Cuprins

01 02
Generalități. Scopul
Termeni specifici. consilierii

03 04
Modalități de
Profilul psihologic al
identificare a onsilierului
copiilor Modele de consiliere
supradotați
 01
Pornim camera!
Acţiune!
Avertisment!
● Acest program poate fi vizionat de persoane de
orice vârstă şi nu necesită acordul părinţilor
pentru vizionare.
● Programul poate conţine informaţii noi şi utile,
provocări care stârnesc curiozitatea fiecăruia.
● Genul programului: Îl veţi afla chiar voi!
Cum am zis că se numeşte tema?

CONSILIEREA COPIILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE

Haideţi să vedem la ce se referă termenul de “consiliere”

şi care sunt caracteristicile acesteia.
 Consilierea copiilor supradotaţi
● Consilierea copiilor supradotaţi vizează, în primul rând, acordarea unui sprijin şi a unei înţelegeri
particulare în plan afectiv, dar şi o instrumentare cu metodele şi tehnicile de muncă intelectuală, în
plan cognitiv.
● Consilierea supradotaţilor se centrează pe dezvoltarea şi armonizarea personalităţii copilului cu
potenţial înalt, precum şi pe modalităţile de punere în valoare a performanţelor acestuia.
● În sens larg,consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care “se urmăreşte sugerarea modului de a
proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptatîntr-o situaţie dată sau, în general, în
viaţă şi activitatea cotidiană” (Tomşa, 1996).
● De asemenea, o altă definiţie a consilierii dată de Asociaţia Consilierilor Români, subliniază faptul că
“ Consilierea este un proces complex care cuprinde o arie foarte larga de interventii care impun o
pregatire profesionala de specialitate. Mai exact, temenul de consiliere descrie relația interumană
de sprijin dintre o persoana specializată - consilierul, și o altă persoană care solicită asistență de
specialitate - clientul.”
 Caracteristicile consilierii
● Clienţii sunt persoane sănătoase psihic;
● Se bazează pe sprijin pentru dezvoltare/educare/ rezolvare de probleme;
● Are rol preventiv;
● Presupune implicarea activă şi responsabilă a consilierului şi clientului;
● Clientul este privit ca o persoană capabilă să îşi asume propria dezvoltare
personală, să prevină diverse tulburări şi disfuncţii, să găsească soluţii la
problemele cu care se confruntă;

https://pdfcoffee.com/consilierea-copiilor-supradotati-pdf-free.html?fbclid=IwAR0zuu77o8X4G
JFQF42jvkpocDPy6OXkM2FD0bOqXiqJ3lu8G4TZlI2F70
Termeni specifici
Supradotare
“Supradotarea” reprezintă un grad
superior mediei convenţionale de
dezvoltare a aptitudinilor generale
sau specifice, care necesită
experienţe de învăţare diferenţiate
prin volum şi profunzime de
experienţele obişnuite furnizate de
şcoală. (Special Education
Information Handbook, Toronto:
Ministry of Education, Ontario,
1984)
Supradotare
„Supradotarea este o dezvoltare asincronă în
care abilități cognitive avansate și de înaltă
intensitate
se combină pentru a crea o experiență internă și
o iluminare ce sunt calitativ diferite de normă.
Această
asincronie crește cu mărirea capacităților
intelectuale. Unicitatea supradotaților îi face în
mod
particular vulnerabili și cere modificări în
educare și consultanță pentru a putea să se
dezvolte în mod
optim” (grupul Columbus, 1991, în Morelock
1992).
 Talentul

Talentul este definit de către prof.
univ. Carmen Creţu ca fiind
“ansamblul dispoziţiilor
funcţionale, ereditare şi al
sistemelor operaţionale dobândite
ce mijlocesc performanţe
deosebite şi realizări originale în
activitate”
Talentul este privit de cei mai mulți
dintre specialiștii domeniului ca „o
formă superioară de manifestare a
aptitudinilor, ca o combinare originală de
dispoziţii funcţionale ereditare şi sisteme
operaţionale dobândite” (I. Berar,
2005, 7)
Conform dicţionarului explicativ
termenul de “talent” este definit
ca aptitudine deosebită cu care
este înzestrată o persoană şi care
favorizează o activitate creatoare
într-un anumit domeniu.( E.
Nicolescu, 2012)
 Creativitatea

V.Oprescu consideră creativitatea Conceptul de creativitate are

Creativitatea este o formaţiune
complexă de personalitate, focalizată
pe nou, structurată
în raport cu legile şi criteriile
originalităţii şi constând dintr-o
interacţiune specifică între
aptitudini şi atitudini (P. Popescu-
Neveanu, 1970).
ca fiind abilitatea de a face
combinaţii noi între două sau
mai multe concepte existente
deja în minte, combinaţii din
care rezultă produse care
corespund unor nevoi
individuale sau sociale.
următoarele 3 accepţiuni:
-de comportament şi activitate psihică
creativă;
-de structură a personalităţii sau stil
creativ;
-creativitate de grup, în care
interacţiunile şi comunicarea mijlocesc
generarea de noi idei, deci duc la efecte
creative; (P.Popescu-Neveanu, 1970,
p.181)
 Geniul
„cea mai înaltă treaptă de înzestrare Geniul este cel mai înalt grad de
spirituală a omului, manifestare a potențialului creativ sau
caracterizată printr-o activitate creatoare intelectual. Spre deosebire de talent, geniul
ale cărei rezultate au o mare este concentrat îngust și se dezvoltă,
însemnătate; persoană care are o asemenea practic, doar într-o singură direcție.
înzestrare” (DEX on-line).

Aşadar un geniu nu este pur şi simplu o persoană cu un IQ extrem de

ridicat. În schimb, un geniu este o persoană extrem de inteligentă care
depăşeşte noi graniţe prin descoperirile, invenţiile sau operele sale de artă.
De obicei, un geniu schimbă modul în care oamenii percep domeniul în
care a avut loc munca sa, ba chiar lumea cu totul . Cu alte cuvinte, un geniu
trebuie să fie atât inteligent cât şi capabil de a utiliza această inteligenţă
într-un mod productiv sau impresionant.
 Generalităţi
Supradotarea este o manifestare umană deosebită, cu multiple fațete, având ca element comun excepționalitatea și
fiind realizată prin combinarea fericită a unor capacități intelectuale și aptitudini deosebite cu anumite trăsături
de personalitate (și în condițiile unui mediu socio-familial-cultural favorizant). Copiii supradotați nu constituie un
grup populațional omogen. Nu se poate vorbi de un profil psihologic unic. Totuși, supradotații constituie un grup
aparte, care se diferențiază prin caracteristicile de personalitate, stil de învățare, mod de interacționare cu
semenii etc. Ei trebuie considerați persoane cu nevoi speciale, tocmai pentru că sunt speciali.
Conceptul modern de gifted preia cele trei forme de exprimare în
modelul celor trei inele ale lui Joseph Renzulli, un psiholog
american, prin:

a) inteligență activă în identificarea şi rezolvarea de probleme,

b) creativitate,

c) puterea de a duce o sarcină până la capăt (automotivaţional).

Copiii capabili de performanțe înalte prezintă abilități potențiale într-o singură arie sau în combinație pe următoarele arii:

Abilități intelectuale generale

Aptitudini academice specifice

Gândire creativă sau productivă

Abilități de lider

Arte vizuale sau de spectacol

Abilități psiho-motorii
 Să vă spun câteva secrete...

1. Einstein a vorbit la patru ani și a citit la șapte ani;

2. Isaac Newton a luat note slabe în școala primară;
3. Când Edison era copil, profesorii lui i-au spus că este prea prost
ca să învețe ceva;
4. Un editor de ziar l-a concediat pe Walt Disney pentru că nu
avea destule idei;
5. Profesorul de muzică al lui Caruso i-a spus că nu poate cânta,
deoarece nu are pic de voce;
6. Lev Tolstoi a fost dat afară din facultate;
7. Luis Pasteur a fost considerat mediocru la chimie când a terminat Royal College;
8. Winston Churchill a rămas repetent în clasa a șasea.
Sfârşit... VA URMA....

Cu ce aţi rămăs în minte după această parte din

prezentare?
Vă mulţumesc pentru atenţie!
Aţi fost un public minunat!
 Bibliografie
● Paul Popescu-Neveanu, Psihologie, Editura Didactică şi Pedagogică, 1970, Bucureşti.
● MANUELA MIHAELA CIUCUREL “Elevi supradotaţi-fericiţi”, Ghidul privind grupurile experienţiale de
lucru cu elevi supradotaţi pentru dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi a aptitudinilor emoţionale şi
sociale. (file:///C:/Users/lnv/Desktop/GhidRo.pdf)
● MITRAN DUȚU LIANA MARIA, ADRIAN ROMEO COZMA, STOICA FLORICA ,ȚÎRLUI ILEANA,
Gifted for you; (file:///C:/Users/lnv/Desktop/ghid-dezvoltare-copil-ro.pdf)
● Lupu D. Angelica, Educaţia copiilor supradotaţi, Suport de curs, 2013.
(file:///C:/Users/lnv/Desktop/pdfcoffee.com_150383778-educatia-copiilor-supradotatipdf-pdf-free.pdf)
● https://isjilfov.ro/files/fisiere/Stilul_de_invatare_si_temperamentul_scolarilor.pdf#page=122 , accesat la
data de 1 ianuarie 2022, ora 12:32.
● http://www.nicoletaburlacu.ro/copiii-supradotati-cine-sunt-ei/, accesat la data 1 ianuarie, ora 13:18.
Importanța consilierii
❖ scop
❖ funcții
❖ strategii de
management

Studentă: Rusu Denisa-Gabriela

 ,,Consilierea copiilor supradotați vizează, în primul rând, acordarea
unui sprijin și a unei înțelegeri particulare, în plan afectiv dar și o
instrumentare cu metodele și tehnicile de muncă intelectuală, în plan
cognitiv.’’
Consilierea copiilor supradotați se centrează pe dezvoltarea și armonizarea
personalității copilului cu potențial înalt, precum și pe modalitățile de punere
în valoare a performanțelor acestuia.
Conform, L.K. Silvermann (1993), scopurile consilierii copiilor cu potențial înalt sunt:

dezvoltarea dezvoltarea
autonomiei, a sprijinirea
creativității
integrității și a autenticității și
responsabilității a idealurilor

determinarea
contribuției acestor încurajarea
elevi, viitori adulți, la judecăților de
progresul societății reflecție, a
curajului moral
formarea unui
comportament
civic
De asemenea, activitatea de consiliere are ca scop identificarea tuturor
aspectelor pozitive ale activității copilului ca premise pentru potențarea
virtualelor performanțe (Crețu, Carmen, 1998).

Consilierea de grup are un potențial puternic în tratarea sau tranzacționarea intereselor

interpersonale.
N. Colangelo (1991) considera că ,,grupul de consiliere este singura cale eficientă de
comunicare între cei talentați, deoarece ei își împărtășesc din experiențe și își definesc și
explică percepțiile. În acest fel, ședințele de consiliere a supradotaților își pot explora
sentimentele și pot conștientiza percepția celorlalți despre persoana sa.’’
Scopul fundamental al consilierii psihopedagogice a elevilor supradotați îl
constituie funcționarea psihosocială optimă a persoanei/ grupului. Acest
scop poate fi atins prin monitorizarea realizării obiectivelor procesului de
consiliere privind:

promovarea sănătății
dezvoltarea personală
și a stării de bine

prevenția
În asistența psihopedagogică a copiilor supradotați, rolurile și funcțiile
consilierului sunt:

➔ evaluarea capacităților și a altor caracteristici psihocomportamentale ale copilului

supradotat
➔ proiectarea, monitorizarea și analiza evaluării
➔ asistarea profesorilor, părinților și colegilor copiilor cu potențial înalt
➔ orientarea vocațională a acestei categorii speciale de elevi
➔ identificarea și implicarea agenților și comunitățiilor locale în sprijinirea elevilor
talentați
Astfel, N. Colangelo (1979) precizează următoarele funcții ale
consilierii copiilor supradotați:

utilizarea de construirea acordarea unui

tehnici centrate unei relații de suport afectiv
pe consiliere copiilor
comportament calde, umane supradotați

utilizarea de
tehnici de sprijinirea
consiliere centrate acestora în
pe elevul înțelegerea și
supradotat aprecierea lor
 Strategii de management al consilierii
Managementul unui cabinet de consiliere se referă la acele activități ce facilitează
funcțiile echipei de conducere.

Acestea includ activități administrative: înregistrarea și raportarea, planificarea și

controlul bugetului, facilități ale activității manageriale și prevederi pentru resursele
suport.
De asemenea, activitatea de consiliere are ca scop identificarea tuturor
aspectelor pozitive ale activității copilului ca premise pentru potențarea
virtualelor performanțe (Crețu, Carmen, 1998).

Consilierea de grup are un potențial puternic în tratarea sau tranzacționarea intereselor

interpersonale.
N. Colangelo (1991) considera că ,,grupul de consiliere este singura cale eficientă de
comunicare între cei talentați, deoarece ei își împărtășesc din experiențe și își definesc și
explică percepțiile. În acest fel, ședințele de consiliere a supradotaților își pot explora
sentimentele și pot conștientiza percepția celorlalți despre persoana sa.’’
 Consilerea copiilor cu abilități înalte

· Ian 12. 2022 ·

Modalități de identificare
a copiilor cu abilități înalte
Luța Maria
 INTRODUCERE

❖ Elevii supradotaţi (Alonso, 1991) trec în multe ocazii

neobservaţi, deţin o „supradotare ascunsă”, deoarece nu se remarcă
printr-un curriculum obişnuit.

❖ S-a constatat că mulţi dintre copiii selecţionaţi pentru identificare

nu sunt supradotaţi, iar cei supradotaţi nu sunt luaţi în evidenţă.
Jacobs afirma că cele mai corecte estimări (70 %) le oferă părinţii
copiilor de vârstă mică.

❖ Sunt supradotaţi şi talentaţi acei copii identificate de persoane

profesional calificate şi care, în virtutea obligaţiilor lor deosebite,
sunt capabile de performanţe ridicate. Aceşti copii au nevoie de
programe de educaţie diferenţiată şi/sau servicii care în mod normal
nu pot fi asigurate de şcolile obişnuite, pentru ca aceştia să-şi poată
aduce contribuţia lor pentru sine şi societate.
 Trăsături de personalitate specifice:
- Este eficient în comunicarea vorbită sau scrisă; vocabular adecvat - Este frecvent perceput de alţii ca lider;
- Are un deosebit interes pentru ceva în care el găsește motivație și - Este cooperant în grupuri;
pasiune; - Acceptă responsabilităţi;
- Îi plac structurile, ordinea și consistența; - Se adaptează cu uşurinţă la situaţii noi;
- Gândește critic; - Este încrezător în colegi şi în opiniile despre oameni;
- Posedă un umor extraordinar; - Îi plac schimbările;
- Gândește în afara eului propriu; - Cere puţină direcţionare din partea profesorilor;
- Învață rapid; memorie bună - Sunt mai interesaţi de răspunsuri la întrebări de tip „cum” şi „de ce”
- Este perfecționist; decât la alte tipuri de întrebări;
- Își concentrează atenția foarte mult timp; - Pot lucra independent mult mai devreme decât alţii;
- Este sensibil; - Sunt adesea diagnosticaţi ca hiperactivi;
- Este perfecționist; - Sunt interesaţi de lucruri neobişnuite sau stranii;
- Preferă compania celor mari; - Percep cu uşurinţă asemănările, diferenţele şi anomaliile;
- Dă dovadă de creativitate; - Deseori atacă materiale complexe descompunându-le în părţi
- Are tendinţa de a contesta autoritatea; componente simple şi le analizează sistematic;
- Are multe idei de împărţit cu alţii; - Gândesc flexibil abordând o problemă pe mai multe căi;
- Este distrat şi neatent la detaliile neimportante; - Sunt originali şi deseori neconvenţionali în rezolvarea de probleme;
- Deosebeşte cu uşurinţă detaliile importante şi relevante de celelălalte; - Pot găsi relaţii între obiecte, fapte şi idei neînrudite;
- Oferă răspunsuri neobişnuite şi neaşteptate la probleme; - Sunt doritori de înţelegere complexă;
- Poate atinge nivele înalte de gândire abstractă; - Construiesc deseori ipoteze de genul „dar, dacă”;
- Comunică eul propriu prin mijloace variate (verbale, kinestetice, - Sunt sensibili la frumos şi atraşi de valorile artistice.
limbajul corpului, etc.);
Mitran Duțu Liana, Stoica Florica, et. al, Copiii supradotați, Ghid pentru părinți și profesori
 Algoritmul consilierii:
Etape identificare copil supradotat (Renzulli şi Reis):

1) preselecţia copiilor, ca potenţial supradotaţi, prin mijloace

psihologice (teste pentru aflarea coeficientului intelectual);
2) evaluarea copiilor preselecţionaţi ca supradotaţi de către profesori,
prin chestionare sau liste de trăsături caracteristice, compararea şi
reevaluarea identificării făcute cu mijloace nonşcolare cu rezultatele
şcolare ale copiilor consideraţi supradotaţi.

“ Un aspect intrinsec activităţii de consiliere este cel de inducere a

schimbărilor, caz în care voi accentua necesitatea parcurgerii
integrale a următorilor paşi:
- identificarea problemei
- culegerea de informaţii
- analiza datelor
- reformularea problemei, din perspectiv
- resurselor clientului
- identificarea variantelor acţionale şi luarea deciziilor
- transpunerea faptică a strategiilor de schimbare
- evaluarea în progres şi în proces a rezultatelor ” Lect. univ. drd. Ghiursel REGEP,
CURS TEHNICI DE CONSILIERE 2007-2008
 Evaluarea copiilor supradotați

Evaluarea cuprinde procedee multiple, instrumente şi

metode:
- întrevederi cu părinţii, copiii şi profesorii;
- observaţii, chestionare, liste, teste standard, etc.

Technicile trebuie selectate după calităţile ştiinţifice,

după obiectivitate, fiabilitate şi validitate. În această
evaluare, o mare importanţă o are judecata părinţilor,
pentru că ei pot observa în orice împrejurare pe copiii
lor. Acestora li se cere, în discuţii şi prin diverse
chestionare, să relateze exemple concrete de
comportamente care le-au atras asupra diferenţei de
dezvoltare în raport cu alţi copii.
I. Observația
În funcție de explicațiile care sunt oferite participanților, putem întâlni:
= metodă de studiu în cadrul căreia are loc constatarea și notarea - explicarea completă a motivelor observației și a aspectelor urmărite;
fidelă a fenomenelor, așa cum se desfășoară ele în realitate. - explicații false sau omiterea oferirii de explicații.

Scopuri: Timpul observației poate varia de la o simplă observatie la observații multiple, în

1) de a vedea prin ochii persoanelor observate evenimente, acțiuni, situații asemănătoare sau diferite.
norme și valori;
2) de a contextualiza, social și istoric, evenimentele observate, pentru Înregistrarea aspectelor observate se poate realiza printr-o simplă luare de note sau
a fi corect înțelese; prin utilizarea de mijloace audio - vizuale, care să ne permită urmărirea repetată și
3) de a integra, a vedea viața socială ca un proces de evenimente independentă a celor înregistrate.
interconectate;
4) de a evita utilizarea prematură a teoriei si conceptelor înainte ca
fenomenul respectiv să fie cu adevarat înțeles;

Caracteristica esențială a observației este caracterul sau de non-

intervenție. Observatorul urmează fluxul evenimentelor, dar nu
intervine pentru a le modifica.

Modalități de observație (în funcție de conștientizarea prezenței

observatorului de către subiectul/ subiecții observației:
1) observator prezent și neimplicat (ex. asistă la o clasă);
2) observator prezent și implicat (ex. observatorul înlocuiește
profesorul la clasa respectivă);
3) observator ascuns și neimplicat (ex. oglinzi cu un singur sens - în
anchete, la poliție).
 II. Chestionarul
= instrumentul de bază folosit pentru culegerea datelor. Elaborarea lui necesită
cunoștințe din mai multe discipline ștințifice: economie, statistică, matematică,
sociologie, psihologie etc.

Format:
- trebuie conceput astfel încat citirea întrebarilor, respectarea instrucțiunilor și
înregistrarea răspunsurilor sa fie cât mai simpla, atât pentru respondent cât și pentru
anchetator;
- trebuie să aibă un titlu conceput cu grijă astfel încât să atragă atenția subiecților și să
sublinieze importanța studiului;
- începe cu o introducere despre scopul studiului, despre modul în care se vor folosi
informațiile și în care respondentul este asigurat de păstrarea confidentialității opiniilor
exprimate;
- se preferă formatul tip broșură sau cărticică;
- trebuie sa arate aerisit;
- Alternativele de răspuns pentru o întrebare se plasează pe o singură coloană pentru a
nu crea confuzie.

Tipuri de întrebări - „Chestionarul biografic pentru părinţi al

- deschise, Universităţii Denver”, de Silverman şi Rogers
- închise dihotomice - „PL.P.- Prediagnostic infantil, chestionar
- închise cu alegere multiplă. pentru părinţi”.
III. Testul
L. Cronbach consideră testul ,,o procedura sistematică pentru compararea comportamentului a două sau mai multe
persoane.” ; o comparare statistică, cantitativă şi calitativă a rezultatelor unui individ cu cele ale altei persoane plasate în
aceeaţi situatie.
Compararea se face pe baza unui etalon, adică a unui sistem metric de referinţă şi ea are drept scop clasarea individului
uman într-o ierarhie cantitativă sau calitativă (tipologică - pe baza de profil).

Clasificare (în funcție de ce evaluează):

1. Procesarea informațiilor
2. Dezvoltarea cognitivă și intelectuală
3. Aptitudinile școlare
4. Vocabularul
5. Dezvoltarea motorie
6. Socializarea și adaptarea socială și familială
7. Creativitatea
8. Personalitatea

(https://zdocs.ro/doc/consilierea-copiilor-supradotati)
1. Procesarea informaţiilor

- Testul Gestaltic Vizual-motoriu al Lauretei

Bender (A Visual Motor Gestalt Test)
- Proba de organizare perceptivă a lui Santucci
- Testul Reversal al lui Edfeldt
- Testul de memorie vizuală al lui Benton –
administrare A, forma C (Visual Retention Test)
❖ Testul Gestaltic Vizual-
motoriu al Lauretei Bender
(A Visual Motor Gestalt
Test)
❖ Proba de
organizare
perceptivă a lui
Santucci
❖ Testul Reversal al lui
Edfeldt
❖ Testul de memorie
vizuală al lui
Benton –
administrare A,
forma C (Visual
Retention Test)
2. Dezvoltarea cognitivă şi intelectuală:
- Stanford-Binet-Terman-Merill, Forma L-M (Stanford-
Binet Intelligence Scale)
- WPPSI – Scala de inteligenţă a lui Wechsler pentru
preşcolari şi primari
- MSCA –Scala McCarthy de aptitudini şi
psihomotricitate petru copii
- BSID – Scala Bayley de dezvoltare infantilă
- Testul Factorului „g” de Cattell, Scala 1
- Matricele progresive ale lui Raven, scala color
(Progressive Matrices)
- Scala de maturitate mentală Columbia
- Scala lui Brunet-Lezine

Yolanda Benito, Copiii supradotaţi - Educaţie, dezvoltare

emoţională şi adaptare socială, pg. 74-77; 18-80
❖ Stanford-Binet Intelligence Scale
❖WPPSI – Scala de inteligenţă a lui Wechsler pentru preşcolari şi primari
❖ BSID – Scala Bayley de
dezvoltare infantilă
❖ Matricele progresive ale lui
Raven, scala color (Progressive
Matrices)
❖ Scala lui Brunet-Lezine
 3. Aptitudinile şcolare (capacitatea de
atenţie, observaţie, memorie, imitare, contactul
vizual şi îndeplinirea ordinelor):
- Testul Boehm de concepte de bază
- Probele de diagnostic preşcolar Maria Victoria de la
Cruz
- BAPAE – Bateria de aptitudini pentru învăţarea
şcolară de M. Victoria de la Cruz
- Test de aptitudini cognitive primare, Forma I
- Scala McCarthy de aptitudini şi psihomotricitate
pentru copii
- Bateria de aptitudini diferenţiale şi generale (B.A.D.
şi C.)
- Probe psihopedagogice de învăţare instrumentală, de
Canals şi alţii.
❖ Testul Boehm de concepte de bază
❖ BAPAE – Bateria de aptitudini pentru
învăţarea şcolară de M. Victoria de la
Cruz
 8. Vocabularul:
- Testul de vocabular în imagini
Peabody
- Probe de vocabular, de WPPSI
(Wechsler Preeschool and Primary
Scale of Intelligence)
- Probe de vocabular de Stanford-Binet
(Terman-Merrill, Forma L-M)
- Ghid Portage de educaţie preşcolară
❖ Testul de vocabular în imagini Peabody
❖ Probe de vocabular de Stanford-Binet
4. Socializarea şi adaptarea socială şi familială:
- Ghid Portage de educaţie preşcolară
- Chestionarul biografic, Universitatea din Denver, de
Silverman şi Rogers
- Testul familiei al lui Corman
- Întrevederi cu părinţii şi profesorii

5. Autoajutorarea: capacitatea copilului în această arie,

în mod normal, corespunde cu vârsta cronologică.
Probele folosite sunt: observaţia, întrunirile cu părinţii şi
ghidul Portage la capitolul autoajutorare.
❖ Testul familiei al lui Corman
6. Dezvoltarea motorie:
Probe folosite:
- Examenul psihomotoriu, de Pierre şi Vayer
- Probele de motricitate, de McCarthy
- Ghidul Portage de educaţie preşcolară

Iată un exemplu concret: Joaquin, la 11 luni, introducea

unele piese într-un tren de lemn, în formă de pari, cu grosime
de 1 cm. La 2 ani şi 6 luni arunca cu balonul. La 3 ani avea
prieteni imaginari, care compuneau o echipă de fotbal. La 5
ani şi 11 luni făcea driblinguri şi era în stare să lovească
mingea cu antebraţele la volei. La probele de coordonare a
braţelor şi picioarelor din Scala McCarthy atingea o vârstă
echivalentă superioară celei de 8 ani şi jumătate.
7. Creativitatea:

Copilul supradotat dirijează pozitiv elemente

noi, ciudate şi misterioase ale mediului.
Prezintă forme originale de rezolvare a
problemelor, propunând în multe ocazii
soluţii nebănuite, având o imaginaţie bogată
şi fantezie.
❖ Testul lui Wallach şi Kogan - pentru
testarea gândirii divergente
❖ Testul verbal de enumerare:
❖ Testul Vernon
❖ Testul lui I.H.McPherson
❖ Testul Frederickson
❖ Testul de imaginație a lui Yamamoto
„Spune-mi toate lucrurile rotunde la care te
poţi gândi”.
Exemplu: Silvia, de 5 ani, a răspuns la acest
testul în următoarea formă: mingea,
mandarina, ochiul, cerceii, gaura, bombiţele,
feţele, ţigări, nasturi, oglinzile, găurile
curelei.

❖ Testul figurilor ascunse

 J. P. Guilford elaborează o baterie de teste care masoară divergența în:
- fluența (gasește sinonime)
- flexibilitatea (restructura gandirea în situații noi) de rezolvare (Indică cât mai multe
utilizări neobișnuite ale unor obiecte (o caramida, un ac, o radieră, un ziar)
- originalitatea (a emite idei noi, neconvenționale care frapează, care ocolesc căile
bătătorite): testul utilizărilor diferite, testul consecințelor.
- elaborarea (a planifica o activitate cu cat mai multe detalii )
- sensibilitatea la probleme (capacitatea de a remarca cu ușurință fenomenele
neobișnuite)
- redefinirea (abilitatea de a foslosi într-o manieră nouă, neobișnuită, un obiect sau o parte
a acestuia).

Exemplu: Care din următoarele ar putea fi utilizat pentru aprinderea focului? O căpățână
de varză, un ceas de buzunar, un pește, un ac. răspunsul corect este: sticla ceasului poate fi
folosită şi ca lupă; sau poti cere subiecților să combine două obiecte în vederea
îndeplinirii unei funcțiuni, de exmplu, un cui și un băț.

Dorina Sălăvăstru, Psihologia educației, Iași, 2004

❖ Testul de desen
Torrance
8. Personalitatea
Se utilizaeză diverse teste cum ar fi:
-ESPQ (Early School Personality
Questionnaire, de Coan şi Cattell)
- Testul omuleţului, de Goodenough
- Testul arborelui, de Koch
(Der Baumtest)
- Testul familiei, de Corman
- Proba bestiarului etc.
❖ ESPQ (Early School Personality
Questionnaire, de Coan şi Cattell)
❖ Testul omulețului, de Goodenough
❖ Testul arborelui, de Koch
 Rolul părinților și al profesorilor
În identificarea copiilor supradotaţi un rol important îl au profesorii şi familia. Diagnosticul se poate baza pe o observaţie
îndelungată, ca o valoare superioară testelor de inteligenţă.

Identificarea de către profesor a copiilor supradotaţi din clasa sa este metoda cea mai accesibilă de utilizat la niveluri mai mici
de învăţământ (de exemplu, primar) şi pe baza unor criterii minimale de selecţie; utilizarea de către cadrele didactice a unor
indicatori şi scale duce la sporirea acurateţei identificării lor şi la creşterea corelaţiei rezultatelor selecţiei cu abilităţile
academice aşteptate şi manifestate de elevi.

Cadrele didactice trebuie să fie mai receptive la ideea că printre cei care sunt primii la învăţătură în clasă sunt şi copiii
supradotaţi, dar şi că aceştia, uneori, pot fi printre ultimii sau chiar în situaţie de eşec la unele discipline. În acest fel, cu
siguranţă, s-ar diminua numărul mare de supradotaţi neidentificaţi, care sunt printre cei cu rezultate şcolare modeste, cei
„stinşi”, dar care au fost precoci, şi s-ar reduce numărul mare de supradotaţi subvalorizaţi, comparativ cu cei confirmaţi şi
adaptaţi la regimul de viaţă şcolară.

Aşadar, cunoscând metodele şi tehnicile de identificare a copiilor supradotaţi, cadrele didactice vor depista la timp
posibilităţile creatoare ale elevilor mici. În acest scop este necesar de a cunoaşte caracteristicile timpurii ale copiilor
supradotaţi.
CONCLUZIE:

Odată identificat, copilul talentat trebuie să fie în centrul de atenție al

părinţilor cât şi a educatorilor.

Iată un sfat din partea psihologului Anda Negru, care ne aminteşte

câteva reguli pe care ar trebui să le urmăm:

“- nu uita că e copil şi că are nevoie şi de activităţile vârstei (joc);

- nu căuta să-l suprasoliciţi, recunoaşte şi acceptă că uneori nu poate
face faţă presiunii;
- caută un profesor care să i se potrivească, să fie pe placul copilului;
- laudă-i paşii chiar dacă sunt mici”

Copiii supradotati se nasc, nu sunt creați. Totuși, "indiferent cât de

supradotați, copiii nu-și dezvoltă darurile, harurile fără un părinte sau un
tutore care să îi încurajeze, să îi stimuleze și să îi impulsioneze."
(Winner, 1996).
 BIBLIOGRAFIE:
❖ Mitran Duțu Liana, Stoica Florica, Copiii supradotați, Ghid pentru părinți și profesori, București,2016

❖https://zdocs.ro/doc/consilierea-copiilor-supradotati-8pgknj4e856x, accesat la data de 11.01.2022, ra 15:30

❖ Dorina Sălăvăstru, Psihologia educației, editura Polirom, Iași, 2004

❖ https://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/TESTELE-DE-CREATIVITATE25584.php, accesat la data de

12.01.2022

❖ https://zdocs.ro/doc/consilierea-copiilor-supradotati-
8pgknj4e856x?fbclid=IwAR38S1chooEHRWDdSwC7sGRkxoeAG2oCt9dzqbkpFl8EaQSxiD9-20QqiAk , accesat la data de
12.01, 16:25

❖ https://johndabell.com/2020/01/08/wallace-kogan-tests/ , accesat la data de 12.01.2022

❖https://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/CONSILIEREA-ELEVILOR-CU-ABILIT85.php, accesat la data de 13.01.2022,

ora 7:00

❖ https://www.scribd.com/document/11637579/Copiii-Inzestrati-Si-Talentati-Manual-Pentru-Parinti

❖ Lect. univ. drd. Ghiursel REGEP, CURS TEHNICI DE CONSILIERE 2007-2008, Universitatea “Andrei Şaguna”, Constanţa
 Profilul psihologic al consilierului
Modele de consiliere a copiilor supradotați

Avasiloaei Maria Adelina

 Profilul psihologic al consilierului

Pregătirea consilierului presupune asimilarea unor repere teoretice şi aplicative din următoarele
domenii:

· Psihologia dezvoltării

· Psihologia personalităţii

· Psihologia socială

· Psihologia sănătăţii

· Psihologia cognitivă şi autocunoaşterii

· Teorii şi tehnici de consiliere

 Atitudinile consilierului

Acceptarea Colaborarea
necondiționată

Empatia

Gândirea Responsabilitatea
pozitivă
 Abilitățile consilierului

Oferirea
Ascultarea Adresarea
Observarea de
activă întrebărilor
feedback

Furnizarea
de Parafrazarea Reflectarea Sumarizarea
informații
Modele de consiliere a copiilor cu abilități înalte
 Programe educaţionale eficiente pentru supradotaţi

Metoda rezolvării Stâlpii totemici Programul de

Modelul triadei
creative a ai talentului accelerare de la
problemelor a lui de îmbogăţire a
multiplu al lui Universitatea
Parnes (1977) lui Renzulli . John Hopkins
Calvin W.Taylor
(1978);

Matricea de Modelul
Modelul
îmbogăţire a lui Planul Piramida, educaţional
elevului
Tannenbaum realizat de D.Cox integrativ,
autonom, creat
(1983) realizat de
de G.Betts
S.Kaplan

Programul
Purdue creat de
John F.
Feldhusen
Colangelo și Dettmann (1982) au elaborat un model de consiliere ce conceptualizează patru
tipuri de interacțiuni parinți-școală:

Cooperarea

Conflictul

Interferența
Dezvoltarea
naturală
W.A. Gray și M.M. Gray propun un model de strategie în care părinții sunt mentori ai
propriilor copii.

Crearea,
Acceptarea
Împlinirea prezentarea,
Identificarea unui plan de
planului terminare
proiect
produsului
 Modelul construcționist social a lui Atwood (1997)

Etape:

Alăturați-vă sistemului de semnificații al Invitați clienții să extindă sistemele de semnificații

clientului prin chestionarea influenței reflexive

Explorează trecutul

Amplifică și stabilizează noul sistem de semnificații.

Pune trecutul în perspectivă
Modelul competenţei de consiliere (Ridley et. al)
The ENTER model
 Pașii modelului de consiliere ENTER

Pasul 5:
Pasul 1: Medierea Pasul 2: Evaluarea Pasul 3: Importanța Pasul 4: Clarificarea Determinarea
căii potențiale de căilor de învățare de obiectivelor resurselor și a suportului
învățare către cei consiliați alternative dorinței de disponibil în
participare situații similare

Pasul 6: Pasul 7: Experiențe Pasul 8: Consiliații

Pasul 10: Formarea
Probleme cu soluții posibile și își descriu
rezoluțiilor,
anticipate dezvoltarea de soluții participarea în Pasul 9: Discutarea consolidarea
la probleme Calea Învățării căii de învățare soluțiilor

Pasul 11:
Evaluarea
 BIBLIOGRAFIE
● Charles, R., R., Debra, M., Shannon, M., K., (2011), „Beyond Microskills: Toward a Model of
Counseling Competence”, The Counseling Psychologist, 39 (6), pp. 825-864;
● Gwen, L., F. , Wiggins, F., M., (2001), “The Social and Emotional Needs of Gifted Children:
Implications for Family Counseling”, The family journal: counseling and therapy for couples and
families, 9 (4), pp. 384-390;
● Keleman, G., (2009), Modele educative adaptate copiilor supradotaţi, 15, pp. 272-282;
● Ziegler, A., Stoeger, H., (2004), „The Role of Counseling” in the Development of Gifted Students’
Actiotopes: Theoretical Background and Exemplary Application of the 11-SCC, 10, pp. 253-283;
● [https://ro.scribd.com/document/17222313/Introducere-in-Consiliere ] – accesat la data de
29.12.2021.