Există două sfere de cercetare privind percepția riscurilor pentru consumatori, paradigma

psihometrică ce s-a concentrat pe înțelegerea modului în care oamenii percep riscurile pentru
sănătate asociate cu diferite tipuri de tehnologii (de exemplu, energia nucleară) și modul în care
aceste percepții variază în funcție de diferitele caracteristici ale fiecărei tehnologii. Paradigma
privind comportamentul consumatorului a căutat o înțelegere a modului în care achizițiile de
produse sunt afectate de percepțiile consumatorilor și o clasificare a riscurilor financiare, fizice,
de performanță, sociale sau de altă natură asociate odată cu achiziționarea sau utilizarea unui
produs.
Riscul se află situat între certitudine şi incertitudine. El este un fenomen care provine din
circumstanţe pentru care decidentul este în măsură să identifice evenimente posibile, şi chiar
probabilitatea materializării acestora, fără a fi însa în măsură să precizeze cu exactitate care dintre
aceste evenimente se va produce efectiv.
Riscul provine din imposibilitatea de a aprecia cu o anumită acurateţe care este
evenimentul identificat ca atare de decident care se va materializa efectiv şi va determina un
anumit rezultat negativ. Chiar dacă probabilitatea estimată pentru materializarea efectivă a unui
anumit factor generator de risc este ridicată, decidentul nu poate fi sigur dacă acel eveniment este
cel care se va produce cu certitudine şi nu altul.
Riscului îi este asociată o distribuţie obiectivă de probabilitate măsurată ca număr de
apariţii al unui rezultat determinat, în urma unui număr mare de observaţii. Această distribuţie
este considerată valabilă pentru acţiunile care se desfăşoară în condiţii identice cu altele care deja
au avut loc şi ale căror rezultate au fost cuantificate prin metode statistice.
Riscul este în general conceptualizat ca probabilitatea unei pierderi de ceva de valoare
pentru un individ într-un anumit context. Contextul poate fi fie o schimbare exogenă în mediul în
care locuiește individul (de exemplu, vremea), fie o acțiune aleasă de individ (de exemplu,
achiziționarea unui produs). Astfel, obținerea unei descrieri valide a percepțiilor de risc ale
consumatorilor diferă de contextul particular.
Literatura despre riscul perceput de consumator în ultimii 30 de ani începe prin stabilirea
relației riscului perceput cu structuri de marketing conexe, cum ar fi implicarea și încrederea.
Apoi abordează unele dezbateri din studiile de specialitate, referitoare la riscul subiectiv și
obiectiv și diferențele dintre conceptele de risc și incertitudine. Descrierea modului în care au fost
concepute și operaționalizate diferite modele pentru a măsura riscul și modul în care acestea s-au
dezvoltat de-a lungul anilor a avut drept obiectiv de a identifica și raporta evoluțiile teoretice și
de a propune criterii pe care cercetătorii le pot utiliza pentru a decide modelul cel mai util pe care
companiile ar trebui se îl abordeze pentru a diminua efectele negative ale riscului perceput de
către clienți asociat cu un anumit brand, produs sau serviciu.
Scopul acestei lucrări este de a identifica riscurile percepute pe care consumatorii le
percep. Cercetarea se bazează pe datele empirice colectate printr-un chestionar ce conține 18
întrebări și analizate cu pachetul statistic SPSS.
Chestionarul a fost distribuit pe grupul de facultate pentru a colecta răspunsurile necesare.
Următoarea secțiune prezintă rezultatele chestionarului precum și interpretarea acestora.