Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
BUCURE$TII
DE
0. N. GRECEANU
PRIMA EDITIE
BUCURESTI
TIPOGRAIIA CARTEA MEDICALIO
1929
Toate dreptorile rezervate
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Acest manual al cats torului Buzureftia singurul care
exists, are drept stop de a oferi cititorului un ghid prac-
tic pentru cunoasterea eapitalei Romaniei, atat din punct
de vedere al istoriei cat si al artei.
Ar fi sa ham o cale nedreapta data am incerca sa a-
Semanant Bucurestiul cu celelalte Capitale ale Europei. Nu
trebue sä uitam ca data Bucurestiul este ruda saraca a ca-
pitalelor din Europa, ea e unicul exemplu al unui oras
care, dela origina sa Qi temp de sapte secole, fart ince-
tare devastat, ruinat, pradat, jefuit si are, uneori chiar
nts, facuta una Cu pamantul yi condamnat la moarte, re-
inviaza de fiecaie data ajunge printr'o sfortare legen-
dart in scurtul interval de o jumatate de veac, la situatia
in care se gaseste azi.
Patine capitale in Europa au o istorie asa de stranin
de ineurcata si asa de grew de coordonat intr'un intreg
clar gi rigor de inteles, ca aceia a Bueurestiului, nu numai
din cauza originei sale, dar si din cauza diferitelor dru-
rnuri ce a luat din primele secole, desvoltarea sa interi-
cart precum si suflarea influentelor politice exterioare, in-
fluente sub care lucran voevozii romani.
Daca ne reintoarcem la, primele pagini ale analelor Rote
tnanieI, o vedern chiar inainte de invazia turceasca, ocu-
pata de barbari de diferite rase.
Tarile Ro inane nn se formeaza decat spre secolul al XIV-lea,
iar din secolul al XV-lea pant in al XVITI- lea'poporul roman
e un popor fart libertate, muncind pentru altii. stapanit
°and de un popor, cand de altul, vesnic in neintelegeri,
vesnic in lupte, vesnic in razboale ; ii lipsea acestui po-
por, singurul mijloc de desvoltare yi perfectionare, o liber-
tate civila nemarginita, in armonie cu ordinea si egalita-
tea. In afara de tragedia neintrerupta pricinuila de domi-
natia turceasca, insusi principatele romane Muntenia si
Moldova, nu inceteaza de a se hartui $i de a se provoca,
atat de diferite sunt interesele ce le despart, atat de de-
parte mat una de cealalta, prin regimul diferit sub care
trilese.
www.dacoromanica.ro
6
Daca Bncurestinl traectte e o minune; mai putin fru-
mos de ar fi, mai putin desvoltat, mai putin impodobit
Intr'o stare de o mie de on mai inferioara (Rica ar fi, gi
Inca ar avea dreptul la admiratie, atilt de dramatic a fost
sistemul politic ai social care l'a faurit. Cu cat vom stndia
mai mult petipetiile variate al carui teatru a fost Ro-
mania, 'anti in pada fluctuatiilor unei politici extrem de
agitate till rand pe rand in mainile ungurilor, polonezilor,
turcilor qi Inca altor popoare, cu atat bisericile si tot ce-a
famlis in picioare in Bucure$ti, vor destepta mai Inuit en-
riozitatea gi 'n acela$ Limp $i simpatia. Toate aceste con-
structii, in aparenta simple $i fait stil, adevarate rAmasite
a unei lumi disparute, marturisesc prin sarlicia gi simpli-
citatea lor, valnrile evenimentelor, catartrofele insangerate
si capriciile opininnilor politico la care ()rap) a fost intot-
deauna expus.
Pus alaturi de Paris, Londra $i Berlin, Bucurestiul e
departe de a reprezenta un ecou al lor, dar pentru cei ct
cunosc desnadejdiile vietii sale, ei se vor minuna milt mai
mult de ceeace exists, deck de ceeace nni. Si data to gan-
desti ca situatia ora$ului de azi gi intregul sail aspect nu
dateaza decat de o jumiltate de secol, gtii di nn poti in-
talni in viata nn alt plugar care, cu mai mult merit, Bali
fi protejat plug,n1 $i aparat brazda.
Bucureetinl supus si umilit de straini, victima barba-
rilor in trecere, gi lovit de nenorociri, a invatat in clipele
de desnadejde O. se cunoascii pe el insu$i si sa-gi inasoare
puterile, pentru a se avfinta en incredere pe drumul vii-
torulni.
In timp ce in Evnl mediu, toate Virile din Occident.lai
traian veacrl lor de aur, Romanii abia atunci scoboara din
muntii undo se refugiasera, pentru a pine stapanire pe
campia munteneascii gi olteneascii ce-au mo$tenit dela stet-
motii lor Daci si Romani. Siliti sa stea ascunsi in
munti, nude traiau din munca pamantului gi cresterea vi-
telor, romanii din secolul al XIV-lea nu stiau nici sit aerie.
nici sa citeasca. Popoarele dusmane cari stripaneau pe ro-
mani, avean tot interesul sa-i tie intr'o stare de inferiori-
tate din punct de vedere-moral gi sa nu de$tepte in ei
sentimentul constiintei nationale care trebuia sit izbuc-
neasca en atata putere in secolul at XIX-lea.
Dar a f st deajuns acestui popor naseut in perfectO
armonie a facultritilor sale, inzestrat de Dumnezeu de tot
www.dacoromanica.ro
ce poate contribui la desvoltarea sa moralii, fizicii. si into-
lectualA, sii intrevadA printr'o sing,nrii use lumina si civi-
lizatia, pentru ort in mai pntin de 50 de ani sa ajunga sii
intemeeze o tarn, in total asemanatoare celorlalte tari din
Europa, mai fericite si de veche civilizatie.
Cand Europa isi face drum in Asia si patrunde in cu-
ceritoare prin istmul de Suez, and Napoleon deschide E-
giptul si steagul tricolor flutura pe coastele Africei, cand
Grecia si-a scuturat jugul, cand tnrcii alunga enicerii si
deschid haremele, atunci abia Muntenia si Moldova devin
europene pi-pi cauta patina viata in institutiile Occidentale.
Progresele ce Romania, Bucurestiul si poporul situ an
realizat in 50 de ani, snnt legendare. Regele Carol, princi-
paint fondator al Romaniei intelectuale, care in 1866 in
loc de Calea Victoriei n'a cunoscut decal o sosea jude-
teana umbrita de tei si de castani si drept Palat o casa
varnita, a Risat in 1914 succesorului sau un ores stralucit,
bogat in constructii, infloritor, nude abunda institutiile pu-
blics si culturale.
Asa cum e Bucurestiul azi, pe alocurea Inca ran infa-
tisat, trebue sa-i recunoastem merite pe langa faptul ca nici
un alt ores pe lume n'a fost atat de incercat in fundatiile
lui. Toate tarile si toate popoarele, artrebui sit inteleaga
ea Romania ar avea cel putin dreptul la simpatie, dacil
un chiar la admiratie.
Aprilie 1929. OLGA GRECEANU
TABLA METODICA
I. Origina Poporului roman 11
II. Limba 13
III. Moneda 14
IV. Pasaport. Varna 14
V. Gari. Case de transport . . . 14
VI. Tramvaie. Antobuze. Taxi. Traquri . 15
VII. Legatiunile si Consnlatele . . . . . ,19
VIII. Ministerele. Primaria 20
IX. Librarii. Ziare. Magazine 23
X. Banci. Sport
XI. Hotelnri. Re9taurante , .....
www.dacoromanica.ro
25
30
8
XII. Posta . . . . . - .. 33
XIII. Teatre. Cinematografe . . . . 34
XIV. Concerts. Expozitii artietice 35
XV. Biserici 36
XVI. Biblioteci 37
XVII. Institutii superioare , 38
XVIII. Muzee si colectiuni - . . 39
XIX. Istoricul Bucurestiului 41
XX. Istoria artelor frumoase in Muntenia , 55
1. Calea Victorlei . . 68
A). Dela Palatul .Regal to Soseaua C'hiseleff . . 69
Palatul Regal . . . . . . . . 69
Ftmdatia Universitara Carol I-iu . , . . . 76
Muzeul -Theodor Aman . . . . 77
Ateneul Roman 80
Pinacoteca 82
Academia Romani 84
B Dela piala Palatului Regal to Podul Senatului 89
Biserica Cretulescu - 89
Teatrul National
Presa Romani .
Posta ..........
. .
. . .
.
.
.
......
. . .
90
93
97
Biserica Stavreopoleos 97
2. Bela Strada Poineare la Strada boaninel . 100
Ministerial de_Interne 100
Scoala Superioara de Arhitectura . . 100
Bursa 104
3. Balevardele: Elisabeta Academie' Carol
Fake Protopopescu 104
A . Dela Bulevardul Elisabeta to Palatul Cotrocei 104
Eforia 105
Cismigiul . . . . . . . 107
Facultatea de Medicini. . . 109
Palatal Cotroceni 109
B). Dela Bulerardul .dcademiei to Bulerardul I ake
Protopopescu
Universitatea .......
. . . .
.
; ...
. . . .
111
111
Muzeul national de antichitati 112
www.dacoromanica.ro
9
......
.
.
.
.
,
. ..... 143
145
146
Biserica Sft. Gheorghe ...... . . . . 147
6. A. Cartierele de pe malul drept al Bilmbovitet 150
Palatul de Justitie . , . . 150
Biserica .Antim . . 152
Arhivele . ....
Biserica Sft. Apostoli
Biserica Mihai Bravul .
. .
.
. 153
. 154
154
B. Cartiele dip S-E. . . . 156
Parcul Carol . . . .
. 158
Muzeul Militar . . . . 160
Patriarhia . . . .
. . . 168
Camera Deputatilor . 172
7. Strada Carol Strada Serban Voila : . 176
Palatul Princiar . . 176
Biserica Curtea Veclie
8. Strada Citmpinennu
. . .
.
.
.
Strada Stirbei Yoda
. . ...
. .
178
. 181
Muzeul Kalinderu ., 182
Conservatorul de mania. 187
9. Strada General Berthelot
Comisiunea Monumentelor istorice
. . . - . .. 189
189
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
ZUVOZYNYA
I
Epuri I y X X X X X 1 x I
Epuri.
Spurcaci
X XI X xI cocol XI Y Y X Dropii. X
xix
I
X Cocos de X X X X
X x x
Fasan IX Xl X
.--. munto
Y
I
v lx
I
X
1
X
I
I Fasani si cocosi.
www.dacoromanica.ro
30 CLUBURI. AVIATIE
Clabnri: Automobil -Club, Ca lea Victoriei, 88; Jokey-Club.
Str. Franklin, 2; Aero-Club, Str. Clemenceantt, 9; Liber-
tatea, Str. C. A. Rosseti, 5; Tinerimea, Ca lea Victoriei, 53;
Regal, Str. Episcopiei. 5 ; Tenis-Club, Str. Carol Davila, 9;
Turing-Club at Roma'niei, Str. General Mann, 7; C. A. B.,
(clubul atletic din Bucnresti).
Clubnri politice: National-Liberal, Calea Victoriei, 44,
deasupra ziarnlui Viitorul; National-Roman, Calea Victo-
riei, 78; Partidul Poporului, Calea Victoriei, 39, Partidul
Tarttnesc, Calea Victoriei, 78.
Cercnri: Cercul Advocatilor, Bulevardul Academiei, 1;
Cercul 1Flilitar, Str. Sarindar, 1; at Remizierilor, Strada
Doamnei, 20; at Ofiterilor de rezerv?, Str. Campineanu, 6;
al Ofiterilor in retragere, Pasagiul Comedia, Calea Vic-
toriei; Cercul de Comert, _Industrie lsi Finante, Str. Bursei,
4 ; at inginerilor forestieri, Bulevardul I. C. Bratiann, 57
big ; at Profesorilor, Str. Gutenberg, 6; Cercul Vcinatorilor,
Calea Victoriei, 61.
Aviatie: Aviatia s'a desvoltat rapid in Romania, mai
ales dupa Razboi. Sunt dons campnri de Aviatie. 1. BcYneasa,
Soseaua Kisselef, aerodrom civil; calatorii, posts, linie ae-
riana, legand Bucurestiul de Budapesta, Viena, Paris, prin
Compania internationals de navigatie aeriana, C. I. D. N.
A. Publicul este admis la Aeroportul Baneasa, Lunea si
Joie, dela 4 la 7 seara pentru zboruri de incercare. Se
plateste 400 Lei pentru 15 minute, $i 600 Lei pentru o
jurnatate orb. Inscrierile se fac la Aerodromul Baneasa in
zilele respective.
2. Aerodromul Pipers, este o nnitate military de bora-
bardament si vanatoare, modern organizat, dupa modeinl
color din Occident.
1. Hotele de lux.
Hotel Athenee Palace. Ca lea Victoriei (intrarea prin
Str. Episcopiei, 1). Clientele internationals: odai si apar-
temente en camere de baie. Personalul stilat, vorbegte limbi
streine. Saloanele stint somptoase; clientii au la dispozitia
lor, tin restaurant, un salon de lecture, tin tea-room, un
salon de conversatie. tin bar, telefon, etc... Tarns., balurile
marl gi ceaiurile dansante an loc in saloanele de jos. Per -
sonalul: Servitori, cameriere. feciori, sunt aproape toti
rornani.
Pretul camerelor var4aza intro 450 gi 1000 lei pe zi;
iarna se plategte tin supliment pentrn mcalzit. Apartamen-
tele, intre 1500 gi 1900 lei pe zi; se compun dintr'un salon,
odae de dormit, tin antreu gi o camera de bae.
Acest pret cuprinde toaie taxele anexe: impozitul de
lux, ape calda gi rece, 11 minatul, ascensorul, afara de im-
pozitn1 comunal de 10 let de persoana, pentru Unguri
60 lei .
Hotel Esplanade, Str. Academiei, 1; odae en tin pat
195 lei, (iarna 235 let , a 233 lei, (iarna 280), a 295 lei,
lama 335 10), gi a 330 lei (iarna 385 lei).
Apartamente Cu un pat gi camera de bae 435 lei (iarna
490 lei). Camere en doua paturi: a 335, 385 ei 470 lei, en
o urcare de 60-75 lei, iarna; apartament pentru don&
persoane cn entree, camera de toaleta gi bae, a 515, 630
gi 685 lei, cn 80 lei in plus, iarna. Celelalte hotele, de
aceiasi categoric stint: Cap?a, Calea Victoriei, Excelsior,
Str. Poincare, 30; Grand hotel, Calea Victoriei, 17; Paris,
Str. Poineare, 21.
II. Hotole de Clasa I-a.
hotel Astoria, B-dul Elisabeta, 18 camere a nnu gi doua
paturi. Pretul: 115, 135, 139. 181, 187, 200, 203, 231, 259'
275, 308, 341, 350, 363 gi camera cu doua paturi 550 lei
Se platesc suplimentele nrmatoare: pentru un pat, 28
lei; pentru inealzitul camerei cu doua paturi 61 lel, enun
pat. 44 lei; o bae 50 let.
In aeelag pret, cu foarte mici diferente,hotelele: Boule-
vard, B-dul Elisabeta, 1: Continental, Calea Victoriei; Palace,
B-du Elisabeta, 16 ; Royal Palace, Str. Sarindar, 16 ; Splen-
did, Calea Victoriei, 57; Metropol, Calea Victories, 94;
Princiar, B -dub Elisabeta, 13.
www.dacoromanica.ro
32 HOTELIIRI. RESTAIIRANTE
III. Rote le de Clam II-a.
Hotel Liric, Str. Brezoiann, 32. Pentru camerile cu nu
pat, pre %urile variaza intre 110 pi 190 lei ; pentru cele cu
dourt paturi, intro 180 pi 250 lei. In acest pret nu se en-
prinde pi incalsitul.
Din aceiapi categorie: Traian, Calea Grivitei; Lido-Ve-
ne(ia, B-dul Elisabeta, 38; Union, Str. Regalit, 6; Bratu,
Calea Grivitei, 130; Carol, Str. Lipscani, 12; Frunzetti,
Calea Grivitei. 112 ; Imperial, Calea Victoriei, 59.
IV. Hutelele de Clasa III -a.
Hotel Unirea, Str. Halelor, piata Bibeseu-VodA, 81 ;
camere. dintre cari 5 en cloud paturi intre 120 si 185 lei,
cuprinzAnd Qi incalzitul, luminatul si servicinl.
Alte hotele de Clasa treia: Basarabia, Calea Grivitei, 94;
Brutus, Str, Brutus, 10; Modern, Str. Brutus, 14 ; Europa_
Calea Grivitei, 100.
Restaurante.
Capsa, Str. Edgar Quinet, 1; Gina, Str. C. A. Rosetti,
5; Elysee, Calea Victoriei, 39; Athende-Palace, Str. Epis-
copiei, 1; Major Mura, Str. Sarindar, 2; Hotel Boulevard,
B-dul Elisabeta, 1; Iordake, Str. Oitnz, 3; Enescu, Str. Sf.
Ionics, 17; Continental, Calea Victoriei, 68; Gambrinus,
Str. Campineanu, 3; Picadilly, Cereal Militar), Calea Vic-
toriei; Restaurant francez, Calea Victoriei, 11; Epurescu,
Str. Regalii, 3 ; Metropole, Str. Poineare, 51 ; Cavura, Str.
SArindar (hinge Cercul Militar
Restaurante de vary Chateaubriand, Soseaua Kis-
selef, Colonnade?, primal rood dela Soseaua Kisselef; Bu-
ffet, Soseaua Kisselef; Luzana, Str. 11 Iunio, 41 ; Pariziana,
Str. 11 lunie, 51; Levi od Cdrnatul, Str. 11 Iunie, 58;
Magic-Parc, Soseaua hisselef, 16; Flora, Soseaua Kisselef;
Sans.Souci, Soseaua Kisselef, 28.
Bodege. Mircea, B-dul Academiei; Comedia, Str.
Poincare, 11; Eforie, B-dul Elisabeta, 5; Francezd, Str.
Poineard. 57; Iordake, Str. Oituz; Tripcovici, Str. Episco
pier, 6 ; Gambrinus, Str. CAmpineanu.
Bah Centrala, Str. Biserica Enei, 11 his; Eforia.
B-dul Elisabeta, 9; Modern, (Dr. Mirea) Str. Italians, 4;
www.dacoromanica.ro
POSTA 33
Servicini in
5...,i
74 E;
cr
b
d
-
,:'
,C
.2
^ ' CE F.:
sPECIFICAREA interiorul d 72.
li 0 2 ,c -8
Orli As6. 3
-.
p..
..,4 ,..
.
Luni M trti Bier uri Joi V;ncri Sarni) At&
Academka Romang (p. 87 . . . 8-12; 14-18 8-12; 14-18 8-12; 11-18 8-12; 14-18 8-12; 14-18 8-12; 14-18
O' r"
Corn. Mon. Istorico (p.194) . . . . 9 12 9 12 9 12 9 12 9 12 9-12 "E 0
O ep
Fundatia Rogolo Carol (p. 78 . . 9-12' 14-20 9-12; 14-20 9-12; 14-20 9 12; 14-20 9-12; 14-20 9-12: 14-20 -(O. lD
www.dacoromanica.ro
XX. Istoria Artelor-Frumoase in Muntenia
Ca si arhitectura si muzica, vechea picture in Romania,
a avut nn caracter pur religion; cum pane in secolul al
XIV-lea cand se formeazd principatele Rornane, nn poste
fi vorba de un popor Roman" si de o viatd intelectuala,
en atilt mai molt nu poate fi vorba de o arta care sa-i fie
proprie.
Primele notinni spirituale pe cari le primesc romanii
in secolul cand se formeaza tarile lor, cunt cunostintele
religioase rdspandite de grecii si de slavii care venean de
la muntele Athos. Pentru o propaganda religioasil mai e-
ficace, grecii aduceau cu ei icoane, care trebuian sa fixeze
chipul lui Christos, al Fecioarei si al Martirilor, in sufle-
tub poporulni roman. Aceste icoane aunt primul sambnre
de arta ce-an cunoscut romanii, Inca dela Inceputul secolu-
lui al XIV-lea.
In a doua jumatate a acestui secol, un calugar Nico-
dim introduce in tarile romane, viata monachala. Acest
Nicodim nascut la Prilep in Macedonia, dintr'un tats grec
si o mama sarba, se instaleazd in tarile romane, la Inceput
singur, apoi intovardsit de alti calugari si pune temelia
celei mai batrane manastiri ce s'a cunoscut in Muntenia
nnmita Vodita (jud. Mehedinti) complect distrusa de Tnrci
in secolul al XV-lea.
Sub domnia lui Radu Negru tot acest Nicodim zideste
manastirea Tismana din jud Gorj, care exista si azi. Cum
era totdeodata calugar, savant ki i pictor, el picteaza cu mana
sa proprie o multime de evanghelii, iar in timpul lui Mir-
ces. cel Baran, ridica manastirea Snagov, Dealnl, Govora,
Glavacioc, toate in lemn,destinate nu ca monuments de
arta, dar ca adaposturi unde religia cresting putea sa -si
gaseasca hrana spirituala. Pand la sosirea Ini Nicodim, bi-
sericile eras construite din nniele intrtrite cu pamant si
tencuite, unde preotii facean slnjba in latineste. Cu Nico-
dim bisericile se fac din lemn, si slnjba se citeste in
limbs slavond.
Dupa moartea lui Nicodim in 1406, urmasii sai mai a-
du.; si alti calugari dela muntele Athos, calugdri cari cu-
www.dacoromanica.ro
56 ARTE FRUMOASE
nogteau gi practicau gi arta dificila care se tumegte pic-
tura al'fresco ; gratie for se introduce in tarile romane
cea mai curata arta de stil bizantin, transplantatri cu atilt
mai mare succes pe teritorial muntenese, cu cat acest te-
ritoriu era liber de orice traditie artistica.
Aceasta arta s'a dezvoltat ca o arta proprie, ca gi nas-
cuta din insugi pamantul romanesc, Cu atata putere gi pa-
trundere ca nu va trece mult si elementele imprumutate
orientului bizantin se vor confunda intr'o sinteza en totul
particularii, care formeaza originalitatea artei romanegti,
ugor de recunoscut mai ales cand se compara arta roman&
cu arta ruseasca, nascuta din acelag izvor bizantin gi to-
tugi atilt de profund de diferite. Este natural ca fiecare
popor sit fi modelat gi interpretat bizantinismul, dupa ne-
voile gi caracterul sau, astfel ca sii-i dea un suflet propriu.
Arta practicata in tarile romane inainte gi in timpul se-
colului at ItV -lea, este arta bizantina romans. Muntenii
au adoptat gi desvoltat la ei in mod diferit, normele, oti-
lul gi technica bizantina cum se poate vedea dup. cele
mai vechi monumente artistice gi religioase care exista.
Arta veche s'a manifestat in doua ramuri ; in picturi mu-
rale gi in icoane de lernn. Din nPnorocire vechile picture
murale sunt putine la numar gi rau conservate, sau Inca
desfigntate de restaurari neindemanatice ; dar ne raman
superbele fregce din Biserica Domneasca dela Curtea de
Argeg, care ne minuneaza prin infatigarea for bizantina
gi can din punct de vedere factura gi iconografie sunt de
cel mai malt interes gi figureaza printre ceeace secolul al
XIV-lea bizantin, a dat mai bun Romaniei in acest gen.
Areasta biserica Domneasca zidita de Negru Vocla pela
133U, a fost impodobita cu fresce dupa moartea Voevodu-
lui gi a putut scapa salbataciei dugmanilor, timp indelun-
gat, fiiindca se gasea ascunsa in regiuni unde se ajungea cn
greu ; gratie acestei conservatiuni ne putern face o idee
mai mult sau mai putin exacta de vechea picturrt practi-
cat& in Romania ; numai aceste fresce curatate gi readuse
la starea for originals pot sa facrt obiectul unui studiu a-
supra artei gi istoriei in Muntenia, inainte de secolul at
XV-lea. Zidurile sunt complect acoperite de fresce, relativ
de mici dimensiuni gi fax impresia unui mare naiad- de
tablouri agitate unul langa altud. Aceste picturi proaspete
prezinta un sentiment arhitectrtral pronuntat, compozitia
fiind prima gi supreme regula a artei, spre care artistul
www.dacoromanica.ro
ARTE FRUMOASE 57
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI
I. Ca lea Victoriei
Ca lea 'Victoria, care incepe de la cheinl Dambovitei
si sine pans la ¢oseana Kiseleff, e o cale taiata de Con-
stantin Brancoveanu in 1682, pentrn a obtine e legatur&
mai dreapta into cele done palate ale sale: de iarna si de
vara. Paiatul de iarna ocupa atunci toata regiunea uncle e
azi Posta, str. Carol, Piata Sf. Anton, pans la poalele Mi-
tropoliei (p. 180), iar palatal de varft era la Mogosoaia,
unde e si azi. Taind acest dram, i-a dat numele de Podul
Mogosoaia. Dar Podul Mogosoaiei era pe vremea lui Bran-
coveann ¢i Inca multi vreme dupa el, o cafe nrata, uncle
nu locuiau decat mahalagii, boerimea toata avand casele
mai aproape de palat. Cea mai frmoasa strada pe atunci
era Ca lea Serban-VoclA, fiind-ca pe acest drum se intor-
eeau toti Domnitorii de la Constaotinopole, uncle erau in-
vestiti pentru domnie. Se intorcean falnici ¢i urrnati de
tot cortegiul domnesc. Dar Constantin Hanger liu o surd do
ani dupd crearea Podului Mogosoaiei in 1797, rape en tra-
ditia, si in loc sa-@i aduca alaiul domnesc pe Ca lea Serban-
Voda, si-1 aduce pe Podul Mogosoaiei.Aceasta a fost dea-
juns ca din 1798, Podul Mogosoaiei sa fie pentru Burn-
resteni aleea domneasca, diplornatica ¢i triurofalii. Doerii
incep sA-si cladeasca case, palate si gradini ¢i bietii maha-
lagii de alts data, aunt mereu impinsi mai departe, in
spre viitoarea scsea Kiseleff.
Cand rasboinl Independentii a luat sffirsit ¢i armatele
romane se intorc victorioase in Bucuresti, soldatii en stea-
gurile rupte, defileaza tot pe Podul Mogosoaiei. Era in
ziva de 8 Octombrie 1878 si de- atunci Podul is numele de
Calea Victoriei.
Calea Victoriei, asa cum se prezinta astazi n'are decat
eincizeci de ani de viata, iar marile constructii, abia
treizeci.
Fara a fi cea mai frumoasa, Calea Victoriei este ce-
mai animata strada a Bncurestiului, centrul in care se des-
www.dacoromanica.ro
PALATUL REGAL 69
www.dacoromanica.ro
88 ACADEMIA ROMANA
In sertarele meselor stint estampo, litografii si fotografii : Maps I/A.
Contine potretele voevozilor romani, roproduse in litografii, fotografii
si xilografii. Litografiile stint din cele mai multe on semnate de artisti
straini celebrii; Napa II/A, reprezinta Domnitori si personagil din Mol-
dova. Maps III/A, Personagii din Ungaria. Maps VII/A, Istoria Tnrcilor.
Napa VIII A, Cnprinde mai multe portroto ale revolutionarilor romani ;
Boris, Cloaca si Crisan. Maps XI/A, Slavi. Maps X/A, Austriaci. Mapa
XI/A, Ro :naafi Vasile Alexandri, creatorul poeziei romaneati, litografiat
de Sieger, marele jurist Alexandru Beldiman lit. de Pathenie, Printnl
Cantemir de Wagner, Dragomir Demetreseu lit. do Damaschin, G. Co-
dreanu, lit do Lecca, Dimitrie Tichindel, fabulistul lit. de Sander si
Constantin Negruzzi lit. de Sieger ; Dela Maps XII/A XVIII/A :
Cantacuzino, Niisturel, Lipoianu, Avram Iancu, Gh. Disk.
Kogilniceanu, Mavroghoni, Rosseti, Dem Teodorescn ; Mapa XIX, fa-
milia Cuss (1866) Filip de Flandra, familia regalli, Hehenzollern ; Dela
Mapa XX is XXXIII/A. prelati romani, dela maps XXVI la XXVIII/A,
Voevozi; Mapa XXIX A, Austriaci, tarsi, italieni. Mapa XXX/A. Ca-
prinde fotografii din istoria francezilor. Mapa XXXIV A. Litografiile
familiei regale Hohenzollern.
Sectiunea estampoler cuprinde in cartonnl I/A, litografii cu tipuri
si Costume din Muntenia, Moldova, Traneilvania, Bucovina si Istria;
Maps II A, tipuri si cbstume straine. Napa III A, tipuri si costume ro-
maneeti. Maps A V, tipuri si costume -din Argos 41 Muecel. Maps
A/VI X. costume din Ardeal. Maps XI, tipuri si costume din Ardeal.
Napa A XIII, tipuri si costume din Macedonia. Napa a/XXIII, modole
de hroderii si covoare din Romania. Napa A /XXV, costume militare in-
cepand din sec. al XV-lea. lisps XXVIII/B, tipuri si costume militare
din Wile straine. Maps B LXXXV. portretul lui Mihail Obrenovici. Mai
sunt sl alto maps care contino schitei si planuri de rlsboiu precum si
diferite fotografii si desene luate de pe frontal rominesc.
Sedintele Academiei stint pnblice, tot* se core o carte de
intrare care se obtine adresandu-ne in aerie la Secretariat.
La Nr. 133, Casa Vernescu, ridicata, dupe plannrile arhitec-
falai Mincu, apartine astazi Ministerulul de Industrie fA
Comert. (F. 4. 5). La No. 141, Palatul Print-alai Can-
tacuzino, construit de arhitectul Berindey, uncle se afla
sediul Presedintiel Consilialui.
Aproape btserica St/ Vasile; la No. 280, Lima
Sit. Gheorghe; pe stanga la No. 165, Palatul Regina Eli-
sabeta a Greciei, fost pana la 1925, proprietatea unui
particular si cumparat de Regina Elisabeta in 1927. Palatal
a suferit modificiiri profunde. Intariorul se aseamana cu
frnmoasele manastiri florentine din sec. XIV-lea; stilnl e
sever, nici o decoratie de prisos, sufrageria e copia unei
Bali de mancare de manistire ; o despartitura in ,,fer forge'
desparte camera de culcare, de camera de toaletti. Patent e
superb. Terasa e decorate cu enorme vaze de flori.
La capital Caei Victoriei la No. 177 e Casa Functiona-
www.dacoromanica.ro
MINISTERUI, DE EXTERNE 89
rllor PablIcl, construita dupi planurile arhitectului Mi-
haesen ie vechinl stil romanesc.
Ca lea Victoriei se termini aci in Piata Victoriei. In
1831, adica acum 100 de ani, se glisean aci mori de 'Milt
.4d un mare numir de poteci. Genera Int Chiseleff, seful ar-
matei rnsesti in iimpul ocupatiei, a portmeit diramarea
caselor si a morilor, a nivelat local si a trasat planul nnei
sosele largi, impodobitA en gradini; in amintirea acestui
general gratie carnia s'a luerat soseana, Principe le Bibescn
a numit-o mai tarzin §oseana Chiseleff (pag. 195).
Din Piata Victoriei pleaca opt strizi : $oseaua Jianu si
Str. Paris la Rasarit ; Soseaua Riseleff la Nord (care duce
spre Ploiesti, Sinaia, Brasov)); ,'oseaua Basarab la Apus ;
Sir. Buzecti, Calea Victoriei si Bulev. Lascar Catargiu la
Sud ; $oseaua Bonaparte la Snd-Est, uncle lag No. 1 se
Wisest° Ninistern1 de Externe instalat in vechinl palat al
lui Grigore Stnrza. cumparat de Stat in 1905.
Acest edificin, plasat in mijlocul unni pare frumos este
de o curioasi arhitecturil, un amostec de toate stilnrile, de
toate materialele si de toate culorile. Simplicitatea si ele-
ganta e inlocuita on falsnl, si complexitatea. Ideilede domi-
natio si de lux au facet din acest edificin o expresiune de
bogatie, de somptnozitate si de teatral. In interior o supra-
incarcare de decoratii si ornamentatii, de o fantezie costi-
sitoare si absurbi. Totusi, impozanta prin proportiile ei si
decorate,' din belsng, aceasti cladire impodobeste placut
partea de risirit a Pietei Victoriei.
B. Dela Plata Palatalui la Podul Senatului.
Dela Palatal Regal pin& la Posti, CaleaVictoriel e pre-
sarati de magazine si cite -va vechi constrnctii, cari !Van
drept frumnsete decat prestigiul vechimei; nrmand Calea
Victoriei in directia opnsi de pang acum, intilnim la drea-
pta, la No. 45, Biserica Cretulescit (G. 7) constrnita
pe local care in sec. al XV1I-lea era proprietatea printului
Mavrocordat (1689-1746) Si care l'a dirnit Cancelarulni eau
Iordache Cretulescn, descendentul unei vechi familii bee-
resti cunoscute, in istorie Inca din secolnl al XV-lea si in-
radita de aproape en familia domnitoare a Basarabilor. Ior-
dache Cretnlescn a reficnt vechea biserica In plata, ter-
minim& o in 1720. Intrarea se face printr'nn gang boltit.
www.dacoromanica.ro
90 BISERICA KRETULESCU
Casa care se vede la dreapta, in curtea bisericei, apar-
tine si azi descendentilor lui Iordache Cretulescu ; in aceasta
cash a fost organizat complotul militar din 1866 pentru
detronarea printului Cuza, complot condos de generalul
Dimitrie Cretulescu, care era atunci seful diviziunei terito-
riale. Familia Cretulescu poseda una din cele mai vechi gi
mai pretioase colectiuni artistice. In stanga, avem aleea
care duce la biserich ; langh usa de la intrare, 'dark
sarcofagiul lui Constantin Cretulescu mort in 1865 ; in
pridvorul bisericii se mai observil urmele nnei frumoase
picturi a chror culori sunt inch proaspete. Deasupra usei
dela intrare, o lespede sculptath in litere de aur, reaminte-
ste in cateva randuri grecesti origina bisericei. In interior
biserica a fost mult schimbath, ceea ce si explich prezenta
diferitelor elemente care nu se leagh cu stilul vechei arhi-
teduri. TAmpla si cele patru mari icoane cere se gfisesc in
pronaos sunt in stilul renasterii si dateazh din secolul al
XIX-lea. Pictura refAcutain 1860 s'a stricat. Icoana Fecioa-
rei in argint, e cea mai frumoasa din tarn si dateaza din
1749 ; frumoase sunt si candelele in argint.
Duminica dimineata dela 10-11' , se dan concerto reli-
gioase foarte renumite.
La No. 46 Magazinul 0. IL Mailer, una din cele mai vechi case de
comort, infiintatii in 1840 ; ea se numea Casa Hotsch, dup4 numelo pro-
prictarului care s'a retras in 1873, lltsdnd comertul nepotului s5.0 Mul-
ler pi apoi fiilor acestaia, Oscar pi Hugo, care 0 conduc pi azi. 'Se mai
numea pi Casa de pioptoni' fiind-cit acest articol so vindea aci In mare
cantitato.
Colleoni, una din cele mai celebre statni din epoca renas-
terii italiene de Andrea del Verrochio; Henry Pie, Un ro-
man (393); Rivalta, Faunul (394); sculpturi de francezi-
Rodin, Primavera (396); Saint Marceaux, Pieta (399); Bron-i
zuri de Grandi, lollo Spalmach, 0 marmora de Albano.
0 lain in stilul renasterii elvetiene (405); Jean-Paul Aube,
Dante (374); Albert Bartholome, Femee facandtt-si toaleta
(375); Beratos. Tainele viitorului (376); Bouchet, Curse (377 ;
Emilie Bourde lle, Bethowen (378); Georg Busch, Cava ler
medieval (379): Hodion, Mefistofeles (373); Jules Dalou.
baia (382); Falguiere, Diana la vCinatoare (383); Un bronz
de Mt.:rcus .Antokolski artist rus; .Emille Fremiet, Sfan-
tul Gheorghe (384); Cantaret spaniol (385) ; Hambresin,
Veghea de noapte (337): .Hirth, Andromeda (388) ; si o
marmora de Kompatcher, etc.
Sala IV-a. Aceasta said e in stil bizantin. Edificiul dela
care s'au luat cele mai multe elemente decorative este Ca-
tedrala Sfta Sofia din Constantinopole, cum de exemplu ;
Friza compusa din crud en brate egale si ineonjurate cu
tulpine vegetale, cornisa superioara, bolts dublata en mozaic
aurit si rama din jurul visa, reproducere fidela dupe poarta
catedralei care dateaza din secolul al VI-lea.
In aceasta sal& aunt grupate operile artistilor germani,
elvetieni, anstriaci, unguri, precum si bronzuri, mozaicuri,
picture religioasa bizantina, romaneasea, ruseasca, grea.ca
si italieneasca.
C. Arta Germans. Fritz von Uhde, Copil citind (352);
Frantz Lenbach, Portret ; William Trubner, Politistul (351);
Max Liebermann, un desen (337); Adolphe Menzel, Batranul
Fritz (338); Leo Puts, Cap de fetita (344); Hans 7 homa.
Gravure; Albert Darer, Gravure; Max Klinger, Gravure :
Frantz Defregger, Cap de copil (316) ; Georg Dehn, o strada
(317) Richard V internizt, Calcatoreasa (357); Victor Wets-
shaupt, Un taur (356); Julius Exter, fetita culcata (318);
Voltz, trei vaci (355); Emile V olkens, Curierul satului (354 ;
AmanduR Faure, Circul (319); Albert Franke, Albanez intr'o
cafenea (320); Hans Unger, Marea (353 ); Walter Thor. Bu-
catarie taraneasea (350); Carl Stuhlmuller, targ de vita (349 ;
Max Geisser, Cuvinte dulci (321;; Eduard von Ghebhardt
Cap de Vixen (322) ; Hugo von Habermann, Studiu de
cap (325) ; Teodor Hagen, Gradina artistului (326) ;
Leopold Schmutzler, Salomeea (347); luliu Scheurer, Curte
www.dacoromanica.ro
140 MUZEUL SIMU
en pasari (346); Joseph Hahn. peisaj (327); Carl Berman
Natura moarta (328): Josef Rolltschek, Peisaj (345); Herman
Pleuer, Drumul de fier (342) Qi un Tren in noapte (343);
Johan Holz, Intoarcerea boilor (329); Frederich Aeller,
fierarie (330; Papperitz. portret de femee 341): Bernard
Ponkok, Studin de nud (340); Ferdinand Kobell Boi (331);
Koch. Taranca lucrand (332): Koesteer, Sbor de rate (333 ;
Kuehl,'Vedere din Drezda (334'; Interior de bisericlt (335);
Nyl, Trandafiri (339); Aunts. Simfonie (336) si alte picturi
de E. Adam, Blankenburg, Zugel, Winternitz, Weishaupt.
_levers, Schobel, Volz, Strack, Pielgelhein, Proch, Jungnikel,
Printre achizitiile noni e o vacii de Wilhelm von Zughel,
Lacul dela Nemi de Hermann 1 rban, Natura moarta de
Henseler kti o arida si salbatece priveliste din Scotia de
Brown. Scluptura: Un bronz de flax Klinger riti altele de
hirt, Busch, Resner, Zommer ¢i Zadov.
Pictura elvetiana : Jaques Agasse, Cap de cal (438 ,
Cal in libertate (440) Cap de berbec (439) ; Ernest Bieler,
Portret de Oran (441) ; Julia Bonnard, Muntele Roza (442);
Alexandre Calame, Peisaj (443), Pomi (444), Casa tara-
nescii. (445), etc.
Pictura din Austria si Ungarla; Tadeusz Ajdukiewiez,
Cavaleri arabi (457); Ritter von Amerlin#, Cap de calugar,
(458);Angeli, Portret de femee (459); Franz Eisen hut.
Imblanzitori de serpi (460); Ludviq Kuba, Cap de copil
(461); Hans Makart, Artist din \Valkyrie (462) ; Ianof Pen-
leli , Sat la marginea Dunarii (464); Szenes, Judecatorn1
(465); sunt inca fare numar operile artistilor: Franken-
berger. Gauerman. Kerpel, Mehle, Hedwig, Seibold. Szuhanek,
un desen de Klimt. o gravure de Schmutzer. o litografie
de Arienhuber yi o picture de Melia Mutter.
Picture religioasa formeaza sectiunea cea Tnai intere-
santa din Muzen. La No. 482 o icoana din secolul al XIV-lea
in stil bizantin-arhaic la No. 483 o icoana din secolul al
X VI-lea, triptic mobil ; in jurul acestor 2 icoane aunt gru-
pate 12 icoane rusesti Qi romanesti. Tot in aceasta salti
Carlo Maratta, Moartea Sf. Josef (494), Inchinaciunea Ma-
gilor 495); Francesco Parimigianino, S-ta Caterina 496 ;
Giovani Battista Piazzeita, Cap de calugar (497 reprodu-
.
www.dacoromanica.ro
BISERICA. SF. GHEORGHE" 149-
www.dacoromanica.ro
158 PARCUL CAROL
www.dacoromanica.ro
176 STRADA CAROL
www.dacoromanica.ro
STRADA CAROL 177
san minor, Petre Schiopul, arnnea pe masa undepranzean boerii, canal
nnui anume Dumitrascu, rivalnl Voevodului.
In pimnitele boltite ale acestui palat isi ascundeau domnii averea.
sute de mii de ducate de aur si tot in curtea acestui palat in 1569
Domnul Munteniei a num8rat pentru Sultan tributul s8u do 210.000
ducate de aur.
Din curtea acestui palat iesea n trAsurile domne*ti en rotile de
argint aurit argenteis laminis auratis si tot aci primeau ospita-
litate regeasa tuti strSinii care trecean prin Bucuresti, cum de exemplu.
in 1573 lacob Paleologul, caruia Voevodul i-a alocat si o bogata sub-
ventie zilnica.
In 1574, Alexandru Basarab primeste aci pe calatorul polonez Mar-
tin Strikovschi, care vorbeste mai tarzin de frumoasele tablouri ce
se gasean in Palat. Duna 11 ani, in 1585, sub domnia lui Mihnea so-
seste Jaques Bongars, unul dln cei mai destepti diplomdti ai lni Henrie
al IV-lea si odata en el mai multi trim* din tarile str8ine, veniti
pentru a disenta marea chestiune care preocupa atunci toate popoarele
din Europa, adica, alegerea lui Mihnea Vod8 ca liege al Poloniei. Intro
timp palatul a fort restaurat, infrumusetat si decorat dar mai tarziu.
turcii si ungurii, in timpul rasboaielor contra romanilor, ruineaza Pala-
tal princiar, ceeace face ea in 1819 Harlay Conte, de Cesy, trimisul
francez la Constantinopole, trecand prin Bucuresti sa-1 gaseasea foarto
mizerabil. Paulus Strasburg, ambasadorul lui Gustav Adolf, Regale Sue-
diei, va avea in 1632 aceeasi impresiune. In 1640 Bogdan Bac-
sici, episcop catolic va seri ca palatul este lasat in ruin& 9i ea zidurile
sunt crapate. Reparat de Matei Basarab, care amenajazit si camera
pentru iuvitati, palatul va fi de nerecunoscut sub Constantin Serban
si Mihnea al II-lea *i mai ales duper revolter soldatilor do infanterie,
contra boerilor. Dela 1659 pana la domnia lui Ghica in 1679, palatul
este teatrul certurilor intre familia Ghica si Cantacuzino ; in fata portii
palatului, Grigore Ghica °mom% doni boeri. La suirea sa pe tron Ghica
incepe constructia milli non palat in aceeasi curte, care va fi terminat
do Duca in 1679. Era impozant si un ungur care Pa vazut in 1678 it
descrie ca pe nn adevarat palat regal. Sub domnia lni Duca Voda, Curtea
princiara eunoaste Cu adevarat o. epocrt de splendoare ; urmasul situ
Serban Cantacuzino Avand proprinl san palat nu va locui in palatal
domnesc la care it 11 va fi -vaznt decat in zilele adunarii divanului si
pentru a prezida procesele boerilor inchisi in inchisoarea palatulni. In
nova constructie, Cantacuzino a Ildut un imens salon pentru adunitri ;
in acest salon s'an unit boerii dun& moartea lui Serban Cantacuzino,
Ca sit hotaltraseft alegerea lui Constantin Brancoveann. De aci ei an trecut
in paraclis pentru a saruta icoanele si 9 jura en mainile pe evan-
ghelie, creclinta nonlni ales. Brancoveann care suferea de furia eon-
structiilor,restaureaza, preface oi infrumuseteazg palatul si-i di o std.-
lueire cum n'a avut -o nici o altA clitdire in tot cuprinsul tarii. El ii
adaoga si 9 grading italia-venetiana, un chiosc, nn bazin, o minunatg
scar& in marmora, o imensa sal& rezervatl divannlui, mai multe sali
de consiliu, un apartament pentru principesit si lncrn extraordinar
pentru atuoci, o bae de marmot* adnsg ehiar din Constantinopol.
Printul a priMit in acest palat oaspeti ilustrii cum Alexandra Ma-
vrocordat, marele Dragoman al Portii, Lordnl Paget, representantnl An-
gliei pentru pacea dela Carlovitz *i mai multePalmje din Constantinopol.
Aci avean loc serbarile en ocazia casatoriilor copiilor de Domni, serbari
pe cari cronicarii strAini le numean demne de ImpArat
Urmasul lni Brancoveann Stefan Cantacuzino, nrmeaza en con-
structiile, dar clup5. 1715 toate nouile si vechile ziduri incep sit se dit-
rime. In 1718 un foc nenitat, dun& ce a misenit intregul ora*, enprinde
12
www.dacoromanica.ro
178 BISEItICA CURTEA YECHE
si palatul. Singure constructiile boltite au putut sii supravietuiasa. : in
nova reparatie abia se poate ridien necesarul si bine. inteles gi Curtea
princiarg, si-a pierdnt strIlueirea din timpu1 lui Brincoveanu. Cu toate
acestea tot aci vor avea loe serbArile nuntii intro Noevodul Constantin
Mavrocordat si Ecaterina, fiica marelui Vornic din Moldova, Constantin
Ruset.
In 1738 un cutremur de plimAnt prAbngegte ceeaco scIpase de Mari,
intr'un mod atAt de radical a nisi an fel de reparatie n'a mai fost po-
sibil. PAra'sit si ruinat. palatul n'a mai servit derat drept ghetArie gi
depozit de lemne. DUO. rAzboinl cnntra turcilor 1709-1773 totugi aci au
trebuit as fie primiti trimigii strlini, care veneau sit inchee pacea dela
1773. In 1790 nemtii printului de Coburg procum gi rusii lui Somaroff
an eunoscut ultima g8zdnire. Ern non foe a pus slarsit palatnlui.
Sub zidnrile fostnlui palat se adunau acam vagabonzii, cersetorii si
toti oei fArA ad'apost, in timp ee vecinii scoteau cArAmizile si pietrile
pentru propriile for constructii : dar chiar gi aceste aramizi si pietre an
fost mutate din loc prin ultimul si groaznical cutremur din 1802. Ale-
xandra Ipsilante, noul Domn, venind la Bucuresti n'a mai gasit palat
si a locuit intr'unul din palatele lui Brancoveanu. Pentru a incliea, lo-
cul uncle a fost palatul, Bucuregtenii spuneau la Curtea veche de unde
gi nnmele care a famas paraclisulni, singura constructie care a supra-
-vietuit, si care se numegte gi azi biserica Curtea Vedze.
www.dacoromanica.ro
PIATA SF. ANTON 179
www.dacoromanica.ro
180 BISERICA SF. SPIRIDON
pe splaiul C. A. Rosetti, vom vedea la intersectia sa cit
str. Canzasi, la No. 8, nna din cele mai frumoase Institntii,
nu numai din Romania dar pi din Europa, Institutn1 Me-
dico-Legal al doctorulni Minovici (Morga).
Dr. Mina Minovici, nItscut la 1858 s'a ocupat in special la Paris cu.
medicina legal& ; elev al profesorului Bouardel, Minovici este organi-
zatorul Institutulni Medico-legal si al institntului Antropometric din
Bucuresti.
Trecand podul I. C. BrAtianu avem Calea Serban Tod&
o posea lunga Qi larga si care face parte din primele 5
posele ale Bucureptinlui. Fiind drumnl care duce la Giurgiu
pi Constantinopol, toti boerii 10 instalasera aci palatele..
pentrn a asista din pridvorul for and se intorcea Domnul
investit la tron de Sultan] din Constantinopol, intreg cor-
tegiul sAu. Aceasta s'a intam plat pan& in 1797 ; dela:
aceasta data Domnul Hangerliu a schimbat traditia trecand
en corteginl sAn pe Podul Mogopoaei azi Calea Victo-
riei in loe de Calea Serban Voda. Deatunci si boerii
s'an mutat pe podul Mogosoaei pi Calea Serban Voda pi-a
pierdut insemnatatea Qi apanajul de Cale domneasca.
La No. 29, e Biserlea Spiridon, in lungime de 35 metri;
zidita de Voevodul Ghica in 1765, reparata de Dimitrie
Ghica, ea a fost din nou zugravita in zilele noastre de
Tettdretscu. Aci este inmormantat Voevodul hangerliu, Domn
lacom care a rainat poporul prin impozite; cand a lost a-
sasinat, corpul slut fare cap a ramas multi vreme aruncat
afar& in curtea palatului, in zilpada, ceeace facu pe un biet
om sdrac pi istovit de impozite sa-i arunce nn ban pi sA.
zicA Na, tine, actual satnra-te de bani". Tot aci e mormantul
Ini Alex. Sulu, mort in 1821 si al lui Scarlet Ghica in
mormantul carruia a fost aruncat ei cadavrul lui IVicolae
Mavrogheni, injunghiat de turci. Mai a ¢i mormantul Yoe-
vodul Grigore Ghica, a carui inscriptie spune: CA a murit
de Moarte subita in Dacia", adica Muntenia, la 2 Decem-
brie 1766.
Aproape vis-a-vis de Rtrada En4child Vdedreseu, avem in stAnga Str.
Leon Vora eu Biserica Slobozla (K. 10) in mijlocul curtii 0 ernes in
piatrit incercuitA de un gard de tier, a lost ridicatA de Vodli Loon, in
1659 in amintirea rasboaielor din 1631, care an avut loc intro ritsculati
pi soldatii domnului. Pentrn perpctuarea acestei amintiri.Leon VO&
a inaltat biserica aceaeta la ineeputul see. al XVII-lea dar atilt de
restaurata, transformatA si modernizatA in arm& incat nu mai prezintA.
nici nn interes istoric san artistic.
www.dacoromanica.ro
STRADA Cii.MPINEANII 181
www.dacoromanica.ro
MIIZEUL KALINDERU 183
numit dupl 1884 Ad-torul Domeniilor Coroanei, al c8ror scop era de-a
constitui o operA de utilitato social& gi natienalA.
Kalinderu a construit gcoli, biserici, .a fondat biblioteci, ateliere de
lucru manual gi a r&sp&adit mici carticele instructive, tratand chestiu-
ni tolositoare sub numelo do Biblioteca. Popular& ; ele erau tipitrite pe
eheltniala Ad-tici Domeniilor, In 1893 el rnogtenegte dela familia Ote-
telegoann 300.000 lei, pe care-i ofera Academiei Romano pentra interne
erea unei scoli de fete la Mitgurele.
Fratele,au dr. Nicalae Kalinderu, medic get' la spitalul Colentina gi
mai tarziu la Spitaltil Brtsncovenesc a fest in timpnl rasboiulni lade-
pendentii in capul ainbulantelor ; rn 1887 a fost numit profosor de cli-
nicit medieala la Universitatea de medicinit din Bucuresti gi in 1889 mem-
bru corespondent al Academici. Mare amator de artii, el fondeazA im-
preuna cu fratele situ o interesentrt colectie de art& la care se adaog& gi
cite -va amintiri din partea Regeui Garet.
Accasta colettie a foot cumparati de Stat in 1912 gi transformat&
in Muzeu in chiar locuinta lui Kalinderu. Muzeul cuprinde 23 stdi gi
fost inaugurat in mod solemn in 1913.
Mnzeul este desehis Dumineca, Martea gi Joia dela 10 12
ai 2-4;
In vestibul, la dreapta si la stanga portii de intrare, stint
done portrete de Giovani Bernardo Carbone (1614 1683);
un portret de Bronzino, altul de Martinus de Eccaro ;
autoportretul in marmorli de Ion Georgescu ; un bronz de
Han. Gobelinurile aunt incrate de calugkite franceze in
secolul al XVII lea. Trecem in Hall. In mijloc este
Credinta, statue de Romanelli din Florenta, in dreapta mai
multe copii dupe picturi vechi italieneati pi franceze. 0 vi-
trina continind mai multe vaze de Saxa ¢i cupe de Stil
Empire ; tang fereastra o zeita de J. Clesingher (1869);
pe masnta miniatura nnni vapor en urmatoarea inseriptie
Ursula Maximiliane Graefin Reder .1697). Portretul unei
doamne de I. Kupetzki (1660-1740). Paulina Bonaparte,
marmora de P. Romanels (1867); 0 masa in eben incrus-
tat& en sidef ; portretul unni cavaler de Krupetzki; in colt
Vanktoare de tauri de Scare Belloto. Portretul Margaretei
de Alfonso Coello (1590) ; Perseentia, tablon de Giovani
Panini ; in aceasta de a dona vitrina alto vaze de Saxa pi
Sevres ; deasnpra, peisagii Cu animale de Scarabaletto. Sub
geampl masutei rotunde e o medalie a Printului Carol An-
ton a Hohenzollern, o alta a Regelni Carol, o miniature a
prineesei Maria, o medalie en portretele Regelni Carol 3i
Reginei Elisabeta, o medalie a Ini Engen Carada rli o chttie
mare provenind dintr'un palat din Italia. Sub geamul mk-
sutei pitrate, nn carnet alb en initialele Regelni Ferdinand
ai Reginei Maria cuprinzand invitatia la elsAtoria for
din 1893.i mai multe medalioane ale Regelni Carol ai Re-
www.dacoromanica.ro
184 MUZ1UL KALINDERU
ginei Elisabeta. Cate-va tabachere frantuzepti cu capacul
de aur. 0 tabacherii Cu inscriptia Regelui Frantei din Na-
varra. 0 colectie de ceasuri vechi; o pudrieri avand pe
capac scena botezulni Regelni Romei. Mai =He inele en
numele familiei Kalinderu.
In stanga hallului un peisaj italian de Marieschi Taco b
(1711-1794) ; o compozitie de Alexandro Padovanino ; o
marmora de Antonio lirilli, reprezentand pe zeul Apollo pi
zeita Dane, &unit de Regele Carol ; un tablon mare, re-
prezinta Buna Vestire, de Palma cel Maar (1644-1628) ;
pe masa portretele Regelni Ferdinand, Regina Maria pi
Printul Carol. 0 minunatk. ,,Scoborare dupe crime' pictat
pe geam pi pus in medalion ; lang5, fereastra in frumos
portret italian al unei doamne en fiul ei; in fat& mai multe
pasteluri de .Rosalba Carriera ; in bronz de han repre-
zentand pe Isns pi Magdalena. Urand la etaj se remarck
pe geamul scarei nn vitralin execntat la Bueurepti ea o
scene din viata lui Mihai Viteazul. La capatul searei in
dreapta si in stknga pe ziduri, don§ eopii de Jordaens jar
de-o parte pi de alta a usii dela intrare, done copii daps
Evangheliptii lui Albrecht Darer. Intram In salonul mare ;
la dreapta portretul unei Barone de Jean Gore ; La baie
de Emile Levy, dedesubt pe mask un vaz in argint oferit
de Tartll Rnsiei on ocazia vizitei %nate la Constanta ; nn
ceas mare en portretul Reginei Elisabeta si al Regelni Ca-
rol oferit de Rege lui Ion Kalinderu. Pe zid : Haiduenl,
tablon de Jean Van Bouchtenbourg ; Margareta din Faust
de Jean G6se. Republica Franeez6., alegorie de Alphonso
Monchablon ; Portret, de Jules Exter: Orbii, de Karol Tio-
ghel ; Portretul unei batran, de Lazelr Bienenbaum; Pastel
de Hans Pellar ; Fecioara ¢i copilul de Francesco Monte
Mesano ; Fetitii, de Herman Kaulbach ; Operatia, de Mon-
chablon ; Peisaj in Congo, de Washington ; Iarnii, de Ernest
Lieberman ; Aurora, de Monchablon ; Singuratate, de Albert
de Keller ; Venus pi Cupidon. de Giovani Andrea Sirani ;
Muzica, de Gustav _Mita ; Cap de expresie, de Gabriel de
Max; &bird, de Ferdinand Paudler ; Portretul Regelni
Carol la varsta de 8 ani, dupO Lauchert ; Strengarul, de
August Pettenkoffen ; Peisaj de iarna, de Mykobewn; Femee
en dine, de Alexandru Muroschko ; Soarele, de Leo Putz ;
Femee citind, de Fritz von Uhde; Satin gi Zeit5, de Franz
von Stuck; Dansatoare. de Exter Julius; Taranek,, de Franz
von Derfreger ; Rtiscoala, de Droogsloot ; (1624) ; Peisaj, de
www.dacoromanica.ro
MUZEUL KALINDERU 185
Lonis Japy ; Lupta de Courtois Jaques xis is Burguignon ;
(1631-1676); Peisaj, de Bernot ; 0 miniature din 1562 ; Pe
scene de Francisc Goya; (1746 1828); Moise scapat din
ape, picture din scoala lui Poussin ; Sarbatoare, de Jean
Molenaer (1570-1640); Portretul nnei Imparatese de Gdse;
Fecioara dusd de Sf. Iosif departe de orasul care arde,
pictat de Gasse dupe Rubens. Nnd, de Montchablon ; Pei-
saj de Toudrouze ; Peisaj, de Nicola Lancret (1620-1743);
Portretul untli cavaler, de Teodor Keyser. Pe rnasuta o Ca-
seta auriti, oferita. de Regele Carol lui Kalinderu pentru
decoratille sale; deasupra un peisaj de iarna de Hagelmann;
Copil dormind intr'o roabg., de Emile Levy, in mijloc o
picturg, de Klesingher.
Muzeul va avea in cnrand o sale amenajata pictorilor
romani unde vor figura: 7eodorescu -Sion, Efect de lung. la
Mare, Bard, Nature moarta, Portretul mamei artistului;
7onitza, Prizonierii, Orbul, Copilul bus, In transee si In
azil; Marius Bunescu, Peisaj; leodor Palade, Nature
moarta; Olga Greceanu, Femeea on Pelican; Nina Arbore,
Compozitie; Gheorghe Patraftcu, Case in Britania, Maxi,
Interior de cast taraneasert ; Sabin Pop, Autoportret ; Ste-
fan Dumitrescu, Strada ; Henfea, Liliacul alb ; Darascu,
Venetia; leer, Taran din Arges; Ghiata, Peisaj din Man-
galia: Ceeilia Stork, Casa din Balcic; Francisc Sirato,
Vanzatorii de covoare, Intalnirea si Intoarcerea; Vermont,
Autoportret ; Traian Cornescu, In grading; Hantz Aden
Rastignirea; Rodica Mania, Barci; Mihatl, Peisaj din Fagg-
rag; Aurel Kcslerr, Peisaj; Metzner, In gradinai Andreescu,
Vanatul; Stefan Dumitreocu, Cina de sears; Pe colina gi
Strada; Coma Ream, Portret si Femeea en ceascaalbastrg;
forgalescu, Usa deschisa; Mirea, desen; Lueltian,Flori pi
Cap ; Assachi, desen ; Basarab, Batranul (miniatura) ; Ste-
riade, Turcul gi cosuri de fabricg. Cateva zeci de desene
de Grigorescu : sculpturi in bronz de Han, Stork Medrea,
Jalea si Spathe.
In stg,nga, scoborand cateva trepte, intram in altg aripa a
Muzenlui uncle aunt expose operile mai multor artisti,
straini. Citrtm pe: Emile Levy, Alvarez, Ernest Meissonier-
Isabey Monchablon, Gericault, Louis David Monticelli, Raf,
fet Leon Bonnat, Memling, Cranach (fins purtand crucea)
Jean Breughel (Petrecere in sat) Jordans (Femee ai copil)
Bpi mai multe eopii forte interesante dupe primitivli itali-
www.dacoromanica.ro
186 STRADA STIRBEI-V0D21
www.dacoromanica.ro
190 §COALA DE BELLE-ARTE
X. Ca lea Grivitei
Ca lea Grivitei e nna din cele cinci vechi drumuri ale
Bucurestinlui, $i se nnmea inainte de 1877, Ca lea Targo-
vistei. In 1806 ea nu se prezenta algal deefit ca o sosea
judeteanit cu case tArlineqti ksi carciumi, unde se opreau
carutasii ¢i drnmetii.
Putin cite putin se instaleazii pe aceastA tale mici ne-
gustori Qi en timpnl earciumile dispar pentru a face be la
magazine mici, pentrn mahalagii. In timp ce str. Lipscani
simboliza strada marelui $i elegantulni Comert. Ca lea Tar-
govi$tei simboliza qi simbolizeazg incA micul come* cu
toate infrnmnsetArile oraqului in aceasta regiune, prin seoli
$i case particulare can s'au ridicat, aceastA stradl nn $i -a
pierdut caracterul de comert ieftin. Dupe rasboinl indepen-
dentii, Ca lea Targovistei a Inat nnmele de Ca lea Grivitci
in amintirea victoriei obtinuta: de trnpele romAneqti pe re-
dnta Grivita.
Ca lea Grivitei incepe din Ca lea Victoriei (H. 5) la Sudul
Ministerulni de Finante, (H. 51; la No. 4 e Cartea de
Conturi; alaturi Casa Lahovari.
In strada care scoboara la sta.:11ga, numitA atr. General
Budisteann se gaseste la No. 26., Colectia A. G. Canta-
cuzino, formatA din timbre monede Qi estampa. Aceasta
colectie a fost oferitA de principele Cantacnzino, Casei fune-
tionarilor publici; ea poate fi vizitatA Duminicele qi Joia
dela 2-4. Colectia timbrelor incepe en capnl de zimbrn,
cea mai veehe mare& a tdrilor romane, si se termini en
marcile din domnia Regelui Carol.
Dupa strada General Budisteann Ili tot la stAnga e Bi-
serica Manea Brutarn (H. 5) ziditA in 1777 de Manea
Brntarul, sefnl corporatiei brntarilor. IIrmeaza str. G-ral
Angelescu; in mijlocul scinarulni statuia intitulatA AvAntu/
Tariff"
La No. 22 se gase$te instalatA provizoriu qeoctla de
Belle-Arte (F. 5),
Prima ecoalk. de Bele Arte a fost creatk in 1864 de ministrnl Uri-
-Wiesen in stelae timp en Conservatorul de muzica, secrets'. fiind V. A.
Ureche. Prime! ei director a fost Teodor Aman ; totdeodatk profesor de
desen ei de picturk ; cursul de perspectivit era tinnt de Orescn, decannl
Universitlttii. mann de anatomic, de Dr. Marcovici, iar acel de estetica
istoria artelor de Stkncescn. Cursnrile se tinoan atnnci la Universi-
tate ; din prima aerie de elevi an ieeit Mirea, Georgescn, Hentea, Ste-
litnescn, Simonide, Vermont, Pacinrea si Pktraeca. Fetelo on eran ad-
www.dacoromanica.ro
SCOALA POLITECHNICA 191
mise; Stancesen unul din viitorii directori, va deschide pentru ale an
curs special la Atenon. care va fi inaugurat in 1891 in luna August.
iirmaeul lui Amen o Teodoreseu, iar in 1892, Stancescu; Acosta va
enmprtra in 1899 case Ghermani din Str. Biserica Enei, in care va in-
stala sactia de arhitectura.
Dela 1896-1929 directortil groalei de Belle -Arta a fost pictornl
Mirea, (azi pictorul Camil Ressu). In 1906 Universitatea avand prea
mdlti studenti, gcoala do Belle-Arte a fost obligati. sit pariseasca loca-
lul; Statul i-a cedat atunci vechea constructie a Muzeului Monctariei
dela Soseaua Kise lleff, iar sectia fetelor a fost instalata in str. Chimis-
tului, crtreia i se zice azi Str. Iulia Hajdeu. In 1906 s'a mai adaogat un
curs de arta decorative ei ecoala s'a mutat in actnala case din Ca lea
Grivitei ( pentru istoria artelor v. p. 55).
La No. 28 Scoala military de artiterie, genie st ma-
rina si Alinisternt de Ritsboin. (localul III); mai departe
str. Sf. Voivozi iar la No. 58, biserica cu. acelas nume, ter-
minate, in 1903 si pictatit de pictorul Damian. In fata
strazi, la sto.nga, e str. Iulia Hajdeu, unde se gaseste sectia
decorative a scoalei de Belle-Arte pentru fete; urmeaza
piata Dr. Botescu, ornate de statuia acestuia, unul din
vechii primari ai Bucurestinlui si cgruia i se datoresc cele
mai framoase lucrari de amelioratiune sanitary a capitalei.
La No. 132, Scoala Nationala de Podnri si Sosele, trans-
forma-Fa' in 1920 in Scoala Politechnica.
Pang. in secolul al XVIII-lea nu exista nici o ecoall unde se putean
stadia etiintele; singure gcolile biserieilor functionau. Romanii care voian
se invete etiintele trebuiau se piece in strainatate; se cunosc astfel de
stndeuti inert din anul 1400. Romanii din Muntenia plecau in Italia gi
Fran* Moldovenii in Polonia ei Germania; in sec. al XVI-lea s'au treat
cateva ecoli civile elementare, pe langit ecolile de popi; apoi o 'Koala de
invatamant superior a Dint nagtere in 1680 la ecoala Sf. Sava din Buen-
reetb undo se introduceau incetul on incetul cote -va notiuni etiintifice.
S'au regasit cote -va vechi mannscrise greceeti, precum pi carti gi caeto
de elevi, care aratit cit se invMa in sec. al XVII-lea, aritmetica, geome-
tric+, algebra, logaritme, trigonometria plena ei sferic8. gi cosmogralie. Un
matematician din Neapole, Vito Caravelli, ded,cg. Voevodului Alex. Ipsi-
lante, o trigonometric sferiert, din care an exemplar se gaseete la Aca-
demia Romani. gi care poarta o mica notita de unde rezulta cg. elevii
facean cursuri de astronomic. Acest fel de ecoli-acai'emii an dnrat pang
In 1821; profesorii de etiinte venean din strainatete, uncle an invittat en
cheltniala domnitorilor; astfel pi:111W Brancoveann a trimes pe Chri-
sante Nottara sit invete en Cassini ei la reintoarcerea sa a publi-
cat o carte de astronomic ei a determinat latitudineaoraeulni Bucureeti.
hisilante avea ca bursier pe Heliade Manasse, care a plecat ea in-
vete matematicile pi fizica ei a adus en el din strainatate pi instruments
pentra experiente. Se pare cg. din acoste 8coli an ieeit ei oameni de eti-
inta, caci un francez Flachat, care a vizitat Romania in 1746 a eerie: Un
om traeete ca nn filozof la tarit; i-am enmparat biblioteca; se ocupa de
chimie ei-am gitsit la el o colectie de carti bune in care stitscris despre
aceasta etiinta". La ,sfareitn1 secolului apar primii ingineri topografi,
cum a fost Ionic& Tanta in 1798.
www.dacoromanica.ro
192 GARA DE NORD
Stiintg topografica nu Incepa sg, fie cultivate in Romania decd sub
domnia fanariotilor, deli in. principin exista chiar dinainta; in tim-
pul regulamentulni organic din 1833, s'a decis' Ca delimitarile proprie-
tgtilor sa nn fie Acute deal de ingineri; in 1818 Gheorghe Latopografi,
dand chiar 4i lectii ne aritmeticg, geometrie, trigonometrie, jeodozie,
ingin,eria de camp, arhitectura, fee chiar ridicari topagrafice cu elevii.
Parintii elevilor spuneau lui Lazar: Noi vrem ca copii nostri sgenvete
ingineria ca sa gtie sa masoare pgmanturile noastre.invg.tati-i aceasta
cad de socotit ei vor putea sa invete in orice Mamie".
In timpul revolutiei din 1821, seoala a fost suprimata las stiinta to-
pografleg, a trecut ea stadia la seolile proprii de ingineri. InvatImantul
superior technic se infiinteazg, indata dupg, nniversitate ; regulamentul
organic s'a ocupat in articolele sale de invatamantul superior Qi de in-
vatamantul technic. So cerea an profesor pentru trigonometric, algebra
si geodezie, nnul pentru calculul diferential, integral si mecanic si unul
pentru arhitectura civils. Aceste hotarasi n'au avut urmari. Seoala proec-
bag n'a lost intemeiata gi bursierii Statulni an con tinuat sa meargs in
straingtate. In 1849 Gh. Assachi, intemeeaza la Iasi scoala de aplicatie-
pentru ingineri si conductori, ear in 1852 Lalanne intemeeazi scoala de-
conductori de poduri gi sosele la Bueuresti; organizarea definitivg se face
in 1881: tut in acest an i-a nastere soc. Politeehnieg. In 1892. Scarlet-
Varney in calitate de director al Soc. Nationale de Poduri si sosele, ob-
tine un decret regal nude se recunoaste ca instructia teehnicit ce se ob-
tine la seoala din Romania e echivalenta en aceea a scolilor straine si
deatunci scoala politechnica e luata ca baza pentru admiterea ingineri-
lor in corpul technic (Director lug. Vasilesen Carpen).
Pe acelasi loc unde e cladirea scoalei, e si cladirea scoarei de Arte si
zneserii; la cati-va pasi mai depart° sent recentele constructii a Casei
ginerilor si personalului Cailor Ferate.
Mai departe Piata Garii de Nord foi Guru de Nord cu_
statuia inginerului Gheorghe I. Duca, fost director general
al tailor ferate romane (1888-1895).
Prima cab feratg a fost inauguratg la 1 Noembrie 1869 ; o compa-
nie engleza a lost insgreinats eu constructia nnei linii Nord -Sad, tre-
cand prin Iasi, astfel ca in curand liniile ferate an fost stabilite in
Moldova. In 1860 doctoral Strusherg, Dneii de Ujest, Ratibor 4i contele-
de Lehndorff, obtin coneesinnea unei pgrti din reteaua tailor ferate care-
trebuia sl fie ten inatg, in 1872 gi n'au fost terminate decat in 1875. In
1870 incepe constructia Garii de Nord care se terming in 1872 §i se ina-
ugurcazg °data cu linia ferat5 Roman-Parani, care prin Cracovia si
Lemberg, realizeaza legatura intre Romania si vechile puteri ce o in-
conjoarg. In 1879 se construeste linia Ploesti-Predeal-Brasov; dnpit 1879
toate agile ferate romanesti au fest create si la sfarsitul anului 1904,.
aceasta retea avea o lungime totalg de 3.178 Km.
La Gara de Nord. yin toate trenurile din tare, precum
siimarile internationale. Intrarea la gars se face prin Calea
Grivitei ear e§lirea prin Bulevardul Dinicu Golescu.
La No. 320, de pe Calea Grivitei, e Cimitirul Sf. Tined_
Calea Grivitei iese din oriq prin Bariera Grivitei care duce.,
Inspre Pite§ti gi rargov4te.
www.dacoromanica.ro
193
www.dacoromanica.ro 13
194 SOSEAIIA KISELEFF
Domnii si Regii tarii romanesti, an respectat intotdeauna traditia
acestui balciu pe care it Qi inaugureaza en mare pompa in prima joi
dupa deschidere, numita Joia Mosilor. Mitropolitul yi intreaga Carte
intovarasesc pe Rege.
Ga lea Mosilor urmeaza drumul mai departe spre Nord-Estul Capi-
talei sub numele de Soseana Colentina, care duce la satul Colentina yi
satul Fundenii Doamnei, nude se gaseste o foatte interesanta biserica
units in felul ei.
Din Ca lea Moeilor, la Nordul bisericii Sf. Gheorghe
Vechi, (p. 193), se formeaza la dreapla str. Sf. Vineri, care
luat numele dupe Biserica dela No. 25. Aceasta bise-
rica a fost inaltata de Aga Nita ei reparata de boerii Nas
tare! Herascu in secolul al XVIII-lea; tot aceeti boeri au
fondat in ft:111ul curtii un azil pentru infirmi, in anul 1765.
Biserica a fost reparata ei reconstruita in 1839 ei acum
in limit in 1914. La cati-va paei le biserica, str. Sf. Vineri
da in Calea Vitcareeti, o cale lungs, care se termini'. la So-
seaua Giurgiulni; ei aceasta cale este unul din drumurile
lungi populate de negustori. Nu prezinta nici un interes.
La No. 68, Biserica Sf. Niculae (1722). La No. 186, BI-
serica Sf. Nicolae a Sarbilor, construita in 1692 ei nu-
mita astfel fiindca se gasea pe drumul care ducea la Ma-
halaua sarbilor. La No. 211, biserica Apostol din 1765.
Aproape de podul Vasile Alexandri, pe malul stung al Dambovitei
se gasesc uzinele Lemaitre, fabric& creata in 1866, pentru constructia
masinelor agricole, locomobilelor yi batozelor. In 1879 uzinele devin pro-
prietatea inginernlni belgian Jules Tack, adns de principele Cuza pen-
tru constrnctia podurilor din Romania.
In fine la capatul drumului la No. 411, se gaseete inchi-
soarea ei supreba ranastire Taciresti, intemeeata de Voe-
vodul Mavrocordat.
XII. *oseaua Kisseleff
Din piata Victoriei (Capul. Podului) pleaca urmatoarele
strazi : Calea Pietoriei, Bulevardul Lasedr Catargiu, Sosea-
ua Bonaparte (uncle la No. 1 se gaseete Ministertil de Ex-
terne), Soseaua Jianu (dupi numele haiducului care a ri-
dicat pop or al contra fanariotilor), Soseaua Filantropia (dup.&
numele spitalului Filantropia ridicat de arhitectul Dobre
Nicolan qi intemeiat in 1815, gratia interventiei Dr. Cara-
cas ei a lui Grigore Baleanu. Spitalnl poseda nn laborator,
nn amfiteatru, o sal& de bae, o farmacie, o sala de autop-
www.dacoromanica.ro
SOSEAIIA KISSELEFF 195
www.dacoromanica.ro
MIIZEUL TOMA STELIAN 199
=Ito pSnzo de Grigorescn pi Andreescn. Doamna Cecilia Petrescn, fos-
ta sotie a lui Eugen Stfttesen (pag. 106) a oferit picturi do Grigoresca
ai Andreescn pi un album de o nepretuitit valoare en schite in croion
pi in penitA do Rnbens, Rembrandt, Andrea Del Sarto, Perugino,Michel
Angelo, Tiepollo, fratii Cranach, David, Tonier etc. In alai% de aceasta
Muzeul a mai primit pi o frnmoasit colectie, (3/mit& de d-na Virginia
Slblineann pi compus6 din gobelinnri pi autentice Aubusson'', precum
6 vaze. statni pi N e t hi obieete de artljaponezA, cum do ex : statnia lui
Dal-But-Su in lemn anfit, Un Bndha, sculptnri de monstrii din sec. al
XVI-lea qi XVIL-lea pi cutii in lac japonez.
Intenna din sable muzeulni este biblioteca lui Toma
Stelian, contmAnd aproape 15.000 volume juridice, care se
pot cerceta in toate zilele de lncru dela 8-12.
Mai departe, la No. 21, avem Scoala de Agricultural.
Herastrau (Director Ing. Alesandru Nasta).
Cunoatiintele atiintifice de agricultnra an p6truns in Romania la
inceputul sec. al XIX-lea in acelaai timp en renaaterea ideilor in tar%
ai ca o urmare a influentei din ce in ce mai accentuatli a civilizatiei
Occidentale. Ne-a camas din aceast6 epoe6 Inerari de agriculture, ca
aceca a Postelniculni DrAghici, tipAritA in 1834, Cu titlul de §coala ru-
ral& ai casnicit Ban "luv6,t6tnri pentrn moral pi imbutat6tirea p6man-
tulne. In 1846, Ion Pennescn, scree Prineipii de agriculturh" ; el a foot
trimis in 1838, de prineipele Mihail Stnrza, sa studieze agriculturA, la
acoala-ferrn6 a celebrului Dtatheiu de Dombrasle la Roville ; intorcandu-
se in tarn, Ion Pennescn, devine col mai mare agronoin din Romtuila
nnmit pi Taal agronomiei romAne ". Dole 1843 la 1846 cursurile de a-
gricultur6 an Post tinnte la Academia Mih6ileann, prima lnstitutie de
inv6tansfint superior in principatele romine ; aceste cnrsuri °ran infln-
entate de stiiuta cameralitticA, care s'a introdus in sec. al XV1II-lea in
toate universit6tile din central Europei.
Prima :Koala de agricultur6 a lost creatit in 1852 de Barbn Stirbei
pe domeniile Pantelimonulni ; in 1875 director al acestoi acoli a fostnu-
,mit Constantin N. RacotA, carnia i-a nrmat in 1803 P. S. Aurelian, mai
tarzin ministru. In 1867 se introduce no curs de silviculturrt; in 1968,
in tuna Decembrie, acoala phrlseate Pantelimonul, care era proprietatea.
Eforiei civile, ai se instaleazi la HerAstr6n, nnde e pi azi.
Scoala posedtt o ferm6 model, o proprietate de culturi, o bibliotecit
bogatit in cacti ai reviste de specialitate, slli de lectur6, un laborator,
colectii instructive, o gradin% botanicet, o infirmerie, etc.
Elevii care se inseria la pcoall de agriculturit trebne s% aibe baca-
laureatnl ; cursurile teoretice dureaz6 3 ani.
Mai departe se vede Arcul de Triumf, ridicat en ocazia.
incoronarii Regelui Ferdinand si Regina Maria, la Alba
Inlia, ca suverani ai tutnror romanilor. LAngA Arad de
triumf e instalata provizoriu Scoala de hortieulturi pentru
fete, create in 1928 de Societatea Consiliului National al
femeilor romane. din initiativa d-nei Calipso Botez.
In dreapta Arculni de triumf e Telodromni, avand o
piste de 500 metri in eireumferintA si nu amfiteatrn pentru
3000 de persoane.
www.dacoromanica.ro
200 HIPODROMVL BANEASA
Mergem mai departe pang la rondul al HI-lea uncle ga,-
sim ceI mai important camp de curse din Bucuresti, Hipo-
dromal Bineasa, en 5000 de locuri. Tribuna e construita
de arhitectul Berindei ; in partea stangi e tribnna tegali;
prima tribuna dupa cea regala este rezervata membrilor
Jochey-Clubulni. Cursele de cai aunt una din cele mai mari
atractii ale societatii bncurestene. Ele an loc din prirnavard
pane in toamna tarziu, atat cnrsele de trap, cat si cele de
obstacol.
Sumele angajate in parinri la aceste curse se ridicil la
cifre fantastice. Din aceste parinri se ()presto o cots parte
pentru Jockey Club gi pentru cheltnelile administratiei.
Pretnl de intrare este 100 lei (pentru doamne 60 lei), iar
pentru. peluza 20 lei. De curand s'a inaugurat la curse,
ziva preminlui model, uncle casele mari din Bucuresti, pre-
zinta ultimele modele.
Nu departe de hipodrom e Vila Doctorului Minovici,
in Wa careia fac halts toate trasurile yi automobilele in
plimbare la klosea. Daca mergem mai departe pe sosea, ob-
servam in stanga, inainte de a ajunge la calea ferata 5i la
pod, ni§te riline in caramida, care reprezinta Ruinele Pala-
tului Bibescu, ridicat Rita data pe proprietatea Vachrescu.
AoeastiL proprietate apertinea printulni Ghica, =trete SpItar la
care se intalneau in toate dnminicele cei mai mari boeri,din Bucureott
en familiile ]or.
Primele constructii an fost ineepnto de Stefan Vacarescn (1620-
1761), finl lni Enache Vitaresen, Vistierul lui BrAncoveann, decapitat
gi el odatA en acesta de turci la 1714. Exilat in insula Cipra el an @i -a
mai putnt isprAvi prooctul; dup6 moartea ea, sotia lni, Ecaterina, s'a
hotarat se. termine constructia bisericii care trebuia sA servoasca drept
paradis in palatal lor, oar gi ea e ImpiedecatA do turburAri politice.
Grija torminArii lnerArilor riimAne pe seama fiulni ei, Poetul EnichitA
VAcarescu, oprit de as9menea din cauza politicei ce a dna contra ruoi-
lor. Cu multii grentate isprIvoota abea zidul inconjurator in 1791; in
1792 EnachitA Vitelresen ajntat de curajul sotiei sale de a treia. Ecate-
rina, fica lni Aode. Caragea, terming gi sfinteote biserica care se redo
gi azi.
Nepoata sa Maria, mAritandn-se en printul Constantin Ghica adnce
acest loc ca zestre. In aceasti veche ease. a VticAreotilor printul Ghica
prezida banchetele demne coi mai mari faraoni. Frumusetea echipajelor
en care soseau invitatii gi bogiLtia costumelor femeile romlne erau do
nedescris. In toate Duminicile mahalagii gi oamenii de pe stradA aotep-
tau ore intregi po marginea trotuarelor ca sit vaell treeend aceste trA-
suri, finmoasele doamne romine, gi strAlucitii cavaleri la berbilrile pro-
verbiale ale lui Ghica-
Maria Vfielrescu dupl moartea lni Ghica se cAstitoreote cn prIntul
George Bibescu, care proecteaztl sit ridice o minnnatA constrnetie en 2
etaje pe proprietatoa sotiei sale. Acest palat era conceput in stilul ro-
mantic al epocii gi dupl planurile arhitectulni Statulni, Saxonul Schla-
www.dacoromanica.ro
HIPODROMUL BANEASA 201
ter. Frumoasi clIdire care incepea sg, se inalte in 1848 pe malul pito-
resenlni lac B8neasa a fort piirEsit6 inainte de a fi terminatl ; eveni-
mentele din 1848 si fuga lui Bibescu din tar', Intrernpand 'warns si
asa se vAd Qi azi.
In timpul domniei printulni Bibescn, acest loc al soselei
Kisellef se numea Baneasa si era local de intalnire al no-
bletei bncuresteno.
In luna Martie 1866 aci s'a oprit trAsura en Domnitorul
Carol, care intra pentrn prima oars in Bucuresti ca suveran
al Principatelor romane si aci i s'a oferit cheile orasului
Bucuresti, de catre guvernatorul Munteniei, pe o perna
de catifea.
Soseaua Kiseleff isi urmeazA drained mai departe spre
Ploesti, Sinaia, Brasov, FAgtiras etc.
www.dacoromanica.ro
Wirtz!, Bulevarde, Mete, Splaluri, etc.
A.
A. (Aleea) Aleea Kisellef Aleea M. Cogal.
A. (Parcel Delvrancea) B. Delavrancea Al lea Kisellef
A. (Parent Cornescu) Floreasca B. Cornescu
Abatorulni Spl, Abatorulni Vacaretiti
Abatorului (Sp lai) Vaciirekiti Podul Abatorulni
Abrud Pandele Dina Col. M. Ghica
Academiei (Bulevard) Victoriei Piata I. C. Brat-
Agricultori Bd. Pache Raionului
Alba Piata Pr. Maria Elena Doamna
Alba lulia Doamna Chiajna Calugareni
Albinelor Elena Gaza Viespilor
Albi;loara Bd. Ferdinand Caluqeilor
Alecn Rase Gl. Lahovari Romani
Alexandrina Sos. HerAstritu Ianzei
Alexandra (Parc. Flip). Sos. Jianu
Alexandra cel Bun Crepuscul Virgiliu
Alex. cel Bun (Tei) Sf. Gheorghe Tei Teiul Doamnei
Alex. Ion Cuza (Bulev). Bazeati Bd. Basarab
Alex. Lahovari (Plata) Dionisie Dorobanti
Alexandra Odobescu Isvor Bd. Pr. Mircea
Alexandra Ores= Mihai Veda. Ceres
Alexandra Vlahuta Sp. Petre Carp Logoratul That
Alexandra Xenopol Gh. Chita Gh. Cantacuzino
Alexi:, Ion (Fundatura) Cal. Lac. Teiului
Alexe Marin (Fundat.) Aleea I. Hajdeu
Amfibelor (Fundatara) Liberty u
Amzei (Piata) Ca lea Victoriei N. Balcescu
Ana Cutarida (Grivita) Fabricei
Ana Davila Carol Davi Ila Morm. Davilla
Anastase Panu Dudegti Campoducilor
Angela Taierii Spl. Abator
Anghel Dumitrescu Sos. Jianu Aleea Kisellef
Antim Sf. Apostoli Rahovei
Anton Pan Mircea Voda Dudeeti
Ape le Minerale Laboratorulni Calugareni
Apolodor Sf. Apostoli Spl, Justitiei
Apostol Vacare§ti Nerva Traian
www.dacoromanica.ro
203
Aprodul Purice Caluseilor Vaselor
Aqvila Puisor pe sine Sabine lor
Arcului Italian Armeneasca
Ardeleni Dragon Voda Precupetii Vechi
Arges Mosi lor Episcopal Radn
Arhiereul Ca list CAW* lor Clandin
Arhitectilor Cezar Boliac Popa Nan
Arhivelor Mihain Voda. Bd. Pr. Mircea
Arhivelor (Sp lain) Spl. Gl. Maghern Spl. Mihai Vodii.
Anion C. C. Grivi %ei Parcul C. F. R.
Arionoaia Uranus Antim
Aristia Plevnei Vespasian
Aristia Romanescu Bd. Tabacari Verzisori
ArmeneascA Mosi lor Maria Roseti
Armoniei Artei Orfen
Aron Florian Caragi ale Vasi le LascAr
Arsenal (linia) Sos. Doamnei Puisor
Artei It'upea Gk. lit3 Sf. Apostoli
Astronomulni Cazavillan Pula en plopi
Ateliernlui Grivita Piata Dr. Botescn.
Atelierului (Pr. Carol) Prel. Gin lesti
Athena N. Balcescu Piata Al. Lahov.
30 August (FundaturA) Gos. Gin Intl
Anrel Vlaicu l. Lahovari Sos. §t. cel Mare.
Anrel Vlaicn (Pr. Carol) Prel. Ginlesti
Aurelian P. S. Bd. Col. M. Ghica Aleea Kifiellef
(Bond. II)
Anrelin Toamnei Mosilor
Aurora Spl. V. Alexandri VacAresti
Aurora (Grivita) I. PArvu
Austrului Bd. Pache Mecet
Avram Iancn Piata GI. Dabija Bd. Pache
Axente Sever Popa Ba lint
Azilul de Noapte Spl. M. VodA Apolodor
B.
B. (Pascal Cornescn) Floreasca Hip. Floreasca
B. (Parc. Delavrancea) Cheer Aleea A. Farcul
Delavrancea
Baba Dochia Spl. V. Alexandri Vaciresti
BAcani Lipacani Malian
Bachus M Agurel e
Briicoiann (Glee) 11 Innie
www.dacoromanica.ro
204
C.
C. (Parcul Comecon) B. (P. Cornesen) E. P. Cornescu
C. (Parma Delavrancea) Popovicici Aleea D.
Cahul Bd. Basarab Cost. Marinescu
Caimata Melodiei Bd. Carol I
Calafat C-lea Lac. Taihlui Lupescn
Calaragilor (Ca lea) VW. esti Sos. M. Bro.val
Caldarari Halelor Carol
Calimachi Sos. Colentina Ipsilante
Calomfirescn Mogilor Bd. Domnitei
CalngAreni Foigorulni Spl. M. Ginrasen
Ca lnseilor Traian Oborul Non
Cameliei Bd. D. Golescn Piata dr. B-tescu
Campineann Ca lea Victoriei Stirbei Vodi
Campul Mogi lor Zidnl Mogi Ss. Mihai Bravn
Campul Costeasca Prel. Grivitei Ca lea Ferata
Camp. Galileea (G-vita) Decebal P1. Col. M. Ghica
Campului Fainari Sos. §tef. cal Mare
Campulni Dudesti Zalhanaiel
Canonical Bnnea Cutitu de Argint
Cantacuzino G. C. Tailor Mitrop. Dos oftei
Cantacuzino G.C. (Pia%) Cantacuzino Caragiale
Cantacuzino Grigore Sevastopol Victoriei
Cantemir Vicaregti Dudesti
Capit. Octav Cocarescu Grivitei Iordache Golescn
Capitan G. Buruiani Virgilin Macedoniei
www.dacoromanica.ro
207
G. Cartierul R. M. S.
Grand C. (R.M.S.) Grand
G. Cartierul C. F. R.
Grand A. (C. F. R.) Aleea Grand
G. Cartierul C. F. R.
Steaua Romani D (C. F, R.) A (C.F.R. Gri vita)
Gaillac (Ale e) Dorobantilor
GAitAnan Pandurilor Rai onul
GAitAnari ( Serban Voda) Paraschivescn Fratii BrAtulescu
www.dacoromanica.ro
216
Galvani Drumul L. Teiu Fabrics Lupescu
lui
GAndului Romulus Callraeilor
Oars Central (Sp lai) Spl. Dr. Braila Sp.Reg.Elisabeta
Gara de Nord ( Piata) Calea Grivitei
Gara Obor Campul moeilor Baicnlui
Garleanu Em. Prof. Ioneecu Anastase Pant'
Gion
Gemeni Vasile Lascar Viitorului
General Anghelescu Grivitei Podul Domnita
General Averescn (Pr. Maria
Carol) Prel. Ginlesti
General Berthelot Victoriei Berzei
General Budisteann Grivitei 01. Berthelot
General Cand Popescu LanAriei Serban Vodi
01. Candiano Popescu
(Fundatura) 01. C. Popescu
01. Cerchez Serban Von. Stufu Belului
G-ral Cernat Bd. Al. I. Cuza Bd. Basarab
G-ral Cernat (Splai) Spl. Halelor Spl. C. A. Rosseti
G-ral Creteanu Barierii GI. Frticoiann
G-ral Dabija (Piata) Plantelor Sft. Stefan
G-ral Doda Roman& Rasuri
G-ral Dona Gl. Berthelot Th. Aman
G-ral Dragalina Ion Isvor Rozelor
G-ral medic Demostene MormAntul Da- Bd. Palat Cotro-
vila ceni
G-ral Eustatin Ferentari
Falcoianu Plevnei Bd. D. Ciolescu
Florescu Coital Mosilor
a Eremia Grigor. Piata G. C, Cant. Piat. Al. Lahov.
Haralambie Gl. C. Popescu Serban-Voclo.
HerAscu Nistur. Sf. Vineri Hie. Udricani
IpAtescu Olari Mosilor
Lahovari C. C. Cantacuz.
Vasile Lascar
Lahov. (Stradela) 0-1 Lahovari Viitorului
Leca Serban-VodA 01. Cand. Pop.
Lupn Stuf. Belnlui
V
Maghern (Spl.) Spl. Dr. Davila, Bul. Arhivelor
p Mann Victoriei Basarabiei
Nicoleanu Dndesti Laptelni
Med. Z. PetreScn Ana Davila Gl. Med. Dean.
Stan Poetas Matei Voevod
www.dacoromanica.ro Orzari
217
N.
Naie Ionescn Sos. Glinrginlui Serb= VodA.
Nae Alitei Rahovei MAgnrele
NAsasescn (Alee) Polon&
Nasturei (Fund Spl.Bolintineann
Natalia (Fund) Macovei
Neacim Bogdan Fund) Lupeasca Drumul Serei
Nedelcn Ghittt 13 Septembrie
Negoin Dude§ti Ismail
Negro VodA Carol Vacaretiti
Negnlescn Stefan Prel. Dorobanti Mann
Negnstori Bd. Domnitzi Mantuleasa
Nerva Traian VAcitreqti Dude§ti
Nicolae Anghel Pieptanari
N. Balficescu Plata L. Catargin Al. Lahovari
Nicolae Filimon oseana Gin le§ti Sos. CrAnga0
Nicolae Golescn C. A. Rosseti Al. Lahovari
Nicolae Gane Trinitatii Vnlinr
Nicolae Ionescn (S Vodit) Stoian Militarn Inginer Vernescu
Nicolas Ionescn Clncerului Fund. Avedic
Nicolae Serban (Pr Ca-
rol) Prel. Oinleqti Calea feral.
Nic. Tone Prel. Ginlegti
Nicopole Serban Voda
Nicn Dobrin Serg. Motu Ion Calea ferata
Nicnlcea Bd. Col. M. Ghica
Niculescu Bechern Radu Craioveannl
Nicwor Sos. Pandnrilor Iovita
Nifon Piata Pr. Maria Piata Mar. Joffre
Nierescher (Pasagin) Rahovei
Nisiparilor Cometa Dorobantilor
Nistrului Cost. Marinescu
NitA LAptarul Targoviqt. Veche
Nita Serban Gropile Onatn
Nordulni (Intrare) Brezoiann Ciamigin
www.dacoromanica.ro 15
226
Nordului G-ral Lahovari Aural Vlaicu
Norilor Bro.teni El. Cuza
Nona (Parcul Ioanid) Parcul Ioanid
Noun (Parcul Radorin) Dudesti
Nucului Pu %u cu Tei Rodica (Serb, -V.)
0
Obadata Lt, Cl. Papazoglu Foisorului
Oborul Non Bd. Ferdinand Sos. Mih. Bravul
Oborul de vite Oborul Nou Bd. Ferdinand
Ocolului General Doda Rasurilor
Octa Ganea (Colentina) Glucozei
Octavian Spl. Mr. G iurescu Apele Minerale
Odparei Calea Rahovei Soseaua Viilor
Oitelor Spl. I.C, Bratianu Rada Voda
Oituz Selari Sepcari
Olari Mosilor Bul. Pache
Olimpiulai Principat. Unite Serban Voda
Oltarului Mosilor Silivestru
Olteni Udricani Vacaresti
Olteni (Parcul Carol) Praha.. Giulesti
' (Serban Voda) Peronii Sos Oltenita
Oltenita (*osea) Serban Voda Vactiresti
Onciul Bd. Ferdinand Traian
'Opanez Cal. Lacul Teiului
Oratiti (fundatura) Popa Tatn
-Odell SF. Apostoli Rahovei
Orhei Raionulni Mesterul Manole
Orientului Gl. Lahovari Vasile Lascar
Orlando Victoriei Bd. Las. Catargiu
Orzari Calarasilor Sos Vergului
Otetari Italians Batistei
Oteteliseanu Matein Milo Silrindar
Ovidiu (fandatura) 11 Mille
Oziris (fundatura) Ecat. Teodoroiu
P
Pache Protopop. (Bul) Bal. Carol So's. Ianculni
Pa lade G. D. Vasile Lascar Romani
Pales Schitul Maicilor Antim
Palatul Cotroceni (Bul) Sos. Cotroceni Dr. Lister
www.dacoromanica.ro
227
R.
R. Pareal )Bonaparte) Peel. Dorobanti
Raeari Laborator raza orasulni-
Racovita Dimitrie M lin tu I e asa Avram lancu
Racovita Grant Sos. Giulesti Constantin Grant
Radftuti Bl. MarAsfisti Poterasi
Riditei Bahovoi Sos. Doamnei
Radorin (Pare) Dudesti
Radului ( Serban Vod5) Peronii Sos. Oltenita.
Radu dela Afnmati Prof. Ion Ursa Viitorului
Radu Boiangia Bd. Col. Ghica Chitilei
Radu Craioveanul Ferentari
Radu Mihain Gl. Praporgescu Parcul Carol
www.dacoromanica.ro
231
Radu Cutarida (Grivita) Dinu Cutarida Ing. Cutarida
Radu Vodd Serban Vodd Mardsesti
Radulesen Assan Cim. Reinvierea
Raduleseu Tei Sos. Colentina Lffptari
Rafael Armenesaed
Rahovei (parcul) Rahovei Spiltarului
Rahovei (Cale) CAtuntilLupeasca
Raionul (Cale) Podul Justitiei Parcul Rahovei
RAsboeni Dudesti Calarasi
Rasboeni Tei Bd. Basarab Campul cucoanei
RAscrucilor Drumul Lac. Tei
Raspantiilor Vacdresti Radu Vodd
Rasurilor Tunari Dogari
Rea Silvya V. Lased'. Prof. Ion Ursa
Regala Plevnei
Regenertir'i Victuriei BM. C. BrAtianu
Regiei Belvedere (B-d) Foisorului Gradinarilor
Regina Elisab. (Splaiu)
Splaiul Ciurel Sos. Giulesti
Regina Elisab. (Aleea)
Spl. GArii centr. Spl. M. Cogdln.
Regina Elisab. (Pr. C-1)
Sos. Col. Ghica Azilul de batrAni
Regina Maria (Parc) Ion ('ioc Fratilor
Regnault (Aleea) Carol Davila
Regulus Costache Negri
Regulus Grivita GI. Falcoianu Bd. Dincu Go les.
Remus Ca lea Grivitei C. F. Gara Nord
Ritoridi Calarasilor Lucaci
Robanesti Sos. Viilor InelinatA
Robescu FundAtura Sos. Giulesti C. E.
Robert de Flers Sf. Apostoli
Rodica (S. Vodd)' Vasile Lase Ar Maria Roseti
Roma (Pr. Bonaparte) Peroni
Romani Sos. Bonaparte Lisabon
Romei ( Piata) Piata Lase. Cat. Mosilor
lus Lipscani Baratiei
Ronda Mrintuleasa Parfumului
Rondul Bisericii Mateiu Voevod Tepes Vodd
Rocca (Fund Atura) Teiul Doamnei Aliduleseu Tei
Roseti BAlinestu Baleriilor
Rosati C. A. Mann Floreasca
Roseti C. A. (Piata) Vi ctori ei G. C. Cantacuzi n o
Roseti (splaiu) Bul. Carol Vasile Lascar
Rotari Mosi Spl. GI, Cernat Spl. VAlexandri
Rovine Bd. Ferdinand Sos. Iancului
www.dacoromanica.ro
232
Rozelor Canzaai Spl. C. A. Roseti
Rucar (Grivita) Si mouide Ivsor
Huinelor Grivitei Bd. Col. M. Ghica
Rumeoara Matei Basarab Labirint
Busse Dumitrn D. Oncin Traiaa
Ferentari
S.
Sabinelor
Saco (Grivita) Rahovei 13 Septemdrie
Bd. Col. Ghica
(SAgetitorului (F-ra) Elena Cuza Calea ferata
SAgetii Fortunei Italians
Saint Michel (Pasagin) Oituz Carol
Saita I. G. Sfintilor Bd. Domnitiei
Salcamilor Viitor Silvestro
Sa 'calor G. C. Cantacnz. V. Lascar
Salvatoralui Uranus Rahovei
Saptentei Spl. M. Voda,
Sarbeasca Sos. Mih. Bravul Avicultori
Sarindari Victorii Breioiana
Sarmisegettna Gl. Florescu Sf. Gheorghe
&nal la Bovine Bravilor
Satucu I §i II Sos. Ianculni Sos. Pautelimon
Saul Gl. H. Nfisturel Sinagoga
&mules= Atanase Pieptrtnari Veseliei
Sborului Culmea Nona Mantuleasa
Scarlat Varnav Bd. C. F. R. Sos. Cranga0
Scarlatescu Bd. Basarab Bann Manta
Scuttle (stradela) Bolintineanu Tailor
Scheiul de jos Maica Sled Sf. Vineri lei
Scheiul de sus Schein' de Jos
Schitul Darvari Maria Roseti 01. Lahovari
Schitul MAgureanu Bd, Elisabeta Stirbei Voda
Schitul Maicilor Jnstitiei Lazureanu
Scurta Labirint Lucaci
Sebastian 13 Septembrie Rahovei
Secerei acare§ti Martivor
Segmentulni Eronlui 11 Februarie
Semicercului Grivitei
Semilunei Spatarnlui Armeneasca
Senatalni Poteraoi Serban Voda
Seneca Cazarmei Lazureantt
www.dacoromanica.ro
233
13 Septembrie (Ca lea) Uranus Raza oraplui
Serei Popa Ruati Robert de Flers
Serg. Cu lea Nicolae Baiculni Fintanica
Serg. Motu Ion Lupeasca
Serg. Nastase Pamfil Tunari Ghiocei
Serg. Chiriac loan §os, Pantelimon
Serg. Mihai Constantin Econ. Cezarescu Marines=
Servitutii Ferentari
Sevastopol Buzesti Victoriei
Sf. Anton (Piata) Carol
Sf. Anton §epcari Mosi for
Sf. Apostoli Isvor Rahovei
Sf. Arhangheli Scheiul de jos Sf. Treime 'Tel
Sf. Constantin Bd. S.Magnreann Plevnei
Sf. Dumitrn Postei Smard=
Sf. D-tru Colentiaa §os. Colentina Masina de Paine
Sf. Elefterie Plevnei Carol Davila
Sf. Ecaterina Bibescn Voda E-ta Vacarescu
Sf. Gheorghe Tei Sf. Nicolae Tei Inginerilor
Sf. Gheorghe Non Lipscani Cavafii vechi
Sf. Ilia Rahovei Rahovei
Sf. Ion Mosi FainR.rilor WO lor
Sf. Ion Nou Patriei Negro Voda
Sf. Ionia Brezoiann Victoriei
Sf. Maria ragos Voda Toamnei
Sf. Maria (Piata) lordache Golescu Gropile Ouatu
Sf. Mina Calarasilor Ste lea
Sf. Nicolae Tei Teiul Doamnei Lac. Teinlui (Cal.)
Sf. Nicolae Jignita Sf. Ion Non Vacaresti
Sf. Petro Cal. Lac. Teinlui
Sf. Spiridon Maria Rosetti Salcilor
Sf. Spiridon Tei Comoarei Voda Ghica
Sf. Stefan Mar* for Bd. Pache
Sf. Ireime Tei Turnatorilor Comoarei Tei
Sf. Vasile Tei §erbanescn Sf. Nicolae Tei
Sf. Vineri Mosilor Vicaresti
Sf. Vineri Tei Sf. Nicolae Sf. Treime Tei
Sf. Voevozi Grivitei Barba Catargiu
Sf. Voevozi Tei §erbarcescu Teiul Doamnei
Sfintilor Coltei Masi lor
Slifidelor Imprimeriei Bd. Elisabeta.
Silistra §oa. Colentina Princ. Mircea
Silivestru Pope. Petre G. D. Pa lade
www.dacoromanica.ro
234
Silvia Sos. Colentina Popa Iancu
Simbolului LaborOorulni Briinduelor
Sirninocului Prof. Ion escu G. L.-Col.Papazoglu
Simion Sos. Giurgiului Fos Oltenita
Simionide Isvor Spl. Gl. Magher.
Sinagoga Vacare0i Bis. Udricani
Sinaia Sos. Glierase Suter
Sirenelor Uranus Sabinelor
Slavici Colentina) Glucozei
Smarandache Fund.) Lupeasca Drumul Serei
S rte ardan Doamnei §elari
Smardan Crang. (Fund.) Sos. Cranga0
Smenlui (Fund.) Fainarilor Campului
S meurata Lt.-Col. Tapazo. Laboratorului
Soarelui Oituz Carol
Solon Popa Petre Armeneascri
Spaniola Carol I Spl. C. A. Ros.
SpAtarvlui Bd. Carol Popa Petre
Spatarul Borcea CAldraqilor Orzari
Spatarul Preda Sos. Viilor Calea Feratii
Sperantei Bd. Carol Robert de Flera
Spirache Oprescu Sos. Buc. Olten. Martivir
Spiroiu Spl. Pirotechniei Ec. LAzarescu
Spiru Haret Sirbei-VodA GI. Berthelot
Splaiului Spl. V, Alexand. Vacareti
Spoitorilor Vultur Trinitatii
Staicovici D. ,S. Voda) Sos. Giurgiului
Staicovici D. Christ. (S.
Voile) Sos. Giurgiului
Stan Tabard Bd. MAr4e§ti Popa Balint
Statia T. F. F. Herastrau Bd. CAlaraqa
Statia T. F. F. Bilneasa Victories Smardan
Stavropoleos Vladoian (sos. M.
tejarului Bravul Bd. Domnitei
Sf. Vineri.
Ste lea Targov.-Veche
Sterie (Fund.) Vactire#i Sos. Buc. Olten.
Sticlari Soa. Giurgiului
Stoian Militaru (S.Vod A) P. Bonaparte
Stokolm (Parc. Bonap.) Dos. Cim. Belu
Sti Tful Belului Al. Bill4escu Traian
Stufului (Fund) Zefirulni Dionisie
Stupinei Nic. Golescu Basarabia
www.dacoromanica.ro
23a
Sturm). D. A. Semicercului Serbanes. Tei
Sub-It. Ecat. Teodoroiu Ionescu
Sub Tei Bucovina Ca'rtim. de Sus
Suceava (Fund) Moara Ciurel Nifon
Sultithica Moara Ciurel Bd. Maria 11 Iunie
Suter Co). Oh. Costesc. Tan. Vasilescu
Suter. (Alee) Sos. St.-cel-M. Romana
Suter A. G. 1). Palade Bd. Bratianu
Suv,enir Nic. Golescu Roman
Saguna Dudesti Bd. Bratianu
Scoala Ciocann Bd. Marasesti Laptelni
Se. Agr. Herds. (Baneasa)
Scoalei N. Filipescu C. A. Rosseti
Scoalei (Grivita) Prel. Grivita
Scoalelor (Cioplea) Dudesti Racari
Seim Lipseani Carol
Se li mberg GI. Florescu Sf. GheorgheNou
Sepcari Panzari Carol
Serhan Gh. Cal. Lac. Teiului
Serhan Voda Cale) Podul I. C. Brat. Cim. Bello
Serbanescu Tei Marina de Paine Cal. Lac. Teiului
Serbanescu Tei (Fund.) Serbanescu Tei
Sibiu Cal. Grivitei Bd. Col. M. Ohio&
Sincai Cal. Grivitei 0-ral Cernat
Soimului Vacaresti Sf. Nicol. Jignita.
Stefan Caracas Sos. Ciurel Spl. Ciurel
Stefan cel Mare (Sosea) Dorobanti Mosilor
Stefan Mihaileanu if. Stefan Traian
*tefanescu Assan Radulescu Assan
Stefanescu Tei Marina de paine Sf. Nicolae
Stifler Popa Balint
Stirbei Voda Victoriei Plevuei
T.
Tabacarilor Bucur Spl. Bolintin,
Tabacarilor (Bulevard Lanariei Spl. Bolintin.
Tache donescu Grivita, 153 C. F. R.
Taerei Vacaresti Str. Abatorului
Tanase Vasilescu Vasile Lascar Suter k
Tanasescu Bd. Ghica Cal. Lac. Teiului
Targovist. veche Fund) Grivitei Pomenirea
Tarlei (Fund) Serbanescu Tei
www.dacoromanica.ro
236
TArnava (Grivita) Bd. Col.M. Ghica Fab. Blau Gaz
Tailor 01. Florescn Bd. Carol
Teinl Doamnei os. Colentina Cal. Lac. Teiului
Telegraf (Pr. Carol) Prel Giulesti Calea ferata
Temisana L. Cazzavillan Transilvania
Teodor Aman 01. Anghelescu Gl. Berthelot
Teodorescn G. Dem. Labirintului Raionului
Termopile Arcului Martirului
Tigrulni (Fund) Bateriilor
Timpului Traian Popa Nan
Tismana Rahovei Bd. Maria
Toamnei Armeneascit Viitorului
Tocilescu Grigore Rahovei
Tonola (Alee) §os. §t. eel Mare Cal. Lac. Teiului
Traian Dudesti Mosilor
Traian (Grivita) Prel. Grivita
Traian P. Stefan Ferentarilor
Transilvania Teodor Aman Berzei
Traverse Albinelor Stuful Bela
Trifoiului Cillarasilor Labirint
Trifoialui (Fund) Trifoiului
Trinitatii Traian Dudesti
Trofeelor Leon Voda Bd. Marrisesti
Tudor Min (Fund) §os. Crangasi
Tudor Stefan Prel. Dorobanti Mann
Tudor Vladirnirescu Ca lomfirescri CalArasilor
Tugomir Voevod $3s. Colentina Ipsilante
Tunarilor Romani §os. §t. eel Mare
Tunului Elena Cuza Cuza Vodit
Tnrda Pan dale Dinu
Turnatorilor Sf. Vasile Tei
Turtncaia §os. Colentina Bd. Pr. Mircea
Suter
Turturelelor Labirint Trinitatii
Tutunari Mag,nrele Ferentarilor
T.
Tana Ispirescu Sebastian
Taranilor (Fund) Aurel Vlaicu
Taranu Ion Salvatorului Ecoului
Tapes Voda Traian frs. Mih. Braval.
Tepeki Voda (Fund) Tepes, Voda
www.dacoromanica.ro
237
U.
Udricani Vacarelti Lucaci
Undrea Laboratorului
Unirei (Piata) Victoriei Gradinarilor
Unirei Dudeqti Mih. Bray. vechi
Universitatii (Plata) Bd. Academiei Bnrsei
Uranus 13 Septembrie Rahoyei
Uranus (Fund) 13 Septembrie
Ureche V. A. Isvor B. P. Hajdeu
Ureche (Colentina) Glucozei
Ursulni Agricultori Sos. Mih. Bravul
Ursu Ioan Profesor Vasile Lascar Viitorului
V.
Valcare0i (Ca lea) Mogi lor Sos. Oltenita
V& (coy Raionulni
Valter Maracineanu Cam pineanu Brezoiann
V. Maracineanu (Piata) Brezoiann
Vanatori Azilul de Noapte Bateriilor
Vanatori (Fund.) Vanatori
Vapor Assan Sos. St. cel Mare Maqina de paine
Vapor Assan I *1 II Vapor Assan
Vaporului Laboratorului Foi§orului
Vaporulni (Fund.) Foiprului
Varful ea Dor (Fund). Prel. Dorobant.
Varlovia (P. Bonaparte) Londra (P. Bon.)
Vase lor Moktilor Sos. M. Bravul
Vashington (P. Bonap.) Braziliei (P.Bon.)
Vasile Al exandri Povernei Gr. Alexandrescn
Vasile Alexandri (Spl.) Sp. C. A. Rosseti Spl. M. Giurescn
Vasile Boerescu Bd. Carol G. C. Cantacuzi no
Vasile Carlova Prof. Ion. Gion Anastase Panu
Vasile Conta Nicu Filipescn C. A. Rosseti
Vasile Lascar Bd. Carol Sos. St. cel Mare
Vasile Lanier (Fund.) Vasile Lascar
Yasile Lucaci Parintele Tanase Vasilesen Sos. St. cel Mayo
Vasile Lupu Sincai Petra Rarer}
Vasile Lupu (Prel.) Vasile Lupu
Vasile Ma laern Piscului
Y. Spiroiu (Pr. Carol) Prel. Crang4 Prel. Giuletdi
Vasile Stroescu Bd. Ferdinand Str. Trairtn
www.dacoromanica.ro
238
Vasilescu GbitA (Fund.) 13 Septembrie
Vatra Luminoasa Sos. M. Bravul Glierghiceanu
Venerei Mosilor Silvestro
Verde C-pul cucoanei) Dr. Felix Bragagiu
Verde (Fund.) Verde, CAmpul
encoanei
Verdetei Vuitur Turf urele
Verei Toamnei G. D. Palade
Vergului Sosea) Sos. NI. Bravul raza orasului
Vergului (StradelA) Bd. Domnitei T. Vladimirescu
Veronica Miele M. Eminescu Maltopol
Verzi5ori Bucur Lanariei
Veseliei Ca lea feratA PAtinasul codrilor
Veselici (Fund) Pa unasul codrilor
Vesparilor Sos. Stefan cel Radu dela Mu-
Mare mati
Vespasian Plevnei Bd. Dinicu Go-
lescu
Vespilor (Fund) Albinelor Elena Cuza
Via Strada (Camp) Negoiu
Vici Tepe§ Vodil CalArasilor
Vici (Fund) Lucacilor
Victor Emanuel III Calea Victoriei Bd. Lascar Ca-
targiu
Victoriei (Ca lea) Podul Regele Ca- Piata Victoriei
rol
Victuriei (Pasagiu) Victoriei Poincare
Victoriei (Piata Victoriei Aleea Kisselef
Vidin Tei Calea Lacul Te-
iului
Vienei (Fund) Poincard
Viilor (Sosea) Rabovei Serban VodA
Viisoarei Pietiitii Bd. Las- Povernei
car Catargiu
Viitorului Donici Sos. Stefan t el
Mare
Vilacros (Pasagiu) Victoriei Eug. Carada
Wilson. Piata Regcle Ca-
rol 1
Wilson (pima) Vilson
Vincent,iu Babes Spl. Gl. Magheru Isvor
VintilA. Olteni Anton Pan
Viordelar Vlearet?ti Norilor
www.dacoromanica.ro
239
www.dacoromanica.ro