3 Constitutiile Din Romania

1
Tema 3 Constituţiile din România
SUMAR
I. ÎN CĂUTAREA UNUI ECHILIBRU
CONSTITUŢIONAL
Era necesară existenţa unei Constituţii?
II. CONSTITUŢIILE DEMOCRATICE
Cum funcţionează regimul democratic în
România?
III. CONSTITUŢIILE AUTORITARE
Care sunt caracteristicile unei legi fundamentale
bazată pe autoritarism?
IV. CONSTITUŢIILE COMUNISTE
Care sunt bazele juridice ale totalitarismului în
România?
2
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
INTRODUCERE
Modul în care sunt
Regimurile politice sunt definite prin: organizate puterile:
 Executivă
Constituţia:  Legislativă
 Stabileşte reguli, norme de  Juridică
convieţuire, libertăţi, dar şi Gradul de
îndatoriri.
respectare a
drepturilor
Cuprinde prevederi legate de:
omului
 Denumirea statului;
 Teritoriul statului;
 Atribuţiile organelor politice;
 Drepturile şi libertăţile Înscrise într-o lege fundamentală:
garantate de către stat; CONSTITUŢIE
 Forma de guvernământ. (în funcţie de care o comunitate
politică modernă se defineşte)
3
Prima constituţie a României
1866
Au mai fost adoptate legi fundamentale în România în
1923 1938 1948 1952 1965
În prezent este în vigoare constituţia adoptată în
1991, revizuită în 2003

4
I. ÎN CĂUTAREA UNUI ECHILIBRU CONSTITUŢIONAL
Era necesară existenţa unei Constituţii?
5
A. Ideea de constituţie
Modernizarea
 Economică
Secolul
al XVIII-lea  Socială
 Instituţională
Înainte de prima
Constituţieîncercări Nevoia de o
şi documente cu rol constituţie
constituţional Ideea de
constituţie 6
B. Documente cu rol constituţional

1. Constituţia cărvunarilor (elaborată la Iași)
1822  Tendinţa introducerii sistemului modern de
guvernare.
2. Regulamentele Organice
 Instituirea bugetului ţării;
1831/1832  Înfiinţarea Arhivelor statului;
 Înfiinţarea armatei;
 Separarea puterilor în stat:
 Puterea executivă: domn ales pe viaţă;
sfat format din 6 miniştri;
 Puterea legislativă: adunarea obştească
formată din boieri;
 Puterea judecătorească: Ȋnaltul Divan
Domnesc.
7
3. Convenţia de la Paris
 Principatele Unite ale Moldovei și Țării
1858 Românești sub suzeranitatea otomană și
garanția colectivă a Marilor Puteri;
 Instituţii separate (pentru legislativ și
executiv);
 Instituţie comună pentru judecătoresc (Înalta
Curte de Justiție și Casație de la Focșani).
4. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la

1864 Paris
 Prin lovitura de stat, Al. I. Cuza a impus un
nou act constituţional;
 Domnia personală, autoritară (cele mai
importante prerogative reveneau
domnitorului, ales pe viață);
 Menține principiul separării puterilor în stat.
Imagine 8
Evoluţia constituţională a României a cunoscut

patru etape:
o etapă de aşezare a o etapă de continuitate a

instituţiilor constituţionale instituţiilor constituţionale
(24 ianuarie 1859 - 1 iulie 1866) (1 iulie 1866 - 20 februarie 1938)
etapa dictaturii comuniste o etapă de instabilitate

(30 decembrie 1947 - decembrie constituţională
1989) (20 februarie 1938 - 30 decembrie
1947)
10
Drepturi fundamentale în constituţii

Drepturi politice
●
Drepturi fundamentale care asigură participarea cetăţenilor la conducerea statului: dreptul de a alege şi de a fi ales, de a vota etc.
Drepturi social - politice

●
Drepturi fundamentale care pot fi exercitate de cetăţeni, la alegerea lor, atât în vederea participării lor la conducerea statului, cât şi în
scopul asigurării dezvoltării lor materiale sau culturale.
Libertăţi individuale
●
Drepturi fundamentale care ocrotesc persoana şi viaţa ei privată faţă de orice amestec din afară. Ele pot fi exercitate în mod individual.
Drepturi social - economice

●
Drepturi fundamentale care asigură dezvoltarea materială sau culturală a cetăţenilor.
11
II. CONSTITUŢIILE DEMOCRATICE
Cum funcţionează regimul democratic

în România?
12
Constituţia din 1866

A. Context şi cauze
Înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza şi aducerea prinţului străin Carol I.
Constituţia din 1866 - cea dintâi constituţie românească.
13
B. Prevederile Constituţiei din 1866
14
Constituţia din 1866 a suferit

trei revizuiri
1. modificarea articolulului 7
(care condiţiona cetăţenia de
apartenenţa la religia creştină);
2. introducerea titlului de Regatul

României;
3. modificarea legii electorale; lărgirea

dreptului de vot şi înfăptuirea reformei
agrare.
Document
15
regimul
deşi România politic:
era vasală constituţional
Imperiului forma de
Otoman, acest guvernământ:
statut nu era monarhie
menţionat în
ereditară
Constituţie Statul
român
teritoriul
statul era
statului este
numit
inalienabil şi
„România”
indivizibil
17
Drepturi fundamentale
drepturi politice Proprietatea: articolul 7 din

sacră şi inviolabilă (trei constituţie:
drepturi şi situaţii de expropriere: căi
cetăţenia română doar
libertăţi de comunicaţie, salubritate
publică şi lucrări de apărare celor de religie
cetăţeneşti naţională) creştină
18
Principii generale
Succesiunea se făcea pe linie masculină, cu drept de
primogenitură (primul născut ocupa tronul).
Principiul
monarhiei
Separarea puterilor
Poporul îşi alege reprezentanţi care să conducă
ereditare
statul şi să le reprezinte interesele. în stat – principiu
esenţial.
Parlamentul avea dreptul de a interpela (cere socoteală)
Guvernului, asigurând buna funcţionare a democraţiei.
Guvernare
reprezentativă
Principiul potrivit
căruia „regele
domneşte, dar nu
Responsabilitate guvernează”.
ministerială
19
Principiul separării puterilor în stat

Puterea executivă - aparţinea domnului, care:
Puterea
Numeşte legislativă
şi confirmă- Parlament bicameral,
toate funcţiile care avea:
politice;
 Are drept de a bate moneda;
 Conduce
 Drept de autoconducere;
armata; Puterea
 Are
 Drept de legiferare;
drept de a dizolva Parlamentul;
judecătorească
 Sancţionează
 Drept de interpelare
 a Guvernului
(îşiExercitată
dă acordul) şi curţi
promulgă (ordonă
prin
(cere socotealălegile;
executarea) pentru acţiunileşi acestuia);
de judecată
 Numeşte
 Acordă sau şi retrage
revocă încrederea sa Guvernului;
miniştri;
tribunale;
 Are
 Adunarea
drept deDeputaţilor
 Instanţa
veto discută
absolut (poateşi votează
refuza bugetul.
supremă
sancţionarea legilor);
era Înalta Curte de
Parlamentul
 Numeşte şi era format
revocă din Adunarea Deputaţilor
miniştri.
Casaţie.
(aleasă
Guvernul pedeţinea
4 ani) şiputerea
Senatulexecutivă,
(ales pe 8 prin
ani).punerea
La fiecare
în4
ani, jumătate
aplicare din membri
(execuţie) a legilorseşireînnoiesc
prezentând prin trageredela
proiecte
sorţi.
legi.
Document Document
20
Dreptul de vot
Votul cenzitar
Drept înscris în Legea
Electorală. Electoratul împărţit în colegii: 2 pentru
Senat şi 4 pentru Camera Deputaţilor.
Alegători = Ţăranii îşi exprimau votul în colegiul al patrulea, dar nu

direct, ci prin delegaţi
(1 la 50).
toţi cei care desfăşurau
o activitate utilă
societăţii, contribuiau la
bugetul ţării.
Colegiul al IV-lea -
eliminat in 1884.
Document
22
C. Importanţa
Constituţiei din 1866
Esenţială
Se pun bazele
în stabilirea
partidelor
şi
Afirmăviaţa
consolidarea
politice; separarea
instituţiilor
politică are
de
la bază
stat un
puterilor(primesc
sistem o formă
în stat.
definitivă).
democratic.
Regl
eme
ntea
ză
dre
ptur
ile
fun
dam
enta
le
ale
cetă
ţenil
or,
liber
tate
a
cuvâ
ntul
ui, a
pres
ei, a
într
uniri
lor,
drep
turi
polit
ce.
Unele aspecte (cens ridicat, condiţionarea cetăţeniei de

credinţa creştină) au ridicat o serie de critici şi probleme.
Imagine 25
(min 9-13)
Documentar care prezintă
contextul adoptării constituţiei
din 1866
27

CREŞTEREA NUMĂRULUI
●
POPULAŢIEI
CREŞTEREA NUMĂRULUI
●
MINORITĂŢILOR ETNICE
ŞI CONFESIONALE
NECESARĂ
NECESARĂ
UNIFICARE
●
DE STAT
UNIFICARE
A
A
ORGANIZĂ
ORGANIZĂ
●
DE
RII
RII
LEGISLAŢIE
A. CONTEXT ŞI ●
FAVORIZAREA
SCO
CAUZE PUL
PROGRESULUI
ÎNTREGII
NAŢIUNI
28

Proiectul
Proiectulaaaparţinut
aparţinutPartidului
Partidului
Liberal.
Liberal.
AAintrat
intratînînvigoare
vigoareînîn1923,
1923,până
pânălala
adoptarea
adoptareaConstituţiei
Constituţieidin
din1938.
1938.
AAfost repusă în vigoare în 23

fost repusă în vigoare în 23
august
august1944
1944până
pânăînîn30
30
decembrie
decembrie1947.
1947.
Imagine 29
Document
32
Dreptul de vot
A facilitat manifestarea liberă a
1926
tuturor cetăţenilor, - legea electorală
grupărilor
CONSTITUŢIEI DIN 1923

şi formaţiunilor politice.„prima
stabilea
electorală” - partidul
C. IMPORTANŢA
A contribuit lacare obţinea 40 % din
crearea
totalul voturilor
cadrului de funcționare a primea
50 % din locurile din
regimului politic.
Parlament.
Votul universal, egal, direct,
obligatoriu şi secret peRol important în consolidarea
baza
statului român unitar, a
reprezentării majorităţii (doar
independenței și suveranității
pentru bărbaţi peste 21 de ani, sale. A consfinţit monarhia şi
fiind excluşi reprezentanţii continuitatea ei, apreciată în
epocă ca factor al stabilităţii
armatei şi ai justiţiei). statului. Document
34

Prăbuşirea regimului comunist în România şi revenirea la un regim
democratic după 1989.
A intrat în vigoare în 1991. A fost revizuită în 2003.
Statul român
România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi
indivizibil. Forma de guvernământ este republică.
Toate drepturile şi libertăţile democratice sunt garantate.
Principii generale
Principiul separării puterilor în stat.
Principiul guvernării reprezentative.
Îmbină principiile democratice tradiţionale cu noul context european.
Imagine 36
Separarea puterilor în stat

Puterea executivă:
• Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei.
• Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe şi conducerea
generală a administraţiei publice.
Puterea legislativă
• PARLAMENT bicameral CameraSenat
Deputaţilor
• Legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare

preşedintelui României.
Puterea judecătorească
• Exercitată de către instanţele judecătoreşti şi Curtea Supremă de
Justiţie.
40
C. Importanţa
Constituţiei din 1991
Vot universal pentru
●
Dreptul
Revenirea regimului
femei şi bărbaţi.
Restabileşte o serie de
democratic, avansarea ţării De la vârsta de 18
●
de vot
spre „statul de drept” – ani.
democraţia românească se
principii fundamental
democratice și introduce
noi principii
poate dezvolta. constituţionale europene.
41
III. CONSTITUŢIILE AUTORITARE

Care sunt caracteristicile unei legi fundamentale
bazată pe autoritarism?
42
 Elaborată de Carol al II-lea.

 Scop - legitimarea schimbării de regim.
 Permite regelui Carol al II-lea să accelereze
procedurile de instalare a regimului personal.
Document
43
(min: 30-34)
Documentar despre
adoptarea constituţiei din 1938
45

Structura
 8 titluri şi 100 de articole.
Statul român
 România - „stat naţional, unitar şi indivizibil”.
 Teritoriul – inalienabil, nu poate fi „colonizat cu populaţiuni de
seminţie străină”.
 Dreptul de asociere era limitat, existând un singur partid.
 Libertatea conştiinţei, învăţământului, presei, muncii etc.
Imagine 46
Principii generale
Consacra Suprima separaţia Era eliminat principiul

pluripartidismului, fiind
principiul puterilor în stat şi
înlocuit cu
supremaţiei încălca anumite monopartidism (Frontul
regelui. drepturi şi libertăţi. Renaşterii Naţionale).
48

Puterea executivă - Puterea legislativă

- regele prin Puterea
regele prin guvern,
numit şi revocat de el intermediul judecătorească -
 Guvernul nu mai Parlamentului Curtea de Justiţie
răspundea politic în bicameral şi Casaţie
faţa Parlamentului, ci  regele putea refuza  Se desfiinţează
direct faţă de Rege. sancţionarea legilor. juriile.
Document
49
●
Vot universal
Dreptul pentru femei şi
bărbaţi.
de vot ●
De la vârsta de 30
ani.
51
C. Semnificaţia Constituţiei din

1938
Consolidează puterea
Regimul personal
instituţiei regale şi
autoritatea personală a
deschide drumul
monarhului. guvernărilor autoritare.
52
IV. CONSTITUŢIILE COMUNISTE
Care sunt bazele juridice ale totalitarismului în

România?
53
Au existat trei constituţii

comuniste
Constituţia Constituţia Constituţia

din 1948 din 1952 din 1965
54
Constituţia din 1948 - adoptată după înlăturarea

Monarhiei la 30 decembrie 1947;
 Model: Constituţia sovietică;
 Legitima regimul comunist;
Constituţia din 1952 - copia Constituţia stalinistă din
1936;
 Definitiva trecerea la modelul comunist de tip stalinist;
Constituţia din 1965 - adoptată ca urmare a schimbării
liderului şi a trecerii la naţional-comunism.
Imagine 55
(min 16-31)
Documentar despre
contextul adoptării
constituţiei din 1948
59
B. Prevederi ale Constituţiilor

comuniste
Structură
Constituţiile din 1948 şi 1952 - 10 titluri şi 105
articole;
Constituţia din 1965 - 9 titluri şi 114 articole.
60
Constituţia din
1965: teritoriul
statului este
"inalienabil şi
indivizibil“. Constituţia
din 1948 şi
1952: statul
Constituţia din 1948 şi
1952 - "Republica Statul este
„popular,
Populară Română“.
român unitar,
independent
şi suveran”.
Constituţia
din 1965 -
„Republica
Socialistă
România”.
Imagine 61
exista un capitol de
„drepturi ale omului”.
Drepturi
fundamentale
nu erau respectate de
către stat.
64
Principii generale
Principiul partidului ●
prezenţa membrilor de partid în toate
- stat structurile statului.
Principiul dublei ●
instituţiile erau subordonate partidului
subordonări, de partid şi
de stat şi statului simultan.
“Principiul ●
constituţiile cuprind o serie de prevederi
inconsecvenţei” contradictorii.
"Principiul ●
prevederi cu fals caracter democratic.
minciunii"
Document
65
Organul suprem al
Rol executiv -
puterii de stat - Justiţia -
Consiliul de Miniştri
 Membri aleşi de Marea Tribunalul
M.A.N. Adunare Naţională Suprem al
 Preşedintele - liderul (M.A.N) R.P.R./R.S.R.
P.M.R./P.C.R.  Unicul organ  Tribunale
 Din 1974 – legiuitor, ales pe o regionale şi
introdusă funcţia de tribunale
perioadă de 4 ani.
Preşedinte. populare.
 Atribuţii legislative
şi executive.
Imagine 69
Dreptul de vot
Vot universal pentru toţi
cetăţenii cu vârsta de Alegeri formale.
minim 18 ani.
71
C. Semnificaţia
Constituţiilor comuniste
Constituţia Constituţia Constituția

din 1948 din 1952 din 1965
caracter
tranzitoriu; dirijism,
pregătea dependenţă societatea
trecerea totală de civilă
economiei sub U.R.S.S. distrusă,
controlul cenzura.
statului.
72
Concluzii
 În epoca modernă, prin evoluţia instituţiilor interne,
România s-a integrat treptat în rândul statelor cu regimuri
constituţional-monarhice cu o reală separaţie a puterilor în
stat.
 Constituţiile din 1866 şi 1923 pun bazele unui regim
democratic.
 În 1938, contextul extern şi problemele din interior fac ca
democraţia proaspăt instaurată să alunece pe panta
autoritarismului.
 Regimul comunist, prin practicile sale, care intrau în
contradicţie cu modelul democratic şi chiar cu propriile
constituţii, a adus daune grave societăţii civile, spiritului
civic şi practicilor democratice.
 O constituţie trebuie să aibă o viziune clară, de viitor. 73

3 Constitutiile Din Romania

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3 Constitutiile Din Romania

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Tema 3 Constituţiile din România

Prima constituţie a României

Au mai fost adoptate legi fundamentale în România în

1923 1938 1948 1952 1965

În prezent este în vigoare constituţia adoptată în

1991, revizuită în 2003

I. ÎN CĂUTAREA UNUI ECHILIBRU CONSTITUŢIONAL

Era necesară existenţa unei Constituţii?

B. Documente cu rol constituţional

4. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la

Evoluţia constituţională a României a cunoscut

o etapă de aşezare a o etapă de continuitate a

etapa dictaturii comuniste o etapă de instabilitate

Drepturi fundamentale în constituţii

Drepturi social - politice

Drepturi social - economice

II. CONSTITUŢIILE DEMOCRATICE

Cum funcţionează regimul democratic

Constituţia din 1866

Înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza şi aducerea prinţului străin Carol I.

Constituţia din 1866 - cea dintâi constituţie românească.

B. Prevederile Constituţiei din 1866

Constituţia din 1866 a suferit

2. introducerea titlului de Regatul

3. modificarea legii electorale; lărgirea

drepturi politice Proprietatea: articolul 7 din

Principiul separării puterilor în stat

Alegători = Ţăranii îşi exprimau votul în colegiul al patrulea, dar nu

Unele aspecte (cens ridicat, condiţionarea cetăţeniei de

Constituţia din 1866

Constituţia din 1923

B. Prevederile Constituţiei din 1923

AAfost repusă în vigoare în 23

CONSTITUŢIEI DIN 1923

Constituţia din 1991

Separarea puterilor în stat

• Legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare

III. CONSTITUŢIILE AUTORITARE

Constituţia din 1938

 Elaborată de Carol al II-lea.

Constituţia din 1938

Constituţia din 1938

Constituţia din 1938

Consacra Suprima separaţia Era eliminat principiul

Constituţia din 1938

Puterea executivă - Puterea legislativă

C. Semnificaţia Constituţiei din

IV. CONSTITUŢIILE COMUNISTE

Care sunt bazele juridice ale totalitarismului în

Au existat trei constituţii

Constituţia Constituţia Constituţia

Constituţia din 1948 - adoptată după înlăturarea

Constituţia din 1948

B. Prevederi ale Constituţiilor

Separarea puterilor în stat

Constituţia Constituţia Constituția

S-ar putea să vă placă și