IP Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

„Nicolae Testemiţanu”

Facultatea Medicină nr. 2

Departamentul Pediatrie

ELABORARE METODICĂ
pentru studenţii anului V, facultatea Medicină,
disciplina Pediatria, la lecţia practică pe tema
Asistenţa medicală de urgenţă în pediatrie .

Ore practice – 5

Discutată şi aprobată
la şedinţa Departamentului Pediatire,
proces verbal nr. din

Chişinău 2020
 Elaborare metodică
pentru studenţi la lecţia practică pe tema : Asistenţa medicală de urgenţă în pediatrie. Urgenţe
majore în pediatrie - ajutor de urgenţă la etapa prespital. Suport Vital Bazal Pediatric .
Durata lecţiei practice – 5ore .
I. Baza: Deparatmentul Pediatrie. Centrul de simulare în urgențe pediatrice. Unitate primiri
urgenţe.
II. Înzestrarea orelor practice:
Manechin simulator sugar și copil de fidelitate joasă.
Manechin simulator computerizat de fidelitate înaltă.
Mănuși de unică folosință
Balon autogonflabil Ambu de 250, 500 ,1000 și 3000 ml cu rezervor și valvă de suprapresiune.
Stetoscop
Cateter și canulă nazală pentru administrare de oxigen.
Aspirator
Măști cu margini capitonate și necapitonate, formă rotundă sau anatomică de diferite
dimensiuni.
Cronometru
Pulsoximetru
Sonde de aspirație rigide (Yancauer) și flexibile.
Pensa Magill.
Canule oro-faringiene (GUDEL,BERMAN) și nazo-faringiene.
Suport rulant(plapumă) pentru sugari
Seringi și caterere pentru abord venos.
Garou
Pansament steril
Seringi cu medicație etichetată
DAE(defibrilator automat extern)
Gulerașe cervicale

Motivaţia :
Aprofundarea cunoştinţelor medicilor pediatri în managementul urgențelor la copii, dezvoltarea
abilităţilor practice şi formarea aptitudinilor necesare practice, bazate pe consensurile europene şi
internaţionale contemporane în domeniul urgențelor pediatrice.
Instruirea studenților conform protocoalelor clinice standartizate și algoritmilor de conduită permite
reducerea inechităților în abordarea pacientului pediatric care manifestă o stare de urgență. Aplicarea
unor standarte de management clinic la etapele timpurii ale evoluției bolii face posibilă întreprinderea
măsurilor concrete și administrarea tratamentului adecvat stării pacientului.
Dezvoltarea stărilor critice la copii este determinată de particularitățile lor anatomo-
fiziologice, instabilitatea funcțiilor neuro-hormonale, fonul premorbid împovărat, epuizarea
rapidă a mecanismelor de adaptare în cazul acțiunii intense și de durată a factorilor patogenici.
Concomitent cu amplificarea cunoștințelor teoretice un loc deosebit in instruirea studenților se
acordă formarii abilităților practice pentru a spori eficiența măsurilor de stabilizare a pacientului
pediatric critic conform algoritmului suportului vital bazal pediatric prin utilizarea echipamentului
medical pentru defibrilare, aplicarea corectă a tehnicilor de permiabilizare a căilor respiratorii și
tehnicilor de dezobtrucție în aspirația de corp străin în căile aeriene.
De asemenea, utilizănd practica cazurilor clinice se propun diferite scenarii clinice cu scopul
de a algoritmiza acținile personalului medical în urgențele pediatrice majore : insuficiența respiratorie
și cardio-circulatorie, stopul cardiac, aspirațiile de corp străin în căile aeriene superioare și inferioare,
șocul anafilactic, hipovolemic, septic ș.a.
Un rol deosebit în fortificarea aptitudinilor practice pentru studenți la modulul pediatrie este
implementarea tehnicilor de instruire prin simularea cazurilor clinice pe manechinin, inclusiv
simulare de înaltă fidelitate în cadrul centrului de instruire în urgențe pediatrice a Departamentului
Pediatrie USMF „Nicolae Testemitanu”.
 Avînd la bază protocoalele clinice standartizate în urgență pediatrice care sunt reactualizate
mereu conform ghidurilor internaționale acest training va contribui la fortificarea cunoștințelor
teoretice și abilităților practice conform celor mai exigente cerințe ale medicinii moderne.

II.Studentul trebuie să cunoască :

Triajul pacientului pediatric
Stările de urgență majoră și stările de urgență prioritară.
Semne clinice ale pacientului pediatric cu detresă respiratorie şi IR.
Evaluarea rapidă a pacientilui cu IR.
Algoritmul managementului copilului cu obstrucţie a căilor aeriene cu corp străin. Evaluarea severităţii
obstrucţiei căilor aeriene.
Manevre de dezobstrucţie a căilor aeriene la sugar şi copil mare.
Lanţul supraveţuirii la pacientul pediatric.
Recunoaşterea pacientului în stare critică, a stopului cardiorespirator (SCR) şi a sindroamelor ce
determină SCR.
Algoritmul SVBP și etapele SVB pediatric.
Asigurarea securităţii salvatorului şi a victimei.
Evaluarea stării de conştienţă a pacientului conform scălii AVPU.
Abordarea pacintului conştient, dar cu starea generală alterată şi a pacientului inconştient.
Poziţia de siguranţă la sugar şi copil mare.
Tehnicile de permeabilizare a căilor aeriene.
Manevrele de deschidere a căilor respiratorii superioare: manevra triplă Sofar, manevra dublă Esmarh.
Tehnica plasării canulei oro şi nazo faringiene: întroducerea canulelor orofaringiene (pipei
Guedel,Berman) şi canulei nasofaringiene Robertazzi.
Verificarea respiraţiei la pacientul pediatric.
Tehnica ventilaţiei pe mască şi balon: ventilaţie pe mască facială şi pe mască şi balon
Evaluarea funcţiei cardio-vasculare
Verificarea circulaţiei la sugar şi copil mare.
Tehnica compresiunilor toracice la sugar şi copil mare.
Principii de utilizare a unui DAE (defibrilator automat extern). Avantaje ale DAE. Etapele defibrilarii
in cadrul utilizarii DAE.
Tabloul clinic al şocului compensat şi decompensat.
Medicașia utilizată în stopul cardiorespirator, şoc (anafilactic, hipovolemic,septic) febră, convulşii.

III.Schema legăturilor interdisciplinare .

1.Catedra de fiziologie normală,anul II.
2.Catedra de fiziologie patologică,anul II.
3.Catedra de propedeutică a bolilor de copii, anul III.
4.Catedra de farmacologie ,anul III.
5.Catedra de pediatrie .anul VI.
6.Catedra de farmacologie clinică ,anul VI.

IV. Studentul trebuie să posede :

Identificarea rapidă a semnelor de urgență majoră, a semnelor prioritare si a cazurilor non-urgente
Principiul de lucru în echipă cu delimitarea funcţiilor concrete pentru fiecare membru al echipei
Să poată identifica dereglarea funcţiei respiratorii (stridor, wheezing, gasping,IR)
Să posede tehnici de „permeabilizare” a căilor aeriene la copil
Să posede tehnicile de dezobstruare în aspirațiile de corp străin
Să posede administrarea oxigenului pe canula nazală și cateter nazal
Să posede tehnica plasării pacientului în poziţie laterală de siguranţă.
Să posede abilități de apreciere a funcţiei cardiovasculare la copil în situații de urgență
Să poată identifica starea de şoc la copil;
Să posede tehnica măsurării TRC(timpului de recolorare capilară).
Să recunoască stopul cardio-respirator la copil
Să posede tehnica masajului cardiac extern la copil;
Să efectueze corect defibrilarea utilizînd DAE
Să aplice corect tehnici de imobilizare în trauma pediatrică (guleraș cervical).
Să identifice pacientul cu convulsii şi să utilizeze corect medicaţia anticonvulsivantă
Să administreze corect medicația în șoc(hipovolemic și anafilactic), febră, stopul cardio-respirator.

V.Studentul trebuie să aplice :

Să aplice corect codul de culori la triajul pacienților pediatrici.
Să aplice corect algoritmul de evaluare și managementul copilului cu aspirație de corp străin în căile
aeriene.
Să aplice corect succesiunea evaluării ABCDE în urgențe pediatrice.
Să aplice ABC-ul resuscitării cardiorespiratorii la copil.
Să demonstreze abilităţi de analiză şi sistematizare a cunoştinţelor în urgenţele pediatrice.
Să aplice cunoştinţele acumulate în abordarea clicico-diagnostică complexă a copilului în stare critică.
Să înţeleagă şi să aplice principiile de profilaxie a stărilor de urgență la copil.

VI.Literatura de bază :
1. Protocoale clinice standardizate și algoritme de conduită în urgențele pediatrice pentru unitățile de
primire urgente. Chișinău, R. Moldova, 2018 .
2. Protocoale clinice standartizate în urgențe pediatrice. Chișinău, R .Moldova 2010
3. Pediatric Advanced Life support, Professional Provider Manual, American Academy of
Pediatrics,American heart Association, 2016
4. Protocol clinic național “Convulsiile febrile la copil”. Chișinău, 2008, reactualizat 2018
5. Iordache C.Tratat de terapie intensivă pediatrică București .2016. 1194 p
6. Judith E., Tintinalli Gabor D. Medicina de urgență. Ghid pentru studiu comprehensiv.Ed.VI/I Ed în
limba romană . Vol.1-2., București , 2010
7. Grasu C. ACLS,CPR și PALS . Ghid clinic de buzunar. București 2016
8. Ghid REPEMOL, 2016, ediția II. Asistența spitalicească oferită copiilor. Proiect REPEMOL
2016, WHO 2013.
9. Arafat R. Primul ajutor calificat. București . 2009. 534p.
10. Rogers. Textbook of Pediatric Intensive Care. Fourth edition.2008
11. Roger M.Barkin Peter rosen. Emergency pediatrics. A guide to Ambulatory care. Sixth edition.
Denver. Colorado 2016
12. Brill R.J., Pediatric sepsis definition:past, present and future. Pediatr. Crit. Care Med., 2005, Vol.6.
N.3, supll. S.6-S.8.
13. https://www.erc.edu/index.php/doclibrary/en/85/1
http://www..erc .edu/index.php/pls_overviev/en/

Distribuirea timpului.

N Denumirea etapei lecţiei practice Timpul în

minute
1 Partea întroductivă. Sala de studii. Prezenţa. Aprecierea cunoştinţelor 20 min.
iniţiale ale studenţilor printr-un interogatoriu scurt.
2 Aprecierea pregătirii teoretice a studenţilor la subiectul zilei. 30 min.
3 Demonstrarea metodelor și tehnicilor de evaluare a pacientului critic, 60 min.
efectuarea corectă a triajului, evaluarea pacientului conform algoritmului
ABC, aplicarea corectă a algoritmului SVB și tehnicilor de RCP
(resuscitare cardio-pulmonară). Demonstrarea tehnicilor de permeabilizare
a căilor aeriene.
4 Discuția algoritmului de evaluare a copilului cu aspirație de corp străin în în 30 min.
căile aeriene, demonstrarea tehnicilor de dezobstruare a căilor aeriene la copil
de diferite vîrste de către profesor.
5 Lucrul sinestătător al studenţilor cu echipamentul și prelucrarea abilităților 90 min.
practice ( fiecare student) sub supravegherea profesorului (prelucrarea
algoritmului suportului vital bazal pediatric cu utilizarea defobrilatorului
automat extern, prelucrarea algoritmului în caz de aspirație a corpului
străin în căile aeriene și a tehnicilor de dezobstruare la copii de diferite
vârste, prelucrarea tehnicilor de permiabilizare a căilor aeriene, aplicarea
corectă a gulerașului cervical.
6 Etapa finală. În sala de studii. Discuţii teoretice. Analiza și prelucrarea 30
abilităților de lucru în echipă, analiza cazurilor clinice cu simulare pe
manechin ( stop cardio-respirator, șoc anafilactic, electrocuție, submersie).
Discuţia particularităţilor fiecărui caz.

7 Test control. Concluzii. 20 min.

270 min

TEMATICA CURS URGENȚE PEDIATRICE

1. Triajul
2. Suportul vital de bază la copil
3.Resuscitarea cardio-respiratorie la copil utilizînd DAE (defibrilator automat extern).
4 Obstrucţia căii aeriene prin corp străin si tehnici de dezobstruare
5.Permiabilizarea căilor aeriene

TRIAJUL
Nivel I – RESUSCITARE (cod roşu):
o Pacientul care necesită ACUM intervenţie salvatoare de viaţă.
o Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 0 minute.
- stopul cardiorespirator; 
- insuficienţă respiratorie severă; SpO2 < 90%; 
- pacienţii sever traumatizaţi care nu răspund la stimuli verbali; necesită resuscitare volemică
imediată; 
- pacienţii cu supradozaj medicamentos şi FR<â6 resp./min.; 
- bradicardie severă sau tahicardie cu semne de hipoperfuzie;
Victime cu leziuni, afecţiuni, intoxicaţii sau contaminări grave şi foarte grave, cu compromiterea
funcţiilor vitale, care necesită măsuri de stabilizare imediată a căilor respiratorii, a respiraţiei şi
hemodinamicii, cât şi evacuarea prioritară (în primul rând) în condiţii de transport medical asistat.
Până la stabilizarea funcţiilor vitale sunt netransportabile.

Nivel II – CRITIC (cod galben).

o Pacientul care prezintă o situaţie cu risc major sau status mental alterat (modificare acută) sau
orice durere intensă sau discomfort major
o Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 10 minute.
Victime cu leziuni, afecţiuni, intoxicaţii sau contaminări grave sau de gravitate medie, cu funcţii vitale
păstrate, însă cu riscul dezvoltării în timpul apropriat a unor complicaţii periculoase pentru viaţă.
Necesită asistenţă medicală urgentă, dar nu imediată. În unele cazuri asistenţa medicală poate fi
amînată pînă la etapa următoare. Evacuarea se efectuează în rândul II cu transport sanitar asistat.
Situaţii cu risc major:
- starea clinică ce se poate deteriora rapid sau necesită tratament imediat;
- afectarea gravă a stării funcţionale sau a structurii unui organ ori a unui segment anatomic;
Durere severă: apreciată clinic sau de către pacient ca fiind mai mare de 7 pe scala analog visuală a
durerii (0-10).
Status mental alterat: GCS 6-14.
Disconfort major: poate fi fizic sau psihologic (victima violenţei domestice, abuz etc.).
Nivel III – URGENT (cod verde).
o Pacientul cu funcţii vitale stabile dar care necesită 2 sau mai multe dintre resursele definite mai
jos
o Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 30 minute.
Victime cu leziuni, afecţiuni, intoxicaţii sau contaminări uşoare, care nu prezintă pericol pentru
sănătate, pot fi tratate mai tîrziu, de regulă, în condiţii de ambulatoriu. Pot fi evacuate cu transport
nespecializat sau de sine stătător.
Înainte de clasificarea pacientului în nivelul III, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj
trebuie să determine semnele vitale şi să decidă dacă sunt în limite normale pentru vârsta pacientului.
Dacă semnele vitale sunt în afara parametrilor acceptaţi, asistentul medical responsabil cu procedura
de triaj trebuie să ia în considerare reclasificarea pacientului la o categorie superioară. Semnele vitale
utilizate sunt: pulsul, frecvenţa respiratorie, tensiunea arterială şi saturaţia în oxigen, iar pentru orice
copil cu vârsta mai mică de 3 ani, temperatura.

Nivel IV – NON-URGENT (cod albastru).

o Pacientul care prezintă funcţii vitale stabile şi necesită o singură resursă dintre cele definite
anterior (la Nivelul III)
o Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 60 minute.

Nivel V – CONSULT (cod alb)

o Pacientul care nu necesită asistenţă medicală de urgenţă şi nici una dintre resursele definite mai
sus (la nivelul III)
o Persoane care se prezintă pentru unul dintre motivele de mai jos:
 vaccinare
 caz social fără acuze clinice
 probleme clinico-administrative (certificate medicale, reţete, etc)
Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 120 minute.
CONFORM OMS LA PACIENȚII PEDIATRICI SE UTILIZEAZĂ URMĂRUL SISTEM DE
TRIAJ:
Nivel I – (cod roşu): copil care prezintă semne de urgență majoră
o Pacientul care necesită ACUM intervenţie salvatoare de viaţă.
o Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 0 minute.
o Semne de urgență majoră:
o A –dereglarea permeabilității căiloe aeriene
o B-prezența cianozei centrale, semne de insuficiență respiratorie gravă
o C-convulsii, comă
o D-deshidratare gravă
Nivel II – (cod galben). Pacientul care prezintă o situaţie cu risc major
o Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 15 minute.
Copilul care are semne prioritare:
 Vîrsta pînă la 2 luni
 Dereglări respiratorii
 Febra: copilul este foarte fierbinte;
 Traumă sau oricare stare chirurgicală;
 Copilul este îndreptat din altă instituție medicală de urgență;
 Dereglări de nutriție : semne evidente de malnutriție;
 Paliditate pronunțată;
 Durere severă;
 Copil neliniștit, irascibil, somnolent, inhibat;
 Intoxicație;
 Combustie (gravă);
Edemele ambelor plante
Nivel III – NON-URGENT, consultativ (cod verde).
 o Pacientul care prezintă funcţii vitale stabile.
Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 60 -120minute.
SUPORTUL VITAL BAZAL LA COPIL
Suportul vital bazal pediatric (SVBP) reprezintă o succesiune de acțiuni care permit menţinerea
funcţiilor vitale (căi aeriene permiabile,respiraţie, circulaţie) fără utilizarea echipamentelor medicale.
Algoritmul SVBP are următoarele etape:
Verificarea siguranţei mediului/locului înconjurător pentru salvator şi pentru victimă.
Poziţionarea în decubit dorsal, în poziţie de siguranţă pe o suprafaţă tare şi plană.
Aprecierea nivelului de conştienţă: stimulare verbal, mecanic (scala AVPU).
Urmeaza ABC-ul SVBP
A (airway) – controlul și permeabilizarea căilor aeriene. Deschiderea căilor aeriene prin: - extensia
capului și ridicarea mandibulei (nu la politraumatizat). La pacientul traumatizat – numai subluxaţia
mandibulei.
Particularități la sugar – poziţie neutră (sul sub umeri).
Revizia cavităţii bucale la prezenţa corpilor străini și a secrețiilor cu înlăturarea lor.
Verificarea respiraţiei – 10 secunde:
Vezi - mişcările cutiei toracice.
Auzi– zgomotul produs la expir (cu urechea în dreptul gurii pacientului)
Simţi- fluxul de aer cald expirat (obrazul salvatorului în apropierea gurii pacientului)
Dacă este prezentă respiraţia spontană, victima se va aşeza în poziţie de siguranţă.
Dacă nu este prezentă respiraţia spontană trecem la suportul respirator.
B (breathing) – respiraţia, suportul ventilator şi oxigenarea optimă
Efectuăm 5 respiraţii succesive „salvatoare”, monitorizînd excursia cutiei toracice. Dacă excursia
cutiei toracice lipsește, este necesar de repoziţionat capul și de efectual al doilea set de 5 respirații
salvatoare.acă este prezentă excursia cutiei toracice, se va evalua prezenţa respiraţiei spontane.
Efectuarea respiraţiei gură-la-gură va necesita clamparea nasului(la copil de vîrstă mai mare). După
fiecare inspiraţie se va permite expiraţia pasivă, pînă cînd cutia toracică va reveni la poziţia iniţială.
Ventilaţiile sunt eficiente, dacă există expansiunea cutiei toracice al victimei. După 5 respirații
salvatoare apreciem prezența semnelor indirecte de viață (respirație spontană, tuse sau mișcări active).
C (circulation)-circulația, suportul circulator
Dacă copilul nu prezintă semne indirecte de viață se inițiază resuscitarea cardio-respiratorie în raport
de 15:2 (15 compresiuni urmate de 2ventilații), pe parcurs de 1 minut.Copilul trebuie poziţionat pe o
suprafaţă tare şi plană. Se poziţionează mîinile salvatorului pe treimea inferioară a sternului. Se
comprimă sternul deplasîndu-l cu 3-4 cm în interiorul cutiei toracice. Între compresiuni, toracele
trebuie să revină la poziţia iniţială, deoarece se va asigura întoarcerea venoasă. Frecvenţa
compresiunilor – > 100/min. Raportul: 15 compresiuni toracice urmate de 2 ventilaţi (indiferent de
numărul de salvatori). Întreruperea compresiunilor toracice trebuie evitată şi nu trebuie să fi e mai
mare de 10 secunde – pentru evaluarea conştienţei, respiraţiei, pulsului şi chemarea ajutorului.
Compresiunile toracice la sugar, tehnica este în dependență de numarul resuscitatorilor:
1 resuscitator : Cu 2 degete în 1/3 inferioară a sternului sub linia intermamelonară.
2 resuscitatori: Un salvator efectuează ventilarea, altul masajul cardiac. Manopera produce o
perfuzie coronară mai bună decît cea cu 2 degete, deoarece profunzimea şi forţa compresiunilor este
mai mare. Se cuprinde toracele cu ambele mîini, astfel încît: policele ambelor mîini, unul lîngă
celălalt,cu degetele îndreptate spre cap, comprimă toracele. Celelalte degete, situate pe toracele
posterior constituie planul dur pe care se efectuează resuscitarea.
Compresiunile toracice la copil: Cu podul unei palme, cu braţele întinse vertical, perpendicular pe
toracele pacientului. Se folosesc una sau două mîini suprapuse. Profunzimea compresiunilor – 1/3 din
înălţimea toracelui. Compresiunile se fac din greutatea bustului şi nu din forţa braţelor.
Pe parcursul 1 minut se efectuiaza RCP cu frecvența 100 compresiuni/minut.
Dupa primul minut de RCP se reevalueaza copilul (permiabilitatea căilor aeriene, respirația si
obligator circulația cu verificarea pulsului central). Pulsul central la sugar se verifică la artera brahială
iar la copil la artera carotid. Ca alternativa puls central putem verifica la artera femurală. De asemenea
se apeleaza dupa primul minut serviciul de urgență(112 sau 903).
Se continuă resuscitarea pînă cînd:
Apare pulsul şi respiraţia spontană → poziţie de siguranţă sau soseşte personalul calificat care va
institui suportul vital avansat pediatric.
Suportul vital bazal presupune utilizarea defibrilatorului automat extern (la prezența acestuia).
La prezența unui salvator se parcurg următoarele etape:
 RCP 1 minut
 Apel 903/112 şi aduce defibrilatorul automat extern: în prezența DAE se respectă indicațiile
acestuia
 Dacă nu sunt leziuni sugestive pentru traumă copilul poate fi deplasat de către salvator pentru a
solicita ajutor
La prezența a 2 salvatori:
 1 salvator – continuă RCP
 2 salvator – 903/112 şi aduce defibrilatorul automat extern: în prezența DAE se
respectă indicațiile acestuia
 La suspiciune de traumă: al 2-lea salvator stabilizează coloana cervicală

Cazuri clinice

CAZ CLINIC 1
Un băiețel cu vîrsta de 1,6 ani, greutatea 10 kg, este adus de părinți la UPU cu convulsii tonico-clonice
generalizate. Din anamnestic: copilul de la 1 naștere, supramaturat, nasterea la 41-42 saptamani, pe
cale naturală, 4680gr. Mama copilului cu diabet zaharat. La nastere a suportat traumatizm cervical,
hipoxie acută, scala Apgar 1-2 puncte. Copilul a fost resuscitat, ulterior sa aflat la terapia intensivă.
Pe parcursul primului an copilul cu retard în dezvoltarea neuro-psihică, nu merge, nu pronunță
cuvinte.
Care este atitudinea terapeutică imediată?
• Oxigen
• Anticonvulsivante
• Evaluare anamnestica
Care sunt calitatile unui anticonvulsivant “ideal” ?
• Eficienta crescuta
• Actiune rapida
• Durata lunga de actiune
• Efecte adverse reduse( deprimarea centrilor respiratori)
Ce anticonvulsivante recomandati, pe ce cale ?
Diazepam: Eficacitate: 85%, actiune dupa: 2 – 3 min, durata: 15 – 30 min .
Lorazepam: Eficienta: 80-90%, actiune dupa 2 – 3 min, durata: 24 – 48 ore
Calea de administrare ?
• i.v – ideal
• intrarectal – de necesitate
Evaluare anamnestica ?
• 1) A mai avut convulsii sau este primul episod ?
• 2) Factori precipitanti ( febra, traumatism cranian, contact cu toxice)
3) Antecedente personale:
Ce investigații se impun?
Glicemie, Hemoleucograma
Se va avea in vedere punctia lombara daca nu se restabileste senzoriul
Evoluție
Se mentine obnubilarea. La 10 minute dupa administrarea diazepamului reapar convulsiile
tonico clonice generalizate
Conduita ulterioară?
• Diazepam, 0,3 mg/Kg ( 3 mg/doza), iv; dupa 10 min de la administrarea celei de a doua doze
de diazepam persista convulsiile,
• Urmează preparatul de a doua linie: Fenitoin 20 mg/Kg ( 200 mg/doza) iv, dupa 15 minute de
la administrarea fenitoinului convulsiile se opresc,
• In urmatoarele 10 minute copilul devine constient
Diagnostic preventiv?
• Status convulsiv, prim episod ( posibil epilepsie la debut)
Paralizie cerebrala prin suferinta la nastere (encefalopatie ischemic hipoxica).

CAZ CLINIC 2
• Un băiețel la vîrsta de 3 luni este adus de către mama sa la UPU pe motivul ca are febra pe
parcurs la 5 zile. Din anamnestic:copilul provenit din sarcina normală, la termen, la termen,
greutatea la nastere: 3 000gr. Alimentat natural. Vaccinat la termen. Alte afecțiuni neagă.
DIAGNOSTIC
• Febra solitara ( febra fara sursa)
OBIECTIVELE EVALUĂRII CLINICO-INVESTIGAȚIONALE ?
 Etiologia febrei ?
Infecioasa
Infectie virala
Infectie bacteriana
Neinfectioasa
 Aprecierea riscului pentru infectie bacvteriana severa:
 Clinic ( +/- stare toxica)
 Investigatii screening
Ce investigatii se impun ?
INVESTIGATII SCREENING LA COPILUL CU FEBRA IZOLATĂ
• Screening:
• Numar de leucocite, formula leucocitara
• Ex sumar de urina, urocultura
• Hemocultura
• VSH
• Proteina C reactiva
• Ex ORL
• Rezultatul investigatiilor ( in decurs de 1-2 ore)
• Numar de leucocite -20 000/mm3
• Formula leucocitara - Nesegmentate: 3 000/mm3
• Ex sumar de urina - Fara modificari
• Urocultura
• Hemocultura
• VSH-80 mm/h
• Proteina C reactiva -17mg/l
• Ex ORL- Fara modificari
CONDUITA IN FUNCTIE DE INFECTIE DE RISCUL PENTRU INFECTIE SEVERA
 Criteriile de risc pentru infectie severa ?
Criterii pentru identificarea starii toxice ?
 Facies anxios
 Letargie:
 reducerea sau absenta contactului prin privire
 nu recunoaste parintii sau obiecte din mediu
 Nu poate fi trezit, adoarme imediat dupa trezire
 Plins slab
 Semne de hipoperfuzie:
 Tegumente: palide, cianotice, marmorate
 Timp de recolorare prelungit
 Hipo/hiperventilatie

CRITERII DE LABORATOR PENTRU INFECȚIE BACTERIANĂ

Screening de laborator:
Leucocite: > 15 000 (N: 5 000 – 15 000/mm3)
Leucocite nesegmentate > 10% leucocite (N: <10% sau<1 500 mm3)
VSH: > 20 mm/h
Proteina C reactiva: >10 mg/l….
Ex sumar de urina leucocite > 10/cimp cu obiectivul mare (N: < 5 – 10 leucocite/cimp)
DIAGNOSTIC
 Febra izolata de etiologie bacteriana, cu risc crescut pentru infectie bacteriana severa
Cauze de infectie bacteriana severa la copilul cu febra izolata ?
Cauze de infectie bacteriana severa la sugar si copilul mic cu febra izolata
Bacteriemia oculta
Sepsis,
Meningita,
Pielonefrita ,
Pneumonie
Osteo-artrita
Conduita pina la obtinerea rezultatelor bacteriologice ?
 Antibiotic parenteral ( ceftriaxona, 50 mg/Kg, im)
 Rezultate investigatii bacteriologice:
Urocultura – sterila
Hemocultura – Streptococus pneumoniae
DIAGNOSTIC PREVENTIV?
 Bacteriemie oculta cu Streptococus pneumoniae
 Sepsis
CAZ CLINIC 3

O fetiță de 1 an este găsită letargică de către părinți. Evaluarea generală relevă un copil letargic cu
respirații neregulate, echimoze pe abdomen, distensie abdominală și cianoză. Ventilația cu balon și
mască este inițiată.(100%O2). Evaluarea primară relevă: FCC 36/minut, absența pulsului periferic,
puls central filiform. Monitorul cardiac demonstrează bradicardie sinusală. Masajul cardiac extern este
inițiat cu un raport 15:2 (compresiuni/ventilații), pacientul este intubat și ventilat cu 100% O2. De
asemenea este obținut accesul intravenos. Evaluarea repetată a copilului:inconștient, FCC 80/min, puls
central filiform, periferic absent. Timpul de recolorare capilară> 5 sec. Pulsoximetria fără valori
decelabile, TA sistolică 68 mmHg.
Care este diagnosticul preventiv?
Care sunr ariile de prioritate majoră și ce măsuri sunt necesare pentru stabilizarea copilului?
Care este cea mai adecvată intervenție terapeutică?

Asistent universitar Ianoş Adam.