Operatii cu vectori

repetare
§1. Elemente de algebră vectorială
În fizică se utilizează mărimi fizice scalare, caracterizate
numai prin valori numerice şi unităţi de măsură (energia, masa,
distanţa etc.) şi mărimi fizice vectoriale sau vectori, caracterizate şi
prin direcţie, sens şi, eventual, punct de aplicaţie (forţa, impulsul
etc.).

1.1. Adunarea, scăderea şi înmulţirea vectorilor

Pentru a aduna doi vectori A şi B se deplasează unul din ei,
fie B , paralel cu el însuşi astfel ca să ajungă cu originea în
extremitatea lui A (fig. 0.1) Vectorul trasat din originea lui A
până în extremitatea lui B reprezintă vectorul sumă sau vectorul
rezultant.

Fig.0.1
Diferenţa vectorilor A şi B care au origine comună este
vectorul cu originea în extremitatea vectorului B (scăzător) şi cu

0.1
aceeaşi extremitate ca şi vectorul A (descăzut) (fig0.1). Este
   
simplu de observat că A  B  A   B   B  A , adică vectorii
A  B şi B  A sunt opuşi.
Prin înmulţirea unui vector A cu un scalar  se obţine un

vector coliniar cu A , de modul  A , de acelaşi sens cu A dacă
  0 şi de sens opus dacă   0 . Doi vectori pot 
fi înmulţiţi

scalar sau vectorial. Produsul scalar al vectorilor A şi B este o
mărime scalară egală cu produsul dintre modulele celor doi vectori
şi cosinusul unghiului format de ei (  , fig0.1)

AB  AB cos a . (1.1)
Produsul scalar este comutativ şi distributiv
        
   
B  C A  A B  C  AB  AC (1.2)
Din (1.1) urmează:
 
AA  A2  A2 (1.3)

Fig.0.2
Utilizând proiecţia unui vector pe direcţia celuilalt (fig.0.1) se mai
obţin două expresii pentru produsul scalar

A B  AB B  A BA (1.4)
  
Produsul vectorial al vectorilor A şi B este vectorul C cu
modulul
C=A  B  sin  , (1.5)
0.2
  
cu direcţia perpendiculară pe planul format de vectorii A şi B şi

cu sensul înaintării burghiului drept atunci când se roteşte de la A

(primul vector) spre B (al doilea vector) pe drumul cel mai scurt
   
(fig. 0.2). Vectorul C '  B  A este opus vectorului C , produsul
vectorial nefiind comutativ:
   
A  B  B  A . (1.6)
Produsul vectorial este distributiv:
      
 
 
A B  C  A B  A C .
 
(1.7)
Din (1.5) urmează, A  A  0 , aA  A  0 .

1.2. Vectori unitate (versori). Vector de poziţie (rază

vectoare)
Sistemul de coordonate utilizat în mecanică este cartezian,
drept, cu sensurile axelor precizate prin vectorii unitate (versorii)
  
i , j , k (fig 0.3) pentru care se respectă relaţiile:
  

| i |  | j | | k | 1 
   
i j  i k k j 0 
   
i i  j j  k k 1  . (1.8)
      
i  i  j j  k  k  0 
        
i  j  k ; j k  i ; i  k  j 

Într-un sistem de coordonate poziţia punctului material
(punctul M, fig.1.3) este univoc determinată de trei coordonate,

anume x,y,z, sau de vectorul r ce uneşte originea sistemului cu
punctul material, numit vector de poziţie sau rază vectoare,
   
 r 
r  rx i  ry j  rz k  r  rer , r  rx2  ry2  rz2 , (1.9)
r

0.3
 
unde x  rx , y  ry , z  rz reprezintă proiecţiile vectorului r pe
 
axele de coordonate; er este vector unitate pentru r . Prin urmare:

   
r  x i  y j  z k , r  x2  y2  z 2 . (1.9΄)
Evident, relaţii de tipul (1.9) se pot scrie pentru orice vector faţă de
un sistem cartezian de coordonate.
 
Dacă pentru doi vectori arbitrari A şi B care se înmulţesc
scalar sau vectorial se scriu relaţii de tipul (1.9) şi se utilizează
proprietăţile vectorilor unitate (1.8),
 rezultă următoarele
 expresii:
  
  
AB  ( Ax i  Ay j  Az k ) Bx i  B y j  Bz k   (1.10)
 Ax Bx  Ay B y  Az Bz .
 
 
  
   
A  B  Ax i  Ay j  Az k  Bx i  By j  Bz k  
   (1.11)
 i Ay Bz  Az B y   j  Az Bx  Ax Bz   k Ax By  Ay Bx .

0.4
Expresia (1.11) poate fi scrisă mai compact sub forma unui
determinant:
  
i j k
 
A  B  Ax Ay Az . (1.11΄)
Bx B y Bz

1.3. Derivata unui vector

  
Dacă vectorul A variază în timp A  At  atunci, în caz
general, toate proiecţiile sale pe axele de coordonate de asemenea
reprezintă funcţii de timp:
   
At   Ax t i  Ay t  j  Az t k . (1.12)

Viteza variaţiei în timp a vectorului A , adică derivata de ordinul

întâi în raport cu timpul de la A , se scrie:
dA  dAx  dAy  dAz
i j k . (1.13)
dt dt dt dt
Pentru punctul material M , ce se deplasează pe o curbă arbitrară
(L) (fig. 0.3), variază în timp atât modulul vectorului de poziţie
r  r t  cât şi direcţia sa, caracterizată de vectorul unitate

 
er  er t  , derivata căruia
der
 0 . Atunci
dt

 der 1 d  2 1 d
er  [er ]  [er ]2  0 , (1.14)
dt 2 dt 2 dt
deoarece [er ]2  1 . Rezultatul obţinut (1.14) poate fi generalizat:
produsul scalar dintre oricare vector unitate şi derivata acestuia în
raport cu timpul este egal cu zero. Conform (1.1) vectorii
respectivi sunt reciproc perpendiculari.

0.5