Greativitatea salarialilor -

un atu vital in conditii de criztr

MihaiAdrian Piun
psiholog

A dezvolta caPacitdlile creati-

ve ale gdndirii inseamni a culti-
va fleibilitatea. abilitatea de a

nare.
Acad. A1. Rosca considera cd
in acest lant veri-ga centrald este

fective si volitive), constiente si

inconqtiente, native si dobdndi-
te, de ordin biologic, Psihofizio-
losic si social.
umane, i-a sPorit nu doar com-
trnourt.r.a intimd si detalia-
t[ a structurii fenomenuiui si a
factorilor i
la conditie
ciente tnet
tenlialului creativ, dar si de inldtu
rare afactorilor care il pot inhiba'
Sarcina activdrii si dezvoltirii
umanit[1ii in ansatnblu'
din care este Privit tenomenul
Creativitatea e ste caractertstl-
creatiei. sPecialistii recunosc tate
unanim ce este o capacitate spe- esi
cific uman6, al cdrei scop este fre-
transfbrmarea, obtinerea noului si ic[
cd este rezultatui activitdtii con-
iusate a luturor l'unctiilor psihi- nu se poate itrvita din c[r1i, poll-
te fi .iducatd" si dezvoltati'
t."uf . persoattei (itrlelecturtle' a-
tia a fost consideratd apanajul ex-
clusiv al unei minoritdli restrdn-
se. astdzi nu se mai fhce o sePa-
rare netd intre omul obisnuit si
creator. Orice om normal Poate
rea\tza o imbundt[tire in munca
sa. o mic[ inovatie sau invenlie'
Dovada std in faPtul cd, in multe
tdri, numdrul inventatorilor cu
brevet e de ordinul zecilor si chiat
al sutelor cle rnii, iar deschiderea
unor ,,cursuri de creativitate" si
chiar ,.scoli de inventicd" atati
irnporlanfa acordatd acestei la-
turi a Psihicului uman'
Nu bricine Poate ti creativ l''
un nivel ridicat, insd oricine Poa
te descopeli si ir-rl[tura bal'iere1'
din calea propliei creativitdti'

10
Psihologie economice aPficati
Factori inhibitoti
ai creativitn$i
S-a observat, de exemPlu' cd
blocajele culturale sunt factori
inhibitori extrem de imPortanli'
tivitatea. Nu intdmPldtor, socie-
titile cu un grad ridicat de etero-
genitate raslah (SUA. Canadat
iunt adevdrate crgttzele de ino-
vatie si imPlicit de dezvoltare
economicf, ii social[. Pe de alt[
parte, lipsa de repere, a unul ca-
dru de ieferinld sunt factori ce
nu incurajeaz[ inovatiile.
Conformismul, de exemPlu'
sau influenla nefast[ a Prejude-
cdlilor existente la un moment
dat in societate descurajeaz[ cu-
iozitatea 9i spiritul intero-sativ
natural al oamenilor. La acestea
disjunctie intre muncl 5i joc sau
obsesia activit[tii contra crono-
metru.
Dincolo de blocajele socio-
culturale se afl[ desigur cele in-
telectuale, atitudinale sau moti-
vationale, la fel de imPortante
sub aspectul lor inhibator:
- hpsa increderii in fortele Pro-
prii;
- teama de a nu gre5i sau de a
pdrea extravagant;
- neincrederea in Puterea ulla-
ginatiei qi valorizarea exaseratd
a ratiunii logice:
aprecierea eronatd a rea[tdtii:
- I factori Psihici nonintelec-
- t-eama de relationare -si de
competifie;
- comPotamentul e-socentric :
- complexele si frustr[nle Per-
sonale;
- lipsa de comunicare. ntar-ei-
nalizarca si izolarea:
sa lli un
- teama dea afi risca
in minoritate:
,,pionier", de
la Prirna
- oprirea Prernaturi
care aPare sau tea-
idee, solutie
md ori neincredere fa1[ de suPe-
riori. ctllesi. colaboratori:
- capacitatea slabd de a se des-
tinde, de a ldsa timP incubatiei
sd se desfasoare. sd actioneze:
- dorinla aproape Patologicd
pentru aparenta secuntate a ,,cu-
noscutului" si a ..evidentului";
- dificultatea de a schimba mo-
delul de gAndire:
- lipsi competentei de a de-
pune un efort sustinut Pentru a
desfdqura procesul de rezolvare
a unei pro6leme de la identifica-
rea ei pdnd la solutionare.
Abordarea creativitdtii din
pe
te
-qe
tl
sarcinilor in actiuni concrete, pnn
folosirea eficientd a resurselor
companiei in vederea cresterii
profi1ului, gdsirea cdilor de mo-
blhzarc si motivare a salaliatilor
pentru muncd. Putem sPune c6,
in esenfd, creatlvltatea manage-
ria16 se manifestd atdt in exerci-
tarea functiilor manageriale, cAt
Si in ,.consttuitea" si functiona-
rea componentelor sistemului de ■
mana-eeinent. In arnbeie situatii.
intensitatea irnpliclrii creativ-
inovative a managerului este de- Supraestimarca
terminati de o multitudine de apanentelor,
factori, precum:
preiudecata
r factori Psihici intelectuali
ra面 僣ri
(gdndirea convergentd-divergen-
t[r sensibilitate tat[ de probleme-
le mana-serial a
r[ ni indi宙 zilor
redefini prt
specil'ie i ilmr si superior dotafi,
sinteza: rntel s1
soeclficd t: falsa diSiun(鮮 le
tuali (motivatia interioard si ex- intre munca
terioarl: caracter - curai. perse-
verentd: iler: intuitie);
,liOC
I factori biologici (vnrsta, se- ■
xul, plo-uramul -uenetic lllostenit) ;
r factori socio-economicr qr
organizalionali (reflectirti de si-
tuatia econtltltict'r-tinanci ald a tir-
mei. calitttea pt'olesiotlall a sutr-
orditnati1ot': cadrul stlttctttr itl-tlt'-
Nr.4ノ aprilie 2009
 Mana erul - un bun Psiholog
謡搬 胤鮒1 d」 inovare al unei comPanii dePin-

Prou 1/aJor,ル οbsθ ″α″

"θ

渕 筋 郷鰐
挽

toate companiile si care nu nece-

sitd costuri adiacente'
脇』
漁 Wiぶ ,T響 島rh Firmele au la disPozilie mai
multe posibilitdli de a-qi cre$te
coeficiintul de creativitate' Ast-

Foarte inuli Fnanagerl conSl―

Suttu WWW.icads.rO

h i transfornltte tn sOlutii de re―

zolvare a unei anull■ ite probleme
■
獣盟i3mlhgul conStiuie O
C°

crteati宙 htea
e雌
cel mai simPlu tiv al oamenilor dintr-o compa-
9i mai ieftin mod
de a dObandi
avantai
competitiv tiativelor creative ale indivizilor
care o colrlplln. Coeficientul de
■
") Ion Verboncu. Cleativitate 9i crea-
tivitate managerialS, Tlibuna ecollo-
zolvarc a problenlci
mici m t:. ZilO0- Plg. 22-24'

Psihologie economice aflicatd

ハ′
 Managerul― un bun psihOlog

Avand la baztt budisinul Zen

― sinteztt mtre cultura intelectu―
a lndiei,splritul pragmatic al
alこ
Chinei si sensibilitatca cllloliO―
nal― sentllllcntaltt a Japo」 ei― rnc―
toda facilitcaztt transllliterca de
/
critic江 ,nimeni nu are vⅢ e sユ fa―
c江 observatii negative. In acest
caz ftlnctiOneaztt prillcipiul,,can―
titatca gcnercaztt calitatca“ .

n‖ 漑 空 盤 慢盤 継::認 麗 :
92 TOtul se mregiStrezttm sc五 s,

toric si, prin accasta, realizarca pe tabl五 ,flipchart,video,repor―

=.
unei,,reactii creative in lant・ tofon etc. ■
Bramston「 lingul se desfttsoa― 41 se lasx O pauztt de cateva
rttin cadrul unui grup follllat din minute pentru,,asezarea“ idcilor
maxilln 30 de persoane,dc prcfe― cmise si receptionatc.
Pentru
5.Se reiau pe rand ideilc emi― a aiunge
i聯
雌橘
肥 la ldeiゴ abile
棋 農 鷺 輔 :
gruparc酎
rator care indeplineste rolul atat
de animator,cat si dc lnediator. reprezinttt posibile criterii. 9i inedite
柵棚[縄五ll警
tatea.Dc aceca,pcntru a ttunge
este necesare
o productivitate
la idei viabile si inedite cste ne― cttati哺
ccsarX o productivitatc creatiV江
loc analiza critic江 ,evaluarea,ar―
cat mai mare.(OsbOme.1959). cat mai mare
Prin folosttea acestei metodc se
淵認∬lふ ∬1器:IW:3 ■
聞 混観 精 :】 :器 留 酎歌
1ecteaztt ideile originale sau cele

sc dezvolttt capacitatea de a trtti

anumitc situatii,de a le anallza, 跡″躙 e鑑 獄!鷺笛
de a lua deciz五 缶l ceea ce p五 vcs―
cu丘 le si contradictiile Care apar.
棚鷺f慨需
nt懸馳∫ 73 Se aflseazこ ideilc.

rrmttCa::R漑 麗t五 . raぶ 増獣t讐 器鮨

評:肥?‖『 I

“ zator al activittttii,Care si mcu―

淵器讐IXtittFl::話 鼻
s:i::
nu
Sl

量慮XTtttf器 篭:驚 & Av狐 呵 eb utilL油 meto―

mai importante.Obiectivul p五 Ge omoari

調l盤 驚W
n―
dei braillstorlning sunt rnul―

釧Cum se:器
i」

desfttsoartt o sedint江
de brainstorlning:
嗜s sc alege tema si sc anunt江
sarcina de lucru.
量,se s01icittt cxprimarea in―
un mod cat mai rapid. ln e―
tr―
nun"ri SCurte si concrete.fttr五
cenzur益 ,a tuturor ideilor― chiar
trttznite, neobisnuite, absurde,
fantcziste,asa cunl vlll cle in lllln―
酬 :器1顧 fl:雅
te legate de rezolvttea unei situa―
“
nlaliilC CClorlalli, sc pot prelua,
tiple:
- obtinerea rapidl $i u$oard a
creativitatea?
ideilor noi si a solutiilor rczol-
vatoare:
costurile reduse necesare fo-
-
losirii metodei;
- aplicabilitate largd, aproape
in toate dorneniile;
- stirnuleaz[ ParticiParea ac-
tivd si creeaz6. posibilitatea con-
tagiunii ideilor;
- dezr oltd creativitatea. spon-
taneitatea, increderea in sine prin
procesul evaludrii amdnate;
Sursa: www.ziare.com
- dezvoltl abilitatea de a lu-
cra in ecliipl.
０●

Nr1 4ノ aprilie 2009

 Manage siholog

i V榊o9$egizre 1::L:::*1?tT::[::]
posrbile
- olerr-doar solutii
鵬 ダ
…
轟 温 L・ 麟 鋤 ゞp∝
inモ 鸞
橋i満
,fipre19bOSil°
鼻 mЯ nent lnfOmatia lll SCOp crea―
・
s」 sohcittle需
鋭
ざ
pantl・

FactOri Care StiEnuleaZ触

GreatiVitatea
T_^″ inOtin_imnOrtant factor

I Stlr―
l 狂iご `

￨ '
rr悧 曜arEw“ タ 1 ltr (r(,DLlrrrv
￨

′ 7,● ―
"レ ,W'レ 1711lnll
月^:月 △i Oi、 ァ Tan
`A二 `“

1蹴
:醜■
祓 昴 蜘滉 lw琴
税通ぎIま鯛 砕l鸞
― ゝ
諾
:タ カ電乙Stta
…
wWW.bushCS'Cdu10 13iば だ
梓 ag``,dcsi este e宙 ^´ spe―

「 。
・…^・ ヽ,WW hllⅢ ness― cdu⊇ 月
antx inρ irienta
Lさ 話 10ri
Lntご lot ciic m砧 ハ
i■ r IIin■ 1。 robiSl■
Cilor uitC.Un olar
obisnuitC.Un olar
‐
一 一 一 0"
sia nOutユ tii,a
pottc COnstala,
titil:11::IC
￨￨ :‖

inlocuirea tipulul
mvttrill

,l de progres l:僣 lalttlili

・ 寓庶
pului tn

Psiholoqie economici aPlicatl

 OreatiVitatea inovatoare o

z∬ 糧la,ll獣 ど.CFittI
l:話
::iζ :」 借i
:」 l'C:::Ъ ::lii::1∫
dtt dcstul de modestc.Analiza
national.
Iczultatelor a aratat ctt printre
:留盤∬冨盟il灘
妻き 誰
鑑ittο檜
:瑞 轟
olllului care aducc schilllbttri ra― ■
bC la crcatiVitatc.
dicale,revolutiOnttc,lntr― un do―

1歌lξ ttfttIS庸 鳳譜殷思品府肥TE

喘 五 t滉 lmportanti
nu este doar

蝋
carc nu le cunOastenl,care favo―
tul crcativ. experienfei,
cantintea,
bogifia
鯉
『 留篭ぶ,C暫
Fi::訊 ar:Ll器 in置糧 e器 霊審 ci 9i varietatea ei
冊 鷺』瑞 _mm漱 ■

器iシ淵 、
そ漁記
T諄::l
:TTl器:]密 麗馴.器
mas Edison,cunosCutul inventa―
tor,sustinea ctt geniul este 99%

"wT蹴 離詮嘔漁a壺 麗胤猟品filT洲 lS慧

騨 撥Ittiぷ 1継 De ce

謂 ∝鯰 impo由 nt触
ttt nu cS scolilc ilustre Care au dus acCSte

鰐革額:選『樵 鵠徳tT器 1諄 crel曲『仙 a pra可 ?

1露
守 織 灘 器 糧鷺 戴 橿 鸞 br x―
“
cum}癬 :ill轟 肥艦艦c譜十
cu t― in zilele noaste a i creatiV
ll per― este o lllisiunc destul dC grca si

乱塩
請薫 警 :甜
audierca de expunerl.
in ce priveste rolul inteligcn―

量‖業殿ItWIT寵11=
こ
」
虚 り
multe ori diferenta pe piatl.

】
tin clarこ ,desi c cvident cl in do―
:離
itil:督 I:3:lf:::
d『 1:￨:l:苺 11。

:if ■ iitill: re温

tor la Harval｀ d Busincss SChOol,
員υ

Nr.4ノ aprilie 2009

 n bun psiholog

desiintcaztt celc sase pnncipale pulin creativi erau tot timpul in

mitu五 despre creat市 iatc(wwW.
confidencecalnp.■ o):
pozitiv Ideile creative vm llullal
de la oamenll u.ativi
s.Orlcc persoana cu o ln―
teligent益
sX lndepl
clnl care
vitatea instt depinde de un anu―
mit nulntt dc lucm五 :expericnta,
incluzand cunostinte si lndema―
n温 tehnice,talcnt,abilitatca de
:』 瞥 肝 :幕朋 鍵 f讐計鼎
na idcile J躇 静五valoare si rnai ales
dc mot市 atie・ Chiar si cel carc
executX o activitate de rutin江
::賢駐ettal鷺 ∬ 熱 lSttd
Banii smt un ttotivator d
｀
― tiviatii ヽ chipe
s.Expc五 enta a arttat ctt cei
care se lntreabtt mereu ce bonu―
潔:1肥霧lWclTl『∬
tin creativi oameni.
luptd cu timpul.
Presiunea timpului distruge
creativitatea deoarece oarnenii
nu se pot angajain mod Profund
in problemele pe care le au de
rezolvat.
lngrijorarea sParge tiPare-
.le de gAndire
ocesul creativ este asociat
pozitiv cu bucuria gi dragostea
iar negativ este asociat cu mdnia,
frica si anxietatea.
Cercetirile au demonstrat cd'
oamenii sunt cei mai f-ericiti cAnd
gdsesc o idee creativd, care sd
spargd tiparele. E tot atAt de ade-
,1
virat ins[ cd limitele stimuleazd
procesul creatir'. nu ilinhibd.
bunE
sunt cele intre care existd incre-
dere pentru a impdrtdgi si dezba-
te ideile. Dar cAnd oamenii luPtd
pentru recunoastere. ei se opresc
din impdrrdsirea ideilor 1or. $i

謂寮 警警揮暮 acest lucru este distructiv deoa-

rece nimeni intr-o organizatie nu
are toate informatiile cerute Pen-

■
i燃輛:聖 夏颯∬聾 tru a pune toate piesele Puzzle-
ului impreuni.

I::[tt五 i fiC ValoriZatユ

Cercdttrile 1.賦 :
cd restructurdrile sunt foarte difi-
au demonstrat illlpotri― cile pentru angajati si distrug de
cele mai multe ori creativitatea.
c{ oamenii sunt vこ , oamenii care erau cel mai

cei mai feHciti

c6nd glsesc
o idee creativl
care si sparge
tiparcle
■
ａｖ

Psihologie economice apficatl