ASEZAMANTUL CULTURAL

ION C. BRATIANU

82 1
DATE SI FAPTE NOI
DE

EMIL VIRTOSU

CARTEA ROMÂNEASCA", BUCLIREVI

1932

www.digibuc.ro
 A$EZAMANTUL CULTURAL
ION C. BRATIANU

XVII

1 82 1
DATE 51 FAPTE NOI
DE

EMIL VIRTOSU

.CARTEA ROMÂNEASCA", BUCUREgl

1932
48.797

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE
Veniti, dar, Zn numele
Domnutui, sti ne Inviem
neamul qi sii ne tntoemim
patria !" 1.
MUNICIPIULUI
Cu mult inainte c acà Dun Area spre a po-
Lou i pedepsi räscoala 1ì9iìo adimirescu si a eteristilor,
tara" incepe s'a se imprästie, biciuità de team5. Ii pà-
räseau toti csaminurile, la voia IntimplArii, goniti de jafurile
impilàrile arnAutilor si ale pandurilor, chiar daed la in-
ceput Ii primiserà cu sufletul i bratele deschise, sau poate
tocmai de aceea. 2 Boeri mari sau simpli cinovnici, avuti
mai putin avuti, porneau buluc in pribegie, pe drumuri de
munte, spre pknintul chesaro-crgiesc al Ardealului i Bana-
tului. 3
Dar fiorul de groazà" care preceda intrarea Turcilor in
Bucuresti, la 15 Mai 1821, räscoli i ràbdarea celor mai
incercati, mai putin speriosi. De aceea, and ultimele deta-
samente de panduri Ofäseau Cotrocenii, luind cu ele nädej-
dile de mai bine ale prostimei", in Bucurestii primàvàra-
teci, dar ingroziti, rsämineau numai citiva oameni cu r5spun-
dere i pricepere, cAlAuziti de marele vornic Mihalache Manul.
Acestia aveau s6 ocirmuiascà, supt obläduirea caimacamului
1 Manifest anonim din 20 Iunie 1822. Cf. Nr. XLII, p. 165.
2 Intre cei dintli pleca §i banul Grigorie BrIncoveanu. Cf. Nr. XIII, p.
59-61.
3 Chiar Tudor Vladimirescu porunce§te, la inceputul lui Apriie, ca satele
<le pe marginea DunArii sA" se tragA InAuntru, cale de o zi. (Cf. Virtosu (Emil),
Tudor Vladimirescu, p. 115, 118).

III

www.digibuc.ro
 EMIL 1 IRTOBCT

C. Negri, destule zile, tam risipM i multa lume necäjitA,

särAcitä i bintuitá de Turci. ' Cei ce pà§iserä dincolo de
pajura fruntariei duceau cu ei nädejdile i increderea
la ale cärei nevoi i dorinti puteau de acum inainte sä se
gindeascä in lini§te, nestinjeniti nici de rebeli§ti', nici de
eterkti, dar, mai ales, nesupArati i neterorizati de prezenta
o§tirilor turce§ti. Duceau a§a dar cu ei, ca pe un palla-
dium virtual, libertatea intregii pri. i in numele acestei
libertAti vor pl5nui mai tirziu prefaceri fundamentale, pentru
a intemeia o mai bunä intocmire patriei, care singurä rgmà-
sese locului, pustie, cu fruntea plecatà in tàrina cailor co-
tropitori, cu necazurile §i ssdrkia de totdeauna.
B6jenarii din Oltenia au apucat spre dou'd zàri. Mehedin-
tenii, mai ales, au trecut in Banat, la Lugoj, in satele din
jur i in tot cuprinsul judetului Severin. Sint indeosebi ne-
gustora§i, multà lume nevoia0, multi fo§ti rebeli§ti". 2
Boerimea insà, §i in primul rind cea craioveanA, incape
la Sibiiu, in preajma creditelor de totdeauna, acordate cu
larghetà de Casa Hagi Pop. In fruntea acestei boerimi pàs-
torea episcopul Galaction al Rimnicului. 3
Dar boerii munteni, Mima §i gindul viu al tärii, pornesc
in altà parte, spre Bra§ov, pe vechile drumuri de negot de
pe Valea Prahovei, bintuite cumplit acum de pandurii rAz-
letiti §i de arvatii" jefuitori. 4
Cetate a fástrktilor valahe, Bra§ovul cuno§tea de vea-
curi popasurile lungi, obosite i triste, ale atitor alti fugari
din vremi, domni, arhierei, boieri i negustori, nApustiti din

1 Lista boerilor räina0 In Bucure0i la Virtosu (Emil), Tudor Vladimirescu

p. 151 ; Cf. 0 Urechia (V. A.), Istoria Romfnilor, XIII, p. 137 sqq.
2 Cf. BoroS (loan), Rtiscoala lui Tudor Vladimirescu i refugialii fri judeful
Cara5-Severin In Transilvania", Sibiiu, 1921 (LII), Nr. 5, p. 359-377. Se
dau I liste amAnuntite de toti bAjenarii.
3 Lista boerior sibieni la Bulat (T. G.), Märturii din timpul revolufiei lui
Tudor Vladimirescu In Revista Istorica", 1926 (XII), No. 7-9, p. 199-203 ;
cf. 0 Popescu (Mihail), Contribuliuni documentare la istoria revolutiei din .r82r
In Revista Arhivelor", Bucuregi, 1927, p. 219.
4 Cf. Ureche (Nestor), Drumul Brapvului, Bucure0i, 1913, passim.

IV

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

tara unde incepea, poate, alta domnie, poate prápád turcesc,

poate cium.ä. De astä dat6, räzmerita aducea. in chervane
imbulzite si plMe ochiu, aproape toatä protipendada Prii
Rominesti. Multi din acesti boeri cu bärbi mai bätuserá,
poate, la inceputul aceluias veac, aceleasi drumuri de bkjenie,
cäutind si atunci azilul si mintuirea cätre care nämiau acum. 1
Pe sträzile de umbrá si taifas ale Brasovului se räspindeste
un val de bucurie inecatä in tristetä and, veniti pe dru-
muri si cu mijloace diferite, se regäsesc si se imbatiseazà,
evghenisti, boerinasi, functionari si negutAtori, stäpinii tra-
fasi cu clientii modesti si umili, toti ocrotiti de pulpana
arhiereaseä a mitropolitului Dionisie Lupu 2 si a celor doi
episcopi, Ilarion al Argesului si Gherasim al Buzkilui. 3 Iar
pentru boerii divaniti e o mingiere si un sprijin faptul a
regäsesc aici pe väduva si copiii räposatului lor fost domn,
Alexandra Sutu, fugiti mai demult din Bucuresti, in haine
täränesti. 4 Iatà dar cum, pe nesimtite, Ardealul se umple
cu Valahi, 'Mat contemporanii socotesc di slut cel putin
17.000 suflete adiipostite in Lugoj, Sibiu, Brasov si toate
satele dealungul frontierei. 5 Indeosebi Brasovul ajunge

1 Pentru rolul politic al Brasovului, Mainte 51 dupA 1821, cf. Iorga (N.),
Studii 0 documente, X, p. 229-250; ibidem, XI, p. 190-204; idem, Harmer-
zaki, X, p. LXVI-LXXIV; Cf. si Iorga (N.), Opinions pernicieuses d'un mau-
vais patriote. (Articles de critique et d'histoire, publiés dans l'Indépendance
Roumaine). Bucarest, 1904, p. 61-168 : Partis politiques en Roumanie au
XIX-e sikle. A propos des mémoires du Logothete N. Soutzo. Cf. si Xenopol
(A. D.), Is'oria partidelor politice In Rominia, Bucuresti, 1910, passim. Cf.
si Muresianu (A. A.)., .tiri noud despre refugiaiii munteni la Brapv In se-
colul al z8-lea §i in reismerita dela 1821 in Tara Birsei", Brasov, 1930 (II),
No. 1, p. 13-15.
2 Mitropolitul Dionisie aducea cu el, In Brasov, odoarele si documentele
Mitropollei, pe care le dA, cu inventar, In pAstrarea PrimArlei Brasov (Acade-
mia RominA, ms. 1660, f. 98-102; ibid., rns. 1063, f. 354, 360).
3 Lista boerilor acivati la Brasov e datA In Virtosu (Emil), Tudor Vladi-
mirescu, p. 149-151; cf., mai departe, nota dela p. 141. Cf. la Academia
RomMA, ms. 1063, f. 380 si Bis. Ort. Rom., XVII, (1893), p. 402-405.
4 Cf. Soutzo (Nicolas), Mémoires... Vienne, 1899, p. 40-41; cf. si Popescu
(M.), Contribuguni, p. 194.
5 Cf. Bulat (T. G.), Marturii, p. 199-203.

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSIT

inteatita cetate valahä, incit contele Gyulai Lajos dä ca

sigurä cifra de 12.000 suflete. '
Adäpostiti asa dar cei mai multi si mai importanti in
Brasov, boerii, dupà primele clipe de efuziune si nedume-
rire, revin la vechile raporturi dintre ei, asa cum le prac-
ticaserä in tam in care-si läsaserä aproape toate averile, dar
foarte putine deprinderi. i astfel, treptat, treptat, cercurile
sociale inguste de altädatil se refac. La restabilirea acestei
atmosfere nu putin va fi contribuit si familia räposatului
domn, care intelegea sä mentinä si sä cultive ierarhia si
protocolul in relatiile de aici cu marii boeri, plecatele lor
slugi domnesti de altà"datà. Sä nu uitärn ea' tinerele vlästare
de domn, In afará de studiile destul de limitate, se preo-
cupau numai de distractii, plimbäri, vizite si, In special,
viatori.2 Frecventeaz6 deasemeni reprezentatiile de operá
italiang, date de o trupä pe care la inceput soarta o svir-
lise In Bucuresti, tocmai in clipele turburi ale apostasiei".
Neavind nici mäcar rägazul de a-si aierisi costumele din
geamantane, trupa trecuse fugarä muntii si debuta la Brasov,
aplaudatä, bisatä si gratulatä de aceiasi nobili spectatori
pentru a cAror delectare se gräbise sä viná In Tara Romi-
neascä. Cuvioasä perseverare si atentie a destinului l Cäci
bästinasii Brasovului n'au prea gustat aceste spectacole,
tinind sä nu se amestece cu Valahii, care constituiau, astfel,
un fel de colonie aparte, foarte numeroasä.
Dar mijloacele fugarilor sint màrginite, inainte viitorul
nu-si deseneazá conturul, si deaceea prezenta boerilor la
spectacole devine din ce in ce mai rará, pinä chid trupa e
silitä sä plece. 3 Vremea desfätärii trecuse. Incepea ispäsirea !
Era foarte natural si foarte explicabil ca localnicii sä nu

1 Cum lsi pelreceau timpul boierii refugiali la Brasov In urma revolufiei

lui Tudor Vladimirescu? [de] I. P. V. In Drumul nou", Cluj, 1931 (I), Nr.
126 din 17 Octomvrie.
2 Cf. Soutzo (N.), Mémoires, p. 40-41.
3 Cf. Soutzo (N.), Mémoires, p. 44-45; cf. §i Cum tsi petreceau limpid
boierii refugiati la Brasov In Drumul nou", Cluj, 1931 (I), Nr. 126 din 17
Octomvrie.

VI

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

se amestece prea mult intre acesti strgini, sg nu-i priveascg

deloc favorabil si nici mgcar cu ochii prietenosi ai intele-
genii. Continua paradare si petrecere a boerilor valahi, mai
ales a celor din jurul familiei rgposatului domn, aducea, in
tihna cetätii burgheze, crescutä si trgitá dupg tipicul chesaro-
crgiesc, luxul, fastul si disputa zgomotoasä a Orientului.
Ochiul invidiei privea superior toatà aceastä frgmintare. Iar
in cercul boerilor valabi se simt bine doar nobilii ardeleni, un-
guri mai ales, bucurosi de o societate distinsg, care sg le
umple monotonia existentei. 1 Ceilalti, insg, nu admit ame-
stecul acestor strgini in ritmul traiului lor si nu pricep cum
oameni in suferintä nu-si pgrgsesc, cel putin acum, tabietu-
rile, petrecerile si trufia. De aceia, in pling stradg, räsung
apostrofa durg, zvirlità ostentativ si nemilos : Ce cauti aici?
Du-te in tara ta !" 2
i totusi, boerii cu giubele, cu bärbi si cu islicuri, fan-
tome demodate ale unui Orient ciudat, au dus doar la in-
ceput o viatil mai veselg, lipsità de griji, bucurosi fiind de
bucuria mintuirii si a revederii, si in asteptarea unui viitor
luminos. Repede insg, odatä cu cele de pe urmg zile de
varg, traiul le devine modest, cu palide reminiscente doar
din viata de lux trgitä altädatä in Valahia.
Totodata, autoritgtile chesaro-crgiesti incep sg se intere-
seze efectiv de acesti oaspeti nepoftiti, si. sà ia mgsuri. In
primul rind, de comun acord cu boerii, se orindueste un
fel de comisar al guvernului, care sg aducà la cunostinta
bgjenarilor dispozitiile si comunicgrile oficiale ce-i privesc,
infgtisind si sustinind, pe de al-CA parte, doleantele, nelinistile
si pretentiile acelorasi bgjenari la autoritgti. Comisarul astfel
orinduit este Iordache Florescu.3 lath' cum, in virtutea acestei
intelegeri, Primgria Brasovului, recunoscind oficial pe boerii
1 Cf. trisemniirile contclui Gyulai Lajos In Drumul nou", I, Nr. 126 din
17 Octomvrie 1931.
2 Cf. Soutzo (N.), Mémoires, p. 45.
3 Cf. Papazoglu (Major D.), Varieläji In Pressa", Bucure5ti, 1872 (V),
Nr. 215. Lui Iordache Florescu li recunosc boerii, la 21 Fevruarie 1822, toatil
minim depusä, dindu-i si un Inscris solemn (inedit).

VII

www.digibuc.ro
 KUIL VIETO SIT

mari ca reprezentanti autorizati ai regimului legal din Tara

RomineascA, refugiat incidental la Brasov, le trimite, spre
judecare, pricini pendinte intre impricinatii aflati in refugiu
pe pAmintul chesaro-crAiesc. Boerii, insä, inteleg sá se recuze
singuri, nefiind volniciti" cu porunc6 domneascä. 1
Pe de altä parte, aceleasi autoritAti incearcä sA-i neutra-
lizeze, spre a IndepArta, cu un ceas mai devreme, din fata
localnicilor, spectacolul acesta, dizolvant pentru ordinea pu-
blicA, al unor ref ugiati politici, turbulenti si pretentiosi. Se
temeau anume ca nu cumva duhul rAzvrAtirii sA pAtrundä
si intre supusii, iobagi sau burghezi, linistiti si credinciosi
IAA atunci. SA nu uitAm cà grija avea, in 1821 an al rAz-
vial irilor un fundament real, mai ales inteo monarhie
poliglotA ca Austria, cu element rominese destul de numeros
si situat tocmai pe plaiurile unde poposiserà bAjenarii valahi.
Iar, pe lingä acestea, Austria era destul de frAmintatA si preo-
cupatà de turburArile din Italia, indirect de cele din Spania,
pentru a cAror rezolvire se vor strAdui insuficient congresele
din Troppau, Laybach si Verona, intre 1820-1822.
De aceea, regimentele de granità primesc ordine categorice
in acest sens. Cei ce aveau sA treacA de acum Inainte peste
cordonul frontierei, urmau s'A fie strict cercetati si, dovediti
eteristi sau rebelisti, trebuiau sA fie indrumati, supt pazA,
in Bucovina. 2 CautA totodatA sä scape si de boerii refu-
giati la Brasov, incercind Mtn sà-i aseze pe toti in satele
din jur, pretextind o mai lesnicioasä aprovizionare. Boerii,
insA, in cap cu mitropolitul Dionisie, protesteazA cu tArie,
si in cele din urmA se renuntà la acest project 3, pentru a
se reveni cu altul. Astfel, in vederea iernei care se
apropie, li se cere boerilor sA se reintoarcA la vetrele lor,
sau sA decidA In ce stat din Germania grit dispusi s'A se
1 Academia RomfnA, ins. 322, f. 211 ; copie, din 28 Mai 1821.
2 Cf. Sotropa (Virgil), Zavera din 1821 f i regimentul ndscludean. Din Anuarul
Institutului de istorie nalionald", IV. Bucuroti, 1927, p. 135-143 ; cf. §1 Borol
(Ioan), Reiscoala lui Tudor Vladimirescu, p. 359-377.
3 Cf. Murelianu (A. A.), Siiri noel despre relugiafii munteni la Dram
In Tara Blrsei", 1930, No. 1, p. 13-15.

VIII

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

stabileascá 1. Evident, nici aceasa incercare nu putea duce

la rezultat favorabil, boerii Intelegind sá nu-vi mi§te talpa
din locurile de unde aflau mai lesne i mai adevárat cele
ce se petrec in patrie aceasta era hrana lor zi1nic, ga-
zeta cotidianá , nádájduind sá primeascá i ajutoare VA-
ne§ti tot de acolo. Oriunde aiurea, ce §i cine le garanta
existenta ?
Ordinele acestea porneau dela G. G. Bánffy, guvernatorul
Ardealului, i ajung neapárat i la Sibiu. Printr'unul din
aceste ordine se cerea §i aici o cercetare amánuntità a re-
fugiatilor, iar cei dovediti a fi fost inclinati" cu Ipsilanti
sá fie trimi§i supt paid in Bucovina. 2 Iar a doua zi dupà
acest ordin urmeazá un altul, care cere sá se arate bájena-
rilor sáraci cà dela casa impáráteascá n'au nicio nádejde
de ajutor", §i, in consecintà, pentru lini§tea tuturor, mai
bine ar fi sri se intoarcá de indatá la vetrele párásite. 3 In
rilspunsul lor amrirît, boerii sibieni aratá cá, devi Greci de
neam, sint stabiliti demult in Valahia i insurati cu pámin-
tence, in Oltenia. N'au avut nicio legáturá cu Ipsilanti, pe
care nu 1-au vázut, nu 1-au cunoscut, §i nici corespondentà
intre ei n'a fost. Sint fugiti doar de frica eteri§tilor §i a re-
beli§tilor. Sri li se ingilduie, deci, a rámine locului piná la

1 Cf. Papazoglu (Major D.), Varieldfi In Pressa", 1872 (V), No. 215.
Singuri Mitropolitul Dionisie §i Grigorie Baleanu se strAduiesc cumpere
cite o casA la Buda, IncA de la Inceputul lui lunie 1821, prin mijlocirea lui
Zaharia Carcalechi, cunoscutul tipograf §i editor. Stim astfel despre casa mi-
tropolitului Dionisie cà purta Nr. 736, In mahalaua Taban, fostA proprietatea
lui Frant Debelilii, care o vInduse pentru 3950 fiorini hIrtie. CumpArInd-o,
mitropolitul devine sudit al Ungariei. RenuntA, InsA, sA se strämute la Buda,
§i casa rAmine InchirlatA lui Carcalechi, care o i cumpArA In Octomvrie 1825,
prin mijlocirea negustorului de acolo, chir loan Papacostea.
Dcspre so irta easel cumpArate pentru Grigorie Bbleanu nu Itim nimic. (Mi-
tropolia Bucurelti, Arhiva veche necatalogatd. Dosar Nr. 46, din Martie 1834 :
Dela In pricinile rAposatului mitropolit Dionisie" (179 f.). NotArn cl in timp
ce-5i cumplira casA, Dionisie se ImprumutA cu destui galbeni dela Al. Filipescu
Vulpe (cf. Virtosu Emil), Tudor Vladimireseu, pl. 149).
2 Academia Rominil, ms. 1063, f. 356 ; copie romineascA. Ordinul e din 20
August 1821.
3 Ibidem.

IX

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

lini§tirea tärii. i Tirziu, Bánffy le cornunicä din Cluj vestea

cea bunä, cà pot rämine pîná vor pleca otile turce§ti i se
va a§eza tam. 2 Aceia§i veste bunä ajunge in cele din urmä
§i la Bra§ov.
Siciiti de atitea ordine §i. contraordine, citiva boeri prind
prilejul §i se intorc in patrie, indatä ce primesc primele ve§ti
mai lini§titoare de acolo §i chemäri stäruitoare. Intre ace§tia
e Barbu VAdirescu §i, putin mai tirziu, banul Grigore Ghica,
viitorul domn. 3 Singurul care se simte bine in Austria e
banul Grigorie Brincoveanu, cu proprietäti in Ardeal §i tratat
ca print al Imperiului.
Dar vremea trecea, resursele tuturor sleiau §i nici un yin t
de sigurantä nu rasbätea pentru ei din patria ocupata de
otile turce§ti. Ba, dimpotrivä ! Ecoul jafurilor *i al omo-
rurilor ajungea crescut, zanganind talgerele metalice ale groazei
la urechile lor. Totu§i In cele din urrnä, boerii din Sibiu se
reintorc i ei, intemeiati pe asigurarile date de autoritatile
chesaro-crAie§ti, carora le cer, unia. favoare, sa ingäduie
ea familiile lor sä räminä pe loc mai departe, IAA la intro-
narea deplinei lini§ti in tara 4.
Odatà cu anul 1822, räminerea bäjenarilor valahi in
chesaro-cediesc era un fapt asupra cAruia nicio con-
testatie nu-0 mai avea rostul. Dacà unii fugiserà din Valahia
numai de teama jafurilor, ceilalti, cei mai importanti, apu-
caserá calea aceasta deoarece, fiind recunoscuti ca rusofili,
pärta§i sau numai simpatizarrti cu revolta lui Tudor Vladi-
mirescu §i a lui Al. Ipsilanti, se puteau a§tepta in mice clipä
la primejduirea vietii. De aceea, vor rämine surzi la toate
chemärile din tall, atita vreme cit Valahia continua sä fie

1 Cf. Bulat (T. G.), Meirturii, p. 199-203. Nota boerilor e din 13 Septemvrie
1821.
2 Academia Romlnü, ms. 1063, f. 356, 359 ; copii romInesti. Cf. si Bulat
(T. G.), Meirturii, p. 199-203.
3 Lista tuturor In VIrtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 150-151 ; cf.
Urcchia, Istoria Rominitor, XIII, passim.
4 Cf. Bulat (T. G.), Märturii, p. 199-203. Nota aceasta a boerilor e din
13 Octomvrie 1821.

www.digibuc.ro
 LNTRODUCEILE

ocupatil de ostile turcesti. E adevgrat, insg, rgingseserg destui

de putini, iar obligatia autoritgtilor chesaro-crgiesti fatg de
ei era nulg. Numai in Banat, sgrgcia evidentg si striatoare
a bgjenerilor nevoiasi e usuratg de autoritäti cu mici aju-
toare bgnesti, din primgvarg ping in toamna anului 1822 ;
atunci pornesc i acestia spre patrie 1.
In asteptarea unor conjuncturi favorabile pentru intoar-
cerea färg primejdie, unii boeri aveau sg rgming 3-4 ani,
si mai mult chiar 2. Perspectivä cu atit mai sumbrg, cu &It
vinduserg multe din obiectele de pret aduse din targ, iar
pe celelalte le amanetaserg pentru imprumuturi. Nimeni nu
se argta dispus a le mai acorda imprumuturi, nici chiar
ipotecä asupra mosiilor din targ, dela care dealtfel nu mai
primeau de mult veniturile. Dintele mizeriei incepe sa-i muste,
mai ales ea' la Brasov se aciuiazg i unii boeri veniti din Sibiu
cu lipsa dupg ei. dar pe toti implorind mila impgra-
tului Rusiei, cgruia Ii cer imprumut 500.000 ruble asignate,
cu ipoteca asupra moii1or. Jalba, datata 31 mai 1822, nu
stim sä se fi bucurat de altfel de rgspuns, cleat de un ref uz
politicos. 3 Ajutor cer boierii i lui Grigorie Ghica Vv., hi-
ritisindu-I pentru suirea in scaunul Tàrii Rominesti. Si-i
räggduesc sa se intoarcg in patrie, daca li se trimit banii
trebuinciosi. 4 Aceleasi doleante le exprima i separat mitro-
politul Dionisie, tot la 11 Octomvrie 1822, adäugind insg
motivele cu totul personale, boala, care-I impiedicg sä
se intoarcg prea curind. 5
Calvarul acestor fugari se sfirseste abia odatä cu inche-
ierea tratatului dela Adrianopol i ocuparea principatelor
de ostile rusesti. Cäci in Brasov rgingseserg ping la urmä
toti cei gray compromisi politiceste in fata Turciei, din pri-
cina atitudinei lor rusofile in timpul rgscoalei lui Tudor. Si
1 Cf. Boros (Joan), Rdscoala lui Tudor Vladimirescu, p. 359-377.
2 Cf. Hurmuzaki, Supl. I 4, p. 324-325.
3 Cf. Aricescu, Acte justificative, p. 184-185. Ciorna originalä, francezil
greack scristi de Alexandru Vilara, la Academia Romin5, ms. 1155, f. 289-290.
4 Cf., mai depute, No. XLIII, p. 167-172, din 11 Oct. 1822.
5 Cf. No. XLIV, p. 172-178.

Xl

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

atitudinea aceasta se manifestà si dupá rAscoalà, In refugiu,

in toate formele cu putintä : felicità pe impäratul Rusiei
de ziva numelui, sau exprimA condoleante la moartea lui,
in sfirsit, boerii rusofili nu scapà nici un prilej de a-si ma-
nifesta vizibil sentimentele si preferintele politice. *i pà-
tania lui Alexandru Vilara care, indräznind sà se intoarcä,
in Bucuresti, la 1823, pàtimea surghiunul dela Stara Zagora
(Eski Sagra, in Bulgaria), i a fost concludentà pentru rámi -

nerea mai departe a unora din boeri in Brasovul sigurantei.

Cel mai greu lovit de acest exil quasi benevol va fi mitro-
politul Dionisie, depus din scaun in Decemvrie 1822, 2 ale
cgrui plingeri vor rAsuna de atunci an de an, mai umilite
si mai desnädAjduite. Totul va fi in zadar, cAci ii va lipsi
sprijinul efectiv si sincer al Rusiei, in care isi pusese toate
ntidejdile incA din clipa in care, la 1819, fusese uns mitropolit. 3
Singur episcopul Ilarion al Argesului isi va redobindi, prin-
tr'un joc al intimplärii, destul de tirziu, scaunul arhieresc, pier-
dut tot din pricina emigrArii politice din 1821.
*

il cercetrun acum aspectul politic al acestei retrageri stra -

tegice a boerilor la Brasov.

1 Cf. Hurmuzaki, Supl. I 4, P. 321-322 ; ibid., X, p. 222-223, 228-229,

258 ; lorga (N.), Acte # fragmente, II, p. 665-668, 682-683, 685-686, 695;
cf. la Academia Romink .Rapoarte consulare austrtace. Bucuresti, 1823-1824,
passim ; ibidem, ms. 323, f. 151-152 si ms. 1080, f. 106-109; cf. si la Ar-
hivele Statului, Administrative vechi No. 2430 (269, 282, 284, 298, 337).
2 Arhivele Statului, Administrative vechi, No. 1154.
3 Hurmuzaki, X, p. 601 sqq. Cf. si Erbiceanu (C.), Cronicarii greci, Bucuresti,
1888, p. XLIX--LIII ; cf. la Academia RominA, ms. 1660, 1. 44, actul original
prin care Dionisie, la instalarea In scaunul mitropilitan, fäghdueste sa cearii
si sA urmeze Intru totul dispozitiile date de Al. Pini, consulul Rusiei la Bu-
curesti.
La 25 Ianuarie 1823, boerii din Brasov li dau Inscris lui Dionisie, a a
lucrat numai pentru patrie si biseria, aceasta In nädejdea ca se va revenl
asupra inlaturärii din scaun (Publicat, incomplect, de C. Erbiceanu In Hi-
serica Ortodoxd Romtnti, XXVIII, P. 1005-1006 ; copie la Academia Ro-
ming, ms. 1063, f. 334. Originalul ibidem, ms. 1068, 1. 27, 32).

XII

www.digibuc.ro
 IN MODE:CUE

Inc6 dela inceputul apostasiei", Tudor Vladimirescu mär-

turiseste credinta sa inteo misiune mesiani0, (Iatà lui de
natiune. Aceasta l-a luat cu silnicie, ca sä-i fie chiverni-
sitor" 2 in lupta prin care îi cere dreptAtile cele robite de
Fanarioti". 3 *i nu va osteni repetind pinä la moarte, zàrilor
oamenior, crezul acestui inceput de veac. In inima, in
glasul i in scrisul s6u, cuvintele fard i dreptale, dävalnice
cotropitoare ca vuetul oceanului, cäpätau un sens miste-
rios, tragic, asemeni unui oracol al destinului, izvorif din
adincurile firii. De aceea, in preajma intràrii in Bucuresti,
inceareä o reconciliere cu boerimea, spre linistirea Ora si
inläturarea luptelor fratricide. i o spune aceasta public,
färä reticente : Fratilor, citi Mat s6 se sting6 in ini-
mile dumneavoastrà sfinta dragoste cea atre patrie, adu-
ceti-vä aminte ca sinteti pärti ale unui neam 1" 4 Cu acest
prilej, concesii face mai ales el, detinätorul unei forte armate,
care i-ar fi putut impune vointa in fata oricui i oricind.
Pornit deci pe drumul impà&drii, el recunoaste vremelnica
stgpinire", declarindu-se numai un mandatar si executor
al poruncilor ei, 5 ngajduind ca astfel sà dobindeascil mai
lesne, mai sigur si mai legal dreptätile", pentru a cilrora
implinire ridicase un intreg norod. Nictimä a spiritului s'äu
excesiv legalist, Tudor nu intelege sä profite in totul de si-
tuatia odatá creiatà. i nici nu cautà sg provoace aceastà
situatie. Uita, pared, amarul gust de venin ce-i picurase in
suflet o viatä intreagg, smulgindu-i odinioarä accente de
revoltà impotriva boerilor, cari, impreunä cu domnul grec,
pcmàniserà tam, läsind pe locuitori mai goi cleat
mortii cei din morminturi !" 6

1 In serisoarea atre clucerul Ralet (Aricescu, Acte justificative, p. 48).

2 Scrisoarea care divan (ibid., p. 52).
3 Apud VIrtosu (Emil), Tudor Viadimirescu, p. 102.
4 Proclamatia dela 20 Martie, ajunul inträrii In Bucuresti (Arlcescu, Acte-
justificative, p. 128-129).
5 Cf. VIrtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 81-83. Evenimentul acesta
crucial se parafeaza la 23 Martie 1821 (Ibid.).
6 Aricescu, Acte justificative, p. 23.

XIIL

www.digibuc.ro
 EMIL VIIITosII

Spre a ci§tiga dar in intregime colaborarea celor impotriva

cgrora se ridicase la inceput, Tudor se gräbe§te sä scrie §i boe-
rilor fugiti cu mult inainte la Bra§ov, invitindu.i sà conlu-
creze cu el §i cu ceilalti boeri rAina§i in Bucure§ti, spre a
infäptui, papic, reformele necesare unei bune intocmiri a
tärii. Aratà totodatà de ce pune atit de mare pret pe a-
ceastà conlucrare : boerii din Brapv Sint liberi, pot deci
lucreze in tihnä" pentru binele ob§tesc, fàrà teamä de ni-
meni §i nimic. Iar perspectiva deOrtsarii le va ajuta sh" gä.
seasc6 drumul cel drept spre mintuire. Ii previne Insà, ho-
-Cara, c'd de acum inainte nu mai e cu putintà impilarea
cit de micà a norodului, al cilruia drept la o viatri mai bunil
e mai presus de orice discutie. 1
Ce-au rilspuns boerii, nu tim. Ne putem, totu§i, inchipui !
Probabil, însà. nici n'au binevoit sA faspundä.
Consecvent atitudinei adoptate, Tudor acceptà §i suporti.
existenta unei cirmuiri legale, umbrà de autoritate vegetind
supt scutul autorintii lui tortionare consultà, chiar, a ceastà
autoritate, atita thnp cit crede cA puntea intelegerii nu e
ruptà intre ei ; atita timp cIt e convins de sinceritatea vre-
melnicei cirmuiri" in a accepta noua stare de lucruri ca
necesarti §i legitimà, i a conlucra la redobindirea drep-
tàtilor", pe cari tocmai aceastA armlike le pusese, cindva,
supt obroc. Si le cere continuu, cu patos, sprijinul moral,
dar mai ales material. 2 Chid i§i dà, insà, seama cá drep-
tAtile" norodului nu intrau ca atare in calculele politice ale
a cestei boerimi nesincere, ce indrgzne§te sà-§i permità chiar
iluzia unei libertAti i vointe proprii, Tudor aresteazA toate
bArbile", intre ele §i pe mitropolitul Dionisie, §i le sec-
festreazA in palatul dela Belvedere al lui Dinicu Golescu. 3

1 VIrtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 96.

2 Cf. intreagd corespondenta dintre Tudor si Al. Filipescu-yulpe, repre-
zentantul divanului la Virtosu Emil, Tudor Vladimirescu, passim.
3 Ibidem, p. 135-136, cu notele respective. Pana lucidd i acidd a lui bOr-
dache Golescu ne-a transmis toatd atmosfera dubioasd In care ,,masinau",
pentru patrie, boerii. Cf. Virtosu (Emil), lordache Golescu i Intim plärile anului
1821 in Viaja Romineascti", 1930, No. 9-10, p. 248-264.

XIV

www.digibuc.ro
 INTRODIJCERE

Pinä la urm, boerii din Bucure§ti au §oväit, aparent, cel

putin, intre intentiile hotgrite §i aspre ale lui Tudor Vla-
dimirescu, comandir al pandurilor, posesor deci al unei forte
de mase, coercitivà, §i intre fiigàduelile dulci, de modsä veche,
ale lui Alexandru Ipsilanti, c'Apetenie a celor ce n'aveau nici o
legàturà cu Tara Romineased §i destinul ei. Altfel vorbind,
Tudor este reprezentantul tipic al spiritului rural §i local,
legat de glie §i in nemijlocitil legtiturà cu realitAtile imediate
§i eterne ale neamului, pe and Ipsilanti reprezintà spiritul
aristocrat, cu generozitate, care nu cost5, in gesturi §i cu-
vinte, urmilrind teluri depAr Late §i ambitioase, in afara con-
tingentelor romine§ti de timp i spatiu. unul §i altul, in
scopuri diferite, incercau a cirmui tara cu ajutorul boerimei,
razim legal al actiunilor lor ilegale, sau, mai degrabil, suprale-
gale. 2 Cindva, Ipsilanti Ii §i cherna pe boerii din Bucure§ti, la
Tirgovi§te, supt pretext ea' de acolo vor putea intra mai
u§or in legaur% cu cei refugiati la Bra§ov, §i, de comun
acord, vor lucra astfel la indreptarea thii. 3 Iar pentru no-
rodul chinuit, dornic de o viatà nou5. §i de aceea lesne in-
creeritor §i uitàtor, Ipsilanti nu uin sà reediteze, mai putin
dur, adeNnsirurile crude rostite de Tudor odinioaril impotriva
boerimei, adAugind : Fiti bine incredintati c6 a trecut acea
vreme intru care glasul norodului se auzea putin in urechile
stàpinitorilor !" 4 Si, mai tirziu putin, crede prudent §i ne-
cesar sà prezinte Valahilor §i un larg program de revendi-
61ri politice, nAdgjduind, astfel, su-i atrag6 cu totul de partea
sa, mai ales and is§i dà searna cä planul de a stràbate cu

1 Cf. [Iorga (N.)], La psyschologie des Y psilantes. (La Nation Roumaine",

Bucarest, III (1930), No. 552 din 29 Octomvrie).
2 Ipsilanti, la 5/17 Martie 1821, din Roman, se adreseazit mitropolitului §i
Intregului divan al Prii Romlnelti, cerind Intre altele, provizii i conace
pentru ostali (Aricescu, Acte justificative, p. 98-99). Cf., mai departe, No.
XIV, p. 61-62; cf. §i Urechia, Istoria Rominilor, XIII, p. 74.
3 VIrtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 135-136 ; cf. i Urechia, ibidem,
p. 74.
4 Cf., mai departe, No. XXI. Aricescu (Acte justificative, p. 100-101)
dateazA acest text : Foclani, 13 Martie 1821.

XV

www.digibuc.ro
 FALLL VIRTOSEI

cetele lui pin6 in Grecia, spre a o elibera, este irealizabili

Iatä-1 deci pe Ipsilanti schitind revendicàrile valahe : domn
pämintean, adunare ob§teascA, formata din unul sau douil
corpuri legislative, compusä din reprezentantii ale§i ai tu-
turor claselor sociale ; armatà nationalá, §coli. 2 In prealabil,
Ipsilanti consultase, se pare, §i pe unii din boerü pàminteni,
in orice caz §i pe vornicul Grigorie Bàleanu, care, a doua
zi dui:A lansarea acestui program, Ii §*1 trirnetea, spre cenzurri,
un proiect amänuntit §i motivat de toate nevoile
proiect pe care autorul lui se &idea sà-1 trimità i
Rusiei, pentru a-i asigura codificarea i punerea in
aplicare. 3 Notäm deci, ca un fapt demn de relevat, preo-
cuparea aceasta a lui Ipsilanti de a de§tepta, politice§te,
Tara RomineascA, devi totul nu e decit un simplu pretext,
stingaci mascat, de a càpäta de partea lui o fortä in plus
pentru redobindirea independentei Greciei. In orice caz, nu
Ipsilanti era in drept §i. in mAsurà sá acorde aceste bine-
faceri, mai ales cà nimic din atitudinea sa pe pAmintul Tàrii
Romine§ti nu dovede§te vreo intelegere pentru existenta
tragicà a acestui neam i nici o dispozitie efectiv binevoitoare
pentru prezentul acestui neam.
Revenind la Tudor Vladimirescu, sá arätäm §i un alt aspeCt
al räzveátirei. Convins, organic, de caracterul legalist pe care
trebuia sà-1 imprime revoltei sale, Tudor nu uità cá numai
armonizind i sincronizind mi§carea sa cu cea din Moldova,

1 Cf. mai departe, No. XX, p. 68-70. Aceste frigiidueli ale lui Ipsilanti
fac parte din programul schitat la Inceputul revolutiei, de a clstiga de partea
revoltci sale toate popoarele elate supt jugul Turcilor. In acest scop Incepuse-
tratative, neisbutite de altfel, l cu Slrbii, la inceputul lui Ianuarie 1821. (Cf.
Yakschitch (Grégoire), L'Europe et la resurrection de la Serbie (1804--1834).
Paris, 1907, p. 416 sqq. Cf. si Archives des Affaires Etrangères, Paris, vol.
234 (Turquie, Correspondance politique, f. 9-12).
2 Aricescu, Acte justificative, p. 154 (Proclamatie ditre Romini, din 19
April 1821).
3 Cf. mai departe, No. XXVI, scrisoarea lui Bäleanu, din 20 April 1821.
Proiectul e In copie la Academia RomInA, ms. 322, f. 124-127. Un portret
al lui Bäleanu, lucrat de pictorul Lecca, e dat la Iorga (N.), Ilustrafia ceirfitor
romtne§ti 1860-90 In Almanahul Graf icei Romtne, 1928, Craiova.

XV

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

va putea realiza tot binele dorit. Muntenii, Moldovenii erau

doar Romini, adicä de acelaq neam, cu aceleni nAdejdi, su-
ferinte, deopotriv'd indreptätiti la o existentä omeneascA
romineascL Dar, pe lîngä acestea, mai vioaie i mai indedz-
neap. politice§te, Moldova II putea sluji de indreptar politic
fár6 gre§, dindu-i i sprijinul moral trebuincios, date fünd izo-
larea i nesiguranta in care se afla, mai ales in ceeace prive§te
relatiile cu Poarta. Con§tiinta unitätii rominismului sälä§luia,
a§a dar, demult in fundul sufletului acestui simplu comandir
de panduri, tedit pe plaiurile aspre ale Mehedintilor.
dar sfátue§te §i le cere totodatà boierilor sá intre in
corespondentà cu boerii moldoveni, ca fiind la un Sind §i
inteun glas", cu ace§tia, sä cear'd neinfricati drepfätile"
acestor dou'd OH, Muntenia §i Moldova. 1 Dar i boerii se
gindiserà, cu mult inainte, la aceasta, nu însä pentru a cere
Impreunä cu Moldova drept5tile", ci, ironie a soartei, pentru
a chibzui impreunà inilbu§irea fäscoalei lui Tudor ! 2 Singur
banul Grigorie Brincoveanu se gindise la un moment dat
in sensul vederilor lui Tudor, dar mult inaintea lui. 3
Relatiile astfel incepute nu §tim s6 se fi continuat cu reci-
procitate din partea Moldovei. 4 Poate ar fi fost spre cel mai
1 Virtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 102-103 ; scrisoarea e din 5
Aprilie 1821.
2 Boerii munteni fi scriu lui Mihail Sutu, domnul Moldovei, la 2 Fevruarie
1821, (Textul In Erbiceanu (C.), Via/a qi activitatea literard a prolosinghelutut
Naum Rimniceanu. Bucuresti, 1900, p. 86-87).
3 La 2 Martie 1821 ; cf. mai departe, No. XIII.
4 La 29 April 1821, e trimis, cu scrisori ale boerilor rnunteni c5tre mitro-
politul Veniamin, la Iasi, un Sion. Räspuns nu cunoastem la acest fnceput.
(Cf. Vfrtosu Emil, Tudor Vladimirescu, p. 137).
Se Infiripeazá apoi, fn 1822, o corespondentá foarte scurtä Intre mitro-
politul Dionisie, din Brasov, cu mitropolitul Veniamin al Moldovei, refugiat
la Colincduti (Basarabia), Dionisie cerind a i se comunica stirile cu caracter
politic referitoare la cele douä principate. (Erbiceanu C.), Is'oria Mitropotiei
Moldaviei. Bucuresti, 1888, p. 150-151, 238. Gf i Bis. Ort. Rom., XXVIII,
p. 891). In schimb, boerii moldoveni au un informator special la Sibiiu i Bra-
sov, care le comunia toatä frAmintarea de idei ce agità boerimea munteanä de
acolo. Informator e un anume C. G., de a cärui scrisoare, foarte importantA,
vom vorbi mai departe. (Erbiceanu fn Bis. Ort. Rom., XVII (1893), p. 402

XVII

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSIT

mare bine al Tarii RomInesti. Caci, atunci, in Moldova, isi

filcea kc In constiinta cetateneasca un puternic spirit liberal,
spiritul novator". Acestui spirit, orientat in interior spre
o democratie cit mai largä si desmormintare a vechilor tra-
ditii, autohton deci, iar In exterior spre o mentinere si in-
Várire a relatiilor cu Turcia, realism, asa dar, de cea mai
bunä calitate, ii va datora Moldova cea dintai reformil po-
liticä in stil mare : Constitutia" dela 13 Septemvrie 1822,
al cArei rol eficient in istoria spiritului public moldovean
se cunoaste. I Dar, in Muntenia, floarea aceasta albastrà a
spiritului novator va fi extrem de rara si timidä. Tinerimea
generoasä o va arbora, entuziast si ostentativ, numai tîrziu,
In 1848. *i. nurnai atunci va primi botezul, cuvint nou pentru
idei demult colportate : bonjurism". Moldova, Insä, prin
tinerimea ei generoas6 si indräzneatä, cultiva in stil mare
aceastà floare distins'ä, incA dela inceputul veacului XIX si
chiar atunci ii va da un nume nou si evocator : car-
vonarismos" = cArvunàrism.Astfel, duhul Moldovei se integra,
nemijlocit in duhul veacului, cAci carbonarii" frAmintau Italia
si, mai aproape, chiar Polonia. In fruntea falangei de cArvu-
nari" moldoveni va stràluci tineretea entuziastil, grandiloc-
yen-Ca' si necrutätoare a comisului IonicA Thutu. Pamfletele
lui, acerbe si drepte, vor trimbita judecata de pe urmà 0-
catelor de lèse-natiune. Iar de carvonarismos" se va molipsi
o mare parte din boerimea Moldovei, si chiar domnul de mai
tirziu, Ionità Sandu Sturza, domnul iluziilor de via-0 noutt
ale Moldovei.
*
* *

405, (II gresit C. V. De altminteri tot textul e prezentat cu numeroase lacune

si erori de JecturA). Pentru acest misterios si prepos informator, pAtruns de
spiritul nou al vremei, cf. Erbiceanu, Ist. Mitr. Mold., p. 205-206, 234. Dcspre
alte legilturi si informatori cf. ibidem, passim.
1 Cf. Erbiceanu (C.), Istoria Mitropoliei Moldaviei, passim; Xenopol (A.).
Primal proiect de Constitulie a Moldovei din 1822 In An. Ac. Rom. s. II,
tom. XX.; Idem, lstoria partidelor politice; Barnoschi (D. V.), Originile
democraliei romfne moderne. Cdrounarii". Constitulia Moldovei de la 1822.
Iasi, 1922, passim ; Cf. si Virtosu (Emil), Un parallel moldovenesc din vremea
Eteriei. (Viala Ronfineasce, 1930, No. 4-5, p. 83-100).

XVIII

www.digibuc.ro
 INTRODUCIRE

Dar cari au fost pretentiile minimale ale revolutiei lui

Tudor Vladimirescu ?
Toate arzurile adresate Portii la inceput, compuse de Tudor
sau supt sugestia lui, depling situatia financiarà i econo-
micà nenorocità a Oranilor, victime ale fiscalitAtii excesive,
venale i nedrepte. Vinovati grit domnul i boerii. Domnul,
pentrucà fiind Grec, trimis direct dela Poarti, n'are nici o
legrtturà cu tar% cu nevoile ei, i astfel, in loc s'o crate, o
despoaie pentru a se imbog4i. Boerii, pentrucà s'au unit
Cu domnul, spre a sal isface làcomia nessátioas'd de cistig
privilegii. Pe deasupra, strginii veniti din toate pgrtile lumei,
dar mai ales Grecii fanarioti, s'au incuibat in trupul tärii
lipitori nemiloase, ii storc toat6 vlaga. Se cere indreptarea
acestei situatii, mai mult ca o vagà postulare principialil
nidimentarg, poate si din neputhrta i nerndarea imediatri
de a sintetiza i articula un program, din nesiguranta i ne-
increderea in solicitudinea Portii fatä de un eventual pro-
gram precis, dar si din tacticà politic6. Pentrucä nu era in-
dreptatà imp otriva Porçii, revolutia nu avea dreptul sà for-
muleze dela inceput pretentii prea precise, prea desvoltate
prea multe, pinti ce nu va fi fost ciipnat atentia,
dispozitia binevoitoare i chiar increderea Portii. Arzurile
initiale au, asa dar, un singur scop : atragerea atentiei
captarea bun'dvointei. Dup'd ce Poarta se va fi convins de
loialitatea rrtzvrAtitilor, de legitimitatea i necesitatea unei
schimbäri fundamentale in principate, atunci partea intere-
satà putea infàtisa pe larg i articulat dorintele, incheindu-se
eventual, un acord. Programul formulat in aceste conditii
avea mai multi sorti de reusità. In sensul acesta putem
observa cum arzurile clstigà, treptat, trepta t, teren pe tà-
rimul formulgrii revendicrtrilor nationale. Si la un moment
dat ajung sà fie precise de tot : cer domn prtmintean, in-
làturarea strAinilor, reforma administratiei, a fiscalitätii si mai
ales reforma raporturilor dintre stsápini i slugi = boeri
tàrani. In schimb, &are divanul Çírii, cererile lui Tudor
sint aproape dela inceput mai categorice i prezentate
imperativ : vrea valorificarea elementului autohton, domn

XIX

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSIJ

pgrnintean, adunare ob§teascá (in virtutea principiului c'd

toate puterile emanä dela natiune); armatà national5., re-
form6 fiscard, Infiiptuità de Adunarea norodului, precurn
§i interventia ca Poarta sà ierte tributul pe 3 ani. 1 Re-
pen' asigurgrile de lealitate fatà de Poartà, 0 crede c'ä
acest program minimal va putea fi 1nfàptuit cu aprobarea
0, in deosebi, cu interventia divanului la Poarn. Reapare
deci acela§ spirit legalist, constatat in toate gesturile lui
Tudor; acestui spirit legalist i se va datori 0 trecerea mo-
tivului initial al fäzvalei" : social-economic, pe al doilea
plan, 2 Inlocuit fiind cu motivul national : Tara RomineascA
numai a Rominilor, ce va deveni leitmotivul intregului
shucium pin6 la moarte al lui Tudor Vladimirescu. 3
*

Cu ce profit se soldeaiá pentru Tara RomineascA zàbovirea

aceasta a boerilor ei de seam5. la Bra§ov ?
Dupà ce viata li s'a orinduit destul de aproximativ, cu
inghluirea 0 concursul interesat al autoritAtior chesaro-
cráie§ti, mintile agere, cu durere pentru suferintele Orii,
dind laoparte prejudecatile cu cari vietuiserà poate pinà
atunci, 10 pun stäruitor 0 continuu cele dou6 intrebAri ca-
pitale : de unde vine 1%111? cum poate fi curmat? Atunci
realitatea le aruned in fata marea lor vin'd, de ani 0 ani.
Ei, boerii, au sfi§iat ultimele zdrente de räbdare pe cari le
mai purta incä, pe trupul stors, tara. In fata ochilor, ca o
explicatie pentru trecut 0 amenintare pentru viitor, li se
nilzare tabloul sumbru al vietii animalice pe care o duc
iobagii lipiti de glie, departe, in tara p6r6sità, TicAloasä
inima mea", va isbucni mai tîrziu Efrosin Poteca, sà" to-
pe§te de focul in care se frig Meth rumlni 1" 4
Pe de altà parte, gilt prea cunoscute 0 nu le vom reedita
aici, accentele cu cari de§teptarea 10 sunä trimbita poaintei
1 Cf. Iorga (N.), lzvoarele conternporane, p. 247-248.
2 Cf. Virlosu (Emil), Tudor Vladimireseu, p. b9-102.
3 Cf. Aricescu, Acte justificative, p. 123, 186.
4 .Biserica Ortodoxd Ronda, XXVIII (1904-1905), p. 1118-1120.

XX

www.digibuc.ro
 INTRODITERE

in sufletul generos al marelui logofät, cärturar si orn de

inimä, Dinicu Golescu. 1 Tabloul acela, al cläcasilor iesind ca
niste dihänii ciudate din fundul bordeelor stilcite, va fi in-
fiorat, desigur, sufletele multor boeri, viziune apocaliptia
pe care singur Dinicu Golescu a asternut-o pe hirtie, ca o
spovedanie. 2 Iatä, in schimb, cuvintele neinfricate ale mo-
nahului Efrosin Poteca, proaspät Tutors din sträinätate, dela
studii 'Mahe de filosofie ; Ogle in fiece silabä clocotul re-
voltelor trecute si croncAnitul surnbru al celor viitoare :
Oh ! Dumnezeul meu, dacä esti drept si iubesti dreptatea,
pentruce nu stingi pe asupritori de pre fata pämitului? $i
skull asupriti sä te släveascä 1 Säracii Rumini ! Säracii
Rumini !" 3
Un punct cistigat, deci : boerii toti recunosc necesitatea
unei reforme. Modalitatea si limitele acestei reforme, iatä
punctul nevralgic asupra cäruia nu se vor impäca toti Oda*
la urrnä.
*

Pentru a discuta treburile si indreptarea patriei, boerii aveau,

la Brasov, contactul continuu, nemijlocit. Nu mai erau in
functii, nu vinau functii si nu aveau prea mult pentru ce
intriga. Taifasul, plimbarea si orice tabiet ii gäsea pe ei
intre ei, adunati, poatc, färä sä se cheme, främintati, insä,
de intrebärile obscure ale viitorului. $i, cum era de asteptat,
dar nu de dorit, se despart pe clase, refäcindu-si astfel cer-
curile sociale in cari träiserä pInä atunci, in tarä. La inceput
se intrunesc cu totii in localul dela aleu". 4 Regrupärile in-
cearcä sä regenereze Ora, privind-o, insä, numai prin o-
cheanul propriilor si nedesmintitelor interese de clasä. Sin-
1 Golescu (Dinicu), Insemnare a cdlilloriei mele fäcutei In anal 1824, 1825,
1826. Bucuresti, 1910, Ed. N. Hodos, passim.
Printr'un inscris solemn, boeril li recunosc, In 1822, activitatea desfäsurätá
ia Brasov pentru binele OM (inedit).
2 Golescu, Insemnare a caldloriei, p. 58-65.
3 Biserica Orlodoxd Romincl, XXVIII, p. 1118-1120.
4 Cf. Kretzulescu (N.), In Analele Academiei Romlne, S. II, torn. XII (1889
1890), p. 103.

XXI

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSCI

guri boerii mai mici, treapta a doua si a treia, cautg in re-

petate rinduri sà intre in leggturg cu boerii mari, oferin-
du-le conlucrarea desinteresatg pentru indreptarea patriei.
Ping la urmg, probabil, boerii mari, divaniti, persistg in sin-
gularizarea lor, cgci, mai presus de orice, nu pot renunta
la privilegiile de clasg. Deaceea, nici fatà de autoritgtile
chesaro-crgiesti atitudinea lor nu va fi totdeauna unitarg.
Astfel ggsim nenumgrate jälbi din partea boerilor cei de
al doilea si al treilea treaptg", cum ggsim §i demersuri sau
incercgri de demersuri din partea velitilor boeri", acuzin-
du-se unii pe altii sau, in cel mai bun caz, despärtindu-se
definitiv si clar unii de alii. 2
Totusi, in Brasovul bisericilor ctitorite de voevozi romini
constiinta tuturor cistigä' un acela§ fel de culoare, ce pluteste
parcä in aier, fum al jertfelor de ping atunci ale tgrii,
si astel se unificg, si devine din ce in ce mai adevgrat
romineascg. Pentrucg in Brasov nu se simt numai la frun-
taria unei alte tgri, ci dinteodatä transportati in plin
Occident. Dacg boerii cu bgrbi, protipendada reactionarg,
nu apropie pe ceilalti mai mici, neinggduindu-le, poate,
nici participarea la consfätuirile Mr, totusi duhul ineluctabil
al veacului se va abate p'este toti acesti destgrati", bätuti
drept in obraz de vintul revolutiei. Ideile contractului social
§i ale declarafiel dreplurilor omului, filtrate prin filiera prac-
ticelor burgheze ale lui Iosif al II-lea, pgtrund la tol1J, in-
susindu-si-le fiecare in mgsura in care se vor putea lepgda
de egoismul personal si de castä. Se poate observa aceastä
influentá europeang, apuseang, si in limbajul aproxirnativ
nou, lexic si notiuni, de care boerii refugiati la Brasov se
folosesc in memoriile si manifestele Mr politice. Ideile Apu-
sului, deci, nu vor mai putea apare, nici pgrea, in Muntenia, im-
prumuturi tirzii si livresti, ci vor fi rod chinuit si indelung ges-
tat al tuturor frgmintgrilor, deziluziilor si präbu§irilor incercate
1 Cf. mai departe, petipile-proclamatii ale boerilor mijlocii i mici adresate
cAtre mitropolitul Dionisie i boerii divanii. 0 astfel de jalbA, ca din partea,
acelorasi boeri, adreseazá marior boeri i Alexandra Vilara.
2 Academia Rominä, ms. 322, p. 212-213.

XXII

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

de cei ce, in 1821-1822, indräznesc, timid, sg le gloseze, pe

marginea unei realitäti noi §i. necrutatoare. De asemeni, cu-
vintele de altädatg ale lui Tudor vor lumina, postum, &-
duffle celor de§teptqi la realitate, le vor transfigura, §i &-
duffle vor deveni mai omene§ti, mai romine§ti a§a dar, ale
celor mari cgtre cei mici §i. ale tuturor care patrie. De
aceea, un contemporan va putea consemna noul adagiu : Vg
indreptati, ca nu cumva§ obida §i dgzngdgjduirea neamului
sä nascg alti Theodori 1"
Luati ca un tot, boerii popositi la Bra§ov, de§i departe
de tara §i. in afara trebufflor publice, slut totu§i considerati
continuu ca reprezentind tam legalä, considerati astfel §i. de
autoritätile chesaro-ergie§ti, §i. de autoritätile substituite in
timpul acesta in Tara Romineascg. 2 Atentia aceasta deose-
bitä li se acordä §i. pentru marele numgr de bärbi", boeri
mari, divaniti, din care se compune grupul emigratiei, pentru
valoarea personalg a celor mai multi dintre ei, pentru ave-
rile lor, dar mai ales pentru relatiile personale pe cari le
aveau cu Rusia §i incuraturile diplomatice ce le-ar fi putut
pricinui Turciei, prin jglbile adresate Rusiei, Austriei, §i,
indirect, Europei. In consecintä, sint rechemati stäruitor la
Bucure§ti. 3 Refuzg constant sau aminä, supt diferite pre-
texte, destul de slabe. 4 In schimb, insä, protesteazá la Curtea
Rusici impotriva ocupatiei turce§ti, 5 impotriva numirii ca

1 Cf. mai departe, No. XLII, p. 164.

2 Ca un fapt, singular totusi, notilm ch mosnenii din l3ezdead (Dfmbovita),
Inteun proces pe care Id au cu logofItul Stefan Belu, pentru cAlcarea mosiei
lor, se adreseazá cu jàlbi i boerilor aflati la Brasov. Iar Petre Efesiu, in 1825,
la Brasov, cere mitropolitului Dionisie, depus din scaun din 1822, binecuvin-
tarea pentru a se cilatori (inedite). Nu supt aceastà formd se manifestA, In
general, importanta acordatà boerilor din Brasov, ci supt forma chemArilor
repetate i stäruitoare In patrie.
3 Aricescu, Acte justificative, p. 161-162, 164-165 ; Iorga (N.), lzvoarele
contemporane, p. 93-94 ; Urechia, o. c., p. 135-136, 137. Cf. mai departe,
No. XXXIII.
4 Iorga (N.), lzvoarele contemporane, p. 94.
5 Aricescu, Acte justificative, p. 185-187; ciorna originalà, scrisä greceste
de Alexandru Vilara, la Academia Românä, ms. 1155, f. 291-294 ; schimbul

XXIII

www.digibuc.ro
 VIRTOSII

domn a lui Grigore Ghica direct de Poartg, in loc sl fie

ales de natiune 1 cum prevede vechea constitutie" a
2 a cgrei existentä virtualg este invocatg chiar atunci
and, de fapt, e vorba numai de traditie.
Constatgm dela inceput c'd tribulatiile atitudinei politice
a emigratiei dela Brasov slut destul de interesante, mai ales
prin multiplele frAmintgri iscate in mijlocul unei boerimi
f AI% unitate de vederi si f Ai% curajul unor atitudini hotgrite
§i definitive. Considerind numai ratiunea pur politied a fugii lor
din fata ostirilor turcesti, intelegem pentruce, la toate ape-
lurile adresate de Poartg si de cirmuirea din Bucuresti, fa's-
pund sovgelnic. In schimb, continug politica rusofilä, care
i-a zvirlit in Brapv. Devotamentul nesgbuit al unora merge
atit de departe in acest sens, incit cere cu lacrAmi impg-
ratului Rusiei sg-i anexeze cu Valahie cu tot la Rusia, avind
de partea lor, afirmg acestia, consimtgmintul expres al tgrii
lor nefericite. 3 Din aces-I'd pricing, adicg din nesocotirea
realitätilor, emigratia politicg dela Brasov isi va indrepta
ochii si memoriile de reforme nu care Turcia singura in-
dreptgtitä, i cu putere atunci, a schimba situatia princi-
patului, ci numai &are Rusia, destul de ambigug in atitu-
dinea ei, din pricina conjuncturilor europene; astfel, dorinta
de mai bine, supt o formg sau alta, a emigratiei politice
din Brasov nu va izbuti sä se infgptuiascg efectiv. Para-
frazind, am putea rezuma actiunea dela Brasov : totul pentru
Rusia, nimic pentru targ Vorbim, bineinteles, de actiunea
politicg externg a marilor boeri, singura luatà in considerare
de cei interesati.
Procesul emigratiei politice din Brasovul anilor 1821-1822
nu-si are Meg adunate piesele revelante la dosar, spre a i
de scrisori dintre Brasov si Bucuresti se poate urmAri, In parte, la Iorga (N.),
lzvoarele contemporane, p. 167-169, 169-170, 172.
1 Aricescu, Acte justificative, p. 216-218 ; ciorna originalä, scrisà greceste
de Vilara, la Academia Bonilla, ms. 1155, f. 275-276.
2 Ibidem.
3 Hurmuzaki X, p. 575-577; ciorna originalà la Academia Romin5, ms.
1660, f. 149-150.

XXIV

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

se studia definitiv aspectele i rezultatele. De pild, rAscoala

incercatà, dar neisbutità a lui Ghitä Cutui i cgpitan Simion
din 1825-1826 nu stim in ce mAsurà este pusA la cale numai
de Toma BrAtianu, ref ugiat la Brasov. i Nu cumva stilt ame-
stecati i anumiti boeri mari, cum afirmà unele izvoare con-
temporane? In mice caz i multe alte intrebäri rgmin fgrà
r6spuns clar i definitiv. Not Am de asemeni i alte citeva
aspecte, cari vor fi de un fundamental interes. Astfel, acea
societatc secretà fondatà atunci i acolo, la Brasov adicg, de
Nicolae Irkgrescu, Grigorie BAleanu si Constantin Cimpi-
neanu, va avea un deosebit merit in istoria desvolfärii cul-
turale a prii Rominesti. Boerii mai bkrini, cu pondere,
erau initiati in secretele politice ale asociatiei, ale cArei sco-
puri pare cà vizau, intre altele, i unirea principatelor. 2
Boerii mai tineri i neincercati erau invitati numai s'a' se
ocupe cu literile, sà" Lea' traduceri din greceste i sà* con-
lucreze la inflptuirea unui dictionar romin. Acesta era de
altfel i scopul mArturisit al asociatiei. 3 Si, ca rezultat ge-
neral al tuturor acelor feämintAri, procese de idei i senti-
mente, se produce un reviriment al sentimentului i spiri-
tului national. Nu se mai rusineazä Ruminul de numele
national I" Mai mult, fiecare Rumin simtitor ar vrea sà
fie el insusi pricinuitorul fericirii celorlalti". 4 Acum, no-
tiunea de patrie devine un bun ce se va incorpora definitiv,
in acceplia cea mai categoricsá i suprapersonalà, la spirituali-

1 Cf. mai departe, No. LV, cu notele respective.

2 Hurmuzaki, X, p. 647-649. In notA se mentioneazii i afirmatia lui
V. A. Urechia, cA documentul acesta, nedatat, cumpArat odatd cu biblio-
teca VAcArestilor. Cf. si Urechia (V. A.), 10 Maiu In Drapelul", Bucuresti,
1897 (I), No. 1.
3 Heliade R. (I.), Equilibru &tire antithesi sau spiritul ;i materia [=Issach-rr
sau Laboratorul]. Bucuresti, 1859-1869, p. 77. Credem cA imboldului dat de
aceastA asociatie i se datoreste traducerea din greceste : Cercare desrre pa-
triotism", fAcutA de C. HerAscul, la 1 Ianuarie 1822 si dedicatA lui Nicolae
VAcArescu. (Cf. mai departe, No. XXXVIII, p. 143-145).
4 Plesoian (G.), Idee repede despre istoriea Rumtnilor, in Cele dintli cunoftince
pentru invalcitura tinerilor ;colari carii trice!) a ceti. Traduse din franfuze;te
;i addogate. Ed. II [Bucuresti], 1833, p..82-88.

XXV

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOS

tatea prezentà i viitoare a prii Rominesti. De aceea, tocmai

pentru valorificarea acestui bun, toti 10 vor indrepta ce-
rerile csátre Rusia. In adev5r, toti ar vroi ssä. se apropie in
primul rind si autentic de patrie, dar mai mult pe cale ab-
stractä i indirectä. Considerind lumea toatà ca pe o bi-
serial, al crtreia altar este patria", 1 ei iämin Mesa' in stadiul
metafizic. Cind tree la aplicarea pe teren, prea aclesea se
identificri ei, boerii mari, cu patria. Dou'd extreme, deosebit
de primejdioase. Boerii mici i mijlocii considerà patrie mai
ales pâtura umil, necuvintkoare. Iar acceptia lor tinde mai
ales spre adoptarea criteriului de unanimitate, sau cel putin
de majoritate. Si nu putin vor fi impresionat pe boerii din
Brasov accentele dîrze, necrut6toare i larg democratice ale
Strigarii norodului Moldaviei", textul pamfletului, contem-
poran bine cunoscut al comisului Ionie6 riutu, ajuns i in
miinile refugiatilor munteni. 2 In altà ordine de idei, sau,
mai bine, ca o altà consecintà fundamentalri pentru istoria
Rominiei moderne, notnn regenerarea culturalà iesità dea-
dreptul din cazanul in care au clocotit spiritele societàtii
secrete de care am amintit mai sus. De aici pureed : Cu-
rierul Ruminesc" Filarmonica" i Teatrul national", dar
mai ales de aici a izvorit stimulentul continuu al activitàtii
multilaterale i fecunde a lui Ioan Eliade, fàfá de care nu
1 Ispitir sau cercare despre patriotizm", tradusA din greceste la sfirsitul
anului 1821, la Brasov. Cf. precuvintarea, datil mai departe supt No. XXXVIII,
cu notele respective. Ispita" lui Her5scu, rAmasä in manuscris, 41 gäseste
corespondent moldovean In cunoscutul Manual de patriotizm" (Iasi, 1829,
2 f. +34 p.), al lui Iancu Nicola, tradus din frantuzeste, se pare. Deli imprimat
atlt de tirziu, nu sovAim a crede cà traducerea purcede, cel putin ca intentie,
din aceiasi frAmintare a anului 1821. Ian paragrafele problemelor i rAspun-
surilor date de acest manual" : Pentru iubirea de patrie in general ; ce-i patria
si iubirea de patrie, de unde naste ; ce-i patriotismul cel adevärat ; cum sà
arätAm iubirea de patrie ; cum s'o arate tAranii si cetiitenii, cum s'o arate
nobilii. (Analiza mai pe larg la Bogdan-Duicg (G.), Istoria literaturii romine
moderne. Inttii prat munteni. Cluj, 1923, p. 227).
2 Unul din manuserisele Strigarii" este copiat la Brasov la Inceputul
anului 1822, si e cunoscut credem, chiar din 1821, si cetit cu nesatiu. (Cf. Vir-
tosu (Emil), Un pamllet moldovenesc din oremea Eteriei In Via/a Rornineascd",
1930, No. 4-5).

XXVI

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

putem concepe prima jumgtate a veacului al XIX-lea. Ra-

portindu-ne, deci, la toate aceste lespezi unghiulare ale edi-
ficiului Tgrii Rominesti, putem exclama si. noi cu smeritul
monah Casian : zavera, fericirea. tilrii noastre 1" 1
*

Din textele publicate mai departe, coroborate cu cele cu-

noscute ping acum, vom extrage, succint, ideile fundamen-
tale ale emigratiei dela Brasov. Vom considera a ceastg cu-
getare, supt intreitul ei aspect : politic, social, economic, ca
un tot unitar, desi, in realitate, e incorporatg in texte de
cele mai multe ori cu caracter divergent.
In primul rind, ca o postulare de principii, toate textele
slut unanime in a cere cu tgrie valorificarea elementului na-
tional autohton. Pornirea aceasta hotgrit xenofobg, inscrisg
cu litere de singe pe steagul albastru al revolutiei lui Tudor
Vladimirescu, e adoptatg cu convingere de intreaga boerime.
Ping a tunci elementul rominese fusese nesocotit, Impilat si
batjocorit in propria-i targ, supt ochii neputinciosi, nepg-
sgtori, dacg nu chiar complici ai boerilor. Acum, acestia in-
teleg sg-si spele pgcatele, sustinind revendicarea nationalg.
Valahii, umilitii de ping eri, se simt datori sg justifice si do-
cumentar drepturile lor la viatg, spre a le impune definitiv,
ca o convingere elementarg, in fata opiniei publice proprii,
dar, special, in fata opiniei europene eficiente, simplificatà si
redusg la opinia Rusiei si a Turciei. Cu lux de amgnunte si
argumente, textele aratg cg Rominii stilt un popor cu trecut
glorios si indepgrtat, cu origing daco-romang. La temelia
constitutiei lui sufletesti stg o nelnfricatg vitejie moralg si
rezistentg la rgu. Calitgtile acestea, unite cu o inteligentg
superioarg, perpetuate prin veacuri, ii dau dreptul cel putin
la o existentg mai bung, inlguntrul hotarelor firesti ale pg-
mintului sgu de totdeauna. El cere astfel un drept, nu a
favoare, cgci in Tara Romineascg e stgping natia romineascg.
1 Casian (Cernicanul), Istoriile sfintelor monastiri Cernica si Ceildorosani.
Adunate de smeritul monah... Bucuresti, 1870, p. 96.

XXVII

www.digibuc.ro
 EMIL IIRTOSI7

D3Cl sá se restituie acestei natii drepturile regaliene de care

a fost deposedatä, iar str5inii, in deosebi Grecii cei ce au
bintuit, färà milà, bunA starea sufleteascä si trupeasc'ä a
bristinasilor, sä fie indepärtati din tara. CAci comunitatea de
doginä nu este suficientá pentru a-i considera, ca Odd acum,
frati. Supt pav5za acestei falacioase comunitäti de dogni5.
au jefuit si au Incälcat Ora pinA acum. Chiar Grecii insu-
rati cu Omintence g fie siliti a-si vinde averile si a pleca.
CAlugàrii greci sä" fie si ei indeOrtati, odatUt cu secularizarea
averilor minästirilor inchinate.
Reactiunea xenofobä era foarte fireasc'ä. FIrrl ocrotirea
natiunei, cerutà stäruitor de edscoala lui Tudor Vladimirescu,
orice dorintà" si iluzie de asanare nationalä erau falimentare,
in fata coalitiei de interese a streinilor dotati cu privilegii,
averi si ranguri. Nu intereseazà daeä aceastä indepärtare
violeaM si totará a Grecilor era plinä de consecinte deza-
struoase pentru economia nationalà. Imperios necesar era
s'à se postuleze si s'ä se accepte principiul. In practic6, mo-
dalitAtile de aplicare ar fi avut, cum au si avut in reali-
tate, destulä elasticitate. Cki Poarta, odatà cu instalarea
domniilor pàmintene, a admis si restrictiile privitoare la
strAini, In deosebi Greci, si le-a aplicat In nfäsura In care i
s'a cerut si ori de cite ori i s'a cerut. 1
Ca o consecintà direcM si imediatà a primului postulat
principial, apare necesitatea unirii Rominilor inteo singurà
vointä, pentru a ridica patria si a repune neamul In posesia
vechilor drepturi. Si pentru a cere aceasta dela cei In drept.
Unirea pare tuturor elixirul vital, puntea aruncatà de un
brat eroic, multiform, peste prápastia prezentului, spre a
ajunge la limanul fericirii de obste. Md., de acum inainte,
mai presus de orice si oricine, trebuie pus neamul rominesc
si bunä starea de obste a acestui neam. Pentru aceasta, toate
clasele sociale sá se uneascä. Cei mari, In deosebi, s'á se
pocàiasc, sá se umileascä si s'ä se apropie de cei mici, fratii

1 Nenurn6rate dovezi In acest sens la Arhivele Statului, Administrative

verhi, No. 2430.

XXVIII

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

lor. Unirea inseamnà sacrificiu consimtit. Blagorodnicii",

ingimfati de boeria lor, a cAror ureche a färnas pill acum
surd6 la glasul interesului general, g-si dea searna a exis-
tenta boeriei lor n'are nici o justificare metafizieá, ci este
doar in functie de patrie si patrioti. Blagorodnic este acela
care poate sA injure pe cel mai mic patriot, cind va voi,
si el s5. nu se injure de nimeni ; s'd necinsteascA si s'd nu se
necinsteased, s'a." bat6 si sä nu se ban, sà" siluiasa si sil nu
se siluiascä, s'a" pguheasct i. s'ä nu se Ogubeaseä, sá defa-
ime, si s'a*. nu se defaime, si celelalte asemenea 1" 1) Ian si-
tuatia ! Dar toate acestea, scrise cu litere de catran, apartin
si. trebuie s'à apartinà de acum trecutului, càci au trecut
vremea dobitocii !" Nu sint blagorodnici" decit cei adevilrat
patrioti, cáci patria face pe blagorodnici" 2) si nu altfel !
Puterea si. márirea lor vin numai dela ceilalti simpatrioti",
umili fii ai pämintului stràmosesc si dela acest pämint in-
susi. Nu exisfá, in realitate, decit o singurtt boerie :. a fap-
telor bune in folosul patriei. Iar cei multi, umili, täcuti si
impilati, ei grit patria, ei gut soldatii destinelor viitoare
ale patriei. De aceea sá fie deschis drumul pentru inviltilturá
si ranguri tuturor patriotilor. Boeria este numai o functie
socialà care, neexercitatä ca atare, in limitele unui statut
colectiv, dar virtual, decade din rol si poate fi Inlàturatà.
Pe baza traditiei, pe baza faptului cá Tara Romineascà
s'a supus Portii cu anumite conditii, textele toate cer re-
stituirea vechiului hotar al tárii despre Turcia, adicá Du-
nárea, cu retrocedarea cAtre Romini a raelelor : BrAila,
Turnul, Giurgiul. Cer deasemeni domn p'Arnintean, ales de
tart pe viatà, dupà vechiul obicei, si confirmat de Ponta'. 3
Deci domnul ssá nu mai fie un simplu functionar al Portii,

1 Cf. mai departe, Nr. XLII, p. 162.

2. Mid, p. 162-163.
3 Un proiect, nedatat, cere chiar unirea celor doua principate supt un mo-
narh constitutional, ales de puterile sträine (Hurmuzaki, X, p. 647.649). 0
singura data se cere si o conducere quasi-republicana ; un divan restrins,
care A guverneze In locul domnului (mai departe, p. 131, No. XXXVI;
o varianta, simplificata, p. 180, No. XLV).

XXIX

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

cum fuseser'ä domnii fanarioti. De asemeni, ca un atribut al su-

veranitätii, se cere un corp de oaste nationalä, pentru paza
hotarelor. Si, deoarece arbitrarul de pinä acum in conducerea
tärii trebuie inläturat, deoarece pärerea in cit este mai ob-
§teascil, inteatit este mai de temeiu, i chid, MI% viclesug,
obstea unui neam, prin sfat i chibzuire, ajunge sà aibä o
pärere, aceia nu poate fi rea niciodatr, 1 se cere intocmirea
unui parlament. Adunarea norodului", electivä i repre-
zentativä, avea sti se compunä din deputatii alesi de obstea
judetelor. In afarà de mäsuri i legiuiri cu caracter local,
avea s intocmeascä o pravilr, constitutie fundamentalä
pe care s'o respecte toti, filed deosebire de rang si clasä so-
cialli. Votul era liber, egal i dominat de principiul majo-
ritätii. Aceastä adunare obsteaseä, invocatä continuu si de
revolutia lui Tudor Vladimirescu, 2 era in mäsurà si in drept
sä impiedice abuzul de oriunde ar fi venit, chiar din partea
domnului. In acest scop, tara îi lua i libertatea de a peti-
tiona direct la Poartà, pentru orice nemultumire i nedrep-
tate iscatà din pricina domnului. Ii alegea deci i un ju-
deator suprem, un arbitru pentru cazuri grave.
Se cer i mäsuri importante cu caracter economic-finan-
ciar. In primul rind libertatea comertului cu sträinAtatea
fixarea unui tarif vamal favorabil, asa ca tara sä folo-
seascri din exportarea productelor sale. Iar pentru indepär-
tarea abuzurilor si a depresiunei morale si financiare in care
zace tam, pentru orinduirea precisä a veniturilor i cheltue-
lilor normale, se cere reforma structurei interioare de stat :
fiscalà, judecätoreascä j bisericeascä i, in cele din urmil,
reforma invätämintului, in sensul ca scoalele tärii sä ser-
veascä numai patriotilor, tuturor, iar meritul sä fie singurul
criteriu de apreciere. In orice caz trebuie sri mentionärn cri
reformele toate se ocupau prea putin de täran i numai in
treacttt. Textele cele mai indräznete, mai democrate, nu
1 Cf. mai departe, Nr. XLIX, p. 199.
2 Avea in sprijinul ei o veche traditie in rile romine. Cf. Iorga (N.), lsto-
Kcal Conslitufiei romlne,li, In Noua Constilufie a .Romfniei. [BucureIti, 1923],
p. 5-24.

XXX

www.digibuc.ro
 NTRODUCERE

ajung s prezinte, conturat, un proiect clar de reforme.

Celelalte, se ocupä in deosebi de clasa mijlocie. Cäci, s'o
spunem odatä pentru totdeauna, cugetarea acestor texte
se meirtine, in cel mai bun caz, la nivelul cugetärii mijlocii
a veacului, i rareori o depäseste. i atunci, foarte timid.
In consecintä, opozitia : boeri-tärani, nu pätrunde cleat
desfiguratä supt condeiul acestor gànditori" cari in treacät
doar, vorbind de interesele tärü, amintese vag si de intere-
sele celui mai prost lucrätor al pämântului" 1). In schimb,
pretutindeni aproape apare opozitia : boeri-boernasi (si ci-
novnici), adicä opozitia intre clasa avutä nobilä ì clasa
rnijlocie, burghezia, atunci la noi in epoca de formatie se de
avint. Cuvintul i notiunea de privilegiu se intilnesc foarte
des, si destule texte nu cer decit o mutatie, o mai justä
repartizare a privilegiilor, sau o consolidare a Mr. In orice
caz, nimeni nu cere ca aceastä notiune i cuvintul ce o
simbolizeazä sä fie §-terse din analele patriei, in spetä din
analele viitorului. E o träsäturä, semnificativä credem, aceasta
pentru situarea i intelegerea cugetärii anilor 1821-1822.
Rezumind : cugetarea emigratiei dela Brasov proclamä
impune primatul national cu toate consecintele ce decurg
de aici inteo tarà in care ospitalitatea proverbialà si to-
leranta largä fuseserà considerate de sträini, de Greci, drept
släbiciune ; clameazil primatul armoniei si al echitätii sociale,
inteo -pea' care cunostea, ca regulä fundamentalà, dreptul
celui mai tare, celui mai bogat ; reclamä, insfirsit, primatul
libertätii economice, Inteo tarä jefuitä de toti, prädatà de
viermina streinä ca si de cea autohtonä, intibusitä supt jugul
necrutätor al unui regim quasi-colonial.

Dupä ce am trecut aproximativ si rapid in revised pro-

gramatica anilor 1821-1822, se pune o intrebare : putem
afirma, cu certitudine, cä aceastä programatic6 este opera
unuia sau mai multor partide politice? Cu alte cuvinte,
1 Cf. mai departe, Nr. LI, p. 207.

XXXI

www.digibuc.ro
 EMIL NI1ITOSU

putem dovedi existenta unor partide politice rominesti, cari

se fi preocupat, pragmatic si ideologic, de reformele pre-
conizate mai sus? Numai dovedind existenta acestor partide
politice, ne putem da seama de valoarea eficientà i de cir-
culatie a ideilor emigratiei dela Brasov. Deoarece masele
nu erau chemate, incà, a participa, in nici un fel, la tre-
burile publice, prin forta lucrurilor, deci, partidele trebuiau
sá fie numericeste reduse, lipsindu-le rezonanta de mase,
caracteristieä partidelor democratiei contemporane. Vedem
astfel csá cel mai bine inzestrat, partidul democrat si national,
nu dispunea cleat de citeva zeci de boeri. Dar acesti partizani
boeri, membri ai singurei clase luate In considerare, insemnau
mult prin numele i origina lor, prin clienti, prin capacitate,
prin averi i mai ales, prin relatiile politice externe, relatii
dobindite in urma atitor ocupatii rusesti, in urma legaurilor
cu consulii i pe baza recomandatiei lor. In spetil, consulul
Rusiei cu suprafatä i activitate In Principat este Al. Pini,
refugiat acum la Sibiiu. Vom constata neindoios existenta
a trei grupuri politice : a. Partida pinianA", protipendada
reactionarà, rusofilà, lucrind direct supt sugestiile lui Pini.
Opera acestui partid este, credem, memoriul publicat mai
departe, p. 117-140. Partida pinianà" va fi compusà din
protipendadà i clerul inalt. Iar pricina desbin6rii boerilor,
In afarà de interesele de clasti, stà mai ales in activitatea
nefas0 a lui Pini, intrigi cari au innegrit inimile unora, au
contrariat i intAritat pe ale altora si au semànat pretutindeni
sgminta asteptärilor inselate, nerealizabile, a rAsplàtilor
nejustificate, a ambitiilor bolnave incurajate sau satisfäcute
numai In parte. Cu drept cuvint, un pamflet contemporan
Il acuzA numai pe Al. Pini de toate relele cäzute asupra
tärilor romine, si-1 blastämä. interesant de retinut, cei
ce-1 blastàmä, laudà in schimb, din toatà inima, Rusia i pe
impärat. Si, desigur, emigratia boerilor la Brasov s'a prelungit
tot din pricina lui Pini, care, In numele impsdratului, nu
Inceteazà sA incurajeze pe cei devotati cu rägäduiala

1 Hunnuzaki, Supl. I 4, p. 3-6.

XXXII

www.digibuc.ro
 INTRODUCZRE

unui rAzboi pe care Rusia il va declara Turciei neapärat,

si-i va repune atunci in scaunele, drepturile si averile pä-
räsite in Tara RomineascA. Pini nu cruta nimic pentru a
intretine rusofilismul boerilor din Brasov, desi Rusia nu-si
va putea tine fAgàduelile, nici chiar prin ruperea relatiilor
cu Poarta.
b. Partida turcofilä, reactionarä, foarte putin importantà,
dizolvatà prin intoarcerea in Valahia a principalilor ei com-
ponenti; si
c. Partida democratà, rusofilà si nationalistà", destul de
numeroasà. I Are, se pare, secretar pe aga Alexandru Vilara,
acela pe care un cifru contemporan il deghizeazg supt porecla
panglicar". 2 Se pare c'ä tot acest partid elaboreazà douä
memorii, primul tratind trista si nenorocita situatie a Tärei
Rominesti", al doilea despre dorintele de imbunftätirea.
stArii prii Rominesti". In orice caz, aceste memorii au fost
redactate de un comitet al boerilor romini, la Brasov, 3 deci
de un grup organizat cu un scop precis, grup care are ca tn.-
maci, pentru traducerea fälbilor si memoriilor sale in limba
francezà, pe profesorul francez Claude Coulin. 4 Unul din
proiectele pe care le cunoastem in intregime e, am spus
mai sus, opera partidului reactionar, rusofil, in frunte cu
mitropolitul Dionisie. 5 E un proiect articulat, ca sà intre-
buintäm acest termen, in care dispozitiile de principii al-
terneazA de multe ori cu dispozitii de amAnunt. E, in orice
caz, o incercare mai intinsà de a codifica viata nationalà
a färii Romtnesti, pe baza unor noi principii, a unei auto-
determinAri isvorite din traditia libertätilor posedate cindva.
1 AmAnunte contemporane asupra acestor grupAri In Biserica Orlodozá
Romtnä, XVII (1893), P. 402-405 si la Academia RominA, ms. 1063, f. 380.
2 Cf. N. Kretzulescu In Analele Academiei Romine, S. II, tom. XII (1889
1890), p. 103. Pentru cifru, cf. Aricescu, Acte justif icative, p. 180.
3 Cf. Kretzulescu, ibidem. S'ar putea ca unul din aceste memorli sA fie
cel publicat in Aricescu, Acte justificative, p. 187-205, pentru care adoptAm
ca autor pe AI. Vilara (Cf. mai departe, notele dela P. 140-141).
4 Eliade (Pompiliu), Histoire de l'esprit public en Roumanie au dix-neuvilme
siacle. Tom. I. Paris, 1905, p. 134-135.
5 Mai departe, p. 117-140.
*
XXXIII

www.digibuc.ro
 EifIL vinTostr

Liberalà sau reactionarä, (in fond era expresia unui spirit

pur reactionar, cu infine concesii Mute duhului nou al
vremii), aceast5 quasi constit utie" este emanatia unui
organism politic, intocmità pentru a remedia o stare gene-
ralä de lucruri, la inceputul unui veac nou politic pentru
Tara RomtneascA. Mai putin articulat pare proiectul pe care
11 atribuim lui Vilara. 1. Nu §tim §i nu credem ca s<1. fi
fost vreodatà vorba de a se promulga vreunul din aceste
proiecte. In primul rind pentrucA Rusia protectoare, dela
care toate proiectele acestea muntene cer viatä, nu era
in situatia politicà favorabi1 6 pentru a se ocupa direct de
principate. Singura in mäsurà pentru aceasta era Turcia,
dar emigratiirusofili invederati nu i se puteau adresa. In
al doilea rind, trebuia obtinut §i consimtämintul Orii", adia
al boerilor cari se aflau in Valahia. Si, mai ales, trebuia
obtinut asentimentul lui Gr. Ghica, domnul fost multá vreme
in refugiu la Bra§ov, care nu §tim in ce màsurá era lava-
rabil celor r6ma§i incá acolo. $i se pare c6 nu le era deloc
favorabil. El, insä, ar fi fost singurul in másurá s5. prezinte
Portii o cerere de reforme, a§a cum era dispus, la un mo-
ment dat, contemporanul s5.0 din Moldova, Ionitä Sandu
Sturz a .
Oricum ar fi cunoa§terea integralá a textelor elaborate
de emigratia politicá din Bra§ov schirnbà cu totul perspec-
tiva asupra importantei evenimentului din 1821 §i. a conse-
cintelor sale directe §i imediate pentru rena§terea nationalá.
Pin6 acum, f At% cunoa§terea unora din aceste texte, s'a putut
acredita §i colporta párerea eh', in Valahia anilor 1821-1822,
cugetarea politic, frámintarea spiritualä a unei generatii
pentru a izvodi o nouá formul'A de viatä nationalà, a fost
absentá sau, concedind, a fiintat timidá §i ineficace, preocu-
pare livrescä doar, a citorva personalitáti alese, dedate spe-
culatiilor politice §i sociale. Chiar dacá cele mai multe din
aceste texte au autori numiti sau prezumati : Al. Vilara,
Gr. Brincoveanu., Gr. Bäleanu §i Naum Rimniceanu (credem

1 Mai departe, notele dela p. 140-141.

XXXIV

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

no, devi mai pot fi i altii), totu§i cele mai multe au fost
supuse aprobärii, modificärii i consensului unanim ale dife-
ritelor partide fncropite la Brapv. Si, In acest sens, cunow
tem cazul unui text propus de Al. Vilara §i neprimit de
nimeni", dupà adnotarea pe care o pow-CA Insu§i textul. 1
Nimeni" acesta reprezintd neindoios o comunitate, o adunare
deliberativA, diversà In compozitie i unicA fn preocupäri.
Nimeni" inseamnä ash dar e n firmarea dal% a existentii
unei grupAri politice, a unui partid, In acceptia contemporanà.
dovezile s'ar putea Inmulti In acest sens. Putem vorbi
deci, fArä reticente, de o mi§care politicA destul de amplä,
pAtruns6 In parte de ideile democrate ale Apusului, cum am
arätat mai fnainte. Iar glasul acestor purtAtori de cuvfnt
capätä accentul unanimitàtii, ideile lor patina adevàrului,
sentimentele lor convingerea pasiunei. De aceea, simpla lee-
turä a tuturor acestor texte constituie o Inaltà lectie de
patriotism §i civism, culori In cari va trebui, de acum Ina-
inte, sá zugfAvim fnceputul celui de al XIX-lea veac In
Tara RomfneascA.
Meritul eficient al a cestei cugetAri? Repunerea natiunei
rornfne pe primul plan, domniile pàmIntene, acestea §i altele
se datoresc numai revolutiei lui Tudor Vladimirescu §i cu-
getsdrii politice dela Brapv.
Am schitat, foarte sumar, albia pe care au curs destinele
ideologice ale Tärii Romine§ti In anii 1821-1822. Problema
va fi, desigur, :eluatä. In deosebi, programatica acestor ani
va fi cercetatá mai de aproape, mai amänuntit, cu raportare,
poate, la realifárile Regulamentului Organic §i ale anului
1848, cari pureed, direct, dela aceastá programaticA din 1821,
an la al càrui piedestal de reforme i realizilri se prosterna,
odinioarà, Chesarie, episcopul BuzAului, psalmodiind pios :
Tu e§ti anul burfaTalii Domnului 1" 2) Dar rindurile acestea
introductive ne-au pArut necesare pentru Intelegerea mate-
rialului documentar dat mai departe.
1 Cf. mai departe, p. 212-216, No. LIII.
2 Academia RomfnA, ms. 1661, fine. Publicat §i In Bis. Ort. Rom., 1875
(II), p. 612-616. Textul e din April 1825.

www.digibuc.ro
 EMIL VIRT0613

Tinem sä mentionäm cg, intimplätor, citeva din textele

publicate aici erau rezumate inteo revistä in timpul in care
lucrarea de fatà se afla supt tipar. Faptul acesta s'a con-
semnat individual pentru fiecare text.
*i acum, ne rämine plAcuta datorie de a putea insemna
aici neprquitele servicii amicale aduse de d-nii M. G. Re-
gleanu, Cl. Tsurcas, §i Constantin Papagheorghe, cei dintii
binevoind sä se ocupe cu transcrierea §i traducerea textelor
grece§ti, cel din urmä cu revederea lor.
Iar tuturor acelor ce ne-au Incurajat in cercetärile noastre,
tuturor acelor ce au binevoit sä ne punä la dispozitie piese
de arhivä, sau sä ne semnaleze documente §i informatii noi,
tuturor acelor ce ne-au ajutat efectif sä ducem la bun sfir§it
publicatia de MO, nu credem cä le putem multumi in deajuns,
exprimându-le §i. pe aceastä cale"gratitudinea §i devotamentul
nostru. Pot fi insä convin§i c6 au colaborat la realizarea unei
fapte bune.

www.digibuc.ro
 ADAOS BIBLIOGRAFIC

Indeosebi pentru probleme inactuale, bibliografia se im-

pune ca o necesitate imediatà §i o torturà totodatä, prin
varietatea inegalä a izvoarelor de consultat §i risipirea Mr
dezordonatä in timp §i spatiu. Adäugati la aceasta preocu-
parea continuä a unei btme §i complecte informäd, tinutä
la curent, §i yeti admite ea' inconvenientele pot fi cu greu
inläturate. E o datorie, deci, din parte-mi, de a publica no-
titele bibliografice colectionate pinä acum, privitoare la re-
volutia din 1821 in tara noasträ. Redactate concomitent cu
descifrarea textelor date mai departe, notitele ne-au slujit,
inainte de toate, pentru propria noastrà informare, ca o
complectare a bibliografiei publicate cu alt prilej. 1 Adaosul
de fatà nu izbute§te totu§i sä mentioneze cleat o parte din
materialul imprimat existent, intäi pentru cä Biblioteca
Academiei Romine, cea mai bine inzestratá din tall, nu
posedá incá foarte multe publicatii streine ce intereseazá
trecutul nostru ; in al doilea rind, in cartoanele noastre
ageaptá nenumärate alte §tiri, neverificate suficient. ii,
mai ales, pentru cá bibliografia fusese sortitä initial numai
uzului personal, §i in consecintá lucratà destul de nesiste-
matic, cu reveniri §i ignorári. Totu§i, aceastä bibliografie astfel
intocmità, susceptibilä de numeroase §i importante adaose
inlesne§te considerabil vlitoarea munch' de sintez5, furni-
zindu-i, pe lingä bogata informatie strict §tiintificä, §i re-
zonanta literararà a marelui gest dela 1821, ce poate fi con-
sideratá ca o prelungire sentimentalä in timp a gestului insu§i.

1 Emil Vlitosu, Tudor Vlacluntrescu. Bucureg.i, 1927, p. 39-57.

XXXII"

www.digibuc.ro
 Clasificarea notitelor bibliografice, intemeiatà pe criteriul
valorii istorice, ar putea prea oarecum arbitrarà, dacà na va
fi raportatà continuu, ca intentie, la satisfacerea numai a
unei necesitáti practice personale. Dar chiar in aceste con-
clasificarea dà suficiente indicatii generale, prin însui
faptul rubricizsarii, asupra valorii ca isvor istoric a materia-
lului bibliografiat.
Dacà indicatia bibliograrid este precedatti de asterisc (*),
se intelege cà lucrarea n'a fost cercetan peisonal, ci men-
tionatà dupà alte surse.
Notitele grit grupate In douà mari categorii, cu subdivi-
ziuni destul de elastice, iar Inra.untrul fiedrei subdiviziuni
Inserierea este strict alfabetid :
I. FIJSTORICA
a) documente, memorii i Insemn4ri contemporane ;
b) povestiri, studii, tratate ;
c) mentiuni, tiri, aprecieri, bibliografie, recenzii, generalitAti
d) iconografie.

II. LITTERARIA
a) versuri;
b) teatru ;
c) romane, nuvele, povestiri ;
d) eseuri, conferinte, discursuri, foiletoane, incerti generis
e) muzicà.

X X X \ I III

www.digibuc.ro
 I. HISTORICA
DOCUMENTE I TEXTE CONTEMPORANE, INSEMNÄRI, MEMORII

Aeademio RominA. Cresterea cnleclizinilor pe anal 1912 [p. 144] ; idem,

pe anul 1914 [p. 137] ; idem, pe anii 1916-1919 [passim].
Angeleseu (Dr. Nleolne I.) Acte si documente din trecutul larmaciei in
Romtnesti. Adunate si comentate. Cu o pref ajd de d-I N. lorga. Bu-
curesti, 1904. VH+189 p. [p. 54-56 si 61-62].
Amintiri despre zavera dela 1821 in Moldova si Muntenia. A.nalete so-
cietólil istorice lulhz Barasch". Bucuresti, II (1888), p. 209-218.
Amintiri istorice. VIII. Zavergii la Plnesti. Eteristii la Joldesti.
Fraternitatea", Bucuresti, 1885 (VII), Nr. 3, p. 23.
Milan (Teodor). moldoveni in Bucovina 1821 si 1848. Bucuresti,
1929. 148 p. (AsezAmIntul cultural Ion C. BrAtiamt. VIII).
Batzarin (N.) Documente privitoare la trecutul Trei ordine imperiale
turcesti despre skittle de lucruri din Muntenia si dirt Moldova [1821.
Adevdrul" din 26 Mai 1931 (Nr. 14539).
Blann (I.). mliii bursieri romini in strilindtate. Scrisori de ale lui Efrosin
Poteca 1822-1825. Revista Nond", I (1888), p. 424. [DupA ms. 1789 dela
Academia RomtnA].
Braneovieh (J.). Precis des evenemens les plus remarquables de la MoZ-
davie et Valachie pendant l'insurrection grecque du prince Ypsilanti ; avec un
coup-d'oeil sur les destinées futures de ces deux provinces, et sur la guerre actuelle
entre la Russie et la Turquie. Posen, 1828. 22 p.
BrAtianu (Ion I. C.). Pagini vechi Oplleasca tinguire. Cugetul Rom&
nesc", Bucuresti, 1922 (I), p. 67-72.
Caracas (Remus). 0 cronica gedáleand de acum o utá de ani (tiild-71M
de . . . ). Prietenii istoriei literare", vol. I (1931), p. 382-394.
Caslan (Cernieanul). Istoriile stintelor monastiri Cernica qi Ceddorosani.
Adunate de smeritul monah.... Bucurest1, 1870. VIII+192 p. +1 pl. [p.
96-103 ; IntimplArile delft Cernica In 1821].
Donat (Ion). Un pomelnic al schitului Cioclovina de ios (Gorj). Arhivele
011eniei", Craiova, VIII (1929), Nr. 45-46, p. 537-539.

XX XIX

www.digibuc.ro
 E[rbleeanu] (C.) Date din condica Writer. Biserica Ortodoxli Romfrar
XXVI, p. 1370.
MUM (Ioan C.). Cfte-va documente politice muntene dela 1822. Arhi-
vele Olteniei", X (1931), Nr. 54-55, p. 247-259.
Fotino EiXot vç y Boac9clex ValvLvilç iiregvccaT&oson ,rb 1821 r=o;.
Lipsca, 1846. c+194 p.
Fragminte Istorice. Acte oficiale, relative la frittniplárile petrecute fn
anul 1821. Buciumul Romanii", Iasi, 1875, Nr. II, Aprilie, p. 65-70.
Partund (Econom D.). Ucenicii Starefulut Paisie fn meendstirile Cernica
# Cäldetrusani cu un scurf istoric asupra acestor mändstiri. Bucuresti, [1928],
175 p. [p. 99, 141-143].
Gavrilln (D. I.) Contribufiuni la istoricul tutunului pina la frquinfarea
monopolului fn Rominia. Cu o pre f af d a d-lui I. Minea. Iasi, 1929, VIII-
195 p. [Cum se vindea tutunul in Iai pe la 1820-1821", p. 194].
Gentz (Friedrich von). Briele von und an... Herausgegeben von Friedrich
Carl Wittichen und Ernst Salzer. 3, Band, II. Teil ; 1820-1832. Mun-
chen und Berlin, 1913. [p.38-39, Nr. 262-263].
Ghenadle Enliceanu. Sinaea. Istoria sfritei monastirf lucratá dupre do-
cumentele veki si nnui si adausd cu tradifiunile locale respective. Bucuresti, 1881.
[p. XIIIXIV, 115-116 : mntimplárile dela 1821].
Ghibäneseu (Gh.). Doud documente. Arhiva", Iasi, 1910, p. 132-137.
Ghlbaneseu (Gh.) fi notife pe cdrfi de la mdrulstirea Agapia
(Neamt). loan Neculce", Iasi, 1927, p. 264, 265, 266.
Ghiblineseu (Gh.) Paralelti Intre budgetul Moldovei pe 1821-1854# 1855.
Veniturile ferrii Moldaviei, pe anul 1820-21. loan Neculce",
fascicola 7 (1928), p. 139-147, 254.
Ghibfineseu (Gh.). 1841, Decembrie 28. 0 satirti rnitropolitului Veniamin
Costacht. loan Neculc.", Iasi, 1927, p. 277-279.
Ghlbünescu Studiu i documente cu privire la Familia Rascanu.
Iasi, 1915. (Vol. X din Surete i Izvoade"). [Rolul politic al lui Iordachi
Riscanu p. LXVII si 240, 244-250, p. 284-297, p. 324-335, etc.]
Glogoveanu (Marla I.). Acte ref eritoare la Tudor Vladimirescu.Arhivele
Olteniei", 1930 (IX) Nr. 47-48, p. 44-45.
Glogoveanu (Maria). Din vremea ocupafiunii rusesti (1829-1834). [4)
Carte a marelui vistier Behr ceitre biv vel serdarul Marin Butculescu, ispravnic
de Teleorman, din 20 Martie 18211 Arhivele Olteniet", VII (1928), Nr.
37-38, p. 310.
[Glogoveanu (Maria I.)] Acte mdrunte din 1821. Arhivele Olteniei"
IX (1930), Nr. 49-50, p. 208.
Gorovel (Artur). Insemntiri, nr. 130-144, 145-151, In Miron Costin",
Blrlad, III (1915), Nr. 6, p. 95 ; Nr. 7, p. 109.
Gorovei (Artur). lute un ceaslov.Gazda Sedeanului" , R.-Särat, 1894, p. 272.
roaa ('AvaavaaEou N.). 13:ot itap&XX71).ot. Tani ant '61; &VTew6a5oiç vhc
CED,caoç Stanpetpcimov Itvaptily. Tom. IVIII. Atena, 1869-1876.

XL

www.digibuc.ro
 Holban (Th.). $tiri despre anul 1 al In Principatele Romtne.Arhiva",
XXXV (1928), Aprilie, Nr. 2, p. 140-142. [Extrase, cunoscute, din :
Raffenel, C. D., Histoire des evénemens de la Gréce, Paris, 1822].
Iorfta (N.). Documente si cerceldri asupra istoriei financiare st economice
a principatelor romtne. Extras din Economia Nationalh". Bucuresti, 1900.
Iorga (N.). Inscriplii. VI. .Biserica veche din Urziceni, Revista Istoricá"
XV (1929), Nr. 7-9, p. 273.
Iorga (N.). Istoria ferii prin cei mici (Comunicafie la Academia Romtnd).
Revista Istoricd", VII, (1921), p. 48-50.
Iorga (N.). Un boier de provincie tn timpul eteriei si regulamentului orga-
nic. Bucuresti, 1929, 15 p. (Academia Rominä. Mem. S. Ist. Seria III, tom.
IX, mem. 7).
korga] (N.). Cronicd [Insemnári privitoare la familia Moruzzi]. Revista
I storied". 1931 (XVII), Nr. 10-12, p. 332-335.
Iorga (N,), Une nouvelle source roumaine sur la revolution grecque de
1821 sur le Danube. Revue Historique du Sud-Est Europeen (Continuation
du Bulletin de l'Institut pour l' etude de l'Europe sud-orientale"). Paris,
Bucarest, 1931 (VIII), Nr. 7-9, p. 223-226.
Karadja (Constantin I.). 0 calf d de croitor prin fara noasträ in 1817. [Dupa
Borsum (I. F. J.). Reise tit Constantinopel. Kiibenhavn, 1828]. Revista
Istoricd", XIV (1928) Nr. 10-12, p. 360.
Kaufmann (losef). Comunitatea din Piatra. Fraternitalea", Bucu-
resti, V (1883), Nr. 31, p. 245-246; Nr. 33, p. 261.
Kaufmann-Platra (Josef). Comunitatea din Niamj descriere istoricei.
Fraternitatea", Bucuresti, 1885 (VII) Nr. 7, p. 55; Nr. 12, p. 95 ;
Nr. 15, p. 119.
Kaufmann (Josef). Cronica comunitafilor israelite din ludelul Neamfu,
cuprinztnd : Hrisoave, documente, inscripfii, fotograjii, etc. Tom. II, Piatra-
Neamt, 1929 [p. 149-159].
Laptidatu (Alex.), Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice pe 1915,
publicat de.... Bucuresti, 1916. [p.154].
Lemaire (H.). Histoire de l'empire de Turquie depuis son origine, jusqu'au
19 octobre 1821 : Ouvrage contenant des details interessans sur la formation de
cet Empire, sur son gouvernement, sur ses guerres Itrangères, ses guerres intestines,
et ses revolutions ; termind par le recit des principaux evénemens de la guerre
actuelle des Grecs contre les Turcs. Paris, 1821. 550 p. [Istorie contemporanä,
p. 526-550].
Lugosianu (O.). Insemndri din bdtrdni. Revista Tinerimea Romtná",
Bucuresti, 1899, Noua Serie, vol. II, p. 120 ; ividem, vol. IV (1900),
p. 178.
Mateeseu (C. N.). Insemndri, nr. 175, 176, 179, In Miron Costin",
Bfrlad, IV (1916), Nr. 3, p. 235-236; Nr. 4, p. 251.

XLI

www.digibuc.ro
 Meichisedek, Episcopul Dunfirli-delos. Chronica Husilor si a Episcopiet
cu aseminea numire dupre documentele episcopiei si al& monumente ale terei.
Bucuresti, 1869. 464+175 [-182] p.+1 tab. [p. 416-422, 142-145, 166].
Melehisedek, Episeopul Runfiril-de-jog. Chronica Romanului si a Episco-
ptei de Romana. Compusä dupre documente nationali-romine i streine, edite
si inedite. Partea a doua dela anuhi 1714 pina in dilete nóstre. Bucuresti, 1875,
V [ VIII]+239 p. [p. 186-187, 192].
Melehisedec, Episeopul Romanului. Not* istorice i archeologice adunate
de pe la 48 mônastiri Biserici antice din Moldova. Bucuresri, 1885. 318
[-320] p. [p. 29, 315-316].
Mibailov (A.). A. S. Puschin si Eteria (1821). Vic*: Rotnineasca
Iasi, XXI (1929), Nr. 5-6, p. 217-222.
Minea Note si interpretäri märunte. [0 insemnare din 1821 a serda-
rului Antohie Sion]. Cercetäri istorice", 1aI, IIIII (1926-1927), Nr. 1,
p. 254.
Muresitum (A. A.). $tiri nouci despre refugialii Munteni la Brasov
in secolal al 13-lea si In rdsmerifa dela 1821. Tara Birsei ', Brasov, II
(1930, ) Nr. 1, p. 13-15.
Otelea (André). Contribution 11 la Question d'Orient, Esquisse historique,
suivie de la correspondance inedite des envoyes du roi des Deux-Siciles à Con-
stantinople (1741-1821). Bucarest, 1930. XI1+366 p. (Académie Roumaine,
Etudes et recherches IV) [p. 324-33'i].
Paalzow (Friedrich). Aktenstilcke der russischen Diplomatie. Berlin, 1854.
Palaiologue (Grégoire). Esquisses des moeurs turques au X IXe siècle ;
ou scènes populaires, usages religieux, cérémonies publiques, vie intérieure,
habitudes sociales, hides politiques des mahométans, en forme de dialogues.
Paris, 1827. XVI+408 p. [p. 43-55].
Pamtile (Tudor). Mitologie Romineascci. III. Pcimintul dupd credinfele
poporulut rommn. Publicalie postumii. [Bucuresti], 1924. (Academia RomInA.
Din vieala poporuiui romln XXXII). [pt. cutremurele din 1821, p. 54-55].
PamilIe (T.) si V. C. Nicolan. Insemairt. 173-19 'Pt iron Costin",
Birlad. III (1915) Nr. 12, p. 186.
Papacostea (N. G.). O listé de intemnitafi olteni [la 1824]. Buletinul
Comistet Istorice a .Rominiei", VIII, p. 17-25. Bucuresti, 1929.
Piopsor (N.). Cdlilloria lui Hagi Nicolau la locurile spate. Ahivele
Oltentei", V, 1926), Nr. 24, p. 112.
Plopsor [(N.)]. Citeva rinduri despre Tudor Vladimirescu. Arhivele
Olteniel", VIII (1929), Nr. 45-46, p. 533-534.
[Popesou ] (Preotui Niculae). Chipurt de preoli. 2. Popa Panait de la Ur&
midarii de sus. ,,Apostolur, Bucuresti, "V (1928), Nr. 3 din 1 Februarie 1928,
p. 34-35.
Prager (Shynund). Bleindria in Trecutul Tarilor Romtnesti, Coleciiune de
documente. Bucurcsti, 1906. 151 p. [p. 127-128 : compania cojocarilor din
Bucuresti la 1821].

XLII

www.digibuc.ro
 Adevdrata proclamarie a lui Tudor Vladimireseu. Romtnia Liberlf",
1880 (IV), Nr. 1016. fReprodusä dupd Aricescu (C. D.), Acte justificative,
p. 27-28; reprodusd si de Gazeta Transilvaniei" 1880 (XLII1), Nr. 84].
Revista istoricti a Arhivelor Romtniei Indice de documentele aflate In
Arhiva Statului si nepublIcate Med. Brosura I. Bucuresti, 1874. [p. 6, Nr. 52 ;
p. 10, Nr. 90].
Rosanls (S. I.). Istoria pe scurt a Evreilor-Butgari In ordine chronologied,
dupd tsvoare directe, din cele mai vechi timpuri pänd la 1876. Anuar pentru
israeliji", Bucuresti, XI (1888-1889), p. 40.
Rosettl (RaduN. Note genealogice gi biografice despre famillile Buhug gi
Rosetti, fogti proprietari ai moiei Bohotinul. Anale'le Academiei Romtne",
Mein. S. 1st., S. II, Tom. XXVIII, p. 490-491, 494-495.
Rugticiuni religioase contra Turcilor, pe timpal Eteriet. (1321). [Academia
Routh* ms. 3920, 1. 61-66; text grec].
Sapira (Israel). Isloricul comunitdfii din Ploesti dupd isvoare scrise gi
transmisiuni orate cu un apendice cuprinzMd documente inedite. Analete
societdai istorice Iuliu Barasch", Bucuresti, III (1889), p. 43-45.
Schwardeld (Dr. E.). Evreii sub zavera. Anuar pentru Israeliti", Bum-
resti, VII (1884), p. 13-34.
Sehwarzfeld (Wilh.). Restrigte sau tritgmpldri triste si nenorocite prir cart
au trecut evreii In principate. III. Zavera sau Eteria de la 1821. [Reproduce
pi din Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldaviet..]. Analile socieldfii istorice
¡Witt Barasch", Bucuresti, III (1889), brosura Nr. 1 O 2. p. 196-199.
Scriban (August). Cdpitanul lordache la mäntistirea Secul. Dupd un martur
ocular. [Traducere din Kowalewski]. Arhiva", Iasi, III (1892), Nr. 6-7,
p. 424-427.
(Mauriciu). Amintiri din trecut. Din timpul zaverei dela 1821. Fra-
ternitatea", Bucuresti, 1885 (VII), Nr. 22, p. 175-176.
%mind (H. Di.).-0 versiune despre uciderea patriarhului grec In anal 1821.
Rolurile lui Mihai-Vochl si Alexandra Ipsilanti cu aceastd ocasie (Dupd
eronicarul armean Avedis Berberian). Revista Istoricd", XV (1929),
Nr. 4-6, p. 153-158.
Solomon (loan). Biogralia vief ii polcomniculut Istorisitif de sine in-
sugi, i scrisd de P. Georgescu. Craiova, 1862. [21+50 p [Altd editie cu titlul :
Solomon (loan). Biograjia polcoonicului ... 1 storisild de sine insusi ;i scrisd
de P. Georgescu. Craiova, 1891 ; 52 pl.
Soutzo (Nicolas). Memoires du prince .... grand logothete de Moldavie
1798-1871. Publiés par Panatoti Rizos. Vienne, 1899. XI1+434 p. [Dupd
ms. original Nr. 1024, la Academia Rominii].
Steffinesen (Gr.). Cutremurele de peuntnt In Romtnia In limp de 1391 de ani,
dela anal 455 pind la 1874. Analele Academiei Romlne", Seria II, tom.
XXIV, mem. s. et.; [p. 23-24].
Steflineseu (Margareta). Puskin despre Romtni. Arhica", Iasi, 1928
(XXXV), Nr. 3-4, p. 269-290.

XLI1I

www.digibuc.ro
 Stoleeseu (Ir an).Schitze din istoria patriei urmate de istoria Ploesciloru. Fapte
istorice cele mai matte vezute cu ochii. Ploesti, 1880. V-77 [-79] p. [Retiptirire
de N. lorga, supt titlul] : Un povestitor ploiestean despre Bucuresti L Ploiesti In
tnttia jumnate a secolului al XIX-lea... Vhlenii-de-Munte, 1928 ; 45 [-47] p.
Teodor Codrescu". Iasi, 1:316 (I),Nr. 8 [p. 116-117 : 1822, Mart 4, Leova.
Scrisoarea lui C. Conachi din be fenia cea mare cdträ paharnicut lordachi Oprisan ;
p. 117-118 : 1823, Iunie 8. Halil serie mitropolitului Veniamin Costachi, eu
prilejul Intoarcerii sale din begniel.
Tureu (Aurellu). Comunitatea din Tlrgoviste, descriere istoricd. Frater-
nitatea" , Bueuresti, VI (1884) Nr. 14, p. 111, Nr. 15, p. 119.
Veniamin Costaehl, Mitropolitul. Istoria Scripturii Vechiului Testament.
Tdlmácitd, Tom. I, Iasi, 1824. [Inainte euvintare Mt% cetitori].
Venlamin Costaehl, Mitropolitul. Funie sau 1ring/de tntreitd.
Iasi, 1831 [fine].
Virtosu (Emil) Activitatea departamentului criminalion din Bucuresti In
timpul rdzordtirii dela 1821. Arhivele Olteniei", 1930 (IX), Nr. 51-52,
p. 453-458 ; ibid., 1931 (X), Nr. 53, p. 84-88.
Virtosu (Emil). Insemndri despre 1821. Arhivele Olteniei", IX (1930),
Nr. 49-50, p. 269-276.
Virtue' (Emil). Iordache Golescu si fnttmpleirile anului 1821. V iafa
Romfneascd", 1930 (XXII), Nr. 9-10, p. 248-264.
Virtosu (Emil). Tudor Vladimirescu Glose, f aptesi documente noi (1821).
Bucuresti, 1927, 187 p.A- X pl.+1 portret.
VIrtosu (Emil). Un pain/let moldovenesc din vremea Eteriei. V iafa Ro-
mtneascd", 1930 (XXII), Nr. 4-5, p. 83-101.
Weitman (A. F.). Amintiri despre Basarabia. Chisindul fn 1821. [Vospo-
minamiea n Bessarabii]. In romfneste de St. Berechet. Romfnia Notur,
Chisinhu, 1926, III, Nr. 49 (2)2), p. 1-2.
Xantos (EmmanoulD. 'AiropNvtoveCy.cera nepl vfiç patx.71; Lrcupicg. Athena,
1845. (a+239 [-241] p.
Xenopol (A. D.). Documente. Note istorice asupra perioadei 1821-1848,
culese din gura dqui loan Ghica, lost ambasador al Romtniei la Londra, coma-
nicate de... Arhiva", Iasi, II, Nr. 9, p. 556-561.
Zabloskij-Desjatovsky (A. P.). rpatirs R. A. ICHCIIMBI n ero spesut [= Contele
P. D. Kiselev si vremea lui]. Tom. IIV. St. Petersburg, 1882. [t. I, p. 136].
Zilot Rominul. Dontnia a treea a lui Alexandra Vodd Suful ce i se zicea
i Drakake. Revista pentru Istorie si Arheologie", vol. V (1885), p. 58-88.
Zilot Romlnul. Din scrierile inedite ale lui... Jalnica cfntare a lui Zilot,
infra care sat cuprind revululia Romfnilor supt Tudor Slugerul Vladimirescul,
i zavera, supt Aleco beizadea Y psilant, i stdpfnirea turceascat, supt Chehaia Beta,
fi oaresice din doinnia romIneascd fntoarsei iar la RomIni dela Grecii fanarioli,
supt dornnul Grigorie Ghica V d. Aldituita de un patriot, § i af ierositd f rafilor
sdi patriofi spre ;flint à i spre poveifuire, la anal dela Hristos 1823. Re
vista pentru Istorie si Arheologie", 1891 (volumul VI), p. 89-115.

XLIV

www.digibuc.ro
 POVESTIRI, STUD% TRATATE

Aaron (F.). Manual de istoria principatului Romaniet dela cele diritti

vremi istorice piniz tn zilele de acum. Bucuresti, 1839. [21+212 p.
Anuarul prinfipatulut Tarii Rumtnesti. Bucuresti, 1842. [Schitä istoricil
asupra rAscoalei lui Tudor, p. 31-36].
Barnosehl (D. V.). Originile democrafiei romtne. V iafa Romtneascir,
1923 (XV), Nr. 6, p. 324-345.
Candlloru (Taehl 'El Tamil SratpEct 1814-1821. Atena, 1926.
4+448 p.
Desprez (Hippolyte). La rtrvolution dans l'Europe orientate. Paris, 1848.
30 p.
Djuvara (T. G.). Cent projets de partage de la Turquie (1281-1913). Pre-
face de Louis Renault. Avec 18 cartes hors texte. Paris, 1914. X+648 p.
Dufau (P.-A.). Du partage de la Turquie d'Europe entre la Russie, l'Au-
triche, l'Angleterre et les Grecs, sous la mediation de la France. Paris, 1822. 40 p.
Filitti (I. C.). Inceredri de ref orme In Muntenia sub Grigore Vodá Ghica
1822-1827. Convorbiri Literare" XL (1906), p. 905-924.
Filitti (loan C.). Originile democrafiei romtne. iala Romtneascer
XIV (1922), Nr. 11, p. 175-191 ; ibid., XV (1923), Nr. 1, p. 13-27, Nr. 2,
p. 182---198.
Filltti (I. C.). Partea boerimii In elaborarea .Requlamentului Organic.
Cugetul Romtnesc", II (1923), p. 258-265, 743-753.
Frantzis (A.). 'Emtop. r7ç latoplaç 7ç ItyayewhOr(orK tE)Aciaoç...
Atena, 1839-1841, 4 vol. [vol. IIII.
Gaudin (Emile). Du soulevement des nations chrétiennes dans la Turquie
europeenne ; ses causes, ses resultats probables, son influence présumable sur
les intérêts présens et luturs de l'Europe en general et sur ceux de la France en
particulier. Paris, 1822. VIII-119 p.
Ghermanos MItropolitul. entop.v.hp.wra nept v.71ç inavocaTeiateK CEX-
kciaoç etizòTò 1820 I.Livn To5 1823. Eorpacfbna nap& Toii Mvpolco).E.too IL
licycl*v rtpluívoo sea hatBópxyct amp& tor) xopEoo liaXXtyíxoo Kaa,c6prq.
Athena, 1837. +232 p. [p. a - Fillmon (I). Ilpfdayóg.sva net)/ roi) (Kew,
Tor) aorrpapiwç stal, 'Cal/ 61top.v1pAtaiy Too].
lken (Carl). Leukothea. Eine Sammlung von Briefen eines geborenen Griechen
fiber Staatsweseno Literatur und Dichtkunst des neueren Griechenlands. Heraus-
gegeben von... Aus der griechischen Handschrift verdeulscht, nebst Beilagen des
Herausgebers, Auszügen aus dem Logios Hermes, Gedichten, Sprachbemerkungen
und beige/ ügten Verzeichnissen neugriechischer Werke als Anhang. 'Tom. III.
Leipzig, 1825. XVIII+304 p.+1 pl. (I); 254 [-2561 p. (II).
Iorga (N.). Centenariul Domnilor pamtnteni la Arademia Riuntn6.-- Ca-
lendarul Ligei Culturale pe anul 1923", Bucuresti, p. 43-60.
Iorga (1V.). Comemorarea lui Tudor Vladimirescu. Cuvintare. Bucuresti,
1922 ; p. 357-365. Extras din ,,Analele Academiei RornIne", Seria II, Tom.

XLV

www.digibuc.ro
XLI, Desbateri 1920-21. [RepublIcat In lorga (N.), lzvoarele contemporane
asupra miscdrii lui Tudor Vladimirescu].
lorga Istoricul Constitufiei romlnefti, In Noua Constitufie a Ro-
mlniei". 23 de prelegeri publice organizale de Institutul Social Romfn. [Bu-
curesti, 1923]. p. 5-24.
lorga (N.). La psychologie des Ypsilantes. (Une confirence de m. Iorga
l'Université d'Athénes).La Nation Roumaine", Bucuresti, 1930 (III), Nr.
551 si 552.
Lupas (Dr. loan). Istoria Rominilor. Manual... Ed. II-a. Bucuresti [I. a.]
[p. 301-308].
Ohedeanu (Cons.. V.). Tudor Vladimirescu fn istoria contimporand
a Romfniei (cu 15 stampe). Craiova, 1929, 57 p. [Publicat Intli in
Arhivele Olteniei" VIII (1929), Nr. 43-44 (p. 235-255) si Nr. 45-46
(p. 421-442)].
Papaeostea (Victor). Revolulia din 1821, privitá de un misionar catolic.
[Luigi Bonauguri]. Revista Istorial" XV (1929), Nr. 1-3, p. 8-13.
Solmeseu (Ioan N.). Istoria generald a Rominiloru din améndoué Daciile.
T. I-1V. Bucuroti, 1889. ft. III, p. 329-463].
Spineanu (I. D.). Tudor Vladimirescu i epoca sea (Conferinfd finuta,
fn ziva de 14 Aprilie 1896, la Atheneul din Severin). Lectura", Turnu-
Severin, J (1896) Nr. 7, p. 246-259.
Stourdza (Alexandre A. C.). L'Europe orientate et le rate historique des
Maurocordato 1660-18.0. Avec un appendire contenant des actes et documents
historiques el diplomatiques iniclits. Guvrage enrichi de 128 illustrations et d'un
tableau génealogique. Paris, 1913. VII1+963 p.
'Maresca (Stettin). Gindul si tapta lui Tudor Vladizhirs,scu. Bucuresti,
1931. 33[-35] p.
Toksler (Edmond). Greeia ji insurrekfille ei. Pizza fn nude noastre. Tradu-
cere de P. M. Georgescu. Bucuresti, 1856. 352 p.
Theodorlan-Carada (M.). Din triimlntórile trecutului. Bucuresti, 1920,
271 [--274] p.
Toelleseu (Gr. G.). Manual de istoria Romfnilor... Ed. IL Bucuroti, 1900
[p. 448-453].
Tudor Vladimirescu si opera sa. 1821. Raport Anual al Gimnasiului
Real Tudor Vladimirescu" din Tfrgu-Jiu". TIrgu-Jiv, 1899. [p. 3-23].
Valliant J. A.). La Romanie ou histoire, langue, littérature, orographie,
statistique des peuples de la langues d'or, Ardialiens, Vallaques et Moldaves,
résumés sous le nom de Romans. T. I-III. Paris 1844. [t. Il, p. 308-31v : isto-
ric al Eterlei; t. III, p. 233-257 : Povestea lui Kirjall].
Nenopol (A. D.). Istoria Romfnitor din Dacia Traianii. Ed. III. Bucuresti,
1925-1930. Tom. X, XL
Xenopol (A. D.). Primul project de Constitufiune a Moldovei din 1822.
Originele partidului conservator §i ale celui liberal. Extras din Analele Aca-
dezniei Romfne", S. II, Tom. XX, Mem. Ist. Bucuroti, 1898, 61 p.

XLVI

www.digibuc.ro
 Xenopol (A. D.). Rdsturnarea donmiilor fanariote. Studio istoric. I. Eteria
Greceascd. II. Tudor Vladimirescu. III. Restabilirea domniilor pdmintene.
Adduct' Iasi, II, Nr. 1 (p. 14-22); Nr. 2 (p. 65-78); Nr. 3 (p. 129-143);
Nr. 4 (p. 200) ; Nr. 5 (p. 260-268), [Reprodus In Istoria Romfnilor].

NIENTRINI, pR1, APRECIERI, GENERALITÄTI

Administratia Casel Biserieh. Biserici cu averi proprii. Seria II I-a.
Note istorice i anexe documentare. Bucuresti, 1916. [p. 3, 10, 208, 210].
Arama (Preot N. Gr.). Tergovige znici explicafii documentate i legendare
asupra monumentelor istorice din vechea capitald a fdrei. Excursiunea congre-
sului didactic primar, 4 lulie 1901. Bucuresti, 1901, 13 p.
Bineseu (N.). Daniel (Dimitrie) Philippide In Lui Nicolae lorga,
Omagio" 1871-5/18Ionic 1921. Craiova. [p. 41-42].
Bäneseu (N.). Viafa si scrierile marelui vornic lordache Golescu. Buedfi
alese din ineditele sale, tipdrite de... Valenii-de-Munte, 1910. [p. 20-26].
Bellanger (Stanislas). Le Keroutza, voyage en Moldo-Valachie. T. III,
Paris, 1846. [1, p. 55-80].
Bengeseo (Georges). Essai d'un notice bibliographique sur la Question
d'Orient. Orient européen 1821-1897 . Bruxelles, Paris, 1897. XIII+ 327 [-329] p,
Bilelureseu (Constantin St.) Monastirile si bisericile din Romtnia cu mid
notife istorice si gravuri culese de... Bucuresti, 1890. [61+260+IV p. [p. 55, 59,
67, 68, 82, 83, 86, 175, 176, 178, 236, 245, 253).
Bobuleseu (C.). Banal Ttinasd Gosan 1769-1831 Ionic 17. Bucuresti,
1928. [p. 56-57].
Bobuleseu (C.). Fete bisericesti fa Retzboae, Rdetzratiri i Revolufii. Chi-
oinäu, 1930. VI+118 p. [p. 68-75].
Bohuleseu (C.). Neamul Holbdriestilor cu al episcopului Gherasim-Clipa
Barbovschi (1796-1803-1826) i arhimandritul Sofronie Barbovschi predica-
brut (t 1850). ChisinAu, 1929. 63+11-81 [-83] p. [p. 48,49, 17, 19-21].
Boeri de la venirea Fanariofilor i pia astd7i [de] x.. Buciu-
mul", Paris, I, (1857), Nr. 7, DuminicA 3 Mai, p. 25-26.
Clneen (I. V.). 0 arlzondologie a Olteniei flare 1820-1830.Arhivele 01-
ieniei, VIII (1929), Nr. 43-44, p. 271.
Caraglani (loan). Studii istorice asupra Romfnilor din Peninsula Balcanied.
Publicare postumd tnsolita de notd biogralica de Pericle Papahagi. Bucu-
rest, 1929 X + 272 p. [Extras din Revista pt. Istorie si Arheologie", vol. VI].
C[odreseu] (I. M.). Notitia genealogica despre familia Pdlddestilor.Bu-
eiumul Roofing.", Iasi, 1882 (III), p. 541-546.
Colson (Mix). De l'état present et de l'avenir des principautis de Moldavie
et de Valachie ; Suivi des traités de la Turquie avec les Puissances Europiennes,
et d'une Carte des Pays Roumains, Paris, 1839, 111+462 p. [p. 40-421.
Costeanu (Preot-Saehelar loan I.). Valea Teleafenului cu cetatea culturald
Menii-de-Munte i Monograf ia satului Homorfciu, judeful Prahova. Välenil-
de-Munte, 1930. [p. 25-281.

XLVII

www.digibuc.ro
 Cretu (Gr.). Tipograf Me din Rominia dela 1801 Old astetzi. Bucuresti,
1910. [p. 7, n. 2].
Demetreseu (George Mil.). Din Istoria Craiovei. Vechi denumiri de mahalale
suburbii Arhivele Olteniei", V (1926), Nr. 24, p. 97, n. 1.
Dimitriu (lerodineon Istorta monastirei Rtsca. Biserica Orto-
doxd Rominä", XVIII, p. 455.
Drtighleennu (Virg.). Casa lui Vasile Enache Bränescu. Convorbiri
Literate", 1909 (XLIII), Nr. 6, p. 686.
Driighiceanu (V.). Curfile boeresti I. Convorbiri Literare",
1913 (XLVII) Nr. 8, p. 734-735.
Draghleenno (Virg. N.). Les anciens 'drapeaux militaires. Une découverte.
L' Independence Roumaine", 1916, Nr. 12318 din 1/14 Fevruarie
Durak (Preotul V. Gb.). nation episcop al Argoului 1820-21-1828-45.
Tezà pentru 1icen16. Bucuresti, 1900. [4]-F3e, F-39] p. (Universitatea din Bucu-
resti. Facultatea de teologie).
Erhieeanu (C.). Bärbalii culti greet i rotntni si prolesorii din academiile
de Iasi st Bucuresti din epoca zisä lanartotä, 1650-1821. Analele Academiei
Romine", Seria II, tom. XXVII, M. Ist., p. 141-182.
Erhicennu (GIL). Despre starea .Moldovei si a Valahiei sub Fanarioli
extrasä din scrierea lui Anastasie Comnen Ipsilante fnlitulatä Evenimente Me-
stastice i politice dupä luarea Constantinopolei de Turci. Arhiva", Iasi. 1896,
p. 226-227. [Mentiune despre tunurile Eteriei, elate In muzeul din Odesa].
Erbieennu (C.). Priviri istorice i literare asupra epocei fanarintice. Bu-
curesti, 1901. 34 p. (Extras din Analele Academiei Romtne", Seria II, tom.
XXIV, M. Ist).
Final (loan C.). Despre vechea organirare administrativä a Principatelor
Rorntne. Bucuresti, 1929, 53 p. Extras din Revista de Drept Public", IV,
Nr. 2. (Biblioteca Institutului de Stiinte Administrative, Nr. 2C). [p. 31-33].
Farniell (Dumitru Z.). Din istoria comerfului la Romini. Mai ales baciinta.
Publicafiune de documente inedite 1593-1855. Cu 17 portrele, 6 tablourt i 20
fotografii-facsimile de documente i subscrieri. Bucuresti, 1908, XXXIX-1-559 p.
[p. 351].
Galesescu (Al. G.1. Eforia spitalelor civile din Bucure)ti. Bucuresti, 1899.
[p. 300].
Georgeseu (Ierom. Mänästirea Ciolanul. Biseriea Ortodoxd
Romind", XXIV (1900), p. 568.
Ghenadle al Ilimnieulul. Sitnta episcopie a Rimnicului Noul Severin.
Visite canonice Insolite de note istoricn-arheologice. Anii 1890-1891. Bucu-
resti, 1892, 246+VI p. [p. 77-80, 218-219].
Glanneseu (Gh.). Spifa familiei Cfrjä.Arhiva", Iasi, 1897, p. 194-196.
GbibAneseu (Gh.) Ud visitei la Bratesti si familia Sionestilor.Romanuhl",
1887, Iunie, p. 479.
Ghlka (Domnita Alexandrian). Din istoria palatului regal. Amintiri cu
prilejul unor vechi socoteli.Convorbiri Literare", XLVII (1913), Nr. 4, p. 344.

XLVIII

www.digibuc.ro
 Gorovel (Artnr). Teodor Teodorini. Documente si informagi despre el si
¡amnia lui.Arhivele Oltenia", VII (1928), Nr. 37-38 : ibidem, Nr. 43-44
(p. 264-265).
Greelanu (stefan D.). Din scrierile inedite ale lui... Genealogiile documen-
fate ale familiilor boieresti. Publicat de Paul $1. Greceanu. Vol. I, Bucure§ti,
1913. [p. 219, 332].
Dartularl (Elena, 'Amid& Plitos). Istoria viefii mele de la anal 1801. (Tal-
mácitd dupd cirilice de Gh. Ghibänescu).Convorbiri Literare", 1926. (An. 58),
Octomvrie, p. 729.
Ilellade 115cluleseul (L). La Immorméntarea reposatului Joanne Vaccirescut
orafid funehra. Pronunfiatd... la 5 Maaie. Bucure§ti, 1863. 29 p. [p. 14].
Hrisoverghl (A.). Poezii a lui... Edifie complectd [cu o prefatä de M. KogAl-
nicean]. Ia§i, 1843, XXXII+82 p.
Ioneseu (Preotul C.). Monograf ia comunei 'isestii-de-jos din judejul Me-
hedinfi. Bucuregi, 1905. 38 p. (Ministerul de Interne). [p. 4-5].
Iorga (N.). Contribujii la istoria bisericii noastre. I. Despre mtndstirea
Neamfului. II. BcIlinesti. Analele Academiei Romine", Seria II, Tom. 34
(1911-1912). Mem. S. 1st., p. 476-477, 484-485.
Iorga (N.). Drama lui Tudor inteo nouil lumincl.Revista Istorial", XIV
(1928), Nr. 1-3, p. 27-33.
Iorga (N.). Ètudes roumaines II. Idles et formes litteraires françaises dans
le sud-est de l'Europe. Lefons faites a la Sorbonne. Paris, 1924. [p. 69-73].
Iorga (N.). Histoire des relations Russo-Roumaines. Iassy, 1917. 368 p.
[p. 253-264].
Iorga (N.). Histoire des Roumains et de leur civilisation. Deuxième edition
revue et augmentle, illustrée de plusieurs portraits. Bucarest, 1922. [p. 212-218].
lorga (N Istoria bisericii romdnesti §i a viefii religioase a Romeinilor. Vol.II.
1909, passim.
largo (N.). Istoria Romtnilor in Chipuri si lcoane. Craiova,.1921. [p. 30,
notá despre mormintele lui Mihail si Alexandru Sutn, la St. Spiridon)l-
Iorga (N.). Relations entre Serbes et Roumains a l'occasion du mariage
de la princesse Marie et du roi Alexandre. Bucarest, 1922. [p. 45-46].
Jorge (N.). V iafa lui Alexandra Vodd Callimachi domn al Moldovei, cu
prilejul descoperirii testamentului sdu.Analele Academiei Rcardne", Seria II,
t. XXVII, M. 1st., p. 97-98.
lorga (N.). Vicissitudes des Roumains de Bucovina.Bulletin de l' Institut
pour ?etude de l'Europe Sud-Orientale", Bucure§ti, 1916, Nr. 3-5, p. 61.
Iorga (N.). Cronica.Revista Istoricei", VI, (1920), Nr. 1-2, p. 64, 67.
Lahovarl (George Ioan), General C. I. BrAllanu, Grlgore G. Toeileseu.
Marele diefionar geografie, al Romlniei alcdtuit si prelucrat dupd dicfionarele par-
fiale pe fad*. Bucure§ti, 1899. 5 vol. [Societatea geografied romfral]. [Passim].
Lambrior (A.). Literatura poporand. Pilde, poveifairi f i cuvinte adevdrate
si povesti adunate de dumnealui comical lordachi Golescul, f all rtiposatului
banal Radul Golescal.Convorbiri Literare", VIII, p. 66.

*
XLIX

www.digibuc.ro
 Lovineseu (E.). Istoria civilizafiei romfne moderne. 1. Forte le rcvolufionare
Bucuresti, [1924]. 218 [-2241 p.
Mars Hlae (Ulysse de). Guide du voyageur à Bucarest. Bucarest [1877].
Ip. 70, 127, 133].
Melehisedee Episeopul. Biograf ia prea Sinfitului Dionisie Romano.Ana-
lele Academiei .Romfne", Seria II, Tom. IV, (1881-1882). p. 12.
Munteanu Birlad (Gh. N.). Galafii. Cu 35 vedo ri in text, harta finutului
gi planul ora,ului. Galati, 1927. [p. 62-66, mentiune despre bisericile arse
distruse la 18211.
Museeleanu (Grigore). Calendar pentru anul dela Cristos 1863.... Bu-
curesti [p. 99, 119].
Negre (loan). Fragment din istoria desvoltdrei noastre intelectuale. Gheorghe
Asachi. V iaja, lucrdrile, scrierile sale i epoca in care a trait 1788-1869. Me-
moriu lucrat de... Piatra, 1882. [p. 48-561.
Negruzzi (Ricoh C.). Inceputurile literare ale lui Constantin Negruzzi
(Comunicare can' la Academia Rominä).Corworbiri Literare", 1909 (XLIII),
Nr. 5, p. 474-478. [si fl Analele Academiei .Romfne", S. II, Tom. XXXII
Mem. Lit.].
Nilon .Arhimandritul. Monastirea Sinaia (1695-1895). Schiki istoricd.
Bucuresti, 1895. 64 p. [p. 50-52].
Odobeseu (Al. I.). Cuteva ore la Snapp. Bucuresti. [p. 19] (Opere complete, III).
Pann (Anton). Bazul teoretic §i practic al muzicii bisericesti sau Gramatica
melodicer. Bucuresti, 1845. XXXIX+232 p. [p. XXXIV, despre Macarie
la 1821].
Papadopol-Calimaehu (A.). Generaluld Pavela Kisselell in Moldova i
Tera Romeineascei 1829-1834, dupe documente rusesci. Analele Academiei
Romfne", 1886-1887, Seria II, Tom. IX, Mem. S. 1st. p. 69-71.
Pappazogiu (Major D.). Escursiune arhiologica. 1874. 15 p. [p. 3, 7];
Petresen (I. D.). Buchetul urmat de diverse cugeteiri alese. Tdrgoviste,
1889. 172 p. [p. 27 : loan VArbileanu, pandur, tatäl lui loasaf Snagoveanu].
Poslusnieu (Mihail Gr.). Istnria musicei la Rornfni de la renaqtere pia 'n
epoca de consolidare a culturii artistice. Cu 193 chipuri In text. Cu o pref aft! de
Domnul Niculae Iorga. Bueuresti, 1928. 632 p. [Despre eintecele grecesti
la 1821, p. 30, 131, etc.].
Bell (Dr. Simeon). Politica religioasá a Habsburgilor lafti de Biserica or-
todox6 romfna in sec. al XI X-lea. CernAuti, 1928. 118 p. [p. 21j. Extras din
Codrul Cosminului", IV, 1927.
Rieman (Stefan N.), Vasile Eneseu, Fr. limit, Paul Constant. Contribufiuni
a monograf ia judefului Romanafi. Craiova, 1928, 471 p. [p. 139, 439].
Savleh bulgari dela 1868 sub comanda lui Hagi Durnitru
lefan Caradge... Dedicat memoriei reposatului G. Racovski. Briia, 1871, 189 p.
Schwarzfeld (Dr. E.). Cronica israelitti fn Románia de la inceputul veacului
actual peind la ddreimarea ternplului din Bucureat.Anuar pentru Israelifi",
Bucuresti, X (1887-1888), p. 88-90.

www.digibuc.ro
 Sehwarzfeld (M.). Ochire asupra istoriet Evreilor in Romania din cele mai
vechi timpuri panti la jumatatea veaculta al XIX.Anuar pentru Israelill",
Bucuresti, X (1887-1888), P. 71.
Seraba (G. D.). loan Heliade-Radulescu. Inceputurile Filozoliei fi Socio-
logiei romtne. Bucuresti, 1921. 318 [-320] p. [passim].
Un scriitor moldovean necunoscut. Literaturli si arta romind", I (1897),
p. 768-769.
Severeanu (Dr. C. D.). Din amintirile mele. (1853-1928). Vol. I. Bucu-
resti, 1929. [p. 21-22].
Sfetea (Vasille, paroh), Monografia comunei bisericesti ronane ortodoxe
a SI intei Treimi din Brasov-Tocile. Brasov, 1930. [p. 15-16].
Sion (Paharnie Constantin).Arhondologia Moldovei .Amintiri si note contern-
porane. Cu o prefallá analitica de Gh. Ghibanescu. Iaci, 1892. XXII+ 448 p.
Sotropa (Virall). Zavera din 1821 ;i regimentul neisäudean. Din Anuarul
Institutului de istorie nafionalii", IV. Bucuresti, 1922. p. 135-145.
Tafrali (O.). Istorie politica mallard. 1. Istorie generala politica in le-
gatura cu razboiul. II. Istorie politica ;i mallard a neamului rominesc. Curs,
Ed. II. Bucuresti, 1922. [p. 139-141].
Theodorian-Carada imeridele. Vol. I. Bueuresti,1930. [p.19,120-121].
Tomeseu (Constantin IV.). Mitropolitul Grigoriz IV al Ungrovlahiei. Tezl
de doctorat, Chisinäu, 1927, 311 P.
Virtosu (Emil). Notd. Arltivele Olteniei", IX (1930), Nr. 49-50, p.
277-278.
Vizanti (Andrei). Veniamin Costaki Mitropolit Moldovei i Sucevei. Epoca,
viafia ;i operile sale. (1768-1846). Iasi, 1881. 165 p. [p. 61-70 ; 133-134].
Zagorit (Gh.). Din trecutul PloWitor. Monumente istorice. 0 cronica ine-
ditä. Brazda lui Novae. Ploesti, 1914. 71 p. [p. 60-61].
Zotta (Sever).Mandstirea Golia. Schilli istorica. Jail, 1925. 39 P. [p. 13-14].
(Extras din Revista I. Neculce, lag).

ICONOGRAFIA
Academia Itominü. Stampe. a. (Portrete, A, XCIII, 46) Griechische
Flachtlinge von der Ypsilantischen Schaar". [Reprodusil partial si In Ionneseu-
Gion (G. I.). Istoria Bucure;tilor. Bucuresti, 1899, p. 608];
b, [Omorfrea cäminarului Sava] (Istorie mallard, A. I, 31) ;
c, [Lupta dela Slatina] (Istorie milliard, A, I, 46);
d. [ Scene istorice din revolui,ia greceasca din anul 1821. Editate de I.
Nerantzi, Lipsca. Incomplet ; 17 pl. litografiate]. (Scene istorice, C).
e. [Scene istorice... Eigenthum u. Verlag v. Kohler et Comp. In München.
Gemalt v. Peter Hess ; Gedr. v. I. B. Kuhn. Incomplet ; 7 pl. litografiate].
(Scene istorice, C.).
Bfiellii (loan C.). Stampe privitoare la istoria Ronanilor. CM, 1929. 132 p.
Extras din Anuarul Institutului de istorie nationald", volumul V. [Nr. 169:
1822. Tarkische Treue (p. 68-69) ; Nr. 170 si 171, 328, 329 (p. 108-109)].

LI

www.digibuc.ro
 Bogdan (N. A.). Din trecutul comerjului moldovenesc ;i mai ales al celui
iesan. Productele solului. Porturi, ttrguri gi iarmaroace. MM. ;i negustori
berflina# ;i stráini. Tratate, legiuiri fi lzrisoave. Prefuri curente. Import ;i ex-
port. Mijlnace de comunicatii ;i poge. Veuni qi Statistice. Monede.
Bresle negufitoresti, etc. Documente, memorii ;i note, culese ;i comentate...
Tipärite din inifiativa ;i cu o prefagi a d-lui N. V. ,5teliiniu. Cu 89 ilustrafii
ktolipice. Iasi, 1925, VII1+188 p. [p. 96-100].
[Cantaeuzino (Al. Gh.)].Catalog prescurtat al colecf iilor Al. Gh. Cantacuzino.
Bucuresti, 1919, 152 p. [Nr. 32, p. 101 : un portret In ulei al lui Tudor, cap, de
Th. Aman ; Nr. 80, p. 43 : alt portret, dupà o picturà bisericeascg (Preajna?)
Cf. deasemeni Nr. 158 si 158 bis (p. 49), Nr. 80 (p. 65), Nr. 398 si 399 (p.80)].
Constantineseu (N. A.). Alburnul Istoriei Rominilor cu feunuriri pe scurt
asupra evenimentelor frisemnate. Bucuresti, 1927. 96 p. [Nr. 340, 341,
344, 345, 346].
Drfighleeanu (Virgillu N.). Catalogul colecfiunilor Comisiunii Monumen-
telor Istorice. Cu 26 plame fotogral ice si 7 tricromii. Bucuresti, 1913. [p.
55-56, Nr. 525, pl. XXXII : Scene din timpul Eterii"].
Iorga (N.). Domnii Romlni duper portrele i Iresce contemporane. Sibiu,
1930. (Comisiunea Monumentelor Istorice).
[Lfiziireanu (B.)]. Din colecliunile de stampe ale Academiei. Dimineafa"
XXIII (1927), Nr. 7440, din 20 August.
Mindreseu (Simion). Centenarul revolufiei lui Tudor Vladimirescu. Ilu-
strafia", Bucuresti, X (1921), Seria II. Nr. 3, p. 1-4.
Maniu (A.). O controversä interesantà. Adeverratul Tudor Vladimirescu.
Adevirul", 30 Noembrie 1928.
Miloleseu (N. D.). Vederi din Gorj. [Tg.-Jiu, 1906]. [Facsimil scrisoarea
din 5 Sept. 1820 a lui T. V. cAtre BAlteanu Grigorasci].
Pappasoglu (Lt. Col. D. A.). Lupta de la Drägd4ani [Litografie, dupa orig.
publicat la Viena In 1822]. Academia Rominb, Stampe, C. XIII, 14.
Pestemaltsloglu (Periells M.). Tfi ettcame4o5 ye pantilz `MalvE8c NeoXaEo.c
xal arrvrt Tan+ 5.0.0a4p/(ay xopek,e Tae rb 'EUvutby Arinuup.a. 2cytt.Tpa-
viiç 'Exaok 'AvercNot. BrSila, 1895, 40 pl. litografiate.
Petrov (loan). 1821... "AAaç Tor) 61:41 ilv4aprroíag lepo5 Taw `EkVtivuiv
acTtlivaç. Lipsea. Lit, D. Nerantzi, 1886. 54 f.
Stolen (Pietorul). [Tudor V ladimireseu] Casa din Cernefi a lui Tudor Vladi-
mirescu. In sluibá adeveirata". XVIII (1916) Nr. 1-2, coperta. [Reprodusil
supt titlul Cula lui T. V. de pe Girdanul Cernefi, Mehedinfi, In Datina" VI
(1928) Nr. 5-6, p. 85].
[Stolea (D.)] Capitan pandur Urddreanu, 1821.Datina", T. SeN erin, VI
(1928), Nr. 5-6.
Staten (D.). Tudor V ladimirescu cite* Aduneirii pandurihr de pe ctmpia
Pade;ului-Mehedinfi, cea dintfi proclarnafie a revoluliel dirt 1821. Datina",
T.-Severin, VI (1928, ) Nr. 5-6, Coperta. [Reprodusl supt titlul : Tudor Vla-
dimirescu la Pade; In Datina", VI (1928), IN17. 5-6, p. 79].

LII

www.digibuc.ro
 LITTERARIA
VERSURI
Aleesandrl (Vasilie). Tab la miqeliilor. Convorbiri Literare", II (1868),
p. 6-12. [Reprodus In : Pressa, Bucuresti, I (1868), Nr. 12, 14 ; Mis-
sail (G.), [Discurs], Monitorul Of icial, 1879, p. 1617, si Alecsandri (Va-
silie), Opere complete, partea a III-ea Prosil. Bucuresti, 1876, p. 443-462].
Deldinaan (Aleeu, vornle). Eterie [In: Gaster (M.), Chrestomalie Romöind,
Tom. II (1891), p. 242-245].
Deldiman [(Alexandru)]. Lupta dela Slatina la 1821. Epizod din poemul
lui Beldiman: Jalnica tragedie a Moldovei. Rominia Literare, lasi, 1855,
Nr. 5, p. 61-63.
Bogrea (V.). Varia. Anuarul Institutului de istorie nationale
1921-1922 (I), Cluj, 1922. p. 336. [Mentiune despre Passov, Popularia car-
mina recentioris Graeciae, p. 167-8, Nr. CCXXVIVII ; p. 169, Nr.
CCXXVIII. Mopia].
Bolline (César). A la Roumanie. Traduction libre en vers Irancais, par
M. Jules Ferrand. Paris, 1857, 8 p.
DolIntineanu (D.). Poesia Ronfind in diverse epoce. Albina Pindului",
Bucuresti, 1868, (I), Nr. 1, p. 12-13.
BolIntineanu (D.). Pandurul. Folletonul Zimbrului", Iasi, 1885 (IV),
p. 224 [publicatà pentru prima ()aril supt acelas titlu In Albumul Pelerinilor",
[Paris], 1851, Aprilie 15. Foaia I, p. 5-6. Un exemplar la Academia Romitnil,
zns. 6, f. 15].
BurlfinesPu-Alin [(N.)]. In amintirea domnutui Tudor Vladimirescu. Cu
prilegiul Sgrbdrei Nationale din Novaci-Gorj unde actualmente striinepotul
.séu Teodor Vladimirescu sd gdsesce Sub-prefect. Tirgu-Jiu, 1902, 7 p.
Conaehl (C.). Poesii. Alcdtuiri i tiilmáciri. Iasi, 1856. [p. 34-37 : Jaloba
mea, scris4 In 1821, la SAngera-Basarabia].
Din Moldova. Foaie pentru minte, inimd ;i literature. Brasov, 1846,
Nr. 12, p. 95.
Dumbravii (Ihmura). Doina. In slujbei adevdratii", Bucuresti, XVIII
(1916) Nr. 3, p. 36.
Faurial (C.). Chants populaires de la Gréce moderne, recueillis et publiés
avec une traduction française, des éclaircissements et des notes. Tom, I-II.
Paris, 1824-1825. Tom. I, CXLIV +306 p. ; Tom. II, 392 p. [Tom. II, p.
39-53 : La mort de Georgakis et de Pharmakis" (1,2)].
Gusti (D.). Tudor Vladimirescu. Calendarul Buciumului Romin pe
1875", Iasi, p. 109.
Iorga (N.). Douei eintece despre revolutia de la 1821.Revista Istoricd",
XIV (1928), Nr. 10-12, p. 348-350 ; [traduceri dui:4 : Milner (Wilhelm),
Neugriechische Volkslieder gesammelt und herausgegeben von C. Fauriel, über-
setzt und mit des französischen Herausgebers und eigenen Erlduterungen ver-
sehen. Leipzig, 1825 ; Tom. II, p. 188].

LIII

www.digibuc.ro
 Ios If (St. O.). La Tudor Vladimirescu". Raport Anual al Gimnasiului
Real Tudor Vladimirescu" din Tfrgu-Jiu". Tirgu-Jiu, 1899, [p. 25-26].,
Mareellus (C-te de). Chants populaires de la Grece moderne, Reunis,
classes et traduits. Paris, 1860, XVI+335 p.
Müller (Wilhelm). Griechenlieder. Leipzig, 1844, XI+170 p.
Negoeseu (Cr. S.). Una manuscrisii vechiu,Saila Romänä", P1oe5ti,
1882 (1), Nr. 2, p. 41-44 ; Nr. 3, p. 63-69 [transcrie poema : Plängerea Fi
tänguirea
Pann (Anton).Poezii populare. Bro§ura 1. Bucuresti, 1846. 98 p. [p. 84-97 :
Povestea unui &gay despre zavera dela 1821].
nun (Vaslle D.). La Iunime. Foia Societäjii Romfnismul". Bucure5ti,
1871 (I), Nr. 12, p. 499-500.
Patin (Vasile D.). Uriderea Domnului Tudor. Revista Tinerimea Bo-
r. Numer festiv... Bucuresti, 1902 ; p. 13-14.
Pellmon (Alessandru). Patriotisma - Vladimirescu. Poesii. Bucure§ti,
1877. 154 p. [p. 55-153 : Tudor Vladimirescu. Naratiune istorica in versuri
despre mi§carea Rominiloril la 1821. 0 noud editiune revdzutd i cu multe
add o girl].
Pleat (Emile). Chants populaires des Boumains de Serbie, publies par...
Parie, 1889 [XXX p. 71-72: cintec popular despre Tudor Vladimirescu].
Plangerea ttinguirea Valahiei asupra nemullemirii streinilor ce au
derlipanat-o. Buda, 1825, 16 p. [La Academia Rominä, copii, nedatate §i
nesemnate, in manuscrisele : 1489 (f. 1-3); 2897 (f. 252 v. 264-274); 2309
(f. 171 v. 176) ; 1753 (f. 41 v. 43) ; versiunea din acest ultim manuscris,
spre deosebire de toate celelalte, inclusiv tipdritura, e precedata de o inte-
resanta prefan In pron. Manuscrisul a apartinut serdarului Mihalache VIA-
descu §i cuprinde, intre altele, copii dupd multe poezii din prima jumatate
a veacului XIX, precum i copia jurnalului delegatiei muntene la Tarigrad
(1822), publicat in lucrarea de fan supt nr. XXXIX].
Pumnul (Arune). Lepturariu rumfrasc. Tom. I-1V. Viena, 1862-1864.
[T. III, p. 332-341 : Plingerea si tfnguirea patriei (atribuità lui Paris Mo-
muleanu) ; T. III, p. 507-515 : Fabian Bob, Moldova la anul 1821; T. IV, P.
1, p. 92-97 : Beldiman, Lupta de la Slatina].
Sanders (Dr. D. H.). Das Volksleben der Neugriechen dargestellt und
erklärt aus Liedern, Sprichwörtern, Kunstgedichten, nebst einem Anhange
von Musikbeilagen und zwei kritischen Abhandlungen. Mannheim, 1844,
XII+ 358 [-3621 p. [p. 278-281 : versuri despre lupta de la DrAgd5ani].
Seurteseu (N. V.). Martirii Daciei (Sonete) III. Tudor Vladimirescu.
Foia Societätii Romfnismul", Bucure5ti, 1870 (I), Nr. 1, p. 34.
Smara. Eroului Tudor Vladimirescu. Universul Literar", XXVIII
(1911). Nr. 36, p. 5. [Republican in Noua Revistei Didactica", II (1913),
Nr. 1-2, p. 32 supt titlul : Lui Tudor Vladimirescu Eroul martir al redes-
teptdrii nationale ; i fn Cecropid (Dimitrie). Omagiu lui Tudor Vladimi-
rescu, Bucure§ti, 1914, p. 5].

LIV

www.digibuc.ro
 Stamati (Costaehi). Groaza la 1822. Foiletonul Zimbrului", Iai, 1855
(1V), p. 15-16.
Vilcüreseu (I.). Colecjie din poeziile d-lui marelui logoldt... Bucuresti, 1848,
[p. 67-76 : Sfatuiri patriotice].
Vaillant (J. A., de Bucharest). Poesies de la langue d'or, traduites. Paris,
1851. [p. 32-37 : Plaintes de la Roumanie. La Romanesca de Paris-Mu-
muleano].
Valliant (J. A.). Ma lanterne magigue ou Passé, Present, Avenir de la
Roumanie. Bucarest, 1868. [p. 18].
VulovIel (N.). Domnul Tudor. Ramuri", III (1908), Nr. 5, p. 77-79.
Zosima (Monahul). Povestire asupra rezmerifei dela 1821. Buciumul
Rornawa, Iasi, 1877, Anul II, Nr. X, Dec. 1876, p. 489-492 ; Nr. XI, Ianuarie
1877, p. 503-509. An. III (1882), P. 82-89, 142 144, 165-175 ; [Din
ins. 2528, f. 259, de la Academia Romina, rezultá c5 In 1882, la minästirea
Agapia, se mai atla manuscrisul original al lui Zosima dela Neamt].

TEATRU
Barnoseill (D. V.). Ceirvunarii, poveste istoricei 1823-1827. Voevodul-ceir-
vunar Viata zbuciumatet si moartea sllnicei a cornisului Ionicd Täutzz.
Ed. Il. [Bucuresti, 1928], 125 p.
Caraglale (L L.). 100 de ani. Revistii istoricei nafionalei a secolului XIX,
in 10 ilustrajiuni. Mare spectacol. Tablouri vii, evolutiuni, dansuri si cintece.
Proza i versuri din literatura diverselor epoce. Aranjatei de.. Gazeta Sdlea-
nului" , 1899, p. 23-25.
Grandea (Grigorle IL). Poesii. Miosotis. Editie complectii cu o prejatia
de d. George Sion si o analisei criticei de d. Mauriciu Flugel. Bucuresti,
1865. 348 P. [p. 306-308 : Fanarioti. Drama In cinci acte (Fragment)].
Grigorai3 (Em. C.). Eminesca sociolog-matematic. Adevérul", Joi 15
Noembre 1928 [Mentioneazá existenta unei piese : Tudor Vladimirescu, scrisil
de Eminescu].
lorga (N.). Trei drame. Doamna lui leremia. Gheorghe Lazar. Contra
Patriei. Bucuresti, 1924.

ROMANE, NUVELE, POVESTIRI

Arbure (Z.). Tudor Vladimirescu. Amicul copiilor", Bucuresti, 1892
(I), Nr. 17-18.
Dan (Serglu) sl Romulus Dianu. V iaja minunatil a lui Anton Pann. Roman.
Bucuresti, 1929, 227 p. [Publicat frail fn Universul Literar, 1928].
Densusianu (Ovid). Tradifii si legende populare. (Biblioteca pentru toti,
600, P. 40).
Doritori nebuni. Dimbovita", [Bucuresti], 1864 (VI), Nr. 11-58, 66.
Mika (Ion). Scrisori ale lui... ceitre V. Alecsandri. Bucuresti, 1884. [Pol-
covnicul lonita Ceganu. Domnia lui Caragea. Din timpul Zaverii].

LV

www.digibuc.ro
 Karadja (Constantin I.). 0 curiozitate literara din timpul Eteriei. Con-
vorbiri Literare", LVII, p. 319-320 [Mentiune despre Schreckens-Tage der
unglücklichen Elmira Heticar, einer fungen Griechin aus Jassy... Frei nach dem
Englischen bearbeitet von Dr. E. M. Miller. Leipzig, 1822].
Moartea lui Tudor Vladimirescu Schilei istoricti [de] B. Familia",
XX (1884), Nr. 18, p. 215.
Rosetti (Radii). Povelti Moldovenegi. Iasi, 1920. [Un suflet märinimos
(1821), p. 123-140 ; Lepädarea de lege (1823), p. 141-1721.
Sadoveanu (Mihail). Demonul tinerefii. Bucuresti, 1928 [Putlicat Intli
In Viafa Romfneascei", 1928].
Teleajen (Sandal. Camara maicii Suzana. Gindul nostru", Iasi, VII
(1928), Nr. 2, p. 23-28.
Ureehla (V. A.). Ana din Seicele. Pagini literare", Bucuresti, I (1899),
Nr. 5, p. 3-4.

ESEURI, CONFERINTE, DISCURSURI, FOILETOANE, VULGARIZARI,

RECENZII, BIBLIOGRAFIE, INCERTI GENERIS.

Arhivele Statului. Pre5edinfia Consiliului de mini§tri. Dos. Nr. 2811882 :

Pritmirea qi aducerea in Capitalei a stindardului lui Domnul Tudor Wadi-
mirescu".
Arleeseu (C. D.). Domnului redactore al Romanului. Romanul", Bu-
curesti, 23 Iunie 1874.
[Baritiu (Ieronim G.)] Camilla. Lupta pentru drept dc Dr. Rudolf de Ihering.
Romanul", Bucuresti, 1 si 2 lulie 1874, p. 577 xi. 1.
Brfinisteanu (B.) Dreptatea. Adevirul", 17 Martie 1921.
Bucura Dumbravei. Bucuresti 1927. [p. 45-53 Steagul albastru; p. 75]
Buneseu (C. I.). Pc marginilc istorici. Legendele In istoria contimporand
a Romfniei. Clmpulung Muscel, 1927, 63 p. Mublicat Intli In Cuvintul",
III (1927), Nr. 877, 880, 886].
Ceeropid (Dim.). Monumentul comemorativ al lui Tudor Vladimirescu la
Cernefi, Turnu-Severin. Noua ReviFtei Didacticá", II (1913), Nr. 5-6,
p. 97-103.
Ciorea (Maria). Tudor Vladimirescu dupá scrisorile publicate de Emil
Vlrtosu Cuget clar", Bucuresti, I (1928), Nr. 13-16 (p. 238-244) si
Nr. 17-20 (p. 269-275) : [ibidem, I, Nr. 5-8, p. 101, se reproduce doc.
Nr. XXXI din Virtosu (Emil). Tudor VladimirescuGlose, fapte si documente
noi (1821), Bucuresti 19271.
Dlneuleseu (N. Gh.). Figuri din Oltenia. Tudor Vladimirescu. Vatra",
Craiova, I (1929), Iulie, Nr. 5, p. 2-3.
DumItresen (Al. T.). Chestiuni istoriee. 4ezeitoarea Sdteanului", XVII,
(1915), Nr. 3-4, p. 3-5.
Inmormintarea lui Ghifei Enescu. Romanuhl, XXIV (1880), din 14
si 21 Mai.

LVI

www.digibuc.ro
 Eroii Grecii moderne, Almanachü Romcint7 pe anulei 1866. Prelucrat
dupO martuscríptu repausatulut I. Gorfian... Bucure5ti, 1865. [p. 2-5].
Fagure (Emll D.). Caracterul social al revolufiei lui Tudor. AdeváruP',
17 Martie 1921.
FMB (I. C.). Emil Vtrtosu. Tudor Vladimirescu. (Nose, fapte i docu-
men& noi. Bucure5t1 1927. (Casa .5coa1e1or) [Recenzie]. Revista Arhivelor",
IV (1927), p. 245-248.
Fortuneseu (C. D.). Tudor Vladimirescu. Glose, fapte fl documente rzoi
(1821), de Emil Vtrtosu. Buc. Ed. Casa $coalelor, 1927. [Recenzie]. Arhivele
Olteniei", Craiova, VII (1928), Nr. 35, p. 94-95.
Franeudl (Epam. 1.). Havratiptv.òç 1@v 67tip ttioTton ta nompnoç acralvt
aap.evtov [= Panegirice pentru cei pentru patrie], Bucurqti, 1863. 85[-87]
p.+4 pl.
Goruneanu (Lt. Colonel). (Notile despre steagul lui Tudor Vladimirescu].
Ramuri", III (1908), Nr. 5, p. 92.
Hasdeu (B. P.). Centenarul lui Eliade. Cuvintare aniversard. Analele
Academiei Romine", Seria II, 1901-1902, p. 82-88.
Hasdeu (B. Petrieeleu). Cuvente den batränt. Carafe poporane ale Romi-
nilor tn secolul XVI In leaäturer cu literatura poporana cea nescrisä. Bucu-
*WI, 1879, 2 vol.
Hasdeu (B. P.). Discursul pronunfat la Craiova In intrunirea eke-
toralei dela 13 Aprilie 1883. [Republicat dupd Alarma", Craiova, 1883, de
Teodorescu (Barbu). Contribufii la istoricul presii oltene, Arhivele
Olteniei", VIII (1929) N. 43-44, p. 375].
[Hellade Bliduleseu (I.)]. Issachar sau Laboratorul. Scriere sofiale, poli-
st litterard. [Paris, 1858]. [Doi 1821, Doi 1848, Doi 1859", p. 101-109,
119, 135].
Hellade-Riiduleseu (Ion). Scrisori din Exit. Cu note de IV. B. Locusteanu.
Bucumti, 1891, IV+ 744 p. [p. 361, 414, 432, 684-685, 690, 716, 740].
IbrAlleanu (G.). Spiriiul Critic In Cultura Romtneascei. Ed. III. Ia3i,
11+268+11 p.
Istoria revolufiunii romine de la 1821 [Recenzie]. Romanul" (B),
din 19 ii 20 lunie 1874.
Ldeustinu (N. B.). Amintiri din Trecut, Cralova, 1896. 160 p.
Ldeustinu (N. B.). Dupe Exit. Craiova, 1898, 1900.
L6eusténu (N. B.). Ión Heliade j detractorii sJi. Cralova, 1898, 72 p.
[p. 27-28].
Llizareann (B.). Un cifru" de acum un seed si mai bine. Adevirul"
din 1./I, 928.
Marmellue (D1mItrle). Figuri istorice rominegi in cintecul poporal al
Romtnitor. Analele Academic! Romtne", 1915, II, Tom. XXXVII, Mem.
S. Lit., p. 107-108, 110, 112-113.
Schild de porLret istoric. Literaturd §i arid
[Thhtilleseu (Stefan)] Stemill.
romtná", I (1897), Nr. 10, p. 587-594.

LVII

www.digibuc.ro
 NAdejde (Iosif). Centenarul revolufiei din 1821. De ce s'au miscat pandurit.
Adevirul", 20 Marge 1921.
Nildejde (losif). Domnul Tudor". Adevirul, 16 Martie 1921.
Nieolonnu (N.). [Repolutiunea lui Tudor Yladimirescu]. Academia Ro-
ms. 926, f. 72 v.-73.
Petreseu (L D.). I lustrafiunile bisericii romtne i Mttropolitul din zaverd.
[Academia RomfnA, rns. 3748, f. 100-120].
Popeseu (N. D.). Iancu Jianu haiducul. 1.101. II. Bucuresti, ft. 495, 5011.
[Popeseu] (Preotul Nleulae). Chipuri de preoli. 3. Preotul Costandin din
Butoesti din pandur, preot. Apostolul", Bucuresti, V, Nr. 4 din 15 Fe-
vruarie 1928, p. 54-55.
Popeseu-Serlban (Pltariul V.). Viacza D. Pahr. Vasilie Fabian seau Bob.
In timpu pitreceri sale 'n Moldova. Foae pentru minte, inima shi literatura",
Brasov, 1839, Nr. 20. [p. 153-1551.
Rosetti (C. A.). Sabia Domnului Tudoru. Romanuld", Bucuresti,
1872, p. 7.
Rosetti (Dim. R.). Dielionarul Contimporanilor. Ed. I. Bucuresti, 1897.
[passim].
Sabia lui Tudora Vladimirescu. Romanuld, XXIV (1880), 30
si 31 Mai.
Smara. Moastele lui Tudor Vladimirescu (Ancheta mea). Noua Re-
vistä Didacticd", I (1912), Nr. 9-10, I). 306-313.
$tefuleseu (Al.). Din istoria 4ezdtoarea Sdleanului, I
(1898), Nr. 11, p. 336-341.
TPAAEOBI Srvacraro na &r.nrapur n pontnacaaza panorama
orb 1821 rmna. s3aames, Sofia 1929 r., 6pog 113 [Participarea bulga-
rilor In revolutia rominä din anul 1821].
Tudor Vladimirescu. Rarnuri", XV (1921), Nr. 3, p. 109-110.
Tudor Vladimirescu, Cuza-Vodd i Regele Ferdinand I-iu.Ramuri",
XV (1921) Nr. 5, p. 153-156.
Din proclamaliile lui Tudor Vladimirescu. Din vial(' Dornnului Tudor.
Adevérul Literar si Artistic", Nr. 17 din 20 Martie 1921.
In legaturd cu Tudor Vladimirescu.Arhivele Olteniei", IX (1930),
Nr. 49-50, p. 278.
Cu privire la Tudor Vladimirescu. Arhivele Olteniei", VIII (1929),
Nr. 43-44, p. 378-379
Valerian (L). De vorbd cu Dem. Theodorescu. Viafa Literard", II (1927)
Nr. 59, din 29 Octomvrie.
Yemeniz (Eugéne). La Grèce moderne. Héros et poetes. Paris, 1862, 332 p.

mu z IC A
*Bredieeauu (Tiberiu). Cfntecut lui Tudor, fragment din opera Tudor Via-
dimirescu.

LVIII

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL DOCUMENTELOR
Pagina
I. 1821, Ianuarle 15. Mare le postelnic Iacovachi Rizu pofteste pe
Mitropolitul Dionisie la Curtea Domneascii, pentru a face
parte din citimAcAmie 3
II. 1821, Ianuarle (dupA 21). Ingroparea lui Alexandru VodA Sutu 4
III. 1821, lanuarle. Arz al locuitorilor TAril Romlnestl, care unul
din pasii dunfireni 10
IV. 1821, Fevruarle 1-28. Activitatea postei 11
V. 1821, Fevruarle 10. Porunca Mitropolitului Dionisie pentru po-
menirea In biserictt a noului domn, Scarlat Alexandru
Calimah VodA 32
VI. 1821, Fevruarle 20. Iamandi Giuvara IncredinteazA cA a pernit
tainurile de hranA pentru 300 ostasi 33
VII. 1821, Fevruarle 21. CApitanul Dimitrie primeste tainul neferilor
cApitanului Farmachl 33
VIII. 1821, Fevruarie 21. Mihale baraictarul primeste tainul neferilor
serdarulul Iordachl 34
IX. 1821, Fevruarle 22. Delibasa Mihall primeste tainul pentru 50
neferi cu agahle lor 34
X. 1821, Fevruarle 22. Basbulucbasa Ghencea primeste tainul a
50 neferi cu agalile lor 35
X I. 1821, Fevruarie 24. Adeverinta lui Iamandi Giuvara de primirea
lefii pe 15 zile, pentru 300 neferi si douA agale 35
XII. 1821, Martle 1-31. Activitatea postei 36
XIII. 1821, Martle 2. Banul Grigore BrIncoveanu cAtre Alexandru
Filipescu, privitor la desfAsurarea evenimentelor In curs . 59
XIV. 1821, Martle 4. Tagmatarhul Duca porunceste ispravnlcilor de
Prahova sA orInduiascA darea la poslusnici, scutelnici, mazili
si altil 61
XV. 1821, Martle 4. loan stolnic IncredinteazA cA s'a primit la vistie-
rie socoteala banilor trimisi de divan vornicului Constantin
Samurcas 63

LIX

www.digibuc.ro
 Pagina

XVI. 1821, Mart le 5. Constantin Samurcas aratA chipul in care

a Intrebuintat cei 20.000 taleri, fncredintati lui de
cAimAcAmie 63
XVII. 1821, Mania 5. Alexandru Vilara primeste, pentru vistieria
banii restituiti de vornicul Constantin Samurcas . 65
XVIII. 1821, Mar* 14. CApitanul Farmachi care marele vistier Ale-
xandru Filipescu, pentru a i se pregati orz, conace i bani . 65
XIX. 1821, Mantle 30. Alexandru Ipsilanti lauda vrednicia i rivna
lui Pancu Hagi Hristu, cApetenia ostirilor din Zimnicea 66
XX. 1821, Mart le 30. Taematarhul Constantin Duca scrie lui
Pancu Hagi Hristu, la Zimnicea, despre chipul In care
sfi se poarte cu Turd i despre rAscularea Bulgarilor . 68
X XI. 1821, Marlle. Proclarnatia lui Alexandru Ipsilanti c5tre
Munteni 71
XXII. 1821, A prille 1--31. Activitatea postei 73
XXIII. 1821, Aprille 5. Catastih de pfinile date zilnic la cApeteniile
ostasilor din Bucuresti 84
XXIV. 1821, Aprille 5-30. Tainurile date cApetenilior ostasilor
din Bucuresti 87
XXV. 1821, AprIlle 13. C. Negri si St. Vogoridi, caimacamii lui
Scarlat Calimah Vv., cAtre locuitorii din Zimnicea . 89
XXVI. 1821, AprIlie 20. Grigorie Büleanu cAtre Alexandru Ipsi-
lanti, trimetindu-i un proiect pentru buna tntocmire
mintuirea patriei 91
XXVII. 1821, AprIlle 30. Plinile date tain pentru capeteniile osta-
silor din Rucuresti, pe luna Aprilie 92
XXVIII. 1821, AprIlle. CAminarul Sava prirneste 500 taleri de la
vistierie 95
XXIX. 1821, Aprille. Scrisoarea lui Nicolae (Chinopsi ?) cAtre Ale-
xandru Filipescu, mare vistier, In chestii bAnesti . . . 95
XXX. 1821, A prIlle. Arz al locuitorilor TAM Romlnesti cAtre unul
din pasii dunAreni, pentru trimiterea unui orn ImpAr5tesc 96
XXXI. 1821, Mal 1- 31. Activitatea postei 99
XXXII. 1821, Mal 4, CApitan SulitA i ceausul lui ant trimisi la
ocnit de slugerul Tudor 107
XXXIII. 1821, Mal 31. Caimacamul C. Negri dare Mitropolitul Dio-
nisie, stAtuindu-I sA se tntoarcA In patrie, din Brasov . 108
XXXIV. 1821. Jalba mitiopolitului i a boerilor rAmasi In Bu-
curesti, cAtre Metternich, pentru ajutorarea 'pet Ro-
mtnesti 109
XXXV. 1821. Un istoric pe scurt al Eteriel 115
XXXVI. 1821. Memoriul boerilor din Brasov cAtre Rusia, pentru re-
organizarea TAxii Romtnesti 117

LX

www.digibuc.ro
 Pagina

XXXVII. 1822. ativa boleti olteni cer rang boieresc pentru Iordache
Grigore Otetelisanu, feciori de boleti din Benesti . 141
XXXVIII. 1822, lanuarie 1. Prefala lui C. HerAscul la tälmácirea din
greceste Ispitä sau cercare pentru patriotizm" . . 143
XXXIX. 1822, Martle 21. Jurnalul boierilor munteni trimis1 la Ta
rigrad 146
XL. 1822, Mai. Cererile boierilor munteni dusi la Tarigrad . 155
XLI. 1822, Mai 25. Scrisoarea unul Fiornin Otre episcopi1 Ro-
manului I Husifor, despre d5rapánarea In care zac
amIndouà principatele. 158
XLII. 1822, lunie 20. Pentru unirea blagorodnicilor" 161
XLIII. 1822, Oetomvrie 11. Bolerli din Bra5ov cer lui Grigore Ghica
Vv. sä.1 ajute cu bani, spre a se putea Intoarce In patrle 167
XL IV. 1822, Oetomvrle 11. Mitropolitul Dionisie arat6 lui Grigore
Ghica Vv. c5 din pricina bolii nu se poate Intoarce
in patrie 172
XLV. 1822. Project pentru Indreptarea 178
XLVI. 1822. LegamInt pentru unire 183
XLVII. 1822. Alt legämlint pentru unire 186
XLVIII. 1822. Indemn la unire 187
XLIX. 1822. Cugetul adevdratului RomIn cnre fraW s6i . . 197
L. 1822. Ithicon, adea moral 202
LI. 1822. Inscrisul propus de boierii mici pentru unirea spre
binele tArii. 205
L II. 1822. Apel pentru Indreptarea tärii 210
LIII. 1822. Inscrisul propus de Alexandru Vilara, pentru unirea
tuturor bolerilor Tärii RomInesti 212
L IV. 1822. Predoslovie la o carte despre patriotism 216
LV. 1826, August 16. Anaforaua cdtre domn a judecnorilor cri-
minalionului, pentru pedepsele cuvenite lui apitan Si-
mion Mehedinteanu, Ghitä Cutui i altora, ce au Incercat
rebelie In Iarä 222

LXI

www.digibuc.ro
DOCUMENTE

www.digibuc.ro
 1821, Ianuarle 15.
Mare le postelnic Iaeo §te pe Mitropolitul Dio-
nisie la Curtea Domnea ace parte din efiimiiefimie.

Tòv ae6ccar0 poccarrou novicep6t7ca Itaccu6; Tcpocncuvd".) ccanc45-

pevog ip Sitcb .r1;.
Kafincutylp ToG Osoppouptcou 134)ouç, Top stip.evecrsiTou [Lot
atiObTou, al86nocto St ncanspotvzi 8T1 afp.spov, npòg Tecg gv8excc
6pcg earcipcg, vet 67-j -ay X67C011 vart 6pCall e/g Tip ocuOsv-ccxtv
top 6c1mu Top car. qcosca, Iocvoucípcou cs'
Kat dp.f. Top ncastep6tc* .t7Ç,
nib; xatec nviup.a, npoOcpxOlievo; SobAog,
Icoccgan
Traducere:
Respectatului meu preaosfinhit cu evlavic rnd inchin, setruttn-
du-i dreapta.
Din porunca ingltimei sale de Dumnezeu ocrotit, prea binevoi-
torul meu Domn, fac cunoscut sfintii tale cä astAzi, la ceasurile
11 seara, säte ostene§ti i sà poftqti la inalta CurteDomneascá.1
slut al prea sfintiei tale fiu sufletesc, slugä zeloasá,
Iacovachi 2
1821, Ianuarie 15.
1 Curtea DomneascA, In vremea lui Stitt', se afla pe Calea VIctorlel
,(Podul Mogo§oalei), acolo unde acum este Clubul Tinerimii. AltAdatA lo-
cuise i Caragea VodA, dupa arderea palatului de la Curtea ArsA (1813),
si mai apoi tot de aid a vea sä ohlAduiascA Grigore Ghica Voda, cel dintli
lomn plimintean. 0 descrlere amanuntitA i pitoreascA a acestui palat,
pe vremea lui Caragea, o (IA Nicolae Filimon In Ciocoii vechi i noi (ed.
Baiculescu, Scrisul Rominesc, Craiova, 1931, pag. 25-26). Sumar
.sumbru 11 descrie Alexandrina Ghica, pentru epoca lui Grigore Ghica
VodA (Din Istoria palatului regal Amintiri cu prilejul unor vechi socoteli,
In Convorbiri Literate, XLVH (1913), Nr. 4, p. 3 14).
2 Arhivele Statului, Mitropolia Bucure§ti, Netrebnice; pach. 343, doc. 2;

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSII

II.
1821, Ianuarie (dupa 21).

Ingroparea lui Alexandru Voda Sntu.

1821, Glzenar
Chelluiala ce s'au Pad la firimonlia ingroptirii marii sale
Alexandru Vodd Sulu.

750 taled pentru clopot, la toate bisericile din politiia Bu-

curestilor, trà'Ondu-s de ate trei ori pa zi ; ins`á niMAstirile
po taled sapte si bisericile po taled cinci. 1
95 taleri pentru 8 Mil mari, cearA albá, de eke una ocä,
ce au ars lAngä räposatu Domnul, si 12 mici, po 50 dramuri,
On lumieruri. 2
37 taled 60 bard la 300 dramuri zmirnä.
300 taleri pentru fäcutul a trei colivi mari, frig una cu
chipul Domnului, alta cu marca Ord si alta cu flori 3, i
pentru zugrävitu respetiei 2 si a pernii.
10 taleri pentru o farfurie i o caranfira 5 cu vin i la cofeturi
si un coscior mic, ce sä zice cäpetel al colivii.

scris §I semnat ....; lacovachi Rizu. Fleischhackl von Hakenau, consulul

austriac la I3ucure§t1, comunicA 1111 Metternich di boerii caimacami au lost
chemall la Curte, SlmbAtA 15 lanuarle, MA a preciza InsA ceasurile. AfirmA,
In schimb, cA nu 1-au putut vedea pe VodA, ci numai au ascultat cetirea
pitacului pentru orinduirea cAlmäcämlel, dat In aceea§ zi. (Academia Rom/nA,
Rapoarte consulare austriace, Bucuregt, No. 11, f. 88 verso). Se pare di alcA-
tuirea cliimAclimiei a lost influentatA §i de Pini, consulul Rusiel, el Impun/n-
duil elemente proprii, credincioase, pe Grigorie Filipescu (vistier) §i pe
postelnicul lacovachi Rizu (Ibidem, 1. 89).
1 Moartea lui Sutu e vestitA de dangAtul tinguitor al clopotelor In di-
mineata zilei de Miercuri, 19 lanuarie 1821 (Academia RomMA, Rapoarte
xi, Bucure§ti, p. 90). Murise Marti noaptea spre Miercuri.
2 Sfe§nice.
3 Despre aceste trei colivi, mentiune §i la Kreuchely (Hurmuzaki, X, p.
102).
4 Pinza ce acoperea fata mortului Alecu VodA Sutu.
5 GarafA, sticlA.

www.digibuc.ro
 1821 DATE 81 FAME NOI

22 talent 60 bani pentru cinci cot si jumätate malteh

albu, de respetie i pernä.
20 talent pentru 8 resuceli fir urar.
8 talent 60 bard la tulpan Mätasä
10 talent unii femee, platá pentru facerea urarului.
2126 talent 30 bani pentru 30 cot si 3 rupi stofä grea, po
talent 70 cotu, frig pentru o perná mare si 2 mici, ce s'au
pus la asternutu dupá masa, and s'au asázat aposatu Domn
in divan 2, pentru imbacatu cosciugului pä dinafaa.
500 talent pentru 200 dramuri siret la cosciug, po taleri
2, bard. 60 dramu.
543 talent 108 bani pentru 777 dramuri argint la picerele
ce s'au fäcut la cosciug i la sase toarte, dramul po parale 28.
66 talent 60 bani pentru tintele de argint ipac la cosciug,
dramuri 95 ; asemenea po parale 28.
48 talent pentru 12 cot maldeh alb, la inbacatu cosciugului
pri dinEtuntru.
40 talent pentru fkutu lemnului i plata
692 talent 90 bani pentru 40 cot si 6 rupi catifea gliiuvez 3,
po talent. 17, Insà* pentru fdcutu covorului ce s'au pus p'd mor-
mänt i pentru uranisc. 4
750 talent pentru 300 dramuri siret, po talent 2 bani 60,
ce s'au pus la covoru dupà mormänt si la uranisc.
1001 talent 30 bani pentru 400 dramuri i jumnate sagea-
curi de fir, po taleH 2 bani 60, ce s'au pus ipac la covoru
dupà mormànt si la uranisc.
500 taleH 60 bani la 200 dramuri fir pentru 4 funte mart,
ce s'au fäcut í s'au pus la covoru dupä mormänt.
1 Un f el de stofA.
2 Kreuchely (Muse o descriere pe larg a chlpului In care stAteau, In sala
tronului, rAmAsitele lui Sutu; dar s'a pierdut (Hurmuzaki, X, p. 102, n. 2).
Acolo fusese expus ptnà In ziva IngropAril (Academia Romtra, Rapoarte cons.
austriace XI, 1. 90 y), end la ceasurile douA dupA amiazA e dus la Sf. Spi-
ridon Nou. La cobortrea In groapA se trag tunuri de la Mitropolie. (Ibidem
f. 91).
3 Ros inchis.
4 Baldachinul acesta era purtat fnainte 1 apoi veneau rámAit.11e lui Sutu,
descoperite (Hurmuzaki, X, p. 102).

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

80 taled pentru 40 dramud i un tenchiul hetea1, po ta-

leri 2, ce s'au pus iar4 la funtele de la covor.
54 taled 45 bani plata ovreiului pentru filcutu acestor 4 funte
50 taled 60 bani pentru 14 cot 0 5 rupi malteh hunabil,
la csgptu§itu covorului de catifea.
12 taleri 60 bani pentru topuzurile i lemnele uraniscului.
48 taleri la 12 cot maldeh alb, pentru Itisatu In groapà".
4794 taled pentru 1198 cot maldeh negru, ce s'au da t,
dupà trebuintà, lente, precurn in osebità foae aran anurne,
cotu po taled patru.
302 taleri 60 bani pentru 55 cot znranic neglu, lat, po
taled 5 bani 60 cotu, ce s'au dat lente pà la boerii cei mari,
precum iar'ä§ in deosebità foità sà aratá anume.
200 taled pentru 10 bucheturi flori bune de färg, po ta-
leri 20, ce s'au legat pà la fa'cliile sfe§nicelor.
10 taleri la o bucatà panglice atlaz ghiuvez, pentru legatu
acestor flori.
75 taleri pentru filcutu inelului de aur, pecetie mare, in
care s'au sgpat marca mkii sale lui Vodà.
2950 taleri pentru 295 ocà fàclii cearà albA, la inpktit,
Ins6 chirodosiia breslelor dupà testrifat i cu cele ce
s'au dat la pogribanie in besericA, p'ä la arhierei, boeri
preoti.
30 taled la 2 làzi pentru trebuintà chirodosii.
130 taled pentru 26 testemelud ce s'au dat dupà trebuintà,
precum iar4 prin osebin ins5mnare s'à aran, cu 9 pentru
pomneti2, po taled 5.
27 taleri ce s'au pus prin pomnet, pa taleri 3 in fie--
care.
6 taleH pentru colace la colivi.
150 taleri pàrintelui mitropolitul.3
40 taleH sinodii.
70 taled la 14 clirici, po taleH 5.
20 taleH la 2 protopopi, po taleH 10.
1 TETTL = un sfert de gram.
2 Batiste ce se dau la fnmormintari.
3 Mitropolitul Dionisie

www.digibuc.ro
 Its21 DATE SI FAPTE NOI

100 taled la 2 episcopi, Buzäu 1 si Argesiu 2, po taled 50.

40 taled la 2 sinodii ale episcopilor, po taled 20.
350 taled la 14 arhierei, po taleri 25.
50 taleri la 10 igumeni, po taled 5.
1500 taled ce s'au Inp'ktit pà la tot ceilalti preoti ai ma-
halalelor Bucurestilor si. pà la skaci.
200 taleri ce s'au randisit 3 de &are vtori vistier, de la
Curte si pänä la bisericä.
40 taleri preolilor dela bisericà unde s'au Ingropat rApo-
satul Domn.4
20 taleH arhimandritului Curtii Gospod.
50 taleri cäntketilor domnesti.
10 taled dascàlului Straton c'äntaretu.
25 taleH preotilor bisericii gospod si conocasilor.
250 taleri arhiereilor si preotilor ce au cetit sfälpii si psaltiriia.
50 taleri pentru deschisul mormAntului si aVázatu pietrilor.
20 taled oamenilor Mänàstirii de unde s'au adus sfesnicele
cele mari de argint.
8 taleri pentru 4 cot pafta, po taleH 2, ce s'au fácut sà-
culet pentru oase. 5
91 taleri 102 bani ce s'au inpktit IA la milogi, Insà taleri
15 bani 42 pentru 153 päIni si 76, bani 60, pentru strächini
si urcioare, i d'a* milncare po parale 20.
1000 taleri Inpktiti pà la inchisori, Ins'd :
400 la puscArie
200 la spakie
200 la agie
100 la c5pitan za dorobant
100 la cäpitan za lefegii

1 Episcopul Gherasim al Burlului.

2 Episcopul Ilarion al Argesului.
3 Aruncat.
4 Biserica Sf. Spiridon cel Nou, Calea Serban Vodii.
5 Sgculet pentru oasele lui Scarlat Ghica Vodl si Constantin Gheorghe
Hangerli Vodd. Mormintul lui Sirtu s'a sapat in Nserica Sf. Spiridon Nou,
chiar in locul unde odihniserä cei doi domni de mai sus. Inmormintarea are
loc Vineri, 21 lanuarie 1821 (Hurmuzaki, X, p. 102).

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSIT

30 taled ciohodarilor gospod, ce au mers cu lip-

sanon.
10 taled cead6rgiilor.
25 taled ciohodarior mkii sale Doamnei.
100 taled la tot oamenii zapciilor divanului.
20 taled ceau§ului i copilului din casà de vistierie.
30 taled la cApitani sp5.thke§ti.
25 taled la cApitani agie§ti.
25 taled breasla armsd§ii.
25 taleri la 24 mehteri. a
100 taled muzicantilor nemt. 3
50 taled täutarilor.
75 taled arnàutilor, pentru fircuri la aruncatul purilor.
250 taled la tot neferii agalelor Curtii Gospod.
10 taled cApitanilor ce au dus colivile la groapà.
40 taled tuturor viziteilor gospod.
20 taled satkilor.
30 taleri ceau§ilor.
10 taled gavazilor.
40 taleri iuzba§a al divanului cu 14 fusta§i.
25 taled iuzba§a al haremului cu fusta§i asemenea.
18 taled la 6 zapcii de seimeni ai ba§bulugba§i i c'ápitan
d'd nemti.
25 taled la comi0i, salahori i vAtav de graidi.
10 taled la 2 cApitani ai podului.
15 taled Vätav de cgdra§i cu
10 taled odoba§a de lipcani cu lipcanii.
24 taled zugràvitu a patru Mali po dramuri 600, cele dupsä
la sfe§nice, po taleri patru ocaoa.
37 taled 60 bani ce s'au dat la terziba§a, platà pentru
lucru uraniscului §i a covorului de catifea.
6 taled chiriia la trei tävi pentru colivi.
1 Xsícpc.evoy cadavru, rärnd§lte, in spetä rátnAlitele plinfntegl ale lul
Sutu.
2 Muzlcantl.
3 Muzlca introdus6 de Al. Ipsilante Vodd. (Cf. Urechia (V. A.), Istoria
Romtnilor, X A, p. 427).

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NW

38 taleri 60 bani la zqràfie], la schimbatu banilor pentru

Impktit.
40 taled pentru maslurile ce s'au cetit.
5 taled trämbita§ilor gospod.
4 taleri brámbita§ilor spáMrii.
4 taled ipac ai agii.
1000 taled pentru skindare §i milá pà la obraze scápátate
§i cinstite.
80 taled ce s'au dat la 8 edeclii1 carii au mers cu atiile
§i buhurdarele pá liingá lipsanon, pentru 8 fesuri noa'ä.
33 taled pentru 5 §i jumätate ocá bumbac, la umplutu
pernelor de stofg, po taleri 6.
21 taled pentru o fáclie zugrävitä, ce In urniá s'au pus
la mormànt, de o ocá' §i. jumátate.
22.688 taled 45 bani adecá doa'äz'áci §i. doaá de mii, §ase
sute optzàci §i. opt, bani patruzeci §i. cinci.
Oränduitule saraf, a-1 dai !
-I- Al Ungrovlahiei Dionisie
Grigorie Breincoveanu
Constantin Crefulescu
Grigorie Glzica
Barbu Vádirescu
Grigorie Filipescu
looto.)6ixn 2

1 Slugi domnesti.
2 Arhivele Statului, Administrative vechi Nr. 2218, f. 38, 47.
ObservAm cA relatiuni despre ceremonialul IngropAril domnior nostri
in veacul al XIX-lea nu slut, poate pentrucA Ina din veacul al XVIII-lea
domnii nu mai apucau sA moard In scaun. Relatia de mai sus, chiar
supt forma aceasta de notA de platA, aratA obiceiurile lngropAciunilor
domnesti, alaiul si toatà amploarea In care s'a desfAsurat ceremonia, com-
plectind In chip fericit sumarele dar pretioasele informatii ce le posedAm de
la Kreuchely, consulul prusian la Bucuresti (Hurmuzaki, X, p. 101-102 ;
Ureche (V. A.), Istoria Romtnilor, XII, p. 484-488 dA alaiul IngropArii
domnitei MArioara Sulu, din 19 Fevruarie 1820). Ne putem astfel repre-
zenta, veridic si cu inlesnire, cortegiul funebru de Vineri, 21 Ianuarie 1821,
cind crivAtul gonea prin prapurele mortuare purtate pe strAzile Bucurestilor. lar
Tudor Vladimirescu isi cetea proclatnatia revolutionarA pe plaiurile Gorjulni.

www.digibuc.ro
 EM IL VIE I OSU

1821, Ianuarie
Arz al loeuitorilor TArii Romlneti eiltre until din pa0i
dunikeni.

Prea luminate §i prea faceitoriule de bine al nostru efendi I

DupA aducerea plecatelor noastre celor de slugil inchinäciuni
la pragul inMtimii tale, instiintiim cA multele mill i privi-
leghiuri cele härAzite de care Malta PoartA strAmosilor
nostri, pentru supunerea i credinta cu carea dupä datoriia
cea de slugA s'au arätat atit cele mid cit i cele mari raele
ce läcuese in Tara RomineascA, care in toatA vremea este
cheler irnpärätesc, aceste mili de mai sus, fiindcA noi slugile
inältimii tale le-am pierdut de vreo citva ani, din pricina
litcomiei si a necuviincioaselor fapte i porniri (inpotriva
prea inaltei irnpilrätestii vointi) a celor rinduiti noao domni,
toti noi, glasuri de plingere scotind, ne-am innecat In marea
nedomeririi i desnAdiljduirii Bind deapururea inchinati
Inaltei Porti pentrucil nu avern alt'd seripare, nici loc de
nAdejde, afarri de dinsa cu toate cá in trecutele zile am
IndrAznit a trimite cAtre Jnaltul Prag prea plecatA jalbä,
cuprinzAtoare pA scurt de marea credintá i supunerea noastrA
si de ticAloasa noastrA stare, si rugätoare ca sA ne invredni-
ceased de inaltA vointA i slobozenie, spre a putea arAta mai
pre larg necazurile noastre i ca sA sti milostiveascA, dup6
aceia, a ne invrednici strámosestilor noastre mili. Dar nefiind
la indoialä Ca' vecinátatea TArii Rominesti cu locul unde
petreci inältimea ta, al cdruia obraz este strAlucit cu lumina
milelor, a tuturor cunostintelor si a dreptätii, credem cA va
fi pricinuitori de bine si de folos slugilor inAltimii tale, drept
aceia, dupA datorie, apucindu-ne cu amindoao miinile de
poalele inAltimii tale, fierbinte ne rugAm, ca sA arAti Inaltei
Porti cA starea noastrá fiMd cu totul vrednicä de jeledin
pricina patirnilor i nedreptätilor ce au cercat de Care domnii
ce au stätátoare trebuirrtA de dätätoarea de viatä apA a mi-
lostovirii prea Inaltei Porti, spre a ne ajuta, binevoind

Io

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

revArsa mila fmpdrAtiei, atit asupra noastril eft §i asupra

pAmintului Tdrii Romlne§ti, a cdruia ticdlo§ie §i derdpAnare
ant cunoscute.
A§a dar, ocrotindu-ne indltimea ta, sd nu fii la Indoiald
a deapururea sintem
ai 1ndltimii tale prea plecate slugi. 1

I V.
1821, Fevrnarle 1-28.

Activitatea po§tei.

Leal 1821, Fevruarie

Fevruarbe cai Cele din Bucurqti date _
ceasuri taleri bani

[1] 2 lipcan la sud Ialomita, Buzdu §i

Slam 111mnic §i viitoare 30 10
2 lipean la sud Prahova i Saac §i. viitoare 14 4 80
2 lipcan la sud Dimbovita i Arge§ §i
Mu§cel §i viitoare 59 9 100
2 lipcan la sud Vla§ca, Teleorman i Olt
§i viitoare 65 10 100
1 gianta, Cdinenii §i. viitoare = . . . 35 5 100
4 copilu din casd de visteriie pdnd la
Cärcinov, unde au dat in urma cd-
minarului Scarlat §i viitoare . . . 15 10
4 Hristodor, omul dumnealui cdmina-
rului Gheorghe, epistatul portdrii, la
Urzicenii i la Cdlära§i §i viitoare . . 49 16 40

1 Academia Rominil, ms. 1062, f. 136 verso; copie. Desigur arzul acesta
e posterior arzului Indreptat care pasa dela Vidin si publicat In Aricescu
(C. D.), Acte justificative, p. 31-32. Data aproximativä : sfIrsitul lui Ia-
nuarie 1821,
2 E interesant de mentionat statiile de postà din drumul Clinenilor :
Bolintinul, Florestii, MAruntisul, Glestii cdrcinovul, Pitestii, MInacestii,
Curtea-de-Arges, Sällitrucul, Pripoarele, Clinenii (Arbivele Statului, Jac!.
vrchi Nr, 1352, 1, 13, 39).

II

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Fevruarie cai ceasuri taleri bani

[11 8 Panaiotaiche Athanasiu, suditul ro-
sesc, cu ai sai, la Ia§i 30 20
2 4 omul capuchehaeli Silistrii, la Lichi-
regii 20 6 80
1 carte la Braila, I Care capuchehaia . 37 3 10
1 carte la Giurgiul, catre capuchehaia . 17 1 50
1 carte la Nicopoia, catre capuchehaia . 30 2 60
1 carte la Vidin, catre capuchehaia . 52 4 30
4 stegar de lipcani pana la mänästirea
Motru, unde au gäsit pa sluger
Theodor, §i viitoare 42 28
12 meleozului Mustafa aga, viind dela
Giurgiul s'au dus la Braila . . . 37 37
4 postelnic Iliie, la Craiova §i viitoare 36 24
8 doi neferi la Craiova, cu gephane . 36 24
4 lipcan la Ia§i §i viitoare 30 20
4 lipcan la Giurgiul §i viitoare . 32 10 80
3 6 Pavel Machedonschi la Craiova §i
liana' la mänästirea Motru, unde au
gäsit pa sluger Theodor, §i viitoare . 42 42
8 Costiia, nefer caimacamesc, i un lipcan,
la Craiova, cu gephane ; §i 4, viitoare,
lipcanului 36 36
2 lipcan la Cämpulung §i viitoare . . 27 9
2 lipcan la sud Vla§ca, Teleorman i
Oltul §i viitoare 65 10 100
2 lipcan la sud Arge§ §i viitoare . . 18 6
2 lipcan la sud Saac §i viitoare . . . 14 4 80
4 4 Barbu logofat, la sud Gorji, pänä la
Ramnicu Valci 29 9 80
2 lipcan la sud Olt i Romanati §i vii-
toare dela Ipote§tii . 59 9 100

1 Mentionäm po§tele din drumul Bräilei: Tinganul, Drumul Mill, Obi-

lesti, Báräganul, Valea Vi5iiiii, Slobozia, Zmeul, Bertegi, Rama, Frumu-
ica

12

www.digibuc.ro
 len - DATE SI PAPTE NOI

Fevruarie cai ceasuri taleri bent

4 2 lipcan la sud Arge§ i Välcea §i vii-

toare 29 9 80
4 un iasacciu, la Tarigrad, pe la Olte-
nitg, pAn'd la Razgrad 21 8
4 un lasacciu al consulului rosesc, la
Pite§ti §i viitoare 18 12
5 42 dumneaei vistiereasa Profirita PA§-
canca cu ai si, la Ia§i. 30 105
1 plic la Bill la, atre capuchehaia . 37 3 10
1 plie la Lichire§ti, care capuchehaia
Silistrii 20 1 80
4 un nefer dela dumnealui ba§be§liagasá,
la Buzäu i la Foc§ani §i viitoare i . 30 20
1 gianta la Uineni §i viitoare 35 5 100
24 dumnealui dvornicu Nicolae VAcgrescu,
la Craiova §i viitoare 36 144
8 stolnic Costaiche Bräiloiu, s'au intors
la Craiova 36 24
4 omul dumnealui criminarului Iorgu VA-
Cdrescu, viind dela Gorji, cu In-
tiintäri cAtre dumnealor boerii
otcärmuitorli din Minnie . . . . 29 9 80
6 4 lipcan, Oa. la Tecuciu, sud Teleor-
man, unde au ajuns pä Ilie postel-
nicel §i viitoare 19 12 80
7 4 lipcan la sud Saac §i viitoare . . 14 9 40
4 lipcan pAnä la Motru, unde au gäsit
pä sluger Theodor, §i viitoare . . 42 28
4 Grigore postelnicel, mehmandar cu
neferii, la Craiova §i viitoare . . 36 24
4 Zamfir logorät, la Foc§ani §i viitoare 30 20
4 bulugba§a Vasile, s'au intors la Craiova 36 12
4 Ali Uliali dela consulat prusesc, la
Tarigrad, pe la Giurgiul 17 5 80
1 Po5tele din drumul Foc§anilor : Sindrilita, Movilita, Urziceni, Margineni,
Cfilmfitui, Buzau, Cfilnau, Rämnic, Cucul, Foc§ani (Ibidem).

13

www.digibuc.ro
 EMIL VnIT01313

Fevruarie cai ceasuri talent bani

8 4 omul vechilului consulatului rosesc

dän Foc§anii, s'au intors la Foc§ani 30 10
4 Gheorghe Titopoleos, s'au Intors la
Gorji, pänä la Rämnicu Weil. . . 29 9 80
4 Ianache, omul lui Hagi Emin aga,
capanläu ru§ciucläti, la Craiova §i
viitoare 1. 36 24
4 lipcan la Craiova §i viitoare . . 36 24
1 gianta la Cäineni §i viitoare . . . 35 5 100
9 1 carte la sud Välcea, atre ispravnici . 29 2 50
8 särdar Gheorgache §i cäpitan Far-.
mache, la Craiova 36 24
4 lipcan la sluger Theodor, pänä la
Motru §i viitoare 42 28
10 4 Ianache, omul dumisale postelnicului
Manul, la Bucov 14 4 80
8 Ibrahim aga nicopoianul, cu al sàu,
s'au Intors la Nicopoia 30 2)
2 lipcan la sud Ialomitä, Buzsau i Slam
Rämnic §i viitoare 30 10
2 lipcan la sud Prahova i Saac §i vii-
toare 14 3 80
2 lipcan la sud Dämbovità i Arge§ §i
Murel §i viitoare 39 9 100
4 copil din casä de vistieriie, la sud Ialo-
mita §i iitoare 17 11 40
4 lipcan la Craiova §i viitoare . . . 36 24
2 lipcan la sud Vlara, Teleorman i
Oltul §i viitoare, i Craiova viitoare 83 13 100
12 8 polcovnic Ianache cu doi oameni, la
Craiova 36 24
50 dumnealui dvornicul Samurca§ cu 12
neferii .i 2 lipcani, la Craiovt, . . 36 150

1 Postele din drumul Craiovei : Priseceni, Vadul Lat, Baciul, Talpa, Cioll-
nestii, Tecuciul, 5erbäne3tii, Grecii, Ipotestii, Mirila, Tesluiu, Craiova (Ibidem).

14

www.digibuc.ro
 1821 DATE 51 PAPTE NO1

Fevruarie cai _
ceasuri taleri bani

12 8 doi cglgra§, la Tarigrad, iar din Olte-

nita cu 6 cai Ong la Razgrad . . 24 14
1 gianta la Cgineni 0 viitoare . . 35 5 100
13 4 Polizais, omul capuchehaeli Nicopoi,
s'au intors la Nicopoia 30 10
2 lipcan la Brgila 0 viitoare . 70 11 80
2 lipcan la Lichire§ti 0 viitoare 20 6 80
2 lipcan la Giurgiul 0 viitoare . 32 5 40
2 lipcan la Calafat §i viitoare . . 51 17
2 lipcan la Buzgu 0 viitoare . . . 18 6
1 plic la sud Vglcea, dare ispavnici 29 2 50
1 carte la sud Olt, cgtre ispravnici 30 2 60
4 lipcan la Craiova 0 viitoare . . . 36 24
8 Antoniie Cioni, suditu rosesc, la Galat 30 20
14 _ 8 vAtafu de cglgra§, cu un cälgra§ cu
gephane, la Craiova 0 viitoare . . 36 48
1 trei cgrtii dela visteriie, la sud Ialomitg,
-
Buzgu i Slam Rgmnic, cgtre ispravnici 30 2 60
1 carte dela vistieriie la sud Saac, &Are
ispravnici 14 1 20
1 trei cgrtii dela visteriie, la sud Dgmbo-
vitg, Arge§ i Mu§cel, cgtre ispravnici 32 2 80
1 trei cgrtii dela visteriie, la sud Vla§ca,
Teleorman i Olt, cgtre ispravnici . 35 2 110
4 lipcan la sud Saac 0 viitoare . . . 14 9 40
4 cglgra§, la Tarigrad, iar din Oltenitg
cu 3 cai pgng la Razgrad . . . . 24 7
15 5 Mustafa, tátaru mgrii sale Rumeli
Valisä, la Nicopoia 30 12 60
4 un be§liu dela dumnealui ba§beslia-
gasa, la Oltenitä 0 viitoare 1 . . . 12 8
1 gianta la Cäineni 0 viitoare . . . 35 5 100
4 Vasile, bulugba§a cgimdcgmesc, cu
un nefer, la Craiova 36 12

1 Pqtele din drumul Oltenipi : Tinganul, Negoe5ti, Oltenita (Ibidem).

15

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Fevruarie cai ceasuri taleri bani

15 2 un logorät, s'au Intors la Foc§anii cu
räspunsuri dela visteriie 30 5
16 4 Iacup aga, ce s'au ränduit zabit la
sud Mehedinti, la Cernet . . . . 52 17 40
4 lipcan la Slatina, sud Olt, 0 vii-
toare. 30 20
I carte dela visteriie dare ispravnicii de
Välcea 29 2 50
8 Dimache logofät cu un lipcan, la Cra-
iova 0 viitoare 36 48
4 Cozma bulugba§a, la Foc§anii 0 vii-
toare 30 20
17 8 Omer aga, oniul lui Ali bei Muhdin,
cu al säu, s'au Intors la Giurgiul 1 . 17 11 40
4 omul dumnealui ba§be§leagasä, la Cra-
iova 0 viitoare 36 24
18 8 polcovnic Nicolae 0 Gheorghe logorát,
la Cralova 36 24
4 Ion, ceau§ isprävnicesc de Ialomitä,
s'au Intors la judet 17 5 80
4 Polizoi, ornul capuchehaeli Nicopoi,
s'au Intors la Nicopoia 30 10
8 s6rdar Grigore Boiaroglu, la sud Arge§
0 viitoare 18 24
2 un slujitor de RomanaVi, s'au Intors
la Carac61 32 3 40
4 Ion, omul cArninarului Iorgu VAc6-
rescu, ispravnic de Gorji, s'au Intors
la judet, Odd la IUmnicu Vàlcii . . 29 9 80
4 Hagi Haralambiie, omul capuchehaeli
Silistrii, s'au Inters la Lichire§tii . . 20 6 80
19 4 Laz6r ovreiu, orriul m6rii sale pa0 ot
Silistra, s'au Intbrs la Silistra . . 22 7 40

1 Po§tele din drumul Giurgiului pinä la Zimnicea : CopAceni, Fele§toaca,

Pietrile, Daia, Stline§ti, Cacaleti, Bragadirul, Zimnicea(Ibidem),

i6

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI rAPTE NOI

Fevruarie cai ceasuri taleri bani

19 4 &Oka* la Tarigrad, iar din Oltenitrt
cu 3 cai On'd la Razgrad . . . . 21 7
I gianta la C'dineni si viitoare . . 35 5 100
20 6 prea sfintiia sa Orintile Mitropolit
Nicodimstia, la Ias 30 15
2 slujitor de Arges, s'au intors la Pi-
testa 18 3
1 carte la Pitestii, a dumnealor boerilor
critre ispravnici 18 1 60
8 logorät Aleco Fotino, la Tarigrad, pe la
Giurgiul 17 11 40
2 un buciucas 1 s'au intors la Focsanii . 30 5
4 omul c6minarului Sava, la Craiova si
viitoare 36 24
4 un slujitor, s'au intors la Buzdu . 18 6
21 16 dumnealui caminar Samurcas, la Giur-
giul si viitoare 32 42 80
9 un lipcan cu o car6t5, la Giurgiu, iar
In viitoare cu 29 cai 17 49
1 cartea vistierii la Slatina, cAtre is-
pravnici de Olt . 30 2 60
4 Nicolae Glichi, grAinàticul, s'au intors
la Brriila 37 12 40
22 8 dumnealui cuparul Manolaiche Negre,
la Giurgiul si viitoare 32 21 40
4 lipcan la Bucov si viitoare . . . . 11 9 40
1 cartea vistierii la RAmnic, sud Villcea,
care ispravnici 29 2 50
1 cartea portarbasi la Nicopoia, care
capuchehaia 30 2 60
1 gianta la Càineni si viitoare . . 35 5 100
23 4 Salih aga, zabitu de Romanati, la Craiova 36 12
24 1 cartea visterii la sud Olt, dare is-
pravnici 30 2 60

1 Stegar

2 17

www.digibuc.ro
 EMIL vIETosu

Fevruarie cal ceasurl taleri bani

24 16 vnal State cu 6 neferii, la Craiova

viitoare 36 96
4 bulugbaia Petre, s'au intors la Cra-
iova 36 12
25 4 nefer de la dumnealui basbesliagasä
cRre zabitu de Vlasca, pänä la
Odivoie i viitoare 19 12 80
2 lipcan la Bràila i viitoare 70 11 80
4 Gheorghe, vätaful de vistieriie, la 'MA-
ceni, sud Dàmbovitä, On5. la Co-
unde au gäsit pà zapciu de
plasä i viitoare 10 6 80
20 oameni dumisale postelnicului Manul,
la Bucov 14 23 40
20 Dinul, logofilt de vistieriie, cu patru
neferii, la Craiova i viitoare . . 36 120
4 stegar Nicolaie al sp6th6rii, la is-
prävnicatu Ialomiti i viitoare . . 17 11 40
26 1 cartea vistierii la sud Arges, &Ire is-
pravnici lg 1 60
4 Hagi Haralamb, omul capuchihaeli
Silistrii, s'au Intors la Lichiretii 20 6 80
4 Ion, catan6 cäimäc'ämeascä, s'au Intors
la Craiova 36 12
4 càläras la Tarigrad, iar din Oltenità
cu 3 cai pànà la Razgrad . . . . 24 7
6 madam Iacovenco 1, la Ploestii . . . 13 6 60
4 lipcan la Bucov i viitoare . . . . . 14 9 40
1 gianta la Uineni i viitoare . . . . . 35 5 100
13 dumnealui clucer Nicolaie cu un lip-
can, la Focsani 30 32 60
4 slujitor, s'au Intors la Buzkt . . 18 6

1 Soria lui Ignatie Iacovencu, funcrionar al consulatului rus din Bucure§ti,

autor al unei cArri foarte interesante privitoare la evenimentele de la 1821
(Cf. Neamul Romänesc Literar, 1010 (II), p. 499 si urm.).

i8

www.digibuc.ro
Fevruarie cai

26
27
1821. DATE $1 FAPTE NOI

4 ornul clumnealui vel vistier, la Bucov. 14

1 cartea visterii la Mtulcineni, sud Bu-
zà'u, csalre medelnicer Ghitá . . . 19
8 dumnealui portarul Grigore, capuche-
_
ceasuri taleri bani
4 80
1 70

haia, s'au tutors la Br Ma . . . . 37 24 80

4 Ibraim aga, Mar gospod, la Tarigrad,
iar din Oltenitä cu 3 cai pänä la
Razgrad . 24 7
6 Logan Nitu, samq, s'au tutors la
Bucov, sud Saac 14 7
28 4 Iosifu, stegar de slujitori de Buz'Au,
s'au tutors la Buzsáu 18 6
4 Ibraim aga, Mar, la Giurgiul §i
viitoare 32 10 80
4 un nefer, la Focpni O. viitoare . . 30 20
8 dumnealui paharnicul Nicolaie BMA-
cean cu ai säi, la CAmpina . . . 18 12
8 stolnic Voicul cu ai gi, la Pite§tii §i
viitoare 18 24
16 dumnealui divan efendi, la Giur-
giul 17 22 80
4 falarul märii sale Ibraim pap, la
Giurgiul 17 5 80
4 Ianache, omul dumnealui dvornicului
Samurca, la Craiova 36 12
8 ckninar Angheli cu ai s6i, la Igi . 30 20
8 dumnealui aga Costache Belu, la Ur-
ziceni 9 6
2 slujitor la Slam Minnie, s'au tutors
la Focpni 30 5
8 Carabet, la Bràila i la Silistra §i
viitoare 1 79 52 80
2573 80

1 Potele din drumul Silistrei : Tinganul, Drumul Sirii, Obilesti, Bliliginul,

Coadele, Ctillrai (Arhiv. Stat., Jud. vechi Nr. 1352, f. 13, 30).

19

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Din Focsaaii.
Fevruarie cal ceasuri taleri bani

1 4 un orn la Bucuresti 30 10
2 4 cAläras, dela Iasi la Tarigrad, pe la
Silistra 43 14 40
3 10 bragadirului Petru Nicolaovici Biza-
che 1, dcla Iasi la Bucuresti . . . . 30 25
16 logofiltu dumncalui vislierului Cos-
7
tandin Cantacuzino, de la Ia.si la
Bucurestii 30 40
9 4 cAlkas la Tarigrad, p'ä la Silistra 43 14 10
10 4 buciucas la Bucuresti 30 10
17 8 logofät Aleco Fotino, de la Ias la
Bucurestii 30 20
4 buciucas la Bucurestii 30 ln
21 4 Dimitrie Chesoglu, dela Ias la Bucu-
resti 30 10
22 4 vtitaf de ctaras, dela Ias la Tarigrad,
pe la Silistra 43 14 10
4 nefer dela Iasi la Tarigrad . . 43 14 10
21 4 logorät Costaiche, la Wixinen: . 4 140
1 stafetà la Bucuresti . 30 2 60
8 doi oameni, dela Iasi la Bucuresti . 30 20
8 cruninar Angheli, dela Iasi la Bucu-
resti 30 20
25 4 buciucas la Bucuresti 30 10
26 4 cApitan Necola, dela Ias la Bucuresti 30 10
4 logorät Mihalache, la Bucuresti 30 10
4 un nefer la Bucuresti, dela Iasi 30 10
206 20
Bralla, din Frumusica
3 12 oameni rnilrii sale Isut pasa, la Nico-
poia 64 64
5 8 ogiac ceaus, la Ctilliras 22 14 80
1 Curler rusesc. Cf. p. 58.

20

www.digibuc.ro
 1821 DATE 51 FAPTE NOI

Fevruarie cal ceasuri taleri lava

9 1 tafet la Bucuresti 33 2 90
1 stafetti la Bucuresti 33 2 90
12 4 tätarul màrii sale pasa, la Bucuresti 33 11
4 un ciohodar la Giurgiu 46 15 40
14 8 doi oameni ai Mdrii sale pasa, din
Frumusica la BrAila 4 2 80
16 4 Aleco Maiabensti. la Bucuresti . 33 11
18 4 grämäticul capuchehaelii, la Bucu--
resti 33 11
20 4 omul naiirii sale pasa, la Nicapoia . 61 21 40
21 20 delibasa al märii sale pasa, la Nicopeia 61 106 80
1 stafen la Bucuresti 33 2 90
23 4 odabasa la Silistra 22 7 40
4 devlet -Mar la Giurgiu 46 15 40
4 omul capuchehaelii, la Silistra . . . 22 7 40
24 8 capuchehaia, cu trebuintä, la Bucuresti 33 22
25 8 ici aga al m5iii sale pasa, la Dristor . 22 14 80
26 8 pasa ciodar al màrii sale pap, Becher-
pap, la Dristor 22 1480
4 bazargheanbasa, la Dristor . . . . 22 740
4 ntaru mArii sale pasa, la Dristor. 22 7 40
27 4 un nefer la Dristor 22 7 40
4 lipcan la Bucuresti 33 5 60
374 90

Silistra, din Lichirestii.

1 1 stafen la Bucuresti 20 1 80
4 omul MAI-id sale Bogdan bei, la Foc-
sani 41 13 80
1 stafetä la Bucuresti 20 1 80
4 un cälAras la Focsani 41 13 80
2 8 Nicolae, vätaf de cäfärasi, la Focsani 41 27 40
7 4 omu lui Bicea Emini, la Obilesti 10 3 40

1 Desigur ba;ciol.odar.

21

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Fevruarie cal ceasuri talen1 bani

8 8 maimarbar, la Brila 24 16
9 4 Ristim aga, la Biuila 24 8
4 edlsára§ la Foc§ani 41 13 80
10 4 be§liu la Bràila 24 8
12 1 §tafetà la Bucure§ti 20 1 .80
16 4 devlet Mar la BrAila 24 8
4 lipcan la Bucure§ti 20 6 80
17 4 Lafár ovreiu, la Bucure§ti . 20 6 80
4 omul capuchihaelii, la Bucure§ti 20 6 80
18 12 un tätar i un cAlAra§, la Foc§ani 41 41
4 omul mkii sale par, la Bedila 24
20 1 §tafetà la Urziceni, edtre ispravnici 20 1 80
8 Han bei, la Bräilä 24 16
21 8 omul m'Arii sale par, la BrAila . 24 16
24 4 neferi la Foc§anii 40 13 80
25 4 omul capuchehaelii, la Bucure§ti . 20 6 80
26 4 Mehmet, ornul muselimului, la Bräila . 24 8
1 §tafetà% la Urziceni, care ispravnici 20 1 80
27 8 bariohodar la Bucure§ti 20 13 40
1 §tafetä la Bucure§ti . 20 1 80
4 un c'dl6ras la Foc§ani 41 13 80
28 4 tätar la Bräila 24 8
286

Giurgiul, din Daia.

3 4 Mustafa aga, din Hodivoiia la Nicopoia 17 5 80

4 un orn la Bucure§ti la 5
4 Gheorghe, ornul m6rii sale par, la Bu-
cure§ti 15 5
4 1 §tafetä, la Bucure§ti 15 1 30
7 8 Omer aga cu ai std, la Bucure§Li 15 _10
_
8 4 omul narii sale par, la Bucure§ti . 15 5_
11 4 cä1ära la Bucure§ti 15 5
13 1 §tafetä la Bucure§ti 15 1 50
16 1 §tafetä la Nicopoia 17 1 50'

22

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

Fevruarie cat ceasuri taled butt

19 4 un orn cu scrisori, la Bucuresti . . . 15 5
25 8 bazargheanbasa al mkii sale pasa, la
Bucuresti 15 10
26 1 stafetà la Bucuresti 15 1 30
27 8 Omar Efendin, la Brgi la 48 32
2S 1 stafen la Bucuresti 15 1 30
89 10

Turnul, din Piiatra.

2 4 Ibrairn aga, topcibasa, la Bucu-

resti 25 8 40
6 12 Hagi Hasan Efendin, la Giurgiul . 15 15
7 4 Polezaiche, omul capuchehaelii, la
Bucuresti 25 8 40
4 Feizi aga, la Craiova 29 9 80
11 24 Ali aga, al rnkii sale Isuf pap., la
Bràila 63 126
14 4 Hasan aga, la Bucuresti 25 8 40
15 8 Suliiman aga, la Bràila 63 42
16 4 ornul capuchehaelii, la Bucuresti 25 8 40
19 1 stafetA la Bucuresti 95 9
10
21 1 stafetá la Bucuresti 25 2 10
1 stafetà la Giurgiul 15 1 30
29 12 Ibraim aga, la Bucuresti 23 25
96 4 Nicola, ornul capuchehaelii, la Buell-
resti 25 8 40
264 90

Din Craiova.

1 4 iuzbasa al divanului i un nefer, cu

trebuintA, pänd la lTämnic si Odd
la Coliba i întors 13 4 40
4 nefer al cAirnäeämii, cu scrisorii la Lom,
p5nA la Milesti i intors . . . . 10 6 80

23

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Fevruarie cai ceasuri talent bani

1 4 polcovnic Vasile Ghermgean cu ge-

phanea, la Cernet 16 5 40
4 logofdt DumitricA, intors la Thrgu-
Mului, ph' há la TántAreni . . 4 1 40
4 Dumitraiche Ro§irel, cu un slujitor cu
gephanea, la sud Gorji 4 1 40
4 omul alinäcä'mii, cu scrisorii csatre s'ar-
dar Iamandi, cu gephane, p`ánà' la
PntAreni §i Intors 4 2 80
2 catanä cu grabnicà trebuintA, la sud
Romanat, pänä la Leu 4 80
lipcan cu scrisori càtre sluger Theodor,
la Cernet 16 5 40
4 catanà cu scrisorii la Rahova, pänä
la Ciorac 4 1 40
2 8 omul cäimàcsámii, cu trebuintà, la Bu-
cure§tii 36 24
2 atanA, cu trebuintà la Tärgu-niului,
Odd la Negoe§ti §i Intors . . . . 3 60
4 catanä, cu scrisori care vistieriul
Creanicean 2, la Broscari §i întors . 13 8 80
3 4 lipcan càtre sluger Theodor, la Tán-
Omni 4 1 40
4 Stan egpitan, intors cu scrisorii la
Calafat 15 5
4 nefer cu grab, la Bucure§ti . . 36 12
5 2 catanà cu scrisorii la Caracal, Oda'
la Leu 4 80
2 eatan'a" cu scrisori care särdar lamandi,
la Tánfäreni §i tutors 4 1 40
4 un trimis càtre ispravnici de Gorj 4 1 40
2 un trimis cu scrisorii Care ispravnicii
de Romanatii, Odd la Leu . . . 4 80

1 Vasile Ghelmegeanu, cdpitan al lui Tudor Vladhnirescu.

2 Vistier Constantin Crainiceanu, ¡dom.

24

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAFTE NOI

Fevruarie cat ccasuri taleri bani

5 4 Scup aga, omul mkii sale Dervis pasa,
Vidin muhatfàz, la Bucuresti . . . 36 12
6 4 catanà cu scrisori càtre skdar Gio-
varia, la Dntkeni si intors . . . 4 2 80
4 omul càimkilmii cu scrisorii &are is-
pravnici de Romanat, p*An'ä la Leu . 4 1 40
4 catanil cu scrisorii Care skdar Ia-
mandi, la rántàreni si Intors . . . 4 2 80
7 12 cornisul Iancul Bengescul, ispravnicu
de Gorji, la *egarcea si întors . . . 4 8
1 stafen dare capuchehaia ot Calafat 15 1 30
8 4 nefer cu grab:1, la Täntkeni . . . . 4 1 40
1 staferá care dvornicul Vgckescul, la
BrAncoveni . 8 80
1 stafetà ipac, la Calafat 15 1 30
8 patru neferii la Slatina si intorsi 12 16
16 In trebuinta COmkilmii, pe la Slatina
la Bucuresti 42 56
8 Nicolaie Bediloiu, In ti eaba divanului ;
paharnic Nicolaie Brrtiloiu, la Enu-
sestii 8 5 40
1 stafen la Calafat 15 1 30
4 Ahmet aga, trimis de basbesleaaga cu
trebuintk la Caracal, Oa. la Leu . 4 1 40
4 un trimis la lIntàreni si intors . . 4 1 40
9 4 doi neferii innaintea ostirilor, piln6
la Bals 4 1 40
4 un orn la Bucuresti 36 12
4 un orn Cátre skdar Iamandi, la TAn-
tkeni si intors 4 2 80
4 Feizu aga, al mkii sale Bechir pap,
Mors la Nicopoia 34 11 40
4 Abdi aga, al zabitului de Cernet, la Cer-
neti 16 5 40
4 un orn cAtre särdar Iamandi, la Tan-
tkeni 4 1 40

25

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSIJ

Fevruarie cai ceasuri taleri bani

9 4 dumnealui HamM aga, la Vidin . . . 15 5

2 un om la TArgu-niului, p.äng la Co-
tofeni 3 60
10 4 un nefer la Motru i Tutors . . . . . 6 4
2 un orn la ligmnic, pgng la Colibas
Intors dela Bals 13 2 20
4 catang cu mare grab care sgrdar
Iamandi, la Täntgreni i intors 4 2 80
4 Gheorghe bulugbasa, cu trebuintä, la
Cotofeni 3 1
8 cu lucruri ale divanului, la Bucuresti 36 24
4 pandur, la Tántäreni si Tutors . . . 4 2 80
2 catang la Enusesti ì Tutors . . . . 8 2 80
11 4 omul capuchehaelii ot Calafat, Tutors
cu rgspunsuri. 15 5
4 arngut al seraschirului, cu trebuintg, la
Tgntgreni si Tutors 4 2 80
4 un orn cu scrisorii, la Bucuresti . . 36 12
4 un trimis cu trebuintg, la Calafat. . 15 5
4 un trimis cu scrisori, la Bucuresti . 36 12 --
1 stafetg ciltre capuchehaia ot Calafat 15 1 30
1 stafetg ipac 15 1 30
1 stafetà ipac 15 1 30
1 stafetg cgtre boerii otcgrmuirii, la
Bucuresti 36 3
4 un trimis cu scrisori la Cotofeni
Tutors 3 2
1 stafetà care sluger Solomon, la Ti
tgreni 4 40
8 trimisi la Cotofeni, In trebuinta sgr-
darului Iarnandi, i intorsi . . . . 3 4
12 6 sgrdar Bgltean, la Cotofeni . . . . 3 1 60
4 un om Tutors cu räspunsuri la Calafat 15 5
8 cgininar stefan Bibescu, cu trebuintd,
la Slatina i Tutors 12 16
13 4 nefer cu scrisori la Bucuresti. . 36 12

26

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOI

revtuarie cai ceasuri talent bani

13 1 un trimis pä drumul Bucurestilor, spre

intämpinarea s6rdarului Iordache,
pAnil la Ciolànesti i Intors . . . . 20 13 40
4 un arnàut cu scrisori, la Slatina . . 12 4
4 logofät de divan cu scrisori la Enu-
sesti i Intors 8 5 40
14 1 stafet6 care capuchehaia ot Calafatu 15 1 30
4 un trimis la Cotofeni i intors . . . 3 2
1 stafetà la Calafat 15 1 30
4 nefer csátre siirdar Iamandi, pAn'd la
Cotofeni 3 1
1 stafetá edtre srtrdar loi dache, pd di u-
mul Bucurestilor, Ong la Talpa. . 23 1 10
8 Pavel Machidonschi, cu scrisori càtre
sluger Theodor, la Motru i intors . 6 8
15 2 nefer cu scrisori atre dumnealui dyer-
nicul Samurcas, pànä la Vadu Lat
Intors 30 12
4 omul sArdarului lordache i odabasa
de beslii, la Cotofeni i Intorsi . . 3 2
4 nefer cu scrisorii la Cotofeni i Into] s 3 2
16 4 stafeta ce au venit cu bani dela Hagi
Enus, intors la Enusesti 8 2 80
8 Machedonschi, spre Intämpinarea dvor-
nicului Samurcas, 0116 la Tecuci
Inters 17 22 80
4 Iordache Plesoianu, logont de divan,
cu scrisori cätre Marinia Gioro-
cean, la Gioroc i Inters . . 4 2 80
1 stafetà la Calafat 15 1 30
4 nefer Intors la FIoresti 2 80
4 Emin aga Intors la Rahova, cale de 4 1 40
19 Upitan Dobre Dunkeanu cu cinci
oameni, intorsi la Trinpreni. . 4 4
17 4 nefer la Cotofeni i Intors 3 2
1 stafctà la Calafat 15 1 30

27

www.digibuc.ro
 EMIL VTRTOSI7

Fcvniarie cai ceasuri taleri bani

17 4 doi oameni la Cotofeni i Intor§i. . . 3 2

4 doi oameni ipac 3 2 --
4 Machedonschi, la mänästirea Motru
Inters 6 4
4 un trimis la Slatina si intors . . 8 12
18 8 door/ agale la satul Cotofeni i Intors 3 4
4 Raicul bulugbasa, la Cotofeni si intors 3 2
19 4 un om Inters la Nicopoia 31 11 40
8 Machedonschi, la rnänästirea Motru
Intors 6 8 --
4 un nefer la Cotofeni 3 1
2 un nefer la Caracal, pänä la Leu 4 80
20 1 stafetä la Calafat 15 1 30
4 bulugba§a Ghencea, la Co toteni 3 1
4 nefer Intors la Cotofeni 3 1
4 Defer la Ciftofeni si Inters 3 1
21 4 un pandur la satul Corlatul 2 80
4 särdar Iamandi, la Cotofeni . 3 1
4 un ceau§ Intors la Bucure §ii . 36 12
4 Hagi Prodan, la mänästirea Motru si
Intors 6 4
1 §tafetä la Alma§ 4 40
1 stafetä la Cotofeni 3 30
4 un be§liu la Tzlaz, pän'á la Leu 4 1 40
22 9 o catanä la Enu§e§ti §i Inters 8 9 80
8 stolnic Vic§orean, la Calafat. . 15 20
4 Hasan aga, la Calafat 15 5
2 un om la Cä luiu §i Intors . 3 1
4 nefer la Cotofeni §i Inters 3 2
1 §tafetä la Almaj si intors 4 80
23 4 Petre, arnäut al dumnealui dvornicului
Samurcas, la Bucure§ti 36 12
2 catanä pänä la Sigarcea 4 80
4 omul särdarului Iamandi, pänä la Leu
§i lntors 4 1 40
1 §tafetä la Bucure§ti 36 3

28

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOI

Fevruarie cai _
ceasuri taleri bani

23 4 deliba§a Mahale, tutors la Colofeni . . 3 1

24 2 un orn la Cotofeni, §i Into s . . . . 3 1
8 oamenii slugerului Solomon, viind dela
Cioroiu cu hot 9 6
4 câpitan Dobre, dela Cioroiu la Craiova. 9 3
25 4 omul srudarului Iamandi la Alrnaj . . 4 1 40
4 omul capuchehaelii la Calafat. . . . 15 5
8 Machedonschi, la m'Antistirea Motru i
tutors 6 8 --
26 1 §tafet5. la Nicopoia 34 2 100
1 §tafetä la Calafat 15 1 30
4 nefer, cu trebuintk la Bucurei,i 36 12
4 un trimis la Slatina 12 1

8 un trimis la Bucure§ti 36 21
4 omul ispràvnicatului la Cioroiu i la
Urzica §i. viitoare 9 6
1 tafetà la CaracAl 9 90
27 8 Sali aga, zabitul de Romanat, pänq la
Leu I 2 80
28 4 nefer la Cotofeni §i tutors 3 2
50 dumnealui dvornicul Sarnurca§, la Bu-
cure§ti 36 150
4 nefer la Almaj 4 1 10
799 90

Dupà la judete :
Din PAWL sud Argq.

6 16 unul din ispravnici 0116 la liärunic 11 14 80

7 1 §tafen la BucurWi 18 1 60
16 4 un slujitor, cu bani, la Bucure§ti . . 18 6
19 1 §tafetà la Bucure§ti 18 1 60
21 1 §tafetä la Bucure,ti 18 1 60
24 1 §tafetä la Bucure§ti 18 1 60
26 1 §tafetä la Bucure§ti 18 1 60

29

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Din RAmnic, sud VAlcea.

Fevruarie cai ceasuri taleri ban
1 4 logofttt Barbu, cu scrisori, la Bucuresti 29 9 80
6 1 stafetà la Bucuresti 29 2 50
3 trei stafete la Bucuresti 29 2 50
8 1 tafetä la Bucuresti 29 9 50
12 1 stafetà la Bucuresti 29 2 50
4 stafete, in patru rAnduri, la Bucuresti. 29 9 80

Din Ipotesti, sud Romanat.

14 4 un slujitor cu cArti la Bucuresti . . 27 9

Din Ciochina, sud

16 4 slujitor la Bucuresti 17 5 80
26 1 stafefä la Bucuresti 17 1 50
28 4 omul ispedvnicatului la Bucuresti . 17 5 80

Din Oltenita'.

20 capuolanul i un cAlAras la Bucuresti 12 20

9
4 Mustafa, la Bucuresti
11 12 4
20 8 cu trebuintä la Bucuresti 12 8
100 110
Curieri cei rusesti, esit.
1 8 din 12, curier ordinar cu un nefer Oat
la Focsani, la Rosiia 30 20
4 4 iasacciu la Pitesti 18 12
5 6 din 8, un curier cu un iasacciu 1, la Ta-
rigrad, pe la Giurgiu 17 8 60
6 8 consulier d'eta Bizani 2 la Tarigrad
pe la Giurgiu 17 11 40
1 Soldat turc pentru paza eonsulatului.
2 Andrei Pisani, consul al Rusici la fa§i, consilier

30

www.digibuc.ro
 1821 DATE I FAPTE NOI

Fevruarie cai ceasuri talent bani

9 6 din 8, un curier cu un iasacciu la

Rosiia 30 15
4 un iasacciu la Rosüa . 30 10
15 6 din 8, curier urdinar cu un arn'Aut la
Rusiia 30 15
20 6 din 8, un curier cu un iasacciu la Ta-
rigrad, pe la Giurgiu 17 8 60
24 6 din 8, un curier cu un iasacciu la Ro-
slia 30 15
95 4 iasacciu la Tarigrad, pe la Giurgiul 17 5 80
6 din 8, un curier cu un iasacciu la
Iai 30 15
28 8 din 12, munsiu Moni, curier, cu un
iasacciu la Càineni si 4 cai in viitoa-
re iasacciului 35 35
171

Cei venit.

3 6 din 8, im curier cu UIL iasacciu dela

Focsani 30 15
11 4 un iasacciu dela Giurgiu 15 5
12 6 din 8, un curier cu un iasacciu dela
Tarigra d la 7 60
4 un iasacciu dela Tarigrad 16 5
2 din 4, un curier dela Iasi 30 5
15 4 un iasacciu dela Giurgiu la 5
18 6 din 8, un curier cu un iasacciu dela
Focsani 30 15
23 14 din 16, un curier cu trei iasaccii dela
Tarigra d 15 17 60
28 8 din 12, 1elteg6r1 cu o slugA i cu un
iasacciu dela Tarigrad 15 10
256

1 Feldjiiger.

31

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Curieri ai aghellitii.
Flayruarie cai ceasuri taleri bani
1 2 din 8, doi c5prari dela C'dineni la
Bucure§ti 35 5 100
2 4 din 16, doi iasaccii dela Giurgiu . 17 5 80
6 4 din 16, doi iasaccii dela Daia . . 15 5
1 din 4, un iasacciu dela Daia . 15 1 30
7 2 din 8, doi cAprari la Crdneni . . 35 5 100
17 9 din 8, doi cäprari dela aineni . 35 5 100
20 4 din 16, doi iasaccii cu Nipa dragoman,
la Giurgiul 17 5 80
23 2 din 8, doi iasaccii dela Daia . . . 15 2 60
4 din 16, trei diprari la Cuineni . . 35 8 90
25 4 din 16, un iasacciu cu doi oameni dela
Daia 15 5
26 1 din 4, un iasacciu la Giurgiu . . . 17 1 50
28 1 din 4, un c5prar la Oineni i viitoare 35 5 100
58 70 1

V.
1821, Fevruarle 10.
Porunea Mitropolitului Dionisie Lupu pentni pomenirea In
biserie4 a !maul donm, Searlat Alexandra Calimah

Titlu.
Cucernic protopop . al plà§i
sud bl ago slovenie.
Fiindc6 In locul rAposatului domn, prea puternica Poart6
ne-au oränduit domn t6ri ace§tiia pà mAriia sa Scarlat
Vod'd Calemah 2, poruncim cucernicii tale s'A dai dà tire tu-

1 Arhivele Statului, Judeceilore.yli vechi Nr, 1352, f. 7I-77 Pasta 0

tineau In arena Ioan Scufa, vornicul Filip Len ciTh)inarul Dimitrie
Polizachi. (Arhiv. Stat., Adm, noi, NI% 534/1832 rolu).
2 Cf. 0 lorga (N.), Documente priviloare la larnilia Callimachi. Bueure§ti,
1902; I, p. 604.

32

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

turor preotilor din plasa-ti ca, de acum innainte, sa pome-

neasca numele marii sale la oranduitele bisericesti slujbe,
adica Scarlat Alexandru Calemah Voevod, Zmaranda Doamna
si cu fii lor. Asa dar vei urma negresit si färil zabava.1
1821, Fevruarie 10.
VI.
1821, Fevruarie 20.
Iamandi Giuvara ineredinteaza ea a primit tainurile de hranfi
pentru 300 ostai.
Dau adeverinta mea la cinstita mana dumnealui vel dvornic
Costandin Samurcas, cum sa sa stie ea' de astazi, de la doaa-
zeci ale luni lui Fevruar, pa cincisprezece zile inainte, adica
pana la sase de viitorul Mart, am priimit de la dumnealui,
in bani, tainurile brani la trei sute ostas cu agalile lor si fin
i orz la doaa sute cincizeci cai, taleri cloak' mie cinci sute
cincizeci si cinci.
De aceia ma lega ca inteaciasta diiastima sa cumpar
toate acestea de la lacuitori cu rizapazar si cu bani pesin,
fall da a lua cel mai mic lucru da la dansi fara da bani, caci
in urma, da ma va dovedi cu aciasta inpotrivä urmare, sa
fiu dator a plati acele lucruri cu pi et indoit.
Si spre incredintare am iscalit.
1821, Fevruarie 20.
Accep.corcil Tou6cípcc 2
VII.
1821, Fevruarie 21.
Cipitanul Dimitrie primqte tainul neferilor e5pitanului
Farmaehi.
750 adica lei sapte sute cincizeci am priimit da la dum-
nealui vel dvornic Costandin Samurcas, pentru trei miie
1 Academia RominA, ms. 3999, p. 74 ; formular manuscris.
2 Arhivele Statului, Administrative vechi, dos. 2218, f. 51. Iamandi
Giuvara comanda o parte din ostaiii trimili de aimgcamie Impotriva lui
Tudor Vladimirescu. Cf. §i nr. XVI.

3 33

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSI3

oc5 carne, tain la doa6 sute neferi ai dumnealui cApitan Ia-

nache Farmache, in care intr5 §i bulugba§a Ianacu cu ai s5i,
pà cincisprezece zile, de astäz Fevruar in doo5zeci §i. una
pän5 la ppte ale viitorului Mart, pe fieFare zi &Ate doaä
sute oc6, socotit5 c5te parale zece ocaoa. *i spre incredin-
tare, iscälindu-mi-s5 numele, am pus pecetea mea.
821, Fevruarie 21.
I L. P. I Kameda, 6,71pAtpix 1

VIII.
1821, Fevruarie 21.
Mihale baraictarul primqte tainul neferilor serdarului Iordachi

750 aclicA lei §apte sute cincizeci, am priimit de la dum-

nealui vel dvornic Costandin Samurca§, pentru trei mie ocä
carne, tain la doo5. Bute neferi ai dumnealui s5rdar Iordache,
pe cincisprezece zile, de astä'z Fevruar in doa5zeci §i una
päia la §apte ale viitorului Mart, pe fieFare zi cAte doaä
sate oc5", socotitä ate parale zece ocaoa. *i spre incredintare
an'am isait, puind §i pecetea mea.
1821, Fevruarie 21.
IL.P.1 Eu Mihale baraictar dumnealui
stirdar Iordache 8

IX.
1821, Fevruarie 22.

Delibap Mihali prime%e tainul pentru 50 neferi cu agalile lor

210 adicä lei &al sute zece, am priimit de la dumnealui

dvornic Costandin Samurca, pe opt sute patruzeci ocä carne,
c5te zece parale ocaoa, tainul la cincizeci neferi cu agalile
1 Arhivele Statului, Administrative vcchi Nr. 2216 c, f. 331. Cf. nr. XVI.
2 Arhivele Statulul, Administrative vechi Nr 2216 c, 1. 116. Cf. nr. XVI.

34

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI RAPTE NOI

pe zile patrusprezece, socotite de la doa5zeci §i doa5. Fe-

vruar p5n5. la §apte ale viitorului Mart, care vine pe toat5.
zioa &ale ocä §aizeci. i spre fncredintare am dat aciastä
adeverint5.
821, Fevruarie 22.
L. Delibqa Miliali adeverezi
P. I

X.
1821, Fevruarie 22.2
Ba§bulugbap Ghencea prime0e takul a 50 neferi cu
agalik kr.
210 adic5 lei doa5 sute zece am priimit de la dumnealui
dvornic Costandin Samurca§i, pe opt sute patruzeci oc5.
-came, c5te zece parale ocaoa, tainul la cincizeci Tneferi cu
agalile lor, pe zile patrusprezece, socotite de la doazeci §i
doa5 Fevruar p5nA la §apte ale viitorului Mart, care vine
pe toat5 zioa ate oc5. §aizeci. i spre fncredintare am dat
aciast5 adeverintä.
821, Fevruarie
L. P. 1 Ba5bulugba§a Ghencea 3

XI.
1821, Fevruarie 24.
Adeverinla lui Iamandi Giuvara de primirea lefil pc 15
zile pentru 300 neferi si douä agale.

Taleri 7731, adicti §apte mii §apte sute treiz5ci §i unu,

-am priimit de la dumnealui vel dvornic Costache Samurca§,
leafa pá trei sute de neferi, psá cincisprezece zile, socotindu-sá
de fierare nefer p5 o lun5 po taleri patruz5.ci §i cinci, §i pentru

1 Arhivele Statului, Administrative vechi Nr. 2216 c, f. 332. Cf. nr. XVI.
2 Ziva dedusa din continutul documentului.
3 Arhivele Statului, Administrative vechi Nr. 2216 c, f. 284. Gf. nr. XVI.

35

www.digibuc.ro
 MILL VPITOSII

doag agale po taled o sun' cincizgci de unul, ¡litre care bani

intrg si taled opt sute treizgci si unu, iost 1 din deosebit peri-
lipsis ce am dat supt a mea iscgliturg, hind dati mai mult
de mine la leafa neferilor si plata tainului. i spre credinta
am dat aceastg adeverintä supt iscglitura si pecetea mea.
1821, Fevruarie 24.
P...pi Licatiawcil TCcuecipo: 2

X / I.
1821, Martie 1-31.
Aetivitatea poVei.

1821, pa luna lui Madie.

Martie cal
Cele din BucureVi date ceasuri taleri bent

1 8 serdar Stavraclie cu un csalgras, la

Tarigrad, iar din Oltenitg cu 6 cai
'Anil la Razgrad 24 14
4 omul clucerului Costa che, ispravnicu
de Arges, la Pitesti 18 6
2 8 Mustafa aga, zabitul de Arges, cu tin
nefer, la Pitesti 18 12
4 doi turci la Gostinari 6 2
4 lipcan la Tragu-Jiiului, pgng la Rim-
nec si viitoare 58 19 40
1 stafetä la Griaca, ditre Pancul ar-
ngutul 15 1 30
8 basciohodar al mgriei sale Bechir
pasi, dela Cglgrasi la Giurgiul . . . 17 11 40
4 omul dumnealui postelnic Ianco Sa-
murcasi, la Craiova si viitoare . . . 72 24
3 4 Iliie postelnicel, la Focsani si viitoare . 60 20
4 cglgras la Rusciuc si viitoare . . . 32 10 80

1 Mums.
2 Arhivele Statului, Administrative veehi, dos. 2218, f. 54. Cf. nr. XVI.

36

www.digibuc.ro
 1821 DATE 81 PAPTE NOI

Martie cai ceasuri taleri bad

3 6 armav Niculaie cu doi oameni, la

Focvani 30 15
4 lipcan la Lichirevti i viitoare. . . 40 13 40
4 Polizoie, omul capuchehaeli Nicopoie,
la Nicopoie 30 10
4 4 cinovnicul aghentii, la Ruvciuc i vii-
toare 32 10 80
4 un orn s'au Intors la Silistra . . . 22 7 40
4 Nicola arbul, cAlArav, la Silistra
viitoare 42 14
4 Machedontchi, la Slatina i viitoare. 54 18
4 un om s'au Intors la Focvani, càtre
clucer Niculescu 30 10
4 lipcan p drumu Cimpini, unde au
firampinat p5. madam Pini 1, la Brea-
za i viitoare 32 10 80
5 32 vase neferi ai caimacamului Craiovi,
la Giurgiul, iar In viitoare 24 cai,
pentru aducerea vaselor 32 75 40
4 doi bucigavi 2, ce au venit cu curieri
rosevti, s'au Intors la Focvani . . . 30 10
6 4 11T1 trimis al ciiminarului Savi, la Iavi
viitoare 60 20
4 un trimis ipac, la Obilevti 10 3 40
7 4 lipcan la sud Vla§ca, Teleorman, Olt
viitoare 65 21 80
4 lipcan la sud Prahova i Saac i vii-
toare 28 9 40
4 lipcan la sud D'arnbovità, Argev
Muvcel i viitoare 59 19 8e
4 lipcan la sud falomitá, BuzAul i Slam
Rîmnec i viitoare 60 20
4 un orn s'au Intors la Lichirevti . . . 20 6 80

1 Scotia lui Al. Pini, consul al Rusiei la BucurWl. Pleca spre Brapv.
2 Desigur buciumi = stegari.

37

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Martie cai ccasuri talent bani

7 4 lipcan la Giurgiul si viitoare . . . 32 10 80
4 Iordache, la sud Ialomit6 si vii-
toare 18 6
4 Hristea Iliopul, omu skdarului Gor-
gache, la Focsani 30 10
8 4 lipcan pä" drumu Crunpini, psdnll la
Breaza si viitoare 32 10 80
4 un orn s'au fntors la Focsani . . 30 10
4 omu dragomanului Ckjanovschi, la
Magula, sud Saac si viitoare . . 36 12
4 cälkas la Tarigrad, pe la Giurgiul . 17 5 80
1 gianta la Cfineni si viitoare . . . . 35 5 100
9 4 omu postelnicului Samurcas, cu un
cglkas, la Rusciuc 17 5 80
8 paharnic Manolache cu im orn, la
Giurgiul 17 11 40
10 4 Ibrairn aga, la Silistra 22 7 40
4 Mustafa aga, la Giurgiul 17 5 80
4 Mihail, omu cgminarului Savi, la Foe-
sani 30 10
4 dumnealui aga Nicolache Filipescu, la
Ploesti si viitoare 26 17 40
4 tätar la Giurgiul 17 5 80
4 Iancul Greceanul, la Buziiu . . . 18
n 6
4 Joan Zlatul, la Zimnicea 35 8 40
11 4 Stanciul logofàt, la sud Prahova i
Saac si viitoare 28 9 40
8 niste trimisi la sud Slam Rfmnec si
viitoare 60 4.0
4 Stoian, nefer al skdarului Iorgache,
la Ompulung §i viitoare 54 18
4 omul aminarului Iancul Filipescu, la
Bertesti si viitoare 54 18
4 ipac omul dumnealui, la Calgrasi si
viitoare 40 13 40
4 ipac la Oltenità si viitoare 24 8

38

www.digibuc.ro
 1821 DATE FAPTE NOI

Martie cai ceasuri taleni bani

11 4 ipac la Daia i viitoare 30 10
12 8 sluger Theodor Sevan, prin Slatina
la Cralova i viitoare 74 49 40
8 Gheorghe Apostol, la Focsani. . . . 33 20
1 gianta la Cáineni i viitoare . . . . 35 5 100
1 stafeta vistierii la Arges, Vlasca, Mus-
cel i Válcea 36 3
1 ipac la sud Dimbovitá 12 1
1 ipac la sud Teleorman i Olt . 34 2 100
13 8 In trebuinta cáminarului Savi, la Urn-
pulungu 29 18
16 la Colintina pentru venirea cápitanu-
lui Farmachi In Bucuresti . . . 1 1 40
3 lipcan la Buzáu i viitoare 36 9
14 4 postelnic Nicolaie, om ckninarului
Iancu Fiipescu, la Oltenitá . . . . 12 4 --
15 4 Ráducan, omu capuchehaeli Silistra, la
Cálárasi 20 6 80
4 logofát Mateiu, omu ispravnicilor de
Vlasca, la Gáesti 10 3 80
8 Mihaiu postelnicel cu doi neferi, la
Gostinari i viitoare 12 8
8 chiurcibasa al márii sale Vidin Valásá,
la Vidin 51 34
4 un orn al isprávnicatului de Buzäu,
s'au Intors la Buzá'u 18 6
4 un trimis la Buzkl i viitoare . . . 26 8 10
6 cálkas la Tarigrad, pänä la Razgrad . 21 12
16 1 gianta la Cáineni i viitoare . . . . 35 5 100
2 lipcan la sud Teleorman i viitoare . 40 6 80
1 plic al vistierii la sud Buzäu . 18 1 60
1 ipac la sud Saac 11 1 20
4 Ibraim tátar, la Giurgiul 17 5 80

1 La Colentina, In palatul banului Grigore Ghica, viitorul domn, se va

instala Alexandru Ipsilanti, la sosirea In Bucuresti.

39

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Martie cai ceasuri taleri bani

17 1 carte la ampulung, care ispravnici 29 2 80
14 dumnealui vel vistier, la Ciorog5rla
viitoare 1 4 4 80
2 un ard6ut la Ciorogárlä 2 40
12 felteg'är dela cinstitul consulat rosesc,
la Sibiiu pela C'dineni 35 35
4 un slujitor s'au Tutors la Buzilu . 18 6
64 cinstitul consulat rosesc §i. cinstitul
aghent cu cei Inpreun5., la Breaza. 20 106 80
4 un slujitor s'au tutors la Bucov.. . 14 4 80
6 omu slugerului Theodor, la Cämpina
viitoare 31 15 60
4 ipac omul numitului, la Buz5.0 §i.
viitoare 36 12
18 4 Anastase Vasiliu, la Zimnicea . 25. 8 40
8 Pavel Machedonschi, la Ciorog5rlà §i
viitoare 4 2 80
19 8 omu dumnealui vel sp5thar 2, la Bra-
§ov, pänä la Breaza 20 13 40
8 c5pitan Andricul, la Pà§cani §i vii-
toare 4 5 20
4 Pavel Machedontchi, la Cotroceni
viitoare 2 80
8 cäpitan Farmachi, la Cotroceni §i
viitoare 2 1 40
1 gianta la Cäineni i viitoare . . . 35 5 100
4 arnsäutu slugerului Theodor, la Craiova 36 12
20 2 odaba§a de vistierie, la sud Dämbo-
vit5. §i viitoare 24 4
4 Hristea, curier printului Ipsilant, la
Ploe§ti 13 4 40

1 Alexandru Filipescu Vulpe, desigur plecat sä se intilneasc5 cu Tudor

Vladimirescu, sosit atunci in preajma Bucureltilor.
2 Mare spätar era vornicul Grigorie Baleanu, dupä fuga banului Gri-
gorie Brincoveanu ; de la 5 Mai 1821, spätar este vornicul Mihalache Manul
(Arhivele Statului, Jud. vechi Nr. 122, f. 121).

40

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOI

Martie cai ceasuri taleri bani

20 4 Dumitrache, omu lui cäminar Scarlat,

la sud Muscel i viitoare . . . . 54 18
21 12 dohtorul Hristari, la Ploesti . . . . 13 13
4 Petre postelnicel i Dumitrache logo-
fät, la sud Romanati 32 10 80
16 omu cäpitanului Farmache, la Tärgo-
viste i viitoare 24 32
22 1 gianta la Cäineni i viitoare 35 5 100
2 omu printului 1, la Ploesti 13 2 20
23 4 Anton arnäutul, la Päscani 4 1 40
4 un trimis la Cälärasi i viitoare . . . 49 13 40
24 2 omu cäpitanului. Iorgache, la Cämpu-
lung si viitoare 54 9
4 cäpitan Inge, omul dminarului Savi,
pe la Ploesti la Tärgoviste i viitoare 31 10 40
16 In trebuinta printului Ipsilant, la Tär-
goviste 12 16
4 Theodor, omu aminarului Savi, la
Zimnicea 25 8 40
25 16 monsiu Paze 2, consul frantuzesc, la Cäi-
neni 35 46 80
8 cilminar Angheli, la Focsani . 30 20
26 8 un trimis la Päscani 4 2 80
2 lipcan la sud Olt si viitoare . . . 57 9 6a
2 lipcan la sud Prahova i Saac i viitoare 28 4 80
2 lipcan la sud Ialomitä, Buzäu i Slam
Rimnec i viitoare 60 10
8 medelnicer Hristache Grecean, la sud
Teleorman i viitoare 40 26 80
8 stolnic Boränescu, la Talpa i viitoare,
dela Gäesti 24 16
4 omu printului Ipsilant, pe la Piiscani
la Ploesti 14 4 80

I Priutul Alexandru Ipsilanti.

2 Pagé, girant al consulatului Frantei la Bucurc§ti.

4.1

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Martie cai ceasuri talerl bani

26 1 gianta la C6ineni i viitoare . . 35 5 100
27 4 un trimis la P5scani i viitoare 8 5 40
2 lipcan la Vidin i viitoare 51 17
2 lipcan la Beáila i viitoare 74 11 80
2 lipcan la Silistra i viitoare . . . . 42 7
4 omu cgminarului Savi, la Giurgiul
viitoare 32 10 80
2 lipcan la Giurgiul i viitoare . . . . 3'2 5 40
2 lipcan la Nicopoie i viitoare . . . 55 9 20
4 omu dumnealui vel spAthar, la Pàscani 4 1 40
4 omu sàrdarului Iorgache, la Cämpulung 27 9
4 Srulan, omu stolnicului Ioan Rähtivan,
la BuzAu ì viitoare 36 12
4 ornu lui Gherasiie Orfanos, la Thrgo-
vista 12 4
28 4 ornu lui beizade Nicolache I, la Vtir5sti 3 1
4 ipac la 1%-ästi 3 1
4 pentru 4 càlärasi, pànä la Colintina
viitoare . 1 40
4 lipcan la Giurgiul i viitoare . . . . 32 10 40
4 omu lui beizade Nicolache, la Väriisti 3 1
4 Dumitrache grAmäticul, la Colintina . 1 40
4 omu c'ápitanului Andricul Eschistarn-
bol, la Urgoviste i viitoare . . . 24 8
4 Mihaiu postelnicel, la Gäeti, sud Vla-
sca, i viitoare 22 7 40
8 trei oameni ai ispravnicilor de Teleor-
man, la Rusi de Vede 20 13 40
4 bulugbasa Ispir, la Sloboziie, sud
Ialomitä 21 7
8 dumnealui logofät Costandin Golescu,
la rdrgsti i viitoare 6 4
29 1 stafeta vistierii care ispravnici de
Teleorman, Tnsä de DAmbovità . . 12 1

Nicolae Ipsilanti.

42

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

Martie cai ceasuri talent bani

29 4 onm lui Gherasiie Orfanos, la Ia§i. . 30 10
4 un trirnis la Filipesti si viitoare . . 30 10
4 ceau§ dà vistieriie, la sud Ialorni0 i
Buz Au si viitoare 36 12
1 gianta la C6ineni §i viitoare . . . 35 5 100
4 un trimis la närgineni si viitoare 32 10 80
4 un trirnis al printului Ipsilant, la Tär-
goviste si viitoare 12 8
1 stafeta slugerului Theodor, la Zim-
nicea 25 2 10
1 ipac, la Ru§i de Vede 20 1 80
30 8 sluger Theodor Sevan, la Sud Vàlcea 29 19 40
4 un trimis al lui Duca, la Tärgoviste
si viitoare 24 8
4 Mihaiu postelnicel, la Gsäesti si vii-
toare 22 7 40
4 Costache logofät, s'att intors la sud
Arge§ . 18 6 40
4 un trimis al lui Duca, la Zimnicea 25 8
1 stafeta lui Anastase Alvanos, la Foc-
sani 30 2 60
31 4 Inge, omu cärninarului Savii, la Giur-
giul si viitoare 32 10 80
8 oameni slugerului Theodor, la Um-
pulung 27 18
16 dumnealui dvornic Iorgache Florescu,
la Thrgoviste 22 16
8 silrdar Pärvul, ispravnic de Mu§cel, la
la Càmpulung 27 18
8 srirdar Haralamb, ispravnic de Dolji,
la Cnneni, iar In viitoare la Craiova 71 47 40
4 un trimis al slugerului Theodor, la
Zimnicea i Rusi de Vede si viitoare. 60 20
4 omu lui Gherasim Orfanos, la BArlat,
pän'd la Foc§ani si viitoare . . . . 60 20
1835 10

43

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Din Focsani.
Martie cat ceasuri talent bard

2 4 un trirnis cu un orn al lui Vasile Ca-

ravia, la Bucuresti 30 10
4 4 un orn intors dela lasi, la Bucuresti 30 10
4 un trimis al lui Vasile Caravia, la
Bucuresti 30 19
5 4 ipac un trimis la Bucuresti 30 10
4 un trimis la Buzäu 4 12
6 4 un trimis la Urziceni 21 7
4 un trimis la Bucuresti 30 10
dolitorul Hristari 1, la Bucuresti. . 30 20
6 un trimis in judet, cale de (loc alb) §i
viitoare 12 12
7 4 un trirnis la Bucuresti 30 10
8 Mihail polcovnic, la Bucuresti . . . 30 20
4 omu lui Vasile Caravia, la Bucuresti. 30 10
8 4 Theodosiie polcovnic, tutors la Buz'du 12 4
8 un trimis al lui Vasile Caravia, la Bu-
curesti 30 20
10 6 un trimis ipac al sáu, la Bucuresti 30 15
4 un trimis ipac, la Buz5n 12 4
11 8 un trirnis anurne Durnitrache, la Rim-
nec 8 5 40
4 Simeon neamtul, la Bucuresti . . 30 10
13 6 un trimes al clucerului Niculescu, la
Rimnec 8 4
14 4 un orn al lui Duca, la Bucuresti . . 30 10
4 un trimis al lui Caravia, la Bucuresti 30 10
4 in trebuinta hiliiarhului Parla, la Bu-
curesti 30 10
4 lipcan la Siistra i viitoare . . 84 27 80
4 un trimis la Bucuresti 30 10
8 un trimis la Bucuresti 30 20
16 4 omu lui Orfanos, la Bucuresti . 30 10
8 un curier rosesc la Bucuresti. . . 30 20

1 Mihail Hr stari, Invinuit a Pi oträvit pe AL Sutu Vv,

44

www.digibuc.ro
 1921 DATE SI FAPTD N il

Martie cai ceasuri taleri hani

16 4 Ianacu arn'Aut, la Bucuresti cu curie]: 30 10

18 4 Theodosiie Hristodul, dupà print, la
Ploesti 21 8
4 lipcan dupd print, la Ploesti . . . 91 8
4 edpitan Efstathiie, la Bucurcsti . . 30 10
19 8 dminar Angheli, prin Ploesti la Bueu-
resti 30 24 80
20 4 un nefer la Bucuresti 30 10
8 pitar Iliie cu un orn al printului, la
Ploesti 21 16
4 un oticheal 1 ipac 21 8
23 12 Gheorghiie Melidon, cu trei oameni, ipac 24 24
26 4 un orn al printului, venit dela Galati, ipac 21 8
4 Anastasiie Hagi Simu, omu lui Ghera-
sim Orfa nos, la Bucuresti . . . . 30 10
4 Major Roan, ender rosesc, cu al sal,
la Bueuresti 30 10
27 4 curier rosesc la Bucuresti 30 10
29 4 curier rosesc la Bucuresti . 30 10
8 doi ofiteri la Bucuresti 30 20
30 4 un trimis dupil printul, la Bucuresti . 30 10
509 80
Brälla, din Frumu§ica.

1 4 tnaru rn6rii sale pasii, la Dristor.. 22 7 40

2 4 tätaru mà'rii sale pasii ot Dristor, la
Dristor 22 7 40
1 stafetà c6tre boeri caimacarni, la Bu-
curesti 33 2 90
4 1 stafeta ipac 33 2 90
9 1 stafetà ipac 33 2 90
11 4 omu cinstitului muselim 2, la Dristor.. 22 7 40
15 8 fiiul capuchehaeli, la Sloboziia i intors 28 18 80
48 110
1 Observator (?)
2 Loctlitorul guvernatorului turc, sub-guvernator.

45

www.digibuc.ro
 VIIITOSU

Giurgiul, din Daia.

Martie cai ceasuri taled bani
2 1 §tafeta capuchehaeli cdtre boed cai-
macami, la Bucure§ti 15 1 30
3 16 edminar Aleco cu doi oameni, la Bucu-
cure§ti 15 20
8 Ibraim, tàtar mUrii sale lui Voc 16 la
Bucure§ti 15 io
5 4 Ibraim, atar mkii sale Ianisia Va-
lAsà", la Bucure§ti 15 5
1 §tafetä &are boeri caimacami, la Bu-
cure*ti 15 1 30
6 16 oameni dumnealui edminarului Aleco,
la Bucure§ti 15 20
7 4 Ibraim, tätar mkii sale lui Vocki, la
Silistra 33 10
24 dumnealui Parhaciu, epistatul portkii,
la Bucure§ti 15 30
8 4 arma, Costache, omul postelnicului
Samurca§, la Bucure§ti 15 5
9 1 §tafetà la Bucure§ti 15 1 30
11 4 Ionità lipcan, la Bucure§ti 15 5
14 1 §tafetà la Bucure§ti 15 1 30
15 1 §tafetä la Bucure§ti 15 1 30
16 1 §tafetä la Bucure§ti 15 1 30
16 Inge 2, CU o caràtà i o calea§cil, la Bu-
cure§ti 15 20
24 8 un orn al boierilor caimacami i un
lipcan, la Bucure§ti 15 10
27 3 pentru trei §tafete ale omului
Iancu Filipescu, ce era orän-
duit la Daia 15 3 90
146 30

1 Scarlat Alexandru Calimah Vv.

2 Capitan Inge, acela5 poate cu Inge tutungiu din Ia;ii anilor 1854-1855.
(Cf. Moruzk (D. C ), Pribegi fit lard rápitä. P. I. Ia5i, 1912, p. 123).

46

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAME NOI

Din Zimnicea.
Martie cai ceasuri taleri bad
30 4 postelnicel Pancea, omul ispràvnica-
tului, Intors la Ru§i de Vede . . . 10 3 40

Din Nicopoie ot Piiatra.

1 1 §taf eta capuchehaeli, la Bucure§ti . 25 2 10

4 20 Hagi Ali Efendi cu ai si, la Bucu-
re§ti 25 41 80
21 4 Polizoie, omu capuchehaeli, la Bucu-
re§ti 25 8 40
a 10
Din Craiova.

1 8 un nefer al deliba§i Mihale, la Bu-

cure§ti 36 24
4 nefer al skdarului Diiamandi la Co-
tofeni i la Bodoe§ti §i. la Gura
Plo§ci 6 2
4 nefer la Calafat i viitoare 30 10
8 trei arnAuti la Enu§à§ti §i tutor* . 16 10 80
4 nefer la Bràncoveni i Intors . . . 16 5 40
4 nefer la Caracal, pAnà la Leu . . . 4 1 40
4 nefer la Calafat 15 5
3 4 nefer la Bucure§ti 36 12
4 nefer la Enu§sá§ti 8 2 80
8 nefer al sàrdarului Iorgache i altul
al slugerului Solomon, s'au Intors
la Enu§5.§ti 8 5 40
4 4 nefer la Calafat 15 5
5 4 nefer la Caracal, pàn5. la Leu . . . 4 1 40
6 4 doi neferi la Cioroiu i Intors . . . 18 6
4 nefer càtre sluger Theodor, la Slatina
Intors 24 8

1 Iamandi Giuvara. Cf. M. VI.

47

www.digibuc.ro
 EMIL V TRTOSIJ

Martie cai
_
ceasuri talezi bard'
6 1 §tafetä Care sluger Solomon, la Coto-
feni 3 3a
7 1 §tafetä la Calafat, Care capuchehaia 15 1 30
1 §tafetä cAtre sluger Theodor, la Sla-
tina §i. Intors 24 2
1 §tafetä la Calafat §i Inapoi 30 2 60
8 4 un trimis la Bal§ §i. Intors 8 2 80
1 §tafetä care dvornic Samurca§, la
Bucure§ti 36 3
9 4 dol neferi la Bucure§ti 36 12
4 doi oameni ai slugerului Theodor, s'au
intorsu la Slatina 12 4
10 4 un nefer al slugerului Solomon, la Ca-
lafat §i intorsu 30 10
1 §tafetä care sluger Theodor, la Slatina 12 1
1 §tafetä ipac 12 1
11 4 omul slugerului Solomon, la Cerneti
§i. Intors 39 10 80
12 4 un spiter la Slatina §i. Intors . . . 34 8
4 un trimis la Slatina §i Intorsu . . 24 8
4 un pandur la Cioroiu i Catanile §i
Intorsu 12 8
15 4 dohtorul Biiancone, la Slatina . . 12 4
16 8 Stavrache, omul märii sale Vidin
Val', IA la Bucure§ti 36 24
4 omul slugerului Solomon, la Bucure§ti 36 12
18 4 Iota, vechilu de magazier al untului,
la Diiu §i. intorsu 30 10
4 un pandur cu dooä capete de hoti, la
Vidin §i Intor§i 30 10
19 4 omul polcovnicului Ha§u, la Bal§ §i
Intors 8 5 4a
4 arma§ Costache, omul dumnealui pos-
telnic Samurca§i, la Caracal §i. In-
torsu 18 6
20 4 un cApitan la Bucui e§ti 36 12

48

www.digibuc.ro
 1821 DATE EI FAPTE NOI

Martie cai
_
ceasuri taleri bani
21 4 arma§ Costache, 1ntors dela Caracal,
la Diiu 15 5
22 4 c'äpitan Vasile Crápatul, la Broseari
si intors 96 8 80
23 4 omul vistierului Boboc, cu scrisori
care sluger Theodor, la Bucuresti 36 12
25 4 alma§ Costache, omul postelnicului
Samurcas, dela Vidin la Bucuresti 36 19
26 4 odabasa Petru al srirdarului Iamandi,
la Vidin si intors 30 10
27 4 omul slugerului Theodor, s'au intors
la Slatina 12 4
4 omul slugerului Solomon, la Bucuresti 36 12
4 ipac omul numitului, ealre singer
Theodor, la Bucuresti 36 12
28 4 chir Stavri chiurcibasa, omul postel-
nicului Samurcas, la Bucuresti . . 36 12
29 4 niste trimisi ai slugerului Solomon, la
Bucuresti 36 12
4 omul dumisale postelnicului Samurcas,
caimacam Craiovii, viind dela Vidin
au trecut la Slatina 12 4
30 4 omul slugerului Solomon, la Cerneti si
intorsu 30 10 80
4 omul postelnicului Samurcasi, viind
dela Slatina, la Vidin 15 5
31 4 dohtorul Biiancone, la Slatina . . 12 4
4 omul slugerului Solomon, la Bucuresti 36 12
16 pentru ducerea unii caräte si o ca-
leascà a dumnealui postelnic Sa-
murcasi, la Vidiu 15 20
411 80
Din Calafat.
4 4 vistierul Enache, la Craiova, cu c'dr ti
&are caimacam 15 5

4 49

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Martie cai censuri talent bani

6 4 Enache, arnäutul särdarului Iamandi,

s'au intors la Craiova 15 5
10 1 §tafeta capuchehaeli cätre casieru po--
tilor, la Craiova 15 1 30
14 1 §tafetä ipac 15 1 30
15 8 Stavri chiurciba§a al märii sale Vidin
Valäsä, la Craiova 15 10
19 4 arma§ Costache, la Craiova 15 5
8 Ianache, omul caima camului, cu al säu,
la Craiova 15 10
23 4 arma§ Costache, la Bucure§ti, pänä. la
Craiova 15 5
25 4 Apdi aga, omul zabitului de Cerneti,
cu al säu, la Salciia cale de . . . 4 1 40
4 Stavrache, la Craiova 15 5
26 8 un arnäut cu un slujitor, cu cärti
grabnice, la Craiova 15 10
28 4 omul caimacamului, la Slatina i in-
tors la Craiova 24 8
31 8 medelnicer, onyti dumnealui caimaca-
mului, cu doi neferi la Craiova §i
intors 30 20
86 100
Dupäl la judele :
Din Buzäu, sud Buzäu.

2 6 un orn al isprävnicatului, la Bucu-

re§ti 18 9
5 8 logofät Iancu, omul lui Ghiunleri aga,
la Särata 3 2 --
7 4 polcovnic Theodosiie, la Foc§ani . 12 4
8 1 §tafeta isprävnicatului cätre vistieriie,
la Bucure§ti 18 1 60
2 un slujitor i un surugiu, la Bucure§ti 18 3
9 4 un trimis la Bucurqti 18 6

50

www.digibuc.ro
 1821 DATE 81 FAPTE NOI

Martie cai ceasuri talent bani

11 4 grämatic Costache, la Bucuresti. . . 18 6

4 Costache Greceanu, omul ispilvnica-
tului, la Bucuresti 18 6
15 4 omul lui Duca, la Rimnec . 4 1 40
16 1 stafen. la Rimnec i inapoi . . . 4 80
6 mehmendaru printului, la Ploesti. . 12 6
4 un stegar de slujitori, la Bucuresti . 18 6
4 un stegar isprävnicesc, la Bucuresti 18 6
18 4 omul printului, la Ploesti i Intors . 21 8
1 stafetä la Focsani 12 1
128 la rädicarea printului din Buzàu cu
toat6 ecpaiaoa cu ostirea, cu care
au mers la Ploesti i la 134cani i la
V6rAsti i la Bucuresti 24 256
19 4 omul ispravnicilor la Bucuresti . . . 18 6
4 omul lui Ghiunler aga, la Focsani.
Intors 24 8
4 omul isprlvnicatului la Bucuresti . . 18 6
20 8 omul printului Ipsilant, la Ploesti
Intors 21 16
4 omul lui Ghiunler aga, la Niscov
Intors 6 2
4 omul lui Duca, la Vernesti i intors 4 2 80
4 omul printului, la Ploesti i intorsu . 24 8
21 4 omul lui Vasile Parla, la Niscov . . 3 1
22 8 oarneni printului, la Ploesti . . . 12 8
23 4 ornul lui Vasile Parla, la Focsani
intorsu 24 8
24 16 csárninkeasa, sotia cAminarului Rasti,
la Bucuresti . 18 24
4 omul lui Vasile Parla, la Ploesti . . 12 4
26 4 doi oarneni ipac, la Bucuresti . . . . 18 6
4 un oar ipac, la män5stirea Bradu, sud
Saac i Intorsu 12 4

1 Suita, alaiul.

5r

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Martie cai ceasuri taleri bani

96 2 omul printului, la Urziceni i intorsu . 18 3
27 4 un om al lui Vasile Par la, la Cändesti
Intors 4 1 40
28 60 la rädicarea lui Vasile Par la cu ostiria,
la Bucuresti 18 90
8 samesul judetului, la Bucuresti . 18 12
8 o cärutä a cäminarului Rasti, la Bu-
curesti 18 12
29 4 stegar de slujitori, la Ploesti i intorsu 24 8
30 8 doi ofiteri la Bucuresti . . . . . 18 12
8 doi trimii la Bucuresti 18 12

Din Ploesti, sud Prahova.

7 8 dumnealui logofät Costandin Golescu,

la Cämpina 5 3 40
8 unul din ispravnici, la Cämpina
Intorsu 10 6 80
8 2 dooä stafete ale isprävnicatului, in
dooä ränduri, la Bucuresti . . 12 2
16 2 arnäutul ispravnicilor de Säcueni, la
Bucuresti 13 2 20
4 bulugbasa Ianache, omul dragomanului
rosesc, la Bucuresti 13 4 40
17 1 stafeta isprävnicatului de Säcueni,
care dumnealui vel vistier, la Bu-
curesti 13 1 10
4 Petre, arnäutul isprävnicatului de Kt-
cueni, la Bucuresti 13 4 40
19 6 omul lui Gherasim Orfanos, la Bu-
curesti 13 6 60
22 4 un trimis la Bucuresti 13 4 40
23 8 ipac la Bucuresti 13 8 80
4 ipac un trimis al lui Orfanos, la Bu-
curesti 13 4 40
24 4 ipac la Bucuresti 13 4 40

52

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NO1

Martie cai _
ceasuri tated bani
24 4 ipac un trirnis la Galati 24 8
4 pentru mergeria mehmendarului la
Bärani 9 3
8 un trimis al printului Nicolaie, la Bu-
cure§ti 13 8 80
29 4 un orn al isprävnicatului de Säcueni,
la Bucure§ti 13 4 40
Din Pite§ti, sud Arge§.

2 1 §tafeta ispravnicilor cAtre gazda jude-

tului, la Bucure§ti 18 1 60
7 1 §tafeta ipac 18 1 60
20 cäpitan Farmache, la Bucure§ti . . 18 30
4 gephaneaoa deliba§i 1V1ihale, la Bu-
cure§ti 18 6
9 1 §tafeta isprävnicatului, la Bucu-
re§ti 18 1 60
1 §tafetä ipac 18 1 60
14 1 §tafeta isprävnicatului, la Curtea de
Arge §i Inapoi 12 1
18 1 §tafetä la Bucure§ti 18 1 60
1 plic cu porunci ale vistrerii, la Cam-
pulung 9 90
22 4 un trimis Care sluger Theodor, dela
Vasile Gh Amägean, la Bucure§ti . 18 6
25 1 §tafetä dela Vasile Ghelmägean care
sluger Theodor, la Bucure§ti . . . 18 1 60
28 4 un trirnis ipac al säu, la Bucu-
re§ti 18 6
30 1 §tafetä la Umpulungu, catre isprav-
nici 9 90
4 un curier i un orn al lui Vasile Ghel-
mägean, la Bucure§ti 18 6
-31 4 un trimis ipac al lui, la Bucu-
re§ti 18 6

53

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Din Cucul, sud Slam Rimnec.

Martie cat ceasuri talent bad
17 4 sluger Costandin, mehmandaru hi-.
liiarhului Vasile 1, la Rirnnec . . 4 1 40
31 6 ornul cinstitului consulat rosesc, la
Bucuresti 26 13

Din Rkmnec, sud Slam Rgmnec.

12 1 §tafeta mehmandarului, &are clucer
Niculescu, la Focsani 6 80
14 4 omul lui Duca, la Focsani . . . 8 2 80
4 omul lui Duca, la Buzäu i intors 8 5 40
15 8 un trimis la BuzAu 4 2 80
Din Urziceni, sud
1 2 un slujitor al ispràvnicatului, la Bu-
curesti 9 1 40
3 4 un trimis al ispravnicilor, la Fogani
Intorsu 42 14
8 4 un trimis ipac, la Bucuresti . . . 9 3
14 4 grAmatic Hristodor, la Focsani i intorsu 42 14
16 6 Panait judetu, cu întiinàri, la Bu-
curesti 9 4 60
24 1 stafetà la BuzAu, cAtre hiliiarhul Vasile 9 90
28 1 stafetä la Bucuresti, cätre vistieriie 9 90

Din Ciochina, sud Ialomità.

31 4 chluciuc Ispir, la Urziceni . . . . 8 2 80

Din Bertesti, sud

8 5 un nefer al lui Osman aga, zabit de
Slam Rimnec, i o §tafetä, la Slobozia
Inapoi 12 5

1 Hillarhul Vasile Parla din BuzAti.

54

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOI

Din Zmeul.
Marti e cai ceasuri taleri bani
15 1 stafetä dela omul cnninarului Iancul

23
24
Filipescu, la Bucuresti
1 stafetà ipac
1 stafefä ipac
21
24
24
2
2
2
--
.7-

Din Ipotesti, sud Olt.

2 8 sArdar Iordache cu tovarls, la Bucu-
resti 27 18
15 8 oameni slugerului Theodor, la Craiova 9 6
24 4 dohtorul Biiancone, la Caracal si in-
torsu 20 3 40
26 4 un trimis al stolnicului Gig' Art1 cAtre
sluger Theodor, la Bucuresti . . . 27 9
2 un orn pentru dohtorii, la Craiova si
intors 18 3
27 4 un trimis al skdarului Iamandi cAtre
sluger Theodor, la Bucuresti . . . 27 9
29 4 cäpitan Anghel al s6rdarului Iamandi,
la Bucuresti . 27 9
30 4 omul dohtorului Hierari, pentru doh-
torii, la Craiova si intorsu . . . . 18 6
31 4 un om la Dräga'nesti si intorsu . . 12 4
4 omul stolnicului GigArt cätre sluger
Theodor, la Bucuresti 27 9
1 stafetä cätre sàrdar Iamandi, la Ca-
racal 5 50

Din Paia, sud Mehedinti.

2 2 slujitor isprävnicesc cu instiintári, la
Craiova 8 1 40
4 slujitor cu instiinfäri, la Craiova . 8 2 80

1 Stolnic Nicolae Gigárt.

55

www.digibuc.ro
 EMIL VIIZTOSU

Martie eat _
ceasuri taleri bani

9 8 doi slujitori la postea Broscari si In-

torsi 10 6 80
28 2 un nefer la Maglavit, cale de . 2 40

Din Sfintesti, sud Teleorman.

3 4 Costandin cäpitan, cu instiintäri, la

Bucuresti 19 6 40
23 4 omul bulugbasi Sfetco, cu scrisori Care
sluger Theodor, la Bucuresti . . . 19 6 40
24 4 doi oameni cu scrisori care otcärmuire,
la Bucuresti . 19 6 40
4 logofät Dumitrache, cu scrisori eätre
vistieriie, la Bucuresti . 19 6 40
30 4 omul slugerului Boroglu, cu scrisori
cätre sluger Theodor, la Bucuresti 19 6 40
31 4 fratele numitului, cu trebuintä care
sluger Theodor, la Bucuresti . . . 19 6 40

Din Plosca, sud Teleorman.

11 12 ispravnicii judetului, la Slatina . . 20 20

12 baraictar Sfetco i unul din ispravnici,
la Slatina i Potcoava si întorsi . . 24 48
18 4 Petre postelnicel si Dumitrache logo-
fät, la Bucuresti 22 7 40
22 4 un trimis al isprävnicatului cu scrisori
la Bucuresti 19 6 40
25 2 slujitor la Zimnicea si intors . . 16 2 80
30 4 un om cu scrisori, la Zimnicea si in-
torsu 16 10 80

Din Ciolänesti, sud Teleorman.

31 4 slujitor, cu grab atre dumnealui vel

vistier, la Bucuresti 16 5 40

56

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

Din Tárgovi§te, sud Dämbovita.

Martie cai ceasuri talent bani

9 1 §tafeta ispràvnicatului, la Bucure§ti . 12 1

Din Curtea de Arge§.

13 8 baraictarul slugerului Theodor, Intorsu

la Pite§ti 6 4
21 1 §tafetä la Pite§ti 6 60

Din Umpulungu, sud Mu§cel.

12 4 slujitor la Pite§ti i intors 9 3

14 1 §-tafeta ispr6vnicatului, la Pite§ti §i
Inapoi 9 1 60
4 doi oameni ai sArdarului Iordache, la
Bucure§ti 27 9
16 8 porocinic 1 Gheorghe, la Bucure§ti. . 27 18
20 1 §tafeta isprävnicatului, la Bucure§ti . 27 2 30
23 2 un trimis al ispravnicatului, la Bucu-
re§ti 27 4 60
25 1 *tafeta ispràvnicatului, la Pite§ti §i
innapoi 9 1 60
26 1 §tafetä ispràvniceascä, la Bucure§ti 27 2 30
27 1 §-tafetà ispràvniceascä, la Pite§ti §i in-
napoi 9 1 60
28 1 §-tafetà ipac 9 1 60
31 1 §tafetà la Bucure§ti 27 2 30
1080 70
Curieri rose§ti.

1 8 din 12, un curieri urdinar, cu Uil arn6ut,

la Rosiia 30 20
4 un iasacciu la Ro§ciuc 17 5 80

1 Porucinic, porucic = locotenent (rusqte).

57

www.digibuc.ro
 EMIL 17.111Tosu

Martie cai ceasuri taleri bani

7 6 din 8, un curier cu un iasacciu, la
Giurgiul 17 8 60
11 8 din 12, un curier cu un ardäut, la
Rosiia 30 20
12 4 un iasacciu la Giurgiul 17 5 80
15 4 un iasacciu la Ia§i . 30 10
16 8 doi iasaccii la Ruriuc 17 11 40
23

24
10 din 12, un curier cu doi arnsauti, la
Ini
8 Vizane curier, cu un arnäut, la C6i-
30 25 -
neni 35 23 40
129 60
Cei venili.

3 10 din 12, un curier cu doi arnä'uti, dela

Foc§ani 30 21
5 4 Mustafa iasacciu, dela Giurgiul . . . 15 5
7 6 din 8, un curier cu un iasacciu, dela
Giurgiul 15 7 60
14 14 din 16, un curier cu trei iasaccii, dela
Giurgiul 15 17 60
2 din 4, un curier urdinar, dela Foc-
§ani 30 5
15 2 din 4, Ignat curier, dela Foc§ani . 30 5
24 8 Petre Bizache, dela Foc§ani . . . . . 30 20
214 60
Cei nemte§ti.

1 2 din 8, doi cäprari dela Cäineni . 35 5 100

6 din 18, patru iasaccii la Ruriuc . 17 8 60
7 2 din 8, un dprar cu un iasacciu, dela
Daia 15 2 80
2 din 8, doi cAprari la Cäineni . . . 35 5 100
2 din 8, un ofiter cu un cáprar la Calneni
§i patru cai In viitoare 35 17 60

58

www.digibuc.ro
 182

Martie cai ceasuri taleri bani

12 2 din 8, Bart cäprar i doi copii, la Cgi-
neni 35 5 100
13 1 din 4, omul aghentii la Ruriuc . 17 1 50
15 2 din 8, Mihale iasacciu dela Daia 15 2 60
17 2 din 8, doi Cdprari la Oineni . . 35 5 100
19 2 din 8, Iohan cAprar la Rusciuc
viitor Mihale iasacciu 32 5 40
22 2 din 8, doi cAprari la CAineni . . 35 5 100
23 1 din 4, Moga cAprar la Ruriuc
viitoare 32 2 80
26 1 din 4, Gabir cAprar la Cgineni
viitoare 35 5 100
31 1 din 4, Berinde cAprar la Cäineni
viitoare 35 5 100
81 501
XIII.
1821, Martie 2.

Banul Grigorie BrIneoveanu efitre Alexandru Filipeseu, privitor

la desffi§urarea evenimentelor In curs.

Tip eúyeverav Tng ec8eXcpcx64 npoaltuveb.

Mov th ataXivta p.ot xczl etvac aptcruc, iankútouv ct nerx-

aticrec xal tet npintatoc, ein [tot antlecoEte. LV f)7Liypac1ict 5p..en,
V) vet ov atíficpwva 1th aaa i'op.cX/¡csailev xaZ 6crcz gyp* SC
itipou [Lou Turcaxfou TCp 7Ccoupcotity p.m; [1.,71-cponoXf-vg ; xat th vec
kcorpcapibac 'nap& Tebv Erucnrip.on apxóvuov, %al vec Steueovecbac npb;
tbv prrporcoXtqv IloySavíag p.i xovcptSiv..4av e5opxov. "Ou v xal
inEcre Ixogicr, dpxowceg Tcapótiota xtvialata ata Ttv iyypicpciw
7014, Tene và ganocrce(4 xal cà u?) BXaxtag, cpCiaadcan; E2Ç ansX-
Tccoiav xal cipixavíav. Moi ypeccpe-ce vet kcayopsúcxo &ye° tb itp6; 'Eby
nprpopta, napayyaXcov T(T) xamvaphp vet Tò

1 Arhivele Statului, JtzdectiloreVi vechi Nr. 1352, f. 61-68.

59

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSIT

Tyù) eittat p.ep.ova)16yo; xoct eccsOevt; ein6. t(by xxO' öabv aucrsu-
rtniecccoy. Kcip..ete Tec 6Xcx xa6J6.); t& 6.1ial¡accpxy, xxi 67coyEiti)eti Tcc,
%al are(Xsti ut et; Tip/ flpte4av npeç Tby aXoutVicpov Ncx6Xccov
yccp.6pbY atycóp NotoXónouXou xcci 1th sT)pEcrxec &cot) alp.=
r6r cipstíx'CCOÇ Ti Encorpc'epco. Ea.; inelxottac olotriptay, tev
v,ovoto0 re6ncoy Apayollivóv As6iyrip veyocXociwyjay, gnec67)
Oov 67.c. &ay. Scap.efrI.
El; vox% McepTfou 6.
Ti;g et'iyeve(xç vrIg
[xai] 600xoç,
rplyápco; fIpayxo6ave4.
pr.r.1 'Eye° abY esq.) cicp'oï) avaXec6o.) xce. stwcomplayouy tec npiy-
ticacc imatpicpco. Thy Kvgov ThXdorrly 19iXec npoacpipc, 7ccepaxceXE),
Tag tc1recv6:g pou 7spocrxuwipecç.
Traducere :
Evglzeniel tale früleVe nia trichin.

Am Va'zut cele trimise mie §i sînt toarte bune, dacà faptele

§i imprejurkile le adeveresc, dupá cum Imi scrieti. Totu§i
n'am isctilit, de oarece nu au fost conforme cu cele ce am vorbit
§i cu cele ce am scris preasfintitului mitropolit, printr'un alt
pitac al meu ; §i iscàleased boerii dregnori §i sá-1 trimità
cu confident jurat niitropolitului Moldovei. 2 Iar dacil i acolo
boierii au fácut demersuri la fel in Kris, atunci s'd se trimitá
cele din Valahia, ajunsá In desnádejde §i impas.
Imi scrieti ca sá dictez eu scrisoarea atre print 3, invitInd
1 Originalul in arhiva C. Basarab Brincoveanu.
2 Mitropolitul Veniamin Costache.
3 Se pare cA e vorba de o scrisoare adresatA principelui Metternich, pentru
justificarea miscArii lui Tudor Vladimirescu. Scrisoarea, nedatatA, in Hur-
muzaki, X, p. 319-320. Memoriul trimis lui Metternich II publicAm mai
departe supt Nr. XXXIV. In rnanuscrisele lui Naum Rimniceanu (Academia
RominA, ms. 322) se pastreazä, In copie greac5, o scrisoare a divanului
TArci Rominesti cAtre Mihail Sulu, domnul Moldovei, din 2 Februarie 1821.
Ariltindu-1 mäsurile luate pentru intimpinarea rAscoalei /ui Tudor Vla-
dimirescu, boeril munteni 11 cer sfaturi cum sA iasA din greul impas. (Seri-
soarca pub icatA intreagA in Erbiceann (C.), Vieata i aelivitalea literar6 a
prolosinghelului Naum kimniceatux, Bucureiti, 1900, p. 86-87).

6o

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 EAPTE NOI

pe cruninar sä" o scrie. Eu sînt izolat si bolnav de neajunsurile

drumului. Faceti toate cum am vorbit, si
meteti-le la Breaza, slugerului Nicolae Saitzi, ginerile lui
sinior Nicolopol, si mä Ose§te unde sint, si atunci negresit le
iscàlesc. VA urez mîntuire, iar lui monsiu Gheorghe Dra-
gomanul Leventi, tkie de suflet, cäci am auzit cá va
Al evgheniei tale
ca frate [03 slugá,
Grigorie Briincoveanu

[P. S.]. Eu cu ajutorul lui Dumnezeu, dupä ce má restabilesc

§i se linistesc lucrurile, má intorc. Cneazului Ipsilanti, rog
transmiteti prea umilele mele inchináciuni.

XIV.
1821, Martie 4.
Tagmatarhul Duca poruncetite ispravnicilor de Prahov a
orinduiascfi darea la posluTitici, scutelnici, mazili

Kónvx earapXXcatog
'Anò 'ay Tayp.aTipxriv Ao6xav
Tcpb; Tag cipxov.rcq 'Iczpol6votc.4 1-4-zo6ag.

lIcaXecxtç colç 4.01atx St& V.K/71; tptovfl;, awe inmayilv TV). ix-
Xapcpotizou Tcp lyx7p.co; tipxcatpatilyou aTt vet cppoycfovcat vec
Stopfastat tò ócrt[tov, Tobg nocaouavExo4, aoxoteXvbtot4, pay-
xal IMOK TOL0öSoug, xc vex rb vvecfrucet tinb akok,
t51toftog zal ecrcb Tok )xoutápou rò aócstp.óv TOUg, StawrIpúrcovteg
ovrApt5vw;, 6..ct .c6 86attiov (3tvark*v, zap.tvapircov, zoTapCT.ov, óra-
ptrov at4tapítov xa: Ecra totaGto: sIvat, aiv gxouv vet nX-riptbaouv
-c2) 66ouXbv xaviva. Kai pXiuto ciatacppEccv ant)
utipou; acq 6.; taCarly rip acarayilv, Eacù act; ypcivo XZ1 3ti TO5
Tocpówco; p.,ou, vet int[teX1Oijte vet pdXETE el; rcpegtv cukee Tec via
Soohiata xatec TbV iv(Otip(t) tpcírcov, vopt; 6.XX-riv napiXsuatv xatpoG
xcti. vet 'Ca auvcgstat &soeúwcw; gcrov dircw, St& ve/. 80Cocrtv bOa
zaì vex itior intoniceti etc ôpyhv XGd ivo-p7cobpu.

61

www.digibuc.ro
 EMIL v/wrosII

11p6; Toútotg,' vet vi a6asts xod. Tóv oyocpcxcliibv cciiv Vnov xca
,c9ccpiScov t bpercouyt.iXocç 'OW Aomotic.cópcov Faou to cxAx(ou
ocg, Taw 3auri i36071accv ithp ToOk 6;4 1-tv tpolpilv vai Taw
Zaow icnetkriaccv vixpc TOGac GE ç cò TEYntbv crtpcZt67csa0v.
Tt Maperou 1821
Ind=
'0 Tocyp,occipx-riç Aoírr.cc;.

Traducere :

Copie in tocrnai

Dela tagmatarhul Duca,

care boerii ispravnici de Prahova.

Din porunca prea strähicitului principe, generallef al nostru,

de multe ori v'am spus, prin viu grai, sä ingrijiti a orindui
darea la poslu§nici, scutelnici, mazili §i alii ca ace§tia, §i sä
adunati dela ei, precum §i dela locuitori, darea lor, vestind
in acela§ timp c'ä [pentru] darea vinriciu1ui, cämin'dritului,
cotdritului, oeritului, dijmäritului §i cite sint de acest fel,
nu au sä pineased pe viitor, nimänui, nici un ban.
pentrued vAd nepäsare din partea dvs. la aceastä po-
runcä, iatä vä" scriu §i prin aceasta a mea de fatä, sä vä in-
grijiti a pune in luerare aceste noi däri, in felul de mai sus,
färà altä zsábavä ; §i sä le adunati, negre§it, numaidecit, ca
sà" sä dea unde trebuie, §i s'd nu cAdeti supt minie §1 in-
vinuire.
Pe lingä acestea, sà-mi dati §i socoteala vitelor §i zahere-
lelor dupä orinduelile locuitorilor intregului judet al dvs.,
a celor cite s'au dat pinä acum pentru hrana noastrà §i a
celor cite s'au trimis pinä acum la tabära ob§teascä.

Tagmatarhul Duca. Le 4 Martie 1821, P1oe§ti.

1 Actul in arhiva C. Basarab Brincoveanu.

.62

www.digibuc.ro
 1821 DATE 81 FAPTE NOI

XV.
1821, Martie 4.

Ioan stolnie fneredinteaza cä s'a primit la vistierie soeoteala

banior trimisi de divan lui Constantin Samurcas.

Pentru taleri dooäzeci miie, ce s'au trimisu la Craiova in

priimirea dumnealui vornicului Samurcas, s'au dat soco-
teala la visteriie prin dumnealui sluger Preda Säulescu, in-
preunä cu iost ce au mai rämas i cu tacvilurile 1 ce au adusu.
spre incredintare s'au dat aciastä adeverintä, iar cartea
ce au trimis-o dumnealui pentru priimirea ace:tor bani,
veriunde s va gäsi, s rá'mäie färä nici o putere asupra acei
socoteli.
821, Martie 4.
loan stolnic saral 2

1821, Martie 5.
Constantin Samureas aratil chipul in care a Intrebuintat
cei 20.000 taleri, incredintati lui de cilimfieämie.

20.000 taleri, adicä lei doasázeci mie, ce mi s'au trimis

la Craiova, cu cartea dumnealor boierilor caimacami, a
sä da in plata tainurilor i a lefilor ostasilor de acolo,
din care :
2555 taleri dumnealui särdar Iamandi Giuvara, pentru
toate tainurile la 300 ostasi, socotite pe 15 zile, de la 20
Fevruar pänä la 6 ale urmätorului Martie. Cu tacvil. 3
228 taleri, bani 90, dumnealui Hagi Prodan, pentru 915
oc6 carne la 61 neferi, cäte ocä 61 pe zi, oca po parale zece,

1 Chitante, adeverinte. Cf. Nr.

2 Originalul In colectia AI. Tzigara-Samureal. 0 adeverintli In acela sens,
nesemnatá, la Arhivele Statului, Administrative vechi Nr. 2218, f. 56. Cf.
Nr. XVI §i XVII.
3 Cf. nr. VI.

63

www.digibuc.ro
 EMIL vInTosu

socotite pe cincisprezece zile, de la Fevruar 21 0[115] la 7

Martie. Cu tacvil. 1
750 taleri dumnealui cgpitanului Ianache Farmache i
bulugbasa Ianacu, pentru 3000 oc'a.' carne la 200 neferi, pe zi
&ale 200 ocä, iaräs pe 15 zile, de la Fevruar 21 pänä la 7
Martie. 2
750 taleri, dumnealui skdarului Iordache, asemenea. Cu
tacvil. 3
7731 taleri, leafa sàrdarului Iamandi cu a neferilor säi, pe
15 zile, in care au intrat si taleri 831, iost ce au avut s'à ia
mai dinainte, dupä socoteala ce au cäutat-o cu Divanu Cra-
iovei. 4
26 taleri 30 bani, cheltuialà la doi arnAuti ce s'au trimis la
Bucuresti, Fevruar 25.
210 taleri, dumnealui delibasi Mihali, tainu cArnii, ocá
840 pe 14 zile, de la Fevruar 22 p5.115. la 7 Martie, pentru 50
neferi i agalile lor, pe zi càte ocA 60. Cu tacvil. 5
210 taleri, dumnealui basbulugbas Ghencea, asemenea.
Cu tacvil. 6
150 taleri dati lui Machidonschi, cheltuiala sa.
325 taleri in 13 mahmudiele, dati la 13 arnAuti ai Curti
Gospod, ce au fost oränduiti cu mine, pentru cheltuiala i
osteneala Mr.
[Total] 12.936 taleri
7064, adic6 taleri sapte mie saizeci si patru, au mai rilmas
asuprl-m, care i-am fa'spuns la domneasca visterie prin sluger
Preda Säulescu.
1821, Martie 5.
Kwvcruccv-avoç Eap.ouraccrriç 7

1 Lipseste.
2 Adeverinta supt nr. VII.
3 C. nr. VIII.
4 Cf. nr. XI.
5 Cf. nr. IX.
6 Cf. nr. X.
7 Arhivele Statului, Administrative vechi, dos. 2218, f. 57. Cf. nr. XV
si XVII.

64

www.digibuc.ro
 1822 DATE al NAME NOI

XVII.
1821, Martie 5,
A. Vilara prime§te, pentru vistieria Ora, banii restituili de
vornicul Constantin Samurca§.
flp.lç
35.887,60 tijtst Tptixona TtiVra xacciSeg dx.Tax6crta ôySoi¡xona
¿ITT& ypcSacct xoc2 tcabv iMcp0)7csav dg dv plattotpfav
7capec dipxonou popvbtou xuptou Kwa Tim EaRoup-
xecarb iX S cosy btaTbv i6SopiptovTa St5o xacciSeg ypi5-
ETG011 gcrccUlaocv eúyeveía Too dg KpaytW6av.
Kat Evae*v 1360)7 Tò napóv.
1.821, MapTtou 5.
A. BUp
ylaet1.
Traducere :

35.887,60 adicà treizeci §i cinci de mii opt sute optzeci

§i §apte taleri §i jumälate s'au primit in vistierie de la dum-
nealui vornicul chir Costache Samurca§, din cei o sun.' §ap-
tezeci §i dou'd mii taleri care s'au trimis domniei sale la Craiova.
spre incredintare s'a dat prezentul.
1821, Martie 5.
A. Vilara
XVIII.
1821, Martie 14.
C5pitanu1 Farmachi c6tre marele vistier Alexandru Filipescu,
pentru a i se pregfiti orz, conace i bani.
llpocrzuva).
'A pxov [3caTuipc,

'Eyeu stna Scerc vet vo0 itotilicrouv intox6ata yelivec xptAcipc %al
inTaxócaa Talpta, X1 ìV 'llet5pco TC Tpixet xat Siy ScoAeTs

1 Originalul in colectia Al. Tzigara-Samurca§.

5 65

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

xczOck x«1 're( Itovixta. `100ev st301'.4 vet 7CpocrcáCnte vet SoOoüv, at&
vet súcplauxicao Tok Mpgyrcot4, &óc lamas ..cb 7cecioiXc pou.

'0 865X6g act; MapTfou 14.

(Dctpp.Cotrig

[I% r.] HO; SOI5TOLg, IV° xpEL211 lisycanv, Eon Aptov, vec kocpa-
GT0510 vl oi XoucpiSeg To5 tpixonoç Mavcrou, ceSpto girCCOTOC.
Traducere :
Ma inchin.
Arhon vistier,
Eu am lgsat vorbä sä mi se preateascä 700 mäsuri de orz
si 700 tainuri, si nu stiu ce este de nu dati grahnic poruncä,
precum i pentru conace. Deci Indatä ssá dati poruncä s6 se
elibereze, pentru a linisti oamenii, cki Imi bat capul.
Sluga dumneavoastrà, Martie 14.
Farmachi.
(P. S.). Totodatil, am nevoe mare, pînä mline, sà se pre-
gäteascà i lefurile pentru curgàtoarea lun6 Martie, mfine
neapkat.
XIX
1821, Martie 30.

Alexandra Ipsilanti laudä vrednicia §i rivna lui Paneu lIagi

Elristu, efipetenia oVirilor din Zininicea.
'Ayanvvi 'Opts ilávxto,
Ilpb noXAo5 v ETWilpLaCC TC6CTO xpipti10: X1 !team.= bay
v ciliT(60,011 7cc/ti s4. tip giewca xcti npoeuplav
)tato.7, etacct, xal
VI; TOO veC Sou) eún Tip cpanv nozpE32. pAg. "00ev icaoxcrca07
np6arpopov vet StctwEgni eE; Tip Z:111042 vet civcacZ617 tckixer irpecy
xczt p Tip auv1107) "C7i cppevnatv vex -c& gocxovop..t. Mi '6'Xov
67cof) Siv Exec ivecyxv tdiv 68rlytv you 71.206 Epppcov v.ciJ 7cp6Oup.og,
1 Originalul In arhiva C. Basarab Brincoveanu. Ctteva notite despre
Farmachi j familia lui la Gorovei (Artur), Teodor Teodorini... In Arhivele
011eniei, VII (1928), nr. 37-38 i nr. 43-44.

66

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

7rXtv eilzov o1 Stec C6a7N cpcovN zc T4 laCy -c72ç ecvept;)Tcy met

7cpb; tbv Tczylioaciprpi xot.N6v, aeAcpbv Aofix.ccv, Zacc iatoxáielp xph-
attux xz npócrcpopa si;;Tk vOy 7rEptaTCiaEtg. M Irce*, X0:7Ziov aux
pou, Cotò cb v madz; 7ccapk 3Xouç .8.0sec !lac av-
Taliokpac, etym. &vim 6[uo; ppovt(Ç t p.iratz nept VI; xowfi;
EinaVag xcti. ilauxfx;.
30 Maydou 1821.
'AXgavapo; 74)7iXo'nrcri; 1CoXentv

[Vod Ilek Tel) 7.6ptoy Ilc'enov Xocf,1 Xpicrrou, Tam, xcei ecaz4o6v.

Traducere :

Iubile chit Pancu,

Incì dedemult am cunoscut cit de valoros vi mai cu

seamA eft de necesar evti, vi nu m'am Indoit niciodatA de
vrednicia i rfvna dumitale ca stt slujevti iubita noastra
patrie. De aceia m'am gindit cA este potrivit sä stai fa
Zimnicea i s. ei asuprà-ti afacerile de acolo, cu intelep-
ciunea-ti cunoscutti s'a" le orinduevti. Devi nu ai trebuintA
(le sfaturile mele, ca cm tntelept i cu rîvnä, totuvi am
spus i prin viu grai omului dumitale i care tagmatarhul
Duca, fratele comun, cele ce am g5sit de trebuintà i po-
trivite cu imprejurilrile de astàzi.
Nu Inceta, deci, fratele meu, sà lucrezi cele bune ; patria
ne va edspläti pe toti, insà este nevoe sà te ingrijevti eft mai
mult de buna orinduialà i linivtea obvteascà.
frate, In 30 Martie. 1821,
Alexandru Ipsilanli Colentina.
[Vo Càtre dumnealui Pancu Hagi Hristu, amic i frate. 1

1 Academia RomlnA, ms. 3266, f. 15. Pentru Pancu bun ostas al revolutiei",
.cf. i Romansky (Stojan), 3aronoirm, r. C. Panoncini. Le komplot de G.
S. Rakovsky (Georges Makéclon) et Braila en 1842. Sofia, 1921, p. 112. Pentru
Pancu la 1821, cf. Emil Virtosu, Tudor Vladimirescu, p. 115 (XL).

67

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

XX.
1821, Martie 30.
Tagmatarhul Constantin Duca scrie lui l'aneu ilagi Ilristu,
la Zimnieea, despre chipul In care sá se poarte eu Tureii
despre rilscularea Bulgarilor.

Tidv eöysetzv tç daeXcputtiíg irpoaxthea,

Tò (iSeXcptx6v -cng aaecv )tai gyvtov 'Let arip.EttfAivra Tng. '00ev
acro5 X b ypettlicc acc; gEEtE_Gc npbs tbv npfynXiTCLZ zat tbv ypail-
p.aTotop.torip inappricgaaa nap' 01-5 %al OiXats 70a)p0CFOneir Tdc
ska a-cop.cacx6); SEETC4(071 lick ad; dn't.
'0 Tcetyxvrca; stvac xaTaxaptcrnylvog etnb Tbv cpp6vtp.ov tpónov
mu, XX1 nXiov viva E tò uvrietap.ivov ouGxouapMxt aou, Stet vec
dnoxotgarlg VA; Totípv.cug Fist pap ci yfox, xa/ ncívTOTE vec Toi);
Xing ETt stiye.vda cot) Etym. â tc.at6tpoç fryteig TOO aotatávOU,
TCXtv gVell, 1:Cp(CpCX0V X cptvoto ¶p6nov irrov cixapArbv vet -cob;
Aiyete 4t6atvcovTag EE; 61.tatczy -coo aucrcigiaTeg /iO4, 3Tt al5tat ETCOU
yEVOVTOCC cpatvvrat v& tvat xipt Tfjg Ptocatac.
CH ebyeveEa (sou, gtay ciaeXcpi, zal v xciv.vetg; "00av aeig
AiTto 6.cc )1.1.erg L6pLxd thpoç .ade crteacov.ev xcipacoaou; atpcc-
tukce; xcd Tcpiv roO gpxo[tof3 tud; 4.ipaq aiXete daonotrlOst Sta vez
ExeTe irptpt6cilivnv ESiav 'caw npaxenaopivwv ave.
p.vbv vet StopyavECng, Zaov bEixeTat 1.watcateòg, xal tb c/rcivavrt thpo
Xtatoetou, Tupvdt6ou, liattnpe6ou not/ Tez 77.ipLE, 3tc Eg Tip rcpWrip
npoo-Tanv vet etvat gtotp.ot nod aka
'A6eXcpi v.bp netvxo 1 EEpci argtara iXsuOeptag i'auxtan 6
x6avoq Faog tireXv Tpgxouotv ún' dysiiv! Xpda Xotnby vez xcí-
ricollev Tee aúva-ca auvatá, Stec vac (ixobacollev ctv tpunip ti)g ncc-
Tp(Sos: «AEOTE, oE nu:no uEof liou! cinaat5crate 'cob; xapncbg TCOV
%67CWV aCCg!»

Ilpòg TotíTct; Eh) i¡toy TeXicxotov dtv EaTeXveg nal Sat.60ev xat
ciptcrtóOsv iinivavrc Aouvdc6eco; p.epciw mec; &Cc vec p.d; cpipouv
cfp,oug ci iv.z,pteop.ivag ElBiloet; 'caw cppovntleatO TO14.
e'OTC(Y, )d.6ets sC67jcaq & x1tc1v akoti cpOávet Tò axpeasutia
Tets ttv afav (15pav xcip.ets xapaxtbilata ¶600v Elg ZepKcav xcceio;
xat 67.; Tilv civstxpv ./.10uwi6ecog, ETCOU 6 lacx,6Ç !lag atpatbg Vet Exv

68

www.digibuc.ro
 1821 DATE 51 FAPTE NOI

-ti v etvro-capaxfit EE,; [day gpoSoy alopnatoy xa? ClAarov vbv

Toópxcov.
Ta Dv% rccivta: Tcpb; xbp 11áno" xcz2 c;r; cpp6vg.to;, e,c; vogil xal
21X(you Tat 7ceptacrfrcepa.
Erm c súTeveta; vq.; 6; &Se 246; Irp69up.og,
Tia- 30 MapTEou 1821
Ao0xag.

Traducere :

Eugheniei tale träfeqle inti inchin.

Am primit fráteasca dumitale scrisoare §i am luat cuno-
§tintä de cele arkate de dumneata.
Deci, dupil ce i scrisoarea dumitale am arkat-o printului,
i-am infáti§at i pe aduckorul scrisorii dela care te vei
informa de cele ce prin viu grai a primit poruncá sá-ti spuná.
Printul este foarte multumit de priceperea ta i rämine
mai departe la de§teptkiunea ta obi§nuitä, sà-i adormi
pe Turci cá nu e nimic, i intotdeauna O. le spui cá evghenia
ta e§ti cea mai credincioasä raia a sultanului ; mai ales, inteun
chip serios §i fin, n'ar fi räu sá le spui, intrind In convorbire
potrivit sistemului nostru, Ca' cele ce se petrec se vád cá sint
cu mina Rusiei.
Evghenia ta, ce vrei i nu faci, frate? Deci, Iti spun cá noi,
dupá citeva zile, vom trimite clliva soldati, §i cu o zi inainte
vei fi in§tiintat, ca s'ä ai o ideie exactá de cele ce avem de
end sä sávir§im. N'ar fi räu sá organizezi, cit se poate mai
pe ascuns, i partea de dincolo, Si§tov, Tirnova, Gabrovo §i
Imprejurimile, ca la cea dintii poruncá s'ä fie gata i ei.
Frate chir Pancu ! Sfintul steag al libertätii s'a ridicat !
Lumea intreagá a pornit, ca turma, supt dinsul 1 Deci e
nevoe sá facem cu putintä j cele cu neputintä, ca ssä auzim

1 Un cuvint indcscifrabil, Originalul la Academia RominA, ms. 3266,

f. 13 Semnat, i poate scris, de Duca, din ordinul i dupA indicatille lui
Alexandru Ipsilanti. Cf. nr. XIX gi plangele 5, 6, 7.

69

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

glasul patriei : Inainte, credinciosii mei fii 1 Bucurati-v6 de

roadele muncii voastre 1"
Pe lingA acestea, ar fi bine dacil ai trimite i in dreapta
si in stInga pärtilor de peste Dungre citiva (oameni), ca sà
ne aducà vesti sigure i incercate despre sentimentele lor.
Deci, cind vei primi stiri cà ostirea a ajuns cu bine, atunci din
acel ceas s6 faci santuri atit In Zimnicea cit i in partea de din-
colo de Dunäre, pentru ca ostirea noastrà sà fie in stare sà se
impotriveasdi unui atac neasteptat i nechibzuit al Turcilor.
Toate acestea &Are chir Pancu, i, ca intelept, vei pricepe,
si din cele putinc, mai multe !
Sint al evgheniei tale ca frate i supus,
Duca.
30 Martie 1821
1 Scrisorile acestea ciltre Pancu, Bulgar biíjenar din 54tov, coidirmá §tirile
nesigure de ping acum, privitoare la o miscare a Bulgarilor supt steagul Eteriei,
pentru eliberarea àril lor. Note interesante, dar nedocumentate, ggsim i In
easopis 6eskeho Musea (1832, p. 73-74) : Bimbasa Sava ar fi atras multi
Bulgari In Eterie, Ina din 1817, In urma unei calgtoril intreprinse acolo
In acest scop, ardtindu-le cg totul porneste din imboldul i supt protectia
Rusilor. Sosind Ipsilanti la Bucuresti, s'au prezentat la Colentina i dele-
gatii bulgari, vreo 17, intre cad Hagi Mihalache din Sliven, Hagi Ivan din
Osman Bazar si Hagi Mihalache din Filipopoli. Dupii intelegere, si-au luat
cele necesare i s'au pregatit sa treacg Dungrea, pentru rgscularea orasului
Sistov. Turcii Insg, In curent cu tot ce se uneltea, i-au prins pe chid treccau
dela Zimnicea la 5istov i i-au tgiat. Aceiasi soartg au avut-o si multi alti
Bulgari. Dr. S. Tabacov In Ornrrb ja neropun Ha rpaji C.iaaein, (Tom. II, So-
fia, 1924, p. 68-69), adaugg cg Ipsilanti a fost sfAtuit de Vladimirescu sg treacg
Dungrea. La 5istov erau preggtite 76 caice, iar 400 Bulgari asteptau numai
semnalul spre a lua armele. Mai mentioneazg, dupg Liprandi, martor ocular,
cg trimisii bulgari ar fi fost primiti destul de rece de Ipsilanti, care n'ar fi
acceptat propunerea lor. Unul din delegati, Hagi Mihail din Sliven, Imbol-
nävindu-se la Zimnicea, n'a mai trecut peste Dungre, la 5istov. Ceilalti 15
au fost InsA prinsi de Turd si tgiati, precum i o mare parte din eel 400.
Hagi Mihail ar fi fugit la pandurii lui Tudor si apoi la Brasov. 51 Zlnkeisen
(Geschichte der griechischen Revolution nach dem Englischen des Thomas Gor-
don bearbeitet... Erster Theil. Leipzig, 1840, p. 127) cunoaste girlie de mai
sus din sursg contemporang. Scrisorile de NA pun la punct adevärul, schini-
bind si adaugind mult la cele stiute ping acum. La inceputul lui Martie,
Tudor spunea Noi vom Inlesni trecerea printului Ipsilant peste Dungre,
sä meargil spre mintuirea patriei sale". (Aricescu, Acte, p. 91).

70

www.digibuc.ro
 ZUG DI aLaviI ION

'alPun
utimnepoid napiruxow paullsdi ama valunix
IIEJAHNO(11.1
52d2Ay. sgyxv ¡

ttochrltpa. mALAT 641 AkA3Tikloy93 f4t 5.3. '522:troo2xoN ?Tx mazat,

523 qa. 50chx)22Ski St(a.kat.TI!!, STD t.5o23d2m2 311 Szroxlp .5.91x1otop
znc3x1p2
311 SzchoX 5i1 k0X329acg Sodsorgy3y1d) 5gry 5ki .5zanz2yoN
morlolzamlihopo mArrildsat, 79A '0)22 2).:nt kA31(231 2)0141 51/.1 .5r2zzy
53,32Av,, isgxzv '50A3TI9n3acy:2, nolf,9 t4 mol Sp. 5o2ichzaL norl
31-1 '23voxiaociaz, por1oXd3 ?Tx 5gdat '5)orki 5q '5oLt pox
5)od32. 5x111yoaz, '5r3pkv3;q3AT pox .5x1AO-r1n/293 ST/vow 59o13xdp
S4Xainn2 52clizaL `STD ZDnoNyx A01 '2,A.3X12,0 323 A01 AO2o)doop1cp
Sno2miTc332, `GorisalloaLia32 31'13 '13DpX pox Ticoo Ta. -33y
Wood) AC01. Amprioprx12 'Ski A q) L 'T?AArdfra. Mpl M1M9T1314 45710
A3X13 13A9y97171? 5x.
5Tx13,xpingfar, 5131-17pAnó 'STD pox '13D9)13dX):3 Aó1
A0%IA03 A0A23X? 620cIttax/7dZX 0.0 00 saliot;LAn23, 523 5oa., 5noroXdp
5noA9dX A Tp.
331qTrtnd) Aka, (Jr./0111(0U 5),:)D Axpka.da/gAT ?Tx TA -7IAr
`31/1.0ZZZOd7021 SGOA9dX d5(106Z1Ci, 523 57:,1 5(10294 farn, ft(02692/Dp AcrideX
Mp 'So9auod0
Tc39) 5oy31, 'AomApaz, ?rx, 5I L1XVA
514 5x).;(390o3y3 5/osa
A3.0,cat,r,ax3 TAg 2),L# '5o603 T131-1 T12 Ti Txx3O1Ta.codaz, -020d0zx
T131-1 T12 Aka, 5-t3 51 5z)Znis)(12 noi AolviT)11,132zdzatz -A31

`zst,e191TA 13X3d1. i A0c311.1120y A012721D 5ki 32,2e33on3y, 'f101. 2ZY. A7?dXZil1

A7.2 11)A.23 TA AcopmA31 pax Ap)592A3 noi
.
flo7334 SQ01 Sgoatchox Ama.
.momplp 52311 '32 p. 13.2 313A31-11c33aL !
319u 313y3.0, iscip -ochpodaz,
AIDt:),310V3 'AZ2d1Z1V:13 529 AlokixpAT Aon. gda,r, Ano91 'Acimq)2T -noamaLza.Tx
MAO AO)C333 AC017pTIM1731t12 327S) E

Sqd1Z)1 A01L10y 10,0,6 33100v ¡ TA '3111.DItA1U133 30C3120X -Avor)22)

4314 22DX 9?A
31twt,43.1 `Txuand) pox Txpiyou )m33%3 -(pvx12
`Tazii 721 20201L0 311)9Cb A3111C372X3.: 323
A01. 'Aouo)clottp x y. 4,x)myou,
`zwomox 131.conc3X TA (32..M1.21L.OZ6311.9 2,0% 7pA .11,.)yzenvp V.D? '7o)x)23d
112 A30.6..dzaz, o '5?:11)Dx jpcx rt? ry,o-,6 Q01 oyX2 Ao,t1y2 `ta139oxko29
523 5p1 40X3' Afra *A(01A90127dX A41 Aoesritp rt3TIoltpy4 SQ01QZ Sqoa
5no222 S(lolkXdp A)). motto? 5(93.tarv0x3 TA '11)01232oaLT Srloi

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Accoù; civiptovtcc, iOvocec ScxccubpATCC, EMI Ve4 encsúStoat, vec súxccpc-

o.ri¡ovac Ta4 EiJX6youg incOuplas twv.
'Av3pEg Mug! iv ip circò tò gacccpog tç cpfkrig
Scipxo !Ica
tpfSog accg, npuntatri [Lou cpporck, ,aiXa eivccc, v cpuXec5) rv
a-cpxmottxtv ixefvnv ekccUccv, Tidy c51-cofccv xpecouteE vec acccs-qpt
lOvog ippuxot4tevov, drcb r Tevvccra Tijg iXepOeptzg, x ircapcco-
¶ccriloG ?povinuacz. 13i6cccog, 6.rc xoci 4..st; 0%-iXottev einav-
Tipec ix [Lipou; Gag, Tip cpcXoppoveatect7 fncoSoxtv, xcel roccanlv,
oi'cc xper.uatehoct eig b8pccg ar.o4op.ivoug, &nip ril; xotv11; a5-
Soccliovfccg.
Mocpttou 1821 iv Icca(o,).
'A.),i'f;ccvb'pog TP1Xecvtnq.

VESTIRE.
Beirbati Romlni I

Astgzi 15sind blagoslovitul pämint rd Moldaviei, pgsesc In

tinutul iubitei voastre patrii. Iubitoriul de dezrobire norod
al Moldaviei, cu brate deschise i cu lucrgri de bucurie, m'au
priimit. Asemenea cugetgri Wept a vedea si la blagocestivii
Iii ai Valahiei.
Bru.bati Romfni Pornindu-mg unde glasul patriei meale
mg cheamg, viu i cgtrg voi ca un blagovestitoriu al poli-
ticestii voastre dezrobiri si al fericirei. Indestule veacuri
ticgloasa voastrg patrie, avfndu-si grumazul plecat la neo-
menitul jaf grozavei obidiri, I pierdusg i cheaia 2 rgingsitele
dreptAtilor sale. Cgci tirania domnilor vostri vg Intunecase cu
totul duhovnicestele puteri, i defAimase acea vrednicie a
neamului, prin care In veacurile de mai nainte putut pgzi
politiciasca voastrg nerobire, si a vg Inpotrivi Indestui ani
la pornirile nefnblinzitilor vräjmasi ai omenirii.
Ceasul dar 0 al dobindirii dezrobirii voastre au sunat. Un
mare neam, mare zic i pentru stremosestile isprgvi, mare si
pentru cea Mfg asemgnare bgrbgtie la ticglosiile sale, aleargg
In luminoasa cale a dezrobirii sale. Si departe nu iaste a säcera
1 In textul grec

2 Idem chiar.

72

www.digibuc.ro
 1821 DATE 81 FAPTE

rodurile viteazelor i slävitelor sale osteneli. Voi, dar, ce-i mai

adestati ; dud yeti mai putea gäsi mai inlesnitoare indemänare
spre dobindirea acelor de multe veacuri cälcate sfintele voastre
dreptäti?
Vreame iaste dar, prietinilor Romini sä vä desteptati,
vreame iaste sä simtiti i sä ceareti aceale firesti i politicesti
dreptäti, pä care firea au däruit omului, i politiceasca in-
sotire iaste indatoratä a feri si a ocroti. Fiti bine incredin-
tati cä au trecut acea vreame Intru carea glasul norodului sä
auzea putin in urechile stäpinitorilor. Astäzi vedem chiar
pà acei stäpinitori ai neamurilor, de a lor bunä voe a intoarce
noroadelor cuviincioasele lor dreptäti, si a sä gräbi ca sä
indestuleaze dreaptele lor doriri.
l3ärbati Romtni Pre cit voiu trece prin tinutul iubitei
patriei voastre, cea mai dintliu ingrijire im va fi acea ostä-
seascä bunä orinduialä, pre carea este datoriu a päzi un neam
insafletit de vitejile cugetäri ale iubirei patriei si a dezrobirei.
Sint dar incredintat cà i noi vom intämpina, din parte-vä,
cea mai prietenoase priimire, care sinteti datori la niste bärbati
ce se strguesc pentru cea de obste fericire.
In Ias . . . Martie 1821.
Alexandra Ypsilani.1

XXII.
1821, Aprilie 1-31.
Aetivitatea postei.
1821, pd luna lui Aprilie.
Aprilie cai Cele din Bucuresti date ceasuri talcri bani

1 4 sluger Iordache, la Tirgovi§te . . . 12 4

4 Costache logorät, la sud Vilcea . . . 21 9 80
1 Academia Romtng, ms. 322, f. 101. Imprimat contemporan, textui grec
In sUnga, romIn In dreapta. Aceeasi proclamatie, Aricescu o dä, In traducere
schimbatd, dupà Filimon L Fotino (Acte justificative, p. 100-101), datind-o
Insa : Focsani, 13 Martie.
Copie rominb, datatà tot din Focsani, Academia Rominà, ms. 323, f. 47.
ARA copie, ibidem, f. 307. Copie greack ibidem, f. 306 verso.

73

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Aprilie cat ceasuri talent bani

1 4 un triMis al lui celibi lorgu Manul,
la Iasi 30 10
4 Efstathiie Alevra, al tagmatarhului
Caraviia, la Galati 37 12 40
4 un trimis al hiliiarhului Orfanos, la
Tirgoviste 12 4
8 samesu Buzàului, la Buzi'm 18 12
2 4 arnAut al c5minarului Sava, la CA lArasi
si Intors 40 13 40
8 grämäticul Ianache al ispravnicilor de
Saac, la Bucov 14 9 40
8 exelentiia sa ghinilral Laptev, la MAL -
gineni 12 8
8 niste trimisi ai slugerului Theodor, la
Climpina si viitoare 30 20 80
6 un trimis al hiliiarhului Orfanos, la
Iasi si viitoare 60 30
16 dumnealui logotät Cos tandin Golescu,
la Cfmpina 16 21 40
6 un trimis al luminatului printip, la
Tîrgoviste 12 6
3 4 un logofetel la sud Muscel 27 9
4 Dräghici lipcanu, la Cîmpina . . 18 6
4 patru lipcani la Ciorogirlä 2 80
2 sluger Dimitriie Boräscu, la Rusii dà
Vede 20 20
4 omul sihritarului 1 Simeon Andreovici,
la Ploesti 13 4 40
4 4 Athanasiie Balea, omu luminatului
print, la Tîrgoviste 12 4
4 Costandin Pendedeca, la Tîrgoviste 12 4
4 omul luminatului print, la Tîrgoviste 12 4
6 8 bairactar Hagi Nicola cu sapte neferi,
la Tîrgoviste 12 8

1 Sihr:tor ..--2. secretor.

74

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI TAPTE NOI

Aprilie cai ceasuri taleri bani

8 8 in trebuinta c6minarului Savi, la Bu-

de§ti §i viitoare 7 9 40
4 un trimis al ssa'rdarului Anagnoste,
ispravnic de Ilfov, la sud Vla§ca §i
viitoare 22 7 40
4 ipac la sud Teleorman i viitoare . 40 13 40
4 ipac la sud Olt §i viitoare 57 19
4 ipac la sud Arge§ §i viitoare . . 36 12
4 ipac la sud Ialomità §i viitoare 18 6
9 4 Sotir Emanoil, la Tirgovi§te . . 12 4
10 1 §tafeta vistierii, la sud Vla§ca . 11 110
4 lotul, la Tirgovi§te 12 4
8 Petrache, omul dumnealui vel vistier,
la sud Prahova i Saac, iar In viitoare
4 cai 28 14
11 4 Nicola cApitan, omul dumnealor cai-
macamilor, i un lipcan, la Giurgiul
§i viitoare 32 10 80
4 omul lui Alexandra Nicolao Pavlovici,
la Ploe§ti 13 4 40
4 Hristea, omul printului Nicolache, la
Tirgovi§te 19 4
4 slujitor c15. Teleorman, intors la judet . 20 6 80
12 16 dumnealui cäminar Alexandru i doo6
agale, s'au intors la Giurgiul . . . 17 22 80
13 4 lipcan la Foc§ani §i viitoare . . . 60 20
14 4 ornal lui Alexandra Pavlovici, la Ru§i
de Vede §i viitoai e 40 13 40
15 4 Stavru, omul luminatului print, la
Tirgovi§te 12 4
16 8 pentru calea§ca durnnealui dvornicului
Nenciulescu, la Breaza 20 13 40
4 Alexandra Pavlovici, la Giurgiul
viitoare 32 10 80
4 omul luminatului print, s'au intors la
Tirgovi§te 12 4

75

www.digibuc.ro
 EMIL V/RTOSO

Aprilie cai _
ceasuri taled bani

16 4 slujitor de Teleorman, s'au intors la

, Ru§i de Vede . 20 6 80
17 4 lipcan la sud Saac §i viitoare . . 28 9 40
4 Hristache Pashal, la Cimpina §i vii-
toare 31 10 40
1 §tafeta lui Hagi Prodan cnre tufecci-
ba§a Bojin, la Me§ti . 11 110
19 28 stolnic Boränescu §i pitar Jiian, la
Silistra 22 51 40
20 4 omul consulatului rosesc, la Foc§ani 30 10
22 8 §Atrar Bàfdscu, ispravnicu V14ci, la
% Gäe§ti 11 7 40
23 4 omul printului, la Tirgovi§te . . . 12 4
16 calabalicurile dumnealui dvornicului
Slätineanul, la lazaret 27 36
1 doo'd pacheturi dela aghentiie, la Clineni 35 2 110
26 12 dumnealui Costandin Ghica, omul
.
printipului, pe la Tirgovi§te la
Cimpulung 32 32
4 omul slugerului Theodor, la Cimpina
§i viitoare 31 10 40
4 omul criminarului Sava, la Ploe§ti 13 4 40
8 vornicu Naie Golescu, la Dobreni §i
viitoare 12 8
27 4 Nicola Theohare, omul printului, la
Tirgovi§te 12 4
8 Mihale, iasacciu aghentii, la Silistra
§i viitoare 42 28
29 1 §tafeta vistierii cAtre same§u V14ci,
la Grk§ti 11 110
4 Alexandru Pavlovici, la Tirgovi§te §i
viitoare 24 8
4 Gheorghe, arnàutu secretarului Do§-
net, la Ciineni 35 11 80
4 Andrein Ivanovici §i Gheorghe, oa-
meni slugerului Theodor, la Pite§ti 13 6

76

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAME NOI

Aprilie cai _
ceasuri taleri bani

30 4 maior Roata, la Tirgoviste si viitoare 21 8

4 omul cäminarului Sava, la Cimpulung
si viitoare 51 18
4 omul särdarului Iamandi, la Caracal
si viitoare 59 19 80
722

Giurgiul, din Daia

1 1 stafetä din Hodivoia, la Bucuresti . . 18 1 60

3 4 dumnealui capuchehaia, pkià" la satul
Pie li din StAnesti . 6 2
1 stafetä din Hodivoia, la Giurgiul, cAtre
boeri caimacami 3 30
4 lipcan intors la Bucuresti 15 5
4 4 Nuri aga, la Bucuresti 15 5

6
16 dumnealui càminar Aleco, la Bucu-
rest
1 stafetà din Hodivoia, la Giurgiul,
15 20 -
dare boeri caimacami . 3 30
7 4 In trebuinta capuchehaeli, la Hodivoia. 3 1
4 ipac pink' la Daia 3 1
8 4 logorät Costache, din Hodivoia la Giur-
giul 3 1
9 1 stafetä din Hodivoia la Giurgiul, care
boerii caimacami 3 30
4 omul capuchehaeli, din Hodivoia la
Giurgiul 3 1
4 ipac din Hodivoia la Giurgiul 3 1
10 4 in trebuinta capuchehaeli, din Hodi-
voia la Giurgiul 3 1
4 un trimis la Bucuresti 15 5
11 4 doi oameni ai boerilor caimacami, la
Zimnicea din St6nesti 7 2 40
4 nefer al dumnealui basbesleagä, din
Hodivoia la Cacaleti si intors . . . 2 sa

77

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Aprilie cat ceasuri taleri bata.

11 1 stafetä din Hodivoia la Giurgiul . . . 3 30
13 4 un nefer cu un tirhar din Hodi-
voia la Giurgiul 3 1
4 In trebuinta isprävnicatului, din Ho-
divoia la Giurgiul 3 1 ---
4 un orn la Perepeni, din Hodivoia
Mors 6 2
1 stafetä din Hodivoia, la Giurgiul . 3 30
1 stafetil ipac 3 30
14 1 tafelä ipac 3 30
1 stafetrt ipac la Daia 30
15 4 omul isprgvnicatului, din Hodivoia la
Giurgiul 3 1
16 1 siafetà din Hodivoia la Giurgiul . 3 30
17 1 stafeat ipac 3 30
55
Din Zimnicea.

9 4 oarneni dumnealui caimacamului ot

Craiova, la Giurgiul 10 3 40
10 4 omul ispriWnicatului &Are boeri cai-
macami, la Giurgiul 20 6 80
4 neferu zabitului la Cule 10 3 40
12 4 Usein aga, la Giurgiul 10 3 40
4 oameni ispeávnicatului de Teleorman,
la Rusi de Vede 10 3 40
1 stafetà ipac 10 100
13 4 un arnsAut la Mavrodin i Rusi de Vede
întors 20 6 80
14 4 un orn eätre boerii caimacamii, la
Giurgiul 10 3 10
15 16 neferi turd, spre goana altor Turci
fäcätori de rele, pànä la satul Tigä-
i Tilhar.

78

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NO1

.Aprilie cai ceasuri talent bani

nest §i intorsi 9 24
17 4 omul zabitului la Giurgiul 10 3 40
4 doi oameni ai dumnealui caimaca-
mului Craiovii, la Giurgiul . . . . 10 3 40
18 4 omul ispilvnicatului la Rusi de Vede 10 3 40
.31 4 Iusuf aga, la Giurgiul 10 3 40
68 20
Dupä la judete :
Din Rininec, sud Vilcea.

5 2 un pandur care singer Theodor, la

Bu curesti 29 4 100
6 1 staferá care sluger Theodor, la Bucu-
resti 29 2 50
11 1 stafefä ipac 29 2 50
12 4 un pandur, din Tirgu-iiiului la Bu-
curesti 29 9 80
13 1 stafetà care sluger Theodor, la Bu-
curesti 29 2 50
15 4 c6pitan Ionitk la Bucuresti . . . 29 9 80
2 slujitor la Bucuresti 29 4 100
4 Mihaiu bechiiaru cUre sluger Theo-
dor, la Bucuresti 29 9 80
16 1 stafetil ipac 29 2 50
18 4 un ceau§ cu scrisori, ipac 29 9 80
20 2 chir Efthimiie Papalezu cu scrisori,
ipac 29 4 100
21 8 cilpitan Ianache Solomon cu scrisori,
ipac i intorsu 29 38 80
4 doi bechiiati cu scrisori, ipac . . . . 29 9 80
23 4 doi oameni ai praporcicului .5tefu eatre
print Ipsilant, la Tirgoviste . . . 22 3 40
24 4 slujitor care sluger Theodor, la Bum-
resti 29 9 80
1 §tafet6 ipac 29 2 50

79

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSU

Aprilie cai _
ceasuri taled bani
95 4 ceaus de panduri, ipac 29 9 80
27 4 slujitor ipac 29 9 80
4 polcovnic Gheorghe Negreanul i alt
orn, ipac 29 9 80
28 4 Costandin Gioroceanul, ipac . . . 29 9 80
1 stafetà cAtre ispravnici de Vlasca, la
Pitesti 11 100
4 bechiiar cu scrisori cgtre vistieriie, la
Bucuresti 29 9 80
29 4 Nità ceaus, cu scrisori atre sluger
Theodor, la Bucuresti 29 9 80
1 stafetä ipac 29 2 50
30 1 stafetA ipac 29 2 50
Din Ploestii, sud Prahova.
2 4 ornul ispràvnicatului Saac, la Bucu-
resti, cätre vistieriie 13 4 40
7 4 Ispir bulugbasa, la Tîrgoviste. . . . 6 2
4 trimisu isprrtvnicatului cu lucruri càtre
printul, la Tîrgoviste 6 2
14 4 doi oameni ai tagrnatarhului Duca, la
Bucuresti si intorsi 13 8 80
15 4 Prodrom, omul ipac, la Bucuresti 13 4 40
16 8 cApitan Theodosiie, la Tîrgoviste . 6 4
17 4 un ostas la Tirgoviste 6 2
18 4 Mihale curier, la Tirgoviste 6 2
19 4 un osta§ la Tîrgoviste 6 2
20 4 Dimitriie ostas, la Bucuresti 13 4 40
22 4 un trimis la Märgineni 3 1
24 4 Mihale, la Tîrgoviste 6 2
27 6 pendicondarhul Gramaticopul, la Th -
goviste 6 3
28 4 grämäticul lui edpitan Inge, la TIr-
goviste 6 2
4 Theme li, la Vifleni de Munte . . 4 1 40

8o

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOT

Din Pite§ti, sud Arge§

Aprilie raj ceasuri talent bani

2 1 §tafeta isprävnicatului, la Cimpulung,

atre ispravnici 9 90
3 1 §tafetä cätre sluger Theodor, la Bu-
cure§ti 18 1 60
8 4 nefer cu ckti cätre sluger Theodor,
la Bucure§ti 18 6 -
8 pentru ducerea gephaneli1, la Bucu-
re§ti 18 12
11 1 §tafetä atre sluger Theodor, la Bu-
cure§ti 18 1 60
4 nefer &are slugeru Theodor, la Bu-
cure§ti 18 6
12 4 omul printului Ipsilant, la Tirgovi§te 11 3 80
4 arnäut cgre slugeru Theodor, la Rimnee 11 3 80
18 6 omul isprävnicatului, cu ckti la Bu-
cure§ti 18 9
4 nefer cu trebuintá la Tirgovi§te. . 11 3 80
1 §tafetá care sluger Theodor, la Bu-
cure§ti 18 1 60
20 4 sluger Iancul, vätaf plaiu Lovi§tii, la
Ciineni 16 5 40
22 4 arnäutu skdarului Iordache Olimbia-
dis, serascher, la Teleorman. . . . 24 8
24 1 §tafetà care sluger Theodor, la Bu-
cure§ti . 18 1 60
4 un orn cu scrisori, dupá serdar Ior-
dache, la Gole§ti 1 40
3 omul skdarului Iordache, din Gole§ti
la Ru§i de Vede 24 6
27 6 unul din ispravnici, spre intimpinarea
printului, la Episcopiia Arge§ . . 6 23
29 1 §tafetä cätre ispravnici de Vla§ca, la
Grge§ti 7 70
1 §tafetä la Bucure§ti 18 1 60
i Munitie.

G 8i

www.digibuc.ro
 EMIL iiInToso

Din Cimpulung, sud Murel

Aprilie cai ceasuri taleri bani

1 2 un trimis la Bucure§ti 27 4 60
2 6 unul din ispravnici, la Bucure§ti . 27 13 60
8 4 praporcic Costache, omul slugerului
Theodor, la Bucure,ti 27 9
2 un orn &are sluger Theodor, la Bu-
cure§ti 27 4 60
2 stefan postelnic, cu scrisori care sluger
Theodor, la Bucure§ti 27 4 60
16 8 patru panduri care slugeru Theodor,
la Cotroceni 27 18
20 4 un trimis la Pite,ti 9 3

Din Tirgovi§te, sud Dimbovità.

4 4 cápitan Gheorghe, la Bucure§ti . . 12 4
4 cripitan Mihale, la Pite§ti 11 3 80
4 un trirnis al hiliiarhului Gherasim la
Bucure§ti 12 4
5 4 Ioan odaba,a, la Bucure§ti . . . . 12 4
4 ornul hilliarhului Gherasirn, la Foc-
§ani 36 12
6 4 doi oameni ai clumnealui celebi Iorgu
Manul, la Foc§ani 36 12
7 4 un trimis la Bucure§ti 12 4
8 4 un trirnis ipac la Bucure§ti 12 4
10 4 omul hiliiarbului Gherasirn, la Ploe§ti 2
12 4 un orn ipac, la Bucure§ti 12 4
14 4 un trimis ipac, cu trebuintà, la Me-
hedinti i intorsu 63 42
15 4 omul hiliiarhului Gherasim, la Clineni 28 9 40
16 4 omul ipac la Bucure§ti 12 4
4 omul ipac la Bucure§ti 12 4
18 2 un trimis la Ploe§ti 6 1

1 Hiliarhul Cherasirn Orfanos.

82

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NO1

A prilie cat ceasuri taleri bani

22 6 durnnealui dvornicu Theodorache VA-
ciirescu, la Cimpina 11 5 60
2 un trirnis cu calabalicurile hiliiarhu-
lui Gherasim, la Wirgineni . . . . 5 100
25 4 Niculaie Theoharitu, la Bucure§ti 12 4
28 4 un trimis la Mehedinti 63 21
4 cgpitan Dimitriie, la Cimpulung . . 20 6 80
4 un trirnis la Foc§ani 36 12
29 4 Dimitriie Zotul, la Foc§ani 36 12
4 Pavel Machedonschi, la Bucure§ti 12 4
30 6 un trimis cu trebuintä, la Mehedinti 63 21
572 100

Pentru calul ce incalicA surugiu la curier i a1i slujba§i ai

aghentii.

1 1 din patru, orn al aghentii la Giurgiu

§i in viitoare 32 2 80
4 2 din 8, un dragornan la Sibiiu, pînà la
Ciineni §i viitoare 35 5 100
5 1 din 4, orn al aghentii, la Giurgin §i in
viitoare 32 2 80
8 1 din 4, orn al aghentii, la Foc§ani §i
in viitoare 30 5
9 2 din 8, dohtorul Stalman cu un cApi-
prar §i in viitoare càpraru . . . . 33 11 40
10 2 din 8, un curier cu §tafetä, dela Foc-
§ani §i intorcändu-s5. 30 10
13 1 din 4, streag-me§ter Ra§ la Ciineni
§i in viitoare 35 5 100
15 2 din 8, Poloran càpraru, la Ciineni . 35 5 100
1 din 4, loan Muntean §i Berinde, dela
Ciineni 35 2 110
25 1 din 4, Päcuran cApraru, la Ciineni §i
in viitoare 35 5 100

83

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Aprilie cai ceasuri taleri bani-

27 2 din 8, Mihale iasacciu, la Silistra §i.
In viitoare 42 7
29 2 din 8, loan curierul cu un iasacciu, la
Iai §i. viitoare 30 10
31) 1 din 4, Berinde cAprarul, la Tfrgovi§te
§i In viitoare 12 2
77 301

XXIII
1821, Aprilie 5.
Catastih de plinile date zilnie la dpeteniile osta§ilor din
Bueure§ti.

"laov xatà te xcetciavIxov ToS AoyoOkou l'ply6p71 'Avapoviallou.

1821 '.A7cptaXfou 5.

Ttv 4illipav tptop.Ecc

1100 Tgi xcemváp7,1 3'466ct xxl cdnaMpou 'LOU aspacipp
Ilavccyckl p,i 2 teaxepiae;, TcpocNwt) && 300 arcb
'ATcpcXX(ou 4.
1200 TO recopyty csepacípv.
1000 TO xcosetecv (Dapp.dcv...g.
200 Ttp 11trafiXT) askrip.neccrg.
200 TO r&vt eiyq.
100 TO toucpexiCivcccoll Mrcouq.
200 Tt? tompextYlp.zacrtj 607/1,11Tpd.
50 TO no6civy Kapatta01.
50 T qi rcavax(p.
50 TO Mi-j-cpq) SeXvircial).
50 TO Eurrilp.
50 Tq.) ToXecx-Q.
50 Tcp
40 TO x..7jpae&ip-ta Clavecard.
30 TO 116tpy

1 Arhivele Statului, JudeccitoreVi vechi Nr. 1352, f. 55-59.

84

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

1.41v 41p.ipav cpcup.:ex

30 TQ Occvciay,1; 30 ek Te eanpa6vocáto soEi 'HX-

cpó6ou
30 Tq.) 'Avacalav.
30 Tq) ITccupt.
30 Tqi M6a7.4).
30 Tq) rcán.
50 Tq) licou.*Critri.
200 Tt anccOap4.
100 Tt citVc!:.
80 Tq) 'AvapEmp macs-temp ; 70
40 Tip ncin xilpaspaig.
250 Tq) rcicrwq) xcuceuívq).
40 Tip reprg xcacetivq) di:6 Xciv: (DacTcgaxou.
15 TÇ) 4,Aop6acouAcp.
20 Tq) Zepyfy.
20 Tq) recopyftp Itccúpou.
30 Tq) Mceri.Y.
30 To6g 'Ap6avhccg 'ors Kot5p1-% 'HXEccç.
38 Toi).; cpoocrucat8E;.
20 Tay; Xlptávollg.
35 Tq) Earcpcc6vfxy Vic xot5frunç.
10 `I. TouXoulinceeVjvcocc11.
15 Tag ôkycciacas; tfig otaTcaptczç.
30 T4 Mrc64).
60 EEg accpecmc civOpd)not.); TO 7Tpirrynn0.
24 Tq) cycbp 'Opcpiv.
10 Ek nine avOpeocoug ToG nplarpcos.
30 Ek 'up tompa6vocecap To() '1Xcp66o1.).
200 Tq) 'AXeVnii3pq) IfocuXo61g7a.
30 Toù; runtoupESou; Toi3 rire;t till.
10 Tq) renyogy %al llavaytóTr, p.7couXoúxp,rcac.g.
'AXXecp.p.cccoxceEptcz, cpacroúXca, aspolifaccx, &XXcq, Isca ,5XXcz Tocceita
Mowcat mad( Vj'Llptv. 1

1 Originalul In arhiva C. Basarab Brincoveanu.

85

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Traducere :

Intocmai cu catastihul logofgtului Grigore Andronescu.

1821, Aprilie 5.
Piinile
pe zi
1100 diminarului Sava si fratelui sau, serdarului Panaite,
cu 2 tescherele, adAugate la cele 300 din 4 Aprilie.
1200 lui Gheorghe serdarul.
1000 elpitanului Farmachi.
200 lui delibasa Mihali.
200 lui Ghencea aga.
100 lui tufeccibasa Buzi.
200 lui tufeccibasa Dumitru.
50 lui Iovan Caramanli.
50 lui Ianacu.
50 lui Mitru delibasa.
50 lui Sotir.
50 lui Ciolac.
50 lui Geafer. 1
40 drcserdarului Unase.
30 lui Petru cavazul.
30 lui Tilnase ; 30 la isprrtvnicatul Ilfovului. 2
30 lui Anastase.
30 lui Stavri.
30 lui Moscu.
30 lui Iani.
50 lui Chiu chic.
200 spàtgriei.
100 agiei.
80 lui Andricu dipitanul; 703
1 In Mai 1331, Gheorghe Geafer cere rAsplatA pentru slujbele din vremea
apostasiei de la 1821. Era si decorat de Rusi cu Sf. Ana, cl. IV. Sfatul
Administrativ Ii acordA 100 lei pe lunA, pensie pinA la moarte, Bind bAtrin,
cAci.,,in vremea trecutei rAzvrAtiri cu rivnA s'au arAtat apArAtor accstii po-
Mil" (Bucuresti). (Arhivele Statului, A dm'nistrative noi, Nr. 491/1831 rosu).
2 Adaus marginal, de altA minA,
3 Adam marginal ; urmeazA un cuvint indescifrabil.

86

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOI

Mini le
pe zi

40 lui Iani circserdarul.

250 lui Iasim cäpitanul.
40 lui Gheorghe cäpitanul de la hanul Filipescu.
15 lui Floropul.
20 lui Serghie.
20 lui Gheorghe Stavru.
30 lui Matei.
30 lui Ilie, pentru Albanezii de la Curte.
38 la fusta§i.
20 la lipcani.
35 ispravnicului Curtii.
10 lui tulumbagiba§a.
15 odtiia.,ilor vistieriei.
30 lui Be lu.
60 la patruzeci de oameni ai printului. 1
24 lui sinior Orfano.
10 la cinci oarneni ai printului.
30 la isprävnicatul Ilfovului.
200 lui Alexandru Pavlovici.
30 la pandurii lui Ghencea aga.
10 lui Grigore §i. Panaite bulucba§a.
Lurninäri de seu, fasole, ceapä, sare, §i altele de acestea
s'au dat duprt cerere.

1821, Aprilie 5-31.

Tainurile date efipeteniilor osta5i1or din Sueure5ti.

"AUc Tcievitca xcai npocrucyilv xczE Cimcnv cinò 5 'ArcpetIMou

axpt TiXou; ToG al/TOO ; 1821.
564 öxáaeg cMartp.,x-coxatpc iSóklaccvirrot
145 Eci teiC cpavecpcx ril; noXttefccg

1 Principe le Alexandru IpsilanL.

87

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

266 Tip cipxovv. aXoutp7,1 Oso6Wpcp

80 tcp Cipxovu xamvági Ei662
30 -up riv-ek;
20 tcp SeXilicoccol 11171x0,1; TEmtepiasg.
21 VT) ToucpextVlicccac Anp.ircp):¡
2 vp 'AAgáv8pcp
1000 axciasg cpacroúAux pi 5 TEcrxspiasS
200 bxec8e; xpokata IA 5 TecrxspiSeG
20 bxcias; 51Xcg la 1 Tecntep&
1000 8ocias aXeGpc pl 1 Tecocep6, :4T0t,
500 inb tok cripi..trcPeg Tc;) apx.ovu aXou-
500 circò 'cob; cpx*cycipcSeg EacupecSeg tVtpc 0zoSWpcp.
10 npakvz tteriXa
60 neak,v6 pmcpec
40 xonálvaG
360 vo6p.spcz (;46c6eccca tircot
10 ¿xcias; CITCCVIdOtt
50 Ss licEzta p.cacob
100 Sepkact xpogata
100 aelliTLCZ ispicra
100 Seplcco; ax6paz
Traducere :

Tainurile dupd porunc í cerere, dela 5 Aprilie pnä la

sfir§itul lui 1821.
564 ocale de lumfnäri de seu s'au dat adia.
145 pentru fanarele politiei.
266 arhon slugerului Teodor.
80 arhon cnninarului Sava.
30 lui Ghencea aga. cu te§cherele
20 lui deliba§a Mihali.
21 lui tufecciba§a Dumitru.
2 lui Alexandru Pavlovici.

1 Originalul In arhiva C. Basarab Brincoveanu.

83

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FARTE NW

1000 ocale fasole cu 5 tescherele.

200 ocale ceap6 cu 5 39

20 ocale sare cu 1 )2
1000 ocale fAinä cu 1 99 adicä
Dumnealui
500 de la simigii slugerului
600 de la Minari Theodor.
10 hirdae mari
50 hirdae mici.
40 copAi.
360 legáturi de zarzavat adicá
10 ocale de spanac.
50 legàturi de pátrunjel.
100 leaturi de ceapà%
100 legáturi de praz.
100 legàturi de usturoi.

XXV
1821, Apriie 13.
C. Negri si St. Vogoridi, caimacamii lui Scarlat Al. Calimah
Vv., cfitre locuitorii din Zimnicea.

TclitcbtaTot xiTocxot 11; Zttr.v4a; ûytafvorce iv etily.epEqz.

Tb &Tcb r6-ag TOO 'ATcptXXEou ypcflr.ila aag, acib'op..ev xal raom

3cra crtniztor...ce )i_try 7cepi, TEA. &TEb Kotfas iUX0c5vvov crspcczeutto'cuov.
1-111erc ayxcaa wiz& Tig EpoixSoOdcrag pacraUtag It pocrsayk, vec
pil cr.c0xaVoy.,e0a &cc oî nap& ..c6v dpvtivro arpcasup.ectow Tom-
Wm; vee ilvca cZra6; r5exTE/Seg, ciXX' ix cOv iaxtyEaScov TOG 9zo-
66.you, p2Rov -maw Sci neptcravcIpav cicrTcaecav xat tluxfav crag,
o 64),IX6-cato; noúpycoSov p.ouxacK31 /Sob crociXXEc elg ZEp.v4av Tbv
&Xi nacra ZaSi 'AXE icii: p.i glixowca vacpipta incò Tbv (1)EiCE ciya',
Stec vac Gig 1Tpoutoctsúcq iv Tcciali avirvo xal Tceptcrccian. Zuyxp6-
wog Si ypicpst 11 tex1171X61-71; T011 xal ..q.) Ecat66 prY6oSacrt, elg -cb vez
vii ircrydrtn vi SciXOT) EE; ZIp..v4zy xcivivcq ac=CCpcívCCONO Tip 1i0V-
XfaV 004, &XXat 1.1.iXcata vi auvicacpin xcd ixstvo; iEg TeCG VI; aCT-
rpcada; xal teluvEou crag.

89

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Aircec Àourbv zatka 7cX1pocpopol5p.evoc ,8,acte pv uxot made

-cónov, If.ca.6); 07C1C. (3'IL xpcccov.i plcatXsEm 6aov at&v.sc
Tan avtcípta; 7.aTec -coaogtov rcep:06anEt Tob; ncatoù; ctemilç
15E2yciSe;.
'AnpaMou
K. N:f.ypw.
1:rs. 1-301o.pEaric.

Traducere :

Prea cinstiti loc:dtori ai Zimnicei, ca seineitate

Scrisoarea voastrg de la 12 a lui Aprilie am primit-o

am vAzut cite ne scrieti despre olile esite din Cule. Noi
mkar cì potrivit poruncilor inprirAtesti publicate, sit nu cre-
dem cA cei omoriti de numitele armate skit numai raiale,.
ci si escidale de ale lui Tudor, cu toate acestea, pentru o mai
bunä siguranì i liniste a voastrà, Inàltimea sa muhafizul
Giurgiului, iatà trimite la Zimnicea pe Veli pasa Zade Ali
Bei cu 60 neferi supt Feizi aga, ca sà và apere la toatri ne-
voia i intImplarea. In acelas timp scrie înuiltimea sa i voe-
vodului de Sistov, ssä nu mai ingiidue nimànui a trece In
Zimnicea, spre a turbura linistea voastrà, dar mai ales sà
ajute si el la siguranta i credinta (?) voastrà. Deci acestea
aflindu-le, yeti rämine linitiçi pe loc, stiind bine a.' puternica
Inpär4ie pe cit urmilreste pe räsvrAtiti, pe atit ingrijeste
de raialele sale credincioase.
Aprilie 13.
C. Negri
St. Vogoridi

1 Academia Rominri, ms. 3266, f. 17. Pentru incursiunea Turcilor in

Zimnicea, la 10 Aprilie 1821 (in ziva de Paste), cf. Nr. XXX, pre-
cum si Virtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 112-115, cu notele res-
pective.

90

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAME NOI

XXVI.
1821, Apri lie 20.

Grigorie WA learn erttre Alexandru Ipsilanti, trhnetiindu-i

un proieet pentrn buna Intoemire §i mintuirea patriei.

'ExAarsp6TaTe, 71:Spt6XiTmcas xal súlievegráTs !mt. Trpírtn !

KCCe EVZOVin, xat npoTponfiv Trig airriig 7,7sc6XinTou ixXalinp6Tritog,

ouvavavTeXav6avottivng 1iè zpov tv icpsToO, 'qg
Tori ti6vou
xaXg 87iXaSii cruaTámo; xai circauTpWaiwg Trig alDjag firt6v na-
TpfBog, iaxeófaaTat Tò napbv iiinaptxXitaTov, za0' ToG ip.or)
voòg cinetpov xal p.6Xu v xypacOri. Ilpoccpipo) min?) Ili
62,ov TZ) ci6a; e/g Tip intxptcnv Too ;')(1)X&'") TCveúp.x.r6g
p.iTat)01*-73 int 7,7). TeXet6Tzpov, v T.) zpollasEc-i,i
7COXI57CEL.póv rç, xaZ va rò ig)uxeouTi rl TO.'500TOV, tkITE. %OA
XpEr.VCOV ma. sönp6oi3EX:Cov Tig PptXavOpco-
;dug cixoag .70 Tptop.eyEaTou npooTZTou Trig 17.0:Tplaog 'A' or>
ai i7ttEtop004, inavtsto napi TO1, rcl,t,q)owTa -c47Cicv6v aoriXov
icpwiicacsiiivov EyypaToy 631o,Eav V. ozyv aùrrig nepl TOD'
npotxTiou. Ka/ Ili POL96T2T01, ai6ag, Etil/v Trig rqteTipag ItSpc6)6T:trcou
ixXarcpóTaTog, Tanetyk xat sirri(ollow 6o5Ào':
MnaXccZvog. 1821 'AnpaAtou 20
cinò KoulinouXotiyr.

Tcp ixXattnpoTecortp xal 7Cept6Xi7ITT nptyy.cn, xupEO,) p.OL xupErp 'A-

Xgcivapo,) Kco9otavcfvou MIAPolvTri tq) V3I_LEVEGto:Ttp }Lot, npoux.ri-
vriTtog.i

Traducere

Prea laminate, prea strillucite §i al meu bineuoitor principe.

Din porunca i indemnul prea stràlucitei voastre

ajutindu-ne totodatä cu Inaltul zel al singurei noastre

1 Academia Romin5, ms. 322, f. 127; Copie, luata de Naum

91.

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

dorinti, adieä a bunei intocmiri i mintuiri a nenorocitei

noastre patrii, s'a fntocmit actul aläturat aici 1, pe cft mintea
mea Ingustä i slab6 a fost In stare 3ä se exprime.
Il infälisez cu tot respectul la cenzura fnaltului dumnea-
voastr6 suflet, s'6-1 modificati cum ar fi mai bun si
sä"-1 colorati cu experienta voastrà i s6-1 Insufletiti
Intr'atfta, fnelt sä fie mai 16murit i sä aparä mai acceptabil
la auzul binevoitor al prea màritului protector al tkii noa-
stre. 2 Iar dup6 ce va fi fost corectat, s'' fie fnapoiat umi-
lului vostru rob care vi 1-a trimis, prevAzut cu instructiile
Inscris i porunca dumneavoastrà despre cele ce slut de fácut.
cu prea adinc respect slut al prea stràlucitei voastre
umilä i recunosatoare slued,
Grigorie Btileanu. 1821, Aprilie 20
Din Cfmpulung.
[Adresa Prea luminatului i prea stfalucitului principe,
dumnealui domnului binefäcUor al meu, Alexandru Con-
stantin Ipsilanti, en plecäciune.

XXVII.
1821, Aprille 30.
Piinile date tain dela agie pentru eApeteniile osta§ilor
din Bueure§ti, pe luna April.
Ilrov.Ex TcaptX04 'OW aoup.v.65v 6no5 ia601 Tostvc &rcò Te(s 5
cingX. 1821 taxpc TÉXOUC TOE) cekoti.
28.600 Tq) cipx. Kaplvápv I4664 xcci xilpaspacipti llavayckv
Sci 26 tp.,ipag.
5.200 TCp AeXilp,nacrOM-rixec2.1.
7.800
5.200 vp 'AX4civ8pcp liccao67.71.
1.300 VP AEX7.471CMCITi Mirrpy.
1.300 ..c(i) Toccp6pv.
1 Pare a fi o copie, greaca, In aceltq ms. 322, f. 124-127.
2 Imparatul Rusiei.

92

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOI

1.300 TCP KapariavX4

1.300 TCP Eon./ In.
1.300 TCP TC0)1CX71.
780 t(f) Xtaupt.
780 VP rcán.
780 tio Móc7x(p.
780 .q llizpp Ko06'cí7,1.
2.530 Trp xarce-co'cv(;) 'Io'ccrom.
1.260 Tr!) eavácna.
780 To% 'AMczytcog ci liotfyrrig 'HX1c0g.
780 sEg IaTcpa6,nixeccov To5 'HAci0ó6o1.%
910 Ti,) 'Itp vc( tç Kotímg.
988 To% cpoucrccEcrtacg.
520 tq -couXoupc04Zwitaat.
260 -cc? anstetv 'AvapEzy.
390 Tcl) ilAop6rcou)ap.
260 -cep rnyophp xaí Ilavayuinl p.7couAoúxFcaa.
6.195 eEg '06 Tin -ctir arcaeapict.:.
3.250 eEg "cò ..cetyp..a 'ATCíag.
30.160 Tcp asp84T1 recopy6cn.
26.000 TCP xarceTiv croapt.tám.
2.600 'up TouptiJtit. 11.[Tcout.
5.200 TCP 'coucpswc,;tivn.
1.040 'CT) 7.7) p as p p OavXcn
780 -ci-p 'Avacteccro.
1.040 TCP rto'cv71 x-qpaspadcp"G.
1.040 TCP fewpyítp xa7re-ccívy.
1.560 'c cp Bay.
1.300 TCP rtavdcxy.
145.263
1.400 ToCg 7C costrrevecrciTotg ¿rivrigtou:T6potg Tf¡g tc:74ag.
137.037 Ili Teaxepiaeg EE; T4.y[toc To5 apxovtog aXoly*Zpou
0EoSopoufiroc 86.771 sEg tò Kozpo-cbc.
50.266 sEg TCag aAAoug grpecatg xcci X.
[IIpóSocvov
283.700 tip:. Szaxócstatg byôoíroza TON xaciSet: xa2 irtax6accz.i
1 Originalul in arhiva C. Basarab Brincoveanu.

93

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOsu

Traducer.:

Tot alul sumelor cari s'au dat tain, de la 5 Apri lie 1821 p1n5.
la sfirsitul acestuia.
Piini
28.600 durnnealui cgminarului Sava si circserdarului Panaite,
pentru 26 zile.
5.200 lui delibasa Mihali.
7.800 lui Ghencea aga.
5.200 lui Alexandru Pavlovici.
1.300 lui delibasa Mitru.
1.300 lui Geafer.
1.300 lui Carman li.
1.300 lui Sotir.
1.300 lui Ciolac.
780 lui Stcvri.
780 lui Iani.
780 lui Moscu.
780 lui Petru cavazu.
2.530 cApitanului Jason.
1.260 lui Thrase.
780 lui Hie, pentru Albanezii dela Curte.
780 la isprgvnicatul Ilfovului.
910 isprAvniciei Curtii.
988 la fustasi.
520 lui tulumbagibasa.
260 cApitanului Andricu.
390 lui Floropol.
260 lui Grigore si Panaite bulucbasa .
6.195 la tagma späTäriei.
3.250 la tagma agiei.
30.160 serdarului Iordache.
26.00C c'Apitanului Farmache.
2.600 lui tufeccibasa Buzi.
5.200 lui tufeccibasa Dumitru.
1.0-10 cfrcserdaruhri Trmasà".
780 lui Anastasie.

94

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FATTE NOI

1.040 lui Iani circserdarul.

1.040 lui Gheorghe càpitanul.
1.560 lui Be lu.
1.300 lui lanacu.
145.263
1.400 la durnnealor otcirmuitorii *IL
137.037 cu te§cherele, la tagma durnnealui slugerului Theodor,
adicA 86.771 la Cotroceni.
50.266 la celelalte strAji i lui Hagi Prodan.
283.700 adicrl douà sute optzeci i trei de mii §apte sute.

XXVIII.
1821,.. Aprilie

Muinarul Sava prime§te 500 taleri de la vistierie.

'EXce6c4 nevtax6acce yp6accc axix XSaint anb Tip ce.AVTLIttv pc
attapfav Stec -còv 'AnpOOLtov gym.
Kap.71vcip1
Traducere :

Am primit cinci sute de taleri alelhisap de la vistieria dom-

neascà pentru luna April.
Sava Cäminar
XXIX.
1821, Aprilie

Serisoarea lui Nieolae (Chinopsi?) eatre Alexandru Filipeseu,

mare vistier, In ehestii b5ne§ti.
..rò i5ouXix6v ai6cc; cpcXtb" z6 xipc
TCEXen ?Imo c)xtytpog etnev óte 6 stacpà; aiv th
Originalul In arhiva C. Basarab 13rincoveanu.

95

www.digibuc.ro
 EMIL vIraosII

cruncopet vec civcc6cracop.ev Tec; ectoxptaec; et; Tb Pfpnxov, 67cou xat

naveoyevía TVic gXSC vec yprigiv, xcci kcogvan vac xám Tb v7ç bpev-
Souyteaa; Tv ypoatcov co XaTVou 'Law 5a7) ypc7cgta. ith ab Xs (nu),
=sec t ouAcxóv ttou xpéo;, vec Tt yvco=07COV/1010, napooccOalw vec
p.ot areaTi Tag ciacoxptaskg xcct t tç ¿pevaotYrciAa; ypcip.pa ilopa.
Tec ypócna i611xav aGicc, yp6csta 2300, /Trot SISo xtXrae; Tptaxbata.
Mi Tb f3a0úTaTov aL6a; Rivw r Tcaveurevta; Tv); TalTecv6TaTo;
B6f3Xog,
Ntx6Xao; 1
Traducere

Cu plecat respect stirut mina durnitale.

Cilibi Aleco, arhon sluger 2 a spus cä vremea nu-1 ingildue
sá amingm ráspunsurile la Rîmnic, unde i domnia ta ai a
scrie, i deci sä-ti faci i scrisoarea de orinduialà a banilor
lui Hagi Enus. Deaceea nu lipsesc, dupá umila mea datorie,
sá-ti fac cunoscut, rugindu-te trimiti acum rsgspun-
surile i scrisoarea de ofinduialà. Banii au esit tocmai,
taleri 2300, adicá dou'à mii trei sute.
Cu adîne respect, rämîn a dumitale prea plecatá
Nicolae 3

1821, Aprilie
Arz al locuitorior Pirii Romlne§ti efitre until din pa§ii du-
ni-ireni, pentru trhniterea unui ant Impfirfitese.

Priimind Malt-a scrisoarea m6rii tale, poruncitoare noao,

cu mare cinste am särutat-o, cerînd de la Dumnezeu adgogare
zilelor prea strglucitului i prea puternicului nostru împgrat,

1 Originalul in arhiva C. Basarah Brincoveanu.

2 Slugerul Tudor Vladimirescu.
3 AceastA scrisoare este desigur in legàturá cu scrisorile Nr. LVI
LXVIII din 22 0 28 Aprilie 1821, publicate In Virtosu (Emil), Tudor Via-
dimirescu, p. 127 si 134.

96

www.digibuc.ro
 M21 - DATE 131 FAPTE NOI

§i lungire de zile §i de norocire inältimii tale Slugile nitirnii

tale, incà de la strämo§i fiind hräniti cu milile prea inaltului
Devlet, ob§tescului fäcätori de bine, §i deapururea gata a
sävir§i prea inaltele porunci, puind toatä silinta §i osirdia
spre cele pläcute, §i atit noi cit §i toti säracii raele ce sä
aflä in Tara Romineascä, inpärätescul cheler, nici odinioarä
din calea supunerii nu ne-am abAtut. A§a fiind, noi, robi ple-
cati ai inaltului Devlet, nu sintem la indoialà cí atit inaltul
Devlet cIt i plea strrducitele regealuri lui voesc sà ne bu-
curAm totdeauna de dreptätile noastre, cite prea puternica
sa märire noao ni le-au intärit ; cu toate c5. i mai in trecutele
zile, prin mahzar al nostru, in scurt am arätat cea desävär-
§ità ticsálo§ie intru carea le-au adus domnii cei orinduiti,
haini fiind §i chiar Inaltei Porti §i vinzätori ace§tii täri, iarà
indräznim sä le arätäm inältimii tale, fierbinte rugindu-ne
ca prin tacrir sä o faci cunoscut care prea Inalta Poartä, cu
acest chip §i sà mijloce§ti a o porni spre milostivire cätre noi.
Fie§care domn nou, in venirea sa, min& pre toatä raiaoa,
ce läcuie§te intr'acest impärätese cheler, cu cetirea impärti-
tescului hati§erif, §i auzind dovalele noastre ale tuturor, cele
pentru vecinica neclätire a inaltului Devlet, in loc sä ne ocro-
teasc6 cu dobindirea dreptätilor noastre, el ne lasä lipsiti,
§i ca lipitoarea suge singele säracilor raele, §i, dupä ce ne aduce in
desävir§itä ticälo§ie §i golätate, hainul §i nemultämitorul fuge.
Tara Romineascä, de and s'au supus Inaltei Porti, arä-
tatu-s'au vreodinioarà vreunul din raele hain impärätiei ?
Iar din domni cunoa§te cu adevärat impäräteasca sa märire
pre haini, ale eärora necuviincioase §i chiar inpotriva prea
Inaltei Porti herecheturi ne-au fäcut ca sä nu mai avem cäti e
dîn§ii credintä, nici ca sä cerem prin mijlocirea lor dreptätile
noastre dela prea Inalta Poartà, a noastrà milostivä hrtmitoare.
De aceia §i am indräznit mai in trecutele zile sà cerern
un credincios §i sozagnar etendi, orn al inältimii tale,
cäruia sä incredintäm plingerile noastre §i prin carele sti ne
rugärn inältimii tale ca sä binevoe§ti a mijloci cätre prea
Inalta Poartä, pentru mintuirea §i odihna noasträ, a cäruia
1 Cum a procedat Ioan Gheorghe Caragea Vv.

7 97

www.digibuc.ro
 EMIL via.rosu

orn venire asteptindu-o, am aflat ea din partile Nicopoli

Cule, esind cîtva din eschiale, au despoiat si au omorit
pä milt din gracile raiale a Tarii RumInesti, siluind i multe
fecioare Inläuntrul bisericilor noastre, lucru cu totul necu-
vinciios i inpotriva prea Inaltei porunci, In vreme ce nimeni
dinteaceasta raia n'au Indraznit s arate cia mai mica In-
potrivire, ci ca niste credinciosi i supusi au suferit aciasta
räutate si cruzime nesuferitä.
De acest lucru, cu totu Inpotriva vointii Inaltimii tale,
Incredintindu-te Inaltimea ta, ne rugam ca sa serf catre lu-
minatii pasale du pa la Imparatestile serhaturi, ca sa facà
zapt i sa popreasca pa acest feliu de eschiale de a mai trece
In pamintul Tarli Ruminesti i de a mai pricinui acestui
dumnezaesc ecmanet pa linga alte aceste rautati
dînd ascultare la cele scrise Inteacest al nostru arzuhala
si la cele ce s'au facut hevale a le aräta prin graiu cei tri-
mii oamenii inaltimii tale, s5 te milostivesti asupra stärii
noastre i s5 trim4i cu un ceas mai nainte omul Inaltimii
tale, cel cerut, ca sà min& raiaoa carea, avind buna nadejde
ca i s5 va ,asculta rugaciunea, sa va Intoarce fiescare Intru
ale sale. Cad Intealt chip, cu neputintä este sa sa odih-
neasca, cu toate ea' noi destul i-am povatuit povatuim
In toate zilele, dar nimenea nu ne asculta. 5i acest mehtup
1-am cetit In auzul tuturor, carii striga cerind omul inàltimii
tale ce zicem, caci mai mult slut bucurosi sa sufere sabie Im-
pärateasca decit cele ce au suferit pina acum dela hainii im-
päräiei, Incredintati find ea' prea milostivul Imparat nu va
erta srt järtfeasca un norod credincios i nevinovat, ca
multumeasca lacomia hainior i nemultumitorilor, ale carora
rele cugetari i pornire vrajmasasca i acum de curind
luminat s'au dovedit ! 1
1 Academia Romin5, ms. 1062, f. 122, 136; ciornI. Detain acest arz dupà
10 April end are loc incursiunea turceascl amintit5 si dupa 12 April
1821, clad divanul trimite un arz catre pap dela Giurgiu, cerind un efendi"
pentru a asculta pAsurile norodului (Cf. Arieescu, Acte justificative, p. 139).
E desigur räspunsul la scrisoarea anterloarl a pasid de la Giurgiu, publicatà
In VIrtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 120-121 ; cf. ibid., p. 112-115.

98

www.digibuc.ro
 1821 DATE 51 FAPTE NOI

XXXI.
1821, Mai 1-31.
Activitatea po§tei

Inamuri pti luna lui Maiu

"Maiu cai cele din Bucurqti date ceasuri taleri bani

2 4 Nicolaie, intors cu fäspunsuri la is-

pravnici Weil 29 9 80
6 Grigore Cealku, la Umpina . . . . 18 9
-3 8 ni§te trirni§i ai ckninarului Sava, la .
Gde§ti 11 7 40
8 ipac un orn al c6minarului Sava, la
Tárgovi§te 12 8
4 un trimis la Ploe§ti §i in viitoare . 26 8 80
4 1 §tafet5. &are medelnicer Nicolae, sa-
me§ Vlä§cii, la Gàe§ti 11 110
2 un lipcan la Almati §i in viitoare. . 6 1
-5 4 trei oameni la Mizil §i in viitoare . 36 12
6 4 trimi§i ai slugerului Theodor, la Dru-
mul S'árii §i. in viitoare 7 4 80
7 16 in trebuinta cärninarului Savi, la
Thrgovi§te 12 16
4 ipac la Gäe§ti §i in viitoare . . 32 7 40
4 ipac la Tärgovi§te §i in viitoare . . 24 8
8 4 cApitan Dimitre, la Pite§ti 18 6
9 4 doi oameni ai ispravnicilor dà Vla§ca,
s'au tutors la Gàe§ti 11 3 80
4 Panait, omul slugerului Theodor, la
Tàrgovi§te §i in viitoare 24 8
d0 6 un trimis al eäminarului Sava, la Thr-
govi§te 12 6
4 Vasile Anastasiu, omul printipului,
s'au intors la Tàrgovi§te 12 4
12 142 la ràdicarea slugerului Theodor, pànà
la Gole§ti §i Pite§ti 18 213

99

www.digibuc.ro
 EMIL VIET OS 0

Haiu cai ceasuri taleri bani

11 4 Hagi Dumitru cu un orn, tutors cgtre

Duca la Ploe§ti 13 4 40
4 un trimis al cgminarului Sava, la
Tgrgovi§te 12 4
13 4 ipac la Tärgoviste 12 4
4 ipac la Pitesti si intors 18 12
14 8 in trebuinta Ghencii, la Tgrgovi§te . 12 8
4 omul cgminarului Sava, la Tgrgovi§te 12 4
21 3 lipcan la sud Ialomita, Buzgu i Slam
Minnie si in viitoare 30 15
3 lipcan la sud Dgrnbovita, Arge§ i
Mu§cel i in viitoare 59 29 60
23 2 lipcan la Craiova si in viitoare . . 72 12
R pitar Gheorghe, dupg ordie, la Tgr-
govi§te, cu slgvit Chehaia Beiu . 12 8
25 4 tgtar la Silistra 22 7 40
4 trei lipcani cu slgvit Chehaia Beiu, la
ordie, la Tkgoviste 12 4
29 4 tätar la Silistra si in viitoare. . 42 14
3 tgtar la Giurgiul §i in viitoare . . . 32 8
31 4 War agasg cu un lipcan, la Mgr-as,
spre intAmpinarea dumnealui cai-
macamului i in viitoare 40 13 40
4 tgtar agasä la Giurgiul 17 5 80
485 50
Dupg la judete :
Din Ploesti, sud Prahova.

1 8 in trebuinta tagrnatarhului Duca, la

Thrgoviste 6 4
2 4 un trimis la Vgleni 4 1 40
3 4 FIagi Dirnitrie, la Bucuresti . . . . . 13 4 40
5 4 in trebuinta Duchii, la Bucuresti . . 13 4 4G
6 4 oamenii vistierului Filipescu, la Bu-
curesti .13 4 40

I 00

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

Maiu cai _
ceasuri talent bard
6 4 un trimis la Albesti i la Mizil . . 4 1 40
4 un trimis la Märgineni 3 1
7 4 un osta§ la Mizil 4 1 40
8 8 ispravnicii a.' SAcueni i dà Prahova, la
Tärgoviste 6 4
4 un trimis la Tärgoviste 6 2
10 4 un trimis ipac 6 2
11 8 ipac la Bucure§ti 13 8 80
8 ispravnicii dà Skueni, la Väleni . 4 2 80
12 4 un curier pä la Mizil, la Buz Au. . 10 3 40
14 4 Mihale curierul, la Tärgoviste . . 6 2
12 tagmatarh Duca, la Tärgoviste . . 6 6
4 Ioan Velbemechi, la Tirgoviste . . 6 2
15 8 cu trebuintä, la Mizil 4 2 80
4 cäpitan Tasu, la Bucuresti si intors 26 8 80
4 ipac pentru dänsul, la Bucuresti . 13 4 40
4 Sava curierul, la Mizil 4 1 40
16 4 pentru Cämpina 5 1 80
4 pentru Tärgoviste 6 2
75 40

Din Pitesti, sud Arges

17 4 loan Grosul, la Drägänesti si intors . 36 12
4 un trimis la Livezeni 4 1 40
4 un trimis la Tärgoviste 11 3 80
18 1 stafetà la Slatina 12 1
1 stafetä la Craiova, &are särdar la-
mandi 24 2
2 un pandur la Tärgu-Jiiului . 11 2
19 1 stafetä la Rämnic 11 110
4 trimisi la CAmpulung 9 3
1 stafetà la Rämnic 11 110
4 un trimis la Tärgoviste si intors 11 3 80
1 §-teen. la Cämpulung 9 --- 90
21 8 trimisi la Tärgoviste si intorsi 11 14 80

I0I

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSEr

Maiu cai ceasuri talent ban

21 1 stafetà la Cilineni 16 1 40
22 1 stafetä la Umpulung 9 90
4 un trimis la Golesti si ¡sitars . 1 SO
4 un trimis la Fnmnic 11 3 80
1 stafefa' la ITämnic 11 110
4 un trimis la Umpulung si intors . . 9 3
4 Nicolae grknàticul, la Tutana si
Intors 12 4
23 6 stolnic Gigkt, la Slatina 12 6
4 doi oameni ai Ghencii, la Tkgoviste 11 3 80
1 stafetä la DrAgoesti 15 5
4 trimisul lui Hagi Prodan, la Tkgoviste
si Intors 11 7 40.
1 stafetà la CAineni 16 1 40
8 niste trimisi la Thrgoviste si Intorsi 11 7 40
4 un trimis la Bäfästi 5 1 80
1 stafetà la Flämnec 11 110
24 4 un nefer al bulugbasii Stoica, la Vati 11 3 80
4 un cazac la Curtea (16 Arges . . . 6 2
4 un trimis la Rämnec 11 3 80
25 4 un trimis la CAmpulung 9 3
4 un trimis la Mgoviste i Intors . 11 7 40
26 4 un trimis la Cknpulung 9 3
4 polcovnic Vasile Ghelmegean i un orn
al skdarului Iordache, la 116mnic 11 3 80

Din Curtea dà Arge§

17 4 un trimis la Pitesti 6 L2
23 4 ipac, la Pitesti i Intors 6

Din Tärgoviste, sud Dimbovita

1 4 un trhnis al priirtului, la Gäesti . 4 1 80

2 4 ipac, la Bucuresti 12 4

102

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

Main cat ceasuri talent bani

4 4 dipitan Nicolae, la Focsani 36 12

5 4 un trimis al printului, la Buzilu 24 8
4 ipac, la Bucuresti 12 4
8 4 in trebuinta tagrnatarhului Caraviia,
la CAmpulung i intors 20 13 40
4 un trimis la Buz Au 21 8
10 4 ipac trimis la Focsani 36 12
11 4 ipac, la Mehedinhi 63 21
12 4 omul tagmatar hului Caraviia, la arn-
pina 11 3 80
14 4 Gheorghe, la Bucuresti 12 4
4 Costea at nàutul, la Pitesti 11 3 80
1 stafetà la Bucuresti 12 1
16 4 un trimis la Buz6u 21 8
18 4 un trimis la aimpina 11 3 80
90 8 un trimis la Bucuresti 12 8
21 4 tahidrom, la Ploesti 6 2
4 domnul Manul, la Focsani 36 12
23 4 Dimitrie Gianoglu, la Floresti 6 2
4 gramatocomisti 1) la Focsani 36 12
345 20
Curieri nemtesti
2 2 din 8, Ioan curierul, la Iasi si in
viitoare 30 10
3 1 din 4, un diprar la Càineni i intors 35 5 10
4 2 din 8, Marcu Petrovici, la Giurgiu
intors 32 5 40
9 2 din 8, dragoman Manolache, la Thr-
goviste i viitoare 12 4
1 din 4, stefan Ivanovici, la Mineni . 35 2 110
10 1 din 4, Costandin lipcan la Silistra
in viitoare 42 3 60
11 2 din 8, dragoman Manolache, pe la
Mrgoviste, la Cãmpulung . . . . 20 3 40
1 Curicr.

103

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSE

Maiu _
eai ceasuri taled bani

13 1 din 4, streajä-mester Bart, la Cilineni

si intors 35 5 100
19 1 din 4, un cäprar la Cäineni . . . 30 2 110
23 1 din 4, Marcu Petrovici, la Märgineni
si in viitoare 16 2 80
31 1 din 4, Marcu Petrovici, la Brasov,
pinä la Cämpina 18 1 60
47 10

Cele date din Craiova, cu tescherelele caimacamului Craiovii

1 8 la oameni dumnealui silihtar aga Tair
aga, la satu Gär la, cale de dooä
postii si in viitoare, Insä din Calafat 6
1 plic din Calafat la Craiova cätre
4 -
sluger Solomon 15 1 30

9
4 vistier Ianache, Ong la satu Cetatea,
din Calafat, care silihtar . . .
1 stafetä la Calafat, dela cäimäcämie,
3 1 -
la capuchehaie 15 1 30
4 Tair aga al silihtarului dela cäimäcä-
mie, din Calafat 'Anil la MoWei,
cale de 4 1 40
4 Mladin dela eilimäcämie, din Calafat
la Craiova si in viitoare
1 stafeta cgirnäcämii, trimis din Calafat
15 10 -
la Craiova, cätre logofät Dincä Iz-
bäsoiu 15 1 30
6 1 scrisoare dela cäimäcämie, la Craiova 15 1 30
9 1 scrisoare din Craiova la Calafat, cätre
caimacami 15 1 30
4 doi oameni din Craiova la Calafat 15 5
17 4 pentru aducerea unii cäruti dela
Cärcea in Craiova 3 1
18 4 Ali baraictar, din Craiova la Calafat . 15 5
2 Dumitru, din Craiova la satu Cituroie 4 80

104

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

Maiu cai ccasuri taleri bani

19 4 Latcu suditu, din Craiova la R6mnic

§i in viitoare 23 16 80
20 1 scrisoare la Calafat din Craiova 15 1 30
24 6 medelnicer Scarlat MAinescu, p6n6 la
satu Radomir 6 3
6 un trirnis la Calafat §i in viitoare 15 15
4 un trimis la Calafat 15 5
25 1 scrisoare la Tánpreni, &Are Halil aga 8 80
1 scrisoare pgnà la po§tea Bal§u, care
orgnduiti pentru zaherea §i îri vii-
toare 4 80
29 4 un trimis la Calafat i in viitoare 15 10
8 trei neferi 0115. la Seaca, sà aducà
logorät Mihai Furtunä, omu me-
delnicerului Poroinean, ce au sc6pat
dela tAlhari 15 10
30 4 omul silihtarului, la Dii 15
101 60

Din Calafat

3 4 un ascherliu al lui Ali aga pàng la

Cetate 3 1
1 scrisoare la Cetate, càtre silihtar Tair
aga §i in viitoare 3 6)
8 la silihtar Tair aga, la Cetate . . 3 2
4 4 omu lui silihtar Tair aga, cale de 3
po§tii, la satu Ceràtu i viitoare . 9 6
8 ascherlii ai lui silihtar Tair aga, cale
de trei po§tii, la Peri§oru §i viitoare 9 12
5 4 doi ascheri ai silihtarului, la Peri§oru
§i In viitoare 9 6
20 Hasan aga cu oamenii s5i, la satu Pe-
ri§oru §i in viitoare 9 30
6 4 dascni Botlen, la Craiova 15 5
11 12 oameni silihtarului la Peri§oru . 9 9 -

105

www.digibuc.ro
 EXISL VIRTO8II

Maiu cai ceasuri taleri bans

12 4 un om al silihtarului, din Mo Vätei la

Peri§or, ca de o po§tie in viitoare 3 2
32 dumnealui caimacarn Samurca, la
Craiova 15 40
13 4 omu silihtarului, dela Motiltei Onii la
Cioroiu §i in viitoare 3 2
14 1 §tafetà din MoVatei OnA la Calafat §i
in viitoare 4 10
4 omu silihtarului, cale de o po§tie, din
Motsdtei pin'd la Cioroiu §i in viitoare 3 2
15 4 -Mar al pa§i la Cioroiu 6 2
2 oameni ai silihtarului, la *tigarcea . . 9 1 6u
4 Vasile arn6ut, pàn'a." la MotrItei
viitoare 3 2
16 2 ornu caimacamului, din *iigarcea la
J5tiian, cale de 4 ceasuii i in vii-
toare 4 1 10
4 gephanagiba§a al pa§i, la Craiova . . 15 5
2 un amanet al silihtarului, la 5garcea,
cale de 9 1 60
4 arma§u Costache, la Craiova, . . . . 15 5
4 ornu caimacarnolui, din *ilgarcea ptin6
in Craiova i in viitoare 4 2 80
4 ornu sililitarului, din .54arcea la Ca-
lafat, cale de 3 po§tii i viitoare 9 6
17 4 omu cairnacamului, din *iigarcea la
Craiova 4 1 40
4 ornu silihtarului, din *5garcea la Cra-
iova §i viitoare 4 2 80
4 Husein eitaru, la Craiova 15 5
18 1 §tafetà la Craiova 15 1 30
19 4 Ali Mole, tAtar pa§i, la Craiova 15 5
20 1 §tafetà la Craiova 15 1 30
21 4 Husein baraictar, tsätar al pa§i, la Cra-
iova 15 5
22 4 Mustafa aga, la Craiova 15 5

io6

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAME NOI

Maiu cai ceasuri talcri bani

23 4 -Mar al pasi la Craiova 15 5

24 4 Cara Me bmet, la Craiova 15 5
25 4 om al capuchehaeli la Craiova 15 5
26 6 Mehmet aga, orn al pasi, cu gephana
Onii. la Craiova 15 7 60
28 4 orn al cairnacamului la Craiova 15 5
4 Abdi aga, orn al pasi, la Craiova 15 5
29 4 orn al capuchehaeli la Craiova . 15 5
30 18 Ibraim, gavazu pasi, la Craiova . 15 20
228 1081
XXXII
1821, Mai 4.
Cäpitanul illateiu Said i ceausul lui slut trimisi la oenä
de Tudor Vladimirescu.
Tot [ocna] Slänicu.
Cäpitan Mateiu Su litä ; ceausul lui :

Dupà pitacu dumnealui slugerului Theodor, coprinzätor

cá acestiia fugind cu 40 panduri, au sävärsit i jafuri. Dupà
care prinzändu-i, pandurilor le-au fäcut deosebitä pedeapsä
cu Cale doa6 sute nuele la spete. Iar acestor doi, ca niste
cäpetenii, sä li se facä deosebitä pedeapsä si cum CA s'á sä
trimità la ocnä, in soroc dsä luni sase.
Dupe care, fäcändu-sä porunca boerilor otcärmuitori care
cAmärasii ocnii, ca sä-i primeasc6 pe mai sus numitii, s'au
trirnis porunca tot la slugeru Theodor, ca porneascd
cu panduri. Leat 821, Maiu 4. 2
1 Arhivele Statului, Judectitore§ti vechi Nr, 1352, f. 50-52, 114-116.
2 Arhivele Statului, JudecátoreVi vechi, Nr. 53, f. 64 v. Pentru activitatea
departamentului de criminalion (penal) din Bucure5ti in timpul rasvr5tirii,
cf. Yitrtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 93-94, 5i notele respective, precum
ace1a5, Activitatea departamentului criminalion din Bucure#i in timpul
rlisvratirii dela 1821 In Arhivele Olteniei, IX (1930), Nr. 51-52, p. 453-458 ;
ibidem, X (1931), Nr. 53, p. 84-88.

107

www.digibuc.ro
 EMIL VIBTOSII

XXXIII
1821, Mai 31.

Caimaeamul C. Negri efitre Mitropolitul Dionisie, sfiltuindu-1

sá se intoarefi in patrie, din Brapv.
cre6aarrIv !lot COTIg TCMOGE36TyCC4, &Ex* Tcpooxuv6v, danc4op.ac
7t2vEuXa66.4 TìY Especv aörij; Secáv.

ircttnSE; ixSoOiv-cog pacTEXcxoG npoaxuvvroti ópta[to0,

ivb incxyp4tac xaE at5OK E TE) xcdp,axatiXtxt t BXcexeccg,i5
cipxow xc'cTp.avoc ScoptCatat xettaximg tírN MoXSa6fcg, &plow;
671etxtov npoaxuvvcip 6pcam) inavilACiov atiepov elg Bouxoupdo-rE.
"00ev napóv
ext.vr.o fiEx6v Imapov, ixcov ipzepExXsco-ra
tec ram Too SS StaXypOino; paacXExoG óptap.op, xal Ton ixXiturpou
aMevuxoG i7Cttaxtmo6. Mai TaGza 67]Xonoccbv .71311 viD 7Cconsp6cycf
rjç, ixtp..6vcog rcapaxcatii, aveu )(al )11,ipag iiva6o, vac inctaxúrg
Tip e Bouxoupicrn incazpocpl¡v trig xatec TO(300TONO TCEptacrenspov,
xaff acrov irc' cdata; ,iacpaXetag
'0 §01X6tato; EcVatpag BaAeal icpiv8ng p.ag Ô xaE aspaaxipn;
tir¡g BXaxfa;, oòx' ITCTOV VOI int-cae vac ypág.xo t agaatt !lot ab-
rcavEsp6tvcc, th v cipicson, 67C00 TCapauptax6p..evot ol4t-
&AO

vravtec sEg Bouxoupiatc, và auateante Stat&ITCNTEg Tip SEaXeXup.ivnv

ópdliv izawfaa. '0 etiy.sviatato; at3OivvN, Tec aercci ESEaccipw;
ttoi iniXXetat v& sESO7COOrpto t vEepd-cvrE T7ig bvópato; Tcpoa-
&optaplvtog iTCCTiTTETCCL Ge6acrcli pot aúnIc 7campet7 iv T(T) s-
pvq 6pmp4), 8E4 TOO iv Epyot; ixrcpcoatv T6v iv aimp
StaXap,6avoi/ivcov. lieniivcov Xocnbv óipzaov tv thr napouarav,
}Lim c.g as6ccattir; [tot cce.nix 7Cavcep6nTcog, uEòc iv XpEcrv? xal SoaXoç
K. Myp%. cp.oxa Matou Xa

Traducere :

Sfinfiei tale prea respectate, fie§te inchinindu-mä, cu

evlavie stirut dreapta-fi sfintei.

De oarece, prin poruncà imp6r6teascä publican, eu stilt

din nou innrit la cäimäcämia Tàrii Romine§ti, iar dum-

www.digibuc.ro
 1821 - DATE El FAPTE NOE

nealui hatmanul este rinduit caimacam al Moldovei, Indath

supuindu-Mt slàvitei porunci, m'am intors asfäzi la Bucu-
resti. Pentru aceasta trimit fiiasca mea scrisoare de fatà,
avind inAuntru copia amintitei porunci impAràtesti, ordo-
nata de prea strälucitul domn. 2
Acestea cunoscute acum prea sfintiei tale, te
rog stkuitor ca, farà intirziere de o zi màcar, sà grnesti
intoarcerea ta la Bucuresti, cu atit mai mult cu cit venirea
acum este favorabilà si in siguranVi.
Prea inàltatul Silistra Valesi, efendi i seraschierul Vala-
hiei, nu mai putin mi-a poruncit sä. scriu prea sfintiei tale,
ca sà vii imediat, sà fim toti de pretutindenea la Bucuresti,
sà conlucrati, punind regulà in desordinea patriei noastre.
Prea milostivul nostru domn, in mod special, imi porun-
ceste sà* vestesc prea sfintiei tale cà in chip hotärit (nominal)
se orindueste prea sfintia ta, prin sus numita poruncà impri-
r5teascä, sà" inplinesti in faptà cele cuprinse in ea.
Asteptind deci venirea imediatà a sfintiei tale, ràrnîn
al prea sfintiei tale fiu in Hristos
C. Negri 3 1821, Mai 31.
XXXIV.
1821

Jalba niitropolitului i a boerilor iànìai in Bucurqti,

dare Metternich, pentru ajutorarea Trull RomineVi.

InViinfarea mitropolitului cu boerii cei rtimaqi in Bucu-

reqti ultra printipul Meternih, ministrul pricinilor de a/ aril
al puternicii austriace4ii monarhii.

1 5tefänache Vogoridi.
2 Prea strälucitul domn" este Sultanul. La 21 Mai ti scria 5i Scarlat
Calimah Vv. Ordinele de numirea postelnicului C. Negri In cäimbcAmia
Tarii Rominelti date la Aricescu, Acte justificative, p. 155-159.
3 Academia Romin5, ms. 1155, f. 228. Ibidem, f. 229, scrisoarea cu ace1a5
text 5i (lath, adresatà de Negri boerilor aflati In Brapv. (Traducere In Ari-
ceseu, Acte justificative, p. 161-162). Amindouà In copiile lui Vilara.

109

www.digibuc.ro
 EXIL VIRTOSU

Cunoscänd iubirea de oameni a chesaro-cräestii inpärätii

si avänd scrtparea noasträ la vremi de primejdii in cel cu
linite si bine obläduit pämänt al inpärätii sale, unde
acum mi mai multi din noi au näzuit, cu herbintealä ne ru-
gám Inältimii tale, sä pliroforisesti pä milostivul inpärat
pentru cele de asupra noasträ din toate prirtile pätimiri cu
infricosrtri primejclioase, care mkar cä este cu neputintä a
le scrie si a le povesti pä toate, dar, indrknind, fkurAm o
slabä arä tare.
Prea inältate printipe ! Noi in pace si in liniste afländu-ne,
nil de veste, pentru nepilduitele strämtoräri ale säracilor
lkuitori in Valahiia cea micä, unde i tiraniile neomenitilor
otcärmuitori au prisosit cu rilutätile peste mäsurä, säracii
lkuitori lu.änd pä un Theodor Nladimirescul, cäpetenie lor,
s'au arklicat inpotriva tiranilor Pfuitori, eel-5nd dela prea
Inalta Poartä scripare dela ei si a dobändi cälcatele noastre
dreptäti ; care cereri ale lor, drepte cunoscAndu-le i noi mai
jos iscAlitii, ne-am unit cu dänsii i dinpreunä cu tot norodul
cel pornit de afarä si adunat aicea in Bucuresti, am scris
pe la toate prirtile unde sä cuvine, arätänd jalnica stare a
patrii noastre i ceränd ajutor spre incetare relelor celor
tkute i cästigarea dreptátilor celor cAlcate.
Tot inteacea vreme ne-am pomenit, dintealtä parte, cá
nträ in ticAloasa noasträ tarä printipul Ipsilant, cApetenie
unei adunäri necunoscutä noao si de tot streinä.
Acest prtrlej gäsind tälharii i fäcätorii de rele, adecä ar-
näutii ce din nenorocire s'au aflat räsipiti inteacest pämänt,
pänä inteatät patriia noastrà si de obste pä toti läcuitorii
au jäfuit i i-au präpädit, inat pentru acestea i cea mai
nemilostivä i värtoasä inimä cu neputintä este a nu värsa
acrämi ; si bunele nume ale priete[sugu]lui si ale unirii le-au
prefäcut i cele mai infricosate i turburätoare fapte la sim-
Vrea omeneascA, la care cu neputintä i cele mai nenoro-
coase veacuri sä poatà da vreo pildà.
Cea de obste pornire a lor asupra tuturor stärilor
sotietäti au silit in scurt pä tori boerii i cea mai multä
parte din läcuitori a sä depärta intealt pämänt streinu,

I DO

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 TAPTE OX

ericiti ar fi lost cänd acea mähnitä a lor pazà i-ar fi scäpat

din räutätile acelor tälhäri. Dar ei, coprinzänd toate dru-
murile, au despuiat, au diznit, intregi farnilii ale fugarilor
au necinstit, däruindu-le lor viiatä numai pentru mai multä
simtire a stkii lor cei jalnici.
Aceste sälbatice i ingrozitoare ale iadului hiiarä nici
cinstea au pilzit unui neam, a ckiia släbiciune, strigkile,
rugäciunile trebbia sä le pricinuiasc6 zdrobire de inimä,
de ar fi lost acesle necuvioase suflete primitoare de milos-
tivire ! Multe fecioare s'au räpus viiata din multa i sälba-
tica lor inviersunare si intr'atäta de multa grozime au ajunsu,
care cu neputintä este a o povesti cinevas farà dti infiorare !
Mume ticäloase, desävärsit le-au batjocorit acesti mai
cleat färä omenie i färä milostivire. Drept
juckie aruucänd pä prunci in sus, îi sprijinea in ascutitul
inteaceste jalnice i infricosate vederi pkintii
lor, neputändu-si infräna necazul i obida cea dreaptä, au
cercat i ei Insui turburarea acestor tigri. Intr'acest chip
au fost rnäniia gonacilor i ingrozita fugA celor ce sä gonea,
Inca pkinti pä fii, soli pà sotii si In scurtu toti, cele mai
iubite, mai scumpe i nepretuite uitändu-si, sau de bunä
voie näpustindu-le, sà räpunea alergänd prin ogräzi i cäm-
puri, inbräncindu-sä i unul pà altul cälcändu-sä, prin strärn-
tori i treceri de .g,tirle i helestee, 'Men din multimea i greu-
tatea trecätorilor pä poduri umblätoare, dinpreunä cu värs-
nici i nevksnici ce sä afla dea supra, in apä au cäzut, i ne-
putincioase flimei i prunci s'au innecat, sate intregi s'au
inprästiiat, iar läcuitorii Omni prin cränguri i grin väi,
goli i cu trente ticälosaste innsurati, ca niste dobitoace ce
eft' rätäcesc, flämänzi i insetosati, in toate pktile, unii despu-
iati, altii trentärosi i alii in ciudetime de inbräcäminte
petrec. Nici insus säräciia n'au fost dästoinicA a umbri pä
ticàloii tärani de hräpirea acestor tälhari, ci hrana, vite,
toale, Inbräcäminte, de toate ticàloii s'au lipsit. In cätä
nevoie au ajunsu, ca niste vite sälbatice prin päduri SA-
141lliasCA, i dintr'aceasta ni sä intinde noao o jalnicä zkire
a unii desävärsit intru toate lipsire, negresit pricinuindu-sä

III

www.digibuc.ro
 EMIL VIIITOSII

Intru neputinta Inti u care sä aflä acum plugarii de a-s se-

mäna arkurile, cele multe tällfärii care au täiat toatà in-
pärtäsirea, tot felul de negot au Incetat, a cäruia lipsire rà-
dicä toatá nädejdea de verice ajutor. Orasul nostru cu totul
s'au pustiit, nici una din cele din läuntru si din afarà case
nebäntuite i zdravene n'au scäpat, sfintele läcasuri s'au
prä'dat, bisericestile vase ale sfintelor taine s'au batjocorit,
sfinte icoane s'au sfärämat i s'au cillcat i, ce-i mai infri-
cosat si de mirare, cí de oameni ce märturisesc a noasträ
credintä
Noi cei ce am mai rämas in jalnicul nostru ores, ne-am
jäfuit din insus casele noastre i prin mänästiri abiia ne-am
aplat scäpare. Pà insine, ca pà niste vinovati, In inchisori
cu groase ziduri inchizändu-ne, cele mai din urmä infrico-
ski astepfärn.1 Toti tälharii arnäuti, copriniänd i stäpänind in
scurt mai toate judetele tärii i cele de prin prejurul orasului
sate, nu numai toate mänästirile i bisericile tärii le-au jäfuit
pä toti i-au despuiat, i-au inprästiiat, i-au zdrumicat, ci
intr'acest fel de stenahorie ne-au adus, 'Mat nu avem de
unde sä iconomisim nici cele trebuincioase ale hranii bie-
tHor ticälosi pämänteni. Bani, hranä i toate cele trebuin-
cioase dela noi le cer cu mari i primejdioase infricosäri
cu totul ne topeste o intristatä simtire, nu care cumva pà-
mäntenii, ce s'au arädicat pentru dreptätile lor, vor fi siliti
sä sä batä cu ei pentru hranä, i pentru patrioti neavänd
de unde sä cäpätuim de bani, de hranä i notretul vitelor
neinzäbälatilor arnäuti ajungänd la cea mai desävärsità ne-
putintà a ingrijirii acestora, din lipsirea a tot felul de ot-
cArmuire si räsipirea norodului. De aceia i ne afläm in pri-
mejdioasä peire längä neoinfrAnatà multime, la care nechib-
znirea anarhii zäticneste toatà apropierea cgtrà glasul drep-
tului cuvänt.
PA längä aceasta indesitä ceatà, de care säntem incun-
jurati, sä aliitura i frica ràvàlirii Turcilor, cki prin multe

1 Boeril cu mitropolitul Dionisie Lupu erau Inchisi la Belvedere, casa lui

Dinicu Golescu, llngä Cotrocen1

112

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAITS NOI

sate dupd marginea Dundrii, intränd cu o sAlbdtdcie, au jun-

ghiiat, au robit, au arsu fdrä milostivire pà ori care au in-
tdmpinat si le-au esit Innainte, cu cdt mai värtos socotindu-sd
cd au a cddea asupra rdzvrAtitorilor ; care Turci, prin toate
trecdtorile ivindu-sä, pd ticdlosul nostru pämänt sd intd-
resc i cdt de curänd cu cele mai rele spaimi ne infricosazd,
in vreme ce sAntem nevinovati, precum, cercetAndu-sd,
va dovedi.
Sd creazd bundtatea mndltimii tale cd toate acestea este
o slabd dar adevdratä perigrafi a patirnilor noastre, pentru
care patimi mai pe largd pliroforie va putea lua dela che-
saro-crdiasca aghentie si dela multi oameni inpdrätesti su-
diti ce ldcuiesc aici, pre carii nici cea nebiruità umbrire a md-
rirei sale n'au putut sd-i pdzeascd nesupdrati de turbarea
acestor neomeniti arnduti, ci pd unii cu bani, pd altii cu haine
pd altii cu vite i in felurimi de chipuri i-au Pfuit §i i-au
pdgubit. i numai Dumnezeu i bunul inpärat poate a ne
izbdvi dinteaceastä jalnicd i proastd stare a noastrd
Fireasca bundtate a puternicului inpdrat, frdleasca unire
ce are cu inpäratul Alexandru al Rosii i prieteneasca dra-
goste ce are cdtrd Innalta Othomaniceascil Poartd, ne in-
demneazd, dändu-ne mari nddejdi, cd prin milostivirea indl-
timii tale 0* cädern la picioarele puternicii sale, spre a sd mi-
lostivi sd asculte cu omilintä fänguitoarele glasuri unui norod
vecin ce pätimeste foarte tare si sd bine priimeascä mdriria
sa, dinpreund cu Inpdratul Alexandru al Rosii, a mijloci cdtrd
Innalta Poartd, ca sd inceteze pätimirile i stingerile noastre,
care ni s'au pricinuit din multele ndpästuiri i nedreptdti
a celor dupd vremi trimisi dela Pow-Ca otcdrmuitori, i sä
ni sd dea strämosästile noastre privileghiuri i cele din ve-
chime obiceiuri care le-au avut pArnäntul. i ne fägdduim,
in numele märirii sale si al monarhului Alexandru, inpä-
ratul Rosii, cd vom päzi i noi nestriimutat toate ate strd-
mosii nostri s'au fägAduit la prea Inalta Poartä, cdnd au
cerut-o ocrotitoare tärii, a cdriia Porti ocrotire o cerem
Ice p typ GET = descriere.

113

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

o polìtim cu toatg dragostea si supunerea, atrit nurnai, her-

binte §i cu multd plecriciune ne ruggrn ca sg inconteneze
cele cgte pgng acum cgte putin incgpute nedreptgti i rele
obiceiuri urmate de critrg cei orgnduiti otcgrmuitori. Pentru
care in multe rrinduri jriluindu-ne prea puternicii Porti, s'au
cunoscut c fireasca rgutate a celor otcrirmuitori rgu ti'd-
cuindu-ne Portii si preigcrindu-ne intealte chipuri, dupg
cum ei au wut, pentru ale lor interesuri, si nu numai cä nu
s'au tricut tärii vreo mringgiere sau indreptare, ci si multi
din fratii nostri s'au surghiunit, au petrecut rele, §i unii cu
viclene si tainice mijloace s'au si omorgt. Din care pricing
aflg astrizi tara noastrg 'Mtn' cea desgvgrsit drirgpänare
pustiire, si spre indreptarea acestor rele urmrtri alt mijloc
nu poate fi, decgt lipsirea acestora. i ackinca intelepciune
inpgrilliilor sale va ehibzui chipul dreptei oblgduiri, care
poate 1initi i a indrepta dgrriptinarea acestii -PHA
Ci dar, cu lacrgrni ne ruggm inpgrillii sale, ca atgt pentru
iubirea de oameni cät i pentru a dreptului cuvgnt de veci-
ngtate, sg-i lie milli de un intreg ticrilos norod si binevoind,
inpreung cu monarhul Alexandru, impgrati.l Rosii, pro-
tectorul acestii tgri, sri mijlcceascg critrg Ina lta Poartg, ca
sg ne aducg la cea dintgi stare bung, cu o dreaptg otcgrmuire,
intemeeierea privileghiurilor, incgt si noi ticäloii, supt um-
brirea a doi ilibitori de oarneni si de dreptate mari inpgrati,
ralicändu-ne capetele din inpilarea jugului nedreptgtilor,
ce de multg vreme sg atlg asupra noastrg, sg putem, din-
preung cu atgta multime de mrintuite noroade, sg slgvim
aceste doao sfinte nume, Frantiscul si Alexandra 11
1 Academia Rom InA, ms. 322 1. 145-146; copie, de Naum Rimniceanu.
Cu plingerea aceasta pare ell urmau sä plece la Laybach pentru a o preda
principelui MetternichPetrache Poenaru, stolnieul Geani Orosan i epis-
copul Ilarion al Argesului (Aricescu, Istoria revolufiunii, p. 225). In orice
caz misiunea nu §i-a mai Indeplinit rolul, odatA cu precipitarea evenimentelor
plecarea neasteptatA a lui Tudor Vladimirescu din Bucure5ti. O datlim
Mai, interventia fiind hotArItA, pare-se, pentru aceastA luná.
Memoriul s'a mai publicat, cu crori de lecturA i interpretare, In Erbi-
ceanu (C), Note asupra Istoriei Biserice0i a Rominilor pentru Seculul al
XIX-lea In Biserica Ortodoxd Romfnli, XXVIII, (1904-1903), p. 647-652.

114

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAME NOI

XXXV.

Un istorie pe seurt al Eteriei.

Affaires de la Grèce.
1821 Iu lie 3.

Nous recevons la lettre suivante d'un de nos correspon-

dants d'Angleterre ; nous la donnons avec autant plus de
plaisir que la société dont il est question semble tout à fait
inconnue à ceux qui l'ont assimilé h. des sociétés secrètes, et
en ont traité les membres comme des perturbateurs de la
paix publique, et des amis de toutes les révolutions.

Société des hétéristes ou amis.

Sur quelle terre marchons nous ? Dans quel ordre d'idées

existons nous? Serions nous devenus Mahometans ? Je me
suis dèjà fait plusieurs fois ces questions, en entendant in-
criminer par une foule de prétendus politiques et de pre-
tendus chrétiens une institution sage, raisonnable et reli-
gieuse, dont il ne paraissent pas mème connoitre les premières
bases, je veux parler de l'hétérisme, ou société des amis.
Sommes nous revenus au siècle de Domitien, où les agapes
(banquet des amis) furent qualifiés de saturnales par les
persécuteurs du christianisme? Qu'on &dame contre l'en-
seignement mutuel, je répondrai à ses détracteurs ce que
je disais aux Turcs : II faut que vous jugiez vos doctrines
bien mauvaises, puisque vous ne les croyez pas capables de
soutenir le grand jour, tandis que le christianisme invoque
l'éclat du soleil pour briller dans toute sa gloire 1"
On sait d'ailleurs à quoi s'en tenir sur le compte des ob-
scurantins, mais lancer l'anathème religieux et civile contre
l'hétérisme, c'est calomnier les intentions des augustes pro-
tecteurs de la Société Biblique, dont je m'honnore d'ètre
membre, c'est faire le procès h. la plus charitable des institu-
tions du 19 siècle.

115

www.digibuc.ro
 =IL vIRTosII

rétais A Vienne en 1814, attaché A une des legations qui

siégeaient au Congrès, lorsque j'eus connaissance de la Société
des hétéristes, dont le but était de répandre dans la Grèce
les lumières, et avec elles les principes du christianisme.
Il s'agissait de procurer, a un clergé ignorant, le moyen d'in-
struire, de propager les Saintes Écritures, et de donner
aux fidèles Grecs, dont les dix-neuf-vingtièmes ne savent
pas l'oraison dominicale, une instruction capable de les Meyer
A la dignité de l'honneur évangelique. Tel fut le grand objet
qu'on se proposa, sans y accoler aucune idée politique.
D'après cette base morale et religieuse, le ministre d'un des
premiers auteurs de la Sainte Alliance (Mr. Capo-d'Istria)
dressa les statuts de l'ordre des hétéristes, qui ne diffèrent
presque en rien, pour les petites écoles, de ceux de notre
doctrine chrétienne, et pour les colléges, des méthodes adop-
tées par les frères de la foi. Jusque IA, je pense, il n'y avait
pas de quoi s'effaroucher, aussi tous les monarques, A qui
l'on fit part, approuvèrent-ils l'acte d'institution des hété-
ristes. On ouvrit une souscription, des fonds furent faits
pour l'établissement des petites écoles, et pour l'entretien de
plusieurs colléges, déjà éxistants et tolérés par le gouverne-
ment turc. En méme tems, les protecteurs souscripteurs,
maîtres, élèves, associés, bienfaiteurs, affiliés, aggrégés, furent
désignés sous la dénomination d'hétéristes ; enfin la caisse
des dépenses fut établie A. Munich, sous la protection du gou-
vernement, comme celle de plusieurs colléges grecs l'était
A Vienne, et l'est encore A Moscou. Une bienveillance géné-
rale semblait animer la chrétienté pour les Grecs, les per-
sonnages les plus distingués avaient concouru a cet acte de
piété, et on se demande : qui a pu si subitement convertir
en un plomb vil l'or pour l'aumône?" Des souverains, des
princes, des savants, des voyageurs, des sages missionaires,
des hommes pieux, des femmes remplies de la charité, des
diaconesses de la primitive église, font partie de l'hétérisme,
et tout-A-coup on crie l'anathème contre l'oeuvre de la sagesse.
Je ne prétends point m'ériger en juge de la validité des
événemens qui ont éclatés dans l'Orient, mais je soutiendrai

1 16

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAME NOI

que l'hétérisme tient essentiellement A la cause de la religion

et de l'humanité. Je sais que les statuts n'ont point reçu
la sanction du Mufti, qui ne voit, tout bon Turc, dans l'es-
pèce chrétienne que des chiens, d'infidéls (Kiopekler Gia-
ourlar) taillables A merci et miséricorde, mais les vénérables
status avaient étés approuvés et bénits par le patriarche-
martyr Grégoire, ainsi que par le saint synode ortodoxe.
Tels sont les faits, A ms connaissance, et je pense qu'il
n'est pas un homme sage et généreux qui ne voulut avoir
concouru b. une entreprise dirigée dans une espèce de sagesse,
et dont le but tendait uniquement A. améliorer le sort d'un
peuple indignement chargé de chaines.
Th. hétériste et membre d'une Société Biblique.
P. S. Je pourrais, si cela était nécessaire, faire connaître
les noms d'une multitude des bienfaiteurs et de souscrip-
teurs même royaux de l'hétérisme, mais je ne m'expliquerai
pas plus amplement sur ce sujet, par des raisons qui vous
sont connues A vous et A vos lecteurs. Le nombre des hété-
riste est de plus de 80.000, sans y comprendre la pluspart
des pairs anglais, et quelques membres de la famine royale
d'Angleterre. On y compte enfin jusqu'à des enfans de neuf
ans, des deux sexes. Voilà quels sont les révolutionnaires de
la Grèce l 1
XXXI'''.
1821.

Memoriul boerilor din Bra§ov eAtre Rusia, pentru

reorganizarea Tärii Romlne§ti.
La prea puternica, pravoslavnica §i. prea slsávita inpArAtie
a toatei Rosii, prea milostiva ap'álltoare a tot neamului
cre§tinesc, jar mai värtos a neamului nostru, Elcuitorilor

1 Academia Bomb* ms. 1081, f. 22, 27. Copie contemporand dupii co-
respondenta londonedi din 3 Julie 1821, publicatà In le Constitutionnél".
(Pads, 1821, Nr. 190), cotidian cetit la Brasov de boerii refugiall acolo;
plin insl numal de stiri fanteziste favorabile Grecior.

ir7

www.digibuc.ro
 EMIL VIETosu

Dachii, acum, dupti ce ne-au covrif§it cre§tetul nevoile, scgr-

bele i cea desävtir§it olzteascA pustiire, ngzuim cu mare
credintg, noi ticglo§ii §i dgzng[däj]duitii, ingltrind jalnicile
noastre strigäri, cu suspinuri din adgnculinimii ;§i intr'aceastä
vremectind, din dumnezeiasca pronie, ni s'au deschis u§ile
ascultgrii a.,terngnd la pgmtint genuchele noastre inaintea
strglucitului Inpärätesc scaun al marelui i prea puternicului
monarhu, cu izvor de Igatimi cerem milostivire, mgntuire
dreptate, argtgnd cu mare jale tot adevtirul dintru inceput,
de unde au izvorät scgderea fiintei noastre, necurmatele
nepovestitele jafuri i acum cea desgvgrOt prgpgdenie, cu
hotArgre ca sà sti stingti de tot neamul nostru i sä rgmgie
streinul i vrgjma§ul neam mo§tenitor averilor i patrii
noastre, schimbgndu-i i numirea, ca sg nu sti mai pomeneascä
nici urma mo§tenirii i fiintei noastre !
Neamul grecesc ctit au lost de turburgtor, rtizvrgtitor §i
vättimgtor, ant celor ce din nenorocire au avut vreo poli-
ticeascg. Inclinare sau adunare cu dän§ii, cgt i chiar loru§,
istoriile pe largu, cu deslu§ire indtistulatti, ne aratti. Intriga
greceascg au cutezat mai intgi a rgdica inteatgtea rgnduri
rraboiu asupra bisericii lui Hristos, ce au rtiscumpgrat-o CU
scump sAngele sgu, §i asupra propoveduirii sfintilor apostoli,
cu atritea eresuri ce dupti vremi au ntiscocit, in§tiltind du-
hovniceasca turmg, care apostolii cu multe primejdii i trude
de osteneli au adunat-o din bezna intunerecului necuno,tintii !
lntriga greceascg au dat pricing de s'au dejghinat In cea dupg
urmg i toatä agonisita apostoleascrt, adecg intregimea pra-
voslavnicii bisericii noastre, ctici de unde era numai una
un trup, s'au despgrtit de au rtimas Ong in veacul de acum
doao, numindu-sti una a ilgsgritului i alta a Apusului.
Tot acest neam indgrätnic i trufa§, depArtAnd cu totul
din inimile lor trim lui Dumnezeu i iubirea de frati, pentru
spurcata filaftie 1, mgndrie i nelegiuita lgcomie, au rgzvrätit
armoniia celor politice§ti i, ca sä nu intgmpine cei In putere
vreo zgticnire la relele lor cugetgri, inpreungnd obltiduirea

1 cpaatnict = dragoste de sine, egoism.

118

www.digibuc.ro
 1821 DATE Iis1 TAPTE NOI

bisericeasdi cu obläduirea politiceascí, fliclindu-sä adecá

patriiarsi Tarigradulli, fill inpäiatilor, au adus dreptatea
starea supusilor In vointa celor puternici ; apoi i cei puternici
unul p altul au r'ästurnat si au zdrobit, Incät nu li s'au cu-
noscut nici urma. i la atäta slàbiciune au adus toatä sistima
politiceascä, Incät au si surpat cu total inpärätiia lor si, din
der urtare dumnezeiaseä, au cäzut, grumazul lor cel mändru
invärtosat in robiia jugului de her, s'au pierdut i lumi-
narea invátäturilor i lipsindu sä de tot pärlejul ce le-ar fi putut
sluji la relele lor näräviri, l^-au rämas robiia ca o povatä
de Infränare si de stämpärare. Cel ce va ceti istoriia, väzänd
cele dapà vremi intämplate la impärätiia lor, negresit cä sä
va cutremura, pentruc i cerul i pämäntul au arátat la
acele vremi multe i groaznice semne, scärbindu-sä de sal-
baticile i necuvioasele lor fapte si insemnändu-le mai
nainte cAderea i zdrobirea ce era sä le vie, cu toate cä r50-
tatea, inpietrindu-le inima, nu i-au läsat sä ä destepte i sä.
inteleag5 1
In cursul de cäteva veacuri, dobàndind lumini de inv6-
táturà din Evropa, au arätat de multe ori in faptä cà firescul
kr n'Arav ilicä nu s'au stinsu de tot, ci Il hrànesc afälat ate
purin in inimile kr, aastà"nd vreme indemänatà ca sA dea
väpaia räotätii lor de I.*. Adevgrul acestui cuvAnt poate
sà-I adevereze i alte täri streine, pà unde au ajunsu acest
neam, csä i acolo n'au petrecut cu astämpärare i färä intrigä.
Iar mai värtos In Tarigrad, la scaunul Inpärätii othomani-
cesti, nu este nirneni sd nu aibA aceasta deplinä stiintä, cà
necurmatele lor intrigi au Meat nenumärate amestecäturi
turburAri pänä si la inpärätiile streine. Cu toate cä ascu-
titul säbii 1)6 multi dinteänsii au mäncat, dar de näravul
lor nu i-au putut dezbära
Patriia noasträ, Valahlia, s'au supus la inpärgtiia othoma-
niceased In leat cu legäturi inscris sä räspunz5 pti tot
anal suma de bani ce s'au legat drept semnu de supunere
tocmitä i sä nu aibä Poarta Othomaniceasc6 nici un fel de
amestec In pämäntul nostru, atus de putin, ci sä sä stäpä-
neascä tara de domni pämänteni, cu toate obiceiurile ce au

19

www.digibuc.ro
 EMIL vtaTosu

avut pä deplin. Dar aceastá tiran5 inpárátie si vräjmasá

neamului crestinesc, nebägänd in seamá cinstea legáturilor
sale, de multe ori s'au pornit ca sá ne aducá in jugul robii ;
insä tara fiind in bunä stare si avänd oarescare putere de
oaste psämänteascä, s'au tot apárat din vreme in vreme,
cu toate ea' sälbatica tiranie au crticat hotarul tárii, ce era
jumätate apa nunärii, si au fäcut si trei cetäti pà pämäntul
nustru, Bráila, Giurgiul si Turnul, intearmándu-le cu oaste
turceascä si artilerii, asäzänd Inteänsele läcuitori de familii
turcesti si intárind acolo vecinicá obláduire turceascä, ant
politiceascá cát si a legii lor, cu geamii.
Neamul grecesc, cu care neamul nostru nu avea nici un
fel de inclinare sau adunare, izbutind dite putin la duhu-
rile turcesti, au ajunsu in trebi mari politicesti ale scaunului
sultanului turcesc, fäcándu-sá dragomani ai Portii. Toan
lumea stie in cátá slavá si putere este un dragoman al Portii 1
*i unindu-s6 Grecii cu duhurile tiranilor, ca sä-s poan sá-
vársi ale lor interesuri, in cele dupä urmä le-au si sávársit
intocmai dupá al lor cuget si dorintá, cAci cu zavistiile lor
and Portii sä inteleagá &A neamul nostru nu este credincios,
au induplecat-o de au stricat legátura veche, sä nu &A mai
facá adecá domni pámánteni, ci sä sà facá domni streini
din neamul grecesc. La leat fäcändu-sä cel dinni domnu
grec in tara noastrá, trei lucruri indatá au pus in lucrare,
ca sà strice de tot eleftheriia 1 neamului rornánesc si sà-1 su-
puie supt jugul robii, adecrt: militiia pámántului, ce era cu
armele in mänä pentru paza si strejuirea tärii, de tot au
stricat-o ; capichehaiele Greci in Tarigrad au oránduit, in
locul celor pämänteni, si slobodul negot al tärii de tot 1-au
Mat a nu trece peste granite, färä numai prin vointa dom-
nilor, pentru al lor folos. Tot in zilele domnilor greci cei dintái,
Turcii din serhaturile BrAilii, Giurgiului si Turnului, intin-
zändu-sä in pämäntul tárii, au coprinsu multe mosii bo-
ieresti si mänästiresti, cu sate intregi de lácuitori pämän-
teni, dejghinándu-i din trupul tárii si fácándu-i raia su-
1 'EXcuOzp:oc. libertatea.

120

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

pusi la acele serhaturi, i cu aceasta s'au izvodit alte doao

lucruri rele i vàtàmsätoare obstii Tärii Ronfänesti : una, c5.
Turcii, oricänd voiesc, s'a" preumblil pum fileänd multe
edutAti i 1uri in sirá de orice ; i alla, c hotii ce sà" izvodesc
in tail, la aceste raiele turcesti î gsasesc scrtparea, intovà-
rAsindu-sà insä de multe ori i cu Turci, in fapte de hotii.
cu acest chip ce s'au zis mai sus, nevinovatul norod al
tärii acestiia, pierzAndu-s de tot eleftheriia, au càzut supt
jugul obl6duirii neamului strein grecesc, celui nes'ätios
indArätnic. i ajunWind robi la robii Portii, nu numai c'd am
pätimit groaznice i necontenite jafuri i stingeri caselor
averilor noastre, ci incà ne-au ingrAdit i toate canalurile
prin care am fi putut alerga cu j1uiri spre aflarea ajutorului
mángäierii, prin asezarea adecà ce au fàcut ei de capi-
chehaieli Greci, atát la toate serhaturile turcesti càte snit
amàndoao märginile si in Tarigrad lling'd
Devletul turcesc, i prin rudele lor de acolo, cum si prin mi-
nistrii Portii, pe carii îi inclAstula cu prisos din jafurile ce
lua din tail i Ii avea uniti la toate vointele lor. i cu insotiri
de Greci ca OrriAntence, prin puternicile mijlociri ale dorn-
nilor i cu intemeiere de tot felul de averi, acareturi i mosii
ce dobàndea in silnicie, cugeta cu vreme sà surpe din fiinta
lor pà toti pämäntenii i s'" rAnittie ei desàvàrsit stkAni pä-
mAntului tàrii, numindu-o Noao Grechie. Care aceastä a
lor vräjmasä cugetare veacul acesta de acum au arritat-o
in faptà.
Nu s'an multàmit numai cu at'At, ci, ca s'ä-s acopere urmele
s6 arate cà ei s'Ant credinciosi ai Portii, de multe ori,
en chipurile lor cele räzvegitoare, au adus pà Poarta Otho-
maniceaseä la bAnuieli i turbedri asupra nevinovatului norod
al Orii, osebit ea' dobändiserà insus ei deplinä putere sà." pe-
depseaseä cu fddicarea vietii i averii 136 oricine din Omän-
teni interesurile lor ar fi cerut de trebuintà sà-1 invinov5-
teased ; unul ca acela ticAlos pàmäntean judecatà nu avea,
vina nu i sä cerceta, ci indatà ce domnul fàcea aràtare pentru
clAnsui, oricum ar fi voit, sultanul Ii hotka vina lui i da fer-
man ca sà-1 omoare. Poarta Othornaniceasc5, i de intelegea

121

www.digibuc.ro
 EMIL VtRTOSU

ce sä urma de Greci in tara noasträ, dar, avtmdu-ne

ca 1)6 niste gheauri, socotea cà este cu cuviintä si de mare
trebuintil cAt de tare sä fim inpilati supt jugul tiranii.
ministrii cei de längil sultanul, indAstuTändu-sä apururea de
bani ce lua dela domni greci, tcate ale lor le fkea bune si
drepte, mimai ca sä urmeze acest negotu ce fkea cu
spre särkiia si stingerea neamului nostru.
Proniia dumnezeiascä, insà, nu s'au deptirtat cu totul um-
brirea sa de asupra acestii nevinovate tari, ci grAind la pra-
voslavnica si milostiva inimä a prea puternicii înpràii ro-
sesti, au adus-o la filotimiia slavei sale, de au luat supt a sa
puternicà protectie aceste doao pravoslavnice si mutt pà-
timae täri, Moldaviia si Valahiia, incA din zilele prea marei,
prea slävitei si prea fericitei, nebiruitei inOrResii Ecate-
rinii a II, ce au fost prea dornicä mumä a tuturor pravos-
lavnicilor crestini (dela al ckiia prea puternic bratu inc51
acum vräjmasul crestinätätii simte ranele in spinare),
intkind odihna, privileghiurile si toate obiceiurile lor cu le-
atura ce au fäcut la Cainargic in leat 1774, cu Poarta Otho-
maniceasa Dar aceastä legäturä au tras-o Grecii numai
spre al lor folos, tot prin acela§ al lor negotu ce fäcea cu mi-
nistrii Portii, mai värtos indoindu-I din at au fost, iar noi,
ticboii rácuitori ai acestor doao täri, mai cu asupriä am fost
prAdati si in multe chipuri jäfuiti, inbogätindu-sti cu totii
din nevinovatul sänge al norodului si indästuländ si pti cei
din Tarigrad, pentru ale lor interesuri. De multe ori-pravos-
lavnica inpkätie roseascti, filotimisindu-sä asupra protectii
sale si asupra slavei märirii sale, cu armele in mänä si cu
vksare de sänge a nebiruitelor sale ostiri s'au nevoit de au
Intärit acele legáturi din Cainargic cu alte legáturi, in urmä
Incä si cu oare§care adaos, numai ca sä intemeieze nebän-
tuirea si linistita petrecere cu toatä dreptatea a norodului
acestor doao täri. Dar duhul cel neastárnpärat si hrápitor
al Grecilor toate aceste osteneli le-au arätat zadarnice, pentrucA
ei si mai cu asuprä au arRat tiranie asupra noasteä, cum-
päeänd domniile dela Poarta Othomaniceascä, cu mari si
groaznice sume de bani, si pä noi de tot ne-au inpilat voin-

122

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NO1

telor lor si in multe chipuri ne-au prgdat ; Ong si cinurile

si mansupurile toate, ce sä da mai nainte dupg cuviintg si
dupg vrednicii, i slujbe credincioase ale tgrii, le vindea toate
pe bani, Ong la cel mai mic !
Anul acesta 1821 au socotit cà va fi epohi a lor, adecá
vremea cea indemgnatecg spre sgvärsirea celor ce sg vede
di din vechime au cugetat neastgmpgratul lor duh. Fricurg
o epohi de tot urgtg, si lui Dumnezeu si tuturor nearnurilor,
de au rgsunat in toatg Evropa. Dar incg Ong a nu sil in-
temeia bine in ngdejdile Mr spre sgvgrsirea lucrárilor celor
mari ce au izvodit in ggndul Mr, sg atgtg aceastá epohi din
Mihai Vodg Sutul, domnul Moldavii, la Fevruarie trecut.
Ingltarg simeal neamuluilor, zugrävind integnsa inchipuirea
lui Finix, ca sg arate cg cu minune ciudatg aleargg spre in-
vierea neamului Mr, si incepurg nu dela Dumnezeu, de unde
i§ face inceperile Ong si limbile cele pgggne, ci din fapte
nelegiuite, dupg näravul lor, si numai in doao luni, fgrg nici
o milostivire, golirg toatg obstea norodului acestor doao tári
de toatá averea, de dobitoace si de toatà hrana lor, rgsipind
cu multg jale pg fii patrii in tgri streine, pá vreme de iarng,
cu copii mici, cu mare lipsg si cu toatá ticillosiia, incgt multi
s'au primejduit si viiata din mäinile acestor ngprasnici tgl-
hari si din iutimea vremii in care li s'au intgmplat fuga, rig-
pustindu-s casele cu tot ce au avut. Nu s'au sfiit nici de dum-
nezeiestile lgcasuri, a nu le despuia de sfintele odoarg, argin-
turi dupá sfintele icoane, scule si cu un cuvgnt toatg averea,
luAnd si sume de bani cu mare sglnicie atgt dela tgrani, cu
nume de birpg cgt au putut rupecgt si dela toatg tagma
preoteascg si igumenii mgngstirilor, ca sg-i cheltuiascg in
sgvgrsirea scoposului lor cel mare, ce era insemnat in simea
lor. Din tot felul de dobitoace si zahirele au rgdicat cu cgr-
durile, de au vgndut peste granitg si s'au fgcuL pricing a infra
si ostirile turcesti in targ, spre izgonirea lor, care ostiri si
acum stau pg loc cu nesuferite supgrgri egtrg ticglosii lg-
cuitori.

1 Emicxfac =-. stindard.

123

www.digibuc.ro
 EMIL vtaTos'q

Aceasta este jalnica stare In care au adus tara noasträ,

cu nepovestità sälbätkie, vräjmasii si nemilostivii Greci !
Aceasta este räsplätirea ce au fAcut patrii noastre, care in
surnä de atätea ani i-au hränit si i-au inbogätit cu sängele
ticälosilor läcuitori 1 Poate c5. tärile streine nu vor fi luat
deplinä stiintä de patimile noastre, ce am cercat in zilele
domnilor de acest neam vrAjmas si nesätios, sau, si de vor
fi auzit, nu vor fi crezut. Iar acum, intr'aceastä Infricosatä
credem fàrà indoialà cä s va fi indästulat toatä lumea
de adevär, cäci tara noasträ sä aflä in vederea tuturor de
tot prädatä si golitä, de nu-§ va putea veni in stare multi ani !
Dar noi, avändu-ne toatä nädejdea la mila marelui Dum-
nezeu, celui ce zdrobeste cursele vrAjmasilor, si la fireasca
dreptate si nemärginita milostivire a marelui monarhu al
Rosii, puternicului protector al ticäloasei patrii noastre, cre-
dem, färti indoialä, cä nu vom fi trecuti cu vederea si näpustiti
inteaceastä mare ticälosie, ci aceastä epohi, a scArbelor celor
cumplite si a aznädäjduirii, sä va preface In epohi de deplinä
si statornicä blicurie, rädicAndu-sä din mijloc toate hiiarAle
sillbatEce, ce in diiastimä de atätea ani ne-au supt sängele
si a cum ne-au adus peirea cea desävärsit, depärtändu-sä
cu totul, de acum inainte In veci, toti Grecii, pära si cei ce
sá aflä Insotiti cu pämäntence, de toatà politiceasca slujbA
In tara noastràpänä la cea mai micä, ca nu cumva§ dupà
vremi, cu neastämpArarea duhurilor lor si cu firestile lor
intrigi si läcomii, sä ne depärteze si sä ne lipseascä de päinea
noastrà !
De aceia, asternändu-ne la pämänt genuchele noastre, cu
izvor de lacrämi ne rugärri milostivirii prea puternicii inpä-
rätii rosesti, aducä aininte de ticäloasa noasträ patrie
si de acest nevinovat norod, pe carele a cea prea norocità,
prea puternicA, prea fericità si pururea pomenità inpärä-
teasà, maica crestinilor, sfärämänd capul sälbatecului si ve-
ninatului balaur, au binevoit de 1-au pus supt adäpostirea
arepilor rosesti si In urrnä, dupävremi, s'au mai värsat atäta
sänge al nebiruitelor ostiri ale Rosii, numai ca sä sä aducä
norocirea si temeinica bunä petrecere inteaceastä ! Sd

124

www.digibuc.ro
 1821 - DATE 81 PAPTE NOI

nu sA indure de noi, toatA plinirea pAmilntenilor, ce alergAm

cu mare nAdejde la aceastA tare sprijinire, ci, cAutAnd cu
ochiul cel milostiv hi suspinurile i jalnicile glasuri, ce din
adäncul inimii înat toatA ob§tea, sä binevoiascä a ne as-
culta *i a ne intAri cu statornicie vecinicA aceste drepte cereri
ale noastre, ce cu totii de obste am socotit, am chibzuit
am gAsit cà sänt folositoare la o dreaptA §i linA oblAduire,
prin care sA poate aduce norocirea i buna petrecere in tot
pämAntul nostru, cu multämirea i priimirea a toatA ob§tea :
I. SA sA intemeieze de acum inainte iarA§ hotarul cel vechiu
al %Aril noastre despre Tara TurceascA, adecä jumAtate apa
Dunkii sä fie nestrAmutat §i vecinic hotar despArtitor intre
Tara Romäneascä i intre Tara TurceascA, slobozindu-sA
toate mo§iile boiere§ti §i mAnAstire§ti, inpreunri cu toti cre§
tinii ce sA aflA lkuind pà acel pAmAnt, fArà osebire. Iar Turcii
pAzitorii cetAtilor i fameliile turce§ti, cu ale lor drepte lu-
cruri, sä treacä peste DunAre In Tara TurceascA, rAmAind
acele cetäti BrAila, Giurgiul §i Turnul intregi i nevätAmate
in stApAnirea tkii noastre, fiindcA nu cu cheltuialà din haz-
neaoa Inpkatii othomanice§ti s'au zidit, ci cu sudorile
ostenelile Tärii RomAne§ti, cu mare siluire, i s'au zidit §i
de multe ori s'au prefkut §i din vreme in vreme s'au dues
§i cu tot felul de zahirele s'au umplut din tarA !
II. Cerem pA deplin, in puterea legAturilor tractaturilor
ce s'au Mcut la Cainargic in leat 1774, ca sä avem toate acele
folosinte de care ne inpArtä§am in vremea inpAratului otho-
manicese Sultan Mehmet al patrulea, la leat 1641, cAnd
in Valahiia domnea Mateiu VodA Basaraba, adecA pAnä a
nu intra patriia noastrà supt jugul oblAduirii Grecilor,
sä nu fie indatoratä tara la mai multà rAspundere, nici mAcar
la cel mai mic §i putin lucru, cu nici un fel de pricinA, fkA
numai la aceia ce sà coprinde in leaturile cele vechi ale tkii.
III. Negotul sä." ne fie slobod, adecA din tot venitul ce ago-
nisim din pAmAntul nostru i din dobitoacele noastre §i din
alte mijloace de lucrki ce ne-am putea indemäna, sä nu
fim popriti de nimeni a scoate peste granite, in orice parte
vom putea gäsi folosul aliveriului nostru, ca cu acest mijloc

125

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSEr

0 0 poatd ajutora patriia noastrà si a veni in stare bung,

dupä cum 0 urmea0 la toate tärile, de sä chivernisese si
sä folosesc prin mijlocirea slobodului negotu.
IV. sa putem deschide fabrice de orice fel de mestesug
si 0 ne negutätorim cu cele ce vor esi din lucrarea lor.
V. Sä deschidem &Ate metale va da pämäntul nostru, sä
le luerdm si srt 0 foloseased tara prin negotul lor slobod.
VI. Dregritoriile cele dupä cuviintä ale obläcluirii tärii
si stärile de orice treaptä sä sä dea pämäntenilor. Iar Grecii
cei säläsluitori in lard% prin cuväntul cä 0 aflä insotiti cu
pämrmtence, 0 nu aibä inpärtäsire de privileghiurile ce sä
cuvin pämäntenilor si, cu un cuvänt, 0 nu fie primiti in veci
la nici un fel de dregritorie politiceascä, Mdcar cgt de micii,
nici 0 aibä privileghiurile ce srt cuvin celor ce au dregätorii
si cinuri.
VII. Cinurile 0 le dobändeascrt fiescare pämäntean dupá
credincioascle slujbe si vrednicii cu care sil vor aräta, eärora
sä li 0 canoniseascrt si privileghiul scutelnicilor, ce dintru
inceput I-au avut. Iar boerii greci, dupä tot euväntul drept,
sä nu fie inpärttisiti nici de acest privileghiu al scutelnicilor,
6.16 nu in haru sau frträ cuvänt au dobändit pämäntenii din
vechime privileghiul de scutelnici, ci cäci era desävärsit
stäpänitori de ocini de mosie, cu toti läcuitorii dupä dänsele,
si slobozindu-i din acea robie, ca sä fie dajnici ai vistierii
tärii, ca un chip de räsplätire acestii pagube si pentru iubirea
de oameni cäci i-au slobozit, li s'au dat acest privileghiu 0
aibil scutelnici.
VIII. Poslusnici din vechime au avut pämäntenii pe la
mosii, ca niste lucrätori de cele trebuincioase caselor boieresti,
din pricinä cä intämpinil trebuintele läcuitorilor cu cele ce
le sänt de hranii, adecä locuri de sernänäturi, livezi de fän,
izlazuri pentru päsunea vitelor, lemne de foc si de fäcutul
namestiilor lor, si altele trebuincioase. Si acest privileghiu
fiind al pämäntenilor, streinii nu au a sä inpärtäsi de dänsul,
cätus de putin.
IX. Toatä tagma boiereased, adecil criti &ant cinstiti eu
cinuri si cäli sà vor mai cinsti, dupd vremi, dupä credincioase

126

www.digibuc.ro
 1821 DATE $1 FAPTE NOI

si vrednicile lor slujbe, Ong la cel mai mic cinu, O. fie scutiti
de vamg, dijmkit, oierit, pogongrit, tutunkit si orice alt
rusumat, drepte bucatele lor sg nu sg supere, dupg cum au
fost din vechime. Asemenea sg fie scutite si vgduvele si copiii
rgposatilorce au slujit i s'au cinstit cu cinuriavänd si ju-
mgtate scutelnici din suma ce au avut mortul, dupg cinul
sgu, dupg vechiul obiceiu.
X. Slujba vingriciului sg lipseascg cu totul, fiindcg la
aceastá slujbg mate chipuri de nedreptgti s'au urmat, iar
mai Nrktos cu mgsurrttorile cele strambe si cu alte multe
nesuferite supgrgri ce Rim. tahsildarii 1 si slujbasii vingriceri,
cum si dreggtorii judetelor, trecilnd cu vederea jafurile, si
cu nici un fel de chip n'au stkut putintg sg sg facg indreptare
si sg sg prizeaseg dreptatea. De aceia, de trebuintg este sg.
sg stearg g. de tot aceastri slujbg dintre rusumaturile tkii,
si in locul vingriciului sg sä asaze pogonkit, adecil mäsurgndu-
sá toate viile tgrii in pogoane, insg ale celor ce nu au privileghiu
de scutealg, &á sg canoniseaseg un pretu hotärgt, eäte cgt au
sg plgteaseg stgpgnii viilor de fiescare pogon cu rod integnsul.
XI. Ponturile vtimii, si mai vgrtos tarifa, sg sri indrepteze
precgt sg va putea mai cu deslusire si cu dreptate, spre folosul
tärii, fiind multe din ponturi intunecoase, din care sä dá
pricing de asupriri, ngpriAuiri si de necurmate judecriti, sá
záticneste si folosul negotului si al tärii. De aceia, sg sä puie
toatá silinta ea sg. sii alcrituiascg ponturi deslusite si cu drep-
tate, de vreme ce acest rusumat este din cele mai intgi ale
tgrii si dui:4 cum este stiut, cg toate Virile cu Ng-1mile sg folo-
sesc ; insg vamesi oameni streini sil nu sii orrinduiascg nici-
decum, ci numai pgmánteni, insg ,,,,i prungntenii sg fie popriti
a nu sg intovrirgsi cu oameni streini la aceastg slujbg.
XII. Rusumaturile tkii, adecg vgmile, ocnele, dijmgritul,
oieritul, pogongritul si orice alt rusumat, striggndu-sg. la
cochi-vechiu 2 spre vrtnzare, sg sg dea la boerii pgmgriteni, si
aceiia, fricrind al doilea vAnzare, dupá obiceiu, sg fie datori

1 Taxidar --- eel ce aduna Cute, perceptor.

2 Licitatte.

127

www.digibuc.ro
 EMIL V/RTOSLI

a le da iarä la pámânteni ; iar la streini nicidecum, nici odi-

nioará, cu nici un fel de pricinuire sà nu sá dea.
XIII. Vinurile si rachiurile din Tara Turceascá sä fie po-
prite a nu intra nicidecum in Tara Románeascá, ca sá sà
treacá vinul i rachiul tárii, pentrucá domnii greci i aceastá
pagubá fâcea trii, dánd voie vinului i rachiului strein de
intra in tara noastrâ i scádea pretul celui de pámánt, sau
rámtinea nevándut ; nici sá fie slobod vinul i rachiul strein
srt treacá pán Tara Románeascá, cu cuvánt cA-1 duce In altá
tará, fiinded demulte ori, cu aceastá pricinuire cá-1 duc aiurea,
l-au vändut aici in tara.
XIV. Sarea ce ese an ocnele tárii i sà vinde in Tara Tur-
ceascg, de vreme ce s págubeste visteriia de cästigul ce avea
din rusumatul vináriciului, care rusumat s'au hotärät sâ
lipseascá cu totul, sá stt hotsárascá a SA vinde peste Dunáre
ocaoa de sare po parale saisprezece, care pretu socotim a fi
drept, de vreme ce in vecinátate vedem cri sâ vinde sarea
pámántului de acolo cu Ir doit pretu, i chiiar la ai lor läcui-
tori i supusi. De aceia, cu cuviintä este ca i patriia noastrà
sA sâ foloseascá cu oaresce din matahul sáu1; care sare sco-
borändu-s6 la schelile Dunárii, ph' pämäntul tárii, sávie mu-.
sterii sri o cumpere cu bani pesin.
XV. Merticile de sare, fiind i acestea un privileghiu vechiu
de ale tarii, sà" sá urmeze si de acum inainte a srt da la toti
cei ce s'au cinstit i srt vor cinsti cu cinuri, pänä la cel mai
mic, i la václuvele lor, dupti starea cinurilor, andu-li-sá
obicinuitele eävase, cu trei luni mai nainte de incheierea anu-
lui ocnelor, ca sá aibá vreme fiescare sà-s ia sarea dela gura
ocnii. i cei ce iau acest mertic, de nu le va fi de trebuintri
sarea, sà* fie slobozi a o vinde oriunde vor voi i vor putea.
XVI. Ludele tárii sá sri strice, fiind i aceasta o pricinâ
de necurmate jafuri i máncátorii, cáci multi din lácuitori
sâ apára si multi sri näpästuia, cázánd toatâ greotatea pá cei
slabi i neputinciosi, si mai vârtos pri satele care nu avea
norocire sri fie supt apárarea celor mari i celor In putere

1 Produsul local al ¡Aril.

128

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 l'APTE NOI

cu toate as'äzkn`ánturile ce dupà vremi s'au fkut ca sä" in-

tocmeascä o bunä cump'änire, n'au stätut putintä sä cerce
lilcuitorii cei inpovärati usurinfá, ci acele as'äzàmànturi nsás-
cändu-sä din casa räcomii a domnilor, sä fäcea o pricinä de
cgstig si acelor ofänduiti as'äzämä'ntari si celor ce ii oränduia ;
precum si indreptärile ce ra.cea dregAtorii judetelor, intre carii
era cei mai multi Greci, n'au fast indreptäri, ci la unii ap'äräri
pentru al lor in parte folos sau hanruri, si la altii inpo-
väeäri. De aceia dar, stric'ändu-s6 ludele, O. sä hotärascd
de acum inainte ce are sä präteaseà la visteriia tärii fiescare
räcuitor, in trei sfári de oameni.
XVII. Sà sä faeä o intocmire de pravird pentru veniturile
mosiilor, in care sà sä adune toate obiceiurile p5mAntu1ui.
*i cu toate ct au fost legiuit ca rácuitorii sä faca clac5. la std.-.
pänul mosii, cà'te doaosprezece zile pä anti fiescare, dar din
pricina läcomii cererilor domnilor, nepufänd ticàlosii llicuitori
a birui rä'spunderile, sfäp'änii mosiilor eämänea tot in urmil,
incät nici de aceastà clach nu sä folosea p5. deplin. Iar acum,
fiindcà ludele lipsesc ce era toat'ä pricina Inpovnlrii si
säräcii lor si ei dobändesc de obste multà usurintä la ils-
punderea dàjdiilor, cu cuviintä eFte sä" dobändeaseä stäpánii
mosiilor acest dreptu al Ornäntului, intocmai dupä cum sä
urma In zilele vechi, adea ale doaozeci si patru de zile pä
anu de fiescare läcuitor al mosii, ce vine ate doao zile pä
ludä.
XVIII. Pentru verice alte politicesti lucruri folositoare
patrii atàt la ale bunei oblàduiri cu räpaosul si odihna I'd-
cuitorilor, ea si la sporirea norocirii si inbunätätirii psämä'n-
tului vor fi de trebuintä a F5 pune In lucrare, cum si pentru
infeänarea rtiotätilor, noi p'ämäntenii sä* avem deplinä putere
a le chibzui cu sfat de obste si a le legiui cum s'd s'à urrneze.
XIX. Pentru streinii ati sà aflà acum cu sUdsluirea in
pänfäntul Tärii Romänesti, si cAti vor mai veni spre säräs-
luire, ori case ale lor fäcànd, sau cu chirie skänd, pentru toti
acestiia sä sä hofärascä* ca, ati dintränsii vor fi negutätori,
aceiia ed sà lege la cumpaniia neguOtoreascä a päm'antenilor,
pAzind Intru toate obiceiurile si canoanele negutätoresti, dup'd

9 129

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

cum sant intocmite i legiuite aici in pgingntul tgrii, su-

puindu-sg intru toate la stäpänirea pgmAntului intocmai ca
pgingntenii, färg osebire. Cíti vor fi cu mestesug, sg sg asaze
la esnaful acelui mestesug ce-1 stie, cu toan ascultarea si
supunerea iaegs ca i pgm'äntenii intocmai, supt canoanele
OHL Cgti nu vor fi negutgtori, nici vor sti vreun mestesug,
ci sg. vor hrgni cu mginile, aceiia s sg asaze in dajdie, de
rgnd cu pämäntenii birnici. Iar intealt chip streinii sg nu
fie priimiti, ci s s scoatg afarg din targ, a sg duce inapoi
la Çàrile lor de unde sä vor fi trggänd.
XX. Párintii arhierei ai eparhiilor nrii, adicg pärintele
mitropolitul si pgrintii episcopi, sg-s aibg venitul epitra-
hilului slobod, sg facg ce vor voi cu dänsul, i cheltuiala mesii
cea dupg ctiviintg sg li sg dea din veniturile casii mitropolii
sau episcopiilor ; sg-s aibg i oränduita leafg pentru &Ad Out
sgzgtori la divan, in theoriia pricinilor politiceti, i la alte
sfaturi i indreptgri pentru folosul obtii. Protopopiile jude-
telor sà sg dea, färg rusfet, la oameni cuviosi, vrednici i in-
vgtati la ale bisericii, iar celelalte venituri toate, ant din
cele canonisite dgjdii ale preotilor, eat si din cele ce sg adung
dupg moiile i acareturile mitropolii sau episcopiilor, strAn-
gändu-sä páng la un ban si scotgndu-sg mai intgi trebuin-
cioasele cheltueli ale tacgmului bisericii i altor trebuinciosi
oameni ce vor fi in slujba casii mitropolii i episcopiilor,
prisosul sg sä ia la visteriia tgrii, ca dintr'acela sg sá chel-
tuiascg iargs la acareturile mitropolii i episcopiilor, cAnd
cu vreme sg vor strica din vechime sau din vreo neapäran
intämplare i ce va mai prisosi sg sg cheltuiascg la alte fo-
losuri obstesti.
XXI. Toti igumenii mänästirilor, i celor pämäntenesti
celor streine, sä fie cu simbrie orgnduitg pri anu, care ei
sg fie ingrijitori numai pentru slujbele bisericii ; asijderea
sä sg orgnduiascg simbrii i la doi preoti, un diiacon, doi
cAntgreti i un paracliser de fiescare ingnästire. Máncarea
tuturor acestora sg le fie oränduitä din venitul casii mg-
nästirii, iar peste celelalte venituri toate sg oränduiascg
obläduirea pgmäntului iconomi mireni, oameni cinstiti, cre-

130

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

dincio§i, cu frica lui Dumnezeu, oränduindu-1i-s5. §i Mr sim-

brii. Ace§ti iconomi, strángänd toate veniturile m'änästirilor,
sä le räspunz5 la vistieriia tärii, din care scofändu-sä mai
întäi embatichiul cel ofänduit, sà-1 edspunz6 la m'änästirile
unde sànt Inchinate fierare mänàstire, §i cu prisosul sä sà
urmeze întocmai dupà cum s'au zis mai sus pentru eparhii.
XII. Jàluirea àrii sà fie de acum inainte slobodä, ca sà
ne putem aràta päsurile §i nevoile noastre ce ni s'" vor In-
tämpla, sä dobnidim m'drignere de îndreptare. Iar nu
dupà cum s'au urmat Odd acum, de ne sfàfäma unghile
cele sälbatece ale läcomii cu u§ile Inchis- §i nu era putintä
auzil tänguirea glasului nostru, afarsd, la nici o parte
de Mc.
XIII. Fiindcà domnii de acum înainte lipsesc, §i tara au
scApat de a fi supus6 supt tiraniia vointei unui orn strein
§i lacom, ce avea canon §i pravilà numai sloboa vointa sa,
cerem, cu genuche plecate la p'dmi:int, dela iubirea de drep-
tate a prea puternicului rnonarh al Rosii, sä sà intAreased
§i cea mai jos arätatà intocmire a otcàrmuirii tàrii, atät a-
supra divanului ce inchipuie§te domniia i cea desgvdr§it
stäpànire arn'ändurora Valahiilor, §i cei mari §i cei mici, c'dt
asupra vistierii, ce este casa ob§tii, unde s'à adun'à toate
veniturile tärii. Aceastà reformA a otcsdrmuirii, chibzuindu-o
noi a fi cea rnai folositoare la toatà ob§tea patriii noastre,
cu priimirea tuturor o arätàm Intocmità intr'acesta chipu :

Reforma divanului §i a toatei tagmei politice§ti.

Divanul cel dinitii, ce are toatà puterea sàvàr§itoare §i

toatà stäpänirea peste tot p'ämä'ntul i norodul Valahiilor
amändurora, sà fie intocmit de mitropolitul tArii, cu doi epis-
copi, Buzgu i Arge§iu, §i de patru boeri din cei mari, ce nu
sà vor afla In mansupurP, §i de un nomicos. 2 La acest divan
s'' fie supus un director al cantelarii, cu bunà §tiintä, carele
1 Slujbe.
2 Jurist, legist.

131

www.digibuc.ro
 E31IL VLUTOSII

sá fie neschimbat In cátá vreme s va purta eu slulbà vred-

nic i credincioasá, i supt ascultarea lui sá fie patru logo-
feti de tainä, un perivocic i cu bunä stiintä de a scrie si a Val-
máci in alte limbi streine, un condicar pentru pástrarea con-
dicilor i Ifártiilor divanului i pentru alte trebi obicinuite
ce privesc la aceastá slujb6, alt condicar al rálbilor, i tre-
buinciosii scriitori.
Acest divan dintái sá aibá toatá puterea a lua socoteala
eparhiilor din amándoao Valahiile i tuturor mánástirilor de
obste, i celor de pámánt i celor streine, i, din venituri,
scotänd mai fan dreptele cheltuieli, prisosul s s ia la
vistieriia rii, unnándu-s6 Intocmai dupá cum la cap XX
si XXI s'au zis.
Divanul de al doilea, intocmit de vel ban, vel dvornec
de tara de sus, vel dvornec de tara de jos, vel dvornec al
obstirilor, vel logofát de obiceiuri i trei din velitii boieri
cei mazáli. La acest divan sà fie supus iarás un logofát, ce
sä numeste al velitilor, cu buná stiinp i neschimbat fn &Atà
vreme I va pázi datoriia sa cu credintá i vrednicie, un con-
dicar, i trebuinciosii scriitori. Acest divan, pentru toate
pricinile de judecgi ce theoriseste, aratá cu anafora inscris
la Divanul cel dintái si de acolo is§ iau pricinile Intárire, ori
cu Infátisare prin apelatie, sau fkä Infälisare and sá mul-
támesc amándoao prigonitele párti i dau Inscris adeve-
rintä de multämire, prin adeverirea oránduitului zapciu, supt
iscálitura sa.
Logofetii cei mari de tam de sus si de jos, ce sá vor ofändui
halea, sá-s aibá mansupurile lor, cáutánd toate pricinile
ate privesc la aceste dregátorii i cáte prin buiurdizmá sá
oránduesc dela Divanul dintái, cátrá carele au sá arate cu
anafora, ca sä sä dea hotkke, avänd supt ascultarea lor
pá doi vtori logofeti, doi treti logofeti, condicarul divanului
saisprezece logofeti scriitori ai rándului ; sase zapcii ai
divanului cu slujitorii lor cei obicinuiti, carii scot pricinile
de judecatá atät la departamenturi si la Divanul de al
Tlinaci.

132

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

doilea, cät §i la Divanul cel dintäi, i dupä hotäräre fac

inplinire.
Departamentul logofelii pricinilor streine. Acest departa-
ment este intocmit de vel logofät halea al ace§tii numiri
§i de doi boeri de a dooa sau a treia stare. Cautà pricinile
streinilor suditi ce au cu pämäntenii, dupä jJbi1e ce vor
da ori o parte sau alta car% IntAiul Divan §i dupä buiur-
dizma ce sä face In dosul jlbii dal% acest departament,
§i de aici cel nemultämit ese cu apelatie la Divanu cel dintäi,
spre infäti§are, §i de acolo sä dä. hotärärea.
Doao departamenturi, insa unul de optu boeri §i altul
qapte, de a doao §i a treia stare, cu obicinuitii lor scrii-
tori, care sä caute pricini de judecäti politice§ti, prin infä-
ti§area zapciilor cu buiurdizma divanului §i sà arate cu ana-
fora care divan.
Un departarnent al criminalului, de patru boeri asemenea,
i un nomicos, cu obicinuitii logofeti §i cu zapcii armä§ä§ti,
care sä caute cu luare aminte i cu scumpä cercetare toate
pricinile criminale §i, cu anafora, in care sä sä puie i ponturi
din pravilà, sä arate la IntAiul Divan, ca sà sä dea ho-
täräre.
Un departament de trei boeri asemenea, cu numire De-
partamentul Inpticiuirilor. La acest departament sä
ti§eze zapcii orice judecäti vor e§i din cercetarea celorlalte
departamenturi, neodihnite pärtile amändoao, §i dupà ce
vor face theoriia pricinii, sä sä sileaseä a-i inpäciui. Iar ne-
putändu-i Invoi, sä alatuiasc6 cea dupä cuviintä apelatie,
pä care sä o adevereze in dos, spre §tiintä ea' au trecut prin
theoriia sa.
Un departament al holdrniciilor. Fiindcä crisologhiile mo-
§iilor sänt multe i pricini grele, unde face trebuintä a sä.
ceti §i a sä cerceta sumä de felurimi de härtii, §i dinteaceastä
pricinä sä dà zAticnire celorlalte judecnorii a sä inlesni la
theoriia celorlalte chipuri de crisologhii politicqti, de tre-
buintä este a sà a§äza acest departament de patru boieri

Pricini, procese,

133

www.digibuc.ro
 EMIL N IRTOSU

de starea a doao sau a treia, din cei mai cu dep1in5 $iintil

si praxis de hotàrnicii, inpreunä cu un inginer si cu obici-
nuitii scriitori, carii, cu buiurdizma divanului, sä cerceteze nu-
mai pricini de hotArnicii si s5." arate cu anafora.

Reforma vistierii.

Vistieriia fiind pung5. a Värii, unde sà adunä toate veni-

turile 136 seama si folosul obstii p'äm'Antenilor, domnii greci
o Meuse pung6 a lor, si peste aceastä pungä avea oränduit
IA unul din boerii pärn'änteni, cu numire de vel vistier, supus
cu totul vointei domnilor, avänd si osebit casier grec, cre-
dincios al lor, si, din d'aldiile si oränduielile ce sä scotea in
toatá tara, dupä slobodä vointa domnilor, banii toti s',1 aduna
la easier si la alti Greci credinciosi ai lor, iar härtiile, adecä
extracturile si socotelile, venea la vistierie si vistieriia in-
cheia socotealä cu pecetluituri domnesti oarbe, adecà taleri
a tätea dati la parte stiutä domnii sale ; si acele socoteli, theo-
risindu-le boierii divanului, de nevoie le iscàlea si. le avea
domnii drept senet. I Si färà temere de Dumnezeu si färä a-i
mustra cugetul, lua pá seama lor si venitul rusumaturilor,
ce din vechime era canonisit dreptu al lor, si toatä punga
tArii, din care sà* folosca obstea patrii.
De aceia dar, in lipsa tällià'restii vointe streine, cerem
s6 sä facA indreptare cu folosinta pa trii. Si mai intAi sà" lip-
seascà cit to tul numirea de vel vistier, numindu-s6 de acum
Inainte Comisie a vistierii Wit, un de s6 sri adune atAt ru-
sumaturile, dal si däjdiile si toate veniturile din amändoao
Valahiile, supusá fiind la poruncile Infaliului Divan, si cu
ale aceluia porunci s6 s'd fac5. cheltuelile. Iar socotelile sil le
incheie Divanul de al doilea, sà" le theoriseascà apoi Divanul
dinni si. sri le infäreascà.
La aceastà Comisie a vistierii s'" s'" asaze un boeru din
cei mari cu alti doi inpreunä säzàtori, càutänd toate trebile
vistierii. La acestiia s'd fie supusi si trebuinciosii cinovnici
i :Jint,t = document justificativ.

134

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE Nol

ai vistierii, carii sd numesc calemgii, vi eddied toatd greo-

tatea trebilor vistierii, adecd un same§ asupra socotelilor,
un deputat al tuturor judetelor, carele sd le fie gazdd in vis-
tierie, vi mice intdmpldtoare cercetdri de ispravnici vi alti
cinovnici ce privesc la ale vistierii, sd sd caute de comisarii
vistierii vi de acevti doi, adecd samevul vi deputatul, intru
o gldsuire, raportuind la divan ; un extractor, un logofdt
de bresle, carele sd aibd vi breasla slujitoreascd, un easier
al tuturor lefilor, un logofdt de scutelnici vi posluvnici, un
logofdt de jrilbi, toti acevtiia avdnd vi cdte doi scriitori aju-
tor ; un condicar, vase sarafi vi unul din zapcii divanului,
ce sì i. numevte vrttaf de vistierie carele sd infativeze pd cei
ce cu buiurdizma divanului sd ordnduesc in cercetarea Co-
misii vistierii un perivocic cu vtiintd de limbi streine vi
vaisprezece logofeti scriitori ai rdndului.
La fievcare judet sd sd oränduiascd cdte doi ispravnici,
din carii unul, cel mai vrednic vi cu deplind vtiintd de treabd
vi cu bun cuget, sd fie insdrcinat cu toatd treaba judetului
vi rdspunzdtor la divan vi la vistierie pentru orice, iar celd-
lalt sd-i fie ajutor. Acesta sd-v aleagd same§ al judetului pil
carele va voi vi sd va increde, pentru care are a fi rdspunzdtor.
Acel same§ sd fie pentru stränsul banilor dela zapcii, pentru
extracturi, pentru corespondentd cu vistieriia vi pentru in-
cheierea socotelilor cu zapcii vi cu vistieriia. Ispravnici amAndoi
sil ordnduiascà vi cdte un zapciu la fievcare plasd, din pd-
mdnteni vi din oamenii lor, prin alegere de vrednici vi cre-
dinciovi, vi sd fie ei rdspunzdtori in locul zapciilor pentru
orice urmare inpotrivä vor face. Avijderea sd aibri vi un con-
dicar i un judecdtor pentru pricinile de judecdti, alevi vi ordn-
duiti de logofetiia cea mare, cu crirti la mdnd ale Intdiului
Divan, pentru carii logofetha sd fie rdspunzdtoare. Condi-
carul sd facd anaforale de crisologhii Card divan, sau crirti
de judecatd, vi sà tie corespondenta ispravnicatului cu di-
vanul, cu logofetiia cea mare vi alte pdrti cu care are isprav-
nicatul inclinare.
Acevti ispravnici in toatd. tam &A sd ordnduiascd dupd
alegere, cu cArtile divanului, MT% interes nici mdcar de un

135

www.digibuc.ro
 EXUL VIRTosu

ban, care interes sä urma Ora acum numindu-sä avaet,

filotimon, si cu alte numiri, acoperind faptä de tot necu-
vioasä si pricinuitoare de stingerea tärii, pänä ajunsese in
cea din urmá greceascä epohi la tocmealä de multi bani, si
de aceia sä oränduia in isprävnicii cei mai bogati, iar nu cei
mai vrednici si cu bunä cugetare si iubire de säraci si de patrie.
De aceia sä sä stingä cu totul aceastä numire de avaet, sä nu
sä mai pomeneascä, ci si crind sä va intämpla vreodatä, mäcar
cu cät de putinä dare , sä sä pedepseacä negresit cu sträsnicie,
spre pildà, si cel ce au dat §i cel ce au luat, de verice stare va fi,
f 611 osebire, si sä sä lipseascä si de mansupuri in veci. Iar
ispravnicii sä sä multämeascä pà hotäräta simbrie, din care
sä iasä §i cheltuiala sä'räfii, si pä zeciueli din banii ce vor
inplini, si IA venitul grosuluil, care acest irat din zeciueli si
din grosärit au sä-1 Inpartà la fiescare judet amindoi isprav-
nici deopotrivä fräteste, ca niste tovarosi. Asijderea si zap-
ciilor plisilor sä li sä hotärascä simbrii si sä sä multämeascä
pä acele simbrii si pä zeciuielile dela inplinirile ce vor face,
iar mai mult intinzändu-sä la orice fel de luare, cAt de micä,
sä intoarcä inapoi, sä sä pedepseascä strasnic, spre pildä,
si sä sä lipseascä din slujbA.
Vátasii de plaiuri sä lipseasc6 si sä sä oränduiascA la fie--
care judet ce are plaiuricäte un ispravnic asupra plaiurilor,
tot cu aceia§ stare de dregätorie ca si ceilalti ispravnici :
sä-§ päzeascä granita, sä stringä IA diile, sä judece, sä in-
plineascä, si sä corespondariseascä cu divanul si cu Comisia
vistierii, ca si ceilalti.

Reforma zabitlileului, adeeil a paznicilor, atilt In orapl

Bueure§tilor, eilt 0 afarfi In tot eoprinsul tririi.

Agiia §i spätäriia din vechime au fost zabitii si paznicii

Ora, insä agiia in orasul Bucurestilor si spätäriia in toatà
lätimea tärii Valahiilor amändurora. Aceste doao mansupuri,
domnii greci apururea le da la rudele lor si la credinciosii
1 Vcnitul Inchisorilor = grosArit.

136

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

lor Greci, precum §i armä§iia, §i, pä längá slujitorii cei vechi

ai acestor doao dregkorii, au intocmit längä dän§iiagii §i
spätarii bulucba§ii, oameni streini, arnäuti, cu sumä mare
de arnäuti streini Inarmati, numindu-i neferi, ekora era silitä
tam sä le pläteaseä indästulate lefi, sä le dea §i iamacil, dela
carii iarä§ lua bani. A§ijderea §i domnii au intocmit längä
dän§ii, osebit de slujitorii pämänteni, §i tacäm de pa§i tur-
ce§ti, ce n'au fost In zilele domnilor rumäni, adeeä tufec-
ciba§a, delilba§a, ghionuleraga, eärsärdar (osebit din ati
avea §i beizadelele i ceilalti ministri greci), cu multime de
arnäuti, neferi, §i cu multime de iamaci, toti ace§tiia sätu-
rändu-sä ea lefi din suspinurile tärii. Aga präda tärgul Bu-
cure§tilor §i esnafurile, Mrä sfiialli, cu felurimi de chipuri, cu
gloabe nesuferite §i cu vinä §i MA vinä , negutkorin-
du-sd §i cu cele de hrana ob§tii. Era o mare tieälo§ie la
cel ce din nenorocire cädea in unghile acestui dregkor.
Oricarele din streinii altor täri va fi §äzut In Bucure§ti,
musafir mäcar numai zece zile, va märturisi adevärul acestui
cuvänt.
Spätarul, fäcänd polcovnici §i cäpitani prin judete, oa-
meni streini, arnäuti, luända-le sume mari de bani, präda
lumea cu toatä indräzneala, de era o jalnieä vedere, cki
nu läsa nici mäcar gäinä la up skacului läcuitor, osebit
din ban §i cumplite cazne. 136 ace§ti sälbateci zabiti, pol-
covnici §i eäpitani spätäre§ti, nu putea nimeni sä-i judece,
sä-i cerceteze, sau mkar sä-i intrebe, din dregätorii judetelor,
fiind supt otcärmuirea §i sprijinirea cinstitului spätar, marelui
zabit, celui ce le lua bani de-i oránduia. Multi dinteace§tiia
s'au fäcut §i tälhari, päzind pädurile §i drumurile, despuind
pä trecätori, eälcänd prin satepà unde §tiia sau simtea pä
cäte cineva§ cu banipà multi §i omoränd. Toti ace§ti streini,
arnäuti age§ti §i spätäre§ti, cum §i ai domnilor, §i cei prin
tará räsipiti, au slujit la fuga domnilordupà ce s'au Ina's-
tulat cä§tigänd din sängele säracilor. Si tot ace§tiia in anul
de acum, rädicarä numai in doao luni toatà starea dela toatà

1 Soldati.

137

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

obstea tärii, duprt cum am arätat mai sus, fiind uniti prin
jurämänt cu incepätorii apostasii.
De aceia, herbinte ne rugrim ca tot neamul arnriutesc sä
sä izgoneascä In veci afarà din tara noasträ si sä nu mai fie
priimiti inteacest pämänt, supt nici un fel de numire. Iar
spätäriia si agiia sä s5. strice de tot, asemenea si dvorniciia
politii, si In locul lor sä sä asaze insä in politiia Bucures-
tHor un boer cu numire de pärc51ab al politii, cu sriderea
intre cei mari, carele sä sträng5. dajdiia birnicilor din oras
si sil. o räspunzä la visticrie. Sä srt asaze si politic de un
altu obrazu, carele inpreunä. cu doi judecätori sä caute tre-
bile nizamului politii si pricinile infAmplätoare, sil aibá si
nizamul tuturor esnafurilor si toate esnafurile sä aibri cäte
un staroste intru supunerea politii, päzindu-li-srt si toate
canonisitele obiceiuri ale lor ce le-au avut din vechime.
Tot la politie sä fie supus5 §i Casa lazareturilor.
Pentru paza tärii, iar mai värtos a hotarului si a märginii
despre Tara Turceascä, ca sà nu mai indräzneascä Turcul
a cälca pá pämäntul tärii, cu nici un fel de pricinä (de vreme
ce si negutätoriia din tarä cu totul li sä taie si 4 cumpärä
cu bani pesin dela schelele märginii orice le trebuesc si are
tara de vänzare, viind insä fiescare de dincolo la schele färä
arme, si numai atunci sä fie primit), sä sà alcauiascä militie
de ostasi pämänteni indestui, ca sä poard sprijini si a zà-
därnici mice sglbaticà nävälire, avänd comandirii lor cei
trebuinciosi si artilerii pe la cetäti. Asijderea si la toate va-
durile Dunärii sä aiM tara -Wan' voia a zidi cetriti si a le
Inarma cu toate cele trebuincioase spre aptirare, dup5. orän-
duialà.
Iar pentru alti fricätori de rele, sä fie numai un polcovnic
de poterä si un polcovnic de vänätori, avänd catanele tririi,
carii sà fie datori numai unde sä vor ivi tälhari sä näväleascrt,
cu porunca divanului, a-i sfäräma. Iar dupri alti borfasi prin
taril sà nu fie volnici a sä preumbla, cAci acele pricini sä vor
cäuta de ispravnicii judetelor. Si fiindcä fäcätorii de rele
sau borfasii nu sä pot tinea In relele lor fapte, de nu vor avea
gazde prin sate, care sä le poarte grija pentru ale mäncArii

138

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE

unde ssä aflá ascun*i, *i a le da de *tire cánd umblä poterile

dupä dànii, ispravnicii judetelor sà indatoreze pä lácui-
torii satelor a da prinsoarbi cu chezà*ii, cà in satele lor nu sà
va simti nici o gazdá. Iar dovedindu-sä vreo gazdá la vreun
sat, acel sat sä pláteascá toatá paguba cätà au fäcut
cei inclinati cu acea gazdä i acea gazdá sà sá pedep-
seascä intocmai ca i tälharii.
Dregatoriia armekii sä rámáie in oránduiala ei, insá ar-
ma*ul eel mare sä aibá tot rangul cel din vechirne, iar nu
intre boerii mari. Sá aibá supt ascultarea lui p v Lori i treti
arma i pá zapcii arm44ti, i pá logofetii cei obicinuiti.
Sá scoap judeati la departamentul de criminale, srt sà-
vár*aseä hotárárile divanului, ssä stráng4 birul tiganilor làieti
ai scaunului tárii i sä"-i räspunzá la visterie.

Rilnduiala Valahii cei miei.

La Craiova sá sá apze un boer de cei mari din Bucure*ti,

Mtn Ozátor al divanului de acolo, i episcopu Rämnicului
cinci dintre boeri pämánteni divaniti, ca sà caute pricinile
de judecáti i sá raportuiascà la divanul tärii eel mare din
Bucure*ti, avánd supt ascultare logofetii i zapcii cei obici-
nuiti, i departamentul de patru i de criminale de acolo,
cu logofetii lor, care cäutänd crisologhii politice*ti i engli-
matica 1, sá arate cu anafora la divanul Craiovei, dupá
obiceiu.
Sä sá a*aze in orawl Craiovei un judet al politii, cu osebità
politie i cu toatá oránduiala, precum este *i in Bucure*ti,
i un vitecomandir spre ingrijirea militii cei de paza márginii.
lush' judetul acestui ora* i politiia *i vitecomandir sä fie
adresarisiti la cei din Bucure*ti, carii sà numesc ai tárii.
Toate celelalte dregátorii, i mari i mici, sà sä schimbe
pà fie*care anu, ca sá sá inp`Artä*ascá toti. Iar calemurile
divanului, ale vistierii *i ale divanului Craiovei, cum *i
departamenturile de criminale sä nu sá schimbá niciodatá
'Eyx).72itcatzbç = criminal.

139

www.digibuc.ro
 EMIL vInTos ET

fàrà pricinä doveditä si judecatdfiindc'd cu schimbarea sä

zminteste cursul trebilor.
Lefile tuturor, dupä cuviintä, sä s intocmeascä dela cel
mare pänä la cel mic, ant in Bucuresti &At si in Craiova
in tot coprinsul tärii la cäti sä oränduesc in slujbe, fiescäruia
dupà mansupul i slujba sa, ca sä-s ia seama fiescare de mice
stare va fi i sà creaz5 färä indoialä cà numai in lean.' spän-
zurti toatä slujba i osteneala lui, färä a sä mai pomeni mituire
altà hräpire. Iar carele va indräzni a sä abate la cätus de
putinä luare peste leafa lui, O.' fie negresit, spre pildà, pedepsit
dat In publicA, a nu sä mai inpärtäsi de nici o slujbä in toatà
viiata sa.
Acestea sänt cererile dreptätilor noastre, ce ar putea sä
aducä in bunä. i norocitä stare ticäloasa noasträ patrie, pe
care cu mare nädejde i credintd le asternem la luminatele
picere ale marelui i prea puternicului monarhu al toatei
Rosii, milostivului nostru protector, celui ce tine in mäinile
sale cumpäna dreptätii a toatei Evropei i cu bratul säu
cel tare si nebiruit sfäramä capetele vedjmasilor omenirii
clepärteazd tot duhul neastämpärat i toatä läcomiia ce nä-
väleste asupra dreptätii ! i ca izvor de lacrämi ne rugäm,
toatä obstea Valahii, ca sä binevoiased a ni le asculta si a ni
le întri, ca s- aibà urmarea lor temeinicä in veci ! 1
1 Academia Rorninä, ms. 322, f. 134-140 ; copie. Inceputul acestui me-
moriu, pint' la reforma divanului", C publicat 5i in Iorga (N.), Studiä
documente, XI (1906), p. 190-201, dug o copie din Ardeal. Continuarea e
datti In Filitti (I. C.), Cite-va documente politic' muntene de la 1822 In Ar-
hivele Olteniei, X (1931). Nr. 54-55, p. 247-253. Copia publicatti de noi, pe
lingO o claritate deosebità, prezintä i avantajul de a avea la un loc intreg
.memoriul, nu in fragmente, ca pinä acum. La Academia Romind, ms. 1155
(f. 297-309), format din hirtii ce provin, in parte, de la aga Alexandru Vi-
lara, contine ciorna unui mernoriu (mdmoire) al boerilor munteni, scris gre-
celte 5i adresat Rusiei, In 1822. Scristi de Vilara 5i corectatä amplu de Grigore
Brincoveanu, ciorna a fost utilizatà pe vremuri de Aricescu (prin intermediul
proprietarului de atunci, Cezar Boliac), care a tradus-o i publicat-o (Acte
justificative, p. 187-205), atribuind-o insA numai lui Brincoveanu (ibid.,
p. 205 n.).
In acela5 ms. (1. 268), o scrisoare a lui Alexandru Pini, consulul Rusiei la
I3ucurelti, refugiat apoi la Sibiu, aduce date noi 5i concIudente. Muliumindu-1

140

www.digibuc.ro
 1621 DATE $1 FAPTE

XXXvI
1822
Citiva boeri olteni cer rang boeresc pentru Iordache i Gri-
gorie Otetelisanu, feciori de boeri din Benesti.
Prea nã4a1e doamne,
Cu multä plecäciune instiintäm märii tale pentru doi frati,
anume Iordache i Grigorie Otetelisani, ce dupä mosiia ce
o au le zic ì Benesti, cä sänt feciori de boeri, fii ai räposatului
vtori vistier loan Otetelisanu, carele au murit de sänt acum
peste ani 30, si numitii rämäind copii mici, insärcinati cu
grea datorie pärinteascä i In räspundere de zestri la trei
fete surori ale dumnealor, iar periusiia casii pärintesti toatà
pentru o scrisoare din 1/13 Martie 1822, precum i pentru la pièce annexée",
Pini fi scrie lui Vilara, la 20 Martie (1 Aprilie) acelas an : je l'ai parcouru
[memoriul, la piècer avec d'autant plus de plaisir que j' g ai trouvé des apperçus
sur diverses dispositions aussi sages que judicieuses qui, si les circonstances
permettaient de les mettre en pratique, ne manqueraient pas de produire des
resultats salutaires. L'esprit qui a preside a ce travail, j'ose vous l'assurer, mon-
sieur, sera toujours une preuve honorable des sentimens qui vous animent pour
le bien de votre partie". Credem cd e vorba de memoriul dat de Aricescu,
aflat mai departe, In ciornA, i pe care, atribuindu-1 definitiv lui Alexandru
Vilara, 11 vom denumi de acum memoriul Vilara", cu toate cà anumite
articole au suferit o redactare noud din pana lui Grigore Brincoveanu.
Tot aici, f. 279, 281, slut doud liste de arhiereii si boeril cari au semnat
In rugdciunea cdtre Curte i In scrisoarea rugAtoare trimisd lui M. Pini",
Jatä acesti semnatari Mitropolitul Dionisie, Galaction al Rimnicului, Ghe-
rasim al Buzdului, Ilarion al Argesului ; vornicii Grigore Bdleanu, Constantin
Samurcas, Gheorghe SIdtineanu, Teodor Vdcdrescu, Alexandru Ghica, Nicolae
Vdcdrescu, Mihalache Cornescu, Nicolache Ghica ; logofetii : Constantin Go-
lescu, Iancu Vdcdrescu, Constantin Rasti, Dimitrie Hrisoscoleu, Manolache
1361eanu, Joan Fälcoianu ; hatman Nicolae Mavru ; agd : Nicolae Filipescu,
Mihail Ghica, Gheorhhe Florescu, Constantin Cornescu, Alexandru Vilara,
Constantin Cantacuzino, Manolache Florescu ; comis Alecu Ghica ; cdminari :
Dimitrie Ghica, Joan Cocordscu, Alexandru Filipescu, Constantin Ghica,
Joan Golescu, loan Ghica, loan Filipescu, Pand BAbeanu ; paharnici : loan
Ralet, Nico]ae lidlAceann ; sluger Grigore Obedeanu.
AdAugdm l pe vornicul Gheorghe Filipescu, logofdt Alexandru Filipescu
(Vulpe.!, cdminar Costache Vladdianu, postelnic Arghiropol, clucerii VIA-
ddianu i Dincd Otetelisanu, mentionati numai Inteo altA listA aldturatd
celei dintli. AmIndoull listele slat scrise greceste, de Alexandru Vilara.

141

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSI7

numai o mo§ie, prin bune vi drepte mijloace cu care s'au

purtat, uvurrIndu-sà" de acea datorie vi zestri, §i väzindu-srt
ea' au ajuns de värstà filrà inv'Atàturil de carte, §i la afdta
srtrilcie càt nu le da mäna sä" plrtteascà la dascAl, s'au inchis
de sinevi la movie, unde, cu o prea putinri de la dascäl incepere
de inv6tritura limbii grecevti, prin multà silintä ce au pus
numai cu singure crutile ce au avut, au izbotit p ea le-au
lost prin putintrt ; vi tot fArà dasc'Al edzind vi la invätftura
inginerlilcului, 1-au invälat atäta cft 'au fácut singuri cu
mrtinile sale din ergaliilel ce au vàzut inchipuite la mathimatic5,
crtte au cunoscut 6t le sänt inlesnitoare spre intrebuintarea
milsurà'rii de movii vi ràdicArii de hartrt, aràtAndu-sä intre
pämäntenii de dincoaci de Olt cei mai inni urmritori acestii
epistimi 2, cu care mult folos au fAcut patriei la hofdrniciile
ce, din porunci domne§ti §i ale divanului, au fost orAnduiti.
S'Ant vi peste zece ani de c6nd acest Iordache slujavte intre
judecà'torii depertamentului, fiind cel mai intgi cu cuno§tinta
la judeedti vi pà'zitor dreptàtii.
Dar, din cele mai sus aràtate pricini, sà aflà amsdndoi tre-
cuti cu värsta peste ani 45, vi nu s'au invrednicit la vreun
cin de boerie. Nenorocirea le-au stätut inpotrivä vi la in-
ceperea apostasiei, c'Aci neputinciovi fiind a fugi, nevtiind vi
sfärvitu, s'au strsáns multe familii de boeri la casa dumnealor
fiind ca o curd vi socotind cà sb." vor putea ap"dra de apos-
tati unde coprinzindu-i peste 400 apostati, au tinut räzboi
cu anvil trei zile, p5.nä" au sfAr§it gephaneaoa, §i mai in-
multindu-se apostatii, ne mai putänd tinea rAzboi, au cAzut
in mäinile lor. PA' unii i-au Mat numai in cà'm5vi, iar pà
atii spre mai mare batjocurà i-au despuiat vi de eämävi,
làsindu-i in pieile goale. De la carii scàpànd numai cu tru-
purile §i abia vii, in haine tärä'nevti, au fugit in tara nem-
teascil, unde au trAit cu milà §i cu inprumutare, pä'nä cànd
au venit o§tirile inpärátevti ; §i evind in tarà, de nici o anti
chivernisealà nu s'au putut inpArtävi, cleat iarAv judecàtor la de-
pertament, §i aceasta dupä" trebuinO, iar nu drept chiverniseará.
1 Instrumente.
2 Stiintä.

142

www.digibuc.ro
 1821 DAM 51 FAPTE NOI

Deci, ne mai rtimàindu-i nici o nädejde, aleargA la mila

mrtrii tale, ca sà" te milostivesti a srt inpärnsi de bogatele mili.
Luminate doamne, cu noi toti boerii este rudä, fecior de boer
si in v`árstà peste 45 de ani, carek cAnd nu ar fi avut greutatea
si sarcina datoriei, dupil cädere si duprt cinstea neamului si
dupà ajutoriul fiirii, purtrindu-sä cu intälepte mijloace, putea
sà fie acum un paharnic sau i clucer mare. Pentru aceia, ru-
gäm märiia ta cu umilintä, sà" te milostivesti a fädica
acest neam cAzut, cu cinste i cu chivernisealä, dupà cum
Dumnezeu te va lumina. Pentrucà" ne este la toti cu necinste
sri-1 vedem pä urma slugilor boeresti i altor prosti carii, in
streina stäpànire a Grecilor, cu dare de bani s'au fäcut ceia
ce nu li s'd cädea va ràm'änea vecinicà pomenire înäitimii
tale, iar anii nfdrii tale fie multi fericiti in domnescul scaun.
Ai märii tale prea plecati slugi, 1822

t à PcpAgptOG l'caccxTt6y Nicolae Glogoveanu, clucer

Dimitrie Bibescu _loan Gänescu, clucer
Dumitrache Bräiloi, logofät Gheorghe Bengescu, paharnic
Costandirz Bräiloi Costandin Buzeiscu, ceiminar.i

1822, Ianuarie 1.
Prefata lui C. lierilseul la tillmileirea din greeqte : Is-
pitei sau cercare pentru patriotiztn". 2

Ispitei sau cercare pentru patriotizmu.

Tälmäcitei din limba greceascel
1822, Ghenarie 1.
1 Arhivele Statului, Administrative vechi, Nr. 2423. Pentru cele ce au su-
ferit toti cei retra5i la Bene51i, cf. la Aricescu, Acte justil icative, p. 77-91,
memoriul lui Iordache Oteteliianu i scrisorile lui Tudor.
2 Pentru acest Heräscu (Fiirescu"), fost cdpetenie In oastea lui Ipsi-
lante, cf. 0. Virtosu (Emil), Tudor Vladimirescu, p. 135-136. Fugind, dupd
Dr505ani, la Bragov, lasd in curtea BdrAtii din Rhnnicu yulcea o calea5cil
doud perechi hamuri, spre pdstrare (Iorga (N.), Studii qi docurnente,III,
p. 461 (XXI).

14 3

www.digibuc.ro
 EM IL VIRT OSIJ

Ciiire tog simbatriog romini 1

Frati Romini, mie i simbatrioti, si din vechime ati fost
acum puteti fi norociti I Ochii celorlalLe natii aveti dä
mulfä vreme pusi spre voi i cu intemeere aruncati asuprä-vä
Cea fäckoare dá bine providentie a celor viteji dà cuget
stäpinitori ai Evropei, and punea in bt.riO orinduiará soarta
a fiescArei natii, intru cei du pre urm'ä vrednici dä pome-
inre fericiti ani, nu au lipsit sä hotOrasc6 si pentru noi o no-
rocire vrednicA cu cea din vechime slavO a patriei noastre,
Indestulä a ne indrepta in desävirsita noastrà norocire !
Aciastä dà acum schimbare insä a politicescului nostru
orizond dästupase o blare dà seam4 asuprä-ne a tuturor celor
siviliziti i din lume, carii cu ochi dOstepti cauta cu deam6-
runtul in urmele mergeri inainte ce facem la cele bune iapte
Pentru aciasta dar, nu iaste de nici o mirare dacsä
pä druniurile orasälor noastre in toate zilele multime
de streini, ce vin ca sti [sä] plimbe. Adeväratul cuget al a-
cestor bägAtori de seamA oameni nu iaste (incredintati-v5. !)
vazsd zidirile cele vechi ale patriei noastre, ci ca sA bage
de seam6 puterea ithicestii noastre stäri. Neamul rominesc
iaste, din nenorocire, indästul vrednic de laudà, fiind verice
Inchipuiri priimite ca sä dästepte bägarea de seamO a na-
tioanelor streine, cu care poate, o zi, sà sO sfädeascA pentru
InOltarea lui. Am zis din nenorocire, cAci toti stiu cà intea-
cest de multe dureri plin theatru (priveliste) a lumii sO allà
natioane nenorocite, pentru acele intImplOri ale vremii care
inaltO In virful po1iticetii fericiri alte natii, mai putin ne-
norocite cleat dinsul I
Bucurati-vA insä, frati simbatrioti, i incredintati-v6 cO
cariera luptelor voastre nu este mare I Putin6 vointà, §i bi-
ruinta este gata 1 Mic6 scintee de patriotizm, i cea (16 obste
in parte fericire iaste Iàrá indoialO I
Asa dar, dO bun neam frati patrioti rumini, ace§tii inaltei
bunei faptei avem trebuintO mai cu deosebire, In cea de
acum stare a patriei i natiei noastre, i nimic alt nu poate
1 Civilizati.

144

www.digibuc.ro
 3821 - DLTE $1 RAPTE NO1

bäga, in inimile cele simtitoare ale simbatriotior no§tri, bune

fapte, decit un glas patrioticesc, macar §i de va fi neputincios,
a unuia din patrioti, care va socoti in parte fericirea patriei,
dupA dreptul adevAr, ca o slavA i fericire a neamului lui 1
Deci, prin dumneata, biv vel dvornice Nicolae VAcArescule,
ce singur poti, cu deosebire, a simti datoriia ce te supune
a te jArtvi pentru folosul patriei, indrAznind, aduc la sfin-
tele Mimi ale compatriotilor no§tri aciastA mied cercare a
patriotizmului, incredintat hind cä o yeti priimi ca bucurie,
nu ca cea mai desAvir§it, intea ei pArtinire, ci ca o povAtuire a
unui patriot, ce o hArAze§te sufletelor celor ce-§i iubesc neamul

Patrioti vrind sà vazà" RAdácina strAmo§ascA

Adevärul i sA" creazA Dà vor vrea sà odrisleascA
Pentru patriotizmos, Ca sA poatä inflori,
Inainte sA citeascA, Aibä toti o sirguirrtá.
Unde pot ca sA gäseascA Cu un cuget i vointä
Roduri car' aduc folos, Imprejur a o 'ngrAdi ;
sä pue in lucrare, S'o lucreze, s'o pAzeascä,
nici o pregetare, Ca sA n'o mai bintuiascA.
Firesti le datorii, Niscai gindaci striatori,
Cu care sA-s lumineze atunci vor fi In lume
Neamul i sà-1 indrepteze Cu acel strAlucit nume,
Dui:A cum au lost Trail. DA patrioti doritori 1
C. Heräsculi
1 Academia Romlnä, ms. 1651, f. 45, 47; autograf. Transcriem precu-
vitntarea acestei cercAri" spre a Invedera atmosfera si preocupArile bo-
ierimel fugite la Brasov, dar mai ales pentru a determina oarecum izvoarele
de inspiratie ale atitor texte, fnderanuri la patriotism i unire. Traducerea,
uneori destul de nesigurä, dupa un text grec al cArui original nu-1 cunoas-
tern, cuprioade: prolog sau precuvintare; care este eel adev6rat patrio-
tism; pilde asupra patriotismului Elinilor (Licurgus, Solon, Aristidis, Thra-
sivul, Pelopidas, Epaminondas, Chimon, Leonidas); pildele Romanilor celor
dupà vreme slAviti (Regulus, Oratiu Coclu, Caton, Curion, Chicheron)".
Termina : frafi simbatrioji fi buni Romini, patriia noastra, tot neamul ro-
minese i Evropa intreagá hrtingte bune ntidejcii in persoanele voastre §i eu
nerabdare a#eaptti rodurile celui de bun neam patriotism sltivitele noastre trude".
E deal mai mult o prelucrare i adaptare stingace. Intreagä aceastä ispitä

10 145

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

XXXIX.
1822, Martie 21.
Jurnalul boerilor immteni trimki la Tarigrad.

La teat 1822, Martie 21, chemind slàvitu Chehaia Pasa

Hagi Mehmet pà dumnealui banu Grigorie Ghica, i pà dum-
nealui banu Barbul Vkkescu, i pà dumnealui clucer Mi-
hàità i pà dumnealui clucer Filip Lenciu 1, i pà
durnnealui cilminar Ianco CocorAscu, si le-au arAtat cum
c6-i cheamà la Silistra, mkiia sa pasa Silistra Valisi.
Tar adoogzi Miereuri, Martie 22, au plecat toti, conkind
seara la satu Obileti. Iar Joi, adoozi, au mers la alkasi,
Vineri dimineata au trecut peste Dunke, la Silistra.
Tar Sîmbãtí, Martie 25, mergind toti boerii impreun6 la
conacu mkii sale pasi, le-au arätat mkiia sa pasa fermanu al
Dovletului, cheaniä inpkatu la Tarigrad. Ins6 cerind dum-
nealor boerii voie ca sà sä intoara. la Bucuresti,
teasc5, le-au zis rnäriia sa pasa cà nu s'" poate, de vreme
ce vin i boerii d'a" la Moldova, ca sri meargrt inpreunä cu totii,
ci sä trimitä oameni innapoi, a le aduce cele trebuincioase,
precum s'au i urmat.
Deci sklerea Silistra a boerilor au lost dela Martie 25
pin'd la Aprilie 2, in zioa sfintei Invieri, cu toate cele tre-
buincioase ale mànckii i bratturii tot dela rnkiia sa Pasa.
*i in Joia cea mare au sosit i ase boeri moldoveni :
Dumnealui logolat lonif à Sturzea
Dumnealui dvornic Gheorghe Cuzea

pentru patriotizm" aflatä in douà exemplare, unul copie i altul original

al lui C. Heráscul, in acelas manuscris, f. 27-34, 45-51, 233, 239-260,
Prefata transcrisA aici are citeva corectAri lexicale de pana lui Nicolae
Vácarescu, ins5. nu le-am introdus In text. Versurile slut, desigur, tot ale lui.
1 Lens. Deleggia munteanil era insA mai numeroasil. Dirzeanu (apud
lorga, lzvoarele conleniporane, p. 1321, adaug6 pe vornicul Nicolae Golescu
pe spAtarul Scarlat Mihälescu, iar In loc de clucer Mihàià Filipescu pune
pe clucerul Mihail Florescu. (Cf. si Kogillniceanu, Letopise(i, III, ed. II, p. 435
urm.).

146

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

Dumnealui hatman Costandin Cerchez

Dunmeatui aga loan Grecearz
Durnnealui dvornic Ioan Dliu
Dumnealui dvornic Iordache Reiscanu

Aprilie 3, a doozi dà sfänta Inviere, plecgnd dela Silistra

tori boerii, adicä vapte romani boeri i vase boeri moldoveni,
avind mnpreunä meemendar pg Mehemet Topci Efendi cu
oamenii sgi, i doi cavazi ai mgrii sale Silistra Valisi, insä
boerii romani cu 3 calevci i cu 4 cgrute bravovenevti i 3 carä
mocgnevti tot cu cai ; iar boerii moldoveni toti numai in
3 carg mocänevti. i merggnd cale de 8 ceasuri, tot cam pgn
pgdure, vi am conAcit seara la satu Baelechioiu, in drept Ca-
rala. Dela Silistra ping la Carala sgnt 8 ceasuri.
Iar Lunt, Aprilie 4, dela Baelechioiu am plecat vi am mers
iargvi cale de 8 ceasuri, tot prin pgduri i vài, i am conkit
seara la Carabavlii. Iargvi cale de 8 ceasuri Oda' la Carabavli.
Iar dela Carabavli, Aprilie 5, cale de 6 ceasuri, tot prin
pgduri i vgi, trecänd vi 4 päraie curggtoare, am coracit
la oravu Semlea. 2 Orav mare, cu aian i serdari i cadiu. Ping aci
merge cai dà mizil dela Silistra, cale de 22 de ceasuri. Insg
foarte mare orav i tgrg, cu multe fäntäni de piiaträ i doog
pgraie curggtoare. Dela Cara§ päng la umle cale de 6 ceasuri.
Aprilie in 6, Joi, plecgnd dela oravu *umla i tree:Ind Cam-
tiucviiu cel mic, i mergänd cale de 4 ceasuri, drum bunivor,
am congcit la Drggoiu, sat de Sgrbi, ca la 100 de case. Dela
S,umla pgng la Drägpiu, 4 ceasuri.
Vineri, Aprilie 7, plecgnd dela Drggoiu i incepgnd a sui
coborà muntele Cealiccava sau Cogiabalcam, cu caldgräm
de piiatril la un deal ngmolos, fäcut de rgposatu Nicolaie
Mavroghenie Voevod, i mergänd ceasuri 5, cglgrevte, am
congcit la satu Cialgccavac, sat sgrbesc i turcesc, ca la 100 case.
Dela Drggoiu ping la Cialgccavac, ceasuri 5.
Simbeitei, Aprilie 8, dela Cialgccavae mergänd pg munti
ceasuri doog i jumätate, am trecut inteo vale apa dela Cam-
Vornicul Ioan Tdutu.
2 tinila

147

www.digibuc.ro
 EMIL v/uToso

ciucsiiu cel mare, prin apà, unde sänt pietre i ci.41 va nuci
pin 5. acolo zic c ar fi mers graf Romantol si mai mer-
end un ceas i jum5tate au fäcut emeclic 1 la Dobravo, cam
in poalele muntilor. i mergänd alte 5 ceasuri, am conkit
seara la orasul Carnabat. Are ca la 100 de case, turcesti,
grecesti i armenesti.
Dela Cialkavac pAnä la Dobrali, ceasuri 5 ; i de la Do-
brali p5nä la satu Carnabat, ceasuii 5.
Duminicti, Aprilie 9, dela Carnabat merg5nd cam piin
p5dure si dealuri, ceasuri 7 si jumätate, am ajuns la un sat
Arbesc ce si cheam5 Beimahala, sat ca de 40 de case
särbesti. Dela Cialkavac (?) p5n5. la Beimahala, ceasuri 7 si
jumätate.
Luni, Aprilie 10, mergänd tot prin dealuri i v5i, au ajuns
la satu Fachi, sat de 120 case särbesti i turcesti, cale de
ceasuri 5 si jumAtate. Aci s5 schimbA cai de mizil d la
Dela Beimahala Oa. la Fachi, ceasuri 5 si jumätate.
Marfi, Aprilie 11, mergänd dela Fachi innainte, tot prin
väi i dealuri necontenit, i treeänd prin sat Erecleri, unde
este si o cefäluie, dupä ceasuri 5 am ajuns la satu Dovet-
läaci, sat skbesc ca la 100 case, uncle am fäcut emeclic. Am
ajuns seara la Ckkeclisiia 2, ora mai e cu cetate intkitä dela
Greci, veche. Sänt ca la 5000 case, mai multe turcesti, iar
vreo 1500 case grecesti, i putine armenesti i ovreesti.
Dela Fachi pän5 la Dovetnaci, ceasuri 5. Iar dela Do-
vetl5aci pänà la Ckkeclisiia, ceasuri 7.
Miercuri, Aprilie 12, dela Ckkeclisiia am mers ceasuri
opt, nil sat la drum ; i am mers de am conkit la Lule Burgaz,
uncle s5. fac lulelile cele poleite i alte multe lucruri. Ipac
oras märicel, cu ttug, ca la 1500 case turcesti, din care vreo
300 grecesti. Dä ad sà aspart drumul spre Idrine3 i spre
Rusciuc.
Dela Ckkeclisiia pänä la Lule Burgaze, ceasuri opt.
1 Emeclic = masa ; Roman/DI = RomanIov.
2 Kirkilisse, ora§ul celor patruzeci de biserici.
3 Adrianopol.

"18

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

Joi, Aprilie 13, dela Lule Burgazim am mers ceasuri 4

§i. jumätate, pänä la Caraciran, unde asupra drumului, längä
sat, este pod de piaträ cu coloane piste o appall, uncle am
fäcut emeclic. i de acolo am mers alte ceasuri 5 si jurratate
pinä la Ciorlu, oras märitel, cu prävälii de Turci, Greci si
Särbi.
Dela Lule Burgaze pänä la Caraciran, ceasuri 4 si juna-
tate ; de acolo pänä la Ciorlu, ceasuri 5 si jumätate.
Vineri 14, dela Ciorlu plecAnd, am inceput a merge dupä
dooä ceasuri pä marginea märii. Deci mergänd 4 ceasuri,
am fäcut emeclic pä cämp ; si mergänd dupä pränz alte cea-
suri 4, am conäcit seara la Silivriia, oras mare cu cetate veche
greceaseä, ca la 2003 case ; unde este cetatea veche, inäuntru,
este mitropoliie si mitropolit grec. i innäuntru in cetate sad
Greci, iar inprejurul cetäti mai multi Turd si putini Armeni.
Dela Ciorluc pänä la Silivriia, ceasuri 8.
Seirnblitil, Aprilie 15, dela Silivriia mergänd pä malu märii
tot in sus, spre räsärit, dupä 2 ceasuri am trecut prin satu
Pivatis, sat de Greci. *i. mergänd alte 4 ceasuri, am ajuns
la Buiuccecmege, oras ca la 1200 case mari i prävälii §i han,
unde am conäcit seara.
Dela Silivriia pänä la Buiuccecmege, ceasuri 6.
Duminicti, Aprilie 16, dela Buiuccecrnege, unde ne-au
Intimpinat alt meemandar trimis dela prea slävita Poartä,
anume Sachir Beiu Memet Salahor, plecänd inpreunä cu
noi, am mers 3 ceasuri si am ajuns la Chiociuccecmege,
unde am fäcut emeclic.
Aci päzesc iniiceri si haraccii, oränduiti unde este däspre
apus pod de piaträ i coloane i pläci de piaträ asternute IA
pod, si pod foarte lung, trece peste balta ce curge din mare ;
podu fäcut de Sultan Mehmet, care at. luat Tarigradu. i
de acolo plecänd, dupá 3 ceasuri am ajuns in Tarigrad, la
Ipti si din schelä, teftedar schelasi puindu-ne in caice dä
beilic, ne-au dus la Beilerbeiu dispre Anadol, la conac, la
chioschiu lui Chior Iusuf Par, drept Curucesmea.
Dela Buiuccecmegea pänä la Chiociuccecmege, ceasuri 3 ;
§i de acolo pänä la Ipti, ceasuri 3, care fac 6.

1.49

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSU

Cele ce s'au urmat In l'ariorad, oareeum mai deosebit.

Lunt, Aprilie 17, läsänd toate träsurile cu cai i surugii
la tettedar schelesi i trecänd cu caice la Beilerbeiu, ne-au
conäcit In ialäu i räposatului Chior Iusuf Pap, ce au fost
vczir, avänd meemandar tot pá Sachir Meemet Beiu i
ecpaiu lui, unde säzänd 3 zile, ni s'au fäcut icram 2 de toate
ale minctirii de cätre Abdula Pap, ce sklea aproape de noi,
la Cenghelchioiu, ce sä aflä ot Scutari muhafis, care mai
nainte au fost a doi dipitan pasa, cu tot tacämul ecpaiului säu.
Iar Miercuri, Aprilie 19, au inceput Sachir Meemet Beiu
a ne da tain Inpärätesc, bucate cu Indestulare, i cafea, vin,
rachiu, iar chirigiilor Cate taleri 15 pä zi la 30 dà ini, i 60
de plini, i orez i paie pentru cai, pänä i-au scos la ciair.
Joi, Aprilie 20, pä la 5 ceasuri din zi, au mers toti boerii
inpreunä cu Sachir Beiu dä s'au infälnit cu prea slävitu
Reizi Efendi (la ghealiu säu, to-! Inteaceastä mahala) la
ghialiu slàvirii sale, unde le-au tähnkit slävitu Ali Beiu
(cubaznazär, adicä zaherefiu Tarigradului), socru lui Silistra
Valisi, stiind bine greceste. Cu care Ali Beiu i Duminecá,
Aprilie 23, iaräs s'au infälnit la ghialiu srm, aläturea cu
ghialiu lui Chior Iusuf Pap ; cum si Miercuri, A prilie 26,
iaräsi au mers doi boeri din partea celorlalti. Asemenea
Seimbätä, Aprilie 29, iaräsi au mers toti boerii ; i iarsäsi In
alte ränduri, cänd cu Ali Beiu, mai adesea, i uneori cu Reizi
Efendi. Iar Vineri, Apritie 21, viind Inpäratu cu caice pä mare
la giamiia ot Beglerbeiu, aproape dä noi, s'arunca multime
de tunuri du prin coräbii, pä unde trecea, si dela tophana
(cki asa este obiceiu) ; i intränd sus In geamiie, numai
cu Silictar Efendi i cu Cklar agasi ; cum si la Intoarcere,
ori pä unde va trece sä aruncä multe tunuri.
Cänd merge Vinerea la geamiie, îi trage cizmile inicer agasi.
Iar la Maiu 2, plecänd Inpäratu pä mare dela saraiu ot
Besictas (s'au aruncat multe tunuri pà unde trecea, dupä
obiceiu) i trecänd saraiu ot Bahce Capusi, au dat leafa or-
talilor pä 6 luni, unde au zäbovit dà dirnineata dela 12 cea-
1 TuccAE---,nis4c. 2 Turce§te=cinstire, bunA primire.

150

www.digibuc.ro
 1821 - DATE fa EAPTE NOI

suri pin la 5 ceasuri din zi, cki la darea lefii obicinuesc dt

scoate cazanele inieerilor i, fkindu-le pilaf ce-I numesc
zerda (fkut cu orez, cervis, petmez i vApsitu cu sofran),
cand 11 Otesc i 11 pun in mijlocul curtii cei mari ai palatului,
alearg6 toti iniceri unul peste altul si care cum apucà jail
cu miinile, In pumni, i mAninc6 (iar unchearu) sade pri-
veste din cafas uncle este fatä sacHazanu, adec6 vizir, si
cu seislam, adicä patriiarh turcesc. La acea zi orAnduitil
este obiceiu de sà* face cheltuiala prin ceausbasa inpkuitesc.
Deci de acolo puindu-s5 bani prin pungi, iau iniceri pungile
cu bani la spinare, inpreun6 cu tefterdarefendi i inicer
agasi, si mergu de le inpktesc acasä la iniceragasi.
Simbeitti, Maiu In 6, au mers unchearu, adec'ä inpàratu,
la Dolma Bahce Saraiu, unde s'au intMnit cu saadrazaru
(cki viziri in Tarigrad le zic tutulor pasflor celor cu 3 toiuri,
iar vizirului al Tarigradului, ca sä-1 deosibeascà c'd este mai
mare, îi zic sadrAazanu). Asemenea au fost i seislamu, cu
care am'ändoi au fkut inpriratu halvetu musavere.
Marti, Maiu 9, au adus un ciohodar a lu Reizi Efendi intiitt
scrisorile boerilor dela Bucuresti si dela Brasov.
Simbeltä, Maiu 13, luind voie, boerii au trimis prt sàtraru
Scarlatu Intiili in färgu Tarigradului, de le-au cumprtrat
ate ceva din cele trebuincioase.
Luni, Maiu 15, le-au venit boerilor o scrisoare dela unii
din boeri bucuresteni, pentru Tair aga basbesleaga.
Joi, Maiu 10 (?), au intrat Muhametanii in Ramazanu,
toatá zioa cum am zice postind (nemincind nici apà sau
altcevasi in gurà puind) i noaptea dela 12 censuri mirfáncrt
si bea On la 6 ceasuri, umblAnd pà la giamii, p'à la cafenele
si in mosafirlkuri. Iar la 15 zile ale Ramazanului sà inpk-
teste dela haremu inpàr'ätesc baclava la icerlgi i mansuplii ;
tot inteaceastà zi sä crd inpkatului d'a" teftardarefendi
silictari, tefterfoaie anume de toti cei ce sá aflà in man-
supuri, ca sà-si ia searna p'än la Baeram, pá care sà schimbe
pà care voeste a-i läsa, iargsi le face sat in foaia rea arrt-
tan. Iar Simbätä, la 27 de zile ale Ramazanului (care sà
chearn6 la ansii Cadärgunu), in care zi o zic ei c'd este zioa

151

www.digibuc.ro
 EMIL VIR1 OSTI

insuari inp'áratului in toti anii cu ate o fafá mare, iar altii

zic cum a dá-i va lipsi inpkatului vreuna din cele trebu-
incioase (sic). Pe la 9 ceasuri din zi au trecut inpkatu marea,
si au mers spre inchinkiune la giamiia ce odinioaa era Aghia
Sofia, mns i acum Ii zic tot asa, unde au zábovit pànä la
3 din noapte (am aatatu c, pe oriunde trece, s slobod
multhne de tunuri). i era intr'aciastt noapte mare luminatiie
pä la toate locurile, cum si p la coräbii, afará din giamii,
la care in toate noptile tot Rarnazanului snit aprinse mul-
time de candele ; ph' la eminarele pá sus, inprejur, asemenea
s'au fácut infricosatà luminatiie. i Miercuri seara, Iunie 7,
fiindc st cheara noaptea Baeramului, tiind luminatiia
zefeurile 0116 adoozi dimineata, In zioa d Baieram. Rama-
zanu turcesc tine dela o lumin6 pän la ivirea lunii viitoare,
care sá socoteste 29 de zile.
Iar Joi, Iunie 8, au avut Baiaram, s1obozindu-s6 mul-
time de tunuri dimineata i la chindiie si mai pa. seaa, care
s'au urmat dearándu In 3 zile, and a treia zi, SAmbM,
au trecut unchearu la Inscordar, mergänd la un saraiu la
eämpi ce sä" numeste Ialiu lui Mehmet Pap, inpreunä cu tot
ecpaiul inpàràtesc i ortalele, unde au fäcut schiri ecpaiului
säu i zefcuri cu antári i juand pá ampi geret iciagalele
inpärnesti. Iar a 4 zi, Duminicl Iuni 11, and dupä obiceiu
este schimbarea a 81 dà mansupuri Inpkátesti, din care 14
s'Ant cele de protiipentada, iar celelalte sánt trepte mai
mici si mai mici, bez 44 pasi cu 3 toiuri ce le zic i veziri
valesi, i bez 112 iarási pasalicuri cu ate 2 toiuri, care aceste
156 snit pà" afará zabitlicuri ; din care 81 au schhnbat numai
4, adia pá casapbasa i alte trei, iar pà ceilalti 77 i-au rásat
tot in mansupurile lor i i-au gent ipca, cum am zice la
noi mucarele, dar au fälmäcire.
81 de mansupuri mari i mid sänt ale Tarigradului care
inbraa caftane i merg pä hagi inpä'atesti. Jar adunarea
ce face inpáratu cu vezir i seeslamu i cu c4itan pasa, a sà"
sfiltui ate 4 pentru oanduirea mansupurilor, sà cheamsä ilcheap.
Ina de cum am ajuns aici In Tarigrad, am aflat prápà-
deniia bietului mare ostrov Hio de care Moameteni, cu cu-

1 52

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI I'APTE NOI

vkit ea' si ei ar fi iiidicat ai me inpotriva stäpi:iniri, de unde

era adusi robi multime de copii, fete si lämei. Cdti b`kbati
de vkstä au fost, s'au pus toti supt sabiie. Asemenea si aici,
din cei ce s'au dovedit a fi Moraiti s'au täiat multi, cum si
haznale multe s'au adus la hazncaoa inpkatului dela toate,
Ali Pasa ot Janina i haremul in Tarigrad.
Joi, Iunie 16, au sugrumat la doä cetàti ce le zie lisare ,
Igngti Tarigrad, pti Marea Neagrà, i aparte ca la 2 ceasuri,
ciltiva din Turci fäckori de rele. Aceste 2 cetäti Tisare ssänt
mai sus dà. Tarigrad, inpotrivä peste mare una dà alta, care
tin amàndoori oarecum tot &A mahalalele Tarigradului, ins'a"
una ce este dilspre r'äskit sau aspre meaz6zi, mergänd in
sus pà Marea Neagrá, spre easkit s5. cheamä Anadol Iisariu,
iar cea däspre meazànoapte Rume le lisari, cetatea pieli boului
are tilm'àcire ; si skit dà paza Mkii Negre, afarà din alte
cetAti si multe bksitkii tot cu tunuri, spre paz6 alcà-
tuite.
La 18 Iuni, s'au filcut iasaccaraelile, adicri afaeä din Turci
sil nu mai poarte br'änile invilluite, adicá infäsurate ca sulu
la cap, ziciind Ca' SA.' inchipuesc cu ale Galaontiilor.
Vineri, Iunie 23, au fäcut inpkatu binis alaiu, mergänd
in sus pà mare, la ghealiu inp6rätesc ot Ghiocsun, cu tot ec-
paiul s'äu ; pá la 4 ceasuri au mers si pá la 10 ceasuri s'au
intors, tot pá mare, cu slavà mare. Tot inteaciasfa" zi, dupá
pränz, au mers dumnealui banu Ghica i dumnealui logofAt
Sturzea si dumnealui clucer Filip la Ali Beiu. Jar adoozi,
Sámbátá, a dimineaP, tot ctUe trei la slilvitu Reiz Efendi,
de c5nd s'au intetit mergerea dumnealor adesea la amändoi,
si zioa si noaptea, din care am inceput a intàlege sfksit bun
si mai in grab, cáci ni s6 urise a uzind : Eisala", Eivala" I
Tot inteaciast'ci vreme s'au kaizit csa s'.1 face gkire la saraiu
rusesc, pentru venirea elciului 2 aid in Tarigrad.
Joi, Iunie 29, sezänd unii din boeri, pä. la 10 ceasuri din
zi, la poartà aspre uscat, au trecut slávitu Halet Efendi, si

I Rumeli Hissar 5i Anateli Hissar.

1 Ambasador.

153

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

haretisindu-i, au stätut si le-au zi, cum cä, ca niste

credinciosi ai inpärätii, in putinä vreme vor pleca cu bu-
curie.
Jar Vineri, Iunie 30, s'au hotärät oränduirea domniilor,
c'ä adoozi, SAmbiltä, este mergerea la Tarigrad cu tot
ecpaiul.
Joi, August 11, au plecat, cu ajutorul lui Dumnezeu, märiia
sa Grigoriie Ghica Vodä din Tarigrad, läsänd pentru trei
patru zile pà dumnealui postelnic Filip, vel cämäras pentru
trebuinte nesävärsite, a veni pà urmg, sä-1 ajungá pä drum.
au mers de au säzut trei zile la Avatscoiu, cale dä dooä
ceasuri dä Tarigrad, spre apus.
Iar Vineri, August 12, au purees pä mare märiia sa Joan
Vodä Sturzea, inpreunä cu ecpaiul salt, bez doi boeri mol-
doveni, carele, fiindu-le fricä a merge cu corabiia pà mare,
s'au inpreunat cu chervanul domnii Valahii, a merge pä uscat
pinä la Silistra.
Iar Duminicä au plecat märiia sa Grigoriie Ghica Voevod
dela Avatscoiu cu tot ecpaiul säu, Domnul sä-1 poarte
cu bine
.4vgust 16, Miercuri, a doozi de Säntä Màriie, s'au fäcut
de cätre Turci Curbam Baeram, care Il au mai mai e decät
celelalte, mergänd inpäratu pänä in zioä cu tot alaiul si for-
mele i regealurile la gearniie Meehmet Pasa, längä At-Mai-
dan. Patru zile tine acest baeram. Astäzi s'au inplinit un
an de cAnd au täiat la schela Fanarului pà särdar lamandi
arnAut.
1822, Octonwrie ZO, au sosit la Tarigrad luminätiia sa
beizaade Costache Ghica, nazär din partea Tärii Rumänesti,
cu dumnealui clucer Ionitä, bascapichehaia, rämäind sätrar
Scarlat al doilea ; cum i beizaade Nicolache Sturzea, cu durn-
nealui Aga Nicolaie Dosici, din partea Moldovii, care au co-
näcit la Fanar. Iar a treia zi, mergänd spre inchinAciune la
Pasa Capäsà, li s'au oränduit luminatilor beizaadele conace
a sädea deosebi la Ceselchiui, supt comanda lui Abdula Pasa
ot Scodrea Valisi, unde s'au i mutat, carele Scodrea peste
doaä säptämäni s'au fäcut sadriazar adecA vizir, Eurghiunind

154

www.digibuc.ro
 1921 - DATE 91 FAPTE EOI

îndatà pà Ha let Efendi, iar pà capuchehaele le-au mutat la

Fanar, dumnealui clucer Ionità la Vlah Saraiu, unde sklea
de mai nainte s'grar Scarlatu, ca sä caute trebile prea
tatei Porti mai ind'ämtinà.

XL.
1822, Mai.
Cererile boerilor munteni du0. la Tarigrad.
Cererile boerilor celor dt.ui in Tarigrad 1822, Mai.

I. Domnia ca sà fie O.' sapte ani este planos grecesc, care

sfàtuinda-s6 cu celelalte pàri l-au pus in lucrare. Lucru
invederat, c6 decànd prea puternicul Devlet au honràt a
fi domniile pà sapte ani, nu s'au mai intorsu nici un domnu
In Tarigrad, ci tuti au pribegit in alte täri, pentruca sà poatà
sä-s facä scoposul lor, adec6 aceasta care s'au intrunplat. Si
de vor ràmànea domniile tot asa, cu adev6rat si de acuni
Inainte nici unul nu va mai intoarce inapoi, si a domnilor
fugà este cea mai vMmàtoare i suprirnoare Devietului,
Caci, fugänd, pizrnuesc Devletul i in fari streine i, afflindu-sA
domnii cu bani multi, dau pricinà i sfiltuesc,arilfänd drumuri
vànmàtoare Devletului, i celelalte impàràtii Ii ascultä. Iar
orAnduindu-ssä domnii, sà r5m5ie in domnie 0115 la moarte
murind domnul, sà" aleagà pà altul care va gAsi cu cale
aducändu-1, orAnduiascà, iar nu pà fii-sAu.
1 Academia Rominh, ms. 1753, f. 30-33. Copie ; jurnalul este datorit,
desigur, unui orn de cash sau mic boerinas ce a fost cu boerii la Tarigrad,
Mr% a fi introdus In tainele i conversatiile for of iciale. 0 comparatie cu
jurnalul boerior moldoveni ne arath jurnalul de fata mai mult ca un iti-
nerariu, lipsit de farmecul literar, de amänuntele de naturl politich si de o
viziune mai largh a scopului i modului In care s'a deshvIrsit rnMunea boe-
rilor trimisi la Tarigrad, calithti ce se gäsesc rudimentar In jurnalul Mol-
dovenilor. Acesta, publicat pentru prima oarà In DrAghici, Istoria Moldovei,
II, 133 sqq., a fost socotit opera lui Al. Beldiman. De curfnd e atribuit
vornicului Joan Täutul, membru al delegatiei moldovene trimish la Tarigrad.
Phrerea aceasta, emish de d. N. Iorga (Revista ¡storied, I (1930) Nr.
7-9, p. 192), fritemeiath credem, e In mice caz mai aproape de adevär.

155

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOS13

II. Cali Arnäuti, Särbi si Greci sä vor afla Inteaceste doao

cheleruri hnpärtitesti, sä sä izgoneascà din tarä, ca sä meargä
fiescare la patrida sa, macar fie si insurat, avänd i neveste
pruntintence, Mdcar fie si boeri de verice treaptävor fi ; pentru
a dirora izgonire sä sä trimità orn impärätesc.
III. Domnul cel oränduit de Devlet sä n'aibä voie sä aducä
din Tarigrad Greci, decát numai un postelnic, un sirchiiatipi
trei iciagale i sà s slujascA cu oamenii -OHL
IV. Cilti din Greci sail Särbi vor fi suditi, sau cäti din boeri
prunänteni vor a vea cavalerii sä sä cerceteze i, de vor fi fäcuti
dunä coprinderea sfintelor contracturi, sä fie nesupärati
suditi adevärati, urmänd tractaturilor, avändu-i domnii depär-
tati de toate maslahaturile Vdrii si de privileghiurile pämä'ntului.
V. Consol, atilt Rosiia càt i Nemtiia, sä nu aibä a tri-
mite Greal inteaceste täri, nici secretarul lor sä fie Grecii,
ci adevärati Rosi i Nemti.
VI. Ponturile slintelor tractaturi, ce vor privi asupra ni-
zamurilor acestor täri, s sä iacA cunoscute la toti pämän-
tenii de obste, iar nu ascunse.
VII. Domnii sä aleagä In urniä pä boerii tärii i ant
lor cät i pecetile sä le trimitä la prea Dev-
let, pentruca sä fie stiute si cunoscute, i verice arzu vor trimite
domnii la prea inaltul Devlet, pentru verice maslahaturi ale
tärei, sä nu sä priimeascä pänä nu vor fi toti iscäliti, fäcänd
prea inaltul Devlet rubar 2 atät iscäliturile cät i pecetile,
de vor fi toate i adevärate, atunci prea inaltul Devlet sä
{lea stäpäneasca sa poruncä.
VIII. VeHce poruncä va trimite Devletul la aceste doao
chileruri, sä o facá domnii cunoscutä tuturor boerilor,
IX. Domnii sä nu aibä voie sä inbrace caftan pä nici un
strein, nici sä-i dea privileghiuri de ale tärii, adec6 scutelnici
poslusnici.
X. Toti boerii acestor deao chileruri sä fie slobozi, veri
cänd vor vrea, sä meargä la prea puternicul Devlet, sä nu fie
popriti de nimeni.
Decora/ii.
2 Turce§te = confruntare.

156

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

XI. Toate capichehaelile serhaturilor sä fie Romäni p6-

mAnteni, iar nu Greci.
XII. Toti cä1ug6rii, vlädici, arhimandriti, igumeni greci
sä fie izgoniti din tafg, i s meargä pela eparhiile lor.
XIII. Domnii s'ä nu aibä' voie a inälta in mansupuri din
boerii tárii pä carii vor vrea, ci cu rändul, cel bálrän s`á inalte
pä cel de al doilea, nici sä dea mansupurile la cine vor vrea,
ci p ränd la fierare, ca sä s impktäsascá toti de mila impä-
räteascä, i fárá de rusfet i cu sfatul tuturor boerilor.
XIV. Domnia sä orándulascá patru vistieri boeri la vistierie,
iar nu numai unul.
XV. Calemurile samesiilor sä lipseased cu totul, cu ferman
impárátesc.
XVI. Ispravnici s'd sä oránduiascá boeri cu tiinjá i sä fie
ráspunzaori pentru judetul bor.
XVII. Domnii sä nu aibä voie sá facä nici mazáli, nici
neamuri, nici cumpanisti, nici postelnicei, färä de stirea boe-
rilor ; i eänd va face edit unul dupá slujba lui, in carte sä fie
toti boerii iscáliti, jar nefiind toti iscáliti sä nu s'ä tie in seamá.
XVIII. Domnii sä nu ail:a voie sä dáruiascá privileghiuri
de ale fdrii, nici lucruri de ale fári sá dea zestre.
XIX. Toate socotelile tkei A. fie deschise la vistierie
färä dá stirea boerilor sá nu sä facá nici o cheltuialä, nici sä
sä ia mai mult din tall decät ceia ce va trebui tarii pentru
cheltuelile tárii i pentru lefi. Iar domnul sà-s ia pä" seama
sa numai rusumaturile.
XX. Toti streinii thrä (1à privileghiu sä" sä" asaze la dajde
cu tara, iar sá nu fie báráluiti.
XXI. Negutátoriia pàmántenilor sä fie slobodá a trece
veriunde, plátind vama dupä" vechiul obiceiu.
XXII. Beiliccibasa sä nu aibä voie sá aducá cu dánsul
mai multi oameni decät 17 pazarghideni, pe carü are sà-i
oränduiascä la 17 ispravnicaturi i cu oamenii ispravnicatului
sá strángá oile ce s'ant oränduite numai cu fiiat, andu-le
ispravnici ciobanii cei trebuinciosi, care ciobani sá aducä
oile numai pána la Duná're, i sá sá intoarcá inapoi. Insä
toti ciobani sä nu aibA arme.

157

www.digibuc.ro
 EMIL VIRT0su

XXIII. La scoalele trii, ce uí numesc domnesti, dascalii

siä nu fie volnici a priimi copii nici de Grec, nici de Ar-
niiut, nici de Srarbu, si cu porunc'ä Inptifäteaseä s s'ä trimiVä
hogi procopsili, cu plata tärii, ca sä. invete i Ornàntenii
limba prea puternicului Devlet.
XXIV. Toti suditii s'ä fie indatorati a fi supusi sfintelor
tractaturi i privileghiurilor OHL
XXV. Spttfäriia sà sà dea la patru boeri de Pi tärii, pentru
a putea pízi nizamul Çàrii, lar [nu] la unul, nici la Greci.
XXVI. Caimacm la Craiova s'ä s'ä trimià boeru Värn'än-
tean, en stiinfä de ale tärii, i s'ä nn ailZ In slujbA streini ()a-
/m.1i, cleat mimai de ai OHL 1

XLL
1822, Mai 25.

Serisoarea unui Romin, eAtre episeopii Romanului §i Hu§ilor,

despre druiprmarea in care zae amindouä principatele.

Cu Iiiascei plecliciune cu evlavie siírut bla-

goslovitoarele drepte ale preaoslinfli voastre, prea sf infili stelpeini !

Nàprasnica turburare a neamului celui strein de limb'ä

iar nu de dogmil, carele,supt masca fratelui si a celui de o
credintil, de atALA sumrt de ani hrAnind in veninatul sän suflet
pre cugetul cel de istov diledpttdätor al amilndorora dachi-
cestilor eparhii, al Moldaviei adecà si al Valahiei, dintru
inceput n'a& incetat, pun felurimi de mijloace, a unelti cele
aspre cugete spre a desputernici, a micsora si a nimicnici
intregimca puterii acestor doao bune eparhii, care s'au arätat
1 Academia Romln5, ms. 322, f. 150. Copie ; incomplect, In Aricescu, Acle
msfilicative, p. 214-216, duprt DIrzeanu, (Iorga, Izvoarele conlemporane,
p. 134-136). Aceste cereri se deosebesc Intrucitva de cele pe cart boerii mull*
teni le prezintil Portii la 24 April 1822 (Textul In GhibAnescu (Gh.),
.Studiu si documenle cu privire la /amnia .Rascann. Ia5i, 1915, p. 284-2951.
Se Itie cil pleclnd prin surprindere din Bucureiti, 5i neuniti, boerii munteni
au fost nepregaiti 5i si-au Insu5it In mare parte cererile Moldovenilor. Com-
cu cererile acestora, din aceea5i zi, iIiden, p. 324--333.

158

www.digibuc.ro
mai libovnice maici 610A deckt cätrà cei ade-
vàrati fii ai lor, pänä ce p ita lor nävälire le-au a--
ternut, mai moarte, in grozava groapà a anului cu leat 1821,
dupti cum aevea sä mkturise§te din ranele §i sagnele i cele
nu lesne de vindecat ale eparhiilor, carele cu glas tkut vor
rkni, tAnguindu-srt, in càtà vreme va fi pämäntul Moldo-
Vlahii, spre vecinica ru§inare a protivnicului neam §i spre
nevremelnica dà§teptare a amändurora dachice§tilor noroade,
pre care firea le-au fäcut ca deapururea sä fie unite, iubite §i de
o Mufti inpreunä stränsu legate cu cele mai sfintite legAturi ale
uniia §i aceia§ credintä, ale uniia §i aceia§ limbi, §i ale aceia§
estimi. 2 Protivnicul §i vicleanul neam, deuktAndu-sä cu
incetul dela stAmo§asca sa rsäsadnitg, s'an incuibat mul-
time in psdianturile noastre §i au prinsu rklkini de multe
feliuri. Pentrucà este, tusk fire§te nemultämitor §i necunoscä-
tor, in loc de binecuno§tintä pentru cele nenumkate faceri
de bine care au simtit dela lkuitorii amändurora eparhiilor,
au rklicat arme inpotriva Moldo-Vlahilor, au a§ternut pustiirea
intru amändoao psämänturile §i le-au adus in stare vrednicä
de tänguit. Dar, oare, o prea sfintitilor stäpäni I nu cumva
pAnsä aid le-au fost pornirea räutatii 7. Nu cumva §'au s'kurat
turbarea cu derhiderea ranelor in spinarea noasträ ? Nu cumva,
dupä ce s'au zdrumicat ca puzderiia de aträ puterea înpä-
räteascä, sA vor lini§ti? Nu cumva s'au inteleptit din ceia
ce au pätimit ? Nu cumva cred ea.' este Dumnezeu rkpláti-
rilor, carele cerceteazA inimile §i rkunchii ? Nu ! Räutatea
lor este mare, nescrig inprejur, netälcuitä, neastämpkarea
lor este fireasc6 la _dän§ii, §i pre pohta spre räu o au strkno-
§aseä mo§tenire ! Ei Ant Isaf, pänditorul lui Iacov ! Ei §i cugetà
§i zic cà treac6 zilele pfängerii tatAlui mieu, §i voiu ucide
pre fratele men Iacov" ! i aceasta pentru ce ? Numai pentru
pizmä ! Moldo-Vlahii insA skit Iacov, §i eked Dumnezeu s'd
intorc §i pre acela chiiamä intru ajutoru lui, zicänd : scoate-
mä, Doamne, din Tana fratelui mieu, din mäna lui Isaf !"

1 Rani.
2 Fiintä.

159

www.digibuc.ro
 EIUL IRTOS

Scriind prea osfintii voastre acestea, nu &ant pornit nici

din pizmA, nici de riiutate, nici de altkeva asemenea, ci
numai dintru cí usturimea ranelor care mi s'au deschis mie
in parte si fratilor miei Moldo-Vlahi de obste, de atrà" Isafi,
nu este lesne de suferit dintru c i cea bisericeasct i cea
politiceascà' pravila Ma' sloboade i firea irn d'A dreptate ca
apär.
Multe Fiint la numilr datoriile care am cRre fratii miei
Moldo-Vlahi, dar insà" neputinta nu MA ingtidueste a le in-
plini p deplin, ci pre clIt poci din parte-m.
Aflundu-mil biTinkit in pgmäntul Transilvaniei, dupà in-
annplare mii-au ci:izut in mtinà alliturata copic dupà o po-
runcii a Divanului Moldaviei dctr'ä ispiavnicii tinutului Ba-
cgului 1, p ecum si o copie dup',1 o scilsoare gi eceascà a iscà-
litului säi dar 2, pre care am alaui at-o ilingd a Divanului.
Aceastà set isoare a numitului särdar, pentructi este dovad'a
mai sus ziselor mele, Ca' adecil ti eacà zilele prängerii tatälui
mieu si voi ucide pre lacov, fratele mien !", iatä o trimit
prea osfintii voastre, spre semnu de moldovlahiceascrt da-
torie, i veti chibzui cele de folos. Insí, pentiucd nu am putut
pune in mänà chiiar pre cea adeväratà scrisoare a acclui
särdar, ci numai copie, datà i mie dela alt frate Rornrin, bine
este ca sà sil Ondeascil corespondcnta sìirdarului, adecà sà
vedeti de este adevilratà coprinderea scrisorii sale, ce prin
copie a trimit, i atunci v'a yeti socoti, ca doaril va chin
in ceia ce sapit Iar prea sfintiia voasti 5, blagoslovindu-M;i,
cereti-mil ca deapururea precum doresc sA fiu,
1822, Maiu 25, in Skele.
Prea plecatsi sluO,

Un Romän, carele dui-A politicescul cuVänt nu s'änt slobod

deocamdattt a má aräta prin iscäliturä, ci in vreme binecu-

1 Cf. acela§ ms. 332, f. 146.

2 Ibid., Î. 146 v.-147 ; Serdarul Gheorghe Lascaris. Scrisoarea, Indreptata
cAtre Papadopul", e tradusä roadne§te de C. Erbiceanu In Biserica Or-
todoxd Romtmil, XXVIII (1904), p. 743-744.

16o

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI PAPTE NOI

väntatä mä voiu aräta prea osfintii voastre prin cea de fatà

infálnire.
[Adresa :] Prea cinstitilor §i prea osfintitilor episcopi ai
Moldaviei, chirio chir Gherasim al Romanului i chirio chir
Meletie al Huplui, duhovnice§tilor miei pärinti, cu cea de
slugä pleckiune. 1

XLII.
1822, Iunie 20.
Pentru unirea blagorodnieilor".
Unirea de toti s laudä, dar nu de toti sä priime§te §i in
lucrare, ci numai eft' sä cinste§te cu buzele.
Trupul omului, alcätuit hind de naiduläri, sä sluja§te cu
ele §i sä ajutä la toate trebuintele. Intämpländu-sä a pätimi
vreunul, fie mäcar eel mai mic deget, tot trupul pätime§te,
turburändu-sä, §i indatä celelalte mdduläri aleargA spre aju-
torul celui ce pätime§te, §i cu aceasta sä dovede§te &RA unire
au mädulärile trupului intre ele §i cät de tare &Ant legate
a sluji unul altuia §i a pätimi unul pentru altul. A§ijderea
§i un neam de oameni sälti;luitori tot inteun pämänt, sä
socote§te ca un trup alcauit de mäcluläri, carele de vor
fi legate stränsu, cu sfänta legäturä a unirii, a ajuta adecä
unul pä altul, a sluji unul altuia §i a folosi unul pà altul,
hind cu totii un trup, un suflet, o cugetare §i o gläsuire, poate
atunci a sti apära de orice rea cugetare §i nävälire streinä,
care cu ochiul cel pizma§ pände,te a b'ága inäuntru boala
cea politiceascA. Istoriile ne aratà cäte neamuri, dupà vremi,
intärite fiind cu aceastä sfäntä legäturd, s'au apärat de toatil
bäntuirea streinä §i s'au inältat la mare putere §i slavä.
Neamul nostru romänesc, fiind un trup prea ticälos, in-
tocmit adecä de un cap streinu §i de mäduläri foarte in-
ponci§ate, sä väzu de toatà lumea la ce mare bezná a periciunii
§i de toatä jalea vrednic6 pustiire 1-au aruncat leatul 1821,
1 Academia Rom1n6, ms. 322, 1. 147 ; copie. Publican §i de C. Erbiceanu
Biserica Ortodoxä Romtnä, 1904 (XXVIII), p. 744-746.

11 16i

www.digibuc.ro
 EMIL VlitTOSX1

din pricinä c'ä nici capul au voit vreodata binele rnAdulii-

rilor, dar nici mädtarile au avut acea sfäntä legäturä a 0
ajutora unul cu altul I Innonci§area m6du1ärilor este näs-
cutä §i crescutá in casa fandasiilor blegorodii TJi Romä-
ne§ti, cäci ace§ti blagorodnici, nesocotind c'd cea adeváratä
blagorodie I§ are fiinta sa nu in párerile bunätätilor tru-
pe§ti, ci intru bunätätile cele suflete§ti, adecá in frica lui
Dumnezeu, in luminsdri de invätäturi, In petrecere de viiatä
cinstitä i neprihrtnitä, in indemnäri, sfátuiri §i povätuiri
spre cele de folos cátrá anroapele säu patriot, in vrednicii
de slujbe credincioase, in dragoste curatä §i nefiltarnicá cátrá
toti patriotii §i In si1inà cu toatá rävna earl cele folosi-
toare patrii, care acestea toate sä cä§tigä, iar nu 0 pogoará
de mo§tenire, nici sä häräzesc !Dar ei, nebägändu-le in seamä
acestea, §i multumindu-sä numai a zice cá sá trag, dupà na§-
terea trupeascä, din cutare §i din cutare, adecá cá au e§it
din säla§ul fandasiilor §i zadarnicilor fared ale stremo§ilor,
§'au fäcut de sine§ §i priveleghiuri, prin care 0 dea sá cu-
noascá ceilalti simpatri0 ai lor (ce nu 0 trag dinteacele
fandasii 1) ce va sá zicä blagorodie, adec'ä cä blagorodnic
este acela care poate sä injure pä cel mai mic patriot, cänd
va voi, §i el 0 nu 0 injure de nimeni; sá necinsteascä §i sá
nu 0 necinsteascá, sä batá §i 0 nu 0 ban, sá siluiascá §i
0 nu sä siluiascä, sá pägubeascä §i 0 nu sä págubeascä, sá
defaime §i 0 nu sá defaime, §i celelalte asemenea ! Cu aceste,
uräte §i vrednice de toatä hula, fandasii, osebindu-sä de sine§i
blagorodnicii din trupul neamului, i fácändu-sä o sistimä
trufa§ä §i cu totul slobodä de netägäduitele datorii §i legä-
turi ce sá cuvenea sá aibä cu simpatriotii lor, au atätat toatá
scärba, uräciunea §i nestinsa vrajbä a neamului asupra lor,
cu c'ät §i ei s'au arätat mai cu asprime §i cu multe chipuri
de posomoräte silnicit §i defilimári cáträ fratii lor patrioti !
Fandasiia blagorodii, coprinzänd cu totul slabele §i nelu-
minatele lor duhuri, i-au fäcut sá uite c'ä sänt oameni ca §i
ceilalti, supu§i adecä la toate nenorocirile §i strickiunile
firii omene§ti, §i cä cei multi skit mai destoinici a 0 ap'cira
de sälbätäciia celor mai putini. Ci inpotrivd socotind, cä toti

162

www.digibuc.ro
 1821 DATE tal l'APTE NOI

ceilalti simpatrioti neblagorodnici s'ant ziditi de o altá Dum-

nezeire, numai pentru ca s'ä fie organe m'aririi kr, materie
trufii si desfaTärilor lor, juckee patimilor kr í Artv'd lä-
comii lor, de aceia i nici un chip de tiraniceascä pornire,
nici mijloc de sAlbatecà Atuire n'au lAsat de a-1 pune in lu-
crare cu deadinsul, desrätändu-sä. i Inbogsatindu-st cu sàn-
gele simpatriotilor ! Nu poate nimeni sA acopere acest mare
luminat adev6r, fiindcà s'au dat de fa-VA in cunostinta
altor neamuri mari i slävite ! Nu sA pot ascunde lucrAtorii
sArkii neamului romànesc, fiindcA sà pot aräta i cu clegetul 1
Osebindu-s6 blagorodnicii din trupul patriotilor i cAlc'And
cu picerile pä fratii lor, nici ei n'au rämas fericiti, pentrucà
interesurile läcomii rkvrátindu-i i p'ä dAnsii, au fost siiti
a s'ä alätura pä lling4 streinii stdpänitori ce avea deplinä
tiraniceased putere sä facà orice vor voi. i asa, blagorodnicii
ajunsese la altá ticAlosie necinstin, cki la fratii kr
simpatrioti s'à aräta ca niste Dumnezei, ocArAndu-i i ponos-
luindu-i, iar la streinii st'gpänitori cu o foarte proastà cu-
eerie, zmerenie si lingusire, Incsát nu sl deosebea din cele
mai mici slugi, fäcänd incA i acelora destule colachii, Inca
blagorodnecul, cel s'albatec i m'Andru càtrà simpatriotii lui,
de multe ori sà" vedea zmerindu-sà la un basciohodar I
Streinii viljmasi ai neamului nostru, si, la vedere, oblä-
duitori ai tärii, pändind cu neadormità priveghere toate vre-
rnile Indem5nate j veänd sà sà foloseased din slabele duhuri
ale blagorodnicilor, au adunat multime din cei mici pà
eali au cunoscut iubitori de slavil desartä, i amesteand
päntre dänii i din streini, i-au bägat intre blagorodnici,
in protipendada cu barbe, ce este semnul cinstii
treptii cei mai mari i cu care sA cunosc Ca' snit negresit
blagorodnici. Si dupà ce au inmultit num'drul blagorodnicilor
i-au coprinsu pä toti in intunecatul Was al zadarnicior
fandasii, apoi cu satanicestile duhuri din Fanar n'au con-
tenit a atàta räzvràtiri intre dànii, ca sá sà indemneze in-
susi sà sä" lupte, sä sà" ràzboiascä, sà" sä pkasdi i sà ssá zdro-

1 xoXaxsEa = lingu§ire.

163

www.digibuc.ro
 MILL VIRTOSI3

beascá intre ei ! Le-au Vändut p'äinea lor 134 bani, adecä man-
supurile trii, i ei, negutätorindu-sà. cu ele, s'au inboOtit
cu sk6ciia §i stingerea norodului ! i asa, blagorodnicii, dup'A
ce !litre dánsii nu au niciodatá Face si nu pot träi, hind rk-
vrätiti, apoi au cgzut in cea des'ävLIr§it urkiune a patrio-
' tilor, aducrindu-i la dznàdiljduire ! Aceasta au silit pä Theodor
Vladimirescu, cu lài.data ilvnà a patrii sale, srt strsängil
pà cei obiditi §i näpástuiti fii ai patrii, §i sá cearà dreptà-
obstii tàrii I Nici cea dumnezeiascà, nici cea fireascá pra-
vilá nu poate os'ándi ph' un nearn càci î cere ob§testile drep-
-LAO ! Blagorodnicii sánt datori a fi apururea supusi la pra-
vilile §i dreptátile patrii ! Iar patriotii nu s'ant datori a sá
aduce j'Artvá trufii, läcomii i desRitkilor lor !
Blagorodnicilor ! Cunoasteti odatà adevkul, ea' nu puteti
fi blagorodnici, p'änä nu yeti fi mai intái patrioti 1 Nu pot
face blagorodnicii patrie, ci patriia face p5. blagorodnici !
Patriotii vá präteste ca sà" priveghiati pentru dánsii, sá gri-
jiti pentru folosurile lor, iubiti §i cinstiti ca pá niste
frati, iar nu pentru ca huliti, defgimati si s5.4 des-
puieti ! Depktati-vä de duhurile streine i, deznkilvindu-vA,
vá indreptati, ca sá pute-ti trái cu patriotii vostri, dupá cum
si Dumnezeu voeste, biserica si credinta porunceste si firea
ne invatá ! Priviti in oglinda anului 1821, si Intelegeti la ce
prApastie v'au adus streinii i cAtà mare dejghinare este
intre patrioti §i intre cei ce sá numesc blagorodnici ! Nu vá
paraponisiti la aceasta, pentrucá insivä sànteti pricina, adu-
ckidu-i la deznklájduire I Cunoasteti blagorodiia cea ade-
väratá, aceia ce sá urmeazà §i in Evropa, iar nu cea dupä
fandasie, cáci fandasiile sà rásipesc inaintea adevkului ! Nu
socotiti pá patriotii vostri de dobitoace ! Au trecut vremea
dobitocii ! Acum fli patrii au dobgndit simÇiri ! Si de era
a sá mai ziAbovi cu doMndirea, dar voi i-ati gr5bit spre de--
teptare, §i firea povàtue§te pá fiescare simtitor sá sá apere
de cele vàtämàtoare ! De aceia, dar, vá indreptati, ca nu cumvas
obida si aznridájduirea neamului s'd nascá alti Theodori !
PLtiotii sà" vä cunoascá de blagorodnici, cà'nd yeti fi uniti
cu dínii, cinstindu-ssä, iubindu-s'á §i folosindu-sà de voi,

164

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE Nor

lar nu voi s& vì argtati de blagorodnici, cu trufii, defäimilri

nebAggri de seamg &Real ei, cci, in adevär s titi, cg nu
veti mai fi
Fratilor patrioti Romgni, parte bisericeascä si parte mi-
reneascg ! Cuvlintul ocum este pentru tot neamul nostru,
dinpreun i cu blagorodnicii ce s vor indrepta i sä vor
uni cu noi inteo cugetare i inteo glgsuire 1 Patimile ce am
cercat s ne Elujeascil noao intru desteptare ! Am inteles
cu totii cä dezghingrile trupului neamului nostru au dat
vreme i putere vrgjmasilor streMi, ca sá ne stingg cu totul I
Veniti dar, in numele Domnului, sg. ne Inviem neamul i sä
ne intocmim patriia, cí Meg nu ne este vremea trecutg, nici
nildejdile pierdute 1
Dumnezeul pgcii si al unirii sä fie in veci in mijlocal nostru,
si inaintea Ici sg intgrim cu infricosat jurämgnt indreptarea
patrii noastre, printeaceste ponturi :
I. Precurn la suirea pg scarg, cea dintài suire este depgr-
tarea dela pämänt, asa i indreptarea noastrii sä-si aibä in-
ceperea din depgrtarea ca totul de streMi, cu cadi sg. nu
mai avem de acum inainte nici un fel de inclinare, nici aevea,
nici prin taing, precum i ei asemenea sà fie cu totul depär-
tati in veci de noi si neinpgrtgsiti de toate dreptätile nea-
mului nostru, cele politicesti, cele firesti si ale päingntului,
lepgdati de toate adunärile i sfaturile noastre, rgmäind
pentru dänsii a sg hräni in targ cu negutätoria i mestesu-
gurile mginilor ce vor fi de folos patrii, supusi la pravilile
obiceiurile pgmgntului, sau cu lucrarea pgmäntului, plätind
dajdie la vistieriia tärii.
II. Blagorodnic sà sä numeascg numai acela ce sä va aräta
cu mai multg dragoste i cinste, dupg cuviintg, earl simpa-
triotii lui, i cu mai multg slujbg &Red obstestile folosuri ale
patrii ; iar cg sg trnge din cutare si din cutare, sau cà s'au
suit la treaptg mare, nimic sg nu ajute pà cel trufas, silnic
cu mändrie cgträ ceilalti
III. Sg fie drumul deschis tuturor patriotilor, de orice
treaptä sau stare va fi, ca fiescare cu Invätgtura, ca silinta
cu vredniciia sa, folosind obstea, sg dobgndeascg dela pa-

165

www.digibuc.ro
 EmiL viitTosu

trie cea dupá cuviintä cinste §i inältare stárii lui, ca cu acest

mijloc sà A indemneze tuti fiii patrii a A sili spre sporire
la Invátáturi §i slujbe vrednice, fiind incredintati cá-§ vor
lùa räsplátirea ostenelilor, dupà cum sá urmeazá §i la cele-
lalte luminate neamuri ale Evropei, iar A nu fie trecuti cu
vederea, depártati §i cálcati cu picerile de blagorodiia ce
au fost páná acum 1
IV. Dregátoriile sä s'ä dea la pámäntenii cei mai cinstiti
§i cu frica lui Dumnezeu, iubitori de dreptate §i cu rávnii
atrá folosurile ob§te§ti, carii s fie datori a A aráta cu libov
pkintesc cátrá supu§ii lor, §i supu§ii iar᧠sä fie datori a
sä aráta edtrà ei cu cámta supunere, cinste §i evlavie.
Toatá silinta s. s puie pentru intemeierea §coalelor
cu dascali de tot felul de inVätäturi, ca s s lumineze
fill patrii.
VI. Din toate judetele tárii s sí trimitá la scaunul sta-
pänirii &ale doi deputati, ale§i de ob§tea judetelor, cari, ca
ni§te epitropi ai simpatriotilor lor, sä sá afle fatri la toate
sfaturile ob§te§ti, andu-§i §i ei cuväntul §i párerea pentru
cele ce folosesc judetelor lor.
VII. Cu sfatul §i priimirea a tot neamului romänesc, A
sá alcätuiasdi pravilà a tárii, intemeiatá In cele mai sus ará-
tate §ase ponturi, §i adáogitá cu ate altele sá vor mai chibrui
folositoare àrii. Acea pravilá 'in veci A sà socoteasa cá
este capul eel poruncitor In tara noasträ, §i la aceia sà arate
desávár§ifá supunere tot neamul romänesc, de toatá starea,
fàrà osebire, cum §i chiar puterea cea sávär§itoare, adea
stäpánirea aceia care milostivul Dumnezeu, prin ajutorul
prea puternicului protectorului nostru, ne N72 aAza. Iar cil-
cätorul praviii, de mice stare §i treaptá va fi, A A pedep-
seasa negre§it, Maud pärà asuprä-i tot neamul románesc !
Aceastá buná intocmire a patrii, veniti, fratilor, sá o in-
tärim cu unirea noasträ, sá-i zidim, turnu neclátit, rávna
noastrá cátrà folosurile ob§te§ti ! Cu totii A fim un suflet,
o cugetare i o glásuire pentru toatá ob§tea I Sá ne fie le-.
gátura vecinicá printeaceastá scrisoare isalità de toti, ca
jurämänt in numele prea sfintei §i de viiatá ftiatoarei Troite

166

www.digibuc.ro
 1621 DATE St FAPTE NOI

Jar cel ce sä va dovedi cugetgnd numai pentru al sgu in parte

folos, depärtgndu-sä de rgvna folosurilor oh,te§ti, sau
cearcg a sg folosi cu vreo vgtgmare a ob§tii, sau cg, vgzgnd
vreo vgnmare ob§teascg &At de micg, nu o va argta de fatg,
§i va uni glasul i strigarea lui cu ceilalti, unul ca acela,
socotindu-sà intre cglcgtorii de lege, sg fie lepädat de numirea
patriotului §i neînpgrtg§it de folosintele ce sg cuvine a do-
bändi un adevgrat patriot, i In osända dumnezee§tii judediti,
dupg leggtura jurämgntului sgu.
1822 Iunie 20.

XLIII
1822, octomvrie 11.
Boerii din Bra§ov cer lui Grigore Ghica Vv. sa-i ajute eu
bani, spre a se putea intoaree In patrie.
q)7-1)setazi, EllicE6icrcate zat EúliEviCIT,CCCE ttv Mivta,
Ttv blistipav Osocppoóncov iXótt, tanetvtin iv Kupty Eùx6-
p,e0%, xai intor3,tviata-ca npoaxuvotiniç, dayr.aep.e0a Tip naviaXap.-
7cpov aircij;
'Qv Eacò 6-ag 'Clat0-2f,Eou Cpocmunttv er)itív at'Avntxív 1-11; aop.c-
aeclievot incaroMp, fist' inccrcácrs.6.); xv CncoxVccon dp.a Foinov.av
%al gyveniev 6,32 TÓ 0.Socppoóprirov ,;(1)og vrig napatveZ 7Cwcpc.v.64 xat
rcapariÀÀet atAerctxtbg, csp tç xata td:xog ircavdaou lit/65v e?g Tijv
cpariv 7carptaa. Kat c5-cto; TT); OsocppoDpfiTou 04)71A6Tryce; 7cpb;
íLç to%- 7.CC7cety g ô TOrrog, elvat via Evaittg liyep.ovcwirs Wig 7.71-
8eR0vta;, Vag ipirviec, exEcy94,ata eúyvtop.ocsúv71;, Tez ônota Suax6Xwg
OiXop.av i7crxecpta01) vc acppdxscov.ev.
'II TOCat5Til 31mg sövobtil xÀíacg %al ôtcrcOeut; :49e),e yt,v71 aElOrito-
tipa Irpbg etg tV napVicrav !lag xazdtarautv, ircauôoxofíca
:11CleAEv iyxp(vri (47,),6-crs t-rig vec p.a; iTazogyriOm ra porlOinixta
ixerva xpipla-critá ercoia xal 7Cp0 Xa66v-cco; 171T7Icsecileea, va-
pC5roblovtsg Tip XpripATCX.Ip 111; cip.raavtav.

1 Academia Rominä, ms. 322, f. 172-173 ; copie. Extrase i rezumate

in Filitti (I. C.), Cite-va documenle polilice munlene de la 1822 In Arhivele
olleniei, X (1931), nr. 54-53, p. 259.

167

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSU

'Exolisv xce tterg, súttsvicrczte I*0,0 ccúeivrct, aX7)00% Eaapttouxop

V¡Xou cppoviwocccc, xce oE Xocato ttv auvipxorrs; xcd autircct-
TpctiAca, dung Ecricsuaocv vec civcacveúcnocn, t pall; 7ccapESog -ay
Noy6vov xcd 1cpocntuvo0Nrce; in? .9.p6vou TV 1501X61-71tc:: T71g,
ci7coackwat to0 skcscOoGg apxorcog xcd. ToO cikOoGg Tccrtpcdycou,
by 6:psEX6i.Levov gpcmy. 'AXX' 4itog ccE OicssL»; xcid xccucrc&crecg noti
b'Sv ElV 45/.Locca Taw eivep6ocuri, atótc, Stsux6Xuvov söysvíce TM Si
tacra sEq ttilv nx-cptax brav6aou, àv auviystocc civccyxcdwg, xccOCog
ficceb voIcz TrIg Bínicaca, vec xpEq, th vc1 SumOCop.sv xcccac 'ay ?cloy
Tpónoy, ve4 RomovopAcywilev xod o ouiXo tic, tec 7)pkcspcc.
*Exacrzog l'ILEiv Ix& Eatccg &voSyxccg xcd ES fou; Tpórcou; obtovollEcc;,
dg TcoXXok, TEg blfyoug, xad xce ixsfvoog St5vcccar, vc'z %pen Set l'Sco:
%cc! vet TCpocsappAcra Ten "cp67coug 'you.
AvOpcorcot bpOec cppovoOrceg, 6v aucopoGy Waco; vec vopgancy
dycuxEccv c2) vet !crccarcat ciTcop,s/taxpuattivot, t4,; cparig ncrcp(Zog, t vet
7cEpaaccvcoNesca sEg ecXXoaccrccEg, tb vet crceptbrocc 7cexp6 og xcci Tetiv Tcpbc;
obtovopica Itpocsontx-ip xca Ttig civexXxXvcfou 7Bovi)g TO vet
Eworcat cdfc67cToct xca aupinpeoccopc; CF.; Si 7.cpb; sú-cuxEccv vig rccc-
TpMóg StOv.
Etvac, Xoucbv 13E6caot, X6yo:, xca X6yot Eaxupof, oi'.ctveg avcer-
xgoucrt, tip ivanCcev vac Xccit6cEvtoliev tiotpav. Akoù; TO?4 X6youg
xcce Ex.tccacv TcpoXcc6ówcog ixOicrocv-ceç, pcZpog flOaccpev Iii6cac4 grCC-

cgpi sEg tecg ca'AElanti; vjg cixoc'cg xal XúTup c?; Si; BetvoTtoc605-
csccg tug (Puxciq, xal 7CCatv Sec carci xcaex 7astovcc Stcarcícpnatv
xccOuno6daXonsg St 64/11Xeityrct tlig, Si exCi 7CiXtv anavoacqt6civcoliev.
Ka( 1)p.e7.; Tixvo; yri¡accc c nertpfSoç 6vteg, Siv tivexót.tsOcc vet
cpavey.ey ckSticpopot rcpb; tv sùtux(xv tiç, xcd tidaccrsct, sEg play ICE.
pram= xccO' .7)%, Oi 7cccrpZg uE6v Sn; yvirnov 7yei.tóvcc ! Tv
Tocockly st'Dalpfccv xcd It) ixtql61.tev xaO' ary ri tv
baccatv,
xcd .8.iXottsv vz yev6p.sOce au[tpitoxot ceycg.
Eig ToGtov axorcby, 7cpb; n6Xov 1 varlittxt peX6v1,
Tervolisv Tec Scavo4p.cesce xcd t 7cpgscg lug!
rcccspig xca 0.socppoúpl-coy 6tpog T71g, & órcdo; elm t'spAv
.c7), inb Tosto 7cX7ipocpopoúvsvoc, srpzecc eúancóeg eTt. aiv OiXets Eqco-
voirrg att civep.data npocpccecoXoTo5vTe; atccxetttek cl8ccap6pwg
npbg Ttv tiç rc2TpraoS 'cat TN 471Xótvz6g Trig 7cpczycccotip sùacc-
cp.ovCcev !

168

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

"OCiev xcc2 ai5Ocç incxcaokteCia cv a6Ovistxtv

ENOXún 7cp6g TOli; ôoúÀoug tn; Tip viiig xpwatcxfjc ditop:a;
Buaxipecav xc vc otceXúv, xatee SOTO, Tbv Tp67cov ToS g6a0u
rq. Ka! Taiitz px-cac t olpecXopivw flaOtnártig sentecOEP.a; xa!
15noxVoscog, gamoúp.,s9a 3 kt nap& Oso5 crcepicoacv axX6v7cov
in! Tip t,.s.p.olocxep .9.pów4) X2 rctItrAfall Taw icpeTC6v cErahív
el; gT71 wip.rcoXXa xa! naveaacp.ovicrcaTa.
BIG 6p..smipa; 0.sosopoupirrou Cp,bnX6-cyrog npk @OA, exesac Oepp.ot
%al ao0Xot 'marmot, co'ci 'Oxvogpfou gewx6-cp
t 05Trop6Xaxfa; Atovtíaco;.
f '0 'Ar4safou `IXcipttov.
Ppyrróptog fIaXLivog.
tovatawervo; Eap.oupxiang.
re6pytog (I)a.utTriaxoç.
'AXavapn rxcxag.
kiliTtpto; Tcímóc-4aG.
N. Bcocapiaxoq.
'AXga,,,Spoç.
Kwvcrrawavog roXiaxog.
'Icivxto Baxapiaxog.
Arip.iitpLo; XptcrocixoXio;
Mavc1.01X fIca&ivog.
1TocatX Kopviaxoç.
Ncx6Xaog l'xfxa;.
NotóXaoq (InXorrciaxoç.
re6pyco (I)Xcopioxog.
K.. Kopviaxo;.
(1)Xcopiaxog.
'AXgavSpo; `Pdxo6t.
Radu Voinescu.
Geani Oro§an. 1
1 Arhivele Statului, Administrative vechi Nr. 2421. IncA de la 31 Mal
1822, boerii din Bra§ov indreaptA jalbA la impAratul Rusiei, pentru a li se
acorda Imprumuturi ipotecare. Rug Am dar cu lacrAmi a ne veni in ajutor,
acordindu-ne un imprumut drept valoarea de 500.000 ruble asignate, ipo-
tecate asupra proprietatilor noastre nemiscAtoare" (Aricescu, Acte justif
cative, p. 184-185 ; conceptul original, grec i francez, scris de Vilara, la
Academia RominA, ms. 1155, f. 289-290).

169

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Traducere :

Prea prea piosule §i binevoitorule al nostru dornn

Pe p6zitu1 de Dumnezeu prea inàltatul nostru, cu urni-

lintä intru Domnul Il salutnn i, prea plecati InchinIndu-ne,
sgrufäm prea strálucità dreapta dumnealui.
Cinstità scrisoarea domneasc5, din 2 Octomvrie, cu ba-
gare de seamA i plecilciune totodatrl am cetit-o si am väzut
cele ce, pkinteste, ne sfátueste i ne porunceste, domneste,
pgzità de Dumnezeu inAltimea ta, pentru grabnica noastrá
Intoarcere in iubita patrie. i astfel, purtarea pzitei de
Dumnezeu prea in'altimei tale fatä de noi, prea plecatii, este
o nou'd dovadà a protectiei domnesti, care ne insuflá sirn1A-
minte de recunostintá, pe care anevoe ne-am trudi sí le
exprimrtm. Ins'd o astfel de afectiune i dispozitie binevoi-
toare s'ar face mai simtitsä pentru noi, in starea de acum,
dacá, binevoind incá ináltimea ta, ar incuviinta sà ni se
acorde acele ajutoare Mnesti pe care le-am cerut mai dinainte,
ar5tind strimtorarea noastrà de bani.
Avem i noi, binevoitorule al nostru domn, simtämintele
unui adevkat zel patriotic, ca i ceilalti tovarki i compa-
trioti ai nostri, care s'au grábit sà respire aerul atátor de
viatà al iubitei patrii si care, inchinindu-se inaintea tronului
insáltimei tale, srt contribuie cu ajutorul pe care 11 datoreazI
orice boer ascultritor i adevärat patriot.
Dar pozitiile i situatiile oamenilor niciodatà nu slut la
fel, Cáci, inlesnind boerilor mijloacele de reintoarcere In pa-
trie, nu urmeazA In mod necesar, precum poate judeca
pätrunderea dv., cä ne putem orindui la fel si noi, slugile
dvs., afacerile noastre.
Fiecare dintre noi are nevoile lui proprii i felurile lui de trai,
unul mai multe, altul mai putine, i dupà acelea poate
chiverniseascA ale sale si sä-si potriveasc5 modul de viatä.
Oamenii cu drept cuget, desigur, nu pot s'd socoteasca
fericire stind depiirtati de iubita patrie, ràfácind pe
páminturi sträine, lipsindu-se cu amärkiune si de eco-

170

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

nomiile lor personale si de nespusa pllicere de a fi martori

oculari i conlucrätori la cele pentru fericirea patriei lor.
Färä indoialä deci, stilt cuvinte, i cuvinte tari, care ne si-
lesc sä knpärtásim o soartá opusä. Aceste cuvinte arätindu-le
pe larg mai inainte, desigur am pricinui supärare domnescului
täu auz i mihnire chinuitelor noastre suflete, dacä le-am
Infätisa, aceleasi, din nou inältimii tale, reluindu-le cu mai
multe explicatii.
Si noi fiind copii adevärati ai patriei, nu Ingkluirn sä
pärem nepäsätori fatä de fericirea ei i, mai ales, intr'o
imprejurare cind patria s'a invrednicit de un fiu adevärat
ca stäpfnitor t Aceastä soartä bunä o pretuim in toatá
Intregimea ei, i voim sä ne facem pärtasi ei.
Spre acest scop, ca acul spre polul magnetic, indreptilm
gindurile i faptele noastre 1
Patria i päzita de Dumnezeu inältimea ta, care esti stä-
pinul ei, stiind acestea, avem bune nädej di cä nu yeti pre-
supune cä noi pretextind färä motiv sintem eu ne-
päsare fatri de adevärata fericire a patriei i a inältimii tale I
Deci din nou apeläm la domneasca ta bunätate, sä Inlesnesti
slugilor tale strimtorarea lipsei bänesti i sä pui la cale, cu
aceasta, chipul Intoarcerii noastre.
Si acestea cu cea mai adänc5 supunere i plecäciune
datorate, i cerem dela Dumnezeu intärirea neclintitä pe
domnescul täu tron i reusita bunä a celor dorite in multi
ani prea fericiti.
Ai päzitei de Dumnezeu inältimii tale, cätre Dumnezeu
rugätori ferbinti i slugi plecate,
In 11 Octomvrie 1822.
f Al Ungrovlahiei Dionisie. N. Väcärescu.
Ilarion al Argesului. Alexanclru [Filipescu:.
Grigore Bäleanu. Constantin Golescu.
Constantin Samurcas. Iancu Väckescu.
Gheorghe Fiipescu. Dimitrie Hrisoscoleu.
Alexandru Ghica. Manuil aáleanu.
Dimitrie Racovitä. Mihail Cornescu.

171

www.digibuc.ro
 EMIL VIATOSU

Nicolae Ghica. Manuil Florescu.

Nicolae Filipescu. Alexandru Racovitá.
Gheorghe Florescu. Radu Voinescu.
C. Cornescu. Geani Oro§an. 1

XLIV
1822, Octomvrie 11.

Mitropolitul Dionisie aratA lui Grigorie Ghica Vv. di din

pricina bolii nu se poate intoarce Ina ta patrie.
Tip Op.sTipzv ckeesTemv xal attenaTcitip ttot bc
p.uxeteccon xapStag súx6p.evog, iv .calcetvt brcoxVcric 7zpouxuvt-6!

Ti,v cinb 6-ag to0 [teaopyro; avccoSprou at3Oevuxi7v r 607X6-

-crycóg viN irctcrcokbv, StraCCt; xspal xop,cacip.sw4, xal p.se intatiastoç
yob; xaZ 7spoaom riviywoy öcra bcpriX6v6 Tng, fact) eúvotxtg .rcpbc
icacacrp.i.vrIg StaOicreco;, xaZ Cab xiii3sp,ovcx; npoacpicrecog 7cpb;
tò finTipsoov tvoupim t(sp,ovcxCog ypeccpst x& cruiiliouXakt irept tofi
vez ;OA/ intaneüato Tip 6o-ov táxog intazpocptiv tV önci.av, irceu-
SoxoGcra 19.ecopet (-og avayxatav. Tò TocoGrov cç c4nAóT76g Tr); kip
itto5, ToG TCZTESCV06 EiieCOU7 CppóWW,CC bap-liar:roc i7Coi3E001úst acp-
ivòg Itipou; p.iv Tip wpb; Tbv ipTtaTeueivTa aúTt invi2xoov Aabv xn-
Se;_tovorip Trx 1Tp6votav, acp' isipou zz rv Tgpòg EtyaOi¡v rq;
StecOsatv ; icp' ot.; at tignpocrrixotíaag Ótto1cr1Co'v TCCTCELVet; xciptTag ixszn-
pfoug, &varcittnco Tcpbg Seòv eúxolg, T6v EXiy ölittaTc inc6XicliavTa xal
insuatowilamacc, d; tò vet iittaAcrg etg ttv 19.zocsúatatov -ccipav ke-
ttóva xpta-ccavbv xat yvijawv xaTee =Sy.= IAN, ti); naTp2So;.
Ka:0' Ecrov ;:;p.,to; cirò Tcoccpuotode xoci *rep.ovotec xpitg xtvoupiv71
útlitipa 61)71X6Tv4, xilbetat tO actaTsuObTog a+yrt (1ort6ou, xaTec
TocsoGToY (i7Lb vc5Oev Scaxafi icpb tv tatptSa xercoúltivog, xat ant)

1 Boerii din Bra§ov cer §i de la autoritAtile Bra§ovului Imprumuturi, cu

ipotecA sigurA mobiliarA. Salii InsA, din spirit de comoditate i pentru a InlA-
tura un spectacol nepläcut ochilor lor, se grAbesc sA Incerce a-I plasa prin
satele din jurul Bra5ovu1ui, pretextInd ea astfel II se dal o viala 1inistitä
economicoasa Boerii $i mitropolitul Dionisie protesteaza. (Cf. Murgianu
(A. A.), noud despre relugialli munleni la Braov Pa secolul al 18-lea §i
In rdsmerga dela 1821.7'ara Birsci", II (1030), Nr. 1, p. 13-15).

172

www.digibuc.ro
 - aria is aidva lox

V.I.A0Xf./.0%7% 1!:333 1,0X 291271964 51410X6Z7A371101L '50211A0dCh 50A3T190AVX

9 5cymaa1 024 45(413X(-2,3 lz11orop9r)27) Arpinonq nolovqq 9A 622

5tvoch Sozchiov, 01 '501200; k co9r0d3iz 2zx lA moDlyzndioq Ql -oy

AT41 Aolovapaz, 1 Szd93 Qv, polodx 5z)Dkroc3 ?rx
(t)Dtpll noA9cLe, ALF. x)31419yEtrilg .St1
41tV. 2o1Gmo1 &gamy zi:orlti.oppo 2zx 7ci33 57óca `So&911kp11c39 zy90,..
`Sorct991/1-1zAp Zdsa.932 liorriort To. Sruoulnicno 5I ¡zrx zyse!,4
5On0rboX23 Ai4.1 risqolq 5(1) 2911R: M-01 ACOX1X6ZA311102L mn169xkozrz
`noTi SoNot 3:169 L 5ta9yttel.)9 'Stu Aoltsypocia &2")&0Rny01t
/up,

a04°4d 5(41 5!tofp1zchtlaq '57023A30077 3ZX &?? 2? `5x)2147o&? 92.tp 41,19

StAynog &tot:3291rd? 'AcodIz? &?9 A3119odoritcya.t? 112 7dxn-1 5i 59
noii 5,1A066 13y34 '1"1 `133x2s1r,haq 5;3 Acatóch. 311:9 7.0A cnok&ng -ZiL
(.097pyZA lI AOytLn 1. Ql A0IA11202 50X 3zx 112 `5Z2IA20A,3 2)3T1

chtni 7.G
Z13y3lip ¡rot 5odlzxp 43adolvo29, `r)do-mryz)1 0.113c mna.
mo9,o1 gl 5oppi 1X9 no&91-1 4&olr2q rap 2X7H. 523 A4AO1U.3ycb -3z5?
nonod 51 5zDtçnchou.9 `41'hyit lay?* spIpiL920d31.l3 K0r.19ckfaxAr.e: -41
'AZAIrcn.
IL 30Dnoxi41z1xx 371 '9)13A3Gtp *:.'11Z1D3/%311(23 jolI 'za&?orp &?2

3tom0c3X SX(M.F2coi. '90T193y3102.p 5COpx A. 99x)y?1Ln, 01 50(302 c5IL1

Avg .no&:;9 502.t. o&29x? oi 5odp11 MOX70% molnX 'zloddlat? lo loloaL9
lo&31190&31,coltp 7912
5r290Ccod mod96.00d1 `minachan, 7p12
51y,ta, Szpoxlzq
3rx `52D)Xn4 Anoym,
'tcomodte;caLp 32.rx 9191 mo&pg&zyzikzo
5,41. '520234 931[9 mog coy?.4 1 (42? 7pt mr.)93&a.mop &cp. Ao&ó,Loco xd?p
Sta Stvecb '5oochzic. ap&
corqp&nxiDoc3aL AQ..1 2..42.9yttfitg) '5D.,1 VOX 7?il 2:mp
-
0)27py A41 Z221A066 MO1 moaXdrearhon noi `Ao72.&91tkoxrz 11 IlOy2
A0y14 M% AZT1IO9062L A41 A202031.9 51.1,19org 511o2u, lsyy?Ltrchni,
pox 4, 53D307;19, 1999c3obou9 Ata9vloj, Alpm.znkrin '&2m9&?e.op ?&31-1Q9
-
33.201D OT bn1A300)0 319.0 30 ¿Maly= 101LCO(10A77(16 10T12A A32 61.0(109321ZIL
Affn, MO101L2 523 roDPCxyg Sttn.U.(39&912 17)&19 Aod911(pD 4 5(4.19Mg
Af4.1
31Q0 20 20633 pOX 20X1y01901L72 53A2AZX 'AIDC10),DX12Z1ZX 30 101022

p,okon.Arap 5zi Srptcodomoylcb M. A0L92. 531A0d?cbla3 &41 Arpoo&sosn,p

AIDnd) 01d9u. lpnoro,

'2,11,1,13271)62011 31701,03A3T1(23 0T `z3.&?0(-po &o..)091V72 pox 5(1)2alz&p
A309C/X7C.116517opyyou M01A2170312 01 AQ%110y A01AT1201L 13A231061L ,ozz
eca..o)px? L
d3 :5020A9D vox &?2 1Z131/2 5W00=3 )7A chtl.41003,0, 33.QQ

'&019x 5(9 vrittyxl? '13.912 9 Sq&193.can gbl.? gaL9

Stoc Skwanicos) 50A3T12Z)ld 1

lOA3T 4A2dX111 3T1 /0.1.2L9y Sark) `Athy3.1.311

EL

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSIT

drcop.iltaxpooltivo; Top crocilvtou ttou. KO6t xc2 gut); Ixtov icpp6v-

'CC= axpt ToGae, xat cpporgo) ivte0Oev ti-jG ixxXnataç top Xptato0
xat To0 Xoynto5 Too icotilvtou, xt 'en& TcparcoauyTEX6w, xa06;
Chat= eiq tjV epecv tteyeanv ixxArlatav, d:XXec xcce cipx2,4 intcrcipac
cipxcepia irdtponov t ixxX71a4, TeXeutarov incaleacc; xal yvil-
acov tixvov ti7i; craspiSog, Tbv auvolSeXcicov dytov kbrouatou, â
etg tò tpV Bccrcarygm .q; xat' avecywriv rixouotag [Lou SISVMULL vet
civararipWcro civeu oúôivb; iXAitp.atog Tip EXXectpliv itou.
6acov -canetvGn ixOkw ivtapect, 63oxopacc S4nA6t7N
xa0Ixitsúco vet yvcoptcro òbcpt.56g 7cpCoTov -rbv civivaosov npovontExbv
ViXov eaov picro órcip -cob notp.vtou XO tV irctOugav tfj; ç Ttv
7ratplacc Taxilag i1rav6aou, icsoltivon & uyxatcc6alvoucyx vec nAnpo-
cpoot, aTt inotpasof5ca &O&v& v tvat xpovtx11, 5zt p.Expez
Ppov-dg 6iXet 1.th eiva,Wocrg, &v. 134 irctcpspocol; OiXit ifixeicret civw-
cpiXo; el; cirrapcdrircov xtvauvoy Ent TeAsutarov napaSityvara
ItcyciAng ixxXricríac sly= irpb apOcaphy, apxcepicov avat-don
otxovottoóvtcov inttp6recov Tàg ixxXrrytaç, xal 6v ot5te ot pXv-
Op(to. noXtuxot v6tiot ot eúayet; xat tepoi Tíiív .8.ettov &no.
e-ciAcov xaveve Siv natbsetkuot caottoccextv &Abaco.
Kai o;:itcoc, xptcrrtavbg xat cpacivOpancog rit.teov xai T'4g na-
tpiao; utin pavt @¡Aco-cis wwírccov ispayccitow xxA
macs-maw xat czarctx6v xaOrptcív-ccov, OiXit Tcposvipet ivtiGOev vim
dXnAfj xat T(i) ö7C2X6y T)7; XZ T 7caTpE8t, xal 15iAst icpsAxúcric vciç
xocvet; eakic xat -ccig eata; Top TCCTCEINOU 4of 7cpb; Oebv Ixsoicz;.
licttac Tonto 7Cenotetbg, Stfrct yvtoAto Ttv socA6)cptatov SteteecrEv
xctOmiteim Tin) 6p.vcipav 64,71X6rirca xoc1 vet Xec617 pdatoTa cppontaa
stg tò vex IA crriXalat xpmta-ctstec int6o7p3igtatcc anb Ti); m-cponó-
ectn, Cocrus vec SuvIlOGJ vec anonArp'ocao tec npbg Z6vou; xpcic 1.tou,
irpb; ofk cup.attx.4 vex) napouata dvat 1 16v1 dacpcíaeta, xcei okw
vac SteuxoXtívco tV 7cpb; natptaa xat inapxtav intcrtpocpilv, xa-
OóTt eúttiviaTocti vot aút3iwca, gvag fattou xp6vog TccepT7xosv Cap' 8TOU
ix Savettov (1.) xca & &Tcb Itipou; Iwo acopcoiik infTporco, 6xt [tóvov
oúaeldav na6s cppovziaa &v vo Staatill.tatt To&ry, CaXec xat acrxivin,
7Cpb tá, xai inoplycog napav6lico; Stecrcrat, ixxXnotaottxac czpdy[ta-ca.
`11 0.eocppoúpvrog 64,0,6v); Tç, napciSitytta irpb; tb kcipto6v tç
Gt.= Etxpt6itag TcoAttotils, V Xat avixe-caL pi6cacc,xptcrucabg
Oivrrx, rag c v d6taarov Tor) Xpto-zoG imanofav, aXX' cbcoxa-

174

www.digibuc.ro
 1821 DATE El NAPTE NOI

OLatOca xai xatec toyro eacefOecay, cpavt &nip-

p.axog To5 ei,ayoGg 66111a-cog tò 67coCov 0.eogeßt-og Tcpso-6etíst xat OiXec.
xaponoctirrec "CÓ kcipco6v Trig !
Kay& Tecg naparreVoc; )1.te.c6pctg GchA6vvrag xat xa-ca "Co à1ra-
pocf-c76v too xpiog, E7cov aiowca Tcpbg Tok sôysveatá'coug (ip-
xov-cag, otiLveg x19ec xat & Tarcevibg eúxftrig, incOulloGy yez Moot
Sciux.oXuvóttevoa Tec gam TrIg gmo-rpo;lg, Scac To() xocvo6 TOCNEWOU
tp.,6v yp(ip.p.,caog 7cXlipoyornI(Pirserac EVOOLov tò .8.socppotípircov 64)6g TriÇ.
Yrig bilatipag aEocppcuAtou ligni6sycog 7cpbg 136v eòx&-crig Eveep-
}Los X 4ç 6o5Xog Tanew6g
cicome-cp 'Oxvo6pfou ti.t4
t Oúyypo6Xctztag Atovt5acog1

Traducere

Pe prea piosul §i binevoilorul, prea inäljatul nostru, din

adincul inimii rugindu-1, cu umilinfä §i pleceiciune ndi inchin
Domneasca scrisoare a inAltimii tale, din doua ale curgA-
torului Octomvrie, cu miini intinse primind-o, cu minte
atentà §i grijà am cetit cele ce domneste scrii in5ltimea ta,
animatà de o special5 bun5vointà care mine §i de o afectiune
protectoare &are supusul absent si nisa* sfauesti s5. fi voit a
grribi cit mai repede intoarcerea pe care, din bun5vointà, o
socotesti trebuincioasá.
Simt5mintul acesta al inältimii tale pentru mine, umilul
rug5tor, dovede§te ping la evident5 pe de o parte preve-
derea protectoare pentru poporul supus, incredintat tie, iar
pe de alta buaa ta dispozitie fatà de mine ; pe ling5 acestea
mkturisind cuvenitele §i plecatele rug5toare multumiri, inalt
rug5ciuni care Dumnezeu, care cu ochi milostiv supraveghind
§i binevoind, a orinduit sà vegheze in intocmita de Dumnezeu
tar5 domn crestin si fiu adevärat intru totul al tkii 1
Cu eft tried insältimea ta, animat de nevoi patriotice si
domnesti, ocrote§te pe supusii incredintati ei, cu atit §i eu,
plecatul rugritor, Indemnat de dorinta arzsátoare c5tre patrie
§i miscat de datoriile sfinte si prea grele ale grijei p5storesti,
1 Arhivele Statului, Administrative vechi Nr. 2422.

175

www.digibuc.ro
 EMIL VLIZTOSU

simt dorinta staruitoare sa vad parnintul iubitei patrii,

cuprind i s frnbeali§ez turma cuvintatoare a sfintei biserici
a lui Hristos §i sa ma inchin la tronul inaltimii tale.
Deci, Indemnat de astfel de simtaminte §i de datoria sfinta,
a§i ti dorit, fárt 1ndoial, st socotese pe al doilea plan
cele referitoare la sanatatea trupeasc i a§i fi voit cu plä-
cere s'o expun ca jertfa datoriilor mele pastore§ti, daca, cum
crede Inaltimea ta, a§ fi prevazut prelungirea de lunga du-
rata a bolii care inà stapfne§te, §i daca din contra, din
sfatul doctorilor incercati, nu ma informam ct o mica in-
grijire a sanatatii mele ma va întari, a§a 'inch sa pot relua
cu zel cele de trebuinta Care turma §i ca dimpotriva, o
mica neglijenta §i truda de calatorie ne la locul ei vor face
picioarelor mele o board nu numai de nevindecat, dar chiar,
provocind inflamatia ranilor existente, vor cauza cangrena
mortala. Boa la care ma roade, binevoitorul meu domn, nu
este consecinta podagrei cronice, dupa cum presupui inaltimea
ta, ci este scurgerea veninurilor rele catre acea parte, care
evacuate prin medicamente potrivite, prin dieta §i lini§tea
necesara, se vor seca §i atunci, recapatind sanatatea, gra-
bind voi veni sii respir aerul inviorator al iubitei patrii,
sa mii Inchin inaltimei tale §i sa reiau grija datoriilor mele
pastore§ti, cu tot zelul §i rîvna pe care le porunce§te sfinta
credinta §i le dicteaza bunavointa.
0 astfel de board trupeasca, binevoitorul meu domn, nici
legile caritabile mirene al caror executor in Valahia e§ti
astazi inaltimea ta nu o pedepsesc, nici sfintele §i aposto-
licele canoane, care purtind peste tot semnul iubirei de
oameni, ingrijesc de fiintele bolnave nu o condamna ! Exem-
plul arata la fiecare sfint sinod, binevoitorul meu domn,
arhierei de multe ori chiar fara motiv conducind de
departe turma cuvintatoare ; §i deci nu urrneaza a se socoti.
nici pentru acest motiv, ca delict faptul ci eu umilul,
silit fiind de nevoe trupeasca zabovesc inca, insà ea mare
tristete, fiind departe de turma mea. Fiindca §i a§a am in-
grijit pini acum §i Ingrijese, de aici, de biserica lui Hristos
§i de turma cuvintitoare, nu prin protosingheli, precum se

176

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI TAPTD NO1

obisnueste in sfinta mare bisei ica, ci la inceput orin-

duind bisericii arhiereu vicar, iar in urrna trimetind
pe adevaratul fiu al patriei, pe prea sfintul confrate al Bu-
zaului, care In acest scurt rastimp al absentei mele silite
poate sa inlocuiasca, fdra nici un fel de lipsa, absenta mea.
Din cite cu plecaciune arat aici, binevoind inältimea ta,
o implor mai intli s. cunoasca cu scumpatate neclintitul
zel prevazator pe care Il pastrez turmei i dorinta intoarcerii
grabnice in patrie i, in sfirsit, binevoind, s afle di nu este
cronica boala care ma tine, c o mica ingrijire ma va resta-
bili, c5 graba de reintoarcere ma va expune, Thrà folos, la
iminenta primejdie a vietii, ca, In sfIrsit, grit inaintea ochilor
exemplele marei biserici, privitoare la arhierei care fall mo-
tiv intemeiat conduc prin vicari bisericile i cá nici carita-
bilele legi mirene, nici sfintele i bisericestile canoane ale
dumnezeestior apostoli nu pedepsesc boala trupeasca.
astfel, ca domn crestin i iubitor de oameni i fiu ade-
varat al patriei, se va arata zelos unor asemenea datorii
bisericesti i mirene, va prilejui de aici har adevarat
supusului sau i patriei i va atrage asupra-i rugaciunile
obstesti si chiar rugile mele, plecatul care Dumnezeu. Intru
aceasta, cu incredintare, fiindca cunosc bine firea ta iubi-
toare de Hristos, implor pe inaltimea ta s. aiba cit mai
multa grija spre a mi se trimite ajutoarele banesti de la Mi-
tropolie, ca sa pot achita datoriile mele la straini, pentru care
prezenta mea trupeasca este singura garantie, i astfel sa in-
lesnesc intoarcerea mea in tara si in eparhie, fiindcà a trecut un
an si jumatate, binevoitorul meu domn, de and traesc din
datorii i vicarul rinduit din partea mea, nu numai n'a avut
nici o grija in acest rastimp, dar n'are nici o legnurá cu
mine, si prin urmare conduce ilegal treburile bisericesti.
Pazita de Dumnezeu inaltimea ta, fiind exempla de po-
Mica corecta fata de supusii tai, desigur nu vei ingadui,
ca domn crestin, silnicia In pasnica biserica a lui Hristos,
ci, restabilind i Mtn.' acesta supunerea datorita, te vei arata

1 Gherasim, episcopul Buzäului.

12 177

www.digibuc.ro
 Emir, VIRT081:1

apkätor al sfintei dogme, pe care cu pietate o mkturisesti

vei bucura pe supusul tàu
Dupa poruncile in5.1timei tale si dupà datoria mea nea-
Oran', am spus cele de trebuint6 dumnealor boerilor, care,
ca i plecatul rug4tor, doresc sä" vadil inlesnite mijloacele
de intoarcere, dupa cum din plecata noastrá scrisoare comun'A
va lua cunostintä pe larg p5.zitá de Dumnezeu iraltimea ta.
Al pázitei de Dumnezeu inatimei tale Care Dumnezeu
ferbinte rugnor i siugá supusa,
+ Al Ungrovlahiei Dionisiel 1822, Octomvrie 11.

XLV.
1822.
Project pentru indreptarea
Indreplarea

Toatä lumea au privit la jalnica stare a Tkii Romànesti

si la ate au Otimit in leat 1821 de streinii cei de o dogmá
cu noi, carii avànd i semnul cinstitei cruci pus in simia
neamului lor, au lucrat, neomenitii, toate chipurile fkäde-
legilor. Deci, fiindc.6 acum dumnezeiasca pronie au deschis
usile ascullArii iubitorilor de oameni Indreptàtori, indràz-
neste toatä obstea päm'äntenilor acestii ticàloase i nenoro-
cite tki a alerga cu lacrkni de bucurie, cefändu-si m'Antuirea
tàmàduirea la ranele sale cu aceste chipuri de indreptare :
I. Toatä streinaatea cä'tá sa allä incuibatä in pämäntul
tkii, adecA Grecii de verice treaptá vor fi S6rbii
alte neamuri, sà fie in veci depktati cu totul de orice treabá
politiceascà, pánä la cea mai micsá si mai proastà, si de toate
cinurile boieriilor, rämàind pentru dAnsii a sà hräni i a sA
chivernisi in tara aceasta numai cu negutRoriia ce va fi
slobodà cu meseriile de mestesug ce vor fi stiind i vor fi
I La 28 Decemvrie 1822, mitropolitul Dionisie scrie din Brasov logoatului
Nicolae al Mitropoliei c usurIndu-sä gerul, socotim a ne alätori spre patrie
eparhie, mftar t cu primejdia vietfl noastre, pentruca sA ne Inplinim da-
toriia pristorii" (Academia RontinA, ins. 1071, f. 65).

178

www.digibuc.ro
 1821 DATE 131 FA.PTE NOI

de folos, amestecati ins6 cu p'árn'Antenii supusi la

toate obiceiurile, canoanele i starostii esnafurilor, intocmai
ca i p6m6ntenii, làrà ciltus de putin6 osebire.
H. Toti streinii, c61.i s'au cinstit 136116 acum cu cinuri de
boerii, s s ia scutelnicii i poslusnicii i orice alt privi-
fiindc6 privileghiurile glut numai ale p6m6ntenilor,
iar nu si ale streinilor. Si de actual inainte, nici cinuri, m6-
car c'ät de mic, sä nu s mai dea la streini, de vreme ce
st6p6nirea streink ce au fost p6n6 acum, intr'adinsu au in6ltat
streini i i-au f6cut i cu stare bun6, ca sí dkapene cu
totul p'd p6mänteni.
III. S6 s6 puie in lucrare i dite s'au hotkät pentru streini
prin hrisovul m6rii sale Stefan Voc16 Racovit6 ot leat 1764,
Julie 30.
IV. Asijderea si tot chipul arnäutesc s6 s6 strice de tot,
a nu sd mai pomeni in veci, i, esind fiescare de supt aceastà
ur6t6 i diiavoleasc6 masc6, sá mearg6 la esnaf dupá mes-
tesugul ce va ti, sau la dajdie cu tam, nestiind mestesug ;
jar nevi-6nd nici una nici alta, s6 mearg.6 negresit la tara lui,
puindu-s6 un soroc cuviincios, in care sá poat6 a sá desface
de orice iliàc1 va avea aici in p6m6ntul tárii i dup6 soroc
sá s'A izgoneasc6 i fär6 voia lui, neputindu-s6 ajutora cu
pricinuire c6 are aici mosii i alLe acareluri, dobitoace
datorii pe la unii altii, c6ci pentru aceia li s6 dà sorocul, ca
s6 s6 desfac6 de toate.
V. Pentru paza i strejuirea tánii, s'd s6 intocmeascA p6
deplin, Incà i mai cu. prisos de va cere trebuinta, ogeaeu-
rile slujitorimei p6m6ntesti cei din vechime, adec6 semeinii,
fustasii, cazacii, catanele, lefecii, dorobantii, vAn6torii, po-
terasii, pláiaii, slujitorii du p6 la judete i alte bresle sin-
jitoresti, i numai aceia sá poarte arme -in tot ocolul Tárii.
Romänesti, iar streinii nicidecum, nici nikar cutit la br6u
s5. nu ail36, cu pedeaps6 de r6punere de viiat6 and s6 va
dovedi vreunul din streinii cu vreun fel de arm6, ori asupra
lui purt5ndu-o, ori in casa sau gazda lui tiind ascuns6.

1 1li = un tel de bir, dare.

179

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU

Inteacestas chip dar curatindu-sa tot pamantul vaz-

duhul Tarii Romänesti de turbarea i rautatea streinilor
rämaind tara pa seama parnantenilor, cere apoi toata obstea
pamantenilor i curatirea po1iticetii obladuiri, care streinii
intr'adinsu au turburat-o, ca poata aduce cea desa-
varsita peire, dupa rau cugetul lor ce s'au vazut, caci
intocmind ei la toate dregatoriile felurimi de iraturi, cele
mai bune si mai bogate le da la ai lor, iar celelalte le
vinuea la pamanteni, la cine putea sà dea mai mult pretu.
Indreptarea dar politicetii obladuiri cere obstea sà sa facà
inteacestas chip :
VI. Toate numirile boieriilor sa fie, iar veniturile lor sa
lipseasca cu totul, i cei ce sà afla cu boerii halea sa slujascil
numai pa leafa.
VII. Sa sà asaze Dinteii Divan, Intocmit de cinci persoane,
adeca de mitropolitul tarii si de patru boeri mari, carii sa,
nu aiba osebite boerii halea. Acest divan sa aiba toata
puterea savarsitoare i toata stapanirea peste tot pa-
mantul i norodul Valahiilor amandurora. La acest divan
sa raportuiasca toate celelalte dregatorii i obladuiri in
parte si dela acesta sa ia toate poruncile i hotararile
pa deplin.
VIII. SA sa asaze al Doilea Divan, intocmit de epigeopi
si de velitii boeri, fare carii sa fie si un nomicos. Acest divan,
pentru toate pricinile crisologhicesti, ce theoriseste cu buiur-
dizma Intaiului Divan, sa arate cu anafora inscris la Intaiul
Divan si de acolo sal ia pricinile intarire, ori cu infatisare
prin apelatie, sau Para' infatisare prin adeverinta inscris de
multamire, dupa oranduiala.
IX. Departamenturile ctite trek, adecei de 8, de 7 §i cel
de criminale, sal .aiba urmarea br, oranduindu-sa la fies-
care si ate un nomicos.
X. Sa sa asaze un departament pentru hotarnicii, alca-
tuit de cei mai cu deplina stiinta si praxis de hotarnicii boeri.
Acest departament este foarte de trebuintä, fiindca crisolo-
ghille mosiilor sant multe si pricini grele, unde face trebuinta
a sa ceti si a sa cerceta suma de felurimi de hartii i dintr'a-

18o

www.digibuc.ro
 1821 - DATE 8I FAPTE NOI

ceastä pricinä sä dà z5ticnire celorlalte judeeätorii a sä In-

lesni la theoriia altor chipuri de crisologhii
XI. Vistierul cel mare altä treabri sä nu aibä, färä numai
priimeascà banii däjdiilor din toate judetele tärii i sä
dea socoteala la Divanul cel Dintäi, avänd supt ascultarea
lui numai pä sarafi, iar la celelalte calemuri 1, sau isprav-
nici, sau samesi, sà nu s5. amestece.
XII. Calemurile vistierii, adecà extractoru al scutelnicilor,
poslusnicilor, al havalelilor, al capanului, al slujitorilor,
al breslelor, gäzdiile i condicarul s5. sä oränduiascä de care
Intäiul Divan, fiescare persoanä cu treaba sa, coresponda-
risindu-sä cu isprävnicaturile i räportuind la Inadul Divan,
avändu-si fiescare trebuinciosii logofeti cu lefile bor. 2
XIII. La fiescare judet s5. oränduiascä Intäiul Divan doi
ispravnici (ins 5. nu din cei mari, adecà din protipendada,
ci din cei de a dooa i a treia treaptä, ca sà sà poatä pedepsi
Infräna cänd vor urma vreo catahrisis si a-i supune sà
räspunzä cu coprinsul lor), un sames, un judeator i un
condicar, toti cu leafä oränduitä ; insä un ispravnic sä fie
insärcinat cu trebile judetului, iar celälalt sä aibä numai
privegherea asupra polcovnicilor i cäpitanilor i altor sluj-
basi, ca sä nu facä vreo catahrisis. Sá caute i pricinile
de judecilti ale läcuitorilor,inpreunä cu. judeditorul. Aniändoi
ispravnici sä-s aib5. venitul grosului, dup5. vechiul obiceiu,
adec6 dreptele zeciueli din banii ce sá inplinesc prin Infá-
tiare de judetatä i paralele grosului.
Judecätorul sä caute numai pricinile de judecäti si con-
dicaru sá facá cärtile de judecatä sau anaforalele.
Samesul numai sä priimeascà banii däjdiilor din judet, dupá
extractul ce i sä va da de ispravnic, iseälit, iar nu mai mult.
Iar din bani sä nu dea nimunui mäcar o para, färä porunca
Divanului celui Dintài, ci s5.-i trimitä pá toi deplin la visterie,
de unde sä-s ia adeverintá de priimire sau socotealá incheiatá.
1 Functii, slujbe.
2 In manuscris urmeaz5 punctul XIV; deci, sau numerotatia este gresit5,
sau punctul XIII este sciipat din vedere de copist. CorectAm numerotatia din
manuscris.

18x

www.digibuc.ro
 EMIL VIIITOSI3

Zapcii pläsilor sa-i oranduiasca ispravnicii amandoi, oameni

vrednici i in chezasiia lor, ca sa' fie raspunzatori
pentru dnii, fara a sa priimi havalele streine. Acesti zapcii,
avandu-s leafa lor oranduita, sa caute i pricinile cele mici
ce s intampla Intre llcuitori, fara a sä amesteca polcovnicii
capitanii intru nimic i ori odihneasca, sau sa-i so-
roceasca la ispravnicat ; dar i ei s s infraneze foarte
tare, a nu face vreo catahrisis.
XIV. Vel spatar i vel aga, cu intocmirea slujitorimei
cat va orandui divanul,sa fie numai pentru paza i strejuirea
orasului Bucuresti ; insa toate capeteniile slujitoresti s5. s.
oranduiasca de catra Intaiul Divan. Asijderen i toga' slu-
jitorimea, ce dupa trebuinta sa trirnite in Ora i pa la mar-
gini pentru pazà sau nizam, sa sä oränduiasc i sa sa tri-
mita iaras de Care Intaiul Divan si capeteniile lor sa sä co-.
respondariseasca arnesos cu divanul.
XV. Polcovnicii i cäpitanii prin judete sa s oränduiasca
de catra Intaiul Divan, oameni lacuitori ai judetului, prin
chezasie vrednica de departare de catahrisis i cu stare, spre
a putea raspunde cand sa va intampla a sa intinde peste
poruncti. Acesti polcovnici i capitani sà nu fie volnici a sa
preumbla prin popoarale lor dupa alti borfasi, caci acele
pricini sa vor cauta de ispravnici judetului. lar polcovnicii
capitanii sa stea fiescarele la casa sa i cand li sa va da
stire de ispravnici sau zapcii pläilor, cä s'au ivit undevas.
talhari, numai atunci sä alerge cu slujitorii lore sa-i ban,
prinza i sa-i trimita la Intaiul Divan, in }Duna paza. Din
ate lucruri sá vor gari la talhari, ori hrapite, sau chiar ale
lor, sä sä despagubeasca mai intai pagubasii, pana la cel mai
mic Meru, i ce va mai prisosi sá sä dea la nevestile i copii
talharilor, iar polcovnicii i capitanii sa nu ia nici macar o
ata, ci sa slujasca numai pa leafa oranduitä i slujitorii lor
pà scutealä. Asijderea nici ispravnici nici zapcii sa nu ia dela
acest fel de pricini, nici dela borfasi, nimic, filtä numai sa
despagubeascä pa pägubasi i vinovatii sa sa pedepseasca

1 Fiticoç = fndatii.

182

www.digibuc.ro
 1821 - DATE al FAPTE NOI

dup5 pravilä. i fiindcá fäcätorii de rele sau borfasii nu s5

pot tinea in relele lor fapte, de nu vor avea gazde prin sate,
care sä le poarte grija pentru ale mäneärii, unde sä aflà ascunsi,
a le da de stire &and umbra' poterile dupà dänii, ispravnici
judetelor s5 indatoreze pä läcuitorii satelor a da prinsoare
cu chezasii c5 in satele lor nu sä va simti nici o gazdä. Iar
dovedindu-s5 vreo gaza la vreun sat, acel sat s5 pl5teascá
toat5 paguba c5t5 au fäcut t5lharii cei inclinati cu acea gazd5,
acea gazdä sä s5 pedepseascä intocmai ca i tAlharii. Asij-
derea s5 fie datoare satele, in ceas ce vor simti de fäc5tori
de rele, numaidecrit sà dea de stire ori la zapcii, ori la pol-
covnic i c5pitan, uncle va c5dea mai cu apropiere, ca Iärà
z5bav5 s54 prinz5, d5nd i ei ajutor.
XVI. Viltasii plaiurilor dela granitile despre austriia-
cescul pämänt sä sà oriinduiasca de cAt[rä] Intäiul Divan,
cu sigurantiia tot aceias ce s'au zis pentru polcovnici si
c5pitani si tot cu aceias oränduialà despre rändul fäc5torilor
de rele ce s5 vor ivi in plaiurile lor. Acesti vätasi au s51 ur-
meze datoriile lor dup5 cum sänt trecute in condicile diva-
nului i s'51 ia dreptul lor cel legiuit din vechime, dup5 cum
sä vede trecut in condicile divanului, s'ä raportuiasc5 amesos
atrri Inniul Divan, si pliaii i potecasii lor s5 slujascil p5
scuteal5. 1

XLVI.
1822.

Leg5ntint pentru unire.

Pentru unire

Firea omeneasc5 este zidit5, de dreapta Dumnezeirii cea

a tot s6v5rsitoare, ca s'ä fie inp5rtrisitoare, adecä s5 petreacà
vietuind multi la un loc, in sotietate, Inp5rt5siti i intrebu-,

I Academia Roming, ms. 322, L 147V-148. Rezumate i extrase 1/1

(I. C.), Cite-va documente politice muntcne de la 2822 In Arhivele 011eniei,
X (1931), Nr. 54-55, P. 253. Cf. Nr. XXXVI si XL, cu notele respective.

183

www.digibuc.ro
 1:MIL VIBTOSII

intati unul de care altul. Acel loc unde sA. aflà petrecAnd
sotietate de multi oameni sri zice patrie, dupA numele pA-
rintilor, mo01or i strAmo01or, ce i aceia au petrecut acolo,
vietuind in sovletate. Nu sA cheamA dar pAmAntul, patrie,
ci pet ecerea cea politiceascA, adecA sotietatea celor ce 1A-
cuese inpreuná, intrebuintati i inpArtA0ti unul de &are
altul, care intrebuintare leag á. dragostea, interesurile i fo-
losurile ob§tii, arAtAnd p acea adunare cà este un trup In-
tocmit de mAdulAri.
Dobitoacele cele necuvAntAtoare, obicinuite fiind multe
in adunate, la un loc de pil§une, cAnd vreunul ssä va rAtAci
in alt osebit loc, zbiarA, i cu acel zbieret insemneazA cà do-
re§te de ceva§. De ce oare ? De locul unde era obicinuit sA
pascA? Nu! Pentru cci iarbä poate gAsi i In altA parte,
incá. §i mai bunA ! Ci zbiiarA, dorind de sotietatea celorlalte,
cu care s'au fost obicinuit in petrecere. Si, gásinduli sotiile,
s5. bucurä. Dovadd este aceasta ch. 0 la dobitoace nu sA so-
cote§te locul pà§unii, patrie, ci sotietatea.
[Si iarৠun dobitoc, obicinuit fiind in multA petrecere
cu stApAnul sAu i intrebuintat, prin inpArt4ire cu dAnsul,
sA slujascá adecA el stApAnului sAu i acela sA-1 hrAneascA,
cAnd sá va ráfáci in altá parte, zbiarA. Pentru ce oare ? Ne-
gre,At cA dorind chiar de stApAnul sAu, iar nu de casa i ne-
mestiile lui 1]
CAnd sotietatea omeneascä sA rAzvrAte§te, atunci nu sA
mai chiamá patrie, pentrucA lipse§te Inpárt4irea ce leagA
dragostea i folosul ob§tesc. SA dejghinA tot trupul sotie-
tAtii i, silindu-sA fie§carele numai pentru al säu folos in parte,
petrec cu pizmuiri i cu dupfänii 0 multi, nepu Lind trái
In patriia kr, s'au depArtat in alt pArnAnt strein.
Cu acest mijloc, al sotietAtii unite In dragoste i inpiirtA-
0toare, din nimic s'au ináltat neamuri mari i slävite 0 tot
acelea, cu dejghinarea, au cAzut In bezna tícàloii, supuin-
du-sA supt jugul altor neamuri !
A§a i neamul nostru romAnesc, sA vede .acum cAzut in
urAta clisá a ticAlqii i cAlcat de picerile streinilor, pentru
cáci s'au diljghinat dAsAvAr§At tot trupul sotietAtii noastre,

184

www.digibuc.ro
 IA21 - DATE $1 FAPTE NOI

ce intocmea cea adeväratä patrie. Nu mai putern zice cä

Tara Romäneascä este patriia noasträ, de vreme ce nici am
avut, nici avem inteänsa sotietate Inpärtäsitrt i Intrebu-
intatä între noi, dupä cmn oränduesc pravilile iubirii al a-
proapelui, ce snit asäzate si de fire si de ziditorul fini, Dum-
nezeu. Noi säntem aceia ce, cu dejghinarea noasträ, am dä-
rämat-o din starea ei i, gäsindu-o streinii färä trebuincioasa
inprejmuire a dragostei cei infrätite i färä tärie de stre-
juire a unirii, au cälcat-o cu picerile, au stricat tot bunul
ei i s'au bizuit sä ne stingä toatà pomenirea noastri i sä
ne ia ei mostenirea !
Fratilor Romäni, incà nu ne sänt nädejdile pierdute 1 Ne-
voia ce am pätimit sä ne slujascä noao drept inväfáturä
desteptare 1 Cgutati in oglinda anului cu leat 1821 1 Cunoa--
teti pricinile ce ne-au adus in släbiciune 1 i acea släbiciune
au dat putere vräjrnasilor streini ea sä. ne stingsä cu totul !
Veniti, in numele Domnului, sä ne intocmim patriia, sä
o Ingrädirn cu unirea noastril, zidtm turnu neclätit
rävna noastrà care folosurile obstesti ! Cu totii sà tim un
suflet, o cugetare i o gläsuire pentru toatà obstea ! [Ada-
närile noastre, ce sä vor face, ant pentru adaogirea folo-
sului patrii cät i pentru a le inpotrivi si a depärta cele ce
sänt vätämätoare, sä ne fie In numele Domnultil, cu cuget
inimä curatà, cu toatä slobozeniia a grAi fiescare
aräta pärerea lui, Mr% a face osibire ipochimenilor, ci sà sä
asculte i cel mai mic cleat toti intocmai ca i cel de frunte,
numai sà fie patriot, iar nu strein sau cu tragere din cei streini I
toatä täriia i hotärärea sfátuirilor la orice fel de pricini
intämplätoare sà o aibä gläsuirile cele mai multe, iar nu
cele mai putine
Sä ne fie legiltura vecinicä printeaceastä scrisoare, iscä-
lità de toti cu jurämänt, in numele prea sfintei si de viiatä.
fäditoarei Troite ! i cel ce sä va dovedi cugetänd numai
pentru. al säu in parte folos, sau sä sä foloseaseä cu vreo vä-
tämare a obLii, sau c, väzänd vreo vätämare obsteascA
att de midi, nu-si va uni glasul si strigarea lui cu ceilalti
[mai multi, ce sà vor uni], unul ca acela, socotindu-sä intre

185

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

ealciltorii de lege, s'à fie lepàdat dà numirea patriotului

neinpiirtgsit de folosintele ce ssá cuvine a dobändi un ade-
v6rat patriot, si in osànda dumnezeestii judecAti.1

XLVII.
1822.
Alt legamint pentru unire.
Ipac pentru unire.
Cei ce n'au sfat cad ca frunzele. Jar màntuirea este in
mult sfat. Acest adevsdr, mArturisit de inteleptul Solomon
la pildele lui, luAnd cinevas aminte cu deadinsul, II allà ade-
verit in istoriia cea veche a neamurilor celor càzute, iar din
istoriia neamurilor celor mai noao, si mai vktos a neamului
romä'nesc, mai luminat sá dovedeste adeverirea acestui cu-
vrint. Cki eänd sä otcilrmuia de sfat acest neam, oarecànd
slàvit, inflorea i sà mAntuia. lar dup'ä ce au lepklat sfatul
au ajunsu in starea noroduhti jidovesc (pre carele jälindu-1,Moisi
zice CA este neam ce s'au pierdut sfatul), au eizut ca frunzele.
De vreme dar cà noi cei mai jos isedliti, IncredintAndu-ne
de pricinile cäderii neamului nostru, celui omorAt de izvo-
ditorii neunirii si a diiavolestii màndriei i cunoscAnd cà
mäntuirea este in sfat mult, am hotriràt sä ne fädicä'm nea-
mul din mormAntul nefiintei, in care l-au ingropat pohti-
1 Academia Romlna, ms. 322, 1. 149. In ms. 4187, 1. 6, continua : sa
fie lepädat de numirea patriotului $1 de toate pronomiile patrii, de sffnta
Troita, ca un proclet, sa fie $ters din cartea viilor 1" Textul dat aici Intre
[ ] e adaugat dupa versiunea mai ampla din ms. 4187, gasitä fntre hirtiile
slugerului Nicolae Grecianu. Pasagii fntregl din acest text se regasesc,
aproape identice, i In textul dat supt Nr, XLII.
In April 1822, boerii veliti al divanului Tarii Romlne$ti, refugiall
la Bralov, fl cinstesc pe slugerul Nicolae Grecianu cu cinul de mare clucer,
ca unul ce a stat 24 de ani sluger. Ii acorda scutelnicii cuvenitl dupa rang
alti 40 scutelnici. Cad s'a aratat vrednic cu slujbe patriei $1 mai ales la adu-
narea, fritocmirea l cumpanirea jude!elor Arge$ $i Buzau", Indreptind lace-
miile l catahrisisul. Trecuta stapfnire vfnzind cinurile $1. nenorocirea ne-
Inzestrindu-1 cu mijlocul cel voit si bine primit de trecuta stapInire" (bani !),
a ramas mereu in aceeas slujba. (Ibid., ms, 322, f. 149 v,-150),

186

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI TAPTE NOI

torii pierzärii lui, i prin unire intr'un gänd i prin sfat

mult sä-1 mäntuim, cu ajutorul lui Dumnezeu, pre carele
chemändu-1 inainte mergätor i povätuitor sfatului nostru
asezändu-i temelii unirea noasträ si ingäduirea hare noi,
cu ascultarea unuia Carl altul, insä cuvintele obstescului
folos si a fericirii patrii, alaituim sistimä de bunà orändu-
ialä, lepädänd departe dela noi duhul r'äzvrätirii, al mändrii
si al iubirii de cästig cu cea mai micä pagubti stricätoare
de privileghiurile patriei si ale aproapelui nostru i, inbrä-
tisänd cu silintri osärdnicä ingrijirea pentru tot binele ob-
stesc, ca niste buni patrioti, näscuti, crescuti i pentru aceste
cuvinte drepte si mai mult indatorati a ne sili pentru bi-.
nele i norocirea patrii. Ne legäm intre noi a nu cugeta ni-
menea din noi nici räu inpotriva unul altuia, nici bine in
parte i pt sesma sa fiescarele, ci toti de obste, uniti pentru
folosul obtii, inteo gllisuire sä-1 lucräm, ca arätändu-ne vred-
nici credintii crestinesti, care ne porunceste sä iubim unii
pre altii ca inteun gänd st mkturisim i numelui celui dorit
de buni patrioti, sä putem ajunge in norocita stare a strä-
mosilor nostri i a neamurilor care, mänändu-s5 de sfatul
mult, au aflat inteänsul i pravili cuviincioase i asäzämän-
turi politicetì, prin a ckora päzire nesträmutatà sä leagä
cu alte neamuri i dobändesc orice altà doritä norocire I
Pentru aceastä sfäntä legäturä, juräm cà o vom päzi in
toatä viigta noasträ necälcatä i, ca sä o facem mai temeinicä,
ne indatoräm a priimi i osändà obsteascä, cänd cinevas
din noi sä và dovedi abätut din calea dreptätii si a folosului
obstesc, läsänd pà unul ca acela deapururea in ocara i in
blestemul neamului I
NLVIII.
1822.
Indemn la unire

Neamul Dachilor (cunoscut in istorii), cu multi ani mai

inainte si de intruparea domnului i mäntuitorului nostru
1 Academia RomInA, ms. 322, f. 149 v.

187

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSII

Iisus Hristos avgndu-s fiinta i starea so, apururea au fost

oblgduit de crai îrisui stgpgnitori, din neamul lor pgmgnteni,
cu pravili i obiceiuri ale pgmgntului, i cu putere ostgseascg
de rtizboiu spre apgrarea fiintei si odihnei lor cei slobode
in pgrngntul lor, care putere rgzboinicg au simtit-o indAstul
acea puternicg pä acele vremi inpgrglie a Romii, ce au fost su-
pus supt schiptrul sriu toate celelalte neamari, iar p acesta nu 1
Proniia dumnezeiascg, care îna1t i pogoarg puterile pä-
mäntenilor dupg adgnci sfaturile sale, au supus, dupg multe
rgzboaie, i pä acest neam al Dachilor la biruitoarele arme
ale lui Traiian, inpgratul Romii
Streinul pizmas al neamului romgnesc nu sg indästuleazg
cg s rgsfatil atiltea ani infra ale noastre, ci, dgndu-ne cu
piciorul, voieste sä ne surpe si din strgmosasca noastrà slavg,
silindu-sg a-i dovedi cà neamul Romgnilor nu sg trage din
Dachi, zidind cg acel neam al Dachilor s'au rgsipit inteadinsu
de cgtrg numitul biruitor inpgrat in alte turi streine i depär-
tate, i in locul lor au asgzat sglgsluire de neam rgmlenesc
din pgrtile Italii, lkuindu-sg judetul RomanOlor, si de aceia
au si luat aceastä. numire judetul acela, cgci s'au lgcuit de
Romani.
Aceastg istorie este adevgratg, dar ins)." pizmasul nu sg.
lungeste cu povcstirea si mai nainte, ci precurmg vänä aici,
ca cu aceasta sg poatg dovedi stingerea de tot a neamului
Dachilor. Iar adevgrul urmeazg asa : cä acel inpärat Traiian,
vrgnd ca sg nil mai cerce altädatg inpgrgtiia Romii (precum
insus el) acele rane ce le-au cercat dela acest viteaz i rgz-
boinic neam al Dachilor, carele i tiia i putea sg-s tie elef-
theriia cu armele, pg cgti au putut pune in mäng i-an i rgs-
piindit prin alte tgri streine, fgeänd apichie de Rämleni
in Romanati, dupg cum s'au zis. Dar cea mai multg parte
au apucat de au trecut peste munti, in vecinul pgmänt al Ardea-
lului, de unde Radul Vodg Negru, (cel stiut in istorii) strgn-
ggnd pg ai neamului säu Dachi, la leat 1241 dela Hristos
au esit iargs in targ, coborändu-sä mai intrii la judetul Mu-
unde au fkut orasul Cgmpului Lung, as:lzgndu-s
acolo domnescul säu scaun. i cel de atunci ban al Craiovei,

188

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

ce s6 afla stäpän pà acele cinci judete de peste Olt, supuindu-

sä lui, s'au intinsu cu vreme domneasca stäpänire a Radului
Vodd si a celor din urma lui In toatà lätimea pämäntului
tärii, din munti si ptin6 in apa Duntirei. *i dela venirea Radului
Vod6 Negru s'au schimbat i numirea neamului, ne mai nu-
mindu-sä Dachi ci Romäni, dar insä nu cä s'au stinsu cu
aceasta neamul Dachilor, ci s'au unit cu Romtinii ce s'au
gäsit In tarti, i unindu-s6 au luat aceastä noao numire. Do-
vadä acestui cuvänt este c i acum sä aflä o multime dintr'a-
cel neam al Radului Vodti rämasi de atunci cu lticuinta In
Tara Ardealului, numindu-s6 si ei tot ca aceastä numire noao
Rom 6ni, si tot de o limbä, carii niciodat6 nu s'au strämutat
de acolo. i nici putem zice c acel Traian au färut apichie
de Romani si in tara Ardealului, pentrucä nu sä vede In istorii.
Cu toate acestea, ori din neamul Dachilor, ori din neamul
Romanilor de vor zice cà ne tragem, tot s aratà neamul
nostru c blind dovadä mai cinstit i nwi slävit deeät nemml
pizmasului inpotrivitor, ce Insus s'au fticut defäimare si
ocará neamului elinesc, din care s6 fälese cá sä trag. Mäcar
c'd si p6 acel nearn elinesc istoriile nu ni-1 aratti de vreun
neam mare, precum Grecilor li 6 pare 5i sil fälesc, ci de un
neam mic, läcuit inteo prea micá pärticia. din Evropa, ce
este acum supt stäpänirea inpärätii turcesti, cu numire de
Rumeli, i Inpärtit in multe mici domnii, avänd necontenite
gälcevuri intre dànii, bez neamul Machedonilor, ce sä afla
tot p6 acel pämänt, pe carii ei îi avea de neam varvar, iar
nu elinesc, i in urmil le-au fost stripänitori. Acest neam eli-
nesc, dup6 cum chiiar istoriia Ion De larg aratä, au fost din
inceput un neam s6lbatec, hränindu-sä cu ghindä i cu Doame
de co paci, pànà cilnd viind la ansii altii, din tinutul Eghipe-
tulai pribegiti, i-au st6pgnit, fkändu-sà ctipetenii lor. I-au
dumesnicit, i-au invätat dogmele idoleti. (cäci nici acestea
nu le stiia, fiMd cu totul prosti i stilbateci), le-au asäzat
capiste, 1-au dezbräcat de pieile hiiarAlor sälbatice ce purta,
Inbrädindu-i In haine precum purta oamenii dumesnici,
i-au scos din vizunii si din scorburile copacilor, de i-au adunat
In glgsluiri de orase si sate, 0'16 cänd i ei cu vreme omenin-

189

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

du-srt, i instreinändu-sä dinteän0i la Eghipet, au luat de

acolo luminrtri de Invätäturk le-au lucrat cu silintä §i le-au
mai sporit. Si in &RA vreme au stätut cei mai ale0 ai lor
(carii cu adevärat au fost vrednici de toatá cinstea i lauda,
Inpodobiti cu omenire, cu Invätäturi i cu Nine mäsuri
rändueli), au putut §i ei apere acel mic neam al kr de
cAträ läcomiia celor mai mari 0 mai puternice neamuri. Iar
dupa ce dobitociia ob0,ii au cälcat pà cei ale0 ai lor §i i-au
stinsu cu totul, pà unii omorändu-i In pämäntul kr, pà altii
desävär0t de avere.a lor i pä altii silindu-i sä
1ug i sii-§ gäseascri scäparea i lini§tirea la alte neamuri
streine, ant in partea Räsäritului, cät 0 In Italia, unde au
näzuit cei mai multi de au fäcut i apichie, i acea apichie
au numit-o Elada cea mare, luminänd cu invänturile kr
pärtile Apusului, dupti cum istoriile ne aratä, atunci dobitociia
lor i-au incurcat in cele mai dese i uräte dejghinäri i räzboaie
intre ei, pänä cänd i-au adus 0. la cea de apoi nevoie de *'au
cilpritat strtprin prt neamul Machedonilor, i duprt acela pà
neamul Rärnlenilor, care i-au ingrädit in hotaräle cuno§tintei
0 a roAsurilor celor drepte, curätindu-i de greata fire§tii kr
neast ärnpäräri.
Dupä curgere de multi ani, mutändu-sä scaunul inpärätesc
dela Roma la Vizantion, cu numire de Nea Romi, i corcindu-
sä Grecii (ce zic cà sá trag din neamul elinesc) cu Romanii,
tot a§a s'au nurnit inpärätiia, adecA a Romeilor, ce sà in-
telege a Romanilor, iar nu a Grecilor. Dar cu toate acestea,
näravul lor avändu-1 incuibat supt suflet, dupà ce au umplut
istorille cu multele i necurmatele lor nelegiuiri, in cea dupà
urrnä au cAutat iark sä-§ mai capete stäpän, ca sä-i puie la
oränduialà §i sä-i astämpere. Si au dobrindit tocmai pe acela,
pe carele dumnezeiasca pronie le-au häräzit spre lecuirea
turbärii kr, de i-au tinut Our& acum In znala robii,
ocoliti In hotarAle cuno§tintei 0 ale infränärei, incAt i toate
dogmele legii sä le tie neprihänite, mkar de nu sä anti intocmai
la cei mai a1e0 ai Mr, care dogme aproape de cklerea Inpà-
päràtii kr era sä le 0 vänzá la snorul dela Florentiia, pentru
politice§ti interesuri. Li sä inputinase §i lumina invátáturilor,

190

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

Incà deand inpärätila lor plecase spre sadere, iar nu dupg

cum sä indrepteazg ei, ziand a din pricina robii lor la Turci
§'au pierdut invälgturile, pentrucd Turcii In adevgr nu s'au
amestecat nici la dogmele bisericii, nici la invAtAturile bor.
Cum ar putea cineva§ sg creazti c neamul grecesc sà trage
cel elinesc, In vreme cgnd in curgere de veacuri multe
s'au corcit mai Intgi cu Ma chedonii, ce le-au fost stgpgnitori,
apoi cu Romanii, §i In urmg, dela robirea Tarigradului §i a
neamului lor pgng acum, cu Turcii. Si dovadtt luminoasá
§i acum sg. corcesc necontenit cu Turcii, este chiiar mkturiia
lor, Pluindu-sg §i prin graiu §i inscris c Turcii le hrgpesc
mherile §i tetele apururea, de le batjocorese. Si iarg§ altä do-
vadg este a o multime de Rumelioti, ce s'au incuibat In
Tara Romgneascg §i in Moldova §i au fkut stare bung, aceia
Insu§ mkturisesc c. insurándu-stt in tara lor, nu petrec mai
mult cu sotiile deat trei patru luni, apoi, acolo,
stt instreineazg dupg chivernisealg, unii In äriile acestea §i
altii In alte tki, ne mai intorandu-sg inapoi la locul lor,
c a sg nu cazg in ungbiile Turcilor. Si vedem cà peste multi
ani s'au pomenit fie§care dintegn§ii cu fete mgritate la tara
lor, §i cu feciori, unii rgingind acolo §i altii viind dupg pgrinti
pentru chivernisealg, numindu-sg de copii ai lor, de carii
ei nu au nici o tiin%ä, nici putea, intr'acea puting vreme
cät zghovea cu sotiile lor dupg insurare, sg semene atätea
copii. Si iarg§ nu putem zice cà aceastg tialoasà sgmgntä
de copii va fi tot din neamul lor, de vreme ce este §titri. cà acolo
acest chip de desfrgnare nu este slobod la gheauri, fàrà numai
la Turci. Iar mai vgrtos In Tarigrad, unde sà aflg cea mare
bisericg a lui Hristos, maica §i invgtgtoarea tuturor bisericilor
izvorul darurilor, cri dupg ce aceastg nelegiuire sg urmeazà
acolo mai ea prisos, apoi indrAznesc a cglca §i dogrnele pra-
voslavii §i tainile biserice§ti, inlesnindu-§i nävaba dobito-
ce§tilor lor pofte cu nichiiahuri turce§ti, and biserica le stg
Inpotrivg
Putern crede dar, Meg' indoialg, a de tot s'au stinsu acea
pu.ting sämilnVi elineascg, In diiastimg de attitea veacuri
tot pritocindu-stt intr'o multime de sgmilntä streing a stg-,

191

www.digibuc.ro
 LULL VIRTOSII

pänilor lor, inciit nu numai din Elini, ci nici din celelalte

neamuri din urmä cu care s'au corcit nu pot sä-si dea seama
Grecii din cine sä trag. Osebit de aceasta, putem zice cä
in cursul de patru sute de ani aproape, multime de Greci
turcindu-sä (dupil cum si lor le este stiut), au sporit cu sä-
mänta lor nearnul turcesc in Rumeli, i cb. aceastä ameste-
cäturd au cuvänt i Turcii sä zic5 &El s trag din neamul eli-
nesc. Nu le mai ea'rnä'ne dar alt cuvänt spre dovadii, flír numai
pentru cäci s allí läcuind pri acele locuri elinesti (ale cruora
numirile s'au stinsu) i cu care locuri pot s íàli i felu-
rimea dobitoacelor ce sä aflä acolo. Insä si aceastä pohvalä
a lor, cï s'ar fi trägänd dintr'acei vechi Elini, nu le face nici
o cinste, ci mai värtos necinste i hulä, dovedindu-sä p sinesi
c'ä sänt fii celor ce au ucis pre invätätorii i luminätorii lor,
precum i jidovii sä cunosc, si de Sfänta Scripturä sä mär-
turisesc, de tii celor ce au ucis pre prooroci si pre toti cei tri-
misi la dänsii.
N'au contenit Grecii a sä sili in tot chipul sä poatä dovedi
in lume di este neam mare hicuit in Evropa, cu tragere din
Elinii cei vechi, ca cu aceasta doarrt vor putea sti dobändeasc5
ei dreptätile ce au alte neamuri. Dar cunoscurä silinta lor
zadarnicd i inteleserä cä Evropa intr'alt chip judecd pentru
adecä si de au fost ei odinioarä nearn, dar cäzänd
robi supt biruitoarele arme ale othomanicestii inpärätii,
de sänt aproape de patru veacuri, au incetat insä de atunci
a mai fi si a sä mai numi neam. i cri In locul lor sä cunosc
Turcii de neam läcuit in Evropa, arätändu-sä in toate gheo-
grafiile de Evropea, Turchiia, iar nu Grechiia. Inpotrivrt, neamul
Romänilor si al Moldovenilor, si de sä vede supt stäpänirea
Portii Othomanicesti, dar aceastä stäpänire este cerutä
priimità de Insus ei, numai cu chip de protectie, tocmità
asäzatà prin contracturi, de aceia i§ au obläduirea pun
cipeteniile lor, prin pravili i obiceiuri ale pämäntului lor,
alte pronomii dui-A cum 01 väd, care de a sä päzi apu-
rurea nebäntuite, mai au si altà protectie inpotriva nesta-
tornicii turcesti, ca sà sä poatà tinea legäturile contracturilor
in fiinta lor I

192

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

Aceastg dreaptg judecatrt a Evropei mai cu prisos au In-

vgpiliat pizma Grecilor asupra acestor pämgnturi,Moldaviia
§i Valahiia ; carii dupg ce cu firestile lor intrigi rgzbiserg mai
nainte la duhurile turce§ti si Ii insälaseril a-i socoti de credin-
ciosi, au hrgpit pginea din mginile pämäntenilor Moldoveni
si Romgni, orgnduindu-sg ei cgpetenii Inteaceste doao
Apoi dupá ce au supt cu mare läcomie i cu vrgjmgsie tot
laptele Ong la sgnge, au cutezat, nelegiutii, sä lucreze doao
rgotgti mari Inpotriva tuturor sfintelor dreptäti, si celor
dumnezeesti si ale neamurilor, sä facg adecg mai intäi o
obsteascg a lor apostasie inpotriva puterii turce§ti, ca sí o
surpe, sg. o dezrgdgcineze, si sä ia ei inpgrgtiia. Iar cgnd
aceasta nu o vor putea sgvgrsi, atunci st lucreze pà cea de
a doaa, sä stgpgneascä adecg ei desgvgrsit Moldaviia si Va-
lahiia, stingänd neamul pgmäntenilor, si numind aceste doao
eparhii Noao Grechie. Pizma si räutatea i au indemnat de
fgcurg tglhgreasca lor pornire mai intgi Inteaceste doao
primänturi, de le despuiarà de toatä starea i le stinserg
Inchipuirg Marathona si Thermopilas, dealurile cu viile
Trimiserg proclamatii In toatg Rumeli, unde zicea cg le träm-
biteazà trgmbita eleftherii neamului, si acea trgmbitä, in
loc de eleftherie, le trgmbitä peirea, fiindcg cu acea trrunbi-
tare desteptarà puterea othomanic.eascg, ca sä ia sabiia In
mänà spre apgrare si spre zdrobirea lor 1
De prisos este a ne intinde cu povestirea mai nainte, pentrucg
oricgte vom grgi, le grgim la urechile celor ce le stiu toate,
poate si mai bine cleat noi, si le sgnt si In zioa de astgzi
Inaintea vederii I Incg si toatg. Evropa vgz5ndu-le, stg la mi-
rare i Ci trebuinta urmeazg ca sä ne Intoarcem cu cuvgntul
iargs la neamul romgnesc, si sg le arätäm mijlocul cel folositor
pent u intremarea lor, si sg-i desteptgm, ca sg cunoascg cg
fiinta lor hied nu este pierdutg, ci indatg sä va inpicioroga, cänd
vor hotärg ca prin Infrgtitg unire sä sä depgrteze de neamul
cel strein si sg-§ destepte duhurile cu lurninile Invgtäturilor !
Vorba urmeazä cà Grecii cei de acum voesc sà nimicniceze
adevärata fiifftà a lgcuitorilor Moldovii si Vlahii, cà nu ar
fi dgscglicgtori Dachi, ci ticgloase rgspIndiri din Rimleni.

13 193

www.digibuc.ro
 EMIL VnITOSU

Aciasta le vine dintru cà sint nedrepti, de vreme ce istoriia

este plin5 de adevAruri privitoare la dreptul cuvint ea' Ru-
minii gut intru tot adevkul Dachi de1.5.virsit.
Grecii c. slut fii minciunii i ai nedrept4ii, din multe altele
sà cunosc, iar mai ales dintr'aciasta cá obr5znicesc a s5 numi
Elini, ill a sA rusina nici de slava acelor b`arb4i, pre carii
Ii prilanesc, numindu-s5 eh' le slat strturepoti, nici de tic5.-
losiia intru carea st af15 asfäzi.
Aceste doott cuvinte m5car c5 s5. dovedesc de si-Alucitul
adevk al istoriilor, dar ins5, spre cea destrvirsit dovadtt si
mustrare a Grecilor, trebuintà era s'5" tr5iasc6 ast5zi vestitul
acela Lavate 1, elvetiianul de neam i luthiranul de dogm5.,
ca s5." ia aminte i s5. priveasc5. in fetele cestor de acum Greci,
inteale Dachilor, i apoi sá dea inscris cu as1usit5 arAtare,
sà pue supt vedere i sA stilpuiasc6 cu cuvint firesc atit fiinta
si diathesis a Grecilor, cit si a Ruminilor. i asa n'ar fi mai
fost trebuint5 de nici o istorie, sau alt5 m5.rturie. Dar pen-
truc5 vremea cea a tot dkimátoare ne-au lipsit de acest prea
trebuincios bArbat i l-au alcátuit a fi tot un trup cu p5mintul,
nu putem suferi mai mult obraznica Mire a Grecilor, ci,
näv5lind la adevkatul duh al istoriilor, zicem Ca' acest nearn
al Rom5nilor, mäcar ea' in trecutele veacuri sà afla z5.-
c5nd supt nesimtire i nedomirire, dup5 duhul cel de atunci,
mAcar cä era tinut, cu str5ns5 leetturà a unui lan-tu de ani
indelungati, supt tiraniia a doao deopotriv5 siluitoare neamuri
gemea cii amar, i gkbovit des5vArsit, hick nu putea sà
räsufle, s5 sà misce, i s5 vazA mai departe ; m5car cä supt
o asa vrednicti de jale inpilare afrandu-s5., au socotit cei streMi
de limbà (iar nu de dogrnA...) c5 neamul Rom5nilor este nearn
slab, deskt, neputernic i nebimtitor ; mkar c5.* putinnatea
Rom5nilor vedea cri laptele amändurora t5telor maicii sale
sri ,ugea at5ta de cumplit de c5tre cei streini de
inat deodatä cu laptele sri sugea i s5ngele, dar însä fireste,
oarecum, astepta räsänitul unui soare, carele cu str5lucirea
razelor sale au luminat neamurile cele din vecinAtate si pre

1 Lavater, inventatorul fiziognomiei (1741-1801),

194

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

llcuitorii lumii cei neao ! i sin0ea c5 va veni degrab un

minut al desteptkii, intru care trebuia sä scuture de pre ochii
s5i somnul carele 11 coprinsese !
Neamul Rom5nilor nu este lipsit de duh ! Nu este neam
j5nduit de istetime ! Nu este neam nesimtitor ! Ci pentrucil
din vreme in vreme s'au zmerit supt räcnetul leului si au
ajunsu in cele dupä urm5 a fi j5rtf5 altarului celor ce, supt
chipul compaimirii. au dat insf5rsit de fatá nesatiul lor,
clrept aceia RomAnii s5 hulesc !
Gresaste neamul cel de lipitoare al Grecilor, de va mai
socoti c5 Rom5nii s'au ziclit de o pronie deosebit5, ca s5 fie
organele trufii lor, jungherile lAcomii lor, batjocora iubirii
lor de slav5 desart5, i hrana patimilor lor, i gresaste at5.ta
de mult, inc5t sant nevrednici vietii lor !
neam carele. cum zic, gemea supt greotatea
grecese supt umbra fierului celui ce pà toat5 zioa s5 v5p-
seste in rosu cu snige omenesc, un neam carele aevea vedea
drepatile vecinilor s5i intru intregimea lor, iar dreptätile
sale hrilpite de ciltra viclenii Iinguitori, oare ar fi r5bdat
sä stea &boy pän5 In sfärsit? Oare nu ar fi cerut dela kW-
time o prefacere? i ceränd, oare nu ar fi dob5ndit? Pricina
nu era at5ta grea de a sä s5v5rsi, era trebuintä de putin5
unire, i prefacerea cea spre folosul lor era gata a s5 sfeti I
Abiia au cugetat Rom5nii sà s5 uneascA, abiia s'au 0-tit
spre o gl5suire, i iat5, rárà zäbav5, i färà c5t de putin val,
au dezrobit t5ta cea dreapt5 a maicii lor din gura celor streini,
carii, cu fätarnica lor lingusire i cu cea Mil de milá sugere,
storc5ndu-o, o uscaser5, i putinul sänge ce mai r5m5sese
inteänsa (cA laptele lipsise) era hotileät spre cresterea fiilor
lor i T5ta aceia, zic, care din nenum5rati ani sta steänsä intru
inclestai ea dintilor grecesti, i mäcar cà s'au slobozit, un
izvor de hran5 in gura Romänilor (carii am n5dej de c5 vor
sti s5 o pästreze, ca s5 nu caz5 iaräi supt robie) si de au
inceput a-s face lucrarea sa cea fireasc5 spre inpiciorogarea
rom5nescuhti trup, dar ins5 fiindc5 (dup5 parimie) unul este
niciunul, urma si era de mare trebuintà a s5 dezrobi i ceia-
lalt5, spre a s5 alc5tui totimea trupului ronfänesc, intru
195

www.digibuc.ro
 EMIL VIIITOSII

Intregimea sa cea dintäi 1 De a sd scutura trupul romdnesc, de a

s'd arAta vrednic numelui ce poartd, si de a s5. vedea pre sine
de sines, au aflat mijloc, de care sä cuvine a vorbi altklat'd 1...
Acum RomAnii au trebuinlä de unire, mai mult decdt altd-
datd I Corabiia cea putredd si despre toate pärtile Ourità a
neamului romdnesc, astki, are trebuintd de un cornier is-
cusit, carele sd §-tie a o purta dupd bdtaia vänturilor, care
astdzi de pretutindenea sufld inponcisat 1 Si aceasta este unirea !
Unirea stim c'd au zidit sttdpi necldtiti, si neunirea vedem
Ca' au sdvtirsit antea ddr5pAndri, cgte skit si rAotdtile ei 1
Unirea este de mare lipsA la rana cea cangrenisità a trupului ro-
manesc 1 Unirea sà cuvine a fi doftorul sdu, unirea lecuirea sa, si
prin unire va ajunge la cele mai dulci puncturi ale fericirii !
Hrdneasc5-sA trupul ronignese cu dulcele ospdtu pre
care i-1 gäteste unirea 1 Ajungd-i dejghinarea cea amarg, care
s'au fost incuibat intrInsul prin intrarea lingusitorilor supt
stresinile Mr 1 In scurt, neamul RomAnilor are trebuintd prea
mare de aceastä Mu-0, spre care II povdtueste si firea cu
insusirile sale, si dogma cu intocmirile sale, adecd de unire t
Bomdnilor 1 ajunge-vd punerea de fii, pre carii pdnd acum
ii incuibati in ldcasul vostru, si ei, in Mc de multdmire, v'an
f5cut astdzi de ati rdmas tictiloase lesuri ale defflimdrii lor,
v'au pustiit namestiile, v'au prildat bunurile, si v'au ldsat
sdraci si chiiar de cele sfinte ale oltarului vostru 1 Ajunge-v'd !
Stiu c'd in orasul vostru cel frumos ati intocmit scoald
läudatä 1, ati inzestrat-o cu zestrile fiicelor maicii voastre,
si ndddjduiati in sfärsit sä culegeti roadele osdrdii voastre !
Dar oare, inteacea scoalä s'd afla vreun fiiu de romdned ?
Ba 1 Ci numai pui de vulpi si malaci de bivoli, carii, lumi-
n'dndu-sd, s'au inegmfat, indästurándu-sd, s'au turbat, si,
aspäduchindu-sd, in cele dupd urmd au rädicat arme in-
potriva maicii voastre, inpotriva voastrd, si a tiilor vostri !
Ian punerea de fii din cei de alt neam ! Tinerimea rom5neascd,
adecd cea din blagorodnici, is avea invàtätori (ca sd nu zic
lingusitori) prin casele lor, iar cea de neam mai prost scumpiia

1 La Pucure5ti. Autorul scrie din Brnov.

196

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

scriind foite spre deprinderea buchilor la §coalele

cele präluite ale limbii voastre I
Romänilor I averi frati din maica voastrl, carii d'Astoinici
siint a sluji in ocolul tàrii, incá i mai nainte de va fi tre-
buinfä ! Nu-i mai dati la spate ! Nu-i läsati in pä'ràduire §i
ruginä Dati-le ränd ! Pre carii snit vrednici
ca mai mult sä sporeasa. 1 Pre cei carii skit mai
prosti nu-i dàznkilijduiti, ci iscusiti-i, ca sä vi sä facrt Vase
de bunsa. treabà !
Punerea de fii (fire§te privindu-ssa) en de bunä de ar fi,
tot este mai gretoasä cleat rlotatea fiilor celor adevärati.
Ati vàzut-o in fapt5., ati cunoscut-o in fiintà, i o yeti simti
si in veacul viitor, pentrucà am6rAciunea care vi s'au pri-
cinuit de csätrà punerea de fii ataa v'au am'a'ràt gätlejul,
That prea cu anevoie Il yeti indulci, i v'au pricinuit aceastä
colidi, care poate sá vsä lase mai bolnav cleat sänteti !
Dar nu cumva vreun Romkt cu suflet mic va socoti csa
nurnai unirea poate sá foloseascä astäzi cleat altàdatä, in
orizondul Tàrii Romsáne§ti ! Gre§a§te, de va cugeta !

Unirea trebue sá tie legatà strtinsu, pentru totdeauna, cu

statorniciia, Ca' Mil de &Ursa nu poate fi !
Fiti dar uniti intr'o gläsuire, i statornici intru toate, spre
folosul patriii, cä voi gnteti patriia ! 1

XLIX.
182t
Cugetul adevAratului Rontin efitre fratii

Cugetul adevaratului RomIn critre fraiii sai Romini, sau

páreri carele deaca va fi ale tuturor Romanilor de obVe, !min-
du-sii in lucrare, vor fi spre obVesc folos.
1 Academia Rranima, ms. 322, f. 128-131 ; copie. ln acela5 ms. (f. 221 v.
222), supt titlul : párnIntean al caruia nume nu sa aratl", se gäseste o parte
din textul de mai sus (p. 194, pinA la sfir,it). Addug5m aici finalul, care nu
este in textul nostru Acest scris, de are ceua bun tntrInsul, priimili-1 lar
de este gre.it, ertafi pá scriitorul qi Indreptafi spre folos, ctici estimea mea stnteli
;i eu parte a estimii uoastre I"

197

www.digibuc.ro
 EMIL VLIZTOSU

L Vointa vatilmatoare neavand spre niciunul ce este nascut

Roman frate al mieu, nu am vatilmat obstea nici inteun
chip si sant multamit cu al mieu cuget, cà i aceasta stare
a mea este de aproape dramuita cu facerea de bine.
Acest fel fiMd toti in parte Romanii multamiti cu al Mr
cuget, nu numai nici un rau nu poate fi pus in lucrare in-
potriva neamului ler, ci i drumul spre cea atilt dorita unire
obsteasca va fi cu inlesnire totdeanna deschis, oricand va
face trebuinta.
Acest fel cugetand oricare Roman In parie, i asteptand
asemenea cugetare cu incredintare dela top fratii sai Romani,
nu va da nici Intr'un chip crezarnant voiterului vecinicului
obstesc eau al romanatatii, nici va fi insalat de multele
rnijloace ale acestuia, ce are sau prin plisosirea duhului sau
lipsirea noastra, sau prin clevetirea desarta a unuia sau mai
multora din fratii nostri, si a noastra lauda cu maglisiri otra-
vitoare, carele ne otravesc inimile inpotriva obstestii inte-
meieri, facandu-ne sri credem cri noi santem numai cei cu
duh, noi numai tim sa cunoastem bindle, iar toti ceilalti
sant raj, i cu un cuvant oameni de nimic 1 i apoi i aceste
maglisiri chear pana atunci numai ni le darueste, pana &And
ne vede ca avem duhul i cugetam binele, care &ant lui de
trebuinta. Iar In alt chip lesne ne cufunda in adancul pier-
zanii. Fiind noi cu totul streini i departati de fratii nostri,
si mai mari si mai nerusinate mijloace decat acestea are voi-
torul raului romanatatii, prin savarsiri a multora din poh-
tele noastre ce îi stau lui prin putinta, prin nerusinate fa-
gadueli i chiiar cu hotarare de soroc i de cele mai greu do-
bandite lucruri, care el insus ne baga in cap sri le pohtim,
numai ca sri ne poarte de nas, neavand noi nici o trebuinta
de acelea, prin spaimäntari, prin ingroziri i prin cele mai
de cutremurare vrednice insalaciuni facandu-ne sa credem cri
cutare i cutare frate al nostru atat de rau cugeta asupra-ne,
incat i dovezi ni sa pare ea vedem de vointa ce are pusa in
lucrare a ne surguni sau a ne omora prin orice mijloc, ca
cu acestea sa ne faca sri fim organe i gelati chiiar noi ai fra-
tilor nostri, pentru cad i aceasta este lor de trebuinta, ca

198

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

toate celelalte ce stint spre cea mai grabnicrt a noastrà ob-

steascä däräpänare si a lor vecinicà stäpAnire asupra noastrá I
Altä prirere nu voi sä am, dead pärerea folositoare
ce va avea obstescul duh, sou duhul celor mai multi din
Romäni, cíci prin a ran pärere nu voiu aduc in stare
ca sä-m fie rusine sau milä drt ei.
Unirea duhurilor este cea mai nebiruitä cetate a unui neam,
acea patrie fericin poate fi socotin ca o tärie, unde toti
fiii ei sant inarmati cu cele mai nebiruite si tot covärsitoare
arme ale unirii spre a ei apruare ; acelor patrioti nu va aduce
Unici cea mai micä vätämare nici o putere, fie impotriva lor
pornite toate ostirile pämäntului I Pärerea in cät este mai
obsteaseä, intr'ant este mai de temeiu, i cänd färä viclesug
obstea unui neam, prin sfat i chibzuire, ajunge sä ail35 o pä-
rere, aceia nu poate fi rea niciodard. Iar pilde avem cà nea-
muri multe, care au dat credinn oarbA unuia ce au insullat
obstea prin a sa iscusintä, in putinä vreme s'ati präpädit
cu totul. De aceia, bine este Romänul nici ant singur sä sä.
increazä cllistoinicii sale, dar nici srátuirii streine, prin care
el sä socoteste cà s'au fkut dästoinic. Romänul este indästulä
vreme decänd sä aflä in fasä, si ar fi bine sä inteleagä crt ar
fi putut fi demult bärbat, si, de nu mai mult, mricar deo-
potrivä cu celelalte neamuri I Iar voitorul säu de räu, carele
incredinteazä cà copil a fili sade bine, si eä nu poate fi alt
cleat copil, sä nu dea nici un crezämänt I
III. Romänul sä nu eunoaseä decät viclenia altuia, ca sà
srt prizeascri drt ia. Iar el sä nu fie nici inteun chip viclean,
§i mai värtos cAtril vericare Romän, fie si dusman al lui.
Ce zadarnicä poate fi, mai värtos la aceste vremi, viclenia
intre Romäni, eänd vesmäntul intunerecului acopere mice
politiceasc6 judecan ! Care este acela sä stie sä dea cuvänt
de ce sä aflä slävind mai mult o parte sau alta din puterile
ce le vedem räzboinicindu-sri intre sine nil arme? Romä-
nului nu sä euvine a sà semui decät firii apei, care, ca sä fie
desävärsitä, trebuie sä nu aibà nici un fel de fan, nici un fel
de gust. Oricare Romän sä socoteste pre sine, dupä a sa pä-
rere, cä sä aflä in mai bunä politiceascä incungiurare, pá

199

www.digibuc.ro
 vArrr VIRTOSII

fratele säu nu-1 osändeasa, nici 11 hotkasa de präpädit,

and el va fi In slavá 1 Ci cu toate mijloacele trudeasa-sá
ca sa-1 aducá p drumul prin care II va putea face tot deo-
potrivá 'Arta§ a binelui ce el este incredintat ct va dobändi
pentru insusi. Eu gata sánt, vázánd frati ai mei in osändrt
de vinovati, si pentru al lor putin numär fiMd inlesnire de
a stt primejdui, gata sánt, si fará a fi nici intr'un chip vinovat,
cu insusirea mea s inmultesc al lor numár si sá inpártä-
Osc a lor osána, si invederat este folosul care fac fárá a
mea vátámare. Gata sá'nt, la orice bine voiu avea, sá fac párta§
psä al mieu frate §i vicleniia in orice chip fie de mine departe
IV. Sä. aibà rásplátire rusinarea inpotrivnicului sAu prin
faptä at mai de mirare vrednia, din pricina firii bun'ätätii ei.
Titul s'au fácut nume nemuritor si au dobándit intemeierea
inpárátiei sale §i dragostea obstii, prin rásplätirea ce au fácut
Sextului, cánd 1-au prinsu pre dänsul (ce-i era prieten i cu
totul credincios) asupra faptei cánd, fiind elu apetenie la
Oliva fácátori de au, au dat foc Capitolului, vránd sá omoare
pre Titul, ziandu-i Tu nu e§ti, Sexte" 1 I-au Inuit de a-
tunci mai presus priete§ugul §i 1-au indatorat cu aceasta,
rusinändu-sä a-§ cunoa§te gresala pánä la moarte §i a sä cái.
V. Unit fire§te este Románul cu Románii, dar unire spre
folos obstesc nu poate a sä face deat de cei mai multi, daca
nu de toti de obste. lar in alt chip este mai buná depärtarea
de unire, deat oricare unire, ce poate a sá numi cu sarboasa
numire de taraf.
Cel mai inlesnitor mijloc al unirii nu este altul cleat dra-
gostea 1 Si dragostea sá naste din stimä 1 Nu cumva Románii
Ant mai putini vrednici de stimil, ca niste oameni, däc'ät
oamenii celorlalte neamuri? Si mai vártos, nu sänt ei vred-
nici intre dánsii de stima lor, chiiar a unuia earl. altul? Nu
cumva duhul, nu cumva istetimea, nu cumva bárbátiia,
sau bunátatea, sau buna judecatá le lipseste ? Nici una, ne-
gresit ! Si putin trebuie sá bagi de sean-fd ca s'ä gäsesti, ju-
deand fárrt pártinire, pá oricare Román in starea lui, i ch.iiar
neinvátat fiind, deopotrivä cu un Evropeu la judecatä, si
mai bun mult decát oricare din Evropei la curäteniia inimii,

200

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

care este cea mai scumpä comoarä ce au däruit omului Dum-

nezeirea. Dar mare prisosire de aceastä bunätate, sau sà zic
mai bine de bunti judecatä i cunostintä. a adeväratului in-
teres al obstii neamului romänesc avänd, rar cäte un Romän
au ajunsu sä sä gäseascá ca sä poatà avea asemenea cugetäri
asupra Romänilor. Iar cele mai multe Mimi le are inclestate
puterea cea vräjitoare a dusmanului, ce .à gätea in veci sä
ne tie robi ai sui. Rar Romän sti sä multumeascä pä sfat
de Romän 1 *i dupä ce d'apurarea IA sine sä socoteste mai
deosebit decät ceilalti, apoi nici la sine chiiar nu are nici o
stimrt, adec4 nici p sinesi nu iubeste 1 Acestea crtnd vor fi
biruite, lesne unirea (si unirea obstii dela care sä asteaptti
tot folosul neamului) sí poate iittocmi. Unirea aceasta nu
poate socoti cleat o lipire a pärteniilor trupului ce este
inbuatit, i atuncea fiescare mtidular 1.§ va lua iar locul ei,
va fi intrebuintätoare, lucränd bärbäteste i capul i mäna
piciorul, spre intemeierea neamului. Iar scärboasa nu-
mire de taraf va lipsi cu totul, i nici va mai fi trebuintä
vreodatä a srt mai pomeni intre Romäni.
VI. Romänii nu pot sä-s aleagä chipul lor de obläduire
a pämtintului, decät aceastä alegere sä o astepte dela prea
Malta i pärinteasca chibzuire a pronii si dela buna intäm-
plare a incungiurtirilor vremii.
Ctind neamul romänesc unit sä va afla tot intru o gläsuire,
proniia Inaltà le va därui lor cea mai bunä obläduire a
pämtintului, i puterile, ce din prejurul lor sä nevoesc pentru
al lor bine, vor intelege glasul lor i cät mai In grabá vor &A-
vársl, prin cea mai bunä obläduire, a lor temeinicA fericire.
VII. Cea 'MUM nädejde romäneascä sä fie la pravoslavnica
crestingate a inpáratului, ce este dator a fi protector al
acestii täri. Iar aceastä nädejde sä nu sä Intäräte la nici un
fel de urmare, nici ctiträ dänsul, nici cäträ altul, nici intre
ei chiar.
De ne este Inpäratul Rosii protector firesc, cunoscut de
toate puterile, el singur stie In ce chip are a lucra In bunti-
tätile asupra neamului romänesc. *i dovadä este, c5, m... are
trebuintrt de supärtirile noastre, adänca tkere prin care
201

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

rgspunde la ale noastre cereri, i jig de alta parte name-

tarea sa de a lucra binele, dupg cum sä cuvine la a sa inkire
intelepciune.
VIIL La aceste vremi toti Romänii de ob§te, uniti de fatä,
iar nu prin taing, sg. facg lui Intrebare ce trebuie si urmeze,
dupg ce au ajunsu si muritori de foame ; si din vointa lui
cea de fatä sg nu iasä nici intr'un chip.
Und protectiia Rosii este de fatä, netágkluitä de nimeni,
de prisos skit tainicile soptiri ale acelora ce nu sg pot adgpa
decgt dela cei care cu glas nu poate sä vorbeascä, sau sá
tem de a-s face cunoscut glasul lor de fatä.1-

L.
1822
Ithicon, adecii moral

lihicon, adecti moral.

I. Credinta (legea), pravilile i moralul sgnt cele nebiruite

de yremelnicie si nesupuse micsorkii, temelii ale omenirii.
Acestea fie deapururea cunoscute desávársit de fiescare Román
§i inceperi nesträmutate fiind ale tuturor urmgrilor rornä-
ne§ti, atät de ob§te ck si In parte, acestea sä aducá la cea
deplin fericire pg acest neam.
IL Dragostea este cea mai nedespktitoare lipire a tuturor
fiintelor inteleggtoare, ca sä poatg, unindu-sä, a alcAtui un
trup cu putere dupg multimea lor. Vei sg fii i tu fiintg tre-
buincioasg 0 nu lepädatäl Iube§te intgi a ta patrie de ob§te,
apoi pá tine insusi, apoi pg aproapele tàu 1 i cine este tie
mai aproape, daca esti Ronan, cleat Romänul CAci aceasta
.y sfänta poruncg zice, poruncindu-li sg iubesti pä aproa-
pele táu ca Mai§ VI tine. Cäci nu este de nici un orosan, nici
de nici un om a unui neam altul mai aproape, cleat cel de
1 Academia RominA, ms. 322, f. 166-167; popie. Extmse i rezumate lo,
Filitti (I. C.), Cfle-va doeumente politice muntene dela 1822 In Arhivele
X (1931), Nr. 54-55, p. 255-256.

202

www.digibuc.ro
 - DATE $I FAPTE NOI

un oras, sau cel de un neam cu dtinsul ; apoi vine rändul a

celorlalte iubiri. Iubeste tot neamul omenesc, i blagorodie
fireascä a sufletului avänd ca un Romän, iubeste i nearnul
voitorilor räului romänesc I
III. Sfatul este cärma cea nesupusä sfärämärii la toate
urmärile omenesti. Chibzuirea multà la orice urmare a omului
este sfatul cu insus, care trebuie s o intrebuintäm si la cea
mai micä urmare a noasträ, si mai värtos cu cät säntem mai
mari inaintea altor oameni si a supusilor nostri. Cänd nu
ne va fi indästul sfatul nostru, vom cere sfatul aproapelui
nostru, sfatul fi titesc, sfatul unui adevärat Romän, i ctind
cu acela nu ne vom indästula, vom cerc al mai multora
din Romäni. Apoi, tot mai avänd trebuintä, vom alerga la
sfatul strein, &gei fie acela oricilt de invätat, nu mate fi pentru
noi ant de adevärat, in ctit este a noasträ trebuir0 ; acest
fel poate fi numai sfatul adeväratilor Romänilor nostri Vorn
da ascultare la inttimplare i chiiar dusmanului nostru, si
stiind cum de multe ori dusmanii ne foloserc mai mult decrit
prietenii, nu vom pierde nici acel folos I
IV. Cunostinta facerii de bine este o sfäntä datorie Inrä-
däcinatä in bäirile simtirei. Blagorodnicá fire avänd Ro-
mänul, cu prisos trebuie sä simtä i cea mai micä facere de
bine in parte a oricärui orn, fie Romän, fie strein. Asijderea
si tot neamul romänesc va cunoaste facerea de bine a ori-
cäriia ce va intemeia fericirea lui prin obläduire, ce-i
va aduce cinste i päzire nesträmutatä a privileghiurilor
sale, si gata va fi tot neamul de a sä artita cunoscätor facerii
de bine a acei puteri, cu järtfirea lui la trebuintele acei puteri I
V. Luxul sau trufiia este cel mai scurt drum prin care
neamurile ajungu la trändävire i apoi la cädere. Pentru
un nearn ce are a sä hräni cu negotul, poate luxul altor nea-
muri sä fie lui de folos, la gändul ce va avea ca sä dobän-
deascA boggie, cä-s va vinde la aceia cu scumpu pret mär-
furile luxului, de care aceia vor avea trebuintä. Dar, fiindcil
bogAtiia, mai multà decät este cea adeväratä trebuintä, nu
poate sä aducä pà un neam decät iarä, la lux, adecá la därti-
ptinare, nici inteun chip nu este de folos Romtinilor, nici

203

www.digibuc.ro
luxul, nici negotul. Asijderea §i toate mijloacele de prea
rnultä Inbogälire. Multämirea cu putin este deapururea cea
mai Indästulatä bogätie !
VI. Cea dintäi datorie a Romänilor este indreptarea prea
blagorodnicilor limbi pre calea maicii ei, adecä a limbei la-
tinesti si a surorilor ei, a limbilor italianesti, frantozesti,
ispanicesti, si Indatá vor avea Romänii deplinä Invätätura
care au cele mai strAlucite neamuri ale Evropei.
Dar nici prisosirea Invätäturii, nid Inmultirea fabricelor
§i a negotului, nu poate sä aducä pà Romäni la cea de temeiu
fericire. Aceasta poate numai muncitoarea lucrare deg-
värsit a pämäntului lor celui blagoslovit i o blagorodnicä
obicinuire, dela copilul de cinci ani §i Onä la cea mai adAncà
värstä, si de Invätat si de plugar, si cu un cuvänt de orice
treaptä si stare de orn, tot Romänul läcuitor In Valahiia,
atät drept dinadinsu si drept a lui cea dintài treaM, càt i
drept glumä §i drept iubità petrecere de vreme, sä nu aibä
nici altà treabä, nici altä juckie cleat intrebuintarea armelor.
VII. Cuväntul pilinei de au avut strämos pä panem, §i
vinul. pà vinurn, i apa pà aquam, i sängele pà sanguinem,
sängele oare romänesc nu au. avut strämos acel sänge al Ro-
manilor, Intru a cAror adunare Intränd oricare strein, sä
socotea cu adäncä zmerenie cA au intrat In adunare de Dum-
nezei? Nu este dar cu dreptate §i neamul acelor oameni, carii
simtu cä au sängele acesta romänesc In vinele lor §i sänt
toti un neam, acest neam de Romäni nu trebuie sä soco-
teascrt cu toatä dreptatea cä este nepot al neamului aceluia
de Romani? *i asa fiind, care mai mare Inbunätätire dà na--
tere a unui nearn, sau blagorMie, decät a sà cinsti cu nu-
mele romänesc? Vericine §tie cät de putin istoriia, cu zme-
renie trebuie sà cinsteascä neamul Romänilor, pe carele
pizma streinä §i lenevirea lui l-au micsorat mult Intru adevär
din ceia ce ar fi putut pänä acum de mult sä fie. Dar lesne
este la un asemenea nenn, oridind vor Incepe toate mädu-
lärile cu o desteptare, cu o gläsuire, cu un duh adevärat
romänese a sä socoti, mai Intäi cà nici un fel de orn a ori-
cäruia alt neam nu poate fi mai evghenis decät birnicul, chiiar,

204

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

ce are cinstea i kricirea de a sa numi Roman 1 Asa dar,

nici cel mai mare din Romani nu poate a cunoaste drept rusine,
ci drept o datorie sflhnt i netagaduita a lui, de a stimarisi
ca pe un fiiu adevarat i pt cel mai prost din Romani.
cand dator este a-1 iubi mai mult decat p chiiar fiiul sau,
cu cat mai deosebit trebuie sa-1 aiba. decat p oricare alt
orn, al oricaruia alt neam 1
Deopotriva cumpanita cu chipul acesta de socoteala a celor
mari ai neamului prisosirea dragostii si a supunerii celor mici,
ce-i vor cunoaste drept paHnti pí cei mari ai Ion, vor deschide
portile cele neapropiete, pria care porti numai st va izgoni
zavistiia streina cea cu multe fete, si va intra indata Intre
Romani stima obtii, dragostea unirea neamului, carele
In grab dupa aceasta va avea dreptate a sä numi neam de
Romani, i duhul patrii Indata va pune in lucrare atat cele
bune ce mai sus s'au Insemnat, cat i toate cele ce sa pot
socoti i chibzui de invatati i Inteleptii voitorii de bine si fii
adevarati ai neamului romanesc 11

LI.
1822.

Inserisul propus de boerii miei pentru unirea spre binele Ifirii.

De vreme ce inteadinsu ni s'au vestit cum ca prea osfintiia

sa parintele Mitropolitul Tarii Romanesti, chiriarhul nostru,
dinpreuna cu iubitorii de Dumnezeu parintii episcopi i cu
dumnealor cinstitii boeri veliti, adeca cei de treapta dintai,
cunoscand cumplitele rane ce au vatamat pana in sfarsit tot
politicescul trup al plinirii lacuitorilor conpatrioti, 'Ana la
cel mai mic, ca acele rane adeca nu au izvorat din alte pricini,
frà numai din dejghinarile ce s'au urmat pana acum intre
patrioti, din care dobandind Inlesniri cei cu rele cugete asupra
tarii, au hulit, au defaimat, au hrapit tot bunul §i au cälcat
cu picerile toate dreptatile neamului nostru i In cele dupa

1 Academia Roming, ms. 322, f. 167 ; copie.

205

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSEi

umg s'au bizuit sg ne stingg si sg ne pustiiascg de tot patriia ;

de aceia cu rgvng dumnezeiascg si cu vgpaia dragostii patrii
fiind pgtrunsi, prin inscris au alcgtuit, fare prea osfintiia lor
si dumnealor, o adevgratg i vecinic'ä unire, statornicitg
temeiuri bune, spre binele patrii si al obstii lgcuitorilor säi,
si cu mijloacele ce au hotArgt sg aplece in orice vreme la
trebuintg, prin care nu nurnai s. depkteze toatä hula ce s'ar
putea povesti de cgtrg necunoscgtorii acestii uniri, ci incg
sg sä facà pricinuitori si neamului de laudg si patrii de multe
folosiri !
Argtgm dar si noi, toatg tagma boiereascg de al doilea si
al treilea treaptg, dinpreung si cu cei de stgrile de mai jos,
frati ai nostri conpatrioti, lkuitori din toate orasele si jude-
tele uii, cg am priimit cu bucurie aceastg bung vestire si
am lgudat aceste bune si de obste folositoare inceperi, ruggnd
pg Dumnezeul pgcii si al iubirii de oameni ca sä le pgzeascg
unirea statornicg in veci, luminändu-i cu cele adevkate
ingsuri spre folosintele obstii patrii noastre 1 Dar insä, fiindcä
unirea numai intre prea osfintiia lor §i intre dumnealor nu
poate fi nici destivgrsitg, nici temeinicg, Ong nu va fi inch-
natg si cu unirea noastrg a tot trupului neamului, i legatg
strgnsu cu cele mai sfinte leggturi ale dragostii infrgtite, ci
inpotrivg sui cunoaste si aceasta ca o osebire din totimea tru-
pului conpatriotilor si ca o de sine§ alegere de cgteva obraze,
ce s'au norocit a fi in trepte mari si a sui numi nobilita a tkii,
care in toti anii sui adaogg §i sg inprospeteazg la numgr,
trAgAnd in partea dumnealor vointa si lgsAnd in partea ce-
lorlalti frati sila spre supunere ; de aceia, cu graiul adevgrului
zicem cui izbgvirea de cele rele si Intemeierea fericirii nea-
mului romgnese nu spgnzurä numai in vointa celor de treapta
dintgi, ci sg ggseste mai vktos in unirea a tuturor conpa-
triotilor, intru o curgtenie a dragostii infrgtite si intru o deo-
potrivg cugetare la cele folositoare obstii I Pentru cgci, mgcar
cui ne säint tuturor stiute cele de mai nainte urmate in patriia
noastrg, dar trecutul anu 1821 cu cel mai rgsungtor glas
au strgbgtut auzirile tuturor laturilor, cum si pktilor celor
mai depgrtate, si au dat indgstulatg intelegere cui, i de nu

206

www.digibuc.ro
 1821 DATE bI PAPEE NOI

toate, dar cele mai multe räutài i felurimi de tic.loii, ce

s'au lucrat cu ssdllAtàcie la toan obstea, au fost gAsite cu
cale de sistima celor de treapta dintsäi, ce intocmea divanul
chipul oblàduirii, i aràtate de (Musa prin anaforale
ce le numea obstesti. i asa silniciia st5psdnirii streine st in-
drepta cu acele obstesti anaforale, precum i isctilitii din-
trànsele, cei ce zicea cA poartá chipul obstii (si obstea niciodatà
nu s'd intreba), sà indrepta iaräs cu pricinuire Ca' i ei au fost
silii de acea st'ZiOnire a face acest fel de anaforale, pricinuire
foarte proastà i slabà spre ap'arare, pentru càci, in vremile
ce lipsea silniciia streiat si era cumpAna oblàduirii numai
in mäinile dumnealor, s'au lucrat cele mai rele si mai aspre,
in vederea sl.vitei armii ai prea puternicului i prea milosti-
vului nostru protector, csánd i mansupurile tärii si toate
slujbele f5r5 osebire s'd vindea In sume mari de bani la cei
mai mici fii ai patrii i la toti slujbasii, i aceiia urmkid celor
mai mari, lucra cele mai silnice mijloace, ca sà-s scoatä banii
cump6rAtorii, edinäind aceastà pildà si la oblAduirea cea din
urm'à a streinilor ! Si In toate vremile, cu un cuvAnt, s'au dà-
ràpkiat Tara Ronfäneascä tot cu acest fel de anaforale ob-
stesti ale celor mai mari, din pricin6 cä la dumnealor era slo-
boda vointà, si la ceilalti conpatrioti sila supunerii !
Cu toate acestea, aceastà bunä vestire de unirea p5rintilor
arhierei si a dumnealor boerilor celor de treapta dinni ne d'a
sá intelegem cá au hotkAt, cu ajutorul lui Dumnezeu, s'" de-
pàrteze de acuminainte tot duhul silnic, hulitor i asupritor
card cei mai mici i toate chipurile ce pot aduce i cea mai
mic6 VaTámare la starea i cinstea celorlalti frati conpatrioti
vor Inbrätisa cu d'adinsul toate mijloacele ce privesc spre
folosinta obstii patrii, Oná la cel mai prost lucator al IA-
mzIntului !
Asa dar i noi, coprinsi fiind de asemenea berbinte ràvnä spre
invierea i indreptarea patrii noastre, inclinAm unirea noa-
strà cu a dumnealor, prin legAturä sfilntà i cu tare jursamànt,
ca s'A fie o unire intre toti fii patrii, precum i neamul nostru
este unul. Care unire a noastrà sá sá pAzeascà in veci, cu
aceste InsA arturi :

207

www.digibuc.ro
 EMIL VLRTOSIJ

I. Dgm fäggduialä noi mai jos iscglitii, ce sgntem §i din

partea tuturor fratilor conpatrioti, cà ne vom argta eked
cei mai mari cu toatg cinstea §i datornicul sevas, 1 in egg vreme
§i dumnealor sg vor argta cgtrà noi cu libov pgrintesc, dra-
goste curatg §i nefglarnicg, ca cgtrg ni§te frati, §i cu datornica
cinste dupg haractirul fie§cgruia, §i a§a vor fi pgzite amgndoao
cu läudata inclinare. Tar intealt chip, nici una nici alta nu-§
va avea fiinta sa, pentrucg nu mai pot fiii patrii a mai suferi
sg sg calce supt picerile mgndriilor, hulelor §i silniciilor !
II. Toti deopotrivg% dela cel mai mare §i päng la cel mai
mic, fiindcg sgntem un neam, sà fim negre§it §i un cuget spre
cele ob§te§ti, silindu-ne din toatä vgrtutea a lucra cele folo-
si-toare patrii, a depkta tot rgul §i a alrobi toate mijloacele
ce sà vor dovedi cg sg lucreazg, sau aevea sau prin taing, spre
vgtgmarea ob§tii, mgcar fie §i spre cel mai mic frate al nostru !
Sá ajutgm pg fratii no§tri dupg cuviintg §i sg pgzirn sfrinta
dreptate, fkg mità i fkg hatgr, la orice pricing. §i in toatg
vremea I Iar intgmplgndu-sä a sg iuvi vreo silnicie, sg ne unim
toti glasurile §i strigkile noastre Ong la auzul prea puter-
nicului monarh al Rosii, milostivului nostru protector, carele
apururea grifd§te pentru dreptgtile §i fericirea neamului nostru !
III. Dumnealor boerii cei mari, adecg cei de treapta dintgi,
pot sg-§ aibà dreggtoriile in care sg vor orgndui de cgtrg
stgpgnirea ce milostivul Dumnezeu, prin ajutorul prea pu-
ternicului nostru protector, ne va a§gza, §i grijind fie§care
de mansupul &Au dupg Chita cfreptate, I va da seama I Iar
la pricinile cele ob§te§ti, ce privesc la toatà tara, fie mgcar
§i la un judet sau la vreun ora§, orice sfat vor face dumnealor
§i vor argta ori prin graiu, cri inscris prin anafora, sg nu sg
tie in seamg, pgng nu sà vor intreba §i alti frati patrioti din
fie§care judet, sä-§ dea §i aceia cuvgntul, ca nu cumva§ lucrgndu-
sg iarg§ cele de vgtgmare, sä alerge dump ealor boerii cei mari tot
la acea pricinuire obicinuitg, cg au fost siliti de cgtrà stgpgnire.
De aceia dar, ca sà sg facä lucru temeinic §i sá ferim pá
fratii no§tri patrioti de orice bAntuire, de trebuintá este ca
1 Stirntt, resTect.

208

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 l'APTE NOI

din toate judetele tgrii sí sg trimitg la scaunul stgpgnirii

ate un deputat, ales de obstea judetului, cu adeverintg In-
scris la mäng dela simpatriotii lui, argtgtoare a el adecg este
ales a purta obrazul si celorlalti, si cu depling putere a grgi
§i a sävgrsi In locul bor. Asijderea si din 'Drawl Bucurestilor
sg sg oränduiasa doi, si din orasul Craiovei iargs doi. Acestiia
toti, la sfaturile pentru pricini obstesti, sg fie negresit chemati
si intrebati, avAnd toatg voia a-§ da si ei cuvgntul si pgrerea
lor si sg isaleasa ca din partea simpatriotilor lor, cà sgnt
drepte si priimite cele ggsite cu cale, si atunci puterea cea
sävgrsitoare sg le puie In lucrare. Iar intealt chip, nu !
IV. s fie drumul deschis tuturor patriotilor, de orice
treaptä sau stare va fi, ca fiescare cu invätAtura, cu silinta
§i cu vredniciia sa, folosind patriia, sg dobgndeascg dela patrie
cea dupg cuviin-tg cinste si ingltare stgrii lui, ca cu acest
mijloc s sg indemneze toti fiii patriii a sg sili spre sporire
de invgtgturi si slujbe vrednice, fiind incredintati cg-§ vor
lua rgsplgtirea ostenelilor lor, dupg cum sg urmeazg si la
celelalte luminate neamuri ale Evropei. Iar sg nu fie trecuti
cu vederea, depgrtati, huliti si alcati cu picerile de cei mari
si puternici In silnicii
V. SA fie slobod fiescare patriot, de orice stare, ca cunosand
vreun lucru folositor obstii a sg pune in lucrare, sau simtind
cä sg plgzmueste sau sä lucreazg ceva§ spre vätgmare, sg
arate Inscris cgtrg stgpgnire, ca sg sg dea In chibzuire obsteascg.
VI. Slobod sg fie fiescare patriot sg-s caute folosintele
interesurile sale In parte, fried a pricinui rngcar cea mai
micg vgtgmare i Inpiedicare la cele obstesti, sau la vreun
frate patriot cgt de mic.
VII. Cu sfatul si priimirea a tot neamului romgnesc, sg
sg alatuiasa pravilg a tgrii, intemeiatä Intr'aceste mai
sus argtate ponturi si aclgogitg cu ate altele sg vor mai chib-
zui folositoare Çrii. Acea pravilg In veci sg sà socoteasa
a este capul cel poruncitor in Ora noastrg, si la aceia sg
arate desgvArsitä supunere tot neamul romgnesc, de toatg
starea, fárä osebire, precum i chiiar stgpgnirea ce ni sg va
orgndui I *i verice nu sg coprinde inteacea pravilg, socotin-

14 209

www.digibuc.ro
 EMIL vtaTosu

du-s5 de nelegiuit i def5imat, nu sà" va priimi. Iar c51c6-

torul pravilii, de orice stare si treapt5 va fi, s5 sà pedepseasc6
negresit, fkiind p5r6 asupr5-i tot neamul rom6nesc 1
Pe aceste bune temeiuri are s5 sà p5zeased intkit5 in veci
unirea tot trupalui neamului nostru, care de le vor priimi
p5rintii arhierei, dinpreun6 cu dumnealor boerii cei de
treapta dint51, vor isc5li aceast5 bunä or5nduialä dinpreun5
cu noi. Iar nepriimindu-le, s5 vor socoti ca niste osebiti din
trupul patriotilor, la midi norodul apururea vor avea b5-
nuial5 asupra sfaturilor i chibzuirilor ce vor face, nead5s-
tänd nici un bine pentru obste 1 Iar noi c5ti ne vedem
dinpreuna i cu toti ceilalti frati ai nostri patrioti, cu
mare jur5m5nt in numele a tot puternicului Dumnezeu, sän-
tern hot5r5ti a ne p5zi in veci unirea noasträ, rezimatä in
temeiurile ce s'au zis mai sus, mkar i cu j5rtfirea noastrá
de va fi trebuint5, fiind cu totii un suflet, o cugetare i o
gl5suire, incät, pentru cea mai micä sup5rare de s5 va in-
t5mpla la cel mai mic frate al nostru, sä vor in5lta indatá
glasurile tuturor iar5s la prea puternicul protector, avänd
tare legátur5 intre noi a ne griji si a ne nevoi in toat5 vremea
unul pentru altul i ajuta unul p5 altul, ferindu-1 de orice
b5ntuire a str5mb5t5tilor I

LII.
1822
Apel pentru indreptarea Ora.
Frafilor,
Pätimirile tuturor de opste &Ant v5zute, c5ci a-Ma de p5-
trunz5toare sá inteleg, (mai VArtos in cursul trecutelor acestor
sapte luni) inc5t apropi e s5 ne stearg5 din num5rul celor vii,
pentru lucearile cele ce simtirile omenirii le d5slusaste i, de
sá v5d cu oarescare indelungare, nu putem zice alt, fárä nurnai
c5 politicestile pricini cu acest chip dau povatá celor puternici.
1 Academia RominS, ms. 322, 1. 169-170 ; copie. Extrase i rezumate In
Filliti (I. C.), Cfte-va documente politic, muntene d^la 1822 In Arhivc1e Otteniei,
X (1931), nr. 54-55, p. 258.

210

www.digibuc.ro
 1821 - DATE 61 PAPTE NOI

Cel de mirare §i mai amar lucru este somnul in care noi ne

inväluim i ne face, tfändavi, a ne povArni spre vecinica ne-
dästeptare. De vom n'ädä'jdui cä, cei ce s'ar càdeasä privigheze
pentru noi, c ne va pune de fatal drumul cel drept, i ne vor
destepta Intru cea neted'd cälätoriie, gresim, dici bine cunoa--
teti cugenrile, cum cä nu numai a ne dqtepta aduc
aminte, ci incá vor srilta de bucurie cänd li s'ar vesti cea
de tot s'dvrtrsire a noasträ prin somnul nedomiririi, ca cum
mai folositi s'ar zice atunci
In multe vremi am väzut Orlejuri destoinice a cgstiga
folosuri neamului nostru, i, din pricina neunirii izvoränd
otrava räotätii, am rämas lipsiti, Odd ce acum ajunseseräm
la cea desävärsitä ticàlosie. Acel veninat izvor, adäogändu-sä,
au esit din matca sa, ca s covärsascA räsuflarea noasträ. De
aceia trebue s. ne desteptäm i sä socotim c omenirea tot
intr'un chip îi are simtirile i miscärile ei i cA
cele dupà intämplare iar nu dupil cuviintä, viind cätre cine-
vasi, nu aduc cu sinesi i deosebite istetimi, precum nici cei
goniti de noroc, desi rämtin in stärile cele mai mici, nu sä
despoaie de darurile firii, cäci omenirea una este I
Judecati bine, fratilor, cä acei puini, carii cu nedrepthiti
sá slujesc de patrie, nu pot fi patrie I Iar glotisul tot, ce prin
silnicie sá afld supusi la cei putini, aceia fireste i pra-
vilnicestes'änt patriie, i, orice putere care sä obläduqte cu
pravili i dreptate, asa Ii poate numi
Dar ca sä nu schiopätäm cä't de putin, sá ne arätám precum
cei mari ai nostri s'au arätat care noi. Este dà trebuintä sä le
stire c'ä supárati des'Avänsit sä'ntem pentru a dumnealor
cätre noi nedorire, i cá siliti vom fi a ne striange mäsurile, ca
sà punem in urmare cele ce dämädäjduirea ne va indrepta, ca
ori toti inteo gläsuire, intru un trup i infra o dreaptä unire sä
fim socot4i, duprt cum §i firqte säntem, patrie, ca sä putem
nädäjdui rodurile cele bune &And sä va läsa intru nepomenire
cea pruiä acum nedorire, din care si nooä i dumnealor au pri-
cinuit mare präpädenie, sau mäcar sä sá deosibeascá cei mai räv-
nitori, ca dinpreunä cu noi unindu-s5., sä le fim binecredinciosi,
ca sä ne prtfim §iL viiata, de va fi trebuinVä, pentru patriie

211

www.digibuc.ro
 EMIL VlitTOStI

Iar cänd i aceastä clan sä vor tinea tot de acelea de mai

nainte cugetäri, a socoti pre sinesi c'ä s'au näscut ca aao-
girile simtirilor omenesti si cum c6 pä noi ne supune adec6
vreo datorie a päi erilor dumnealor, ca doimind sà ne intre-
buinteze spre slujba ce singuri o vor gäsi cu cale, atuncea,
fratilor, sä am de fatà cá Dumnezeu a toate väzätor i pra-
vilile, ce strälucesc i intäresc toate stkile, nu ne-au depktat
nici pä noi de cunostiinla adevkului, nici ne-au fäcut vreo
nedreptate, ca sä ne putem socoti defilimare altor nearnuri,
nici ne-au inpofilat cu legAturi a nu putea räsufla, cà avein
bunä cunostintä de cele ce trebre sä punem in faptä 1 Ci ca
o legäturà tare unitä intre noi, sä ne arätäm bdrbäteste a
propovedui pe cei ce voesc sä ne tue in osända somnului
carii, inpotriva ziditorului, cuteazä a ne lua cdte însui, ca
un milostiv, ne-au aruit simtire, vedere, cugetare, bunä cu-
väntare i altile ca acestea. i näajduim, fratilor, cà vor cu-
noaste insusi cum di Meà cuvänt s'au indumnezeit i s'au apkat
dà cei ce, i dupä neam i dupä dreapta credintä, skit frati
Acestea dupä ce va lumina un neam, care ajunsese in cea
de apoi präpädenie, i Insusi Dumnezeu cel prea puternec
nu numai cä nu va inpiedica pornirea noasträ. cea cu rilvra
de patrie, ci incä ne va trimite grabnic ajutor, spre cea mai
Intemeiatä sävärsire I 1

LIII.
1822.
Inserisul propus de Alexatuku Vilara, pentru unirea boerior
PJ Ronilne§ti.

Fticut de aga Alecache Velara i nepriimit de nimeni.

Incredintändu-ne de cAträ unii din noi, atät pentru unirea

ce prin scris ati alcätuit sfintiia voasträ i dumneavoastra,
1 Academia RominA, ms. 4187, f. 5. A apartinut slugerului Nicolae Gre-
cianu. Cf. nr. XLVI, cu nolele respective. Extrase §i rezumate in Filitti
1. CA Ctle-va documente politice muntene de la 1822 in Arldvele Olteniei, X
(1931), NI% 54-55, p. 256-257.

212

www.digibuc.ro
 1821 - DATE 51 FAPTE NOI

spre binele patrii si al obstii llicuitorilor säi, cät i pentru

terneiurile cu care ati cbibzuit sä statorniciti aceastä unire,
mijloacele ce ati hotärät sä aplecati n oHce vreme de trebu-
intri, prin care nu numai sä depärtati toatä hula ce s'ar
putea povesti de call necunoscätorii acestii uniri, ci tiled
sä và faceti pricinuitori i neamului de laudä, i patrii de
rnulte folosuri, am socotit c nici cum nu sä cuvine sä pe-
trccem supt täcere o asemenea läudatä si de bine voitoare
faptä, färä de a nu märturisi i din parte-ne multämita ce
i sä cuvine, cum si insotirea glasului nostru, dupà chipul de
mai jos, la &Ate arätäri i urmäri veti pune in lucrare asupra
temeiurilor cu care v'ati unit i v'ati legat.
Pärinti arhierei i dumneavoasträ boerior ! ticäloasä pa-
triia noasträ pätimeste in toate chipurile, de snit ani nepo-
meniti ! Sí hrä'peste, sä jilfueste, ceared nenumärate näpäs-
tuiri nedreptäti ! Sfintele läcasuri i s'an vändut färä stialä,
pentru in parte folosiri a chiiar stäpänitorilor Privilegheatii,
incepänd dela caftanläi i pänä la cea din urmà treaptil,
s'au cälcat supt picioarele obráduirii, s'an necinstit i s'au
näpästuit invederat inpotriva legilor ce li s'au alcätuit ! Su-
pusii llicuitorii dajnici au fost järtva nedreptätii i izvor de
o rea folosire a verickuia ce s'an depärtat de mustrarea cu-
getului omenirii toate acestea le-am pätimit din pricina
jugului vointei, cu care ne-au inpilat obläduitorii clupà vremi,
cki vänzätori afländu-sà acestii crestinätäti, au slujit cu al
säu sänge sprijinitorior lor celor nelegiuiti, au slujit zicern
pAgänätätii si au zdrobit puterea legäturilor, &tea' cei puternici
ai nostri voitori de bine arätändu-sä cu viclenie, iar &tail
cei neputinciosi puind in lucrare sila i inpilarea 1
Pänä la o vreme, precum este cunoscut la toti de obste,
au petrecut tiedIoasa tarä supt acest fel de nenorociri I Iar
de &And s'au ivit inteänsa i acest fel de nepomenità
de pildä intämplare, au gäsit prilej chiiar stäpänirea Portii
sä o inpileze i sä-i aducA tot felul de bäntuire, si au sävärsit,
prin ränduitii säi, nu putine hräpiri, jäfuiri, nelegiuiri, näpäs-
tuiri lärà osebire i, in cele dupä urmä, ucidere i chiiar pier-
dere de viiatà a multor crestini nevinovati, buni conpatrioti

213

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTosII

ai no§tri. Din care acestea s dä a intelege fie§cgruia cg, §i In

vremea oblgduitorilor, aceasta au fost vointa stgpgnirii, adecg
protivnicä cgderilor omenirii, protivnicg obiceiurilor §i legilor
pgmgntului si izgonitoare chiiar sfintelor leggturi, dela care
spgnzurg fericirea ace§tii pravoslavnice 166 1 Dar oare, dupg
aceste toate dovezi ce avem pentru neomeneasca cugetare a
acestii stgpgniri, ce soartg nenorocità ne asteaptg? i, mai
vgrtos, cgnd numita stgpgnire va voi sg-§ puie In lucrare In-
pilarea jugului, ce de atgtea ani s'au dovedit cg hrgneste asuprg-
ne, nu va cere Intru ajutoru-i §i chiiar glasul boerilor ce o
slujgsc atgt din apropiere cgt si de aici din depgrtare?
oare, acesti boeri, Insglati af1gndu-sg de ciarg voitorii igului,
si ne mai judecgnd Artva ob§tii sglg§luitorilor tgrii, nu vor
da Inscris §i nu vor cere §i prin ruggciune toate acele rele cgte
privesc spre argpgnarea noastrà §i spre zminteala bunä-
tgtilor tgrii? Iar atunci nu vom petrece §i mai rgu decgt ceia
ce am fost?
Milostivul Dumnezeu, dupg. a noastrg norocire, ne-au In-
vrednicit s avem legiuit sprijinitor pre prea puternica In-
pgrgtenscg Curte a Rosii, care cgnd ar cunoa§te cu Intregime
nenorocirile noastre, atgt cele trecute cgt §i cele ce acum
clgdesc, Inpotriva binelui ce ne voe§te, negresit nu ne-ar
läsa Intru mghnire §i Intru obidg, mai vgrtos ea' cunoa§tem
dupg auziri cgt bine ne voeste §i cu. &IA iubire de omenire
sile§te sg" hotgrascg a noastrg soartg
Acest razem avgnd dar, sfiintia voastrg §i dumneavoastrg,
de vreme ce v'ati unit acum prin statornicie, vg ruggrn, nu
Incetati de a pune In lucrare bunele socotinte ce ati fgcut,
In orice vreme §i pentru ofice vor cere trebuintele, §i cunoa-
§teti, din parte-ne, cg glasul nostru va fi urmgtor glasului §i
argtgrilor ce yeti face sfintiia voastrà §i dumneavoastrg.
Urmgrile noastre vor fi uringtoare povgtuirilor ce ne yeti da,
§i alt nimic nu vom cugeta, decgt cgzuta supunere la oblg-
duirea ce ni sg va rgridui prin primiirea §i buna vointg a
prea puternicii protectii ce avem, rgvnil §i dorire 'Mtn' bindle
patrii §i Intru a sa ferire despre orice bgntuire §i netrebniciie,
dgprirtare dg orice rea folosire in partea cuivas, prin care

214

www.digibuc.ro
 1821 - DAM SI PAPTE NOI

cunoastem cä In multe ränduri au cercat ticu1oii lkuitori,

conpatrioti ai nostri, multe feliuri de näpästuiri i nedreptäti ;
cea färä de fätärie i prin curätenie de inimä alAturare
a noasträ la a sfintii voastre si a dumneavoastrà buná i läudatä
unire Ant numai v rugäm, ca In orice vreme yeti cunoaste
vreo clädire de vreun bine al tkii, sau veti chibzui sfintiia
voastrà i dumneavoastr sà faceti vreo asemenea urnire,
sä binevoiti a instiinta i pe carii din noi vä yeti fndeletnici
Inteacea vreme i yeti cunoaste mai dästoinici de a sfintii
voastre si a dunmeavoasträ desävärsità fncredintare, pentrucä
vá este cunoscut c la asemenea bunäati i Intämplki ale
patrii, dupä m'äsura tiintei noastre, säntem i noi deopotrivä
doritori binelui i pärtasi bucurii ce ni sä cuvine, cunoseänd
Intru adevk i mkturisind färä rätärie folosul obtii, folos
si bine al fiesckuia In parte 1 Asijderea vä rugäm ca, oricänd
si din parte-ne vom cunoaste eä este trebuintä de a sä face
vreo chibzuire Intre sfintiia voasträ i dumneavoasträ, sau
vreo miscare arätätoare cugetkilor ce aveti si aveni
insine noi, sä fim slobozi, prin tainä, a vä da pkerile noastre,
sfintiia voasträ i dumneavoasträ, cäutändu-le i chibzuindu-
le, de le yeti gäsi asemänate vremilor i statornicite asupra
temeiuri/or cu care stinteti legati, sä le priimiti, sä le In-
dreptati i sä le faceti cunoscute unde sä va cuveni, sau, de
vor spänzura dela a sfintii voastre si a dumneavoasträ sà.-
vk§ire, sä le puneti i In lucrare. Pentrucä nu este de mil are
a odräsli si din asemenea pkeri multe bunätäti ale -pi",
pläcute sprijinitorilor nostri, de vreme ce multi din noi am
slujit tkii dupä vremi In multe ränduri i fn feliuri de trepte
poate sh' cunoastem uneori cele ce a stintii voastre si a
dumneavoastrd iscusintä Ineä pänà acum nu le-au pätrunsu I
Acestea skit cele ce simtim, i hied mai cu adaos, Inteaceastä
mare si nepomenitä intämplare a patrii noastre, dupà care
Incredintändu-ne, precum s'au zis, de a sfintii voastre si a
dumneavoasträ statornicitä unire, am hotärät sä vi le facem
cunscute i sä ne aläturäm glasul la cele ce yeti chibzui
yeti urma. Dar ca sä vä Incredintäm si mai bine de a noastrà
rävnä ì hotkäre, vä rugäni sä primiiti acest Inscris al nostru,

275

www.digibuc.ro
 EMIL YIRTOSI1

märturisit prin cäte iscälituri vedeti la vale si intärit prin stras-

nic jurämänt ce facem pä numele a tot puternicului Dumnezeu,
csa" intocmai vom fi urmätori, precum i cä, vericarele din noi
sä va dovedi cu cea mai micä viclenie sau dejghinare d'a
aceastä statornicitä hotäräre, sä aibá räsplätitor chiiar pá
acest puternic Dumnezeu, i sä fie cunoscut ca un vrednic
de hula neamului säu izgonit de toate ajutorintele patrii
sale ! 1
LIV.
1822
Predoslovie la o carte despre patriotism.
Predoslovie ce am ¡dad la o ctirticia dup'ä rugticiunile
unui prieten.
Cdtre cetitorli patriofi.

La trei datorii neapärate este supus omul in toatä petre-

cerea vietii sale. Intái, la cea cátrá Dumnezeu, ziditorul säu,
fiindcä i acela este plin de bunätate cätre zidirea sa. Al
doilea, la cea cäträ pärintii säi, ce prin nastere i-au dat fiinta,
fiind i ei plini de dragoste cäträ fil bor. $i al treilea, la cea
&Ai% patriia sa, ce este obsteascä maied i hr5nitoare ade-
väratilor säi fii. Aceste trei datorii i Dumnezeu i firea le-a
legiuit ca niste hotarä temeinice, intru care sä sä poatá tinea
oinenirea in fiinta sa. Mai sänt i alte doao datorii la care
este supus omul, dupä canoanele bisericesti
adecá la stäpänire si la aproapele säu, dar eu aceste doao
datorii le theorisesc coprinse tot in euväntul patrii, pentru
cáci fiescarele patriot este aproapele mieu si tot binele ce
voesc pentru patriot, acela este si pentru patrie, si tot ce
Academia Rominà, ms. 322, f. 168; copie. Textul se regäsege, nesern-
nat, 1 in ms. 1155, f. 287-288, sees de mina lui Alexandru Vilara. E redat, cu
sens denaturat i cu semnnuri cari nu-i apaqin, ce din eroare 1-au fost atri-
butte, in Aricescu, Acte justificative, p. 180-133. Extrase §i rezurnate in
Fiitti (I, C,), Cite-va documente politico muntene de la 1822 In Arhivele Otte-
piei, X (1(,,,.31), Nr. 54-55, p. 257-258.

216

www.digibuc.ro
 1821 DATE 51 FAPTE NOI

voesc pentru patrie este si pentru patriot. Asijderea si sta.-

adecà puterea s'Avàrsitoare ale folosintelor patrii, in-
credintändu-sà la cel de Dumnezeu ales cu primiirea patrio-
tilor, in vreme acela lucreazà" sàvArsaste cele bune
§i folositoare obstii patrii este si patriot, adec6 pàrinte al
norodului, insotit cu muma patriia, i trage asupra sa toatri
datoriia ce s'au zis mai sus pentru patrie. Iar inpoirivá" lu-
crànd, nu este patriot, ci unuia ca aceluia toate limbile Ii
dau numire de tiran, ce sä intelege silnic, pentrucA fádiednd
libovul cel Orintesc de asupra supusilor, este inprietenit nurnai
cu sines, metahirisind 1 puterea cea sà"vArsitoare ce i s'au in-
credintat numai spre al s'au in parte folos, cu siluiri cAted
pa trioti. Acest mare adevär este bine dovedit cu nenumil-
rate pilde, ce din nenorocire au cercat patriia noasti5. Incà
de en-id i s'au ràdicat privileghiul alegerii de stäpànire, rti-
msàind înpilatà ca pe oricare i sà trimite de stäpiln s'a-1 prii-
measck din nevointà si sufere, din neputintà.
Cetind istoriile vechi, luäln indästulai à incredintare cä
prin paza i lucrarea acestor datorii s'au inputernicit nea-
muri multe si din neväzute i necunoscute au sporit i s'au
fAcut vestite, luceaind cu silintà cele de folos patrii lor i lumi-
nsándu-sà cu felurimi de stiinte i invàtäturi, cu care din
vreme in vreme au addogit folosintele patrii bor. Au lipsit
m'ändriia, au fugit zavistiia, s'au depärtat cu totul läcomiia
§i in locul lor s'au intemeiat unirea infedtità, s'au atätat
sàrguinta la invàfdturi i s'au aprinsu in mare vilpae rävna
car% folosuri obstesti, la acel norod adecà care au avut bun'ä
cugetare i filotimie ca sä-s cinsteasc'd i sä-s slAveasa. nea-
mul Tot acel norod, contenind din datoriile sale, au ckut,
fàrä zAbavà, in bezna ticNosii si a periciunii I
Fireste inbunätätirile gonesc pà ràotàti si niciodatà nu
sà pot alätura ràot5.tile, Oda' nu s'al vor dep`árta mai intäi
inbunäMtirile
Cei mai int6i läcuitori ai p6Mäntului au fost strämosii
nostri, cei ziditi de märià dumnezeiascà, dinpreunA cu doi

1 A Intrebuinta, a se folosi.

217

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOS13

fii ai lor §i cu sotiile bor. Ace§tiia au fost neamul eel dintäi

§i cu totii era o politie Infrätitä, politie nevinovatà §i ne-
bäntuitä I Dar pentru ca sä sä poatä tinea a fi deapururea
nevinovatä §i nebäntuitä, de trebuintä le era §i lor a lucra
datoriile ce s'au zis mai sus. Nu §'au lucrat datoriile sale
fiiul strAmo§ului cel intäi näscut, §i Indatà coprinzändu-i
inima §i cugetul lui räotätile, au ucis pä fratele säu I Inghi-
tit-au pämäntul cel mai intAi s'änge §i de acolea I§ fAcu Trice-
perea ei moartea, cea ränduitä de blestemul ziditorului. Iatä_
dar cA, din nepaza §i nelucrarea datoriilor, s'd Maui acea
micä politic §i cAzu In bezna ticAlo§ii, pricinuind mai multe
lacrämi strämo§ilor decät cele ce au värsat la izgonirea Mr
din fericirea §i desfätarea raiului I
Oare ce putem zice pentru cei din urma strämo§ilor, dupä
ce adec6 s'au inmultit oamenii §i au umplut pämäntul, dupà
buna vointä §i blagosloveniia ziditorului? Istoriile pe largu
§i cu deslu§ire ne aratä cä tot cu mijloacele cele dintäi, ce
snit legiuite de Dumnezeu §i de naturà, unile din neamurile
vechi s'au suit in slava märirii §i a puterii, §i tot cu mijloa-
cele cele de al doilea s'au rnturnat Intru adäncul periciunii
§i al pustiirii, de nu li ssä pomene§te acum nici numele I
Acele mari §i slävite Inpärätii ale Asirienilor, Midilor, Per-
§ilor §i celorlalte din urmä neamuri, vestite prin nevointä
de lucrarea celor bune §i folositoare neamului Mr, s'au suit
Ora la acea mai mare slavá, §i prin rAotäti, zdruncinándu-§.
toate mädulärile fiintii lor cei politice§ti, au cäzut In prá-
pastiia pierzärii, rämäindu-le In istorii povestea slavei In
care sä inältase, numai spre mai multa Mr osändil §i defäimare 1
Avem pildà mai cu apropiere de §tiinta noastrá p'ä inpä-
ratiia Grecilor. Cunoa§tem pricinile din care au cäzut la
atäta mare ticAlo§ie. Cunoa§tem neamul acesta foarte de
aproape §i cu atäta mai inräofdtit, incät sä silesc In tot chipul
sä inpärtà§ascA §i pà altii dä ticAlo§iia lor. La aceasta nu vä
cuväntez lucru care sä vá cazä nou la auzire, ci vä aduc
aminte de ceia ce ati simtit §i simtiti cu dästulä pätimire,
Mat §i la nefiintä s'au silit s'ä ne aducá §i episcopiia noasträ
sä o hräpeascá streinii I

218

www.digibuc.ro
 1821 - DATE $1 FAPTE NOI

Cuvantul acum sa apropie de starea noastra in care ne

aflam, §i im veti da ertaciune fiindca aduce posomorata in-
tristare, zgandarind ranele ce le avem in spinare, dar insa
silit sant a grai, aflandu-ma §i eu tot inteaceias osanda si
coprinsu de dureri ca un patriot, ca doara si cu adaosul tan-
guirii mele, dinpreuna cu a toatei obstii, dumnezeiasca pronie
va binevoi a lucra vreun mijloc de de§teptare intru noi 1
Dorman, fratilor, dormim 1 Si cu toate ca sa zice ca. somnul
este o cercare a mortii, dar, la noi, somnul acesta de multi
ani ne aduce moartea cu adevarat 1 Au dormit acei sapte
coconi din Efes, ani 372, dela inparatiia lui Dechie inparat
al Ramului pana la inpäratiia lui Theodosie celui mic in
Tarigrad, dar aceia, dormind, nu s'au pierdut fiinta. Iar somnul
nostru aproape au fost sa ne radice cu totul si acea ticaloasa
fiintO ce ne-au mai ramas, de n'ar fi apucat dreapta jude-
cata a marelui Dunmezeu sa arunce pe gonacii nostri chiiar
in cursele Mr ce le intinsese pentru noi, ca sa ne stearga
pomenirea dupa fata pamantului 1 Noi astadata am ajunsu a
fi un neam ratacit §i un norod ametit si cel mai ticalos 1
Santem pusi in raspantie, ca sa ne zmulga si sa ne necins-
teasca verice calator 1 Si pentru ea din nenorocire ne aflam
supt jug asiiaticesc, santem coprinsi si de dobitocie asiiati-
ceasca, lipsiti cu totul de invataturi si de alte stiinte tre-
buincioase si folositoare 1 Care dar este pricina scaderii noa-
stre si de atata vrednica de jale ticalosie? Insine noi 1
Pentruca n'am lucrat nici odinioard datoriile noastre, ce s'au
zis mai sus, ci s'au intemeiat intru noi cu statornicie man.-
driia, zavistiia, läcomiia si uraciunea intre frati, care au
adus toata darapanarea patrii noastre si au dat loc strei-
nilor sa sa foloseasca cu stingerea noastra. Nu ne-am des-
teptat, sa ne aparam de cei ce ne-au voit si ne-au lucrat
peirea 1 i cu toate ea am fost in lipsa de luminari de invil-
taturi si de stiinte, dar iscusirea duhului, ce firea au harazit
neamului romanesc, era indastul sa ne destepte, de n'am fi
fost naraviti la patimi si zavistii intre noi 1 Ci am calcat si
acest daru al firii, ce putea sa ne aduca mult folos 1 S'au de-
partat Dumnezeu, pentru caci noi ne-am departat de dansul 1

219

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Niciodatà nu 1-am chemat inteajutor cu mijloacele ziselor

datorii, de aceia ne-au coprinsu necazurile si ne cufundäm
in deznkläjduire 1
Dumnezeiasca pronie, nergdicgndu-s Ina.' de tot mäna sa
de asupra patrii noastre, ne-au pus supt pavgza celui mai
tare scutitor si apärätor 1 Acela este plin de fireascä milos-
tivire si bunätate, neavänd altä pricing sg.-1 induplece de a
ne apgra, fdrä numai pravoslaviia credintii, ce este deopo-
trivä si de o bisericä cu noi I Acela este plin de filotimie si
ne aratä bratul säu cel tare, ca sä ne aducä iargs la slava nea-
mului nostru cea dintäi, de unde am cgzut 1 Dar noi, tot dor-
mini 1 Multe vremi indeingnate ni s'au arätat, ca sä aler-
Om sä ne mäntuim 1 Dar noi, si atunci si acum, am dormit
si dormim 1 Lucrarea noastiä nu este alta, Mil numai nä-
ravurile din Fanar, ce ni s'au paradosit1 cu pilda lor, ca sg
ne ameteascà si sä ne piiarzä, adecg mändriia, zavistiia,
llicomiia, uräciunea si celelalte ce ne aduc periciune 1
Fratilor, ce asteptäin 1 Sà vede eä nimic alt, färä numai
groapa in care sä fim aruncati si acoperiti, ca sä ni sg sting6
de tot pomenirea 1 MA' este luming, sä ne grijim inteaceastä
luminä pentru folosurile patrii noastre, ca sä nu ne coprinzà
pà noi intunerecul deznädgjduirii I Romani säntem, fratilor,
cu bung seana si cu bunà dovadä, istoriile ne adevereazá
si toate neamurile Evropii ne cunosc 1 Neamul nostru au
fost vestit 1 Pentru ce dar sä nu ne cunoastem noi evgheniia
neamului nostru? Nu este minune cAci am cäzut din slava
si cinstea noastrg, pentru ea' multe neamuri dupä vremi au
cAzut, ci este minune cum de suferim sä rämgnem azuti
si sg ne pierdem cu totul, avänd mijloace a ne rgdica dintea-
ceastä cädere, dezmeticindu-ne dinteaceastä ametire, si a
ne dobändi fiinta noastrà 1
Eu mai micul intre patrioti, coprinsu fiMd de multa scgrbä
si jale a cgderii fiintii noastre si socotind cä mà voiu argta
cu oarescare slujbä patrii mele, fäcuiu cäteva insemnäri
de povätuiri folositoare inteaceastä cärticicä, a sä da In tipar

1 A tnvga, a preda.

220

www.digibuc.ro
 Is21 DATE SI FAFrE NOI

ph' seama neamului nostril, nu doarA cA sAnt

destoinec s'A." invAtu pä altul i sA-1 induplec arAtAndu-i ade-
vArul, pentru cAci nebun cu adevArat va fi acela ce sA vA
sili sá arate cuiva§ soarele la mijlocul zilii, &And este vAzut
de toti I AdevArul este mai luminos i decAt soarele §i este
§tiut de toti, lAcuit in inima §i. cugetul fie§cáruia I Nimeni
sA-1 ascunzA nu este putincios, mácar §i de ar voi ! Cu at mai
vArtos noi, pe carii chiiar nevoia ne inpinge la cuno§tinta
adevArului ! Myna mea, dar, nu ecte de a invAta lucru ce
este §tiut de toate limbile, ci numai de a aduce aminte de
datoriile ce avem cu totii de ob§te, care, puindu-le in lucrare,
avem nAdejde sA sicApAm, cu mila §i ajutorul lui Dumnezeu,
de prApastiia cea groaznicA, ce ne este sApatA inaintea pi-
cioarelor, 0 a ne sui la starea, slava §i cinstea fiintei nea-
mului nostru cei dintái I
Coprinderea ace§tii cArti sA despart e in §ase cArti, adecá :
unire infatin, depArtarea mándrii §i a podoabelor zadar-
nice i a zavistii, depártarea lkomii 0 a folosului in parte,
iubirea patrii §i a aproapelui, sArguinta la invAtAturi i rAvna
cea &tea* folosuri ob§te§ti. Crezu, fArA indoialA, cá nimeni
nu poate tägAdui cá acestea nu sAnt folositoare, i iarA§ crezu
cá toti cu o glAsuire vor mArturisi cá neamul nostru au ajunsu
a peri din pricinA cä niciodatá nu s'au pus in lucrare aceste
folositoare adevAruri I
Priimiti, iubitilor i prea doritilor miei patrioti, cu duhul
blAndetelor aceastA rAvnä a mea, ce aduc cu herbintealA ob§tii
patrii, dapA a mea putintA I SA gAsesc multi intre pa trioti
cu mai mari puteri de §tiinte §i luminAri de invAtAturi I Dra-
gostea patrii sA nu-i lase a sA ingreuia in lenevire la aceastá
vreme de mare trebuintA, ci dupA putintA sä sA sArguiascA
a ajuta la folosurile ob§te§ti, &And inscris povAtuiri drepte
adevärate, prin care sá sA lumineze neamul nostru la orice
fel de §tiinte I Iar mai vArtos vá indemnezu §i vä rog pä toti
de ob§te, nu numai sä zicem §i sA scriem, ci sA i lucrAm cu
fapta cele ce privesc spre izbAvirea i invierea neamului nostru,
pAzind in toatA vremea lucrarea legiuitelor datorii, ce s'au
zis mai sus, 0 silindu-sA fiie§carele cufapta sa a da bunä pildä,

221

www.digibuc.ro
 EMU. VIRTOSII

ca cu ajutorul lui Dunmezeu, urmänd unul altuia §i ajun-

gänd cu totii la o rävnä §i la o unire cu sporire intru cele
bune pentru toatä ob§tea, sä dobändim dorita fericire cu
inältarea neamului romänesc, a fi läudat In toatä Evropa,
ce acum stä la mirare de atäta neingrijire a noastrà Nu mä
sfiesc a zice i aceasta, &A de vom petrece §i de acum inainte
tot inteaceastä amortire, osebit cà ne pierdem de tot fiinta
§i rämänem defAimati de toate limbile, dar avem a da §i
räspunsu cätrà milostivul Dumnezeu, poate §i cAtrà voitorii
no§tri de bine I
Nu face Dumnezeu minuni pentru cei lene§i §i nemultä-
mitori harurilor sale 11

LV.
1826, August 17.
Anaforaua eatre domn a judeciitorior eriminalionului, pentru
pedepsele euvenite lui eiípitan Simion Mehedinteanu, Ghitä
Cutui §i altora, ce au ineereat rebelie In tara.

Io Grigorie Dimitriu Gldca Voevod, Bojiu Milostiu.

Väzändu-sä cercetarea §i alegerea ce sä aratà mai jos,

pentru rea urmarea §i osända acestor zece vinovati, cá pra-
vila Ii osände§te la moarte ;
am binechibzuit domniia mea pedeapsa lor §i deosebim
numai cäpeteniile, pä Simion §i Ghitä Cutuiu, fiinded ei
au hotärät sá urmeze räul acesta §i iarà§i de cAtre an§ii s'au
intovärä§it ceialalÇi, pornindu-sä spre rele, pänä cänd s'au

1 Academia RomIna, ras. 322, f. 218 v-219 v. tin fragment publicat

In Erbiceanu (C.1, Vieafa i activitatea literarei a protosinghetului Naum Rim-
niceanu. Bucureiti, 1900, p. 21-22.
2 La 22 Martie 1821, Chiriac ieroshimonahul, dela schitul Cioclovina,
scrie pomelnicul dumnealui capitan Simion al dumnealui sluger Theodor,
maioru musalesc, sud Mehedinti, cerni4an, sud Argq, Pite3ti : Sämion,
Pátru, Andrei, Mina, Stanca, Ancuta, cu tot niamu". (Academia RomInä,
ms. 3469, f. 96 ; reprodus 0 In Revista pentru Isforie qi Arheologie, XI(1911),
partea II, p. 334, i de C. Erbiceanu In his. OH. Rom., XXVII, p. 189.

222

www.digibuc.ro
 1821 - DATE SI FAPTE NOI

prins, poruncim ace§ti doi sä sä" spänzure la marginea oraplui

politii, spre pilda altor asemenea lor. Iar ceilalti lude opt,
supu§ii lor, bätändu-sä prin tärg dupä obiceiu, sä sä trimitá
la pedeapsa ocnii in toatä viiata lor, fiindu-le §i lor pedeapsa
aceasta os'anda de moarte ; precum §i. Ghitä 11.6escul, cel ce
au §tiut sfatul räului ce era sä urmeze, §i täinuind n'au aratat
dregätorilor de acolo, sä sa ban §i sá sä trimitá la ocnä in
sorocul cel eánduit de judecatá. Iar ceilalti, ce nu snit vino-
vati, sä s'ä. sloboaiä. 1826, Avgust 17.

I P. D. I Vel logofät.

Prea trullfate doamne,

Intiintsäm m'ärii tale cä dumnealui epistatul armä§ii, din
luminatá porunc6, au dat in cercetarea judec4ii IA ace§ti
lude 7 vinovati, ce sä aflä" in legturile temnitii, anume :
Simion sin Pätru, isprävnicelul mo§ii Podu Grosul, sud
Mehedinti, cel ce fiind fost c6petenie dintre apostati la vre-
mea turbufärii ce s'au urmat aici in tail, dupä lini§tire au
rilmas cu familiila lui in streinätate, läcuind pänsä acum la
Ru§ava 1 Transilvanii, stäpänirea vecingii ;
Gheorghe ce-i zic Ghitá Cutuiu, sin Ion, slujitor de plasá, dela
satul Bro§tenii, sud Mehedinti, §i acesta au fost intre apostati
cäpetenie, §i. s'au aflat iar4i. la Ru§ava petrecind pinä
acum;
Hristea Särbul Sapungiu sin Nastea Chirigiu, dela 0§tina
Bulgarii, tinutul Vodina ot prez Dunäre, §-tie grbe§te, tur-
ce§te §i grece§te ; venit aici in tarä de ani 8, slujind arnäut,
s'au Insurat de 4 ani cu páminteanc5. dela Tirgovi§te, §i
urmind cu apostatii au trecut iar4i la Ru§ava pänd
acum ;
Gheorghe sin Dfägan Stuparu, familiia§birnic dela Coste§ti,
sud Mehedinti, iar la venirea o§tirilor inp'ärfte§ti aici in tarä
fugit cu totul in Rmava ;
1 Or§ova.

223

www.digibuc.ro
 LMIL VIRTOSU

Ion Cizmaru, cumpAna§, sin Radu Becheru, din orasul

Cernetii, sud Mehedinti, chemändu-1 Simion §i Ghitä Cutuiu,
cApeteniile, au trecut la Rusava, intoväräsändu-sä cu dän§ii ;
Ivan holteiu, de ani 25, dela satul Ilovita, sud Mehedinti,
sin Matei ; acesta plia In slujbä fiind la acel judet, dupä
ce au mers la isprävnicat vestind pentru mai sus numitii,
csä au prins pä vätaful ski de plaiu, iar la intoarcerea lui,
prinzändu-1, s'a intoväräsit cu dänsii, dändu-i si arme ;
Gheorghe sin Tudose, slujitorul dela satul Igiroasa, sud
Mehediirti ; acesta fiind fost mai nainte slugä la Ghitä Cutuiu
(cel mai sus numit), iar cänd sä afla vinovatii in mänästirea
Topolnita, s'au dus el insusi de bunä voia sa intre dänsii,
du-srt cu ei intoväräsit pänä la prinderea bor.
S'au mai adus la inchisoare si acesti doi, anume
Ghiura Tonea bulgaru, de fel din tinutul Diului si de
ani 14 läcuitor in sud Mehedinti, hränindu-sä cu mamuläriia ;
Ghitä Mihaiu Räescu, mazil, familiia§ din satul Gurnovita,
sud Mehedinti ;1
ce sänt päräti cí s'au amestecat, purtind vorbe dela cei
mai sus cäpeteniile care cei ce au fost ceruti ca sä sä in-
toväräseascA cu dänsii ;
Iar un Gheorghe Mämäligä bätränul, birnic din satul
mänästirii Topolnita, sud Mehedinti, cum cä el au vestit
noaptea, vinovatilor, and s alla ei sträjuindu-sä inteacea
mänästire Topolnita, cä slut coprin§i de poterile stäpänirii,
sä-i prinzä, dupà al cnuia cuvint au sdipat vinovatii de
acolo cu fuga, noaptea, nevätämati, care acest vestitor au
murit de boala lingorii la inchisoarea temnitii.
Mai grit coprinsi si la dumnealui Caimacamul Craiovii alti
lude trei, anume :
Iancul Mirtea sin TrAilä, familiia§birnic, din satul Marga,
sud Mehedinti ;
Gheorghe holteiu din satul *ovarna, sud Mehedinti, slugä
de un an la un Hagi Diiachi din Rusava ;

1. Pentru legAturile sau mai bine zis du5mAnia dintre Tudor Vladoimirescu
GhiVi RAescu, cf. actele date la Aricescu, Acte justificative, p. 218-221.

224

www.digibuc.ro
 1821 DATE SI FAPTE NOI

Gheorghe Ghitura din Ciure§u, sud Mehedinti ;

ce s'au aflat inpreunä tovarà§i cu ace§tiia, carii au fost
din lude 12 ce s'au prins la Ru§ava, §i pà ace§tiia, ca p ni§te
pämilnteni din tara aceasta, i-au dat de acolo peste hotar
stäpAnirii de aici, iar poprirea lor la Divanu Craiovii o intelese
judecata dela dumnealui epistatul armäii, cä este dupä" tre-
buinta §i cererea stäpînirii Diiului, ca sä arate spre dàscope-
rirea Turcilor §i altora din Tara Turceasc6 ce au fost sà sä
intovár4asc6 cu din§ii, fiind §i pornirea §i Intoväeä§irea lor
tot de acolo.
Ace§ti mai sus numiti prinzändu-sä la sud Mehedinti,
rinduri, unii §i cu r52boiu, de Care poterile snpänirii, pentru
räul de ol*e ce incepuse ca sá urmeze, s'au trimis vinovatii
aici de dumnealui Caimacamul Craiovii, la ialtimea ta, §i
atät dupä cele scrise ale isprävnicatului unde s'au prins, cät
§i la aceastä judecatá de iznoavä cerceOndu-sà numitii
cu binele, in multe ránduri, osebit fie§carele §i cu totii de fatà,
s'au ascoperit inceperea sfatului edu ce au avut i inclinarea
intovgrä§irii, cum §i pornirea §i rea urmarea lor inteacesta§
chip :
Ghitä Cutuiu cel mai sus numit, incá din anul trecut, la Ru-
§ava, intelegänd prin auziric dela altii pentru un särdar Toma
Brätiianu 1, ce sä aflä in Bra§ov,cä vorbe§te fried dä
cä'utind gäseascä tovar4i, ca sä iasä aici in tarà, sä
mai facà iarà§i fäzvrätire, inteadins au mers Cutuiu la Bra-
§ov, de s'au intälnit cu acel Brätiian, §i afländu-1 pornit cu
totul spre aceasta, 1-au mai inprietenit atunci pá Cutuiu
cu un sárdar Hristea grecul, strein, i un Costi polcovnic din
sud Dimbovita, ce sä afla iar4i la Bra§ov, arätändu-i-s6 aceia
de cripetenii, cá mai au intovár4iti cu ; ci sä-si caute
§i el tovarä§i cät de multi, sá iasä cu totii deodatä in tail
pá la multe locuri, sá facá rázvrätire spre indreptarea noro-
dului cel prost. L-au mai incredintat Braiianul cä urmarea
1 11 &inn, In 1823, la isprävnicatul Arges (Academia Roming, Cartoanele
V. A. lirechia). InsemnAri contemporane 11 aratà sprijinitor al revolutiei lui
Tudor (Cf. Emil Virtosu, Insenindri despre 1821, in Arliivele 011eniei, IX, (1930),
Nr. 49-50, p. 269-278, (Nr. 6).
15
225

www.digibuc.ro
 EMIL VIBTOSII

aceasta ce vor A facä este cu stirea si sfatul boerilor rumini

rämasi la Brasov si altor din boeri ce stilt in tarä, la Bucu-
resti, iar numele boerilor nu i le-au spus. Cu aceastà hotäräre
s'au tutors Ghitä Cutuiu dela Brasov la Rusava, si cA sä puie
toatä silinta, cA ii va trimite adesea vestire prin scrisori si
bani cu indästulare, ca sà* dea celor ce vor priimi s'à urmeze
spre aceasta. Dupà care zice Ghit,I. Cutuiu cà s'au indemnat,
puind in faptä lucrarea sä-si Oseascä tovarosi, si infäiu lui
Simion (cel mai sus numit) spuindu-i de aceasta, au priimit
si el sä fie inpreunä urmätor. Iar in lipsa lui Cutuiu dela
Rusava, mergind cu depàrtare prin locurile de acolo, pà unde
au stiut sprijiniti dintre apostati, trimitind vestiri la prieteni
si peste Dunäre la Techiia si la Bosna, au intoväräsit cu dän-
sul pä un serif Turcul si pà alti Turci si Rumini fugiti pä
acolo. Pänä la intoarcerea lui Ghità Cutuiu in Rusava, in-
telegind Simion cä au venit dela Brasov carte pg numele
lui Cutuiu, au luat-o Simion dela postea Rusavii, si väzind
cele scrise ale Brätiianului, acoperite si nedeslusite, i-au Kris
Simion, Beniianului, ea' fiind si el unit cu Ghità Cutuiu la
cele stiute, dar sä"-i arate cele &A temeiu, si vAzind infärziere
cä nu i sä trimite räspunsu, inteadins si Simion s'au dus din
Rusava la Brasov. Infälnindu-sä cu Brätiianu si cu särdar
Hristea, i-au cuvintat si lui to L cele mai sus al-Rate de Cutuiu,
indemnändu-1 sä-0 caute tovarosi.. Le-au cerut Simion bani,
cà oameni s4 pot gäsi c5.t de multi, si BrAtiianu cu Hristea
l-au incredintat si pä ansul cà le va trimite la Rusava, astep-
tind s'51 le vie bani din tarä. Asa i-au dat lui Simion 40 nem-
psesti pentru cheltuiala drumului, si 20 nempsesti sä-i dea
fratelui lor Ghità Cutuiu.
IntorcAndu-s5. si Simion la Rusava, s'au cäutat tovarosi
atAt la Rusava Cal si aici in tarà, trimit'and veste celor ce
i-au avut cunoscuti, ca sä le fie el cäpetenie.
Dupà vreme indelungatä, tot in anul trecut, unde astepta
Cutuiu si Simion sä le trimitä bani Brätiianu, au venit la
dAnsii, in Rusava, Costi polcovnic, trimis de Batiianu ca sä
le vazä urmarea, sau cA s6 vor fi läsat, ca sà." fie si ei incredin-
tati la trimiterea banilor ; si le-au mai dat atunci si acel Costi

226

www.digibuc.ro
 1821 - DATE Ell FAPTE NOI

20 nempse§ti de cheltuialà, pänä le va trimite banii., La

aceasta nädäjduind Simion §i Cutuiu, au rämas a§teptind
pänä sä dobändeasc6 banii ce le vor trimite Brätiianu. Dar tot
prelungindu-i pänä in primävara de acum, dupä ce s'au das-
nädäjduit, cum cä väzänduli Simion 0 Cutuiu strämtorarea
lor, intäiu dAspre cei intovär4iti cu dän0i, fiind gata, a§tep-
tändu-le pornirea lor, 0 al doilea simtind ea' sä vestise cu
totul 0 aid in tail la judetul Mehedinti cugetarea lor, iar mai
ales pentru lipsa 0 säräciia lor in care sä afla, au e§it rán-
duri noaptea din stäpänirea Ru§avii, cu cei de acolo intovä-
r4iti, avind la dän§ii arme §i praf de pu§cä, iar la Dunäre,
hotarul Ora, a§teptändu-i acel Serif Turcul dela Ostrov cu
7 Rumini intovär4iti dela Techiia, aducändu-le dupä cuvintul
lor arme §i fi§ecuri de prisos. S'au intovär4it cu totii, lude
23, numindu-sä intre dán0i trei cäpetenii : Simion, Ghità
Cutuiu, Serif Turcul, 0 la trecutä luna lui Maiu s'au pornit,
sävir§ind rele in sud Mehedinti, pentrucä intäiu pä vätafu
acelui plaiu, ce sä Incunjura cu p1äia0i pentru fäcätorii de
rele, prinzándu-1 cu räzboiu noaptea, la un sat, 1-au luat cu
dän0i 0 de multa lor silnicie ce i-au fAcut, ca O. nu-1 omoare,
au trimis la casa sa de le-au adus cAti bani au avut 0 le-au
dat 421 galbeni turce§ti ; i-au luoat §i hainele ce le-au plácut
lor, pentru carii ace§ti bani ai vátafului, cu osebitá anafora
vom aráta ináltimii tale suma ce i s'au inplinit 0 pentru
lipsä In ce chip sä i sä Lek' indästularea. Apoi numitii vino-
vati de loc 1-au pus p5. vátaf §i au Kris din partea lor cu
laude cátre dumnealor ispravnicii acelui judet, ca sä le trimitá
in pripä cincizeci mii de lei, cá sä. scoboarä §i calc6 ispräv-
nicatul §i pä toti orä§anii.
Incepänd de acolo sä prinzA pà cei ce ii gásea cálátori
0 purtäqu-i cu dán0i, le da §i arme celor ce priimea to-
vär4iia lor ; dar fárá eibavä i-au poprit, zäticnindu-i, inas-
tulatele poteri ale inältimii tale, §i räzboindu-sä cu dän0i
prin slobozirea armelor, zioa §i noaptea, OVA s'au bágat
in mánástirea ce ssa. zice Topolnita. De acolo, din pricina ne-
incontenitelor ploi ce erea atunci, unde §i acolo väzändu-sä
strämtorati, au cerut de au mers la dän0i unul din dumnealor

227

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

ispravnicii judetului. $i Simion cäpetenia, cu Ion Cizmaru,

tovaräsul säu (cei mai sus numiti) alegändu-sä dintre cei-
lalti ca sä. vie atre inältimea ta, cerändu-§i ertäciunea Mr,
in locul acestor doi, pentru sigurantiia vietiii lor, au dat
dumnealor ispravnicii la dän§ii zälog pä cel ce 1-au priimit
ei, unul din boerinasii acelui oras. Dar si dupä aceia, väzänd
cei rämasi mai multá strämtorarea Mr a &are poteri, dupà
poruncile inältimii tale, atunci §i ei noaptea cu nävälire au
e§it dela acea mänästire, dintre carii vinovati numai Hristea
arnäutul (cel mai sus numit), nevrind atunci sä mai urmeze
cu dän§ii, au rumas in mänästire inpreunä cu boerina§ul
cel dat la dänsii zälog ; precum si vätaful plaiului, ce-1 purta
cu an§ii in pazä, bänuind cä poate sä-1 omoare, au gäsit
vreme cu pärlej si mai nainte de fuga lor, noaptea, cu pri-
mejdiia vietii lui s'au aruncat ins usi peste zidul mänästirii afarä ,
in präpastie, scäpänd si el nevätämat. Iar poterile tot gonindu-i
cu fázboiu psä cei scäpati, in multe zile, prin munti pän ä. la
hotarul tärii §i dändu-le räzboiu si dela stäpänirea vecinä-
tätii, s'au omorät lude 3 dintre vinovati, si din poterasi dela
amändooä stäpänirile nu este stiut ati sä vor fi omorät ;
iar lude 7 cei mai sus numiti, s'au prinsu aici cu mijloacele
ce s'au arätat, si lude 12 la stäpänirea Ru§avii, din carii slut
lude 3 cei clela Craiova, pentru carii s'au mai arätat, scäpänd
dintre toti acestiia numai lude 3, acel serif Turcul, §i cu doi
Rumäni, tovaräsii lui.
Deci pentru vina numitilor lude 10, insä sapte ce grit in
legaurile temnitii de aici si trei la temnita Craiovii, fiindeä,
dupä a Mr cea de bunä voie märturisire pentru sfatul into-
väräsirii lor §i dupä pornirea §i urmarea Mr, li s'ar fi inmul-
tit relile spre vätämarea ob§tii, dar indatä li s'au zAticnit
pornirea cu multimea potera§ilor cei ce s'au räzboit .CU an§ii
indelungat, IA unii omorändu-i, au prins §i IA acesti mai sus
numiti, carii färä dä indoialä grit supu§i la osinda apostatilor,
si cäutändu-sä pravila tärii ace§tiia, nu s'au gäsit sä sä arate
pentru aceastä invinovätire, coprinzändu-sä numai la list
101, cap al 31ea : pentru judecAtor, judecata §i hotäräre, pa-
ragraf 3 : judecätorii sä judece totdeauna dupà aceste prävili

228

www.digibuc.ro
 1821 - DATE 81 PAPrE NOI

ce s'au asäzat. Unde nu ie pravilá, acolo sä sä intrebe

domnul".
Iar la cele inpärätesti, cartea 60, titlul 51, chear asa zice :
cei ce intärätä norodul spre zorbalk sau la turburare, dupä
treapta lor sau sä pun in teapä, sau sä leapädä la hearà,
sau srt surgunesc la inchisoare" ; si tot la aceeas carte, titlul 61,
sholii 4 : cel ce inviteazä pre norod a face turburare, sä
supun la cea mai grea pedeapsä, ca un MI% dä oränduialà" ;
si iaräsi la titlul 36 : »xcd oE cluvo6o-owce; xcari toi4 7cacTstocg
xcd OE crspccro),oyilacnrce; 7capotx0,6olv pccuagtog xcd oE auvío.cop-ig
xecpa)scx(in Tc[toupoOtocc xcd Sweúo\accc"1 §i tot la aceias carte,
titlul 39 : intru invinovätiri nu fapta ce s'au fäcut ci
vointa sä socoteste si vointa nu mai putin decät vinovätiia
pedepseste".
Drept aceia, cei mai sus numiti acesti lude 10, vinovati,
dupä porunca pravilii sä osindesc la moarte, iar Ghitä Räescu,
mazälu (cel mai sus numit), carele in dooä ränduri cu mergerea
sa la Rusava, pentru osebitä trebuinta lui, dästäinuindu-i-sä
Simion de cele ce are sä urmeze in tarä si el la nimeni din
dregätori n'au arätat aceasta, ci dupä cuvintul lui Simion
numai au zis si el unui Mateiu Bogdan, ceausu de pläiasi,
crt-1 cheamä Simion in Rusava, si acela nu s'au dus ; au cu-
väntat Räescu si unui vtori armas Stanciu din Cerneti, ca
si el si polcovnic Grecescu tot de acolo, cum cä bine ar fi sä
sä dea in laturi cäteva zile, ca sä nu pätimeasä vreun räti.
Dar nu i-au spus adevärul, trtinuind inclinarea lui Simion cu
tovarosii lui, c6 vor O.' iasä in tarà spre räzvrätire ; care acestea
neputändu-le tägädui la judecatä pärätul Ghitä Rkscu, sä
invinoväteste, si judecata gäseste cu cale, britändu-sä la pus-
cärie in dottä ränduri cu cäte 100 toege, sä sä trimitä la ocnrt,
in soroc de doi ani. i Ghiura Särbu Tenovici (cel mai sus nu-
mit), ce este Ora dupà instiintarea isprävniceascä cä ar fi
purtat si el vorbe, cum si un Popa Gheorghe Micu i Vasile
Grädinaru si Melenco din Cerneti, ce gilt popriti acolo cu
1 Cei ce conspirà Impotriva statului §i cei ce aduna armatà Impotriva
poruncii domnului, precum §i tovarAiii lor, se pedepsesc cu pedeapsa capi-
tall §i confiscare."

229

www.digibuc.ro
 EMIL VIR20813

asemenea pärä i tiintä de urmarea vinovatilor, fiindcä

dup. cercetarea judecätii i nici Ghitä Cutuiu nid Simion,
cApeteniile nu i-au arätat vinovati Intru nimic, mäcar cu stiintä
de fapta lor, acestiia sà sä sloboazà. Tar hotärärea cea deg-
virsitä rämIne la Inältimea ta.
1826, Avgust 16.
lanache Stänescu, stolnic
Iordache särdar
Gheorghi medelnicer
1 Arhivele Statului, Judeatoresti vechi Nr. 61, 1. 97-99. Pentru moartea
lui Cutui i Simion, cf. Hurmuzakt, X, p. 361-365, 371--372, unde se dau
alte elemente ale acestel conspiratii politico-sociale. Lui Cqui i se mai spunea
GhitA Hotul (Cf. ibidem; cf. §i Iorga (N.), Studii si doeumente, VIII, p. 145).
Ion Ghica In amintirile sale (Scrisori ale lui... ceitre V. Alecsandri. I3ucu-
resti, 1884) vorbeste de aceastA fncercare de revoltA. Cunoaste lnsä numai
pe Cuui i Toma BrAtianu, iar despre cApitan Simion nu stie nimic (p. 4, 92, 93).
Despre acelas Simion, Iordache Golescu afirmA cá este cumnatul ha Tudor
Vladlmirescu (Cf. Virtosu (Emil), lordache Golescu §i Intimplärile anului 1821
In Viala RomIneascd", 1930 (XXII), No. 9-10, p. 261). Sigur stim cfi
el pAzea boerii i arhiereil secfestrati de Tudor la Belvedere, InsArcinat
deci cu o misiune importanta si de Malta Incredere, considerfnd mai ales
faptul cA secfestratii reprezentau fuck pinii la fuga lui Tudor din Bucu-
resti, guvernul legal, tar arestarea lor, i Ipsilanti si Sava au lncercat sA
i-o dispute lui Tudor In tot acest rAstimp. (Cf. VIrtosu (Emil), Tudor Vla-
dimirescu, p. 136, 148, cu notele respective).
Alte stiri despre prinderea lui Cutulu si a cetei lui, banil &ill la ei
rAsplata acordatA celor ce 1-au prins, se dau In lorga (N.), Sltualla agrard, eco-
nomicd §i sociald a Olteniei tn Epoca lui Tudor VladimirescuDocumente
contemporane Bucuresti, 1915. XXVI+417 [-423] P. (p. 258-259=
CCCXXVI ; p. 262-265= CCCXXXIII, CCCXXXV, CCCXXXVI).
MentionAm de asemeni cä izvoarele cunoscute pinä acum nu pun In evi-
dentA rolul important jucat de Toma BrAtianu In initierea acestei rAscoale,
ce vroia sä reediteze milcarea de la 1821, Ma a isbuti, tusk cleat sfi
perturbe un judet. Iar Cutuin I Simion au sfirsit prin a fi spinzurati, cea
din urmA pedeapsA cu moartea In veacul XIX, in Tara RomAneasc§.
NotAin el& In judetul Caras se rAspindesc, Mc& din April 1822, svonuri despre
o contra rAscoalA, pregatitA acolo de refugiati. Acestia Incearcii, se pare, sA
ademeneascil i localnici, Inrolindu-i cu platA, urmInd ca la momentul potrivit
sA nAvAleascA fn Tara RomineascA, pentru rázbunare, jaf i omor. CApetenie,
Intre altii, apare Constantin Orzescu CrAiniceanu, fost Intre rebelistii lui Tudor.
ldeea nu prinde, suspectatA i combAtutA de autoritAti, cari se temeau ca nu
cumva pasnicii supusi chesaro-crAiesti sA se molipseascii de spiritul acesta de
revoltA (Cf. Boros Joan, Reiscoala lui Tudor Vladimirescu i In ju-
de(ul Caras-Severin. Transilvania", Sibiu, 1921 (LII), Nr. 5, p. 359-377).
230

www.digibuc.ro
 INDICE 1)
A Almas, 28, 29, 99.
Abdi aga, 25, 50, 107.
Abdula pasa, 150, 154.
Adesta (a); 73.
Adresarisi, a, 139.
Adrianopol, v. Idrine.
Aghentia ehesaro-erAlaseA, 37, 59,
76, 83, 113.
Agia, 7, 85, 86, 92-94, 136, 138.
Ahmet aga, 25.
Albanezl, 85, 87, 93, 94.
Albesti (Prahova), 101.
Alm) ambler, 46, 75, 77.
Alelhisap=aconto, 95.
Alexandru cAminar, v. Aleeo.
Alexandru, ImpAratul Rusiei, 113,
114.
Alevra Efsthatie, 45, 74.
All aga, 23, 105.
All baraietar, 104.
All bei, cubaznazir, 150, 153.
AU bel Muhdln, 16.
All Mole, 106.
All pasa (din Ianina), 153.
All Ellen, 13.
Anent& SfilntA, 116.
Alisveris, 125.
Almai, v. Almas.
Almati v. Almas.
Alvanos Anastase, 43.
Amesos = IndatA, 182, 183.
Ana, Slinta, decoratie ruseascA, 86 n.
Anadol, 149.
Anadol Riser, 153.
Anagnoste, serdar, ispravnic de Ilfov,
75.
Anastase, capetenle eteristA, 85, 86,
93, 94.
Anastasiu Vas Ile, 99.
Aneuta, rudA cu cApitan Simian,
222 n.
Andrei, Idem, 222 n.
Andreoviel Simeon, sihritar, 74.
Andrieu Esehistambol, cApitan, 40,
42, 85, 86, 93, 94.
Androneseu Grigorie, logofAt, 84, 86.
Anghel, cApitan, 55.
Anghell, cAminar, 19, 20, 41, 45.
Anglia, 115, 117.
Anton, arnAut, 41.
Apdl aga, v. Abdi aga.
Apia' le = colonizare, 188-190.
Apostasie = revolutie, 138, 142, 193.
Apostati, 142, 223, 228.
Apostol Gheorghe, 39.
Ardeal, 140 n., 188, 189.

1. Indicele este general, pentru nume, lucruri, lexic deosebit, si se referA

nu mai la cuprinsul documentelor si la notele respective.

231

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII
Arges, episcopul de, 81 ; episcopia,
131 ; judetul I ispravnicii, 11-18,
29, 36, 37, 39, 43, 53, 75, 81, 100,
101, 186 n, 222 n, 225 n.
Arghiropol, posteinic, 141 n.
Aristidis, atenianul, 145 n.
Armiisia, 8, 137, 139.
Armeni, 149.
Arnfluti, 8, 26, 27, 31, 40, 47, 50,
52, 57, 58, 64, 74, 76, 78, 81,
110, 112, 137, 138, 156, 158, 179,
223.
Artilerli tunuri, 120, 138,.
Arz = plingere, cerere, jalbä, 10, 11 n.
96, 98 n. 156.
Arzuhal = idem, 98.
Asfizamintari, 129.
Aseherliu, 105.
Asirieni, 218.
Athanasiu Panalotache, sudit rus, 12.
Atlaz = un fel de stofä, 6.
Avatseoiu, 154.
Bfibeanu Pank aminar, 141 n.
Baefiu, ispravnicii de, 160.
13aciul, 14 n.
Baciechloiu, 147.
Baltee Capusi, 150.
Bájiíseu Constantin, ispravnic de
Viasca, 76.
BfijAsti, 102.
Bfillesti, 23.
Báláceanu Mcolae, paharnic, 19, 141 n
Balea Athanasie, 74.
Mileanu Grigorie, vomic, apoi spà-
tar, 40, 42, 91, 92, 141, 169, 171.
Balcanu Manolaehe, logofät, 169, 171.
Bals (Mehedinti ?), 25, 26, 48, 105.
Biiiteanu, serdar, 26.
135,rliganu1 (Ialomita), 19 n.
Barba, logoflit, 12, 30.
Bariat Birlad, 43.
232
www.digibuc.ro
Bart, aprar, streajit-mester, 59, 104.
Bliscant, v. PAscant.
Bástaril = intArituri, 153.
Becher-pasa, 21, 25, 36.
Becheru Hadu, 224.
Bechlar, 79, 80.
Bechir pasa, v. Becher pasa.
Beglerbei, 150.
Bellerbel, 149, 150.
Beimahala, 148.
Beldiman Alexandra, 155 n.
Belu, cApetenie eteristä, 85, 87, 93,
95.
Bela Costaehe, aga, 19.
Belvedere, 112 n, 143 n, 230 n.
Benesti, 141, 143 n.
Bengeseu Gheorghe, paharnic, 143.
Bengescu macu, comis, ispravnic de
Gorj, 25.
Berinde, cAprar, 59, 83, 84.
Bertesti (Ialomita), 12 n, 38, 54.
Besictas, 150.
Besliii, 15, 22, 28.
Bibescu Mmitrie, 143.
Bibescu stefan, aminar, 26.
Biblia, 116.
Bicea Dub* 21.
Biiancone, doctor, 48, 49, 55.
Mr, 123.
Biserica Apusului, 118.
Biserica Bfisftritului, 118.
Bizache Petre Nieolaovici, curler rus,
21, 58.
Bizani, v. Pizani Andrei.
Blagorodie, 162, 164, 166, 203.
Blagorodnici, 161-165, 196.
Boboc, vistier, 49.
Bodoesti, 47.
Bogdan bei, 21.
Bolarogiu Gheorghe, serdar, 16.
Bojin, tufeccibasa, 76 ; v. si Buzi.
Bonne Cezar, 140 n.
Bolintinul (Ilfov), 11 n.
Borilnescu Constantin, stolnic, 41, 76.
 IND10E
Boriiseu DImitrie, sluger, 74.
Boroglu, sluger, 56.
Bos lei Nleolae, aga, 154.
Bosnia, 226.
Botlen, daschl, 105.
Bradu, minástirea (Saac), 51.
Bragadirul (Ilfov), 16 n.
Braila, 12, 15, 17, 18, 20-23, 42,
45, 120, 125 ; capuchehaia, 12, 13,
19, 21, 45 ; pap, 21.
--
Brfillolu Costache, stolnic, 13, 143 ;
Dumitru, logofát, 143 ;
Nicolae, paharnic, 25.
BrambItasi trimbitasi, 6, 9.
Brasov, 40, 70 n, 104, 108, 117, 143 n,
145 n, 151, 167, 169 n, 172 n, 178 n,
186 n, 196 n, 225, 226.
Briitlanu Toma, serdar, 225, 226,
227, 230 n.
Breaza (Prahova), 37, 38, 40, 60,
61, 75.
Brincoveanu Constantin Basarab, ar-
hiva, 60 n, 62, 66 n, 85 n, 88 n,
93 n, 96 n.
Brineoveanu Grigorle, mare ban, 9,
40 n, 59-61, 140 n, 141 n.
Brincoveni (Romanati), 25, 47.
Broseari (Mehedinti), 24, 49, 56.
Brosteni (Mehedinti), 223.
Ilueheturi, 6.
Bucigasi, V. "Judaea?.
Bueluca = stegar, 17, 20, 37.
Bucov, 14, 17, 18, 19, 40, 74.
Bucuresti, 4, 7, 9 n, 11, 18 n, 20-30,
32, 36, 37 n, 39, 40 n, 41 n, 44-57,
70 n, 73, 77, 79-84, 86 n, 87, 92,
99-103,108-110, 112, 114 n, 136-
140, 146, 151, 158, n, 182, 196 n,
209, 226, 230 n.
Budestl (Illov ?), 75.
Buhurdare, 9.
Buinceeemege, 149.
Buiurdizmh, 132-135, 180.
Bulgari, 68.
www.digibuc.ro
Bulgaria, 223.
Bumbae, 9.
Buzilscu Constantin, aminar, 143.
Buzán, episcopul, 131, 174, 177.
Buzfut, orasul, judetul, ispravnici,
11, 13-15, 17-19, 37-44, 50,
51, 54, 74, 100, 101, 103, 186 n.
Buzt, tufeccibasa, 84, 86, 93, 94 ; v. si
B oj in tufecciba sa.
Caealeti (Romanati), 16 n, 77.
Cafas, 151.
Cafea, 150.
Caftanlii, 213.
Cilimhertmla sau otcirmuirea Tarn
Rominesti instituitä la 15 Ianuarie
1821, 3, 4 n, 26, 33 n, 45, 46, 56,
59, 60, 63, 75, 93, 95, 107.
CAimäcamia Craiovei, 23-25, 37, 49.
Cainargic, tratatul dela, 122, 125.
Calafat, 15, 24, 25, 27-29, 47-49,
104-106 ; Capuchehaia dcla, 26,
27, 29, 48, 104, 107.
(Ialomita), 11, 19 n, 20,
Cfilfiras1
36, 38, 39, 41, 74, 100, 146.
Chlaras1 = curieri, 8, 15, 17, 18, 120,
22, 30, 36-39 42.
Caleasc5, 46, 49, 75, 143 n, 147.
Calem, uri = slujbe 139, 157, 181.
Calemgiu, 135.
Calimah Searlat, domn al Prii Ro-
minesti, 32, 33, 46, 89 ; Zmaranda,
sotia lid, 33.
Cfilina, ruda lui cApitan Simion,
222 n.
CAlmiltui, 13 n.
Calugfiri, 157.
Ciluiu, 28.
Camciuesiiu, 148.
Cameluesilu eel mie, 147.
Ciiminirit, 61, 62.
Canalurl = cai, 121.
233
 EMIL VIRTOSU
Cantacuzlno Constantin, agg, 141n,
Cantaeuzino Constantin, vistier, 20
Capan, 181.
Capiste, 189.
Capitolul (Roma), 200.
Capo trIstria, 116.
Capuchehaele (orinduirea lor), 115.
Capuchehaele greei, 120, 121.
Capuehehaele romini, 157.
Carabaslii, 147.
Carabet, 19.
Caraeal (Romanati), 16, 24, 25, 28,
29, 47-49, 55, 77.
Curse Iran, 149.
Caragea Ioan, damn al Tarii Romi-
nesti, 3 n, 97 n.
Cara la, 147.
Caramann Iovan, 84, 86, 93, 94.
Cara Mehmet, 107.
Caranfirli = garafti, sticlA, 4.
Car Atli, 17, 46, 49.
Caravia Vasi le, tagmatarh, 44, 74,
103.
Calmest, 104.
Clircinov, 11.
CArjanovsehi, dragoman, 38.
Carierli, 144.
CArkeelit4a = KirkIlise, 148.
Carnabat, 148.
Carne, 34, 35, 63, 64.
Carte = scrisoare, 12, 14, 15, 17, 19,
40, 49, 50, 81, 226.
Casa lazareturifor, 138.
Catahrisis, 181, 182, 186 n.
Catane, 24,-26, 28, 138, 179.
Catanele, 48.
CAtil, 9.
Caton, 145 n.
Cavalerll = decoraIli, 156.
Cavaz, i, 93, 94, 147.
Cazae, 102, 179.
CeadArgli, 8.
Cealiieu Grigorie, 99.
CealIeeava, e. Cealliceavae.
234
www.digibuc.ro
Ceapii, 85, 87-89.
Celebi, 74, 82, 95, 96.
Cenghelehiol, 150.
CerAtu, 105.
Cerehez Constantin, batman, 147.
Cerneti (Mehedinti), 16, 24, 48, 49,
224, 229; zabitul de, 25, 50.
Cervis, 151.
Ceseichlui, 154.
Cetatea (Do lj), 104, 105.
Chehala Pasa Hagi Mehmet, 100,
146.
Cheier, uri, 10, 97, 156.
Chesoglu Dimitrie, 20.
Chicheron = Cicero, 145 n.
Chlmon, 145 n.
Chinopsi (?) Nieolae, 95, 96.
Chioclueeeemege, 149.
Chior Imuf Pasa, 149, 150.
Ch lose, 149; v. si ialâu
Chiriae, ieroshimonah, 222 n.
Chirodosia, 6.
Chiuelue, cApetenie eterista, 85, 86.
Cialaceavae, 147.
Ciineni, 11, 13-15, 17, 18, 31, 32,
38-43, 58, 59, 76, 81, 83, 102
104.
Qmpina, 19, 37, 38, 40, 52, 74, 76,
83, 99, 101, 103, 104.
Qmpulung, 12, 38-43, 53, 57, 76,
77, 81-83, 91, 92, 101-103, 188.
Cinruri, 123, 126-128, 142, 178,
179, 186 n.
Cindesti, 52.
Cioehina (Ialomita), 30, 54.
Cioelovina, schit, 222 n.
cApetenie eteristA, 84, 86, 93,
94.
Ciolfinesti (Teleorman), 14 n. 27, 56.
Cioni Antonle, sudit rus, 15.
Clone, 24.
Clorlu, 149.
Clorogirla (May), 40, 74.
Cloroiu, 29, 47, 48, 106.
 INDICE
Clturole (Dolj ?), 104.
C1ure5u, (Mehedinti ), 225.
Cizmaru Ion, 224, 228.
Clack 129.
Oriel, 6.
Chant Tinerimel (Bucurotl, Calea
Victoriel), 3 n.
Coadele (Ialomita), 19 n.
Coehl-vechl, 127.
Coe!» Oratiu, 145 n.
Cocoräseu lanco, edminar, 141 n, 146.
Cofeturi, 4.
Cogiabalenin, 147.
Cojiisti, 18.
Colachti --= lingusiri, 163.
Colibtt (Mehedinti ?), 23, 26.
Collett, 97.
Colintina (Ilfov), 39, 42, 70 n.
Colivi, 4, 8.
Comisdi, 8.
Comisie a vatieril, 134-136.
Compatriot!, 145, 205-208, 213.
Constantin, cdpitan, 56.
Constantin, lipcan, 103.
Constantin, singer, 54.
Consulat trancez, 41 n ; prusian,
13 ; rusese, 13, 14, 18 n, 40,
54, 76, 140 n.
Consult, orinduirea l drepturile lor,
156.
Coplieeni, 16 n.
CopAl, 88, 89.
Corespondarist (a), 136, 181, 182.
Corlatul, 28.
Cornesen C , agd, 141 n, 169, 172.
Corneseu MihaH, vornic, 141 n, 169,
172.
Costaehe, armas, 46, 48-50, 106.
Costaehe, clucer, ispravnic de Argo,
36.
Costache, gramAtic, 51.
Costaehe, logofdt, 20, 43, 73, 77.
Costaehe, praporcie, 82.
Costea, arnliut, 103.
www.digibuc.ro
Costea, nefer cAlmdcdinese, 12.
Costesti (Mehedinti), 223.
Costi, polcovnic, 225, 226.
Cot (mAsurd), 5-7.
CotArit, 61, 62.
Cotofeni, 26-29, 47, 48.
Cotroeenl, 40, 82, 93, 95, 112 n.
Cozma bulugboa, 16.
Criliniceanu, vistier, 24.
Craiova, 12-19, 23, 29, 36, 39, 40,
43, 47, 49, 50, 55, 63-65, 100, 101,
104-107, 139, 140, 209, 228 ;
(banul), 188 ; (Caimacamul), 78,
79, 104, 158, 224, 225 ; (divanul),
139, 225.
Crdpatui Vasile, cdpitan, 49.
Creanicean, v. Crliinieeanu.
Cretuleseu Constantin, 9.
Criminalion, criminale, (departamen-
tul de), 107 n, 133, 139, 180. 222,
Crisologhleese, 180.
Crisologhil, 133, 135, 139, 180, 181.
Caen' (Slam Minnie), 13 n, 54.
Cute (Vlasca), 78, 89, 90, 98.
Curler, 30, 31, 37, 44, 45, 53, 57, 58,
80, 83, 84, 101.
Curled ehesaro-erdesti, 32, 58, 59,
103, 104.
Curiert ruselti, 30, 31, 37, 44, 45,
57, 58.
Curion, 145 n.
Curse, 124, 219.
Curtea arsii (palatul domnesc dela), 3 n.
Curtea de Argo, 11 n, 53, 57, 102.
Curtea Domneasek 3, 4 n, 7, 8, 64,
85, 87, 93, 94.
Curtea gospod, v, eurtea domneased.
Curucesmea, 149.
Cutui Ghltd, sin Ion, 222-227, 230.
Cuza Gheorghe, vornle, 146.
Daehl, 187-189, 193, 194.
Dachia, 118.
235
 EMIL VIRTOBII
Dachicese, 158, 159.
Da In (Vlasea?), 16 n, 22, 32, 39, 46,
58, 59, 77, 78.
Dajdie, 130, 134, 138, 157.
Decide, ImpArat, 219.
Deputat,-ti, 135, 166, 209.
Dervis Pasa, muhafiz al Vidinului,
25.
Devlet, 97, 121, 141. 155, 156, 158.
Diamandi serdar, v. Iamandt.
Diastimd = interval, rAstimp, 33, 124,
191.
Dil = Vidin, 105, 224, 225.
Dijmfirit, 61, 62, 127.
Dimaehe, logofAt, 16.
Dimbovita, judclul i ispravnicii, 11,
14, 15, 18, 37, 39, 40, 42, 57, 82,
100, 102, 225.
Dimitrie, cApitan, 33, 34, 83, 99.
DImitrie, ostas, 80.
Dinul, logofilt de visterie, 18.
Dionisie Lupu, mitropolit, 3, 6, 9, 32
59, 60, 108, 109, 112 n, 141 n, 169,
171-72, 175 178, 205.
Divan (reforma), 131, 140 n.
Divanul domnese, 5.
Divan efendi, 19.
Dlvanul Intdi, 131-135, 139, 180
183.
Divanul tdrii, 207.
Divauul al doilea, 132, 134, 180.
Dobrali, 148.
Dobravo, 148.
Dobre, cdpitan, v. Dunalreanu.
Dobreni, 76.
Doftor, 196.
Dohtorii, 55.
Dolj, ispravnic de, 43.
Dolma Bahee, 151.
Domillanus, 115.
Domni, 129, 131, 156, 157 ; Ingro-
parea lor, 9 n ; greci, 10,
114, 120, 122, 128, 134, 136,
minteni, 3 n, 119, 120, 137,
236
www.digibuc.ro
Domnie (cumpArarea ei), 122 ; orin-
duirea, 154 ; pe sapte ani, 155.
Dorobanti, 7, 179.
Dosnet, secretar, 76.
Dovale = pungen, pretentii, 97.
DovetIdaci, 148.
Dovlet, v. devlet.
DrAgdnesti, 55, 101.
DrAgfisani, 143 n.
DrAghici, lipcan, 74.
DrAgoesti, 102.
Drfigolu, 147.
Dragoman, i, 83, 103, 120.
Dragoman rus, 52.
Dristor, 21; pasa dela, 45.
Drumul sfiril, 12 n, 19 n, 99.
Duca, 70.
Duca Constantin, tagmatarh, 43, 44,
48, 49, 51, 54, 61, 62, 66-69, 80,
100, 101.
Dumitrache, grAmAtic, 42.
Dumitrache, logofdt, 41, 56.
Dumitrache, maul cAminarului Scar-
lat, 41.
Dumitrache, trimis, 44.
DumitrIcd, logofdt, 24.
Dumitru, 104.
Dumitru, tufeccibasa, 84, 86, 88, 93,
94.
Duniírea, 68, 70, 113, 120, 121, 125,
128, 138, 146, 157, 189, 223, 226,
227.
Dunilreanu Dobre, apitan, 27, 29.
Ecaterina II, ImpArAteasa Rusiei, 122,
124.
Ecpai, eepaia = alai, cortegiu, sun
51, 150, 152-154.
Edeclii = slugi domnesti, 9.
97, Efes (cei sapte coconi din), 219.
LA- Efstathie, cApitan, v. Alevra.
Eghipet, 189, 190.
 INDICE
Elada eca mare, 190.
Eleiu = ambasador, 153.
Eleftheria = libertatea, 120, 121, 188,
193.
Mini, 145 n, 191, 192, 194.
Emeelle = masA, 148, 149.
Emin aga, 27.
Eminarele = minarete, 152.
Enache, arnAut, 50.
Enaehe, vistier, 49, 104.
Englimatlea = criminal, 139.
Emisesti (Romanati), 25-28, 47.
Epaminondas, 145 n.
Episcopla = eparhia, tar% 218.
Epistimi = tiintA, 142.
Epohl, 123, 124, 136.
Ereeleri, 148.
Eresurl, 118.
Ergalli = instrumente, 142.
Emilia le, 89, 90, 98.
Esnal = corporatie, bres11, 130, 137,
138, 179.
Estimea = Map, 159, 197.
Eteria (istoric al), 70 n, 115.
Evghenia, 220.
Evghenis, 204.
Evropa, 119, 123, 140, 144, 145 n,
164, 166, 189, 192, 193, 204, 209,
220, 222.
Europen, 200.
Fabrice, 126, 204.
Fachi, 148.
FAinil, 88, 89.
Filinari, 88, 89.
Fideolanu Ioan, logoMt, 141 n.
Fanar, 154, 155, 163, 220.
Fandasil, 162-164.
Farmaehe Ianache, cApitan, 14, 33,
34, 39-41, 53, 64-66, 84, 86,
93, 94.
Faso le, 85, 87, 89.
Feld aga, 23 25, 89, 90.
www.digibuc.ro
Felestoaea, 16 n.
FeltegAr, = Feldjäger, 31, 40.
Fl lat 157.
Filaftie = egoism, 118.
Fillmon Nieolae, 3 n.
Filip, clucer, v. Lens
Fl lip, posteinic, 154.
Filipeseu Alexandru, cAminar, 141 a.
FIlipeseu Alexandra, vel vistier po-
reclit Vulpe, 40, 52, 56, 59, 65,
95, 96, 100, 141 n, 169, 171.
Fillpeseu Gheorghe, vornic, 141 n.
Filipeseu Grigorie, vel vistier, 4 n, 9, 19.
Filipescu, hanul, 85, 87.
Filipeseu Itmeu, cAminar, 38, 39, 46,
55, 141 n.
Filipeseu Mihäitä, clucer, 146.
Filipeseu N., a ga, 38, 141 n, 169, 172.
Filipesti (Prahova), 43.
Filipopoll 70 n.
Filotimie, 122, 217, 220.
Filotimisl (a se), 122.
Filotimon, 136.
Fin, 33, 126.
Finix = Phoenix, 123.
Fisecurl, 8, 227.
Florenta, 190.
Floreseu Gh., aga, 141 n. 169 172.
Floreseu Iorgaehe, vornic, 43.
Florescu Manoil, agA, 141 n, 169, 172.
Floreseu Mihail, clucer, 146 n.
Floresti (Dimbovita ?), 11 n, 27, 103.
Floropol, cApetenie eteristä, 85, 87,
93, 94.
Foesani, 13 14, 16-22, 30, 31, 36
39, 41, 43, 44, 50, 51, 54, 58, 73 n,
75, 76, 82, 83, 103.
Fotino Aleeo, logofAt, 17, 20.
Francise I, impAratul Austriei, 113,
114.
Frumusica, 12 n, 20, 21, 45.
Funte, 5, 6.
FurtunA Mihall, lo,,of At, 105.
Fustasi, 8, 85, 87, 93, 94, 179.
237
 EMIL VIRTOSQ
G Gherasim, episcopal BuzAului, 7, 141 n.
Gable, cAprar, 59.
Gabrovo (Bulgaria), 68, 69.
WWI, 11 n, 39, 41-43, 76, 99,
102.
Galaction, episcopal de Minnie, 141 n,
143.
Galaonti, 153.
Galati, 15, 45, 53, 74.
Glineseu Doan, clucer, 143.
Gea fer Gheorghe, 84, 86, 92, 94.
Geanl Orosan, stolnic, 114 n, 169.
Gephanea = munitie, 12, 15, 24, 53,
81, 107, 142.
Gephanagibasa, 106.
Geret, 152.
Gheallu, v. Ia ldu.
Gheimegeanu Vas lie, polcovnic, 24,
53, 102.
Ghencea aga, 28, 35, 64, 84-88, 92,
94, 100, 102.
Gheorghaehe, serdar, v. Iordache.
Gheorghe, 103.
Gheorghe, arndut, 76.
Gheorghe, bulugbasa, 26.
Gheorghe, cdminar, epistat al por-
tdrii, 11.
Gheorghe, cdpitan, 82, 93, 95.
Gheorghe, cdpitanul dela Hanul Fi-
lipescu, 85, 87.
Gheorghe Holtelu, 224.
Gheorghe, logofdt, 16.
Gheorghe, medelnicer, 230.
Gheorghe, omul slugerului Tudor
Vladimirescu, 76.
Gheorghe, omul pasel din Giurgiu,
122.
Gheorghe, pitar, 100.
Gheorghe, porocinic, 57.
Gheorghe, serdar, 84, 86.
Gheorghe, vdtaf de visterie, 18.
Gheorghe sin Dr Allan Stuparu, 223.
Gheorghe sin Tudose, 224.
238
www.digibuc.ro
Gheraslm, episcopal Romanului, 161.
Gherashn hiliarh, v. Orfanos.
Ghica Alecu, comis, 141 n.
Ghica Alexandrina, 3 n.
Ghlea Alexandru, vornic, 141 n, 169.
Ghl ea Costaehe, beizadea, 154.
Ghica Constantin, 76.
Gillen Constantin, cAminar, 141 n.
Ghica Dim itrie, cAminar, 141 n.
Ghl ea Grigorie, vel ban, apol domn
al Tgu'll Romlnesti, 3 n, 9, 39 n,
146, 153, 154, 167-172, 175, 222.
Ghica loan, cAminar, 141 n.
Ghica Ion scriitorul, 230 n.
Ghica Milian, agA, 141 n.
Gillen Nicolae, vornic, 141 n, 169, 172.
Gillen Searlat, domn al Tdrii Romi-
nesti, 7 n.
Gillman, 153.
Ghltii Hotul, v. Cutul.
Ghitd, medelnicer, 19.
Ghitura Gheorghe, 225.
Ghiunleri aga, 50, 51.
Ghlura Sirbu Tenoviel, 229.
Ghlura Tonea Bulgaru, 224.
Ghiuvez = ros litchis, 5, 6.
Gianoglu Dimitrie, 103.
Gianta (cu posta aghentiei c. c.), 11,
13-15, 17, 18, 38, 43.
Gigart Nicolae, stolnic, 55, 102.
Gioroe, 27.
Gioroceanui Constantin, 80.
Giorocean Marini* 27.
Giovaria, v. Giuvara.
Giria, 104.
Giurgiul, 12, 13, 15-17, 19, 21-23,
30-32, 36-39, 42, 43, 46, 58,
75, 77-79, 83, 100, 103, 120,
125 ; capuchehaia dela, 12, 46, 77 ;
muhafizul, 89, 90 ; pasa, 98 n.
Gbavara, v. famandl serdar.
Glichl Nicolac, gam itic, 17.
Glogoveanu Nieolae, clucer, 143.
 IN DICE

Golescu, Constantin, logoffit, 42, 52, 70 n. ; Thhalache din Filipopoli,

74, 112 n, 141 n, 169, 171. 70 n. ; din Slivan, 70 n. ; Nicola,
Goleseu loan, cAminar, 141 n. 74 ; Prodan, 28, 63, 76, 93, 95, 102 ;
Goleseu Iordache, 230 n. Simu Anastasie, 45.
Golescu Nate, vornic, 76, 146 n. Hakenau, Fleischhakl von, consultd
Golesti, 81, 99, 102. Austriei la Bucuresti, 4 n, 40.
Gorgaehe, v. Iordache, serdar. Halet Fiend!, 153, 155.
Gorj, judetul i ispravnicii, 9 n, 12 Hall bel, 22.
14, 16, 24, 25. Hamlin awl, 26.
Gostinarl (Vlasca), 36, 39. Hangerll, Constantin Gh., domn al
Gramaticopol, pendicondarh, 80. Tarii Romlnesti, 7 n.
Gramatocomisti = curier, 103. Harmed, 149.
Greceanu Costache, 51. Haractir, 208.
Greeeanu Hristache, medelnicer, 41. Haralamh, serdar, ispravnic de Dolj,
Greceanul Iancul, 38. 43.
Greceanu Joan, aga, 147. Hasan aga, 23, 28, 105.
Grecianu Nieolae, sluger, 186 n, 212 n. Haw, polcovnic, 48.
Greeeseu, polcovnic, 229. Havalele, 181, 182.
Greet, 116 118, 120-122, 124 Iterliseul C., 143, 145, 146 n.
126, 129, 134, 137, 143, 148, 148, Herecheturi, 97.
156-158, 178, 189, 192-195, 218. Hevale, 98.
Greell, posta, 14 n. IDerarl, doctor, 55.
Greehle Noao, 121, 193. Hio, ostrovul, 152.
Greela, 115-117. Hirdae, 88, 89.
Griaea, 36. Hodivoia (Vlasca), 18, 22, 77, 78.
Grigore, buitigbasa, 85, 87, 93, 94. Hotirniell, departamentul de, 133,
Grigorle, patriarhul Constantinopo- 180.
iului, 117.
Hotarul Ord despre Tureia, 120, 125,
Grigorie, portar, capuchehaia BrAilei,
138.
19.
HO, 48.
Grlgorie, postelnicel, 13. Hrisoscoleu D., logolAt, 141 n, 169,
Grosfirit, 136.
1 71 .
Grosul = temnita, venitul dela, 136, Hristari, doctor, 41, 44.
181.
Hristea, curler, 40, 75.
Groan' Dian, 101.
Hristea Greeul, serdar, 225, 226, 228.
Gura Plosei, 47.
Ifristea Strbul Sapungiu, 223.
Gurnovita (Mehedinti), 224.
Hristodor, grAmAtic, 54.
Hristodor, omul cAminarului Gheorghe
JI 11.
Hristodul Theodosie, 45.
Hag( All Elendi, 47 ; Dliachl 224 ; Hunabil, 6.
DurnItru, 100 ; Frain aga, capan- baraictar, 106.
llu, 14 ; Enus, 27, 96 ; Haralambie, Husein, taar, 106.
1, 18 ; Hasan Elendi, 23 : Ivan Husi, episcopul de, 158.

239

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSII

Ibraim, gavaz, 107.

Iacov, 159, 160.
Iacovachi, v. Hint.
Iacovencu Ignatie, 18 n ; madam, 18.
Iacup aga, zabit de Mehedinti, 16.
lalSu chiosc, 150, 152, 153.
latomita, judetul si ispravnicii, 11,
14-16, 18, 30, 37, 38, 41-43,
54, 75, 100.
Iamact, 137.
Iamandi, serdar, 24-29, 33, 35, 36,
47, 49, 50, 55, 63, 64, 77, 101, 154.
Ianache, bulugbasa, 52.
Ianache, grAm .tic, 74.
Ianaehe, omul lui Hagi Emin, aga,
14.
Ianache, omul postelnicului Manul, 14.
Ianaehe, omul vornicului Samurcas,
19, 50.
Ianache, polcovnic, 14.
Ianache, vistier, v. Enache.
Ianaen, arnMA, 45.
Ianacu, bulugbasa, 34, 64, 84, 86,
93, 95.
Imam!, logofft, 50.
Ianeul, sluger, vätaf plaiului Lovistea
81.
Iant, apetenie eteristä, 85, 86, 93,
94.
Iani, ctrcserdar, 85, 87, 93, 95.
Ianina, 153.
IanIsla Vallst, 46.
Iasacclu = soldat turc pentru paza
consulatelor, 13, 30-32, 57-59,
76, 84.
Iasi, 12, 13, 17, 19, 20, 31, 37, 43,
44, 58, 72-74, 84-86, 103.
cApitan, 85, 87.
Iason, cApitan, 93, 94.
Hiram aga, 38.
Ibralm aga, nicopianul, 14.
Ibratm aga, Mar gospod, 19, 46.
Ibralm aga, topcibasa, 23.
Ibraim pasa, 19.
Ibrahn: ttitar, 39.
Ibraim, tätar Ianisia Valisi, 146.
Ieram = 150.
Idrine = Adrianopol, 148.
Igiroasa (Mehedinti), 224.
Ignat, curier, 58.
Miami Ioni%uí, pitar, 76.
Jitlanu, minästirea, 106.
Barton, episcopul Argoului, 7, 114 n,
141 n, 169, 171.
Ileheap, 152.
Illov, judetul si ispravnicii, 75, 85
87, 93, 94.
Ilie, cApetenilAlbanezilor dela Curtea
Donmeascrt, 85, 87, 93, 94.
Ilie, pitar, 45.
Ilie, postelnic, 12.
Hie, postelnic 1, 13, 36.
Iliopul Hristea, 38.
un fel de bir, dare, 179.
(Mehedinli), 224.
Impaciuiri, departamentul de, 133.
Inge, capitan, 41, 43, 46, 80.
Ingtner, 134.
Inginerlic, 142.
Inpolita, a, 212.
Instiintfiri, 54, 56.
Interes, art, 120-122, 135, 136, 163,
184, 190, 209.
Intrigä, i, 118, 119.
Invita, a, 229.
Ion, cataná aimäcämeascd, 18.
Ion, ceaus, 16.
loan, curier, 84, 103.
loan, odabasa, 82.
Ion, omul aminarului Iorgu Vácti-
rescu, 16.
Ioan, stolnic, saraf, 63.
Iohan, aprar, curter c. c., 59.
cApitan, 79.
clucer, bascapuchehaie, 154,
155.

240

www.digibuc.ro
 1NDICE

Ionitd, lipcan, 46.

Iordache, 38.
lordache, serdar, nu Olimpiotul, 230. Laptev, general, 74.
Iordache Olimplotul, serdar, 14, 27, Lascaris Gheorghe, serdar, 160 n.
34, 38, 41, 42, 47, 55, 57, 64, 81, suditu, 105.
r 93, 94, 102. Läutari, 8.
lordache, sluger, 73. Lavater, 194.
lorgache, serdar, V. Iordache Olimplo- Laybach, 114 n.
tul. Lazdr, ovreiu, 16, 22.
Iosifu, stegar de slujitori, 19. Lazaret, 76 ; casa lazareturilor, 138.
lost = rämas, rdmäsitä, 36, 63, 61.. Leek I, 35, 36, 63, 66, 130, 135, 137,
iota, vechil de magazier al untului 48. 140, 150, 151, 157, 180-182.
Iotul, 75. Lefecii, lefegii, 7, 179.
Ip, 149. Lens Filip, clucer 32 n, 146, 153.
Ipea, 152. Lente, 6.
Ipotesti (Romanati), 12, 14 n, 30, 55. Leonidas, 145 n.
Ipsihulti Alexandra, domn al Tdrii Leu (Romanati), 24, 25, 28, 29, 47.
Romfnegi, 8 n. Leventi Gheorghe, dragomanul con-
Ypsilanti Alexandra, 39 n, 40, 41, 43, sulatului rus din Bucuresti, 60, 61.
45, 51, 52, 60, 61, 66-69, '70-76, Libov, 166, 208, 217.
79-81 ; 85, 87, 91, 92, 99, 102, Libovnie, 159.
103, 110, 143 n, 230 n. Lichiresti (Ialomita), 12, 13, 15, 16,
Ipsilanti Nicolache, 42, 53, 75. 18, 21, 37.
Irat, uri, 136, 180. Lieurgus, 145 n.
Isaf, 159, 160. Lipean = curler, 8, 11-18, 21, 22,
Ispir, bulugbasa, 42, 80. 24, 36-39, 41, 42, 44-46, 74
chiuciuc, 54. 77, 85, 87, 99, 100, 103.
Ispravnici, ortnduire.a lor, 135-136, Liprandi, 70 n.
157, 181. Lipsanon = cadavru, les, 8, 9.
Isuf pap, 20, 23. List, 228.
Iusuf aga, 79. Livezeni, 101.
Italia, 188, 190. Lom (Bulgaria), 23.
Ithicesc, 144. Lovistea, plaiu, 81.
Ithicon, 202. Lude, 128, 129, 223, 225, 227, 229.
Iuscordar, 152. Laie Burgaz, 148, 149.
Ivan sin Mittel, 224. Latch), 148.
Ivanovici Andrei, 76. Lumieruri = sfesnice, 4.
Ivanovici stefan, curler, cc., 103. Lumindri de seu, 85, 87, 38.
Izbitsolu Dined, logofdt, 104. Lux, 203, 204.
Islaz, 28.

Machedoni, 189-191.
Kreuehely, consulul prusian 7a Bu- Machedonsehi Pavel, 12, 27-29, 37,
curesti, 4 n, 5 n, 9 n. 40, 64, 83.

241

www.digibuc.ro
 Hum VIRTOSII

Maglavit, 56. Mehemet Topei Efendl, 147.

Mfig lisiri. 198. Mehmet aga, 107.
Magula (Saac), 38. Mehmet pasa, 152.
Mahometanl, 115, 152, 157. Mehmet IV, sultan, 125.
Mahzar, 97 ; v. si arz. Mehteri = rnuzicanti, 8.
Malabensti Aleco, 21. Mehtup, 98.
Mdlneseu Searlat, rnedelnicer, 105. Melenco, 229.
Maldeb, v. Malteh. Meletle, episcopul de Hull, 161.
Malteh = un fel de stoM, 5, 6. Melidon Gheorghe, 45.
Mámàflgà Gheorghe, 224. Alertice de sare, 128.
Mfinficesti, 11 n. Mestesug, 130, 178, 179.
Manolaehe dragoman, 103. Metabhisi a, --- a folosi, a Intrebuinta,
Mansup, ad, 123, 131, 132, 136, 217.
140, 151, 152, 157, 164, 207, 208. Metala = metale, mine, 126.
Mansuplii, 151. Metternich, 4 n, 59, 60, 109, 114 n.
Manul Iorgu, postelnic, 14, 18, 74, Midi = mizi, 218.
82, 103. bechiar, 79.
Manul Mihalache, vornic, 40 n. omul aminarului Sava, 38.
Märdelneni (BuzAu), 19. Mihail, polcovnic, 44.
Marathona, 193. Milud, postelnicel, 39, 42.
Marea Neagra, 153. Mihalache, logofdt, 20.
Marga (Mehedinti), 224. Mihale, baraictar, 34.
MfirgInenl, 13 n, 43, 74, 80, 83, 101, Mlhale, curier, 80, 101.
104. Mlhale, delibasa, 29, 34, 35, 47, 53
MdruntIsul, 11 n. 64, 82, 84, 86, 88, 92, 94.
Mascii, 158, 179. Mihale, iasacciul c. c., 59, 76, 84.
Maslahaturl, 156. Mihaleseu Scarlat, spatar, 146 n.
Matah = product local, specific, 128. Militia päminteand, 120, 138.
Mate!, c5petenie eteristà, 85, 87. Mindstiri piimintene l streine, 130,
Mate!, logofät, 39. 132.
Mate! Bogdan, 229. Ministri, 121, 122, 137.
Mate! Basarab, donm al Tarn Romf- Mirila, 14 n.
nesti, 125. Mirtea Ianeul, sin TrAilik, 224.
Materie, 163. Mitropolia Bucuresti 174 177.
Mavrodln, 78. Mitru, delibasa, 84, 86, 92, 94.
Mavroghenl Nleolae, domn al Tiirii Mizil (Prahova), 99, 101.
Rominesti, 147. Mizil = postà, 147, 148.
Mavru Meolae, hatman, 141 n. Mladin, 104.
Mazill, 61, 62, 132, 157. Moga, cAprar, curier C. c., 59.
Mfizinenl, 20. Moist proorocul, 186.
Mehedinti, judetul, 55, 82, 83, 103, Moldova, 71, 72, 108, 109, 122, 123,
222 n, 223-225, 227 ; zabitul de,16. 146, 154, 158, 160, 161, 191, 193.
Mehemet, omul muselimului din Brá- Moldovenl, 158 n, 192, 193.
22. Moldovlahl, 159, 160.

242

www.digibuc.ro
 INDICE

Moidovlahin, 159. Nicola, cdpitan, 20, 75.

Moni, curler rusesc, 31. Nicola, omul capuchehaelii, din Tur-
Mora 10, 153. nul, 23.
Moscova, 116. Nicola Sirbui, crildras, 37.
Moseu, capetenie eterista, 85, 86, Nieolae, 99.
93, 94. Nicolae, armas, 37.
Motiltel, 104, 106. Meolae, cdpitan, 103.
Motru, mlnástirea, 12-14, 26-29. Nicolae, clucer, 18.
Movi lita, 13 n. Meolae, grämätic, 102.
Mucarele, 152. Mcolae, logofdt al mitropoliei I3ucu-
Muhafiz, 25, 89, 90. resti, 178 n.
München, 116. Mcolae, medelnicer, sames al jud.
Munteanu Joan, curler c. c., 83. Vlasca, 99.
Munteni, 71. Nicolae, polcovnic, 16.
Muscel, judetul i ispravnici, 11 14, Nicolae, postelnic, 39.
15, 37, 39, 41, 43, 57, 74, 81, 82, Nieolae, stegar al spätdriei, 18.
100, 188. Mcolae, vdtaf, de cäldrasi, 21.
Muse lim = subguvernator, 22, 45. Nicopia, 14, 20-22, 25, 28, 29, 42,
Mustafa, iasaciu, 58. 47, 98 ; capuchehaia dela, 12, 15,
Mustafa, tätarul lui Rumen Valisa,15. 16, 17, 37.
Mustafa aga, mcleozul, 12, 22, 38, Nicopole, v. Meopoia.
106. Nieuleseu, clucer, 37, 44, 54.
Nipa, dragoman, 32.
Niscov (Buzdu), 51.
Mid, mails, 80.
Nita, logofdt, 19.
Natie, 144.
Nobilita, 206.
Natioane, 144.
Nomieos = legist, jurist, 131, 133,
Ncamuri (rang de bocrie), 157.
180.
111e1er, 1, 8, 12-15, 18-30, 34-39,
Nun aga, 77.
45, 47, 48, 50, 54, 56, 63, 64, 74,
77, 78, 81, 89, 90, 102, 105, 137.
Negoesti, 15 n, 24. o
Negotul slobod, 120, 125, 126, 157,
178, 203, 204. Obedeann Grigorle, sluger, 141 n.
Negre Manolaiche, cupar, 17. Obicciul pfinalutului, 129, 165, 188.
Negreanul Gheorghe, polcovnic, 80. Obilesti (11fov), 12, n, 19 n, 21, 37,
Negri C., caimacam al Tdrii Rornl- 146.
nesti, 89, 90, 108, 109. Oend, e, 107, 127, 128, 223.
Nelupsesti (taleri), 226, 227. Odivola, v. Hodivola.
Nemli, 8, 156 ; muzicanti, 8. Oerlt, 61, 62, 127.
Nemtia, 156. Miter, 45, 52, 58.
Nencluiescu Alexandra, vornic, 75. Olt, judetul i ispravnicii, 11, 12, 14.
Nichiinhuri, 191. 17, 37, 39, 41, 55, 75.
Nieodimstia, mitropolitul, 17. Olt, riul, 142, 189.

243

www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSIT
Olten Ha, 13, 15, 17-19, 30, 36, 38,
39.
Omar Efendin, 23.
Omer aga, 16, 22.
Opt, departamentul de, 133, 180.
Ordie, 100.
Orez, 150, 151.
Orfanos Gheraslm sau Gheraslie, hi-
liarh, 42-45, 52, 74, 82, 83, 85, 87.
Organe, 163, 195.
Orient, 116.
Orosan, v. Geanl.
Ortale, 150, 152.
Orz, 33, 65, 66.
Osman aga, zabit de Slam Rimnic, 54.
Oasto pftminteanii, 120, 138.
Ostina (Bulgaria), 223.
Ostrov = Ada Kale, 227.
Otelrmulre =domnie, reforma ei, 131.
O'cirmuirea din Bueuresti, v. Ciimii-
cantle.
Otetelisanu Dincé, clucer, 141 n.
Otetelisanu Grigorle, 141.
Otetellsanu Joan, vtori vistier, 141.
Otetelisanu Iordache, 141, 142, 143 n.
Oticheal = observator (?) ; 45.
Ovrei, 6 ; v. si Laziir ovrelu.
Pacheturi, 76.
neural', cAprar, curier c. c., 83.
Pafta = un fel de stofä, 7.
Pagé, girantul consulatului Frantei la
Bucuresti, 41.
Pain (Mehedinti), 55.
Paie, 150.
Pamintenl, 121, 125-130, 133, 142,
156, 158, 166, 179, 180, 225 ; boeri,
127, 134, 139, 156 ; slujitori, 137,
179 ;
Paminteni, negutAtori, 129.
Panatt, bulugbasa, 85, 87, 93, 94.
Panait, omul slugerului Tudor Vladi-
mires cu, 99.
244
www.digibuc.ro
Panait, serdar, fratele céminarului
Sava, 84, 86, 92, 94.
Panait, judetu, 54.
Pancea, postelnicel, 47.
Paneu Hagi Hristu, 36, 66-80.
Pandur, I, 26, 28, 48, 70 n, 79, 80, 82,
85, 87, 101, 107.
Papadopol, 160 n.
Papalezu Efthimie, 79.
Paradosi, a, = a Invata, a preda, 220.
Parhaelu, epistatul portärii, 46.
Parimie = proverb, 195.
Parla Vasile, hiliarh, 44, 51, 52, 54.
Partemie = parte, 201.
Piiscaneau Profirita, vistiereasa, 13.
PAscani, 40-42, 51, 53.
Pasha' Hristache, 76.
Patrida, 156.
Patrie, 124-126, 128, 129, 131, 140,
142, 144, 145, 162, 164-172, 178 n,
184, 185, 187, 197, 202, 206-209,
211-213, 215-217, 219-221.
Patriot', 162-165, 167, 185, 186, 199,
205, 208-210, 216, 217, 219-221.
Patriotizm, 143, 145, 146 n, 216.
Patru, departamentul de, din Craiova,
139.
Piltrunjel, 88, 89.
Pavloviel Alexandra Nicolao sau Ni-
colaoviel, 75, 76, 85, 87, 88, 92,
94.
Pam, v. Pagé.
Pecetlulturi, 134.
Pelopidas, 145 n.
Pendedeca Constantin, 74.
Perepeni, 78.
Perig2a/1 = descriere, 113.
Perilipsis, 36.
Perisoru, 105, 106.
Periusia, 141.
Perivocie = tilmaci, 132, 135.
Perne, 4, 5, 9.
Persi, 218.
Pesin, 33, 128, 138.
 IND10E

Petrache, omul lui AI. Filipescu Vulpe, Politle, 138.

75. Polizachl Dimitrie, cdminar, 32 n.
Petro, rudd a cdpitanului Simion, Polizaiehe, omul capuchehaelii din
222 n. Giurgiu, 23.
Petra, arndut, 28, 52. Polizis, V. Polizoi.
Petra, bulugbasa, 18. Polizol, omul capuchehaelii din Ni-
Petra, cavazu, 84, 86, 93, 94. copoia, 15, 16, 37, 47.
Petra, odabasa, 49. Polran, cdprar, curier c.c., 83.
Petra, posteln cel, 41. 55. Pomneti = batiste ce se Impart la
Petroviei Marcu, 103, 104. InmormIntdri, 6.
Platra, (Teleorman), 23, 47. Popa Gheorghe Mien, 229.
Pie li, (sat), 77. Porocinie = praporcic, 57.
Pietrile (poll), 16 n. Poroineanu, medelnicer, 105.
Pline, 84-86, 92-95, 124, 150, 164, Poslusniel, 61, 62, 126, 135, 156,
204. 179, 181.
Pini Alexandra, consulul lit/Mai la Postelnicei, 157.
Bucuresti, 4 n, 37 n, 140 n, 141 n, Potcoava, 56.
madam, 37. Poterasi, 179.
Pirvul, serdar, ispravnic de Muscel, 43. Prag, Inaltul = poarta otomand, 10.
Pitae, 4 n, 107. Prahova, judetul si ispravnicii, 11, 14,
Pitesti (Arges), 11 n, 13, 17, 1929, 37, 38, 41, 52, 61, 62, 75, 80, 100
30, 36, 53, 57, 76, 80-82, 99-103, 101.
222 n. Pravilii, I, 129, 131, 133, 157, 160,
Pivatis, 149. 164-166, 183, 185, 187, 188, 192,
Pizanl Andrei, consulul Rusiei lalasi, 209-212, 222, 228, 229.
30. Pravilniceste, 211.
Pldiasl, 179. Praxis, 134, 180.
Planos, 155. Praz, 88, 89.
Plesoianu Iordaehe, logofat de divan, Predoslovie, 216.
27. Prielnile streine, logofetia, 133.
Pile =-- scrisoare, 13, 15, 39, 53, 104. Pripoarele, 11 n.
Pliroforie, 113. Priseceni, 14 n.
Pliroforisi, a se, 110. Priveleghiati, 213.
Ploesti (Prahova), 18, 38. Privileghuiri, 10, 113, 114, 122, 126
Ploesti (Prahova), 18, 38, 40, 41, 128, 156-158, 162, 179, 187, 203,
45, 51, 52, 62, 75, 76, 80, 82, 99, 217.
100, 103. Proelamatil, 193.
Poartii, Ina ltd, otomand, 10, 97, 110, Prodrom, omul tagmatarhului Duca,
113, 114, 119,-122, 149, 155, 158 n, 80.
192, 213. Pronle, 178, 188.
Podu Grosul (Mehedinti), 223. Proteetie, 202.
Poenarn Petrache, 114 n. Protector, 124, 140, 166, 201, 207,
Pogändrit, 127. 208, 210.
Pogribanle, 6. Petmez, 151.

245

www.digibuc.ro
 EMIL V IRTOSU
Protipendatla, 152, 163, 181.
Frovidentie, 144.
Puwäria, 7.
Radii% uri, 128, 150.
Racovltil Al., 169, 172 ; D., 169, 172 ;
Stefan, 179.
Radom Ir, 105.
Mtwara, ornul capuchehaelii Silistra,
39.
Radul Vodia Negra, 188, 189.
Mescal Ghitii, 223, 224, 229.
Rahova, 24, 27.
'Mayan loan, stolnic, 42.
Rain, le, 68, 69, 89, 90, 97, 98, 120,
121.
Ra lea!, bulugba§a, 28.
Ha let ban, paharnic, 141 n.
Rama (postä), 12 n.
Ramazan, 151, 152.
Randisi, a, = a arunca,
7.
Raportul, a, 183.
R4eanu liordache, vornic, 147.
Rost!, chminar, 52, eäminhreasa, 51.
Basil Constantin, logofät, 141 n.
flagi, streajl-me§ter, 83.
Razgrad (Bulgaria), 13, 15, 17, 19,
36, 39.
Reformi, 131.
Regealuri, 97, 154.
Regulus, 145, n.
Reiz Elendi, 150, 151, 153.
Respetle = pinza ce acoperil fata
mortului, 4, 5.
Rinaldni, 188, 190, 193.
Ilhoniceanu Naum, 60 n, 91 n, 114 n.
Rimnic, episcopul de, 139.
Rimnieul Sfirat, v. Slam Rimnie.
Rinanierd VI leea, 12-14, 16, 17, 23,
26, 29, 30, 36, 44, 51, 54, 79, 81,
96, 101, 102, 105, 143 n.
RImul, 219.
246
www.digibuc.ro
Ristim aga, 22.
Rizapazar, 33.
Biza faeovaehl, mare postelnic, 3, 4 n,
9.
Rosati, maior, curler rusesc, 45, '77.
Roma, 188, 190.
Roman, episcopul de, 158.
Romanati, judetul §i ispravnicii, 12,
16, 24, 25, 30, 41, 188 ; zabitul de,
17, 29.
Romani, 145 n, 188, 190, 191, 204,
205, 220.
Romantov, graf, 148.
Rome!, 190.
Romi, nea, 190.
Renato', 72, 73, 144, 145 n, 157, 158,
160, 165, 185, 188, 189, 192-205,
226-228.
RoOvel Dumitraebe, 24.
Mahar, 156.
Rumeli, 189, 192, 193.
Rumeli "Dear, 153.
Burnell valish, 15.
Rumellott, 191.
Rupi = masurä de lungime, 5.
Rusin, 30, 31, 57, 58, 68, 69, 91, 92,
113, 114, 117, 169 n.
Rusin, monarhul, impäratul, 118, 122,
124, 131, 140, 156, 201, 202, 208,
214.
Ilwjava = Orgiva, 223-229.
Ru5elue, 36-38, 57-59, 148.
Ruget, 130, 157.
11110, 70 n, 86 n, 156.
Ru.gi de Vede, 42, 43, 47, 74-76,
78, 79, 81.
Rusumat, uri, 127, 128, 134, 157.
Saac, judetul i ispravnicii, 11-15,
19, 37, 38, 41, 44-53, 74-76,
80, 101.
&whir Meemet bel, 149, 150.
 INDICII
Sfieueni, v. Sane.
Sageacurl, 5.
Sagne = rAni, 159.
Sa Uzi Nieolac, sluger, 60, 61,
SAlfitrucul, 11 n.
Sa Ida (Mehedinti), 50.
Sa 1111 aga, zabit de Romanati, 17, 29.
Samureap, cAminar, 17.
Samureap Constantin, vornic, 14, 27
29, 33-35, 48, 63-65, 169-171.
Samureap Ianco, postelnic, 36, 38,
46, 48-50, 106.
Sapte, departamentul de, 133, 180.
Sarafi, 135, 181.
SiirAfia, 136.
Saraiu, 150, 152.
Saraiu rus = ambasada ruseascA din
Istambul, 153, vlah, v. vlah saralu.
SArata, 51.
SArban, omul stolnicului Rahtivan, 42.
Stare, 85, 87-89, 128.
Sapi, 172.
Sattiri, 8.
&Wiesen Preda, sluger, 63, 64.
Sava, cäminar, 17, 37-39, 41-43,
70 n, 74-77, 84, 86, 88, 92, 94, 95,
99, 100, 230 n.
Sava, curier, 101.
Searlat, cAminar, 11, 41.
Searlat, pAtrar, 151, 154, 155.
ScheM, e, 128, 138, 149, 154.
Sehlptru, 188.
Schiri, 152.
Swale domnepti, 158, 166, 196.
Scodrea Palls!, 154.
Seopos, 123, 155.
Scala Ion, 32 n.
Scup aga, 25.
Scutari muhaflpi, 150.
Seutelniel, 61, 62, 126, 127, 135, 156,
179, 181, 186 n.
Seaea, 105.
Swine& (Do 1», 25, 28, 106.
Seimeni, 179.
www.digibuc.ro
Seislam, 151, 152.
Senet, 134.
SerbAnepti, 14 n.
Serghie, cApetenie eterlstA, 85, 87.
Serhaturi, 98, 121, 157.
Serif Tureul, 226-228.
Sevan Teodor, sluger, ispravnic de
Vilcea, 39, 43, 81.
Sevas = stimii, respect, consideratie,
208.
Sextul, 200.
Sfat de obpte, 129.
Sfatul admlniArativ, 86 n.
Sfetco, bulugbapa, 56.
Sfetco, baraictar, 56.
Sfintepti (Teleorman), 56.
Sibiu, 40, 83, 140 n.
Sihritar --= secretar, 74.
Silletar Efendi, 150.
Sillstra, 19-21, 37, 38, 42, 44, 76,
84, 100, 103, 146, 147, 154 ; capu-
chehaia dela, 12, 13, 16, 18, 39 ;
papa dela, 16 ; valessi, 108, 109,
146, 147, 150.
Siivria, 149.
Slmea, simla = stindard, 123, 178.
Simion, Mehedinteanul cApitan, 222
224, 226-230.
Simeon, neamtul, 44.
Simigli, 88, 89.
Sindrillta, 13 n.
Sinodii, 6, 7.
Simbatrioti, simpatrioll, 144, 145 n.
162, 163, 165, 166, 209.
Slrbi, 147, 149, 156, 158, 178.
Sirchiatip, 156.
Sistima, 119, 162, 187, 207.
Siptov (Bulgaria), 68, 69, 70 n.
51ptov, voevodul de, 89, 90.
= civilizati, 144.
Slam Rimnic, judetul i ispravnicii, 11
14, 15, 19, 37, 38, 41, 54, 100 ;
zabitul de, 54.
Slam Rimnic, ora,u1, 13 n.
247
 EMIL VIRTOSU
Sliinie, ocna, 107.
Slatina (Olt), 16, 17, 25-29, 37,
39, 47-50, 56, 101, 102.
Slatineanu Gheorghe, vornic, 76,141 n.
Sliven, 70 n.
Slobozia (Ialomita), 42, 45, 54.
Soeletatea biblied, 115, 117 ; eteristi-
lor, 115, 116.
Societati secrete, 115.
Sofia, Aghia, 152.
Solomon, Inteleptul, 186.
Solomon Ianache, cdpitan, 79.
Solomon loan, sluger, 26, 29, 47
49, 104.
Solon, 145 n.
Sotietate, 183-185.
Sotir Emanoll, 75, 84, 86, 93, 94.
Sovarna (Mehedinti), 224.
Sozagnar, 97.
Spanae, 88, 89.
Spätarl, spataria, 7, 85, 86, 93, 94,
136-138, 158, 182.
Spiridon Nou, Sf. biserica, 5 n, 7.
Spiter, 48.
5tafetd, 20-23, 25-30, 36, 39, 42,
43, 45-48, 50-55, 57, 75-81, 83,
99, 101-104, 106.
Stalman, doctor, 83.
Stan, capitan, 24.
Stanea, ruda cu capitan Simion, 222 n.
Stanclul, logofat, 38.
Staneiu, vtori armas, 229.
Staneseu Ianache, stolnic, 230.
Stanesti, 77.
State, vataf, 18.
Stavraehe, serdar, 36.
Stavraehe, omul lui Vidin Valasa,
48, 50.
Stavri, capetenie eterista, 85, 86, 93,
94.
Stavri, chiurcibasa, 49, 50.
Stavru, 75.
Stavru Gheorghe, 85, 87.
5telan, postelnic, 82.
248
www.digibuc.ro
5tefu, praporcic, 79.
Stegar isprfivnicese, 51.
Stegar de slujitorl, 51, 52.
Stenahorie, 112.
Stimfi, 200.
Stlinarisi, a, 205.
Stoian, nefer al serdarului Iordache,
38.
Stoica, bulugbasa, 102.
Straton, dascal, 7.
5treaja-megter, 83, 104.
Streini, 118, 128-130, 133, 137,
144, 156-158, 163, 165, 178-180,
184, 188, 194, 195.
Sturza Ionitii, logofat, apoi domn al
Moldovei, 146, 153, 154.
Sturza Nicolache, beizadea, 154.
Swill, 113, 133, 156, 158.
SullIman aga, 23.
SulIä Matel, capitan. 107.
5umla (Bulgaria), 147, 148.
Surugli, 50, 83, 150.
Sutu Alexandru, domn al Tarii Ro-
minesti, 3-5, 6 (inelul lui), 7.
Sutu Efrosina, doamna, 8 ; Marioara
9 n, ; Mihail, domn al Moldoviei,
60 n, 123.
Tacrir, 97.
Taevil, 63, 64.
Tahidrom = curier, 103.
Tahsildari 127.
Tain, uri, 33-36, 63, 65, 66, 87, 88,
92, 94, 150.
Tair aga, 151.
Tair aga silihtar, 104-106.
Talpa, 14 n, 27, 41.
Tanase, capetenie eteristä, 85, 86,
93, 94.
circserdar, 84, 86, 93, 94.
Tfiraceni (Dimbovita), 18.
Taraf = partida politica, 200, 201.
Tara Romineaseä, 10, 11, 60 n,
 INDIC&
96-98, 108, 109, 117, 121, 125,
128, 129, 154, 162, 178, 180, 185,
186 n, 191, 197, 207, 212, 230 n.
Tara Turceased, 125, 128, 138, 225
Tarifa vamalA, 127.
Tarigrad, 13, 15, 17-20, 30, 31, 36,
38, 39, 119-122, 146, 149-156,
191, 219.
Tasu, dipltan, 101.
TAut Loan, vornic, 147, 155 n.
Teehia, 226, 227.
Teeuelu (Teleorman), 13, 14, 27.
Teleorman, judetul si ispravnicii,
11-15, 37, 39, 41, 42, 56, 75, 76,
78, 81.
Tenehlu = un sfert de gram, 6.
Terzibasa, 8.
Teseherele, 84, 86, 88, 89, 93, 95,
104.
Tes lulu, 14 n.
Testemeluri, 6.
Testrifat, 6.
Theme'', 80.
Theodor, omul cAminarului Sava, 41.
Theodor, singer, 'V. Vladimireseu Tudor
Theodosie, cApitan, 80.
Theodosle, polcovnic, 44, 50.
Theodosle eel We, 219.
Theohare Nicola, 76.
Theoharitu Nieolae, 83.
Theoria, 130, 133.
Theorlsi, a, 132, 134, 180, 216.
Thennopllas, 193.
Thrasival, 145 n.
TigAne,ti, 78.
'Mani lAietl, 139.
Tllhar, I, 78, 110-112.
TInganul, 12 n, 15 n, 19 n.
TIntArenl, mInAstirea, 24-27, 105.
Tiran, 120, 217.
Tirania, 71, 72, 110, 120, 122, 131.
TIranieese, 163.
TIrgoviste (Dimbovita), 41-43, 57,
73-77, 79-82, 84, 99-103, 223.
* 249
Tlrgu diu, 24, 26, 36, 79, 101.
Tirhnonie, 4.
Tirnova (Bulgaria), 68, 69.
Tltopoleos Gheorghe, 14.
Titus, 200.
Topolnita, mInAstirea, 224, 227.
Topuzuri, 6.
Traetaturl, 125, 156, 158.
Traian, ImpAratul, 188, 189.
TrAmbita, a = a tembita, 193.
Trfanbitasi, 9.
Tranglvania, 160, 123.
Tulumbagibasa, 85, 87, 93, 94.
Turehia, Europea, 192.
Turd, 36, 68-70, 78, 90 n, 112,
113, 115, 120, 121, 125, 138, 149,
153, 154, 191, 192, 225, 226.
Turnul, 23, 120, 125.
Tutana, 102.
Tutunkit, 127.
Tzlgara Samureas Al., 63 n, 65 n.
lJnehearu, 151, 152.
Uranis = baldachin, 5, 6, 8.
Urar, 5.
Urdinar si ordinar, 30, 31, 57, 58.
Urzlea, 29.
Urzleeni, 11, 13 n, 19, 22, 44, 52, 54.
Usein aga, 78.
Usturol, 88, 89.
V
VAdireseu Barba, ban, 9, 146.
VAdireseu Ianeu, 141 n, 169, 171.
VAeAreseu lorgu, ,cAminar, ispravnic
de Gorj, 13, 16.
VAeAreseu Nieolae, vornic, 13, 25,
141 n, 145, 146 n, 169, 171.
Vfiettreseu Theodor, vornic, 83, 141 n.
Vadul Lat, 14 n, 27.
Valahl, 131, 134, 136, 180.
www.digibuc.ro
 EMIL VIETOSII

Valahia, 59, 60, 71, 72, 108, 109, 119, Vizantion, 190.
122, 125, 131, 140, 154, 158, 173, ViAdillanu, clucer, 141 n.
176, 193, 204. Vliiilliianu Costaehe, climinar, 141 n.
Vanillin eon mica, 110, 139. Vladimileseu Tudor, singer, 9 n,
Valea Vlsinii, 12 n. 12-14, 24, 24 n, 27, 33 n, 40.
Vdieni de Munte, 80, 100, 101. 40 n, 43, 47-49, 53, 55-57, 60 n,
yams, ponturile si tarifa, 127, 157. 74, 76, 79-82, 88-90, 93, 95;
Variisti (Ilfov), 42, 51. 96, 96 n, 99, 107, 110, 114 n,
Varvar, 189. 164, 222 n, 224 n, 225 n, 230 n.
Vast le arnäut, 106. Vinh Sarni, 155.
Vas He, bulugbasa, 13, 15. Vlasea, judetul si ispravnicii, 11, 12,
Vasile Grfidinaru, 229. 14, 15, 37, 39, 42, 75, 76, 80, 81,
Vag le, hiliarh, v. Par la. 99 ; sames de, 76, 99; zabit de, 18.
Vasi liu Anastase, 40. Vodina (Bulgaria), 223.
Vail, 102. Vogoride Stefanaehe, hatman, 89, 90.
Velbemeehl Linn, 101. 108, 109.
Veil Pap Zade Alt bel, 89, 90. Voleul, stolnic, 19.
Venlamin Costaehe, mitropolitul Mol- Volneseu Radu, 169, 172.
dovei, 59, 60.
Vernesti, 51.
Viesoreanu, stolid; 28. Zabitile, reforma, 136.
Vidln, 25, 26, 42, 49; capuchehaia Meanie, 6.
dela, 12 ; pasa dela, 11 n ; vallisli, Zaherea, le, 105, 123, 125.
39, 48, 50. Zahereflu, 150.
Viena, congresul din, 116. Zamfir, logofilt, 13.
VII, 127. Zapell de divan, 8; de plasii, 18, 182 ;
'Mara Alexandru, agii, 65, 140 n, de seimeni, 8.
141 n, 169 n, 212, 216 n. Zapt, 98.
Vileea, judetul si ispravnicii, 13-17, Zärifie (?), 9.
30, 39, 43, 73, 79, 99. Zarzavat, 88, 89.
Vin, uri, 128, 150, 204. Zefeeuri. 152.
Viniirlel, 61, 62, 127, 128. Zerda, 151.
Vinfirleari, 127. Zimnieea, 16 n, 38, 40, 41, 43, 47,
Vfnatori, 179. 56, 66 68, 70, 77, 78, 89, 90.
Vistieria, reforma, 134, 157. Ziatul Roan, 38.
Viteeomandir, 139. Zmeul, 12 D, 55.
Vizane, curler, 58. Zotul Dimitrie, 83.

250

www.digibuc.ro
 SUMAR Pap.
Introducere III
Adaos bibliografic XXXVII
Cuprinsul documentelor XXXIX
Documente 1

Indice §i glosar 231

Ilustratii 253

www.digibuc.ro
 ILU STRAT II
1. Aga Alexandru Vilara + 22 Mai 1852 (Academia Romind, ms. 872,
f. 12). Originalul in uld, 42 x 33 cm., la Academia Romind, Stampe.
2. 1837. Po:Wile si carantinele Tarn Rumfnesti. Prin Zaharie Car-
calechi, editoriul Bibliotecii". Litografie contemporand, 33 x 19 cm., la Arhi-
vele Statului, Bucuresti.
3. 1821, Martie 16. Proclamatia lui Tudor Vladimirescu cAtre Bucu-
resteni. Semndtura autografd. Originalul, 36 x 23 cm., la Academia Romind
ms. 3266, 1. 5. (Textul dat In Iorga (N.), lzvoarele contemporane, p. 386-387).
4. 1821, Martie. Proclamatia lui Alexandru Ipsilante dare Munteni.
TipAriturd contemporand, volantä, 35 x 23 cm., la Academia Romind, ms.
322, f. 101 (Textul dat supt nr. XXI).
5. 1821, Martie 30. Alexandru Ipstlante cdtre Pancu Hagi Hristu.
SemnAtura autografd. Originalui la Academia Romind, ms. 3266, f. 15 (Textui
si traducerea date nr. XIX).
6, 7. 1821. Martie 30. Tagmatarhul Constantin Duca scrie lui Pancu
Hagi Hristu. Originalul la Academia Romind, ms. 3266, f. 13 (Textul si
traducerea date supt nr. XX).
8. 1821, Fevruarie. Pecetea inelard si semndtura (nu autografii) a
basbulucbasii Ghencea. Originalul la Arhivele Statului, ibidem, f. 284 (Cf.
nr. X).
9. 1821, Fevruarie 21. Pecetea inelard si semnätura cdpitanulul Di-
mitrie. Originalul la Arhivele Statului, ibidem, f. 331 (Cf. nr. VII).
10. 1821, Fevruarie 22. Pecetea inelard si semndtura (nu autografd)
a delibasii Mihali. Originalul la Arhivele Statului, ibid. f. 332 (Cf. nr. IX).
11. 1821, Fevruarie 21. Pecetea inelard si semndtura (nu autografd)
a lui Mihale, baraictarul serdarului Iordache Olimpiotul. Originalul la Arhi-
vele Statului, Administrative vechi, nr. 2216 c, f. 116 (Cf. nr. VIII).
12. 1821. Pecetea lui Barbu Vddirescu, vel vistee. Originalul,
aplicat in 1824, la Academia Romtnii, ms. 1661, f. 325 v.

253

www.digibuc.ro
EMIL VIRTOSU 1821 - DATE $1 FAPTE NO1

A$EZIMANTUL CULTURAL ION C. BRAT1ANU, XVII

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSI2 1821 DATE 51 FAPTE NOI

ry111111 ut 1:)suyn O
e.
ii/svsgalut.. 40Fili WPC" 4111J1_141, 01.1111111i:1 Ii lint !AI

+6=2,1WW1EVW I

I,. A Klf
promap - . . ,a
*KA New. ..bolsomga
Ora .k.et.

Lit/ ,wee: ffee'slre levle eArekee,,,,

, f.
svr, Rea. 1,01#0
..: aeenvivor
...r.......-nr....).;
,,,-- '. ht. AIx..,..i. ik
-,J ., ., 6.- ,v,
,
Ì"
_,,, NI . I 4441-IL- ,---
':A4i.?.4.... b_:474,4.1wa v.. nut,ai b.
sicsrquji irchr95% 'LI
.. ,.4./ *Ant
;'111111.1e
uv i

,1FAHTIN844
4 nopann 1183,ii

Ai4/94 4, thPU\ -1% M.Mignii

-frast.----,
17.,1111:0.11%
et;Aroart,,,,te.iit
mre,e
, if

"..""'7".."7"/", . .. .. ..!,--,,I,111111111110,1111
M... W rtriti
rsi4iiifilas
3
-

2. Post e in Tara Roinineasca

UCUR
ASEZAMANTUL CULTURAL ION C. BRATIANU, XVII

www.digibuc.ro
EMI L \IRIOSIJ 1821 - DATE I FAPTE N 01

Zer:'

PrV/I'F Ù Lt
<9.4.,o n
f 3%4 ft.:ki.

44,
AL,
.
4
Ja'S

4.ft 9.14

,, Q,-- v.'re' " e e- ' 1,k) 4-, e :..e.);pe...-,.

7" ,'4.....t ;:elf-T' *et 2., t'''6"' e t ik o oyAf fro," S let.'
s,,,3i } ,,,,-.:,' -. ,,,fr, , _.,,..e.,,
.t .4,..é.seArs a#1.R4 A.,' ., .e. 2 , 4 e 1 t...5 ...e ,-, , ,..vt," a 3r36' ,e,45 ser. 4 te.- se e,:i_s4. sk^/*,
, 6,*:44-1,16 ? 4;:- .,.2.°""'IN:3-A.,..., 14r*?
4. e j°
.
'3
Lti.2-?
' 'e E. 01312.," 3#1,-. I /6 9,..Z7a-Aftie-
c'.1" l';'.i., 4 Air ei r 7 45 3" 110.Z.
0/.....r.., #ou 3 .0., -....t a. 4 ct,0 V.....
....-

7/.,-. el .r2 A ,crt),,,,....

A (..,y '.."
.3' 1,,A . .VI . en Jr...,1...
te,6-4 ..,..- ...,cP,51--0
'4. -cc." , .04 9 P/ F.et alt.,- ..4 ..,
cr-,.._ ,,...(...,
2'. (4, 7
)
te.,t ,..,-,5-.....g,63t,
A
e e t_ ,e_
" ..4,,-.e e ...,,
4riai-
W," 0( '.4'. 4 1 4/- ''', 3 )3:: 1-1",.
i FP
St, AV "....,./ -^jr-
c.,,,
c.: e?..47 ....1:4:7.4:,..'0:4,..1,4 7 11*3,,,.,-`.!.,-,.' 1",t64*-:';:g'' .'....;.,' 2-...:4 .72";---' 4:11kr-r-c't:.»,--

Ar.,,,.. e j-Z; , 4.3t.... N ..<,, CO3-2. i e Arm ...e.9-j/A ,,,,,14 to, 4,,;-,,,7,.r.
":"'
,
,c.._,.,.,:..!...' ..., .0924-1 4,,..., ---- ..`' ,r,.: .t.r ""44, 26
..A,
\ 6;,.,...,.
A'-'4: g,... .).,/k, ,,3, 4,...,
4.....- ..t..4-' e....- ,-,z,......-- . wjerzefk 4...
t.1,r. 're,. a w_..- ft OW ?.f.,.; .,.., a 4_. 6,-ete
:Z... ,-- 4..i. kg..,is e.,.e .st. ,...,,, . 2,1::,,,. S,er:
\I 4,,,- ftEje '''. .3.,,,;4A, ;).1-;,f`:,.. ,,,?-f , ,,,G,'",' ..

,:,* .,,..9'),...49.---,oc....,,,..:.e%-',
0...., .-.., a r v,'L-': ..,,., 3 4.5 k-* 'Po +.,P;', 17. 4,-
..?.1-4 a1Z.SN'
4'k-s4"4/5-4,a1.- ei: 4--.)'' i.tee-s,
4
.,4 C,t-' l*t iff.*4`.1.°4- -
st...3.',..,x....,/
z-m,.1 Jr--.;._3740 Z.-- 'a ,::' AA Ar.....5-3,S 1-..5.6` .,''',/e e>
,..... 4; a.,....AgAg:,
'A*
..
4,-.7.. 3 a 7 -§» Z 7,092,

rl
GI
e
4
% 'a . .kei
r .e. C,... jyt. , -
,,,,tt'''C .yai'
a isire 7 ..t...6 3 /0
, . . ...,..2 424.,P81. 0.4 # 21''
./....,9 r, 5*..1, 4.4:-
r- D."7,-.4.4. if f )%fgr.,a ,6,--k,: 4.!,-,.. a to,:x.--"ek.1 Vfr-
" .1 or,,,e .1 63,,,o -,... 0,4 C... ¿,,,,,,,c33 E.,Q ,
,,,
,N?..., 4;.! Ape .,,zEge...:4,..
4 t 4' St.
,9?. 4,;,, ,. en 12 eisk c?..r2R; 0,,,X *1
, .41,..e43.....t.'t fitw ..m...... (VI
°N

,i,..-,, got,..):-: ,
W.t.ev `,- a,
Z,cie a 4,..*....i. . 6, "/.2t4 ....0!-- 4...,,,W , h "
..t,_ it , h..,«Sf-... d40,4"e'.
g. cl'ear_t--, ,; Cscr : et t.5').
fi' á 'a-I....42 ' », .G.,-- "2.'0'1 ttei /: ,te a : A' ,
"Ot7r-
t0,.26. en.- Q. --.,-- -7*
,p...-'e a 4- 7...45gi-',.

3. Proclamatia lui Tudor Vlacliruirescu cAtre Bucuresteni

MEZAMANTUL CULTURAL ION C. BRATIANU, XVII

www.digibuc.ro
 MAN IISOMIA IZ81 - IC.LVO Til aldVa ION

71 0
IL i
- 'shear. yp i1:111.#1.N:11j

voderifx aeolubp ales riledoyno Ai to

Sh4,*30, 414rvov4o.3vvi Avrviu VU
'4vjavp (no V4110 1,71 014 soloy 1,44/44,7VION +13!rosu v$0.8144444 141,ve,e4 1414340g
.00ppMum pal !avian pitax"lpvvravr volvadvág 1,11.1.711 1a1401414301 tit it5Hioliodrsodiot VV -VOW
1.0 IsoXxolitr.t 14)66.6.'11qt,, 1e0y 54i .-voir 'uktryt6 v ,fietta vm -hv
4.4i1hosv
.7vrtry olosiltgo.to ospioz atipbazu lopy 1,41* 8vw .41v44v.du vinvpr tassokou Aup117
rox ox t1401110 0411/14 540 113oonfr, r vitir um IC, HORH14ii14oJ4V3 1.140 HO -HavvvEr
514dexy. '5o443ió014d0u'i14x.rp 002 CI 0103113 ;IfHwrirnJ sviptuputIou 10HAO
Ovrauflowdsvis nykatly rm. 00/14 -fa 1I016.17i3 1y1FW 14v 1s4v3.41 Ant ton VAIN
5po 'Onside ¡Do ales oadyeen¡a *tempos :.z MA00)114017 By/[1.111.1.11140J1113 VI itrflp.H1ly0t, 9031 .
.'5xemfmatenloo 514Im4e11eopff ,181410111D4-ow IV Hidni.1014 4, ltlpdlit
titn;1181130614'
1iT4311f 12,01/11.720 lattkrinif ops 'mane, 1,e14 ems sulróvssuA 1141144014 '8211.711 2m301171,7
lid8191.9
,xpla:erooroodpo?sep 014 -p'2don000ylograndas ii7m7u'VOOWAt1.1 Tv VAINN3Wrnm 41* 4iod.4
a 'mina pm ?urea xes meveivre aps aomprionmelp vitt ';4442.14vm ml 1.)8Vdilu Hm v3I 4on14w14
'ommaos aps emeopridie Sao ' aZii nib Ilmvilhillnldit 1:000/ *1141141 .7y
tunorlai? 1014 1311/1071r124.114 mg rip. 144 100 uhtlor sr -.Aga
'Isor,erVol af.14 non.reire'a?socox 'odialendOX I1.144.rt
RH.HH 7
2 staolinagp S.r. 184 1ej11X10 loaódX 114 9110pyr105 kne3.11.. 1114114 4111. 11016x13.11 Iit
tHIW JSHNYM InoriolarOu
Ai/ 51104(pcaRyo0 ,Aajoluasologn tux 04 Mill-4A 11.04014 16410401 -
ilahvbi. .1,41$U H411,17
vum 114 uricirili+ i;b;.1.3067
'
emfleXosaa marne!'oompl:M ops opsherfall t4.1, Tv' IVHdRI'óti drOvHfilikifirvv+RH umowmsdr
oapapim
do3agig 5ta. Soslaounlexo III mtimulval . ,
914 54V1 Ann?. lox Notoltxxoap A vA31.1, 'cloa' 11 Hobitturo'r0 uulu5o64IV
lap nl9;14ltil14vaJup .1.BRIfp AO III4v'H %rim 16.rs oRE
51141
5árd.14ogr1p '5o.tolat'd -pi
td.s7v2r
vm
nxtdos000do molinvdozox 44::w MAIM
iviirfurnmullo-ful.firau 4119111.13B 4vvrnovsmv.t.
4& I14 3140X1o39.5714 avvsvmo 411avhi ;v va
1114
monpribmeMoup -301414144 vo11,4)
vslas? I la,ds iv ovro tt1.4.3106101> JV73
014
.meherkey o0mp5 -/atiptro 13.7tovdp
b) '01458. for andxoti Ay mg, tiD164.0 1014 dos
- 1.J4UW 17, RAM ydikinzy IvHdhitud

sysi ' 7.2 osooprirdm osorpo wl toekot No. 4144v

trnr
vfica/Atv ittivg %his 114W 3.1fyu HiIJ
Anapnambinda "43,011316rte 1,o .trul14srpsn doo..61141n7; odyNsv.704- auo 4.6p0turor0
stoops, 'ocooppo oompriosemessma tor»! -eatioaroom 41772.7 Vit 3.1.Vp 1.0,4,13.9 L&VIV1iI IVI.1143 Bp11

IOÒIVX 4toy
pi e, .ov 11.9,
!1,117.b.s.11.Idy
RAM 600 6a4vmuu.hudu ,t4H:14uimJ SO
mdmo 1314
osiipompopy ' V41 1414 RalgrIg.al 7a -rub' OW3.61 LIT so 2112firm3 Mm
toi hu1di
'exto blalyOu 144.117 asuhifoIrrI9 0.1. 13101p so ufudy.
r014
urh;du6)
um vp.
urfIlkuLuvou .1.11q
6Irof1414 oordnX? ;Ix xós 4ou14do14p
-4747oz:
!A 'uhs.ku Id7r 4,614, $.9 AHNJEY
IHAv.);RW.
1141
474C041011 ' !Monet Fa 'ellt,p1Dual.M.1 pm FA Hm ini4J:11.1.HVOU alit1074. voei .vv64444+ v
.44ymtlo? FA/ on)'10411 hap vtavoyfians e 'seams 4,411444 Mm ff.1460.1. Out. sruo !Ih7hutiVedr+
..com o ,/v immoS !as riX9 ossfeeleyo ;ea ,ms Av, 4164. IA! 11.71.4s;
4.dor'jit1.67.
vgem.1 et
Opoelp ops aolx.undx alu soaltifto 4731777d u,sviiiiod 3Ahó HilhAu I;HBH1,40 Huru11.6
uLO
3814O11 $!72 3410

'maypose ps
1f,44.ia?
tavot so/vox? :Ism 'd..+14aloA uks,ay vipho bits su Hp.
3v14 levy 'n14010,41A Al11442? 4,
H40.1.H. r
"elmvI6ll,v44.H tit dTV:0 Sp ROB ?
na4set elmenVtirloot vmovi4vtup 4/Tv -JW
'Yosoniolus fooppuo fa woofatang !Al vhs.vti ll1 rx so iipup.3#0,..4..30,-;
141,10rIt /4011nIfill0114
maw. orrep 16,47 ,..prorioXapy of;
svoly Tmsi udu6o0
xfirs6sH urysrmJ
rt !log 11H6U

' 'Itivodê HJ&&fl st1.1.,.711 I. 20W -uuts

V101,e111b r.11130.1
momeismeastectesGa
#.41
teomsethe
vtigimpvlossvavv4A -218 !..17* svit!nnal.04 vet v+.v
la
'471674. sta. 41101,0 lasoetaX !xi glomnp May -tip euvulfu 'sr 14U 4.601 o!l?J.T y
I prolvq.1.8s 217mlogr001;su
i3
40414Brath ' AZ? A1446111 !ILL 571,419441? IMI HAr wj.si 8)7: ilihstu4 /vv.
ado/imago& avvrquod6 !aim `lomettip 9.04111 141450600714111
J.1470 kit
r.. 1114 fir/ion? sorfu.loup Ng !Op/ '340 olls .1.0fintiV U R:11. Hfut 1.1:tor lumuws.1.4. N110 -Rix+
-10u
4asp.1Ioodebore6 '14114X490149 olmfootosms ...silts J. rw
»vouum,61, 'Idravg, .4.31 -1.73
tospoo I vòp evpiolmole 41. 5. Idluu ufloAso I I .emm.siwo
:Mpeolimpfea I v141,44444

el.o.jir Ins q 19, MI

p. sfYin Opi4,1

upo-ki n !luupsdj amp ftlawniAl

'111INIIPSYzasv- rivanIano NOI .0 'asivrEnta ITAX

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOS 1821 -- DATE SO PA PTE

) Cr
gt44.7.4L iweat, //m-to.

e E 01 4:11,007 t, A 44-- 4010 et ;ill-- Visro-.-- lie,--,0-.

I., ^..stio ,
f )06,...._ ' r.
_.4 1.
tryz.N,
?,1-1 'f'" if ;L JPi, L.. A,...4.01...9'

(1/4,, it,- EA' (4,1.-- .a.,5,4-L__:. ,pikezik_ 1...... , .- 6(11: lçkiti,A,

,

thec..,t iAr Atfi ,, Wt: Af,4 . .

,,,_:__ f.,,,..(0,...Z.' 01/10. er. :t_:-.-. . 41! /II. I. . 4 / ..4 41W. W ho --1/4.------
- /..',.- .

1.11S) MiFlo r -....9. v...,,,,,..___;., ..,., :,,..

_..

a .4179L. , A1/4-L- :47,0, ,,,,r_ A4V4-0( aut,e-ker ,,.....!, t/ or'.4,.. ,\.A. c(Us:
- I
AtipAttkr.,_._ 4ort L. ef4et,,',.., 'Ars.),,_,.
_
-.

.. ftox.,,,,...,.. :4.. li!,,,';....._....:

eh_ 4110,5.-,,,--- iceAsi.I. /...4_,........e.'0".
,
4.\111' r Vitt eyei.,..Ln.' ..' i ,.,( evAti
tg! iT" 4." 50 ' C '.-- t Idt162k lip, i
v; 1/41'144 f\Vd///," Pe-Le,4404,' ktous ad out!,1-% (taciforr--1
ovii.j.kig, ....,

3. Alexandru Ipsilanti care Pancu Hagi Hristu

ASEZAMANTUL CULTURAL ION C. BD AVANT'. XVII

www.digibuc.ro
EMIL VIRTOSU 1821 - DATE SI FAPTE NOI

, 13

z 4, le°
rryLl
4/4;
i/4"."44- (

410.4f.s'q 4e4v4--
411jfie r14 /4`17.0/4,5,1
er4
41/41;
/7157,/4,45 13 /04'eof
1,;:; 4,/ fug
pris4Vvog
e rat. .4,(44*.7111

m'A Y./ 9rif,

y' i;p4 F4-4.2
tk,
e fr-fitai
1:4- pivta.
110) 44$1014

91 44, 11A*
rr,
4(
le044 '14/1A1
r-/

6. Du Hagi Hristu

ASEZAMANTUL CULTURAL ION C. BRATIANII, XVII

www.digibuc.ro
 EMIL V/ETOSU 1821 - DATE SI FAPTE NW

*AI

1. Duca scrie .4>O1IFIPW\ Iristu (verso).

ASEZANUNTITL CULTURAL ION C. BRATIANU, XVII

www.digibuc.ro
 EMIL VIRTOSU 1821 - DATE SM EAPTE NOI

.9?,V
8. Basbulugbasa Ghencea

.70%./Ct ocA',P 311/

9 Capitan Dimitrie

Delibasa Mihali

Mihale baraictar

r2. reAtittlichilubViiir Vgatescti

A$EZAMANTUL CULTURAL U, XVII

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro