UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” DIN IAȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE, ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI ȘI ASISTENȚĂ

SOCIALĂ

DISCIPLINA:

ETICĂ

ANUL II, SEM.II

PROF.UNIV. DR. DORU TOMPEA

STUDENT,
ANTON MIHAIL

1
 Valoarea estetică și teoria empatiei

Cunoscut in istoria gândirii si culturii românesti, in primul rând, datorită unor substanțiale
contributii in aceste doua domenii, ca filosof si sociolog (preponderenta pentru posteritate fiind cea de-a
doua postura), Petre Andrei a fost preocupat inevitabil, dat fiind caracterul larg al intreprinderilor sale
teoretice si de problematica estetică.
Nu va fi estetician profesionist, de filiatie filosofică sau pozitiva, ca atare, orientat prioritar spre
delimitarea, limitarea sau definirea frumosului si construirea in final a unei Estetici, cum vor proceda,
mai tarziu, Mihail Dragomirescu si Tudor Vianu, sau spre constituirea unei stiinte particulare a artei, ci va
fi, cu proeminenta axiolog, autor de altfel al primei lucrari speciale, explicite de axiologie din
Romania, ,,Filosofia valorii„ (1918), teza sa de doctorat.
O asemenea cupolă sintetic generalizatoare contine si necesarul capitol dedicat valorilor
estetice. De fapt, autorul, in deceniile III si IV ale secolului XX, a lucrarilor si studiilor:,, Problema
fericirii”, ,,Despre ideal ” , ,,Sociologia revolutiei”, ,, Fascismul”, ,,Sociologia generală ”s.a., a
elaborat chiar in perioada de pregătire a,, Filosofiei valorii” (subtitlul este,, Sociologia valorii”),
articolul ,,Valorile estetice si teoria empatiei”, publicat in revista ,,Convorbiri literare” (1915).
Acesta va fi dezvoltat, dupa cum arata si autorul, intr-un capitol de sine-statator al amintitei
lucrari.
Se inaugureaza astfel la noi, prin Petre Andrei, cunoscator profund al intregii axiologii de
la Lotze pana atunci , cea dintai lucrare sistematica de teorie generala a valorilor. Prioritatea lui
in acest domeniu este incontestabila, ceea ce nu este insa de natura sa diminueze in vreun fel
contributia altor ganditori din perioada anterioara la problemele definitorii valorii, inclusiv a
celei estetice.
Ideile, tezele, dezvoltarile partiale si particulare despre valori, despre natura acestora,
specificitatea lor, continute in lucrarile lui Xenopol, Motru, Leonardescu sau Maiorescu, nu au
format insa o axiologie explicita si explicit urmarita, ci una implicita si implicata in alte contexte
teoretice in limba romana asupra acestei probleme' , precedand-o stralucit pe cea a lui Vianu
din 1942, Introducere in teoria valorilor intemeiate pe observarea constiintei.
Petre Andrei initiind un demers atat de vast - cu atat mai important, cu cat inca multe
probleme referitoare la valori nu erau suficient clarificate si solidificate in gandirea filosofica
foarte moderna a vremii - va considera, inca din faza de debut a analizei, ca ,,notiunea valorii e
o notiune fundamentala pentru filosofie' si anume, atat prin aspectul teoretic intrinsec al
folosofiei valorii de-a fi ,,explicare a realitatii', cat si prin caracterul ei practic, de interpretare a
realitatii . Dezvoltarea propriu-zisa a acestei distinctii se face in cea mai mare masura pe linia
neokantiana, asimilata insa critic, constructiv si cu aport personal.
Critica sa vizeaza orice reductionism (cel de privire a valorii numai ca fenomen psihic este
numit ,,psihologism vatamator'), dupa cum permanent se atrage atentia asupra faptului ca, o
axiologie globala cere cu necesitate o definire clara a valorii in gerneral, simpla cercetare a
valorilor speciale nefiind niciodata in masura sa se substituie acestei exigente fundamentale.
Petre Andrei, fidel pe tot parcursul acestei teze (,,valoarea poate si trebuie sa alcatuiasca
obiectul special (s.n.) al unei filosofii a valorii, care va studia numai valoarea (s.n.) si formele sub
care se poate prezenta' , elaboreaza o axiologie in cadrul careia intemeierea valorii se face pe
baza logicii si a teoriei cunoasterii, luandu-se in consideratie totodata, pe langa elementele

2
psihologice de geneza si motivare a valorii, si ,,materia valorilor sociale', realitatea sociala, acel
creuzet imens al nasterii, afirmarii si functionarii valorilor. In acest context se si opereaza, de
altfel, subtila distinctie ce-i apartine, dintre procesul de cunoastere a valorii si procesul de
recunoastere a valorii. 
Primul proces este, in acceptia autorului ,,Filosofiei valorii”, un proces esentialmente logic,
care ,,da valorile teoretice explicative', in timp ce cel de-al doilea, procesul de recunoastere e
un proces practic si are ca rezultat valorile practice valorificate . Evidentierea, insa, a
caracterului unitar al procesului teoretic de cunoastere a valorilor cu cel practic de valorificare a
lor, nu se realizeaza nici empiric, nici metafizic, cum s-a procedat anterior, ci plecand de la
premisa fundamentala, conform careia, definitia generala a valorii este imposibil de dat altfel
decat ca relatie functionala dintre subiect si obiect, teza aplicata apoi si-n analiza fiecarei clase
de valori in parte.
Aceasta teorema a axiologiei sale formulata in capitolul,, Geneza ”si forma valorii este si
astazi valabila Valoarea nu poate fi dedusa nici numai din obiecte externe, dar nu este nici
numai rezultatul unui instinct subiectiv Valoarea nu e un atribut nici al subiectului, nici al
obiectului, ci o relatie functionala a amandurora.
Prin urmare, in fenomenul valorii avem doua elemente constitutive: subiectul si obiectul .
Pastrand o atare premisa metodologica, se respinge ab initio nu numai reductionismul obisnuit,
de sorginte psihologica sau biologica, ci se desfiinteaza din fasa si raportul de reducere a
realitatii la valoare, punct de altfel comun al multor axiologii premergatoare sau
ulterioare Filosofiei valorii. ,,Noi am admis realitatea ca obiect al cunoasterii, ca fiind calauzita
de conceptul valorii (s.n.), dar nu am redus-o la aceasta din urma” , va spune clar Petre Andrei
inainte de-a purcede inspre o concretizare si specificare a acestei afirmatii in propriu-zisa
,,sociologie a valorii', unde legatura dintre valoare si realitatea sociala va fi indicata la nivelul
valorilor economice, juridice, politice, etice, istorice, estetice, religioase si social-culturale in
genere.
Dacă in ,,Valorile estetice si teoria empatiei”, demonstratia se opreste in mare la acest
punct, in capitolul ,,Valorile estetice din Filosofia valorii” sunt aduse completari in
masura sa extinda si sa intregeasca demersul ce viza sa explice natura valorii estetice. 
Se resimtea probabil relativa incompletitudine a teoriei empatiei la tema valorii estetice,
daca nu se lua in seama - dupa expresia autorului - aportul socialului din operele de arta', socialul
fiind pe drept cuvant vazut in postura de baza generativa si pentru empatia estetica.
 Petre Andrei nu detaliază insă aceste aspecte, dupa cum nu insista nici asupra genezei
sociale si istorice a valorii estetice, a raportului intre subiect si obiect in variabilitatea si
substantialitatea lui constituita in empiria istoriei. In aceeasi ordine de idei, raportul dintre
valoarea estetica si judecata de valoare nu este explicata satisfacator prin trimitere la multiplele
medieri de ordin social si artistic ce-au instituit in mod practic valoarea dependent de procesul
valorizării.
Se implică, astfel, chiar o ruptura insolubila dintre valoarea estetica si judecata de valoare
incercand sa se evite anterioare identificari, reale ca atare in istoria problemei valoarea estetica
nu depinde de judecata, ci judecata de valoare e in dependenta de ideea de frumos, caci
valoarea e un punct de directie al judecatilor' .
Concluziv, trebuie să mai notăm ca ideile dezvoltate de Petre Andrei cu privire la domeniul
esteticului, a valorii, a judecatii estetice de valoare, sau a genezei sociale a esteticului si artei

3
s-au inscris in seria acumularilor de referinta din istoria gandirii estetice din Romania.
 De fapt, in ,,Filosofia valorii”, indeosebi in capitolul ,,Valorile estetice ”sunt enuntate  in
nuce aproape toate temele majore ale oricarui tratat de estetica. 
Aceste idei prezentate la cursuri au fost, desigur, asimilate si raspandite in cercuri tot mai
largi, cu timpul pregatind si anuntand si in acest fel perioada marilor sinteze de filosofie a artei
din perioada interbelica.
Spirit deschis inspre explicarea vietii sociale, in ansamblul ei, si in tesuturile ei intime,
Petre Andrei n-a omis - inca de la inceputurile activitatii sale teoretice - universul estetic din
preocuparile sale.
Venind spre sociologie (aceasta-i disciplina care si-l revendica in primul rand) cu o
fundamentare axiologica, nu putea sa nu fie si estetician.Nu de profesie, dar nici de ocazie.

Bibliografei:
1.  Cuvant introductiv la Filosofia valorii, Bucuresti, 1945.  Petre Andrei.
2.  Opere sociologice, Ed. Academiei, Bucuresti, 1973, p. 168.