Cursul 2

Crearea unui nou produs Introducerea unei noi metode de fabricație Example de inovare
Intrarea pe o piață nouă (sau crearea unei piețe noi) - Utilizarea de noi materiale - O nouă
organizare a companiei

Inovare (Latinul inovatis = noutate, reînnoire, schimbare) %3D Definiții multiple 3 aspecte de
reținut: >Inovația – rezultatul unui proces creativ sub forma unui nou produs sau tehnici noi,
tehnologie sau metodă avansată etc. Inovare procesul de implementare a unor noi
caracteristici, aspecte și principii prin înlocuirea celor existente Inovare rezolvarea
problemelor tehnice sau îmbunătățirea organizării modului de lucru pentru a crește
productivitatea muncii, îmbunătățirea tehnică etc. (DEX, 2009) Inovare Idee (invenție) +
implementare + comercializare

Conform Manualului Oslo, există: > inovare de produs inovare de proces inovare de
marketing inovare organizațională

Inovarea de produs Introducerea unui bun sau serviciu nou sau semnificativ îmbunătățit în
ceea ce privește caracteristicile sau modul de utilizare. %3D Aceast tip de inovare include
îmbunătățiri semnificative în specificațiile tehnice, componente și materiale, software
încorporat, interfața uşor de utilizat sau alte caracteristici funcționale. Inovarea de produs pot
folosi cunoștințe sau tehnologii noi sau se pot baza pe noi utilizări sau combinații de
cunoștințe și tehnologii existente. Termenul ,produs" = se referă atât la bunuri, cât și la
servicii.

Inovarea de process = Implementarea unei metode de producție noi sau semnificativ

îmbunătățite (de exemplu, noi procese de fabricație și fluxuri tehnologice) sau o nouă metodă
de livrare. Poate include schimbări semnificative în tehnici, echipamente tehnologice și / sau
software. Rezultatul inovării de proces ar trebui să aibă impact în ceea ce privește: nivelul de
producție, calitatea produsului sau diminuarea costurilor de producție și distribuție.

Inovarea organizațională İşi propune să implementeze o nouă metodă de organizare în

practicile de afaceri ale companiei, la locul de muncă, în modurile de lucru și în relațiile
externe ale companiei. %3D creșterea performanței afacerii prin reducerea costurilor
administrative sau ale tranzacțiilor, îmbunătățirea satisfacției la locul de muncă (și astfel a
productivității muncii) sau reducerea costurilor de aprovizionare.

Inovarea organizațională İşi propune să implementeze o nouă metodă de organizare în

practicile de afaceri ale companiei, la locul de muncă, în modurile de lucru și în relațiile
externe ale companiei. %3D creșterea performanței afacerii prin reducerea costurilor
administrative sau ale tranzacțiilor, îmbunătățirea satisfacției la locul de muncă (și astfel a
productivității muncii) sau reducerea costurilor de aprovizionare.

Inovarea de marketing Implementarea unei noi metode de marketing care implică modificări
%3D semnificative în: proiectarea produselor sau ambalajelor, noile metode de vânzare,
plasarea produselor, promovarea produselor sau politica de prețuri. satisfacerea nevoilor
clienților, având ca scop deschiderea de noi piețe sau o nouă poziționare a produselor
companiei pe piață, cu scopul creșterii vânzărilor.

V Surse de generare a inovației Inovația generată de știință vs. Inovația generată de Inovație
'science-push'/generată de știință Inovație 'demand-pull'/cerută de piață cerere Demand Pull
Innovation Technology Push Culture P

Inovație 'Science-push' prima generație a procesului de inovare Cunoștințe de bază Design și

planificare Inovație generată de știință Proces de fabricație Marketing Vânzări Tranzistorul
Brattain și William Shockley în 1947 (Bell Labs) pentru care au primit Premiul Nobel este
elementul fundamental al dispozitivelor electronice moderne care a revoluționat domeniul
electronicii și a pregătit calea către dispozitive electroncie (ex. radiouri, calculatoare) mai
mici şi mai ieftine. inventat de John Bardeen, Walter

Inovație 'Demand-pull' - a doua generație a procesului de inovare Nevoile Proces de Inovația

generată de Dezvoltare Vânzări pieței fabricație cerere INTERNET

Cursul 3

Creativitate = „crearea sau găsirea de noi metode, relații, dispozitive sau produse, procese
bazate sisteme, pe cunoștințele sau existente/disponibile, dar nu cauzate direct sau prin
raționament logic al informațiilor pe care le avem la îndemână, ci bazate pe procese intuitive".

: Creativitate Sisteme rigide sunt ineficiente în astfel de medii Idei noi Medii care se Cu cât
avem mai multe idei, cu atât mai multe soluții vor fi la dispoziția noastră schimbă rapid
Sisteme flexibile posibilități multiple de soluție Elemente complexe și diverse Lume și
perspective noi Ideile noi pot deschide noi orizonturi și noi moduri de a face lucrurile,
reinventând organizația din care facem parte Soluții creative oferă flexibilitate prin creșterea
opțiunilor noastre și ajutându-ne să ne descurcăm si să ne adaptăm

Înfrângerea obiceiurilor Brainstorming interacționând adesea verbal, nu suntem la fel de

productivi pe cât am putea fi în alte situații Brainwriting - generarea simultana de idei -
urmează o structură / proceduri - Criticarea ideilor - Inhibiție Doar o persoană poate vorbi +
satisfac nevoile sociale

Principii pentru încurajarea creativității 1. Separați generarea de idei de evaluare generarea

ideilor - proces divergent => obțineți cât mai multe idei evaluarea ideii - proces convergent
=> alege celei mai bune idei

2. Testați ipotezele Ori de câte ori ne uităm la ceva, facem presupuneri despre realitate Facem
presupuneri despre elemente stimul (de ex. linia -> femeie tânără vs bătrână) Iluziile optice ne
determină să vedem unori doar o parte a realității deși pot fi prezente și alte părți Cu cât avem
mai mulți stimuli -> cu atât este mai mare potențialul de idei

Principii pentru încurajarea creativității 2. Testați ipotezele Cele cinci intrebări Nu vă opriți
niciodată din a vă pune întrebări -> cine? ce? puneți cât mai multe întrebări cu privire la orice
problemă pe care încercați să o rezolvați -> cu cât puneți mai multe întrebări, cu atât veți
înțelege mai bine problemele unde? când? de ce?

3. Evitați gândirea conform unui tipar (din obişnuință/din rutină) gândire legată de obiceiuri
-> CU toții avem un mod confortabil şi sigur de a face lucrurile. Este normal, dar ce se
întâmplă atunci când încercăm să renunțăm la o rutină? What word is formed by adding one
lette Very Good. Now, what word is formed by

Principii pentru încurajarea creativității 3. Evitați gândirea conform unui tipar leşirea din
rutină -> dificil de făcut ceva diferit -> fiind obişnuiți să facem lucrurile într-un anumit mod
Ce putem face? -> Creșteți gradul de conștientizare a modului în care gândim și situațiile în
care ar fi de preferat să nu folosim patern thinking -> Familiaritate / Practică (de exemplu,
data viitoare când mergeți pe un drum cunoscut încercați să observați ceva ce nu ați mai văzut
până acum)

Principii pentru încurajarea creativității 4. Creați perspective noi Priviți imaginea de

ansamblu-> uneori ajungem atât de aproape de o problemă încât ne pierdem în detalii -> „Nu
putem vedea pădurea de copaci" O înțelegere detaliată poate fi dăunătoare, deoarece ne
determină să ne concentrăm atenția pe aspecte specifice și să pierdem perspectiva generală ->
problemele mult mai detaliate cauzează pierderea din vedere a imaginii de ansamblu

5. Minimizează gândirea negativă Când cineva propune o idee nouă care este reacția tipică?
-> spunând „asta este o idee grozavă" sau nu? Dezvoltați răspunsuri echilibrate încercați să
vedeți ideile ca materie primă - ideile noi pot fi modificate frecvent și pot deveni versiuni
îmbunătățite Majoritatea dintre noi venim cU „nu" ca răspuns automat -> ne-am obişnuit să
criticăm mai întâi și să gândim mai târziu de fiecare dată când auziți o idee nouă, încercați să
gândiți sau să spuneți „Ce este bine?", „Care este cel puțin un aspect pozitiv al ideii
respective?" Problema noastră este diferită Am mai încercat asta odată Nu avem suficient
timp folosiți răspunsuri echilibrate - spuneți ce vă place, ce este interesant și apoi ce nu vă
place Nu avem suficient ajutor Am făcut-o întotdeauna aşa

: Estetica industrială = proces de implicare organică a artei în structura de bază a produsului

industrial • cuprinde elemente de proiectare dar şi elemente de psihologie a fomelor, de teorie
a consumurilor, de sociologie a gusturilor

•... opera de artă (sau produs, realizat în mod diferit) primul obiect de acest fel Driginal" •
Acela pe care alții și-au bazat munca • Adesea are elemente noi sau a fost realizat prin
utilizarea de noi metode

Succedanee (sau înlocuitorii de artă) • Copia artistică - lucrarea ce se realizează după original
(de către cineva talentat, el însuși un creator), pe care îl respectă, de la procedeele tehnice
pana la mici particularități de formă, culoare, materie și spațiu. .! Uneori dimensiunile copiei
artistice pot varia.

Replica Replica - exemplar manual realizat de un artist după o operă existentă, în condițiile în
care datele, coordonatele și eventual subiectul acesteia nu sunt respectate întocmai, ci doar
devin pretext pentru o nouă formă.
Reproducerea Dupa aparitia erei industriale: Reproducerea - forma obtinuta cu mijloace
mecanice, chiar in conditii industriale, ce reconstituie, mai mult sau mai putin fidel,
exemplarul unei opere existente, la nivelul elementelor vizuale principale.

Înlocuitorii tehnici produse care, pe de-o parte, s-ar ataşa domeniului artelor decorative, dar
care pe de altă parte, provin din sfera produselor industriale. %3D Example: Formele de
ceramica realizate în serie Formele de sticlă realizate prin turnare sau ştanțare (spre deosebire
de cele realizate de artisit prin gravare, pictare, sablare) Covoarele produse industrial Broderia
realizată pe cale industrială Forme de metal (servicii de masă sau bijuterii)

Succedanee Surogate îndeplinesc o funcție pozitivă în cadrul vieții sociale contemporane

(obiectele kitsch) funcție negativă Se apreciază că succedaneele artistice îndeplinesc o funcție
pozitivă în cadrul vieții sociale contemporane, permițând accesul tot mai larg al oamenilor, de
cele mai diverse categorii, la adevăratele valori.

Surogat= produs realizat industrial, din necostisitoare, prezentând totuşi asemănări cu cele
materiale Scumpe, realizat pentru a înlocui pe piața un alt produs, de calitate superioară, care
ori nu se găsește ori nu este accesibil tuturor cumpărătorilor datorită prețului său ridicat.

• ascensiunea vieții burgheze dobândirea conștiinței de sine a acestei societăți, care şi-a impus
normele ei producției estetice; • dezvoltarea rapidă a producției industriale • modificarea
relației creație-producție-consum • dezvoltarea vieții economice din jurul vechilor nuclee de
viață urbană și apariția noilor cartiere de la periferia orașului. De ce au apărut produsele
surogat?

Caracterul nociv al surogatelor se manifestă prin: confuzia dintre arta autentică și produsul ce
se pretinde echivalent al acesteia, fără însă a poseda aceleași calități estetice • problema
mentalităților și comportamentului subcultural, alterarea sensibilității estetice. Kitsch
desemnează "arta de prost gust, pseudo-arta, precum şi toate acele produse estetice concepute
în spiritul exploatării doar a unuia sau a unora dintre grupurile de stimuli ce intră în
compunerea artei: stimuli de ordin biologic, de ordin etic (sentimentalismul), de ordin magic
sau ludic". (Dicționarul de estetică generală,1972) este un cuvânt foarte cunoscut în germana
vorbită în sud; Cu sensul modern, el apare în München, în 1860, verbele <<kitschen>> şi
<<verkitschen>> însemnând <<a face ceva de mântuială>> şi, respectiv, măslui>>" <<a
degrada,

• contururile obiectelor şi componentelor în general sunt complexe, încâlcite; • obiectele

kitsch comportă rareori suprafețe neîntrerupte, în general suprafețele fiind umplute sau
îmbogățite cu reprezentări, simboluri, ornamente; • contrastele de culori pure complementare,
tonalități de alb, în special trecerile de la roşu la roz-bombon, la violet, ca şi combinațiile între
culorile curcubeului, care se amestecă unele cu altele, reprezintă caracteristici ale coloristicii
kitsch;

• materialele încorporate arată rareori ceea ce sunt de fapt: lemnul este vopsit ca să imite de
suprafețele ornamentate cu motive de fibre încorporate, obiectele de zinc sunt alămite, statuile
de bronz aurite, materialele sunt deci deghizate. marmura, plastic sunt
Exista două mari perioade importante ale dezvoltării kitsch-ului: a) prima este legată de
triumful burgheziei celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea şi este cuprinsă între anii
1860-1900 magazin >marele purtătorul ideii este fundamentale a civilizației kitsch: "există şi
lucruri mai bune, dar sunt mai scumpe". b) a doua perioadă este cea de neokitsch al
consumerismului • magazinele 1$/1Euro/13lei) preț unic (totul costă CU

Cursul 4

Cauzele apariției designului sunt: > de natură economică dezvoltarea meşteşugurilor:

mobilier, articole de uz casnic, îmbrăcăminte etc. specifice producției industriale multiplicarea
unui produs folosind roboți industriali => un proiect/prototip perfect + precizie ridicată în
execuție

Factori care au contribuit la diversificarea extraordinară a gamei de produse (în ultimul secol
și jumătate): > costul de producție pentru articolele de bază a scăzut confortul oamenilor a fost
îmbunătățit prin invenții și inovații cu aplicabilitate imediată descoperirea unor noi materii
prime cauze sociale și culturale: obiecte utile și frumoase în viața oamenilor = au adus mai
mult confort și bucurie

Shakers (1750 – 1860) Școli și mișcări artistice care au - Sec. XVIII, SUA - simplitate în stil
de viață, arhitectură și mobilier determinat și influențat designul - pacifism și egalitate de gen
Produse fără decorațiuni dar prezentând armonie între funcție și formă W

Mobilier shaker: simplitate, utilitate și onestitate => Design minimalist rapid și ușor de produs
=>

Mobilier shaker: formă funcțională și proporție; ornamentul = văzut ca o formă de mândrie

sau înșelătoarie => aranjamente asimetrice pentru sertare și forme polivalente RE

Mişcarea "Arts and Crafts" (Anglia, 1860 – 1900) Trei motive pentru care este importantă:
Recunoscuți pentru organizarea de expoziții de mobilă, tapiserie, obiecte uzuale, apreciindu-
se că expoziția din 1893 a reprezentat prima manifestare a stilului modern formă de renaştere
a Artelor Decorative William Morris (1834-1896) Morris & Co. (1861-1940) a dat naștere
graficii publicitare (afişul) Morris & Co Ltd. fondată în 1861 se ocupa de decorațiuni murale,
mobilier şi vitralii

Morris a reintrodus estetica de inspirație medievală și respectul pentru artizanatul manual >
produse cu preț mai ridicat, cu un real succes pe piață

Artele textile tradiționale ale lui Morris au avut, de asemenea, o influență profundă asupra
decorării bisericilor și caselor la începutul secolului al XX-lea

Casa lui W. Morris, „Red House", este primul exemplu de design total, de ansamblu,
conceput ca o operă de artă, la care fiecare detaliu este ales cu multă grijă
Art Nouveau (sf. sec. XIX – începtul sec. L'ART NOUVEAU BING XX) APPAREILS
'ÉCLAIRAGE VASES MONTĖS CUIRS AMEUBLEMENTS germ. Jugendstil BRONZES
BIJOUX eng. Modern Style CÉRAMIQUE Stile Liberty în Italia t Nouveau Sezession în
Austria 22.RUE DE Nieuwe Kunst în Țările de Jos PROVENCE (Olanda) arhitecții aU
încercat să se armonizeze cu mediul natural, formele caracteristice acestei perioade fac adesea
referire la formele din natură miscare bazată pe funcția expresivă şi constructivă a liniei Louis
Confort TIFFANY (1848 – 1933) -artist american - primul director de design la compania 3.
Art Nouveau familieei sale Tiffany & Co. (fondată de tatăl său Charles Lewis Tiffany) - s-a
ocupat cu pictură, fabricarea sticlei (fabrică în Corona New York), design interior

Émile GALLÉ (Franța, 1846 - 1904) - utiliza ca elemente decorative forme din natură (flori și
plante) - stil original (prin includerea unor tehnici experimentale - folii metalice, bule de aer),
folosind ca material sticla grea, opacă

Alfons MUCHA (1860-1939, Cehia) - pictor și artist decorator, a realizat picturi, ilustrații,
afişe publicitare, modele pentru covoare, tapet și decoruri de teatru - folosiți abstractizarea în
serviciul designului pur - accent pe culorile pastelate (nuanțe deschise, delicate) - arta există
doar pentru a comunica un mesaj spiritual opus artei comerciale

Art Deco (1925, apare în Franța) se caracterizează prin culori bogate, forme geometrice
îndrăznețe și numeroase ornamente

Art Deco - unul dintre atributele sale majore este uniunea cu tehnologia Este o primă tentativă
de a reuni arta cu tehnica, elementul decorativ devenind el însuşi element funcțional.

René LALIQUE (Franța, 1860o 1945) – designer care a adus sticla în casa oamenilor
obişnuiți, unde nu fusese niciodată înainte folosind tehnici industriale pentru a produce în
masă obiectele sale utile de artă realizate din sticlă (recipiente de parfum, vaze, bijuterii,
candelabre, ceasuri și ornamente auto).

Art Deco - a reprezentat luxul, farmecul, exuberanța și credința în progresul social și

tehnologic

Şcoala BauhauS (Germania, 1919- 1934) - a combinat meșteşugurile şi artele plastice,

devenind cel mai influent curent în designul modern !A pus bazele unui nou domeniu:
designul industrial

Scaunul Wassily- by Marcel Breuer - metode revoluționare de fabricație și utilizarea nouă a

materialelor (oțel tubular îndoit și pânză)

Etapele dezvoltării designului aplicativă stilistă echilibrată modernistă consumeristă Aceste

etape ale dezvoltării designului nu sunt la fel de bine stabilite într-o anumită perioadă sau timp
sau locație geografică precum mișcările artistice sau școlile prezentate anterior

>corespunde perioadei în care se considera că obiectul funcțional produs industrial se poate

impune atenției cumpărătorului dacă anumite accesorii ale sale (sau chiar el în întregime)
posedă diverse motive ori compoziții decorative complexe, aplicate pe părțile vizibile.
Exemple de produse: mobilier, ceasuri de perete, etc. (de obicei, datorită unor astfel de
decorațiuni suplimentare, aceste produse au devenit mai scumpe)

perioada anilor 1900 2. Etapa modernistă producția industrială nu trebuie să se orienteze pe

linia utilizării compozițiilor decorative complexe (pot fi folosite unele decorațiuni, dar sunt
destul de discrete) numele acestei etape provine din „stilul modern", un idiom folosit în
Anglia

>după 1930 caracterizează prin tendința de a frumusețea obiectului util la nivelul simplei
compoziții vizuale. se concepe 3. Etapa stilistă nu se folosesc elemente decorative, forma
produselor este cea care contează și face produsul frumos produsele suferă transformări: sunt
alungite sau, dimpotrivă, compactate, mărimea lor obişnuită este mărită, fie parțial, fie în
totalitate

după anul 1950 (până spre 1980) progresul tehnic rapid face ca uzura morală a obiectului
funcțional fabricat începe să se reducă vertiginos 4. Etapa consumeristă materialele utilizate
nu mai sunt cele mai bune și mai durabile (și nici cele mai scumpe) munca manuală este
înlocuită de mașini/utilaje oamenii sunt mai predispuşi să-și înlocuiască bunurile cu obiecte
moderne mai noi

Perturbațiile specifice sfârşitului sec XX afectează direct industria bunurilor de consum,

determinând reconsiderare totală a obiectului funcțional fabricat. >Obiectiv: obținerea de
produse cu o „viață" cât mai lungă (în funcție de scopul lor) cu costuri foarte mici pentru
producție, întreținere sau exploatare. Acest lucru promovează creativitatea, gândirea și
acțiunea rapidă în lumea designerilor și a producătorilor 5. Etapa echilibrată

Surrealism – după 1930, Salvador Dalí; „realitatea aboslută, suprarealitatea" = conştiința +

inconștiența, tărâmurile visului să fuzioneze cu realitatea; poezie, literatură, sculptură și noul
mediu al filmului - Marcel Duchamps Fountain (1917); împotriva gândirii raționale Mişcări
moderniste de artă < 1930 percepute responsabilă pentru declinul structurilor sociale,
corupție, naționalism, răspândirea violenței și a războiului De Stijl -= fără ornamente - ex.
linii drepte, suprafețe plane care se intersectează și figuri geometrice de bază; culorile primare
și neutrele; legile echilibrului aparente atât în viață, cât și în artă; pictori, sculptori, poeți,
arhitecți Suprematism |-=stil in olandeză; Theo van Doesburg; stil abstract și cu forme
Constructivism Vorticism Futurism Cubism - Pablo Picasso, Les Demoiselles d'Avignon,
(1907) imita natura și pentru a începe într-o nouă filă pentru a evidenția dimensionalitatea
plană a pânzei

Cursul 5
Elementele de design şi estetică pot fi analizate prin utilizarea următoarelor categorii estetice:
forma și dimensiunile sale esențiale (unghiul, mărimea, simetria, contrastul și proporția) linia
desenul ornamentul armonia stilul culoarea cu ajutorul lor se apreciază, sub aspect estetic,
mărfurile.

5.1. Atribute cantitative şi calitative ale formei Forma =înfățișare, aspect (exterior), contur,
siluetă. - provoacă omului o reacție emoțională conştientă sau inconştientă, prin care se
exprimă aprecierea senzorială directă a formei: forma atrage sau respinge, place sau displace
(experiența senzorială, întrebuințare) datorită experienței, dezvoltării tehnicii şi diversificării
produselor formele au evoluat spre simplitate, rațional și modern (uşor perceptibile, logice,
inteligibile și cu însemnătate informațională) percepție dar și Activați Windows forma / forma
este al doilea element cel mai utilizat în.om proiectare

Formele sunt sursă de identitate globală, traversează usor granitele culturale - elemente
componente ale unor sigle distinctive - asocierea formelor cu un produs sau o companie se
face prin alăturare repetată

Obținerea formelor se realizează prin modelare. Modelarea produselor = proces de proiectare

integrat în fabricarea grupelor de produse %3D rezultă din acțiunea comună a specialiştilor
din diferite domenii: proiectare, tehnologie, ergonomie, economie.

realizarea proprietăților avantajoase ale produselor, corespunzător condițiilor fiziologice ale

omului (mânuire, deservire, întreținere, securitate, igienă); ex. reducerea dimensiunilor
produsului pentru a se potrivi în anumite spații, sau pentru a fi cât mai uşor de folosit
posibilitatea de adaptare, ca formă, culoare, dimensiuni materiale, în ansambluri complexe sau
la mediu; ex. potrivirea unui produs într-un anumit spațiu

>obținerea efectelor avantajoase ale produselor din punct de vedere al psihologiei estetice și
de percepție (forma şi culoarea, aspectul estetic exterior); e.g. folosirea anumitor culori pentru
realizarea unei forme care nu poate fi modificată sau pentru a părea mai mare / mai mică >
contribuția la creșterea eficienței economice a produselor (promovarea automatizării şi
mecanizări, realizarea produselor din elemente standardizate sau tipizate, economii de
materiale, folosirea surselor indigene de materii prime şi materiale).

! Forma produsului este dependentă de funcția acestuia. Corelația dintre: Forma Procesul de
producție Funcție Materiale, Compoziție

: funcție bună + formă atractivă = SUcces pe piață

Dimensiunile esențiale ale formei: >Unghiul > Mărimea >Simetria/Contrastul Proporția

Activati Wig Seta

Simetrie = calitatea obiectivă și expresia unor raporturi de mărime şi formă, de ordine şi

dispunere, de potrivire și concordanță pe care o au părțile unui întreg între ele şi în totalitate. •
Părțile se raportează la un centru/ axă/distanță / plan QUEEN BISHOP KING
Contrast >una dintre legile variației > stimulează percepția > înlătură monotonia stimulează
variabilitatea, ținând cont de unitate

Alinierea Ajută la organizarea obiectelor similare, la crearea de grupuri sau conexiuni vizuale
Alinierea bună sau rea este foarte vizibilă

Proporția = reprezintă raportul elementelor din punct de vedere cantitativ și al mărimilor

(dimensiuni, suprafețe, volume). Fiecare parte exprimată ca fi poate un raport al alteia,
întregul produs în raport cu alte articole, ... totul poate fi exprimat matematic.

Proporția influențează modul de percepere al formelor ex. Forme ample, înalte sau late >>
puternice, solide • Forme mici, scunde, subțiri >> delicate și slabe VS.

Luând în considerare toate dimensiunile de formă menționate mai sus (precum și alte categorii
estetice), creșteți şansele obținerii un produs plăcut / agreabil..

Stabilire ca implicit Echilibrul dintre funcție - formă – structură necesitate de care se ține
seama întotdeauna la proiectarea produselor funcție formă structură • Exprimă destinația
produsului (scopul pentru • Modul în care produsul arată ca rezultat al procesului de producție
• modul cum este dispusă materia, aranjamentul şi coeziunea care este moleculelor, în vederea
alcătuirii ei fabricat)

- Funcția nu dictează forma, însă determină o serie de condiții; în cadrul restricțiilor impuse
de aceste condiții, la proiectarea şi modelarea formei se pot adapta mai multe soluții
satisfăcătoare, depinzând de tehnologia şi materialele disponibile şi, mai mult decât orice, de
talentul proiectantului În acelaşi timp, nu trebuie denaturată ideea că "forma Succede
funcției", concepută în sensul că un obiect proiectat corect din punct de vedere funcțional va fi
în mod automat plăcut şi estetic.

- Structura materialelor - Diferite tipuri de structură: ex: cristalină, amorfă, macromoleculară,

fibroasă, compactă, poroasă, omogenă, eterogenă etc. 60 um Acc.V Spot Magn 20.0 kV 5.0
500x Det WD SE 9.8 => Diferite tipuri de răspunsuri estetice

Calitatea materialului utilizat: rol important în zilele noastre, mai ales în cazul materialelor
decorative (cele care îşi arată natura și nU necesită vopsea sau lăcuire suplimentară, de
exemplu) Materialul însuşi valorează de la un produs la altul, deoarece are la bază o serie de
valorificări anterioare prelucrării artistice. materialele au proprietăți diferite care pot fi
evaluate în termeni estetici: structură, destinație, strălucire, finețe etc. textură, culoare,

Tipul materialului utilizat: • Materialele anorganice /organice • sticla - transparență marmura,

sticla, metalul - percepute ca reci • lemnul sau pielea - caldură, confort pot fi în armonie cu
natura/ sustenabile

Cursul 6
prin diferitele combinații și varietăți ale acestora rezultă următoarele categorii de obiecte
obiecte compuse numai din linii drepte proporții armonie exemplu obiecte cubice sau
dreptunghiulare

obiecte compuse din linii drepte din linii circulare și din linii în unele porțiuni trepte iar în
altele circulare natura este dominată de linii curbe reprezentative pentru vânt râuri dealuri și
așa mai departe liniile curbe sunt percepute de majoritatea ca fiind moi blânde odihnitoare și
relaxante

sinuoasă sau ondulată, care produce mai multă frumusețe decât celelalte (flori, forme
ornamentale) şi, din acestă caUză, denumită linia frumosului. ex. obiecte compuse din toate
liniile menționate

Stilul - sinteză a trăsăturilor estetice dominante Din punct de vedere al apartenenței, acestea
sunt împărțite în: >stil individual >stil național >stil al epocii

Stilul individual = particularizarea individuală a anumitor mijloace de expresie. %3D •

temperamentul şi viziunea artistică a creatorului => mii de stiluri individuale (dar viața
acestora este scurtă) între stilurile individuale există şi numeroase elemente comune <=
ambianță, interferențe, moșteniri estetice, univers spiritual.

Stil national Rezultă ca o sinteză a individualităților, din elementele lor comune, uneori
folosind aceleași instrumente și materiale. ex. ornamentele • Stilurile naționale sunt uneori
greu de delimitat (gândiți-vă la zonele în care țările vecine au avut relații foarte strânse sau în
care oamenii de aceeași naționalitate au fost împărțiți în mai multe țări)

Stilul epocii = o expresie artistică indirectă a unui univers sociocultural complex, cu

particularizări, în funcție de imaginația și personalitatea artiştilor sau de tendințele dominante
ale grupurilor şi instituțiilor sociale, care-şi caută forme specifice de expresie.

CD ! Stilul este "forma constantă – și uneori elementele şi expresia constantă - din arta unui
individ sau a unui grup".

Culoarea: valoare estetică și funcționalitate Disciplina care studiază teoria şi practica culorii
cromatologie. Arta preparării și întrebuințării culorilor = cromatică. %3D %3D Din punct de
vedere psiho-fizic: culoarea caracteristică a luminii care permite a distinge, unul de altul, două
câmpuri de aceeaşi formă, mărime şi structură din spectrul vizibil. %3D acea Din punct de
vedere psiho-senzorial culoarea poate fi caracterizată prin tonalitate (nunață, tone/hue)
luminozitate (intensitate, brightness/intensity) saturație (puritate, saturation). [Culoarea are
multe mesaje și semnificații Culoarea are, de asemenea, impact asupra liniei și formei •
Integrarea în limbaj: „a vedea roșu în fața ochilor", „covorul roșu", „piața neagră" etc. Culori
primare (roșu, albastru, galben) - nu pot fi create prin amestecarea altor culori Culori
secundare (portocaliu, verde, violet) - amestecarea a două culori primare Culoarea este adesea
discutată în termeni de temperatură roșu, galben, portocaliu - asociat cu soarele => descrie
culori calde albastru, violet, verde asociat cu apă și umbre
Care este scopul utilizării culorii în design? • pentru a atrage atenția * pentru a grupa elemente
• pentru a indica sensulſînțelesul pentru a spori valoarea estetică

: Roata culorilor este un aranjament ordonat de 12 culori care ajută la înțelegerea relațiilor
între acestea. Culori complementare - perechi de culori care sunt opuse Culori alăturate -
aceste perechi se completează și se intensifică reciproc Culori secundare - se încadrează între
două culori primare din care sunt realizate Violet Blue-Green Green

Număr de culori Este recomandată utilizarea culorii în mod conservator și limitarea paletei de
culori la ceea ce ochiul poate procesa dintr-o privire (aproximativ 5 în culori funcție de
complexitatea designului)

Număr de culori Este recomandată utilizarea culorii în mod conservator și limitarea paletei de
culori la ceea ce ochiul poate procesa dintr-o privire (aproximativ 5 în culori funcție de
complexitatea designului)