Jane Austen

-s_
Rafiune gi simfire
.F

I
tfr
 .lanc Austcn
Suv and S?Lt;bih\
O R .O Disdbulii,, 2020
Pentrlr versiuneti i^i limba ronl:rui
'Ibatc d.cpturilc rczen'atc
Traciuccre clin lin,ba cnsle,n
Crisrina -N{ihacla lriPon
pri. Lingua Clornerioi
llustrtr!i:r coPirt.i
'l homrs (lan'sbor(reh.
Lilqt
Eli.el).th anl Mdry t.l'172')
Nikirrcclia flcrnmons
2020
ISBN 978-606 00fl-107-7
RAO Disr.;bu1ie
Str Bergiului n. I I I, se.to!
Bucuretti, RonraDia
\tan.aobooks.conr
oescrierea CIP a Bibliotecii Nadonale a Romaniei
AUSTEN, JANE
Raliune + simgire /.lanr: Ausrcn. - Bucure;ti : RAO Distribulic-
2020
ISBN 978 606-006 .107-7
B2t.1 1l
VaNri,tohLl, I
Familia Dashwood se stabilise de mult in Sussex.
I)omeniul lor era intins, iar resedinta era la Norland
[)ark, in inima proprietelii unde, timp de multe gene-
ratii, fanrilia dusese o viati. atAt de rcspectabili, incAt
lrezise admiratia unanimi a cunostintelor din vecini-
tate. Ibstul proprietat carc decedase, lusesc un burlac
carc tri.ise peni la o varsd inaintat; si care, multi ani
din viata lui, o avusese drept tovarisi constanti si me-
rr:rjeri pe snra lrri. in'i mnJrtea ei) ..ilTr :\urvpni\e cu
zece ani inainte de a lui, adusese mari schimbiri in
1, casi, ci.ci, pentru a-i suplini lipsa, l:l invitase si primise
in casa lui lamilia nepotului siu, domnul Henry
l)ashwood, mostenitorul de drept al domeniului
Norland si persoana circia intentiona si. iJ lase mostc-
nire. in compania nepotului, :r ncpoatei lui si a copiilor
Ior. bd"trAnul domn igi petrecea in mod plicut zilcle.
Afectiunea fa15 de ei spori. Atentia constanti a dom-
nului si doamnei Henry Dashwood lati de dorinlele lui,
ltcntie care nu izvora doar din interes, ci si din buni--
tate, ij oleri bitrinului tot conlortul de care avea nevoie
un birbat dc versta lui. iar veselia copiilor adiugi cu-
loarc existenlei lui.
5

JANE A.USTEN
Don.rnul Her.rry Dashwood avea un liu dintr-o cisi-
torie antcrioari, iar cu actuala solie avea trci fiicc Fiul,
un tinir serios ;i respectabil, era un om instirit, dcoa-
recc la virsta majoratului primise jumitatc din averea
considcrabjli a mame i lui. Mai mult de-atit, prin cisd-
torie, carc avusese loc la scurt timP dupi aceca, el isi
sporise averea. Asadar, Pentru el mostenirea domeniului
Noiland nti era cu adevirat atit de imPortanti' ca Pen-
tru surorilc lui, cici averea loq ldsAnd la o parte ce le-ar
fi revenit in urma laptului ci tatitl lor nostenise proprie-
tatea, nu putea fi decit rnici. Mama lor nu avea nimic,
iar tatil lor dispunc:r doar dc sapte mii di: lire, deoarece
cealaltd. jumi.tate a averii lostci lui solii ii revenea tot
hului ,--i, tatil bencficiind doar de uzufructul acesteia pe
durata vietii sale
Bitrinul domn muri, iar te stamentul ii fu citit, insi,
ca mai toate testamenlele, qi acesta pricinui tot atAta
dezamigirc pe citi plicere. BdtrAnul nu fusese nici zrtit
dc nedrcpt, nici atat de nerecunoscitor incit si nu ii
lase domeniul nepotului siu, dar i-l Idsi in aqa condifi,
incit valoarea mostenirii era rcdusi lajumitate Dom-
nul Dashrvoocl 5i-o dorise mai mult pentru solia ;i pen-
tru fiiccle salc deci.t pentru el insusi sau Pentru fiul lui;
insi ca era desLin;rtii fiului siu;i fiului acestuia, un copil
de patru ani, ceea ce il priva de orice putere de a se in-
griji de ccle care ii erau cele mai drasi si care aveau cea
rnai mare nevoie dc intretinerc, fie din veniturile dome-
niului, fie din vinzarea pidurilor prefioase ale acestuia'
Totul era spre bcneliciul acestui copil care, cu prilejul
vizitelot sale ocazionale la Norland' impreuni cu tatil
si cu mar.na sa, ci;tigase alecliunca unchiului sdu prin
6 7
Raliune si simlzre
tlrigiliqenii deloc neobi;nuite unui copilas de doi sau
lrci ani: cuvirte std"lcite, dorinla arziato'.trc dc a facc cc
vrea, multc siretlicuri ;i foarte multi giligie. Toate
ilccstea p;reau si scadi valoarea atentiei pe care, multi
ruri la rind, cl o primise din partea nepoatei;i a fiicelor
r'r. Cu toate acestea, nedorind si lie nedrept;i pentru
rr-;i arita alecgiunea pentru cele trei fete, el ii lisasc fie-
< irreia cite o mie de lire.
La inceput, domnul Dashwood lu extrem de dcza-
rniigit, insi, cum avea o fire vescli ;i optimisti, el nidij-
cluia, pe buni dreptate, ce va avea o viati lungi si ci,
l)rintr-un trai chibzuit, va putea si puni deoparte o
sun.ri considerabili din roadele domeniului dcja imbel-
;ugare;i care putcau fi sporitc imcdirr. irrsa arerea. atrr
rlc indelung a;teptati, fusese a lui doar un an. EI nu
supravielui prea mult unchiului siu, iar r'iduva fi fiicel:
lui rirnaseri doar cu zece mii de lirc, inclusiv losta mo;-
tenire. De indati ce aflase de sinitatea lui precari,
clomnul Dashwood trimisese dupi. fiul lui si il lugase, cu
toate insistenla ;i urgenla impuse de boali, si. aibi in
vedere interesele mamei sale vitrege si ale surorilor lui.
Desi domnul.lohn Dashwood nu avea sentimcntele
puternice ale celorlalti membri ai familiei, el lu alectat
de o ascmenea ruEJimintc intr-un astlel de moment si
ligidui si faci tot ce ii va sta in putinti ca si le oI'erc
confort. Aceasti asigurare il lini;ti pe tatil siu, iar
domnul.|ohn Dashwood avu apoi timp si chibzuiasci
la cAt ii stitea in putere si faci pentru ele in mod pru-
dent. Nu era un taner riuvoitot decit daci riuvoitor
inseamni sd lii insensibil 9i egoist, insi, in gcncra.l, lunrea
il stima, deoarcce iqi indeplinca indatoririle obi;nuite
 JANI AUSTEN
clr llLrnivointi. Daci s-ar'li cirsitorit crt o lbmeie mai
anrabili, e1 ar fi putut fi inci si mti stimat clecit erir, ar
li putut ti el insttsi mai amabiJ, dar se insttrasc de idarte
tinir 5i isi iubea liiarte nrLrit s(rtia. insi doanrnaJohn
Dashrvood cra o carjcatnrir ingrolati a solLriui ei muri
ingustiL la rnintc si nai cgoistit.
Cind ii ligidtrisc tatirlui siu. el chibzuise in sinea lui
si sporcasci avcrca surorilor lui, rlindrr-i in dar {leci-
reia citc o mic dc lirc. Apoi sc sinlli cu aldevirat ge-
neros. IrcrspcctiviL a pntru rttii dc lire 1lc zur. pe iingii
vcnitul si"ur rrr:1rral, Plus jtrmiitaLca rintirsi din averca
marrci ltri. ii irciilzc:r sulletrrl, lircindu-l durrrric. I)a,
avca si lt rlca tlci nrii dc lire. A'ca si fie un gcst fiumos
si gcncros! Lc va ii incleajuns ca si ducir o viati liri
griji. -frci nrii cle lirel Sc putea lipsi de o sumir alit clc
narc lir:i sir sinrti. El se gincli la accst Jucru toati zjua
': r'rzilclc rrrnr. loirc lirrr r,, .imti "egrc'
lnrcdiat clupi inmormintarea latilui ltri, d()amna
Johu Dashrvoocl. fi.ri si fi Lrirnis vorbi soacrei dcspre
iiilcnliile sale, sosi impreuni cn copilul si cu slujitorji ei.
Ninreni nu ii pulea contesta drcptul dc a vc'r.ti. casa fiind
a sotului ei din clipa nrorgii tatilui lui, dar cu atit mai
mare cra lipsa ei dc delicatcqc, iar peutru o lbnrcie in
situaqia doamnci f):rshu'ood. calc cril condusi cle bun
.imr. rr-Lr,'n.i fi 1,,.t -rt-cm.l- n, pla, ur. lrr..l du.rrrrn
Dashrvoocl .rvea un simt al orioarei alet dc asculit si o
gcircrozitale atat de romanticii, incit orice ofensi clc
genul accstir, pr-icinuiti sau primitii dc citteva, ii trczca
un dezgust clc neclintit. DoamnaJohn Dasu'ood nu lir-
sese nicioclati prcfirati de lanilia sogului ei, dar ea nLt
avusese niciodatii ocazia, pini atr-rnci, si Jc arate cir de
8 q
t
i
t
I?atiun c 1^i .t inltrt
pLrtinii consideralie putea si aibi latii de ccilalti atunci
r ind imprejurirrile i-o penlritcau. Doamna Dashwood
lir :rtit de aii:crati c.lc comportamcntul ci grosolarr ;i isi
rlisllctrda atit de mult nora, incit. la vcnirca :rccstcia,
la ar Ii pirisit casa pcntrlr totdezruna dacir rugiunirrtiie
liicci ci mai rllari nu ar ii licut-o si se glindcasci nrai
irrtii daci sc cuvcnea sii plecre. Drrpi aceea. dragoslea
<lrrio:rsii perrtru cclc trci fiicc zrlc ci ri ficu si rimin:i si
si t'r,ite. dc dragui krq ruptura cle fr'atele lor
Elinor, Iiica nrai nare, ale czirei slaturi :tvuseserit un
r'li'ct atit cle puLernic. dddea dovadi dc putcrc dc ingc-
lcgcre ;i de o judccati rccc carc o iriclreptirlcau, la doar
norLisprczece rrni, s.'i fic slitrritoarca tlanrci saic si carc
ii pcrrritcau acleseori sir sLivjlcasc.i, sprc beneliciul 1u-
trrnrq inlJicirarea doamnci Dashrvood, cart, in gene-
r irl. al Ii drrs la imprudentii. Elinor avea o ittimii de aui',
cr-iL lrlectuoasi ii a\''oa scntimcnte puternice, insi;Lia
, Lrrn si;i lc stiipineasci, lucru pc carc manra ci il rl:ri
rn'ca de iuvilat qi Pc carc uua cliutre surorile ei ltotirrise
si nu il invctc niciodatir.
in rnultc privinic, insusirile lui \4arianne erau intru
totl eg:rle cri cele alc hri Elinor -Lra cumpitatir si dr:;-
l( 1rlrtii, dar ncribditoare in toate cele: supiiriirile, bucu-
Iiiic ci nu cunolteau moderatia. Era gcncroasi, amabili,
r intcrcsanti, cra orice in alari de prudcnti. Ascminarca
<lintre ea qi mama ci cra izbitoarc.
Iilinor obsen'a cu irrgirijorare exccsclc l:r carc ducca
scnsibilitatea surorii ci, insi do:rmna Dashr'voocl o pre-
tLria 1i o cultiva. Se incurajaLr una pc t:czrlaltir acum.
irr violen{a ncft:r'it irii lor. Suferinla agonizanLi care le
,rrplc;ise la incepul era innoiti voit .rcum, c:iutatai.
lT-- JANE AUSTEN
provocati iar si iar. Se li.saseri pradi durerii loq ciu-
tAnd si-;i sporeascd amiriciunea in orice mod cu pu-
tinli9i erau hoti.rAte si. nu accepte alinare in viitor' $i
Elinor era profi.rnd afectati, insi reuqea si se lupte, sd
se stipineasci. Discuti cu fiatele ei, i;i intimpini
Vairitnk l,2
cumnar.r la sosire, r erria ii acordi alenlia cuv-nitd si "e
stredui se o determine si si o incurajeze pe mama ei s;
aibi aceea;i ribdare.
Margaret, cealalti sori, era o fati veseli si sociabili',
dar, cum fusese deja mult influentati de romantismul l)oamnaJohn Dashwood se instali acum ca stipAni
lui Marii,rnnc, firi si aibi judecata ei, la treisprezece ;r rlomeniului Norland, iar soacra ;i cumnatele ei luri
ani ea nu prea didea scmne ci mai tirziu va lt precum rtdusc la condi;ia de musafire. Cu toate acestea, ea Ie
srrrorilc ei. r[rla cu o politele rezerwati, iar sogul ei cu atata buni-
rrlc pe cat putea simli lagi de cineva in afari de el
irrsusi, de sotialui si de copilul 1or. El insista, cu un oa-
rrrare zel, ca ele si considere Norland drept casa lor !i,
( um se p;rea ci doamna Dashwood nu avea de ales

{l( cet sA rimani acolo p6"ni isi gisea o casi in vecini-

ttte, ea ii accepti invitalia.
ii convenea de nrinune si rimini intr-un loc care ii
:rrrrintea de bucuriile de odinioard. in rremuri de vc-
sr.lic, nicio fire nu putea fi mai voioasd decAt a ei sau si
nlrrear(j intr-o ma"ura md mare acea speranti sini-
toasd. de lericire care este lericirea in sine. Dar si la
lristele se lisa purtatd de imaginatie, fiind la lel de ne-
consolati pe cit era de nedomoliti la bucurie.
L)oamnaJohn Dashwood nu era deloc de acord cu
intentiilc solului ei fagi de surorile lui. Trei mii de lire
Iuate din averea scumpului ei fiu ar fi insemnat si il si-
riLceasci teribil. Ea il implori si se mai gindeasci.
( lrrm putea si. il lase con;tiin{a si il lipseasci pe copilul

t1
l1
JANE AUSTEN
lui, unicul lui copil, de o sturd atit de rnarc? $i ce pre-
tenlic puteau avea clomlisoarele Dashrvood la miri-
nimia lui pentru o suutd atit de mare, cind ii erau rtLde
dc singe doar pc jurndtatc, luctu carc, din pcrspectiva
ci, nu stabilca nicirrn li'l dc rela!,ie. Sc 5tia prca bine ci
nu lrcbuiul si-r exislc niciun lii de albctiune intrc copiii
unui birrbat provcnili din cisnicii diibritc. $i de cc sir se
ruineze pc silic;i pc siricutul lor Harry dAndu-si toEi
banii dc ponrani surorikrr Jui vitrcge?
.\ lir.r ulrim,r dorinrri .r trt llui meu ca rrt 'i ii riur
r.idrrrr.i fiicelc, ii rj.prrn.i- snrul ei.
Habat n-avca ce vorbca, indriznesc sd spun. Pttn
rimi;ag ci vorbea aiurcer la vremea aceca. Daci ar fi
lost in toate minlile. nu i-ar ll trecuL prin gind si te
in.rplorc si renunti lajumirtate din averca copi)ului tiru.
N-a cerut o sumir anrlme, draga mea Fannli dar
m-a rugirL, in tcrmeni gencrzrli, si le ajut si si lc oler con-
lbrtul pe carc cl nu li l-a putut olbri Poate ar fi fost muri
bine daci ar fi liisat lotul in seama mea. Nu se Poate s;
isi fi imaginaL ci L:-as fi neglijat. insd, cum rri-a cerut
si ii figiidLriesc, n-zrm putut s:r n-o lac, s:ru cel putir.i asa
rm i r |zll r ll r rcrnc:, ri -e.r. l-.r m ftcul prumisiun, r. Pr in
urmare Lrebuic si o respcct. Trebuic si lacem ceva pen-
tru ele atunci ciind vor plcca clc la Norland ;i se ror in-
stala in noua Ior casi.
.l-i birie. atunci sii lircem, dar accl ceva nu trebuic
si fie trej mii dc lire. GAnde;te-te, adiugi ca, odati cc
te-ai despirtit de ei, nu-i vei rnai avea. Surorile talc se
\or,;sirori ;i brniiv.'r fi pierrluri p- r., ic. in"i d.-', i rr
fi vreodati inapoiaf bietului nostru biic{el. .
T2
Raliune;i si rnlire
\ai, desigur, asta ar schimba mult situalia,
\()lul ci pc un ton grav Ar pute:r vem o vreme ln care
lliLrrl,va regrela ci a lost prival de o sumi atdt de in-
slrnnati. Daci va avea o lamilie marc', de pildi, aceqti
lrrni in plus i-ar prinde bine.
De bun6 seami.
Alunci, poatc ar li mai binc pcntru toati lunca ca
srrnrr si fie injuniitSliti. Cinci sute de lire ar reprezenta
( ) ( .cstere uriasi a avcrii lorl
C), de neasteptat! Care liate din lumea asta ar f'a.ce
;rr'.junritate pentrrr surorile lui, chiar daci i-ar fi surori
lrrrne? C)r ele iti sunt doar pe jumitatc rude. Ai o inimi
:rtiL dc marc!
\-rs rrc,r liu mr-schin. rispun"c cl. in a'rl"l dc
"i
irr4rrcjurirri, este rnai bine sd laci mai mult decdt mai
1rrr1in. Nlicar ninrcni nu poatc spune ci nu am licut
ninric pentru ele; nici ele insele nu s-ar putea aitepta la
nrni mult.
Cine poate qti la ce se afteapti, zise doamna. Dar
n-ar trcbui si nc gindim la ce se a;teaptii ele. ci la ce-ti
l)oti permitc tu si faci.
Cu sigurantii, dar cred ci-mi permit si ii ofer fie-
r iireia cite cinci sute dc lire. Astfil, liri nicio suplimen-
r.rr din pJrtea mrr. \'J avrr fi-, rre apro m.'riv trei mii
rlc lirc dupi moartea mamei lor O avere considerabili
lx ntru orice tiniri.
Dc buni scami. Ba chiar mi uime;te laptul ci
si-ar dori o suplimcntare. Vor impirli intrc clc zcce mii
rlt: lire. Dac:i se vor cirsitori, vor aveil un trai bun, iar
r lrrci lr-o vor fdce, vor putea ducc imprcuni un trai firi
uliji din dobinda la cele zccc mii de lire.
13

JANE AUSTFN
Este foarte adev;-rat. A;adar, nu itiu daci, una
- liri nicio restriclie. Asta m-a ficut si-mi fie scArbi de
peste alta, nu ar fi mai inFlept si. fac ceva pentru mama
lor cat mai este in viati decit pentru ele' Cer'a de genul
rentei viagere, weau si spun. Ar fi bine atet Pentru su-
rorile mele, cat ti Pentru ea. O suta de fre pe an le-ar
asigura tuturor un trai decent.
Cu toate acestea, sofia lui eziti in a-;i exprima
consimgimAntul.
Cu siguranli este mai bine decet si renunli din-
- independenli.
tr-odati Ia o mie cinci sute de lire. insi, dacd doamna
Dashwood va trii cincisprezece ani, am h complet
.trimtoraU.
Cincisprezece ani! Dragd Fanny. nu poatr si mar
riiasci nici jumitate din cAt ai spus tu'
Cu sigurantd ci nu, dar dupi cum ai obsewat,
-
oamenii triiesc intotdeauna o ve;nicie atunci cand I se
plite;te o renti viageri. Ea este foarte robustd ;i sini-
toasi ;i abia a implinit patruzeci de ani Renta viageri
e o treabi foarte serioasi. Trebuie s-o pldteqti in fiecare
an si n-ai cum si renunti la ea. Habar n-ai ce faci $tiu
multe despre necazurile pricinuite de rentele viagere,
cici mama s-a impotmolit in plata a trei rente viagere
ld.sate prin testament de tata unor servitori credinciosi'
Este uluitor cit de neplicute i s-au pirut Aceste rente
viagere trebuiau pHtite de doui ori pe an, apoi mai era
a Ii le inmdna. La un moment dat, s-a zvo-
;i deranjul de
nit ci unul dintre ei ar fi decedat, iar ulterior s-a dovedit
ci nu fusese adc.virat. Mama se siturase pAnI peste cap'
Cu atitea pretentii firi sfArgit, venitul ei nu ii apa4inea,
zicea ea::i a fost loarlc urat din parrea tatei' pentru cd'
a.ltminteri, ballii ar fi fost in tota-litate la dispozitia mamei,
74
Raliune 1i simlrre
rentele viagere, iar eu, una, nu m-a; inhima pentru
nimic in lume la a;a ceva...
Este, cu siguranli, un lucru nepldcut si igi scadi
astlbl veniturile in fiecare an, rispunse domnu l Dashwood.
Ace"tea nu-1i mai apa4in. dupd cum zicea mama ta.
Nu este deloc de dorit si fii nevoit si plite;ti o aseme-
nea sumi, in ziua stabiliti, cici te priveazi de
Firi. doar;i poate, la urma urmei, nu 1i se arati
gi,
nici recuno;tingi. EIe se cred indreptdfite, tu nu faci decAt
ceea ce era de a;teptat, iar asta nu duce deloc la recu-
no;tinli. Daci a; fi in locul tiu, eu a; hoteri ce ar trebui
si fac. Nu m-a; obliga si le pldtesc anual ceva. S-ar
putea ca in unii ani si fie foarte neplicut si. renungim
la o suti, fie gi la cincizeci de lire din economiile noastre.
Ai dreptate, iubita mea. in cazul acesta, ar fi mai
bine si nu existe nicio rentd viageri.. Orice le-a; oferi
ocazional le-ar fi de mult mai mare ajutor decat o a.lo-
catie anuali, deoarece n-ar face decAt si triiasci pe pi-
cior mare, iar la sfir;itul anului n-ar avea niciun binut
t)us deoparte. Cu siguranqi ar h spre binele lor. Un
cradou de cincizeci de lire, din cind in c6.nd, Ie-ar im-
piedica si i;i facd griji in privinp banilor ;i, cred eu, mi
vr achita de promisiunea llcutd LaLei.
Sigur ci da. De fapt, ca si spun drept, in sinea
rnea sunt convinse cd tatil tiu nici nu s-a gindit si le
clai bani. indriznesc si spun cd ajutorul la care s-a
gindit el trebuia si fie doar atat cet putea fi rezonabil si
\r.asrepte de Ia rine. De pildd. si le cauli o cisuli con-
lirrtabili, sd le ajuli si-gi mute lucrurile gi sd le trimiti in
15