UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ,,NICOLAE

TESTEMIȚANU”

Departamentul Pediatrie

ELABORARE METODICĂ

pentru studenţii anului V, facultatea Medicină, disciplina Pediatria, la orele

practice cu tema

Pneumonia comunitară la copii. Bolile pleurei la copii.

Durata orelor practice – 5 ore academice

Discutată şi aprobată
la şedinţa Departamentului Pediatrie,
proces verbal nr. 12 din 22.05.2019
Director Departament Pediatire
Dr. hab. șt. med., prof. univ. N. Revenco

Prof. univ., Dr. hab. șt. med.,

Ala Donos

Chișinău, 2020
 Elaborare metodică
pentru studenţi la lecţia practică pe tema: Pneumonia comunitară la copii. Bolile pleurei la copii
(revărsat pleural, pneumotorace).

Durata lecţiei practice: 5 ore academice (5 ore lecţie practică).

Locul petrecerii lecţiei practice: secţia pneumologie ImsiC. secţiile Boli respiratorii acute
SCMC nr.1; secţia Pediatrie SCMC nr. 3 „V. Ignatenco”.
Nivelul cunoştinţelor iniţiale: catedra anatomie, catedra fiziologie şi fiziopatologie, catedra
semiologie, catedra farmacologie.
Asigurarea didactică a lecţiei practice: tabele, scheme, codograme, algoritme de diagnostic şi
tratament, extrase din foi de observaţie. Schema „Algoritmul general de conduită a
pneumoniei comunitare la copil”. Tabele: clasificarea pneumoniei; etiologia pneumoniei;
structura logică a patogeniei pneumoniei; caracteristica clinico-radiologică a diferitor forme
de pneumonii; remedii antibacteriene în pneumonii; ghidul pacientului cu pneumonie.

Scopul lucrării practice. Însuşirea, prezentarea, actualizarea informaţiilor asupra etiologiei,

elementelor de bază ale fiziopatologiei, principiilor moderne de clasificare, particularităţilor
pediatrice de diagnostic clinic şi laborator, modificărilor radiologice caracteristice,
principiilor de tratament, profilaxie în pneumonii la copii. Însuşirea competenţelor practice
pe baza aplicării cunoştinţelor teoretice în interogarea, examinarea obiectivă a pacienţilor,
precum şi analiza foilor de observaţie cu elaborarea programelor de diagnostic şi de tratament
în funcţie de cazul clinic examinat. Etapa finală a lucrării practice include verificarea şi
notarea cunoştinţelor cu formularea concluziilor lucrării tematice.
Sarcinile.
1. Aprecierea cunoştinţelor iniţiale asupra fiziologiei aparatului respirator şi particularităţile la
copil de diferite vârste.
2. Formarea (însuşirea) la studenţi a abilităţilor de colectare a anamnezei, depistare a semnelor
şi simptomelor de afectare a sistemului respirator.
3. Formarea (însuşirea) la studenţi a competenţelor practice de examinare fizicală a aparatului
respirator la copil de diferite vârste: inspecţia, palpaţia, percuţia, auscultaţia.
4. Formarea la studenţi a abilităţilor de apreciere a hemoleucogramei, spirometriei, radiografiei
cutieri toracice.
5. Formarea la studenţi a abilităţilor de argumentare a diagnosticului clinic de boală, complicaţii.
6. Formarea la studenţi a abilităţilor de elaborare a programului de tratament la copil cu
pneumonie.
7. Recomandări practice de îngrijire şi profilaxie a boliolor respiratorii la copil.
I. Motivaţia. Afecţiunile aparatului respirator la copii ocupă locul I în structura morbidităţii
generale.La fel patologia bronhopulmonară este o cauza frecventă a mortalităţii infantile în
republica noastră – locul III-IV.Este o problemă actuală medicală şi socială .Infecţiile tractului
respirator sunt cauze de formare a copilului frecvent bolnav , sunt cauzele cele mai frecvente de
adresare la medic , de spitalizare ,de zile neprezenţă la lucru pentru părinţi .Formele grave ,forme
cu evoluţie trenantă sunt cauze de formare a maladiilor cronice bronhopulmonare.Conform
datelor OMS 20 % din decesul copiilor vîrstă pînă la 5 ani sunt cauzate de pneumonie.Ca factori
importanţi pot fi enumeraţi :sărăcia,inechitatea socială ,calitatea asistenţei medicale .Cunoaşterea
factorilor predispozanţi,aprecierea atentă şi selectarea corectă a semnelor clinice oferă informaţii
suficiente pentru efectuarea tratamentului raţional şi eficient.Măsurile de profilaxie în
comunitate , depistarea precoce şi tratamentul adecvat sunt factorii de micşorare a morbidităţii ,
invalidităţii

Pneumonia comunitară este una din cea mai frecvenă afecțiune severă din afecţiunile
aparatului respirator la copii și ocupă locul I –II în structura morbidităţii generale. Loc de frunte
ea ocupă și în structura mortalității copiilor la nivel global din care motiv Organizația Mondială a
Sănătății din 2016 lansează un Program Global de combatere a pneumoniei comunitare pe termen
lung. Este o problemă actuală medicală şi socială după datele OMS 20% din decesele copiilor cu
vârstă de până la 5 ani sunt cauzate de pneumonii. Infecţiile tractului respirator sunt cauze de
recurențe respiratorii care adesea cronocizează, cele mai frecvente adresări după asistență
medicală, spitalizare, concedii medicale..Ca factori predispozanți importanţi pot fi
enumeraţi :sărăcia, inechitatea socială , calitatea asistenţei medicale .Cunoaşterea factorilor
predispozanţi, aprecierea atentă şi selectarea corectă a semnelor clinice oferă informaţii suficiente
pentru diagnostic precoce, tratamentului raţional şi eficient. Măsurile de profilaxie în comunitate ,
depistarea precoce şi tratamentul adecvat rezerva micşorării morbidităţii , deceselor și
invalidizării copiilor .

II.Studentul trebuie să cunoască :

1. Noţiuni de ontogeneza aparatului respirator .
2. Pneumonia acută . Noţiune . Epidemiologie.
3. Clasificarea pneumoniei. Etiologie .
4. Patogenie . Patofiziologie. Morfopatologie.
5. Manifestări clinice şi paraclinice în pneumonia la copii.
6. Forme particulare de pneumonii comunitare: pneumonia lobulară , segmentară, lobară
(crupoasă) , sindromul lobului mediu.
7. Pneumonia comunitară atipică (chlamidii, micoplasma).
8. Pneumonia comunitară cu complicaţii pulmonare și extrapulmonare
9. Diagnostic pozitiv şi diferenţial în pneumonia comunitară
10. Tratamentul pneumoniei comunitare la copii
11. Antibioticoterapia raţională a pneumoniei comunitare la copii.
12. Tratamentul complicaţiilor în pneumoniicomunitare.
13. Evoluţie . Pronostic. Profilaxie. Supraveghere..

La finele lecţiei practice studentul trebuie:

Să cvunoască: tomografia pulmonară, scintigrafia pulmonară, bronhoscopia.
Să aprecieze (interpretare):
1. Examenul fizic obiectiv la copii cu patologie bronhopulmonară.
2. Apreciere frecvenţiei respiraţiilor, tirajul cutiei toracice .
3. Interpretarea radiografiei cutiei toracice .
4. Interpretarea datelor spirografiei.
5. Tratamentul empiric în pneumonia acută.
6. Oxigenoterapia la copii cu insuficienţa respiratorie .
Să aplice (să posede):
1. A număra frecvenţa respiraţiei la copii .
2. Percuţia cutiei toracice la copii .
3. Interpretarea radiografiei pulmonare, spirografiei.
4. Profilaxia maladiilor bronhopulmonare.
V. Studentul trebuie să aplice:
A număra frecvenţa respiraţiei la copii .
Percuţia cutiei toracice la copii .
Interpretarea radiografiei pulmonare, spirografiei.
Profilaxia maladiilor bronhopulmonare.

IV Distribuirea timpului.
 N Denumirea etapei lecţiei practice Timpul
în
minute
08.00-08.05Partea întroductivă. Sala de studii. Prezenţa.
08.05-08.35 Aprecierea cunoştinţelor iniţiale, fundamentale ale studenţilor prin un 30 min.
iterogatoriu scurt, teste simple cu răspuns scurt, întrebări scurte.
Discuția gărzii, confruntarea cu recomandările PCN în urgențe la
copii . Brainstorming.
08.35-08.50 Aprecierea pregătirii teoretice a studenţilor la subiectul zilei. Fiecare 30 min.
09.00-09.15 subiect va include: definiție, importanța, epidemiologie, etiologie,
patogenie, tablou clinic, diagnostic pozitiv și diferențial, principii de
tratament, profilaxie, supraveghere. Demonstrarea de către student a
deprinderilor practice zilei precedente.
08.50-09.00 Pauză
09.15-09.35 Demonstrarea metodelor clasice de examinare a pacientului tematic 20 min.
de către profesor
09.35-10.20 Lucrul sinestătător al studenţilor la patul bolnavului. Curaţia 50 min.
bolnavilor. Repartizarea pacienţilor pentru curaţie în secţi pediatrică –
fiecare student la un pacient. La finele curaţiei fiecare student
prezintă în scris în caiet:
 diagtnosticul prezumptiv, diagnosticul clinic final, Planul de
investigații suplimentare al pacientului cu argumentarea lor, Planul de
tratamentul al pacientului cu argumentarea lui, Planul de
supraveghere la pacient cu boală cronică. În lipsa pacientului la
subiectul zilei: probleme situaționale cu acelaș program de prezentare.
10.20-10.35 Pauză
10.35-12.00 Prezentarea şi discuţia pacienţilor, foilor de observaţie, cazurilor 85 min.
clinice. Se discută 2-4 pacienţi cu diferite forme clasice de boală la
subiect şi de diferită vârste, inclusiv copii mici. Studentul prezintă
anamneza cu semnele evocatoare pentru afectare respiratorie, evoluţia
bolii până la momentul curaţiei. Prezintă examenul obiectiv al
pacientului: starea generală, dezvoltarea fizică, constituţia. Examenul
aparatului respirator: inspecţia, percuţia, palpaţia, auscultaţia cu
concluziile respective. Examenul obiectiv al altor sisteme şi organe la
necesitate. Aprecierea rezultatelor anamnezei şi a examenului obiectiv
cu formularea diagnosticului prezumptiv (citeşte de pe foaie).
Alcătuirea planului de investigaţii cu argumentarea lor. Aprecierea
rezultatelor paraclinice şi examenului radiologic din fişa de
observaţie. Argumentarea diagnosticului clinic, al complicaţiilor
bolii. Efectuarea diagnosticului diferențial. Lucrul de sinestătător-
alcătuirea planului de tratament al pacientului.
Etapa finală. În sala de studii. Discuţii teoretice. Discuţia
particularităţilor fiecărui caz. Tratamentul la fiecare caz în parte, cu
discuţia paralel teoretică a principiilor tratamentului de fond conform
protocoalelor. Profilaxia bolii. Discuţia şi analiza greşelilor efectuate
la prezentarea cazului clinic. Confruntarea cu recomandările PCN,
ghidul de buzunar ”Asistența medicală spitalicească”
12.00-12.20 Pauză
12.20-12.45 Test control. Concluzii. 35 min.
12.45-13.00 Instrucţiuni pentru pregătirea următoarei teme. 10 min.
13.10-14.00 Lucrul individual al studentului. 50 min.
315 min
Pneumonia comunitară este o pneumonie acută, de etiologie infecțioasă, care
debutează la domisiliu, la un subiect cu plămâni prealabil sănătoți. Este o
infecție respiratorie gravă care necesită frecvent spitalizare. Letalitatea prin
pneumonie este crescută și reprezintă una din principalele cauze de deces în
special la sugari și cei de vârstă mică.

Definiție.
Pneumonia comunitară (PC) - afecțiune inflamatorie infecțioasă acută, de
etiologie diferită preponderent bacteriană evoluează habitual sau în primele 48-
72 ore de spitalizare însoțită de febră și simptome de afectare
respiratorie(dispneea, tusea și date fizicale), cu prezența schimbărilor
infiltrative radiologic confirmate.
I. Factorii de risc în mortalitate prin pneumpoia comunitară:

1. Vârsta până la 5 ani şi sex masculin

2. Fon premorbid nefavorabil la copii
3. Statut familial socio-economic vulnerabil
4. Adresare tardivă după asistenţa medicală
5. Internare întârziată în staţionar

II. Factorii de risc şi favorizanţi în apariţia pneumoniilor comunitare la

copii
A. Alterarea mecanismelor de aparare pulmonară
 Deficienţe imune sistemice
 Panhipogamaglobulinemia
 Hipogamaglobulinemia selectivă (Ig A,IgG2, IgG4 etc.)
 SIDA etc.

B. Anomalii ale mecanismelor locale de apărare

 Perturbarea clearance-ului mucociliar
-diskinezii ciliare primare (ex. In sindrom Kartagener)
-mucoviscidoza
-bronşiectaziile
-obstrucţii bronşice(corp străin, obstrucţie extrinsec în adenopatie
hilara etc.)
 Afectarea secretiei de surfactant

C. Stări patologice care micşorează capacitatea de adaptare a ventilaţiei

1.Sistemului respirator
-prematuritate
-bronhodisplazii
-hipoplazie pulmonară
-fibroza chistică
-deformaţii toracice
 -anomalii neuro-musculare
-sindroame obstructive ale zonei ORL
 laringomalacie
 traheomalacie
 glosoptoza
2.Sistemului cardio-vascular
 cardiopatii congenitale cu şunt dreapta-stânga
 insuficienţa cardiacă

II. Factori de risc definiţi:

 Stări de malnutriţie
 Greutatea mică la naştere (≤ 2500 g)
 Alimentarea exclusiv naturală mai puţin de 6 luni
 Întârzierea imunizării împotriva Hib, Pneumococcului, Rujeolei, BCG
 Poluarea aerului în încăpere

VI. Factori de risc posibili:

 Fumatul parental
 Deficit de zinc
 Boli concomitente (malnutriţie, anemie, diaree acută, boli cardio-
vasculare, astm etc).

V. Factori predispozanti:
 Umiditate, mucegai
 Aglomerări și încălcarea normelor sanitare, igienice în habitat
 Altitudini mari (aer rece)
 Deficit de vitamina A
 Poluarea mediului extern

Etiologia pneumoniei comunitare este influențată de vârstă:

- etiologia virală este mai frecventă la vârste mici (1 lună – 4 ani);

- la nou-născut, pneumonia bacteriană este mai frecvent produsă de
Streptocoo grup B, Escherihia coli, specii de Klebsiela,
Enterobacteriaceae, Lysteria monocytgenes;
- la categoria de vârstă 1-3 luni se înregistrează mai frecvent pneumonia
cu Chlamidia trochomatis;
- la preșcolar pneumonia bacteriană este mai frecvent produsă de
Streptococcus pneumoniae, Haemophylus influenzae, aureus,
- pneumonia bacteriană la școlar este mai fercvent produsă de
Mycoplasma pneumoniae și de Chlamydia pneumoniae.
 Clasificarea etiologică a pneumoniei
I.Pneumonii bacteriene:
Streptococcus pneumoniae
Staphylococcus aureus
Streptococcus pyogenes
Klebsiella pneumoniae
Haemophylus influenzae

Alți germeni gram negativi:

Escherichia coli
Proteus spp

II.Pneumonii virale:
Virusuri gripale și paragripale
Virusul sincițial respirator
Adenovirusuri
Enterovirusuri
Bocavirusuri
Coronavirusuri
Virusul citomegalovirotic
Virusuri herpetice
Virusul Ebstein-Bar
Virusul varicelei
Virusul rugeolei

III.Pneumonii atipice:
Pneumonii determinate de clamidii:
Chlamydia pneumoniae
Chlamydia trahomatis
Pneumonii determinate de micoplasme:
Mycoplasma pneumoniae

IV.Pneumonii fungice:
Candida albicans(candidoza)
Pneumocystis jiroveci(carinii)
Actinomyces israeli( actinomicoza)
Aspergillus fumigatus(aspergiloza)
Histoplasma capsulatum(histoplasmoza)

V.Pneumonii mixte: Cu implicarea a 2 și mai mulți factori etiologici.

 Diagnostic. Semne și simptome
Manifestările clinice sugestive pentru diagnosticul de pneumonie:
febră asociată cu cel puțin una din următoarele manifestări clinice:
tahipnee, tuse, tiraj, dispnee, tahipnee (dificultate respiratorie),
diminuarea murmurului vezicular, raluri umede (subcrepitante,
crepitante), cianoză.
Tahipneea are cea mai mare valoare predictivă pentru diagnosticul de
pneumonie în special ≤ 5 ani (OMS):
- de la naștere până 2 luni ≤ 60 respirații/minut
- de la 2 luni până la 12 luni ≤ 50 respirații/minut
- de la 12 luni până 5 ani ≤ 40 respirații/minut.
Febra peste 38 °C este un simptom constant prezent la copilul cu pneumonie
comunitară.
Determinarea proteinei C reactive (PCR) este un criteriu de diferențiere a
etiologiei bacteriene a procesului inflamator în cazuri severe.
Diferențierea pneumoniei virale de cea bacteriană:
- sugerează etiologie bacteriană : febra > 38 °C, stare toxică, geamăt, tuse
productivă, cianoză, modificări clinico-radiologice de condensare
pulmonară;
- sugerează etiologie virală: vârsta mică, febră < 38,5 °C, wheezing,
respirație accelerată, modificări radiologice de – hiperinflație,
accentuarea desenului pulmonar și atelectazie lobară sau sgmentară.

Investigații Pneumonia comunitară(PC)- afecțiune inflamatorie infecțioasă

acută, de etiologie diferită preponderent bacteriană evoluează habitual sau în
primele 48-72 ore de spitalizare însoțită de febră și simptome de afectare
respiratorie(dispneea, tusea și date fizicale), cu prezența schimbărilor infiltrative
radiologic confirmate.
Pneumonia comunitară(PC)- afecțiune inflamatorie infecțioasă acută, de
etiologie diferită preponderent bacteriană evoluează habitual sau în primele 48-
72 ore de spitalizare însoțită de febră și simptome de afectare
respiratorie(dispneea, tusea și date fizicale), cu prezența schimbărilor infiltrative
radiologic confirmate.

Radiografia toracică confirmă diagnosticul de pneumonie. Această

investigație este absolut necesară indicată în următoarele situații:
- vârsta copilului < 5 ani cu febră mare , cu hiperleucocitoză de cauză
necunoscută;
- modificările clinice sunt incerte pentru pneumonie;
- suspiciune de pleurezie;
- evoluția pneumoniei este prelungită și ineficientă antibioticoterapia;
 Radiografia toracelui este standardul de aur în diagnosticul
pneumoniei. Oferă puține informații asupra etiologiei pneumoniei,
Radiologia de control în evoluție Nu este indicată de rutină. Este necesară
această examinare doar dacă simptomele persistă, inițial avem opacitate lobară
(atelectazie) sau opacitate rotundă.
Pulsoximetria este indicată la orice copil suspect de pneumonie de
ambulator sau internat. Intensitatea hipoxemiei se corelează cu gravitatea
pneumoniei.
La spitalizat la care se suspectează pneumonie bacteriană se recomandă
pentru diagnosticul etiologic: hemocultura, culturi din lichidul pleural (la cei
care asociază pleurezia). Recoltările bacteriologice vor fi efectuate înaintea
inițierii tratamentului cu antibiotice. La cei la care se suspectează pneumonie
cu Mycoplasma pneumoniae se recomandă pentru diagnostic etiologic:
aglutinare la rece; IgM specifice (în săptămână a doua de evoluție).
Culturile bacteriene din secrețiile nazofaringiene nu au valoare pentru
diagnosticul etiologic al pneumoniei bacteriene și prin urmare nu sunt indicate.
Reactanții de fază activă (PCR) Nu diferențiază pneumonia bacteriană de
cea virală, deci nu se vor determina de rutină.

Evaluarea severității

1. Se vor determina semnele generale de pericol, care determină stare foarte

gravă și necesită spitlizare urgentă
- nu poate bea sau suge piept
- vomită după fiecare mâncare sau băutură
- are convulsii la examinare sau
- a avut convulsii în episodul dat de boală
- este letargic sau fără cunoștință.
2. Considerăm formă ușoară sau medie de pneumonie:
- stare generală bună;
- febră < 38,5 °C ;
- frecvența respirațiilor < 50 respirații/min la sugar și < 40 respirații/min la
copilul peste 1 an.
- tirajul absent sau discret;
-primește lichide și alimente;
- nu vomită.
3.Pledează pentru formă severă de pneumonie:
- febră > 38 °C
- stare generală alterată
- frecvența respirației ≥ 50 respirații/min la sugari și ≥ 40 respirații/min la
copii după 1 an;
- tirajul toracic;
- stridor
- respirație accelerată
 - cianoză
- geamăt expirator, bătăi ale aripilor nazale
- semne de deshidratare
- semne generale de pericol prezente.

Evoluție. Complicații.
Pneumonia virală, în deosebi la sugari are evoluție prelungită. Tusea poate
persista în timp săptămâni fără a avea semnificație de infecție.
Important ! Persistența febrei sau lipsa evoluției de ameliorare după 48 ore de
la inițierea antibioticoterapiei impune o reevaluare clinico-radiologică pentru o
posibilă complicație sau reevaluarea terapiei antibacteriene. Există cel puțin 3
cauze care pot explica evoluția nefavorabilă:
- antibiotic inadecvat sau doze ineficiente;
- dezvoltarea unor complicații: pleurezie, abces pulmonar;
- deficit imunologic.
Pneumonia bacteriană se poate complica frecvent cu pleurezie.
Alte complicații posibile:
- pneumatocele, pneumotorace, (complicație posibilă a pneumoniei
stafilococice);
- abces pulmonar (complicație rară a pneumoniilor bacteriene);
- bronșiolita obliterativă (poate complica pneumonia produsă de
adenovirusuri).

Tactica terapeutică.
1.Spitalizarea este indicată dacă sunt prezente unul sau mai multe dintre
următoarele criterii:
- prezența a cel puțin a unui sau mai multe semne generale de pericol
- stare generală alterată
- vârsta < 3 luni;
- prematur;
- cianoză;
- crize de apnee;
- respirație accelerată după vârstă
- dificultate în respirație;
- semne de deshidratare;
- SaO₂ ≤ 92 %;
- pneumonie recurentă;
- nu tolerează tratamentul per os pe motivul vărsăturilor;
- motive sociale, carențe sau incapacitate de îngrijire.
Pacientul de gravitate medie se spitalizează în secția somatică și cei în stare
gravă, foarte gravă în secția de terapie intensivă și reanimare.
2. Tratament general.
Bolnavul cu pneumonie are nevoie de hidratare per os pentru a menține
secrețiile în stare fluidă, ușor de drenat. La bolnavii cu greutate mică la naștere
sau cei cu pneumonie severă e necesar administrarea parenterală a lichidelor
sub controlul echilibrului acid bazic cât și a lichidelor administrate /eliminate.
Oxigenoterapia este indicată la bolnavii cu pneumonie care SaO₂ ≤ 92 % sau
dacă este prezentă cianoza, detresa respiratorie. Agitația poate să reprezinte un
indicator al hipoxemiei.
În faza acută fizioterapia nu este benefică, excepție sunt inhalațiile care
contribuie la fluidizarea secrețiilor și o mai bună expectorare a lor.
3. Tratament etiologic.
Antibioticoterapia este indicată în toate formele de pneumonie de intensitate
severă cât și în formele ușoare și medii de boală la care există suspiciunea
etiologiei bacteriene. Selectarea tratamentului etiologic se inițiază după criterii
de probabilitate statistică. Schimbarea antibioticului este indicată dacă persistă
starea toxică și febra după 2-3 zile de tratament.
În funcție de vârstă se indică terapie de primă intenție cu următoarele
antibiotice:
- la nou-născut – ampicilină +aminoglicozid ± cefalosporină de generația III;
- 3 săptămâni – 3 luni – macrolid ± cefalosporină generația II sau III;
- 4luni – 4 ani – ampicilină în formele ușoare sau medii și cefalosporină
generația II sau în cazuri severe cele de generația III;
- 5 ani – 15 ani macrolid ± cefalosporină generația II sau III.
Administrarea antibioticilor se efectuează în trepte:
1. per os - formele ușoare și medii în etapa de ambulator
2. parenteral – formele severe și medii spitalizate
3. la ameliorarea severității bolii celor spitalizați– se trece la administrare orală
Calea orală pentru administrarea antibioticelor este eficientă și sigură la
majoritatea copiilor cu pneumonie comunitară formă ușoară /medie de boală.
Calea i/v este indicată în terapia formelor severe și în terapie intensivă sau la
cei cu intoleranță digestivă.
Durata tratamentului antibacterian se recomandă în dependență de severitatea
bolii și răspunsul la tratament în mediu 5-6 zile și obligator 3-5 zile după ce a
dispărut febra. În formele severe de pneumonie și în pneumonia stafilococică
durata antibioticoterapiei este mai lungă.

4. Externarea poate fi indicată în următoarele condiții:

- primește antibiotice per os poate fi aplicată la domiciliu;
- se alimentează adecvat vârstei;
- dispoziția și activitate copilului revine la cea devârstă;
- familia acceptă continuarea tratamentului la domiciliu și sunt capacități de
îngrijire adecvată.

Literatura de bază Pagini

1 Cursul citit la temă

2 Protocol Național Pneumonie comunitară
3 Protocoale Clinice Standartizate și algoritmi de conduită în
urgențe pediatrice, Chișinău, 2018 122
4 Revenco N. ,,Pediatrie‟, manual. Chişinău:Tipografia 684
”Nova-Imprim”, 2014,
5 A.Donos. ”Pneuminia comunitară și afecțiunile respiratorii 284
recurente la copii“ 2015. 108
6 A.Donos ,, Pneumonia comunitară la copii ‟ , Ghid practic,
2015
7 Svetlana Știuca Pulmonologie pediatrică, Chișinău, 2000 160
8 Ciofu E., Ciofu C. ,,Esenţialul în pediatrie‟. - Bucureşti: 146
Ed. Med. Amaltea, 2002
9 ,,Culegere de teste în pediatrie‟ /red. st.: M. Rudi, V. 532
Turea; coautori A. Donos ș.a. USMF "Nicolae
Testemitanu" - Chisinau : Medicina , 2005.
10 ,,Evaluarea paraclinică în pediatrie, îndrumar practic‟. V. 41
Turea, L. Bologa, G. Esanu, Chișinău,2009

Literatura suplimentară
1 Nelson Textbook of Pediatrics R. M. Kliegman, ediția 21,
2019
2 Nelson Textbook of Pediatrics R. M. Kliegman, B. F.
Stanton, J. W. St. Geme III, ... - Philadelphia, 2018
3 Геппе Н. А. и др. Внебольничная пневмония у детей. 63
Методические рекомендации. Москва, 2015

Revăzută în 2020.
Discutată şi aprobată la şedinţa metodică a Departamentului Pediatrie,
proces verbal nr. 12 din 22.05.2019.