Caracterizarea personajului Rusanda

Ion Druță este un scriitor care a reușit să reflecte destine umane tipice, care î și
regăsesc ecoul în sufletul fiecărui cititor. Creația sa îmbină valori general-umane
inspirate din viața cotidiană, astfel fiecare se poate regăsi într-un personaj anume.
Viziunea sa artistică a creat adevărate capodopere, menite nu doar să fie admirate, ci
și să ofere lecții de viață. Valorile pentru care militează Ion Druță se regăsesc în
fiecare operă a sa și sunt creionate cu maximă participare sufletească, astfel,
romanul ”Frunze de dor” nu este o excepție. Principalele teme ale romanului sunt:
războiul, dragostea și copilăria. Fiecare personaj este puternic individualizat și
reflectă anumit tip uman ce are rolul de a contura mesajul transmis de către narator.
Protagonista romanului este Rusanda- o tînără (unicul copil în familie) din satul
Valea Răzeșilor, care a cunoscut ce este dragostea alături de Gheorghe- un simplu
tînăr de la sat pentru care munca pe cîmp era principala și unica sursă de existen ță.
Acest personaj este dinamic, deoarece evoluează pe parcursul operei și surprinde
cititorul prin calitățile sale, printre care: ambiția, curajul, hotărîrea. Ambiția ei reiese
din faptul că ea a acceptat propunerea profesorului Pînzaru de a urma cursurile de la
Soroca, pentru a deveni profesoară. Această dorință de a deveni intelectuală a
construit un zid între ea și Gheorghe, care a rămas același om al
pămîntului:”Rusanda, ca şi mai înainte, îşi lipea obrazul de umărul lui, dar, în locul
lui Gheorghe, găsea postavul hainei, erau multe rânduri de postav până la ceea ce se
numea odata badea Gheorghe”. Rusanda era o fire visătoare, în special atunci cînd
tinde să obțină atenția lui Gheorghe:”Vai, visurile acelea ale tinereţii, visurile primei
iubiri, cum vin ele, ca apele de primăvară, şi te fură, şi te învăluie, şi te duc adînc,
atît de adînc”. Caracterizarea directă realizată de alte personaje este sumară:”Gene
lungi ce lăsau două umbre mici pe obraji.S-a gîndit amarnic: frumoasă o să mai fie
bat-o focul”, iar aspectul fizic nu este puternic reliefat. Caracterizarea indirectă
reiese din faptele la care participă personajul, din atitudini și comportamentul său.
Astfel, Rusanda, deși era îndrăgostită:” O apucase o fierbințeală încît simțea și-n
vîrful degetelor cum i se zbătea inima și-i ardeau obrajii”, nu a reu șit să descopere ce
îl frămînta cu adevărat pe Gheorghe, lăsînd totul să decurgă de la sine. Rusanda
reprezintă tipul femeii intelectuale, care a reușit să devină profesoară într-o societate
în care puțini aveau curajul să părăsească munca de pe cîmp.
Eu consider că Rusanda reprezintă un exemplu al femeii care a reușit să se
realizeze pe plan profesional, însă care a renunțat la dragostea adevărată pentru a
obține postul dorit.