Tendinţe dezadaptative ale personalităţii – TDP

Chestionar de tip inventar de personalitate care conţine 13 tendinţe dezadaptative. Răspunsurile

sunt binare (da, nu) şi pot primi zero sau un punct. Cota maximă este de 10 puncte. Cotarea are la bază
poziţionarea structurată a celor 130 de itemi. Pe orizontală avem tendinţele, iar pe verticală avem 10
coloane care vizează itemii în mod crescător ai acestor tendinţe (vezi foaia de răspuns). Condiţia
interpretării chestionarului este ca factorul onestitate să aibă mai puţin de 5 răspunsuri simptomatice.
De la 5 răspunsuri în sus anulăm chestionarul, deoarece informaţia care urmează este dată raţional,
răspunsurile sunt gândite, nu oglindeşte cu adevărat subiectul.
Nu se face referire la personalităţi patologice. Există doar tendinţe, începând de la 5 răspunsuri
simptomatice pe o linie. Când sunt cel puţin 5 răspunsuri simptomatice ne putem referi la tendinţe.
Factorii simptomatici sunt mult mai prezenţi la femei, cu mai multă intensitate.

Linia 1 – scala de onestitate

Nu trebuie identificată cu minciuna, ci cu dorinţa subiectului de a-şi pune în evidenţă
onestitatea. În cazul în care numărul de puncte depăşeşte valoarea medie, chestionarul se anulează. O
cotă crescută, peste medie, indică scăderea încrederii pe care o putem acorda subiectului. După
obţinerea răspunsurilor este bine să se realizeze o investigare a protocolului pentru a observa dacă
există coerenţă. Un examen clinic atent este necesar pentru a putea determina dacă este vorba despre
nesinceritate sau boală psihică.
Cotare: la răspunsurile NU se acordă un punct, la răspunsurile DA se acordă zero puncte.
Linia 2 – antecedente personale
Este una din scale care nu vizează o tendinţă dezadaptativă, ci îşi propune obţinerea unor
informaţii care pot cauza diverse modalităţi de dezadaptare ale subiectului. Apariţia unui răspuns
simptomatic implică analiza conţinutului itemului şi utilizarea unor întrebări suplimentare.
Sunt itemi care se referă la suferinţe psihice, consum de alcool în familia subiectului. Alţi itemi
fac referire la pierderea cunoştinţei după traumatisme cranio-cerebrale, somnambulism, conflict cu
norma (amenzi, bătăi, detenţii, exmatriculări de la şcoală), orientare depresivă sau suicidară. Aceste
răspunsuri sunt informaţii suplimentare care se validează cu alte probe şi cu anamneza. În cazul unei
cote crescute este indicat a se cere relaţii despre mediul psihosocial, eventual tare ereditare. Se va face
analiza la întrebare în corelaţie cu răspunsurile subiectului.
Cotare: la răspunsurile DA se acordă un punct, la răspunsurile NU se acordă zero puncte.
 Linia 3 – scala psihasteniei
Această scală investighează dacă subiectul are o energie psihică scăzută. Cotele crescute indică
referiri la stări de anxietate, frică, prezenţa stărilor obsesive, fobice, probleme în luarea deciziilor,
neîncredere în forţele proprii, lipsa de energie.
Cotare: la răspunsurile DA se acordă un punct, la răspunsurile NU se acordă zero puncte.
Linia 4 – scala depresiei
O cotă crescută poate implica existenţa unei structuri depresive, pe fond de temperament
melacolic, lipsa de interes, nevoia de participare afectivă, absenţa elanului vital, sentimente de
culpabilitate, vinovăţie.
Cotare: la răspunsurile DA se acordă un punct, la răspunsurile NU se acordă zero puncte.
Linia 5 – scala de imaturitate şi labilitate emoţională
Această scală investighează dacă subiectul are o dezvoltare întârziată în plan afectiv-emoţional.
O cotă crescută indică imaturitate afectiv-relaţională (situaţională), labilitate psiho-comportamentală
(generată de această „subdezvoltare”). Reactivitate excesivă faţă de familie sau faţă de alte persoane.
Se întălneşte des la tineri, la personalităţile în curs de dezvoltare, mai des la femeile cu o
întărziere adolescentină. Labilitatea psihocomportamentală, nu extravertul, ci introvertul care trăieşte în
zona imaturităţii, este reactiv faţă de unele situaţii familiale şi care încearcă să îi determine pe ceilalţi în
funcţie de interesul propriu.
Cotare: la răspunsurile DA se acordă un punct, la răspunsurile NU se acordă zero puncte.
Linia 6 – scala schizotimiei
Clivajul afectiv-emoţional, tipul de gândire schizoid – orientarea spre abstract, spre sine. Ne
argumentăm informaţia legat de factorul vizat. Nu este diferenţiată în funcţie de gen.
Cotele ridicate relevă şi un nivel intelectual destul de bine conturat. Această scală nu indică un
tablou patologic, poate exista o structură autistă, pot apărea elemente discordante, relaţie afectivă mai
săracă, lipsa nevoii de relaţionare afectivă, tabieturi, ciudăţenii în comportament.
Cotare: la răspunsurile DA se acordă un punct, la răspunsurile NU se acordă zero puncte.
Linia 7 – tendinţe paranoide
Cotele ridicate indică dificultăţi în relaţionare, atitudine revendicativă, parcimonie, tendinţe de
supraevaluare a forţelor, a capacităţilor proprii, susceptibilitate, stil rigid în plan afectiv şi cu focalizare
pe anumite persoane. Au o expunere verbală logică, dar premisele pot fi false şi atrag atenţia asupra
unei manifestări patologice.
Cotare: la răspunsurile DA se acordă un punct, la răspunsurile NU se acordă zero puncte.
Linia 8 – scala de isterie
2
 Manifestări histeriforme – în comportament se poate observa o tendinţă mai accentuată spre
demonstrativitate, teatralism, cu maniere constante, dependenţă exagerată faţă de sine, dorinţă
exagerată de a se remarca indiferent de procedee.
Cotare: la răspunsurile DA se acordă un punct, la răspunsurile NU se acordă zero puncte.
Linia 9 – scala de psihopatie
Tendinţa spre comportamentul psihopat sau personalitate dizarmonică. Aceste tendinţe sunt mai
puţin dependente de gen. La adolescenţi, tineri sau persoane mature care nu şi-au găsit contextul grupal
adecvat, care caută ca grupul să îi accepte. Aceste persoane care denotă fragilitate, un comportament de
tip extrem, de la pasivitate la reactivitate. Caracteristicile comportamentale apar pe neaşteptate, cu greu
se pot prognostica, se poate observa: dorinţă pentru a pleca, a circula, reacţii impulsive de tip relaţional
cu norma, mai puţin cu reprezentanţii acesteia, le lipseşte cenzura. În cazuri extreme nici simţul critic
nu acţionează.
O cotă crescută denotă: fragilitate psihică, comportamente de tip extrem (între pasivitate
exagerată şi reactivitate exagerată de tip imprevizibil), impulsivitate cu tendinţe conflictuale în raport
cu normele etico-morale, lipsind cenzura (autocontrolul) şi uneori şi starea de conştientizare.
Cotare: la răspunsurile DA se acordă un punct, la răspunsurile NU se acordă zero puncte.
Linia 10 – nivelul înţelegerii verbale
Evaluare, dar cu referire la inteligenţă verbală şi cu necesitatea evaluării cu teste specifice. Este
o semnalare a faptului că din punct de vedere mental structurile nu s-au maturizat destul. În funcţie de
răspunsul dat se poate aprecia calitatea nivelului mental şi de aici, când este cazul şi necesitatea unor
investigaţii mai atente cu o probă specifică. Pot apărea răspunsuri simptomatice care nu depind de
capacităţile intelectuale, ci din cauza superficialităţii acordate întrebărilor.
Cotare: la răspunsurile DA se acordă un punct, la răspunsurile NU se acordă zero puncte.
Linia 11 – rezistenţa la frustrare
Cota obţinută indică în ce măsură subiectul se adaptează şi rezistă la regimul de lucru impus
precum şi la privaţiuni, mai ales în contextul social în care acestaîşi desfăşoară activitatea.
Cotare: la răspunsurile NU se acordă un punct, la răspunsurile DA se acordă zero puncte.
Linia 12 – scala de echilibru emoţional
Această scală în combinaţie cu imaturitatea emoţională dă naştere la probleme de ataşament.
Trebuie văzut dacă şi labilitatea emoţională este crescută (vezi linia 5).
O cotă crescută relevă prezenţa unor intensităţi ale reacţiilor emoţionale, de multe ori exagerate.
Echilibru emoţional precar, care este caracterizat prin: timiditate exagerată (excesivă) pe de o parte şi

3
 excitabilitate excesivă greu controlabilă în sfera emoţională, pe de altă parte. Acestea sunt de obicei
sursele decompensărilor şi a conduitelor dezordonate în contrast cu normele şi rigorile mediului social.
Cotare: la răspunsurile DA se acordă un punct, la răspunsurile NU se acordă zero puncte.
Linia 13 – motivaţia
Orientare spre scop, pornind de la valori intrinseci. Motivaţia poate fi extrinsecă sau intrinsecă.
Să vedem şi dacă investesc multă energie în activitate. Cota obţinută indică gradul de conştientizare al
conduitei şi al atitudinilor faţă de cerinţele impuse în plan socio-familial sau socio-profesional.
Cotare: la răspunsurile NU se acordă un punct, la răspunsurile DA se acordă zero puncte.

Modalitate de corectare:
Se identifică liniile 1, 11, 13 şi se calculează pentru fiecare numărul de răspunsuri NU, la fel se
procedează şi cu răspunsurile DA pentru celelalte linii. Se investighează dacă există legături între
răspunsurile simptomatice de la tendinţele în cauză pentru a structura un eventual interviu ţintit.

Etalon:
Linia 1

Linia 4

Linia 6

Linia 7

Linia 8

Linia 9

Linia 10

Linia 11

Linia 12

Linia 13
Grupa

Linia 2

Linia 3

Linia 5

+ 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0-1 0
4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2-3 1
3 2 2 2 2 2 2 2-4 2 2 2 2 4-5 2
- 2 3-4 3 3 3 3 3-4 5-6 3 3-5 3-4 3-6 6-7 3-4
1 5+ 4 4 4 4 5+ 7+ 4 6+ 5+ 7+ 8+ 5+