Tema nr.

1
Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1)
Farmacocinetica generală
1. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa:
A. evita orice prim pasaj
B. se pot administra sange si produse din sange
C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi
D. nu permite administrarea de volume mari de solutie
E. poate precipita o insuficienta cardiaca
BE
2. Care din afirmaţiile referitoare la absorbţia gastrointestinală sunt
adevărate:
A. este influenţată de pH
B. nu este influenţată de conţinutul intestinal
C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac
D. este influentată de vascularizaţie
E. nu este influentata de enzimele digestive
ACD
3. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala
B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica
C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea
D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor
E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala
BCE
4. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice:
A. fenobarbitalul
B. cimetidina
C. eritromicina
D. rifampicina
E. cloramfenicol
BCE
5. Efectul primului pasaj hepatic:
A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament
B. poate limita administrarea orala a unui medicament
C. poate fi compensat prin cresterea dozei
D. poate determina activarea unor compusi
E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestine
BCD

1
6. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate:
A. sublingual
B. oral
C. intrarectal
D. intravenos
E. intraarterial
BC
7. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice:
A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele
plasmatice intre doua substante
B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea
o latenta mai scurta
C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu
afinitate mai mare
D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice
E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale
BE
8. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita
prin:
A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C;
B. administrare dupa masa (pe stomacul plin);
C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante;
D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol);
E. folosirea de comprimate retard.
AD
9. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este
dependenta de urmatorii factori:
A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. suprafata foarte mica de absorbtie;
C. suprafata foarte mare de absorbtie;
D. existenta unei vascularizatii reduse;
E. existenta unei vascularizatii abundente.
ACE
10. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt:
A. cele fiziologice;
B. cai speciale;
C. cai utilizate numai pentru medicamente;
D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate
din procesele metabolice si devenite inutile;
E. atat cai fiziologice cat si cai speciale.

2
 AD
11. Calea intravenoasa ofera posibilitatea:
A. introducerii substantei active direct in sange;
B. aparitiei rapide a efectului;
C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului;
D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga;
E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta.
ABCE
12. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?
A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila;
B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange;
C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de
absorbtie;
D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune;
E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.
BD
13. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?
A. rifampicina;
B. disulfiramul;
C. fenobarbitalul;
D. imipramina;
E. neostigmina.
AC
14. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?
A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii
intramusculare;
B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata
intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.
ACDE
15. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor?
A. absorbtie rapida;
B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate;
C. face posibila administrarea de substante iritante;
D. este conditionata de hidrosolubilitate;
E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic.
AE

3
16. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care
se excreta prin filtrare glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi
accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
E. alcalinizarea urinei.
AE
17. In etapa de transport a substantelor active in sange:
A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in
plasma;
B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si
sub forma legata de proteinele plasmatice;
C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma
libera;
D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma
legata;
E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma
libera cat si pentru cea legata.
BC
18. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in
organism:
A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.
BE
19. Inductia enzimatica:
A. apare la orice doza;
B. apare numai la o anumita doza de inductor;
C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia;
D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia;
E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia.
BCE

4
20. Medicamentele administrate parenteral:
A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare:
intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.), subcutanata (s.c);
B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.);
C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului;
D. trebuie sa fie obligatoriu sterile;
E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa.
ABCD
21. Rinichiul este calea de excretie:
A. pentru foarte multe medicamente;
B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.
AC
22. Administrarea sublinguală are următoarele avantaje:
A. permite absorbţia moleculelor puternic ionizate
B. evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic
C. permite administrarea substanţelor iritante
D. este condiţionată de hidrosolubilitate
E. favorizează o absorbţie rapidă a substanţei medicamentoase
BE
23. Calea de administrare rectală a medicamentelor:
A. permite o absorbţie rapidă şi completă
B. evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic
C. se utilizează numai pentru obţinerea unor efecte terapeutice locale
D. se recomandă la bolnavii cu vărsături, leziuni ale cavităţii bucale, în
pediatrie
E. permite evitarea degradării principiului activ de către sucurile gastrice
DE
24. Calea intraarterială este utilizată la bolnavii cu:
A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice
B. hemoragii acute
C. edem pulmonar acut
D. tulburări circulatorii periferice grave
E. infarct miocardic acut
AD

5
25. Care dintre următoarele afirmaţii privind legarea medicamentului
de proteinele plasmatice este incorectă
A. doar forma liberă a medicamentului este difuzabilă şi activă
B. legarea se face numai de albuminele plasmei
C. legarea este un proces ireversibil
D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil
farmacocinetic retard
E. forma legată influenţează latenţa şi durata acţiunii medicamentului
BCD
Farmacodinamie generala
26. Care afirmatii sunt adevarate:
A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante
B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic
C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare
D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse
E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la
absorbtia sa
AD
27. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate:
A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a două functii
fiziologice diferite
B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este
vasodilatator
C. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea
ciclooxigenazei trombocitare, dar in doze
mari este proagregant plachetar
D. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea
ciclooxigenazei din endoteliul
vascular dar in doze mici actioneaza proagregant
E. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat
CE
28. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate:
A. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens
B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce
actioneaza pe receptori diferiti
C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie
D. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce
actioneaza in acelasi sens pe receptori diferiti
E. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie
ACD

6
29. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:
A. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este
mai mare
B. potenta depinde de afinitatea fata de substrat
C. agonistii totali au activitate intrinseca maximă
D. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare
decat cele cu mecanism direct
E. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de
formulare
AE
30. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate:
A. antagonistii au afinitate pentru receptori
B. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist
fiziologic sau farmacologic
C. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii
farmacologici
D. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia
acida din timpul noptii
E. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice
ABDE
31. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie:
A. penicilina- solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. tetraciclina-saruri de calciu
C. fentanil-droperidol
D. alcool-benzodiazepine
E. anticoagulante orale supradozate-vitamina K
CE
32. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator:
A. parasimpatoliticele la nivel cardiac
B. opioidele la nivelul SNC
C. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive
D. barbituricele la nivel cardio-vascular
E. cimetidina la nivelul secretiei gastrice
AC
33. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor
medicamente:
A. diureticele seara
B. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa
C. antiacidele dupa masa
D. digitalicele inainte de masa

7
E. antihistaminicele H2 de obicei seara
BCE
34. Factorii dependenţi de medicament care influenteaza actiunea
acestuia sunt:
A. structura chimica
B. doza
C. calea de administrare
D. starea sistemelor enzimatice
E. procentul de legare de proteinele plasmatice
ABE
35. Fenomenul de up-regulation:
A. inseamna cresterea numarului de receptori
B. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor
C. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi
D. sta la baza tolerantei
E. sta la baza efectului rebound
ACE
36. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta:
A. afinitatii mari pentru receptori;
B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare;
C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen;
D. legaturii covalente cu receptorii;
E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals
ABD
37. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor
farmacoreceptori:
A. modificarea fluiditatii membranelor;
B. modificari conformationale ale unor macromolecule;
C. schimbari de permeabilitate membranara;
D. deschiderea de canale cu schimburi ionice;
E. influentarea unor enzime membranare.
BCDE
38. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii
farmacodinamice sunt adevarate?
A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste;
B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva;
C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii;
D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii;
E. sensul depinde de structura chimica a substantei active.
CDE

8
39. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul
influentarii unor farmacoreceptori?
A. morfina;
B. atropina;
C. salbutamolul;
D. manitolul;
E. adrenalina.
ABCE
40. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si
depind de medicament?
A. structura chimica;
B. doza;
C. calea de administrare;
D. farmacocinetica substantei;
E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase)
ABDE
41. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si
depind de organism?
A. calea de administrare;
B. alimentatia;
C. factori fiziologici;
D. temperatura mediului ambiant;
E. factori patologici.
ACE
42. Ce proprietati au agonistii partiali?
A. afinitate pentru receptori zero;
B. afinitate pentru receptori maxima;
C. activitate intrinseca maxima;
D. activitate intrinseca submaximala;
E. activitate intrinseca zero.
BD
43. Ce proprietati au agonistii totali?
A. activitate intrinseca maxima;
B. activitate intrinseca zero;
C. activitate intrinseca submaximala;
D. afinitate pentru receptori zero;
E. afinitate pentru receptori maxima.
AE

9
44. Ce proprietati au antagonistii?
A. activitate intrinseca zero;
B. activitate intrinseca maxima;
C. afinitate pentru receptori maxima;
D. activitate intrinseca submaximala;
E. afinitate pentru receptori zero.
AC
45. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui
medicament sunt:
A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor);
B. doza maxima;
C. ansamblul receptor-sistem efector;
D. eficacitate (la nivel de receptor);
E. calea de administrare.
ACD
46. In privinta interactiunii medicament-receptor:
A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia
unui efect farmacodinamic;
B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de
aparitia unui efect farmacodinamic;
C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si
intensitatea efectului, rezultand ca efectul este dependent de numarul
receptorilor ocupati si activati;
D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati;
E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un
numar minim de receptori.
BCE
47. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de
sinteza cumarinice precum si mecanismul interactiunii:
A. accident trombotic;
B. deplasare de pe proteinele plasmatice;
C. inhibitie enzimatica;
D. accident hemoragic;
E. inductie enzimatica.
BCD
48. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la
formarea, de obicei, a unui complex medicament -receptor:
A. ca urmare a unei reactii reversibile;
B. ca urmare a unei reactii ireversibile;
C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals;

10
D. prin legaturi chimice covalente;
E. fara nici un fel de legatura chimica.
AC
49. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt
adevarate:
A. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa;
B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta;
C. formele retard au latenta lunga;
D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta
mare;
E. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica
ACD
50. Au o acţiune farmacodinamică indirectă:
A. noradrenalina
B. reserpina
C. neostigmina
D. acetilcolina
E. nizatidina
BC
51. Calitatea retard a unui medicament se datoreşte:
A. căii sale de administrare
B. formei farmaceutice
C. numărului de receptori ocupat de substanţa medicamentoasă
D. structurii chimice modificate intenţionat
E. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard
BDE
52. Care dintre următoarele afirmaţii privind latenţa acţiunii
farmacodinamice a unui medicament este(sunt) corectă(corecte):
A. medicamentele din aceeaşi grupă farmacodinamică au o latenţă identică
B. formele farmaceutice retard au o latenţă mai mare decât formele cu
eliberare rapidă
C. substanţele medicamentoase care acţionează prin metabolitul activ au o
latenţă scurtă
D. medicamentele cu legare slabă de proteinele plasmatice au o latenţă mai
mare
E. în urgenţele medicale se utilizează medicamente cu perioadă de latenţă
scurtă şi foarte scurtă
BE

11
53. Medicamentele antagonişti competitivi au următoarele
caracteristici:
A. diminuă până la anulare efectul maxim al agonistului specific
B. au afinitate şi sunt capabile să se lege de receptori la nivelul situsurilor de
legare ale agoniştilor specifici
C. se leagă de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului
specific şi schimbă conformaţia receptorului, împiedicând legarea
agonistului
D. diminuă potenţa agoniştilor specifici prin competiţia pentru receptori
E. nu au activitate intrinsecă şi nu sunt capabili să declanşeze un efect la
nivelul receptorilor, pe care doar îi blochează
BDE
54. Ritmul administrării unui medicament influenţează:
A. durata efectului farmacodinamic
B. intensitatea acţiunii farmacodinamice
C. latenţa efectului farmacodinamic
D. timpul efectului maxim al substanţei medicamentoase
E. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice şi tisulare
ACD
55. Selectivitatea unei substanţe medicamentoase:
A. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un
anumit efect maxim posibil
B. poate fi consecinţa existenţei unor subtipuri de receptori specifici, în
anumite ţesuturi
C. apare ca urmare a realizării unei concentraţii mai mari de medicament
într-un anumit ţesut, secundar unei permeabilităţi crescute a membranelor
acelui ţesut
D. este proprietatea unui medicament de a influenţa un teritoriu cât mai
limitat din organism
E. se exprimă prin dozele eficace
BCD
Tema nr. 2
Farmacotoxicologie generala
56. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice:
A. respecta relatia doza-efect
B. pot imbraca forma socului anafilactic
C. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului
D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice
E. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi
BD

12
57. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare:
A. uscaciunea gurii la atropina
B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata
C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice
D. reactiile alergice
E. ototoxicitatea
ABC
58. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice:
A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor
B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide
C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina
D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective
E. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil
BC
59. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide:
A. opioidele
B. cloramfenicolul
C. tetraciclina
D. preparatele pe baza de fier
E. vitamina D
ABC
60. Efectul rebound:
A. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu
antagonisti farmacologici
B. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor
C. are la baza fenomene de up-regulation
D. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate
E. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor
ACDE

61. Fenomenul de toleranta:

A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii
indelungate a medicamentelor
B. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii
indelungate a medicamentelor
C. are la baza un efect down-regulation
D. poate apare la nitratii organici
E. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit
BCD

13
62. Idiosincrazia:
A. este un raspuns anormal la un medicament
B. este intoleranta congenitala
C. apare dupa administrari repetate
D. are la baza enzimopatii
E. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii
ABD
63. Instalarea obisnuintei implica:
A. fenomene de up-regulation
B. diminuarea absorbtiei
C. inhibitie enzimatica
D. scaderea eliminarii
E. scaderea efectului in timp
BE
64. Obisnuinta:
A. este o forma de toleranta acuta
B. este ireversibila
C. poate fi data de inductia enzimatica
D. poate fi data de fenomene de up-regulation
E. necesita marirea dozei
CE
65. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de
abstinenta la nou-nascut si sugar:
A. medicamente anorexigene amfetaminice;
B. opioide;
C. barbiturice;
D. neuroleptice;
E. benzodiazepine.
BC

66. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza

pot provoca hemoragii la fat sau nou nascut si sugar:
A. paracetamolul;
B. acidul acetilsalicilic;
C. anticoagulantele cumarinice;
D. contraceptivele orale;
E. cloramfenicolul.
BC

14
67. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene
(malformatii) cu localizare craniofaciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.
AC
68. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip
alergic sunt corecte?
A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice;
B. sunt independente de doza;
C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice
terapeutic mic;
D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural;
E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale
orala.
BD
69. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a
provoca dependenta psihica?
A. amfetamina;
B. neostigmina;
C. morfina;
D. cocaina;
E. teofilina.
ACD
70. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a
provoca toleranta si dependenta fizica?
A. morfina:
B. carbamazepina;
C. imipramina;
D. clemastina;
E. alcoolul etilic.
AE
71. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de
tip toxic?
A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;
B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);
C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau
sistem sau determinand cresterea concentratiei plasmatice);

15
D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;
E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.
ABCE
72. Efectele (reactiile adverse) sunt:
A. reactii nocive (daunatoare), nedorite;
B. favorizate de tratamentul prelungit;
C. provocate numai de dozele mari, toxice;
D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente;
E. manifestate la doze eficace terapeutice mari.
ABDE
73. Efectele adverse teratogene sunt:
A. anomalii morfologice;
B. defecte fiziologice;
C. malformatii;
1D. efecte dismorfogene;
E. suferinte fetale.
ACD
74. Efectele secundare sunt:
A. efecte nedorite (de obicei);
B. uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie;
C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice;
D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice;
E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice.
ABD
75. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade
diferite:
A. dependenta psihica;
B. toleranta;
C. dependenta fizica;
D. tahifilaxia;
E. psihotoxicitatea.
ABCE
76. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite
cronice (obisnuintei) la medicamente sunt:
A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica);
B. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor);
C. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica);
D. accelerarea biotransformarii;
E. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea
receptorilor in membrana).

16
 ABDE
77. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt:
A. ampicilina;
B. adrenalina;
C. penicilina G;
D. procaina;
E. acidul acetilsalicilic.
ACDE
78. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele:
A. este o enzimopatie manifesta;
B. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ;
C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament;
D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale;
E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica.
ABDE
79. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente):
A. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism;
B. prezinta o relatie gradata doza-efect;
C. prezinta un titru ridicat de anticorpi;
D. lipseste relatia gradata doza-efect;
E. este favorizata de un teren imunodepresiv.
ACD
80. Care dintre următoarele medicamente pot produce accidente
obstetricale:
A. indometacina
B. tolbutamida
C. tetraciclina
D. gentamicina
E. terbutalina
AE
81. Farmacodependenţa fizică:
A. impune necesitatea continuării administrării medicamentului pentru a
evita apariţia tulburărilor specifice sindromului de abstinenţă
B. constă în apariţia unor modificări comportamentale care reclamă imperios
administrarea medicamentului
C. se evidenţiază numai la întreruperea administrării medicamentului sau la
reducerea importantă a dozelor sale
D. survine ca urmare a saturării unor receptori
E. constă în diminuarea progresivă a intensităţii efectului farmacologic prin
administrări repetate la intervalle scurte de timp

17
 AC
82. La un bolnav cu şoc anafilactic se va utiliza:
A. atropină iv
B. corticoterapie iv
C. salbutamol aerosoli
D. adrenalină iv
E. teofilină iv
BD
83. Pot provoca dependenţă psihică:
A. ondansetron
B. montelukast
C. amfetamina
D. meprobramat
E. diazepam
CDE
84. Pot suprima lactaţia:
A. furosemidul
B. contraceptivele orale
C. reserpina
D. bromocriptina
E. carbimazol
ABD
85. Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la reacţiile adverse de tip
alergic:
A. sunt independente de doză
B. sunt încrucişate pentru compuşii înrudiţi structural
C. prezenţa lor este frecventă în condiţiile administrării orale a
medicamentelor
D. intensitatea şi frecvenţa lor cresc cu doza
E. au o incidenţă mai mare la indivizii cu teren atopic
ABE
86. Printre medicamentele care pot declanşa reacţii adverse autoimune
se numără:
A. neomicina
B. alfa-metildopa
C. izoniazida
D. tiouracil
E. aspirina
BC

18
87. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel
sanguin se numără:
A. bleomicina
B. neomicina
C. contraceptivele orale
D. fenitoina
E. halotanul
CD
88. Printre medicamentele contraindicate în cursul alăptării se numără:
A. amoxicilina
B. carbimazol
C. cloramfenicol
D. aspirina
E. metoclopramida
BCD
89. Printre medicamentele proscrise la gravide datorită riscului
teratogen se numără:
A. litiul
B. acidul valproic
C. eritromicina
D. dietilstilbestrol
E. metotrexat
ABDE
90. Tahifilaxia are următoarele caracteristici:
A. apare între medicamentele care acţionează pe acelaşi substrat reactiv
B. se instalează cu intensităţi variate pentru diferitele efecte ale unui
medicament
C. este reversibilă
D. poate merge până la dispariţia efectului farmacologic
E. se instalează pentru un medicament şi se repercutează asupra unui alt
medicament
CD
91. Toleranţa cronică la medicamente (obişnuinţa) constă în:
A. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor
B. necesitatea creşterii dozei de medicament pentru obţinerea aceluiaşi efect
farmacologic
C. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a
administrării sale repetate, în doză constantă
D. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament

19
E. totalitatea semnelor de sevraj observate după oprirea administrării
medicamentului
BC
92. Anemia hemolitică imună poate să apară la:
A. penicilină
B. sulfonamide
C. tiouracili
D. fenilbutazonă
E. fenacetină
ABE
93. Care dintre medicamentele enumerate declanşează şoc anafilactic?
A. penicilina G
B. ampicilina
C. neomicina
D. aspirina
E. dextranii
ABDE
94. Citoliza hepatică apare la:
A. izoniazidă
B. rifampicină
C. paracetamol
D. contraceptive orale
E. corticosteroizi
ABC
95. Medicamente contraindicate în timpul alăptării:
A. penicilina G sodică
B. cloramfenicol
C. tetracicline
D. ampicilină
E. paracetamol
BCE
96. Reduc capacitatea fagocitară a leucocitelor:
A. cloramfenicol
B. tetracicline
C. lidocaina
D. streptomicina
E. neuroleptice fenotiazine
CE

20
97. Sunt medicamente methemoglobinizante:
A. paracetamolul
B. cloramfenicolul
C. sulfonamidele
D. ampicilina
E. gentamicina
ABC
98. Tipuri de idiosincrazie cu manifestări farmacodinamice:
A. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitară
B. hemoglobinopatii
C. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitară
D. inducţie de ALA-sintetază
E. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice
ABCD
99. Tulburări în reacţia metabolică de acetilare determină:
A. T 1/2 al izoniazidei de 2 - 3 ori mai mare la acetilatorii lenţi
B. concentraţii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la
acetilatorii lenţi
C. curba frecvenţei de distribuţie a vitezei de acetilare bimodală la
izoniazidă
D. reacţii adverse mai frecvente la acetilatorii lenţi
E. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii lenţi
ABCD
100. Următoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie, cu
excepţia:
A. cimetidina
B. ranitidină
C. beta-adrenoblocante
D. polimixina
E. D-penicilamina
CD
101. Care dintre următoarele medicamente pot da frecvent reacţii
alergice?
A. Penicilina G
B. Clorhidrat de procaină
C. Loratadina
D. Dexametazona
E. Hemisuccinat de hidrocortizon
AB

21
102. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip
idiosincrazic?
A. Sulfametoxazol
B. Suxametoniu
C. Izoniazida
D. Piracetam
E. Penicilina G
ABC
103. Efectele adverse de tip toxic:
A. Sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări)
B. Sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale
medicamentelor
C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate
genetic
D. Apar atunci când, în functie de bolnav sau de medicament, dozele
obişnuite au efecte toxice
E. Apar la o parte din indivizii trataţi cu doze terapeutice de medicamente
DE
104. Mecanismele implicate în apariţia imunodeficienţei latente sunt:
A. Acţiune hipoplazică medulară
B. Reducerea capacităţii fagocitare a leucocitelor
C. Creşterea sintezei de anticorpi
D. Inhibarea sistemului enzimatic producător de peroxid de hidrogen
E. Stimularea mitozei limfocitare
ABD
105. Pot produce efect rebound la întreruperea bruscă a administrării:
A. alfa-adrenomimeticele
B. ß-adrenoliticele
C. antihistaminice H2-blocante
D. antidepresivele triciclice
E. metil-xantinele
BC
106. Reactiile adverse de tip alergic:
A. Sunt reactii adverse dependente de doza, existand o relatie gradata doza-
efect
B. Sunt reactii neobisnuite, care apar frecvent datorita administrarii in doze
mari a unor medicamente, mai ales pe cale parenterala (i.v.);
C. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot
aparea la unii indivizi, in urma supradozarii
D. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune

22
E. Sunt independente de doza, doze extrem de mici putand produce reactii
alergice extrem de grave
DE
107. Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic:
A. Hemoliza indusă de deficienţa G-6-P-DH
B. Apneea toxică la suxametoniu
C. Şocul anafilactic la peniciline
D. Crizele de porfirie hepatică după administrarea de inductoare enzimatice
E. Sindromul de abstinenţă la întreruperea morfinomimetelor
ABD
108. Toleranţa medicamentoasă poate avea drept cauză:
A. Fenomenul de "up regulation”
B. Fenomenul de "down regulation”
C. Inducţia enzimatică
D. Întreruperea bruscă a tratamentului
E. Sensibilizarea la medicament
BC
109. Tratamentul reacţiilor adverse grave de tip alergic se face:
A. Prin administrare de adrenalină pentru a combate manifestările
simptomatice
B. Prin administrare de corticosteroizi i.v. pentru efectul antialergic şi
imunosupresor
C. Diminuând treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare
D. Prin oprirea imediată a administrării medicamentului incriminat
E. Continuând tratamentul cu substanţa incriminată sub supraveghere strictă
medicală
ABD
110. Efectele teratogene sunt:
A. efecte dismorfogene
B. malformatii
C. anomalii morfologice
D. defecte fiziologice
E. suferinte fetale
ABC

23
 Tema nr. 3
Antibiotice cu structura betalactamică
111. În infecţii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomandă:
A. Amoxiclina
B. Bacampicilina
C. Carbenicilina
D. Cloxacilina
E. Meticilina
DE
112. Penicilinele retard:
A. Se injectează intramuscular şi intravenos din soluţii preparate în ser
fiziologic
B. Eliberează lent benzilpenicilina
C. Realizează concentraţii sanguine mici
D. Au spectru de activitate extins şi pe enterobacterii
E. Pot fi utilizate în sifilis
BCE
113. Sărurile de sodiu şi potasiu ale penicilinei G:
A. Prezintă eliminare urinară lentă
B. Se administrează şi sub formă de perfuzii intravenoase
C. Se administreaza şi sub formă de injecţii intramusculare
D. Se administrează ca soluţii preparate în ser glucozat
E. Pot fi administrate şi intraarticular
BCE
114. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa:
A. Cefoperazona
B. Ticarcilina
C. Piperacilina
D. Flucloxacilina
E. Carbenicilina
ABCE
115. Sunt peniciline de depozit:
A. Carbenicilina
B. Ampicilina
C. Benzatin-benzil penicilina
D. Procain - benzil penicilina
E. Oxacilina
CD

24
116. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze:
A. Ampicilina
B. Oxacilina
C. Carbenicilina
D. Fenoximetil penicilina
E. Cloxacilina
BE
117. Sunt rezistente la betalactamaze:
A. Benzilpenicilina
B. Fenoximetil penicilina
C. Oxacilina
D. Ampicilina
E. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic
CE
118. Benzatinpenicilina este indicata in:
A. septicemii;
B. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A;
C. meningita meningococica;
D. lues (sifilis);
E. angine, scarlatina.
BDE
119. Benzilpenicilina potasica:
A. este stabila in mediul acid;
B. se administreaza pe cale orala;
C. este incompatibila cu alcoolul,
D. se administreaza parenteral;
E. este inactivata in mediul bazic.
CDE
120. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza
utilizate?
A. carbenicilina + tazobactam;
B. amoxicilina + acid clavulanic;
C. ampicilina + sulbactam;
D. piperacilina + tazobactam;
E. oxacilina + acid clavulanic.
BCD

25
121. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-
negativ) sunt:
A. cefsulfodina;
B. ceftazidina;
C. cefapirina
D. cefazolina;
E. cefalotina.
AB

122. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte:

A. cefalexina;
B. cefradina;
C. cefadroxil;
D. cefamandol;
E. cefalotina.
ABC
123. Inhibitori de beta-lactamaza sunt:
A. sulbactam;
B. ticarcilina;
C. tazobactam;
D. piperacilina;
E. acidul clavulanic.
ACE
124. Oxacilina:
A. este rezistenta la penicilinaza;
B. este rezistenta la aciditatea gastrica;
C. are spectru ultralarg de actiune;
D. se administreaza oral sau parenteral;
E. este o penicilina de semisinteza.
ABDE
125. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de
sodiu:
A. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin;
B. dupa preparare extemporaneu;
C. asociata in seringa cu alte medicamente;
D. singura in seringa;
E. pastrata la + 4 °C, maximum 24 ore.
BDE

26
126. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ)
sunt:
A. carbenicilina;
B. cloxacilina;
C. fenoximetilpenicilina;
D. oxacilina;
E. ticarcilina.
AE
127. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei
cuprinde:
A. gonococ;
B. streptococ hemolitic;
C. protes vulgaris;
D. stafilococ auriu;
E. treponema.
BE
128. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza:
A. oxacilina;
B. amoxicilina;
C. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam)
D. ampicilina
E. ticarcilina
AC
129. Ampicilina are următoarele proprietăţi:
A. se concentrează în bilă
B. produce rareori reacţii alergice
C. spectru de activitate mai larg decât al benzilpenicilinei
D. este acido-rezistentă
E. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei
ACD
130. Ampicilina are următoarele proprietăţi:
A. este rezistentă la sucul gastric acid
B. are risc alergizant redus
C. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei
D. prezintă acţiune bactericidă în faza de multiplicare şi parţial în faza de
repaus a bacteriilor
E. se concentrează în bilă
AE

27
131. Benzatinbenzilpenicilina are următoarele caracteristici:
A. prezintă un efect bactericid în faza de multiplicare şi repaus a bacteriilor
B. se administrează exclusiv parenteral
C. este un antibiotic cu spectru larg
D. produce frecvent reacţii alergice
E. este indicată în profilaxia de durată a infecţiilor streptococice
BDE
132. Benzatinbezilpenicilina este indicată în:
A. profilaxia reumatismului articular acut
B. pielonefrită colibacilară
C. meningită meningococică
D. lues
E. dizenterie bacilară
AD
133. Cefalosporinele au următoarele caracteristici generale:
A. epurare predominent hepatică
B. toxicitate redusă
C. structură beta-lactamică
D. liposolubilitate mare
E. acţiune bactericidă numai în faza de multiplicare a bacteriilor
BCE
134. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaţia a treia:
A. cefazolina
B. cefotaxim
C. cefuroxim
D. ceftriaxonă
E. cefoperazonă
BDE
135. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la oxacilină
sunt corecte:
A. se administrează exclusiv oral
B. prezintă rezistenţă la penicilinază
C. are durată lungă de acţiune (12-24 ore)
D. este activă în infecţiile ţesutului cerebral
E. este contraindicată la bolnavii alergici la penicilină G
BE

28
136. Sunt antibiotice bactericide numai în faza de multiplicare a
bacteriilor:
A. gentamicina
B. cicloserina
C. rifampicina
D. vancomicina
E. ampicilina
CDE
137. Amoxicilina:
A. are absorbţie bună digestivă
B. este inactivată de sucul gastric
C. eliminarea renală este întârziată de probenecid
D. are efect bactericid
E. se administrează în infecţiile aparatului respirator
ACDE
138. Ampicilina:
A. se administrează oral şi parenteral
B. este inactivată de sucul gastric
C. se elimină predominant netransformată prin urină
D. eliminarea urinară este întârziată de probenecid
E. nu are capacitate alergizantă
ACD
139. Care dintre antibiotice cu structură beta-lactamică se absorb pe
cale orală?
A. bacampicilina
B. carbenicilina
C. carfecilina
D. feneticilina
E. meticilina
ACD
140. Care dintre antibioticele cu structură beta-lactamică au spectru
antibacterian larg?
A. penicilina G
B. ampicilina
C. cloxacilina
D. amoxicilina
E. meticilina
BD

29
141. Care dintre peniciline sunt active în infecţiile cu Pseudomonas şi
Proteus?
A. penicilina G
B. carbenicilina
C. ticarcilina
D. amoxicilina
E. oxacilina
BC
142. Care dintre următorii compuşi sunt peniciline de depozit (retard):
A. benzilpenicilina
B. procain benzilpenicilina
C. amoxicilina
D. benzatin benzilpenicilina
E. carbenicilina
BD
143. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ
penicilinazo-secretor?
A. procainpenicilina G
B. ampicilina
C. cloxacilina
D. nafcilina
E. cefoperazona
CDE
144. Amoxicilina:
A. Are spectrul de activitate asemănător cu al ampicilinei
B. Acţionează bactericid, acţiunea fiind mai intensă decât a ampicilinei
C. Este activă pe stafilococul penicilinazo-pozitiv
D. Având acţiune mai intensă decât ampicilina, nu se asociază cu inhibitori
de ß-lactamază
E. Necesită administrarea înaintea meselor, deoarece absorbţia este mult
diminuată în prezenţa alimentelor
AB
145. Ampicilina:
A. Este penicilinazo-rezistentă
B. În ţesuturile inflamate difuzibilitatea ei diminuă pe măsură ce survine
procesul de vindecare
C. Se asociază cu inhibitori de ß-lactamază
D. Eliminarea ei renală este întârziată de probenecid
E. Se absoarbe limitat din tubul digestiv, calea orală necesitând doze mult
mai mari decât calea parenterală

30
 BCD
146. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?
A. Cefoperazon difuzează bine în LCR, fiind utilizată în meningite cu
germeni gram-negativi;
B. Ceftriaxona este indicată în septicemii şi meningite la bolnavi cu deficit
al mecanismelor de apărare
C. Cefsulodinul are acţiune foarte intensă pe Pseudomonas
D. Stafilococii rezistenţi la meticilină sunt sensibili la cefalosforine
E. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare orală
ABC
147. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral:
A. Cefamandolul
B. Cefuroxima sodică
C. Cefuroxima axetil
D. Cefalexina
E. Cefoperazona
CD
148. Fenoximetilpenicilina:
A. Este insolubilă şi stabilă în mediul acid din stomac
B. Este instabilă în mediul acid din stomac, dar termorezistentă
C. Este indicată în infecţii cu streptococ, în profilaxia reumatismului
D. Este indicată în infecţii grave (meningite, pielonefrite)
E. Este indicată în septicemii
AC
149. Se absorb bine din tubul digestiv:
A. Cefalexina
B. Benzilpenicilina G potasică
C. Procainbenzilpenicilina
D. Fenoximetilpenicilina
E. Amoxicilina
ADE
150. Sunt antibiotice care prezintă nucleu structural ß-lactamic:
A. Carbenicilina
B. Aztreonamul
C. Vancomicina
D. Eritromicina
E. Azlocilina
ABE

31
151. Sunt inhibitori de ß-lactamază:
A. Clavulanatul de potasiu
B. Canrenoatul de potasiu
C. Sulbactamul
D. Aztreonamul
E. Latamoxef
AC
152. Ticarcilina:
A. Este foarte activă pe stafilococul producător de penicilinază
B. Este activă pe multe tulpini de Pseudomonas
C. Se asociază cu gentamicina, pe baza sinergismului de acţiune
D. Nu necesită reducerea dozelor în insuficienţa renală, deoarece nu are
acţiune nefrotoxică
E. Se utilizează în infecţii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative
BCE
153. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte:
A. nafcilina
B. flucoxacilina
C. fenoximetilpenicilina
D. ampicilina
E. oxacilina
ABE
154. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina:
A. infectii urinare colibacilare
B. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv
C. angina streptococica
D. pneumonii cu pneumococ
E. sifilis
AB
155. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina:
A. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor
B. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid
C. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei
D. este indicata in infectii cu germeni sensibili, la pacienti alergici la
benzilpenicilina
E. se biotransforma in proportie mica
ABC

32
156. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas, penicilinele:
A. ticarcilina
B. carbenicilina
C. oxacilina
D. fenoximetilpenicilina
E. cloxacilina
AB
157. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas, sunt:
A. cefalotina
B. cefazolina
C. cefsulodina
D. ceftazidima
E. cefapirina
CD
158. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte:
A. cefalotina
B. cefadroxil
C. cefradina
D. cefalexina
E. cefamandol
BCD
159. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de:
A. cefoperazon
B. cefotaxim
C. oxacilina
D. cloxacilina
E. nafcilina
AB
160. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina:
A. stafilococ penicilinazosecretor
B. gonococ
C. enterococ
D. treponema
E. streptococ piogen
ABC

33
161. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte:
A. ticarcilina
B. dicloxacilina
C. nafcilina
D. meticilina
E. flucloxacilina
BCDE
162. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt:
A. carbenicilina
B. oxacilina
C. ticarcilina
D. feniximetilpenicilina
E. cloxacilina
AC
163. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt:
A. cefalotina
B. ceftazidina
C. cefazolina
D. cefsulodina
E. cefapirina
BD
164. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala, fac parte:
A. cefadroxil
B. cefradina
C. cefalexina
D. cefalotina
E. cefamandol
ABC
165. Sunt asocieri antagonice de antibiotice :
A. Tetraciclina/cloramfenicol
B. Gentamicina/ampicilina
C. Eritromicina/clindamicina
D. Sulfametoxazol / trimetoprim
E. Kanamicina / Colimicina
ACE

34
 Tema nr. 4
Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide,
tetracicline, fenicoli si polipeptide
166. Cloramfenicolul are:
A. Spectru de actiune larg
B. Actiune intensă pe bacilul tuberculos
C. Actiune intensă pe unii bacili gram negativi
D. Actiune antifungică
E. Acţiune antivirală
AC
167. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:
A. Polimixinele
B. Cisplatina
C. Ampicilina
D. Furosemidul
E. Amfotericina B
ABDE
168. Fac parte din grupul antibioticelor cu structură macrolidică:
A. Josamicina
B. Azitromicina
C. Roxitromicina
D. Diritromicina
E. Lincomicina
ABCD
169. Fac parte din indicaţiile gentamicinei:
A. Infecţiile cu anaerobi
B. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară
C. Infecţiile stafilococice
D. Infecţiile cu Pseudomonas, la concentraţii de 4 micrograme/ml
E. Infecţiile urinare cu Coli
CDE
170. Gentamicina:
A. Este activă pe bacili gram-negativi
B. Nu se poate asocia cu betalactamine
C. Se condiţionează sub formă de soluţii injectabile
D. La doze mari este nefrotoxică
E. Are structura tetraciclică
ACD

35
171. Tetraciclinele:
A. Interacţionează cu antiacidele pe bază de ioni de calciu
B. Pot fi utilizate sub formă de aerosoli
C. Au toxicitate relativ redusă
D. Sunt active pe Mycoplasme şi Chlamidia
E. Pot fi utilizate în bruceloză
ACDE
172. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi
diminuata prin administrarea concomitenta de:
A. produse lactate (in cantitate mare);
B. preparate din fier;
C. antiacide gastrice neutralizante;
D. antispastice;
E. enzime pancreatice.
ABC
173. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice:
A. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi;
B. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil;
C. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara;
D. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava;
E. dau nefro si ototoxicitate.
ABCE
174. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt
adevarate?
A. nu se absorb bine dupa administrarea orala;
B. impiedica sinteza proteinelor bacteriene;
C. toate au un potential toxic important;
D. se elimina pe cale renala;
E. prezinta toxicitate redusa;
ABCD
175. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei
celulei bacteriene;
A. penicilina;
B. polimixina;
C. ampicilina;
D. colistina
E. tetraciclina
BD

36
176. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica
bacteriana?
A. eritromicina;
B. benzilpenicilina;
C. tetraciclina;
D. polimixina;
E. cloramfenicolul.
ACE
177. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic:
A. absorbtie digestiva absenta;
B. ototoxicitate;
C. nefrotoxicitate;
D. stimulare neuromusculara;
E. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi.
ABCE
178. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice:
A. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi;
B. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice;
C. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul
cefalorahidian (l.c.r.);
D. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu".
E. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie
medulara).
ABDE
179. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice:
A. activa pe germeni gram-negativ;
B. activa pe Pseudomonas aeruginosa;
C. activa pe germeni gram-pozitiv;
D. se absoarbe bine din tubul digestiv;
E. in infectii sistemice se administreaza per os.
AB
180. Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele
particularitati farmacologice:
A. absorbtie per os buna;
B. concentratii active in 12 ore;
C. absorbtie per os neinfluentata de alimente;
D. se administreaza la 4 ore;
E. efect bactericid.
ABC

37
181. Dintre aminoglicozide, sunt active pe Mycobacterium tuberculosis
(bacilul Koch) urmatoarele:
A. gentamicina;
B. kanamicina;
C. tobramicina;
D. neomicina;
E. streptomicina.
BE
182. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca
antituberculoase?
A. streptomicina;
B. neomicina;
C. bacitracina;
D. tobramicina;
E. rifampicina.
AE
183. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice:
A. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian;
B. nu este activa pe cale orala;
C. sufera o biotransformare hepatica importanta;
D. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern;
E. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari.
ACDE
184. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice:
A. se elimina in majoritate renal in forma activa;
B. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l.c.r.);
C. se asociaza cu diuretice de ansa;
D. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch);
E. rezistenta se instaleaza brusc
ABDE.
185. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice:
A. calea de administrare numai injectabila;
B. absorbtie per os partiala, variabila;
C. depozitare la nivelul musculaturii striate;
D. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor;
E. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu,
magneziu, fier.
BDE

38
186. Absorbţia tetraciclinei după administrarea orală poate fi
diminuată prin administrarea concomitentă de:
A. fermenţi pancreatici
B. antiacide gastrice
C. produse lactate
D. preparate de fier
E. antispastice
BCD
187. Aminoglicozidele:
A. pot provoca atrofia nervului optic
B. sunt eliminate predominent pe cale renală în formă activă
C. au absorbţie digestivă redusă
D. traversează uşor bariera hematoencefalică
E. sunt antibiotice de elecţie în infecţiile survenite la gravide
BC
188. Aminoglicozidele:
A. realizează concentraţii mari la nivel biliar
B. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelulară
C. au o absorbţie digestivă redusă
D. sunt compuşi nefrotoxici ca urmare a acumulării în parenchimul renal
E. nu se asociază între ele datorită riscului crescut de reacţii adverse toxice
CDE
189. Care din următoarele medicamente antibacteriene sunt
contraindicate la gravide:
A. tetraciclina
B. fenoximetilpenicilina
C. eritromicina
D. acidul nalidixic
E. oxacilina
AD
190. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici
generale ale eritromicinei:
A. este activă pe germenii cu multiplicare intracelulară
B. se elimină biliar în concentraţii mari
C. inhibă sinteza proteinelor bacteriene
D. prezintă alergie încrucişată cu penicilinele
E. este contraindicata in insuficienta respiratorie
ABC

39
191. Gentamicina:
A. nu se recomandă la bolnavii cu insuficienţă renală
B. este un antituberculos major
C. are o toxicitate renală ridicată
D. are proprietăţi inductoare enzimatice
E. se fixează pe subunităţile ribozomale 30S ale bacteriei şi inhibă sinteza
proteică
ACE
192. Sindromul cenuşiu produs de cloramfenicol la nou-născutul
prematur:
A. se datorează eliminării renale deficitare a antibioticului
B. poate fi letal
C. are o natură imunoalergică
D. apare ca urmare a imaturităţii funcţionale hepatice
E. se caracterizează prin hipertermie malignă
BD
193. Tetraciclina este indicată în tratamentul următoarelor boli:
2A. tifos exantematic
B. acnee
C. infecţii cu mycoplasma pneumoniae
D. meningită meningococică
E. gonoree
ABC
194. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. tetraciclinele au spectru larg de acţiune
B. tetraciclinele traversează placenta şi trec în laptele matern
C. tetraciclinele sunt indicate în infecţia cu mycoplasma şi chlamydia
D. tetraciclinele sunt recomandate în ultimul trimestru de sarcină şi prima
copilărie
E. tetraciclinele pot produce pigmentaţii dentare şi carii la copii
ABCE
195. Care dintre următoarele antibiotice nu se administrează oral
pentru efecte sistemice?
A. kanamicina
B. cloramfenicol
C. polimixina B
D. eritromicina
E. gentamicina
ACE

40
196. Cloramfenicolul:
A. are absorbţie bună rectală
B. nu traversează placenta
C. este biotransformat la nivel hepatic
D. se elimină biliar
E. produce anemie aplastică
ACE
197. Colistin:
A. are concentraţii pulmonare superioare celor sangiune
B. penetrează uşor bariera hematoencefalică
C. trece greu prin bariera placentară
D. se elimină predominant renal
E. are absorbţie digestivă bună
ACD
198. Menţionaţi care dintre următoarele efecte adverse sunt
caracteristice streptomicinei:
A. tulburări vestibulare
B. tulburări auditive
C. anemie hemolitică
D. alergii
E. albuminurie, cilindrurie
ABDE
199. Polimixina B:
A. ameliorează nefrotoxicitate aminoglicozidelor
B. se absoarbe digestiv
C. prezintă absorbţie bună după injectare intramusculară
D. creşte efectele de blocare neuromusculară ale curarizantelor
E. are acţiune bactericidă
CDE
200. Următoarele antibiotice sunt macrolide, cu excepţia:
A. eritromicină
B. spiramicină
C. streptomicină
D. kanamicină
E. rosaramicină
CD

41
201. Următoarele efecte adverse pot să apară în tratamentul cu
cloramfenicol:
A. anemie aplastică
B. aplazie medulară
C. leucopenie
D. pigmentaţii dentare
E. ototoxicitate
ABC
202. Aminoglicozidele prezintă următoarele proprietăţi comune:
A. Se absorb bine după administrare orală
B. Pătrund bine în lichidul cefalorahidian
C. Sunt oto- şi nefrotoxice
D. Prezintă acţiune de tip curarizant
E. Sinergism de acţiune utilizat în terapie, cu diminuarea toxicităţii, la
asocierea între ele
CD
203. Care dintre antibiotice sunt active pe Treponema pallidum?
A. Benzilpenicilina
B. Gentamicina
C. Ciprofloxacina
D. Tetraciclinele
E. Eritromicina
ADE
204. Care dintre următoarele antibiotice aparţin clasei
aminoglicozidelor:
A. Kanamicina
B. Amikacina
C. Clindamicina
D. Lincomicina
E. Netilmicina
ABE
205. Cloramfenicolul este antibiotic de elecţie în:
A. Salmoneloze (inclusiv febră tifoidă)
B. Meningite cu bacili gram negativ sensibili
C. Tifos exantematic
D. Tuberculoză extrapulmonară la copii
E. Infestări cu protozoare (Entamoeba histolytica)
ABC

42
206. Cresc efecte cloramfenicolului:
A. Cimetidina
B. Barbituricele
C. Fenitoina
D. Paracetamolul
E. Glutetimida
AD
207. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor:
A. Cefalosporinele
B. Penicilina G
C. Polimixinele
D. Furosemidul
E. Fenoximetilpenicilina
ACD
208. Eritromicina are următoarele proprietăţi farmacocinetice:
A. Difuziune bună în toate ţesuturile
B. Traversarea barierei hemato-encefalice
C. Traversarea barierei placentare
D. Concentrare în formă activă în bilă
E. Timp de înjumătăţitre lung (peste 14 ore)
ACD
209. Eritromicina este antibiotic de elecţie în infecţiile cu:
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Bordetella pertussis
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Mycobacterium tuberculosis
E. Corynebacterium diphteriae
ABE
210. Reacţiile adverse ale cloramfenicolului sunt:
A. Nefro- şi ototoxicitate
B. Aplazie medulară
C. Enterită stafilococică severă
D. Tulburări la nivelul mucoaselor
E. Alcaloză metabolică
BCD

43
211. Se elimină prin bilă, putând fi utilizate în infecţii biliare:
A. Ampicilina
B. Griseofulvina
C. Eritromicina
D. Bacitracina
E. Gentamicina
AC
212. Afirmatiile corecte pentru eritromicina, sunt:
A. eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric
B. se concentreaza in bila, in forma activa
C. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica
D. creste toxicitatea teofilinei
E. este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa
ABCD
213. Notati afirmatiile incorecte:
A. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram
pozitiv: pneumococ, streptococ, stafilococ, B. anthracis, Cl. tetanii,
Corynebacterium
B. spiramicina are difuziune buna in plaman, saliva si secretii bronsice
C. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme
D. clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis
E. pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ
CD
214. Cresc toxicitatea renala a aminoglicozidelor, substantele:
A. amfotericina B
B. furosemid
C. cisplatin
D. ticarcilina
E. carbenicilina
ABC
215. Afirmatiile corecte pentru streptomicina, sunt:
A. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%)
B. dupa administrare intramusculara, se elimina predominant netransformata
prin urina (aproximativ 80%)
C. este activa pe bacilul tuberculos
D. are efect ototoxic
E. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite,
dizenterie)
BCDE

44
216. Notati afirmatiile corecte:
A. neomicina se utilizeaza oral, in infectii ale tubului digestiv, cu germeni
sensibili (Salmonella, Shigella)
B. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse
comparativ cu gentamicina
C. gentamicina este activa pe stafilococ
D. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch, comparativ cu streptomicina
E. spectinomicina este foarte activa pe gonococ
ABCE
217. Tetraciclinele sunt indicate in:
A. pneumonie cu pneumococ
B. infectii urinare cu colibacil
C. infectii produse de Mycoplasma
D. infectii produse de Chlamydia
E. infectii digestive produse de Candida albicans
ABCD
218. Notati afirmatiile corecte:
A. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila, comparativ
cu cele plasmatice
B. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu
C. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore
D. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A
E. 70% din doxiciclina filtrata glomerular, se reabsoarbe la nivelul tubilor
renali
ABCE
219. Notati afirmatiile corecte pentru cloramfenicol:
A. absorbtia orala este incompleta
B. este activ pe bacili gram negativ
C. la doze terapeutice are efect bacteriostatic
D. nu traverseaza placenta
E. produce aplazie medulara
ABCE
220. Afirmatiile incorecte pentru polimixina B, sunt:
A. absorbtie digestiva inalta
B. foarte activa pe gonococ
C. concentratia serica este crescuta in insuficienta renala
D. este activa pe bacili gramnegativ
E. creste nefrotoxicitatea aminoglicozidelor
AB

45
 Tema nr. 5
Chimioterapice antibacteriene şi antimicotice
Chimioterapice antibacteriene
221. Acidul nalidixic:
A. Se recomandă în infecţii urinare
B. Spre deosebire de ciprofloxacina, poate fi utilizat în insuficienta renală
severă
C. Prin expunere la soare, poate produce fotosensibilizare
D. Are eliminare redusă prin fecale
E. Se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice
ACDE
222. Aparţin grupului chinolonelor:
A. Acidul pipemidic
B. Flumequina
C. Norfloxacina
D. Cliochinolul
E. Clorchinaldolul
ABC
223. Fac parte din grupul fluorochinolonelor:
A. Clorchinaldolul
B. Fleroxacina
C. Sulfametoxazol
D. Nitrofurantoina
E. Rosoxacina
BE
224. Fluorochinolonele:
A. Au absorbţie digestivă redusă
B. Sunt antiinfecţioase de origine naturală
C. Se obţin prin sinteză chimică
D. Nu se indică în infecţii urinare
E. Au spectru antibacterian larg
CE
225. Furazolidona:
A. Se utilizează în infecţii urinare şi intestinale
B. Poate produce anemie hemolitică la deficienţi în G-6PD
C. Este un derivat de nitroimidazol
D. Apartine clasei derivatilor de chinoleină
E. Este activă şi pe unele protozoare
BE

46
226. Intră în combinaţie cu trimetoprimul:
A. Amoxicilina
B. Sulfametoxazol
C. Ofloxacina
D. Sulfadimidina
E. Sulfamedrol
BDE
227. Nu fac parte din indicaţiile clorchinaldolului:
A. Angina streptococica
B. Lambliaza
C. Amoebiaza
D. Gastroenterita nespecifica
E. Sifilisul
AE
228. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum:
A. reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina
B. reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si
bactericid)
C. actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti
D. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu, ceea ce determina
scaderea absorbtiei Ciprofloxacinei
E. prezinta efecte adverse la nivel digestiv, precum si cefalee, eruptii
cutanate
BDE
229. Care afirmatii sunt corecte pentru Cotrimoxazol:
A. reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim
B. reprezinta principiul activ din: Biseptol, Tagremin, Septrin
C. are efect de foarte lunga durata
D. este eficace in tuberculoza la nivel renal
E. este activ in infectii respiratorii, otita medie, febra tifoida, cauzate de
germeni sensibili
ABE
230. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona:
A. este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv
B. se indica in infectii urinare acute si cronice, recidivante
C. se indica in infectii intestinale: dizenterie, enterite, enterocolite,
toxiinfectii alimentare
D. nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei
simultan cu alcool
E. in timpul terapiei cu Furazolidona, urina se coloreaza in albastru

47
 AC
231. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Sulfadoxina:
A. este sulfamida semiretard
B. se indica in trahom si profilaxia holerei
C. este sulfamida cu actiune de foarte lunga durata
D. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile)
E. nu se va utiliza la copii, fiind posibil sa afecteze cartilajul osos
BCD
232. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone:
A. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene
B. inhiba ADN-giraza bacteriana
C. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv
D. se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate
E. prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea
BC
233. Acidul nalidixic este activ pe următorii germeni:
A. meningococ
B. shigella
C. clostridium tetani
D. klebsiella pneumoniae
E. proteus
DE
234. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene
sunt:
A. cristalurie
B. erupţii cutanate
C. colită pseudomembranoasă
D. tulburări de echilibru
E. apnee prin efect curarizant
AB
235. Furazolidona:
A. poate creşte methemoglobina
B. colorează urina
C. irită mucoasa tubului digestiv
D. este contraindicata la copii
E. impune evitarea consumului de alcool în cursul tratamentului
ABE

48
236. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la metenamină:
A. este un antibacterian activ faţă de colibacil şi proteus
B. este contraindicată în insuficienţa renală
C. poate irita căile urinare cănd debitul urinar este scăzut
D. determină fotosensibilizare
E. dezvoltă rapid rezistenţă bacteriană
AC
237. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la nitrofurantoin:
A. este contraindicat în sarcină
B. poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creşterea eficienţei terapeutice
C. este indicat în trichomoniază
D. poate produce sindrom lupoid
E. are proprietăţi inductoare enzimatice
AC
238. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la sulfamidele
antibacteriene:
A. acţionează ca antagonişti competitivi ai acidului paraaminobenzoic
B. se recomandă a fi administrate topic la nivel cutanat, datorită unei bune
toleranţe la acest nivel
C. pentru creşterea eficienţei terapeutice se preferă a fi asociate cu
metenamină
D. reprezintă medicaţia de elecţie în nocardioză
E. acţiunea lor antibacteriană este diminuată în prezenţa puroiului
ADE
239. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numără:
A. cristalurie
B. deprimare respiratorie
C. fotosensibilizare
D. tulburări acustico-vestibulare
E. citoliză hepatică
BC
240. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicată de existenţa în
antecedente a următoarelor reacţii adverse:
A. leucopenie
B. vărsături
C. febră
D. vertij
E. dermatită
ACE

49
241. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale:
A. digitalicelor
B. sulfamidelor hipoglicemiante
C. metotrexat
D. anticoagulante orale
E. antiaritmice
BCD
242. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creşterea
următoarelor teste de laborator:
A. bilirubinemie indirectă
B. acid uric
C. eozinofilie
D. hematocrit
E. hemoglobină
BCE
243. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv în
infecţii urinare?
A. acid nalidixic
B. nitrofurantoina
C. furazolidona
D. norfloxacina
E. trimetoprim
ABD
244. Care dintre sulfamide se aplică local în infecţii la nivelul
tegumentelor şi mucoaselor?
A. sulfacetamida
B. sulfafurazol
C. sulfametoxidiazina
D. ftalilsulfatiazol
E. mafenid
AE
245. Care dintre următoarele sulfamide prezintă acţiune antibacteriană
de lungă durată?
A. sulfametoxidiazina
B. sulfafurazol
C. sulfalen
D. sulfadiazina
E. sulfadimetoxin
ACE

50
246. Dapsona:
A. nu se absoarbe digestiv
B. intră în circuitul enterohepatic
C. se elimină prin secreţia lactată
D. nu se elimină prin urină
E. este medicamentul de elecţie în lepră
BCE
247. Farmacocinetica acidului nalidixic cuprinde:
A. absorbţie digestivă bună
B. legare de proteinele plasmatice 95%
C. metabolizare hepatică prin glucuronoconjugare
D. eliminare renală 90%
E. eliminare crescută prin fecale
ABD
248. Furazolidona:
A. prezintă absorbţie bună din tubul digestiv
B. prezintă absorbţie redusă din tubul digestiv
C. se elimină prin fecale, în cea mai mare parte
D. se administrează în enterocolite şi toxiinfecţii alimentare
E. este indicată în infecţii urinare acute
BCD
249. Metenamina:
A. se elimină prin bilă şi urină
B. se elimină prin fecale
C. eliberează formaldehidă la pH < 5
D. se administrează în infecţii urinare
E. este contraindicată la bolnavi cu insuficienţă renală
ACD
250. Nitrofurantoina:
A. se administrează în infecţii ale tubului digestiv
B. se administrează în infecţii ale aparatului urinar
C. se administrează oral, timp de 10 - 14 zile
D. nu se elimină renal
E. produce anemie hemolitică la cei cu deficit de G-6-PD
BCE

Antimicotice

51
251. Amfotericina:
A. Este un antibiotic antimicotic cu structură polienică
B. Este un antibiotic antiviral
C. Se administrează pe cale orală prezentând o absorbţie crescută din tractul
digestiv
D. Se administrează pe cale parenterală pentru tratarea unor micoze
sistemice grave
E. Prezintă toxicitate scăzută la nivel renal
AD
252. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la Clotrimazol sunt
adevărate:
A. Este un derivat de imidazol
B. Se utilizeaza ca antimicotic sistemic
C. Se utilizeaza ca antimicotic local
D. Se absoarbe bine dupa administrare orala
E. Are si activitate antitrichomonazica
ACE
253. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase sunt macrolide
polienice cu proprietăţi antimicotice:
A. Natamicina
B. Clorfenesina
C. Nistatina
D. Tolnaftat
E. Amfotercina
ACE
254. Care dintre următoarele substanţe sunt utilizate în terapia
pitiriazisului:
A. Miconazol
B. Tinidazol
C. Griseofulvina
D. Econazol
E. Flucitozina
AD
255. Griseofulvina:
A. Este un antibiotic cu acţiune antibacteriană
B. Este un antibiotic cu efect fungicid şi fungistatic utilizat în terapia
onicomicozelor
C. Este un inductor enzimatic
D. Are şi acţiune antiinflamatoare
E. Este medicament de elecţie în pitiriazis

52
 BCD
256. Ketoconazolul:
A. Este un antimicotic cu structură bis-triazolică
B. Absorbţia orală este crescută în prezenţa unor alcalinizante
C. Este un antimicotic cu acţiune locală şi sistemică
D. Este un antimicotic de origine naturală
E. Se comercializează sub denumirea Nizoral
CE
257. Natamicina:
A. Este un antibiotic polienic de sinteză
B. Este o macrolidă polienică naturală
C. Absorbţia din tubul digestiv este redusă
D. Are şi acţiune antrichomonazică
E. Se condiţionează în flacoane de uz parenteral
BCD
258. Nistatinul:
A. Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice
B. Se condiţionează sub formă de flacoane de uz parenteral
C. Se utilizează pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot apărea în
cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg
D. Este medicamennt de elecţie pentru tratarea candidozelor sistemice
E. Se comercializează sub denumirea Pimafucin
AC
259. Precizaţi care dintre următoarele antimicotice se utilizează
sistemic:
A. Clotrimazol
B. Amfotericina
C. Miconazol
D. Tolnaftat
E. Acid salicylic
BC
260. Precizaţi care dintre următorii compuşi antimicotici sunt derivaţi
de imidazol:
A. Griseofulvina
B. Flucitozina
C. Miconazol
D. Ketoconazol
E. Fluconazol
CD

53
261. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Econazol:
A. chimioterapic imidazolic, antifungic si antimicrobian
B. se utilizeaza exclusiv pe cale parenterala
C. se utilizeaza sub forma de comprimate vaginale
D. este eficace in candidoze, epidermofitie, tricofitie
E. este antibiotic obtinut din mediul de cultura de Streptomyces natalensis
ACD
262. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Septozol:
A. reprezinta un iodofor
B. prezinta dezavantajul indepartarii cu dificultate de pe tegumente si
lenjerie
C. este antimicrobian, antimicotic si antitricomonazic
D. se obtine din iod si un detergent neionic
E. se utilizeaza in dermatologie si stomatologie
ACDE
263. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv
sistemic:
A. ketoconazolul
B. griseofulvina
C. amfotericina B
D. flucitozina
E. econazolul
BCD
264. Care dintre urmatoarele substante sunt antibiotice antimicotice:
A. ketoconazolul
B. nistatinul
C. amfotericina B
D. flucitozina
E. griseofulvina
BCE
265. Care dintre urmatoarele substante sunt macrolide polienice:
A. nistatinul
B. natamicina
C. amfotericina B
D. clotrimazolul
E. griseofulvina
ABC

54
266. Clotrimazolul:
A. este un antimetabolit al uracilului
B. este un derivat de imidazol
C. se administreaza exclusiv oral
D. se administreaza exclusiv local
E. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala
BD
267. Nistatinul:
A. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica
B. este un derivat al citozinei
C. este o substanta sensibila la lumina
D. este o substanta solubila in apa
E. este un derivat al citozinei
AC
268. Griseofulvina este indicată în:
A. infecţie cu pseudomonas aeruginosa
B. meningita cu haemophilus influenzae
C. epidermofiţii
D. onicomicoze
E. amibiază intestinală
CD
269. Ketoconazolul:
A. are o difuzie bună în LCR
B. nu dezvoltă rezistenţă
C. este un derivat de imidazol
D. are un efect scăzut în cazul coadministrării cimetidinei
E. poate provoca hepatotoxicitate
CDE
270. Natamicina este indicată în:
A. micoze respiratorii
B. tricomoniază
C. aspergiloză
D. histoplasmoză pulmonară
E. onicomicoză
ABC

55
271. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la flucitozină:
A. are o difuzie largă în ţesuturi, dar nu si în LCR
B. nu dezvoltă rezistenţă
C. acţionează numai fungistatic
D. se elimină predominent prin fecale
E. poate provoca pancitopenie
CE
272. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la griseofulvină:
A. asociată cu alcool provoacă efecte de tip antabuz
B. are şi efect inhibitor enzimatic
C. se indică în micozele pielii capului
D. este singurul antimicotic recomandat la gravide
E. este indicată în candidoza intestinală
AC
273. Se utilizează în dermatomicozele sistemice:
A. buclosamida
B. griseofulvina
C. flucitozina
D. amfotericina B
E. clotrimazol
BCD
274. Următoarele afirmaţii privind farmacoterapia Amfotericinei B
sunt adevărate:
A. se administrează parenteral sub formă de perfuzii în micozele sistemice
grave
B. nu este sensibilă la lumină
C. efectul advers cel mai grav este afectarea renală
D. se administrează exclusiv oral
E. după administrare orală se absoarbe complet din tubul digestiv
AC
275. Antimicotice antibiotice sunt reprezentate de:
A. Miconazol
B. Griseofulvina
C. Nistatina
D. Clotrimazol
E. Flucitozina
BC

56
 Tema nr. 6
Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice
Analgezice morfinomimetice
276. Analgezicele opioide:
A. se indica in dureri intense
B. sunt numai produse de sinteza
C. la om au efect excitant pe SNC
D. produc toleranta si dependenta
E. actioneaza exclusiv ca agonisti pe receptorii miu
AD
277. Analgezicele opioide:
A. scad pragul perceperii durerii
B. sunt eficace in durerea somatica si viscerala
C. deprima respiratia
D. cresc peristaltismul
E. cresc tonusul uterului gravid
BCE
278. Care afirmatii sunt adevarate:
A. activarea receptorilor miu este responsabila de farmacodependenta
B. toleranta are la baza un mecanism de heteroreglare up
C. toleranta nu se instaleaza pentru efectul constipant
D. este interzisa asocierea unui analgezic opioid cu unul neopioid
E. sindromul de abstinenta la opioide imbraca manifestari de tip adrenergic
ACE
279. Care analgezice morfinomimetice sunt agonisti puternici pe
receptorii μ:
A. fentanyl
B. metadona
C. pentazocina
D. naloxona
E. codeina
AB
280. Morfina:
A. sufera intens efectul primului pasaj hepatic
B. este agonist-antagonist pe receptorii opioizi
C. stimuleaza respiratia
D. are proprietati constipante
E. are efecte antihistaminice
AD

57
281. Opiodele:
A. stimuleaza centrul tusei
B. produc midriaza
C. produc deprimare respiratorie
D. produc greata si voma
E. produc retentie urinara
CDE
282. Se contraindica utilizarea opioizilor:
A. in insuficienta respiratorie
B. in hipertrofie de prostata
C. postoperator
D. in anestezia generala
E. ca antitusive
AB
283. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele
efecte:
A. analgezie (la nivel supraspinal);
B. midriaza;
C. euforie;
D. deprimare respiratorie;
E. dependenta fizica.
ACDE
284. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt:
A. serotonina;
B. enkefaline;
C. histamina;
D. endorfine;
E. dinorfine.
BDE
285. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse:
A. toleranta;
B. midriaza (exceptie petidina);
C. dependenta psihica;
D. hipertensiune arteriala;
E. dependenta fizica.
ACE

58
286. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza:
A. codeina;
B. naloxona;
C. pentazocina;
D. nalorfina;
E. metadona.
BD
287. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt:
A. are efect analgezic puternic;
B. risc mic de farmacodependenta;
C. induce greata si voma;
D. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal;
E. are efect analgezic mediu.
BCDE
288. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina?
A. toleranta;
B. dependenta psihica si fizica;
C. deprimare respiratorie;
D. diaree;
E. urticarie.
ABCE
289. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina?
A. analgezie;
B. deprimarea centrului respirator;
C. bronhodilatatie;
D. deprimarea centrului tusei;
E. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv.
ABD
290. Care din urmatoarele medicamente au actiune antagonista asupra
receptorilor opioizi?
A. naloxona;
B. codeina;
C. nalorfina;
D. morfina;
E. metadona.
AC

59
291. Morfina are urmatoarele contraindicatii:
A. astm bronsic;
B. colica hepatica, colica renala (asociat cu un spasmolitic);
C. abdomen acut;
D. deprimare respiratorie;
E. copii sub doi ani.
ACDE
292. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare:
A. hipertensiune arteriala;
B. urticarie;
C. greata, voma;
D. deprimarea respiratiei;
E. diaree, mictiuni frecvente.
BCD
293. Profilul farmacocinetic al metadonei este:
A. biodisponibilitate per os buna;
B. biodisponibilitate per os redusa;
C. durata de actiune analgezica lunga (8 - 48 ore) si risc de cumulare;
D. durata de actiune analgezica medie;
E. nu prezinta risc de acumulare, datorita procentului redus de legare de
proteinele plasmatice.
AC
294. Profilul farmacocinetic al morfinei este:
A. biodisponibilitate redusa p.o.;
B. coeficient de epurare hepatica mic;
C. durata de actiune analgezica medie (2 - 7 ore);
D. clearance hepatic dependent de functia cardiaca, tensiunea arteriala,
debitul sanguin hepatic;
E. variabilitate farmacocinetica mare dependenta de activitatea enzimatica
hepatica si debitul sanguin hepatic.
ACDE
295. Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se
manifesta prin:
A. mictiuni frecvente;
B. hipotensiune arteriala cu stare de soc;
C. diaree;
D. mioza (exceptie petidina);
E. deprimarea respiratiei.
BDE

60
296. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de
analgezicele opioide sunt:
A. antivomitiva;
B. analgezica;
C. bronhodilatatoare;
D. laxativ-purgativa;
E. antitusiva.
BE
297. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice
pentazocinei:
A. agonist pe receptorii opioizi k (kappa);
B. produce analgezie spinala;
C. este euforizant;
D. este deprimant al centrului respirator;
E. agonist pe receptorii opioizi miu.
AB
298. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate:
A. în dureri cronice intense
B. postoperator
C. la bolnavii cu abdomen acut
D. în arsuri intense
E. în patologia obstetricală
ABDE
299. Analgezicele morfinomimetice pot provoca:
A. retenţie urinară
B. hipotensiune arterială
C. diaree
D. midriază
E. iritaţie gastrică
AB
300. Care dintre următoarele efecte pot fi atribuite analgezicelor
morfinomimetice:
A. relaxarea sfincterului Oddi
B. mioză
C. deprimarea respiraţiei
D. midriază
E. scăderea secreţiilor digestive
BCE
Analgezice antipiretice

61
301. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:
A. În intoxicaţia acută produce convulsii, delir
B. Poate produce bronhoconstricţie
C. Produce aceleaşi efecte terapeutice şi adverse la doze mici şi la doze mari
D. Nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive
E. Efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 g/zi).
AB
302. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele analgezice
antipiretice sunt corecte?
A. Unele analgezice-antipiretice au si efecte antiinflamatoare
B. Antipireticele produc vasodilatatie periferica, transpiratie, scaderea
metabolismului.
C. La dozele analgezice produc somnolenta si somn
D. Actioneaza ca analgezice ridicand pragul perceperii durerii fara a
influenta reactia la durere.
E. Antipireticele reduc atat temperatura crescuta (in febra) cat si temperatura
normala a organismului
ABD
303. Care dintre afirmatiile referitoare la Metamizol sodic sunt corecte?
A. Este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta
B. Are efecte analgezice, antipiretice si antispastice bune
C. Se conditioneaza sub forma de comprimate, supozitoare, fiole
D. Poate produce alergii cutanate si leucopenie
E. Nu poate fi administrat pe cale i.v
BCD
304. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii:
A. ulcer gastro-duodenal;
B. altralgii, mialgii;
C. boli hemoragice;
D. cefalee;
E. alergie la salicilati.
ACE
305. Actiunea antiagreganta plachetara a acidului acetilsalicilic are ca
mecanism:
A. acetilarea ciclooxigenazai-1 (COX-1) din trombocite;
B. acetilarea ciclooxigenazei-1 (COX-1) din endoteliul vascular;
C. inhibarea biosintezei plachetare de tromboxan A2 (TxA2);
D. inhibarea biosintezei de prostaciclina (PGI2);
E. inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei-2 (COX-2).
AC

62
306. Aminofenazona poate produce urmatoarele reactii adverse:
A. efect proulcerogen gastric;
B. microhemoragii;
C. eruptii cutanate alergice;
D. leucopenie si agranulocitoza;
E. neoplasm gastric.
CDE
307. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt:
A. diflunisalul;
B. fenacetina;
C. benorilatul;
D. propifenazona;
E. acidul acetilsalicilic.
ACE
308. Care sunt formele sub care acidul acetilsalicilic prezinta o
biodisponibilitate ridicata?
A. forma de acid;
B. omprimate efervescente (cu NaHCO3);
C. forma cristalizata din etanol;
D. sarea de sodiu;
E. forma cristalizata din n-hexan.
BCD
309. Mecanismele de actiune care stau la baza actiunilor analgezica -
antipiretica sunt:
A. mecanism periferic antinociceptiv (antihiperalgezic);
B. mecanism central talamic (ridicarea pragului perceperii durerii);
C. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul
mucoasei gastrice;
D. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate in nociceptie;
E. inhibarea biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu efect pirogen la
nivel hipotalamic.
ABDE
310. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele
reactii adverse:
A. hepatotoxicitate;
B. tulburari sanguine (leucopenie, agranulocitoza);
C. neoplasm gastric;
D. reactii alergice cutanate;
E. methemoglobinemie.
BD

63
311. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele
contraindicatii:
A. insuficienta hepatica;
B. alergie la pirazolone;
C. ulcer gastric;
D. leucopenie;
E. neoplasm gastric.
BD
312. Paracetamolul este:
A. p-acetilaminofenol;
B. antiagregant plachetar;
C. analgezic;
D. antipiretic;
E. antiseptic-dezinfectant.
ACD
313. Precizati medicamentele analgezice - antipiretice:
A. pitofenona;
B. propifenazona;
C. paracetamol;
D. metamizol;
E. fenpipramida.
BCD
314. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de paracetamol:
A. icter;
B. methemoglobinemie;
C. efect proulcerogen gastric;
D. citoliza hepatica;
E. eruptie cutanata.
ABDE
315. Acidul acetilsalicilic este indicat în:
A. artralgii
B. infecţii acute febrile
C. dureri preoperatorii moderate
D. tromboflebită acută
E. dismenoree
ABE

64
316. Acidul acetilsalicilic:
A. la doze mari are efect hipoprotrombinizant
B. este antipireticul recomandat la pacienţii cu teren atopic
C. este contraindicat înainte de o intervenţie chirurgicală
D. poate provoca citoliză hepatică
E. are efect uricozuric
ACE
317. Acţiunea farmacodinamică a acidului acetilsalicilic se
caracterizează prin:
A. analgezie intensă
B. bronhoconstricţie
C. efect uricozuric
D. efect antiagregant plachetar la doze mari
E. efect ulcerigen
BCE
318. Analgezicele antipiretice:
A. prezinta efect euforizant
B. au acţiune analgezică în principal la nivelul talamusului ridicând pragul
perceperii durerii
C. efectul analgezic este mai intens în afecţiunile viscerale
D. unele au şi efect antiinflamator
E. au efect hipotermizant
BD
319. Metamizolul poate provoca:
A. leucopenie
B. cancer gastric
C. erupţii alergice cutanate
D. necroză hepatică
E. retenţie urinară
AC
320. Paracetamolul este contraindicat în:
A. insuficienţă respiratorie
B. insuficienţă renală
C. insuficienţă hepatică
D. insuficienţă coronariană
E. insuficienţă cardiacă
BC

65
321. Paracetamolul poate provoca următoarele efecte adverse:
A. hipotensiune arterială
B. rabdomiolize
C. retenţie urinară
D. necroză hepatică
E. microhemoragie gastrică
BD
322. Paracetamolul:
A. are efect antipiretic şi analgezic moderat
B. la doze mici, subanalgezice, are acţiune antiinflamatoare moderată
C. la doze mari este hepatotoxic
D. are efect methemoglobinizant
E. poate provoca microhemoragii gastrice
ACD
323. Paracetamolul:
A. este contraindicat la pacienţii trataţi cu antivitamine K
B. este antipireticul preferat la astmatici
C. poate fi folosit în cursul sarcinii
D. poate determina citoliză hepatică în caz de supradozaj
E. este contraindicat la sugari
BCD
324. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:
A. provoacă bronhoconstricţie
B. se indică în obţinerea preoperatorie a analgeziei
C. la doze mari are efect antiagregant plachetar
D. are acţiune antipiretică mai intensă decât paracetamolul
E. are efect uricozuric
AE
325. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la noraminofenazonă:
A. la doze mari are şi efect antiinflamator
B. poate induce cancer gastric
C. este un analgezic mai intens decât aminofenazona
D. poate provoca leucopenie
E. intră în compoziţia preparatului Antinevralgic
CD

66
326. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la paracetamol:
A. are efect methemoglobinizant
B. este contraindicat în insuficienţă respiratorie
C. poate provoca rabdomiolize
D. este metabolitul activ al fenacetinei
E. poate induce cancer gastric
ACD
327. Acidul acetilsalicilic are următoarele acţiuni farmacodinamice:
A. analgezică, antipiretică
B. antiinflamatoare puternică
C. antiagragantă plachetar la doze subanalgezice
D. hipercolesterolemiantă
E. hiperglicemiantă
ABC
328. Acidul acetilsalicilic are următoarele efecte adverse:
A. bronhoconstricţie
B. favorizarea accidentelor trombotice la doze mici
C. acufene
D. edem angioneurotic
E. farmacodependenţă
ACD
329. Acţiunea analgezică antipiretică a AINS se realizează prin:
A. mecanism central la nivel talamic
B. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate în nocicepţie
C. inhibarea COX-2 inductibilă
D. inhibarea biosintezei de PGE-2 cu efect pirogen la nivel hipotalamic
E. inhibarea COX-1 constitutivă
ABCD
330. Acţiunea antispastică musculotropă este caracteristică pentru:
A. metamizol
B. fenacetină
C. acid acetilsalicilic
D. paracetamol
E. aminofenazonă
AE
Tema nr. 7
Hipnotice şi tranchilizante

67
Hipnotice
331. Care afirmatii sunt corecte?
A. Amobarbitalul are efect sedativ, hipnotic, cu durata lunga de actiune.
B. Ciclobarbitalul este activ in marele rau epileptic
C. Amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general de scurta durata
D. Ciclobarbitalul este un barbituric cu durata scurta de actiune
E. Fenobarbitalul este un hipnotic cu durata lunga de actiune
DE
332. Ce modificări ale funcţiilor fiziologice pot apare în timpul somnului
fiziologic?
A. Starea de conştienţă este suprimată
B. Motilitatea voluntară nu este abolită
C. Motilitatea reflexă este diminuată
D. Pragul reflex este scăzut
E. Metabolismul bazal este crescut
AC
333. Derivaţii barbiturici determină
A. Deprimarea respiraţiei celulare
B. Accentuează oxidarea glucozei
C. Blochează sinteza de ATP
D. Creşte consumul de oxigen la nivelul creierului
E. Scade consumul de oxigen la nivelul creierului.
ACE
334. Hipnocoecitivele:
A. Sunt deprimante selective ale sistemului nervos central
B. În funcţie de doză produc: sedare-somn-somn hipnotic-somn narcoti-
comă-moarte
C. Deprimă respiraţia
D. Nu modifică EEG nocturn
E. Reduc durata somnului paradoxa REM
BCE
335. Hipnoinductoarele
A. Nu produc somn narcotic
B. Acţionează selectiv pe receptorii specifici (GABA)
C. Trezirea din somn se face greu cu stări de obnubilare
D. Efectele asupra SNV, circulaţie şi respiraţie sunt intense
E. Produc o inducţie enzimatică marcată.
AB

68
336. Terapia insomniilor constă în administrarea de
A. Nootrope
B. Sedative
C. Hipnotice
D. Psihostimulente
E. Anxiolitice
BCE
337. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica:
A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate;
B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC;
C. potentarea efectului bauturilor alcoolice;
D. durata lunga de actiune;
E. toleranta prin mecanism farmacocinetic.
AE
338. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism
prin mechanism farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea
eficacitatii urmatoarelor medicamente:
A. contraceptive orale;
B. propranolol;
C. anticoagulante cumarinice;
D. teofilina;
E. medicamente antiacide.
ABCD
339. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune
scurte:
A. pentobarbital;
B. fenobarbital;
C. amobarbital;
D. hexobarbital;
E. ciclobarbital.
AE
340. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul:
A. latenta si durata a efectului scurte;
B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce);
C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen);
D. este indicata administrarea timp indelungat;
E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic.
AC

69
341. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca
urmatoarele reactii adverse:
A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a
tratamentului;
B. obisnuinta;
C. cresterea metabolismului bazal;
D. inhibitie enzimatica;
E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii).
ABE
342. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin:
A. flumazenil;
B. un diuretic osmotic;
C. haloperidol;
D. alcalinizarea urinii;
E. alcool etilic.
BD
343. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde:
A. blocarea receptorilor dopaminergici;
B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor;
C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA);
D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare;
E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO).
BCD
344. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor
interactiuni cu:
A. alcool etilic;
B. diazepam;
C. anticoagulante cumarinice;
D. rifampicina;
E. cimetidina.
ABE
345. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice
nitrazepamului:
A. are actiune hipnotica;
B. are durata scurta de actiune;
C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic;
D. reduce durata somnului paradoxal (REM);
E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina;
ACE

70
346. Bromurile:
A. administrate prelungit pot provoca impotenţă sexuală
B. administrarea de NaCl le încetineşte eliminarea
C. nu au risc alergizant
D. se recomandă frecvent în prescripţii magistrale
E. sunt indicate în enurezisul nocturn
AD
347. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la fenobarbital o
consideraţi corectă:
A. produce somnolenţă diurnă reziduală
B. la doze mari provoacă convulsii
C. are şi efect inhibitor enzimatic
D. se administrează exclusiv oral
E. dezvoltă farmacodependenţă
AE
348. Care dintre următoarele benzodiazepine sunt utilizate ca
hipnotice?
A. medazepam
B. lorazepam
C. nitrazepam
D. flunitrazepam
E. bromazepam
CD
349. Care dintre următoarele medicamente au acţiune hipnotică:
A. maprotilina
B. moclobemida
C. cloralhidratul
D. nitrazepam
E. selegilina
CD
350. Ciclobarbitalul:
A. este un hipnotic cu durată de acţiune ultrascurtă
B. este indicat în insomnia incipientă datorată hiperexcitabilităţii nervoase
C. are latenţă şi durată scurtă
D. suferă intens efectul de prim pasaj hepatic
E. se administrează exclusiv parenteral
BC

71
351. Cloralhidratul:
A. are efect timoanaleptic
B. se administrează în asociere cu mucilagiul de gumă arabică
C. este o substanţă cu efect hipnotic
D. are efect iritant pe mucoasă
E. nu se recomandă la bolnavii cu hipertrofie de prostată
BCD
352. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate:
A. la bolnavii cu insuficienţă hepatică gravă
B. în preanestezie
C. la conducătorii auto
D. la pacienţii epileptici
E. în insuficienţa renală severă
ACE
353. Nitrazepamul:
A. are un T1/2 scurt (6-8 ore)
B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durată de 6-8 ore
C. prezintă şi activitate timoanaleptică
D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat
E. se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice
BDE
354. Care dintre următorii compuşi sunt hipnotice benzodiazepine?
A. fenobarbital
B. nitrazepam
C. cloralhidrat
D. triclofos
E. flunitrazepam
BE
355. Hipnoticele benzodiazepine:
A. sunt reprezentate de cloralhidrat
B. modifică structura somnului
C. potenţează transmisia inhibitoare GABA-ergică
D. cresc frecvenţa de deschidere a canalelor de clor
E. scad frecvenţa de deschidere a canalelor de clor
CD

Tranchilizante

72
356. Benzodiazepine nu sunt recomandate:
A. Conducătorilor auto
B. În stări anxioase
C. În miastenia gravis
D. În anesteziologie
E. În insomnii
AC
357. Benzodiazepinele pot actiona prin urmatoarele mecanisme de
actiune
A. Inhibarea neurotransmisiei excitatoare mediata de GAB
B. Potentarea neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA.
C. Potentarea recaptarii adenozinei in neuroni
D. Inhibarea recaptarii adenozinei in neuroni.
E. Inhibarea recaptarii serotoninei.
BD
358. Care dintre afirmatiile referitoare la Diazepam sunt adevarate:
A. Este o substanta cu structura benzamidica
B. Este conditionat sub forma de comprimate si fiole in produsul Valium
C. Are actiune anxiolitica, miorelaxanta, antiepileptica
D. Poate conduce la instalarea farmacodependentei.
E. Se poate utiliza ca premedicatie in anesteziologi
BCDE
359. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la benzodiazepine
sunt adevărate?
A. Se absorb bine la administrare orală
B. Se metabolizează la compuşi activi
C. Nu trec bariera hematoencefalică
D. Prin metabolizare se obţin şi compuşi 3-hidroxilaţi
E. La administrarea i.m. absorbţia este mai crescută comparativ cu cea orală.
ABD
360. Care dintre următoarele efecte pot apare în cazul
benzodiazepinelor?
A. Tranchilizant
B. Anticonvulsivant
C. Psihostimulent
D. Miorelaxant
E. Antiagregant plachetar
ABD

73
361. Tranchilizantele
A. Diminuă anxietatea
B. Cresc starea de tensiune psihică
C. Temperează reacţiile emoţionale
D. Potenţează deprimantele SNC
E. Se pot asocia cu alcoolul
ACD
362. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde
urmatoarele actiuni:
A. anxiolitica;
B. anticonvulsivanta;
C. stimulanta a SNC;
D. miorelaxanta;
E. hipnoinductoare.
ABDE
363. Benzodiazepinele:
A. actioneaza pe receptorii dopaminergici;
B. actioneaza pe receptorii benzodiazepinici cuplati cu receptorii GABA;
C. actioneaza pe receptorii histaminergici;
D. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor;
E. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor.
BD
364. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor?
A. diazepam;
B. clorpromazina;
C. medazepam;
D. lorazepam;
E. meprobamat
ACD
365. Diazepamul este indicat in:
A. stari anxioase;
B. anesteziologie ca premedicatie;
C. starea de rau epileptic;
D. primul trimestru de sarcina;
E. miastenie.
ABC

74
366. Medazepamul se contraindica la:
A. conducatorii auto:
B. cei cu anxietate;
C. bolnavii cu insomnie;
D. in climacterium;
E. cei ce consuma bauturi alcoolice.
AE
367. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false?
A. se absoarbe bine digestiv;
B. absorbtia este marita prin alcool;
C. nu se elimina prin lapte;
D. se metabolizeaza mai repede la batrani;
E. principalul metabolit este desmetildiazepam;
CD
368. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false?
A. absorbtie digestiva buna;
B. apar metaboliti activi;
C. T 1/2 este scurt;
D. cumularea este intensa;
E. absorbtia este marita prin alcool.
BD
369. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false?
A. potenteaza alte deprimante SNC;
B. stimuleaza musculatura striata;
C. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici;
D. pot agrava disfunctia respiratorie;
E. nu provoaca toleranta si dependenta;
BE
370. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin?
A. este un tranchilizant;
B. este un spasmogen musculotrop;
C. se recomanda in prurit rebel;
D. diminua anxietatea din alcoolism;
E. la doze mari da hiperexcitabilitate.
ACD

75
371. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile
adverse la benzodiazepine?
A. produc somnolenta;
B. reactiile adverse sunt mai intense la varstnici;
C. nu produc toleranta;
D. nu produc sindrom de abstinenta;
E. cresc riscul malformatiilor la nou-nascut.
ABE
372. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru diazepam?
A. creste tonusul miometrului;
B. creste agresivitatea;
C. este miorelaxant;
D. diminua atentia;
E. induce somnul.
AB
373. Mecanismul de actiune al tranchilizantelor consta in:
A. activarea receptorilor GABA A;
B. activarea receptorilor GABA B;
C. cresterea frecventei deschiderii canalelor de clor;
D. blocarea canalelor de sodiu;
E. inhibarea recaptarii noradrenalinei;
AC
374. Benzodiazepinele au acţiune:
A. antipsihotică
B. miorelaxantă
C. anxiolitică
D. antiemetică
E. sedativ-hipnoinductoare
BCE
375. Benzodiazepinele au următoarele indicaţii terapeutice:
A. curele de dezintoxicare în alcoolism
B. miastenia gravis
C. inducţia anesteziei generale
D. enurezis nocturn
E. convulsii de diverse etiologii
ACE

76
376. Benzodiazepinele sunt contraindicate în următoarele situaţii
clinice:
A. primul trimestru de sarcină
B. preanestezie
C. hipertiroidie
D. miastenie gravis
E. tetanos
AD
377. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt ameliorate prin
administrare de diazepam:
A. depresia endogenă
B. sindromul anxios
C. starile spastice ale musculaturii striate
D. nevralgia de trigemen
E. epilepsia
BCE
378. Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de:
A. cimetidină
B. antiacide gastrice
C. alcoolul etilic
D. disulfiram
E. cafeină
ACD
379. Fac parte din grupul benzodiazepinelor cu T1/2 intermediar (10-15
ore):
A. oxazepamul
B. nitrazepamul
C. clonazepam
D. diazepam
E. clordiazepoxid
BC
380. Meprobramatul:
A. poate induce obişnuinţă şi dependenţă fizică
B. are efect miorelaxant intens
C. prezintă efect anticolinergic
D. poate fi administrat pe cale orală şi parenterală
E. la doze mari are şi proprietăţi neuroleptice
AB

77
381. Meprobramatul:
A. are acţiune antispastică musculotropă
B. este contraindicat la persoanele care necesită integritatea funcţiilor
psihomotorii
C. are efect antiserotoninic
D. accentuează deprimarea SNC indusă de alcool
E. nu dezvoltă farmacodependenţă
BD
382. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la benzodiazepine:
A. traversarea barierei hematoencefalice este mai rapidă pentru substanţele
mai lipofile (diazepam)
B. pe cale intramusculară rata absorbţiei este mai mare decât per os
C. se leagă slab de proteinele plasmatice
D. multe benzodiazepine sunt metabolizate în compuşi activi
E. proprietăţile farmacocinetice diferă în funcţie de structura chimică a
benzodiazepinei
ADE
383. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la Hidroxizin:
A. are acţiune antispastică musculotropă
B. este un tranchilizant eficient
C. diminuă starea de anxietate din alcoolism
D. are şi efect inhibitor enzimatic
E. nu se recomandă a fi asociat cu antidepresivele triciclice
ABC
384. Sunt incluse în grupa benzodiazepinelor cu T1/2 lung (> 50 ore):
A. flunitrazepam
B. diazepam
C. oxazepam
D. clordiazepoxid
E. clorazepat
BDE
385. Acţiunile farmacodinamice ale benzodiazepinelor sunt:
A. anxiolitică
B. antipsihotică
C. antiparkinsoniană
D. anticonvulsivantă
E. miorelaxantă
ADE

78
 Tema nr. 8
Simpatomimetice şi Simpatolitice
Simpatomimetice
386. Adrenomimeticele produc:
A. stimularea functiilor miocardice
B. mioza
C. vasoconstrictie prin alfa-1
D. bronhoconstrictie
E. hiperglicemie
ACE
387. Adrenomimeticele se pot utiliza:
A. in afectiuni alergice
B. in stop cardiac si soc cardiogen
C. in stari congestive ale mucoasei nazale si oculare
D. in hipertensiune arteriala
E. in caz de travaliu premature
ABCE
388. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. adrenalina este un adrenomimetic de electie in socul anafilactic
B. efedrina si nafazolina dau fenomene rebound
C. dobutamina este un beta-1 adrenomimetic
D. izoprenalina este lipsita de efecte cardiace
E. beta-2 adrenomimeticele selective sunt bronhodilatatoare
ACE
389. Care din urmatorii compusi se utilizeaza ca descongestionante
nazale:
A. tolazolina
B. oximetazolina
C. efedrina
D. bametanul
E. nafazolina
BCE
390. Care efecte nu sunt caracteristice simpatomimeticelor:
A. bronhoconstrictia
B. relaxarea uterului
C. hipoglicemia
D. vasoconstrictia
E. deprimarea miocardului
ACE

79
391. Dopamina:
A. este o catecolamina
B. are efecte selective pe beta 1
C. este indicata in socul cardiogen
D. se adminstreaza intravenos
E. potenteaza efectul neurolepticelor
ACD
392. Noradrenalina:
A. prezinta efecte beta-2-adrenomimetice
B. se poate administra pe cale orala
C. este o catecolamina
D. se indica in insuficienta circulatorie acuta de tip hipoton
E. se indica in hipertensiunea arteriala
CD
393. Simpatomimeticele pot:
A. stimula receptorii alfa
B. bloca receptorii beta
C. bloca receptorii noradrenalinei
D. favoriza eliberarea noradrenalinei
E. inhiba recaptarea noradrenalinei
ADE
394. Simpatomimeticele:
A. potenteaza efectul antidepresivelor triciclice
B. scad efectul cardiotonic al digitalicelor
C. pot agrava cardiopatia ischemica
D. pot creste efectul anestezicelor locale
E. diminueaza efectul antidiabeticelor
ACDE
395. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de adrenalina?
A. tahicardie;
B. hipertensiune arteriala;
C. cresterea metabolismului bazal;
D. bronhoconstrictie;
E. hipoglicemie.
ABC

80
396. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru
simpatomimetice?
A. actioneaza in ganglionii simpatici;
B. activeaza receptorii adrenergici;
C. au efecte inhibitoare asupra inimii;
D. stimuleaza lipoliza;
E. au efect bronhodilatator.
BDE
397. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru
simpatomimetice?
A. au actiune bronhospastica;
B. au actiune directa;
C. au actiune indirecta;
D. au actiune mixta;
E. scad tensiunea arteriala.
BCD
398. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru
simpatomimetice?
A. contracta muschiul circular al irisului;
B. produc mioza;
C. creste forta de contractie a miocardului;
D. produc hipertensiune arteriala;
E. relaxeaza miometrul.
CDE
399. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru simpatomimetice?
A. actioneaza in sinapsele neuroefectoare simpatice;
B. au efecte alfa adrenergice;
C. receptorii beta adrenergici sunt cuplati cu adenilciclaza;
D. efectele beta-adrenergice au ca mesager secund GMPc,
E. produc hipoglicemie.
DE
400. Care din urmatoarele caracteristici ale simpatomimeticelor sunt
corecte?
A. produc vasoconstrictie;
B. inhiba SNC;
C. scad forta de contractie a inimii;
D. scad tensiunea arteriala;
E. sunt bronhodilatatoare.
AE

81
401. Care din urmatoarele indicatii sunt corecte pentru efedrina?
A. hipotensiune;
B. cardiopatie ischemica;
C. astm bronsic;
D. rinita;
E. hipertensiune.
ACD
402. Care din urmatoarele interactiuni ale simpatomimeticelor sunt
adevarate?
A. cu antidepresivele IMAO produc crize hipertensive;
B. scad efectul antihipertensivelor;
C. cu derivatii xantinici deprima SNC;
D. cocaina le anuleaza efectul vasoconstrictor;
E. diminua efectul hipoglicemiantelor.
ABE
403. Care din urmatoarele medicamente sunt simpatomimetice?
A. adrenalina;
B. dobutamina;
C. fluvoxamina;
D. nizatidina;
E. salbutamol.
ABE
404. Care din urmatoarele substante sunt beta-2-adrenomimetice?
A. salbutamol;
B. propranolol;
C. fenoterol;
D. terbutalina;
E. neostigmina.
ACD
405. Simpatomimeticele au urmatoarele efecte adverse (efecte
secundare):
A. hipotensiune arteriala;
B. hipertensiune arteriala;
C. tahiaritmie;
D. hipoglicemie;
E. hipercolesterolemie.
BCE

82
406. Adrenalina:
A. provoacă o deprimare a SNC
B. este medicaţia de elecţie în şocul anafilactic
C. contractă musculatura netedă bronşică
D. creşte minut volumul respirator
E. este utilizată în reanimarea cardiacă la înecaţi
BDE
407. Adrenalina:
A. difuzează în SNC
B. produce bronhospasm
C. reprezintă medicaţie de elecţie în şocul anafilactic
D. influenţează testele de laborator cu creşterea glicemiei şi a colesterolului
E. se prezintă sub formă de fiole injectabile de 10 ml cu soluţie 1%
ACD
408. Care dintre afirmaţiile de mai jos caracterizează dopamina:
A. este activă pe cale orală, având un T1/2 = 4-6 ore
B. la doze medii (10 mcg/kg/min) are efect beta 1-adrenergic stimulând toate
funcţiile miocardice
C. are o difuziune bună în SNC
D. în administrarea paravenoasa se produce ischemie şi necroză
E. este o substanţă autacoidă
BD
409. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false:
A. cafeina are un efect sinergic de potenţare a acţiunii adrenalinei
B. adrenalina este utilizată cu rezultate bune în insuficienţa circulatorie
cerebrală
C. efedrina nu difuzează în SNC
D. calea de administrare a adrenalinei este per os
E. adrenalina antagonizează efectele antiparkinsonienelor
BCD
410. Dobutamina :
A. este predominent beta 1 adrenomimetic
B. este selectiv alfa 1 adrenomimetic
C. este în amestec racemic de doi enantiomeri
D. nu are efecte D1 dopaminergice
E. nu se utilizează în şocul cardiogen
ACD

Simpatolitic

83
411. Beta-blocantele:
A. stimuleaza functiile miocardului
B. influenteaza negativ profilul lipidic
C. au proprietati antihipertensive
D. fac parte din clasa I de antiaritmice
E. sunt contraindicate in angina pectorala
BC
412. Cardioselectivitatea beta-blocantelor:
A. se pastreaza si la doze mari
B. inseamna ca medicamentul blocheaza selectiv receptorii beta-1
C. evita fenomenele de bronhoconstrictie la astmatici
D. le face utile la bolnavii cu deficit de pompa cardiaca
E. le contraindica la diabetici
BC
413. Care din afirmatii sunt adevarate:
A. efectul chinidinic limiteaza efectul antiaritmic al beta-blocantelor
B. efectul antihipertensiv al beta-blocantelor este util celor cu debit cardiac
si renina crescute
C. efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat in principal
coronarodilatatiei
D. efectul antiglaucomatos al beta-blocantelor se datoreaza favorizarii
drenarii umorii apoase
E. tratamentul cu beta-blocante nu se poate intrerupe brusc
BE
414. Care simpatolitice pot fi folosite ca antihipertensive:
A. ergotamina
B. atenololul
C. prazosinul
D. dopamina
E. salbutamolul
BC
415. Efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat:
A. scaderii consumului de oxigen al miocardului
B. deprimarii miocardului
C. coronarodilatatiei
D. efectului hipocolesterolemiant
E. efectului rebound
AB

84
416. Efectul antihipertensiv al beta-blocantelor se explică prin:
A. creşterea debitului cardiac
B. scăderea secreţiei de renină
C. efect simpatolitic central
D. creşterea sintezei de bradikinină
E. coronarodilataţie
BC
417. Prazosinul:
A. este un alfa-1 adrenolitic selectiv
B. creste postsarcina
C. creste colesterolul si trigliceridele
D. produce hipotensiune intensa la prima doza
E. se contraindica bolnavilor cu astm bronsic
AD
418. Prazosinul:
A. este un inhibitor al enzimei de conversie
B. are efect antihipertensiv
C. durata de actiune este mai lunga ca la terazosin
D. poate da fenomenul primei doze
E. se contraindica in astm
BD
419. Propranololul:
A. este un alfa-1-adrenolitic
B. este un beta-adrenolitic selectiv
C. se indica in hipertensiunea arteriala
D. este un beta-blocant de electie in tahiaritmii
E. se contraindica in angina pectorala
CD
420. Se evita asocierea beta-blocantelor cu:
A. blocanti de calciu tip verapamil
B. hipoglicemiante
C. inhibitori ai enzimei de conversie
D. beta-simpatomimetice
E. diuretice
ABD

85
421. Care din urmatoaree caracteristici ale simpatoliticelor sunt
corecte?
A. diminua sau impiedica efectele stimularii nervilor simpatici;
B. activeaza receptorii adrenergici;
C. antagonizeaza actiunea adrenergicelor;
D. blocheaza receptorii adrenergici;
E. produc hipertensiune.
ACD
422. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru adrenolitice?
A. blocheaza receptorii alfa-adrenergici;
B. influenteaza metabolismul mediatorilor chimici;
C. blocheaza receptorii beta-adrenergici;
D. impiedica eliberarea mediatorilor;
E. diminua actiunea simpatomimeticelor.
ACE
423. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru beta-
adrenolitice?
A. blocheaza receptorii beta-adrenergici;
B. potenteaza efectul inotrop pozitiv al adrenalinei;
C. au actiune cronotrop negativa;
D. diminua formarea umorii apoase;
E. cresc presiune intraoculara.
ACD
424. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin?
A. alfa-adrenolitic;
B. antihipertensiv;
C. produce hipotensiune ortostatica dupa prima doza;
D. creste trigliceridele;
E. nu se administreaza in sindromul Raynaud.
ABC
425. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin?
A. este alfa-1-adrenolitic;
B. este un parasimpatomimetic;
C. este un neurosimpatolitic;
D. este beta-2-adrenolitic;
E. are actiune hipotensiva.
AE

86
426. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru rezerpina?
A. este un antiulceros;
B. impiedica recaptarea noradrenalinei;
C. este un antiparkinsonian;
D. are actiune hipotensiva;
E. are actiune simpatomimetica.
BD
427. Care din urmatoarele beta-blocante sunt cardioselective?
A. propranolol;
B. atenolol;
C. metoprolol;
D. timolol;
E. oxprenolol.
BC
428. Care din urmatoarele efecte adverse pot apare dupa propranolol?
A. stari depresive;
B. cresterea trigliceridelor;
C. tahicardie;
D. impotenta;
E. bronhoconstrictie.
ABDE
429. Care din urmatoarele indicatii pentru propranolol sunt corecte?
A. hipertensiune arteriala;
B. aritmii cardiace;
C. angina pectorala;
D. astm bronsic;
E. astenie.
ABC
430. Care din urmatoarele indicatii terapeutice nu sunt corecte pentru
propranolol?
A. hipertensiunea arteriala;
B. ateroscleroza;
C. angina pectorala;
D. aritmii cardiace;
E. astm bronsic.
BE

87
431. Acţiunea antianginoasă prin mecanism beta1- adrenolitic se
datorează:
A. reducerii necesarului de oxigen la nivelul inimii la effort
B. diminuării forţei de contracţie a miocardului
C. creşterea frecvenţei cardiace
D. scăderii tensiunii arteriale sistolice
E. vasodilataţiei coronariene
ABD
432. Actiunea antihipertensivă a clonidinei se realizează prin
următoarele mecanisme:
A. creşterea reninei
B. scăderea reninei
C. scăderea debitului cardiac
D. scăderea consumului de oxigen la nivel cardiac
E. deprimarea tonusului simpatic vasoconstrictor
BCE
433. Care din următoarele efecte adverse sunt produse de Prazosin:
A. deprimarea respiraţiei
B. risc de hipotensiune arterială posturală
C. tahicardie reflexă
D. gust metalic
E. fenomen de rebound după întreruperea tratamentului
BC
434. Efectele beta-2 adrenolitice sunt:
A. bronhodilataţie
B. vasoconstricţie cu tulburări ischemice periferice
C. tendinţă la hipoglicemie
D. scăderea tensiunii intraoculare
E. inhibarea secreţiei de renină din aparatul juxta-glomerular renal
BCD
435. Fac parte din grupul simpatoliticelor:
A. fentolamina
B. dobutamina
C. nafazolina
D. nicergolina
E. tolazolina
ADE

88
436. Clonidina:
A. are acţiune antihipertensivă
B. determină efecte rebound la întreruperea bruscă a tratamentului
C. nu determină somnolenţă
D. se administrează la conducătorii auto
E. se utilizează în tratamentul sindromului de abstinenţă la morfină
ABE
437. Contraindicaţiile beta-adrenoliticelor neselective:
A. hipertiroidism
B. astm bronşic
C. bloc atrioventricular
D. anxietate de stres
E. activitate ce necesită mare atenţie (şoferi etc.)
BCE
438. Mecanismul acţiunii antihipertensive a beta-adrenoliticelor:
A. reducerea necesităţii de oxigen a miocardului
B. scăderea debitului cardiac
C. scăderea secreţiei de renină
D. efect simpatolitic central
E. inhibarea eliberării NA în fanta sinaptică
BCDE
439. Metildopa:
A. reduce depozitele de noradrenalină
B. nu produce retenţie hidrosalină
C. are efecte toxice hepatice
D. se administrează în HTA forme medii şi severe
E. se administrează în hipotensiunea arterială
ACD
440. Notaţi afirmaţiile corecte:
A. labetalolul este beta-1 adrenolitic selectiv
B. propranololul este beta-adrenolitic neselectiv cu acţiune de tip anestezic
local
C. atenololul este beta-1 adrenolitic pur
D. alprenololul este beta-adrenolitic cu acţiuni de tip simpatomimetic şi
chinidinic
E. pindololul este beta-adrenolitic cu acţiune de tip chinidinic
BCD

89
 Tema nr. 9
Parasimpatomimetice si parasimpatolitice
441. Anticolinergicele se pot indica in:
A. glaucom
B. astm bronsic
C. miastenia gravis
D. constipatie atona
E. voma din raul de miscare
BE
442. Anticolinesterazicele se utilizeaza:
A. in tratamentul glaucomului
B. antidot in supradozarea curarizantelor depolarizante
C. ca antispastice
D. in miastenia gravis
E. in Parkinson
AD
443. Atropina:
A. produce hiposecretie salivara cu uscaciunea gurii
B. este un protector al mucoasei gastrice
C. se indica in glaucom sub forma de colir 1%
D. produce midriaza insotita de cicloplegie
E. creste peristaltismul tubului digestiv
AD
444. Care din afirmatii sunt adevarate:
A. atropina poate fi administrata in preanestezie
B. tropicamida este folosita ca antispastic
C. pirenzepinul actioneaza selectiv pe secretia gastrica
D. emeproniul se foloseste in retentie urinara
E. ipratropiul este indicat in astmul bronsic
ACE
445. Care parasimpatolitice se folosesc in oftalmologie:
A. pilocarpina
B. acetazolamida
C. tropicamida
D. atropina
E. timololul
CD

90
446. In ce priveşte anticolinesterazicele:
A. ele au acţiune parasimpatomimetica
B. blochează colinesteraza întotdeauna ireversibil
C. se pot folosi în diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis
D. se pot folosi în tratamentul glaucomului
E. se indică în tratamentul Parkinsonului
ACD
447. In grupa anticolinesterazicelor:
A. neostigmina este un anticolinesterazic usor reversibil
B. neostigmina se utilizeaza in atonii intestinale
C. unii derivati organo-fosforici pot fi folositi in tratamentul glaucomului
D. neostigmina este antidotul curarizantelor depolarizante
E. edrofoniul este contraindicat in miastenia gravis.
BC
448. La nivelul aparatului respirator atropina:
A. creşte secreţia glandelor căilor respiratorii
B. produce bronhoconstricţie
C. reduce spasmul laringian indus de anestezicele generale
D. se poate indica în astmul bronşic
E. deprimă respiraţia când centrul respirator este uşor deprimat
CD
449. Parasimpatoliticele produc:
A. relaxarea musculaturii netede digestive
B. retentie urinara
C. hiposecretie a glandelor exocrine
D. mioza
E. scaderea presiunii intraoculare
ABC
450. Parasimpatomimeticele produc:
A. bronhodilatatie
B. scaderea secretiilor glandelor exocrine
C. contractia musculaturii netede digestive
D. mioza
E. bradicardie
CDE

91
451. Parasimpatomimeticele produc:
A. bronhodilatatie
B. bradicardie
C. cresterea presiunii intraoculare
D. mictiuni frecvente
E. miastenia gravis
BD
452. Proprietati anticolinergice pot avea:
A. antidepresivele triciclice
B. neurolepticele
C. penicilinele
D. antihistaminicele H1
E. antiinflamatoarele nesteroidiene
ABD
453. Reacţiile adverse ce pot fi produse de parasimpatolitice sunt:
A. cicloplegie
B. constipaţie
C. sialoree
D. bronhoconstricţie
E. incontinenţă urinară
AB
454. Care din afirmatiile privind domeniul colinergic sunt false?
A. acetilcolina este un mediator colinergic;
B. receptorii muscarinici se gasesc in sinapsele neuroefectoare somatice;
C. receptorii nicotinici se gasesc la nivelul sinapselor ganglionare;
D. sinapsele ganglionare din sistemul simpatic sunt sinapse adrenergice;
E. stimularea parasimpatica creste secretia glandelor exocrine.
BD
455. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atropina?
A. este un alcaloid;
B. produce uscaciunea gurii;
C. scade presiunea intraoculara;
D. produce cicloplegie;
E. deprima SNC.
ABD

92
456. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru
parasimpatolitice?
A. sunt antagonisti;
B. blocheaza receptorii muscarinici;
C. inhiba miocardul;
D. au actiune miotica;
E. sunt antispastice.
ABE
457. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru
parasimpatomimetice?
A. sunt agonisti;
B. sunt antagonisti;
C. activeaza receptorii muscarinici;
D. blocheaza receptorii nicotinici;
E. inhiba acetilcolinesteraza.
ACE
458. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru pirenzepin?
A. antihistaminic H2;
B. anticolinergic selectiv;
C. inhibitor al pompei de protoni;
D. inhiba secretia gastrica;
E. se indica in sindromul Zollinger-Ellison.
BDE
459. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru scopolamina?
A. stimuleaza SNC;
B. midriaza;
C. activa in parkinsonism;
D. eficace in raul de miscare;
E. se indica in glaucom.
BCD
460. Care din urmatoarele efecte sunt de tip muscarinic?
A. bronhospasm;
B. bradicardie;
C. hiposecretie salivara;
D. colici abdominale;
E. mioza.
ABDE

93
461. Care din urmatoarele efecte sunt de tip parasimpatolitic?
A. hipersecretia glandelor;
B. scaderea peristaltismului digestiv;
C. midriaza;
D. au efecte muscarinice;
E. stimulator cardiac.
BCE
462. Care din urmatoarele substante sunt parasimpatolitice?
A. pirenzepina;
B. scopolamina;
C. propantelina;
D. carbamazepina;
E. fenitoina.
ABC
463. Care dintre afirmatiile privind farmacologia atropinei nu sunt
adevarate?
A. este un agonist;
B. scade secretia salivara;
C. produce midriaza;
D. relaxeaza musculatura neteda;
E. scade presiune intraoculara.
AE
464. Care dintre afirmatiile privind farmacologia neostigminei sunt
adevarate?
A. este un anticolinesterazic reversibil;
B. are efecte antimuscarinice;
C. se recomanda in atonia intestinala;
D. este antidot al curarei;
E. are un atom de azot cuaternar, deci se absoarbe foarte bine din tubul
digestiv.
ACD
465. Efectele colinergice de tip muscarinic constau în:
A. mioză la nivelul muşchilor circulari ai irisului
B. stimularea SNC
C. creşterea secreţiei de adrenalină
D. relaxarea sfincterelor tubului digestiv
E. hipersecreţia glandelor endocrine
AD

94
466. În preanestezie pentru inhibarea hipersecreţiei bronşice produsă
de unele anestezice generale se utilizează:
A. atropina
B. scopolamina
C. fizostigmina
D. pilocarpina
E. metacolina
AB
467. Pilocarpina:
A. este indicată în glaucom
B. scade secreţia glandelor salivare producând uscăciunea gurii
C. la nivelul ochiului produce midriază
D. se indică în intoxicaţia cu atropină
E. forma de prezentare este Pilocarpină colir 1‰ care se administrează: 1
picătură x 4-6/zi
ADE
468. Scopolamina:
A. se prezintă sub formă de colir 1%
B. are efectele parasimpatolitice ale atropinei, dar de intensitate mai mare şi
durată mai scurtă
C. suferă hidroliză enzimatică hepatică, la ester
D. se utilizează în răul de mişcare
E. este contraindicată în Parkinsonul postencefalitic
BD
469. Anticolinesterazicele ireversibile:
A. sunt Neostigmina şi Piridostigmina
B. sunt derivaţi organofosforici
C. au durata de acţiune scurtă
D. sunt utilizate în glaucom
E. acţiunea lor este reversibilă în prezenţa obidoximei
BDE
470. Atropina determină:
A. hipersecreţie salivară
B. uscăciunea gurii şi greutate în deglutiţie
C. creşterea presiunii intraoculare
D. mioză
E. stimularea musculaturii vezicii urinare
BC

95
471. Atropina este indicată în:
A. glaucom
B. hipersialie
C. spasme şi colici gastrointestinale
D. retenţie urinară
E. ileus paralitic
BC
472. Care dintre următorii compuşi sunt parasimpatomimetice cu
acţiune directă?
A. carbacol
B. fizistigmina
C. pilocarpina
D. neostigmina
E. betanecol
ACE
473. Neostigmina se administrează în:
A. retenţie urinară
B. Parkinson
C. miastenia gravis
D. astm bronşic
E. glaucoma
ACE
474. Neostigmina:
A. se absoarbe foarte bine per os
B. se administrează în atonia musculară postoperatorie
C. este contraindicată în glaucom
D. este antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor
antidepolarizante
E. este derivat organofosforic
BD
475. Parasimpatomimeticele cu acţiune indirectă (anticolinesterazice)
sunt indicate în:
A. intoxicaţia prin curarizante depolarizante (tip suxametoniu)
B. intoxicaţia prin curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina)
C. diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis
D. atonie intestinală
E. ulcer gastroduodenal
BCD

96
476. Reacţiile adverse la administrarea de atropină sunt:
A. constipaţie
B. hipersalivaţie
C. uscăciunea gurii
D. enurezis nocturn
E. retenţie urinară
ACE
477. Scopolamina este:
A. parasimpatolitic
B. parasimpatomimetic
C. utilizată în boala Parkinson
D. indicată în glaucom
E. utilizată în tratamentul răului de mişcare
ACE
478. Care dintre afirmaţiile privind hidroliza esterilor colinei este falsă?
A. Acetilcolina este hidolizată extrem de rapid
B. Carbaminoil-esterii sunt rezistenţi la hidroliză şi au timp de înjumătăţire
lung
C. Metacolina este hidrolizată lent
D. Esterii de tip carbaminoil ai colinei sunt hidrolizaţi relativ rapid, având
efecte de durată scurtă
E. Acetil-esterii colinei nu sunt hidrolizaţi de către colinesterază
DE
479. Care dintre afirmaţiile următoare privind atropina este adevărată?
A. La indivizii cu tonus vagal normal, atropina produce tahicardie şi
hipertensiune arterială slabă
B. La indivizii cu tonus vagal normal, atropina produce bradicardie şi
hipotensiune arterială slabă
C. La indivizii cu tonus vagal crescut, atropina produce bradicardie şi
hipotensiune arterială slabă
D. La indivizii cu tonus vagal crescut, atropina produce tahicardie şi
hipertensiune arterială slabă
E. Acţiunea anticolinergică centrală este utilă în tratamentul bolii Parkinson
BDE

97
480. În practica medicală, parasimpatoliticele sunt utilizate pentru
următoarele efecte:
A. Miotic (în glaucom)
B. Midriatic (examenul fundului de ochi)
C. Antispastic
D. Antisecretor (în ulcerul gastric)
E. Stimulator al contracţiei musculaturii striate (în miastenia gravis)
BCD
481. Neostigmina:
A. Se absoarbe bine oral şi are difuziune tisulară foarte bună (inclusiv la
nivel central)
B. Este utilă în atonia intestinală, constipaţia atonă
C. Se utilizează pentru diagnosticarea şi în tratamentul miasteniei gravis
D. Antagonizează acţiunea curarizantelor de tip depolarizant
E. Este contraindicată în astm bronşic
BCE
482. Sunt efecte de tip muscarinic:
A. Contracţia muşchiului circular al irisului
B. Contracţia muşchiului radial al irisului
C. Contracţia musculaturii netede digestive
D. Erecţia
E. Ejacularea
ACD
483. Sunt efecte de tip nicotinic:
A. Contracţia musculaturii striate
B. Relaxarea musculaturii netede
C. Stimularea SNC
D. Eliberarea de adrenalină de către medulosuprarenală
E. Stimularea contracţiei miocardice
ACD
484. Sunt efecte secundare ale medicaţiei muscarinice:
A. Bronhoconstricţia, dispneea
B. Rinoreea
C. Retenţia de urină
D. Hipersecreţia gastrică
E. Uscăciunea gurii
ABD

98
485. Sunt efecte secundare de tip nicotinic:
A. Accelerarea tranzitului intestinal, diareea
B. Stimularea SNC
C. Hipersalivaţia
D. Creşterea frecvenţei micţiunilor
E. Contracţiile fasciculare ale musculaturii straite
BE
486. Sunt sisteme de mesageri secunzi activate prin stimularea
receptorilor M1 şi M3 colinergici:
A. Ionii de calciu
B. Inozitoltrifosfatul
C. AMPc
D. Diacilglicerolul
E. GMPc
ABD
487. Parasimpatomimeticele pot produce urmatoarele efecte secundare
muscarinice:
A. hipersecretie gastrica, cu arsuri epigastrice
B. colici abdominale
C. mictiuni frecvente
D. uscaciunea gurii
E. stimularea musculaturii scheletice
ABC
488. Dupa administrare in sacul conjunctival, pilocarpina produce:
A. mioza pasiva, prin relaxarea muschiului radiar al irisului
B. mioza activa, prin contractia muschiului circular al irisului
C. scaderea presiunii intraoculare datorita reducerii secretiei de umoare
apoasa
D. scaderea presiunii intraoculare datorita cresterii drenarii umorii apoase
E. relaxarea muschiului ciliar, cu favorizarea vederii la distanta
BD
489. Sunt parasimpatomimetice directe:
A. pilocarpina
B. neostigmina
C. piridostigmina
D. fizostigmina
E. carbacol
AE

99
490. Despre neostigmina sunt valabile afirmatiile:
A. are o biodisponibilitate redusa per os, deoarece are o structura polara
B. doza per os este de doua ori mai mare decat doza injectabila
C. este contraindicata in parkinson
D. este indicata in miastenia gravis
E. potenteaza curarizantele antidepolarizante
ACD
491. Precizati care sunt efectele parasimpatoliticelor la nivelul
aparatului digestiv:
A. relaxarea sfincterului anal, cu diaree
B. relaxarea vezicii biliare
C. relaxarea muschilor netezi gastrici
D. hipersecretie salivara
E. hiposecretie gastrica
BCE
492. Atropina prezinta urmatoarele efecte centrale:
A. este deprimanta SNC, la doze mari
B. inhiba centrul respirator bulbar, la doze terapeutice, cu deprimare
respiratorie
C. stimuleaza centrul vagal bulbar, cu bradicardie si hipotensiune slaba
D. este anticolinergica, cu utilitate in tratamentul intoxicatiilor cu
anticolinesterazice
E. in cazul intoxicatiei, pot aparea hipertermie, agitatie, delir, convulsii,
moarte
CDE
493. Comparativ cu atropina, scopolamina prezinta:
A. efecte parasimpatolitice de intensitate mai mica
B. stimularea mai intensa a centrului respirator
C. efect anticolinergic central, mai intens decat atropina pe tremor
D. efect inhibitor SNC, la doze mici
E. actiune antiglaucomatoasa mai redusa
BCD
494. Despre emepronium sunt corecte afirmatiile:
A. este un antispastic digestiv
B. este un bronhodilatator
C. este un antispastic urinar
D. este iritant puternic al mucoasei esofagiene
E. se administreaza in astm bronsic sub forma de aerosoli
CD

100
495. Precizati indicatiile terapeutice ale neostigminei, bazate pe efectele
de tip muscarinic:
A. atonia intestinala postoperatorie
B. antidot anticurarizant
C. retentia urinara postoperatorie
D. miastenia gravis
E. diagnosticul miasteniei
AC
Tema nr. 10
Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene
496. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati:
A. analgezice-antipiretice
B. antiinflamatoare
C. antihipertensive
D. antiulceroase
E. antiagregante plachetare
ABE
497. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce:
A. epigastralgii
B. nevralgii
C. retentie hidrosalina
D. scaderea timpului de sangerare *
E. bronhodilatatie
ACD*
498. Diclofenacul:
A. intră în preparatul Voltaren
B. are proprietăţi analgezice
C. se contraindică în afecţiuni articulare degenerative
D. se utilizează în tratamentul astmului bronşic la cei sensibilizaţi la aspirină
E. diminuă sinteza de prostaglandine
ABE
499. Glucocorticoizii au proprietati:
A. antiinflamatoare
B. analgezice
C. antialergice
D. imunostimulatoare
E. diuretice
AC

101
500. Glucocorticoizii:
A. produc hipoglicemie
B. favorizeaza catabolismul proteic
C. produc hipercolesterolemie
D. stimuleaza SNC
E. pot retine sodiul si apa in organism
BCDE
501. Glucocorticoizii:
A. determina la oprirea brusca a unui tratament prelungit hipercorticism
B. grabesc vindecarea plagilor
C. produc hipercoagulabilitate
D. pot produce glaucom si cataracta
E. scad numarul de limfocite si inhiba formarea de anticorpi
CDE
502. Glucocorticoizii:
A. in asociere cu furosemidul cresc eliminarea de potasiu
B. in asociere cu antiacidele se absorb mai bine
C. in asociere cu anticoagulantele scad efectul acestora din urma
D. in asociere cu digitalicele pot creste efectul cardiotoxic al celor din urma
E. in asociere cu hipoglicemiantele scad efectul acestora din urma
ACDE
503. In ce priveste actiunea lor antiinflamatoare, glucocorticoizii:
A. stimuleaza ciclooxigenaza prin intermediul lipocortinei
B. cresc cantitatea de prostaglandine
C. cresc migrarea leucocitelor in focarul inflamator
D. stabilizeaza lizozomii
E. inhiba atat reactiile exudative, cat si pe cele proliferative din procesul
inflamator
DE
504. Piroxicamul:
A. are proprietati analgezice
B. are proprietati antiinflamatoare
C. are durata scurta de actiune
D. poate da reactii adverse gastro-intestinale
E. nu se administreaza cutanat
ABD

102
505. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in
preparate pentru aplicare cutanata:
A. aspirina
B. diclofenacul
C. acidul niflumic
D. fenilbutazona
E. indometacinul
BCDE
506. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru corticosteroizi?
A. sunt secretati fiziologic de corticosuprarenala;
B. sunt secretati fiziologic de medulosuprarenala;
C. secretia este maxima intre orele 6 - 8 am;
D. secretia este maxima inainte de ora 24;
E. nu sunt stocati in glanda.
ACE
507. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam?
A. antiinflamator steroidian;
B. analgezic;
C. antipiretic;
D. antireumatic;
E. antigutos in criza.
BCDE
508. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mecanismul
actiunii antiinflamatoare a corticosteroizilor?
A. corticosteroizii au actiune antiinflamatoare intensa;
B. induc formarea de lipocortina;
C. inhiba fosfolipaza A2;
D. favorizeaza formarea prostaglandinelor;
E. favorizeaza formarea leucotrienelor.
ABC
509. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice
antiinflamatoarelor nesteroidiene?
A. ulcer gastro-duodenal;
B. criza de astm;
C. nefrita interstitiala,
D. bradicardie;
E. hipotensiune ortostatica.
ABC

103
510. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare
nesteroidiene?
A. diclofenac;
B. indometacin;
C. prednison;
D. triamcinolon;
E. piroxicam.
ABE
511. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele
nesteroidiene?
A. actiunea antiinflamatoare;
B. actiunea analgezica;
C. actiunea antipiretica;
D. actiunea antireumatismala;
E. actiunea antiastmatica.
ABCD
512. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu
antiinflamatoarele nesteroidiene?
A. criza de migrena;
B. afectiuni articulare inflamatorii (ex.: poliartrita reumatoida);
C. ulcer gastro-duodenal;
D. afectiuni articulare degenerative (artroze);
E. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex.: periartrita scapulo-humerala).
ABDE
513. Care dintre urmatoarele procese au loc in focarul inflamator?
A. arterioloconstrictie;
B. cresterea permeabilitatii capilare;
C. acidoza locala;
D. aparitia radicalilor liberi ai oxigenului;
E. migrarea leucocitelor.
BCDE
514. In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii?
A. insuficienta suprarenala;
B. diabet zaharat;
C. boli reumatismale articulare inflamatoriil;
D. hipertensiunea arteriala;
E. soc anafilactic.
ACE

104
515. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se
explica prin:
A. inhibarea monoaminooxidazai;
B. inducerea formarii in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare
lipocortina;
C. inhibarea lipoxigenazei;
D. inducerea formarii proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2;
E. inhibarea ciclooxigenazei.
BD
516. Care dintre următoarele afecţiuni pot fi ameliorate prin
administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene:
A. purpura trombocitopenică
B. spondilita anchilopoetică
C. bursite
D. miastenie Gravis
E. criza de migrenă
BCE
517. Fenilbutazona accentuează efectele:
A. diureticelor saluretice
B. hipoglicemiantelor orale
C. anticoagulantelor cumarinice
D. captoprilului
E. salbutamolului
BC
518. Indometacina diminuă efectele:
A. antiparkinsonienelor
B. anticonvulsivantelor
C. anticoagulantelor cumarinice
D. antiacidelor gastrice
E. prazosinului
ABE
519. Ketoprofenul are acţiune:
A. analgezică
B. antimigrenoasă
C. antipiretică
D. miorelaxantă
E. antiinflamatoare
ACE

105
520. Ketoprofenul este indicat în:
A. gonartroză
B. criza de gută
C. nevralgia de trigemen
D. nevralgia cervico-brahială
E. tireotoxicoză
ABD
521. La un bolnav care nu răspunde la tratamentul cu un antiinflamator
nesteroidian se controlează dacă:
A. dieta trebuie modificată
B. diagnosticul a fost corect
C. perioada de tratament a fost adecvată
D. bolnavul a urmat tratamentul
E. dozajul a fost corespunzător
BCDE
522. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la indometacin:
A. diminuă efectele anticoagulantelor cumarinice
B. este mai ulcerigen decât aspirina
C. la bolnavii cu gută, interferă cu substanţele uricozurice
D. este indicat în coxartroză
E. prezintă un efect analgezic slab
BDE
523. Precizaţi afirmaţiile incorecte referitoare la diclofenac:
A. poate fi administrat gravidei, pe toată perioada sarcinii
B. se recomandă la pacienţii cu poliartrită reumatoidă
C. se fixează puternic (> 90%) pe proteinele plasmatice
D. diminuă sinteza prostaglandinelor prin inhibiţia fosfolipazei A2
E. se administrează intrarectal, per os şi parenteral
AD
524. Printre acţiunile farmacodinamice ale AINS se numără:
A. inhibiţia travaliului prematur
B. închiderea ductului arteriolar la nou-născuţi
C. mioză
D. bronhoconstricţie
E. stimularea travaliului prematur
ABD

106
525. Printre efectele adverse ale AINS se numără:
A. hiperkaliemia
B. epigastralgii
C. erupţii cutanate
D. hipokaliemia
E. fotosensibilizarea
ABC
526. AINS derivaţi de acid propionic sunt:
A. indometacin
B. ibuprofen
C. ketoprofen
D. diclofenac
E. fenilbutazonă
BC
527. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă contraindicaţii pentru
corticosteroizi?
A. colagenoze
B. diabet zaharat
C. tulburări psihice
D. osteoporoză
E. insuficienţă suprarenală acută şi cronică
BCD
528. Care dintre următorii compuşi sunt glucocorticoizi cu durată
scurtă de acţiune?
A. dexametazona
B. hidrocortizon
C. cortizon
D. betametazona
E. prednisone
BC
529. Care dintre următorii corticosteroizi au acţiune terapeutică lungă
(peste 48 ore)?
A. dexametazon
B. cortizon
C. prednison
D. fluorocortolon
E. betametazon
AE

107
530. Care dintre următorii corticosteroizi prezintă foarte slab efect de
retenţie a sodiului şi apei?
A. cortizon
B. prednison
C. triamcinolon
D. dexametazon
E. betametazon
CDE
531. Fenilbutazona:
A. se absoarbe bine din tubul digestiv
B. se metabolizează în oxifenbutazonă
C. scade excreţia urinară a acidului uric
D. creşte excreţia urinară a acidului uric
E. nu produce retenţie hidrosalină
ABD
532. Glucocorticoizii următori se administrează topic, cu excepţia:
A. triamcinolon
B. prednisolon
C. hidrocortizon
D. cortizon
E. prednisone
DE
533. Mecanismul acţiunii antiinflamatoare pentru AINS cuprinde:
A. stimularea biosintezei prostaglandinelor
B. inhibiţia ciclooxigenazei
C. diminuarea biosintezei prostaglandinelor
D. scăderea migrării polimorfonuclearelor în focarul inflamator
E. stimularea eliberării enzimelor lizozomale din polimorfonucleare
BCD
534. Tratamentul cu glucocorticoizi este indicat în:
A. stări infecţioase şi şoc
B. diabet zaharat
C. astmă bronşic
D. boli reumatismale articulare inflamatorii
E. hipertensiune arterială
ACD

108
535. Antiiflamatoarele nesteroidiene :
A. Inhibă formarea de prostaglandine
B. Inhibă fosfolipaza A2
C. Inhibă sinteza de tromboxani
D. Sunt enzimoinductoare
E. Cresc formarea anionilor superoxid
AC
536. Clofezona:
A. Este un derivat de fenilbutazonă
B. Este o combinaţie de fenilbutazonă şi clorfenoxiacetamidă
C. Are efect mai intens decât fenilbutazona
D. Are efect mai slab decât fenilbutazona
E. Efectele adverse sunt mai puternice decât ale fenilbutazonei
BC
537. Efectele adverse ale antiiflamatoarelor nesteroidiene sunt :
A. Efect ulcerigen
B. Hiperkaliemie
C. Hiperpirexie
D. Efect vasoconstrictor puternic
E. Hiperexcitabilitate nervoasă
AB
538. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sunt :
A. Hipercorticism
B. Creşterea VSH
C. Reacţii alergice
D. Agranulocitoză
E. Întârzierea creşterii
AE
539. Efectele adverse ale indometacinei :
A. Efect ulcerigen mai puternic decât aspirina
B. Nu are efect ulcerigen
C. Produce cefalee la doze mari
D. Nu produce cefalee la doze mari
E. Are efect diuretic
AC

109
540. Fenilbutazona :
A. Nu se absoarbe bine din tubul digestiv
B. Se absoarbe bine din tubul digestiv
C. Se leagă 98% de proteina plasmatică
D. Se leagă în proporţie de 25% de proteina plasmatică
E. Nu se metabolizează deloc în organism
BC
541. Ketoprofenul este un antiiflamator şi antipiretic :
A. Mai activ decât indometacinul
B. Mai puţin activ decât indometacinul
C. Nu are efect antiinflamator
D. Se utilizează în poliartrita reumatoidă
E. Are efect antispastic
AD
542. La nivelul sângelui glucocorticoizii produc :
A. Diminuarea limfocitelor sangvine
B. Eozinopenie
C. Eozinofilie
D. Leucopenie
E. Leucocitoză polimorfonucleară
ABE
543. Naproxenul se administrează în doze de :
A. 50 mg/zi în tratamentul gutei
B. 300 mg/zi ca analgezic
C. 250 mg de 2 ori pe zi ca antiinflamator
D. 1 g /zi ca antiinflamator
E. 100 mg/zi în dismenoree
BCD
544. Fenilbutazona poate creste efectul urmatoarelor substante asociate:
A. anticoagulante orale
B. antihipertensive
C. antidiabetice orale
D. fenitoina
E. diuretice saluretice
ACD

110
545. Indometacinul este contraindicat in:
A. sarcina
B. alergii la salicilati
C. spondilita ankilopoetica
D. artrita gutoasa
E. colita ulceroasa
ABE
546. Antireumaticele de baza, SAARD (slow acting antirheumatic
drugs) au urmatoarele caracteristici:
A. au efect antiinflamator
B. modifica evolutia procesului reumatic
C. efectul persista luni sau ani dupa oprirea terapiei
D. au actiune simptomatic-patogenica
E. efectul apare imediat dupa inceperea administrarii
BC
547. Sarurile de aur indicate in poliartrita reumatoida au urmatoarele
proprietati:
A. se fixeaza pe proteinele plasmatice si in elementele figurate
B. se elimina exclusiv renal
C. au efect stimulator asupra sistemului reticuloendotelial
D. sunt foarte eficiente in stadiile avansate de boala
E. sunt contraindicate la cei cu lupus eritematos
ACE
548. Piroxicamul:
A. este antiinflamator nesteroidian, derivat pirazolinic
B. se poate administra la pacienti cu ulcer duodenal activ
C. nu are efect analgezic
D. are efect uricozuric
E. este contraindicat la gravide
ADE
549. Notati afirmatiile corecte:
A. piroxicam are efect antiagregant
B. fenilbutazona se poate folosi in guta, deoarece are efect uricozuric
C. ibuprofen este inactiv in spondilita ankilopoetica
D. ketoprofen este antipiretic mai activ decat indometacinul
E. diclofenac stimuleaza prostaglandinsintetaza
BCD

111
550. Despre ibuprofen sunt corecte afirmatiile:
A. este un derivat de acid fenilacetic
B. la asocierea cu aspirina se produce un sinergism de potentare
C. are si efect antiagregant
D. se elimina renal si biliar
E. este contraindicat la cei cu bronhospasm la aspirina
CDE
Tema nr. 11
Antiacide, antiulceroase, antispastice
Antiacide, antiulceroase
551. Antiacidele pot produce:
A. creşterea pH gastric
B. efecte sistemice
C. acidoză
D. creşterea secreţiei acide prin efect rebound
E. constipaţie
ABDE
552. Antiacidele:
A. actioneaza prin mecanism chimic sau fizic asupra secretiei gastrice
B. pot produce efect rebound acid
C. se indica in gastrite hiperacide, ulcer
D. se administreaza inainte de masa
E. nu pot modifica absorbtia digestiva sau eliminarea renala a altor
medicamente
ABC
553. Care din afirmatiile referitoare la antiacide sunt adevarate:
A. carbonatul de calciu este un adsorbant nesistemic
B. oxidul de magneziu este un neutralizant partial sistemic
C. sarurile de aluminiu au proprietati constipante
D. bicarbonatul de sodiu poate produce alcaloza
E. sarurile de bismut sunt adsorbante si protectoare ale mucoasei
BCDE
554. Care din afirmatiile referitoare la antihistaminicele H2 sunt
adevarate:
A. cimetidina este un antisecretor gastric
B. cimetidina are proprietati antialergice
C. ranitidina are potenta superioara cimetidinei
D. efectele adverse antiandrogenice sunt mai accentuate la famotidina decat
la cimetidina
E. cimetidina stimuleaza enzimele microzomale hepatice

112
 AC
555. Inhibitorii pompei de protoni:
A. sunt reprezentati de pirenzepin, telenzepin
B. actioneaza inhiband Na+K+ATP-aza
C. se conditioneaza in forme enterosolubile
D. au durata scurta de actiune
E. sunt indicati in ulcer, sindrom Zollinger-Ellison
CE
556. Omeprazolul:
A. este transformat în sulfenamida, forma activa
B. este un antihistaminic H2
C. se conditioneaza in forme enterosolubile
D. este un inductor enzimatic
E. constituie un tratament de elecţie în sindromul Zollinger Ellison
ACE
557. Pirenzepinul:
A. blocheaza receptorii M1 din plexurile intramurale gastrice
B. se indica in ulcerul gastro-duodenal
C. blocheaza pompa de protoni
D. se poate administra in sindromul Zollinger-Ellison
E. prezinta numeroase reactii adverse grave, de tip atropinic
ABD
558. Subcitratul de bismut coloidal:
A. formează un depozit aderent la nivelul leziunii ulceroase
B. favorizează proliferarea lui Campylobacter pylori
C. se indică în ulcer gastric
D. se asociază cu antiacidele
E. intră în produsul Venter
AC
559. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru denol?
A. este citrat de bismut coloidal;
B. este un ester al zaharozei cu hidroxid de aluminiu;
C. este activ in ulcerul gastric;
D. inhiba bacteria Helicobacter pylori;
E. blocheaza receptorii muscarinici M1.
ACD

113
560. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru subcitratul de
bismut?
A. adera la suprafata nisei ulceroase;
B. inhiba bacteria Helicobacter pylori;
C. se asociaza cu amoxicilina si metronidazol;
D. se asociaza cu antiacide;
E. eficace in ulcerul gastric.
ABCE
561. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru omeprazol?
A. este un analog sintetic al prostaglandinei E1;
B. este un inhibitor al pompei de protoni;
C. este eficace in esofagita de reflux;
D. inhiba H, K-ATP-aza;
E. este un anticolinergic selectiv.
AE
562. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru antiacide?
A. reduc acidul clorhidric din stomac;
B. nu se asociaza intre ele;
C. actioneaza ca pansamente gastrice;
D. scad activitatea proteolitica a pepsinei;
E. nu se asociaza cu alimentele.
BE
563. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru carbonatul de
calciu?
A. solubil in apa;
B. este neutralizant;
C. are efect antidiareic;
D. stimuleaza secretia de gastrina;
E. se asociaza cu tetraciclina.
AE
564. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru cimetidina?
A. eficace in ulcerul duodenal;
B. inhiba enzimele microzomale;
C. antigastrinic;
D. antiandrogenic;
E. inhibitor al anhidrazei carbonice.
CE

114
565. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru ranitidina?
A. antihistaminic H2;
B. mai potenta decat famotidina;
C. mai potenta decat cimetidina;
D. se administreaza 150 mg seara;
E. se administreaza 800 mg seara.
BE
566. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru cimetidina?
A. este un antihistaminic H2;
B. are efect antiandrogenic;
C. se utilizeaza in sindromul Zollinger-Ellison;
D. este un inhibitor al pompei de protoni;
E. creste aciditatea gastrica.
ABC
567. Care dintre urmatoarele antiacide au actiune constipanta?
A. oxidul de magneziu;
B. carbonat de calciu;
C. bicarbonat de sodiu;
D. hidroxid de aluminiu;
E. carbonat de magneziu.
BD
568. Care dintre urmatoarele antiulceroase actioneaza prin blocarea
receptorilor histaminergici H2?
A. cimetidina;
B. pirenzepina;
C. famotidina;
D. ranitidina;
E. omeprazol.
ACD
569. Acţiunea farmacodinamică a hidroxidului de aluminiu se manifestă
prin efect:
A. astringent şi decongestionant al mucoasei gastrice
B. neutralizant
C. antisecretor
D. adsorbant
E. protector al mucoasei gastrice
ABD

115
570. Antiacidele de elecţie sunt reprezentate de:
A. bicarbonatul de sodiu
B. oxidul de magneziu
C. carbonatul de calciu
D. hidroxidul de aluminiu
E. carbonatul de magneziu
BD
571. Antiacidele scad absorbţia:
A. teofilinei
B. tetraciclinei
C. digoxinei
D. acidului valproic
E. carbamazepinei
BC
572. Antiacidele sunt indicate în:
A. esofagita de reflux
B. gastrită hiperacidă
C. sindrom Zollinger-Ellison
D. abdomen acut
E. asociere cu corticoterapia pentru combaterea efectului ulcerigen al
acesteia
AB
573. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase determină
diminuarea secreţiei gastrice acide:
A. carbenoxolona
B. pantoprazol
C. sucralfat
D. roxatidină
E. subcitratul de bismut coloidal
BD
574. Famotidina:
A. nu inhibă sistemul oxidazic microzomial hepatic
B. administrată prelungit determină efecte endocrine de tip antiandrogenic
C. are o potenţă mult mai mare decât cimetidina
D. poate provoca leucopenie şi trombopenie
E. se administrează în priză unică/24 ore
ACE

116
575. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la omeprazol:
A. este un analog al PG E2
B. creşte secreţia de mucus protector la nivelul mucoasei gastrice
C. scade secreţia gastrică acidă prin inhibarea pompei protonice
D. stimulează secreţia de gastrină
E. inhibă secreţia gastrică stimulată prin histamină
CD
576. Precizaţi care sunt efectele adverse produse de cimetidină:
A. tulburări acustico-vestibulare
B. tulburări neuro-psihice
C. efect de "rebound” cu perforaţii ale ulcerului la întreruperea bruscă a
medicaţiei
D. efecte antiandrogenice
E. fotosensibilizare
BCD
577. Sunt analogi ai prostaglandinelor E2 :
A. sucralfatul
B. enprostil
C. pantoprazol
D. misoprostol
E. carbenoxolona
BD
578. Carbonatul acid de sodiu este contraindicat în:
A. hiperaciditate gastrică
B. stări de acidoză
C. insuficienţă renală
D. intoxicaţia cu acizi organici (barbiturice)
E. edeme
CE
579. Care dintre următoarele afirmaţii despre antiacide sunt adevărate?
A. carbonatul de calciu în doze mari antrenează efect rebound acid
B. derivaţii de aluminiu produc constipaţie
C. nu sunt indicate în esofagita de reflux
D. nu se recomandă asocierile de antiacide
E. carbonatul acid de sodiu în exces produce alcaloză şi calculoză urinară
ABE

117
580. Care dintre următorii compuşi sunt inhibitori ai pompei de
protoni?
A. ranitidina
B. atropina
C. omeprazol
D. pantoprazol
E. pirenzepina
CD
581. Factorii agresivi ulcerogeni sunt:
A. mucusul
B. acidul clorhidric
C. bila
D. bicarbonatul
E. pepsina
BCE
582. Indicaţiile antiacidelor:
A. gastrita hiperacidă
B. hemoragii şi perforaţii gastrice
C. abdomen acut
D. ulcer gastric şi duodenal
E. esofagita de reflux
ADE
583. Omeprazolul:
A. este degradat în mediul acid gastric
B. metaboliţii se elimină majoritar renal
C. metaboliţii se elimină majoritar biliar
D. durată scurtă de acţiune
E. biodisponibilitatea iniţială este sub 50%
ABE
584. Omeprazolul:
A. este inhibitor al pompei de protoni
B. are durată scurtă de acţiune
C. are durată lungă de acţiune
D. inhibă citocromul P 450, producând inhibiţie enzimatică
E. este medicamentul de elecţie în sindromul Zollinger-Ellison
ACDE

118
585. Pirenzepin:
A. blochează receptorii M1 din plexurile intramurale gastrointestinale
B. influenţează semnificativ motilitatea gastrointestinală
C. nu are acţiune relaxantă a sfincterului esofagian
D. are acţiune antisecretorie gastrică
E. are acţiune relaxantă asupra sfincterului esofagian
ACD
586. Subcitratul de bismut coloidal:
A. se administrează înainte de mese şi la culcare
B. formează un strat protector la nivelul leziunii ulceroase
C. se administrează după mese şi înainte de culcare
D. se asociază cu antiacidele
E. prezintă acţiune antiseptică faţă de Helicobacter Pylori
ABE
587. Care afirmaţie este adevarata?
A. Pirenzepina este un anticolinergic care blochează, la doze terapeutice,
numai receptorii muscarinici M1
B. Anticolinesterazicele au efect antisecretor la nivel gastric, prin
diminuarea secretiei stimulate de
vag/acetilcolina
C. Pirenzepina la doze mici traverseaza bariera hemato-encefalica, provoaca
midriaza, tahicardie si
uscaciunea gurii
D. Carbenoxolona prezinta reactii adverse de tip mineral-corticoid
E. Subcitratul de bismut coloidal are efect protector la nivelul mucoasei
gastrice
ADE
588. Care dintre afirmatiile urmatoare carcaterizeaza cimetidina?
A. Diminua secretia gastrica acida prin blocarea receptorilor H2-
histaminergici
B. Blocheaza sinteza de PGE2, favorizand regenerarea mucoasei gastrice
C. Creste efectul unor medicamente administrate concomitent, prin
diminuarea metabolizarii lor, datorita inhibitiei enzimatice
D. Provoaca frecvent reactii adverse de tip anticolinergic: tahicardie,
midriaza, uscaciunea guri
E. Creste peristaltismul intestinal, având efect prokinetic
AC

119
589. Care dintre afirmaţiile următoare privind omeprazolul sunt
adevărate?
A. Durata acţiunii este lungă, deşi timpul de înjumătăţire este scurt
B. Inhibă sistemul oxidazelor mixte microzomiale, potenţând efectul unor
medicamente luate concomitent
C. În tratament prelungit creşte gastrinemia
D. Produce hipoplazia celulelor enterocromafine
E. Scade secreţia de gastrină, cu consecinţe antiulceroase
ABC
590. Care sunt efectele secundare ale compuşilor cu aluminiu utilizaţi ca
antiacide pe termen lung:
A. Diaree
B. Constipaţie
C. Hipofosfatemie
D. Osteomalacie
E. Aritmii cardiace
BCD
Antispastice
591. Care afirmaţii sunt adevărate:
A. contracţia musculaturii netede implică glisarea actinei peste miozină
B. tubul digestiv primeşte doar inervaţie parasimpatică
C. medicamentele ce relaxează musculatura netedă se numesc miorelaxante
D. medicamentele ganglioplegice pot fi antispastice
E. antispasticele înlătură durerea produsă de agenţi spastici
ADE
592. Care din afirmaţiile legate de Scobutil sunt adevărate:
A. relaxează musculatura netedă
B. relaxează musculatura striată
C. este un antispastic musculotrop
D. se administrează în spasme de la nivelul tubului digestiv
E. conţine atropine
AD
593. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antispastice sunt
adevarate:
A. se pot indica in spasme biliare
B. nu se pot administra injectabil
C. se pot administra intrarectal atunci cand calea orala nu poate fi utilizata
D. sunt reprezentate de anticolinesterazicele moderat reversibile
E. pot fi neurotrope sau miotrope
ACE

120
594. Care din următoarele antispastice sunt musculotrope:
A. periciazina
B. papaverina
C. neostigmina
D. butilscopolamina
E. drotaverina
BE
595. Papaverina:
A. se indică în spasm bronşic
B. are acţiune stimulantă pe miocard
C. poate produce constipaţie
D. poate produce hipertensiune arteriala
E. se indică în spasm coronarian
ACE
596. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru papaverina?
A. este antispastic musculotrop,
B. este antispastic neurotrop;
C. inhiba fosfodiesteraza;
D. actioneaza ca antagonist pe receptorii muscarinici;
E. actioneaza ca agonist pe receptorii adrenergici.
AC
597. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru
antispasticele parasimpatolitice:
A. eficacitatea antispastica este mai mare la nivelul tubului digestiv decat
asupra cailor biliare si urinare;
B. eficacitatea antispastica este mai mica la nivelul tubului digestiv decat
asupra cailor biliare si urinare;
C. au eficacitate mare in antagonizarea actiunii spastice a
morfinomimeticelor;
D. au eficacitate modesta in antagonizarea actiunii spastice a
morfinomimeticelor;
E. au efect stimulator slab la nivel cardiovascular.
ADE
598. Dozele mari de papaverina pot produce urmatoarele reactii
adverse:
A. hipotensiune arteriala;
B. cefalee;
C. hipertensiune arteriala;
D. diaree;
E. inrosirea fetei.

121
 ABE
599. Efectele papaverinei sunt potentate de:
A. acetilcolina;
B. levodopa;
C. fumat;
D. analgezice;
E. tranchilizante.
DE
600. Indicatiile papaverinei sunt:
A. hipotensiunea arteriala;
B. hipertensiunea arteriala (crize);
C. ateroscleroza cerebrala;
D. hipertensiunea intracraniana;
E. colici biliare, renale, gastrice, intestinale.
BCE
601. La injectarea intravenoasa rapida papaverina produce:
A. tahicardie;
B. bradicardie;
C. oprirea respiratiei;
D. bloc atrio-ventricular;
E. stimularea inimii.
BCD
602. Papaverina poseda urmatoarele proprietati farmacodinamice:
A. actiune relaxanta, antispastica, la nivelul muschilor netezi;
B. actiune bronhodilatatoare;
C. actiune deprimanta asupra miocardului;
D. actiune stimulanta asupra miocardului;
E. actiune vasodilatatoare.
ABCE
603. Sunt antispastice miotrope pure:
A. noraminofenazona;
B. mebeverina;
C. metamizolul;
D. drotaverina;
E. pitofenona.
BDE

122
604. Antispasticele se utilizează în tratamentul:
A. spasmelor la nivel biliar şi gastrointestinal
B. crampelor musculare
C. spasme la nivel uro-genital
D. spasmului coronarian
E. bronhospasmului
AC
605. Care dintre următoarele acţiuni nu caracterizează papaverina:
A. acţiune antispastică, relaxantă
B. acţiune bronhodilatatoare
C. acţiune antisecretorie gastrică
D. acţiune deprimantă asupra miocardului
E. acţiune analgezica
CE
Tema nr. 12
Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice
Antihipertensive
606. Alegeti antihipertensivele din clasa IECA:
A. Nifedipin
B. Enalapril
C. Propranolol.
D. Captopril.
E. Losartan.
BD
607. Alegeti dintre antihipertensivele date, beta-blocantele
cardioselective:
A. Captopril.
B. Atenolol
C. Enalapril.
D. Propranolol.
E. Metoprolol.
BE
608. Alegeţi IECA care devin active prin metabolizare (sunt pro-drug)
A. Captopril
B. Enalapril
C. Lisinopril
D. Trandolapril
E. Perindopril
BDE

123
609. Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza asupra
receptorilor alfa-adrenergici si/sau imidazolici?
A. Enalapril.
B. Prazosin.
C. Nifedipina.
D. Propranolol.
E. Clonidina.
BE
610. Notaţi afirmaţiile corecte despre IECA
A. Au efect cardioprotector
B. Cresc fluxul sanguine renal
C. Nu se pot utiliza la bolnavi hipertensivi cu boli vasculare periferice
D. Se preferă la hipertensivi cu insuficienţă cardiacă
E. Se pot asocia cu diuretice tiazidic
ABDE
611. Se poate scadea tensiunea arteriala cu ajutorul substantelor:
A. Vasoconstrictoare adrenomimetice.
B. Blocante ale canalelor de calciu.
C. Inhibitori ai enzimei de conversie.
D. Vasodilatatoare periferice.
E. Beta blocant
BCDE
612. Substantele medicamentoase antihipertensive pot avea structuri de:
A. Dipeptide
B. Dihidropiridine
C. Ariloxipropanolamine
D. Acizi heteroarilacetici
E. Butirofenon
ABC
613. Alfa adrenoliticele (ex. Prazosinul) sunt antihipertensive:
A. prin efect vasodilatator;
B. prin scaderea secretiei de renina;
C. prin scaderea debitului cardiac;
D. care produc, la intreruparea tratamentului fenomenul rebound;
E. cu efecte metabolice favorabile pe metabolismul lipidic.
AE

124
614. Captoprilul:
A. este un prodrug;
B. este un inhibitor al reninei;
C. se recomanda asocierea cu diuretice antialdosteronice care retin potasiul;
D. fata de alte inhibitoare ale enzimei de conversie, frecventa reactiilor
adverse este mai mare pentru Captopril;
E. se asociaza preferential cu diuretice tiazide si beta adrenolitice, in
tratamentul hipertensiunii arteriale.
DE
615. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atenolol?
A. este neurosimpatolitic;
B. este beta-blocant;
C. actioneaza predominant pe receptorii beta-1;
D. actioneaza predominant pe receptorii beta-2;
E. se recomanda la hipertensivi cu tahicardie sinusala.
BCE
616. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele
canalelor de calciu?
A. blocheaza canalele de calciu neuronale de tip N;
B. inhiba influxul de calciu extracelular in celula;
C. stimuleaza functiile celulare dependente de calciu;
D. blocheaza canalele de calciu lente, de tip L;
E. au efect antihipertensiv.
BDE
617. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele
canalelor de calciu?
A. sunt antianginoase;
B. favorizeaza bronhoconstrictia;
C. provoaca tahicardie;
D. sunt antihipertensive;
E. scad motilitatea intestinala.
ADE
618. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril:
A. este un antihipertensiv;
B. antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II;
C. inhiba enzima de conversie a agiotensinei;
D. provoaca tuse;
E. stimuleaza degradarea bradikininei.
ACD

125
619. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril?
A. este un pro-drug;
B. inhiba acumularea de bradikinina;
C. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei;
D. produce tuse ca efect advers;
E. este un hipertensiv.
ACD
620. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina?
A. are efect antihipertensiv;
B. nu se administreaza sublingual;
C. este antianginos;
D. produce cefalee ca efect advers;
E. nu se administreaza in urgente hipertensive.
ACD
621. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol?
A. este cardioselectiv;
B. diminua debitul cardiac;
C. se recomanda la hipertensivi tineri;
D. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic;
E. este beta-blocant.
BCE
622. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru
hidroclorotiazida?
A. are efect saluretic;
B. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri;
C. medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici;
D. scade sodiul din muschii netezi vasculari;
E. creste volemia.
BE
623. Efectul de rebound, care apare ca reactie adversa la intreruperea
brusca a unui tratament indelungat cu doze mari de antihipertensive:
A. se manifesta prin hipotensiune arteriala;
B. se manifesta prin hipertensiune arteriala, cu tahicardie, palpitatii, tremor,
anxietate;
C. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv;
D. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor;
E. nu este produs de alfa1 adrenolitice.
BCDE

126
624. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu, care se utilizeaza:
A. ca antihipertensiv;
B. ca antiaritmic;
C. ca antianginos;
D. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala;
E. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala.
ACDE
625. Captoprilul poate produce următoarele efecte adverse:
A. erupţii cutanate pruriginoase
B. leucopenie
C. impotenţă sexuală
D. depresie
E. gust metalic
ABE
626. Care dintre antihipertensivele de mai jos sunt contraindicate la
bolnavii hipertensivi cu stări depresive:
A. clonidina
B. diureticele tiazidice
C. reserpina
D. nifedipina
E. alfa-metildopa
CE
627. Care dintre următoarele asocieri de antihipertensive sunt
contraindicate în terapeutică:
A. beta-blocante+diuretice tiazidice
B. nifedipină+beta blocante
C. hidralazine+beta-adrenolitic
D. clonidină+beta-blocante
E. beta-blocante+verapamil
DE
628. Care dintre următorii compuşi din grupul inhibitoarelor enzimei
de conversie sunt prodroguri:
A. lisinopril
B. fosinopril
C. captopril
D. perindopril
E. trandolapril
BDE

127
629. Clonidina:
A. blochează receptorii alfa1-adrenergici periferici scăzând rezistenţa
vasculară periferică
B. la întreruperea bruscă a tratamentului adminstrat prelungit, poate apare
criza hipertensivă, prin fenomen de rebound
C. la asocierea cu beta-adrenoliticele poate surveni hipertensiune paradoxală
D. tratamentul va fi iniţiat cu doze mici care se cresc progresiv
E. nu se va asocia cu diureticele care economisesc potasiul
BCD
630. Fac parte din grupul antihipertensivelor de primă alegere în faza
de monoterapie:
A. hidralazina
B. diureticele tiazidice sau de ansă
C. alfa metildopa
D. clonidina
E. beta-adrenoliticele
BE
Vasodilatatoare cerebrale si periferice
631. Care dintre următoarele substanţe sunt vasodilatatoare periferice:
A. Propranolol
B. Pentoxifilin
C. Dihidroergotoxina
D. Isoxuprin
E. Ergotamina
BD
632. Notati afirmatiile corecte:
A. Nicergolina poate potenta efectul antihipertensivelor
B. Nicergolina se administreaza oral si parenteral
C. Nimotop este conditionat in forme orale si flacoane cu solutie perfuzabila
D. Cavinton este indicat in faza acuta a hemoragiei cerebrale
E. Pentoxifilina are si proprietati hemoreologice
ABCE
633. Notati medicamentele utilizate pentru ameliorarea circulatiei si/sau
metabolismului cerebral:
A. Diazepam
B. Vincamina
C. Pentoxifilina
D. Nicergolina.
E. Nimotop
BCDE

128
634. Prezinta proprietati vasodilatatoare periferice si/sau cerebrale
substantele medicamentoase din clasele farmacologice:
A. Alfa adrenolitice
B. Blocantele canalelor de calciu
C. Beta-2 adrenomimetice
D. Alfa-adrenomimetice
E. Beta-2 adrenolitice
ABC
635. Vasodilatatoarele periferice si cerebrale pot fi prescrise in
urmatoarele afectiuni
A. Insuficienta circulatorie cerebrala
B. Tulburari circulatorii retiniene
C. Hipertensiune intracraniana
D. Arterita obliteranta a membrelor
E. Tulburari ischemice labirintice si vestibulare
ABDE
636. Dintre medicamentele enumerate sunt vasodilatatoare periferice:
A. vincamina;
B. isoxupina;
C. bametan;
D. tolazolina;
E. noradrenalina.
BCD
637. Dupa mecanismul lor de actiune, vasodilatatoarele cerebrale si
periferice pot fi:
A. beta-1-adrenomimetice;
B. alfa-adrenolitice;
C. beta-2-adrenomimetice;
D. musculotrope;
E. alfa-adrenomimetice.
BCD
638. Imbunatatesc proprietatile reologice ale sangelui:
A. cinarizina;
B. naftidrofuril;
C. pentoxifilina;
D. xantinol nicotinat;
E. vincamina.
CD

129
639. Pentoxifilina (Trental) este indicata in:
A. infarct miocardic acut;
B. tulburari vasculare periferice;
C. tulburari circulatorii cerebrale;
D. hemoragii acute;
E. astm bronsic.
BC
640. Vasodilatatoare antiischemice cerebrale sunt:
A. ergotamina;
B. dihidroergotamina;
C. dihidroergotoxina;
D. nicergolina;
E. cinarizina.
CDE
641. Vasodilatatoare antiischemice, cu actiune de tip musculotrop sunt:
A. pentoxifilina;
B. xantinol nicotinat;
C. tolazolina;
D. vincamina;
E. codergocrina.
ABD
642. Vasodilatatoare cerebrale cu mecanism de actiune musculotrop
sunt:
A. vincamina;
B. dihidroergotoxina;
C. vinpocetina;
D. tolazolina;
E. cinarizina.
ACE
643. Care dintre afirmaţiile următoare nu caracterizează vincamina:
A. produce arteriolodilataţie, mai intensă în periferie şi mai slabă la nivel
cerebral
B. stimulează metabolismul neuronal
C. previne agregarea plachetară
D. nu influenţează debitul cardiac şi fluxul sanguin renal
E. este indicată în tulburări retiniene şi cohleovestibulare de natură
ischemică
AC

130
644. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. vincamina stimulează metabolismul neuronal
B. cinarizina ameliorează circulaţia labirintică
C. extractul de Ginkgo biloba scade rezistenţa capilară şi creşte tonusul
venos
D. hidralazina creşte circulaţia cerebrală
E. cinarizina favorizează intrarea oxigenului şi a glucozei în neuroni
ABE
645. Care dintre următoarele medicamente sunt vasodilatatoare
antiischemice de tip musculotrop:
A. pentoxifilina
B. cinarizina
C. cimetidina
D. papaverina
E. propantelina
ABD
Diuretice
646. Care dintre urmatoarele diuretice se asociaza in tratamentul HTA?
A. Hidroclorotiazida
B. Acetazolamida.
C. Furosemid
D. Amilori
E. Manitol
ACD
647. Care dintre următoarele diuretice sunt cu structură tiazidică
A. Indapamid
B. Spironolactona
C. Amilorid
D. Hidroclorotiazida
E. Ciclopentiazida
DE
648. Diureticele saluretice:
A. Cresc excretia ionilor de sodiu si clorura
B. Pot produce hipokaliemie
C. Se pot asocia in medicatia antihipertensiva
D. Nu se administreaza in insuficienta renala grava
E. Scad excretia ionilor de potasiu si magneziu
ABCD

131
649. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in:
A. Hipertensiune arteriala
B. Criza de angina pectorala
C. Insuficienta cardiaca cronica
D. Glaucom
E. Edeme de diferite etiologii
ACDE
650. Furosemidul este:
A. Contraindicat in hipertensiune arteriala
B. Substanta activa din produsul Furantril
C. Util in administrare i.v. in edeme grave
D. Diuretic cu eliminare redusa de potasiu
E. Diuretic cu structura de acid sulfamoil antranilic
BCE
651. Hidroclorotiazida:
A. Este un diuretic cu durată lungă de acţiune (mai mare de 24 ore)
B. Intră în preparatul Nefrix
C. Este contraindicată în HTA
D. Se indică în toate tipurile de edeme
E. Produce dezechilibre electrolitice şi acido-bazice
BDE
652. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru toate
diureticele saluretice?
A. cresc eliminarea urinara de sodiu;
B. cresc eliminarea urinara de potasiu;
C. cresc eliminarea urinara de calciu;
D. alcalinizeaza urina;
E. tind sa scada volemia.
AE
653. Diureticele de ansa (furosemidul) au:
A. durata de actiune lunga;
B. durata de actiune scurta;
C. efect mediu de eliminare a potasiului (K+);
D. eficacitate mare;
E. eficacitate medie.
BCD

132
654. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice:
A. antialdosteronice - antagonisti competitivi al aldosteronului;
B. inhibitoarele anhidrazei carbonice;
C. diureticele de ansa;
D. tiazidele,
E. antialdosteronice - antagonisti de efect ai aldosteronului.
AE
655. Furosemidul este diureticul de electie in:
A. edem pulmonar acut (i.v.);
B. hiperaldosteronism primar;
C. insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari);
D. edemul din ciroza hepatica;
E. glaucom acut congestiv.
AC
656. Furosemidul:
A. provoaca o diureza intensa;
B. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic;
C. este un diuretic de ansa;
D. produce in mod specific alcalinizarea urinii;
E. are efect de scurta durata.
ACE
657. In litiaza renala oxalica, ca adjuvant, se indica:
A. hidroclorotiazida;
B. clopamida;
C. acetazolamida;
D. furosemidul;
E. spironolactona.
AB
658. Manitolul, administrat intravenos, este diureticul de electie in:
A. edem pulmonar acut;
B. insuficienta renala acuta;
C. insuficienta renala cronica;
D. edem cerebral;
E. glaucom acut congestiv.
BDE

133
659. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+):
A. hidroclorotiazida;
B. spironolactona;
C. furosemidul;
D. triamteren;
E. acetazolamida.
ACE
660. Tiazidele (hidroclorotiazida) au:
A. efect puternic de eliminare a potasiului (K+);
B. efect de retinere a potasiului (K+);
C. durata scurta de actiune;
D. eficacitate medie;
E. durata medie de actiune.
ADE

Tema nr. 13
Antianginoase

661. Alaturi de esterii nitrici in grupa de medicamente antianginoase

sunt cuprinse
A. Medicamente beta-blocante
B. Molsidomina.
C. Clonidina si derivati
D. Trimetazidina.
E. Blocantele canalelor de calciu
ABDE
662. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la modul de acţiune al
nitraţilor
A.Prin intermediul NO stimuleză guanilciclaza, cresc concentraţia de GMPc,
care duce la relaxarea musculară
B. Biotransformarea la metaboliţi activi este tiol dependentă
C. Produc hipertensiune arterială
D. Agravează insuficienţa cardiacă congestivă
E. Reduc presarcina inimii prin venodilataţie şi postsarcina prin
arteriodilataţi
ABE

134
663. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt indicate
in criza de angina pectorala?
A. Molsidomin
B. Nitroglicerina.
C. Prenilamina
D. Pentaeritritil tetranitrat
E. Nitritul de izoamil
BE
664. In tratamentul de fond al anginei pectorale se pot indica:
A. Lidocain
B. Trimetazidina
C. Pentaeritritil tetranitrat
D. Isosorbit mononitrat.
E. Isosorbit dinitrat
BCDE
665. Notati afirmatiile corecte:
A. Nitroglicerina are efecte de durata lunga
B. Reactiile adverse ale nitratilor pot fi cefalee, vertij, oboseala
C. Nitratii produc o crestere a tensiunii arteriale
D. Tratamentul cu nitrati nu poate fi intrerupt brusc fara sa apara riscuri
E. Nitratii si molsidomina actioneaza prin formarea de oxid nitric care
corespunde factorului EDRF
BDE
666. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem?
A. reduce consumul de oxigen al miocardului;
B. scade fluxul sanguin coronarian;
C. deprima contractilitatea miocardului;
D. antianginos;
E. blocant al canalelor de calciu.
ACDE
667. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru
isosorbiddinitrat administrat oral?
A. perioada de latenta este de 5-10 minute;
B. durata de actiune 2 ore;
C. durata de actiune 6 ore;
D. se administreaza profilactic in angina pectorala;
E. cu alcoolul produce cefalee.
CDE

135
668. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitrati?
A. sunt biotransformati in NO;
B. NO are actiune vasodilatatoare;
C. nu da obisnuinta;
D. creste concentratia de GMPc;
E. biotransformarea este tiol-dependenta.
ABDE
669. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol?
A. diminua forta de contractie a miocardului;
B. creste frecventa cardiaca;
C. antianginos;
D. micsoreaza travaliul cardiac;
E. scade consumul de oxigen al miocardului
ACDE
670. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala
coronariana?
A. este cauzata de ateroscleroza;
B. se manifesta prin dureri anginoase;
C. este cauzata de producerea crescuta de NO;
D. aportul de sange oxigenat este redus;
E. se agraveaza la efort.
ABDE
671. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru
nitroglicerina?
A. este trinitrat de glicerina;
B. se aplica percutan ca TTS;
C. nu se absoarbe din tubul digestiv,
D. se administreaza sublingual;
E. se adsoarbe pe plastic.
ABDE
672. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor
de calciu?
A. pentaeritritil tetranitrat;
B. nifedipina;
C. oxprenolol;
D. diltiazem;
E. propranolol.
BD

136
673. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca
efect advers tahifilaxia?
A. propranolol;
B. nifedipina;
C. isosorbid dinitrat;
D. molsidomin;
E. nitroglicerina.
CE
674. Medicamentele antianginoase:
A. cresc forta de contractie a miocardului;
B. cresc aportul de oxigen al inimii;
C. cresc debitul cardiac;
D. cresc consumul de oxigen al inimii;
E. reduc consumul de oxigen al inimii.
BE
675. Nitratii organici sunt indicati in:
A. cardiopatia ischemica;
B. insuficienta cardiaca;
C. hipertensiunea arteriala;
D. aritmiile cardiace;
E. angina pectorala
ABE
676. Sunt medicamente antianginoase:
A. isosorbid dinitrat;
B. clonidina;
C. molsidomin;
D. propranolol;
E. guanetidina.
ACD
677. Asocierea propranolol-verapamil este contraindicată deoarece:
A. ambele favorizează bronhoconstricţia
B. ambele deprimă conducerea atrio-ventriculara
C. acţionează competitiv asupra aceloraşi receptori
D. ambele au acţiune inotrop negativă
E. ambele provoacă vasoconstricţie coronariană
BD

137
678. Blocantele canalelor de calciu au acţiune:
A. antiaterogenă
B. antianginoasă
C. antihipertensivă
D. cardiotonică
E. antifibrinolitică
ABC
679. Care dintre afirmaţiile următoare privind amiodarona sunt
corecte:
A. ca antianginos este indicată în tratamentul de fond al cardiopatiei
ischemice
B. durata efectului dispare rapid după întreruperea tratamentului
C. poate fi responsabilă de afectarea funcţiei tiroidiene
D. pentru potenţarea efectului terapeutic se recomandă asocierea ei cu beta
blocantele sau verapamilul
E. eficacitatea amiodaronei poate fi apreciată după 2-4 săptămâni de
tratament
ACE
680. Care dintre efectele adverse de mai jos sunt imputabile derivaţilor
nitraţi:
A. cefalee pulsatilă
B. hipotensiune cu lipotimie
C. puseu hipertensiv
D. bradicardie
E. vărsături
AB
681. Care dintre următoarele acţiuni contribuie la efectul antianginos al
nitroglicerinei:
A. deprimarea inimii
B. acţiunea hipotensivă
C. vasodilataţie coronariană
D. reducerea postsarcinii
E. scăderea automatismului nodului sinusal
CD
682. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat verapamilul:
A. bloc atrio-ventricular
B. tahiaritmii
C. boală coronariană
D. astm bronşic
E. insuficienţă cardiacă

138
 AE
683. Nitraţii organici produc:
A. coronarodilataţie
B. bradicardie
C. arteriolodilaţie cu scăderea postsarcinii
D. venodilataţie şi reducerea presarcinii inimii
E. deprimarea contractilităţii inimii
ACD
684. Pentru efectul lor antianginos beta-blocantele sunt indicate în:
A. angină cronică instabilă
B. criza anginoasă
C. post infarct miocardic acut
D. angină cronică stabilă
E. angină pectorală asociată cu diabet zaharat
CD
685. Acţiunea antianginoasă a blocantelor calcice se produce prin:
A. creşterea consumului de oxigen prin stimularea contractilităţii
miocardului
B. creşterea aportului de oxigen prin creşterea fluxului coronarian
C. scăderea postsarcinii prin arteriolodilataţie
D. micşorarea frecvenţei de contracţie
E. creşterea postsarcinii prin arterioloconstricţie
BCD
686. Antianginoase sunt:
A. nitraţii organici
B. blocantele canalelor de calciu
C. beta-adrenomimetice
D. beta-adrenolitice
E. inhibitorii enzimei de conversie
ABD
687. În tratamentul de fond al anginei pectorale se utilizează:
A. nitraţi în monoterapie
B. biterapie nitrat - betablocant
C. biterapie nitrat - blocant calcic
D. triterapie nitrat- -betablocant - blocant calcic
E. triterapie nitrat - betamimetic - blocant calcic
ABCD

139
688. Medicamentele antianginoase sunt reprezentate de:
A. neurosimpatolitice
B. nitraţi organici
C. beta-adrenolitice
D. beta-adrenomimetice
E. blocantele canalelor de calciu
BCE
689. Molsidomin se caracterizează prin:
A. absorbţie rapidă per os
B. biodisponibilitate per os mai mare de 90%
C. efect important de primă trecere hepatică
D. absorbţie scăzută per os
E. efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic
ABE
690. Molsidomin:
A. are efect antianginos
B. are biodisponibilitate per os mare
C. nu dezvoltă toleranţă
D. produce methemoglobinemie
E. se administrează transcutan
ABC
691. Nitraţii organici produc:
A. arterioloconstricţie
B. venodilataţie
C. arteriolodilataţie
D. bronhoconstricţie
E. coronaroconstricţie
BC
692. Nitroglicerina:
A. are biodisponibilitate per os sub 1%
B. este liposolubilă
C. nu poate fi administrată transcutan
D. la administrarea per os este biotransformată aproape total la primul passaj
hepatic
E. la administrarea sublinguală nu prezintă efectul primului pasaj hepatic
ABDE

140
693. Reacţiile adverse la administrarea de nitraţi organici sunt:
A. cefalee
B. hipotensiune ortostatică
C. toleranţă
D. tuse seacă
E. scăderea rezistenţei la efort
ABC
694. Betablocante:
A. Sunt utile în angina cronică stabilă
B. Sunt medicamente de elecţie la bolnavii anginoşi cu insuficienţă cardiacă
C. Se folosesc în prevenirea secundară a infarctului de miocard
D. Provoacă coronarodilataţie, cu creşterea aportului de oxigen
E. Sunt contraindicate la bolnavii anginoşi hipertensivi
AC
695. Creşterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza
prin:
A. Inhibarea recaptării adenozinei
B. Scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracţia coronarelor
C. Scăderea tonusului simpatic
D. Inhibarea fosfodiesterazei cu creşterea AMPc
E. Stimularea receptorilor ß-1-adrenergici
ABD
696. Diltiazemul:
A. Are asorbţie digestivă rapidă şi bună
B. Are biodisponibilitate sistemică foarte bună
C. Prin biotransformare conduce la un metabolit activ
D. Provoacă frecvent tahicardie reflexă (dezavantaj faţă de nifedipină)
E. Are acţiune deprimantă cardiacă mai redusă decât verapamilul
ACE
697. Mecanismul acţiunii antianginoase a blocantelor canalelor de
calciu constă în:
A. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac
B. Creşterea aportului de oxigen prin coronarodilataţie
C. Creşterea eliberării de EDRF
D. Stimularea adenilat-ciclazei
E. Stimularea guanilat-ciclazei
AB

141
698. Mecanismul la nivel molecular al nitriţilor implică:
A. Substituţia deficitului de EDRF
B. Activarea guanilat-ciclazei
C. Stimularea adenilat-ciclazei
D. Inhibarea fosfodiesterazei
E. Stimularea receptorilor ß-2-adrenergici
AB
699. Nitraţii sunt contraindicaţi în:
A. Glaucom
B. Hipertensiune arterială
C. Hipertensiune intracraniană
D. Angină vasospastică
E. Insuficienţa cardiacă
AC
700. Produc tahifilaxie, deoarece mecanismul de acţiune necesită o cale
tiol-dependentă saturabilă:
A. Molsidomina
B. Nitroglicerina
C. Pentaeritril tetranitratul
D. Propranololul
E. Dipiridamolul
BC
701. Se pot utiliza ca medicamente antianginoase:
A. Blocanţii canalelor de calciu
B. Molsidomina
C. ß-adrenoliticele
D. Parasimpatomimeticele
E. Amiodarona
ABCE
702. Sunt reacţii adverse specifice nitraţilor:
A. Cefalee pulsatilă
B. Vasoconstricţie periferică
C. Hipotensiune ortostatică
D. Toleranţă acută
E. Dureri ale globilor oculari
ACDE

142
703. Notati mecanismele actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor
organici:
A. cresterea presarcinii si postsarcinii
B. cresterea travaliului cardiac si a consumului de oxigen
C. coronarodilatatie
D. cresterea aportului de sange oxigenat la nivelul miocardului
E. venodilatatie si arteriolodilatatie
CDE
704. Precizati mecanismele implicate in efectul coronarodilatator:
A. stimularea fosfodiesterazei
B. stimularea recaptarii adenozinei in celule
C. blocarea canalelor de calciu
D. cresterea concentratiei AMPc
E. scaderea concentratiei GMPc
CD
705. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de
calciu voltaj-activate:
A. efect inotrop negativ
B. scaderea travaliului cardiac
C. cresterea rezistentei periferice
D. vasodilatatie coronariana
E. efect cronotrop negativ
ABDE
706. Notati medicamentele cu mecanisme de actiune: antianginos si
antiagregant plachetar:
A. nitroglicerina
B. dipiridamol
C. clopidogrel
D. amiodarona
E. acid acetilsalicilic
AB
707. Notati nitritii si nitratii organici cu durata lunga de actiune:
A. nitroglicerina, aerosoli
B. nitroglicerina, comprimate sublinguale
C. nitroglicerina TTS
D. nitroglicerina, unguent 2%
E. pentaeritril tetranitrat, oral
CDE

143
708. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase:
A. cresc concentratia GMPc
B. stimuleaza guanilat ciclaza
C. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros
D. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen
E. scad concentratia GMPc
AB
709. Nitroglicerina poate produce urmatoarele reactii adverse:
A. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului
B. cefalele cu caracter pulsatil
C. lipotimie
D. vasoconstrictie la nivelul vaselor retiniene
E. sindrom de hipersensibilizare la nitrati
BCE
710. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de
calciu, voltaj-dependente, ca antianginoase:
A. reducerea consumului de oxigen al miocardului
B. arteriolodilatatie
C. coronarodilatatie
D. stimularea contractiei miocardice
E. scaderea secretiei de renina
ABC
711. Dipiridamol, nu contine in profilul farmacologic:
A. stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice
B. coronarodilatator
C. stimulator al sintezei Atp in miocard
D. coronarodilatator
E. vasoconstrictor periferic
AE
712. Notati medicamentele antiagregante plachetare si antianginoase:
A. dipiridamol
B. amiodarona
C. acid acetil salicilic
D. clopidogrel
E. nitroglicerina
AE

144
713. Medicatia antianginoasa produce coronarodilatatie prin:
A. aport de oxid de azot (NO)
B. inhibarea fosfodiesterazei
C. blocarea recaptarii adenozinei in celulele miocardice
D. micsorarea presarcinii
E. micsorarea postsarcinii
ABC
714. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase a
nitritilor si nitratilor:
A. stimuleaza guanilatciclaza
B. scad concentratia de GMPc
C. cresc concentratia de GMPc
D. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros
E. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen
AC
715. Notati actiunile blocantelor canalelor lente de calciu ca medicatie
antianginoasa:
A. coronarodilatatie
B. diminuarea rezistentei periferice
C. reducerea presarcinii
D. efect inotrop si cronotrop negativ
E. diminuarea travaliului cardiac
ABDE
Tema nr. 14
Antialergice
716. Anitihistaminicele H1 au efecte favorabile in:
A. Urticarie
B. Polenoze
C. Edem angioneurotic
D. Procese inflamatorii acute
E. Glaucom
ABC
717. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate ca
antialergice?
A. Ketoprofen.
B. Ketotifen.
C. Peritol.
D. Allergodil.
E. Brofimen
BCD

145
718. Efectele adverse la administrarea de antihistaminice H1 pot fi:
A. Astenie, somnolenta
B. Hiposalivatie, diaree, constipatie
C. Reactii alergice la aplicare locala
D. Tahicardie
E. Scaderea semnificativa a apetitului
ABCD
719. Glucocorticoizii sunt utilizati in terapie pentru urmatoarele efecte:
A. Antialergic.
B. Antiinflamator
C. Imunosupresor
D. Hipoglicemiant.
E. Diuretic
ABC
720. Notati afirmatiile corecte:
A. Anihistaminicele sedative pot accentua efectele tranchilizantelor,
alcoolului
B. Nu se administreaza in insuficienta hepatica sau renala grava
C. Nu se administreaza conducatorilor auto antihistaminicele sedative
D. Clemastin nu are efecte antipruriginoase
E. Dimetinden este un antihistaminic energic antipruriginos
ABCE
721. Notati afirmatiile corecte:
A. Astemizol este antihistaminic H1 foarte activ
B. Astemizol este antihistaminic H1 cu durata lunga de actiune
C. Dimetinden este un antihistaminic antipruriginos energic
D. Clemastin este slab sedativ
E. Tavegyl are ca substanta activa dimetinden
ABCD
722. Notati antialergicele cu efecte sedative si anticolinergice reduse:
A. Romergan
B. Claritina
C. Clorfenoxamina.
D. Astemizol
E. Clorfeniramina
BD

146
723. Precizati afirmatiile corecte
A. Antihistaminicele H1 sunt indicate in tratamentul unor manifestari
alergice
B. Multe anihistaminice H1 prezinta si efecte anticolinergice sau sedative
C. Unele antihistaminice au si actiune antitusiva, antiemetica
D. Ketotifenul este un antiastmatic si antianafilactic
E. Romerganul este lipsit de efecte sedative
ABCD
724. Au efecte antialergice:
A. prometazina;
B. famotidina;
C. feniramina;
D. betametazona;
E. pirenzepina.
ACD
725. Care din urmatoare afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice?
A. sunt antagonisti competitivi;
B. blocheaza receptorii histaminergici;
C. in manifestarile alergice intervin receptorii H2;
D. inactiveaza histaminaza;
E. au actiune antialergica.
ABE
726. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice
H1?
A. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei;
B. se utilizeaza in urticarie;
C. se recomanda in intepaturi de insecte;
D. stimuleaza SNC;
E. se pot administra la soferi.
ABC
727. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina?
A. antipruriginos;
B. antianginos;
C. se contraindica la mecanici de locomotiva;
D. actiune de scurta durata;
E. se evita asocierea cu alcoolul.
ACE

147
728. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru
clorfenoxamina?
A. este miorelaxant central;
B. antihistaminic;
C. coleretic;
D. sedativ intens;
E. antiparkinsonian.
ABDE
729. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina?
A. antidepresiv;
B. antihistaminic;
C. produce somnolenta;
D. este un medicament etiologic;
E. este un medicament simptomatic-patogenic.
BCE
730. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina?
A. se gaseste in mastocite;
B. intervine in reactiile alergice;
C. inhiba secretia gastrica;
D. este un bronhodilatator;
E. dilata capilarele.
ABE
731. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru
prometazina?
A. este un antihistaminic H1;
B. are efect sedativ foarte intens;
C. are efect antiemetic;
D. este un antihistaminic H2;
E. se poate administra la conducatorii auto.
ABC
732. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la
conducatorii auto?
A. neostigmina;
B. prometazina;
C. izoprenalina;
D. clorfenoxamina;
E. bromhexin.
BD

148
733. Antihistaminicele H1 diminuă efectele:
A. reserpinei
B. tranchilizantelor
C. anticoagulantelor de sinteză
D. anestezicelor generale
E. progesteronului
CE
734. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele:
A. sedativelor
B. antidepresivelor
C. anticoagulantelor de sinteză
D. progesteronului
E. clonidinei
ABE
735. Clemastina are acţiune:
A. antitusivă nonopioidă
B. antipruriginoasă
C. antiexudativă
D. antihalucinatorie
E. antiemetică
BC
736. Clemastina este indicată în:
A. rinita alergică
B. prurit din ictere
C. micoză cutanată
D. înţepături de insecte
E. onicomicoze
ABD
737. Fac parte din grupul medicamentelor antialergice:
A. ondansetron
B. nedocromil
C. clorfenoxamina
D. feniramina
E. clemastina
CDE

149
738. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la compuşii antihistaminici
de tip H1:
A. se leagă slab de proteinele plasmei
B. sunt contraindicate în primul trimestru al sarcinii
C. provoacă relativ frecvent tuse iritativă
D. au efect benefic în polenoze
E. unele au efect antiemetic
BDE
739. Precizaţi care sunt acţiunile farmacodinamice ale prometazinei:
A. antipruriginoasă
B. mucolitică
C. sedativă
D. antiemetică
E. timoanaleptică
ACD
740. Precizaţi efectele adverse ale ciproheptadinei:
A. tuse iritativă
B. somnolenţă
C. ameţeli
D. parestezii
E. creşterea apetitului
BC
741. Alte indicaţii pentru antihistaminicele H1 sunt:
A. răul de mişcare
B. vome postoperatorii
C. sindrom parkinsonian
D. HTA
E. stări depressive
ABC
742. Antihistaminicele H1 fără efecte sedative:
A. sunt numite"antihistaminice de zi“
B. sunt numite "antihistaminice de noapte“
C. se administrează înainte de culcare
D. sunt reprezentate de cloropiramină şi feniramină
E. sunt reprezentate de prometazină şi clorfenoxamină
AD

150
743. Antihistaminicele H1 sunt utilizate în:
A. polenoze (febra de fân, guturai de fân)
B. ulcer gastric
C. urticarie
D. înţepături de insecte
E. esofagita de reflux
ACD
744. Antihistaminicele H1:
A. se absorb repede după administrarea orală sau parenterală
B. se folosesc numai extern în preparate topice
C. nu accentuează efectele deprimante centrale ale hipnoticelor şi sedativelor
D. nu suferă efectul primului pasaj hepatic
E. sunt contraindicate în primul trimestru de sarcină
AE
745. Care dintre următoarele antihistaminice H1 produc cel mai
frecvent efect sedativ intens?
A. prometazina
B. clemastin
C. cloropiramina
D. feniramina
E. clorfenoxamina
AE
746. Care dintre următorii compuşi sunt antihistaminice H1?
A. clemastin
B. clorfenoxamină
C. ranitidină
D. cimetidină
E. feniramină
ABE
747. Efecte bune se obţin cu antihistaminice H1 în:
A. criza de astm bronşic
B. alergii la medicamente
C. edem angioneurotic
D. urticarie
E. virozele căilor respiratorii superioare
BCD

151
748. Prometazina este:
A. antihistaminic H2
B. sinonim cu Romergan
C. antihistaminic H1
D. "antihistaminic de noapte“ datorită efectului sedativ intens
E. "antihistaminic de zi“ pentru că nu are efect sedativ
BCD
749. Prometazina:
A. este antihistaminic H1
B. sinonim cu Romergan
C. nu prezintă efect sedativ
D. nu se poate administra oral
E. prezintă efect antiemetic şi antiparkinsonian
ABE
750. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele:
A. Anticoagulantelor de sinteză
B. Progesteronului
C. Clonidinei
D. Antidepresivelor triciclice
E. Androgenilor
CD
751. Antihistaminicele H1 se pot administra:
A. În primul trimestru de sarcină
B. În depresii
C. În rău de mişcare
D. În edem angioneurotic
E. Sindrom Meniere
CD
752. Astemizolul:
A. Are efect anticolinergic intens
B. Se dă într-o singură doză pe zi
C. Nu are efect sedativ
D. Doza la adulţi este de 100 mg oral
E. Doza la adulţi este de 10 mg oral
BCE

152
753. Clemastina:
A. Are acţiune antiexsudativă intensă
B. Este un sedativ puternic
C. Se administrează exclusiv oral
D. Se administrează oral şi injectabil
E. Este contraindicat în urticaria cronică
AD
754. Clorfenoxamina:
A. Este un antihistaminic de noapte
B. Se administrază exclusiv oral
C. Se foloseşte în boala Parkinson
D. Se indică în glaucom
E. Se dă în doză de 200 mg odată
BC
755. Cloropiramina:
A. Este un antihistaminic H1 de noapte
B. Este un antihistaminic H1 de zi
C. Se administrează oral
D. Se administrează injectabil
E. Este contraindicată la copii de 7 ani
BC
756. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt:
A. Stimularea SNC cu insomnie
B. Deprimarea SNC cu somnolenţă
C. Icter nuclear
D. Fenomene de tip anticolinergic
E. Discromatopsie
ABD
757. Prometazina:
A. Este un antihistaminic de zi
B. Are efect sedativ intens
C. Produce vomă
D. Are efect simpatomimetic
E. Are efect alfa-adrenolitic
BE

153
758. Prometazina:
A. Se poate asocia cu vitamina B complex în soluţie
B. Se administrează numai oral
C. Se administrează oral şi injectabil
D. Este contraindicată în stări depresive
E. Se indică în stări depresive
CD
759. Antialergicele antihistaminice:
A. impiedica eliberarea histaminei
B. blocheaza receptorii histaminergici H1
C. stimuleaza histaminaza
D. inhiba histaminaza
E. reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice
BE
760. Au efect intens sedativ la nivel SNC urmatoarele antihistaminice
H1:
A. clorfenoxamina
B. clemastina
C. prometazina
D. terfenadina
E. astemizol
AC
761. Contraindicatiile antihistaminicelor anti-H1 sunt:
A. conducatori auto
B. stari depresive
C. dermatite de contact
D. polinoze
E. primul trimestru de sarcina
ABE
762. Antihistaminicele antiH1 antagonizeaza urmatoarele efecte ale
histaminei:
A. spasmul bronsic
B. spasmul uterin
C. hipersecretia gastrica
D. spasmul intestinal
E. vasodilatatia
ABDE

154
763. Referitor la tratamentul manifestarilor alergice cu antiH1 sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:
A. este exclusiv un tratament simptomatic
B. antiH1 nu influenteaza procesul de sensibilizare
C. influenteaza in special reactiile alergice de tip imediat
D. dupa o perioada de eficacitate un antihistaminic poate deveni ineficient
E. unele antiH1 se folosesc ca antiemetice
BCDE
764. Clorfenoxamina are efect:
A. anticolinergic central
B. anticolinergic periferic
C. colinergic central si periferic
D. miorelaxant central
E. sedativ absent
ABD
765. Clemastina are efect:
A. anticolinergic
B. antipruriginos
C. sedativ slab
D. anestezic local
E. antiedematos
BCE
766. Prometazina are efect:
A. neuroleptic
B. antiemetic
C. antiagregant
D. alfa-adrenomimetic
E. antiserotoninic
AB
767. Antihistaminice H1 cu efect sedativ intens asupra SNC sunt:
A. prometazina
B. cloropiramina
C. clorfenoxamina
D. clorfeniramina
E. astemizol

AC

155
768. Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1, sunt:
A. polenoze
B. urticarie
C. edem angioneurotic
D. criza de astm
E. boala serului
ABC
769. Clorfenoxamina are urmatoarele actiuni farmacodinamice:
A. anticolinergic central si periferic
B. antiparkinsonian
C. miorelaxant central
D. anestezic local
E. excitant SNC
ABCD
770. Antihistaminice H1 derivate de fenotiazina sunt:
A. alimemazina
B. prometazina
C. oxomemazina
D. clorfenoxamina
E. clemastina
ABC
Tema nr. 15
Antiastmatice
771. Care din următoarele afirmaţii referitoare la inhibitorii
degranulării mastocitelor sunt adevărate:
A. se administrează în criza de astm
B. se administrează în tratamentul de fond al astmului bronşic
C. efectul lor se instalează rapid
D. ketotifenul are si proprietati antihistaminice H1
E. cromoglicatul de sodiu este un antialergic
BDE
772. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. corticosteroizii favorizează efectele beta adrenergice prin creşterea
numărului receptorilor adrenergici
B. antileucotrienele sunt indicate în astmul bronşic
C. bronhodilatatoarele adrenomimetice pot determina up-regulation cu
externalizarea receptorilor
D. bronhodilatatoarele adrenomimetice se administrează cel mai frecvent pe
cale orală
E. salbutamolul inhibă clearance-ul muco-ciliar

156
 AB
773. Care din următoarele afirmaţii sunt false:
A. teofilina este sarea etilen-diaminică a aminofilinei
B. aminofilina se administrează injectabil
C. corticosteroizii se folosesc în criza severă de astm sub formă de aerosoli
D. corticosteroizii se adminstrează parenteral în criza severă de astm
E. prostaglandina E2 nu are proprietăţi bronhodilatatoare
ACE
774. Care din următoarele medicamente sunt indicate în tratamentul
astmului bronşic:
A. Singulair
B. Montelukast
C. Tolbutamida
D. Terazosinul
E. Ipratropium bromidum
ABE
775. Care din urmatorii compusi se folosesc in astmul bronsic:
A. captopril
B. propranolol
C. ipratropiu
D. antiinflamatoarele nesteroidiene
E. inhibitoarele degranularii mastocitelor
CE
776. Ketotifenul:
A. nu se poate administra oral
B. stabilizeaza membrana mastocitelor
C. nu are proprietati antihistaminice H1
D. se utilizeaza in tratamentul crizei de astm
E. produce somnolenta
BE
777. Montelukastul:
A. este un antiastmatic
B. blocheaza receptorii CysLT1 ai leucotrienelor
C. se indica in criza de astm
D. intra in preparatul Singulaire
E. este un beta2-adrenomimetic
ABD

157
778. Salbutamolul:
A. este un beta-adrenolitic neselectiv
B. este agonist pe receptorii beta-2 adrenergici
C. se indica in astmul bronsic
D. are proprietati tocolitice
E. se administreaza exclusiv oral
BCD
779. Teofilina:
A. este un bronhodilatator musculotrop
B. este agonist pe receptorii adenozinei
C. inhiba fosfodiesteraza
D. deprima miocardul
E. stimuleaza SNC
ACE
780. Teofilina:
A. este solubilă în apă
B. este metabolizată hepatic în procent mare
C. nu difuzează în laptele matern
D. nu deprimă SNC
E. are indice terapeutic mare
BD
781. Aminofilina este bronhodilatator:
A. prin stimulare beta2-adrenergica;
B. inhibarea fosfodiesterazei;
C. blocarea unor receptori adenozinici;
D. stimularea fosfodiesterazei;
E. stimularea adenilatciclazei.
BC
782. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte penru izoprenalina:
A. este beta1-adrenomimetic;
B. este beta2-adrenomimetic;
C. are efect inotrop negativ;
D. se administreaza in criza de astm bronsic;
E. se administreaza sublingual.
ABDE

158
783. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru aminofilina?
A. inhiba lipooxigenaza;
B. este teofilinetilendiamina;
C. inhiba fosfodiesteraza;
D. este solubila in apa;
E. se administreaza in bronsita astmatiforma.
BCDE
784. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru ipratropium
bromid?
A. blocant al receptorilor muscarinici;
B. creste tonusul vagal;
C. produce hipersecretie de mucus;
D. se administreaza pe cale inhalatorie;
E. bronhodilatator.
ADE
785. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru montelukast?
A. inhibitor al 5-lipooxigenazei;
B. antagonist al receptorilor cisteinil-leucotrienici;
C. se utilizeaza in tratamentul cronic al astmului;
D. inhibitor al ciclooxigenazei;
E. scade secretia de mucus.
BCE
786. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prednison?
A. derivat cortizonic;
B. antiinflamator;
C. antialergic;
D. se indica in astmul bronsic;
E. stimuleaza fosfolipaza A2.
ABCD
787. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru salbutamol?
A. este anticolinergic;
B. este simpatomimetic;
C. este bronhodilatator;
D. este mai activ pe cale inhalatorie;
E. contracta musculatura uterina.
AE

159
788. Care din urmatoarele medicamente au efect bronhodilatator:
A. adrenalina;
B. noradrenalina;
C. izoprenalina;
D. ketotifenul;
E. aminofilina.
ACE
789. Care din urmatoarele medicamente sunt antiastmatice?
A. terbutalina;
B. piridostigmina;
C. salbutamol;
D. fluoxetina;
E. ipratropium bromid.
ACE
790. Care dn urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru
simpatomimetice bronhodilatatoare?
A. substantele beta2-adrenomimetice dau tahifilaxie;
B. excesul de beta-adrenergice produce down-regulation;
C. excesul de beta-adrenergice produce up-regulation;
D. stimuleaza adenilciclaza;
E. au efect tocolitic.
ABDE
791. Glucocorticoizii in administrare sistemica trebuie sa reprezinte o
medicatie de rezerva in astmul bronsic deoarece:
A. pot produce hipocorticism endogen;
B. au eficacitate limitata;
C. riscul reactiilor adverse este mare;
D. pot produce corticodependenta;
E. pot produce interactiuni nedorite cu stimulantele beta2-adrenergice.
ACD
792. Stimulantele beta2-adrenergice au efect bronhodilatator:
A. prin stimularea adenilatciclazei;
B. micsoreaza controlul vagal bronhoconstrictor;
C. prin inhibarea fosfodiesterazei;
D. antagonizeaza competitiv actiunea bronhoconstrictoare a histaminei;
E. inhiba degranularea mastocitelor.
AE

160
793. Bronhodilatatoarele adrenomimetice
A. au efect ocitocic
B. pot provoca tahifilaxie
C. ameliorează clearace-ul mucociliar
D. diferă între ele prin potenţa şi durata de acţiune
E. la astmatici se administreaza exclusiv inhalator
BCD
794. Bronhodilatatoarele musculotrope pot produce:
A. aritmii
B. somnolenţă
C. disurie
D. insomnie
E. greţuri şi vărsături
ADE
795. Care dintre următoarele medicamente au o acţiune
bronhodilatatoare:
A. acidul cromoglicic
B. teofilina
C. beclometazona
D. salmeterol
E. ketotifen
BD
796. Corticosteroizii utilizaţi ca antiastmatice:
A. sunt utilizaţi exclusiv inhalator, în aerosoli
B. se indică în tratamentul de întreţinere al bolii astmatice
C. au acţiune imunodepresivă şi antiexudativă
D. inhibă biosinteza icosanoidelor proinflamatoare prin inhibarea
ciclooxigenazei
E. sunt contraindicaţi la bolnavii cu stare de rău astmatic
BC
797. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la ketotifen:
A. anulează tahifilaxia la izoprenalină
B. stabilizează membrana mastocitelor sensibilizate împiedicând eliberarea
mediatorilor bronhoconstricţiei şi inflamaţiei
C. este eficient în criza astmatică
D. nu traversează bariera feto-placentară
E. are efect benefic în rinita şi conjunctivita alergică
ABE

161
798. Precizaţi care din următoarele substanţe medicamentoase fac parte
din grupul antileucotrienelor:
A. zafirlukast
B. terbutalină
C. bromura de oxitropiu
D. zileuton
E. formoterol
AD
799. Printre efectele adverse provocate de aerosolii corticosteroizi la un
bolnav astmatic se numără:
A. atrofia mucoasei respiratorii
B. tulburări de gust
C. greţuri, vărsături
D. candidoză oro-faringiană
E. anorexie
AD
800. Teofilina are acţiune:
A. stimulantă cardiacă
B. diuretică
C. bronhodilatatoare
D. deprimantă la nivelul SNC
E. antiemetică
ABC
801. Adenozina are acţiuni:
A. coronaroconstrictoare
B. diuretice
C. deprimante cardiac
D. bronhodilatatoare
E. anticonvulsivante
CE
802. Atropina:
A. are efect redus în criza de astm
B. are indicaţie de elecţie în criza astmatică
C. este indicată frecvent în tratamentul de fond al astmului bronşic
D. are efect bronhodilatator mai intens decât adrenomimeticele
E. are efect bronhodilatator mai slab ca adrenomimeticele
AE

162
803. Bronhodilatatoare beta-2 adrenomimetice selective sunt:
A. salbutamol
B. adrenalina
C. salmeterol
D. terbutalina
E. efedrina
ACD
804. Bronhodilatatoare parasimpatolitice sunt:
A. atropina
B. efedrina
C. ipratropium
D. salmeterol
E. oxitropium
ACE
805. În astmul bronşic sunt semnalate următoarele dezechilibre:
A. deficit de receptori beta-2 adrenergici
B. predominanţa controlului simpatic
C. predominanţa controlului parasimpatic
D. sensibilitate scăzută la histamină a bronşiilor
E. sensibilitate bronşică crescută la acetilcolină
ACE
806. În astmul bronşic:
A. parasimpaticul produce bronhoconstricţie
B. parasimpaticul inhibă secreţia bronşică
C. simpaticul produce bronhoconstricţie
D. simpaticul produce bronhodilataţie
E. simpaticul produce hiposecreţie bronşică
ADE
807. În tratamentul de fond al astmului bronşic alergic se utilizează:
A. ketotifen
B. cromoglicat de sodiu
C. nedocromil
D. adrenalină
E. hemisuccinat de hidrocortizon
ABC

163
808. Ketotifenul este indicat în:
A. tratamentul de fond al astmului bronşic alergic
B. rinita alergică
C. urticaria cronică
D. tratamentul crizei severe de astm bronşic
E. sarcină
ABC
809. Următoarele elemente structurale sunt implicate în astmul bronşic:
A. musculatura netedă bronşică
B. glandele bronşice
C. circulaţia capilară pulmonară
D. mucoasa bronşică
E. inelele cartilaginoase traheale
ABD
810. Acţionează ca antiastmatice prin interferarea producerii sau legării
leucotrienelor de receptori:
A. Zileutonul
B. Zafirlukastul
C. Motelukastul sodic
D. Dinoprostul
E. Epoprostenolul
ABC
811. Acţiunează sinergic cu teofilina, fiind medicamente care cu care
interacţioneză, crescând frecvenţa reacţiilor adverse sau nivelul
plasmatic al teofilinei:
A. Ketotifenul
B. Alopurinolul
C. Probenecidul
D. Simpatomimeticele
E. Nedocromilul
BCD
812. Cortzcosteroizii administraţi în aerosoli pot produce următoarele
efecte adverse:
A. Atrofia mucoasei respiratorii
B. Candidoze orale
C. Hiperplazie gingivală
D. Somnolenţă diurnă
E. Uscăciunea gurii
AB

164
813. Dozele de teofilină trebuie reduse în următoarele situaţii:
A. La hipertiroidieni
B. La bolnavii de ulcer
C. La hipotiroidieni
D. La fumători
E. La bolnavii cu insuficienţă hepatică
ABE
814. Mecanismul de acţiune al xantinelor constă în:
A. Inhibarea fosfodiesterazei, cu creşterea AMPc
B. Blocarea receptorilor P1-A1 purinergici
C. Stimularea receptorilor ß-adrenercici
D. Blocarea receptorilor M-colinergici din bronhii
E. Inhibarea pseudocolinesterazei
AB
815. Sunt antiinflamatoare cu structură de saligenină:
A. Salmetrol
B. Fenoterol
C. Terbutalină
D. Salbutamol
E. Orciprenalină
AD
816. Sunt inhibitoare ale degranulării mastocitare:
A. Cromoglicatul de sodiu
B. Nedocromilul
C. Zileutonul
D. Ketotifenul
E. Guaiafenesina
ABD
817. Sunt medicamente contraindicate la astmatici:
A. Cefalosporinele
B. Morfina
C. Parasimpatoliticele
D. Parasimpatomimeticele
E. ß-simpatomimeticele
ABD

165
818. Sunt medicamente de elecţie în tratamentul stării de rău astmatic:
A. Teofilina i.v.
B. Ketotifenul
C. Nedocromilul sodic
D. Corticosteroizii i.v.
E. Adrenomimetice ß-2-stimulatoare în aerosoli
AD
819. Sunt antiastmatice inhibitoare ale degranularii mastocitelor:
A. acid cromoglicic
B. montelukast
C. pranlukast
D. zafirlukast
E. ketotifen
AE
820. Farmacoterapia astmului bronsic cuprinde:
A. tratamentul de fond se face de electie cu adrenomimetice sau teofilina per
os
B. criza usoara si medie se trateaza de electie cu beta-2 adrenomimetice sub
forma de aerosoli
C. criza intensa se trateaza de electie cu teofilina i.v.
D. starea de rau astmatic se trateaza de electie cu inhibitoare ale degranularii
mastocitelor sub forma de aerosoli
E. tratamentul asociat in starea de rau astmatic cuprinde oxigen, carbonat
acid de sodiu, mucolitic si antibiotic
ABCE
821. Sunt contraindicate la astmatici:
A. ampicilina
B. morfina
C. fenobarbital
D. propranolol
E. atropina
ABCD
822. Izoprenalina:
A. se administreaza per os in tratamentul de fond al astmului bronsic
B. este metabolizata numai de MAO, datorita hidroxililor fenolici in meta
C. prezinta reactii adverse de tip alfa-1 (vasoconstrictie, HTA) si beta-1
(stimulare cardiaca si centrala)
D. are durata scurta de actiune
E. poate produce tahifilaxie prin reglarea "down" a receptorilor beta-2
adrenergici

166
 DE
823. Teofilina produce:
A. bronhodilatatie
B. stimularea SNC
C. bradicardie
D. diureza
E. coronaroconstrictie, la doze mari
ABD
824. Despre teofilina sunt valabile afirmatiile
A. inhiba fosfodiesteraza, cu cresterea concentratiei de AMPc, la doze mari
B. este antagonist al adenozinei la doze mici
C. are un indice terapeutic mic
D. timpul de injumatatire creste la fumatori
E. timpul de injumatatire scade in caz de insuficienta cardiaca
ABC
825. Despre cromoglicatul de sodiu sunt incorecte urmatoarele
afirmatii:
A. se administreaza numai in tratamentul de fond
B. se administreaza numai inhalator
C. la administrare repetata, se poate produce agravarea astmului bronsic
D. efectul se instaleaza rapid si este de scurta durata
E. este contraindicat la copii
DE

Tema nr. 16
Antitusive, expectorante
826. Acetilcisteina
A. are proprietăţi mucolitice
B. nu se poate administra in intoxicatia cu paracetamol
C. are proprietăţi secreto-stimulatoare prin mecanism chimic
D. are proprietăţi mucolitice la pH slab acid
E. la astmatici se administrează cu prudenţă
AE
827. Acetilcisteina:
A. se indica in afectiuni bronhopulmonare acute sau cronice
B. deprima centrul bulbar al tusei
C. este de electie la astmatici
D. este un expectorant mucolitic
E. reduce legaturile disulfidice din mucoproteinele sputei
ADE

167
828. Au proprietăţi antitusive
A. morfina
B. dionina
C. oxeladina
D. zopiclonul
E. sulindac
ABC
829. Bromhexinul:
A. este un secretostimulant
B. actioneaza prin mecanism fizic
C. stimuleaza activitatea lizozomilor
D. se indica in traheobronsite
E. se metabolizeaza la ambroxol
CDE
830. Care din afirmatiile referitoare la bromhexin sunt adevarate:
A. acetil cisteina este metabolitul activ al bromhexinului
B. are efect mucolitic
C. se contraindică la astmatici cu ulcer gastro-duodenal
D. provine din ambroxol
E. lumina nu îi influenţează stabilitatea
BC
831. Care din urmatoarele substante sunt antitusive opioide:
A. codeina
B. clofedanolul
C. oxeladina
D. glaucina
E. dextrometorfanul
AE
832. Care din următoarele substanţe sunt expectorante:
A. Codeina
B. Clofedanol
C. Guaifenezina
D. Săruri de amoniu
E. Oxeladina
CD

168
833. Care sunt secretostimulantele cu mecanism mixt:
A. acetilcisteina
B. sarurile de amoniu
C. ambroxolul
D. Trecidul
E. tiocolul
BDE
834. Codeina
A. este un analgezic puternic
B. are proprietati antitusive centrale
C. la doze mari produce diaree
D. are potential toxicomanogen redus
E. deprima respiratia mai slab ca morfina
BDE
835. Antitusive centrale opioide sunt:
A. codeina;
B. noscapina;
C. codetilina;
D. dextrometorfanul;
E. glaucina.
ACD
836. Codeina se recomanda cu prudenta la pacientii cu:
A. astm bronsic;
B. emfizem pulmonar;
C. ulcer gastro-duodenal;
D. insuficienta respiratorie;
E. angina pectorala.
ABD
837. Codeina:
A. are ca metabolit activ morfina;
B. nu difuzeaza prin placenta si in laptele matern;
C. dezvolta toxicomanie, dupa administrare prelungita;
D. deprima respiratia;
E. diminua secretiile bronsice.
ACDE

169
838. Efectul antitusiv al codeinei apare:
A. la doze mai mici decat efectul analgezic;
B. la doze mai mari decat efectul analgezic;
C. la aceeasi doza cu efectul analgezic;
D. prin deprimarea centrului respirator bulbar;
E. prin deprimarea centrului bulbar al tusei.
AE
839. Inhibitoarele centrului tusei care produc farmacodependenta sunt:
A. noscapina;
B. codeina;
C. dextrometorfanul;
D. morfina;
E. glaucina.
BD
840. Pentru codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. efectul antitusiv apare la doze mai mici decat efectul analgezic;
B. efectul analgezic este mai slab decat al morfinei;
C. efectul antitusiv este mai puternic decat al morfinei;
D. efectul inhibitor asupra centrului respirator bulbar este mai slab decat al
morfinei;
E. dezvolta toxicomanie, dupa administrare prelungita.
ABDE
841. Ca antitusiv, morfina se indica:
A. la doze mai mari decat ca analgezic;
B. la doze mai mici decat ca analgezic;
C. in astmul bronsic;
D. in tusea intensa, refractara la alte antitusive si insotita de durere intensa
(cancer pulmonar);
E. in mod exceptional, datorita riscului de farmacodependenta.
BDE
842. Sunt secretostimulante:
A. benzoatul de sodiu;
B. acetilcisteina;
C. bromhexinul;
D. sarurile de amoniu;
E. guaifenezina.
ADE

170
843. Acetilcisteina este indicată în :
A. starea de rău astmatic
B. tusea spastică iritativă
C. bronşită cronică
D. în laborator pentru fluidificarea sputei în vederea examenului
microbiologic
E. tusea iritativă din insuficienţa cardiacă
CD
844. Bromhexina:
A. prin grupul sulfhidric conţinut reduce legăturile disulfidice din
mucoproteine
B. creşte vâscozitatea secreţiei bronşice
C. se degradează la lumină
D. este expectorantul de elecţie la bolnavii astmatici
E. stimuleaza activitatea lizozomilor crescând secretia enzimelor care
hidrolizeaza mucopolizaharidele
CE
845. Bromhexinul:
A. poate provoca bronhospasm
B. se degradează la lumină
C. se recomandă cu prudenţă la bolnavii cu insuficienţă cardiacă
D. este indicat în traheobronşite şi laringite
E. se metabolizează la un metabolit activ, ambroxol
ABDE
846. Clofedanolul:
A. are un efect antitusiv central nonopiod
B. este un mucolitic eficient
C. prezintă o latenţă scurtă
D. se administrează inhalator
E. provoacă relativ frecvent tulburări ale gustului
AC
847. Codeina are următoarele efecte farmacotoxice:
A. inhibă centrul respirator
B. produce fotosensibilizare
C. la doze mari, accelereaza peristaltismul intestinal, producând diaree
D. provoacă polinevrită periferică
E. are efect constipant numai administrată în doze mari
AE

171
848. Codeina este contraindicată în:
A. pneumonia pneumococică
B. insuficienţa respiratorie
C. emfizemul pulmonar
D. insuficienţa cardiacă
E. astm bronşic
BCE
849. Codeina poate provoca următoarele efecte adverse:
A. aritmii
B. creşterea presiunii intrabilare
C. varsături
D. constipaţie
E. deprimare respiratorie
BDE
850. Fac parte din grupul antitusivelor centrale non-opioide:
A. clofenadol
B. dextrometrofan
C. glaucina
D. noscapina
E. oxeladina
ACDE
851. Noscapina poate produce:
A. analgezie
B. calmarea tusei
C. toxicomanie
D. constipaţie
E. insomnie
BD
852. Antitusive opioide sintetice sunt:
A. clofedanol
B. levopropoxifen
C. folcodin
D. pentoxiverina
E. dextrometorfan
BCE

172
853. Care dintre afirmaţile următoare despre codeină sunt adevărate?
A. are efect inhibitor asupra centrului tusei
B. stimulează centrul respirator bulbar
C. are efect analgezic mai slab ca al morfinei
D. la doze mari mari produce constipaţie
E. creşte secreţia bronşică
ACD
854. Care dintre următoarele antitusive sunt neopioide:
A. clofedanol
B. dionina
C. pentoxiverina
D. levopropoxifen
E. oxeladina
ACE
855. Care dintre următorii compuşi sunt expectorante
bronhosecretolitice?
A. guaifenesina
B. acetilcisteina
C. benzoat de sodiu
D. bromhexin
E. ioduri de sodiu şi potasiu
BD
856. Expectorante secretostimulante sunt:
A. ceai pectoral
B. guaifenesina
C. acetilcisteina
D. streptokinaza
E. benzoat de sodiu
ABE
857. Expectorantele:
A. cresc secreţia glandelor bronşice
B. modifică proprietăţile fizico-chimice ale secreţiei vâscoase
C. diminuă secreţia glandelor bronşice
D. stimulează mişcările cililor
E. inhibă peristaltismul bronşiilor
ABD

173
858. Guaifenesina este indicată în:
A. bronşite
B. traheite
C. laringite
D. ulcer gastroduodenal
E. miastenie
ABC
859. Inhibitoarele centrului tusei de tip opioid sunt:
A. codeina
B. dionina
C. dextrometorfan
D. oxeladina
E. clofedanol
ABC
860. Următoarele afirmaţii despre bromhexin sunt adevărate:
A. este contraindicat în laringite
B. produce bronhospasm
C. este indicat în traheobronşite
D. produce iritaţie gastrică
E. este indicat în ulcerul gastroduodenal
BCD
861. Acetilcisteina:
A. Este un expectorant de tip secretostimulant bronsic
B. Este mucolitic, desfacând punţile disulfurice din mucoproteine
C. Se poate administra parenteral şi în aerosoli
D. Se utilizează în laborator, pentru fluidificarea sputei în scopul examenului
microbilogic
E. Inhiba centrul tusei, fiind un antitusiv central neopioid.
BCD
862. Bromhexina produce următoarele efecte adverse:
A. Deprimă centrul respirator
B. Iritaţie gastrică
C. Bronhospasm
D. Cefalee
E. Vasoconstricţie
BC

174
863. Bromhexina:
A. Are efect mucolitic, diminuând vâscozitatea si fluidificând secreţiile
bronşice;
B. Este secretostimulant bronsic, prin mecanism reflex
C. Se metabolizează la ambroxol, metabolit activ
D. Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor ß-2-
adrenergici
E. Se utilizeaza în tratamentul de fond al astmului bronsic
AC
864. Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată?
A. Codeina se metabolizează hepatic, în parte prin demetilare, cu formare de
morfină
B. Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare decât al morfinei
C. Utilizată ca antitusiv, la doze terapeutice şi pe temen scurt codeina nu
provoaca dependenţă
D. Clofedanolul are efect antitusiv cu latenţă scurtă
E. Folosirea codeinei ca antitusiv este limitată datorită deprimării puternice a
centrului respirator si a pericolului de dependenţă.
ACD
865. Codeina are următoarele proprietăţi:
A. Inhibă centrul respirator bulbar de 5 ori mai slab ca morfina
B. Creşte presiunea intrabiliară
C. Inhibă centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina
D. Are potenţial toxicomanogen redus
E. Nu provoacă constipaţie
BCD
866. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte:
A. Acetilcisteina
B. Sărurile de amoniu
C. Iodurile
D. Guaiafenasina
E. Bromhexina
BCD
867. Noscapina se caracterizează prin următorele proprietăţi:
A. Inhibă centrul bulbar mai puternic decât codeina
B. Produce constipaţie la administrare prelungită
C. Are efect analgezic
D. Nu produce toxicomanie
E. Este alcaloid din opiu
BDE

175
868. Sunt antitusive de tip opioid, inhibitoare ale centrului tusei, care la
doze terapeutice nu au risc de dependenta:
A. Dextrometorfan
B. Codeina
C. Dionina
D. Noscapina
E. Clofedanol
ABC
869. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic:
A. Codeina
B. Ambroxolul
C. Carbocisteina
D. Acetilcisteina
E. Guaiafenesina
BCD
870. Sunt antitusive neopioide:
A. dextrometorfan
B. butamirat
C. oxeladina
D. clofedanol
E. levopropoxifen
BCD
871. Despre codeina sunt corecte afirmatiile:
A. se biotransforma la morfina
B. potenta actiunii antitusive este mai mare decat cea a actiunii analgezice
C. inhiba centrul respirator bulbar de trei ori mai slab decat morfina
D. poate creste presiunea in arborele biliar
E. la doze mari, poate produce diaree
ABCD
872. Despre guaifenesina sunt valabile afirmatiile:
A. are actiune secretostimulanta
B. are actiune bronhosecretolitica
C. este antispastica
D. este miorelaxanta
E. in caz de supradozare, determina oprirea respiratiei prin inhibarea marcata
a centrului respirator bulbar
AD

176
873. Sunt expectorante mucolitice:
A. acetilcisteina
B. carbocisteina
C. ambroxol
D. streptokinaza
E. streptodornaza
ABC
874. Despre acetilcisteina sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. solutia se oxideaza usor, devenind roz, cu pierderea efectului mucolitic
B. efectul mucolitic este intens la pH slab alcalin (pH>7,5)
C. se administreaza in crizele de astm bronsic pentru efectul bronhodilatator
D. este interzisa asocierea cu eritromicina sau tetraciclina
E. se administreaza cu ajutorul flacoanelor de sticla, plastic sau otel
BDE
875. Codeina
A. se biotransforma prin demetilare la metabolit inactiv
B. difuzeaza prin placenta si poate produce deprimare respiratorie la nou-
nascut
C. se poate administra in perioada de alaptare, deoarece nu se acumuleaza in
laptele matern
D. are efect analgezic de circa 12 ori mai slab decat al morfinei
E. stimuleaza centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina
BD
876. Notati afirmatiile corecte:
A. butamiratul este un bronhosecretolitic
B. prenoxdiazina este un bronhospasmolitic
C. clofedanolul este un antitusiv neopioid
D. bromhexinul favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei
E. dextrometorfanul este un antitusiv opioid sintetic
BCDE
877. Farmacoterapia tusei cuprinde:
A. expectorantele sunt indicate in tuse uscata, chinuitoare
B. inhibitoarele opioide ale centrului tusei sunt cele mai active
C. se recomanda asocierile expectorantelor intr-un produs tipizat cu
antibiotice sau chimioterapice
D. in afectiunile pulmonare cu secretie bronsica scazuta, vascoasa si
aderenta, se prefera administrarea unor doze de antitusive care sa opreasca
tusea
E. o metoda nemedicamentoasa este hidratarea secretiilor bronsice prin
ingestie de apa 3 litri in 24 de ore

177
 BE
878. Notati antitusivele inhibitoare neopioide ale centrului tusei:
A. dextrometorfan
B. butamirat
C. clobutinol
D. pentoxiverina
E. oxeladina
BCDE
879. Notati antitusivele fara risc de farmacodependenta:
A. codeina
B. dextrometorfan
C. clobutinol
D. pentoxiverina
E. noscapina
BCDE
880. Notati expectorantele bronhosecretolitice, mucolitice:
A. acetilcisteina
B. carbocisteina
C. ambroxol
D. bromhexin
E. guaifenesina
ABCD

Tema nr. 17

Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice

881. Alegeţi afirmaţiile corecte despre antiaritmice
A. Se folosesc numai ca terapie de urgenţă
B. Multe dintre ele sunt şi aritmogene
C. Unele au şi proprietăţi anestezice locale
D. Pot avea efecte convulsivante
E. Unele prezintă şi efecte antianginoase bun
BCE
882. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele antiaritmice
sunt corecte?
A. Pot fi substante naturale sau de sinteza
B. Pot declansa aritmii cardiace
C. Cele mai multe au si alte efecte farmacologice
D. Sunt lipsite total de reactii adverse
E. Actioneaza prin mecanisme diferite

178
 ABCE
883. În insuficienţa cardiacă se pot folosi:
A. Medicamente care scad forţa de contracţie a miocardului
B. Vasodilatatoare
C. Diuretice
D. Medicamente beta-2 adrenomimetice
E. IECA
BCE
884. Indicati medicamentele care pot fi utilizate in diferite tipuri de
aritmii
A. Verapamil.
B. Enalapril.
C. Metoprolol
D. Mexiletina
E. Amiodarona
ACDE
885. Notati afirmatiile corecte
A. Verapamil poate fi administrat injectabil in tahiaritmii
B. Verapamil este substanta active din preparatul Betaloc solutie injectabila
C. Amiodarona se asociaza frecvent cu metoprolol in tratamentul antiaritmic
D. Mexitil poate fi administrat oral sau injectabil
E. Amiodarona nu modifica functia tiroidei.
AD
886. Notati afirmatiile corecte:
A. Glicozidele cardiotonice sunt utile in decompensare cardiaca
B. Unele tulburari de ritm cardiac raspund la tratamentul cu digitalice.
C. Glicozidele cardiotonice au efect inotrop negativ
D. Glicozidele cardiotonice au un indice terapeutic mic
E. Glicozidele cardiotonice se pot asocia in terapie cu simpatomimeticele
care au efect sinergic
ABD
887. Preparatele farmaceutice cu digitalice pot fi administrate pe cale
A. Inhalatorie.
B. Topica
C. Injectabila.
D. Rectala
E. Orala.
CDE

179
888. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme:
A. blocarea canalelor de sodiu;
B. stimularea sistemului simpatic;
C. prelungirea perioadei refractare;
D. blocarea canalelor de calciu;
E. activarea receptorilor dopaminergici.
ACD
889. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina, ca
antiaritmic?
A. are structura amidica;
B. blocheaza canalele de calciu;
C. blocheaza canalele de sodiu;
D. poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari);
E. biodisponibilitate p.o. redusa, si ca urmare se administreaza i.v.
ACDE
890. Digitalicele au:
A. indice terapeutic mic;
B. efecte cronotrop si dromotrop negative;
C. efecte inotrop, batmotrop si tonotrop negative;*
D. efecte cronotrop si dromotrop pozitive;
E. efecte inotrop, batmotrop, tonotrop negative.
ABC*
891. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante
ale canalelor de sodiu):
A. chinidina;
B. amiodarona;
C. lidocaina;
D. flecainida;
E. verapamilul.
ACD
892. Glicozizii cardiotonici se indica in:
A. insuficienta cardiaca primara;
B. tahiaritmii supraventriculare;
C. bradicardie;
D. angina pectorala;
E. edem pulmonar acut.
ABE

180
893. Sunt functii ale miocardului contractil:
A. excitabilitatea
B. conductibilitatea
C. tonicitatea
D. contractilitatea
E. ritmicitatea
ACD
894. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei:
A. amrinona;
B. teofilina;
C. milrinona;
D. aminofilina;
E. enoximona.
ACE
895. Sunt medicamente antaritmice:
A. propifenazona;
B. chinidina;
C. lidocaina;
D. metoprolol;
E. molsidomin.
BCD
896. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si
excitoconductor):
A. teofilina;
B. digoxina;
C. dobutamina
D. aminofilina
E. amrinona
ACDE
897. Blocantele canalelor de sodiu, clasa 1A:
A. prelungesc repolarizarea şi perioada refractară
B. sunt reprezentate de lidocaină, fenitoină, mexiletină
C. prelungesc durata potenţialului de acţiune
D. scurtează repolarizarea şi perioada refractară
E. nu modifică durata potenţialului de acţiune
AC

181
898. Care din următoarele afirmaţii privind amiodarona sunt corecte:
A. este un antiaritmic eficace în aritmiile ventriculare din intoxicaţia
digitalică
B. are proprietăţi antiaritmice
C. are proprietăţi antianginoase
D. poate fi responsabilă de apariţia unor complicaţii pulmonare
E. produs hepatotoxic
BCDE
899. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează lidocaina:
A. este indicată în aritmiile atriale (flutter, fibrilaţie recentă)
B. este de elecţie în aritmiile ventriculare (fibrilaţie ventriculară postinfarct
miocardic acut)
C. concentraţia plasmatică terapeutică este de 6-10 μg/ml
D. este indicată în aritmiile induse de sipradozarea digitalicelor
E. asocierea cu propranololul scade clearance-ul lidocainei
ACD
900. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:
A. digitalicele sunt medicamente cu indice terapeutic mare
B. parametrii monitorizaţi în terapia cu digitalice sunt: pulsul, kaliemia,
concentraţia plasmatică, funcţia hepatică, funcţia renală
C. este recomandată asocierea digitalicelor cu saluretice
D. glicozizii cardiotonici au efect cronotrop negativ
E. glicozizii cardiotonici sunt contraindicaţi în cardiomiopatia hipertrofică
BDE
901. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:
A. chinidina+anticoagulantele orale creşte riscul de accidente hemoragice
B. chinidina+digoxina scade concentraţia plasmatică a digoxinei, reducându-
i astfel toxicitatea
C. carbonatul acid de sodiu+chinidină alcalinizează urina şi creşte
eliminarea chinidinei, scăzând durata de acţiune
D. verapamilul în asociere cu digoxina scade concentraţia plasmatică a
acesteia
E. amiodarona nu se asociază cu betablocantele, verapamilul şi chinidina
ACE

182
902. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false:
A. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant şi cu tendinţa cea
mai mare de cumulare
B. zona terapeutică a concentraţiei plasmatice a digoxinei este 0.5-2 ng/ml
C. timpul de înjumătăţire a digoxinei este de 6-7 zile
D. inhibitoarele enzimatice scad toxicitatea digitoxinei
E. digitoxina se prezintă sub formă de comprimat de 0,25 mg
CDE
903. Care dintre efectele de mai jos nu caracterizează amiodarona:
A. scurtează repolarizarea
B. are efect antiaritmic şi antianginos
C. scade automatismul şi frecvenţa cardiacă
D. deprimă sistemul conducător Hiss-Purkinje
E. are efect inotrop pozitiv
AE
904. Care dintre formele farmaceutice de mai jos sunt greşite:
A. xilina de uz cardiologic-soluţie injectabilă de 1%, 10 sau 20 ml
B. amiodarona-comprimat de 250 mg
C. verapamil-fiole a 5 mg/2 ml
D. fosfat de disopiramid-comprimat de 200 mg
E. chinidină sulfat-comprimat de 200 mg
BD
905. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false:
A. chinidina are ca efect advers cinconismul
B. procainamida produce un sindrom lupoid ireversibil
C. lidocaina este indicată ca antiaritmic la pacienţii şi cu epilepsie deoarece
scade incidenţa crizelor convulsive
D. cimetidina diminuă biotransformarea fenitoinei
E. amiodarona nu produce toxicitate pulmonară
BCE
906. Chinidina:
A. are o biodisponibilitate orală scăzută
B. circulă în sânge legată de proteinele plasmatice într-o proporţie mare ( >
80%)
C. are efecte cronotrop, batmotrop şi inotrop negative
D. este lipsită de efecte secundare digestive
E. nu se acumulează în organism
BC

183
907. Digoxina:
A. are ca mecanism de acţiune inhibarea pompei membranare de Na+/K+
ATP-ază
B. are efect proaritmic
C. are efect dromotrop pozitiv
D. este indicată în blocul atrioventricular
E. se utilizează în tratamentul insuficienţei cardiace
ABE
908. Din glicozizii cardiotonici, grupa digoxinei se caracterizează prin:
A. absorbţie digestivă medie
B. nu se leagă de proteinele plasmatice
C. epurare predominantă prin eliminare renală
D. latenţă şi durată de acţiune lungă
E. reprezentanţi: digoxina, deslanozid, lanatozid C
ACE
909. Indicaţiile glicozizilor cardiotonici sunt:
A. tahicardia ventriculară
B. tahiaritmii supraventriculare
C. insuficienţă cardiacă acută şi cronică
D. miocardite acute
E. sindromul Wolf-Parkinson-White
BC
910. Lidocaina:
A. este de elecţie în aritmiile ventriculare
B. încetineşte mult depolarizarea sistolică
C. suferă intens efectul primului pasaj hepatic
D. blochează canalele lente de calciu
E. scurtează repolarizarea
ABCE
911. Tratamentul supradozajului digitalic constă în:
A. reducerea dozei de digitalic
B. hipokaliemia mai mică de 4 mEq/l necesită administrare de KCl p.o./i.v.
C. în aritmiile ventriculare apărute se administrează lidocaină
D. în intoxicaţiile grave se administrează i.v. ca antidot anticorpi specifici
antidigitalici ( antidigoxină, antidigitoxină ) cu acţiune de neutralizare rapidă
E. în tahicardia accentuată: atropina
BCD

184
912. Utilizarea glicozizilor cardiotonici necesită prudenţă în
următoarele situaţii:
A. la nou-născuţi şi prematuri, miocardul este mai sensibil şi timpul de
înjumătăţire este mai mare, fiind necesară reducerea dozelor corespunzător
vârstei
B. insuficienţa hepatică diminuă epurare digitoxinei
C. hipernatremia favorizează instalarea blocului atrio-ventricular
D. hipokalemia şi hipomagneziemia pot favoriza aritmiile, chiar la doze mici
de digitalice
E. insuficienţa renală diminuă epurarea digitoxinei
ABD
913. Verapamilul se caracterizează prin:
A. biodisponibilitate p.o. foarte mică < 25% şi o variabilitate mare
individuală
B. are acţiune deprimantă asupra miocardului excitoconductor nodal
C. o eficienţă terapeutică sporită în insuficienţa cardiacă
D. actioneaza prin blocarea canalelor de potasiu
E. sub tratamentul cu cimetidină este necesară reducerea dozelor
ABE
914. Amiodarona:
A. blochează canalele membranare de clor
B. blochează canalele membranare de potasiu
C. efect antiaritmic şi antianginos
D. dereglează funcţia tiroidiană
E. se asociază frecvent cu betablocante şi verapamil
BCD
915. Amrinona:
A. ameliorează deficitul de pompă cardiacă
B. produce vasoconstricţie arteriolară
C. creşte fluxul sanguin renal şi filtrarea glomerulară
D. este lipsită de efecte adverse
E. este indicată în insuficienţa cardiacă congestivă acută
ACE
916. Au efect inotrop pozitiv prin creşterea AMPc intracelular:
A. digitoxina
B. izoprenalina
C. amrinona
D. aminofilina
E. strofantina
BCD

185
917. Care dintre efectele următoare nu aparţin glicozizilor cardiotonici?
A. creşterea frecvenţei cardiace
B. creşterea conducerii A-V
C. creşterea tonusului simpatic
D. efect inotrop pozitiv
E. efect batmotrop pozitiv
ABC
918. Care dintre medicamentele asociate cresc efectele şi toxicitate
chinidinei?
A. carbonat acid de sodiu
B. digoxina
C. anticoagulante orale
D. cimetidina
E. paracetamol
DE
919. Glicozizii cardiotonici sunt indicaţi în:
A. tahicardie ventriculară
B. bloc A-V
C. tahiaritmii supraventriculare
D. insuficienţa cardiacă
E. miocardite acute
CD
920. Inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei de tip III miocardică sunt:
A. teofilina
B. dobutamina
C. aminofilina
D. amrinona
E. milrinona
DE
921. La nivelul miocardului, glicozizii cardiotonici produc:
A. inhibarea efluxului de sodiu
B. inhibarea influxului de potasiu
C. creşterea influxului de calciu
D. creşterea influxului de clor
E. creşterea influxului de magneziu
ABC

186
922. Următoarele reacţii adverse apar la administrarea de glicozizi
cardiotonici:
A. bloc A-V
B. dureri abdominale şi diaree
C. glaucom
D. tulburări de vedere
E. anemie hemolitică
ABD
923. Amiodarona:
A. Blochează canalele membranare de potasiu
B. Producere vasodilataţie coronariană
C. Blochează canalele de calciu voltaj-dependente
D. Se metabolizează prin dezacetilare cu formarea unui metabolit activ
E. Blochează canalele ionilor de clorură, datorită iodului din componenţa
moleculei
ABD
924. Care dintre următoarele afirmaţii privind digitalicele este
adevărată?
A. Sunt medicamente cu indice terapeutic mic
B. La bolnavii cu risc se monitorează concentraţia plasmatică
C. Digitalicele de tip digitoxină favorizează acumularea în organism
D. Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun
E. Au timp de înjumătăţire scurt şi eliminare rapidă şi necesită administrare
de 4 ori pe zi
ABC
925. Care dintre următoarele blocante ale canalelor de calciu nu se
utilizează ca antiaritmice?
A. Verapamilul
B. Galopamilul
C. Diltiazemul
D. Nifedipina
E. Amlodipina
DE
926. Care dintre următoarele medicamente prelungesc repolarizarea şi
perioada refractară?
A. Lidocaina
B. Mexiletina
C. Fenitoina
D. Amiodarona
E. Bretiliul

187
 DE
927. Care dintre următoarele reacţii adverse sau efecte secundare sunt
caracteristice digitalicelor?
A. Bradicardie
B. Anorexie, greaţă, vomă
C. Cefalee, confuzie
D. Midriază şi hiposalivaţie
E. Tulburări de vedere
ABCE
928. În insuficienţa cardiacă apare:
A. Deficit de contracţie
B. Tahicardie compensatorie
C. Presarcină crescută
D. Postsarcină crescută
E. Bradicardie compensatorie
ABCD
929. Modificările produse în insuficienţa cardiacă sunt:
A. Stază sanguină cu congestie
B. Edeme
C. Dispnee
D. Oboseală la efort
E. Bradicardie exagerată
ABCD
930. Reacţiile adverse ale amiodaronei sunt:
A. Dereglarea funcţiei tiroidiene
B. Fibroză pulmonară potenţial letală
C. Microdepozite corneeene
D. Tahicardie datorită efectului parasimpatolitic
E. Creşterea consumului de oxigen a miocardului
ABC
931. Verapamilul:
A. Se absoarbe bine pe cale orală, nu se metabolizează hepatic, având o
biodisponibilitate de peste 90%
B. Are acţiune deprimantă cardiacă
C. Are acţiune antihipertensivă
D. Are acţiune antianginoasă
E. Nu se utilizează ca antiaritmic datorită selectivităţii marcate pe vase şi
scăzute pe miocard
BCD

188
932. Toxicitatea digitalicelor este accentuata in urmatoarele cazuri:
A. hipercalcemie
B. asociere cu simpatomimetice
C. hipokaliemie
D. asocire cu antiacide
E. supradozare
ABCE
933. Sunt stimulante cardiace inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei
miocardice de tip III:
A. amrinona
B. milrinona
C. teofilina
D. izoprenalina
E. aminofilina
AB
934. Scad efectul antiaritmic al fenitoinei:
A. fenilbutazona
B. paracetamol
C. cimetidina
D. alcoolismul cronic
E. fenobarbital
DE
935. Digitalicele cardiotonice au urmatoarele caracteristici:
A. deprima conducerea atrio ventriculara
B. efect tahicardizant
C. stimuleza Na/K - ATPaza sarcolemica
D. cresc concentratia calciului in sarcoplasma
E. au efect proaritmogen la doze mari
ADE

Tema nr. 18
Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice
936. Anticoagulante orale:
A. acenocumarolul este cel mai toxic reprezentant
B. efectul se instalează imediat după administrare
C. sunt antivitamine K
D. au efecte adverse mai reduse decât heparina
E. circulă legate în procent ridicat de proteinele plasmatice
CE

189
937. Anticoagulantele orale:
A. au durata scurta de actiune
B. sunt antivitamine K
C. intervin in formarea si activarea factorilor II, VII, IX, X ai coagularii
D. actiunea lor se manifesta in vitro si in vivo
E. pot da hemoragii
BCE
938. Care din afirmatiile referitoare la antiagregantele plachetare sunt
adevarate:
A. se administrează in principal in tromboza venoasă
B. efectul antiagregant al aspirinei apare la doza de 3-4 g/zi
C. ticlopidina prelungeşte timpul de sângerare
D. aspirina în doze mici inhibă ciclooxigenaza de la nivelul plachetelor
E. sulfinpirazona nu influenţează sinteza tromboxanilor
CD
939. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. streptokinaza este un trombolitic
B. heparina se absoarbe pe cale orala
C. anticoagulantele orale transforma plasminogenul in plasmina
D. acenocumarolul inhiba sinteza hepatica a factorilor II, VII, IX si X ai
coagularii
E. vitamina K se administreaza in stari hemoragice
ADE
940. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. protamina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor
B. aprotinina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor
C. vitamina K se administrează în supradozarea heparinei
D. vitamina K se administrează în supradozarea anticoagulantelor orale
E. acidul tranexamic nu are proprietăţi antihemoragice
BD
941. Care din urmatoarele substante sunt antihemoragice:
A. streptokinaza
B. vitamina K
C. etamsilatul
D. fibrina
E. heparina
BCD

190
942. Heparina:
A. nu se absoarbe dupa administrare orala
B. are proprietati antihemoragice
C. are activitate antiprotrombinica
D. este indicata in tromboflebite
E. se contraindica in infarctul miocardic
ACD
943. Streptokinaza:
A. transforma fibrinogenul in fibrina
B. are actiune fibrinolitica
C. se indica in infarct miocardic
D. nu prezinta proprietati antigenice
E. lizeaza trombii mai vechi de 3-5 zile
BC
944. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru heparina?
A. este indicata in tromboflebite;
B. are actiune anticoagulanta;
C. se administreaza oral;
D. efectul se instaleaza lent;
E. este indicata in hemodializa.
CD
945. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru
Trombostop:
A. este un anticoagulant;
B. este activ "in vitro";
C. este un antimetabolit al vitaminei K;
D. se administreaza parenteral;
E. previne tromboza.
BD
946. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru acidul
acetilsalicilic:
A. inhiba sinteza tromboxanului A2;
B. inhiba ciclooxigenaza;
C. este antiagregant plachetar;
D. este antiinflamator steroidian;
E. inhiba fosfolipaza A2.
ABC

191
947. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru heparina:
A. este anticoagulantul fiziologic;
B. se administreaza oral;
C. se indica in tromboze venoase;
D. actioneaza rapid;
E. este un produs de sinteza.
ACD
948. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vitamina K:
A. este sintetizata in intestin;
B. antibioticele ii potenteaza efectul;
C. intervine in sinteza hepatica a protrombinei;
D. se indica ca antihemoragic;
E. potenteaza anticoagulantele orale.
ACD
949. Heparina actioneaza asupra:
A. coagularii sangelui;
B. tensiunii arteriale;
C. metabolismului lipidic;
D. circulatiei periferice sau coronariene;
E. compozitiei chimice a sangelui.
AC
950. In hemoragiile prin fibrinoliza accentuata se indica:
A. acidul aminocaproic;
B. streptokinaza;
C. aprotinina;
D. acid tranexanic;
E. urokinaza.
ACD
951. Medicamentele antitrombotice cuprind:
A. anticoagulante;
B. hemostatice;
C. antiagregante plachetare;
D. fibrinolitice;
E. antifibrinolitice.
ACD

192
952. Medicatia antihemoragica cuprinde:
A. antifibrinolitice;
B. antiagregante plachetare;
C. hemostatice;
D. fibrinolitice;
E. anticoagulante.
AC
953. Activarea plasminogenului în plasmină este produsă de:
A. fraxiparină
B. urokinază
C. ticlopidină
D. streptokinază
E. warfarină
BD
954. Anticoagulantele cumarinice:
A. clarifică plasma lipemică
B. sunt contraindicate in prezenţa sindroamelor hemoragice
C. riscul de sângerare este crescut în cazul asocierii cu antiinflamatoarele
nesteroidiene
D. necesită monitorizarea riguroasă a tratamentului prin dozarea timpului de
protrombinä
E. nu pot traversa bariera placentară
BCD
955. Calciparina:
A. este heparinatul de sodiu
B. efectul ei durează 12 ore
C. se utilizează în cazurile ce necesită administrare prelungită a heparinei
D. are ca efecte adverse cefaleea şi vertijul
E. se administrează i.v.
BC
956. Etamsilatul:
A. se elimină nemodificat prin urină, bilă, scaun
B. este un anticoagulant
C. efectul său durează 2 ore
D. nu modifică timpul de coagulare
E. este indicat în metroragii,epistaxis etc.
ADE

193
957. Heparina sodică:
A. acţionează prin inhibiţia competitivă a vitaminei K
B. străbate bariera placentară
C. acţiunea ei anticoagulantă este anulată prin administrarea sulfatului de
protamină
D. poate fi responsabilă de apariţia unei anemii hemolitice
E. se administrează exclusiv parenteral
CE
958. Streptokinaza:
A. are acţiune fibrinolitică
B. poate produce greţuri, febă,leucocitoză
C. poate produce fenomene de coagulare
D. este indicată postpartum
E. este indicată în infarctul miocardic acut
ABE
959. Anticoagulantele orale:
A. blochează sinteza hepatică a factorilor coagulării II, VII, IX, X
B. acţionează ca antimetabolţi ai vitaminei K
C. stimulează sinteza hepatică a factorilor coagulării II, VII, IX, X
D. au acţiune care se manifestă numai in vivo
E. au acţiune care se manifestă numai in vitro
ABD
960. Care dintre următorii compuşi sunt anticoagulante orale?
A. acenocumarol
B. hirudina
C. dicumarol
D. calciparina
E. warfarina
ACE
961. Care dintre următorii compuşi sunt utilizaţi ca antiagregante
plachetare?
A. ticlopidina
B. dipiridamol
C. streptokinaza
D. urokinaza
E. sulfinpirazona
ABE

194
962. Contraindicaţile heparinei sunt:
A. hemofilie
B. tromboze şi embolii arteriale
C. hemoragii postoperatorii
D. tromboflebite
E. ulcer gastroduodenal
ACE
963. În supradozări există riscul ca heparina să producă:
A. hemoragii cerebrale
B. hemoragii digestive
C. infarct miocardic
D. accident cerebrovascular ischemic
E. embolie arterială
AB
964. Indicaţiile terapeutice pentru heparină sunt:
A. tromboflebite
B. hemofilie
C. embolii arteriale
D. hemoragii postoperatorii
E. infarct miocardic
ACE
965. Precizaţi care dintre următoarele substanţe sunt hemostatice
locale:
A. fibrina
B. acidul aminocaproic
C. gelatina
D. acidul tranexanic
E. fenazona
ACE
966. Streptokinaza:
A. nu are acţiune fibrinolitică
B. are acţiune fibrinolitică
C. transformă plasminogenul în plasmină
D. favorizează dizolvarea cheagurilor
E. este indicată în tromboze şi embolii ale arterelor periferice
BCDE

195
967. Următorii compuşi au acţiune antifibrinolitică:
A. acidul aminocaproic
B. fibrinogen
C. aprotinina
D. vitamina K
E. acidul tranexanic
ACE
968. Acenocumarolul:
A. Are absorbţie bună pe cale orală
B. Este derivat de cumarină
C. Are acţiune anticoagulantă care se instalează după 24-48 h
D. Este derivat de indandionă
E. Are efect hemostatic, favorizând sinteza protrombinei şi proconvertinei
ABC
969. Heparina este indicată în:
A. Tromboflebite, tromboze
B. Chirurgia cardiacă şi vasculară
C. Embolii arteriale
D. Avort iminent
E. Ulcer de gambă
ABC
970. Heparina:
A. Are acţiune anticoagulantă manifestată atât in vivo, cât şi in vitro
B. Prelungeşte timpul de coagulare
C. Nu modifică timpul de sângerare
D. Favorizează dezvoltarea ateroslerozei
E. Influenţează metabolismul glucidic
ABC
971. Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la fitomenadionă:
A. Este activă în hemoragiile din hemofilie
B. Se utilizează ca antidot în supradozarea anticoagulantelor cumarinice
C. Este indicată în tromboflebite şi tromboembolii
D. Intervine în sinteza protrombinei şi proconvertinei
E. Lipsa ameliorării concentraţiei protrombinei prin vitamina K este un
indiciu de suferinţă a celulei hepatice
AC

196
972. Stanozololul:
A. Are acţiune de tip anbolizant şi virilizant
B. Are acţiune ß-adrenolitică
C. Are efect trombolitic
D. Este indicat în boala Raynaud refractară la alte tratamente
E. Are acţiune hemostatică
ACD
973. Streptokinaza se recomandă în:
A. Tromboflebite
B. Infarct miocardic
C. Accident vascular cerebral
D. Hemoragii
E. Embolii pulmonare
ABE
974. Sulfinperazona se recomandă în:
A. Guta cronică
B. Post-infarct miocardic
C. Hiperuricemie
D. Tromboză venoasă recidivantă
E. Ulcer gastro-duodenal
ABCD
975. Sunt antiagregante plachetare:
A. Proclorperazina
B. Sulfinperazona
C. Ticlopidina
D. Epoprostenolul
E. Lidoflazina
BCD
976. Urmatoarele substante diminua efectul anticoagulantelor orale:
A. antiacide
B. alcoolul, in consum acut
C. alopurinol
D. colestiramina
E. corticosteroizi
ADE

197
977. Cresc efectul anticoagulantelor orale:
A. alcoolul in consum acut
B. alcoolul in consum cronic
C. AINS
D. contraceptivele orale
E. rifampicina
AC
978. Sunt fibrinolitice:
A. heparina
B. streptokinaza
C. urokinaza
D. stanozolul
E. ticlopidina
BCD
979. Anticoagulantele cumarinice:
A. actioneaza numai in vivo
B. stimuleaza sinteza hepatica a factorilor II, VII, IX si X ai coagularii
C. insuficienta renala le prelungeste actiunea
D. sunt indicate si in sarcina, spre deosebire de heparina
E. cresc timpul de protrombina
ACE
980. Farmacoterapia streptokinazei include:
A. infarct miocardic acut
B. embolii pulmonare
C. tromboze venoase profunde
D. post-AVC, in primele 2 luni
E. supradozarea cu fibrinolitice
ABC
981. Hemostatice generale (sistemice) sunt:
A. trombina
B. etamsilat
C. protamina
D. saruri de fier
E. carbazocrom
BCE

198
982. Referitor la vitamina K sunt adevarate:
A. intervine in sinteza protrombinei si proconvertinei
B. lezarea celulelor hepatice nu influenteaza actiunea ei
C. este indicata in stari de hipovitaminoza K
D. este a activa in hemoragiile din hemofilie
E. este hemostatic general, specific
ACE
983. Sunt antifibrinolitice:
A. acid aminocaproic
B. aprotinina
C. etamsilat
D. vitamina K
E. fibrina
AB
984. Heparina:
A. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul
B. favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei
C. este contraindicata in sarcina
D. are molecula intens polara
E. scade timpul de coagulare
AD
985. Actiunile farmacodinamice ale heparinei sunt:
A. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul
B. impiedica transformarea protrombinei in trombina
C. impiedica formarea tromboplastinei
D. favorizeaza aglutinarea plachetelor
E. are actiune aterosclerotica
ABC
986. Contraindicatiile heparinei sunt:
A. embolii arteriale
B. hemofilie
C. tromboflebite
D. anevrism cerebral
E. ateroscleroza
BD

199
987. Actiunile farmacodinamice ale anticoagulantelor cumarinice sunt:
A. scad sinteza hepatica a factorilor: II, VII, IX, X
B. au actiune antifibrinolitica
C. sunt antimetaboliti ai vitaminei K
D. scad agregarea plachetara
E. au actiune lipidoconversanta
AC
988. Indicatiile terapeutice ale anticoagulantelor orale sunt:
A. infarct miocardic
B. fibrilatie atriala
C. tromboza venoasa si pulmonara
D. sarcina
E. ulcer gastro-duodenal evolutiv
ABC
989. Efectul anticoagulantelor orale diminua la asocierea cu:
A. barbiturice
B. colestiramina
C. glutetimida
D. anabolizante
E. androgeni
ABC
990. Efectul antiagregant plachetar al dipiridamolului apare prin:
A. inhiba sinteza TXA2 prin acetilarea ciclooxigenazei
B. blocheaza recaptarea adenozinei
C. efect antagonist serotoninei
D. inhiba fosfodiesteraza si creste AMPc
E. inhiba sinteza TXA2 prin blocarea tromboxan sintetazei
BD

200
 Tema nr. 19
Vitamine liposolubile si hidrosolubile
991. Analogii de sinteza ai vitaminei A sunt:
A. Tretinoinul
B. Isotretinoinul
C. Acidul retinoic
D. Etretinatul
E. Beta-carotenul
ABD
992. Indicatii ale vitaminei A sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Scorbut
B. Boala beri-beri
C. Dermatoze
D. Xeroftalmie
E. Pelagra
ABE
993. Actiunile vitaminei A sunt urmatoarele:
A. Stimuleaza formarea de anticorpi
B. Intervine in sinteza colesterolului
C. Favorizarea formarea celulelor canceroase
D. Amelioreaza vederea crepusculara
E. Este cofactor in sinteza unor mucopolizaharide
ABDE
994. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Vitamina A poate fi administrata la pacientii cu hipotiroidism
B. Isotretinoinul se utilizeaza in tratamentul acneei grave
C. Tretinoinul este acidul 13-cis retinoic
D. Analogii de sinteza ai vitaminei A pot produce efecte teratogene
E. Vitamina A favorizarea transformarea celulelor maligne in celule
normale.
BDE
995. Actiunile vitamine D sunt urmatoarele:
A. Stimuleaza sinteza parathormonului
B. Participa la mineralizarea normala a oaselor
C. Scade absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal
D. Creste reabsorbtia calciului din urina
E. Stimuleaza absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal
BDE

201
996. Hipovitaminoza D poate sa apara:
A. Prin lipsa sau insuficienta expunere la soare
B. Dupa tratament cu antibiotice cu spectru larg
C. La prematuri
D. La femei insarcinate
E. La cei care folosesc doze mari de glucocorticoizi
ACDE
997. Vitamina D este indicata in:
A. Rahitism
B. Tulburari de vedere
C. Psoriazis
D. Osteoporoza
E. Tulburari neurologice
ACD
998. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile:
A. Acidul ascorbic
B. Vitamina B1
C. Vitamina A
D. Vitamina E
E. Acidul folic
CD
999. Urmatoarele vitamine sunt liposolubile, cu exceptia:
A. Vitamina K
B. Vitamina D
C. Vitamina B12
D. Vitamina C
E. Tocoferolii
CD
1000. Care din urmatoarele vitamine sunt hidrosolubile:
A. Vitamina C
B. Vitamina B2
C. Vitamina B8
D. Vitamina K
E. Acidul folic
ABCE

202
1001. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu
insuficienta renala si hipoparatiroidism:
A. Ergocalciferolul
B. Colecalciferolul
C. Dihidrotahisterolul
D. Alfa-calcidolul
E. Calcitriolul
ABC
1002. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu
insuficienta renala si osteodistrofie renala:
A. Calcifediolul
B. Ergocalciferolul
C. Colecalciferolul
D. Calcitriolul
E. Alfa-calcidolul
ADE
1003. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate:
A. Intervine in activitatea glandelor sexuale
B. Are efect antioxidant
C. Are activitate antiagreganta plachetara
D. Intervine in procesele de crestere a oaselor
E. Intervine in absorbtia digestiva a fierului
ABC
1004. Vitamina E poate fi indicata in:
A. Rahitism
B. Prevenirea aterosclerozei
C. Prevenirea cancerului
D. Sterilitate
E. Tulburari de vedere
BCD
1005. Dozele mari si tratamentul prelungit cu vitamina E poate
produce:
A. Tulburari de menstruatie
B. Tulburari ale spermatogenezei
C. Inhibarea cresterii
D. Hipercoagulabillitate cu cresterea riscului de accidente tromboembolice
E. Involutia ovarelor
ABE

203
1006. Tocoferolii:
A. Au efect antioxidant
B. Are activitate proagreganta plachetara
C. Intervine in activitatea glandelor sexuale
D. Necesarul zilnic recomandat pentru femeile gravide este de 10 mg/zi
E. Necesarul zilnic recomandat pentru copii intre 1-10 ani este de 10 mg/zi
ACD
1007. Vitamina K se gaseste sub urmatoarele forme:
A. K1 – fitomenadiona
B. K1 – sintetizata de flora saprofita intestinala
C. K2 – de origine vegetala
D. K2 – sintetizata de flora saprofita intestinala
E. K3 – menadiona
ADE
1008. Vitamina K este implicata in sinteza urmatorilor factori ai
coagularii:
A. II
B. III
C. VII
D. IX
E. X
ACDE
1009. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina K sunt adevarate:
A. Este implicata in coagularea sangelui
B. Este indicata in hipoprotrombinemie
C. Face parte din clasa vitaminelor hidrosolubile
D. Fitomenadiona se administreaza oral si parenteral
E. Poate fi sintetizata de flora saprofita intetinala
ABDE
1010. Indicatiile vitaminei K sunt urmatoarele:
A. Hipoprotrombinemie
B. Supradozarea cu anticoagulante orale
C. Tromboembolii pulmonare
D. Diateze hemoragice
E. Hemofilie
ABD

204
1011. Vitamina K:
A. Este depozitata in ficat
B. Se elimina preponderent prin urina
C. Este exclusiv de natura vegetala
D. Este indicata in supradozarea cu anticoagulante orale
E. Necesarul zilnic la copil 0-1 an este de 1mg/zi
AD
1012. Carenta de vitamina K se manifesta prin:
A. Hemoragii digestive
B. Accidente trombo-embolice
C. Scaderea densitatii osoase
D. Echimoze
E. Epistaxis
ACDE
1013. Vitamina k nu este eficace in:
A. Hemofilie
B. Intoxicatia cu anticoagulante orale
C. Scorbut
D. Pupura
E. Anemie aplastica
ACDE
1014. Referitor la vitamina B1, sunt adevarte urmatoarele afirmatii:
A. Este hidrosolubila
B. Poate fi sintetizata de om
C. Este termolabila
D. Este sintetizata de plante, microorganisme si unele ciuperci
E. Poarta denumirea de riboflavina
ACD
1015. Formele hipovitaminozei B1 sunt:
A. Scorbut
B. Bola beri-beri
C. Pelagra
D. Sindromul Wernicke-Korsakoff
E. Rahitism
BD

205
1016. Vitamina B1 este implicata in:
A. Transformarea glucidelor in lipide
B. Favorizarea depunerii glicogenului in ficat
C. Transformarea acidului piruvic in aminoacizi
D. Sinteza acetilcolinei
E. Sinteza adrenalinei
ABCD
1017. Referitor la vitamina B1, sunt adevarte urmatoarele afirmatii:
A. Este termostabila
B. Alcoolismul, ciroza si afcetiunile gastro-intestinale pot duce la carenta de
vitamina B1
C. Forma activa a tiaminei este tiamin-pirofosfatul
D. Se administreaza oral sub forma de clorhidrat
E. Intervine in actiunea enzimelor flavinice
BCD
1018. Vitamina B2
A. Se mai numeste si riboflavina
B. Este lipsita de toxicitate chiar si la doze mari
C. Este termolabila
D. Este fotostabila
E. Forma oxidata are culoare galben-portocalie
ABE
1019. Vitamina B2 este importanta pentru:
A. Procesul de crestere
B. Asigurarea integritatii epiteliilor
C. Protectia celulei hepatice de actiunea diferitelor toxice
D. Absorbtia lipidelor din tubul digestiv
E. Procesul de vedere
ACD
1020. Formele biologic active ale vitaminei B2 sunt:
A. FMN
B. FAD
C. NAD
D. NADP
E. TPP
AB

206
1021. Referitor la vitamina B2, sunt adevarte urmatoarele afirmatii
A. Are efect hepatoprotector
B. Are efect antioxidant
C. Este indicata in tratamentul unor afectiuni neurologice
D. Este implicata in procesul de crestere
E. Are toxicitate pronuntate
ACD
1022. Vitamina B3 cuprinde urmatoarele forme biologic active:
A. Acidul nicotinic
B. Nicotin amida
C. Acidul retinoic
D. Colecalciferolul
E. Acidul pantotenic
AB
1023. Formele biologic active ale vitaminei B3 sunt:
A. FMN
B. FAD
C. NAD
D. NADP
E. TPP
CD
1024. Vitamina B3 se indica in urmatoarele afectiuni:
A. Pelagra
B. Dislipidemii
C. Hiperglicemie
D. Tulburari de circulatie periferica si cerbrala
E. Tulburari cutanate si mucoase
ABDE
1025. Vitamina B5:
A. Este acidul pantotenic
B. Este acidul nicotinic
C. Este riboflavina
D. Isi exercita rolul prin intermediul coenzimei A
E. Se elimina renal
ADE

207
1026. Vitamina B5 (acidul pantotenic) joaca un rol important:
A. In ciclul krebs
B. Pentru sinteza hemoglobinei
C. Pentru sinteza hormonilor steroizi
D. Pentru sinteza acetilcolinei
E. Pentru sinteza mitocondriala a acizilor grasi
ABCD
1027. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina B5 sunt adevarate:
A. Dexpantenolul este un alcool al acesteia
B. Este factor de crestere celulara
C. Intervine in sinteza colesterolului
D. Este indicata in nevrita diabetica
E. Nu prezinta reactii nedorite
ADE
1028. Formele vitaminei B6 in natura sunt:
A. Piridoxalul
B. Piridoxamina
C. Piridoxina
D. Acidul nicotinic
E. Nicedamida
ABC
1029. Vitamina B6:
A. Este sintetizata de flora intestinala umana
B. Este convertita in organism la nicotinamida
C. Partcipa la formarea GABA
D. Este implicata in sinteza hemului
E. Intervine in metabolismul homocisteinei
ACDE
1030. Indicatiile vitaminei B6 sunt:
A. Anemii hipocrome microcitare
B. Afectiuni neurologice si psihice
C. Dermatite, eczeme, acnee, glosite, stomatite
D. Crampe musculare
E. Varsaturi din sarcina
ABCE

208
1031. Biotina:
A. Este vitamina B8
B. Este o vitamina liposolubila
C. Intervine in transformarea acidului piruvic in oxalacetat
D. Intervine in sinteza acizilor grasi
E. Este lipsita de reactii adverse semnificative
ACDE
1032. Formele vitaminei B12 folosite in terapeutica sunt:
A. Ciancobalamina
B. Hidroxocobalamina
C. Metilcobalamina
D. 5-dezoxiadenozilcobalamina
E. riboflavina
AB
1033. Referitor la vitamina B12 sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Este stocata in ficat
B. Poate fi sintetizata in organismul uman
C. Absorbtia orala este dependenta de prezenta factorului intrinsec Castle
D. Nu se absoarbe dupa administrarea i.m. sau s.c.
E. Sunt derivati cobalaminici
ACE
1034. Indicatiile vitaminei B12 sunt:
A. Ciroza hepativa
B. Hipokaliemie
C. Cancer
D. Anemie megaloblastica
E. Neuropatia diabetica
ADE
1035. Acidul folic:
A. Face parte din grupul vitaminelor B
B. Este sintetizat de om
C. Formele active biologic sunt formele oxidate ale acidului folic
D. Formele active biologic sunt acidul dihidrofolic si acidul tetrahidrofolic
E. Se gaseste in cantitati mai mari in ficat
ADE

209
1036. Acidul folic este implicat in:
A. Sinteza bazelor purinici si pirimidinice
B. Formarea acidului glutamic din histidina
C. Inhibarea cresterii microorganismelor
D. Sinteza ADN-ului
E. Transformarea homocisteinei in metionina
ABDE
1037. Vitamina C exista sub urmatoarele forme:
A, Acid ascorbic – forma redusa
B. Acid ascorbic – forma oxidata
C. Acid dehidro-ascorbic – forma oxidata
D. Acid dehidro-ascorbic – forma redusa
E. Acid mono-dehidroascorbic
ACE
1038. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele:
A. Diaree
B. Insomnii
C. Stari gripale
D. Sarcina
E. Asocierea cu preparate cu fier
CDE
1039. Printre rolurile vitaminei C se numara:
A. Participarea la reactii de hidroxilare
B. Intervine in procesele de aparare imuna
C. Participa la transformarea methemoglobinei in hemoglobina
D. Scade riscul de formare a calculilor renali
E. Favorizeaza vindecarea ranilor
ABCE
1040. Vitamine hidrosulubile sunt:
A. Acidul ascorbic
B. Riboflavina
C. Tiamina
D. Colecalciferolul
E. Acidul retinoic
ABC

210
1041. Care dintre următoarele afirmaţii privind acidul ascorbic nu este
corectă?
A. Nu este implicat în absorbţia ferului.
B. Este implicat în formarea serotoninei
C. Este un antioxidant.
D. Este implicat în sinteza adrenalinei.
E. Nu intervine in reactiile de hidroxilare
AE
1042. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile:
A. Acidul ascorbic
B. Vitamina B1
C. Vitamina K
D. Riboflavina
E. Vitamina D
CE
1043. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate cu
exceptia:
A. Intervine in activitatea glandelor sexuale
B. Are efect antioxidant
C. Are activitate antiagreganta plachetara
D. Intervine in procesele de crestere a oaselor
E. Intervine in absorbtia digestiva a fierului
DE
1044. Carenta de vitamina PP poate produce:
A. Piele aspra
B. Diaree
C. Somnolenta
D. Depresie
E. Varasaturi
ABDE
1045. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Astenie
B. Sarcina
C. Calculi renali
D. Insomnie
E. osteoporoza
CD

211
 Tema nr. 20
Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni
1046. Hormonii tiroidieni
A. Stimulează metabolismul lipidic
B. Cresc absorbţia glucozei
C. Produc hipoglicemie
D. Acţionează pe receptori nucleari
E. Acţionează pe receptori din membrana mitocondrială şi celulară
ABDE
1047. Insuficienta tiroidiana severa se caracterizeaza prin:
A. Tulburari cardiace
B. Crestere in greutate
C. Stimulare sexuala si stimularea spermatogenezei
D. Dislipidemii
E. Tulburari neurologice
ABDE
1048. Hormonii tiroidieni actioneaza pe urmatoarele tipuri de receptori:
A. Nucleari
B. Citoplasmatici
C. Din membrana mitocondriala
D. Din membranele celulare
E. Ribozomali
ACD
1049. Actiunile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Scaderea lipolizei
B. Hiperglicemie
C. Stimularea formarii si eliberarii hormonilor de crestere
D. Deprimare cardiaca
E. Cresc consumul de oxigen al tesuturilor
AD
1050. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. La doze mari hormonii tiroidieni stimuleaza secretia de tireotropina
hipofizara
B. La doze mari hormonii tiroidieni inhiba secretia de tireotropina hipofizara
C. Adrenalina stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni
D. Cortizolul inhiba secretia de hormoni tiroidieni
E. Adrenalina inhiba secretia de hormoni tiroidieni
BCD

212
1051. Receptorii nucleari pentru hormonii tiroidieni:
A. Sunt prezenti in hipofiza, ficat, miocard
B. Au rol in reglarea oxidarilor celulare
C. Activarea lor produce cresterea captarii glucozei in celule
D. Stimuleaza activitatea ATP-aze Na/K membranara
E. Moduleaza transcrptia unor gene
AE
1052. La nivelul aparatului cardio-vascular, hormonii tiroidieni produc:
A. Cresterea frecventei cardiace
B. Scad debitul cardiac
C. Scad tensiunea arteriala
D. Cresc consumul de oxigen al miocardului
E. Scad forta de contractie miocardica
AD
1053. Contraindicatiile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele:
A. Insuficienta cardiaca
B. Hipotiroidism
C. Mixedem
D. Tireotoxicoza
E. Angina pectorala
AD
1054. Hormonii tiroidieni scad efectele farmacodinamice ale
urmatoarelor grupe de medicamente:
A. Anticoagulante cumarinice
B. Antidepresive triciclice
C. Glicozide cardiotonice
D. Insulina
E. Antidiabetice orale
CDE
1055. Hormonii tiroidieni potenteaza efectele farmacodinamice ale
urmatoarelor grupe de medicamente:
A. Anticoagulante cumarinice
B. Antidepresive triciclice
C. Glicozide cardiotonice
D. Insulina
E. Antidiabetice orale
AB

213
1056. Efectele hormonilor tiroidieni pot fi scazute prin asocierea cu:
A. Amiodarona
B. Fenitoina
C. Colestiramina
D. Adrenalina
E. carbamazepina
ABCE
1057. Pulberea tiroida:
A. Contine levotiroxina
B. Contine liotironina
C. Se administreaza 7 zile pe saptamana, fara pauza
D. Tratamentul se incepe cu doze mari
E. Contine impuritati proteice cu risc alergizant
ABE
1058. Dezavantajele pulberii de tiroida canstau in:
A. Risc alergizant
B. Compozitie variabila de levotiroxina si liotironina
C. Continut de iod inegal
D. Se poate acumula
E. Contine ambii hormoni tiroidieni
ABC
1059. Levotiroxina:
A. Biodisponibilitatea este scazuta de alimente
B. Este biotransformata la liotironina
C. Se administreaza 7 zile pe saptamana
D. Este indicata in hipotiroidism
E. Tratamentul se incepe cu doze mici care se cresc treptat
ABDE
1060. Substantele care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni:
A. Carbimazol
B. Tiouracil
C. Clorpromazina
D. Beta-blocantele
E. Iodul radioactive
AB

214
1061. Urmatoarele afirmatii referitoare la hormonii sexuali feminini
sunt adevarate:
A. Hormonul luteotrop este secretat de celulele foliculare
B. Hormonul foliculostimulator este secretat de ovul
C. Estrogenii sunt secretati de celulele foliculare
D. Estrogenii sunt secretati de corpul galben al ovarului
E. Hormonii progestativi sunt secretati de corpul galben al ovarului
CE
1062. Urmatoarele afirmatii referitoare la estrogeni sunt adevarate:
A. Actioneaza pe receptori nucleari
B. Receptorii pentru estrogeni sunt situati la nivelul uterului, glandelor
mamare, ficatului
C. Derivatii de sinteza ai estradiolului au afinitate mica pentru receptorii
estrogenici
D. Sunt indicati in tumori uterine si mamare
E. Scad coagularea sangelui
AB
1063. Actiunea morfogenetica a estrogenilor consta in:
A. Cresterea debitului cardiac
B. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare feminine
C. Mentinerea normala a functiei aparatului genital
D. Scaderea agregarii plachetare
E. Cresterea nivelului fibrinogenului
BC
1064. Actiuni ale estrogenilor sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Vasodilatatie si congestie la nivelul organelor genitale
B. Scaderea debitului cardiac
C. Scaderea agregarii plachetare
D. Maturarea epiteliului vaginal
E. Cresterea rezistentei vasculare periferice
BE
1065. Printre efectele adverse produse de estrogeni se numara:
A. Cresterea concentratiei de colesterol
B. Hipotensiune arteriala
C. Edeme
D. Accidente tromboembolice
E. Sangerari uterine
ACDE

215
1066. Estradiolul
A. Este un estrogen natural
B. Se poate administra local
C. Nu se poate administra injectabil
D. Previne osteoporoza postmenopauza
E. Este indicat in insuficienta ovariana
ABDE
1067. Estriolul este conditionat sub forma de:
A. Unguent
B. Comprimate vaginale
C. Ovule
D. Comprimate orale
E. Solutie injectabila
ABCD
1068. Estrogeni de semisinteza sunt:
A. Estradiol
B. Estriol
C. Etinilestradiol
D. Promestiren
E. Hexestrol
CD
1069. Hexestrolul:
A. Este un estrogen natural
B. Este indicat in insuficienta estrogenica
C. Este activ pe cale orala
D. Nu se administreaza injectabil
E. Are actiune mai intensa decat a hormonilor naturali
BCE
1070. Indicatiile progestativelor sunt:
A. Contraceptie hormonala
B. Iminenta de avort
C. Dismenoree
D. Cancer endometrial
E. Cancer de prostata
BCD

216
1071. Progesteronul natural:
A. Este indicat in iminenta de avort
B. Este precursor al estrogenilor, androgenilor si corticosteroizilor
C. La gravide este secretat de placenta
D. Biosinteza lui pleaca de la colesterol
E. Are rol in fixarea oului fecundat si mentinerea sarcinii
BCDE
1072. Hidroxiprogesteronul:
A. Este indicat in amenoree
B. Se poate administra injectabil
C. Are durata lunga de actiune
D. Este un estrogen natural
E. Este contraindicat in cancerul de san
ABCE
1073. Estrogeni de sinteza sunt:
A. Medroxiprogesteron
B. Progesteron
C. Didrogestron
D. Hidroxiprogesteron
E. Alilestrenol
ACDE
1074. Contaraceptivele care contin excluziv estrogeni:
A. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual
B. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului
C. Ingroasa mucusul cervical
D. Impiedica implantarea blastocitului
E. Inhiba ovulatia in mod variabil
ABD
1075. Contaraceptivele care contin excluziv progestative:
A. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual
B. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului
C. Ingroasa mucusul cervical
D. Impiedica implantarea blastocitului
E. Inhiba ovulatia in mod variabil

CE

217
1076. Contraindicatii absolute ale administrarii contraceptivelor
hormonale sunt:
A. Sarcina
B. Sangerari uterine nediagnosticate
C. Boli tromboembolice
D. Carcinoame estrogeno dependente
E. Obezitate
ABCD
1077. Reactii adverse severe ce pot aparea la administrarea
combinatiilor estro-progestative:
A. Depresie
B. Candidoze vaginale
C. Tromboembolii
D. HTA
E. Crestere in greutate
ACD
1078. Scad eficacitatea contraceptivelor urmatoarele medicamente:
A. Ampicilina
B. Rifampicina
C. Barbiturice
D. Cimetidina
E. Fenitoina
ABCE
1079. Hormonii androgeni:
A. Au structura steroidica
B. Sunt sintetizati exclusiv de catre celulele interstitiale Leydig
C. Biosinteza lor pleaca de la colesterol
D. Biosinteza lor porneste de la acetil-coenzima A
E. Pot fi secretati de celulele zonei reticulate corticosuprarenale
ACDE
1080. Actiunile virilizante ale hormonilor androgenici constau in:
A. Dezvoltarea organelor sexuale
B. Dezvoltarea pilozitatii, a fortei musculare si ingrosarea vocii
C. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine
D. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor
E. Intensificarea osteosintezei
ABC

218
1081. Actiunile anabolizante ale hormonilor androgenici constau in:
A. Dezvoltarea organelor sexuale
B. Dezvoltarea pilozitatii, a fortei musculare si ingrosarea vocii
C. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine
D. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor
E. Intensificarea osteosintezei
DE
1082. Contraindicatiile androgenilor sunt:
A. Cancer testicular
B. Cancer de san hormonodependent
C. Osteoporoza in asocieri cu estrogenii
D. Insuficienta hepatica severa
E. Adenom de prostata
ADE
1083. Indicatiile androgenilor sunt:
A. Hipogonadism datorat incapacitatii testiculului de a secreta testosteron
B. Cancer de prostata
C. Stari cu bilant azotat negativ
D. Hipogonadism posttraumatic sau postinfectios
E. Osteoporoza
ACDE
1084. Testosteronul se poate administra:
A. Sub forma de implante subcutanate
B. Sub forma de preparate transdermice cu eliberare controlata
C. In solutie uleioasa pe cale parenterala
D. In solutie apoasa pe cale parenterala
E. i.m
ABCE
1085. Metiltestosteronul:
A. Este incativ pe cale orala
B. Este mai activ decat testosteronul
C. Se poate administra perilingual
D. Are metabolizare hepatica mai lenta decat testosteronul
E. In doze mari se poate administra in tratamentul cancerului de san
CDE

219
1086. Steroizii anabolizanti sunt indicati in:
A. Arsuri intense
B. Osteoporoza
C. Sportivi
D. Sarcina
E. Denutritie la batrani
ABE
1087. Nondralon acetatul:
A. Este un derivat de 19-nortestosteron
B. Este indicat in tulburari menstruale
C. Are actiune retard
D. Are proprietati anabolizante
E. Se administreaza i.m. 50mg, o data la 1-2 saptamani
ACDE
1088. Hormonii tiroidieni scad efectul:
A. Rifampicinei
B. Insulinei
C. Amiodaronei
D. Anticoagulantelor cumarinice
E. Antidiabetice orale
BE
1089. Hormonii tiroidieni sunt contraindicati in:
A. cancer tiroidian
B. osteoporoza
C. tahicardie
D. hipotiroidism
E. hipertensiune arteriala
ABCE
1090. Efectul hormonilor tiroidieni poate fi scazut la asocierea cu:
A. Colestiramina
B. Sucralfat
C. Antidepresive triciclice
D. Carbamazepina
E. Sulfat feros
ABDE

220
1091. Anticoncepţionalele orale pot produce următoarele efecte adverse:
A. Tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale si coronare
B. icter colestatic
C. hipotensiune arterială
D. depresie
E. creştere ponderală
ABDE
1092. Referitor la hormonii tiroidieni sunt adevarate afirmaţiile:
A. sinteza lor presupune iodarea triptofanului
B. sinteza este stimulată de TSH;
C. este necesară captarea activă a iodului în tiroidă pentru sinteză;
D. se sintetizează în celulele foliculare tiroidiene;
E. sinteza lor presupune iodarea tirozinei.
BCDE
1093. La nivelul aparatului cardio-vascular, hormonii tiroidieni produc:
A. Cresterea frecventei cardiace
B. Cresterea debitul cardiac
C. Cresterea tensiunii arteriale
D. Cresterea consumului de oxigen al miocardului
E. Scaderea fortei de contractie miocardice
ABCD
1094. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Dozele mici de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul
B. Dozele mari de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul
C. Estrogenii produc la barbati ginecomastie
D. Estrogenii in doze mici stimuleaza secretia de prolactina
E. Estrogenii au actiunii antagonica androgenilor
ACDE
1095. Contarindicatiile absolute ale estrogenilor sunt urmatoarele:
A. Primul trimestru de sarcina
B. Alapatare
C. Insuficienta ovariana
D. Antecedente tromboembolice
E. Cancer mamar
ABDE

221
1096. Indicatiile estrogenilor sunt urmatoarele:
A. Hipertrofie si neoplasm de prostata la barbat
B. Amenoree
C. Tulburari de menopauza
D. Fibrom mamar
E. Sindrom Turner
ABCE
1097. Actiuni farmacodinamice de tip progestativ sunt urmatoarele:
A. Fixarea oului fecundat
B. Mentinerea sarcinii
C. Pregatirea glandei mamare pentru lactatie
D. Derivatii de pregnan pot inhiba ovulatia
E. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare la femei
ABCD
1098. Reactiile adverse produse de progestativele de sinteza sunt
urmatoarele:
A. Cefalee
B. Scadere in greutate
C. Depresie
D. Hipercolesterolemie
E. Tulburari digestive
ACDE
1099. Didrogestronul:
A. Are efect progestativ mai puternic decat progesteronul
B. Inhiba ovulatia
C. Nu are efecte androgenice
D. Nu inhiba secretia de gonadotropine
E. Este indicat in amenoree
CDE
1100. Alilestrenolul:
A. Este un estrogen
B. Este un progestativ
C. Stimuleaza sinteza placentara de oxitocinaza
D. Este indicat in avort habitual
E. Este contraindicat in iminenta de avort
BCD

222
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
Tema nr. 21.
Formularea si biodisponibilitatea medicamentului
1101. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase
intr-un produs farmaceutic depind de pacient:
A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare
C. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase
D. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa
E. caracteristici de varsta, sex
DE
1102. Care sunt solutiile extractive fitoterapice:
A. infuzii
B. decocturi
C. tincturi
D. extracte fluide
E. extracte moi
ABCD
1103. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama:
A. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase
C. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor
D. de variabilele fluxului tehnologic
E. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare
ABCD
1104. Preformularea:
A. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica
B. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa
C. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei
substantei medicamentoase
D. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor
farmaceutice auxiliare
E. presupune prepararea unei forme farmaceutice
BC
1105. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt:
A. solubilitatea
B. marimea particulelor
C. punctul de topire
D. compresibilitatea
E. unghiul de repaus

223
 AC
1106. Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate
influenţa:
A. realizarea formei farmaceutice
B. stabilitatea formei farmaceutice
C. biodisponibilitatea formei farmaceutice
D. toxicitatea formei farmaceutice
E. numai variantele a şi c sunt corecte
ABCD
1107. Medicamente "generice" sunt:
A.medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în
ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu
produsul de referinta
B. medicamente alternative farmaceutice
C. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa
în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu
produsul de referinta
D. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente
E. pro-droguri
AD
1108. Prin formularea unui medicament se determina:
A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase
C. activitatea terapeutica a compusului activ
D. compozitia calitativa a formei farmaceutice
E. compozitia cantitativa a formei farmaceutice
DE
1109. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din
formularea medicamentelor actioneaza datorita capacitatii de gonflare:
A. agenti de acoperire neenterica
B. solubilizanti
C. agenti de ingrosare
D. dezagreganti
E. pseudoemulgatori
CDE

224
1110. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din
formularea unui medicament actioneaza asupra stabilitatii fizico-
chimice:
A. antioxidanti
B. chelatanti
C. conservanti antimicrobieni
D. substante pentru ajustarea pH-ului
E. izotonizanti
ABD
1111. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata
prin:
A. continut mai ridicat in energie interna
B. viteza mai mare de dizolvare
C. eficacitate terapeutica inferioara
D. biodisponibilitate mai mica
E. stabilitatea cea mai mare
AB
1112. Biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de
A. perfuzii
B. solutii de uz intern
C. injectii intramusculare
D. injectii subcutanate
E. injectii intravenoase
AE
1113. Formularea, ca etapa in realizarea unui medicament, consta in:
A. obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei
medicamentoase (solubilitatea, constanta de ionizare, coeficientul de partitie,
polimorfismul, etc.)
B. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale
substantei medicamentoase
C. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai
substantei medicamentoase
D. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului
E. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a
medicamentului
CDE

225
1114. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei
active cand medicamentul este administrat pe cale:
A. intravenoasa
B. orala
C. intramusculara
D. intraarteriala
E. subcutanata
AD
1115. Factorii specifici substanţei medicamentoase care influenteaza
biodisponibilitatea sunt:
A. solubilitatea, viteza de dizolvare
B. tipul de forma farmaceutica
C. marimea particulelor substantei solide
D. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice
E. polimorfismul
ACE
1116. In general, pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante
active administrate intern se recomanda:
A. folosirea de polimorfi stabili
B. marirea gradului de dispersie
C. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare
D. acoperirea cu pelicule
E. retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba
BC
1117. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a
substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala
A. coeficientul de repartitie lipide/ apa
B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase
C. solubilitatea substantei medicamentoase
D. utilizarea unui precursor medicamentos
E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva
BCE
1118. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor
medicamentoase prin membranele biologice
A. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid
B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin
C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta
D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta
E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut
AD

226
1119. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta
biodisponibilitatea substantelor medicamentoase
A. lipofilia substantei medicamentoase
B. tipul formei farmaceutice
C. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase
D. natura si cantitatea excipientilor
E. procedeul de fabricare a medicamentului
BDE
1120. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei
substantelor medicamentoase prin membranele biologice
A. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata
B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin
C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta
D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta
E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut
AD
1121. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei
medicamentoase formulate intr-un preparat farmaceutic, poate
influenta biodisponibilitatea
A. solubilitatea
B. viteza de dizolvare
C. marimea particulelor
D. forma cristalina sau amorfa
E. starea anhidra sau hidratata
CDE
1122. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase
incorporata intr-un medicament, poate influenta biodisponibilitatea
A. acid sau baza neionizate, ori sare solubila
B. tensiunea interfaciala
C. ester
D. complex
E. precursor medicamentos bioreversibil
ACDE
1123. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al
substantelor medicamentoase din comprimate si capsule
A. metoda cu flux continuu de solvent
B. metoda paharului
C. metoda cu mai multe compartimente
D. metoda cosuletului rotativ
E. metoda agitatorului cu paleta

227
 DE
1124. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se
intentioneaza un efect sistemic, la care biodisponibilitatea este
corespunzatoare
A. orala
B. parenterala
C. rectala
D. cutanata
E. peridurala
AB
1125. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul
primului pasaj hepatic
A. sublinguala
B. orala
C. nazala
D. vaginala
E. rectala
ACDE
1126. Prezinta biodisponibilitate superioara:
A. substantele necristalizate, amorfe
B. substantele cu apa de cristalizare
C. substantele anhidre
D. substantele aflate in forma polimorfa stabila
E. substantele aflate in forma polimorfa metastabila
ACE
1127. Promotorii de absorbtie:
A. sunt substante auxiliare,
B. sunt substante active,
C. scad biodisponibilitatea unor substante active,
D. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare,
E. cresc biodisponibilitatea unor substante active.
AE
1128. Excipientii influenteaza:
A. realizarea formei farmaceutice,
B. stabilitatea formei farmaceutice,
C. biodisponibilitatea substantei active,
D. toxicitatea substantei active,
E. sunt corecte raspunsurile a) si c).
ABCD

228
1129. Promotorii de absorbtie:
A. amelioreaza eliberarea substantei active,
B. impiedica dizolvarea substantei active,
C. cresc viteza de dizolvare a substatei active,
D. cresc absorbtia substantei active,
E. impiedica pasajul transmembranar.
ACD
1130. Formele polimorfe metastabile, fata de cele stabile, au:
A. puncte de topire ridicate,
B. puncte de topire scazute,
C. solubilitate mica in apa,
D. solubilitate mai mare in apa,
E. activitate biologica superioara.
BDE
1131. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei
medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala (conform
ecuatiei Noyes -Whitney)
A. coeficientul de repartitie lipide/ apa
B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase
C. solubilitatea substantei medicamentoase
D. utilizarea unui precursor medicamentos
E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva
BCE
1132. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor
medicamentoase:
A. realizarea solubilitatii dorite
B. asigurarea stabilitatii chimice
C. evitarea contaminarii microbiene
D. asigurarea aspectului
E. asigurarea caracteristicilor organoleptice.
ABC
1133. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice:
A. substante cu domeniu terapeutic ingust
B. substante cu solubilitate redusa in apa
C. substante asociate cu cantitati mari de excipient
D. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv
E. substante cu solubilitate crescuta in apa.
ABCD

229
1134. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta:
A. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului
B. in evaluarea unor interactiuni potentiale
C. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor
D. in cunoasterea reactiilor secundare
E. in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase.
AB
1135. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament
sunt:
A. recipientul de conditionare primara
B. constanta de disociere a substantei medicamentoase
C. cantitatea excipientilor
D. eliminarea presistemica
E. locul de aplicare.
BCDE
1136. Factorii fiziologici care influenţează biodisponibilitatea la
absorbţia pe cale orală:
A. tehnologia de preparare
B. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
C. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale
D. motilitatea tractului gastro-intestinal
E. compoziţia sucurilor digestive.
BCDE
1137. Farmacistul poate influenţa biodisponibilitatea unui medicament
alegând:
A. starea fizică a substanţei medicamentoase
B. forma farmaceutică
C. starea chimică a substanţei medicamentoase
D. culoarea medicamentului
E. tehnologia de preparare.
ABCE
1138. În cazul administrării extravasculare biodisponibilitatea este
influenţată de:
A. factori specifici substanţei medicamentoase
B. culoarea substanţei medicamentoase
C. factori specifici formei farmaceutice
D. factori fiziologici
E. factori patologici.
ACDE

230
1139. Nu se recomandă substituirea unui medicament cu altul când:
A. substanţa medicamentoasă are indice terapeutic îngust
B. se utilizează antiaritmice
C. se utilizează antianginoase
D. se utilizează antidiabetice
E. se folosesc în tratament analgezice-antipiretice
ABCD
1140. Polimerii hidrofili folosiţi pentru obţinerea comprimatelor cu
matriţă hidrofilă sunt:
A. biocompatibili
B. biodegrababili
C. inerţie faţă de moleculele din tractul gastro-intestinal
D. de culoare verde
E. foarte solubili în apă.
AC
1141. Biodisponibilitatea este data de:
A. compozitia formei farmaceutice
B. natura excipientilor
C. viteza absorbtiei substantei ative
D. marimea absorbtiei substantei active
E. forma cristalina a substantei active.
CD
1142. Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele
studii:
A. chimice
B. farmacocinetice
C. biologice
D. toxicologice
E. clinice
ABCD
1143. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui
medicament:
A. solubilitatea
B. lipofilia
C. forma cristalina
D. constanta de disociere
E. cantitatea excipientilor folositi
BD

231
1144. Studiile de bioechivalenta sunt necesare:
A. la solutii parenterale intramusculare sau subcutanate
B. la vaccinuri
C. la siropuri
D. la unguente
E. la capsule
AB
1145. Alegerea caii de administrare depinde de:
A. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului
B. viteza de actiune dorita
C. biodisponibilitatea substantei medicamentoase
D. durata tratamentului
E. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice
BCD
1146. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere
biofarmaceutic:
A. preparate solide orale cu substante usor solubile
B. preparate solide orale cu substante greu solubile
C. forme solide enterosolubile
D. solutii perfuzabile
E. suspensii orale
BCE
1147. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante
medicamentoase care prezinta urmatoarele proprietati famacocinetice:
A. solubilitate mica in fluidele digestive
B. instabilitate in sucul gastric
C. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal
D. efect pregnant al primului pasaj hepatic
E. efect redus al primului pasaj hepatic
CD

232
1148. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in
urmatoarele cazuri:
A. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare
B. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic
C. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta
medicamentoasa si substantele auxiliare este mai mare de 1:5
D. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a
lungul tractului digestiv
E. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate
ridicata
BCE
1149. In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase
administrata intern se mareste prin:
A. reducerea dimensiunii particulelor
B. micsorarea gradului de dispersie al substantei active
C. utilizarea de polimorfi stabili
D. folosirea formei anhidre
E. folosirea substantei amorfe
ADE
1150. In faza farmacocinetica, substanta medicamentoasa dintr-o forma
farmaceutica administrata pe cale orala, parcurge urmatoarele etape:
A. eliberarea din forma farmaceutica
B. dizolvarea
C. absorbtia
D. distributia
E. eliminarea.
CDE
1151. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici, insuficiente,
asupra nivelurilor medicamentoase plasmatice, in comparatie cu o
biodisponibilitate practic totala
A. concentratia maxima este mai mica
B. concentratia maxima este mai mare
C. timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung
D. timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt
E. exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente
ACE

233
1152. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se
intentioneaza un efect sistemic, la care biodisponibilitatea este
corespunzatoare:
A. orala
B. parenterala
C. rectala
D. cutanata
E. peridurala
AB
1153. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de
urgenta
A. intracardiaca
B. subarahnoidiana
C. intraarticulara
D. intraarteriala
E. epidurala
ADE
1154. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase
greu solubile din comprimate de uz oral
A. asocierea unui umectant
B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti
C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele
D. folosirea unor dispersii solide
E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate
fi modificata
ABCD
1155. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia
si biodisponibilitatea din comprimate orale
A. prin formarea de complecsi greu absorbabili
B. cresterea viscozitatii mediului
C. reducerea motilitatii stomacale
D. modificarea pH-ului stomacal
E. efectul primului pasaj
ABCD

234
 Tema nr. 22
Preparate parenterale
1156. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale
preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee
A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee
ABC
1157. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri
prevazute de FR X pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile
A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de
10 ml
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza
intracisternal, peridural, intraocular, intracardiac, intrarahidian, indiferent de
volumul acestora
E. sterilizarea
ABCD
1158. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea
cu gaz
A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu
gazul sterilizant
B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata
C. produsul nu rezista la autoclavare
D. cind calculul costului arata ca este mai economica
E. cind nu dispunem de indicatori biologici
ABC
1159. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse
de FR X, supliment 2004 in grupul medicamentelor parenterale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. pulberi pentru soluţii injectabile sau perfuzabile
E. implante
DE

235
1160. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform
farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori biologici; precizati care:
A. Bacillus stearotermophilus
B. Bacillus subtilis
C. Serratia marcescens
D. Staphiloccocus aureus
E. Bacillus pumilis
AB
1161. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:
A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune
B. sterilizarea prin caldura uscata
C. sterilizarea prin filtrare
D. sterilizarea cu gaz
E. sterilizarea cu radiatii ionizante
ABCD
1162. Preparatele perfuzabile sunt:
A. solutii apoase sterile si apirogene
B. emulsii tip U/A sterile si apirogene
C. suspensii apoase sterile si apirogene
D. suspensii uleioase sterile si apirogene
E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu
picatura
ABE
1163. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele
perfuzabile, se exprima astfel:
A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie)
B. mEq pentru 1000 ml solutie
C. g/g
D. moli/1000 ml solutie
E. calorii
ABDE
1164. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica:
A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile
B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final
C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni
D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu
E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime
sterilizate
BCDE

236
1165. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se
aplica:
A. pulberilor termostabile
B. materialelor termoplastice termostabile
C. solutiilor injectabile termostabile
D. solventilor organici anhidri
E. materialelor textile
BCE
1166. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt:
A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu
C. solutia perfuzabila de glucoza
D. solutii perfuzabile cu aminoacizi
E. solutia perfuzabila Ringer lactata
ABE
1167. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile
sunt:
A. apa demineralizata
B. apa distilata pentru preparate injectabile
C. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat
D. solventi neaposi miscibili sau nu cu apa
E. uleiul de parafina sterilizat
BCD
1168. Conform FR X "proba de pasaj” nu se aplica la:
A. emulsiile de uz intern
B. suspensiile cu administrare i.v.
C. soluţiile injectabile
D. suspensiile injectabile
E. pulberile pentru soluţii injectabile
ABCE
1169. Controlul impurităţilor pirogene se efectuează prin:
A. măsurarea hipertermiei la şoareci
B. măsurarea hipertermiei la iepuri
C. urmărirea numărului de globule albe la iepuri după injectarea unui
preparat pirogen
D. testul Limulus
E. urmărirea numărului de globule roşii la iepuri
BCD

237
1170. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de
sticlă multidoză sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele
condiţii:
A. asigură pătrunderea aerului în recipient
B. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav
C. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop
D. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop adsorb
substanţe active şi conservanţi
E. sunt incompatibile cu substanţele active.
BC
1171. Formele parenterale cu eliberare convenţională sunt:
A. emulsiile uleioase
B. soluţiile injectabile uleioase
C. soluţiile injectabile apoase
D. pudrele sterile
E. comprimatele pentru soluţii injectabile
CDE
1172. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile sunt:
A. soluţii apoase
B. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant
C. emulsii A/U
D. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializă
E. emulsii U/A
BD
1173. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt:
A. cu dextrani
B. cu aminoacizi
C. cu hemacel
D. perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepatice
E. perfuzii cu hidrolizate de proteine
BDE
1174. Substanţele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic îndeplinesc
următoarele condiţii:
A. solubilitate în lipide
B. solubilitate în apă
C. masă moleculară relativă corespunzătoare
D. să nu fie filtrabile renal
E. să prezinte presiune coloid-osmotică
BCE
1175. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:

238
A. clorura de sodiu
B. clorura de potasiu
C. clorura de calciu
D. glucoza
E. levuloza
ABDE
1176. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza:
A. pansamente chirurgicale
B. solutii apoase
C. solutii uleioase
D. articole din sticla
E. articole din metal
ABDE
1177. Caldura uscata serveste pentru a steriliza:
A. vase de sticla
B. solutii apoase
C. aparatura de portelan
D. pulberi
E. solutii uleioase
ACDE
1178. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:
A. glucoza
B. xilitol
C. sorbitol
D. glicerol
E. clorura de sodiu
ABCD
1179. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor
parenterale trebuie sa se mentioneze:
A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati
B. culoarea preparatului parenteral
C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala
D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene
E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene
ACDE

239
1180. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea
solutiilor paranterale se poate face cu:
A. vapori de apa sub presiune
B. caldura uscata
C. gaze
D. radiatie ionizanta
E. radiatii UV
ABE
1181. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva
sunt:
A. solutii injectabile cu substante termostabile
B. perfuzii cu electroliti
C. vaccinuri
D. solutii pentru alimentare parenterala
E. pulberi liofilizate
CDE
1182. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor
bacteriene – pirogene pentru:
A. implanturi
B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile
C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile
D. preparate perfuzabile
E. preparate injectabile
BCDE
1183. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac
parte:
A. solutii injectabile apoase
B. perfuzii
C. pompe implantabile
D. microemulsii
E. latexuri injectabile
AB

240
1184. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria
farmaceutica, cu administrare intravenoasa cu viteza constanta, in
volume mari:
A. pentru reglarea dezechilibrului hidric, ionic al organismului si pentru
restabilirea echilibrului acido-bazic
B. pentru dializa si hemodializa
C. cu substante energetice
D. folosite in metabolismul reconstituant
E. cu inlocuitori coloidali de plasma
ACDE
1185. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala:
A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice
B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide
nefiziologice
C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile
D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ
cu suspensiile injectabile
E. confera o mai mare stabilitate
BCDE
1186. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele
injectabile se realizeaza urmatoarele determinari:
A. miros
B. uniformitatea continutului
C. endotoxine bacteriene - pirogene
D. culoare
E. gust
BC
1187. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X:
A. preparatelor apoase
B. pulberilor temostabile
C. materialelor plastice termolabile
D. solventilor organici anhidri
E. pansamentelor chirurgicale
AE

241
1188. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele
afirmatii referitoare la preparatele parenterale:
A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau
animal
B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal
C. sunt preparate nesterile
D. sunt preparate sterile
E. se regasesc in monografia Parenteralia
ABDE
1189. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede:
A. particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale
B. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri
C. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii
D. suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min
E. suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringă nr.16
DE
1190. Sterilizarea este procesul care desemneaza:
A. producerea starii de sterilitate
B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de
microorganisme sau virusi intr-un preparat medicamentos
C. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv
cu ajutorul unor substante chimice
D. metoda prin care se urmăreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv
cu ajutorul unor agenti fizici
E. operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau
sporulata, sunt omorate sau indepartate din produs.
AE
1191. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei:
A. perfuzia de lactat de sodiu
B. perfuzia de carbonat acid de sodiu
C. perfuzia de clorhidrat de arginina
D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu
E. perfuzia de glucoza
CD

242
1192. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul:
A. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml
B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de
volum
C. solutiilor injectabile coloidale
D. solutiilor perfuzabile hipertonice
E. solutiilor perfuzabile hipotonice
AE
1193. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune, se realizeaza conform
FRX
A. in autoclave
B. la 121°C timp de cel putin 15 minute
C. la 121°C timp de cel putin 30 minute
D. la 115°C timp de cel putin 15 minute
E. la 115°C timp de cel putin 30 minute
ABE
1194. Emulsiile perfuzabile:
A. sunt de tip A/U
B. sunt de tip U/A
C. contin uleiuri vegetale ca faza externa
D. contin apa distilata pentru preparate parenterale
E. contin emulgatori tip A/U
BD
1195. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele
parenterale
A. sterilitate
B. lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor)
C. apirogenitate
D. inocuitate
E. izotonie
ABCD
1196. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de
sterilizare
A. caldura uscata
B. caldura umeda
C. radiatiile ultraviolete
D. radiatiile ionizante
E. ultrasunetele
ABCD

243
1197. Ce este valoarea D
A. timpul de reducere zecimal
B. timpul ecivalent
C. valoarea sterilizatoare
D. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la
inceperea tratamentului termic
E. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la
inceperea tratamentului termic
AD
1198. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate
A. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de
24 ore
B. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura
C. este un procedeu sigur
D. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de
conservanti
E. este putin folosit
ABDE
1199. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta
A. se aplica numai la solutii apoase
B. microorganismele sunt indepartate, si nu sunt distruse
C. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie
D. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0,22 micrometri
E. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica
ABCD
1200. Ce sunt pirogenele
A. substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor
parenterale
B. provin mai ales de la bacterii gram negativ
C. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine
D. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine
E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o
problema deoarece se pot usor distruge sau indeparta
ABCD

244
1201. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile
A. trebuie sa asigure stabilitatea
B. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica
C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor
D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor
E. valoarea se determina pH-metric
ABCE
1202. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil
A. etanol
B. alcool benzilic
C. propilenglicol
D. uleiuri vegetale
E. dimetilsulfoxid
ABCD
1203. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru
medicamente parenterale
A. soia
B. ricin
C. floarea soarelui
D. masline
E. oleat de etil
ABCD
1204. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale
A. alcool benzilic
B. clorbutanol
C. fenol
D. nipagin
E. EDTA disodic
ABCD
1205. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale
A. polisorbat 80
B. lecitina
C. metacrezol
D. dioctilsulfosuccinat de sodiu
E. alcool etilic
ABDE

245
1206. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale
A. acid ascorbic
B. bisulfit de sodiu
C. butilhidroxitoluen
D. acid citric
E. dezoxicolat de sodiu
ABCD
1207. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor
parenterale, se introduce aer filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty
Particulate Air). Ce proprietati au acestea?
A. sterilizeaza aerul
B. retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometri
C. aerul intra cu viteza de 0,5 m/s
D. filtrele se pot utiliza timp indefinit
E. fluxul de aer este laminar
BCDE
1208. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:
A. confectionarea fiolelor
B. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile, flacoane care pot fi
recuperate
C. conditionarea unguentelor
D. conditionarea comprimatelor
E. conditionarea capsulelor
AB
1209. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor
pentru medicamente parenterale
A. polietilena
B. polipropilena
C. clorura de polivinil
D. azotatul de celuloza
E. politetrafluoroetilena
ABC
1210. Amestecul tampon acid boric-borax:
A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile
B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire
C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile
D. administrat injectabil are proprietati hemolitice
E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile
BCD

246
 Tema nr. 23
Preparate oftalmice
1211. Sterilitatea colirelor este asiguratã prin:
A. preparare pe cale asepticã
B. sterilizare
C. filtrare sterilizantã
D. adãugare de conservanti antimicrobieni
E. sunt corecte rãspunsurile a, b, c.
ABCD
1212. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care
se regasesc in cazul substantelor medicamentoase incorporate in
picăturile pentru ochi oficinale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. microsfere
E. aerosoli
AC
1213. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X
referitoare la picaturile pentru ochi
A. lipsite de impuritati mecanice
B. sterile
C. apirogene
D. cele hipotonice se izotonizeaza
E. conditionate in recipiente de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de
picurare
ABDE
1214. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu
valoarea pH-ului picaturilor pentru ochilor
A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor
B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei
medicamentoase
D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este
indepartata de pH-ul neutru
E. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata
de pH-ul neutru
CE

247
1215. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert, care este un
sistem terapeutic cu pilocarpină
A. se aplica dupa incizie chirurgicala
B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore
C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore
D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile
E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta
DE
1216. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru
prepararea picaturilor pentru ochi; alegeti-le:
A. apa distilata
B. dizolvant pentru solutii oftalmice
C. apa pentru preparate injectabile
D. apa proaspat fiarta si racita
E. ulei de floarea soarelui neutralizat
CDE
1217. In care dintre picaturile pentru ochile incluse in FR X se
realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme tampon
A. cloramfenicol
B. rezorcinol
C. sulfat de atropână
D. azotat de pilocarpână
E. nafazolina
CD
1218. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind
asigurarea:
A. sterilitatii colirului
B. stabilitatii chimice a substantei active
C. tolerantei la administrare
D. eficientei terapeutice
E. lipsei particulelor in suspensie
ABCD
1219. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picăturile pentru
ochi este influentata de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
D. gradul de ionizare a substantei active
E. temperature
ACD

248
1220. Care din urmatoarele picături pentru ochi se izotonizeaza:
A. picaturi pentru ochile hipotonice
B. picaturi pentru ochile hipertonice
C. suspensiile
D. emulsiile
E. solutiile apoase
ACE
1221. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru
ochi cu sulfat de atropână sunt false:
A. contin sulfat de atropână in concentratie de 1%
B. contin sulfat de atropână in concentratie de 0,5%
C. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de
sodiu
D. se conserva la Separanda
E. sunt izotonizate cu clorura de sodiu
BDE
1222. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor
active sunt:
A. viscozitatea crescuta a colirului
B. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival
C. reflexul de lacrimare
D. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic
E. lezarea corneei
BCD
1223. Implantele oculare:
A. sunt forme farmaceutice lichide
B. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi
C. nu se aplica pe cornee
D. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili
E. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt
insolubile si rigide
BDE
1224. Eliberarea substanţei active dintr-o formă oftalmică cu eliberare
controlată depinde de:
A. proprietăţile fizico-chimice ale substanţei medicamentoase
B. firma producătoare
C. factori biologici
D. natura suportului în care este introdusă substanţa medicamentoasă
E. culoarea ochilor
ACD

249
1225. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt:
A. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant
B. soluţii apoase
C. soluţii oftalmice uleioase
D. pulberi pentru soluţii oftalmice
E. soluţii pentru lentilele de contact
BDE
1226. Latexurile oftalmice:
A. dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasă
B. se instilează în fundul de sac conjunctival
C. sunt forme farmaceutice cu acţiune prelungită
D. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlată
E. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenţională
ABC
1227. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin
formulare sunt:
A. puritate
B. stabilitatea chimica a substantei active
C. inocuitate
D. eficienta terapeutica
E. numai puritate
ABCD
1228. bază de unguent oftalmică trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
A. să fie liposolubilă
B. să fie hidrosolubilă
C. să nu fie iritantă pentru mucoasa conjunctivală
D. să se etaleze uşor prin mişcarea pleoapelor
E. să nu cedeze uşor substanţa medicamentoasă
ACDE
1229. Ochiul tolerează mai bine:
A. soluţiile cu pH 5-7,5
B. soluţiile uşor alcaline
C. soluţiile uşor acide
D. soluţiile cu pH 7,5-9,5
E. soluţiile cu pH 4,5-5
BD

250
1230. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaţiile:
A. sunt forme farmaceutice solide
B. sunt sterile
C. indicate când substanţele medicamentoase au solubilitate limitată în apă
D. sunt utile pentru o prelungire a a acţiunii terapeutice
E. nu sunt prevăzute de FR X
BCD
1231. In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele
preparate oftalmice:
A. picaturi auriculare
B. solutii bentru bai oculare
C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare
D. preparate oftalmice semisolide
E. implanturi oftalmice
BCDE
1232. Ca izotonizanti pentru picaturi pentru ochile hipotonice se
utilizeaza:
A. clorura de sodiu
B. clorura de calciu
C. acidul boric
D. fosfati
E. sulfatul de sodiu
ACD
1233. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin:
A. izotonizarea solutiilor hipotone
B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active
C. cresterea vâscozitatii
D. îndepartarea particulelor straine
E. aplicare limitata
ABD
1234. Picaturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care:
A. substanta activa este peste 1 %
B. contin substante coloidale
C. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata
D. sunt hipertone
E. sunt uleioase
AC

251
1235. In cazul picaturilor pentru ochilor unidoza:
A. este obligatorie operatia de sterilizare
B. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni
C. se respecta conditiile de preparare aseptica
D. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile
E.conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii
mici, compatibile cu o buna toleranta locala
ACD
1236. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi:
A. sunt promotori de absorbtie
B. cresc solubilitatea substantei medicamentoase
C. realizeaza o umectare mai buna a corneei
D. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile
E. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor
BCD
1237. Ca agenti vascozifianti in picaturi pentru ochi se folosesc:
A. polivinilpirolidona
B. glucoza
C. dextrani
D. gelatina
E. collagen
ACDE
1238. Baile oculare:
A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare
B. sunt solutii apoase sterile
C. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase
D. sunt izotonice si izohidrice
E. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g
ABD
1239. Baile oculare:
A. se administreaza la temperatura camerei
B. se administereaza caldute (35 - 37° C)
C. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special
D. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului
E. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere
BCD

252
1240. Pulberile pentru picaturi pentru ochi:
A. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau
suspensie
B. sunt preparate multidoza
C. reprezinta doze unitare
D. se administreaza ca atare, prin insuflare
E. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in
ambalaj
ACE
1241. Unguentele oftalmice:
A. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase
B. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase
C. se aplica de preferinta dimineata
D. se apica de preferinta seara
E. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive
BDE
1242. Toleranta picaturilor pentru ochilor depinde de:
A. natura si concentratia substantei active
B. tonicitatea preparatului
C. valoarea adecvata a pH-ului
D. realizarea apirogenitatii
E. folosirea unor solventi anhidri
ABC
1243. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a
substantei medicamentoase se refera la:
A. coeficientul de partitie L/A al substantei active
B. starea de ionizare a substantei active
C. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase
D. viteza de clipire
E. reflexul de lacrimare
CDE
1244. In cazul picaturilor pentru ochilor, realizarea unui pH adecvat
are rol in:
A. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase
B. asigurarea tolerantei
C. asigurarea penetratiei prin cornee
D. conservarea antimicrobiana a preparatului
E. marirea vascozitatii preparatului
ABC

253
1245. Sistemele terapeutice oculare:
A. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei
medicamentoase
B. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric
C. pot fi sisteme rezervor sau matriceale
D. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile
E. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune, dizolvare sau
osmoza
ABCE
1246. Ideal, un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa
urmatoarele conditii:
A. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana
B. sa fie eficace in doze mari
C. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara
D. sa asigure apirogenitatea colirului
E. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului
ACE
1247. Ce rol pot avea amestecurile tampon din picaturi pentru ochi
A. evita hidroliza
B. evita oxidarea
C. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare
a corneei lipofile
D. asigura toleranta locala
E. asigura stabilitatea fizico-chimica
CDE
1248. Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii
sunt false:
A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina
conservanti antimicrobieni
B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical sunt conditionate in
recipiente multidoza
C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii
corspunzatoare de vizibilitate, sunt practice limpezi si lipsite de impuritati
mecanice
D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase
E. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta active
BE

254
1249. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita:
A. solutii pentru lentile de contact
B. latexuri oftalmice
C. solutii oftalmice uleioase
D. suspensii oftalmice
E. unguente oftalmice
BCDE
1250. Baile oculare nu trebuie sa fie:
A. sterile
B. cu particule in suspensie
C. izotonice
D. izohidrice
E. conditionate in recipiente nesterile
BE
1251. Cum se asigura sterilitatea picaturilor pentru ochi conform
farmacopeei
A. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia
“Sterilizare” in cazul picaturi pentru ochilor unidoza
B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni, in cazul picaturi pentru ochilor
unidoza
C. cu ajutorul unui conservant antimicrobian, in cazul unui colir apos
multidoza
D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur, clorura de
benzalconiu, diacetat de clorhexidin
E. fara adaus de conservant la picaturi pentru ochile multidoza, deoarece
lacrimile contin o enzima bactericida, lizozim
ACD
1252. Cum se realizeaza valoarea pH-ului picaturilor pentru ochi
A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor
B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei
medicamentoase
D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este
indepartata de pH-ul neutru
E. valoarea pH-ului dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este
indepartata de pH-ul neutru
CE

255
1253. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii picaturilor
pentru ochi
A. aspect limpede
B. suspensiile -sediment redispersabil la agitare
C. valoarea pH
D. masa totala pe recipient
E. metode pentru determinarea punctului de congelare
ABCD
1254. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picaturile pentru
ochi este influentata de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
D. gradul de ionizare a substantei active
E. temperatura
ACD
1255. Unguentele oftalmice:
A. prelungesc durata contactului cu corneea
B.. contin excipienti sterilizati ca: vaselina, lanolina, parafina lichida
C. contin un emulgator
D. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32,9° C)
E. nu voaleaza ochiul
ABCD
1256. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de:
A. 4-5 min.
B. 5-6 min.
C. 1 min.
D. 30 min.
E. 1 h.
AB
1257. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu:
A. clorura de sodiu 0,9%
B. acid boric 1,8%
C. azotat de sodiu 1,45%
D. borax 2%
E. fosfat trisodic 2%
ABC

256
1258. Agentii tensioactivi actioneaza astfel:
A. scad tensiunea superficiala
B. scad rezistenta barierei epiteliale
C. scad timpul de contact cu mucoasa oculara
D. maresc absorbtia substantelor medicamentoase
E. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase
ABDE
1259. Adjuvantii folositi la obtinerea picaturilor pentru ochi sunt:
A. agenti solubilizanti,
B. vascozifianti,
C. corectori de gust,
D. corectori de miros,
E. corectori de pH.
ABE
1260. Dextranii:
A. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare devolum plasmatic,
B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara,
C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape,
D. sunt macromolecule,
E. se obtin prin fermentatia zaharozei.
BDE
1261. Conform FRX Supliment 2004, preparatele oftalmice semisolide:
A. sunt unguente, crème sau geluri sterile
B. sunt unguente sau crème sterile
C. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o
baza de unguent corspunzatoare
D. au un aspect omogen
E. se conserva in recipiente bine inchise
ACDE
1262. Lentilele de contact moi:
A. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat),
B. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat),
C. au pori de 2,2-3 nm,
D. au pori de 0,1-0,2 nm,
E. se aplica pe partea interioara a globului ocular.
AC

257
1263. Soluţiile oftalmice uleioase folosc ca solvent:
A. solutia de metilceluloza 1%,
B. alcoolul polivinilic,
C. gelatina,
D. uleiul de ricin,
E. uleiul de arahide.
DE
1264. Formele farmaceutice oftalmice bioadezive se prepara sub forma
de:
A. comprimate,
B. suspensii,
C. capsule,
D. solutii,
E. geluri.
BE
1265. Sistemul OCCUSERT:
A. contine pilocarpină baza,
B. contine pilocarpână nitrica,
C. contine un element de control al cedarii substantei,
D. este un sistem terapeutic transdermic,
E. contine nitroglicerina.
AC

258
 Tema nr. 24
Preparate nazale
1266. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru
ajustarea pH-ului in picaturile pentru nas, sunt corecte:
A. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti
B. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate
( 6,0-7,5)
C. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase
D. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase
E. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric
BE
1267. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la
prepararea picaturilor pentru nas
A. solutii apoase izotonice
B. ulei de floarea soarelui neutralizat
C. solutii apoase sterilizate
D. ulei de floarea soarelui sterilizat
E. solutii tampon izotonice
AB
1268. Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a
solutiilor medicamentoase in scopul unei actiuni sistemice
A. este in studiu
B. este un mod obisnuit de medicatie
C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase
(propranololul)
D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele
medicamente dupa administrare orala
E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate
ACD
1269. Precizati care sunt substante auxiliare admise de farmacopee la
prepararea picaturilor pentru nas
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. antioxidanti
ABCD

259
1270. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi
dispersate in vehiculul picaturilor pentru nas, conform prevederilor
farmacopeei poate fi:
A. solutie
B. emulsie
C. suspensie
D. pulbere suspendabila
E. pseudoemulsie
ABC
1271. F.R.X. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele
substante auxiliare:
A. agenti pentru ajustarea pH-ului
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. solubilizanti
D. stabilizanti
E. conservanti antimicrobieni
ABCE
1272. Metilceluloza se utilizează la prepararea erinelor lichide, ca agent
vâscozifiant, datorită următoarelor avantaje:
A. formează complecşi cu nipaesterii, complecşii având activitate
antimicrobiană crescută
B. nu formează complecşi cu nipaesterii
C. este constituită din macromolecule neionica
D. formează soluţii coloidale stabile la pH cuprins între 2,0 şi 12,0
E. în concentraţie adecvată nu influenţează clearace-ul mucociliar
CDE
1273. pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile:
A. 6
B. 7
C. 8
D. 7,5
E. 5
ABD
1274. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin:
A. izotonizant
B. antioxidanti
C. sistem tampon
D. conservanti
E. chelatanti ai ionilor metalici
ACD

260
1275. Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca
urmatoarele cerinte:
A. Sa fie hidrosolubili
B. Sa fie liposolubili
C. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala
D. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar
E. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic
AC
1276. Ca agenti de marire a vascozitatii, la prepararea erinelor se
folosesc
A. Carbopolii
B. Metilceluloza
C. Guma arabica
D. Guma tragacanta
E. Carboximetilceluloza sodica
ABE
1277. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt:
A. Clorura de benzalconiu 1%
B. Tiomersalul 0,02%
C. Clorbutanolul 0,05-0,1%
D. Nipagin si nipasol 0,01-0,02%
E. Clorocrezol 0,05-0,1%
BCDE
1278. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt:
A. solutii apoase izotonice
B. ulei de floarea soarelui neutralizat
C. ulei de parafina
D. alcool de 20 °
E. solutii viscoase
ABE
1279. La nivelul nucoasei nazale:
A. Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj
hepatic
B. Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj
hepatic
C. Se evita efectul de prim pasaj hepatic
D. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor
E. Are loc un pseudoefect al primului pasaj
CDE

261
1280. Conform FR.X, ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se
poate folosi:
A. apa pentru preparate injectabile
B. solutii apoase izotonice
C. parafina lichida
D. uleiul de floarea soarelui neutralizat
E. apa demineralizata
BD
1281. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor
nazale trebuie sa se mentioneze:
A. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati
B. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati
C. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati
D. ca preparatul nu este steril
E. cand este cazul, ca preparatul este steril
AE
1282. Substantele auxiliare recomandate de FR.X la preparea
picaturilor pentru nas:
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea vicozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni
E. umectanti
ABCD
1283. Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de
Suplimentul 2004 al FR X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale:
A. uniformitatea masei
B. sterilitatea
C. masa sau volumul eliberat
D. uniformitatea continutului
E. uniformitatea dozei eliberate
ABDE
1284. Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face
pentru următoarele clase terapeutice:
A. medicamente cardiovasculare
B. hormoni
C. prostaglandine
D. analgezice-antipiretice
E. parasimpatolitice
ABCE

262
1285. Controlul calităţii erinelor cuprinde:
A. determinarea pH-ului
B. masa totală pe recipient
C. determinarea conţinutului în substanţa activă
D. determinarea conţinutului în solvent
E. determinarea volumului preparatului
ABC
1286. În formularea erinelor soluţii se ţinea seama de următorii factori:
A. pH
B. culoare
C. izotonie
D. miros
E. viscozitate
ACE
1287. Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un
vehicul:
A. izotonic
B. tamponat la pH 7,5-8
C. neiritant
D. netoxic
E. uşor hipertonic
ACDE
1288. Sistemele tampon cele mai folosite în cazul erinelor sunt:
A. fosfat monosodic/fosfat disodic
B. acid citric/citrat de sodiu
C. acid boric/borax
D. trimetamol
E. rezorcină
ABD
1289. Sistemul tampon acid boric/borax:
A. se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide
B. nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide
C. influenţează negativc, clearance-ul mucociliar
D. la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare
E. la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare
BCD

263
1290. Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor:
A. au capacitate mică de dizolvare
B. asigură stabilitatea substanţelor încorporate
C. nu reacţionează cu substanţele asociate şi cu recipientul
D. sunt miscibili cu mucusul nazal
E. au acţiune farmacologică proprie
BCD
1291. Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în
tratamentul următoarelor afecţiuni:
A. rinite acute
B. rinite alergice
C. sinuzite
D. inflamaţii
E. toate răspunsurile sunt corecte
ABC
1292. Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in
Suplimentul 2004 al FR X:
A. creioane nazale
B. solutii pentru spalaturi nazale
C. pulberi nazale
D. picaturi nazale
E. comprimate nazale
ABCD
1293. La nivelul mucoasei nazale, mişcarea ciliară:
A. se opreşte dacă temperatura creşte la 44 °C
B. se opreşte în 3-5 minute dacă umiditatea relativă ajunge la 30 %
C. este automată şi neinfluenţată de factori externi
D. poate fi încetinită sau oprită de un aer cu un conţinut scăzut de oxigen
E. este influenţată de factori patologici
ABDE
1294. Pe cale nazală se administrează:
A. sisteme bioadezive nazale
B. alveoconuri
C. microsfere nazale
D. sisteme membranare sau rezervoare
E. unguente nazale
ACDE

264
1295. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza ca vehicule:
A. apa distilata, ulei de floarea soarelui neutralizat, cosolventi
B. solutii apoase izotonizate
C. ulei de floarea soarelui neutralizat
D. ulei de parafina
E. apa distilata proaspat fiarta si racita
BC
1296. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale în
farmacopee:
A. contin 0,1 % clorhidrat de nafazolina, sistem tampon fosfat si conservant
borat fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu,
B. contin 0,1 % clorhidrat de nafazolina, sistem tampon acid boric/borax si
conservant fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu
C. contin 1 % clorhidrat de nafazolina
D. se conserva la Venenum
E. se conserva la Separandum
AE
1297. Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas nu este:
A. acid
B. alcalin
C. neutru
D. cuprins între 6-7,5
E. cuprins între 4-7,5
ABCE
1298. Ca polimeri bioadezivi fata de mucusul nazal se folosesc:
A. produse Eudragit
B. hidroxietilceluloza
C. poliamide
D. alginat de sodiu
E. carbopoli
BDE
1299. Interesul fata de administrarea transnazala a substantei
medicametoase este justificatde:
A. suprafata mare de absorbtie
B. activitatea enzimatica mare la nivelul cavitatiei nazale
C. evitarea efectului primului pasaj hepatic
D. absorbtia rapida
E. posibilitatea obtinerii rapide a unei actiuni locale
ACD

265
1300. In formularea preparatelor lichide nazale se prefera un vehicul:
A. hipotonic
B. izotonic
C. usor hipertonic
D. tamponat la pH 6,5 - 7,0
E. lipofil
BCD
1301. Agentii vascozifianti pentru erine:
A. se folosesc sub forma de solutii coloidale concentrate
B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate
C. trebuie sa fie hidrosolubili
D. trebuie sa influenteze clearance-ul mucociliar
E. sa aiba actiune farmacologica proprie
BC
1302. Uleiurile folosite ca vehicule pentru erine:
A. dizolva substante insolubile in apa
B. sunt de origine minerala
C. cedeaza progresiv substanta medicamentoasa pe suprafata mucoasei
D. nu faciliteaza pasajul transmucozal nazal
E. confera preparatului un efect prelungit
ACE
1303. Promotorii de absorbtie nazala actioneaza prin:
A. micsorarea solubilitatii substantei medicamentoase
B. marirea solubilitatii substantei medicamentoase
C. solubilizarea constituentilor membranei biologice
D. largirea jonctiunilor intercelulare
E. formarea de complecsi de incluziune cu substanta medicamentoasa
BCD
1304. Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia
urmatorilor factori fizici:
A.temperatura
B. substanta medicamentoasa
C. agenti conservanti
D. starea higrometrica a aerului
E. afectiuni virale
AD

266
1305. Substantele medicamentoase utilizate in preparate nazale sunt:
A. antipiretice
B. antihistaminice
C. vasoconstrictoare
D. antibiotice
E. conservanti antimicrobieni
BCD
1306. Vehiculele indicate pentru prepararea picaturilor pentru nas
sunt:
A. solutia izotonica de clorura de sodiu
B. uleiul de parafina
C. uleiurile vegetale neutralizate
D. propilenglicolul in concentratii de pana la 10 % in amestec cu apa
E. etanolul in anumite concentratii
ACD
1307. Agentii de marire a vascozitatii erinelor:
A. prelungesc timpul de contact cu mucoasa nazala
B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate
C. trebuie sa fie liposolubili
D. trebuie sa nu influenteze clearance-ul mucociliar
E. trebuie sa aiba efect osmotic
ABD
1308. La prepararea picaturilor pentru nas se folosesc urmatorii
conservanti antimicrobieni:
A. clorura de benzalconiu
B. borat de fenilmercur
C. esterii acidului p-hidroxibenzoic
D. butilhidroxianisol
E. butilhidroxitoluen
ABC
1309. Conform FR X, controlul calitatii picaturilor pentru nas se refera
la:
A. pH
B. masa totala pe recipient
C. continut in substanta activa
D. sterilitate
E. identificarea conservantilor antimicrobieni
ABC

267
1310. Conform FR X, picaturile pentru nas se prezinta sub forma de:
A. geluri
B. solutii
C. emulsii
D. suspensii
E. aerosoli
BCD
1311. Solutiile pentru spalaturi nazale:
A. sunt solutii izotonice
B. contin antiseptice
C. au pH acid
D. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml
E. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare
AB
1312. La prepararea picaturilor pentru nas, FR X prevede urmatoarele:
A. dizolvarea, emulsionarea sau suspendarea substantei active in vehicul
B. folosirea ca vehicul a solutiilor apoase izotonice sau a uleiului de floarea
soarelui neutralizat
C. eventuala folosire a unor substante auxiliare
D. Filtrarea preparatelor
E. completarea la masa prevazuta
ABCE
1313. Ce factori de formulare trebuie avuti in vedere pentru prepararea
erinelor apoase
A. stabilitatea
B. pH
C. izotonia
D. viscozitatea
E. absorbtia sistemica
ABCD
1314. Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot
influenta negativ miscarea cililor vibratili, perturbind procesul
fiziologic de aparare al sistemului mucociliar
A. apa distilata
B. agentii antioxidanti
C. conservantii care contin mercur (tiomersal)
D. concentratii mari de clorura de benzalconiu
E. tensioactivii in concentratii mici
CD

268
1315. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de
farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. antioxidanti
ABCD
1316. Ce tip de medicatie nazala s-a dovedit ca realizeaza o actiune
sistemica
A. nitroglicerina
B. este un mod obisnuit de medicatie
C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase
(propranololul)
D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele
medicamente dupa administrare orala
E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate
ACD
1317. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din
cauza caracterului iritant potential, in special la concentratii mari
A. propilenglicolul
B. alcoolul etilic
C. polietilenglicolii
D. sorbitolul 70% in apa
E. dextranii in apa
ABC
1318. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in
picaturi pentru nas
A. sulfat de neomicina
B. clorhidrat de efedrina
C. acetat de hidrocortizona
D. clorhidrat de procaina
E. insulina
ABCD

269
1319. Substantele tensioactive sunt folosite in preparatele nazale pentru
urmatoarele scopuri:
A. conservanti
B. solubilizanti
C. promotori de absorbtie
D. nu sunt indicate
E. pentru cresterea vâscozitatii
ABC
1320. Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de
afectiunea nazala tratata astfel:
A. In cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul creste spre
domeniul alcalin
B. In cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul scade spre acid
C. In inflamatii creste spre domeniul alcalin.
D. In inflamatii scade spre domeniul acid
E. Doar in rinite alergice pH-ul scade scpe domeniul acid, iar in inflamatii si
sinuzite pH-ul creste spre domeniul alcalin
AD

270
 Tema nr. 25
Suspensii farmaceutice
1321. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile,
conform farmacopeei
A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia
respectiva, cu sau fara agenti de suspendare,
B se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia
respectiva, cu agenti de suspendare,
C.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care
permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme,
D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se
pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la
un pH care distruge microorganismele eventual prezente.
E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp
AC
1322. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre
enunturi sunt corecte
A. marimea particulelor
B. viteza de sedimentare
C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei
D. viscozitatea
E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule
ABCD
1323. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise
de F.R. X la prepararea suspensiilor farmaceutice
A. umectanti
B. lubrifianti
C. conservanti
D. agenti pentru cresterea viscozitatii
E. polimeri bioadezivi
ACD
1324. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii
suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte
A. suspensiile care contin antibiotice
B. suspensii care se aplica pe plagi
C. suspensii care se aplica pe arsuri
D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor
E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare
BCD

271
1325. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii, in monografia de
generalitati; care din enunturi sunt corecte
A. marimea particulelor
B. masa totala pe recipient
C. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare”
D.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de
suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore
E in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de
suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile
ABC
1326. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie:
A. 50 micrometri
B. 100 micrometri
C. 180 micrometri
D. 200 micrometri
E. 300 micrometri
AC
1327. Prin ce proprietati, din cele de mai jos, se pot caracteriza
suspensiile defloculate
A. sedimentarea individuala a particulelor
B. Lichid clar deasupra sedimentului
C. evitarea cimentarii
D.redispersare foarte usoara
E. riscul formarii de sediment cimentat
AE
1328. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor:
A. dimensiunea particulelor solide insolubile
B. umectarea particulelor solide
C. viscozitatea mediului
D. Lipsa sarcinii electrice
E. lipsa stratului de hidratare
ABC
1329. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:
A. cresterea cristalelor
B. marirea viscozitatii
C. sedimentarea particulelor
D. formarea de flocoane
E. formarea de sedimente compacte
ABCE

272
1330. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este
de:
A. solubilizare micelara
B. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide
C. conferirea de sarcini electrice
D. umectare
E. floculare
BCD
1331. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie
este de:
A. solubilizare micelara
B. conferirea de sarcini electrice
C. adsorbtie ca strat multimolecular
D. scaderea tensiunii superficiale
E. marirea viscozitatii mediului de dispersie
*ACE
1332. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode:
A. metoda condensarii
B. metoda dispersarii
C. metoda amestecarii
D. metoda diluarii
E. metoda flocularii
AB
1333. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de
urmatoarele propietati fizice:
A. polimorfism
B. structura cristalina
C. punct de topire
D. stare anhidra sau solvatata
E. densitate
ABD
1334. In suspensii, viteza de sedimentare a particulelor insolubile:
A. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate
B. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%)
C. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile concentrate
D. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie
E. scade cu scaderea concentratiei fazei solide
CD

273
1335. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin:
A. folosirea de umectanti
B. folosirea agentilor de peptizare
C. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare
D. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule
E. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica
ABE
1336. Suspensiile floculate se deosebesc de cele defloculate prin:
A. viteza de sedimentare lenta
B. sedimentul afinat
C. sedimentul format din particule individuale
D. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului
E. supernatant clar
BE
1337. Suspensiile, fiind sisteme disperse instabile, formularea lor are ca
obiective:
A. evitarea sedimentarii particulelor suspendate
B. reducerea vitezei de sedimentare
C. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii
D. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate, a sedimentului
E. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor
BD
1338. Avantajele suspensiilor:
A. posibilitatea administrării de substanţe cu solubilitate redusă în apă
B. procesele de degradare ale substanţelor active sunt mai reduse
C. evitarea gustului neplăcut al substanţelor active
D. apariţia sedimentelor cimentate
E. pot fi administrate uşor persoanelor cu dificultăţi de înghiţire
*ABCE
1339. Controlul calităţii suspensiilor implică determinarea:
A. mărimii particulelor
B. vitezei de sedimentare
C. potenţialului Zetta
D. vâscozităţii
E. gradului de coalescenţă
ABCD

274
1340. In formularea suspensiilor se ţine seama de:
A. sedimentarea particulelor
B. creşterea mărimii particulelor
C. obţinerea unei suspensii floculate
D. obţinerea unei suspensii defloculate
E. de alţi factori, nu de cei enumeraţi mai sus
ABCD
1341. În suspensiile defloculate:
A. particulele dispersate sunt ca entităţi individuale
B. sedimentarea nu se realizează individual
C. viteza de sedimentare e mare
D. sedimentarea se face încet
E. sedimentul este foarte uşor de redispersat
AD
1342. Mărimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determină
folosind:
A. microscopul cu micrometru ocular etalonat
B. cernerea cu site standardizate
C. numărătorul Coulter
D. pipeta Andreasen
E. măsurarea volumului sedimentului
ABCD
1343. Sterilitatea suspensiilor se obţine prin:
A. sterilizare la autoclav
B. sterilizare la etuvă
C. filtrare
D. folosirea de materii prime sterile
E. prepararea pe cale aseptică
DE
1344. Suspensiile floculate se obţin:
A. prin realizarea floculării prin controlul sarcinii electrice a particulelor
B. cu ajutorul substanţelor tensioactive
C. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai dificil
D. prin agitare foarte puternică
E. prin adăugare de emulgatori
ABC

275
1345. Următorii factori influenţează comportamentul particulelor unei
suspensii:
A. structura cristaline
B. starea anhidră
C. forma amorfă
D. forma solvatată
E. culoarea substanţei suspendate
ABCD
1346. Caracteristicile unei suspensii defloculate:
A. viteza de sedimentare mare
B. sedimentul se formeaza încet
C. viteza de sedimentare mica
D. sedimentul se formeaza rapid
E. sedimentul se redisperseaza usor
BC
1347. Cresterea vâscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor:
A. creste viteza de sedimentare
B. încetineste viteza de sedimentare
C. contribuie la îmbunatatirea calitatii suspensiei
D. contribuie la scaderea calitatii suspensiei
E. reduce dimensiunea particulelor
BC
1348. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii:
A. diluate
B. cu particule considerate sferice
C. concentrate
D. Floculate
E. de uz extern
AB
1349. Suspensiile sunt sisteme disperse:
A .ultramicroeterogene
B. eterogene
C. instabile
D. stabile
E. omogene
BC

276
1350. Volumul de sedimentare:
A. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al
suspensiei
B. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al
sedimentului
C. este cuprins intre 0 si 1, in cazul unei suspensii ideale
D. este egal cu 1, in cazul unei suspensii ideale
E. se determina cu ajutorul zetametrului
AD
1351. valoare mai mica a unghiului de contact denota ca:
A. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid
B. predomina fortele de coeziune ale lichidului
C. are loc umectarea solidului
D. umectarea particulelor este dificila
E. particulele solide nu se lasa udate de apa
AC
1352. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida
in:
A. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul
B. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid
C. sedimentarea marimii particulelor
D. cresterea marimii particulelor
E. cimentarea sedimentarii
ACDE
1353. La controlul mărimii particulelor dintr-o suspensie, FR X
prevede:
A. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult
180 μm
B. 10 % din particule trebuie să aibă diametrul de cel puţin 180 μm
C. 90 % din particule trebuie să prezinte un diamentru de cel mult 50 μm
D. 90 % din particule trebuie să aibă dimensiuni de până la 180 μm
E. 20 % din particule trebuie să aibă diamentrul mai mare de 50 μm
AC

277
1354. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice următoarele
caracteristici:
A. aspect opac
B. vâscozitate care să nu permită sedimentarea fazei solide
C. omogenitate pe toată durata de păstrare
D. redispersarea sedimentului după o agitare de 1-2 minute şi menţinerea
omogenităţii pe durata administrării
E. particule în suspensie cu diametrul de maxim 10 microni
AD
1355. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ:
A. determinarea mărimii particulelor
B. determinarea vâscozităţii
C. determinarea vitezei de sedimentare
D. determinarea perioadei de înjumătăţire
E. determinarea capacităţii de redispersare
ABCE
1356. Creşterea cristalelor într-o suspensie este favorizată de:
A. existenţa unor polimorfi stabili
B. variaţiile de temperatură
C. existenţa formei hidratate a substanţei active insolubile
D. existenţa de particule suspendate cu acelaşi grad de dispersie
E. micşorarea gradului de dispersie şi existenţa unor forme ale particulelor
cu nivel energetic mai mare.
BE
1357. FR X are următoarele recomandări privind prepararea
suspensiilor:
A. substanţele solide se aduc la un grad de fineţe corespunzător scopului şi
modului de administrare
B. ele se dispersează în mediu de dispersie lichid printr-o metodă adecvată
C. suspensia se completează la volumul prescris (m/v)
D. La preparare se pot folosi şi substanţe auxiliare
E. suspensiile destinate administrării externe pot conţine agenţi de curgere
ABD

278
1358. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice
A. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor
defloculate
B. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment
compact, cimentat
C suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene , plastice sau
pseudoplastice, nu sedimenteaza, respectiv viteza de sedimentare este
incetinita
D.suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de
sediment, cu lichid opalescent deasupra
E.suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu
coloidal, sunt tixotrope
ABCE
1359. Consecintele interactiunilor intre particule in suspensii
farmaceutice sunt reprezentate de :
A. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de
respingere
B. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic
C. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare
D.o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar,care
determina oprirea unirii particulelor si formarea unui sistem floculat
E.adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric
determina coagularea si deci pierderea stabilitatii fizice
ABCD
1360. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei
suspensii defloculate de calitate corespunzatoare
A. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie
B. umectarea
C. conferirea de sarcina electrica
D. cresterea viscozitatii mediului de dispersie
E. Indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic
pentru dispersare
ABCD
1361. Avantaje ale utilizarii suspensiilor:
A. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase
B. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate
redusa
C. formularea nu prezinta dificultati
D. instalarea rapida a efectului terapeutic
E. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa

279
 ABE
1362. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu
ajutorul:
A. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular
B. sitelor standardizate
C. pipetei Andreasen
D. permeametrului Blaine
E. numaratorului de particule Coulter
ABCE
1363. Suspensii de uz extern:
A. picaturi pentru ochi
B. picaturi pentru nas
C. unguente
D. supozitoare
E. picaturi pentru ureche
ABE
1364. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin:
A. sedimentarea particulelor solide
B. cimentarea sedimentului
C. cresterea cristalelor
D. scaderea vascozitatii mediului de dispersie
E. coalescenta
ABC
1365. Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea
suspensiilor farmaceutice
A. umectanti
B. Lubrifianti
C. conservanti
D. agenti pentru cresterea viscozitatii
E. polimeri bioadezivi
ACD
1366. Suspensii care se administreaza pe alta cale decit cea orala, pentru
care se fac referiri in monografia Suspensiones din FR X, care trebuie
sa corespunda si prevederilor formelor farmaceutice corespunzătoare:
A. unguente
B. supozitoare
C. colire
D. solutii injectabile
E. solutii perfuzabile
CD

280
1367. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii , in monografia de
generalitati
A. marimea particulelor
B. masa totala pe recipient
C. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare”
D.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de
suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore
E.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de
suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile
ABC
1368. Suspensiile injectabile , conform farmacopeei
A se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia
respectiva, cu sau fara agenti de suspendare
B.se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia
respectiva, cu agenti de suspendare
C.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care
permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme
D.suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot
steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un
pH care distruge microorganismele eventual prezente
E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp
AC
1369. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee
referitoare la stabilitate
A. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea
particulelor in timp
B. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze
C. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze
omogenitatea pe durata administrarii
D. Incarcarea electrica, factor de stabilitate, se determina cu ajutorul
zetametrului
E. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea
administrarii
BCE
1370. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie:
A. 50 micrometri
B. 100 micrometri
C. 180 micrometri
D. 200 micrometri
E. 300 micrometri

281
 AC
1371. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:
A. cresterea cristalelor
B. marirea viscozitatii
C. sedimentarea particulelor
D. formarea de flocoane
E. formarea de sedimente compacte
ABCE
1372. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin:
A. precipitare prin dubla descompunere
B. precipitarea prin modificarea pH-ului
C. precipitarea cu solventi organici
D. triturare la mojar
E. procedeul sedimentarii
ABCD
1373. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii :
A. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la
microscop
B. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri
C. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25
micrometri
D. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri
E. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata, la
microscop
BC
1374. Suspensiile-picaturi pentru ochi,conform FR X:
A. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare
B. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim
25 micrometri
C. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise
D. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor
antimicrobieni
E. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim
50 micrometri
AB

282
1375. Prepararea suspensiilor se face prin:
A. dispersarea pulberilor intr-un vehicul
B. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul
C. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul
D. folosirea unui emulgator corespunzator
E. metoda gumei uscate sau continentala
AC
Tema nr. 26
Unguente
1376. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe
piele in preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii
factori au valori crescute; alegeti acei factori
A. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul
B. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul
C. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos
D. grosimea stratului cornos
E. suprafata de aplicare a preparatului pe piele
ABCE
1377. Adeps lanae anhydricus, proprietati, conform farmacopeei. Care
dintre enunturi sunt corecte
A. este un excipient hidrofil
B. este un emulgator apa/ulei
C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie
D. se dizolva in apa;
E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale
BCE
1378. Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de
absorbtie:
A. sunt anhidre si hidratate
B. cele hidratate au proprietati emoliente
C. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina
(10:90)
D. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate
E. cele hidratate se numesc si coldcreme
ABE

283
1379. Baze de unguent oficinale in FRX:alegeti-le
A. unguentum emulsificans
B. unguentum gliceroli
C. ungentum macrogoli
D. unguentum simplex
E. unguentum alcoholum lanae
ABCD
1380. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt
corecte
A. se prepara din polimeri hidrosolubili
B. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice
reticulate
C. sunt opace;
D. aspect: clar
E. se prefera administrarea pe cornee
ABD
1381. Care sunt bazele de unguent lavabile:
A. unguent emulgator
B. unguent cu stearina
C. unguent simplu
D. vaselina
E. glicerolatul de amidon
ABE
1382. Care sunt zonele terapeutice de la nivelul pielii:
A. suprafata externa
B. stratul cornos
C. epidermul viu si dermul superior
D. glandele pielii
E. conjunctiva oftalmica
ABCD
1383. Exemple de baze de unguent din F.R.X. sunt:
A. unguent emulgator
B. unguent cu glicerol
C. unguent cu macrogoli
D. unguent simplu
E. unguent cu carbopol
ABCD

284
1384. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in
stratul cornos sunt:
A. hidrocortizon
B. betametazona
C. fluocinolon
D. escina
E. estradiol
ABC
1385. Conform Suplimentului FRX din 2004, din clasa preparatelor
semisolide pentru aplicatii cutanate fac parte:
A. unguentele
B. crèmele
C. gelurile
D. emplastrele medicamentoase
E. solutiile
ABCD
1386. Substante formatoare de geluri sunt:
A. bentonita
B. acid poliacrilic
C. metilceluloza
D. lanolina
E. uleiul de ricin
ABC
1387. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate
fi mai mica daca:
A. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul
B. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica
C. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare
D. substanta este dizolvata in vehicul, rezultand o solutie saturata
E. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul
mic
CE
1388. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR.X:
A. unguent cu clotrimazol 1%
B. unguent cu acetat de hidrocortizon 1%
C. unguent cu fenilbutazona 4%
D. unguent cu oxid galben de mercur 2%
E. unguent cu oxid de zinc 10%
ABCE

285
1389. Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice
adecvate, se pot efectua urmatoarele determinari, conform FRX
Supliment 2004:
A. masurarea consistentei prin penetrometrie
B. masurarea densitatii
C. masurarea vascozitatii
D. masurarea conductibilitatii electrice
E. masurarea tensiunii superficiale
AC
1390. Conform FR.X, unguentele:
A. trebuie sa aibe un aspect omogen
B. examinate cu lupa, pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule
C. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4,5 si 8,5
D. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4,5
E. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 °C
AC
1391. Efectele preparatelor dermatologice la nivelul stratului cornos
sunt:
A. rehidratarea acestui strat
B. indepartarea chimica a tesutului ingrosat rezultat in urma afectiunilor la
acest nivel
C. ocluzia stratului cornos
D. absorbtia radiatiilor ultraviolete
E. indepartarea sebumuului din canalul sebaceu
AB
1392. Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane:
A. consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii
B. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos
C. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic
active
D. este favorabil difuziei in epiderm si derm
E. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos
BDE

286
1393. Benzile protectoare din compozitia emplastrelor:
A. Ajuta la separarea straturilor adezive ale emplastrelor
B. Se indeparteaza inainte de administrarea pe piele
C. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din
preparatul medicamentos, atunci cand este separata de stratul adeziv, inainte
de administrare
D. Se prezinta intr-o singura dimensiune
E. Sunt constituite din material sintetic sau natural
BCE
1394. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc
unguente:
A. cheratolitice
B. emoliente
C. antiseboreice
D. ecran antisolare
E. paste
DE
1395. La prepararea produselor semisolide de tip emulsie, amestecarea
fazelor se realizeaza:
A. la temperatura de 50 - 70 °C
B. la temperatura de 70 - 72 °C
C. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum
mic de faza dispersa
D. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare
a tipului de emulsie, urmata de o dispersare in picaturi mai fine
E. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au
un volum mare de faza dispersa
BD
1396. Lanolina, folosita ca excipient in formularea unguentelor,
indeplineste urmatoarele roluri:
A. vehicul hidrofob
B. agent de crestere a viscozitatii
C. formator de matrita, oferind consistenta necesara
D. emulgator ulei/apa
E. emulgator apa/ulei
ACE

287
1397. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in
tesutul viu al pielii in urmatoarele situatii:
A. dureri provocate de arsuri
B. deshidratarea si iritarea pielii
C. afectiuni premaligne sau maligne
D. pigmentarea excesiva a pielii
E. afectiuni inflamatoare
ACDE
1398. Gelurile hidrofile pot contine:
A. Amidon
B. Derivati celulozici
C. Ulei de parafina
D. Propilenglicol
E. Silicati de magneziu si aluminiu
AB
1399. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre:
A. amestecul de vaselina si ceara
B. lanolina
C. unguentul simplu
D. unguentul emulgator
E. alcoolii de lână
BCE
1400. Acceleratorii de penetrare folosiţi la obţinerea unguentelor:
A. scad temporar capacitatea barieră a pielii
B. au acţiune farmacologică
C. sunt incompatibili cu substanţele active
D. nu trebuie să permită pierderea unor compăonente ale lichidelor biologice
E. sunt alergeni
AD
1401. Bazele de unguent lavabile:
A. se îndepărtează numai prin spălare cu apă şi săpun
B. pot fi anhidre sau hidratate
C. se mai numesc evanescente
D. după aplicare pe piele formează un film care nu este oclusiv
E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lână hidratat
BCD

288
1402. Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu
pilocarpină clorhidrică sunt adevărate afirmaţiile:
A. se prepară pe cale aseptică
B. se sterilizează la etuvă
C. are concentraţia 2%
D. se păstrează la Separanda
E. se păstrează ferit de lumină
ACE
1403. Conform FR X mărimea particulelor de substanţă activă
suspendate într-un unguent oftalmic:
A. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 10 mg
substanţă medicamentoasă
B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri
C. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
ABC
1404. Factorii dependenţi de natura chimică a substanţei
medicamentoase care influenţează transferul cutanat sunt:
A. coeficientul de repartiţie U/A
B. activitatea termodinamică a substanţei medicamentoase
C. coeficientul de repartiţie strat cornos/vehicul
D. clearance-ul substanţei medicamentoase după traversarea stratului cornos
E. prezenţa unei duble legături C2-C3.
BCD
1405. Penetrarea substanţelor medicamentoase prin piele este crescută
în:
A. porţiunea posterioară auriculară
B. zona plantară
C. zona presternală
D. zona anterioară a braţelor
E. cazul în care se administrează esteri ai acidului nicotinic
ACE

289
1406. Referitor la mărimea particulelor suspendate într-o bază de
unguent FR X prevede:
A. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 200 mg
substanţă medicamentoasă
B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
C. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri
D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100
micrometri
E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
BE
1407. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor:
A. acid sorbic
B. acid citric
C. fenol
D. galat de propil
E. butil hidroxi anisol
DE
1408. Bazele de unguente pot fi:
A. baze de tip solutie
B. baze de unguent lavabile
C. baze de tip suspensie
D. baze grase hidrofobe
E. baze hidrosolubile
BDE
1409. Criterii de calitate în formularea unguentelor:
A. stabilitatea fizoco-chimica
B. puritatea
C. inocuitatea
D. eficienta
E. cantitatea fazei apoase din compozitie
ABCD
1410. În functie de gradul de dispersie al substantelor active, unguentele
pot fi:
A. unguente-solutii
B. unguente cu mai multe faze
C. unguente hidrosolubile
D. unguente-suspensii
E. unguente-emulsii
ABDE

290
1411. Unguentul emulgator:
A. este oficinal în FR X
B. este oficinal în FR IX
C. este o baza de unguent lavabil
D. este o baza anhidra de tip ulei/apa
E. eset o baza hidratata de tip ulei/apa
ACD
1412. Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii,
urmata de eliberarea pe o perioada prelungita de timp (,,efect
rezervor,,) se intalneste la preparatele dermatologice ce contin:
A. antiseptice
B. cheratolitice (acid salicilic, sulf)
C. astringente (acid citric, acid tartric)
D. corticosteroizi (fluocinolon, hidrocortizon, s.a.)
E. hormoni sexuali (testosteron, estradiol)
DE
1413. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
A. sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos
B. sa mareasca capacitatea bariera a pielii
C. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice
D. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii
E. toate cele de mai sus
ACD
1414. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtie
cutanate:
A. azona
B. dimetilsulfoxid
C. dimetilformamida
D. dimetilacetamida
E. metilceluloza
ABCD
1415. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma
geluri:
A. alcoolul cetilstearilic
B. cetilsulfatul de sodiu
C. bentonita
D. dioxidul de siliciu coloidal
E. metilceluloza
CDE

291
1416. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse
naturale organice:
A. tragacanta
B. pectina
C. carboximetilceluloza
D. bentonita
E. dioxidul de siliciu
AB
1417. Gelurile:
A. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un
sistem tridimensional al unei matrite polimerice
B. au aspect clar
C. sunt lipodispersabile
D. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de
25 %) (mai putin de 25 procente)
E. nu sunt lavabile
AB
1418. Bazele grase hidrofobe:
A. au aspect translucid
B. sunt usor de indepartat prin spalare
C. au efect ocluziv
D. pot incorpora cantitati mari de apa
E. au proprietati emulgatoare, cand sunt folosite ca atare (fara adaos de
emulgator).
AC
1419. În formularea unguentelor se urmăreşte realizarea următoarelor
criterii cosmetice:
A. uşurinţă la aplicare
B. consistenţă ridicată
C. absenţa caracterului lipicios
D. asigurarea stabilităţii fizico-chimice a substanţelor medicamentoase
E. absenţa texturii grunjoase la aplicare
ACE
1420. Hidrogelurile, preparare, caracteristici si aplicare
A. se prepara din polimeri hidrosolubili
B. preparate cu acid poliacrilic (Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu
hidroxid de potasiu sau cu trietanolamina
C. sunt opace
D. sunt lavabile
E. se prefera administrarea pe cornee

292
 ABD
1421. Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari
pentru preparatele semisolide pentru aplicare cutanata:
A. Masa sau volumul eliberat
B. Marimea particulelor
C. Sterilitatea
D. Dizolvarea
E. Nici unul din raspunsurile de mai sus
AC
1422. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos
A. emoliente
B. cheratolitice
C. sistemice
D. pentru glandele pielei
E. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei
AB
1423. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor
pielei
A. antiseboreice
B. depilatoare
C. vasoconstrictoare
D. antiperspirante
E. deodorante
ABD
1424. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de
unguent
A. vaselina
B. polidimetilsiloxanul
C. ceara de albine
D. parafina
E. vehicul hidrofob, formator de matrita
ADE
1425. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol
A. alcool cetilic
B. alcool etilic
C. alcool stearilic
D. glicerol
E. excipienti lipofili, solizi, pentru formarea matritei impreuna cu excipienti
lichizi
ACE

293
1426. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol
A. acid stearic
B. acid sorbic
C. acid palmitic
D. acid citric
E. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu
baze spre a forma emulgatori (stearat de sodiu)
ACE
1427. Exemple de esteri, corpuri grase, utilizati in baze de unguent
A. monostearat de glicerol
B. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic
C. esteri de sorbitan (Span)
D. esteri de polioxietilen sorbitan(Tween)
E. rol de formatori de matrita
AE
1428. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la:
A. omogenitate
B. marimea particulelor
C. pH
D. vascozitate
E. sterilitate
ABCE
1429. Unguentul cu macrogoli:
A. este o baza de unguent hidrosolubila anhidra
B. este o baza de unguent hidrosolubila hidratata
C. este un gel
D. da incompatibilitati cu polietilena
E. este o baza de unguent oficinala in FR X
ADE
1430. Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente:
A. aspect omogen
B. culoare si aspectul caracteristice componentelor
C. pH cuprins intre 3,5-5,5
D. marimea particulelor 50 microni
E. pH cuprins intre 4,5-8,5
ABDE

294
 Tema nr. 27
Preparate transdermice
1431. Un sistem farmaceutic :
A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei
medicamentoase
B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata , reproductibila si de
lunga durata
C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare
si asigurare a cineticii de cedare este diferit
D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente
E. sistemele terapeutice au numai efecte locale
ABC
1432. În funcţie de viteza cedării substanţei active, sistemele cu cedare
controlată pot fi clasificate în:
A. sisteme de administrare cu viteză preprogramată,
B. sisteme de administrare cu viteză controlată prin activare,
C. sisteme cu eliberare autoreglabilă,
D. sisteme cu eliberare prelungită,
E. sisteme cu eliberare prelungită sau susţinută.
ABC
1433. Un preparat farmaceutic cu cedare prelungită se caracterizează
prin:
A. cedarea substanţei active este etapa limitantă a vitezei de absorbţie,
B. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin zero,
C. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin unu,
D. cedarea substanţei active nu constituie etapa limitantă a vitezei de
absorbţie,
E. cedare susţinută, pe o perioadă mai lungă de timp a substanţei active.
ABE
1434. Sistemele de administrare cu viteză preprogramată:
A. permit cedarea controlată a substanţei medicamentoase,
B. permit cedarea susţinută a substanţei medicamentoase,
C. sunt sisteme rezervor sau matriţă,
D. sunt sisteme rezervor, matriţă sau microcompartimente închise,
E. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă.
AD

295
1435. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice
transdermice sunt:
A. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare
B. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici
C. cedate numai pe baza gradientului de concentratie
D. nitroglicerina, estradiol, hidrocortizon acetat, clonidina
E. nitroglicerina, estradiol, clonidina, scopolamina.
BE
1436. In sistemele terapeutice transdermice, elementul de control al
cedarii substantei medicamentoase este:
A. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
B. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
C. o matrita monolitica corespunzator formulata
D. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric
E. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
ACD
1437. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice
transdermice prezinta urmatoarele caracteristici:
A. se face cu o viteza predeterminata
B. se face pe o perioada de 24 - 48 ore
C. se face pe o perioada de 12 - 24 ore
D. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila
E. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie
ABDE
1438. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa
sub forma de:
A. solutie
B. suspensie
C. particule solide
D. emulsie
E. aerosoli
ABC
1439. Sistemele rezervor cu cedare controlată, alegeţi variantele corecte:
A. conţin substanţa activă sub formă de soluţie, suspensie, formă solidă,
B. cedarea substanţei active se realizează prin difuzie moleculară,
C. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică sau prin masa unui
polimer,
D. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică ,
E. membrana polimerică nu are o permeabilitate specifică.
ABC

296
1440. Un sistem terapeutic transdermic (F.R. X, supliment 2004), alegeţi
variantele corecte:
A. este un preparat farmaceutic flexibil, de dimensiuni diferite, care conţine
o substanţă activă,
B. este un preparat farmaceutic flexibil, de dimensiuni diferite, care conţine
una sau mai multe substanţe active,
C. nu conţine excipienţi,
D. poate fi constituit dintr-o matriţă solidă sau semisolidă, un rezervor
semisolid,
E. se poate aplica pe pielea lezată pentru a elibera substanţa activă în
circulaţia sistemică.
BD
1441. Sistemele terapeutice transdermice:
A. se aplica pe leziunea respectiva a pielii
B. irita pielea
C. nu sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate
D. au un film protector
E. contin doua folii preotectoare.

1442. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro

sunt false cu exceptia;
A. este un sistem tip rezervor
B. contine triturat de nitroglicerina pe lactoză în ulei de silicon,
C. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei
pectorale
D. este un sistem tip matriţă
E. se foloseste ca implant cutanat.
AB
1443. In cazul sistemelor cu cedare controlata, eliberarea substantei
medicamentoase;
A. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale
B. se face cu o viteza inconstanta
C. este influentata de variabilele fiziologice locale
D. viteza de cedare este neprogramata
E. se face cu o viteza nereproductibila

297
1444. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt
adevărate;
A. este un implant ocular
B. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona
C. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40
D. contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat
E. reprezintă un exemplu de sistem cu cedare controlată tip rezervor.
ACDE
1445. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a
substantei medicamentoase activate de enzime sunt false cu exceptia:
A. rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta
medicamentoasa
B. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0
C. hidroliza enzimatică a biopolimerilor asigură cedarea substanţei active
D. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1
E. un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei
AC
1446. Sistemele terapeutice transdermice –afirmatii adevarate:
A. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida
B. Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune
transdermica a substantelor active
C. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida
D. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a
substantelor active
E. nu conteaza tipul matritei
BC
1447. Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila fac
parte:
A. sistemele bioadezive
B. dispozitive cu cedare controlata
C. sisteme cu eliberare pulsatorie
D. sisteme cu eliberare autoreglabila
E. sisteme vectorizate
BCDE

298
1448. In cazul dispozitivelor modulabile pentru transportul
medicamentos transdermic se poate folosi drept control exterior:
A. pompe peristaltice
B. Iontoforeza
C. sisteme bioadezive
D. Electroporarea
E. fonoforeza
BDE
1449. Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei
medicamentoase:
A. pompe peristaltice
B. sisteme vectorizate
C. sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de permeabilitate
D. sisteme matrita sau monolitice, cu cedare controlata de difuzie
E. sisteme cu microcompartimente inchise, cu cedare controlata de dizolvare
CDE
1450. Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara
printr-o membrana polimerica:
A. Ocusert
B. Nitroderm
C. Scopoderm
D. Catapres
E. Nitro-Dur
ABCD
1451. Duragesic – afirmatii adevarate:
A. este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei
medicamentoase
B. contine Fentanil
C. membrana care reglează cedarea este etilen vinilacetat,
D. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea
plasturilor
E. este un sistem terapeutic tip matriţă.
ABCD
1452. Sistemul Deponit
A. este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina
B. este un sistem iontoforetic periodic transdermic
C. este un sistem terapeutic tip rezervor
D. este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer
izobutilenic
E. contine nitroglicerina asociata cu clonidina.

299
 AD
1453. Sistemul Compudose :
A. este dispozitiv de cedare modulat din exterior
B. este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant
subdermic
C. contine estradiol intr-un elastomer siliconic
D. contine Levonorgestrel intr-un elastomer siliconic
E. se utilizează în medicina veterinară.
BCE
1454. Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare – exemple:
A. pompe osmotice
B. dispozitive de perfuzare ambulatorii
C. sisteme de perfuzare continua
D. pompe peristaltice
E. sisteme vectorizate
ABC
1455. Exemple de pompe de perfuzare implantabile:
A. Sistemul Oros
B. Catapres
C. dispozitive cu presiune de vapori
D. pompe peristaltice
E. Sistemul Deponit
CD
1456. Dispozitivele cu modulare din exterior sunt:
A. hidrogeluri termosensibile
B. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului
C. pompe seringi
D. Iontoforeza
E. Sistemul Oros
AB
1457. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita:
A. Progestasert
B. Ocusert
C. Nitro-dur
D. Compudose
E. Deponit

CDE

300
1458. Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se
intalneste in:
A. Pompa osmotica elementara (Oros).
B. Pompa osmotica „push pull”
C. Pompa osmotica implantabila Alzet
D. Pompa osmotica Ocusert
E. Pompa osmotica Progestasert
ABC
1459. Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente
inchise
A. Sistemul Nitrodisc
B. Dispozitiv transdermic contraceptiv
C. Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C
D. Sistemul Deponit
E. Sistem terapeutic transderm-Nitro
ABC
1460. Sistemele terapeutice transdermice –conditionare;
A. sub forma de rezervor solid
B. prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea
C. sub forma de rezervor semisolid
D. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea
E. prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea
AE
1461. Electroporarea:
A. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic
B. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei
medicamentoase modulate mecanic
C. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei
medicamentoase modulate prin control exterior
D. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic
E. se mai numeste si iontoforeza.
AC
1462. Fonoforeza:
A. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu
ajutorul ultrasunetelor,
B. se numeste si ionoforeza
C. modulează cedarea substanţei active dintr-un dispozitiv polimeric,
D. foloseste degradarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor
medicamentoase

301
E. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase
modulate prin control exterior.
AE
1463. Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice:
A. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active
B. trebuie să menţioneze doza eliberată pe unitatea de timp şi aria suprafeţei
de eliberare
C. trebuie să menţioneze doza eliberată şi aria suprafeţei de eliberare
D. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active, acestea
fiind stiute
E. trebuie să menţioneze aria suprafeţei de eliberare

1464. Iontoforeza:
A. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor
medicamentoase
B. utilizeaza un câmp electric pentru activarea transportului moleculelor
medicamentoase
C. s-a cercetat clinic pentru următoarele substanţe – lidocaina clorhidrat,
insulina, sulfamide, dexametazona fosfat sodica,
D. se mai numeşte şi sonoforeză.
E. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor
medicamentoase
BC
1465. Referitor la determinarea calităţii sistemului terapeutic
transdermic este adevarat ca:
A. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza
B. trebuie sa corespunda determinarii C a uniformitatii continutului unidoza
C. se poate determina eliberarea substanţelor active prin metoda aparatului
cu disc, metoda celulei sau metoda cilindrului rotativ,
D. uniformitatea este stabilita standard
E. toate afirmatiile sunt false

1466. Sistemele bioadezive:

A. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele
biologice
B. eliberarea este controlata de osmoză prin bariera gelifiata
C. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare
D. mecanismul bioadeziunii este fizico-chimic
E. eliberarea este controlata de difuzie prin bariera gelifiata

302
1467. Sistemul terapeutic Norplant:
A. este un dispozitiv intrauterin
B. contine progesteron
C. contine levonorgestrel
D. se aplica prin implantare subdermic
E. este un sistem terapeutic tip rezervor
CDE
1468. Sistemul Nitrodisc (Roberts):
A. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic
B. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral
C. Viteza de cedare poate creste la asociere cu palmitat de izopropil sau ulei
mineral,
D. este format din microcompartimente inchise ăntr-o matriţă lipofilă
siliconică,
E. este format din microcompartimente deschise
ACD
1469. Sistemul Progestasert:
A. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona
B. este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat
C. contine cristale de progesterona dispersate in ulei de silicona
D. este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat
E. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1
BC
1470. Sistemul Nicoderm CQ
A. este un dispozitiv intradermic
B. conţine nicotină
C. este un sistem de tip rezervor
D. este un sistem de tip matriţă
E. conţine o membrană polimerică care controlează viteza de cedare a
substanţei active.
BCE
1471. Sistemele tip matriţă – alegeţi variantele corecte:
A. viteza de cedare a substanţei active este controlată prin intermediul
matriţei polimerice lipofile sau hidrofile,
B. viteza de cedare a substanţei active este dependentă de timp,
C. modularea vitezei de cedare preprogramată a substanţei active se face
prin controlul dozei de încărcare, solubilitatea substanţei în polimer şi
difuzia acesteia în polimer,
D. se pot prepara prin suspendarea substanţei active în polimer,

303
E. se pot prepara prin suspendarea substanţei active şi a polimerului într-un
solvent comun.
AC
1472. Sistemul Nitro- Dur
A. este un sistem terapeutic transdermic de tip rezervor,
B. este un sistem terapeutic transdermic de tip matriţă,
C. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în lactoză,
D. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în alcool polivinilic,
E. se aplică pe piele pe o durată de 48 de ore.
BCD
1473. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip rezervor:
A. sistemul Occusert
B. Nitroderm,
C. Progestasert,
D. Nitro-Dur
E. Compudose
ABC
1474. Dispozitivele cu cedare controlată – afirmaţii adevărate:
A. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză prelungită,
B. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză constantă,
C. realizează o concentraţie plasmatică constantă,
D. realizează o concentraţie plasmatică prelungită,
E. sunt reprezentate de sistemele terapeutice transdermice.
BCE
1475. Iontoforeza:
A. utilizează tehnologia electrotransportului,
B. asigură energie electrică de nivel scăzut,
C. asigură energie electrică de nivel înalt,
D. permite transferul de peptide şi proteine,
E. transportul substanţei active prin piele este asigurat de energia electrică de
nivel înalt.
ABD
1476. Sistemele cu cedare pulsatorie – afirmaţii adevărate:
A. asigură o cedarea substanţelor active cu viteză constantă,
B. asigură o cedarea substanţelor active prin modulare pulsatorie,
C. se clasifică în dispozitive cu cu modulare exterioară şi dispozitive
automodulabile,
D. controlul cedării pulsatorii poate fi chimic sau electronic,
E. controlul cedării pulsatorii poate fi fizic sau electronic,

304
1477. Dispozitivele modulabile reversibil în funcţie de un agent din
mediu,
A. reprezintă sisteme inteligente de cedare a substanţei medicamentoase,
B. reprezintă sisteme dispozitive cu eroziune modulată electric,
C. se realizează prin desorbţie competitivă, reacţia cu un substrat enzimatic,
ăncapsularea de celule vii,
D. sunt sisteme intelingente de cedare a substanţei medicamentoase,
E. reprezintă dispozitive modulate din exterior.

1478. Dispozitivele modulabile pentru transportul transdermic –

afirmaţii adevărate:
A. reprezintă dispozitive modulate din exterior,
B. sunt dispozitive cu cedare controlată,
C. sunt dispozitive cu cedare autoreglabilă,
D. se obţin prin aplicarea unui câmp electric, a ultrasunetelor, prin
electroporare.
E. se obţin prin aplicarea unui câmp electric, câmp magnetic, a
ultrasunetelor, prin electroporare.
ABD
1479. Sistemele cu eliberare controlată, alegeţi variantele corecte:
A. sunt sisteme cu eliberare prelungită,
B. cedarea substanţei active este dependentă de variabilele fiziologice ale
locului de administrare,
C. cedarea substanţei active este independentă de variabilele fiziologice ale
locului de administrare
D. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de 10 – 12 ore,
E. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de zile,
săptămâni sau ani.
BE
1480. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip rezervor –
alegeţi variantele corecte:
A. Estraderm (progesteron),
B. Transderm – Scop (scopolamina),
C. Catapress – TTS (clonidina),
D. Occusert (pilocarpina nitrat),
E. Duragesic (fentanil citrat).
ABCD

305
1481. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip matriţă –
alegeţi variantele corecte:
A. Nitro-Dur (nitroglicerina),
B. Compudose (estradiol)
C. Deponit (isosorbit dinitrat),
D. Compudose (progesteron)
E. Deponit (nitroglicerina).
ABE
1482. Sistemul iontoforetic periodic transdermic (SIPT) – alegeţi
variantele corecte:
A. producerea curentului electric se realizează periodic,
B. permite administrarea de peptide,
C. permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric,
D. nu permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric
E. asigură administrarea de hormoni.
BC
1483. Dispozitivelecu cedare modulată prin schimbarea pH-ului:
A. reprezintă sisteme cu cedare controlată,
B. sunt sisteme de administrare cu cu viteza controlată prin activare,
C. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă,
D. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e
dependentă de pH,
E. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e
independentă de pH,
CD
1484. Reacţia cu un substrat enzimatic ca mecanism al cedării
substanţei active – alegeţi variantele corecte:
A. dispozitive cu membrană de control,
B. dispozitive cu eroziune controlată,
C. dispozitive cu solubilitate controlată,
D. dispozitive cu desorbţie competitivă,
E. dispozitive cu modulare din exterior.
ABC

306
1485. Dispozitivele cu eroziune controlată – alegeţi variantele corecte:
A. sunt dispozitive automodulabile,
B. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e dependentă de
pH,
C. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e independentă de
pH,
D. modularea vitezei de eroziune e dependentă de reacţia substratului
enzimatic cu modificarea pH-ului,
E. modularea vitezei de eroziune e independentă de reacţia substratului
enzimatic cu modificarea pH-ului,

ABD

307
 Tema nr. 28
Preparate rectale
1486. Gliceridele semisintetice ca baze de supozitor – alegeţi variantele
corecte:
A. au consistenta necesara
B. instabile, autooxidabile
C. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei
D. contractie de volum redusa;
E exista numeroase tipuri, cu serii diferite, fiecare avind proprietati fizico-
chimice si tehnologice particulare, ceea ce determina alegerea excipientului
pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat
AE
1487. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti
pentru supozitoare
A. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase
insolubile in apa
B. risc crescut de contaminare microbiana
C. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice
D. stabilitate la caldura
E. actiune iritanta asupra mucoasei rectale
ADE
1488. Etapele care se succed de la administrarea supozitorului pina la
patrunderea substantei medicamentoase in circulatia generala:alegeti
variantele corecte
A. topirea excipientului lipofil
B. dizolvarea excipientului hidrosolubil
C. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea
in mucusul rectal
D. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala
E. transferul direct din excipient in mucoasa rectala
ABCD
1489. Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice:
A. Hidrofilie variata
B. putere emulgatoare diferita
C. prezinta polimorfism accentuat
D. solidificare rapida
E. Solidificare medie, lenta
ABDE

308
1490. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare
neajunsuri determinate de unele proprietati nefavorabile ale
excipientului; precizati enunturile corecte
A. indicele de aciditate mare
B. indicele de iod mare
C. polimorfism
D. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite
E. lipsa hidrofiliei
CDE
1491. Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala,
sub forma de supozitoare
A. sunt destinate numai pentru actiune locala
B. sunt destinate numai pentru actiune sistemica
C. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin
mucoasa rectala
D. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. a supozitoarelor
lipofile sau dizolvarea intr-o ora a celor cu baze hidrosolubile
E. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de
farmacopee este sinonim cu cel pentru dizolvarea comprimatelor
CD
1492. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare:
A. stabilitate la caldura
B. contaminare microbiana redusa
C. higroscopicitate
D. capacitate mare de dizolvare
E. dezagregare rapida
ABD
1493. Calea rectala se abordeaza atunci cand:
A. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si
intestinale
B. pacientul prezinta leziuni rectale
C. administrarea este de durata, in afectiuni cronice
D. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj
hepatic
E. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala
ACD

309
1494. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute
prin topire si turnare sunt adevarate:
A. procedeul se realizeaza la rece
B. se determina capacitatea formelor goale
C. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces
D. se determina factorul de dislocuire
E. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de
supozitoare
BCD
1495. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in
F.R.X.:
A. grasimi semisintetice
B. Brij
C. Myrj
D. masa gelatinoasa
E. masa de polietilenglicoli
ADE
1496. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor:
A. ulei de ricin
B. glicerol
C. propilenglicol
D. dioxid de siliciu coloidal
E. lanolina
ABCE
1497. Promotorii de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor:
A. tocoferol
B. acid sorbic
C. tensioactivi
D. hialuronidaza
E. acid oleic
CDE
1498. Supozitoarele rectale au forma:
A. cilindro-conica
B. sferica
C. ovoidala
D. de cilindri ascutiti la un capat
E. torpila
AE

310
1499. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor
se folosesc:
A. Massa Estarinum
B. Eucerina
C. Witepsol
D. Masa gelatinoasa
E. Adeps solidus
ACE
1500. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia
substantelor medicamentoase din supozitoarele rectale nu este
adevarata:
A. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie
mucoasa/excipient al substantei dizolvate in masa topita
B. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul
rectal
C. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva
D. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei
medicamentoase
E. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei
medicamentoase
BD
1501. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu
glicerol nu este adevarata:
A. se prepara prin modelare manuala
B. nu sunt higroscopice
C. se prepara din carbonat de sodiu anhidru, glicerina si stearina
D. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare
E. sunt supozitoare rectale
AB
1502. Dezavantajele untului de cacao, folosit ca excipient la prepararea
supozitoarelor, sunt:
A. tendinta de a rancezi
B. inocuitate
C. contractie de volum la racire mica si insuficienta
D. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4
zile)
E. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs
ACDE

311
1503. Gliceridele semisintetice, ca baze de supozitoare, prezinta
urmatoarele caracteristici:
A. capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi
B. solidificare rapida, medie sau lenta
C. capacitate emulgatoare diferita
D. contractie de volum la racire mica
E. hidrofilie crescuta
ABC
1504. Masa gelatinoasa, ca baza de supozitoare, prezinta urmatoarele
inconveniente in utilizare:
A. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante
medicamentoase
B. sensibilitate la umiditate
C. glicerolul este usor iritant al mucoasei
D. nu are o consistenta suficienta
E. poate fi contaminata cu microorganisme
CD
1505. Dezavantajele folosirii untului de cacao sunt:
A. inocuitatea
B. toleranţa locală bună
C. variaţiile în compoziţie
D. tendinţa de râncezire
E. polimorfismul
CDE
1506. Gliceridele semisintetice folosite ca baze de supozitoare se
caracterizează prin:
A. punct de topire la 40-450C
B. punct de topire la 32-340C
C. indice de iod scăzut
D. indice hidroxil mare
E. solidificare rapidă
BCDE
1507. Untul de cacao:
A. este un excipient gras
B. este un excipient hidrofil
C. se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Theobroma cacao
D. are tendinţă de râncezire
E. se păstrează la rece, ferit de lumină
ADE

312
1508. Absorbtia substantelor active din supozitoare, la nivelul rectului,
se realizeaza prin si datorita:
A. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si
limfatice
B. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portala
C. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct în circulatia portala
D. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia
generala prin vena iliaca
E. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia
hepatica prin vena porta
ABD
1509. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara
supozitoarele de glicerina oficinale în FR X ?
A. Modelare manuala
B. Presare
C. Topire, turnare în forme
D. Supozitoare rectale
E. Supozitoare vaginale
CD
1510. Dupa FR X, supliment 2004, supozitoarele sunt:
A. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active
B. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe
substante active dispersate sau dizolvate într-o bază adecvată,
C. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala
D. sunt destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala
E. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile*
BDE
1511. Untul de cacao are urmatoarele proprietati:
A. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 30 °C
B. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 40 °C
C. revine la forma stabila beta în decurs de cca 4 zile de la supratopire
D. revine la forma stabila beta dupa câteva ore de la supratopire
E. formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36
°C
BCE

313
1512. Ca baza de supozitoare, untul de cacao prezinta urmatoarele
dezavantaje:
A. se inmoaie si se topeste intre 30 - 35 ° C
B. are o compozitie variabila
C. prezinta un polimorfism accentuat
D. are contractie de volum mica dupa turnare si solidificare in forme (tipar)
E. prezinta inocuitate totala si toleranta locala buna
BCD
1513. Untul de cacao:
A. prezinta 4 forme polimorfe cu puncte de topire diferite
B. forma stabila este forma gamma
C. forma stabila este forma beta
D. revenirea la forma stabila se face in decurs de circa 4 zile
E. revenirea la forma stabila se face in decurs de 24 ore.
ACD
1514. Gliceridele semisintetice se caracterizeaza prin:
A. punct de topire cuprins intre 32 - 34 ° C
B. punct de topire cuprins intre 50 - 52 ° C
C. indice de iod scazut (mai mic de 7)
D. indice de iod crescut (mai mare de 30)
E. indice de hidroxil ridicat
ACE
1515. Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de
supozitoare:
A. PEG 400
B. Suppocire
C. Adeps solidus
D. Masa Estarinum
E. Span 60
BCD
1516. Pentru imbunatatirea hirofiliei bazelor de supozitoare grase se
adauga in formulare:
A. ulei de ricin
B. alcool cetilic 5 % (procente)
C. parafina
D. Tween
E. ulei de parafina
BD

314
1517. Suspendarea substantei medicamentoase in baza de supozitoare se
face:
A. dupa o pulverizare prealabila a acesteia
B. prin triturare initiala cu un excipient fluid
C. prin triturare initiala cu o parte din baza topita
D. prin triturare cu toata masa topita
E. prin incorporare in baza ca atare
ABC
1518. La prepararea supozitoarelor prin procedeul de topire - turnare
trebuie cunoscute:
A. capacitatea formei goale
B. masa matritei
C. cantitatea de excipient care umple forma goala
D. cantitatea de substanta activa dislocuita de cantitatea de excipient
E. cantitatea de excipient dislocuita de substanta medicametoasa
ACE
1519. Factorul de dislocuire al untului de caco:
A. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de 1 g de substanta
medicamentoasa
B. este redat in tabele pentru o serie de substante medicamentoase
C. se determina empiric
D. se foloseste pentru calcularea masei de excipient necesar prepararii prin
topire - turnare a unui anumit numar de supozitoare
E. se determina din valoarea indicelui de saponificare al excipentului
ABD
1520. Produsul Suppocire folosit ca baza de supozitoare:
A. apartine categoriei gliceridelor semisintetice folosite la prepararea
supozitoarelor
B. este o baza dispersabila in apa
C. se obtine pornind de la uleiul de palmier care se hidrogeneaza si apoi se
supune inter sau transesterificarii
D. este sinonim cu produsul Witepsol
E. prezinta o hidrofilie crescuta si o conservare mai buna in comparatie cu
untul de cacao
ACE

315
1521. Gliceridele semisintetice prezintă următoarele avantaje
comparativ cu untul de cacao:
A. înlătură inconvenientele tehnologice
B. îmbunătăţesc conservarea supozitoarelor
C. au o hidrofilie mai mică
D. favorizează turnarea în forme datorită absenţei fenomenului de
supratopire
E. se dizolvă rapid în fluidul rectal
ABD
1522. Polietilenglicolii utilizaţi ca excipienţi pentru supozitoare rectale:
A. se topesc la temperatura corpului
B. se dizovă în mucusul rectal
C. nu extrag apa din ţesuturile vicinale rectului
D. determină creşterea presiunii osmotice locale, având ca risc eliminarea
supozitorului
E. se prepară prin topire şi turnare în forme
BDE
1523. Prezenta tensioactivilor in compozitia supozitoarelor determina:
A. modificarea vascozitatii
B. modificarea hidrofiliei
C. modificarea punctului de topire
D. imbunatatirea absorbtiei
E. imbunatatirea stabilitatii chimice a substantelor active
BD
1524. Dioxidul de siliciu coloidal se foloseste la prepararea
supozitoarelor:
A. pentru a modifica vascozitatea
B. pentru a modifica punctul de topire
C. pentru a modifica hidrofilia
D. pentru a imbunatati absorbtia
E. pentru a usura incorporarea unor substante
AE
1525. Prevederi ale F.R. X in monografia de generalitati referitoare la
supozitoare
A. se pot obtine prin turnare
B. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica
C. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale
D. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii
precizate
E. se interzice folosirea de substante auxiliare

316
 AD
1526. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru
supozitoare se face in urmatoarele sisteme disperse
A. solutie
B. suspensie
C. emulsie
D. eutectic
E. dispersie solida
ABC
1527. In ce conditii are loc absorbtia substantelor medicamentoase dupa
administrarea supozitoarelor rectale si care este posibilitatea de a se
evita efectul primului pasaj hepatic
A. nu este posibila evitarea metabolizarii la prima trecere prin ficat, dupa
administrare rectala
B. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta
absorbita intra in circulatia sistemica evitind ficatul
C. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta
absorbita intra in circulatia sistemica dupa ce a traversat ficatul
D. absorbtia la nivelul hemoroidalelor superioare dreneaza substanta
absorbita cu fluxul sanguin prin ficat
E. prezenta anastomozelor intre venele hemoroidale face ca o parte a
substantei absorbite sa traverseze ficatul
BDE
1528. Ce aspecte biofarmaceutice au loc la administrarea supozitoarelor
din excipienti grasi , unt de cacao sau gliceride semisintetice:
A. topirea excipientului
B. dizolvarea excipientului
C. sedimentarea particulelor in suspensie
D. cedarea este favorizata de particule cu grad de dispersie avansat
E. in cazul substantelor usor solubile in apa, particulele mai mari vor ajunge
mai repede la mucus iar dizolvarea este usoara
ACDE
1529. Ce factori biofarmaceutici favorizeaza absorbtia substantei
medicamentoase din supozitoarele rectale
A. prezenta substantei medicamentoase in suspensie
B. solubilitatea cit mai mare in excipient
C. solubilitatea in mucusul rectal
D. coeficient de repartitie mare intre mucoasa rectala si faza apoasa
E. activitate termodinamica mare a substantei medicamentoase
BCDE

317
1530. Controlul calitatii supozitoarelor conform FR X:
A. aspect
B. omogenitate
C. comportament la topire sau dizolvare
D. uniformitatea masei
E. sterilitate
ACD
1531. Substante auxiliare admise de FR X, supliment 2004, la
prepararea supozitoarelor:
A. antioxidanti
B. conservanti antimicrobieni
C. agenti de crestere a vascozitatii
D. lubrifianţi
E. agenti tensioactivi
BDE
1532. Viteza de difuziune a substantei medicamentoase din supozitoare
depinde de:
A. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient
B. marimea particulei
C. prezenta tensioactivilor
D. coloranti
E. forma supozitorului
ABC
1533. Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru
efectul lor sistemic sunt:
A. antihemoroidale
B. laxative
C. purgative
D. Antispasmodice
E. tranchilizante
DE
1534. Care baze de supozitor sunt liposolubile:
A. unt de cacao
B. grasimi semisintetice
C. polietilenglicoli in amestec
D. masa gelatinoasa
E. masa de bentonita
AB

318
1535. In ce consta diferenta intre supozitoarele rectale, vaginale si
uretrale:
A. calea de edministrare
B. forma
C. masa
D. folosirea numai a masei gelatinoase
E. folosirea numai a untului de cacao
ABC
1536. Ce contin supozitoarele cu glicerol:
A. glicerol
B. carbonat de calciu
C. carbonat de sodiu anhidru
D. carbonat de sodiu cu 10 molecule de apa
E. acid stearic
ACE
1537. Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor
sunt:
A. interval mare intre punctul de topire si solidificare
B. solidificarea sa se faca prin contractie de volum
C. sa fie inerti chimici
D. Interval mic intre punctul de topire si solidificare
E. sa aiba actiune farmacologica
ABC
1538. Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de
supozitor:
A. hidrogenarea uleiului vegetal
B. presarea la cald a semintelor de teobroma cacao
C. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier
D. procedeul reesterificarii
E. procedee extractive
ACD
1539. Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt:
A. gliceride ale acizilor grasi saturati
B. uleiuri neutre cu vâscozitate redusa
C. ulei de parafina
D. ulei de ricin
E. ulei de avocado

ABD

319
1540. In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare:
A. cu piroxicam
B. cu fenilbutazona
C. cu algocalmin
D. cu glicerol
E. cu metronidazol
DE

320
 Tema nr. 29
Comprimate, capsule
1541. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film
polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite:
A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil
B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase (granule, pelete) cu
filme polimerice solubile in apa, dar de grosimi diferite
C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile
(acetoftalat de celuloza)
D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau
amestecatoare de mare viteza
E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului
BCD
1542. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor
comprimate cu cedare prelungita:
A.cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de
timp, in comparatie cu preparatele cu cedare imediata, de cca 12-24 ore
B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de
cedare din preparatul farmaceutic;
C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale
substantei medicamentoase;
D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante
cu timp de injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare
E. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei
matrite ( polimer hidrosolubil, termoplastic, sau corpuri grase) sau prin
acoperirea cu film polimeric, insolubil dar permeabil (sistem rezervor)
ABDE
1543. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate
efervescente, sunt corecte:
A. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus
bicarbonat de sodiu);
B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a
componenetei acide si alcaline;
C. toti componentii sint solubili, cu exceptia lubrifiantului;
D. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se
conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia;
E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac
AB

321
1544. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului
capsulelor gelatinoase tari:
A. gelatina
B. colagen
C. plastifianti
D. apa
E. antioxidanti
ACD
1545. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea
comprimatelor efervescente
A. stearatul de magneziu
B. talcul
C. acidul stearic
D. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare
E. benzoatul de sodiu
DE
1546. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX
in masa continutului capsulelor
A. talc
B. acid stearic
C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu
D. Aerosilul
E. lactoza
ABCD
1547. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din F.R. X,
supliment 2004, referitoare la tipurile de comprimate; alegeti ennturile
corecte
A. comprimate neacoperite
B. comprimate acoperite
C. comprimate pentru dispersii orale
D. comprimate orodispersabile
E. comprimate pentru uz parenteral
ABCD
1548. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai
pentru:
A. comprimatele care se mentin in gura
B. comprimatele vaginale
C. comprimatele pentru implante
D. comprimatele pentru inhalatii
E. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare

322
 AE
1549. Avantajele acoperirii comprimatelor:
A. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu
B. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente
C. usurarea ingerarii
D. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite
E. prelungirea actiunii
ABCE
1550. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi:
A. solutie apoasa
B. solutie uleioasa
C. suspensie apoasa
D. suspensie uleioasa
E. emulsie U/A
BD
1551. F.R.X. supliment 2004 prevede prepararea invelisului capsulelor
din:
A. amidon nedospit,
B. hidroxipropil metilceluloza
C. gelatina
D. gelatina formolizata
E. metilceluloza
AC
1552. In formula de preparare a continutului capsulelor F.R.X. admite
cel mult:
A. 3 % talc
B. 5 % caolin
C. 1 % acid stearic
D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu
E. 10 % aerosil
ACDE
1553. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din
comprimat:
A. independent de pH
B. prin eroziune
C. prin solubilizare
D. prin dizolvare
E. independent de prezenta enzimelor

AE

323
1554. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in
masa sunt:
A. comprimate cu actiune prelungita
B. drajeuri
C. Spansule
D. comprimate vaginale
E. comprimate pentru inhalatii
ACD
1555. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la
comprimarea directa sunt:
A. amidon de cartofi
B. lactoza uscata prin spray
C. bentonita
D. celuloza microcristalina
E. fosfat de calciu
BDE
1556. Capsulele gelatinoase tari:
A. se mai numesc capsule operculate
B. se mai numesc perle
C. sunt constituite din doua parti cilindrice
D. au forma sferica
E. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera
AC
1557. Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa:
A. se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita
prin comprimare si prin prezenta liantilor
B. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii
C. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare
D. se adauga intergranular
E. se folosesc sub forma de mucilagii
ACD
1558. Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt:
A. talcul
B. lactoza - forma alfa
C. fosfatul tricalcic
D. manitolul
E. amidonuri

BCDE

324
1559. Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari:
A. se obtine prin hidroliza colagenului animal
B. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina - tipul A
C. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida - tipul A
D. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida - tipul A
E. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina - tipul B
ACE
1560. Lianţii cei mai folosiţi pentru obţinerea comprimatelor sunt:
A. talcul
B. guma arabică
C. coca de amidon
D. zahărul
E. gelatina
BCDE
1561. Polimerii enteroslubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor
sunt:
A. PVP
B. şelac
C. acetoftalat de celuloză
D. polivinilacetoftalat
E. PEG
BCD
1562. Conform FR.X, supliment 2004, dezagregarea capsulelor
gelatinoase gastrorezistente (alegeţi variantele corecte):
A. Are loc în mediu de HCl 0,1M acid este de regulă 2 sau 3 ore, dar
niciodată mai puţin de o oră, iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn
de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul, apoi se introduc
în tampon fosfat pH 6,8 cu adaos de pulbere de pancreas (0,35 g pulbere la
100 ml tampon fosfat), se examinează după 60 minute, capsulele corespund
testului dacă toate 6 s-au dezagregat,
B. Testul se realizează pe 6 capsule,
C. Testul se realizează pe 3 capsule, pentru capsulele de dimensiuni mari,
D. Are loc în mediu de HCl 0,1M acid este de regulă 2 sau 3 ore, dar
niciodată mai puţin de o oră, iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn
de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul, apoi se introduc
în tampon fosfat pH 6,8 cu adaos de pulbere de pancreas (0,35 g pulbere la
100 ml tampon fosfat), se examinează după 30 minute, capsulele corespund
testului dacă toate 6 s-au dezagregat,
E. Dezagregarea în apă este de regulă 2 sau 3 ore, dar niciodată mai puţin de
o oră, iar capsulele nu trebuie să prezinte nici un semn de dezagregare sau

325
rupturi prin care să se piardă conţinutul, apoi se introduc în tampon fosfat
pH 6,8 cu adaos de pulbere de pancreas (0,35 g pulbere la 100 ml tampon
fosfat), se examinează după 30 minute, capsulele corespund testului dacă
toate 6 s-au dezagregat.
AB
1563. conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate
face prin pastrare la:
A. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente)
B. umiditate mai mica de 20 % (procente)
C. umiditate relativa cuprinsa intre 35 - 45 % (procente)
D. temperaturi in jur de 10 - 25 ° C
E. temperaturi mai mici de 40 ° C
CD
1564. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi
urmatorii diluanti
A. lactoza anhidra
B. amidon
C. carbonat de calciu
D. aerosil
E. acid stearic
ABC
1565. Cifra Bloom:
A. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina
B. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina
C. se determina pe un gel de gelatina de 6,75 % (procente) mentinut anterior
17 ore la 10 ° C
D. are valori cuprinse intre 300 - 500 g, in cazul gelatinei utilizate la
obtinerea capsulelor gelatinoase moi
E. are valori cuprinse intre 150 - 250 g, in cazul gelatinei utilizate la
obtinerea capsulelor gelatinoase moi
ACE
1566. Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de
introdus in capsule gelatinoase tari se poate face prin:
A. adaugarea unei pulberi absorbante
B. introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma
de minicomprimat
C. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica
D. asocierea unui granulat cu o capsula moale
E. separarea componentelor printr-o rondela de hostia
BCD

326
1567. Celuloza microcristalina:
A. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata
B. se foloseste in comprimarea directa
C. are bune proprietati liante
D. nu poseda proprietati dezagregante
E. este cunoscuta sub numele de Avicel
BCE
1568. Zaharul, ca excipient pentru comprimate:
A. se foloseste ca diluant, in cantitati moderate
B. este usor higroscopic
C. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane
D. prelungeste dezagregarea comprimatelor
E. poate fi folosit in comprimarea directa
ABD
1569. Manitolul:
A. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale
B. nu este calorigen
C. are o caldura de dizolvare negativa
D. este higroscopic
E. lasa, la administrare, o senzatie de racorire
ABCE
1570. Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine
reprezentanti cu roluri particulare; care sunt acestea
A. accelerarea dezagregarii
B. glisant
C. antiaderent
D. antifrictional
E. emolient
BCD
1571. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in
comprimarea directa ?
A. celuloza microcristalina
B. lactoza
C. alfa - lactoza monohidratata
D. amidonul pregelatinizat
E. zaharul
ACD

327
1572. Pentru acoperirea neenterică a comprimatelor se folosesc:
A. hidroxipropilmetilceluloză
B. polivinilpirolidonă
C. polivinilacetoftalat
D. polietilenglicoli
E. şelac
ABD
1573. Pentru acoperirea enterică a comprimatelor se folosesc:
A. acetoftalat de celuloză
B. carbowaxuri
C. polimeri ai acidului metacrilic şi esterii acestuia
D. hidroxietilceluloză
E. polisiloxani
AC
1574. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu
valoare energetica redusa
A. zaharoza
B. lactoza
C. manitolul
D. sorbitolul
E. propilenglicolul
CD
1575. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in
formularea comprimatelor
A. lactoza
B. amidonurile
C. amestecuri generatoare de gaz
D. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate
E. carboximetilceluloza sodica, in cantitati mici
BCDE
1576. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea
comprimatelor
A. amidonul*
B. stearatul de magneziu
C. gelatina
D. polivinilpirolidona
E. hidroxipropilmetilceluloza
ACDE

328
1577. Ce particularitati au comprimatele vaginale
A. sunt destinate in principal actiunii sistemice
B. sunt destinate in principal actiunii locale
C. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor,
antifungicelor, antiinflamatoarelor,etc
D. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente, eventual
spumogene
E. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar, drajeurile
BCD
1578. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor
de mestecat (masticabile)
A. zahar
B. manitol
C. glucoza
D. glicina
E. metiletilcetona
ABCD
1579. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite
caracteristici, printre cele enumerate mai jos
A. actioneaza local
B. sunt administrate pentru actiune sistemica
C. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina
D. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in
maximum 5 minute
E. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in
maximum 15 minute
BCD
1580. Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor:
A. Ulei de vaselina
B. Uleiuri minerale
C. Stearat de magneziu
D. Ciclamati
E. Dioxid de siliciu coloidal
ABCE

329
1581. La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti
urmatoarele substante:
A. Alginati
B. Stearat de magneziu
C. Bentonita
D. Polietilenglicol 4000
E. Carboximetilceluloza sodica
ACE
1582. Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor:
A. Amidon
B. Lactoza
C. Manitol
D. Zahar
E. Laurilsulfat de sodiu
ABCD
1583. Corespund termenului de "compressi obducti" conform F.R. X:
A. Comprimatele neacoperite
B. Drajeurile
C. Comprimatele filmate
D. Comprimatele efervescente
E. Nu exista acest termen in F.R. X
BC
1584. Umplerea capsulelor operculate se realizeaza:
A. manual pentru fiecare capsula in parte
B. automatizat in industrie
C. cu gelular in farmacie
D. cu pipeta
E. prin cantarire
BC
1585. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au
rol in formarea unor filme insolubile dar permeabile, in scopul cedarii
prelungite
A. Eudragit L
B. Eudragit S
C. Eudragit LS
D. Eudragit RS
E. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus
CD

330
1586. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film
polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite
A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil
B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase (granule, pelete) cu
filme polimerice solubile in apa, dar de grosimi diferite
C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile
(acetoftalat de celuloza)
D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau
amestecatoare de mare viteza
E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului
BCD
1587. Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea
comprimatelor efervescente
A. toti componentii sunt solubili
B. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile, dar excipientii pot fi
insolubili
C. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent
D. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate
relativa 60%
E. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate
relativa 20%
ACE
1588. Conform F.R X, supliment 2004, comprimatele orodispersabile:
A. sunt oficinale în F. R. X, supliment 2004,
B. nu sunt oficinale în F.R.X,
C. sunt comprimate neacoperite,
D. se dezagregă în apă în mai puţin de 3 minute
E. se dezagregă în cavitatea bucală în mai puţin de 3 minute.
ACD
1589. Conform F.R X, supliment 2004, comprimatele pentru dispersii
orale:
A. sunt comprimate cu eliberare convenţională,
B. sunt comprimate cu eliberare imediată,
C. sunt comprimate neacoperite sau comprimate filmate
D. se dezagregă în apă, la 15 – 25 0 C, în mai puţin de 5 minute
E. se dezagregă în apă, la 15 – 25 0 C, în mai puţin de 3 minute
CE

331
1590. Conform F.R X, supliment 2004, comprimatele gastrorezistente:
A. sunt comprimate cu eliberare modificată,*
B. sunt comprimate cu eliberare întârziată,
C. se dezagregă în apă în cel mult 60 minute,
D. se obţin din granule sau particule deja acoperite cu un înveliş
gastrorezistent,
E. dezagregarea se realizează pe 3 comprimate.
*ABD
1591. Conform F.R X, supliment 2004, capsulele tari (alegeţi variantele
corecte) :
A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina, au învelis
continuu, forma de cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, se închid prin
îmbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante
active pot încorpora substanţe solide sau lichide,
B. conţin substanţe solide (pulberi sau granule),
C. dezagregarea se realizează pe 6 capsule, timp de 30 minute,
D. dezagregarea se realizează pe 6 capsule, timp de 15 minute.
BC
1592. Dupa FR X, supliment 2004, capsulele sunt preparate
farmaceutice solide, formate dintrun înveliş tare sau moale, de formă şi
capacitate variabile, conţinând în general o doză unitară de substanţă
activă si în functie de consistenta învelisului difera forma capsulelor
precum si natura substantelor active pe care le învelesc (alegeţi
variantele corecte) :
A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina, au învelis
continuu, forma de cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, se închid prin
îmbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante
active
B. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un învelis
continuu, mai gros decât capsulele tari,este continuu şi prezintă forme
variate, contin substante active lichide sau substante solide dizolvate sau
dispersate,
C. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina,
au forma sferica sau ovala, contin amestecuri de substante sub forma de
pulberi sau granule,
D. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatină
sau alte substanţe, sunt constituite din 2 părţi cilindrice prefabricate,
deschise la o extremitate şi celălalt capăt rotunjit şi închis, contin substante
active solide (pulberi sau granule),

332
E. capsulele amilacee (casete) sunt preparate solide, formate dintr-un înveliş
tare, din amidon nedospit, conţin o doză unitară, alcătuită din una sau mai
multe substanţe active, sunt compuse din 2 semicilindri prefabricaţi, plati.
BDE
1593. Conform FR X, supliment 2004, capsulele trebuie sa se dezagrege
astfel:
A. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în ser
fiziologic în 15 minute
B. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în apă, iar
când este justificat în HCl 0,1M sau suc gastric artificial în 30 minute, cu
excepţia cazurilor justificate şi autorizate,
C. capsulele gelatinoase gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl
0,1M, în 2 sau 3 ore, dar niciodată mai puţin de o oră, dar trebuie sa se
dezagrege în tampon fosfat pH 6,8 cu adaos de pulbere de pancreas în
cel mult 60 minute,
D. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina
solutie (R) în 120 minute, daca nu se prevede altfel, ci în pancreatina solutie
alcalina (R) în cel mult 60 minute
E. capsulele amilacee trebuie sa se transforme în apa într-o masa moale dupa
60 secunde
BC
1594. Conform FR X, supliment 2004, comprimatele trebuie sa se
dezagrege astfel:
A. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în cel
mult 30 minute,
B. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în apa în cel mult 15
minute, cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate,
C. comprimatele gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0,1M, în
2 sau 3 ore, dar niciodată mai puţin de o oră, dar trebuie sa se dezagrege în
tampon fosfat pH 6,8 în cel mult 60 minute,
D.comprimatele nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie acida (R) în 2
ore, daca nu se prevede altfel, ci trebuie sa se dezagrege în pancreatina-
solutie alcalina (R) în cel mult o ora, daca nu se prevede altfel
E. comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege în apa, la 15 – 250C în
cel mult 5 minute.
BCE

333
1595. Conform F.R. X, supliment 2004, capsulele:
A. corespund precizărilor monografiei Capsulae care se adresează numai
preparatelor administrate pe cale orală,
B. conţin substanţe lichide, solide, sub formă de pastă,
C. permit eliberarea imediată sau modificată a substanţei active,
D. sunt reprezentate de capsule moi, tari, caşete, capsule gastrorezistente,
E. sunt reprezentate de capsule moi, tari, caşete, capsule gastrorezistente,
capsule cu eliberare modificată.
ABCE

334
 TEMA nr. 30:
Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal
special al medicamentelor psihotrope şi stupefiante
1596. Prevederile Titlului XVII din Legea nr. 95/ 2006 nu se aplică:
A. medicamentelor de uz uman, destinate punerii pe piaţă în România;
B. formulelor magistrale;
C. medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei
farmacopei şi destinate eliberării directe către pacienţii farmaciei respective;
D. medicamentelor de uz uman, fabricate industrial;
E. medicamentelor de uz uman, produse printr-o metodă implicând un
proces industrial.
BC
1597. Referitor la autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament,
Legea nr. 95/ 2006 prevede următoarele:
A. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie
de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului
B. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie
eliberată conform procedurii centralizate de către Ministerul Sănătăţii;
C. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie
eliberată conform procedurii centralizate de către Agenţia Europeană a
Medicamentului;
D. autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele
radiofarmaceutice fabricate industrial;
E. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe
piaţă a medicamentului; desemnarea unui reprezentant exonerează
deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică.
AB
1598. Următoarele afirmaţii referitoare la medicamentele homeopate
fabricate şi puse pe piaţă în România sunt adevărate:
A. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de
autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de
administrare orală;
B. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de
autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de
administrare externă;
C. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de
autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de
administrare injectabilă;

335
D. Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să elaboreze o procedură
de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au absente
indicaţiile terapeutice specifice pe eticheta produsului;
E. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de
autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au un grad de
diluţie suficient pentru a garanta siguranţa medicamentului.
ABE
1599. Autorizarea pentru utilizare tradiţională, care este o procedură
simplificată de autorizare, se stabileşte pentru medicamente din plante
medicinale cu utilizare tradiţională care îndeplinesc în mod cumulativ
următoarele criterii:
A. perioada de utilizare tradiţională de cel puţin 30 de ani înainte de data
depunerii cererii, dintre care cel puţin 15 ani în Uniunea Europeană, s-a
încheiat;
B. sunt preparate de uz oral
C. sunt preparate injectabile
D. informaţiile referitoare la utilizarea traditională a medicamentului nu sunt
suficiente;
E. au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu
utilizare tradiţională care, datorită compoziţiei şi scopului lor, sunt
concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce
priveşte stabilirea diagnosticului, prescrierea şi monitorizarea tratamentului.
ABE
1600. Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată în
următoarele situaţii:
A. informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului
dovedesc faptul că efectele farmacologice şi eficacitatea medicamentului
sunt plauzibile pe baza utilizării îndelungate şi experienţei;
B. rezumatul caracteristicilor produsului nu conţine atenţionări şi precauţii
speciale pentru utilizare şi, în cazul medicamentelor imunologice, orice
precauţii speciale ce trebuie luate de persoanele care manipulează astfel
de produse şi le administrează pacienţilor, împreună cu precauţiile care
trebuie luate de pacient;
C. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată;
D. produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare;
E. produsul poate fi dăunător la concentraţii mai mari decât cele precizate.
BCD

336
1601. Autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă:
A. este valabilă pe o perioadă nelimitată, cu excepţia situaţiei în care
Agenţia Naţională a Medicamentului decide, pe baza unor motive justificate
privind farmacovigilenţa, să procedeze la reînnoirea ei;
B. este valabilă pe o perioadă nelimitată;
C. este valabilă 5 ani;
D. orice autorizaţie de punere pe piaţă, care în primii 2 ani de la emitere nu a
fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România, îşi
încetează valabilitatea;
E. dacă un medicament autorizat, pus pe piaţă anterior, nu mai este prezent
timp de 3 ani consecutivi în România, autorizaţia îşi încetează valabilitatea.
CE
1602. Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu
există ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară
următoarele informaţii:
A. substanţele active exprimate doar cantitativ pe unitate de doză sau în
funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată,
folosind denumirile lor comune;
B. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma
farmaceutică;
C. modul de administrare şi, dacă este cazul, calea de administrare;
D. numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi, unde este
cazul, numele ţi numărul de telefon al reprezentantului desemnat de
deţinător să îl reprezinte;
E. forma farmaceutică şi conţinutul pe masă, volum sau pe numărul de doze
al medicamentului.
BCDE
1603. Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă:
A. prezintă un pericol direct ori indirect, chiar în cazul utilizării corecte,
dacă sunt folosite fără supraveghere medicală;
B. sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta
un pericol direct ori indirect pentru sănătatea umană;
C. nu prezintă un pericol direct ori indirect, chiar în cazul utilizării corecte,
dacă sunt folosite fără supraveghere medicală;
D. conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau
reacţii adverse necesită investigaţii aprofundate;
E. sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate pe cale
digestivă.
ABD

337
1604. La stabilirea subcategoriilor se iau în considerare următorii
factori:
A. medicamentul conţine o substanţă clasificată ca stupefiant sau psihotrop
în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare;
B. medicamentul poate, dacă este utilizat incorect, să prezinte un risc de
abuz medicamentos;
C. medicamentul poate, dacă este utilizat incorect, să conducă la dependenţă;
D. medicamentul poate, să fie utilizat în scopuri ilegale;
E. medicamentul conţine o substanţă care, prin noutate sau prin proprietăţile
specifice, ca măsură de precauţie, nu poate fi clasificată ca stupefiant sau
psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare.
ABCD
1605. La stabilirea subcategoriilor pentru medicamentele supuse
prescrierii restrictive se iau în considerare următorii factori:
A. medicamentul, datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale
ori intereselor pentru sănătatea publică, poate fi utilizat atât în spital cât şi în
ambulatoriu;
B. medicamentul, datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale
ori intereselor pentru sănătatea publică, poate fi utilizat numai în spital;
C. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie
diagnosticate în spital sau în instituţii care deţin echipamente de
diagnosticare adecvate, chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului
pot fi efectuate în altă parte;
D. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie
diagnosticate numai în unităţi sanitare private care deţin echipamente de
diagnosticare adecvate, chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului
pot fi efectuate în altă parte;
E. medicamentul este destinat utilizării în ambulatoriu, dar utilizarea sa
poate provoca reacţii adverse grave necesitând o prescripţie medicală
întocmită de un specialist şi o supraveghere specială de-a lungul
tratamentului.
BCE
1606. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de
recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate:
A. Agenţia Naţională a Medicamentului desemnează pentru un mandat de 4
ani, ce se poate reînnoi, un reprezentant în Grupul de coordonare a
procedurilor de recunoaştere mutuală şi descentralizate;
B. În scopul obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţă în România şi în încă
unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, un solicitant depune
cereri însoţite de dosare identice la Agenţia Naţională a Medicamentului

338
şi la autorităţile competente din aceste state;
C. dacă medicamentul a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă la
momentul depunerii cererii, România acţionează ca stat membru interesat şi,
în acest caz, Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să
elaboreze/actualizeze un raport de evaluare privind medicamentul în cel mult
90 de zile de la primirea unei cereri valide;
D. în cazul în care România acţionează ca stat membru interesat pentru un
medicament care a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă, în termen de
90 de zile de la primirea raportului de evaluare, Agenţia Naţională a
Medicamentului aprobă raportul de evaluare, rezumatul caracteristicilor
produsului, etichetarea şi prospectul şi informează statul membru de
referinţă în consecinţă;
E. dacă în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare, Agenţia
Naţională a Medicamentului nu poate aproba raportul de evaluare, rezumatul
caracteristicilor produsului, etichetarea şi prospectul, datorită unui risc
potenţial grav pentru sănătatea publică, trebuie să expună detaliat motivele şi
să le comunice statului membru de referinţă, celorlalte state membre
interesate şi solicitantului.
BDE
1607. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de
recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate:
A. prevederile ghidurilor adoptate de Comisia Europeană, care definesc
riscul potenţial grav pentru sănătatea publică, sunt aplicate de Agenţia
Naţională a Medicamentului;
B. pentru a promova armonizarea autorizaţiilor de punere pe piaţă a
medicamentelor în Uniunea Europeană, Agenţia Naţională a
Medicamentului transmite trimestrial Grupului de coordonare o listă de
medicamente pentru care trebuie alcătuit un rezumat armonizat al
caracteristicilor produsului;
C. aplicarea procedurii de arbitraj este de competenţa Comitetului pentru
Medicamente de Uz Uman al Agenţiei Europene a Medicamentelor;
D. Agenţia Naţională a Medicamentului, precum şi solicitantul sau
deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a
Medicamentelor, în 10 zile de la adoptare, opinia finală a Comitetului
pentru Medicamente de Uz Uman;
E. Agenţia Naţională a Medicamentului, precum şi solicitantul sau
deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a
Medicamentelor, în 15 zile de la adoptare, opinia finală a Comitetului
pentru Medicamente de Uz Uman
ACE

339
1608. autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament îşi pierde
valabilitatea în următoarele cazuri:
A. dacă în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a
medicamentului pe piaţă în România;
B. dacă în primii 5 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a
medicamentului pe piaţă în România;
C. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a
raportului risc beneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului;
D. dacă nu a fost reînnoită după 10 ani de la emitere pe baza unei reevaluări
a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului;
E. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza versiunii
consolidate a dosarului cu privire la calitate, siguranţă şi eficacitate, inclusiv
orice variaţie survenită de la acordarea autorizaţiei.
ACE
1609. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la
distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate:
A. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru
medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Comisia
Europeană, conform procedurii centralizate;
B. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru
medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Agenţia
Naţională a Medicamentului;
C. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru
medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Ministerul
Sănătăţii, conform procedurii centralizate;
D. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi
care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene nu
trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă
şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului;
E. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi
care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene
trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi
Agenţiei Naţionale a Medicamentului.
ABE
1610. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la
distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate:
A. distribuţia angro de medicamente se face de către posesorii unei
autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuitor angro de
medicamente, care precizează sediul pentru care este valabilă

340
B. Deţinerea unei autorizaţii de fabricaţie include şi autorizarea pentru
distribuţia angro a medicamentelor acoperite de acea autorizaţie;
C. deţinerea unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie
angro de medicamente exceptează deţinătorul de la obligaţia de a deţine o
autorizaţie de fabricaţie şi de a se supune condiţiilor stabilite în acest sens,
chiar dacă activitatea de fabricaţie sau de import este secundară;
D. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de
medicamente este eliberată de Agenţia Naţională a Medicamentului;
E. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de
medicamente este eliberată de Ministerului Sănătăţii Publice.
ABE
1611. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la
distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate:
A. inspectorii direcţiei de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi
inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului pot preleva probe de la
unităţile de distribuţie angro de medicamente în vederea efectuării de analize
de laborator;
B. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de
distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub
responsabilitatea Ministerului Sănătăţii Publice;
C. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de
distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub
responsabilitatea Agenţiei Naţională a Medicamentului;
D. Agenţia Naţională a Medicamentului are obligaţia de a urmări aplicarea
ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană;
E. Ministerul Sănătăţii Publice are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor
de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană.
ABE
1612. Deţinătorii autorizaţiei de distribuţie trebuie să îndeplinească
următoarele cerinţe minime:
A. să permită accesul la spaţiile, instalaţiile şi echipamentele pentru
asigurarea conservării şi distribuţiei medicamentelor persoanelor
responsabile cu inspecţia acestora;
B. să îşi constituie stocurile de medicamente numai de la persoane care, la
rândul lor, deţin o autorizaţie de distribuţie sau sunt exceptate de la obţinerea
unei astfel de autorizaţii;
C. să furnizeze medicamentele numai persoanelor care, la rândul lor, deţin o
autorizaţie de distribuţie angro sau sunt autorizate de Ministerul Sănătăţii
Publice să furnizeze medicamente către populaţie în România;

341
D. să păstreze evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare numai pe calculator;
E. să ţină la dispoziţia Ministerului Sănătăţii Publice evidenţa facturilor de
vânzare/cumpărare, în scopul inspecţiilor, pentru o perioadă de 10 ani;
ABC
1613. În înţelesul Legii nr. 95/2006, publicitatea pentru medicamente
include în special:
A. anunţuri cu caracter informativ şi materiale referitoare, de exemplu, la
modificări ale ambalajului;
B. etichetarea şi prospectul;
C. publicitatea pentru medicamente destinată publicului larg;
D. stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea,
promiterea ori acordarea unor avantaje în bani sau în natură, cu excepţia
cazurilor în care acestea au o valoare simbolică;
E. sponsorizarea congreselor ştiinţifice la care participă persoane calificate
să prescrie sau să distribuie medicamente şi, în special, plata cheltuielilor de
transport şi cazare ocazionate de acestea.
CDE
1614. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind publicitatea pentru
medicamente sunt adevărate:
A. este interzisă publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria
farmaceutică şi aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice;
B. este interzisă pe teritoriul României publicitatea destinată publicului larg
pentru medicamentele prescrise şi eliberate în sistemul asigurărilor de
sănătate;
C. este interzisă publicitatea destinată publicului larg pentru medicamente
care conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de convenţii
internaţionale şi legislaţia naţională;
D. este permisă distribuţia directă a medicamentelor către populaţie de către
fabricanţi în scopuri promoţionale;
E. publicitatea pentru un medicament trebuie să încurajeze utilizarea
raţională a medicamentului, prin prezentarea lui obiectivă şi fără a-i exagera
proprietăţile.
BCE
1615. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind furnizarea de mostre
gratuite sunt adevărate:
A. mostrele gratuite se oferă, în mod excepţional, numai persoanelor
calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse;
B. mostrele gratuite se oferă, în mod excepţional, publicului larg, în urma
unei solicitări în scris, semnată şi datată;

342
C. fiecare mostră nu trebuie să fie mai mare decât cea mai mică formă de
prezentare de pe piaţă;
D. mostrele de medicamente conţinând substanţe stupefiante şi psihotrope în
înţelesul convenţiilor internaţionale, se oferă, în mod excepţional, numai
persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse;
E. numărul de mostre acordate anual pentru fiecare medicament eliberat pe
prescripţie medicală este limitat.
ACE
1616. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind farmacovigilenţa sunt
adevărate:
A. Agenţia Naţională a Medicamentului ia toate măsurile adecvate pentru
încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze
la Ministerul Sănătăţii Publice reacţii adverse suspectate la medicamente;
B. Ministerul Sănătăţii Publice ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea
medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Agenţia
Naţională a Medicamentului reacţii adverse suspectate la medicamente;
C. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă
se află sub controlul permanent al Ministerul Sănătăţii Publice;
D. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă
se află sub controlul permanent al Agenţiei Naţionale a Medicamentului;
E. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să aibă permanent şi
continuu la dispoziţia sa o persoană calificată corespunzător, responsabilă de
activitatea de farmacovigilenţă.
BDE
1617. În activitatea de supraveghere şi control a cerinţelor legale
privind medicamentele, Agenţia Naţională a Medicamentului are
următoarele atribuţii:
A. poate cere laboratoarelor proprii de control sau unui laborator
certificat/recunoscut de Agenţia Naţională a Medicamentului în acest scop să
efectueze teste asupra probelor de medicamente;
B. poate să efectueze inspecţii la localurile fabricanţilor de substanţe active
folosite ca materii prime sau la localurile deţinătorilor autorizaţiei de punere
pe piaţă, numai anunţate, ori de câte ori consideră că există motive pentru a
suspecta nerespectarea principiilor şi ghidurilor de bună practică de
fabricaţie;
C. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să
examineze orice document care are legătură cu obiectul inspecţiei, fără nici
un fel de restricţii în ceea ce priveşte descrierea metodei de fabricaţie;
D, inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să
inspecteze localurile, înregistrările şi documentele deţinătorilor autorizaţiei

343
de punere pe piaţă sau ale oricăror firme folosite de către deţinătorul
autorizaţiei de punere pe piaţă pentru efectuarea activităţilor de
farmacovigilenţă;
E. emite un certificat de bună practică de fabricaţie, dacă inspecţia
demonstrează că fabricantul respectă principiile şi ghidurile de bună practică
de fabricaţie conform legislaţiei naţionale, în termen de 50 de zile de la
inspecţia efectuată.
AD
1618. Medicamentul este retras de pe piaţă dacă se observă că:
A. este periculos în condiţii normale de utilizare;
B. raportul risc-beneficiu este favorabil în condiţiile de utilizare autorizate;
C. nu are eficacitate terapeutică;
D. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu aceea declarată;
E. controalele medicamentului şi/sau ale ingredientelor şi controalele în
stadiile intermediare de fabricaţie nu au fost efectuate din lipsa solicitării
fabricantului.*
ACDE*
1619. Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, Titlul XVII:
Medicamentul, următoarele fapre constituie infracţiuni:
A. Contrafacerea de medicamente;
B. Nerespectarea de către personalul calificat în studiul clinic al
medicamentelor a Regulilor de bună practică în studiul clinic;
C. funcţionării unităţii de producţie de medicamente fără autorizaţie de
fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului;
D. nerespectării Regulilor de bună practică de laborator de către
laboratoarele care efectuează teste farmacotoxicologice în vederea întocmirii
documentaţiei de autorizare de punere pe piaţă a medicamentelor de uz
uman;
E. deţinerii şi distribuirii medicamentelor cu termen de valabilitate depăşit
sau cu buletin de analiză necorespunzător.
AB
1620. Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, Titlul XVII:
Medicamentul, următoarele fapre constituie contravenţii:
A. Efectuarea de către personal necalificat în studiul clinic al
medicamentelor a unor studii care necesită aprobarea Agenţiei Naţionale a
Medicamentului;
B. distribuţia angro a medicamentelor fără autorizaţie emisă de Ministerul
Sănătăţii Publice;
C. practicarea în cadrul unităţii de producţie sau de distribuţie a
medicamentelor a altor activităţi decât a celor pentru care au fost autorizate;

344
D. nerespectării condiţiilor de funcţionare a unităţii de producţie de
medicamente pentru care a fost autorizat sau în cazul nerespectării Regulilor
de bună practică de fabricaţie;
E. fabricării şi distribuţiei medicamentelor fără documente care să ateste
provenienţa şi/sau calitatea acestora.
BCDE
1621. Pentru a garanta independenţa şi transparenţa decizională,
Agenţia Naţională a Medicamentului:
A. se asigură că personalul său responsabil cu acordarea autorizaţiilor,
raportorii şi experţii implicaţi în autorizarea şi supravegherea
medicamentelor nu au nici un interes financiar sau alte interese în industria
farmaceutică, care le-ar putea afecta imparţialitatea;
B. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi
comisiilor sale, agendele şi rapoartele întâlnirilor, însoţite de deciziile luate,
detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor, inclusiv opiniile minoritare;
C. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi
comisiilor sale, agendele şi rapoartele întâlnirilor, neînsoţite de deciziile
luate, detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor, inclusiv opiniile
minoritare;
D. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă
nu sunt făcute publice;
E. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă
sunt făcute publice.
ABE
1622. Pentru distribuţia angro a medicamentelor, Legea nr. 95/2006
prevede următoarele:
A. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a
fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului
XVII şi prin procedura centralizată;
B. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a
fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului
XVII;
C. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a
fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă prin procedura centralizată;
D. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi
persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie, Ministerul
Sănătăţii Publice nu trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de
distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaţie,
în special obligaţii de serviciu public, mai restrictivă decât cele aplicate
persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România;

345
E. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi
persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie, Ministerul
Sănătăţii Publice trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie
acordată de alt stat membru al Uniunii Europene obligaţii, în special
obligaţii de serviciu public, mai restrictive decât cele aplicate persoanelor
autorizate să efectueze activităţi echivalente în România.
BC
1623. Pentru autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament Legea
nr. 95/2006 prevede următoarele:
A. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă, deţinătorul trebuie să
informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere
efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România;
B. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă, deţinătorul nu trebuie
să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere
efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România;
C. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă
produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar, fie permanent cu cel
puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a medicamentului, cu
excepţia situaţiilor excepţionale;
D. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă
produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar, numai în situaţii
excepţionale;
E. pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice, în special în contextul
farmacovigilenţei, deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să
furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice toate datele privind volumul de
vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind
volumul de prescrieri.
ACE
1624. Preparatele şi substanşele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate
în scop medical respectând următoarele condiţii:
A. doar pe baza prescripţiilor medicale;
B. cele din tabelul II pe formulare obiţnuite, care se reţin în farmacie;
C. cele din tabelul II pe formulare speciale, securizate;
D. cele din tabelul III pe formulare obiţnuite, care se reţin în farmacie;
E. cele din tabelul I doar pe formulare speciale.
ACDE

346
1625. Publicitatea la substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope:
A. este permisă;
B. este interzisă publicului larg;
C. este la latitudinea producătorului;
D. este permisă doar în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional;
E. este interzisă în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional.
BD
1626. Controlul şi supravegherea operaţiunilor cu substanţele şi
preparatele stupefiante şi psihotrope:
A. este de competenţa Ministerului Sănătăţii, prin inspecţii efectuate de
inspectorii farmacisti;
B. vizează şi trusele de prim ajutor care conţin substanţe stupefiante si
psihotrope aflate în mijloacele de transport aerian, naval si în ambulanţe;
C. se efectuează asupra tuturor personelor fizice şi juridice care efectuează
operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate;
D. se efectuează numai asupra personelor fizice care efectuează operaţiuni
cu astfel de substanţe şi preparate;
E. se efectuează numaiasupra personelor juridice care efectuează operaţiuni
cu astfel de substanţe şi preparate.
ABC
1627. Substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din Legea
nr. 339/2005:
A. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un
tabel în altul, în baza modificărilor transmise de Comisia pentru Stupefiante
a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin hotărâre a Guvernului;
B. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel
în altul, în baza modificărilor transmise de organismele europene
competente, prin hotărâre a Guvernului;
C. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel
în altul, în baza modificărilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a
Organizaţiei Naţiunilor Unite;
D. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un
tabel în altul, în baza modificărilor transmise de organismele europene
competente;
E. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel
în altul, în baza modificărilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a
Organizaţiei Naţiunilor Unite sau a organismelor europene competente, prin
hotărâre a Guvernului.
ABE

347
1628. Conform Legii nr. 339/2005, următoarele afirmaţii sunt
adevărate:
A. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă
prin ordin al ministrului sănătăţii si se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I;
B. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă
prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului si se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
C. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante,
substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din anexă se află sub
controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii, prin inspecţii efectuate de
inspectorii farmacisti;
D. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante,
substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din anexă se află sub
controlul si supravegherea Colegiului Farmaciştilor din România, prin
inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti;
E. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante,
substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din anexă se află sub
controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii şi a Colegiului
Farmaciştilor din România, prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti.
AC
1629. Referitor la cultivarea plantelor care conţin substanţe stupefiante
si psihotrope, următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control
naţional, prevăzute în tabelul I este permisă, iar pentru cele prevăzute în
tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005, este interzisă;
B. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control
naţional, prevăzute în tabelele I, II si III din anexa Legii nr. 339/2005, este
interzisă;
C. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul
legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic, în vederea
producerii de tulpini, fibre, sămânţă si ulei, în scop medical si stiinţific si
numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării
Rurale;
D. Este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul
legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic, în vederea
producerii de tulpini, fibre, sămânţă si ulei, în scop medical si stiinţific si
numai cu autorizarea Ministerului Sănătăţii;

348
E. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul
legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic, în vederea
producerii de tulpini, fibre, sămânţă si ulei, în scop medical si stiinţific
si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării
Rurale, pe baza estimărilor anuale.
BCE
1630. Potrivit Legii nr. 339/2005, următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanţe
si preparate stupefiante si psihotrope, în baza autorizaţiei de funcţionare;
B. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanţe
si preparate stupefiante si psihotrope, în baza autorizaţiei de funcţionare;
C. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanţe
si preparate stupefiante si psihotrope, în baza autorizaţiei de stupefiante si
psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii;
D. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanţe
si preparate stupefiante si psihotrope, în baza autorizaţiei de stupefiante si
psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii;
E. atât farmaciile cu circuit deschis cât şi farmaciile cu circuit închis îsi
desfăsoară activitatea cu plante, substanţe si preparate stupefiante si
psihotrope, în baza autorizaşiei de stupefiante si psihotrope eliberată de
Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării
Rurale.
ABD
1631. Fabricarea preparatelor stupefiante si psihotrope se autorizează
de Ministerul Sănătăţii Publice, pe baza următoarelor documente,
prezentate în original si în copie:
A. cazierul judiciar al farmacistului responsabil pentru activitatea cu
substanţe stupefiante si psihotrope;
B. cazierul judiciar al farmacistului şef;
C. autorizaţia de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului;
D. curriculum vitae al farmacistului responsabil pentru activitatea cu
substanţe stupefiante si psihotrope si diploma de licenţă;
E. curriculum vitae al farmacistului şef si diploma de licenţă.
ACD
1632. Autorizaţiile pentru fabricarea, depozitarea şi distribuirea
preparatelor stupefiante si psihotrope:
A. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se
eliberează anual în limita cantităţii aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice;

349
B. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite
în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii sau, după caz, de la
completarea dosarului;
C. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite
în termen de 45 de zile de la înregistrarea cererii sau, după caz, de la
completarea dosarului;
D. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor, substanţelor si
preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 5 ani, la expirarea
căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 5
ani;
E. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor, substanţelor si
preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 3 ani, la expirarea
căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 3
ani.
ABD
1633. Trusele de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si
psihotrope:
A. pot fi deţinute de cabinetele medicale umane si veterinare, alte unităţi
sanitare umane, aeronave, nave si ambulanţe;
B. controlul truselor de prim ajutor se efectuează de inspectorii farmacisti
din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog;
C. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si
psihotrope ambulanţele de urgenţă însoţite de un medic;
D. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si
psihotrope ambulanţele de urgenţă;
E. sunt asimilate ambulanţelor de urgenţă autovehiculele speciale pentru
intervenţii în caz de calamităţi naturale si aeronavele de salvare aeriană si
transport sanitar.
ACE
1634. Următoarele afirmaţii cu privire la prescripţia medicală sunt
adevărate:
A. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin
substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare
galbenă, iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din
anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare verde;
B. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin
substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare roz,
iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la
Legea nr. 339/2005 sunt de culoare albastră;

350
C. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste
diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului
Legii nr. 339/2005, se utilizează formularul corespunzător substanţei
D. supuse celui mai riguros control când pentru acelasi pacient se impune
prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin
substanţe nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, se utilizează formularul
corespunzător substanţei supuse controlului celui mai puţin riguros;
E. pentru eliberarea substanţelor si produselor stupefiante si psihotrope de
către farmaciile veterinare se foloseste formularul de prescripţie medicală
veterinară cu timbru sec, ca imprimat cu regim special.
ADE
1635. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope, rămase
neutilizate, se returnează la farmacia care le-a eliberat, pe baza unui proces-
verbal de predare-primire, întocmit în trei exemplare, dintre care un
exemplar însoţeste medicamentele până la distrugerea acestora;
B. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope, rămase
neutilizate, se returnează la farmacia care le-a eliberat, pe baza unui proces-
verbal de predare-primire, întocmit în două exemplare, cu următoarea
destinaţie: un exemplar rămâne la farmacie şi un exemplar la persoana care a
returnat medicamentele;
C. orice sustragere, pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru
prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este
comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat
formularele, Colegiului Farmacistilor din România, si, după caz, Colegiului
Medicilor Veterinari din România, pentru a informa farmaciile;
D. orice sustragere, pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru
prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este
comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat
formularele, Colegiului Medicilor din România, si, după caz, Colegiului
Medicilor Veterinari din România, pentru a informa farmaciile;
E. persoanele care deţin formulare pentru prescrierea preparatelor cu
substanţe stupefiante si psihotrope au obligaţia să asigure protecţia fizică a
formularelor necompletate.
ACE

351
1636. Următoarele afirmaţii referitoare la preparatele si substantele
stupefiante si psihotrope sunt adevărate:
A. preparatele si substanţele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate în scop
medical numai pe baza prescripţiilor medicale;
B. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa
Legii nr. 339/2005 se face pe formulare speciale, securizate;
C. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa
Legii nr. 339/2005 se face în condici de prescripţii medicale ori condici de
aparat, destinate exclusiv prescrierii acestora, în cadrul unităţilor sanitare
umane sau veterinare;
D. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul I din anexa
Legii nr. 339/2005 se face pe formulare care se reţin la eliberare;
E. eliberarea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelele II si III din
anexă, fără prescripţie medicală, nu este interzisă.
ABC
1637. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr.
339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate
farmaceutice, de către medicii titulari ai autorizaţiei de liberă practică;
B. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr.
339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate
farmaceutice, numai de către medicii specialiţti;
C. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr.
339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate
farmaceutice, de către medicii medicii veterinari titulari ai autorizaţiei de
liberă practică;
D. pacienţii aflaţi în tratament cu medicamente care conţin substanţe
stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr.
339/2005 pot deţine cantitatea prescrisă numai în baza prescripţiei medicale;
E. pacienţii care în urma tratamentului cu medicamente care conţin substanţe
stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr.
339/2005 au rămas cu medicamente neutilizate, au obligaţia să le distrugă.
ACD 
1638. Conform Legii nr. 339/2005 următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. comenzile si facturile pentru plantele, substanţele si preparatele prevăzute
în tabelul II din anexă se efectuează pe formulare separate;
B. comenzile si facturile pentru plantele, substanţele si preparatele prevăzute
în tabelul I din anexă se efectuează pe formulare separate;
C. comenzile si facturile pentru plantele, substanţele si preparatele prevăzute
în tabelul III din anexă se efectuează pe formulare separate;

352
D. orice persoană autorizată care deţine plante, substanţe si preparate
prevăzute în tabelul II din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru
prevenirea sustragerii acestora, pentru preparatele prevăzute în tabelul I sau
III nu se aplică prezenta obligaţie;
E. orice persoană autorizată care deţine plante, substanţe si preparate
prevăzute în tabelele I, II si III din anexă este obligată să ia măsuri de pază
pentru prevenirea sustragerii acestora.
AE
1639. Referitor la autorizarea operaţiunilor de achiziţionare, transport,
import, export, utilizare, deţinere a plantelor, substanţelor şi
preparatelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope,
următoarele enunţuri sunt adevărate:
A. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice, Ministerul Sănătăţii
autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante,
substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din anexa Legii nr.
339/2005 în cantităţi care să nu le depăşească pe cele strict necesare scopului
urmărit;
B. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice, Ministerul Sănătăţii
autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante,
substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din anexa Legii nr.
339/2005 în cantităţi suficiente scopului urmărit, luând în considerare şi
eventualele pierderi;
C. autorizaţia poate fi acordată si pentru alte operaţiuni dintre cele
enumerate, în măsura în care asemenea operaţiuni sunt necesare cercetării
medicale ori stiinţifice pentru atingerea scopului urmărit;
D. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru, pe care îl păstrează
timp de 5 ani, cantităţile de plante, substanţe si preparate pe care le operează,
precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor;
E. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru, pe care îl păstrează
timp de 3 ani, cantităţile de plante, substanţe si preparate pe care le operează,
precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor.
ACD
1640. Conform Legii nr. 339/2005, în cazul în care există sau se
presupune în mod justificat că există un risc iminent si grav pentru
sănătate, autorităţile sanitare vor adopta următoarele măsuri de
precauţie:
A. blocarea mărfii, retragerea de pe piaţă si interzicerea utilizării
specialităţilor farmaceutice, formulelor magistrale si preparatelor oficinale,
B. suspendarea activităţilor, publicităţii si închiderea provizorie a localurilor,
centrelor sau serviciilor;

353
C. continuarea activităţilor, publicităţii si închiderea provizorie a localurilor,
centrelor sau serviciilor;
D. continuarea elaborării, prescrierii, eliberării şi furnizării de preparate în
faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale;
E. suspendarea elaborării, prescrierii, eliberării şi furnizării de preparate în
faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale.
ABE
1641. Publicitatea făcută la un medicament supus controlului conform
Legii nr. 339/2005, în afara limitelor legale, constituie:
A. contravenţie;
B. infracţiune;
C. se sancţionează cu amendă de la 200 la 1000 RON;
D. se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 5.000 RON;
E. nu se sancţionează la prima abatere constatată.
AD
1642. Următoarele afirmaţii cu privire la eliberarea fracţionată a
stupefiantelor sunt adevărate, cu excepţia:
A. cantitatea totală de preparate poate fi eliberată fracţionat, la solicitarea
pacientului;
B. cantitatea totală de preparate trebuie eliberată fracţionat, chiar dacă
pacientul nu solicită acest lucru;
C. preparatele pot fi ridicate fracţionat, în cel mult 3 tranşe, din aceeaşi
farmacie, în perioada de valabilitate a prescripţiei, cu condiţia confirmării,
pe cele două exemplare ale prescripţiei, a cantităţilor ridicate;
D. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa
preparatului din farmacie, aceasta este obligată să procure preparatul în cel
mult două zile lucrătoare;
E. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa
preparatului din farmacie, aceasta este obligată să procure preparatul în cel
mult trei zile lucrătoare.
B
1643. Valabilitatea prescripţiilor medicale cu produse stupefiante sau
psihotrope este următoarea:
A. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din
anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de
la data prescrierii;
B. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din
anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 30 zile de
la data prescrierii;

354
C. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din
anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 5 zile de
la data prescrierii;
D. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din
anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de
la data prescrierii;
E. în cazul neprezentării prescripţiilor în aceste termene, preparatele nu mai
pot fi ridicate din farmacie decât în baza altei prescripţii.
ABE
1644. În farmaciile comunitare, activitatea cu substanţe şi preparate
stupefiante şi psihotrope se desfăţoară de către:
A. asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică;
B. farmacistul special desemnat pentru acesta;
C. farmaciţtii şi asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică;
D. înlocuitorul farmacistului special desemnat pentru acesta;
E. studenţii din ultimul an de la specializarea Farmacie aflaţi în practică.
BD
1645. prescripţie cu preparate psihotrope sau stupefiante:
A. poate cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelaşi medicament în
maximum 3 forme farmaceutice diferite;
B. în cazul depăsirii dozei maxime pentru 3 zile, se va elibera numai
cantitatea corespunzătoare pentru 3 zile;
C. se va elibera cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de
zile;
D. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul unor dureri provocate de
neoplasm incurabil ( inoperabil sau natratabil prin citostatice, agenţi fizici
sau chimici);
E. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul arteritei avansate în
stadiul de cangrenă, cu dureri de decubit ce nu pot fi calmate prin altă
medicaţie.
AC
1646. Persoanele fizice care intră pe teritoriul României cu
medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr.
339/2005 au obligaţia:
A. să facă dovada că le deţin în mod legal, prin prezentarea unei prescripţii
medicale;
B. să facă dovada că le deţin în mod legal, prin prezentarea unui certificat
medical;
C. să facă dovada că le deţin în mod legal, prin prezentarea bonului fiscal
eliberat de farmacie;

355
D. pot deţine o cantitate de medicamente care să depăşească necesarul de
tratament prevăzut în documentul prezentat, dar nu mai mult decât necesarul
de tratament pentru 60 de zile;
E. să deţină doar necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat.
ABE
1647. În cazul în care se fac modificări pe o reţetă specială, se respectă
următoarele reguli:
A. orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată
prin semnătură şi ştampilă;
B. orice modificare, dar nu mai mult de trei modificări, trebuie confirmată
prin semnătură şi ştampilă;
C. modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei;
D. orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată
prin semnătură, fără să fie obligatorie şi ştampila;
E. modificările pot fi făcute chiar dacă afectează lizibilitatea prescripţiei.
AC
1648. Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate
din liste diferite şi/sau a unor preparate ce conţn substanţe nesupuse
controlului conform Legii nr. 339/2005, se respectă următoarele reguli:
A. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III, atunci se vor prescrie
pe reţete de culoare galbenă;
B. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III, atunci se vor prescrie
pe reţete de culoare verde;
C. dacă sunt unul din tabelul IIşi unul din tabelul III, atunci se vor prescrie
pe reţete cu timbru sec;*
D. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul II şi un
preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, atunci
se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă;
E. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul III şi un
preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, atunci
se vor prescrie pe reţete de culoare verde.
AC*DE
1649. Distrugerea plantelor, substanţelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope se va efectua cu respectarea următoarelor reguli:
A. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de
activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Mediului
si Gospodăririi Apelor;
B. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de
activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Sănătăţii
Publice;

356
C. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi
preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta şi depozita numai
cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de
către Ministerul Sănătăţii Publice;
D. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi
preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta numai cantităţile
specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor ţi Turismului;
E. plantele, substanţele si produsele stupefiante si psihotrope confiscate se
distrug, la solicitarea poliţiei, cu excepţia cantităţilor solicitate de instituţiile
abilitate să dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau în scopuri
didactice si de cercetare stiinţifică.
ACE
1650. Evidenţa plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi
psihotrope se realizează respectând următoarele:
A. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa
Legii nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea si centralizarea zilnică în
registrul de evidenţă special;
B. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa
Legii nr. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin
substanţe din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaţiilor;
C. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005
poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel,
pe orice suport de stocare a informaţiilor;
D. în farmaciile comunitare, evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III
din anexa Legii nr. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute
obligatoriu la eliberarea medicamentului;
E. în farmaciile comunitare, evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul II din
anexa Legii nr. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute
obligatoriu la eliberarea medicamentului.

ACD

357
 Tema nr. 31
Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică
1651. Din punct de vedere al cetăţeniei, pe teritoriul României pot
exercita profesia de farmacist următoarele categorii:
A. numai cetăţenii români
B. soţul/soţia unui cetăţean român care are cetăţenie israelină
C. copii unui cetăţean român, care au cetăţenie israeliană, sunt căsătoriţi şi
locuiesc cu familiile proprii în România
D. părinţii unui cetăţean român care au o altă cetăţenie şi care se află în
întreţinerea acestuia
E. cetăţenii Confederaţiei Elveţiene.
BDE
1652. Profesia de farmacist poate fi profesată pe teritoriul României de
următoarele categorii de persoane fizice:
A. persoană fizică care este cetăţean al unui stat membru al Uniuni
Europene;
B. persoană fizică care este cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului
Economic European;
C. persoană fizică care este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene;
D. membrii de familie ai unui cetăţean care aparţine unui stat terţ;
E. cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în
România.
ABCE
1653. Au dreptul să exercite profesia de farmacist în România următorii
cetăţeni străini:
A. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung în România
B. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre
statele Uniunii Europene
C. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung într-un stat terţ
D. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre
statele aparţinând Spaţiului Economic European
E. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre
statele aparţinând Confederaţiei Elveţiene.

BDE

358
1654. Titlurile oficiale de calificare în farmacie în baza cărora se poate
exercita profesia de farmacist în România, sunt:
A. diploma de farmacist, eliberată de instituţiile de învăţământ superior
medico-farmaceutic acreditate din România;
B. certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sănătăţii
Publice;
C. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist, eliberate conform
normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele
aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană;
D. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist, dobândite într-un
stat terţ şi nerecunoscute de unul dintre statele membre ori neechivalate în
România;
E. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist care au fost
recunoscute de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, statele
aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană.
ABCE
1655. Farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie asupra
următoarelor activităţi:
A. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor;
B. fabricarea şi controlul medicamentelor;
C. acordarea de consultaţii medicale;
D. prepararea, controlul, depozitarea şi eliberarea medicamentelor din
farmaciile de spital;
E. prepararea, controlul, depozitarea şi distribuţia medicamentelor în
farmacii deschise publicului.
ABDE
1656. În conformitate cu pregătirea sa universitară, farmacistul este
competent să exercite şi următoarele activităţi:
A. înlocuirea medicului în stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului;
B. Farmacovigilenţă;
C. marketing şi management farmaceutic;
D. activităţi didactice sau administraţie sanitară
E. analize în laboratoare de biochimie, toxicologie şi igienă a mediului şi
alimentelor.

BCDE

359
1657. Titlurile profesionale pe baza cărora se poate exercita profesia de
farmacist sunt:
A. farmacist;
B. farmacist specialist în Farmacie clinică;
C. farmacist senior cu o vechime în specialitate mai mare de 10 ani;
D. farmacist debutant;
E. farmacist specialist în Laborator farmaceutic.
ABE
1658. Este nedemn să exercite profesia de farmacist:
A. medicul;
B. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească
pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, în
împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist, şi pentru care
nu a intervenit reabilitarea;
C. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească
pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, în
împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist pentru care a
intervenit reabilitarea;
D. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia;
E. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească
pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, şi
pentru care a intervenit reabilitarea.
BD
1659. Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu:
A. profesia de medic;
B. oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de
farmacist sau bunelor moravuri;
C. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea
profesiei de farmacist;
D. calitatea de asociat în cadrul unei societăţi comerciale care are obiect de
activitate importul-exportul de medicamente;
E. activităţile didactice.

ABC

360
1660. În cazurile de incompatibilitate:
A. dreptul de exerciţiu al profesiei există;
B. dreptul de exerciţiu al profesiei se suspendă de drept;
C. farmacistul este obligat să anunţe colegiul al cărui membru este în termen
de 10 zile de la naşterea situaţiei;
D. preşedintele colegiului poate solicita organelor în drept confirmarea sau
infirmarea stării de incompatibilitate care vizează starea de sănătate fizică
sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist;
E. se poate desemna o comisie alcătuită din 3 farmacişti primari, pentru a
confirma sau a infirma situaţia de incompatibilitate care rezultă din
exercitarea profesiei de medic sau din orice ocupaţie de natură a aduce
atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri.
BCDE
1661. Certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din
România:
A. este avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru malpraxis
valabilă pentru anul respectiv
B. devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă
pentru greşeli în activitatea profesională
C. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei, chiar dacă
intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate
D. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei, chiar dacă
exercitarea profesiei este suspendată sau interzisă
E. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei, în cazul în care nu
intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate.
ABE
1662. Farmaciştii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile sanitare
publice pot profesa:
A. până la împlinirea vârstei legale de pensionare;
B. până la împlinirea vârstei de 70 de ani, dacă sunt membri titulari şi
corespondenţi ai Academiei Române;
C. până la împlinirea vârstei de 70 de ani;
D. până la împlinirea vârstei de 60 de ani;
E. atâta timp cât îndeplinesc condiţiile de sănătate.

AB

361
1663. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde
următoarele documente:
A. copia documentului de cetăţenie;
B. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege;
C. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine
sau provenienţă, prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele
prevăzute de Directiva 2005/36/CE;
D. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine
sau provenienţă, care este valabil 6 luni de la data emiterii;
E. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă, prin care se
atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului, valabilă 6 luni de la data
emiterii.
ABC
1664. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde
următoarele documente:
A. copia documentului de cetăţenie;
B. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege;
C. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine
sau provenienţă, prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele
prevăzute de Directiva 2005/36/CE;
D. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine
sau provenienţă, care este valabil 3 luni de la data emiterii;
E. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă, prin care se
atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului, valabilă 6 luni de la data
emiterii.
ABCD
1665. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde
următoarele documente:
A. copia documentului de cetăţenie;
B. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege;
C. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine
sau provenienţă, prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele
prevăzute de Directiva 2005/36/CE;
D. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine
sau provenienţă, care este valabil 6 luni de la data emiterii;
E. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă, prin care se
atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului, valabilă 3 luni de la data
emiterii.
ABCE

362
1666. Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru care exercită profesia de
farmacist în România:
A. nu pot primi sancţiuni disciplinare de natură profesională sau
administrativă;
B. sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România;
C. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării
activităţilor profesionale în România;
D. Trebuie să respecte Codul deontologic al farmacistului;
E. trebuie să respecte legislaţia română care reglementează sectorul de
sănătate.
BCDE
1667. Următoarele afirmaţii privind facilitarea exercitării dreptului de
stabilire sunt adevărate:
A. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene,
care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de
către autorităţile competente române, trebuie să posede cunoştinţele
lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România;
B. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi
precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale
sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România, comise de
farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene,
anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său, acestea informează
statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză;
C. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi
precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale
sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România, comise de
farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene,
anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său, acestea nu trebuie să
informeze statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză;
D. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene,
care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de
către autorităţile competente române, nu trebuie să posede cunoştinţele
lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România;
E. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene,
care exercită profesia de farmacist în România, au obligaţia de a se

363
informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează
sectorul de sănătate, domeniul securităţii sociale, precum şi cu privire la
Codul deontologic al farmacistului.
ABE
1668. Următoarele afirmaţii cu privire la asigurarea de răspundere
civilă pentru greşeli în activitatea profesională sunt adevărate:
A. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent,
farmacistul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru
greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al
cărui membru este;
B. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent,
farmacistul nu este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru
greşeli în activitatea profesională şi nici să înştiinţeze colegiul teritorial al
cărui membru este despre aceasta;
C. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private.
Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului
anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza certificatului
de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea
profesională, încheiată pentru anul respectiv;
D. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private.
Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului
anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza certificatului
de sănătate pentru anul respectiv;
E. certificatul de membru devine operativ numai după încheierea asigurării
de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională.

1669. Următoarele afirmaţii cu privire la facilitarea exercitării

dreptului de stabilire sunt adevărate:
A. accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se face, potrivit
Legii nr. 95/2006, de către farmacişti cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai
Confederaţiei Elveţiene;
B. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai
Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre
activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii
Publice, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România, în termen de
30 de zile de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat;
C. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai

364
Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre
activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii
Publice, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România, în termen de
3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat;
D. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene,
stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării profesiei, încalcă
dispoziţiile, legile şi regulamentele profesiei, răspund potrivit legii;
E. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene,
stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării profesiei, încalcă
dispoziţiile, legile şi regulamentele profesiei, nu pot răspunde potrivit legii.
ACD
1670. Care dintre afirmaţiile privind suspendarea calităţii de membru
al CFR sunt adevărate:
A. la cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive
obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de
farmacist, pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată;
B.la cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive
obiective, întrerup pe o durată de până la 6 ani exercitarea profesiei de
farmacist, pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată;
C. la cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive
obiective, întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de
farmacist, pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată;
D. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului
Farmaciştilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din
această calitate;
E. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului
Farmaciştilor din România nu se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg
din această calitate.
AD

1671. Colegiul Farmaciştilor din România:

A. este un organism cu scop patrimonial;
B. este un organism apolitic;
C. este un organism de drept public;
D. este un organism de drept privat;
E. este un organism fără scop patrimonial.
BCE

365
1672. În domeniul său de competenţă, Colegiul Farmaciştilor din
România:
A. este subordonat Parlamentului
B. are autonomie instituţională;
C. este subordonat Guvernului
D. este subordonat Ministerul Sănătăţii Publice
E. are autonomie normativă.
BE
1673. Colegiul Farmaciştilor din România colaborează cu Ministerul
Sănătăţii Publice:
A. la formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a
farmaciştilor;
B. în vederea stabilirii şi creşterii standardelor de practică profesională, a
asigurării calităţii actului farmaceutic în unităţile farmaceutice;
C. la întocmirea Registrului unic al farmaciştilor din România;
D. la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi a
tematicii de concurs;
E. la judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională
ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional.
ABD
1674. În exercitarea atribuţiilor sale, Colegiul Farmaciştilor din
România:
A. se poate substitui organizaţiilor patronale;
B. se poate substitui organizaţiilor sindicale;
C. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu;
D. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor săi;
E. promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii
similare.
CDE
1675. Din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România
decurg următoarele obligaţii:
A. să se înscrie într-o organizaţie sindicală a farmaciştilor
B. să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul
medierii de către comisiile de specialitate din cadrul Colegiului
Farmaciştilor din România;
C. să se adreseze justiţiei pentru rezolvarea litigiilor cu membrii din organele
de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România;
D. să rezolve sarcinile care le-au fost încredinţate în calitate de membri sau
reprezentanţi ai corpului profesional;
E. să se înscrie în organizaţia patronală teritorială.

366
 BDE
1676. Drepturile care decurg din calitatea de membru al Colegiului
Farmaciştilor din România sunt:
A. dreptul de a alege şi a fi aleşi în organele administraţiei locale şi centrale;
B. dreptul de a purta însemnele Colegiului Farmaciştilor din România;
C. dreptul de a contesta sancţiunile primite;
D. dreptul de fi informaţi în timp util despre orice acţiune a Colegiului
Farmaciştilor din România;
E. dreptul de a fi remuneraţi pentru munca depusă.
BCD
1677. Adunarea generală a Colegiului teritorial are următoarele
atribuţii:
A. adoptă Codul deontologic al farmaciştilor;
B. adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Colegiului
Farmaciştilor din România;
C. aprobă proiectul de buget al Colegiului Farmaciştilor din România;
D. alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în
Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România;
E. stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină.
DE
1678. Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România are
următoarele atribuţii:
A. reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele
fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
B. cu aprobarea Biroului executiv încheie contracte şi convenţii în numele
Colegiului Farmaciştilor din România;
C. convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional;
D. elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului
de venituri şi cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale
colegiilor teritoriale;
E. asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România
între şedinţele Consiliului naţional.
ABC
1679. Abaterea disciplinară reprezintă:
A. fapta săvârşită fără vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele
specifice profesiei de farmacist;
B. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele
specifice profesiei de farmacist;
C. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se prejudiciază onoarea şi prestigiul
profesiei sau ale corpului profesional;

367
D. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legislaţia muncii;
E. fapta săvârşită cu vinovăţie prin care nu se prejudiciază onoarea şi
prestigiul profesiei sau ale corpului profesional
BC
1680. Judecarea abaterilor disciplinare se face:
A. cu respectarea principiului egalităţii;
B. în cadrul unităţilor farmaceutice unde îşi exercită profesia farmacistul
acuzat;
C. cu respectarea dreptului la apărare;
D. cu respectarea procedurilor prevăzute în Statutul Colegiului Farmaciştilor
din România;
E. cu respectarea principiului discriminării pozitive, luând în calcul sexul şi
vârsta farmacistului acuzat.
ACD
1681. Comisia de disciplină, cu majoritate de voturi, stabileşte printr-o
decizie una dintre următoarele soluţii:
A. stinge acţiunea disciplinară dacă fapta nu constituie abatere disciplinară;
B. respinge plângerea ca fiind netimbrată;
C. respinge plângerea ca fiind nesemnată;
D. dacă fapta constituie abatere disciplinară aplică una dintre sancţiunile
prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;
E. dacă fapta constituie abatere disciplinară trimite dosarul la Comisia
superioară de disciplină pentru a fi aplicată una dintre sancţiunile prevăzute
de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România.
AD
1682. Membrii comisiilor de disciplină:
A. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 5 ani;
B. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 7 ani şi să nu fi avut
abateri disciplinare în ultimii 3 ani;
C. sunt aleşi de către adunarea generală;
D. sunt aleşi pentru o perioadă de 5 ani;
E. sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani.
CE
1683. Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează:
A. prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către
Ministerul Sănătăţii Publice sau autoritatea de sănătate publică
B. prin numirea de către preşedinte a altui membru;
C. prin alegerea în funcţia de preşedinte al colegiului;
D. prin demisia de la locul de muncă deţinut la data alegerilor;

368
E. prin pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din
România.
BDE
1684. Contestaţia împotriva deciziei comisiei de disciplină de la nivel
teritorial:
A. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia
superioară de disciplină;
B. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia de
disciplină teritorială;
C. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia de
disciplină teritorială;
D. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia
superioară de disciplină;
E. este suspensivă de executare.
CE
1685. Răspunderea civilă a farmacistului:
A. se face proporţional cu gradul de vinovăţie;
B. înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie
infracţiune conform legii;
C. nu înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul
constituie infracţiune conform legii;
D. Feste atrasă atunci când prejudiciul se datorează condiţiilor de lucru,
dotării insuficiente cu echipament sau viciilor ascunse;
E. este atrasă atunci când profesionistul acţionează cu bună-credinţă în
situaţii de urgenţă şi cu respectarea competentelor acordate
AC
1686. Experţii care cercetează un caz de malpraxis:
A. sunt desemnaţi de preşedintele comisiei judeţene de monitorizare şi
competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
B. sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, din lista judeţeană a experţilor;
C. trebuie să aibă o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani de zile;
D. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 20 de zile pe care îl
înaintează Comisiei;
E. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 30 de zile pe care îl
înaintează Comisiei.
BE
1687. Bugetul de venituri al Colegiului Farmaciştilor din România este
constituit din următoarele:
A. donaţii şi sponsorizări;
B. cotizaţii lunare ale membrilor;

369
C. fonduri rezultate din activităţi comerciale
D. drepturi editoriale;
E. încasări din vânzarea produselor proprii.
ABE
1688. Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România are
următoarele atribuţii:
A. fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist
consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, stabilind partea din
această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al Colegiului
Farmaciştilor din România;
B. gestionează bunurile Colegiului Farmaciştilor din România;
C. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al
Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al
farmacistului;
D. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al
Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al
medicilor;
E. propune Adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri
şi cheltuieli al colegiilor teritoriale.
ABC
1689. Nu pot fi membri ai Biroului Executiv al Colegiului Farmaciştilor
din România:
A. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul societăţilor
comerciale.
B. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul ministerelor şi
instituţiilor cu reţea sanitară proprie;
C. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii
Publice;
D. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate;
E. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul consiliilor locale.
BCD
1690. Cu privire la eliberarea de către farmacist a medicamentelor fără
prescripţie medicală, sunt adevărate următoarele afirmaţii:
A. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă
pacientul este bolnav cronic si este cunoscut de către farmacist sau se află în
evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse
motive nu a putut ajunge la medic;
B. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală doar
dacă acestea se încadrează în categoria OTC-urilor;

370
C. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă
pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă un bilet de ieşire din
spital;
D. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă
pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o scrisoare
medicală;
E. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă
pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o schemă de
tratament neparafată de medicul prescriptor.

1691. Privind serviciile farmaceutice de urgenţă, următoarele afirmaţii

sunt adevărate:
A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore indiferent de zilele în
care se furnizează serviciile farmaceutice de urgenţă;
B. decizia farmacistului în furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenţă va
fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită
medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele
adverse şi contraindicaţiile;
C. medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor
farmaceutice de urgenţă;
D. medicamentele psihotrope şi stupefiante fac obiectul serviciilor
farmaceutice de urgenţă în cazul dependenţilor;
E. în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate, farmacistul va încerca să ia
legătura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic.

1692. Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele

activităţi:
A. atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale;
B. atragerea pacienţilor prin reclamă mincinoasă;
C. eliberarea de medicamente în oferte propuse de diferiţi producători;
D.folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul
organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi;
E. folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul
organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi.

1693. Regulile de bună practică farmaceutică au la bază următoarele

principii:
A. sprijinirea societăţii în a utiliza cât mai judicios medicamentele pentru a
obţine efectul terapeutic maxim,
B. farmaciştii trebuie să asigure servicii farmaceutice de înaltă calitate;

371
C. farmacistul nu are nici un rol în obţinerea rezultatului unui tratament;
D. farmacistul trebuie să se implice în activităţile de prevenire a
îmbolnăvirilor;
E. singurul scop al practicii farmaceutice este prepararea şi eliberarea
medicamentelor.
ABD
1694. Regulile de bună practică farmaceutica impun următoarele:
A. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului
care este tratat în ambulatoriu;
B. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului,
indiferent de cadrul în care acesta este tratat;
C. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe eliberarea
medicamentelor şi a altor produse pentru sănătate, cu o informare şi
consiliere adecvate pentru pacient şi o urmărire atenta a efectelor utilizării
acestora;
D. farmacistul trebuie să militeze pentru o prescriere raţonală şi economică,
a medicamentelor;
E. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe verificarea medicului
privind necesitatea obiectivă a prescrierii medicamentelor.
BCD
1695. Din aplicarea regulilor de bună practică, rezultă că:
A. între farmacişti trebuie să existe relaţii de concurenţă comercială neloială;
B. fiecare farmacist trebuie să încerce, indiferent de mijloace, să
îmbunătăţească serviciul farmaceutic propriu;
C.în legătură cu tratamentul medicamentos, între farmacişti şi medici trebuie
să existe relaţii bazate pe încredere ;
D. prin relaţii de colegialitate, farmaciştii trebuie să contribuie la
îmbunătăţirea serviciului farmaceutic oferit populaţiei;
E.exercitarea profesiei se face într-un spirit profesional predominant faţă de
cel comercial.
CDE
1696. Regulile de bună practică privind informarea pacientului se
referă la:
A. informarea pacientului conduce la optimizarea tratamentului aplicat;
B. informarea pacientului conduce la ameliorarea stării sale de sănătate;
C. informarea pacientului se face fără a ţine cont de libera sa decizie;
D. informarea pacientului se face numai utilizând termeni de specialitate;
E. informarea pacientului se face citind compoziţia chimică a
medicametului.
AB

372
1697. Prin farmacia comunitară se vând:
A. medicamentele care se acordă pe bază de prescripţie medicală;
B. produse cosmetice;
C. produse parafarmaceutice;
D. dispozitive şi aparatură medicală de uz spitalicesc şi consumabile pentru
acestea;
E. suplimente alimentare si alimente cu destinaţie specială.
BCE
1698. Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a farmaciei
comunitare se depun următoarele documente:
A. cererea tip;
B. avizul de oportunitate;
C. cazierul judiciar al farmacistului şef;
D. actul constitutiv al societăţii comerciale;
E. cazierul fiscal al societăţii comerciale.
ABD
1699. Mutarea sediului unei farmacii comunitare:
A. se poate face numai în aceeaşi localitate;
B. se poate face şi în altă localitate dacă farmacistul şef face dovada că are
domiciliul în acea localitate;
C. se poate face şi în altă localitate în locul unei oficine;
D. trebuie comunicată Ministerului Sănătăţii Publice şi Colegiului
Farmaciştilor din România
E. trebuie comunicată Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Colegiului
Farmaciştilor din România.
AD
1700. În conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2008, următoarele
afirmatii privind drogheria sunt adevărate:
A. se înfiinţează numai de societăţile comerciale care au deja deschisă o
farmacie;
B. poate fi condusă numai de un farmacist care are cel puţin 5 ani vechime
în specialitate;
C. funcţionează numai în prezenţa cel puţin a unui asistent medical de
farmacie sau a unui farmacist;
D. poate fi condusă de un asistent medical de farmacie şef;
E. poate funcţiona în absenţa unui farmacist.
CDE
1701. Autorizaţia de funcţionare a drogheriei:
A. include autorizaţia sanitară de funcţionare
B. este eliberată de Ministerul Sănătăţii Publice

373
C. este eliberată în maximum 15 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport
favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii
Publice;
D. este eliberată în maximum 45 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport
favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii
Publice;
E. poate fi autorizată conform procedurii tacite.
ABC
1702. În farmaciile comunitare şi în drogherii, inspecţia:
A. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului;
B. se exercită de Colegiul Farmaciştilor din România împreună cu
reprezentanţi ai Ordinului Asistenţilor
Medicali şi Moaşelor din România;
C. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului, împreună cu
reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din România;
D. are loc cel puţin o dată pe an;
E. are loc cel puţin o dată la 2 ani.
CE
1703. Conform dispoziţiilor Legii farmaciei nr. 266/2008, următoarele
fapte constituie contravenţie care se sancţionează cu amendă de la
10.000 lei la 20.000 lei şi cu închiderea farmaciei comunitare, respectiv a
drogheriei:
A. împiedicarea activităţii organelor de inspecţie şi control;
B. afişarea, cu încălcarea reglementărilor în materie, în incinta farmaciei
comunitare sau a drogheriei, a reclamelor privind produsele
medicamentoase.
C. funcţionarea unei farmacii comunitare sau a unei drogherii fără
autorizaţie de funcţionare;
D. deţinerea sau eliberarea în drogherii a unor produse medicamentoase ale
căror deţinere şi eliberare sunt interzise în drogherie;
E. funcţionarea farmaciei în lipsa unui farmacist, care îşi exercită personal
profesia, precum şi funcţionarea unei drogherii în lipsa cel puţin a unui
asistent medical de farmacie sau a unui farmacist.
CDE
1704. Oficina comunitară locală de distribuţie:
A. se înfiinţează în localităţile fără servicii farmaceutice;
B. se înfiinţează numai în mediul rural;
C. se poate înfiinţa de societatea comercială care are înfiinţată o farmacie;
D. beneficiază de autorizaţie de funcţionare proprie;

374
E. devine automat drogherie dacă în localitatea respectivă se înfiinţează o
farmacie.
AC
1705. Autorizaţia de funcţionare a farmaciei comunitare se eliberează:
A. pe numele persoanei juridice şi al farmacistului-şef de farmacie;
B. de Agenţia Naţională a Medicamentului;
C. de Ministerul SănătăŢii;
D. în maximum 45 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport nefavorabil;
E. în maximum 15 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil.
ABE

375
 Tema nr.32
Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5, 11).
1706. Care din următorii detectori pot fi utilizaţi în HPLC?
A. detectorul de ionizare in flacără
B. refractometric
C. catarometrul
D. detectorul UV-VIS
E. detectorul de fluorescenţă
BDE
1707. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metoda CSS sunt
corecte?
A. identitatea substanţelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza
valorilor Rf
B. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substanţe
C. detecţia substanţelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind
substanţe etalon
D. detecţia substanţelor separate prin CSS se bazează pe derivatizarea
analiţilor pentru a obţine spoturi colorate sau fluorescente
E. detecţia substanţelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie
de fluorescenţă
BDE
1708. Care dintre următorii parametri caracterizează retenţia în
HPLC?
A. parametrul Rf
B. timpul de retenţie tR
C. volumul de retenţie VR
D. eficacitatea
E. factorul de capacitate k
ABCE
1709. Cromatografia în fază gazoasă este o variantă a cromatografiei pe
coloană în care separarea componentelor unui amestec complex se
realizează datorită unor procese de repartiţie sau absorbţie între:
A. faza mobilă lichidă si faza staţionară lichidă
B. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară lichidă
C. faza mobilă lichidă şi faza staţionară solidă
D. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară solidă
E. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară gazoasă
BD

376
1710. Cromatografia în fază gazoasă permite separarea:
A. tuturor substanţelor medicamentoase
B. substanţelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizare
C. substanţelor solide care se lichefiază uşor
D. substanţelor uşor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400°C
E. toate variantele sunt adevărate
BD
1711. Dozarea substanţelor medicamentoase separate prin
cromatografie pe strat subţire se efectuează:
A. prin introducerea în calcul a timpilor de retenţie ai componentelor din
proba de analizat
B. dupa răzuirea şi eluarea substanţelor de pe adsorbant şi determinarea
cantitativă prin alte metode
C. FR X nu face referiri în acest sens
D. prin spectrofotometrie "in situ"
E. direct pe placă prin fotodensitometrie
BDE
1712. Gradul de separare a două substanţe într-o cromatogramă se
defineşte prin noţiunea de rezoluţie (Rs). Sunt adevărate urmatoarele
afirmaţii legate de rezoluţie, cu excepţia:
A. rezoluţia creşte cu cresterea numărului de talere teoretice N
B. rezoluţia creşte cu creşterea factorului de separabilitate
C. rezoluţia este o mărime dependentă de factorul de capacitate
D. o rezoluţie bună pentru două picuri adiacente presupune diferenţe foarte
mici între tR a componentelor
E. rezoluţia scade cu creşterea numărului de talere teoretice N
ABC
1713. În componenţa unui cromatograf de gaze se găsesc:
A. rezervorul de gaz
B. coloana cromatografică
C. injectorul-evaporatorul
D. detectorul
E. detector refractometric
ABCD
1714. În cromatografia cu fază inversă, faza staţionară este:
A. polară
B. nepolară
C. răşină schimbătoare de ioni
D. compus macromolecular

377
E. silicagel grefat cu lanţuri hidrocarbonate
BE
1715. În gaz-cromatografie pot fi utilizaţi următorii detectori:
A. detector refractometric diferenţial
B. detector UV-VIS
C. detectorul de conductibilitate termică (CT)
D. detectorul de ionizare în flacără (DIF)
E. spectrometrul de masă (SM)
CDE
1716. În HPLC se pot utiliza ca faze staţionare:
A. solide polare
B. solide nepolare
C. schimbători de ioni
D. lichide impregnate pe un solid inert
E. gaze impregnate pe un suport polar
ABCD
1717. Metodele utilizate pentru deteminări cantitative în gaz-
cromatografie sunt:
A. metoda conţinutului aparent
B. metoda concentrat-diluat
C. metoda standardului intern-curbă de etalonare
D. metoda standardului extern-curbă de etalonare
E. metoda normării ariilor
CDE
1718. Caracteristici comune metodelor cromatografice:
A. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila
B. cele doua faze sunt nemiscibile
C. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un
echilibru
D. migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi
viteza
E. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv
coloana
ABE
1719. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este
lichida, iar faza stationara este solida:
A. cromatografia de afinitate
B. cromatografia de repartitie
C. cromatografia de schimb ionic
D. cromatografia de contracurent

378
E. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa.
AC
1720. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate
face prin:
A. reflexie
B. refractie
C. transmisie
D. emisie fluorescenta
E. stingerea fluorescentei
ACDE
1721. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin
GC se pot utiliza urmatoarele procedee:
A. metoda normarii ariilor
B. metoda standardului intern
C. metoda curbei de calibrare
D. metoda examinarii in UV
E. metoda adaosului de standard
ABCE
1722. Care din fazele staţionare de mai jos se pot utiliza pentru
separarea enantiomerilor unui compus chiral ?
A. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicină ;
B. beta-ciclodextrină ;
C. eteri coroană ;
D. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) ;
E. carbon poros grafitat
ABC
1723. Cu ce fază mobilă funcţionează satisfăcător răşinile schimbătoare
de ioni ca faze staţionare cromatografice ?
A. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul anioniţilor slabi ;
B. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul cationiţilor slabi ;
C. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul anioniţilor slabi ;
D. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul cationiţilor slabi ;
E. cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabi cât si la anioniţi slabi.
AD
1724. Eficacitatea coloanei cromatografice exprimă capacitatea ei:
A. de a da picuri cât mai simetrice;
B. de a da picuri cât mai asimetrice;
C. de a da picuri cât mai largi;
D. de a da picuri cât mai strâmte;
E. de a da picuri cu baze cât mai mici.

379
 ADE
1725. Fazele staţionare pe bază de ciclodextrine cu caracter hidrofob se
utilizează pentru separarea:
A. alcanilor;
B. alcoolilor;
C. poliolilor;
D. acizilor carboxilici;
E. cicloalcanilor.
BCD
1726. În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza mobilă
poate fi:
A. apa;
B. n-butanolul;
C. alcoolul benzilic;
D. cloroformul;
E. toluenul.
BCDE
1727. În HPLC faza mobilă poate fi:
A. oxiproprionitrilul;
B. pentan;
C. ciclohexan;
D. hexanul;
E. heptanul.
BCDE
1728. În HPLC faza staţionară este de regulă:
A. polietilena;
B. oxiproprionitrilul;
C. apa;
D. etilenglicolul;
E. nitrometanul.
ABD
1729. Numărul platourilor teoretice (N) caracterizează eficacitatea
coloanei cromatografice şi este dependent de:
A. lungimea coloanei;
B. înălţimea platoului teoretic;
C. dinamica fazei mobile;
D. laţimea platoului teoretic;
E. diametrul coloanei.
ABC

380
1730. Pentru cromatografia de repartiţie, faza mobilă trebuie să
îndepinească următoarele cerinţe:
A. să aibă o mare putere de dizolvare dar să nu interacţioneze chimic cu
analiţii din probe;
B. să fie incompatibilă cu sistemul de detecţie;
C. să nu dizolve faza staţionară şi să nu interacţioneze chimic cu aceasta;
D. să fie compatibilă cu sistemul de detecţie;
E. să dizolve faza staţionară şi să interacţioneze chimic cu aceasta.
ACD
1731. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze
staţionare pe bază de:
A. aminoacizi;
B. ciclohexan;
C. benzen;
D. alcani;
E. ciclodextrine.
AE
1732. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie:
A. Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichid
B. Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationara
C. Hartia cromatografica are un caracter hidrofob
D. Hartia cromatografica are un caracter hidrofil
E. Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare
hidrofile
BD
1733. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:
A. Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza
valorilor Rf
B. Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe
baza valorilor Rf
C. CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se
respecta anumite conditii
D. CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante
E. In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate
fluorescente
BCE

381
1734. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS
se poate realiza prin urmatoarele procedee:
A. Reflexie
B. Transmisie
C. Difuzie
D. Emisie fluorescenta
E. Stingerea fluorescentei
ABDE
1735. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de
conductibilitate termica se utilizeaza drept gaz vector:
A. Neon sau argon
B. Un gaz cu conductibilitate termica mare
C. Azot
D. Heliu
E. Un gaz cu conductibilitate termica mica
BD
1736. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza
actionand asupra urmatorilor parametri:
A. Numarul de platouri teoretice
B. Factorul de selectivitate
C. Factorul de rezistenta la transferul de masa
D. Presiune
E. Factorul de capacitate
ABE
1737. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta
performanta se numara:
A. Detectorii de absorbanta (UV, VIS, IR)
B. Detectorul de fluorescenta
C. Detectorul de vascozitate
D. Detectorul refractometric
E. Detectorul electrochimic
ABDE
1738. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare:
A. argon, azot
B. heliu, argon
C. metan, azot
D. hidrogen, heliu
E. oxigen, dioxid de carbon
ABD

382
1739. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul
cromatografiei de gaze:
A. faza stationara este un gaz
B. faza stationara este un solid
C. faza mobila este un lichid
D. faza mobila este un gaz
E. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert
BDE
1740. In cromatografia de gaze (CG):
A. faza mobila poate fi gazoasa
B. faza mobila poate fi solida
C. faza mobila poate fi lichida
D. faza stationara poate fi lichida
E. faza stationara poate fi solida
ADE
1741. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru
cromatografia de repartitie:
A. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid
B. faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila
C. faza stationara este un compusmolecular reticulat
D. faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante
E. faza stationara solida este miscibila cu faza mobila
AB
1742. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se
pot folosi urmatoarele sisteme de solventi:
A. izopropanol - amoniac - apa
B. formamida - benzen
C. n-butanol - acid acetic - apa
D. apa - fenol
E. ulei de parafina - DMF - metanol – apa
ACD
1743. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in
majoritatea cazurilor este necesar ca:
A. polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului
B. polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului
C. nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului
D. polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului
E. polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului
DE

383
1744. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile:
A. in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este nepolara
iar faza mobila este polara
B. in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este polara iar
faza mobila este nepolara
C. in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este nepolara iar faza
mobila este polara
D. in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este polara iar faza
mobila este nepolara
E. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai
nepolar
ADE
1745. Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se
folosesc:
A. metode cromatografice in faza lichida
B. nu se pot folosi metode in faza gazoasa
C. metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar
aducand in faza mobila un aditiv chiral
D. metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr
- o reactie chimica specifica
E. enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatografice
ACD
1746. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de
adsorbtie:
A. faza stationara este de silicagel
B. faza stationara este de alumina
C. ca faza mobila se utilizeaza de regula apa
D. se aplica la separarea unor substante solubile in apa
E. se aplica la separarea unor substante relativ nepolare
ABE
1747. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide
sub presiune:
A. in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se
fixeaza prin adsorbtie fizica
B. faza stationara poate fi alumina
C. faza stationara poate fi silicagel silanizat
D. poate fi cromatografie pe "faza stationara normala"
E. poate fi cromatografie pe "faza inversa"
ACDE

384
1748. Selectati metodele cromatografice oficinale in FR.X:
A. cromatografia pe strat subire
B. cromatografia cu fluide supercritice
C. cromatografia de gaze
D. cromatografia de schimb ionic
E. cromatografia de lichide sub presiune
ACE
1749. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide
sub presiune:
A. este o metoda fizica de separare
B. faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu
un lichid
C. faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organice
D. faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticla
E. faza mobila este un lichid
BE
1750. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub
presiune se bazeaza pe:
A. spectrofotometrie de absorbtie
B. termogravimetrie
C.refractometrie diferentiala
D. fluorimetrie
E. metode volumetrice
ACD
1751. In cromatografia de gaze:
A. faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea
determinarii
B. faza mobila este numita gaz-purtator
C. faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid
inert
D. probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de
evaporare termostata la 10°C
E. rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timp
BCE

385
1752. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de
excludere sterica:
A. se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelor
B. poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelor
C. nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelor
D. fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuri
E. prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulat
ABDE
1753. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte
enunturile:
A. este o tehnica lichid electrocromatografica
B. este o tehnica lichid cromatografica (LC)
C. pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabile
D. fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse"
E. fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv
cationi
BC
1754. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt:
A. instabilitate chimica
B. stabilitate termica
C. capacitatea de schimb ionic
D. ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a
acestora
E. porozitatea
BCE
1755. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau
urmatoarele procese fundamentale:
A. adsorbtia pe suporturi inerte
B. repartitia intre faza stationara si faza mobila
C. adsorbtia pe suporturi solide
D. excluderea-difuzia
E. schimbul ionic
BCDE
1756. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in
coloana cromatografica, respectiv pe faza stationara:
A. volumul de retentie VR
B. coeficientul de rezistenta la transferul de masa C
C. factorul de capacitate k`
D. numarul de platouri teoretice N
E. Timpul de retentie Tr

386
 ACE
1757. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze
selectati enunturile corecte:
A. fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar
inerte fizic
B. fazele suport pot fi poroase, cu pori mari si uniformi
C. fazele suport pot fi neporoase, formate din sfere din sticla
D. fazele stationare pot fi lichide
E. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica
BCD
1758. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in
gaz-cromatografie:
A. poliesteri si polieteri ai glicolilor
B. siliconii
C. silicagelul
D. sitele moleculare
E. hidrocarburi saturate
ABE
1759. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat, cele
mai frecvent utilizate in gaz-cromatografie:
A. esterificarea
B. alchilarea
C. sililarea
D. complexarea cu ioni metalici
E. bromurarea
BC
1760. In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori:
A. detectorul refractometric
B. catarometrul
C. detectorul de fluorescenta
D. detectorul cu ionizare in flacara
E. spectrometrul de masa (MS)
BDE

387
 Tema nr.33
Metode volumetrice in controlul medicamentelor (11)
1761. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
A. soluţia volumetrică diluată, obţinută din soluţia volumetrică mai
concentrată, are acelaşi factor de molaritate
B. în cazul soluţiei de azotit de sodiu 0,1N, factorul de molaritate nu se
verifică periodic
C. la soluţia volumetrică nestabilă, factorul de molaritate se stabileşte înainte
de folosire
D. substanţele volumetrice se păstrează în recipiente bine închise
E. factorul de molaritate al soluţiilor volumetrice se verifică din 7 în 7 zile
BD
1762. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la dozarea
fenobarbitalului conform FR X sunt corecte?
A. se realizează o dozare în mediu apos
B. soluţie titrată: complexon III
C. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
D. solvent: dimetilformamidă (R)
E. solvent: acetona
CD
1763. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la soluţiile
volumetrice sunt corecte?
A. se numesc şi soluţii titrate
B. FR X exprimă concentraţia lor în g%
C. sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatografică
D. concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fi de molaritate exactă sau
molaritate aproximativă
E. sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilită
ADE
1764. Dintre indicatorii oficializaţi de FR X fac parte:
A. cristal violet
B. tropeolina 00
C. fenolftaleină
D. tiosulfat de sodiu
E. albastru de bromfenol
ABCE

388
1765. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS
următoarele:
A. se realizează o dozare nitritometrică
B. indicator: violet de pirocatehină-soluţie
C. soluţie titrată: edetat sodic 0.05 mol/l
D. solvent: acid nitric (R) şi apă distilată
E. se realizează o dozare potenţiometrică
BCD
1766. FRX prevede următoarele condiţii pentru dozarea codeinei bază:
A. solventul este acid acetic anhidru (R)
B. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
C. soluţie titrată: acid percloric 0.1 mol/l
D. solvent: piridina (R)
E. dozarea se face în mediu neapos
ACE
1767. Soluţiile titrate pot conţine următoarele substanţe de referinţă:
A. acidul clorhidric
B. soluţia de clorura de sodiu
C. soluţia de iod
D. soluţia de nitrat de argint
E. soluţia de rivanol
ACD
1768. Substanţele chimice de referinţă trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
A. să aibă o compoziţie bine definită
B. să fie stabile
C. să prezinte un înalt grad de puritate
D. să fie solubile în solventul ales
E. să reacţioneze cu alte substanţe conform unor ecuaţii cât mai complexe
ABCD
1769. Care dintre următoarele substante se dozează in mediu neapos?
A. acid lactic
B. barbital
C. codeină fosforică
D. acid acetil salicilic
E. salicilat de sodiu
BCE

389
1770. Conform F.R.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele
substante:
A. carbonat bazic de magneziu
B. sulfat de aluminiu
C. bromura de sodiu
D. benzoat de sodiu
E. gluconat de calciu
CD
1771. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza:
A. apa
B. solventi inerti (CHCl3, CCl4)
C. acid acetic anhidru
D. acetat de mercur
E. acid percloric
BCDE
1772. Efedrina
A. are caracter slab acid
B. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu
C. are caracter slab bazic
D. se dozeaza in mediu neapos
E. se dozeaza prin titrare cu acid percloric
CDE
1773. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie
acid percloric 0.1mol/l se aplica pentru dozarea:
A. aminelor alifatice
B. aminelor aromatice si heterociclice
C. unor oxime, imine, hidrazine
D. imidelor
E. enolilor
ABC

390
1774. Alegeţi definiţiile echivalente cu cea din FR-X a noţiunii de
"indice de iod". Indicele de iod este:
A. volumul soluţiei 0,05 molară de iod (exprimată în ml) consumat de 1
gram probă analizată ;
B. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 0,1 grame
probă analizată ;
C. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 1 gram
substanţă analizată ;
D. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 1 gram
substanţă analizată ;
D. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 100
grame probă analizată.
BE
1775. Diclorhidratul de histamină se determină, conform FR X:
A. printr-o reacţie de comkplexare;
B. printr-o reacţie de precipitare;
C. printr-o reacţie acido-bazică;
D. prin titrare cu complexon III;
E. prin titrare cu azotat de argint.
BE
1776. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei:
A. titrarea cu acid percloric în mediu anhidru;
B. titrarea cu acid clorhidric în mediu apos;
C. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu apos;
D. determinarea argentometrică a clorului;
E. titrare complexonometrică;
AD
1777. Glibenclamida se determină conform FR X:
A. prin titrare în mediu apos;
B. prin titrare în mediu anhidru;
C. complexometric;
D. acido-bazic;
E. prin titrare cu metoxid de sodiu;
BDE
1778. Oxidul de zinc se determină, conform FR X, utilizând:
A. azotat de argint;
B. edetat sodic;
C. hidroxid de sodiu;
D. complexon III;
E. sulfat de bariu.

391
 BD
1779. Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina:
A. clorhidratul de amitriptilină;
B. acidul acetic;
C. Amobarbital sodic;
D. acidul benzoic;
E. acidul aspartic.
BDE
1780. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0,1 M în mediu
anhidru:
A. clorhidratul de clomipramină;
B. clorhidrat de cloropiramină;
C. cefotaximă sodică;
D. acid citric;
E. acid benzoic.
ABC
1781. Acidul aspartic se determină prin titrare:
A. în mediu apos;
B. în mediu anhidru;
C. cu hidroxid de sodiu 0,1 M;
D. cu acid clorhidric 0,1 M;
E. acido-bazică.
ACE
1782. Cefotaxima sodică se determină prin titrare:
A. în mediu apos;
B. în mediu neapos;
C. cu acid percloric 0,1 M;
D. în mediu conţimând acid acetic anhidru, dioxan, alcool absolut;
E. în mediu conţinând apă şi alcool.
BCD
1783. Cloramina B se determină, conform FR X:
A. prin titrare redox;
B. prin titrare acido-bazică
C. utilizând soluţia de tiosulfat de sodiu;
D. iodometric;
E. iodatometric.
ACD

392
1784. Cloxacilina sodică se detrmină, conform FR X:
A. prin titrare acido-bazică în mediu neapos;
B. prin titrare acido-bazică în mediu apos;
C. prin determinarea clorului prin titrare argentometrică;
D. gravimetric;
E. spectrometric.
BC
1785. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice:
A. La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si
racita
B. Factorul de molaritate, odata stabilit, este valabil 6 luni de la prepararea
solutiei
C. Factorul de molaritate se verifica periodic
D. Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate
inainte de fiecare folosire
E. Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise, ferit de
lumina
ACDE
1786. Factorul de molaritate (F) se stabileste:
A. Pe o substanta chimica de referinta
B. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut
C. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscut
D. Pe o substanta cu caracter bazic
E. Cu o solutie proba
AB
1787. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte:
A. Sa aiba compozitia bine definita
B. Sa fie insolubile in solventul ales
C. Sa aiba un grad inalt de puritate
D. Sa fie inerte chimic
E. Sa fie solubile in solventul ales
ACE
1788. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic:
A. oxime
B. derivati barbiturici
C. alcaloizi saruri de acid clorhidric
D. sulfonamide
E. clorhidratul de etilmorfina
ACE

393
1789. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide, se folosesc:
A. solventi protogenici
B. solventi protofilici
C. dimetilformamida
D. acid acetic
E. piridina
BCE
1790. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor
medicamentoase, punctual de echivalenta se determina:
A. chimic, cu indicatorul albastru de timol
B. chimic, cu indicatorul timolftaleina
C. chimic, cu indicatorul galben de alizarina
D. chimic, cu indicatorul violet de pirocatechina
E. potentiometric
ABCE
1791. Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu:
A. se neutralizeaza doar functia carboxil
B. se neutralizeaza doar functia fenolica
C. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxil
D. curba de titrare prezinta un punct de inflexiune
E. curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiune
AD
1792. Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt
corecte:
A. au functie slab acida
B. au functie slab bazica
C. se dozeaza in mediu apos
D. se dozeaza in solventi protogenici
E. se dozeaza in solventi protofilici
AE
1793. Dozarea barbitalului (veronal, acid 5,5 dietilbarbituric):
A. se face in mediu de dimetilformamida neutralizata
B. se face in mediu de acid acetic neutralizat
C. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid acetic
D. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida
E. se foloseste ca indicator albastru de timol
ADE

394
1794. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu
neapos cu metoxid de sodiu, deoarece au caracter acid:
A. clorhidrat de dionina
B. barbital
C. acid nalidixic
D. sulfafurazol
E. fenobarbital
BCDE
1795. Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza:
A. in solventi protogenici
B. in solventi protofilici
C. cu acid percloric in acid acetic
D. cu acid etilendiaminotetraacetic in acid acetic
E. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida
ABCE
1796. Aminoacizii se pot doza:
A. ca baza, in solvent acid acetic anhidru
B. ca acid, in solvent acid acetic anhidru
C. ca baza, in amestec de solventi apa - piridina
D. ca acid, in amestec de solventi apa - piridina
E. complexonometric direct
AD
1797. Sulfonamida se poate titra:
A. argentometric, prin Metoda Fajans
B. ca acid in solvent acid acetic anhidru
C. ca acid in solvent dimetilformamida
D. ca baza in solvent acid acetic anhidru
E. ca baza in solvent dimetilformamida
CD
1798. Functia slab bazica a unei substante medicamentoase:
A. se exprima prin pKb
B. se manifesta prin cedare de protoni
C. se manifesta prin acceptare de protoni
D. este exaltata de solventi protogenici
E. este exaltata de solventi protofilici
ACD

395
1799. Functia slab acida a unei substante medicamentoase:
A. se manifesta prin acceptare de protoni
B. se manifesta prin cedare de protoni
C. se exprima prin pKa
D. este exaltata de solventi protofilici
E. este exaltata de solventi protogenici
BCD
1800. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale
substantelor medicamentoase se face:
A. in mediu de acid acetic anhidru
B. cu solutie titrata de acid clorhidric
C. cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic
D. in mediu de dimetilformamida
E. cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida
AC
1801. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor
medicamentoase slab bazice punctul de echivalenta se determina:
A. potentiometric
B. chimic, cu indicatorul cristal violet
C. chimic, cu indicatorul metiloranj
D. chimic, cu indicatorul murexid
E. chimic, cu indicatorul tropeolin 00
ABCE
1802. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a
acidului acetilsalicilic conform FRX:
A. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0.1N
B. se face dupa dizolvarea substantei in apa distilata
C. solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la
fenolftaleina
D. se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0.1N
E. determinarea are loc la temperatura de 8 - 10°C
CDE
1803. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica
a codeinei baza:
A. este o dozare volumetrica in mediu apos
B. substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabil
C. solutia titrata este HCl 0.1N
D. indicatorul utilizat este cristal violetul
E. solutia titrata este HClO4 0.1N
BDE

396
1804. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica
conform FR X a histaminei diclorhidrat:
A. metoda de dozare este acido-bazica in mediu apos
B. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III)
C. se utilizeaza solutie de AgNO3 0.1N
D. indicatorul utilizat este fenolftaleina
E. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0.1N
BCE
1805. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a
procainei din solutia "Iniectabile procaini hydrochloridi", conform
FRX:
A. este o dozare nitritometrica
B. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si
prelucrarea reziduului dupa evaporare
C. este o dozare in mediu neapos
D. solutia titrata utilizata este NaNO2 0.1N
E. solutia titrata utilizata este HClO4 0.1N
ABD
1806. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a
calciului din solutia "Solutio calcii chloridi 50%", conform FRX:
A. metoda de dozare este complexonometrica
B. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal
C. solutia titrata utilizata este edetat disodic 0.05mol/l
D. indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal
E. indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T
BD
1807. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi
spirituosa" urmatoarele conditii:
A. solventul de diluarea este etanolul
B. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l
C. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza
D. indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol
E. titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru
BC

397
1808. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a
fenobarbitalului acid, conform FR X:
A. este o metoda de dozare acido-bazica
B. solutia titrata utilizata este NaOH 0.1N
C. solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizata
D. solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizat
E. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0.1N
ACE
1809. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile
volumetrice sunt corecte ?
A. concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta
intr-un militru de solutie
B. factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care
se refera
C. se numesc si solutii titrate
D. o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are
F=1.00000
E. au o concentratie bine stabilita
BCE
1810. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR
X:
A. clorhidrat de papaverina 0.01mol/l
B. dicromat de potasiu 0.0167mol/l
C. hidroxid de potasiu 0.1mol/l
D. iodat de potasiu 0.05mol/l
E. metoxid de sodiu 0.1mol/l
ABD
1811. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia
volumetrica de HCl:
A. solutiile 1mol/l, 0.5mol/l si 0.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din
acid clorhidric ( R)
B. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s.r)
C. indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este
fenolftaleina (I)
D. solutia de acid clorhidric 0.02mol/l se prepara prin diluare cu apa din
solutia de acid clorhidric 1mol/l
E. solutia de acid clorhidric 0.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din
solutia de acid clorhidric 0.1mol/l
ABE

398
1812. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia
volumetrica de acid percloric:
A. este o solutie volumetrica de molaritate exacta
B. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidru
C. indicatorul utilizat este cristal violet (I)
D. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s.r.)
E. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in dioxin
BDE
1813. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia
volumetrica de metoxid de sodiu:
A. sunt oficinale solutiile 0.01mol/l si 0.05mol/l
B. solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este
dimetilformamida
C. factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s.r.)
D. factorul de molaritate nu se verifica frecvent, pentru ca solutia are o
stabilitate mare
E. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si
benzen
BCE
1814. Conform FR X, dozarea volumetrica a metronidazolului din
"Suppositoria metronidazoli" se realizeaza:
A. dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apa
B. printr-o metoda acido-bazica in mediu apos
C. cu o solutie titrata de HCl 0.1mol/l
D. cu o solutie titrata de HClO4 0.1mol/l in dioxan
E. proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor
supozitoare
DE
1815. Conform FR X, la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%", la
parametrul dozare se prevede:
A. solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l
B. determinarea cantitativa a acidului boric
C. determinarea cantitativa a rezorcinolului
D. determinarea cantitativa a boratului de fenilmercur
E. indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este
amidonul
ACE

399
 Tema nr.34
Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul
medicamentelor (5, 11)
1816. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase prezintă
maxime de absorbţie în domeniul spectral VIS?
A. ciancobalamina
B. furosemid
C. riboflavină
D. etinilestradiol
E. rifampicina
ACE
1817. Care dintre următoarele substanţe se dozează prin metoda
spectrofotometrică în UV?
A. vitamina D3
B. prednisonul
C. apa distilată
D. ciancobalamina
E. acidul clorhidric
ABD
1818. Determinarea cantitativă a unei substanţe medicamentoase prin
metoda spectrofotometrică UV-VIS se poate realiza utilizând:
A. absorbanţa molară
B. un etalon al aceleaşi substanţe cu o concentraţie cunoscută Ce
C. indicele de refracţie
D. curbă de calibrare
E. absorbanţa specifică
ABDE
1819. Determinarea cantitativă prin metoda spectrofotometrică se poate
realiza:
A. folosind indicele de refracţie
B. folosind absorbanţa specifică
C. folosind unghiul de rotaţie al planului luminii polarizate
D. utilizând o curbă de calibrare
E. folosind un etalon de concentraţie cunoscută
BDE

400
1820. Înregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face:
A. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de lungimea de undă
B. prin reprezentarea grafică a transmitanţei în funcţie de lungimea de undă
C. prin reprezentarea grafică a absorbanţei molare în funcţie de concentraţie
D. prin reprezentarea grafică a concentraţiei în funcţie de lungimea de undă
E. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de concentraţie
AB
1821. Lungimea de undă se poate exprima în:
A. centimetri (cm)
B. angstromi (Å)
C. cm-1
D. nanometri (nm)
E. micrometri (mm)
ABDE
1822. Solvenţii utilizaţi la pregătirea probelor pentru citirea în UV-VIS
trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:
A. să interacţioneze cu substanţa de analizat
B. să nu absoarbă în aceeaşi regiune spectrală cu substanţa de analizat
C. să nu interacţioneze cu substanţa de analizat
D. să aibă maximul de absorbţie la aceeaşi lungime de undă cu substanţa de
analizat
E. pot fi utilizaţi orice solvenţi
BC
1823. Spectrofotometrul de absorbţie în ultraviolet şi vizibil are
următoarele componente:
A. sursa de radiaţii
B. coloana cromatografică
C. detectorul
D. amplificator
E. înregistrator
ACDE
1824. Tranziţiile electronice care au loc în urma absorbţiei luminii în
UV-VIS se caracterizează prin:
A. lungimea de undă
B. absorbanţă
C. absorbanţa molară
D. transmitanţă
E. numărul de undă
AC

401
1825. Un spectru UV-VIS poate furniza informaţii despre:
A. identitatea unei substanţe medicamentoase
B. puritatea unei substanţe medicamentoase
C. punctul de topire al unei substanţe medicamentoase
D. punctul de solidificare al unei substanţe medicamentoase
E. cantitatea de substanţă activă
ABE
1826. Următoarele substanţe medicamentoase pot fi dozate în UV,cu
excepţia:
A. simvastatina
B. permanganat de potasiu
C. tiamfenicol
D. tenoxicam
E. clozapina
ACDE
1827. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea
grafica pe:
A. abscisa – lungimea de unda, ordonata – absorbanta
B. abscisa – absorbanta, ordonata - lungimea de unda
C. abscisa – transmitanta, ordonata - lungimea de unda
D. abscisa – lungimea de unda, ordonata - transmitanta
E. abscisa – numarul de unda, ordonata – absorbanta
AD
1828. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza
spectrele solutiei la:
A. pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizat
B. pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizat
C. pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizat
D. pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizat
E. pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme
ADE
1829. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta
urmatoarele caracteristici:
A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial
B. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei
C. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei
D. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei
E. cresterea rezolutiei nu este limitata
ABD

402
1830. Sursa de radiatii in VIS:
A. este o lampa cu fir de wolfram
B. este o lampa de hidrogen
C. este o lampa cu deuteriu
D. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 – 380 nm
E. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm
AE
1831. Tranzitiile de tip d-d*:
A. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii
moleculari d
B. sunt insotiti de o absorbtivitate mica
C. se produc in domeniul UV
D. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii
moleculari d
E. se produc in domeniul VIS
ABE
1832. Care din substanţele active farmaceutice pot produce benzi de
absorbţie de tipul pi – pi*?
A. fenilbutazon ;
B. mentol ;
C. metenamină ;
D. nifedipin ;
E. sorbitol.
AD
1833. Care din tipurile de tranziţii electronice se pot realiza în molecula
urotropinei ?
A. tranziţii de tipul sigma – sigma* ;
B. tranziţii de tipul sigma – pi* ;
C. tranziţii de tipul n – sigma* ;
D. tranziţii de tipul pi – pi* ;
E. tranziţii de tipul n – pi* ;
AC
1834. Care din următoarele grupări funcţionale pot determina tranziţii
electronice de tipul pi – pi* ?
A. gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) ;
B. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 );
C. gruparea nitril ( -CN ) ;
D. gruparea carboxilică ( -COOH ) ;
E. gruparea carbonilică ( >C=O ).
CDE

403
1835. Care dintre tipurile de tranziţii, capabile să determine apariţia
benzilor de absorbţie în spectrofotometria în ultraviolet şi vizibil,
prezintă importanţă analitică in controlul medicamentelor?
A. tranziţiile de tipul sigma – sigma* ;
B. tranziţiile de tipul sigma – pi* ;
C. tranziţiile de tipul pi – sigma* ;
D. tranziţiile de tipul pi – pi* ;
E. tranziţiile de tipul n – pi*
DE
1836. Care dintre următoarele substanţe poate fi determinată cantitativ
in solutie, direct prin metoda spectrofotometrică în domeniul vizibil
(400 – 800 nm) ?
A. papaverina ;
B. vitamina B12 ;
C. hidrocortizona ;
D. rifampicina ;
E. fenobarbital
BD
1837. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă?
A. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre
lungimi de undă mai mari;
B. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre
lungimi de undă mai mici;
C. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi
de undă mai mari;
D. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre
lungimi de undă mai mici;
E. efectul hipercromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre
lungimi de undă mai mari.
BC
1838. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului
spectrat UV?
A. 200 nm;
B. 340 nm;
C. 450 nm;
D. 650 nm;
E. 1000 nm.
AB

404
1839. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului
vizibil?
A. 200 nm;
B. 300 nm;
C. 500 nm;
D. 600 nm;
E. 650 nm;
CDE
1840. De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în
UV-VIS depinde direct proporţional?
A. absorbtivitatea;
B. concentraţia molară a analitului;
C. volumul soluţiei;
D. densitatea soluţiei;
E. masa molară a analitului.
ABE
1841. Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor
existenţi într-o moleculă, la tranzacţii electronice se disting următoarele
tipuri de electroni:
A. înveliş electronic închis;
B. electroni sigma;
C. electroni p;
D. electroni pi;
E. electroni n.
ABDE
1842. În spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot
fi:
A. preparării defectuoase a soluţiilor;
B. manevrelor greşite din timpul analizei;
C. zgomotului de fond al sursei luminoase;
D. zgomotului de fond al multiplicatorului;
E. procelor de reflexie şi difuziune apărute pe parcursul optic al
spectrometrului.
CDE

405
1843. Orice spectrofotometru UV-VIS are în constituţie următoarele
părţi mai importante:
A. sursa de radiaţii;
B. coloana de separare;
C. sistem dispersiv combinat cu monocromator;
D agitator magnetic;
E. detector.
ACE
1844. Tranziţiile electronice sunt legate de următoarele forme de
energie:
A. energie de vibraţie;
B. energie de rotaţie;
C. energie calorică;
D. energie electrică;
E. energie magnetică.
AB
1845. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert - Beer sunt
corecte:
A. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01 M
B. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0,01 M
C. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice
D. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice
E. Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert –
Beer
BDE
1846. Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din
UV-VIS de catre un compus organic?
A. Tranzitii electronice sigma - sigma*
B. Tranzitii electronice sigma - pi
C. Tranzitii electronice pi - pi*
D. Tranzitii electronice n - sigma*
E. Tranzitii electronice n - pi*
ACDE

406
1847. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-
VIS:
A. Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 ± 0,5 °C in cuve de 1 cm,
daca nu se prevede altfel
B. Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectiva
C. Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de
permanganat de potasiu (s.r.)
D. Natura solventului nu influenteaza determinarile
E. pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acido-
bazice
AB
1848. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS,
monografiile din FRX prevad:
A. Lungimea de unda la care se face determinarea
B. Concentratia solutiilor
C. Natura solventului
D. Conditiile de pH cand e necesar
E. Absorbtivitatea molara
ABCD
1849. Spectroscopia in UV se poate aplica la:
A. Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromofore
B. Studiul unor procese chimice in solutie
C. Determinarea valorii pKa
D. Dozarea metalelor alcaline si alcalino-pamantoase din forme
farmaceutice
E. Identificarea formelor polimorfe
ABC
1850. Inregistrarea spectrelor in UV - VIS:
A. este o problema de mare importanta in determinarea substantelor
medicamentoase
B. nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoase
C. este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoase
D. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de
lungimea de unda
E. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de
derivata transmitantei
ACD

407
1851. Inregistrarea spectrelor in UV - VIS:
A. se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de
substanta
B. alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o
importanta covarsitoare
C. alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa
absoarba semnificativ
D. apa absoarbe la 200 nm
E. apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent special
CD
1852. Spectrofotometria in UV - VIS se aplica in domeniul spectral:
A.. 185 - 400 nm
B. 0,75 - 2,5 micrometri
C. 400 - 700 nm
D. 2,5 - 5,0 microni
E. 700 - 1100 nm
ACE
1853. Care sunt afirmatiile corecte:
A. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre
lungimi de unda mai mari
B. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi
de unda mai mari
C. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre
lungimi de unda mai mici
D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre
lungimi de unda mai mici
E. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre
lungimi de unda mai mari
BC
1854. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:
A. in practica analitica, domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV -
apropiat, cuprins intre 200 si 380 nm
B. in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380
si 780 nm
C. spectrofotometria UV - VIS este utilizata mai ales pentru identificare
D. in practica analitica domeniul spectral UV - VIS este cuprins intre 700 si
1100 nm
E. spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizate
ABE

408
1855. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS)
stau gruparile cromofore
A. -COOH pentru amino
B. -NO2 pentru nitro
C. -NH2 pentru amino
D. -NOH pentru oxima
E. -NO pentru oxima
BCD
1856. Sunt adevarate afirmatiile:
A. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre
lungimi de unda mai mici
B. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre
lungimi de unda mai mari
C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi
de unda mai mici
D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre
lungimi de unda mai mari
E. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre
lungimi de unda mai mari
AD
1857. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV - VIS:
A. este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrare
B. se verifica prin metoda celor mai mici patrate
C. se verifica prin metoda celor mai mari patrate
D. se verifica prin metoda regresiei liniare simple
E. se verifica prin metoda regresiei neliniare simple
ABD
1858. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din:
A. vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm
B. ultraviolet apropiat, cuprins intre 185-400nm
C. ultraviolet foarte apropiat, cuprins intre 100 -185nm
D. vizibil, cuprins intre 400-700
E. ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nm
BD

409
1859. Selectati enunturile corecte:
A. efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtie
B. regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si
pozitia benzilor de absorbtie
C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi
de unda mai mari
D. regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilor
E. reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor, a caror sarcina
pozitiva atrage electronii vecini
BCE
1860. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru
realizarea spectrelor UV-VIS:
A. pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna
apa
B. daca substatele de analizat sunt insolubile in apa, nu se pot analiza in UV-
VIS
C. solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa
D. interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia
E. fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei
substante
CD
1861. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata:
A. punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba
derivata maxime si minime
B. spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta
C. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor
spectrelor
D. spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei
E. cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare
de patru
AC
1862. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje:
A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial
B. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initial
C. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initial
D. amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivatei
E. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei
AE

410
1863. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet
si vizibil:
A. absorbanta specifica
B. numarul de unda
C. absorbanta
D. absorbtivitatea
E. coeficientul molar de extinctie
ACDE
1864. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica:
A. pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de
unda
B. reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g
%
C. este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de
unda
D. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva
de 1cm
E. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in
cuva de 1cm
BC
1865. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-
VIS:
A. absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate optica
B. coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se
noteaza cu (a)
C. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%)
D. cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala
in substanta de analizat
E. absorbanta specifica mai poarta numele de transmisie
ACD
1866. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara:
A. este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o
substanta data
B. grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1m
C. concentratia solutiei este de 1mol/litru
D. valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de unda
E. poarta si numele de coeficient molar de exctinctie
ACE

411
1867. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are:
A. o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibil
B. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibil
C. monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultraviolet
D. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultraviolet
E. detector, amplificator si inregistrator
ADE
1868. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile
spectrofotometrice:
A. concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse
intre 0.3 - 0.7
B. abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de ±5nm
C. determinarile se efectueaza la temperatura de 20±0.5°C, daca nu se
prevede altfel
D. se utilizeaza doua cuve identice
E. daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare,
acesta este intotdeauna apa distilata
ACD
1869. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea
spectrofotometrului UV-VIS:
A. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de
potasiu (s.r.)
B. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu
(s.r.)
C. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de
potasiu (s.r.)
D. solutia de etalonare este preparata in apa distilata
E. solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0.005mol/l
AE
1870. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin
spectrofotometrie UV-VIS, in monografia respectiva din FRX sunt
prevazute:
A. denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata
determinarea
B. materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza
determinarea
C. concentratia solutiilor
D. daca este necesar, conditiile de pH in care se efectueaza determinarile
E. natura solventului
CDE

412
 Tema nr.35
Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5, 11)
1871. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei
de amoniu sunt corecte?
A. metalele alcalino-pământoase nu interferă metoda
B. prezenţa metalelor grele in proba de analizat nu interferă metoda
C. prezenţa fierului peste 0,03% în proba de analizat, deranjează controlul
limitei de amoniu
D. prezenţa fierului, indiferent de concentraţie, deranjează controlul limitei
de amoniu
E. la sărurile de metale alcalino-pământoase şi la cele de metale grele,
controlul limitei de amoniu se modifică
CE
1872. Controlul limitei de calciu:
A. se bazează pe reacţia dintre Ca2+ şi acidul oxalic
B. se bazează pe reacţia între Ca2+ şi oxalat de amoniu
C. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0,1 mg Ca2+/ ml
D. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0,07 mg Ca2+/ ml
E. se face comparativ cu o soluţie etalon de oxalat de amoniu
BC
1873. FR X prevede că:
A. ionul clorură nu este considerat o impuritate
B. sensibilitatea limită a reacţiei folosite la controlul ionului clorură este mai
mare de 0,001 mg / ml
C. sensibilitatea limită a reacţiei limită folosite la controlul ionului clorură
este de 0,0005 mg / ml
D. ionul clorură are metoda de control a limitei similară cu cea folosită
pentru bromuri şi ioduri
E. soluţia etalon nu se obţine din soluţia de bază
BCD
1874. FR X prevede la controlul limitei de fosfaţi prin reacţia cu
molibdat de amoniu:
A. apariţia unei opalescenţe, tulbureli sau precipitat alb
B. apariţia unei opalescenţe, tulbureli sau precipitat galben
C. apariţia unui precipitat insolubil în amoniac
D. apariţia unui precipitat solubil în amoniac
E. apariţia unui precipitat solubil în acid azotic
BD

413
1875. Impurităţile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform
FR X):
A. din procesul de fabricaţie
B. din materiile prime utilizate la prepararea reactivilor
C. din soluţiile etalon utilizate
D. dintr-o conservare necorespunzătoare
E. dintr-o purificare incompletă
ADE
1876. În cazul substanţelor organice, controlul limitei de fier se
realizează:
A. conform monografiei "Controlul limitei de fer"
B. conform monografiei "Controlul limitei de fer în substanţe organice"
C. prelucrând diferit proba dar reacţia de bază este aceeaşi cu reacţia din
monografia "Controlul limitei de fer"
D. reacţia de bază este diferită de cea din monografia "Controlul limitei de
fer"
E. utilizând reacţia cu hexacianoferatul (II) de potasiu
BCE
1877. Ionul de amoniu se pune in evidenţă:
A. prin reacţia cu reactivul Nessler
B. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, în mediu acid
C. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu în mediu alcalin
D. prin reacţia cu reactivul Nessler, indiferent de pH
E. prin formarea unui complex galben, galben-brun cu acid sulfuric
AC
1878. La controlul limitei de carbonaţi:
A. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de sodiu anhidru
B. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu
C. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu
cristalizat
D. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de amoniu
E. soluţia etalon se obţine prin diluarea soluţiei de bază
AE

414
1879. Procedeul prin calcinare:
A. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în
substanţe minerale colorate
B. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în
substanţe minerale incolore
C. prevede folosirea soluţiilor etalon
D. nu prevede folosirea soluţiilor etalon
E. soluţiile etalon în acest caz se obţin din soluţia de bază
BD
1880. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte
afirmaţiile:
A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint în mediu neutru
B. controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argint
C. halogenurile sunt impurităţi anorganice
D. clorura de argint este insolubilă în amoniac (R)
E. anionul bromură nu se poate decela în concentraţie mai mică de 10g%
AC
1881. Soluţia etalon de arsen utilizată la controlul limitei de arsen prin
procedeul II (FRX):
A. se prepară din soluţia de bază
B. se prepară la nevoie
C. se tratează în mod identic cu soluţia probă
D. conţine ioni As(III) şi As (V)
E. conţine ioni As(V)
ABC
1882. Conform FRX, pentru care dintre urmatoarele impuritati,
concentratia solutiei etalon este de 0.001mg/ml
A. cloruri
B. zinc
C. arsen
D. nitrati
E. metale grele
CE
1883. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile
se determina conform F.R.X prin:
A. metode volumetrice
B. metode spectrometrice
C. procedeul prin calcinare
D. procedeul cu acid sulfuric
E. metode gravimetrice

415
 CD
1884. Impuritatile anorganice isi au originea in:
A. materia prima
B. reactivi, solventi
C. procedeul de fabricatie
D. metoda de determinare
E. conservare necorespunzatoare
ABCE
1885. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se
prepara direct din substanta?
A. calciu
B. azotati
C. carbonati
D. fosfati
E. sulfati
BD
1886. Pentru care impuritate F. R. X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de
sodiu in acid clorhidric:
A. As+5
B. NO3-
C. As+3
D. Zn+2
E. Al+3
AC
1887. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul
(II) de potasiu?
A. zinc
B. amoniu
C. fer
D. metale grele
E. arsen
AC
1888. Pentru decelarea impuritatilor anorganice, solutiile etalon contin:
A. 1 mg ioni/ml
B. 0,01 mg ioni/ml
C. 10 mg ioni/ml
D. 0,1 mg ioni/ml
E. 0,001 mg ioni/ml
BDE

416
1889. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele
procedee:
A. procedeul cu hipofosfit de sodiu
B. prodedeul cu hidroxid de bariu
C. procedeul cu hartie indicator pentru arsen
D. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric
E. procedeul cu dietilcarbamat de argint
ACE
1890. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu
poate fi interferat de prezenţa impurităţlor conţinând:
A. telur;
B. calciu;
C. bariu;
D. selen;
E. stibiu.
ADE
1891. Controlul limitei de fosfaţi are ca rezultat obţinerea:
A. fosfomolibdatului de amoniu;
B. fosfatului de amoniu;
C. unui produs galben;
D. unui produs albastru;
E. unui precipitat alb.
AC
1892. Determinarea monoxidului de carbon se poate face cu:
A. anhidridă iodică şi tiosulfat de sodiu;
B. anhidridă acetică şi acid clorhidric;
C. ajutorul analizorului de radiaţii IR;
D. hidroxid de bariu;
E. acid sulfuric.
AC
1893. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul
limitelor de:
A. fier;
B. sodiu;
C. arsen;
D. zinc;
E. amoniu.
AD

417
1894. Impurităţile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler, în
funcţie de concentraţie următorii produşi:
A. coloraţie galbenă;
B. coloraţie roşie;
C. coloraţie albastră;
D. precipitat galben-brun;
E. precipitat alb.
AD
1895. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizează ca reactiv
principal:
A. hipofosfit de sodiu;
B. acidul oxalic;
C. reactivul Nessler;
D. soluţia bazică de tetraiodomercurat (II) de potasiu;
E. complexonul III.
CD
1896. Pentru controlul limitei de sulfaţi:
A. se utilizează clorura de calciu;
B. clorura de bariu;
C. se obţine o coloraţie galbenă;
D. se obţin eun precipitat galben;
E. se obţine un precipitat alb.
BE
1897. Pentru determinarea conţinutului în vapori de apă al gazelor
medicinale apa reacţionează cu pentaoxidul de fosfor şi formează:
A. acid fosforos;
B. acid fosforic;
C. hidrogen fosforat;
D. un acid tribazic;
E. un acid bibazic.
BD
1898. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de
impuritati chimice sunt corecte:
A. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu
B. Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina
IC. onul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu
ID. onul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu
E. FRX, Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon
ADE

418
1899. Conform FRX, cu privire la limita de metale grele sunt corecte
afirmatiile:
A. Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de
sulfuri, greu solubile in mediu acid
B. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur, cupru,
cadmiu, bismut, staniu
C. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier, calciu, cobalt
D. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie
etalon de plumb
E. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie
etalon de cupru
ABD
1900. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din:
A. Materiile prime
B. Procesul de fabricatie
C. Purificare incompleta
D. Conservare necorespunzatoare
E. In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organice.
ABCD
1901. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul,
impuritatile organice usor carbonizabile se determina prin urmatoarele
procedee:
A. Procedeul prin calcinare
B. Procedeul cu acid sulfuric
C. Procedeul prin uscare
D. Metoda Karl-Fischer
E. Antrenarea cu vapori de solventi organici
AB
1902. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de
impuritati exprimate in:
A. grame
B. procente de masa
C. % (procent) m/m
D. mililitru
E. procente de volum
ABC

419
1903. Pentru detectia impuritatilor, coloratiile se observa:
A.privind solutia de sus in jos
B. In toata grosimea stratului de solutie
C. pe fond alb
D. pe fond negru
E. orizontal
ABC
1904. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a
impuritatilor, trebuie:
A. sa fie colorate
B. sa aibe acelasi volum
C. sa aibe volum de 20 mL
D. sa fie incolore
E. sa nu fie identice
BD
1905. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza:
A. tetraiodomercuratul (II) de potasiu
B. tetraiodobismutatul (III) de potasiu
C. tetraiodomercuratul (I) de potasiu
D. reactivul Nessler in mediu alcalin
E.reactivul Nessler in mediu acid
AD
1906. Pentru determinarea impuritatilor de arsen, FR X prevede:
A. trei procedee de detectie
B. procedeul cu hipofosfit de sodiu
C. procedeul cu reactiv Bougault
D. procedeul cu hartie indicator pentru arsen
E. procedeul cu dietilcarbamat de argint
BCD
1907. La determinarea limitei de metale grele:
A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL
B. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL
C. se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de
sodiu
D. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de
sodiu
E. se obtine o coloratie bruna
ACE

420
1908. Limita de fier se determina pe baza reactiei:
A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiu
B. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiu
C. din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III)
D. din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II)
E. din care rezulta albastru de Prusia
ACE
1909. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu
sunt adevarate:
A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniu
B. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu
C. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalin
D. precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid acetic
E. precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid acetic
ACE
1910. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia:
A. cu hexacianoferatul (III) de potasiu
B. cu hexacianoferatul (II) de potasiu
C. de obtinere a hexacianoferatului (II) de zinc
D. de obtinere a hexacianoferatului (III) dezinc
E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin
BCE
1911. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati
sunt adevarate:
A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu
B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu
C. se obtine o tulbureala sau un precipitat alb
D. precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidric
E. precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuric
ACD
1912. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de
cloruri nu sunt corecte:
A. are la baza reactia cu azotatul de argint
B. proba se aciduleaza cu acid clorhidric
C. se obtine un precipitat solubil in acid azotic
D. se obtine un precipitat solubil in amoniac
E. solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei
etalon
BCE

421
1913. Determinarea limitei de fosfati:
A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniu
B. are loc in mediu de acid azotic
C. are loc in mediu amoniacal
D. se obtine o coloratie sau o tulbureala galbena
E. Fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azotic
ABD
1914. Determinarea limitei de azotati:
A. are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic
B. se obtine o coloratie violet
C. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL
D. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL
E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/Ml
AC
1915. Determinarea limitei de sulfati conform FR X:
A. are la baza reactia cu ionul de bariu
B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu
C. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL
D. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL
E. precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidric
AC
1916. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat?
A. materiile prime utilizate in procesul de fabricatie
B. materiile prime utilizate la prepararea reactivilor
C. solutiile etalon utilizate
D. conservarea necorespunzatoare
E. purificarea incomplete
ADE
1917. Controlul limitei de amoniu se poate realiza:
A. prin reactia cu reactivul Nessler
B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acid
C. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalina
D. printr-o reactie cu formare de complex
E. prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuric
ACD

422
1918. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei
de amoniu sunt corecte?
A. metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase
B. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau
absenta metalelor grele
C. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat
deranjeaza controlul limitei de amoniu
D. prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei
de amoniu
E. determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu
CE
1919. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in
substante organice (procedeul II) sunt corecte?
A. metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de
hidrogen
B. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen
C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III)
D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V)
E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba
ACE
1920. Controlul limitei de calciu:
A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalic
B. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniu
C. are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciu
D. se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml
E. se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniu
BD
1921. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati
sunt corecte?
A. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru
B. La prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu
C. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza
D. se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu
E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu
ACE

423
1922. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei
de cloruri sunt corecte?
A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint
B. clorura de argint obtinuta este solubila in apa
C. In urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint
D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice
E. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint
AE
1923. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei
de fosfati sunt corecte?
A. in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra
B. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat
galben
C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu
D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat
solutia etalon
E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de
potasiu
BC
1924. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei
de metale grele sunt incorecte?
A. FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de
tipul de proba
B. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea
C. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de
sus in jos pe un fond negru
D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb
E. se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu
acid
DE
1925. La controlul limitei de nitrati ca impuritati:
A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilic
B. ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime
farmaceutice, ci doar in indu
stria alimentara
C. in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosu
D. se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni
nitrat
E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat
proba-etalon

424
 ADE
Tema nr. 36
Toxicomania şi dopingul
1926. Acţiunea toxică a LSD-ului:
A. Se manifestă la nivelul SNC, prin efecte exclusiv deprimante
B. Se presupune că poate fi explicată prin stimularea sistemelor enzimatice
care transformă adrenalina în adrenocrom
C. Se poate explica prin antagonismul faţă de serotonină
D. Se explică prin scăderea concentraţiei de acetilcolină din creier
E. Constă în embriotoxicitate confirmată
BCE
1927. Consumul cronic de canabis conduce la:
A. Instalarea unei toleranţe crescute
B. Instalarea unei dependenţe puternice
C. Instalarea sindromului amotivational, caracterizat printr-o atitudine pasivă
D. Diminuarea instinctului de autoconservare
E. Creşterea în greutate
BCD
1928. Fenomenul de doping:
A. Este o intoxicaţie cronică propriu-zisă
B. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile să mărească performanţele
intelectuale
C. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile întotdeauna să inducă
dependenţă psihică pronunţată
D. Reprezintă utilizarea mijloacelor sau substanţelor naturale sau sintetice
capabile să crească performanţele fizice
E. Este o intoxicaţie acută ce reprezintă o urgenţă medicală
BD
1929. Heroinomania se caracterizeaza prin:
A. Dependenţă psihică mai redusă decât în morfinomanie
B. Efect euforizant mai slab decât al morfinei
C. Frecvenţă redusă a cazurilor de supradozare
D. Risc de deces prin deprimarea centrilor respiratori şi edem pulmonar
E. Sindrom de abstinenţă grav
DE
1930. În intoxicaţia acută cu LSD se pot observa:
A. Fenomene de depersonalizare, cu impresia de desomatizare
B. Halucinaţii vizuale, cu imagini plăcute, colorate în roşu
C. Tulburări în perceperea timpului şi spaţiului
D. Mioză

425
E. Tulburări cardiovasculare
ACE
1931. În intoxicaţia acută cu morfină se observă:
A. O fază iniţială deprimantă
B. O fază iniţială euforică însoţită de agitaţie psihomotorie
C. Comă cu abolirea reflexelor
D. Hipertermie
E. Hipertensiune
BC
1932. Morfinomanul se caracterizează prin:
A. Faţă palidă, cu extremităţi reci
B. Midriază
C. Piele uscată, cu erupţii
D. Secreţii abundente
E. Preocuparea principală pentru procurarea dozelor de drog
ACE
1933. Tulburările cardiovasculare care se întâlnesc în tabagism sunt:
A. Hipotensiunea
B. Hipertensiunea
C. Tahicardia
D. Riscul crescut de infarct miocardic
E. Torsadele de vârf
BCD
1934. Tulburările respiratorii care însoţesc tabagismul sunt:
A. Edemul pulmonar
B. Emfizemul pulmonar
C. Perforarea septului nazal
D. Bronhospasmul
E. Cancerul pulmonary
BE
1935. Acţiunea "antidoping" constă în :
A. Suprimarea drogului
B. Efectuarea de analize de laborator
C. Administrarea tratamentului
D. Administrarea de doze mai mari
E. Schimbarea drogului
ABC

426
1936. Căror categorii sociale aparţin toxicomanii:
A. Bolnavi psihici
B. Nevropaţi, psihopaţi, psihotici
C. Tineri
D. Persoane cu deficit de personalitate
E. Persoane integre
ABCD
1937. Cine se ocupă de problemele toxicomaniei:
A. Poliţia
B. Ministerul sănătăţii
C. Organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionale
D. Factorii educaţionali
E. Distribuitorii de droguri
ABCD
1938. Dopingul (doparea) reprezintă:
A. O intoxicaţie propriu-zisă
B. Întrebuinţarea substanţelor naturale pentru mărirea performanţelor
C. Întrebuinţarea substanţelor sintetice pentru mărirea performanţelor
D. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice pentru mărirea
performanţelor în vederea susţinerii unei competiţii fizice sau intelectuale
E. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice ca tratament
BCD
1939. Sindromul de abstinenţă apare:
A. În timpul administrării drogului
B. După întreruperea administrării drogului
C. În timpul tratamentului antidoping
D. În timpul supradozării
E. După prima doză
BC
1940. Substanţele dopante au următoarele efecte:
A. Înlătură realmente nevoia de odihnă
B. Înlătură în mod artificial senzaţia de oboseală
C. Oboseala este numai mascată
D. Înlătură efectiv oboseala
E. Înlătură stressul în mod real
BC

427
1941. Toxicomania este starea de intoxicaţie :
A. Periodică
B. Cronică
C. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog
D. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog
natural
E. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog
natural sau sintetic
CE
1942. Psihodislepticele se caracterizează prin următoarele efecte
comune:
A. Sunt psihostimulante
B. Sunt depresive ale SNC
C. Produc halucinaţii
D. Produc stări de depersonalizare
E. Produc tulburări în perceperea normală a timpului şi a spaţiului
CDE
1943. Amfetaminele în funcţie de structură pot prezenta următoarele
efecte psihoactive:
A. Efecte anorexigene
B. Efecte psihostimulante SNC (amfetamine de trezire)
C. Efecte halucinogene
D. Efecte depresive SNC
E. Efecte anticonvulsivante
BC
1944. Alegeti afirmaţiile gresite:
A. Petidina se biotransforma prin acetilare
B. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat
morfina
C. Petidina nu induce farmacodependenta
D. Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ
cu morfina
E. Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei
ACDE
1945. Sunt false afirmatiile referitoare la fenomenul de doping:
A. Este o intoxicatie propriu-zisa
B. Este o politoxicomanie
C. Substantele dopante inlatura in mod artificial senzatia de oboseala
D. Este necesara administrarea de doze repetate

428
E. Aduce prejudicii integritatii fizice si psihice a sportivului
AB
1946. Cocainomania se caracterizeaza prin:
A. Instalarea rapida a obisnuintei
B. Puternica dependenta psihica
C. Calea de administrare este cea parenterala
D. Dupa o singura administrare se inregistreaza o faza euforica, urmata de o
faza deprimanta
E. Dependenta fizica este extrem de puternica
ABD
1947. In legatura cu THC nu este adevarat că:
A. Efectele apar dupa 30-60 minute de la inhalare
B. Se biotransforma mai ales prin acetilare
C. Este un ulei levogir
D. Se absoarbe pe cale digestiva si respiratorie
E. Nu se biotransforma predominant prin hidroxilare
ABE
1948. In legatura cu LSD-25, sunt false afirmatiile:
A. Este cel mai potent halucinogen
B. Structura chimica este asemanatoare erginei
C. Este un halucinogen natural cu azot neciclic
D. Conduce la dependenta fizica puternica
E. Determina dependenta psihica puternica
CD
1949. Despre THC este adevarat că:
A. Exista in hasis, dar nu in marijuana
B. Este un halucinogen cu azot ciclic
C. Traverseaza bariera placentara
D. Induce dependenta psihica puternica
E. Se biotransforma in principal prin acetilare
CD
1950. In morfinomanie:
A. Toleranta este foarte mica
B. Dependentul are privirea fixa si mioza
C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive
E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee,
euforie
BC

429
1951. In cocainomanie:
A. Toleranta este foarte mare.
B. Dependenta psihica este usoara.
C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala
D. Sunt prezente halucinatii tactile, auditive, olfactive si midriaza.
E. Se poate produce perforarea septului nazal
ADE
1952. Amfetaminomania se caracterizeaza prin:
A. Halucinatii auditive, tactile, vizuale
B. Toleranta crescuta la stimuli durerosi
C. Cresterea greutatii corporale
D. Hipertensiune arteriala pasagera
E. Este o toxicomanie majora
ADE
1953. LSD 25:
A. Determina o toxicomanie minora
B. Produce dependenta psihica usoara
C. Prezinta embriotoxicitate
D. Nu produce dependenta fizica
E. Este inclus in lista substantelor toxice de lupta
CDE
1954. Canabismul se caracterizeaza prin:
A. Toleranta foarte mare
B. Halucinatii vizuale si tactile
C. Este o toxicomanie majora
D. Dependenta psihica moderata
E. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica
BCE
1955. In heroinomanie:
A. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie
B. Administrarea se face exclusiv parenteral
C. Instalarea senzatiilor dorite este relativ lenta, dar persistenta
D. Pericolul de supradozare se mentine, chiar in conditiile dezvoltarii
tolerantei
E. Toleranta este foarte mica
AD

430
1956. Tabloul clinic al cocainomaniei include:
A. Anorexie si scadere in greutate
B. Ciroza hepatica
C. Halucinatii tactile, auditive, olfactive si vizuale
D. Tremuraturi ce evolueaza treptat cu crize convulsive si delirum tremens
E. Perforarea septului nazal in cazul administrarii cocainei prin prizare
ACE
1957. LSD 25:
A. Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergot
B. Este cel mai potent halucinogen
C. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternica
D. Este un halucinogen natural cu nucleu indolic
E. Traverseaza bariera placentara
BE
1958. Mescalina:
A. Este un halucinogen natural cu azot ciclic
B. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioase
C. Este identica cu peyotl
D. Produce halucinatii vizuale
E. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare.
DE
1959. Referitor la toxicomanie este adevarat că:
A. Este o stare de intoxicatie
B. Determina tendinta de a mari progresiv dozele
C. Induce doar dependenta fizica
D. La intreruperea administrarii apare sindromul de abstinenta
E. Nu are efecte nocive asupra individului
ABD
1960. Efectele halucinogene sunt comune pentru următorele
toxicomanii:
A. Morfina
B. Cocaina
C. Cannabis
D. Barbiturici
E. LSD
BCE

431
1961. Despre THC este adevarat că:
A. Exista in hasis, dar nu in marijuana
B. Este un halucinogen cu azot ciclic
C. Este un anumit stadiu in biosinteza din canepa indiana
D. Se biotransforma mai ales prin hidroxilare
E. Acetilarea micsoreaza toxicitatea
CD
1962. In cocainomanie:
A. Toleranta este foarte mare
B. Dependenta psihica este usoara
C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive precum si crizele de
furie
E. Dependenta fizica este extrem de puternica
AD
1963. Nicotina:
A. Actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare si pe jonctiunea
neuromusculara
B. Are doza letala de 0,04-0,06 g
C. Nu poate determina o intoxicatie supraacuta
D. Determina moartea prin stop cardiac sau respirator
E. Prezinta o eliminare urinara marita dupa administrarea de NaHCO3
ABD
1964. Despre THC este adevarat că:
A. Exista în hasis
B. Este un halucinogen cu azot ciclic
C. Nu traverseaza bariera placentara
D. Induce dependenta psihica moderata
E. Se biotransforma in principal prin acetilare
BD
1965. In morfinomanie:
A. Toleranta este foarte mica
B. Dependentul are privirea fixa si mioza
C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive
E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee,
euforie
BC

432
1966. Alcoolismul este o toxicomanie ce se caracterizează prin:
A. Polinevrita, nevrita optica retrobulbara
B. Tulburari de comportament, insomnie, delirium tremens
C. Hemoliza, methemoglobinemie
D. Tulburari cardiovasculare si endocrine
E. Gastrite, ulcere, hepatita subacuta pana la ciroza
ABDE
1967. Amfetaminomania se caracterizeaza prin:
A. Halucinatii auditive, tactile, vizuale
B. Toleranta crescuta la stimuli durerosi
C. Cresterea greutatii corporale
D. Hipertensiune arteriala pasagera
E. Este o toxicomanie majora.
ADE
1968. Substanţe active folosite în dopaj sportiv sunt:
A. Stricnina
B. Cocaina
C. Efedrina
D. Morfina
E. Androgeni
CE
1969. Canabismul se caracterizează prin:
A. Toleranta foarte mare
B. Halucinatii vizuale si tactile
C. Este o toxicomanie majora
D. Dependenta psihica moderata
E. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica
BCE
1970. In heroinomanie
A. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie
B. Administrarea se face exclusiv parenteral
C. Instalarea senzatiilor dorite de dependent este relativ lenta, dar persistenta
D. Pericolul de supradozare se mentine, chiar in conditiile dezvoltarii
tolerantei
E. Toleranta este foarte mica.
AD

433
1971. Care dintre urmatoarele substanţe au actiune psihodisleptică:
A. Amfetamina,
B. LSD-ul
C. Cocaina
D. Mescalina
E. Opiul
BD
1972. Nicotina se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati
toxicocinetice:
A. Se absoarbe rapid pe cale respiratorie, cutanata sau digestiva
B. Se biotransforma in proportie mica, de 10-20%
C. Prin biotransformare formeaza cotinina, metabolit toxic
D. Se elimina rapid prin urina, saliva, transpiratii, plamani
E. Alcalinizarea urinei grabeste eliminarea renala
ACD
1973. Nicotina acţionează toxic la nivelul:
A. SNC
B. Muschilor
C. Ficatului si pancreasului
D. Sistemului cardiocirculator
E. Aparatului reproducator
ABD
1974. Nicotina acţionează toxic la nivelul:
A. Jonctiunii neuromusculare
B. Aparatului respirator
C. Sinapselor ganglionare
D. Sistemului nervos extrapiramidal
E. Mucoaselor si tegumentelor
ABCE
1975. Care din următoarele simptome se regasesc în intoxicaţia acută cu
nicotina:
A. Convulsii tonico-clonice
B. Arsuri la nivelul tubului digestiv, insotite de dureri violente
C. Edem pulmonar acut si hemoptizie
D. Coma hipotonica
E. Deces prin stop cardiac sau respirator
ABE

434
1976. Efectele nocive din tabagism sunt date de următoarele substante
prezente în fumul de tigara:
A. Oxidul de carbon
B. Nicotina
C. Tetrahidrocanabinolul
D. Hidrocarburile polinucleare cancerigene
E. Aminele aromatice
ABD
1977. In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomandă:
A. Sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii
respiratiei,
B. Sa nu se administreze nalorfina, deoarece declanseaza sindromul de
abstinenta,
C. Sa se corecteze dezechilibrului hidroelectrolitic,
D. Sa se efectueze epurare gastica si renala,
E. Sa se administreze insulina asociata cu neuroleptice
ACD
1978. In tabagism pot să apară urmatoarele tulburari respiratorii:
A. Emfizem pulmonar
B. Edem pulmonar acut
C. Fibroza pulmonara
D. Cancer pulmonar
E. Tusea tabagica
ADE
1979. .Pentru tratamentul intoxicatiei cronice cu tetrahidrocanabinol se
recurge la:
A. Spalatura gastrica
B. Administrarea de carbune activat si de purgative
C. Administrarea de antidot nalorfina
D. Sustragerea drogului
E. Internarea in clinici de psihiatrie si tratament simptomatic
DE
1980. Mecanismul de actiune toxica a cocainei consta în:
A. Actiunea simpatomimetica,
B. Actiunea parasimpatomimetica,
C. Actiunea anticolinergica,
D. Deprimarea SNC la doze mari,
E. Excitarea SNC, urmata de deprimarea acestuia.
ADE

435
 Tema nr. 37.
Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice,
IMAO, fenotiazide, analgezice-antipiretice
1981. Coma barbiturică se caracterizează prin:
A. Diminuarea sau abolirea reflexelor
B. Hipertermie prin mecanism central
C. Hipertonie musculară
D. Pupile miotice în toate cazurile
E. Facies congestiv şi transpiraţii abundente
AE
1982. Identificarea glicozidelor cardiotonice din probele biologice se
face prin:
A. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu acidul 2,3-dinitrobenzoic în
mediu alcalin
B. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă
C. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu
acid
D. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu săruri de Co2+ în mediu
alcalin
E. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu
alcalin
AE
1983. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramină pot să
apară:
A. Episoade hipertensive severe
B. Hipotensiune până la colaps
C. Accidente vasculare cerebrale
D. Insuficienţă renală acută
E. Edem pulmonar
ACE
1984. Principalele tulburări întâlnite în intoxicaţia acută cu fenotiazine
sunt:
A. Tulburările hepatice de origine necrotică
B. Tulburările neurologice
C. Tulburările cutanate
D. Tulburările cardiocirculatorii
E. Tulburările psihice
BDE

436
1985. Referitor la analiza toxicologică a derivaţiilor acidului salicilic
sunt adevărate afirmaţiile:
A. Acidul salicilic se poate izola prin electrodializă
B. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu acid
C. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu hexan din mediu alcalin
D. Acidul salicilic se poate purifica prin sublimare
E. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu alcalin
ABD
1986. Identificarea derivaţiilor de p-aminofenol se face prin:
A. Reacţia indofenolului, după o prealabilă hidroliză
B. Diazotare şi cuplare cu β-naftol, după o prealabilă hidroliză
C. Diazotare şi cuplare cu β-naftol, fără o prealabilă hidroliză
D. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina, fără o prealabilă hidroliză
E. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina, după o prealabilă hidroliză
ABE
1987. Identificarea IMAO se face prin:
A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf
B. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Millon
C. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu FeCl3
D. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu
E. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-
nitrobenzendiazoniu
ADE
1988. Legat de biotransformarea derivatilor acidului salicilic sunt false
afirmatiile:
A. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu glicocol
B. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu acid glucuronic
C. O cale minora de biotransformare este O-metilarea
D. Salicilamida se biotransforma numai prin hidroxilare
E. Hidroliza esterilor incepe in intestin si se continua in sange
AD
1989. Tulburările cardiocirculatorii din intoxicaţia acută cu derivaţi
barbiturici sunt:
A. Bradicardia severă
B. Hipotensiunea
C. Tahicardia uşoară
D. Hipertensiunea
E. Starea de şoc pentru derivaţii cu acţiune rapidă
BCE

437
1990. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia
cu derivati barbiturici sunt adevarate ?
A. Spalatura gastrica
B. Administrarea de purgativ salin
C. Administrarea de amfetamina
D. Epurarea renala
E. Provocarea poliuriei alkaline
ABDE
1991. Legat de paracetamol sunt corecte afirmatiile:
A. In cazuri de supradozaj este puternic hepatotoxic
B. Intoxicatiile acute se caracterizeaza prin coma cu deprimarea respiratorie
C. Inhiba citocromoxidaza
D. In intoxicatiile acute se administreaza ca antidot Desferalul;
E. Actiunea methemoglobinizanta a paracetamolului este mai mica decat a
fenacetinei
ABE
1992. Care este tratamentul real in intoxicatia acuta cu fenotiazine?
A. Administrarea de dimercaptopropanol
B. Epurarea gastrica
C. Scoaterea din atmosfera toxica
D. Epurarea renala
E. Tratamentul symptomatic
BDE
1993. Afirmatiile corecte legate de derivatii p-aminofenolului sunt:
A. Stimuleaza secretia gastrica prin actionarea unor receptori specifici
B. Datorita consumului zilnic se poate instala intoxicatia cronica
C. Efectele toxice cele mai grave ale intoxicatiei cronice cu fenacetina sunt
consecutive nefrotoxicitatii ei
D. In cazuri de supradozaj cu paracetamol se poate instala o hepatita cu
evolutie foarte grava, uneori fatala
E. Sunt indicate in gastroduodenite, ulcer gastric si duodenal
BCD
1994. Legat de fenilbutazona sunt corecte afirmatiile cu exceptia:
A. Determina tulburari digestive prin mecanism iritativ si nervos central
B.Inhiba citocromoxidaza
C. Produce tulburari functionale renale ducand la retentie hidrosalina si
hematurie
D. Hepatotoxicitatea se traduce prin icter colstatic
E. Produce paralizia muschilor intercostali
BE

438
1995. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt
adevărate afirmaţiile:
A. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase acide
B. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin, pentru
substanţa netransformată
C. Extracţiile se realizează în solvenţim organici din mediu acid, pentru
metaboliţii polari
D. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin, pentru
metaboliţii nepolari
E. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase alcaline

1996. Identificarea fenotiazinelor se face prin:

A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf
B. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid percloric
C. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid fosforic
D. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu
E. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-
nitrobenzendiazoniu

1997. Care sunt reactiile adevarate de biotransformare a

antidepresivelor IMAO:
A. Reactii de substitutie
B. Reactii de n-oxidare
C. Reactii de scindare hidrolitica
D. Reactii de oxidare si conjugare
E. Reactii cu formare de ioni de carboniu.
BCDE
1998. Care sunt reactiile adevarate in biotransformarea barbituricelor?
A. N-dezalchilarea
B. Desulfurarea oxidativa
C. Conjugarea cu cisteina
D. Hidroliza nucleului pirimidinic
E. Oxidarea la un radical din C5
ABDE
1999. Izolarea IMAO din probele biologice presupune:
A. Extracţia cu solvenţi organici, din mediu acid
B. Extracţia cu solvenţi organici, din mediu alcalin
C. Extracţia cu solvenţi organici, din mediu neutru
D. Extracţia cu eter etilic, din mediu acid
E. Extracţia cu eter etilic, din mediu alcalin

439
 BE
2000. Dozarea fenotiazinelor din probele biologice se face prin:
A. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă
B. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu chinhidrona şi acid
fosforic
C. Spectrometrie de absorbţie atomică electrotermală
D. Gaz-cromatografie cu spectrometrie de masă
E. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinonă şi acid
fosforic

2001. Intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice se caracterizeaza prin:

A. Anorexie
B. Fotofobie
C. Surditate trecatoare
D. Parestezii
E. Mioza.
ABCD
2002. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt
adevărate afirmaţiile:
A. Izolarea se face prin metodologia generală
B. Extracţiile se realizează în cloroform, diclormetan, heptan din mediu
alcalin, pentru substanţa netransformată
C. Extracţiile se realizează în cloroform, diclormetan, heptan din mediu acid,
pentru metaboliţii polari
D. Extracţiile se realizează în cloroform, diclormetan, heptan din mediu
acid, pentru substanţa netransformată
E. Extracţiile se realizează în cloroform, diclormetan, heptan din mediu
alcalin, pentru metaboliţii polari

2003. Tratamentul in intoxicatia cu glicozide cardiotonice consta in:

A. Epurare gastrica
B. Epurare renala
C. Administrare de procaina
D. Tratament simptomatic
E. Administrare de perfuzii cu glucoza.
ADE

440
2004. Tratamentul in intoxicatiile acute cu IMAO consta in:
A. Spalatura gastrica
B. Scoaterea din atmosfera toxica
C. Diureza osmotica neutra
D. Spalarea mucoaselor si tegumentelor
E. Tratament simptomatic.
ACE
2005. Biotransformarea glicozidelor digitalice se face prin:
A. Hidroliza
B. Hidroxilare
C. Epoxidare
D. Conjugare
E. Dismutatie
ABD
2006. Principalele semne clinice in intoxicatiile acute cu fenacetina sunt:
A. Cianoza
B. Hipertermie
C. Tulburari auditive
D. Nefrita interstitiala cu insuficienta renala
E. Paraplegie
ACD
2007. Intoxicatia acuta cu fenacetina se manifeste prin:
A. Agitatie cu convulsii
B. Hipotensiune
C. Halucinatii vizuale
D. Anemie hemolitica
E. Cecitate
AB
2008. Acidul acetilsalicilic produce in intoxicatia acuta:
A. Acidoza respiratorie
B. Alcaloza metabolica
C. La persoanele normale hiperglicemie
D. La diabetici hipoglicemie
E. Tulburari de coagulabilitate la nou nascuti
CDE

441
2009. In intoxicatia acuta cu IMAO tulburarile neuropsihice se
manifesta prin:
A. Tremuraturi
B. Retentie urinara
C. Halucinatii
D. Tahicardie
E. Convulsii urmate de stare comatoasa
ACE
2010. In terapeutica intoxicatiei digitalice se recomanda:
A. Repaus absolut pentru prevenirea sincopei
B. Administrarea de atropina in cazul ritmurilor bradicardice
C. NaCl
D. KCl in functie de datele ionogramei
E. Chinidina si adrenalina
ABD
2011. In terapia intoxicatiei acute cu fenotiazine se urmareste:
A. Provocarea emezei si lavajul gastric la pacientul in stare comatoasa
B. Sustinerea functiei respiratorii
C. Tratamentul insuficientei circulatorii acute
D. Combaterea convulsiilor
E. Mentinerea starii de agitatie psihomotorie
BCD
2012. Fac parte dintre AINS cu implicatii toxicologice:
A. Derivatii acidului lisergic
B. Derivati ai pirazolului
C. Derivatii β-feniletilaminei
D. Derivatii acidului salicilic
E. Derivati ai p-aminofenolului
BD
2013. Sunt derivati ai pirazolului care pot produce efecte toxice:
A. Paracetamol
B. Aminofenazona
C. Fenilbutazona
D. Ibuprofenul
E. Fenazona
BCE

442
2014. Sunt corecte afirmatiile:
A. Calea majora de biotransformare a fenacetinei este N-dezacetilarea si O-
dezalchilarea
B. Calea minora de biotransformare a fenacetinei este O-dezalchilarea
urmata de conjugare
C. Paracetamolul se biotransforma prin sulfo- si glucurono-conjugare
D. Calea minora de biotransformare a paracetamolului este hidroliza cu
formarea p-aminofenolului
E. Derivatii p-aminofenolului se elimina in cea mai mare proportie ca
substanta netransformata
CD
2015. Principalele manifestari clinice produse de dependenta
barbiturica sunt:
A. Cresterea performantelor intelectuale si a capacitatii afective
B. Vertij, tremor, dificultate in vorbire
C. Lipsa sindromului de abstinenta
D. Sindrom confuzional, halucinatii, delir
E. Tentative de suicid
BDE
2016. Care din urmatoarele afirmatii legate de derivatii p-
aminofenolului nu sunt adevarate:
A. Actiunea toxica se manifesta la nivelul SNC (efecte excitante si
deprimante)
B. Sunt methemoglobinizanti
C. La indivizii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza nu se produce
methemoglobinemie si hemoliza
D. Dupa administrarea indelungata a fenacetinei efectele cele mai grave sunt
consecutive nefrotoxicitatii
E. Actiunea methemoglobinizanta a fenacetinei este de 3 ori mai mica decat
a paracetamolului
CE
2017. Identificarea fenotiazinelor se face prin:
A. Reacţia cu p-benzochinona şi acidul fosforic
B. Reacţia cu chinhidrona şi acidul fosforic
C. Reacţia cu p-benzochinona şi hidroxidul de sodiu
D. Reacţia cu chinhidrona şi hidroxidul de sodiu
E. Reacţia Fujiwara

443
2018. In intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic pot sa apara:
A. Efecte de depersonalizare
B. Hipersudoratii
C. Convulsii tetaniforme
D. Tulburari hemoragice
E. Insuficienta renala acuta si edem laringian
BCDE
2019. Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai
acidului salicilic sunt:
A. Hipertermia de origine centrala
B. Greturi cu varsaturi si diaree
C. Tegumente uscate
D. Tulburari de auz si vedere
E. HTA
ABD
2020. Biotransformarea derivatilor acidului salicilic se face prin:
A. Conjugare mercapturica
B. Hidroxilare
C. Hidroliza
D. Epoxidare
E. Conjugare
BCE
2021. Acidul salicilic si derivatii sai prezinta implicatii toxicologice prin:
A. Intoxicatii acute sub forma suicidului
B. Intoxicatii accidentale intalnite mai ales la copii
C. Intoxicatii terapeutice prin supradozare
D. Inducerea cu usurinta a toxicomaniei
E. Efectele adverse pe care le produce
ABCE
2022. Tulburarile vizuale produse de catre glicozidele cardiotonice in
cadrul intoxicatiei acute sunt:
A. Amblopie
B. Diplopie
C. Vedere colorată în roşu
D. Vedere colorată în negru
E. Vedere colorată în galben, verde, albastru sau alb
ABE

444
2023. Aratati afirmatiile corecte privind simptomatologia intoxicatiei
acute cu IMAO:
A. Tulburari hematoligice (agranulocitoza)
B. Tulburari neuropsihice (agitatie, tremuraturi, halucinatii)
C. Tahicardie, uneori criza hipertensiva
D. Hipertermie
E. Coma hipoglicemica
BCD
2024. Izolarea derivaţiilor barbiturici din probele biologice presupune:
A. Extracţia selectivă cu eter etilic, cloroform sau diclormetan, din mediu
slab acid
B. Extracţia selectivă cu eter etilic, cloroform sau diclormetan, din mediu
slab bazic
C. Extracţia selectivă cu eter etilic, cloroform sau diclormetan, din mediu
neutru
D. Purificarea extractelor organice cu sulfat de sodiu anhidru şi carbune
activ
E. Purificarea extractelor organice cu clorură de sodiu şi carbune active
AD
2025. Dozarea derivaţilor barbiturici din probele biologice se face prin:
A. Cromatografie în fază gazoasă
B. Spectrometrie de absorbţie atomică şi de emisie atomică în flacără
C. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei Parri
D. Cromatografie în strat subţire
E. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinona şi acid
fosforic
AC
2026. Aratati simptomele care apar în intoxicatia cronica cu derivatii
barbiturici:
A. Anemie
B. Constipatie, scaderea secretiei gastro-intestinale
C. Ciroza hepatica
D. Tulburari psihice, scaderea capacitatii intelectuale, tulburari de memorie,
ataxie
E. Retentie hidrica, aparitia edemelor
BDE

445
2027. Efecte toxice pot aparea în administrare concomitenta a
medicamentelor IMAO cu urmatoarele substante, medicamente,
alimente:
A. Etanol
B. Barbiturice
C.. Adrenomimetice
D. Alimente bogate în tiramina
E. Alimente bogate în glucide
ABCD
2028. Factorii care determina nivelul plasmatic al derivatilor barbiturici
sunt:
A. pH-ul suprafetei de absorbtie
B. Biotransformare în functie de structura chimica
C. Cantitatea de substanta ingerata
D. Liposolubilitatea formei nedisociate
E. Alcaloza care faciliteaza difuzia barbituricelor în tesuturi
ABCD
2029. Derivaţii barbiturici se identifică prin:
A. Reacţii microcristaline
B. Reacţia cu chinhidrona
C. Reacţii de formare de complecşi coloraţi cu Co2+
D. Reacţii de precipitare cu sulfatul de mercur
E. Reacţia Parri
ACDE
2030. In tratamentul intoxicatiei acute cu derivati barbiturici sunt
contraindicate:
A. Favorizarea eliminarii prin provocarea poliuriei alcaline
B. Spalatura gastrica urmata de administrarea de purgativ salin
C. Provocarea de varsaturi la pacientii comatosi
D. Administrarea de excitanti ai SNC ca antidoturi farmacologice
E. Sustinerea respiratiei si circulatiei
CD
2031. Simptomatologia intoxicatiei acute cu derivati barbiturici:
A. Euforie, halucinatii, delir
B. Tahicardie, puls bigeminal, xantopsie
C. Hipoventilatie, respiratie Cheyne-Stokes, hipotonie, hipotensiune
D. Coma cianotica, abolirea reflexelor
E. Moartea are loc prin paralizia respiratory
CDE

446
2032. Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice
sunt:
A. Tulburari psihice: confuzii, dezorientare, delir, halucinatii
B. Tulburari auditive: zgomote în urechi, surditate temporara
C. Fibrilatie ventriculara
D. Sincopa cardiaca
E. Ginecomastie
AB
2033. Toxicodinamia derivatilor fenotiazinici se caracterizeaza prin:
A. Deprimare SNC
B. Efect alfa-adrenolitic
C. Efect M-colinomimetic
D. Inhibarea proceselor oxidative la nivelul mitocondriilor
E. Efect teratogen
ABDE
2034. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice:
A. În coma se administreaza psihostimulante
B. Combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalina
C. Combaterea aritmiei prin administrare de chinidina
D. Combaterea bradicardiei cu atropina
E. Administrare de KCl în perfuzie de glucoza
DE
2035. Fenotiazinele:
A. Produc efecte teratogene
B. Se biotransforma in proportii reduse, toti metabolitii rezultati fiind
inactivi.
C. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava.
D. Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva
ore dupa iesirea din coma.
E. In asociere cu hipnotice efectele toxice se potenteaza.

447
 Tema nr. 38
Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale
(Belladonae radix et folium, Cocae folium, Opium, Chelidonii herba,
Ipecacuanhae radix, Curara, Rauwolfiae radix, Strychni semen, Secarae
cornutum)
2036. Alcaloizii lisergici din cornul de secară:
A. au acţiune ocitocică
B. au acţiune hemoragică în teritoriul uterin
C. se utilizează în hemoragii post partum
D. au acţiune citotoxică
E. se mai numesc DH-derivaţi
AC
2037. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Opium sunt corecte?
A. pentru obtinerea unui kilogram de opiu sunt necesare aproximativ 20.000
capsule mature de mac
B. în Opium se gasesc alcaloizi cu nucleu izochinolinic si morfinanic
C. papaverina este alcaloid cu nucleu benzilizochinolinic
D. opiul se poate identifica cu reactivul Marquis datorita papaverinei si cu
FeCl3 datorita acidului chelidonic
E. alcaloizii din grupa morfinanului au actiune analgezica, hipnotica si
narcotica
BCE
2038. Frunzele de Atropa belladonna contin:
A. alcaloizi indolici
B. hiosciamină
C. scopolamină
D. baze pirolice şi pirolidinice
E. cocaină
BCD
2039. In opiu alcaloizii se gasesc sub forma de saruri:
A. lactice
B. fosforice
C. sulfurice
D. meconice
E. chelidonice
ACD

448
2040. Alcatuiti structura rezerpinei alegandu-va segmentele necesare
din lista de mai jos:
A. nucleu heteroiohimbanic
B. nucleu iohimbanic
C. acid trimetoxibenzoic (la C18)
D. acid trimetoxicinamic (la C18)
E. radicali metoxi (la C11 si C17)
BCE
2041. Opiul contine urmatorii alcaloizi izochinolinici:
A. papaverina
B. codeina
C. codamina
D. morfina
E. narcotina
ACE
2042. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea
antispastica/spasmolitica:
A. atropina
B. emetina
C. morfina
D. scopolamina
E. papaverina
ADE
2043. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea lor
antiaritmica:
A. rezerpina
B. ergometrina
C. chinidina
D. ajmalina
E. ajmalicina
CD
2044. Alcaloizii morfinanici actioneaza:
A. analgezic
B. spasmolitic
C. hipnotic
D. narcotic
E. coronarodilatator
ACD

449
2045. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in:
A. glaucom
B. adenom de prostata
C. examinarea fundului de ochi
D. tahiaritmie
E. suprimarea secretiilor
ABD
2046. Precizati al cui ester este hiosciamina:
A. tropan-3-alfa-ol-ului
B. tropan-3-beta-ol-ului
C. ecgoninei
D. acidului d,l-tropic
E. acidului l-tropic
AE
2047. In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate
din:
A. Chelidonii herba
B. Belladonnae radix
C. Ipecacuanhae radix
D. Rauwolfiae radix
E. Opium
AB
2048. Atropina se deosebeste de hiosciamina prin:
A. orientarea gruparii OH de la C-3
B. configuratia acidului tropic
C. actiune
D. aplicatii terapeutice
E. configuratia radicalului metil de la atomul de azot
BD
2049. Dupa ce caractere ati recunoaste frunza de Atropa belladonna?
A. forma eliptica sau oval-acuminata
B. margine intreaga
C. emarginat-fidata
D. subtiri
E. nervatie reticulata
ABD

450
2050. Care dintre alcaloizii mentionati sunt larg raspanditi in natura si
constituie precursori biosintetici pentru diferite tipuri de alcaloizi
izochinolinici?
A. tebaina
B. orientalina
C. norlaudanozolina
D. higrina
E. reticulina
BCE
2051. Opiul conţine:
A. alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinic
B. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinic
C. alcaloizi diterpenici
D. cafeină
E. tebaină
ABE
2052. Precizati care dintre produsele vegetale si preparatele
farmaceutice enumerate sunt oficinale in FR X:
A. Tinctura Belladonnae
B. Extractum Belladonnae siccum
C. Extractum Belladonnae fluidum
D. Belladonnae radix
E. Belladonnae folium
ABE
2053. Marcati afirmatiile corecte referitoare la Chelidonii herba:
A. este produs oficinal in FR X
B. contine alcaloizi indolici
C. contine alcaloizi protoberberinici
D. contine alcaloizi benzofenantridinici
E. este un antispastic si colagog
ACDE
2054. Rădăcinile de Rauwolfia conţin:
A. alcaloizi de tip iohimbanic
B. alcaloizi de tip heteroiohimbanic
C. alcaloizi izochinolinici
D. alcaloizi de tip ajmalinic
E. alcaloizi de tip benzilizochinolinic
ABD

451
2055. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune ocitocica?
A. ergotamina
B. ergometrina
C. DH-ergocriptina
D. DH-ergometrina
E. DH-ergocristina
AB
2056. Pentru efectul antimigrenos se folosesc urmatorii alcaloizi din
Secale cornutum:
A. ergosina
B. ergovalina
C. ergotamina
D. DH-ergotamina
E. DH-ergotoxina
CD
2057. Atropina este esterul:
A. tropanolului
B. pseudotropanolului
C. acidului (l)-tropic
D. acidului (d,l)-tropic
E. acidului (d,l)-atropic
AD
2058. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune antispastica?
A. chelidonina
B. emetina
C. papaverina
D. atropina
E. rezerpina
ACD
2059. Care afirmatii referitoare la alcaloizii tropanici sunt adevarate?
A. sunt raspanditi in specii din familia Solanaceae
B. provin biogenetic de la ornitina
C. sunt alcaloizi eteri
D. sunt biosintetizati din triptofan
E. sunt alcaloizi esteri
ABE

452
2060. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate?
A. actioneaza asupra sistemului nervos simpatic
B. are actiune antispastica
C. produce scaderea secretiei glandelor exocrine
D. este un alcaloid cu structura izochinolinica
E. produce midriaza
BCE
2061. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate?
A. produce relaxarea musculaturii netede
B. stimuleaza secretia gastrica
C. produce dilatarea pupilei
D. stimuleaza centrul respirator
E. modifica ritmul cardiac
ACDE
2062. Opiul:
A. contine cocaina
B. are actiune analgezica
C. are actiune anestezica puternica
D. se obtine din capsule de Papaver bracteatum
E. contine alcaloizi cu nucleu morfinanic
BE
2063. Latexul de rostopasca:
A. contine alcaloizi
B. contine enzime proteolitice
C. are culoare portocalie
D. contine substante rezinoase
E. are culoare galben-verzuie
ABCD
2064. Extractele de Chelidonii herba se utilizeaza:
A. in tratamentul diskineziilor biliare
B. pentru eliminarea calculilor biliari
C. in hipo- sau atonie veziculara
D. in tratamentul icterului
E. in colica renala
ABCD

453
2065. Preparatele farmaceutice cu Rauwolfia:
A. se prescriu in maladii psihosomatice
B. se asociaza in tratamentul distoniei vegetative
C. se asociaza in tratamentul insomniilor
D. se asociaza in tratamentul simptomatic al schizofreniei
E. sunt contraindicate in tratamentul psihozelor propriu-zise
ABCD
2066. La utilizarea preparatelor antihipertensive cu Rauwolfia pot sa
apara efecte secundare ca:
A. rinita cronica
B. constipatie cronica
C. diaree cronica
D. tulburari psihice
E. hipertensiune arteriala
ACD
2067. Care afirmatii referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de
secara sunt adevarate?
A. stimuleaza contractia fibrelor netede ale muschiului uterin
B. produc vasodilatatie periferica
C. produc vasoconstrictie periferica
D. se utilizeaza in metro- si menoragii
E. produc relaxarea fibrelor netede ale muschiului uterin
ACD
2068. Chelidonii herba se caracterizează prin:
A. tulpini glabre
B. frunze opuse, penat-partite
C. frunze pubescente, moi la pipăit
D. caliciu format din două sepale caduce
E. inflorescenţe umbeliforme, cu flori galben-aurii
DE
2069. Retineti afirmatiile corecte referitoare la papaverina:
A. se gaseste in Opium
B. se gaseste in Capita Papaveris
C. face parte dintre alcaloizii benziltetrahidroizochinolinici
D. face parte dintre alcaloizii benzilizochinolinici
E. este un alcaloid ftalidtetrahidroizochinolinic
ABD

454
2070. Alcaloizii morfinanici actioneaza:
A. analgezic
B. spasmolitic
C. hipnotic
D. narcotic
E. coronarodilatator
ACD
2071. Latexul proaspat de rostopasca se foloseste:
A. in tratamentul icterului
B. in tratamentul verucilor
C. ca antiviral
D. ca proteolitic
E. ca citotoxic
BCDE
2072. Notaţi afirmaţiile corecte în legătură cu specia Atropa belladonna:
A. specie anuală
B. recoltarea frunzelor se face între orele 9-11
C. în frunze conţinutul maxim de alcaloizi este atins în timpul fructificării
D. florile sunt grupate în inflorescenţe axilare
E. din culturi se recoltează, uneori, planta întreagă
BCE
2073. Precizaţi care din următoarele tipuri de alcaloizi nu sunt prezenţi
în Rauwolfiae radix:
A. ajmalinic
B. ibogaminic
C. iohimbanic
D. lochnerinic
E. emetinic
BE
2074. Alcaloizi de tip iohimbanic se gasesc în:
A. Papaver somniferum
B. Rauwolfia serpentina
C. Secale cornutum
D. Harpagophytum procumbens
E. Rauwolfia vomitoria
BE

455
2075. Care din următoarele afirmaţii privind cornul secarei sunt
corecte?
A. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool
B. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apă
C. doar alcaloizii derivaţi de acid lisergic (levogir) din cornul secarei
manifestă acţiune farmacologică
D. ergometrina se indică în migrenă
E. prin hidrogenarea alcaloizilor lisergici se intensifică acţiunea
simpatolitică
BCE
2076. Care dintre alcaloizii mentionati au actiune cardiovasculara?
A. rezerpina
B. serpentina
C. codeina
D. ergotoxina
E. ergocriptina
ABDE
2077. Pentru extragerea industriala a atropinei se pot folosi urmatoarele
produse vegetale:
A. Belladonnae radix
B. Belladonnae folium
C. Scopoliae rhizoma
D. Stramonii folium
E. Daturae innoxiae herba
AC
2078. Care din urmatoarele afirmatii despre Rauwolfia serpentina sunt
corecte?
A. Rauwolfia serpentina este un arbore înalt de 3-4 m cu frunze lanceolate
dispuse opus si flori pe tipul 5 dispuse în umbele
B. Rauwolfiae radix este un vechi remediu egiptean
C. dependent de doza administrata, reserpina are actiune hipertensiva,
respectiv psihotropa
D. Rauwolfiae radix contine alcaloizi indolici de tip iohimbanic, lochnerinic
si ajmalinic
E. tratamentul antihipertensiv cu Rauwolfia este contraindicat la bolnavii în
a caror anamneza apar psihoza sau psihopatii grave
DE

456
2079. Care din urmatoarele afirmatii privind cornul secarei sunt
corecte?
A. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool
B. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apa
C. doar alcaloizii levogiri din cornul secarei manifesta actiune farmacologica
D. ergometrina se indica în migrena
E. prin hidrogenarea alcaloizilor lizergici se intensifica actiunea
simpatolitica
BCE
2080. Alcaloizii din Secale cornutum care formează complexul
ergotoxinic sunt:
A. ergotamină
B. ergocriptină
C. ergosină
D. ergocornină
E. ergocristină
BDE
2081. Care din alcaloizii de mai jos imprimă culoare latexului de
Chelidonium majus?
A. magnoflorina
B. sanguinarina
C. cheleritrina
D. berberina
E. chelidimerina
BCD
2082. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Chelidonium majus
sunt corecte?
A. chelidonina este un alcaloid cu nucleu bezofenantridinic
B. rostopasca apartine familiei Papaveraceae
C. chelidonina are actiune spasmolitica
D. laticiferele strabat numai tulpina
E. totalul alcaloidic are efect colecistokinetic
ABCE
2083. Ce pozitie are azotul din molecula alcaloizilor tropanici?
A. se gaseste în catena laterala
B. face parte din nucleul tropanic
C. este comun nucleului pirolidinic si piperidinic
D. se gaseste în acidul tropic
E. nucleul tropanic nu contine azot
BC

457
2084. Definiti opiul cu ajutorul afirmatiilor de mai jos:
A. reprezinta capsulele imature ale speciei Papaver somniferum
B. reprezinta latexul concretizat, obtinut prin incizarea capsulelor imature de
Papaver somniferum
C. trebuie sa contina minimum 11 % morfina
D. trebuie sa contina minimum 11 % alcaloizi totali exprimati in morfina
E. are un coninut minimum de 1 % atropina
BC
2085. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevazute in
FR X si se conserva la Venenum?
A. Tinctura Opii
B. Tinctura Belladonnae
C. Tinctura Chelidonii
D. Tinctura Ipecacuanhae
E. Pulvis Opii et Ipecacuanhae
AE
2086. Enumerati aminoacizii care alcatuiesc catena peptidica a
ergocriptinei:
A. valina
B. leucina
C. isoleucina
D. fenilalanina
E. prolina
BE
2087. Din grupul alcaloizilor de mai jos alegeti pe cei prezenti in
Opium:
A. berberina
B. narcotina
C. morfina
D. papaverina
E. glaucina
BCD
2088. Alcaloizii din Secale cornutum sunt:
A. derivati de acetil -coenzima A
B. de tip aminoalcool
C. derivati de lizina-ornitina
D. de tip peptidic
E. derivati de iohimban
BD

458
2089. Care din urmatorii alcaloizi din cornul de secara sunt de tip
peptidic?
A. ergotamina
B. ergometrina
C. ergosina
D. ergocristina
E. ergocornina
ACDE
2090. Care din următoarele afirmaţii privind alcaloizii din Secale
cornutum sunt corecte?
A. ergocriptina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool
B. alcaloizii de tip aminoalcool sunt solubili în apă
C. derivaţii acidului izolisergic (dextrogir) nu manifestă acţiune
farmacologică
D. acţiunea ocitocică este imprimată de dubla legătură dintre carbonii 9 şi 10
ai acidului lisergic
E. administrarea prelungită sau excesul de ergometrină provoacă
vasoconstricţie arterială ce poate duce la gangrena extremităţilor
BCDE

459