UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AURELIAN A. BONDREA (coordonator)

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AURELIAN A. BONDREA (coordonator)

LAURA GORAN RODICA MATEI GABRIELA POPESCU
IOANA OMER ELENA-CLAUDIA RUSU

MANUAL DE PRACTICĂ
SPECIALIZAREA
PSIHOLOGIE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE

Bucureşti, 2011
 CUPRINS

Introducere
1. CADRUL GENERAL
1.1. Obiectivele practicii de specialitate ……………………………………………………………….
1.2. Competenţe profesionale generale ………………………………………………………………..
1.3. Competenţe profesionale specifice domeniului de specializare Psihologie ………………………
1.4. Fişa Postului Psihologului (C.O.R. – 244501) …………................................................................
2. ORGANIZAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ
2.1. Etapele desfăşurării unui stagiu de practică în contextul proiectului ……………………………...
2.2. Instruirea cadrelor didactice coordonatoare ale stagiilor de practică, a tutorilor şi studenţilor
cu privire la desfăşurarea stagiilor de practică …………………………………………………….
2.3. Organizarea efectuării practicii de specialitate ……………………………………………………
2.3.1. Conţinutul activităţii de practică desfăşurate pentru specializarea Psihologie ……………
2.3.2. Conţinutul activităţii de practică desfăşurate pentru specializarea Psihologie ……….................….
2.4. Efectuarea practicii de specialitate ………………………………………………..………………
2.5. Evaluarea practicii de specialitate ………………………….……………………………………..
3. CUNOŞTINŢE TEORETICE NECESARE DESFĂŞURĂRII
PRACTICII DE SPECIALITATE LA SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
3.1. Psihoterapie ......................................................................................................................................
3.2. Psihologie medicală .........................................................................................................................
3.3. Psihodiagnostic ...............................................................................................................................
3.4. Psihologia comunicării ...................................................................................................................
3.5. Psihologia sportului ........................................................................................................................
3.6. Psihologia educaţiei .......................................................................................................................
3.7. Psihologia cuplului şi familiei ........................................................................................................
3.8. Defectologie şi logopedie ...............................................................................................................
3.9. Psihologie organizaţională şi a resurselor umane ...........................................................................
3.10. Didactica specialităţii (Psihologie) ...............................................................................................

Bibliografie selectivă …………………………………………………………………………………..

4. DOCUMENTE-SUPORT PENTRU EFECTUAREA PRACTICII DE SPECIALITATE

4.1. Scrisoare de primire în practică …………………………………………………………………...
4.2. Convenţie-cadru privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii
universitare de licenţă şi de masterat ……………………………………………………………...

2
 4.3. Fişă de înscriere la stagiul de practică …………………………………………………………….
4.4. Contract de practică între universitate şi student …………………………………………………
4.5. Convenţie de confidenţialitate
4.6. Caiet de practică, specializarea Psihologie ……………………………………………………….
4.7. Legislaţia şi normele de conduită la locul de practică privind protecţia muncii ………………….
4.8. Metodologia organizării şi desfăşurării concursului pentru identificarea şi selecţia
celor mai bune idei de îmbunătăţire a practicii de specialitate …………………………………...
4.9. Chestionar de analiză pentru stabilirea nevoilor studenţilor Universităţii Spiru Haret privind
desfăşurarea stagiilor de practică ………………………………………………………………..
4.10. Chestionar de analiză pentru stabilirea nevoilor tutorilor firmelor/instituţiilor partenere
cu Universitatea Spiru Haret privind desfăşurarea stagiilor de practică ………………………...
4.11. Chestionar de analiză pentru stabilirea nevoilor cadrelor didactice coordonatoare ale stagiilor
de practică organizate de Universitatea Spiru Haret privind desfăşurarea stagiilor de practică
4.12. Certificat de participare la efectuarea practicii de specialitate …………………………………..
4.13. Diplomă de câştigător la concursul de idei privind îmbunătăţirea practicii de specialitate ……...
ANEXE ......................................................................................................................
Anexa 1. Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor …………………………………
Anexa 2. Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3955/2008 privind cadrul general
de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă
şi de masterat …………………………………………………………………………………………..
Anexa 3. Regulament de organizare a stagiilor de practică la Universitatea Spiru Haret …………….
Anexa 4. Regulament privind activitatea profesională a studenţilor Universităţii Spiru Haret ………

INTRODUCERE

3
 Practica de specialitate a studenţilor Facultăţii de Sociologie-Psihologie, Bucureşti, programul de
studii universitare de licenţă (Ciclul I Bologna), specializarea Psihologie se desfăşoară în conformitate
cu următoarele acte normative: Legea nr. 258 din 19 iulie 2007 privind practica elevilor şi studenţilor şi
Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3955/2008 privind cadrul general de
organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat
(publicat în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 440 din 12 iunie 2008).
Potrivit acestor reglementări, practica studenţilor se desfăşoară în conformitate cu planul de
învăţământ şi are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în
activitatea practică.
Desfăşurarea activităţii de practică urmăreşte consolidarea cunoştinţelor teoretice şi formarea
abilităţilor şi deprinderilor practice ale studenţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru
care aceştia se instruiesc.
Activitatea de practică doreşte să completeze într-o modalitate cât mai adecvată activitatea
didactică prin care studenţii şi-au însuşit cunoştinţele teoretice de bază; astfel, în mod evident, practica
de specialitate contribuie la desăvârşirea competenţelor şi abilităţilor profesionale ce se cer pentru
ocuparea posturilor, conform standardelor ocupaţionale actuale şi cadrului naţional al calificărilor.
Prezentul manual de practică reprezintă rodul implementării principalelor concluzii ale
cercetărilor efectuate în rândul cadrelor didactice coordonatoare ale activităţii de practică, al
studenţilor practicieni şi al tutorilor desemnaţi cu organizarea şi desfăşurarea practicii în cadrul
firmelor şi/sau instituţiilor partenere ale Universităţii Spiru Haret.
Astfel, concluziile corelate pentru cele trei cercetări de mai sus, concluzii referitoare la: instruirea
prealabilă a studenţilor realizată de către profesorii coordonatori în colaborare cu tutorii desemnaţi de
către firme, dimensionarea grupelor optime de studenţi, definirea şi utilizarea în cadrul practicii a unui
student coordonator de grup de practică, modalitatea de evaluare a stagiului de practică atât pe parcurs,
cât şi la final prin aportul tutorelui şi al profesorilor coordonatori, implementarea unui training de
specialitate intensiv la nivelul firmelor ş.a., au stat la baza formulării liniilor directoare privind
organizarea stagiilor de practică din acest an universitar.
În desfăşurarea activităţii de practică vor fi folosite următoarele noţiuni:
a) Stagiu de practică – activitatea desfăşurată de studenţi, în conformitate cu planul de
învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în
cadrul programului de instruire.
b) Organizator de practică – instituţia de învăţământ superior care desfăşoară activităţi
instructiv-educative şi formative, potrivit legislaţiei române în vigoare.
c) Partener de practică – instituţia centrală ori locală sau orice altă persoană juridica din
România, dintr-o ţară participantă la programul „Învăţare pe tot parcursul vieţii”, într-un proiect finanţat
din Fondul Social European sau dintr-o ţară terţă, care desfăşoară o activitate în corelaţie cu

4
specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi
care poate participa la procesul de instruire practică a studenţilor şi masteranzilor.
d) Practicant – studentul sau masterandul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea
cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea
pentru care se instruieşte.
e) Student coordonator grup de lucru – studentul angrenat în stagiul de practică şi delegat să
realizeze o comunicare eficientă între tutorele şi cadrul didactic coordonator şi grupul de studenţi alocaţi
pentru un stagiu de practică pentru fiecare partener de practică.
f) Cadru didactic supervizor, coordonator de practică – persoana desemnată de
organizatorul de practică, abilitată să asigure planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării
stagiului de practică.
g) Tutore – persoana desemnată de partenerul de practică, abilitată să asigure respectarea
condiţiilor de pregătire şi dobândire de către practicant a competenţelor profesionale planificate pentru
perioada stagiului de practică.
h) Creditele transferabile – valori numerice alocate unor unităţi de cursuri (inclusiv pentru
practica de specialitate) şi altor activităţi didactice. Prin creditele de studiu transferabile se apreciază, în
medie, cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei, efectuată de student pentru însuşirea unei discipline
(potrivit Legii nr. 288/2004).
i) Convenţie-cadru privind efectuarea stagiului de practică – acordul încheiat între
organizatorul de practică şi partenerul de practică, pe baza anexei nr. 2 la Ordinul nr. 3955 din 2008.
j) Portofoliu de practică – documentul ataşat Convenţiei-cadru privind efectuarea stagiului de
practică, ce cuprinde obiectivele educaţionale care urmează a fi atinse, competenţele care urmează a fi
obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de derulare a stagiului de practică.
Practica de specialitate a studenţilor se organizează şi se desfăşoară pe baza unei Convenţii-
cadru, încheiată între organizator şi partenerul de practică.
Activitatea de practică se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de
semestru sau de an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ.
Practica se desfăşoară pe baza unei programe analitice sau a unui portofoliu de practică,
întocmite de instituţia de învăţământ a practicantului. Durata practicii, formele de evaluare şi creditele
acordate pentru activitatea de practică sunt cele cuprinse în planul de învăţământ.
Activitatea de practică inclusă în planul de învăţământ este obligatorie şi constituie condiţie de
promovare. Prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boală sau din alte cauze obiective, practica se
recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de pregătire teoretică.

1. CADRUL GENERAL

5
 1.1. Obiectivele practicii de specialitate

Obiectivele avute în vedere prin derularea stagiilor de practică pentru specializarea Psihologie pot
fi clasificate în obiective generale şi specifice astfel:
Obiective generale:
- Dobândirea abilităţilor de a dezvolta planuri de intervenţie, proiecte de cercetare şi
profesionale de către viitorii psihologi, psihopedagogi, consilieri şcolari, mediatori şcolari, referenţi în
managementul resurselor umane şi relaţii publice, consilieri, terapeuţi, experţi, inspectori, cadre
didactice preuniversitare şi universitare, asistenţi în laboratoare şi cabinete de psihologie aplicată;

- Dobândirea abilităţilor de comunicare şi negociere pentru obţinerea informaţiilor privind

nevoile clientului, a capacităţii de a realiza psihodiagnoză prin strategii ştiinţifice însoţite în activităţile
teoretice şi cu caracter aplicativ;

- Dezvoltarea interesului ştiinţific pentru domeniul psihologiei şi varii domenii aplicative

ale sale;

- Dezvoltarea capacităţii de a crea şi dezvolta programe, planuri şi strategii de dezvoltare

personală pentru sine şi pentru alţii, precum şi asistenţa dezvoltării şi descoperirii de sine;

- Dezvoltarea capacităţii de a obţine şi disemina informaţii şi proiecte complexe şi durabile

în spiritul valorilor şi tradiţiilor umaniste naţionale şi la nivel internaţional;

- Formarea unor competențe interdisciplinare în abordarea socio-umanului.

Obiective specifice:
- Formarea şi exersarea abilităţilor de psiholog şi consilier în cât mai multe domenii:
educaţional, judiciar, industrial, socio-economic, clinic, resure umane, în arii de competenţă mass-
media, marketing, comunicare şi negociere;

- Corelarea şi completare cunoştinţelor acumulate la orele de cursuri, seminarii, lucrări

practice de la disciplinele de specialitate cu activitatea practică specifică Psihologie în cadrul diverselor
instituţii (spitale, cabinete individuale de psihologie, asociaţii, fundaţii, instituţii de învăţământ
preuniversitar etc.);
- Cunoaşterea corectă a modulului de implementare a practicilor din domeniul psihologie în
instituţiile vizate;
- Formarea la studenţi, prin efort direct, sistematic şi dirijat, a concepţiei proprii de
înţelegere, judecare, utilizare şi valorificare a modalităţilor practice de intervenţie psihologică în cadrul
instituţiilor din diverse domenii de activitate;
- Dezvoltarea abilităţilor şi deprinderilor specifice variatelor domenii ale psihologiei în
cadrul instituţiilor în care studenţii realizează practica de specialitate.

6
 Practica de specialitate contribuie la desăvârşirea competenţelor şi abilităţilor profesionale ce se cer
pentru ocuparea posturilor, conform standardelor ocupaţionale actuale şi cadrului naţional al calificărilor.
Cu ajutorul acestei activităţi, în cazul specializării Psihologie, sunt transpuse într-un cadru organizat
principiile esenţiale care stau la baza activităţii de Psihologie a instituţiilor, modalităţile de implementare a
strategiilor care duc la integrarea organizaţiilor în mediul extern ş.a.
În perioada de practică, luând cunoştinţă de experienţa celor care lucrează în locurile de desfăşurare
a acesteia, studentul îşi însuşeşte laturile pragmatice ale viitoarei profesii, modalităţile aplicării
cunoştinţelor teoretice la rezolvarea problemelor ce constituie conţinutul activităţilor specifice domeniului
de activitate în care lucrează. El învaţă să opereze cu mijloacele (teste, chestionare, grile analiză etc.) cu
ajutorul cărora se realizează efectiv activitatea proprie sectorului/domeniului respectiv.
Studentul deprinde rigorile muncii în echipă, abilităţile constituirii şi întreţinerii unui sistem optim
de relaţii cu managerii, cu cei care îi sunt colegi la acelaşi serviciu/secţie/departament din organigrama
instituţiei/firmei ori în celelalte compartimente cu care trebuie să colaboreze pentru realizarea sarcinilor ce
îi revin în cadrul practicii.
Este foarte importantă şi oportunitatea de a elabora diferite lucrări/rapoarte solicitate
compartimentului respectiv, inclusiv de a nota în Caietul de practică activităţile întreprinse în perioada
respectivă.
Procesul de instruire la locul de muncă reprezintă un demers complex, care are rolul să întregească
şi să continue în mod firesc activitatea didactică desfăşurată în cadrul cursurilor şi seminariilor
universitare. Din acest punct de vedere, se poate vorbi de o didactică specifică practicii, de metode de
predare şi actualizare atât a cunoştinţelor teoretice, cât şi a deprinderilor şi abilităţilor practice.
În acest sens, la nivelul Facultăţii Sociologie-Psihologie au fost depuse constant eforturi pentru a
implementa şi dezvolta o activitate practică în măsură să beneficieze de cele mai moderne şi intuitive
modalităţi de predare şi formare.
Pentru atingerea obiectivelor de instruire practică, vor fi utilizate metode didactice specifice
precum: rezolvarea de studii de caz, simularea unor activităţi de consiliere psihologică sub supravegherea
tutorelui, utilizarea computerului şi a unor soft-uri specializate, atribuirea unei teme pentru studiu
individual, realizarea unor rapoarte, evaluări, analize pornind de la activităţile curente din instituţie etc.,
toate acestea completând angrenarea efectivă a studenţilor în activităţile curente cu specific psihologic.
Pentru a pune în aplicare aceste metode, se vor utiliza baza materială pusă la dispoziţie de către
instituţia unde se desfăşoară pregătirea practică, respectiv: computer, soft-uri licenţiate, rapoarte de
activitate, biblioteca de specialitate, accesul la Internet etc., precum şi baza materială similară a
Universităţii Spiru Haret, Facultatea de Sociologie-Psihologie.
O altă dimensiune specifică activităţii de practică o reprezintă colaborarea fructuoasă între factorii
decizionali de la nivelul instituţiilor, persoanele angrenate direct în munca de instruire a studenţilor –
tutorii şi, respectiv, coordonatorii şi asistenţii de practică pentru fiecare specializare în parte. Îndeplinirea

7
cu succes a obiectivelor enumerate mai sus presupune existenţa unui protocol de comunicare între părţile
implicate şi respectarea unui set de reguli privind evaluarea stagiului de practică, rezolvarea creativă a
problemelor care pot să apară. Colaborarea strânsă între tutori şi cadrele didactice responsabile de practică
se va evidenţia atât la nivel logistic, organizatoric şi procesual, cât şi la nivelul metodelor didactice
utilizate, al modalităţilor de motivare şi valorificare a performanţelor studenţilor pe parcursul stagiului de
practică.

1.2. Competenţe profesionale generale

Competenţe generale
Competenţe instrumentale:
♦ Capacitatea de analiză şi sinteză
♦ Cunoştinţe generale de bază
♦ Comunicare scrisă şi orală în limba română
♦ Capacitatea de a decide independent, fără imixtiuni şi influenţe
♦ Capacitatea de a susţine public un discurs coerent şi logic
♦ Voinţa de a asigura promovarea şi respectarea legalităţii în activitatea desfăşurată
Competenţe interpersonale:
♦ Capacitatea de evaluare şi autoevaluare
♦ Abilităţi interpersonale
♦ Abilitatea de negociere şi elaborare de proiecte de convenţii/contracte
♦ Abilitatea de a colabora cu specialişti/experţi din alte domenii
♦ Capacitatea de a aprecia diversitatea şi multiculturalitatea
♦ Abilitatea de a lucra într-un context internaţional
♦ Capacitatea de a avea un comportament etic şi de respectare a regulilor deontologiei profesionale
Competenţe sistemice:
♦ Capacitatea de a transpune în practică cunoştinţe dobândite
♦ Abilităţi de cercetare
♦ Capacitatea de a învăţa
♦ Capacitatea de adaptare la noi situaţii
♦ Capacitatea de a se adapta procesului de integrare europeană şi de armonizare a legislaţiei
specifice domeniului de activitate
♦ Capacitatea de a interpreta procesele şi fenomenele psihologice întâlnite în instituţiile în care
studenţii desfăşoară practica
♦ Abilitatea de a lucra independent
♦ Capacitatea de a concepe lucrări-sinteză/rapoarte şi de a le prezenta
♦ Preocuparea pentru obţinerea calităţii
În sinteză, competenţele generale sunt:

8
 1) cunoaşterea, înţelegerea şi folosirea conceptelor, teoriilor, principiilor şi metodelor fundamentale
de investigare şi prospectare specifice activităţii psihologului;
2) explicarea şi interpretarea ideilor, proceselor, fenomenelor, stărilor şi tendinţelor specifice
activităţii la nivel micro- şi macrosocial în contextul societăţii cunoaşterii;
3) culegerea, analiza şi interpretarea de date şi informaţii cantitative şi calitative referitoare la o
problemă definită;
4) abilitatea de a analiza factori şi situaţii şi de a-şi asuma responsabilităţi pentru a rezolva probleme,
a comunica şi a argumenta rezultatele propriei activităţi;
5) capacitatea de a lucra independent sau în echipă pentru rezolvarea de probleme într-un context
profesional definit;
6) utilizarea tehnologiei informatice moderne pentru a elabora documente, procesa informaţii şi
pentru a accesa baze de date specifice diferitelor activităţi din instituţiile profesionale;
7) comunicarea verbală şi scrisă profesională într-o limbă de circulaţie internaţională.

1.3. Competenţe profesionale specifice domeniului de specializare Psihologie

Aprecierea rolului şi importanţei psihologiei pentru instituţii şi organizaţii:

• Definirea conceptului de psihologie
• Corelarea activităţilor psihologice cu activitatea generală a instituţiei şi cu contextul socio-uman
actual
• Identificarea funcţiilor psihologiei şi a domeniilor sale de aplicare
Utilizarea metodelor şi tehnicilor psihologice în diverse domenii de activitate:
• Utilizarea testelor psihologice în diagnoză.
• Relevanţa interviului în procesul de selecţie a personalului
• Importanţa jocului de rol şi a tehnicilor de stimulare a creativităţii în domeniul educaţional
• Evidenţierea rolului tehinicilor şi instrumentelor specifice în consilierea cuplului şi familiei (ex.
Genograma)
Analiza rezultatelor unei cercetări psihologice:
• Identificarea conţinutului şi ariei cercetărilor de psihologie.
• Clasificarea cercetărilor de psihologie.
• Stabilirea etapelor unei cercetări psihologice.
• Utilizarea unor metode şi tehnici folosite în cercetările de psihologie.

În sinteză, competenţele specifice specializării Psihologie sunt:

1. Cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea conceptelor şi metodelor psihologice în vederea
intervenţiilor specifice în cadrul diverselor instituţii.

9
 2. Conceperea, organizarea şi gestionarea unor strategii de intervenţie psihologică destinate
rezolvării problemelor instituţionale şi optimizării activităţilor şi a relaţiilor interumane din diversele
departamente.
3. Operaţionalizarea conceptelor psihologice în vederea realizării unor cercetări specifice
domeniului în care studentul a desfăşurat stagiul de practică.
4. Capacitatea de a dezvolta, independent sau în cooperare cu alţi specialişti şi de a utiliza
metodele, tehnicile şi instrumentele psihologice pentru a răspunde nevoilor specifice partenerului de
practică privind activitatea şi organizarea internă, cât şi relaţiile profesionale cu alte instituţii de profil sau
din domenii conexe.

1.4. Fişa Postului Psihologului (C.O.R. – 244501)

DEFINIŢIA PROFESIEI: psihologii efectuează cercetări asupra proceselor mentale, studiază

comportamente umane individuale şi colective şi aplică cunoştinţele dobândite la promovarea adaptării
fiinţelor umane pe plan profesional, social, educativ, testează şi determină caracteristicile mentale,
acordă consultaţii, analizează influenţa eredităţii şi factorilor sociali şi profesionali asupra mentalităţii şi
comportamentului indivizilor.
DOMENII: clinic, ocrotire socială, în laboratoare uzinale, în şcoală, în laboratoare auto, în
laboratoare CFR, în armată, în cadrul unor firme (consultanţă organzaţională).
ATRIBUŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI:
Efectuează examinări în scop de selecţie pentru diferite locuri de muncă;
Corectează şi interpreteză rezultatele la probele psihologice;
Utilizează diferite aparate şi instrumente de psihodiagnostic;
Îşi însuşeşte informaţii din domeniile socio-umane şi de natură organizatorică, financiară,
tehnică, de securitate a muncii şi a procesului de producţie;
Sfătuieşte şi îndrumă subiecţii în problemele lor personale;
Păstrează, apără, corectează sau restabileste sănătatea personalităţii umane;
Optimizează eficienţa socială şi redă dispoziţia de lucru a oamenilor cu care vine în contact;
Îndrumă, consiliază şi formează personalitatea copiilor şi tinerilor în domeniul orientării şcolare
şi profesionale.
• efectuează un program de consiliere psihologică, conform contractelor persoanei juridice;
• colaborează cu personalul din conducere pentru buna desfăşurare a activităţii persoanei juridice;
• colaborează cu personalul medical (şi nu numai) în cazul accidentelor de muncă;
• colaborează cu personalul departamentului de publicitate şi relaţii cu publicul pentru crearea
imaginii persoanei juridice;
• colaborează cu personalul din cadrul altor persoane juridice pentru bunul mers al activităţilor
contractate;

10
 • răspunde de realizarea la timp a examenelor psihologice contractate de persoana juridică;
• răspunde de calitatea şi precizia examinărilor psihologice;
• răspunde de dezvoltarea şi amenajarea cabinetului psihologic;
• răspunde de aplicarea şi reînnoirea bateriilor de teste şi formelor de interviu realizate;
• răspunde de modul de realizare a consilierii şi orientării şcolare şi profesionale.
CERINŢE PENTRU EXERCITARE:
1. Cerinţe medicale:
1.1. rezistenţa la oboseală şi solicitări afective şi intelectuale;
1.2. acuitate auditivă normală;
1.3. vorbire normală.
2. Cerinţe psihice:
2.1. inteligenţă peste nivelul mediu (capacitate de analiza şi sinteză, memorie dezvolatată,
judecată rapidă, capacitate de deducţie logică);
2.2. usurinţă în exprimarea ideilor şi sentimentelor (creativitate);
2.3. empatie şi receptivitate faţă de problemele socio-umane;
2.4. interes ştiinţific pentru problemele umane;
2.5. devoţiune şi dăruire umanitară;
2.6. asumarea responsabilităţilor;
2.7. rezistenţa la sarcini repetitive;
2.8. capacitate deosebită de relaţionare interumană;
2.9. adaptare la sarcini de lucru schimbătoare;
2.10. echilibru emoţional;
2.11. tip de personalitate: I.S.I – Investigativ, social, întreprinzător (clasificarea Holland).
3. Activităţi fizice:
3.1. lucrul in poziţie sezândă perioade îndelungate;
3.2. vorbire;
3.3. ascultare; diferenţiere a culorilor;
3.4. folosire a mâinilor;
3.5. folosire a degetelor;
3.6. vedere normală de aproape;
3.7. comutare şi concentrare a privirii.
4. Cerinţe de educaţie şi pregătire profesională:
4.1. studii superioare;
4.2. cunoştinţe PC;
4.3. cunoştinţe medii de limbi străine.
La acest capitol se precizează toate condiţiile pe care ar trebui să le îndeplinească ocupantul
acestui post, condiţii care evident sunt stabilite de fiecare organizaţie în parte.

11
 DEPRINDERI TRANSFERABILE:
- acordare şi transmitere de informaţii;
- asigurare de servicii;
- deprinderi de a lucra în grup;
- culegere, clasificare şi interpretare a informaţiilor;
- deprinderi de cercetare şi investigare;
- planificare şi organizare a operaţiilor şi activităţilor;
- operare cu maşini şi echipamente;
- folosire a instrumentelor şi echipamentelor de testare;
- acordare de consultanţă şi consiliere;
- pregătire de materiale şi rapoarte.
RELAŢII:
(a) ierarhice: este subordonat administratorului firmei.
(b) funcţionale: primeşte sarcini şi îndrumări de la personalul din conducere.
(c) de colaborare: - colaborează cu alţi psihologi din firmă.
- colaborează cu administratorul.
UNELTE ŞI INSTRUMENTE DE LUCRU:
- aparate de testare psihologică, de măsurare senzorială a reacţiilor fiziologice;
- instrumente de testare tip creion-hârtie, care pot fi aplicate individual sau în grup;
- teste de aptitudini;
- teste de personalitate;
- diferite chestionare.
PROGRAM DE LUCRU: 8 ore/zi, săptămâna normală de lucru. Există şi situaţia de: program
prelungit în funcţie de contractele aflate în lucru; şi delegare în alte zone.
SALARIZARE: salarizarea este în conformitate cu normele interne ale firmei.
POSIBILITĂŢI DE PROMOVARE: psihologul beneficiază de promovări în funcţie de gradul de
dezvoltare al firmei ori de trecerea în alte funcţii, conform pregătirii şi disponibilităţilor existente. De
asemenea, beneficiază de transferări la cerere în alte sucursale, conform pregătirii şi disponibilităţilor
existente.1

2. ORGANIZAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

2.1. Etapele desfăşurării unui stagiu de pregătire practică în contextul proiectului

1
Findjob, Fişa postului psihologului,
http://www.findjob.ro/acte/fisa_postului/fisa_postului_psiholog.php)

12
 1. Realizarea unei analize a nevoilor de practică în vederea identificării în detaliu a elementelor
de îmbunătăţit şi actualizat pe parcursul proiectului:
a. Elaborarea a trei chestionare de analiză pentru studenţi, tutori şi profesorii coordonatori
b. Completarea chestionarelor de către un număr reprezentativ de persoane din fiecare grup care au
participat la stagii de practică anterioară
c. Interpretarea rezultatelor
d. Redactarea raportului de analiză a nevoilor de practică pe baza concluziilor la analiza
chestionarelor
2. Elaborarea documentelor-suport pentru organizarea stagiilor de practică:
a. Elaborarea formularului de scrisoare de primire în practică
b. Elaborarea formularului de Convenţie-cadru cu anexe (tabel cu studenţii care efectuează stagiul
de practică, tabel cu tutori, fişă de evaluare poststagiu)
c. Elaborarea unei metodologii de concurs pentru identificarea studenţilor cu cele mai valoroase
idei de îmbunătăţire a stagiilor de practică
d. Elaborarea formularului fişei de înscriere la stagiul de practică
e. Elaborarea contractului de practică între universitate şi studenţii săi
f. Elaborarea manualelor model de practică
g. Elaborarea caietelor model de practică
h. Elaborarea broşurii privind legislaţia şi protecţia muncii şi a normelor de conduită la locul de
practică
i. Elaborarea formularului certificat de participare la practică
j. Elaborarea formularului diplomă de câştigător la concursul de idei privind îmbunătăţirea
practicii de specialitate
3. Crearea instrumentelor informatice de suport:
a. Crearea site-ului Internet pentru proiect
b. Crearea unui forum de discuţii al proiectului
c. Crearea de conturi de acces pe forum pentru moderatori
d. Crearea structurii bazei de date cu parteneri
e. Crearea structurii bazei de date cu studenţi
f. Crearea softului de alocare a studenţilor
4. Identificarea noilor parteneri de practică prin diverse activităţi de depistare de parteneri:
a. Redactarea scrisorilor de primire în practică a studenţilor
b. Transmiterea către potenţialii parteneri de practică a scrisorilor de primire în practică
c. Popularea bazei de date cu partenerii care au răspuns solicitării
d. Stabilirea termenilor Convenţiei-cadru cu partenerii de practică în baza legislaţiei existente
e. Încheierea Convenţiilor-cadru cu partenerii de practică
5. Înscrierea studenţilor la stagiile de practică pe specializări:

13
 a. Multiplicarea fişelor de înscriere la practica pe specializări
b. Completarea fişelor de către potenţialii participanţi la stagiile de practică
c. Popularea bazei de date a studenţilor participanţi la stagiul de practică
d. Inserarea în baza de date cu studenţi a mediilor generale ale acestora din anii anteriori
e. Selecţia participanţilor la stagiile de practică în funcţie de mediile generale ale anilor anteriori şi
opţiunea personală
6. Pregătirea prealabilă a stagiului de practică
a. Achiziţionarea materialelor consumabile necesare efectuării stagiului de practică
b. Predarea materialelor consumabile necesare efectuării stagiilor de practică profesorilor
coordonatori
c. Postarea pe Internet a metodologiei de concurs pentru identificarea studenţilor cu cele mai bune
idei de îmbunătăţire a stagiilor de practică
d. Postarea pe Internet a broşurii privind legislaţia şi protecţia muncii şi a normelor de conduită la
locul de practică
e. Multiplicarea contractelor de practică cu studenţii
f. Alocarea studenţilor pe specializări folosind softul de alocare special creat
g. Afişarea rezultatelor alocării pe pagina de Internet a proiectului şi la aviziere
h. Semnarea contractelor de practică de către studenţii care vor participa la stagiul de practică
i. Acordarea subvenţiilor de practică
j. Predarea caietelor de practică studenţilor
k. Predarea tabelelor cu studenţii care participă la stagiul de practică tutorilor desemnaţi de
partenerii de practică
l. Predarea formularelor de evaluare poststagiu tutorilor desemnaţi de partenerii de practică
m. Organizarea logistică a stagiilor de practică (închirieri pentru studenţi, tutori) Multiplicarea
manualelor de practică în format electronic
n. Distribuirea manualelor de practică în format electronic profesorilor, tutorilor şi bibliotecilor

7. Derularea stagiului de practică:

a. Semnarea convenţiilor de confidenţialitate de către studenţi, dacă partenerii de practică folosesc
asemenea convenţii în activitatea lor
b. Deplasarea studenţilor, tutorilor şi profesorilor coordonatori la locurile de desfăşurare a stagiului
de practică
c. Efectuarea stagiului de practică
d. Evaluarea permanentă de către tutori a competenţelor profesionale, a comporta-mentului şi a
modului de integrare în mediul de lucru al studenţilor
8. Încheierea stagiului de practică:
a. Completarea fişelor de evaluare poststagiu de către tutori

14
 b. Evaluarea studenţilor de către tutori prin atribuirea de calificative
c. Colectarea fişelor de evaluare poststagiu de către profesorii coordonatori de practică
d. Evaluarea studenţilor de către profesorii coordonatori de practică prin acordarea de note
e. Completarea şi eliberarea certificatelor de participare la stagiul de practică
f. Redactarea unui raport cu concluziile extrase din formularele de evaluare poststagiu
g. Înscrierea studenţilor la concursul de idei privind îmbunătăţirea practicii de specialitate pe bază
de eseu
h. Selectarea studenţilor cu cele mai valoroase idei privind îmbunătăţirea practicii de specialitate
i. Anunţarea studenţilor care au câştigat concursul de idei privind îmbunătăţirea practicii de
specialitate
j. Acordarea premiilor pentru concursul de idei privind îmbunătăţirea practicii de specialitate
9. Redactarea unui raport de revizuire a stagiilor de practică, întocmit pe baza concluziilor
extrase din formularele de evaluare poststagiu şi a ideilor de îmbunătăţire a practicii de specialitate.

2.2. Instruirea cadrelor didactice coordonatoare ale stagiilor de practică, a tutorilor şi

studenţilor cu privire la desfăşurarea stagiilor de practică

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară: 2 – „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie: 2.1 – „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”

Numărul de identificare a contractului: POSDRU/90/2.1/S/64176

Titlul proiectului: „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi”

Parteneri implicaţi în derularea proiectului:

• Universitatea Spiru Haret;
• Universitatea Naţională de Apărare Carol I.

Perioada de implementare a proiectului, 36 de luni (01.07.2010– 31.06.2013)

Obiectivul general al proiectului constă în întărirea capacităţii de derulare oportună a stagiilor de

practică pentru studenţii instituţiilor proiectului în următoarele specializări de licenţă: finanţe şi bănci,
jurnalism, comunicare şi relaţii publice, psihologie, sociologie, geografia turismului, drept, administraţie

15
publică, marketing, afaceri internaţionale, management, contabilitate şi informatică de gestiune, ştiinţe
militare (licenţă: conducere interarme-forţe terestre, conducere logistică şi masterat: conducere interarme-
forţe aeriene, conducere interarme-forţe terestre, conducere interarme-forţe navale, securitate şi apărare,
securitate naţională şi comunicare publică, management logistic, management economico– financiar).
Beneficiile scontate vizează atât aportul sporit al instituţiilor partenere la buna funcţionare a pieţei
muncii printr-o instruire corespunzătoare a studenţilor săi, cât şi creşterea satisfacţiei practicanţilor în urma
stagiilor de practică şi a gradului de conştientizare a utilităţii acestora în pregătirea pentru situaţiile viitoare
concrete de la locul de muncă.

Obiective specifice ale proiectului sunt:

• întărirea motivaţiei studenţilor/masteranzilor implicaţi;
• creşterea nivelului de pregătire a tutorilor;
• derularea unui program continuu şi eficient de evidenţă şi încadrare a studenţilor/masteranzilor
în activitatea practică;
• identificarea unor instituţii cu dotarea logistică necesară valorificării cunoştinţelor şi crearea
unei evidenţe coerente;
• diseminarea corespunzătoare printre studenţi/masteranzi a informaţiilor privind stagiile de
practică;
• realizarea unor materiale– suport pentru stagiul de practică;
• instruirea adecvată a practicanţilor în privinţa legislaţiei şi protecţiei muncii şi conduitei la locul
de muncă.

Management
Nivelul principal de management şi coordonare este realizat de către Universitatea Spiru Haret,
care va asigura coordonarea generală a proiectului. Partenerul, Universitatea Naţională de Apărare Carol I,
va participa alături de Universitatea Spiru Haret la managementul şi coordonarea proiectului.

Contextul proiectului
Politica de ocupare a forţei de muncă la nivelul Uniunii Europene este în prezent susţinută de liniile
directoare integrate pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, linii ce stabilesc direcţii
concrete privind creşterea participării şi menţinerii pe piaţa muncii a angajaţilor, adaptarea acestora,
creşterea investiţiilor în capitalul uman prin educaţie şi formare profesională continuă. Proiectul
corespunde priorităţii tematice: îmbunătăţirea calităţii resur-selor umane, creşterea competitivităţii pe
termen lung a economiei româneşti, dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România,
promovarea dezvoltării teritoriale echi-librate. Practica studenţească a devenit obligatorie şi este
reglementată prin Legea nr. 258/2007 cu modificările şi completările ulterioare. Grupul-ţintă al proiectului

16
cuprinde 6300 de studenţi, care vor desfăşura practica de specialitate obligatorie prin acest proiect, pentru
următoarele specializări de licenţă: psihologie, sociologie, finanţe şi bănci, jurnalism, comunicare şi relaţii
publice, geografia turismului, drept, administraţie publică, marketing, afaceri internaţionale, management,
contabilitate şi informatică de gestiune, ştiinţe militare (licenţă: conducere interarme-forţe terestre,
conducere logistică şi masterat: conducere interarme-forţe aeriene, conducere interarme-forţe terestre,
conducere interarme-forţe navale, securitate şi apărare, securitate naţională şi comunicare publică,
management logistic, management economico– financiar). Grupul-ţintă al proiectului cuprinde şi 315
tutori, provenind de la partenerii de practică, abilitaţi să supravegheze activitatea studenţilor pe parcursul
stagiilor de practică. La nivelul unui studiu, făcut în universităţile din România de către MECTS, s-a
observat că studenţii nu sunt satisfăcuţi de stagiile de practică, apreciindu-le ineficiente. S-a gândit astfel o
modalitate prin care tutorii să fie impulsionaţi să trateze cu mai multă responsabilitate practica de
specialitate. Toţi cei 6300 de studenţi participanţi la program vor beneficia de consiliere în carieră. În
program sunt implicaţi şi 150 de masteranzi, tineri absolvenţi, care efectuează stagii de practică în
conformitate cu programa universitară, a căror integrare pe piaţa muncii va fi urmărită până la angajare.

Justificarea necesităţii implementării proiectului

În acest moment, în România, corelarea teoriei cu practica de specialitate este slab coordonată.
Acest fenomen se resimte şi în cadrul instituţiilor implicate în desfăşurarea proiectului. Astfel, nu există un
manual sau un ghid de practică clar şi bine conturat la nivelul niciuneia dintre instituţiile partenere. Din
cauza lipsei de coordonare există discrepanţă între teoria şi practica de specialitate. Înlăturarea acestei
deficienţe este urgent necesară. Implementarea proiectului asigură accesul liber, fără constrângeri, la
formare şi oportunităţi de dezvoltare individuală a studenţilor, indiferent de vârstă, sex, mediul de
provenienţă. Din modul de efectuare a practicii studenţeşti au rezultat următoarele: resursele metodologice,
documentare şi logistice nu au fost exploatate la nivelul posibilităţilor; preocupare scăzută din partea
tuturor participanţilor pentru corelarea teoriei cu practica; nivelul relativ scăzut de folosire a tehnologiei şi
consilierii pe Internet de către studenţi şi tutori; nivel relativ scăzut de aliniere la practicile internaţionale;
publicitate necorespunzătoare pentru stagiile de practică. Prin urmare, există următoarele riscuri: tendinţa
de migrare a studenţilor spre alte domenii de activitate decât cele studiate după finalizarea studiilor; inerţia
şi slaba motivare a acestora în câmpul muncii; neadaptarea proaspeţilor absolvenţi la viaţa activă. Prin
îmbinarea expertizei între solicitant, partener, instituţiile de practică şi activităţile specifice implementate
în cadrul acestui proiect se urmăreşte: creşterea performanţei şi competitivităţii studenţilor care au efectuat
corect practica de specialitate în comparaţie cu cei care nu au procedat astfel; accesul sporit la angajare al
studenţilor practicieni faţă de ceilalţi; existenţa unor tutori care îndrumă studenţii nu doar în activitatea
practică propriu-zisă, ci şi în asumarea responsabilităţii, autonomiei şi orientării către performanţă;
eficientizarea constantă a proceselor şi activităţilor viitorilor absolvenţi. Astfel, se vor asigura creşterea
şanselor integrării rapide a noilor cunoştinţe în nivelul general de pregătire al studenţilor, dezvoltarea

17
competenţelor acestora, precum şi crearea unui nucleu de excelenţă în corelarea teoriei cu practica de
specialitate.

Egalitate de şanse
Implementarea proiectului se va face cu respectarea principiului nediscriminării şi al egalităţii de
şanse. Grupul-ţintă are o componenţă eterogenă, nefiind diferenţiat pe criterii de etnie, religie, sex,
categorie socială, orientare sexuală, naţionalitate, stare materială, stare de sănătate. Accesul la activităţile
proiectului se va face neîngrădit, selecţia făcându-se numai pe baza competenţelor anterior demonstrate, a
gradului de interes şi a devotamentului faţă de obiectivele vizate în cadrul proiectului. Publicarea
apelurilor pentru participare la activităţile proiectului şi selectarea participanţilor din grupul-ţintă se vor
realiza într-o manieră transparentă. Activitatea de consiliere şi de informare permanentă a persoanelor
interesate în desfăşurarea proiectului de către echipa de implementare se va realiza în mod
nediscriminatoriu, membrii echipei demonstrând acelaşi nivel de implicare, interes şi respect, indiferent de
starea şi situaţia persoanei care a lansat solicitarea de informare.

Documente – suport pentru desfăşurarea stagiilor de practică:

a. Convenţie-cadru cu anexe (portofoliul de practică, tabel cu studenţii care efectuează stagiul de
practică, tabelul cu tutori);
b. Contractul de practică între universitate şi studenţi/masteranzi (care prevede prezenţa obligatorie
la stagiul de practică, modul de acordare a subvenţiilor şi a premiilor în condiţiile specificate în Contractul
de finanţare a proiectului);
c. Broşura privind legislaţia şi protecţia muncii şi a normelor de conduită la locul de practică –
postată pe Internet: www.studentipracticieni.ro;
d. Metodologia de concurs pentru identificarea studenţilor cu cele mai valoroase idei de
îmbunătăţire a stagiilor de practică – postată pe Internet: www.studentipracticieni.ro;
e. Manual de practică/specializare, care cuprinde, în principal:
– cadrul legal şi funcţional al domeniului de activitate specific partenerului de practică;
– cadrul organizatoric al partenerului de practică;
– etapele desfăşurării stagiului de practică;
– competenţele ce urmează a fi dobândite în urma efectuării stagiului de practică/spe-cializare;
– documentaţie tipizată specifică domeniului de activitate al partenerului de practică şi modalităţile
de completare a acesteia;
– sistemul de monitorizare a desfăşurării stagiului de practică;
f. Caiet de practică/specializare, care cuprinde activităţile desfăşurate de practicant pe durata
derulării stagiului de practică pentru punerea în aplicare a cerinţelor manualului şi evidenţierea
competenţelor dobândite;

18
 g. Fişă de evaluare pe durata stagiului de practică şi Fişă de evaluare poststagiu (completate de
tutori);
h. Certificat de participare la practică;
i. Diplomă de câştigător la concursul de idei privind îmbunătăţirea practicii de specialitate.
Cadrele didactice coordonatoare ale stagiilor de practică, tutorii şi studenţii/masteranzii practicanţi
vor primi toate documentele-suport ce trebuie completate pentru desfăşurarea stagiilor de practică în
conformitate cu cerinţelor proiectului. Totodată, vor avea acces la toate documentele-suport în format
electronic, acestea fiind postate pe Website şi pe platforma de e-learning Blackboard.

Responsabilităţile practicantului
Practicantul are obligaţia ca, pe durata derulării stagiului de practică, să respecte programul de
lucru stabilit şi să execute activităţile indicate de tutore în conformitate cu Portofoliul de practică, în
condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora.
Pe durata stagiului de practică, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, conducătorul partenerului de practică îşi
rezervă dreptul de a exclude practicantul de la stagiul de practică, după ce în prealabil a ascultat punctul de
vedere al practicantului şi al tutorelui şi a înştiinţat organizatorul de practică.
Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a
însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.
Practicantul se angajează să nu folosească, în niciun caz, informaţiile la care are acces în timpul
stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le
publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.

Responsabilităţile partenerului de practică

Partenerul de practică va stabili un număr de tutori pentru stagiul de practică, selectaţi dintre
salariaţii sau colaboratorii proprii ale căror obligaţii sunt menţionate în Portofoliul de practică.
În cazul nerespectării obligaţiilor de către practicant, tutorele va contacta cadrul didactic
supervizor, coordonator al stagiului de practică, pentru ca acesta să ia toate măsurile necesare ca
practicantului respectiv să i se aplice, dacă este cazul, sancţiuni conform regulamentului de
organizare şi funcţionare al organizatorului de practică.
Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul de practică are obligaţia de a face
practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă, în conformitate cu
legislaţia în vigoare. Partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru sănătatea în muncă a
practicantului, securitatea acestuia, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire a riscurilor
profesionale.
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului mijloacele necesare pentru
dobândirea competenţelor precizate în Portofoliul de practică.

19
 Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicantului accesul liber la serviciul de medicina
muncii, pe durata derulării stagiului de practică.

Responsabilităţile organizatorului de practică

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic supervizor, coordonator al stagiului de
practică, responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică.
Cadrul didactic supervizor, coordonator al stagiului de practică împreună cu tutorele desemnat de
partenerul de practică stabilesc, ca tematică de practică şi competenţe profesionale care fac obiectul
stagiului de practică, pe cele prevăzute în Manualul – Ghid de practică.
În cazul în care derularea stagiului de practică nu este conformă cu angajamentele luate de către
partenerul de practică, conducătorul instituţiei de învăţământ superior, organizatoare de practică, poate
decide întreruperea stagiului de practică după informarea prealabilă a conducătorului partenerului de
practică.

Evaluarea stagiului de practică

În timpul derulării stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic supervizor, coordonator
al stagiului de practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei fişe de observaţie/evaluare. Vor
fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor profesionale, cât şi comportamentul şi modalitatea de
integrare a practicantului în activitatea partenerului de practică (disciplină, punctualitate, responsabilitate
în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice
etc.).
La finalul stagiului de practică, tutorele completează Fişa de evaluare poststagiu de practică,
raport realizat pe baza evaluării nivelului de dobândire a competenţelor de către practicant. Rezultatul
acestei evaluări va sta la baza notării practicantului de către cadrul didactic supervizor, coordonator al
stagiului de practică.
Periodic şi după încheierea stagiului de practică, practicantul are obligaţia să prezinte Caietul de
practică. Acesta va cuprinde:
– denumirea modulului de pregătire;
– activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de practică;
– competenţe exersate;
– observaţii personale privitoare la activitatea depusă.
Numărul de credite transferabile ce vor fi obţinute în urma desfăşurării stagiului de practică este
conform Planului de învăţământ al organizatorului de practică.

2.3. Organizarea efectuării practicii de specialitate

Planificarea etapelor pentru pregătirea şi desfăşurarea stagiului de practică

20
 Etapele avute în vedere pentru desfăşurarea stagiului de practică în condiţii optime sunt
următoarele:
1. Identificarea partenerilor de practică.
2. Începerea corespondenţei cu potenţialul partener de practică prin transmiterea Scri-sorii de
primire în practică.
3. Transmiterea partenerului de practică, pentru semnare, a Convenţiilor-cadru.
4. Formularea de către studenţi a opţiunilor pentru modul de efectuare a practicii şi semnarea
Fişelor de înscriere.
5. Analizarea opţiunilor studenţilor, validarea acestora, alegerea grupului-ţintă şi semnarea
Contractului de practică.
6. Repartizarea studenţilor pe parteneri de practică.
7. Instruirea studenţilor la începerea stagiului de practică.
8. Efectuarea stagiului de practică de specialitate, îndrumare şi control din partea tutorilor în
vederea dobândirii abilităţilor necesare.
9. Evaluarea de către tutori prin întocmirea şi completarea Fişei (formularului) de evaluare
poststagiu.
10. Susţinerea verificării finale.
Stabilirea tematicii după care se va desfăşura stagiul de practică, conform programei analitice
(fişei disciplinei).
Încheierea documentelor pentru practica studenţilor
Stagiul de practică al studenţilor este reglementat prin Convenţia-cadru încheiată între
Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Sociologie-Psihologie, şi partenerul de practică, în care se
stipulează:
– perioada de practică;
– numărul studenţilor primiţi în practică;
– numele persoanei desemnate (tutorele), din partea partenerului de practică, să îndrume şi să
controleze practica studenţilor;
– obligaţiile părţilor.
Totodată, studentul trebuie să semneze un Contract de practică cu Facultatea de Sociologie-
Psihologie, Bucureşti, prin care se reglementează obligaţiile organizatorului de practică şi ale studentului.
Dacă partenerul de practică o va solicita, studentul trebuie să semneze o Convenţie de
confidenţialitate cu acesta.
Instruirea studenţilor, cadrelor didactice coordonatoare de practică şi tutorilor se efectuează de
către cadrele didactice coordonatoare ale stagiului de practică, pentru a furniza studenţilor principalele
elemente pe care aceştia trebuie să le aibă în vedere în momentul efec-tuării practicii. Această instruire se
efectuează anterior angrenării studentului în stagiul de practică.

21
 Sarcini şi obiective ce vor fi urmărite de studenţi în timpul efectuării stagiului de practică de
specialitate
Sarcinile şi obiectivele specifice ce urmează să fie realizate de studenţi şi materialele ce se vor
întocmi, diferit, în funcţie de tipul de activitate desfăşurată de entitatea economică la care se efectuează
practica de specialitate (întreprinderi, instituţii bancare, societăţi comerciale etc.).

2.4. Efectuarea practicii de specialitate

Practica de specialitate a studenţilor Facultăţii de Psihologie, Bucureşti, se desfăşoară în instituţii şi

organizaţii care pot asigura desfăşurarea stagiului de practică de specialitate în concordanţă cu cerinţele
programului de studii universitare de licenţă al specializărilor specifice Facultăţii.
Pentru bazele practicii coordonate de către Facultate, practica se va face, în perioada prevăzută şi în
Convenţie, timp de 90 de ore (6 ore x 5 zile lucrătoare x 3 săptămâni).
Studenţii care au optat pentru o instituţie preferată şi efectuează practica pe cont propriu pot efectua
stagiul de practică conform programului stabilit fiind obligaţi să acopere 90 de ore (6 ore x 5 zile
lucrătoare x 3 săptămâni). Toate activităţile, acţiunile, la care a participat studentul în perioada de practică
vor fi consemnate, zilnic, într-un Caiet de practică.
Studenţii sunt obligaţi să respecte toate referirile legate de problemele de securitate şi igienă a
muncii, de protecţie a mediului, de clauzele de confidenţialitate, stipulate în:
a) documentele care reglementează practica de specialitate a studenţilor în Facultatea de
Sociologie-Psihologie, Bucureşti;
b) reglementările specifice locului/compartimentului/entităţii unde studentul efectuează practica de
specialitate; studentul este obligat să participe la efectuarea instructajului general de securitate şi igienă a
muncii şi a instructajului specific la locul de efectuare a practicii şi să semneze Fişa de instructaj privind
securitatea şi igiena muncii;
c) Convenţia de confidenţialitate.
Pe întreaga perioadă a stagiului de practică, studenţii vor fi îndrumaţi şi controlaţi permanent atât
de către tutorii stabiliţi de partenerul de practică, care asigură baza de practică, cât şi de către cadrele
didactice coordonatoare ale practicii de specialitate.

2.5. Evaluarea practicii de specialitate

Finalizarea activităţii de practică se va realiza prin evaluarea studentului, care va fi programată de

către Facultate.
În urma evaluării, de către cadrul didactic coordonator de practică, studentul va primi o
notă.

22
 La acordarea notei finale, notă dată de profesorul coordonator de practică, se va ţine cont de
calificativul acordat de tutore în Fişa (formularul) de evaluare poststagiu şi de modul de completare a
Caietului de practică.
Pentru susţinerea probei de verificare, fiecare student trebuie să prezinte următoarele documente:
♦ Pentru studenţii care au efectuat stagiul de practică pe cont propriu:
– Convenţia-cadru de practică, semnată de către conducerea partenerului de practică, datată, cu
număr de înregistrare;
– Adeverinţă/Certificat de participare;
– Caiet de practică.
♦ Pentru studenţii care au efectuat stagiul de practică la un partener de practică unde a fost trimis
de Facultate:
– Caiet de practică.

3. CUNOŞTINŢE TEORETICE NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

DE SPECIALITATE LA SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

3.1. PSIHOTERAPIE

Scurtă descriere a domeniului

Conform Asociatiei Europene de Psihoterapie, psihoterapia rezidă în aplicarea unui tratament
inteligibil, deliberat şi planificat, întemeiat de un set de proceduri generale şi particulare, interesând
tulburările apărute în comportamentul care iese din sfera normalităţii şi aparţine stării de boală, tulburări
datorate factorilor de ordin psiho-social, psihosomatice sau spiritual. Psihoterapia presupune mijloace şi
metode ştiintifice, non-chimice, care susţin interacţiunea dintre una sau mai multe persoane aflate în
tratament şi unul sau mai mulţi psihoterapeuti, avand drept obiectiv eliminarea factorilor interni
pertubatori şi promovarea unui proces de individuare şi dezvoltare.
În Legea 213, care reglementează dreptul de liberă practică, psihoterapia este considerată o
interventie psihologică realizată ştiintific şi în spirit umanist în scopul optimizării, autocunoaşterii şi
dezvoltării personale şi al modificării factorilor psihologici implicaţi în tulburarile psihice,
psihosomatice, în tulburarile somatice şi în situatii de risc.

Conform regulamentului Colegiului Psihologilor din Romania, fundamentat de Legea 213,

componentele necesare conducerii unui proces psihoterapeutic sunt:

- evaluare preliminară diagnostică;

- conceptualizarea clinică;

23
 - susţinerea relaţiei psihoterapeutice;
- intervenţii psihologice individuale, de grup şi în grup;
- evaluarea procesului de psihoterapie.

Concepte teoretice fundamentale

Relaţia psihoterapeutică: relaţie de îngrijire profund umană, de încredere, de respect reciproc,
de sprijin din partea terapeutului către pacient, relaţie unidirecţională, singurul beneficiar fiind persoana
aflată în dificultate.
Cadrul terapeutic: sistem de reguli esenţiale care reprezintă contextul (zilele şi orele de
consultaţie, durata unei consultaţii, condiţii de întrerupere şi reluare a terapiei, onorariul,
comportamentele permise şi nepermise în cadrul relaţiei terapeutice).
Situaţie limită: un eveniment, o întâmplare care determină confruntarea bruscă şi directă a
individului cu realitatea sa existenţială ( de ex. moartea unui persoane apropiate, o boală terminală, o
tentativă suicidară, condiţia de martor sau victimă a unui cataclism, accident, etc.)

Concepte aplicative fundamentale

Catharsis descărcare afectivă a tensiunilor intrapsihice acumulate, a unor afecte nedescărcate,
care produc o stare de nemulţumire acută, o imagine de sine prăbuşită şi uneori izbucniri neaşteptate şi
nejustificate de context. Catharsisul presupune exprimarea liberă şi deschisă a trăirilor afective (de cele
mai multe ori sub forma plânsului, a suspinelor, a izbucnirilor de furie, revoltă, a folosirii de gesturi sau
cuvinte dure), neacceptarea propriilor emoţii şi sentimente, înlăturarea mecanismelor de apărare şi
acceptarea propriului eu.
Insight: înţelegerea bruscă, subită, intuitivă a unor conflicte şi mecanisme psihologice personale,
a anumitor lucruri pe care persoana nu le sesizase anterior, în ciuda importanţei lor. În terapie insight-
urile permit treptat autoînţelegerea şi acceptarea propriei persoane, a sentimentelor, atitudinilor şi
motivaţiilor propriilor comportamente, a relaţiilor cu ceilalţi.
Transfer se referă la relaţia pacient-terapeut şi constă în procesul prin care fantasmele
insconştiente (atitudini şui sentimente pe care pacientul le are sau le-a avut faţă vde alet vpersoane
semnificative din viaţa sa) se actualizează în decursul curei şi se exteriorizează în relaţia cu psihanalistul
Restructurare cognitivă este o strategie cognitiv-comportamentală care îşi propune să-l ajute pe
client să-şi recunoască distorsiunile de gândire şi să facă schimbări conforme cu realitatea. Se urmăreşte
realizarea restructurării cognitive, respectiv pacientul să înveţe să îşi controleze stările afective prin
identificarea şi înlocuirea pattern-urilor cognitive negative de gândire cu altele adaptative.
Joc de rol tehnică psihodramatică care constă în a propune participanţilor scenarii implcând
raporturi umane din viaţa socială sau profesională şi presupune ca subiectul să „se joace pe sine”, să
joace rolul unei alte persoane sau un rol generic o anumită perioadă de timp „ca şi cum” situaţia ar fi
reală.

24
 Competenţele generale (cifre) şi specifice (litere) ale psihoterapeutului derivă din componentele
procesului psihoterapeutic:

(1) Evaluarea psihologică (circumscrisă de forma specifica de psihoterapie);

(2) Intervenţie psihologică (circumscrisa de forma specifică de psihoterapie):

(a) de optimizare, dezvoltare şi autocunoaştere;
(b) în probleme psihologice, psihopatologice şi în situaţii de risc;
(c) în menţinerea sănătăţii (educaţia pentru sănătate, prevenţia primară etc.) şi confruntarea cu condiţia
de boală şi impas existenţial (ex. tratament, prevenţie secundară, terţiară, recuperare etc.);
(d) de optimizare a proceselor de cuplu, familie, grup, organizatii si colectivităţi.

(3)Cercetare:
(a) în cadrul limitelor competenţelor sale.

(4) Educatie si training (formare profesionala):

(a) poate organiza cursuri şi workshop-uri în limitele compeţentelor date de nivelele de specializare.

Şcoli de psihoterapie (orientări)

Şcolile de psihoterapie (incluzând consilierea psihologică) recunoscute în România sunt cele

stabilite de normele internaţionale în domeniu.
- Psihoterapii cognitiv-comportamentale (psihoterapie raţional-emotivă şi comportamentală, psihoterapie
cognitivă, psihoterapie comportamentală, psihoterapie prin acceptare şi angajament, terapia bazată pe
realitate, terapia multimodală etc.);
- Psihoterapii dinamice (ex. psihoterapia psihanalitică, psihoterapia analitică, terapii dinamice de scurta
durată etc.);
- Psihoterapii ericksoniene (ex. psihoterapie ericksoniană, hipnoza ericksoniană etc.);
- Psihoterapii scurte (ex. terapia scurtă focalizată pe soluţie, orientarea pe competenţe şi resurse,
abordările constructivist-colaborative şi narative, etc);
- Psihoterapii umanist-existentiale-experienţiale, sistemice şi transpersonale (ex. gestalterapie,
logoterapie, psihodramă, psihoterapie experienţială, analiza tranzacţională, etc.).

Trepte profesionale
În România se recunosc trei trepte profesionale (niveluri) de specializare in psihoterapie:
(1) Nivelul de psiholog practicant în psihoterapie

25
I. sub supervizare
II. autonom.
(2) Nivelul de psiholog specialist în psihoterapie

(3) Nivelul de psiholog principal in psihoterapie

Psihoterapeuții specialişti sau principali în psihoterapie pot deveni supervizori/formatori, în şcoala în

care sunt psihoterapeuţi specialişti sau principali.

Competenţe, abilităţi şi deprinderi pe care studentul trebuie să le dobândească în timpul

stagiului de practică

Pe parcursul practicii în domeniul psihoterapiei, studentul va deprinde următoarele competenţe:

1. Conceptuale (să înţeleagă, explice şi intepreteze)
- Perspectiva psihologică asupra stării de sănătate/boală;
- Strategiile de prevenire a conduitelor patogene;
- Raportul dintre personalitate şi starea de sănătate/boală;
- Dinamica afectivă în relaţie cu cea cognitivă
- Relaţia dintre psihism şi palierul somatic;
- Dinamica schimbării şi a vindecării.
2. Instrumental – aplicative
- Să identifice şi să interpreteze factorii biologici, psiho-sociali şi comportamentali care
influenţează starea de sănătate;
- Să explice mecanismele prin care individul reacţionează psihic sau somatic la influenţele pe
care factorii de ordin cognitiv, emoţional, social le exercită asupra sa;
- Să prezinte factorii de risc pentru sănătate şi strategiile de prevenire a îmbolnăvirilor şi
menţinere a sănătăţii;
- Să dobândească capacitatea de a identifica tehnica terapeutică adecvată unui tip de tulburare
sau de personalitate;
- Să dobândească capacitatea de a utiliza tehnici terapeutice specifice în situaţii de criză.
3. Atitudinale
- Să se raporteze la Celălalt cu responsabilitatea generată că cunoaşterea psihoterapeutică.

3.2. PSIHOLOGIE MEDICALĂ

26
 Scurtă descriere a domeniului
Psihologia medicală se referă la atitudinea faţă de bolnav şi boală, faţă de sistemele de îngrijire a
sănătăţii, atât ale individului bolnav cât şi ale celui sănătos, acest lucru incluzând logic şi atitudinea
medicului şi celor ce lucrează în domeniul medical faţă de propria profesiune. Încercând să simplifice
domeniul de definiţie W. Huber (1992) defineşte psihologia clinică ca ramura psihologiei care are drept
obiect problemele şi tulburările psihice ca şi componenta psihică a tulburărilor somatice. Este deci
studiul problemelor psihice care se manifestă în conduitele normale şi patologice şi ale intervenţiei în
aceste conduite. Definiţia lui Paul Popescu Neveanu – obiectul psihologiei generale tratează procesele,
sistemele şi însuşirile psihice integrând şi problematica generică a personalităţii, studiul psihologiei
medicale are ca obiect de studiu şi psihologia bolnavului şi a relaţiilor sale cu ambianţa, legăturile sale
subiective cu personalul medico-sanitar (în mod predominant cu medicul) şi cu familia. Domeniul
psihologiei medicale poate fi regăsit în toate faptele din practica medicală unde intervine, într-un fel sau
altul, un factor psihologic, fie că e vorba de raportul unui eveniment traumatizant din punct de vedere
afectiv (doliu, despărţire) cu derularea unei afecţiuni somatice, sau de locul relaţiei medic–pacient a
proiecţiei acesteia în diagnosticul, tratamentul sau urmărirea bolilor. Ea studiază şi reacţia psihică a
bolnavului faţă de agresiunea somatică şi/sau psihică (posibilă generatoare de boală) şi mijloacele
psihice de tratament. Tot de conţinutul psihologiei medicale ţin de atitudinea în faţa morţii fenomenele
de transfer şi contratransfer, beneficiul secundar, relaţiile umane de la nivelul spitalului. Psihologia
medicală se dezvoltă azi din întrepătrunderea cu alte domenii de cunoaştere şi cercetare cum ar fi:
psihopatologia, psihologia holistică şi antropologia, psihanaliza şi psihologia dinamică, cronobiologia,
etologia, sociologia, psihologia experimentală şi neurofiziologia. Cu fiecare din aceste domenii
psihologia medicală are legături biunivoce şi face un schimb continuu de informaţii. Ea este legată de
domeniul psihologiei generale prin aspectele legate de comunicare, aspectele legate de psihologia
dezvoltării, aspectele legate de personalitate.Psihologia medicală este legată de: Psihologia socială,
Psihologiei diferenţiale, Psihologia moral. Relaţiile psihologiei clinice cu domeniul ştiinţelor medicale şi
biologice cuprind relaţiile cu: Psihiatria, Psihoneurofiziologia, Psihofarmacologia, Psihopatologia,
Psihosomatica

Concepte teoretice fundamentale

Dicţionarul de psihologie LAROUSSE precizează că NORMALITATEA este o noţiune
relativă, variabilă de la un mediu socio-cultural la altul şi în plus face interesanta precizare că în
medicină există tendinţa de a se asimila omul normal individului perfect sănătos individ care la drept
vorbind nu există (N. Sillamy, 1995).
Patru perspective par să înglobeze majoritatea numeroaselor concepte clinice şi/sau teoretice care se
referă la normalitate dar, deşi acestea sunt unice, au domenii de definiţie şi de descriere de fapt ele se
completează una pe cealaltă şi numai sumarea lor poate da imaginea cea mai apropiată de real:
normalitatea ca sănătate, ca normalitatea ca valoare medie, normalitatea ideală, normalitatea ca proces.

27
 SĂNĂTATEA UMANĂ poate fi considerată o stare înscrisă în perimetrul care defineşte
normalitatea existenţei individului semnificând menţinerea echilibrului structural al persoanei (în plan
corporal-biologic şi psihic conştient) atât în perspectiva internă (a raportului reciproc al subsistemelor în
conformitate cu sinteza ansamblului, a conformităţii stărilor sistemului în raport cu normele generale ale
speciei, ale vârstei, ale sexului), cât şi în perspectiva externă, a echilibrului adaptativ dintre individ şi
mediul său ambiant concret. Organizaţia Mondială a Sănătăţii definea starea de sănătate ca fiind: ”o
stare completă de bine din punct de vedere psihic, mental şi social, şi nu neapărat în absenţa durerii”.
Această definiţie este o recunoaştere a faptului că starea de sănătate este mai mult decât absenţa durerii.
Este o stare de armonie, o stare-de-bine cu privire la evoluţia complexului biologic, psihologic şi a
dimensiunilor sociale ale comportamentului uman.

ANORMALITATEA este o îndepărtare de normă al cărei sens pozitiv sau negativ rămâne
indiferent în ceea ce priveşte definirea în sine a zonei de definiţie. Sensul este important în perspectivă
calitativă. Astfel, antropologic, în zona pozitivă se află persoanele excepţionale, geniile, care joacă un
rol creator în istoria omenirii, în instituirea progresului. Invers, patologia, boala, se referă la îndepărtarea
de normă în sens negativ, spre minus, spre deficit funcţional şi de performanţă, spre dizarmonie,
dezorganizare, destructurare. J. Delay şi P. Pichot consideră că anormalul reprezintă o abatere calitativă
şi funcţională de la valoarea şi semnificaţia generală a modelului uman.

CONCEPTUL DE BOALĂ PSIHICĂ

Pentru înţelegerea dinamicii raportului sănătate-boală, trebuie să apelăm la noţiunea de proces
patologic. În acest sens, boala reprezintă o formă de existenţă a materiei vii caracterizată prin apariţia
procesului ce implică tulburarea unităţii forţelor din organism (integritatea) şi a organismului cu mediul
(integrarea). Boala umană se caracterizează, în general, prin perturbarea la diverse nivele şi din variate
incidente a structurilor funcţionale ale individului în perspectivă corporal-biologică sau psihic-
conştientă. Perturbarea indusă de boală determină un minus şi o dizarmonie a ansamblului unitar al
persoanei, dificultăţi obiective şi subiective în prezenţa, adaptarea şi eficienţa în cadrul vieţii sociale,
dezadaptarea, involuţia, moartea nefirească (prin accident) ori evoluţia spre constituirea defectualităţii
sau deteriorării grave. Boala psihică trebuie considerată ca interesând întreaga fiinţă umană în
compexitatea ei biologică, psihologică, axiologică şi socială. Apare deci evident, ca analiza normalităţii
psihice, a psihismului văzut cu un “multiplex”, să implice nu numai corelaţii biologice, ci şi sociale,
culturale, epistemologice şi dinamice.

ADAPTAREA este un pattern comportamental pozitiv, care poate fi folosit la reducerea

stresorilor şi stresului asociat unei boli. Într-o scurtă perioadă de timp, conceptul va fi folosit ca un

28
important determinant al sănătăţii şi bolii comunităţilor umane şi profesionale şi, de asemenea, se va
vorbi despre managementul stresului şi reducerea stresului prin adaptare eficientă.
În 1937, H. Selye introduce termenul de sindrom de adaptare în patologia generală, definindu-l
ca un ansamblu de reacţii prin care organismul răspunde la o acţiune agresivă – stres.

CONCEPTUL DE STRES, introdus de H. Selye, indica iniţial o acţiune de suprasolicitare

exercitată din exterior asupra organismului, care determina o reacţie de adaptare nespecifică a
organismului faţă de agresiunea care-i ameninţa integritatea. Roger Guillemin, pornind de la această
definiţie, formulează una dintre cele mai remarcabile definiţii ale stresului: „Stare tradusă printr-un
sindrom specific corespunzând tuturor schimbărilor nespecifice induse astfel într-un sistem biologic.” H.
Selye a privit stresul din punct de vedere fiziologic, în timp ce Spinoza considera că „mintea şi corpul
sunt unul şi acelaşi lucru”. Aproape orice stresor şi aproape orice reacţie de stres implică atât
componente fiziologice cât şi psihologice (emoţionale).

MECANISMELE DE APĂRARE
Dintre numeroasele definiţii date mecanismelor de apărare, o reţinem pe cea a lui Widloecher
(1972) mecanismele de apărare arată diferitele tipuri de operaţii în care se poate specifica apărarea, adică
forme clinice ale acestor operaţiuni defensive, şi pe cea a DSM-lui IV, în care mecanismele de apărare
(styles of coping) sunt definite ca procese psihologice automate care protejează individul de anxietate
sau de perceperea de pericole sau de factori de stres interni sau externi. Autorii DSM-ului mai fac
precizarea că mecanismele de apărare constituie mediatori ai reacţiei subiectului la conflictele
emoţionale şi la factori de stres externi sau interni.

CONCEPTUL DE CONSTRÂNGERE A ROLULUI (role strain) este definit deci prin

„dificultăţile, înfruntările, conflictele şi celelalte probleme de aceeaşi natură, pe care oamenii le
traversează în timp, atunci când se angajează în rolurile sociale ale vieţii“ (Pearlin, 1983).

MEDICINĂ PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHOSOMATICĂ

O mare varietate de acuze somatice care antrenează convingerea pacienţilor că ei sunt suferinzi
din punct de vedere corporal, în ciuda unor probleme emoţionale sau psihosociale demonstrabile, rămân
în afara unei posibilităţi de definire clare. Disconfortul somatic nu îşi are explicaţie sau are una parţială,
în ciuda convingerii cvasiunanime a pacientului că suferinţele lui îşi au originea într-o boală definibilă
care îl determină să ceară ajutor medical şi care îi determină incapacitatea şi handicapul (Lipowski,
1968; Kleinman, 1977; Katon, 1982; Kirmayer, 1984; Kellner, 1990).
Manualul DSM-IV (1994) subliniază că trăsătura comună a tulburărilor somatoforme este
prezenţa simptomelor fizice, care sugerează o afecţiune aparţinând medicinii interne, dar care nu poate fi

29
pe deplin explicată de o situaţie aparţinând medicinii generale, de efectele directe ale unei substanţe sau
de altă tulburare mintală (cum ar fi atacurile de panică).

Concepte aplicative fundamentale

ASPECTE ALE COMUNICĂRII CU PACIENTUL

Comunicarea medic-pacient este o comunicare directă, faţă în faţă, nemediată şi neformalizată.
Între cei doi subiecţi ai transferului de informaţie are loc un schimb continuu de informaţii, care îi
conduce pe fiecare din cei doi parteneri către obiectivele precise ale întrevederii: aflarea răspunsurilor în
legătură cu modificarea stării de sănătate, remediile propuse pentru înlăturarea acestora, modalităţile
practice de acţiune. În afara acestui fascicol de informaţii, să-i zicem central, are loc şi o altă trecere de
mesaje secundare, care permit răspunsul la o serie de probleme „periferice”.
Fereastra de comunicare DONA reprezintă un concept al modului în care se derulează relaţia de
comunicare între doi parteneri faţă în faţă. Unul este doctorul, pe care l-am numit DO, iar celălalt este
pacientul/pacienta pe care îl vom numi NAe sau NAdia, pentru a reuşi o formulă memotehnică a zonelor
ferestrei.

Zona D Zona O
DESCHISĂ OARBĂ
INTERACŢIUNE VULNERABILITATE

Zona A ZONA N
ASCUNSĂ NECUNOSCUTĂ
INTIMITATE DEZVĂLUIRE

MODELE ALE RELAŢIEI MEDIC/PACIENT

Există un număr de modele potenţiale. Deseori nici medicul, nici pacientul nu sunt pe deplin
conştienţi că în realitate se aleg unul pe altul. Modelele cel mai adesea derivă din personalităţile,
expectaţiile şi nevoile ambilor. Faptul că la aceste personalităţi, aşteptările şi nevoile sunt în general
trecute sub tăcere şi pot fi destul de diferite pentru doctor şi pacient pot conduce la o proastă comunicare
şi dezamăgire din partea ambilor participanţi. Modelele specifice ale relaţiei medic-pacient sunt:
Modelul activ/pasiv, Modelul profesor-student (părinte/copil, sfătuire/cooperare), Modelul participării
mutuale, Modelul prietenesc (socio-familial)

ATITUDINILE TRANSFERENŢIALE

30
 Atitudinea pacientului faţă de medic este susceptibilă să fie o repetiţie a atitudinii pe care el sau
ea au avut-o faţă de alte autorităţi. Această atitudine poate varia de la o atitudine bazală realistă – în care
doctorul se aşteaptă la cel mai autentic interes din partea pacientului, la o supraidealizare şi chiar cu o
fantezie erotizantă până la una de neîncredere, aşteptându-se ca medicul să fie dispreţuitor şi potenţial
abuziv.
Transferul. Transferul este definit de modelul general ca un set de aşteptări, convingeri şi
răspunsuri emoţionale pe care pacientul le aduce în relaţia medic-pacient; ele nu sunt determinate în mod
necesar de cine este medicul, sau cum acţionează el de fapt, ci mai degrabă pe experienţele continue pe
care pacientul le-a avut de-a lungul vieţii cu alte importante personalităţi, autorităţi.
Contratransfer. Aşa cum pacientul aduce atitudini transferenţiale în relaţia medic-pacient,
doctorii înşişi dezvoltă adesea reacţii contratransferenţiale faţă de pacienţii lor. Contratransferul poate
lua forma sentimentelor negative, care dezbină relaţia medic-pacient, dar poate de asemenea să devină
disproporţionat pozitiv, idealizând sau având reacţii erotice.

EFECTUL PLACEBO
Cuvântul „placebo” reprezintă forma – la viitor- a verbului latin placeo/plăcere şi poate fi tradus
stricto sensu prin: „voi plăcea“, sau, mai liber, „voi fi plăcut“ (agreabil). Cuvântul Placebo are sensul de
agreabil, plăcut- în sens de promisiune- şi deci poate defini aşteptarea unui bolnav - când i se dă un
medicament - la acţiunea utilă, plăcută a acesteia. (I. Bradu Iamandescu şi I. Necula, 2002).
G. Ionescu (1985) propune următoarea definiţie operaţională: „Efectul placebo cuprinde
ansamblul manifestărilor clinice care apar la un bolnav sau persoana sănătoasă căreia i s-a administrat,
în scop terapeutic sau experimental, o substanţă neutră din punct de vedere farmacodinamic”.
COMPLIANŢĂ, NON-COMPLIANŢĂ, ACCEPTANŢĂ
Complianţa este definită ca fiind o acţiune ce concordă cu o cerere sau cu o recomandare – este
tendinţa de a se supune uşor. Reprezintă noţiune referitoare la adeziunea bolnavului la mijloacele
terapeutice necesare ameliorării stării de sănătate, în care pot fi incluse terapiile biologice, regimurile
alimentare, modificarea stilului de viaţă ca şi acceptarea supravegherii medicale şi a controlului periodic.
Comportamentul non-compliant este considerat nepotrivit; contravine crezurilor profesionale,
normelor şi aşteptărilor privind rolurile corespunzătoare pacienţilor şi profesioniştilor. Numeroşi factori
sunt incriminaţi în “non-complianţă”. Dintre aceştia vom menţiona ca principale grupe: factori legaţi de
trăirea bolii şi de înţelegerea sa intelectuală de către bolnav; factori legaţi de relaţia medic-bolnav;
factori legaţi de tipul tratamentului; factori legaţi de anturajul bolnavului. Dintre factorii legaţi de boală
menţionăm: diagnosticul, gravitatea, morbiditatea, evoluţia, durata, iar dintre cei legaţi de tratament:
existenţa unor produse cu acţiune prelungită, durata tratamentului, numărul de medicamente, frecvenţa
crizelor şi dimensiunea dozelor, prezenţa efectelor nedorite. În funcţie de natura, severitatea şi durata
bolii complianţa terapeutică variază într-un mod relativ previzibil.

31
 Conform Articolului 5 din Procedurile de Atestare şi Certificare elaborate de Comisia de
Psihologie clinica din cadrul Colegiului Psihologilor, psihologul atestat în psihologia clinică (numit
generic şi psiholog clinician) are următoarele competenţe generale:
1. Cunoaştere a bazei teoretice şi a eticii profesionale în psihologia clinică;
2. (Psiho)Diagnostic şi evaluare clinică;
3. Intervenţie/asistenţă/consultanţă psihologică;
4. Cercetare;
5. Educaţie şi training (formare profesională).
Competenţele stabilite mai sus pentru specializarea în psihologie clinică, se detaliază cu
competenţe specifice în funcţie de nivelul de specializare profesională a psihologului atestat în
psihologia clinică. Obţinerea competenţelor generale şi specifice presupune obligatoriu licenţa în
psihologie şi parcurgerea unui pachet de cursuri universitare care să includă cunoştinţe din domeniile:
• Psihologie generală şi Psihodiagnostic;
• Psihodiagnostic şi evaluare clinică;
• Psihologie clinică şi/sau medicală;
• Consiliere şi psihoterapie;
• Psihiatrie şi/sau Psihopatologie;
• Psihologia sănătăţii şi/sau Psihosomatică;
• Psihologia dezvoltării şi/sau Psihologia clinică a dezvoltării.

Competenţele generale (cu cifre) şi specifice (cu litere) ale psihologului clinician practicant sub
supervizare sunt:
1. Cunoaştere a bazei teoretice şi a eticii profesionale în psihologia clinică:
- Cunoaşterea modelelor de sănătate şi boală;
- Cunoaşterea teoriilor învăţării şi dezvoltării psihologice;
- Cunoaşterea noţiunilor fundamentale de psihologie generală şi psihodiagnostic;
- Cunoaşterea eticii şi deontologiei profesionale.
2. (Psiho)Diagnostic şi evaluare clinică:
- evaluare subiectiv-emoţională;
- evaluare cognitivă;
- evaluare comportamentală;
- evaluare bio-fiziologică (ex. prin proceduri de bio-feedback);
- evaluarea simplă a personalităţii şi a mecanismelor de coping/adaptare/defensive;
- evaluarea psihologică asociată activităţilor cu cupluri sau familii (sau altor grupuri);
- evaluarea contextului familial, profesional, social, economic, cultural în care se manifestă
problemele psihologice;

32
 - evaluarea dezvoltării psihologice.
3. Intervenţie/asistenţă/consultanţă psihologică:
- educaţie pentru sănătate, promovarea sănătăţii şi a unui stil de viaţă sănătos (ex. prin prevenţie
primară şi secundară), prevenirea îmbolnăvirilor (ex. prin modificarea stilului de viaţă);
- elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluare programelor de promovare a sănătăţii şi de
prevenire a îmbolnăvirilor la nivel individual, de grup, comunitar şi/sau guvernamental;
- intervenţii specifice pentru persoanele cu nevoi speciale [aria psihopedagogiei speciale în condiţii
de psihopatologie (ex. logopedie clinică)];
- consiliere şi terapie suportivă;
- optimizare şi dezvoltare personală, autocunoaştere (ex. coaching).
4. Cercetare:
- cunoaşte noţiunile fundamentale de metodologia cercetării şi poate participa la sau iniţia
activităţi de cercetare în cadrul definit de competenţele sale.
5. Educaţie şi training (formare profesională):
- poate organiza workshop-uri în cadrul definit de competenţele sale.

Competenţe, abilităţi şi deprinderi pe care studentul trebuie să le dobândească în timpul

stagiului de practică
1. Conceptuale (să înţeleagă, explice şi intepreteze)
- Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice de psihologie clinică si medicală;
- Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice de psihopatologie;
- Explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi
practice ale disciplinei.
3. Instrumental – aplicative

- Utilizarea unor instrumente de evaluare a stresului, inventarierea evenimentelor de viaţă,

evaluarea afectivităţii negative etc.;

- Utilizarea unor instrumente de evaluare a depresiei, anxietăţii, statusului cognitiv.

4. Atitudinale
- Manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de pacient.
- Manifestarea empatiei, respectului si autenticităţii în relaţia cu pacientul.

3.3. PSIHODIAGNOZA APTITUDINILOR COGNITIVE ŞI A INTELIGENŢEI

Scurtă descriere a domeniului

33
 Psihodiagnoza este domeniul psihologiei care se ocupă cu activitatea de investigare şi
cunoaştere a caracteristicilor psihice definitorii pentru persoană, activitate realizată prin intermediul
instrumentelor psihodiagnostice specifice: testele psihologice, chestionarele şi inventarele.
Psihodiagnoza aptitudinilor - ramură a psihodiagnozei care urmăreşte administrarea şi
interpretarea testelor şi bateriilor de teste psihologice utilizate pentru evaluarea aptitudinilor cognitive şi
a inteligenţei (măsurarea abilităţilor cognitive în scopul cunoaşterii nivelului lor de dezvoltare şi
funcţionare şi a stabilirii profilului aptitudinal).

Concepte teoretice fundamentale

Testul psihologic este un procedeu de investigaţie standardizat, utilizat pentru evaluarea şi
determinarea modului de funcţionare psihică a individului, prin intermediul răspunsurilor la diferite
probe psihodiagnostice. Testul constă într-o serie de probe (itemi) cu ajutorul cărora culegem informaţii
despre individ, în scopul evaluării, stabilirii unui diagnostic şi formulării unor predicţii.
Psihodiagnoza modernă se împarte în trei ramuri mai importante:
Bazele teoretice ale evaluării psihologice – ramură a psihodiagnozei axată pe modul de
construcţie a instrumentelor psihodiagnostice.
Psihodiagnoza personalităţii – ramură a psihodiagnozei centrată pe administrarea şi
interpretarea principalelor chestionare, inventare şi teste psihologice de evaluare a personalităţii
(structura şi factorii de personalitate).
Printre conceptele teoretice fundamentale ale psihodiagnozei aptitudinilor cognitive se
numără:
Sistemele de clasificare a testelor psihologice care includ principalele instrumente actuale de
testare a aptitudinilor cognitive şi a inteligenţei, în funcţie de: obiectivele lor şi conţinutul măsurat,
numărul de variabile psihice măsurate, durata, materialele utilizate, modul de administrare, tipul de
rezultat obţinut etc.
• Fidelitatea reprezintă proprietatea instrumentului de măsură de a arăta aceleaşi valori sau
valori relativ asemănătoare, la o nouă administrare.
• Validitatea reprezintă proprietatea testului psihologic de a măsura exact constructul pe
care îşi propune să-l măsoare.
• Cuantificarea este procesul prin care se atribuie o serie de punctaje sau numere unor
variabile psihice în scopul măsurării obiective şi a identificării diferenţelor interindividuale.
• Etalonul este unitatea de măsură la care se raportează performanţele individului la testul
psihologic pentru a vedea unde se situează acesta în raport cu performanţelor altor indivizi (grupul
normativ).

Concepte aplicative fundamentale

34
 Modul de construcţie a testelor psihologice: definirea şi operaţionalizarea conceptelor, faza de
generare a itemilor, taxonomia relaţiilor item - construct măsurat, grila de corecţie, construcţia şi
administrarea chestionarului pilot, analiza de itemi după gradul de dificultate şi gradul de discriminare,
eliminarea itemilor irelevanţi, calculul fidelităţii, determinarea validităţii instrumentului de măsură).
Metodele de determinare a fidelităţii instrumentelor psihodiagnostice: metoda test-retest,
metoda formelor paralele, metoda analizei consistenţei interne şi coeficienţii de fidelitate interevaluatori.
Metodele de determinare a validităţii instrumentelor psihodiagnostice: validitatea de construct
sau conceptuală, validitatea de conţinut şi validitatea relativă la criteriu.
Clasificarea testelor de aptitudini cognitive în funcţie de obiectivele şi conţinutul măsurat:
teste de inteligenţă, teste de memorie, teste de atenţie, teste de de creativitate, bateriile de teste de
evaluare a aptitudinilor cognitive etc.
Schema generală în lucrul cu testele psihologice de evaluare a aptitudinilor cognitive şi a
inteligenţei: modelul teoretic pe care se bazează construcţia testului psihologic, obiectivele testului,
situaţiile în care se recomandă a fi utilizat ( aplicabilitatea sa), conţinutul testului şi componenţa scalelor,
informaţii legate de procedurile de validare şi de determinare a fidelităţii, valorile coeficienţilor de
fidelitate şi de validitate, administrarea testului, scorarea, instructajul, timpul de administrare, conversia
notelor brute în note standard, etalonul şi interpretarea rezultatelor.
Etapele procesului de evaluare psihologică şi redactarea raportul psihologic: datele de
identificare ale subiectului, scopul evaluării, interviul şi culegerea informaţiilor relevante pentru scopul
testării, testele psihologice administrate, observaţiile relevante din timpul examinării, rezultatele la
testele psihologice, interpretarea şi integrarea datelor, sumarizarea şi recomandările.
Aplicabilitatea testelor psihologice: consiliere psihologică, consiliere şcolară, psihoterapie şi
psihologie clinică, evaluare şi selecţie de personal, cercetare ştiinţifică.
Conduita examinatorului în timpul testării psihologice: aspectele etice cu privire la activitatea
de evaluare şi testare psihologică.
Avantajele şi limitele testelor de aptitudini cognitive şi de inteligenţă (în funcţie de scopul
evaluării psihologice, cunoaşterea obiectivelor precise ale instrumentelor psihodiagnostice de evaluare a
aptitudinilor în vederea selecţiei instrumentului adecvat; cunoaşterea limitelor instrumentului de
măsură).

Competenţe, abilităţi şi deprinderi pe care studentul trebuie să le dobândească în timpul

stagiului de practică
1. Conceptuale (să înţeleagă, explice şi interpreteze)
- înţelegerea şi operaţionalizarea conceptelor specifice domeniului testării psihologice a
inteligenţei şi aptitudinilor cognitive; formarea abilităţii de a defini şi operaţionaliza conceptele
fundamentale de testare psihologică, evaluare psihologică, test psihologic, inteligenţă, forme şi niveluri
ale inteligenţei, aptitudini cognitive;

35
 - înţelegerea necesităţii cunoaşterii modelelor teoretice care stau la baza construcţiei testelor de
inteligenţă, respectiv, a bateriilor de teste de aptitudini cognitive, din perspectiva interpretării
rezultatelor la teste; formarea abilităţii de a corela modelul teoretic pe care se fundamentează construcţia
testului cu informaţiile furnizate de test în scopul interpretării adecvate şi eficiente a rezultatelor obţinute
de subiect;
- înţelegerea rolului testelor psihologice de aptitudini cognitive în activitatea psihologului
practician; cunoaşterea şi familiarizarea cu principalele teste psihologice utilizate în prezent în
psihodiagnoza inteligenţei şi aptitudinilor cognitive, diferenţiate pe grupe de vârstă (specificul activităţii
de psihodiagnoză la adulţi, copii şi adolescenţi);
- cunoaşterea sistemelor de clasificare a testelor psihologice, a domeniilor de aplicabilitate a
testelor de inteligenţă şi a bateriilor de teste de aptitudini cognitive.
2. Instrumental-aplicative
- formarea capacităţii de a selecta, în funcţie de obiectivul testării, instrumentele
psihodiagnostice adecvate; cunoaşterea scopurilor precise ale testelor (ce măsoară, în ce condiţii se
recomandă a fi utilizate), a valorii şi limitelor testelor psihologice de evaluare a inteligenţei şi a
aptitudinilor cognitive; cunoaşterea scalelor care intră în componenţa fiecărui test şi a constructelor
specifice pe care le măsoară acestea;
- formarea şi dezvoltarea abilităţilor de lucru cu testele psihologice de evaluare a aptitudinilor
cognitive; formarea capacităţii de administrare şi interpretare a principalelor instrumente utilizate în
psihodiagnoza aptitudinilor cognitive;
- cunoaşterea modului de elaborare a raportului psihologic (schema de evaluare); înţelegerea
necesităţii unui demers psihodiagnostic complex; cunoaşterea etapelor procesului de evaluare
psihologică şi formarea capacităţii de a integra rezultatele obţinute la testele psihologice în structura
raportul psihologic.
3. Atitudinale
- cunoaşterea principiilor codului deontologic şi a aspectelor etice legate de evaluarea şi testarea
psihologică şi relaţionarea pe baza acestora cu persoanele care sunt psihodiagnosticate;
- cunoaşterea factorilor subiectivi şi obiectivi care pot influenţa rezultatele la testele psihologice;
- flexibilitate şi obiectivitate în interpretarea rezultatelor obţinute la testele şi chestionarele
aplicate.

3.4. PSIHOLOGIA COMUNICĂRII

36
 Scurtă descriere a domeniului
Comunicarea este elementual esenial care determina performantele unui individ sau ale unui
grup de persoane. Intelegerea mecanismelor si resurselor individuale sau de grup, interpretarea lor
corecta si aplicarea coerenta a regulilor comunicarii ofera posibilitatea si capacitatea relationarii atat de
la persoana la persoana cat si a individului cu mediul social si personal intr-un mod optim si benefic. De
calitatea şi funcţionalitatea ei depinde modul în care sunt folosite resursele şi sunt atinse scopurile.
Eficienţa unei bune comunicari se bazeaza la nivelul individual cat si organizational pe capacitatea
emitatorului de a coda informatia si de a o organiza in asa fel incat receptorul mesajului sa o poata
decoda cat mai corect raportat la intentia celui care transmite mesajul, luand in considerare factorii de
mediu perturbatori. Cele doua componente majore, cea cantitativa si cea calitativa, sunt determinante in
facilitarea schimbului informational si sunt sustinute in mod complementar si necesar de canalul de
comunicare prin care se realizeaza acest process.

Concepte teoretice fundamentale

1. Schimb verbal, nonverbal sau prin simboluri de gânduri sau idei –modalitate interactive de
relationare interpersonala si sociala:
2. Mod de interacţiune prin transferare sau schimb de informaţie (mergând până la aspectul
biologic al comunicării);
3. Mecanism de reducere a anxietaţii, proces activ de apărare şi mobilizare a resurselor eului;
4. Proces care pune in relaţie interactivă entitaţi diferite ale lumii vii;
5. Transmiterea informaţiei de la sursă la receptor cu ajutorul codorilor şi decodorilor
specifici ;
6. Proces de prelucrare a informatiei prin care o entitate poate exercita puterea asupra altei
entitaţi modificându-i comportamentul prin transmiterea de mesaje.

Concepte aplicative fundamentale

Pentru atingerea unor rezultate care sa prezinte caracter de constanţa se vor aplica câteva tehnici
de imbunataţire a comunicarii atât interpersonale cât şi la nivelul organizaţiei. Câteva dintre acestea
ar fi :
 Urmărirea comunicării – verificarea de catre emiţator a corectitudinii înţelegerii mesajului său
de către receptor;

 Feed-back – important, deoarece se poate urmări direct efectul mesajului transmis; este
distorsionat în cadrul organizaţiilor din cauza canalelor largi de comunicaţie sau a structurilor
ierahice;

 Empatia – pune pe cel care comunică în locul celui care receptează mesajul şi creează
posibilitatea anticipării efectului şi feed-back-ului mesajului transmis;

37
  Repetiţia – proces important al învaţării şi care lărgeşte posibilitatea înţelegerii mesajului atât
prin latura cantitativă cât şi prin cea a găsirii de noi semnificaţii;

 Simplificarea limbajului – adaptarea acestuia la capacitatea receptorului de a-l decoda

 Ascultarea activă – arată respectul acordat persoanei care comunică mesajul, permite acesteia să
aibă feed-back rapid, permite accesul la informaţii şi comportamente noi.

Competenţe, abilităţi şi deprinderi pe care studentul trebuie să le dobândească în timpul

stagiului de practică

1. Conceptuale (să înţeleagă, explice şi interpreteze)

 Cunoaşterea principalelor elemente care influenţează comunicarea;

 Capacitatea de a întelege diverse modele de comunicare;

 Capacitatea de a prelucra şi reda elemente ale comunicării interpersonale;

 Capacitatea de a identifica, analiza şi gestiona o situaţie din procesul de comunicare;

 Dezvoltarea tehnicilor personale de comunicare atât în plan personal cât şi organizaţional;

 Identificarea situaţiilor cu optim de comunicare sau cu lipsa acesteia dintre două persoane şi
capacitatea de analiză a acestor situaţii;

 Să definească şi să operaţionalizeze conceptele fundamentale ale psihologiei comunicării.

2. Instrumental-aplicative
- Să aplice principiile comunicării la situaţiile efective de comunicare, crescând eficienţa,
capacitatea de persuadare şi de exprimare non-violentă în diferite contexte de comunicare.
3. Atitudinale
- Să-şi dezvolte aptitudinile de comunicare;
- Să cunoască şi să respecte principiile codului deontologic.

3.5. PSIHOLOGIA SPORTULUI

38
 Scurtă descriere a domeniului
Psihologia sportului studiază procesele mintale şi comportamentul oamenilor implicaţi în
activităţi fizice sau exerciţii.
Sportul aşa cum s-a demonstrat prin numeroase cercetări are un efect pozitiv asupra stării de
sănătate mintală conducând la reducerea tulburărilor de tip psihopatologic (tulburări de tip anxios sau
depresiv) şi la creşterea tonusului afectiv implicit restabilirea stării de bine a individului. Activitatea
sportivă determină îmbunătăţirea imaginii şi stimei de sine.

Concepte teoretice fundamentale

Factorii psihici ai performanţei sportive
Aptitudinile – sisteme de procese psihice şi fizice organizate în mod original pentru a permite
efectuarea cu rezultate înalte a activităţii (Epuran, 2001): aptitudini somatice, funcţionale, biochimice,
general motrice, psihomotrice, motrice, psihointelectuale, psihoafective, psiho-reglatorii voliţionale
Atitudinile – componente ale caracterului, modalităţi de raportare la sine, lume, activitate, ca
disponibilitaţi relativ constante şi organizate ale sistemului psihic uman de a percepe şi judeca realitatea
şi de a reacţiona în mod specific. Atitudini cognitive (aşteptare şi prevedere), atitudini evaluative (sistem
de valori corect), trăsături volitive, motivaţia ca atitudine specifică în sport
Antrenamentul – mijlocul principal de pregătire pentru competiţie şi pentru realizarea
performanţei. Dezvoltarea maximă a capacităţii integrale de performanţă a sportivilor, pregătirea
sportivului pentru reuşita în concurs, dezvoltarea personalităţii (Epuran, 2001)
Ambianţa – totalitatea elementelor fizice şi sociale care îl cuprind şi îl solicită pe sportiv.
Familia, şcoala, mediul sportiv, climatul sportiv, relaţiile interpersonale, dinamica grupului
Optimizarea performanţei sportive
Creşterea capacităţii de performanţă a sportivului, raportat la personalitatea sportivului, prin
mijloace psihologice
Pregătirea psihică
Ansamblul strategiilor şi tehnicilor de instruire şi educare utilizate în scopul creşterii capacităţiii
psihice şi dezvoltăţii personalităţii sportivilor, corespunzătoare cerinţelor probei aporive/sportului
practicat, pentru obţinerea efectelor şi rezultatelor superioare în antrenament şi concurs (Epuran, 2001).
Pregătire de bază, pregătire specifică, pregătire pentru concurs. Laturile pregătirii psihice (intelectuală,
psihomotrică, volitivă, afectivă, personalitate)
Asistenţa psihologică a sportivilor
Ansamblul măsurilor care sprijină sportivul în vederea atingerii performanţei (Epuran, 2001).
Cunoaşterea particularitîţilor psihice ale sportivilor, asistenţa în antrenament şi concurs, psihoprofilaxia,
psihoterapia.

Concepte aplicative fundamentale

39
 Starile de preparaţie
Stări active, cu caracter reglator-informaţional, decizional: dispunerea, anticiparea, angrenarea-
modelarea, aplicarea, adaptarea
Reglarea/autoreglarea psihică
Gestionarea emotivităţii, anxietăţii, motivaţiei şi aspiraţiei, angajarea voliţională, mobilizarea
intelectuală
Antrenamentul mental
Procesul de menţinere şi consolidare a reprezentărilor ideomotrice, prin repetarea în reprezentare,
cu scopul de a creşte eficienţa lucrului practic
Deprinderi psihice de autoreglare
Componente ale pregătirii psihice a sportivilor, , integrate în psihism şi manifestate ca rutine de
comportament: deprinderi atenţionale, perceptive, de control corporal, de gestionare a
emoţiilor/stresului/durerii, de gândire pozitivă, de asertivitate, combativitate etc.

Competenţe, abilităţi şi deprinderi pe care studentul trebuie să le dobândească în timpul

stagiului de practică

1. Conceptuale (să înţeleagă, explice şi interpreteze)

- Să identifice procesele şi fenomenele psihice sub aspectul implicării lor în dezvoltarea unui
spirit de rigurozitate ştiinţifică;
- Să dobândească baza teoretică specifică disciplinei Psihologia sportului şi asistenţei
psihologice a sportivilor;
- Să stabilească modul de formare şi dezvoltare a proceselor, funcţiilor şi însuşirilor psihice
raportate la activitatea sportivă;
- Să distingă elemente fundamentale de teoria antrenamentului sportiv şi particularităţi ale
diferitelor sporturi;
- Să-şi aprofundeze cunoştinţele teoretice şi practice în dezvoltarea psihomotricităţii;
- Să distingă particularităţile sportivilor de (înaltă) performanţă, precum şi stările lor specifice
motivaţionale şi emoţionale în contextul antrenamentului/competiţiei;
- Să-şi însuşească informaţiila şi a noţiunile specifice domeniului denumit, să înţeleagă evoluţia
în timp a domeniului şi să opereze cu concepte specifice ca: activitate sportivă, sportiv, sportiv
de performanţă, motricitate, grup sportiv, antrenament sportiv, factori psihici ai antrenamentului
sportiv;
- Să identifice rolul şi importanţa antrenorului şi psihologului sportiv în procesul de pregătire
sportivă şi, implicit, în performanţă;
- Să explice şi să interpreteze adecvat procesele şi fenomenele sportive întâlnite în viaţa
cotidiană.

40
2. Instrumental-aplicative
- Să utilizeze adecvat metodele şi tehnicile de cunoaştere teoretică şi practică, cu scopuri
explicativ-interpretative, dar şi practic-aplicative transpuse în elaborarea de eseuri, studii,
proiecte, microcercetări etc.;
- Să identifice liniile de întocmire a unui raport psihologic ulterior evaluării sportivilor, în acord
cu codul deontologic şi rigorile domeniului;
- Să identifice posibilităţile variate de a realiza conexiuni logice între disciplinele socio-umane,
dar şi posibilităţile de intervenţie practică în diferite domenii de activitate specializate;
- Să explice şi să interpreteze idei, conţinuturi şi/sau proiecte educaţionale cu conţinut în aria
psihologiei sportului;
- Să aplice teste specifice Psihologiei sportului;
- Să culeagă, să analizeze şi să interpreteze date şi informaţii din punct de vedere cantitativ şi
calitativ, din diverse surse alternative, respectiv din contexte profesionale reale şi din literatura
de specialitate în domeniu, pentru formularea de argumente, decizii şi demersuri concrete.
3. Atitudinale
- Să manifeste o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de domeniul ştiinţific al psihologiei
generale;
- Să manifeste interes şi receptivitate crescânde faţă de înţelegerea şi explicarea corectă din punct
de vedere ştiinţific a proceselor şi fenomenelor întâlnite în viaţa şi activitatea cotidiană;
- Să-şi dezvole capacitatea de relaţionare, capacitatea de analiză, de viziune anticipativă şi
comportamentul pro-activ în contexte de cunoaştere psihologică;
- Să conştientizeze dificultăţile care pot interveni în asistenţa psihologică a sportivilor şi să le
poată gestiona;
- Să promoveze un sistem de valori culturale morale şi civice;
- Să-şi valorifice optim şi creativ propriul potenţial în activităţile ştiinţifice;
- Să se implice în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice;
- Să-şi mărească eficienţa potenţialului în activităţile ştiinţifice studenţeşti;
- Să-şi asume propria dinamică profesională.

3.6. PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

Scurtă descriere a domeniului

Psihologia educaţiei îşi propune, în principal, să studieze:

41
  legile activităţilor psihice şi psihosociale ale celor supuşi influenţelor educaţionale
(adică a elevilor şi dezvoltarea acestora de-a lungul vârstelor şcolare);
 bazele psihologice ale instruirii şi educării (adică ale însuşirii cunoştinţelor,
formării priceperilor, deprinderilor şi personalităţii lor - modelarea personalităţii umane);
 fundamentarea psihologică a metodelor de acţiune şi intervenţie asupra dezvoltării
psihice a copilului;
 relaţiile dintre educator şi educat, respectiv relaţiile dintre actele comportamentale
ale profesorilor şi elevilor şi multitudinea variabilelor educaţionale care intrevin în cursul proceselor
interacţionale din şcoală (relaţii profesor – elev, studiul grupului şcolar, orientarea şi integrarea socio-
profesională).

Concepte teoretice fundamentale

În cadrul psihologiei educatiei, importante sunt concepte precum:
Personalitatea umana - „Acel element stabil al conduitei unei persoane; ceea ce o
caracterizează şi o diferenţiază de o altă persoană (Norbert Sillamy, Dictionarul de Psihologie Larousse,
Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, p. 231);
Grupul social reprezintă un sistem dinamic, în cadrul căruia se stabilesc interrelaţii între
membrii săi, o realitate supraindividuală, aflată la rândul său în interacţiune cu alte relaţii de tip social.
Elementele componente ale sistemului reprezentat de grupul social sunt membrii acestuia, care
interacţionează, îşi interiorizează valorile grupului, îşi însuşesc scopurile acestuia şi manifestă
solidaritate unii faţă de ceilalţi.
„Devianţa include ansamblul comportamentelor care violează aşteptările instituţionalizate, acele
aşteptări împărtăşite sau recunoscute ca legitime în cadrul unui sistem social” (D.Banciu, S.M.
Rădulescu, Sociologia criminalităţii, în P. Buneci, T. Butoi, I. Butoi, Sociologie juridică şi devianţă
specială, Bucureşti, Editura Fundaţiei Romania de Mâine, 2001, p.70). Totuşi, devianţa reprezintă o
noţiune relativă, echivocă în măsura în care ceea ce este considerat deviant într-o anumită societate sau
într-o anumită perioadă istorică în altă societate, sau în altă perioadă istorică este calificat drept normal.

Teorii ale dezvoltarii psihice

Jean Piaget - teoria psihogenezei operaţiilor intelectuale sau dezvoltarea cognitivă

42
 Vârsta Stadiul sau Faza Caracteristicile esenţiale
aproximativă
Naştere – 2 ani Senzorio-motor Dezvoltarea permanenţei (stabilităţii) obiectelor, dezvoltarea
capacităţilor motrice (câştigarea controlului motor), capacitate
foarte mică sau inexistentă de reprezentare simbolică.
2 – 7 ani Preoperaţional Dezvoltarea limbajului şi a gândirii simbolice (clarificarea
limbajului), gândire egocentrică.
Operaţiilor concrete Copilul începe să se descurce cu obiectele abstracte (numere,
7 – 12 ani relaţii, înrudiri etc.), apare dezvoltarea spiritului de conservare
perfecţionarea conceptului de reversibilitate.
12 – până ce Operaţiilor formale Dezvoltarea gândirii logice şi abstracte, sistematice.
devine adult

Lawrence Kohlberg - Teoria dezvoltării morale sau distingerea binelui de rău

Nivelul
Nivelul 1:
Moralitatea
preconvenţională: la
acest nivel, interesele
concrete ale
individului sunt
considerate în funcţie
de răsplată sau
pedeapsă
Nivelul 2:
Moralitatea
convenţională: La
acest nivel, indivizii
abordează problema
morală în calitate de
membri ai societăţii.
Ei sunt interesaţi să
facă plăcere
celorlalţi, acţionând
ca buni membri ai
societăţii.
Nivelul 3:
Moralitatea
postconvenţională:
la acest nivel,
indivizii utilizează
principiile morale
considerate ca fiind
cu aplicabilitate mai
largă decât cele ale
unei anume societăţi.
Faza
Faza 1. Orientarea spre
supunere şi pedeapsă: În
această fază, indivizii se supun
regulilor pentru a evita
pedeapsa, supunerea fiind
acceptată ca un lucru firesc.
Faza 2. Orientarea
spre răsplată: În această fază,
regulile sunt respectate doar în
folos personal. Supunerea
apare doar ca urmare a
răsplatei primite.
Faza 3. Moralitatea de „băiat
bun”: în această fază, indivizii
arată interes în a-i respecta pe
ceilalţi şi a face ceea ce se
aşteaptă de la ei.
Faza 4. Moralitatea autorităţii
şi menţinerii ordinii sociale: în
această fază, indivizii se
conformează regulilor
societăţii şi consideră că este
„bine” ceea ce societatea
consideră că este bine.
Faza 5. Moralitatea
contractului, drepturilor
individuale şi legii acceptate în
mod democratic: indivizii, în
această fază, fac ceea ce e
corect din spirit de obligaţie,
faţă de legile acceptate în
cadrul societăţii. Ei înţeleg că
legile pot fi modificate, ca
parte a schimbărilor dintr-un
contract social implicit.
Faza 6. Moralitatea principiilor
individuale şi conştiinţei: în
faza finală, un individ se
supune legilor pentru că ele se
bazează pe principiile eticii
universale. Nu sunt respectate
legile ce încalcă principiile.
Raţionamentul moral al subiecţilor
În favoarea furtului Împotriva furtului
„Dacă îţi laşi soţia să moară, vei „Nu ar trebui să furi doctoria pentru că vei fi prins şi trimis la
avea probleme. Vei fi acuzat că închisoare. Dacă reuşeşti să scapi, nu vei mai avea linişte, la
nu ai cheltuit banii necesari gândul că poliţia te poate prinde în orice moment”.
pentru a o salva şi va avea loc o
cercetare a ta şi a farmacistului,
ca fiind responsabili de moartea
soţiei”.
„Dacă se întâmplă să „Probabil că nu vei primi ani
fii prins, poţi da medicamentul mulţi de puşcărie dacă furi medicamentul, dar, probabil, soţia
înapoi şi nu vei primi o ta va muri înainte ca tu să te eliberezi, aşa că n-ai făcut nimic
condamnare mare. Nu va fi mare bun. Dacă soţia ta moare, nu trebuie să te acuzi pe tine însuţi,
problemă pentru tine să stai nu este vina ta că ea are cancer”.
puţin în puşcărie, dacă soţia ta
va fi lângă tine atunci când vei fi
eliberat”.
„Nimeni nu va considera că eşti „Nu doar farmacistul te va considera ca pe un infractor; toţi
rău dacă furi medicamentul, dar vor gândi la fel. După ce vei fura medicamentul, te vei simţi
familia ta te va considera un soţ rău la gândul că ţi-ai dezonorat familia şi pe tine însuţi; nu vei
inuman dacă nu furi. Dacă-ţi laşi mai putea privi pe nimeni în faţă”.
soţia să moară, nu vei mai putea
privi pe nimeni în faţă”.
„Dacă ai sentimentul onoarei, „Eşti disperat şi poţi să nu-ţi dai seama că faci ceva rău atunci
nu-ţi vei lăsa soţia să moară doar când furi medicamentul. Dar, după ce vei fi trimis la puşcărie,
pentru că ţi-e frică să faci vei şti că ai făcut ceva rău. Te vei simţi mereu vinovat pentru
singurul lucru care ar salva-o. Te lipsa de onestitate şi pentru încălcarea legii”.
vei simţi mereu vinovat de
moartea ei, dacă nu-ţi faci
datoria faţă de ea”.
„Vei pierde respectul celorlalţi „Îţi vei pierde poziţia şi respectul în cadrul comunităţii şi vei
oameni, nu-l vei câştiga, în caz încălca legea. Vei pierde respectul faţă de sine dacă te laşi
că nu furi. Dacă-ţi laşi soţia să copleşit de emoţie şi uiţi ceea ce este important pe termen
moară, acest lucru se va lung”.
întâmpla din cauza fricii, nu din
cauza raţiunii. Aşa că, vei pierde
respectul faţă de sine şi,
probabil, şi respectul semenilor
tăi faţă de tine”.
„Dacă nu furi medicamentul şi „Dacă furi medicamentul, nu vei fi acuzat de ceilalţi oameni,
îţi laşi soţia să moară, te vei dar tu însuţi te vei condamna pentru că nu te-ai comportat aşa
autocondamna mai târziu. Nu cum ţi-au cerut propria conştiinţă şi normele onestităţii”.
vei fi acuzat şi te vei fi
comportat conform legilor, dar
nu te vei fi comportat conform
normelor propriei conştiinţe”.

Sigmund Freud- teoria dezvoltării psihosexuale şi teoria lui Erik Erikson privind dezvoltarea
psihosocială

43
Vârsta Stadiile de dezvoltare Stadiile de dezvoltare

aproximativă psihosexuală SIGMUND FREUD psihosocială ERIK ERIKSON

 De la naştere până Stadiul oral Încredere versus neîncredere
la 1 an
Sursa primară de plăcere a copilului este Copiii învaţă să aibă încredere în cei
prin intermediul gurii (respectiv supt, ce îi îngrijesc.
mâncat, gust).
 1-3 ani Stadiul anal Autonomie versus îndoială

Copiii dezvoltă un grad de cunoaştere şi Copiii capătă independenţă prin

pricepere prin controlul nevoilor fiziologice. controlul asupra unor acţiuni
precum: mâncat, mers la toaletă,
vorbit.
 3-6 ani Stadiul falic Iniţiativă versus culpă

Energia sexuală se concentrează pe organele Copiii încep să preia controlul

genitale. Copiii încep să se identifice cu asupra mediului înconjurător.
părinţii de acelaşi sex.
 7-11 ani Perioada latentă Competenţă versus inferioritate

Energia sexuală este suprimată, iar copiii se Copiii dezvoltă un simt al

concentrează asupra altor activităţi ce ţin de: competenţei şi îşi formează noi
şcoală, prieteni, hobby-uri. deprinderi.
 Adolescenţa Stadiul genital Identitate versus confuzie

Copiii încep să exploreze relaţiile Copiii dezvoltă o identitate proprie.

sentimentale.
 Maturitate În concepţia lui S. Freud, stadiul genital se Intimitate versus izolare
prelungeşte şi pe perioada maturităţii. El
consideră că scopul fiecăruia dintre noi este Tinerii şi adulţii caută compania şi
să creăm un echilibru între toate aspectele dragostea celorlalţi.
vieţii.
Realizare versus stagnare

Adulţii educă pe alţii şi contribuie la

viaţa societăţii.

Integritate vs. Disperare

Vorbim de vârstnicul care-şi priveşte viaţa

sa, privind înapoi cu un sentiment de
împlinire sau amărăciune.

Concepte aplicative fundamentale

Învăţarea şcolară - se realizează prin interrelaţia funcţiilor şi proceselor psihice cu accent
predominant pe procesele psihice cognitive. Va trebui să se ţină seama de caracteristicile intrinsece ale
materialului uman asupra căruia se acţionează, dar trebuie avut în vedere faptul că educatul este un
sistem pe care îl creăm noi înşine, în mare măsură, prin educaţie. Principalele etape parcurse de individ
atunci când învaţă sunt: achiziţia, interiorizarea, modificarea şi aplicarea. Prima fază, achiziţia,
presupune contactul cu informaţiile, cunoştinţele noi, urmată de o prelucrare a acestora pentru a se
realiza o bună înţelegere. Următoarea fază, aceea de interiorizare, vizează integrarea noilor cunoştinţe

44
într-un sistem personal, coerent, care se construieşte pe baza experienţelor anterioare. Faza de
modificare presupune acţiune din perspectiva noilor achiziţii, care dobândite şi operaţionalizate pot fi
aplicate în practică. Astfel, individul devine conştient de faptul că a acumulat ceva în plus şi de faptul că
ceea ce a acumulat reprezintă ceva util. Etapa finală vizează concretizarea acestor modificări în abilităţi
şi comportamente. Acest nivel de aplicare a celor acumulate reprezintă o confirmare a realizării unei
învăţări eficiente.

Comunicarea didactică (educaţională sau pedagogică) este cea care mijloceşte realizarea
fenomenului educaţional în ansamblul său, respectiv procesul de predare/asimilare a cunoştinţelor în
cadrul instituţionalizat al unei instituţii de învăţământ şi între parteneri cu status-uri şi roluri definite:
cadru didactic - elev. Prin comunicarea didactică se urmăresc câteva obiective, a căror finalitate o
reprezintă realizarea eficientă a învăţării, de aici rezultând caracteristica formativă a comunicării
didactice, profesorul exercitându-şi influenţa simultan asupra conţinuturilor şi a elevului. În comunicarea
didactică profesorul trebuie să fie precis şi expresiv, clar în exprimare şi concis, facilitând atât transferul,
cât şi înţelegerea mesajului transmis (informaţiile transmise trebuie adaptate scopului, obiectivelor
didactice şi nivelului intelectual al cursanţilor). Astfel că prezentarea şi exprimarea cunoştinţelor
îmbracă forme diferenţiate, în funcţie de auditoriul căruia îi sunt destinate, de aceea se poate spune că
limbajul didactic are un destinatar precis definit, variabil după nivelul, interesul şi formele de utilizare
viitoare a celor comunicate.
Relaţia pedagogică interpersonală conflictuală are proprietatea de a se face evidentă printr-o
serie de manifestări concrete, destul de uşor de recunoscut, chiar şi pentru persoane neavizate. Există,
prin urmare, un amplu complex de expresii emoţionale, atitudini şi forme de disconfort psihic care
însoţesc conduita şi comportamentul persoanelor implicate în conflict şi care vin în completarea
principalelor momente din desfăşurarea conflictului (dezacord, confruntare, escaladare, rezolvare).
Conflictul ia astfel, în sens ascendent, forma unei simple neînţelegeri, a incidentului, a tensiunii sau
chiar a crizei sociale, în condiţiile în care este ignorat, încurajat, deci, de nerezolvat.

Competenţe, abilităţi şi deprinderi pe care studentul trebuie să le dobândească în timpul stagiului

de practică

1. Conceptuale (să înţeleagă, explice şi interpreteze)

- Să definească şi să operaţionalizeze corect conceptele specifice psihologiei educaţiei;

- Să realizeze comparaţii şi analogii între diversele teorii şi modele ale domeniului;

- Să explice metodele, tehnicile şi instrumentele utilizate în psihologia educaţiei.

2. Instrumental-aplicative
- Capacitatea de a aplica conceptele psihologiei educaţiei;

45
- Însuşirea unor metode de evaluare şi autoevaluare a procesului de educaţie;
- Dezvoltarea adaptării atingerii scopurilor educaţionale la tabloul psihic al elevului;
- Îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare cu persoanele implicate în timpul practicii în instituţia
ce reprezintă Partenerul de practică (profesori, elevi, echipa de management, consilierul şcolar
etc.);
- Exersarea abilităţii de a identifica diverse tipuri de probleme de natură psihologică ale elevilor
şi plasarea lor în contextul ontologic al acestora, în cel familial, şcolar şi socio-cultural;
- Dezvoltarea strategiilor euristice şi a creativităţii pe parcursul practicii.
3. Atitudinale
- formarea şi exersarea unor atitudini recomandate în domeniul educaţional: tactul, compasiunea,
curiozitatea, înţelegerea celuilalt, spiritul ludic;
- flexibilitate în aplicarea conceptelor şi metodelor domeniului;
- creativitate în lucrul cu tehnicile şi instrumentele psihologiei educaţiei în diverse tipuri de
educaţie, cu persoane cu profiluri psiho-culturale diferite etc.

3.7. PSIHOLOGIA CUPLULUI ŞI FAMILIEI

46
 Scurtă descriere a domeniului
Psihologia familiei se ocupă de studiul teoretic şi aplicativ al mecanismelor psihologice ale
constituirii, menţinerii şi disoluţiei familiei, precum şi de procesele şi fenomenele care au loc în cadrul
unei familii.
Cuplul este o structură biopsihosocială, bipolară în cadrul căreia pe baza interdeterminismului
mutual partenerii se satisfac, se stimulează şi se dezvoltă.

Concepte teoretice fundamentale

Psihosexologia studiază caracteristicile specifice ale celor două sexe privind stabilirea,
funcţionarea şi dezvoltarea relaţiilor interpersonale erotico-sexuale, interactive şi de intercunoaştere.
Căsătoria, din punct de vedere psihologic, are un caracter eterogen, conţine aspecte subiective şi
obiective fiind o relaţie psihologică între doi oameni conştienţi.
Familia este un sistem dar şi un subsistem al sistemului social. În cadrul familiei putem avea
sistemul fraţilor, al părinţilor, copiilor.
Interacţiunea dintre membri familiei se realizează după anumite reguli, familia căutând să îşi
menţină homeostazia. Familia poate avea grade diferite de deschidere către mediul ei exterior (prieteni,
rude, vecini, şcoală, alte instituţii, etc.). Determinarea şi evaluarea graniţelor cu exteriorul pentru
identificarea familiilor deschise vs. închise, este necesară şi pentru alegerea metodei potrivite de
consiliere şi intervenţie terapeutică.
Fiind un sistem, în cadrul familiei se generează mecanisme de feedback pozitiv sau negativ.
Feedbackul constructiv, nu este neapărat pozitiv; un feedback negativ, dar bine realizat poate fi foarte
util şi eficient persoanei în dezvoltare, carieră etc. Feedbackul negativ în exces duce la reacţii pasiv-
agresive. Consultanţii în resurse umane spun ca raportul ar trebui sa fie de 3:1 în favoarea feedbackului
pozitiv.
Tranzacţiile repetate stabilesc pattern-urile legate de - cum, - când, - cine cu cine se relaţionează.
Prin aceste pattern-urilor tranzacţionale este reglat comportamentul membrilor familiei. Pattern-urile
sunt menţinute pe de o parte prin regulile universale care guvernează organizarea familiei, iar pe de altă
parte prin expectaţiile reciproce ale unor membrii particulari ai familiei.
Structura familiei se evidenţiază atunci când sunt observate interacţiunile dintre membrii
familiei. Cine cu cine interacţionează. Subsistemele se formează în funcţie de generaţie, gen şi interese
comune.
Graniţele sunt reguli care definesc cine şi cum participă. Rolul graniţelor este de a proteja
diferenţierea subsistemelor familiale. Graniţa este un concept folosit în terapia structurală de familie
pentru a descrie barierele emoţionale care protejează şi intensifică integritatea indivizilor, subsistemelor
şi familiilor. Graniţe clare presupun promovarea comunicării deschise şi intimitatea subsistemelor,
astfel încât acestea pot opera liber pentru îndeplinirea funcţiilor lor în cadrul familiei.

47
 Concepte aplicative fundamentale
Conceptele-cheie în terapia sistemică de familie sunt: alianţă, coaliţia, triunghiul pervers,
cauzalitatea circulară. Studiul acestora este important şi în identificarea cauzelor unor abateri de la
conduita de rol conjugal şi parental.
Una din marile probleme ale sistemelor umane este aceea de a ajunge la o reconciliere între
reproducerea tipurilor de interacţiuni existente şi evoluţia acestora, între permanenţă şi schimbare.
Stabilitatea asigură continuitatea, iar flexibilitatea permite adaptarea la împrejurările care se schimbă.
Rolul familial reprezintă setul coerent de comportamente pe care membrii familiei îl aşteaptă de
la fiecare celălalt membru în funcţie de poziţia pe care o ocupă în sistemul familial.
- Etapele ciclului de viaţă familială, procesele emoţionale ale tranziţiei, principiile cheie,
schimbări de ordinul doi în statusul familial necesare pentru dezvoltarea familiei
- Dislocările din ciclul de viaţă al familiei care necesită paşi adiţionali pentru restabilizarea şi
avansarea pe Axa Dezvoltării
- Metode şi tehnici generale de evaluare (măsurare, psihodiagnostic) utilizate atât individual cât
şi pentru familie: anamneza, interviul convorbirea (copii, adulţi), metoda observării.
- Metode şi tehnici specifice de evaluare: tehnica ,,Psihosinteza familiei” , psihogenograma,
desenul familiei.
- Testul proiectiv numit „test al pulsiunilor” elaborat de Leopold Szondi bazat pe
mecanismul alegerii simpatetice, instrument de „diagnostic experimental al pulsiunilor” şi de analiza
destinologică, Constelaţia genealogică (familială) are rol determinat în derularea vieţii individului ca
purtător al zestrei bio-psiho-sociale a neamului din care se trage. Drumul în viaţă nu are exclusiv o
destinaţie de tip fatalist, ci se realizează prin alegerea în: iubire (instituţionalizată în căsătorie), prietenie
(idealul social care uneşte un grup, o asociaţie, societate etc.), profesie (vocaţia care va sta la baza unei
cariere), boală (electivitatea pentru o categorie de afecţiuni somatice sau psihice), moarte (un anume
mod de a muri: lent, violent, brusc). Aceste mari domenii de alegere cu valoare de destin sunt motivate
atât de educaţie, cât şi de moştenirea sa în posibilităţi de existenţă şi pot fi cunoscute prin analiza
arborelui genealogic. Alegerea parteneriatului marital, amical, vocaţional, morbid şi tanatic este mai
puţin determinată de configuraţia astrelor în momentul naşterii şi mai mult de structura posibilităţilor
sale de relaţie interumană: intimă (cu sine însuşi, intrapersonală), de proximitate (interpersonală) şi
socială (cu grupul şi cu societatea în general = conştiinţa socială).
- Disfuncţiile sexuale, factorii fiziologici şi psihologici determinaţi, tulburarea primară (încă de
la începutul activităţii sexuale), tulburarea secundară (a debutat după o activitate sexuală satisfăcătoare).
Este greu de stabilit care este normalitatea la comportamentul sexual. Un comportament sexual poate fi
considerat disfuncţional şi în funcţie de expectaţii, de comparaţiile cu dinamica sexuală din trecut, de
comparaţiile cu o altă parteneră. Aşteptările depind de opinia prietenilor, mass-media, a unor medici.

48
 Competenţe, abilităţi şi deprinderi pe care studentul trebuie să le dobândească în timpul
stagiului de practică
În timpul practici în domeniul Psihologia familiei şi cuplului, studentul va deprinde următoarele
competenţe:
1. Conceptuale (să înţeleagă, explice şi interpreteze)
- Să cunoască şi utilizeze adecvat noţiunile specifice de psihologia familiei şi cuplului;
- Să cunoască şi utilizeze adecvat noţiunile specifice de psihopatologie;
- Să dobândească noţiuni de bază pentru realizarea unor cercetării populaţionale
psihosociomedicale în domeniul sănătăţii sexual-reproductive, psihosexologie;
- Să explice şi interpreteze cât mai corect idei, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi
practice ale disciplinei;
- Să explice şi interpreteze unele modalităţi ştiinţifice de evaluare a familiei şi cuplului.
2. Instrumental-aplicative
- Utilizarea unor instrumente de evaluare a cuplului şi familiei;
- Utilizarea unor instrumente de evaluare a coeziunii, flexibilităţii şi adaptabilităţii în cuplu;
- Utilizarea unor metode de suport specifice evenimentelor majore corespondente ciclului vieții
de familie;
- Evaluarea contextului familial, profesional, social, economic, cultural în care se manifestă
problemele psihologice;
- Utilizarea unor tehnici de intervenție în cazul unor tulburări de dinamică sexuală.
3. Atitudinale
- Manifestarea unei atitudini angajate în educația pentru sănătate, promovarea sănătății și a unui
stil de viață sănătos (ex. prin preventie primara şi secundara);
- Manifestarea unei atitudini suportive faţă de membrii familiei care au probleme cronice de
sănătate, probleme generate de adicţii;
- Manifestare respectului faţă de trăirile, experienţele, cunoştinţele, valorile, ideile, opiniile şi
opţiunile celorlalţi;
- Cunoaşterea şi recunoşterea limitelor de competenţă, iar în caz de impas profesional
consultarea cu colegii sau supervizorul.

3.8. DEFECTOLOGIE ŞI LOGOPEDIE

49
 Scurtă descriere a domeniului
Psihopedagogia speciala sau defectologia este ştiinţa psihopedagogică care se ocupă de
persoanele cu nevoi speciale, de studiul particularităţilor psihice, de instrucţia şi educaţia lor, de evoluţia
şi dezvoltarea lor psihică, de modalităţile corectiv-recuperative pentru valorificarea potenţialului uman
existent şi formarea personalităţii acestora în vederea integrării socio-profesionale.
Defectologia şi logopedia, s-a dezvoltat în principal prin delimitarea preocupărilor la
problematica psihologică şi pedagogică a persoanelor cu dificultăţi în dezvoltare într-un palier sau altul
al activităţii psihice sau fizice.

Concepte teoretice fundamentale

Oligofrenopsihologia (psihologia deficienţilor de intelect) şi oligofrenopedagogia (pedagogia
deficienţilor de intelect) care se centrează pe studiul activităţii psihice, a psihodiagnozei şi evaluării
personalităţii deficienţilor de intelect, a optimizării procesului instructiv-educativ şi de mânuire a
metodologiei corectiv-recuperative pentru pregătirea acestora în vederea integrării lor în viaţa socială;
Surdopsihologia (psihologia deficienţilor de auz) şi surdopedagogia (pedagogia deficientilor de
auz) prin intermediul cărora se pune în evidenţă problematica psihologică şi pedagogică a deficienţilor
de auz;
Tiflopsihologia (psihologia deficienţilor de văz) şi tiflopedagogia (pedagogia deficienţilor de
văz) care sunt axate pe studiul activităţii psihice şi a optimizării procesului instructiv-educativ a
deficienţilor de vedere;
Logopedia centrată pe studiul limbajului şi a deficienţelor sale, pe prevenirea şi terapia
tulburărilor de limbaj;
Somatopedia (psihopedagogia deficienţilor neuromotori – handicapul fizic) care se ocupă de
problematica psihopedagogică şi pedagogică a deficienţilor locomotor
Psihopedagogia specială a deficienţilor de comportament care vizează cunoaşterea
structurilor psihice ale persoanelor deviante comportamental şi implementarea unor programe de
restabilire a comportamentelor adaptativ-integrative.
Deci mai nou intrate în conştiinţa comunităţii ştiinţifice de la noi din ţară, considerăm că şi
programele de recuperare a copiilor cu tulburări din spectrul autismului, programe de tip ABA,
TEACCH ori PECS (sistem de comunicare prin imagini) ar trebui integrate, de asemenea, domeniului
cuprinzător al psihopedagogiei speciale, fiind vorba tot de instrucţia – educarea unor copii cu nevoi
speciale.

Concepte aplicative fundamentale

Deficienţa mintală se referă la funcţionarea intelectuală generală semnificativ sub medie, care a
început în timpul perioadei de dezvoltare şi se asociază cu o deficienţă a comportamentului adaptativ.

50
 Dizabilitatea cu repercusiuni asupra învăţării este un handicap sau retard care se manifestă
înainte de împlinirea vârstei de 18 luni şi despre care se crede că va fi definitiv. Aici sunt incluse
afecţiuni pervazive cu repercusiuni asupra dezvoltării, pareza cerebrală şi retardul mintal.
Autismul şi tulburările din spectrul autismului. Termenul de autism este folosit în sens larg
de tulburări din spectrul autismului. Atunci când ne referim la autism ca o tulburare specifică din cadrul
spectrului, folosim termenul autism clasic sau tipic. Autismul este o tulburare de dezvoltare de origine
neurobiologică şi este considerată drept una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale
copilăriei.
Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări de dezvoltare
cunoscute sub numele de spectrul tulburărilor autiste sau tulburări pervazive de dezvoltare.
Echipă interdisciplinară sau grup de specialişti, aparţinând diverselor discipline (psiholog,
logoterapeut, specialist în terapie ocupaţională etc.) care evaluează un copil şi pun la punct un program
sau plan de intervenţie în conformitate cu nevoile acestuia.
Recuperarea este modalitatea de intervenţie care se referă la restabilirea, refacerea sau
reconstituirea unei funcţii umane, plecându-se de la premisa că aceasta s-a pierdut.
Programul de recuperare este un ansamblu coerent de tehnici psihopedagogice destinat a
valorifica la maxim posibilităţile individului cu handicap.
Logopedia este o ramură a defectologiei care se ocupă cu studiul defectelor de vorbire şi al
metodelor de înlăturare şi de prevenire a acestora.
ABA (Applied Behavior Analysis) este ştiinţa în care procedurile de lucru derivate din
principiile comportamentului sunt aplicate în mod sistematic, pentru a îmbunătăţi comportamentele
semnificative din punct de vedere social.
Evaluarea comprehensivă este evaluarea completă a unui copil, pornindu-se de la situaţia lui
psihologică, educaţională, social şi de sănătate. Aceasta sa efectuează, de obicei, de către o echipă de
specialişti, la final fiind întocmit un raport care le parvine părinţilor şi cadrelor didactice.

Competenţe, abilităţi şi deprinderi pe care studentul trebuie să le dobândească în timpul

stagiului de practică

1. Conceptuale (să înţeleagă, explice şi interpreteze)

- Evidenţierea sarcinilor specifice şi precise ale defectologiei şi logopediei;
- Înţelegerea locului defectologiei şi logopediei în cadrul celorlalte ştiinte psiho-
pedagogice;
- Dezvoltarea de competenţe în a urmări relaţiile dintre factorii determinanţi în
dezvoltarea defectologiei;

51
 - Cunoaşterea modelelor de organizare şi de desfăşurare a activităţii în relaţiile cu
persoanele cu deficienţă;
- Cunoaşterea specificului metodelor de diagnoză în domeniul defectologiei şi
logopediei;
- Cunoaşterea specificului metodelor de terapie (recuperare) în domeniul
defectologiei şi logopediei;
- Înţelegerea specificului intervenţiei psihopedagogice în cazul diferitelor
deficienţe, pornind de la principiul că nu pot fi utilizate în procesul instructiv-educvativ aceleaşi
metode şi tehnici din sşoala de masă (obişnuită) pentru că ritmul şi specificul activităţii psihice
impune o metodologie adaptată la particularităţile copiilor cu diferite tulburări de dezvoltare;
- Înţelegerea conceptului de deficienţă de intelect şi evoluţia acestuia în timp.
2. Aplicativ-instrumentale
- Operarea cu conceptele specifice care derivă din noţiunea de deficienţă de intelect;
- Cunoaşterea şi operarea cu simptomatologia aferentă deficienţei de intelect, în funcţie de
gradul acesteia, pentru a se putea opera ulterior cu noţiunile respective;
- Diferenţierea între diversele sindroame din categoria deficienţelor intelectuale şi a
pricipiilor activităţii instructiv-educative;
- Înţelegerea modului de manifestare a tulburărilor limbajului oral şi scris şi deprinderea
modurilor specifice de lucru în cadrul terapiei logopedice;
- Cunoaşterea simptomatologiei tulburărilor din spectrul autismului şi a principalelor linii
de intervenţie terapeutică recuperatorie;
- Crearea unui sistem unitar de gândire şi de acţiune pentru aplicarea unui program coerent
de integrare şcolară, profesională şi socială a persoanelor cu deficienţă.

3. Atitudinale
- Manifestarea unor calităţi valoroase în activitatea specifică celor două domenii: răbdare,
perseverenţă, creativitate, imaginaţie, rezistenţă la frustrare;
- Suport pentru familiile ai căror membrii suferă de tulburări de vorbire, autism, forme de retard
mental etc.;
- Preocupare pentru dezvoltarea tehnicilor şi instrumentelor specifice domeniului şi pentru
crearea unui stil propriu de intervenţie/terapie.

3.9. PSIHOLOGIE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI RESURSE UMANE

52
 PSIHOLOGIA ORGANIZAŢIONALĂ

Scurtă descriere a domeniului

Psihologia organizaţională se concentrează pe studiul organizaţiilor ca instrumente ale eficienţei
şi acţiunii sociale, acestea înfiinţându-se datorită capacităţii lor de a realiza obiectivele individuale mai
rapid, mai eficient, răspunzând unor raţiuni umane fundamentale.
Acest domeniu se ocupă cu analiza aprofundată a specificului, tipurilor şi evoluţiei organizaţiilor,
cu funcţionarea acestora, aprofundează procesele organizaţionale (conducerea, decizia, comunicarea,
memoria şi învăţarea organizaţională) şi abordează cultura organizaţională ca mod învăţat de gândire.

Concepte teoretice fundamentale

Organizaţia – un sistem structurat de interacţiune a oamenilor în cadrul unei structuri
organizaţionale specifice, în scopul realizării unor obiective comune (scopuri organizaţionale).
Structura organizatorică – organizarea şi ierarhizarea elementelor componente ale unei
organizaţii; dispunerea logică, raţională a tuturor activităţilor, compartimentelor şi legăturilor dintr-o
organizaţie.
Comportamentul organizaţional – ansamblul acţiunilor, conduitelor membrilor unei
organizaţii.
Conducerea – fenomen, forma concretă şi distinctă a activităţii umane, înţeleasă în expresia ei
complexă, dinamică, mobilă; modalitate a practicii sociale; raport dinamic între personalitate şi
variabilele situaţionale.
Stilul de conducere – ansamblu de caracteristici ale comportamentului conducătorului; modul
concret de jucare a unui rol, adică transpunerea efectivă în plan comportamental a exigenţelor ce derivă
din statutul de conducător.
Decizia organizaţională – proces dinamic de interacţiune între toţi participanţii, care determină
o politică de alegere; executarea unui număr de opţiuni luate în calitate de obiective şi alegerea unor
alternative pe baza informaţiilor colectate.
Participarea organizaţională – participarea membrilor organizaţiei la elaborarea şi luarea
deciziilor de conducere.
Motivaţia comportamentului organizaţional – determinarea/stimularea membrilor organizaţiei
să contribuie pozitiv, activ şi eficient la îndeplinirea obiectivelor stabilite în organizaţie.
Conflictul organizaţional – forma de interrelaţionare, în care parţile (ex. conducerea
administrativă şi personalul tehnic; sindicate şi patronat; salariaţi şi reprezentanţii sindicatului) manifestă
interese divergente.
Negocierea – modalitate de soluţionare a conflictelor dintre două părţi cu interese diferite/ opuse,
în care acestea stabilesc voluntar un cadru de discuţie şi decizie.

53
 Concepte aplicative fundamentale
Organigrama – structura formală a unei organizaţii redate sub forma grafică; model al relaţiilor,
responsabilităţilor şi autorităţii, precum şi al căilor de comunicare în organizaţie.
Sociograma – reprezentarea grafică a poziţiei, formale sau informale ocupate de fiecare individ
în organizaţie, a statutului pe care îl ocupă, a tipurilor de relaţii întreţinute cu ceilalţi membri.
Diagnoza organizaţională – analizarea aprofundată a comportamentului organizaţional, cu
depistarea eventualelor disfuncţionalităţi.

Competenţe, abilităţi şi deprinderi pe care studentul trebuie să le dobândească în timpul

stagiului de practică

1. Conceptuale (să înţeleagă, explice şi interpreteze)

- Sǎ definească şi să utilizeze adecvat noţiunile specifice psihologiei organizaţionale;
- Să-şi însuşească informaţiile şi noţiunile specifice domeniului, să înţeleagă evoluţia în timp a
domeniului şi să opereze cu concepte specifice.
2. Instrumental-aplicative
- Să utilizeze adecvat metodele şi tehnicile de diagnoza organizaţională;
- Să-şi formeze deprinderea de a acţiona pentru a observa, analiza, interpreta şi a oferi soluţii
problemelor care apar în organizaţii.
3. Atitudinale
- Să manifeste o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de domeniul ştiinţific al psihologiei
organizaţionale;
- Sǎ manifeste interes şi receptivitate crescândă faţă de înţelegerea şi explicarea corectă din punct
de vedere ştiinţific a comportamentelor din organizaţii;
- Să valorifice optim şi creativ propriul potenţial în activităţile ştiinţifice;
- Să se implice în dezvoltarea organizaţională.

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Scurtă descriere a domeniului

Managementul resurselor umane este domeniul ce abordează filosofia, politicile, procedurile şi
practicile cu ajutorul cărora sunt conduşi angajaţii. Obiectivele managementului resurselor umane
(MRU) sunt: integrarea obiectivelor sociale în obiectivele generale ale organizaţiei, administrarea
personalului, gestiunea personalului, calculul costurilor cu personalul, formarea profesională,
dezvoltarea socială, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, optimizarea relaţiilor sociale, îmbunătăţirea
informării şi comunicării organizaţionale.

54
 Concepte teoretice fundamentale
Proiectarea organizatorică – conceperea unei organizaţii care să asigure resursele cerute pentru
toate activităţile necesare, să le grupeze favorabil integrării şi cooperării, să reacţioneze flexibil la
schimbare şi să permită o comunicare eficace şi un proces optim de luare a deciziilor.
Managementul cunoştinţelor profesionale – conceperea unor procese specifice pentru
asimilarea şi partajarea cunoştinţelor profesionale, care să extindă şi să îmbunătăţească învăţarea şi
performanţa organizaţiei.
Managementul performanţei – obţinerea unor rezultate mai bune de la organizaţie, echipe şi
angajaţi, prin cuantificarea şi gestionarea performanţei pe baza cadrului regulamentar stabilit în materie
de obiective şi de competenţe; evaluarea şi îmbunătăţirea performanţei; identificarea şi satisfacerea
nevoilor de învaţare şi dezvoltare.

Concepte aplicative fundamentale

Proiectarea posturilor şi locurilor de muncă - stabilirea conţinutului şi a răspunderilor
aferente posturilor, în vederea maximizării motivaţiei şi satisfacţiei profesionale.
Planificarea resurselor umane – evaluarea cerinţelor viitoare de personal, din punct de vedere
numeric şi al nivelului calificării şi competenţei şi conceperea şi implementarea planurilor necesare
pentru satisfacerea acestor cerinţe.
Recrutarea şi selecţia – obţinerea numărului şi tipului necesar de oameni.
Managementul carierei – planificarea şi dezvoltarea carierelor pentru angajaţii cu potenţial.
Dezvoltare managerială – asigurarea unor posibilităţi de dezvoltare care să amplifice
capacitatea managerilor de a contribui la atingerea scopurilor organizaţiei.
Sistemele de remunerare – conceperea unor structuri şi sisteme de remunerare care să fie
echitabile, transparente şi oneste.
Evaluarea profesională – analizarea nivelului de performanţă profesională a angajaţilor şi
compararea cu obiectivele şi standardele de performanţă cerute într-o organizaţie.

Competenţe, abilităţi şi deprinderi pe care studentul trebuie să le dobândească în timpul

stagiului de practică

1. Conceptuale (să înţeleagă, explice şi interpreteze)

- Sǎ definească şi să utilizeze adecvat noţiunile specifice MRU;
- Să-şi însuşească informaţiile şi noţiunile specifice domeniului, să înţeleagă evoluţia în timp a
domeniului şi să opereze cu concepte specifice.

2. Instrumental-aplicative

55
 - Să utilizeze adecvat metodele şi tehnicile utilizate in MRU ;
- Să-şi formeze deprinderea de a acţiona pentru a observa, analiza, interpreta şi oferi soluţii
problemelor care apar in organizaţii.
3. Atitudinale
- Să manifeste o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de domeniul ştiinţific al MRU;
- Sǎ manifeste interes şi receptivitate crescândă faţă de înţelegerea şi explicarea corectă din punct
de vedere ştiinţific a resurselor umane din organizaţii;
- Să valorifice optim şi creativ propriul potenţial în activităţile ştiinţifice;
- Să se implice în dezvoltarea organizaţională.

3.10. DIDACTICA SPECIALITĂŢII (PSIHOLOGIE)

Scurtă descriere a domeniului

Didactica se ocupă cu studiul sistematic al diferitelor aspecte proprii procesului de învăţământ.
Didactica ştiinţifică are menirea să sintetizeze toate datele proprii sau datele cu semnificaţie
pedagogică ale altor ştiinţe (psihologie, sociologie, teoria comunicării, teoria informaţiei, cibernetică,
teoria conducerii ştiinţifice a activităţilor social-umane, praxiologie etc.) şi să ofere o imagine de
ansamblu asupra procesului de învăţământ în ceea ce priveşte natura şi obiectivele, principiile şi
conţinutul, metodele şi mijloacele, formele de organizare şi evaluare etc., implicate în organizarea şi
desfăşurare acelui proces. Ea porneşte de la o anume concepţie psihologică, ştiinţifică a învăţării. În
aceasta constă deosebirea sa esenţială faţă de didactica empirică, bazată pe experienţe, pe intuiţie, pe
încercări şi erori.
Didactica se adresează celor care urmează să-şi asume sarcina de a înlesni şi îndruma învăţarea
în clasă ; celor care se pregătesc pentru a îmbrăţişa o profesiune didactică. Mai exact, didactica
urmăreşte iniţierea viitorilor învăţători şi profesori în aspectele fundamentale ale teoriei şi practicii
procesului de predare-învăţare-evaluare. Dar ea este utilă şi învăţătorilor în funcţiune, cadrelor de
conducere din învăţământ care doresc să-şi actualizeze sau să-şi perfecţioneze cunoştinţele despre
procesul de învăţământ, să se familiarizeze cu noile orientări şi experienţe în acest domeniu.
În ceea ce privesc competenţele generale ale domeniului, ne referim în mod special la:
- Cunoaşterea coordonatelor curriculare privind transmiterea temelor cuprinse în programa
analitică a disciplinei sociologie şi a exigenţelor pe care le implică funcţia didactică;
- Formarea stilului pedagogic şi a competenţei pedagogice, dar şi a capacităţii de comunicare cu
clasa;
- Abilitarea studenţilor în vederea elaborării de proiecte didactice în domeniul sociologiei:
proiect de lecţie, proiect de unitate de învăţare, planificare calendaristică etc.

Pentru o mai bună înţelegere a domeniului didacticii, facem câteva clarificări conceptuale:

56
 • Didactica specialităţii reprezintă o disciplină din sistemul ştiinţelor educaţiei. Corelarea
disciplinei psihologiei cu obiectivele, conţinuturile şi tipurile de activităţi pe care le studiază psihologia
în vederea pregătirii pentru cariera didactică alcătuieşte Didactica specialităţii.
• Pedagogia, ca ştiinţă principală a educaţiei, urmăreşte modul specific de producere
intenţionată a unor modificări în structura pesonalităţii, după cum remarcă Constantin Cucoş. Ea poate fi
definită ca teorie generală a educaţiei, oferind posibiltatea celor care practică activitatea educativă să
înţeleagă fenomenul educativ în toată complexitatea lui, atât la nivel teoretic, formulând legi, pricipii,
cât şi la nivel practic, prin stabilirea căilor, a formelor de organizare şi a modalităţilor de proiectare şi de
evaluare a finalităţilor actului educaţional.
• Relaţia dintre educaţie şi societate este bidimensională,, în sensul că se influenţează
reciproc. Educaţia răspunde cerinţelor societăţii, adică autorii actului educativ sunt cei care prospectează
nevoile societăţii în evoluţia sa şi iau decizii (pornind de la radiografierea rezultatelor) în privinţa
măsurilor ce se impun. Acestea din urmă sunt formulate ca obiective şi modalităţi de împlinire a lor.
• Exerciţiul educaţiei include oferta specifică a fiecărei discipline de studiu în parte.

Concepte teoretice fundamentale

Curriculum formal sau official = ansamblul acelor documente şcolare de tip regulator în
cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele de învăţare pe
care şcoala le oferă elevului.
Documente ale curriculum-ului formal = planurile de învăţământ, programele şcolare,
ghidurile metodologice precum şi informaţii pertinente din surse bibliografice îndeosebi, din domenii
aparţinând sistemului ştiinţelor educaţiei.
Planurile - cadru de învăţământ = documente oficiale aprobate prin ordine ale ministrului,
care stabilesc obiectele de studiu şi numărul minim şi maxim săptămânal de ore pentru o anumită clasă,
necesare parcurgerii lor. Asemenea documente se întocmesc pentru toate treptele, profilurile şi
specializările aflate în sistemul de învăţământ.
Trunchiul comun = numărul minim de ore pe săptămână prevazute pentru fiecare disciplină
obligatorie în parte.
Ariile curriculare = grupări în viziune multi şi/sau interdisciplinară asupra obiectelor de studiu,
cuprinse în planurile cadru de învăţământ. Psihologia face parte din aria curriculara 3: Om şi societate.
Curriculum la decizia scolii (C.D.Ş.) = un segment care în pofida unor disfuncţionalităţi
manifestate în ultimii ani permite unităţilor şcolare şi universitare să-şi asume o anume autonomie
specifică, să-şi poată exprima opţiuni cu privire la unele din componentele de bază ale structurii
învăţământului.
Programele şcolare = componente ale Curriculum- ului Naţional ce consemnează oferta
educaţională a unei anumite discipline de învăţământ pentru un parcurs şcolar determinat şi reprezintă

57
instrumentul didactic principal, care descrie condiţiile reuşitei învăţării exprimate în termeni de
obiective, activităţi de învăţare, conţinuturi şi standard de performanţă.

Concepte aplicative fundamentale

Competenţe generale = ca elemente ale structurii programei, competenţele generale reprezintă o
formulare sintetică având un nivel ridicat de cuprindere, de generalizare a finalităţilor studiului
psihologiei şi care sugerează competenţele specifice precum şi unităţile de conţinut prin care se asigură
formarea acestor competenţe.
Competenţe specifice = stabilesc rezultatele scontate, aşteptate de la studiul psihologiei, la
sfârşitul fiecărui an de şcolaritate. Ele concretizează în formulări corespunzatoare prevederile stabilite
prin competenţele generale şi sunt înfăptuite prin conţinuturi adecvate stabilite de programa şcolară.
Valori si atitudini = reprezintă consecinţele fireşti la nivel comportamental urmărite prin
procesul didactic dedicat psihologiei. Psihologia urmăreşte la acest nivel: afirmarea liberă a
personalităţii, relaţionarea pozitivă cu ceilalţi, încrederea în sine şi în ceilalti, valorificarea optimă şi
creativă a propriului potenţial, echilibrul personal.
Sugestii metodologice = componente ale procesului didactic, incluzând răspunsuri la întrebarile
de ce, ce, cum. Un exemplu de sugestie metodologică ar fi cel al adaptării conţinuturilor învătării la
realitatea cotidiană, precum şi la preocupările, interesele şi aptitudinile elevului.
Proiectarea demersului didactic = demers care priveşte îndeosebi activitatea profesorului
şi/sau a consilierului.
Demersul didactic personalizat = concept central al proiectării didactice, al cărui instrument
fundamental este reprezentat de unitatea de învatare. Documentele de proiectare didactică sunt
documente administrative care vizează aplicarea intr-un mod personalizat a elementelor programei.
Planificarea calendaristică = conţine unităţile de învăţare care se marchează prin titluri pe care
le formulează profesorul, competenţele specifice se marchează prin cifrele corespunzatoare numărului
de ordine ale acestora, aşa cum apar ele în programa şcolara, conţinuturile extrase din lista de conţinuturi
a programei, numărul de ore alocate saptămânal şi observaţiile.
Proiectarea unei unităţi de învăţare = parcurgerea unui set de întrebări care precizează
elementele procesului didactic în vederea atingerii competenţelor specifice stabilite.
Proiectarea unei lecţii sau scenariul didactic = operaţia de identificare şi marcare a secvenţelor
ce se întind pe parcursul unei ore şcolare.
Evaluarea rezultatelor învatarii = etapa finală a proiectării didactice, ce urmăreşte modul şi
măsura în care au fost atinse comptenţele specifice.

Competenţe, abilităţi şi deprinderi pe care studentul trebuie să le dobândească în timpul

stagiului de practică

58
 1. Conceptuale (să înţeleagă, explice şi interpreteze)
- Să caracterizeze modul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, pe principalele
tipuri de activităţi: activitate de conducere, activitate metodică şi de perfecţionare, activitate de
consiliere şi de orientare;
- Să identifice componentele procesului de învăţământ;
- Să precizeze etapele activităţilor didactice şi acţiunile ce au loc, în succesiunea lor, la toate
lecţiile sau la alte forme de activitate asistate;
- Să conceapă soluţii şi alternative posibile, originale şi eficiente, la diferitele probleme
pedagogice identificate;
- Să aprecieze gradul de adecvare a metodelor şi mijloacelor de învăţământ utilizate, în raport cu
situaţia educaţională dată;
- Să formuleze concluzii cu caracter de evaluare ;
- Să (auto)aprecieze / să (auto)evalueze, pe baza unor criterii riguroase, lecţia desfăşurată.
2. Aplicativ-instrumentale

- Să completeze fişa de asistenţă cu datele necesare secţiunii respective, prin consultarea

Proiectului de lecţie, dar şi a Programei şcolare şi a Proiectului unităţii de învăţare;
- Să utilizeze principalele documente şcolare;
- Să consemneze observaţii pe marginea aspectelor consemnate: aspecte reuşite ce merită să fie
reţinute, aspecte mai puţin reuşite;
- Să proiecteze / să realizeze / să (auto)evalueze o secvenţă didactică, o lecţie, un
grup/sistem/modul de lecţii;
- Să elaboreze o Planificare anuală pentru disciplina a cărei didactică specială a fost studiată,
respectiv sociologie şi psihologie;
- Să elaboreze Proiectul unei unităţi de învăţare în două variante, în funcţie de numărul de ore
alocat;
- Să elaboreze pe baza Fişelor de asistenţă cel puţin două Proiecte de lecţie;
- Să propună Fişe de evaluare formativă/finală, în funcţie de lecţia la care urmează să asiste;
- Să corecteze lucrările elevilor, notele acordate urmând a fi confruntate cu cele date de
profesorul clasei;
- Să se realizeze un material didactic personal, absolut necesar în predarea unei lecţii/sistem de
lecţii la disciplina de specialitate: sociologie, respectiv psihologie;
- Să stabilească, din timp util, datele necesare proiectării lecţiei de probă, urmărind parcurgerea
următoarelor etape: profesorul îndrumător, disciplina, clasa, subiectul lecţiei, sistemul de lecţii – analiza
curriculum-ului şcolar, identificarea competenţelor generale şi specifice, diagnoza nivelului de pregătire
al elevilor, formularea obiectivelor operaţionale, anticiparea activităţii instructiv-educative;
- Să utilizeze în proiectul de lecţie, respectiv în realizarea lecţiei, aspectele reuşite sesizate,
precum şi soluţiile/alternativele găsite, originale;

59
 - Să utilizeze metodele şi mijloacele de învăţământ în concordanţă cu obiectivele urmărite, dar şi
în funcţie de situaţia de învăţare concretă;
- Să realizeze activitatea didactică, având în vedere acţiuni de evaluare continuă în scopul
perfecţionării lecţiei pe parcursul desfăşurării ei (elemente de conexiune inversă);
- Să completeze Fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev.
3. Atitudinale

- Să valorifice cunoştinţele socio-psihopedagogice şi metodice dobândite în adoptarea strategiilor

didactice adecvate (metode şi procedee, mijloace de învăţământ, forme de organizare a activităţii
elevilor, tratare diferenţiată, modalităţi specifice de evaluare şi notare);
- Să propună variante metodologice posibile, prin care lecţia susţinută poate avea o eficienţă
sporită;
- Să promoveze structuri eficiente de comunicare şi de menţinere a relaţiilor socio-afective
pozitive;
- Să valorifice tehnicile de cunoaştere a individualităţii elevilor şi a grupului şcolar în adoptarea
formelor de tratare diferenţiată a acestora.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Andrieş, Alina. (2010), Testarea psihologică: aptitudinile şi inteligenţa, Bucureşti, Editura
Fundaţiei României de Mâine.

60
 Avramescu, Monica Delicia. (2008), Defectologie şi logopedie, Ediţia a V-a, , Bucureşti, Editura
Fundaţiei României de Mâine.
Bogathy, Z.- coord. (2004), Manual de psihologia muncii şi organizaţională, Iaşi, Editura
Polirom.
Craiovan, Petru M. (2006), Introducere în psihologia resurselor umane, Bucureşti, Editura
Universitară.
Dobranici, Letiţia. (2008), Sănătate mintală, Bucureşti, Editura Fundaţiei României de Mâine.
Georgescu, Matei. (2007), Introducere în psihologia comunicării, Bucureşti, Editura Fundaţiei
României de Mâine.
Goran-Băzărea, Laura. (2010), Introducere în psihologia educaţiei, Bucureşti, Editura Fundaţiei
României de Mâine.
Goran-Băzărea, Laura; Mărăşescu, Mihaela. (2009), Introducere în socio-psihologia sportului,
Bucureşti, Editura Fundaţiei României de Mâine.
Ionescu, Angela. (2003), Psihoterapie. Noţiuni introductive, Bucureşti, Editura Fundaţiei
României de Mâine.
Iosif, Gh. (2001), Managementul resurselor umane. Psihologia personalului, Bucureşti, Editura
Victor.
Matei, Rodica. (2007), Elemente introductive de teorie şi tehnică psihanalitică, Ediţia a III-a,
Bucureşti, Editura Fundaţiei României de Mâine.
Omer, Ioana. (2010), Elemente de psihologia şi psihosociologia muncii, Bucureşti, Editura
Fundaţiei România de Mâine.
Pânişoară G., Pânişoară I.O., Managementul resurselor umane.Ghid practic (ediţia a-II-a), Iaşi,
Ed. Polirom, 2005
Popescu, Gabriela Florenţa. (2009), Noţiuni de testare a personalităţii, Bucureşti, Editura
Fundaţiei România de Mâine.
Rusu, Elena-Claudia. (2008), Psihologie cognitivă, Ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Fundaţiei
România de Mâine.
Şerdean, Ioan; Goran-Băzărea, Laura. (2007), Didactica specialităţii- cu ilustrări din toate ariile
curriculare, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine.
Tudose, Florin. (2003), Fundamente în psihologia medicală. Psihologie clinică şi medicală în
practica psihologului, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine.
Vasile, Diana Lucia. (2007), Introducere în psihologia familiei şi psihosexologie, Ediţia a IV-a,
Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine.

4. DOCUMENTE-SUPORT PENTRU EFECTUAREA

61
 PRACTICII DE SPECIALITATE

4.1. SCRISOARE DE PRIMIRE ÎN PRACTICĂ

Universitatea Spiru Haret

Facultatea _________________________

Nr_______din_____________

Către,

________________________________________________________

Universitatea Spiru Haret implementează proiectul POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi

practicieni – studenţi activi şi integraţi”, finanţat prin Fondul Social European.
Proiectul are drept obiectiv general înbunătăţirea modului de organizare şi de derulare a stagiilor de
practică organizate pentru studenţii universităţii.
Vă rugăm să fiţi de acord ca studenţi sau masteranzi ai Universităţii Spiru Haret să efectueze
stagiul de practică în instituţia/compania dumneavoastră.
Pentru desfăşurarea în condiţiile legii a stagiului de practică, vă rugăm să acceptaţi încheierea
unei Convenţii-cadru care să reglementeze parteneriatul dintre instituţia/compania dumneavoastră şi
Universitatea Spiru Haret.
Vă mulţumim pentru colaborare.

Decan,

______________________________

4.2. CONVENŢIE CADRU

62
Nr_______din_____________

CONVENŢIE-CADRU

încheiată în data de _______________

privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de
masterat

Prezenta Convenţie-cadru se încheie între:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET, cu sediul în Municipiul Bucureşti, Bd. Tineretului, nr. 1, sector 4,
România, telefon 021/3121869, 021/3140075, 021/3140076, 021/3112947, 074519702, fax
021/3177005, 021/3149525, poştă electronică (e-mail): rectorat@spiruharet.ro, cu codul de identificare
fiscală 14871616, reprezentată legal prin Conf.univ.dr. Aurelian A. Bondrea, în calitate de Rector,
denumită în continuare Organizator de practică, pe de o parte

şi
________________________________________________________________________, cu sediul în
________________ , telefon ____________, fax _______________, poştă
electronică (e-mail) _________________________, cu codul de
identificare_____________________________________________, reprezentată legal de
_______________________în calitate de____________________denumită în continuare Partener de
practică, pe de altă parte

şi

Student/masterand - conform Anexei nr. 1, parte integrantă a prezentei Convenţii-cadru, denumit în

continuare Practicant.

ART. 1
Obiectul Convenţiei-cadru
(1) Convenţia-cadru stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de practică efectuat de
practicant în vederea consolidării cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în
concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte.
(2) Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor profesionale
menţionate în Manualul de practică.
(3) Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de practică sunt descrise în prezenta Convenţie-cadru
şi în Manualul de practică.
(4) Prezenta Convenţie-cadru se încheie pentru un număr de______ practicanţi de la Facultatea
__________________________________Specializarea______________________________

ART. 2
Locul desfăşurării stagiilor de practică şi statutul practicantului
(1) Stagiile de practică se desfăşoară, după caz, la sedii ale partenerului de practică sau la alte locaţii
stabilite de acesta, în funcţie de specificul practicii de specialitate.
(2) Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de practică, student/masterand al organizatorului de
practică.

ART. 3
Durata şi perioada desfăşurării stagiilor de practică

63
(1) Un stagiu de practică are durata de ___ zile lucrătoare a___ore/zi.
(2) Perioada desfăşurării stagiilor de practică este de la__________ până la ____________.

ART. 4
Modalitatea efectuării stagiului de practică:
(1) Stagiul de practică (se bifează situaţia corespunzătoare):
Se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European - POSDRU, în cadrul
proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi”.
Se efectuează în cadrul programului de practică obligatorie a studentului.

ART. 5
Responsabilităţile practicantului
(1) Practicantul are obligaţia ca pe durata derulării stagiului de practică să respecte programul de lucru
stabilit şi să execute activităţile indicate de tutore.
(2) Pe durata stagiului de practică, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului
de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, conducătorul partenerului de practică îşi rezervă
dreptul de a exclude practicantul de la stagiul de practică, după ce în prealabil a ascultat punctul de
vedere al practicantului şi al tutorelui şi a înştiinţat organizatorul de practică.
(3) Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a
însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.
(4) Practicantul se angajează să nu folosească, în niciun caz, informaţiile la care are acces în timpul
stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le
publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.

ART. 6
Responsabilităţile partenerului de practică
(1) Partenerul de practică va stabili un număr de ………… tutori pentru stagiul de practică, selectaţi
dintre salariaţii sau colaboratorii proprii ale căror obligaţii sunt menţionate în Manualul de practică.
(2) În cazul nerespectării obligaţiilor de către practicant, tutorele va contacta cadrul didactic coordonator
al stagiului de practică pentru ca acesta să ia toate măsurile necesare ca practicantului respectiv să i se
aplice, dacă este cazul, sancţiuni conform regulamentului de organizare şi funcţionare al organizatorului
de practică.
(3) Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul de practică are obligaţia de a face practicantului
instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă, în conformitate cu legislaţia în
vigoare. Partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru sănătatea în muncă a practicantului,
securitatea acestuia, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale.
(4) Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului mijloacele necesare pentru
dobândirea competenţelor precizate în Manualul de practică.
(5) Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicantului accesul liber la serviciul de medicina
muncii, pe durata derulării stagiului de practică.

ART. 7
Responsabilităţile organizatorului de practică
(1) Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic, coordonator al stagiului de practică -
responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică. Cadrul
didactic coordonator al stagiului de practică împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică
stabilesc ca tematică de practică şi competenţe profesionale care fac obiectul stagiului de practică pe cele
prevăzute în Manualul de practică.
(2) În cazul în care derularea stagiului de practică nu este conformă cu angajamentele luate de către
partenerul de practică în cadrul prezentei Convenţii-cadru, conducătorul instituţiei de învăţământ
superior, organizatoare de practică, poate decide întreruperea stagiului de practică conform Convenţiei-
cadru, după informarea prealabilă a conducătorului partenerului de practică.
(3) În urma desfăşurării cu succes a stagiului de practică, organizatorul de practică va acorda
practicantului numărul de credite specificat în prezenta Convenţiei-cadru, credite care vor fi înscrise şi în
Suplimentul la diplomă.

64
ART. 8
Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică
Organizatorul de practică desemnează cadrul didactic coordonator al fiecărui stagiu de practică, iar partenerul
de practică desemnează tutorii ce vor avea responsabilitatea activităţii desfăşurate de practicant pe durata
stagiului de practică. Datele de identificare şi de contact ale tutorilor sunt prevăzute în Anexa nr. 2, parte
integrantă a prezentei Convenţiei-cadru.
ART . 9
Evaluarea stagiului de practică prin credite transferabile
Numărul de credite transferabile ce vor fi obţinute în urma desfăşurării stagiului de practică este
de ..................... conform Planului de învăţământ al organizatorului de practică.

ART. 10
Raportul privind stagiul de practică
(1) În timpul derulării stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic coordonator al stagiului
de practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei fişe de observaţie/evaluare. Vor fi
evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor profesionale, cât şi comportamentul şi modalitatea de
integrare a practicantului în activitatea partenerului de practică (disciplină, punctualitate, responsabilitate
în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei
publice etc.).
(2) La finalul stagiului de practică, tutorele completează Fişa de evaluare post-stagiu de practică, raport
realizat pe baza evaluării nivelului de dobândire a competenţelor de către practicant. Rezultatul acestei
evaluări va sta la baza notării practicantului de către cadrul didactic supervizor – coordonator al stagiului
de practică.
(3) Periodic şi după încheierea stagiului de practică, practicantul are obligaţia să prezinte caietul de
practică care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire;
- competenţe exersate;
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de practică;
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă.

ART. 11
Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului
Sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi protecţia socială a practicantului, sunt asigurate în
conformitate cu prevederile legale în materie în vigoare la data semnării prezentei Convenţii-cadru.

ART. 12
Condiţii facultative de desfăşurare a stagiului de practică
(1) Se vor acorda 2100 subvenţii participanţilor la stagiile de practică organizate în cadrul proiectului
POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi”, selecţia făcându-se în
ordinea descrescătoare a mediei anilor universitari anteriori.

ART. 13
Clauze speciale
(1) Partenerul de practică utilizează în activitatea sa convenţii de confidenţialitate a datelor:
DA NU.
(2) Dacă partenerul de practică utilizează în activitatea sa convenţii de confidenţialitate a datelor, acesta
pune la dispoziţia organizatorului de practică modelul de convenţie de confidenţialitate a datelor pentru
a fi multiplicat şi distribuit către partenerul de practică respectiv spre a fi completate şi semnate de
practicanţi.

ART. 14
Prevederi finale
(1) Prezenta Convenţia-cadru se completează cu dispoziţiile legale în vigoare aplicabile la data încheierii
sale.

65
(2) Prezenta Convenţia-cadru se completează prin acte adiţionale semnate de ambele părţi.

Redactată în patru exemplare, dintre care unul pentru AM POSDRU,

la data de _______________

Organizator de practică, Partener de practică,

Reprezentat legal Reprezentat legal

____________________________ ____________________________

ANEXA NR.1 LA CONVENŢIA CADRU

Nr_______din_____________

ANEXA nr.1/___ la CONVENŢIA CADRU nr._______din_____________ privind efectuarea

stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi masterat

TABEL NOMINAL
cu studenţii sau masteranzii care desfăşoară stagiul de practică la partenerul
de practică __________________________________________________________________
în perioada de la_______________până la ________________.

Nr.
Numele şi prenumele CNP Adresa de contact (telefon, e-mail)
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

ANEXA NR. 2 LA CONVENŢIA CADRU

66
 Nr_______din_____________

ANEXA nr. 2/___ la CONVENŢIA CADRU nr._______din______________ privind efectuarea

stagiului de pregătire practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi masterat

TABEL NOMINAL
cu tutorii care coordonează desfăşurarea stagiului de practică la partenerul
de practică __________________________________________________________________
în perioada de la_______________ până la ________________.
Nr. CNP Adresă de contact
Numele şi prenumele Funcţia
crt. (telefon, e-mail)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

67
 4.3. FIŞĂ DE ÎNSCRIERE LA STAGIUL DE PRACTICĂ

Această Fişă există în format PDF şi se oferă spre completare studenţilor o dată cu Contractul
de Practică. Acest instrument este util pentru obţinerea unei evidenţe referitoare la numărul de studenţi
implicaţi în proiect.

4.4. CONTRACT DE PRACTICĂ

Nr_____din_____________

Facultatea ______________________________________

Specializarea _____________________________________

CONTRACT DE PRACTICĂ

privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau
masterat, organizate şi derulate în cadrul Proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi
practicieni – studenţi activi şi integraţi”

Prezentul contract de practică se încheie între:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET - Facultatea ………………………..………................…,

specializarea ……………………………………………………………………………………. cu sediul
în localitatea ………………, strada ………………………………..……….., nr…..., judeţul/sector
……….…, telefon …….….…., fax .….……, e-mail:…..…………………………. reprezentată legal de
dl/d-na …………………………………….……….. , în calitate de Decan al facultăţii - denumită în
continuare Organizator de practică,

şi

Studentul/masterandul________________________________________________________, CNP
____________________, data naşterii ____________, locul naşterii _______________, cetăţean
___________, posesor CI/BI seria____ nr. _____________, eliberat la data de ______________, de

68
către ____________________________________, posesor paşaport (dacă este cazul) seria____ nr.
_____________, eliberat la data de ______________, de către
____________________________________, posesor permis de şedere (dacă este cazul) seria ____ nr.
__________, eliberat la data de ___________, de către _____________________,
cu domiciliu stabil în localitatea _______________ str. ________________________________, nr.
____, bl. _____, sc. _____, et.____, sector/judeţ ___________, adresa unde voi locui pe durata
desfăşurării stagiului de practică localitatea ________________ str.
________________________________, nr.___, bl.____, sc.____, et.___, sector/judeţ __________,
înscris în anul universitar ____________, seria _____, grupa _____, e-mail
___________________________, telefon ________________
denumit în continuare Practicant.
ART. 1
Obiectul contractului
(1) Efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masterat,
organizate şi derulate în cadrul Proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi
activi şi integraţi”
ART. 2
Desfăşurarea stagiului de practică
(1) Stagiul de practică se desfăşoară, după caz, la sediul partenerului de practică: nominalizat de
practicant sau stabilit de facultate în funcţie de specificul practicii de specialitate.
(2) Stagiul de practică se desfăşoară conform Planului de învăţământ al facultăţii care va fi adus la
cunoştinţa studenţilor/masteranzilor.
(3) Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de practică, student/masterand al organizatorului de
practică.
ART. 3
Obligaţiile organizatorului de practică
(1) Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic coordonator al stagiului de practică fiind
responsabil de planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică. Cadrul
didactic coordonator al stagiului de practică împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică
stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de practică
conform Manualului de practică.
(2) În cazul în care derularea stagiului de practică nu este conformă cu angajamentele luate de către
partenerul de practică în cadrul prezentei Convenţii-cadru, conducătorul instituţiei de învăţământ
superior, organizatoare de practică, poate decide întreruperea stagiului de practică conform Convenţiei-
cadru, după informarea prealabilă a conducătorului partenerului de practică.

69
(3) În urma desfăşurării stagiului de practică, organizatorul de practică va acorda practicantului numărul
de credite specificat în Planul de învăţământ al organizatorului de practică credite care vor fi înscrise şi
în Suplimentul la diplomă.
(4) Organizatorul de practică va acorda o subvenţie de practică în valoare de 430 lei brut, practicantului
semnatar al prezentului contract în funcţie de numărul de subvenţii bugetate al proiectului
POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi”.
(5) Organizatorul de practică va acorda un premiu în bani sau în lucrări de specialitate, practicantului
semnatar al prezentului contract, dacă acesta a fost selecţionat de Comisia de evaluare a celor mai bune
idei de îmbunătăţire a activităţii organizatorului de practică, în conformitate cu metodologia de concurs
eleborată în cadrul Proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi
integraţi”.
ART. 4
Obligaţiile practicantului
(1) Practicantul are obligaţia ca pe durata derulării stagiului de practică să respecte programul de lucru
stabilit şi să execute activităţile indicate de tutore.
(2) Pe durata stagiului de practică, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului
de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, conducătorul partenerului de practică îşi rezervă
dreptul de a exclude practicantul de la stagiul de practică, după ce în prealabil a ascultat punctul de
vedere al practicantului şi al tutorelui şi a înştiinţat organizatorul de practică.
(3) Prezenţa practicantului la stagiul de practică organizat şi desfăşurat în cadrul Proiectului
POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi” este obligatorie.
(4) Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a
însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.
(5) Practicantul se angajează să nu folosească, în niciun caz, informaţiile la care are acces în timpul stagiului
despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după
terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.
(6) Practicantul care a selectat partenerul de practică, va efectua toate demersurile necesare pentru
încheierea Convenţiei-cadru între Universitatea Spiru Haret şi partenerul de practică ales.
(7) Să fie de acord ca datele sale cu caracter personal (date personale de identificare) să fie utilizate şi
prelucrate, în cadrul proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi
integraţi” finanţat prin Fondul Social European – POSDRU, în conformitate cu dispoziţiile leglaţiei în
vigoare cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
ART . 5
Evaluarea stagiului de practică
(1) În timpul derulării stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic coordonator al stagiului
de practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei fişe de observaţie/evaluare cuprinsă în
Caietul de practică al studentului/masterandului. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a

70
competenţelor profesionale, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în
activitatea partenerului de practică (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor,
respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice etc.).
(2) La finalul stagiului de practică, tutorele completează Fişa de evaluare post-stagiu de practică,
realizată pe baza evaluării nivelului de dobândire a competenţelor de către practicant. Rezultatul acestei
evaluări va sta la baza notării practicantului de către cadrul didactic coordonator al stagiului de practică.

(3) Periodic şi după încheierea stagiului de practică, practicantul are obligaţia să prezinte Caietul de
practică coordonatorului stagiului de practică, caiet care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire;
- competenţe exersate;
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de practică;
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă.
(4) Numărul de credite transferabile ce vor fi obţinute în urma desfăşurării stagiului de practică este
conform Planului de învăţământ al organizatorului de practică.
ART. 6
Prevederi finale
(1) Prezentul Contract se completează cu dispoziţiile legale în vigoare aplicabile la data încheierii sale.
(2) Prezentul Contract se poate modifica prin acte adiţionale semnate de ambele părţi.

Redactat la data de _______________, în trei exemplare, câte unul pentru fiecare parte din contract şi un
exemplar pentru AM POSDRU

DECAN, STUDENT,

_____________________ _____________________

Nr_______din_____________

71
 4.5. CONVENŢIE DE CONFIDENŢIALITATE

I. PĂRŢILE CONTRACTANTE
1. …………….……………………………., cu sediul în ........................................, partener de
practică, reprezentată prin .................................., în calitate de Tutore (persoană care are
responsabilitatea practicantului din partea partenerului de practică)
şi
2. .................................., domiciliat (ă) în ........................, identificat(ă) cu ............, eliberat la data
de .............. de ................., student al Facultăţii de …………………………………… din cadrul
Universităţii Spiru Haret, în calitate de Practicant.

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

Art.1. Având în vedere specificul activităţilor desfăşurate de către Practicant în temeiul Convenţiei-
cadru încheiată în data de………….................., privind efectuarea stagiului de practică în cadrul
programelor de studii universitare de licenţă sau masterat, între Universitatea Spiru Haret (Organizator
de practică), ............................. (Partener de practică) şi Practicant, părţile contractante recunosc că
păstrarea secretului referitor la datele şi informaţiile la care are acces Practicantul constituie o obligaţie a
acestuia, care trebuie respectată şi după încetarea Convenţiei-cadru.

Art. 2. Clauze de confidenţialitate

1) Informaţiile pe care le obţine Practicantul ca efect al efectuării stagiului de practică sunt strict
confidenţiale.
2) Sunt confidenţiale următoarele informaţii, date şi documente de care Practicantul a luat
cunoştinţă:
• situaţia financiară;
• proiectele şi programele;
• produsele /serviciile/clientela;
• licenţele sau brevetele de invenţie;
• rezultatele activităţii de cercetare/proiectare;
• structura băncii de date;
3) Practicantul are dreptul să dezvăluie informaţii sau date, ori poate pune la dispoziţie documente
din domeniile sus-menţionate numai persoanelor implicate în executarea obligaţiilor de serviciu
care au legătură cu ele sau acelor persoane pentru care se dă aprobare în scris de
către . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

72
Art. 3. Semnificaţia termenului „divulgare”
„Divulgare”, în sensul prezentei Convenţii de confidenţialitate, semnifică dezvăluirea către un terţ,
persoană fizică sau juridică, a datelor şi informaţiilor, prevăzute exemplificativ în art. 2, alin. (2),
precum şi a oricăror alte date şi informaţii care pot prejudicia în orice fel, direct sau indirect,
Organizatorul de practică, indiferent de scopul în care acestea sunt utilizate.
„Divulgare”, în sensul prezentului contract, semnifică şi utilizarea nemijlocită de către Practicant a unor
asemenea date şi informaţii într-o activitate proprie.

III. OBLIGAŢIILE PRACTICANTULUI

(1) Având în vedere ca Practicantul desfăşoară o activitate în virtutea căreia ia cunoştinţă despre date şi
informaţii referitoare la aspecte complexe privind activitatea curentă a partenerului de practică,
Practicantul se obligă să nu divulge asemenea date şi informaţii sau alte materiale întocmite în baza unor
asemenea date sau informaţii.

(2) Pe durata prezentului contract, Practicantul are următoarele obligaţii:

• să nu copieze, multiplice, distribuie, dezvăluie, total sau parţial, niciunei alte persoane, fizice sau
juridice, informaţiile confidenţiale sau aspecte legate de acestea;
• să nu permită terţilor accesul la informaţiile confidenţiale.

(3) Practicantul se obligă ca, timp de 5 (cinci) ani de la data încetării convenţiei-cadru de practică, să
păstreze confidenţialitatea informaţiilor, datelor şi documentelor cu care a luat contact în cursul
efectuării stagiului de practică.

IV. DURATA CONTRACTULUI

Obligaţiile asumate de către Practicant prin prezentul contract îşi produc efectele pe tot parcursul
derulării Convenţiei-cadru de practică, precum şi pe o perioadă de 5 (cinci) ani de la data încetării
acesteia.

V. RĂSPUNDEREA PRACTICANTULUI
Nerespectarea obligaţiilor contractuale de către Practicant, cu intenţie sau din culpă, angajează
răspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat Organizatorului de practică, în condiţiile legii.

VI. DISPOZIŢII FINALE

Prezentul contract a fost semnat astăzi, .................. , în ......... exemplare, cate unul pentru fiecare parte.

TUTORE, PRACTICANT,

73
............................ ..............................

4.6. CAIET DE PRACTICĂ, SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

Observaţii:

..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................

Data completării ..................................................

Vizat tutore ..........................................................

Vizat cadru didactic coordonator ……………….

74
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

SPECIALIZĂRI:

- PSIHOLOGIE

CAIET DE
PRACTICĂ DE SPECIALITATE

Cadru didactic coordonator

........................................

Tutore

....................................

Student

.......................................

Anul de studii

.......................................

Bucureşti
-2011-

75
Autori caiet PRACTICĂ DE SPECIALITATE
Specializarea: PSIHOLOGIE

Conf. univ. dr. Laura Goran

Lect. univ. dr. Gabriela Popescu
Lect. univ. dr. Rodica Matei
Lect. univ. dr. Elena- Claudia Rusu
Lect. univ. dr. Ioana Omer

Colectiv ştiinţific şi redacţional:

PROIECT: POSDRU 90/2.1/S/64167

„Studenţi practicieni - studenţi activi şi integraţi”

Manager proiect: Conf. univ. dr. Aurelian A. Bondrea

Asistent de proiect: Lect. univ. dr. Ştefan Barbalată
Expert practică: Lect. univ. dr. Gabriela Popescu
Coordonator specializare Sociologie: Conf. univ. dr. Laura Goran
Coordonator specializare Psihologie: Lect. univ. dr. Rodica Matei
Asistent coordonator de specializare 1: Lect. univ. dr. Elena Claudia Rusu
Asistent coordonator de specializare 2: Lect. univ. dr. Ioana Omer
Expert IT: Prof. univ. dr.Iustin Andronie

76
 7. FIŞA DE EVALUARE POSTSTAGIU DE PRACTICĂ

Nivelul
COMPETENŢELE OBŢINUTE competenţelor
dobândite *
A. Competenţe instrumental - aplicative: 1 2 3 4 5
1. Utilizarea corectă a metodelor de lucru alese;
2. Realizarea corectă a lucrărilor specifice corespunzătoare profilului
partenerului de practică;
3. Dezvoltarea abilităţilor de relaţionare (comunicare, lucru în echipă etc.);
4. Dezvoltarea altor abilităţi necesare adaptării la mediul profesional:
- utilizarea calculatorului şi programelor specifice de lucru;
- utilizarea limbajului adecvat categoriei de persoane de care se ocupă;
- utilizarea corespunzătoare a documentelor folosite în instituţie (legi, fişe,
formulare, rapoarte, proiecte etc.);
- utilizarea instrumentelor din dotarea instituţiei (telefon, fax, copiator,
calculator, imprimantă, programe informatice specifice, instrumente de
laborator etc.);
- familiarizarea cu diferite circuite ale: informaţiilor, documentelor,
deciziilor, raportărilor ierarhice etc., din instituţie;
- familiarizarea cu circuitele funcţionale ale instituţiei;
- utilizarea protocoalelor specifice instituţiei (domeniului)- locale, naţionale
sau europene.
B. Competenţe atitudinale:
- dezvoltarea atitudinilor empatice faţă de persoanele din grupul ţintă;
- cultivarea responsabilităţii individuale, colective şi sociale în instituţie şi
faţă de grupurile ţintă;
- manifestarea responsabilităţii faţă de propria persoană, prin însuşirea
bunelor practici;
- promovarea bunului renume al Universităţii Spiru Haret prin
comportamente dezirabile social şi diseminarea pozitivă a activităţilor
acesteia;
- autoevaluarea satisfacţiei muncii în vederea orientării în carieră;
- valorificarea potenţialelor individuale prin promovarea iniţiativei şi
creativităţii, armonizării climatului de lucru, optimizării şi eficientizării
activităţii în instituţia parteneră de practică.

* Legenda:
Nivelul competenţelor dobândite: 5 – Foarte bun; 4 - Bun; 3 - Satisfăcător; 2 - Nesatisfăcător; 1-
Insuficient.

Data completării ..................................................

Vizat tutore ..........................................................

Vizat cadru didactic coordonator ……………….

77
8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

Data completării ..................................................

Vizat tutore ..........................................................

Vizat cadru didactic coordonator ……………….

78
 CUPRINS

1. Cadrul general de organizare a stagiului de practică de specialitate ...........................

2. Tematica, obiectivele şi competenţele dobândite în cadrul stagiului de practică de
specialitate ...............................................................................................................................................
3. Prezentarea generală a partenerului de practică de specialitate ..................................
3.1.Profilul de activitate, statutul juridic, dimensiunea şi complexitatea activităţii ..................
3.2.Vizibilitatea partenerului în domeniul sociologiei sau în domenii conexe (ex. antropologie,
filosofie, asistenţă socială, etc.) ..................................................................................
3.3.Obiectivele de dezvoltare şi modernizare ale partenerului de practică .............................
4. Descriere de ansamblu a stagiului de practică .............................................................
5. Idei de îmbunătăţire/perfecţionare a stagiului de practică de specialitate 2................
6. Fişa de observaţie/evaluare a studentului de către tutore/cadru didactic coordonator
practică specializare ...............................................................................................................................
7. Fişa de evaluare poststagiu de practică ........................................................................

1. CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE

A STAGIULUI DE PRACTICĂ DE SPECIALITATE

În sensul Legii Nr. 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor şi al Ordinului Ministrului Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului nr. 3955/12.06.2008, privind cadrul general de organizare a stagiilor de practică în cadrul
programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat, termenii şi noţiunile folosite au următoarele
semnificaţii:
a. Stagiu de practică - activitatea desfăşurată de studenţi, în conformitate cu planul de învăţământ.
b. Organizator de practică - facultatea a cărei specializare este implicată în implementarea proiectului.
c. Partener de practică - instituţia care desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializarea, astfel cum
este prevăzută aceasta în planul de învăţământ, şi poate asigura procesul de instruire practică a studenţilor.
d. Practicant - studentul care desfăşoară activităţile practice.
e. Cadru didactic coordonator - persoana desemnată de organizatorul de practică, care asigură
planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică.
f. Tutore - persoana desemnată de partenerul de practică să asigure condiţiile de desfăşurare a stagiului
de practică.
g. Convenţie-cadru privind efectuarea stagiului de practică - acordul încheiat între facultate,
partenerul de practică şi practicant.
h. Student coordonator grup de lucru - studentul angrenat în stagiul de practică şi delegat să realizeze o
comunicare eficientă între tutore, cadrul didactic coordonator şi grupul de studenţi aflaţi în stagiul de practică.

Condiţii de organizare a stagiului de practică de specialitate:

• Stagiul de practică al studenţilor se va desfăşura în conformitate cu prevederile planului de

învăţământ al fiecărei specializări implicate în implementarea proiectului.

2*
Se va complete de fiecare student practicant, urmând ca acestea să participe la

79
 • Practica se va desfăşura în cadrul unor instituţii publice sau private cu domeniul de activitate
corespunzător specializărilor implicate în implementarea proiectului astfel încât să permită
acestora o documentare corespunzătoare în domeniile precizate în planul de învăţământ.
• Instructajul de practică pentru studenţii de la cursurile de zi va avea loc în săptămâna
premergătoare începerii stagiului de practică, sălile în care se va desfăşura instructajul urmând a
fi afişate la avizier.
• Studenţii încadraţi (salariaţi) într-o instituţie publică sau privată pot efectua stagiul de practică
în instituţia în care lucrează, în domeniul precizat în planul de învăţământ şi în condiţiile
prevăzute în manualul de practică.
• Fiecare grupă de studenţi va fi sub îndrumarea unui cadru didactic coordonator şi a unui tutore
(din partea instituţiei - partener de practică).
• Programul zilnic de desfăşurare a practicii este de 6 ore în fiecare zi lucrătoare.
• În urma documentării practice, studenţii vor completa caietul de practică, cuprinzând tratarea
problemelor cuprinse în programa analitică de practică.
• La încheierea practicii, studenţii vor solicita semnătura reprezentantului legal al partenerului de
practică, ştampila, semnătura şi calificativul acordat de tutore.
• Colocviul de practică va consta în susţinerea şi argumentarea informaţiilor cuprinse în caietul de
practică şi prezentarea fişei de evaluare poststagiu, care va cuprinde calificativul acordat de către
tutore.
• Prezentele prevederi, cât şi tematica de practică şi conţinutul caietului de practică vor fi
comunicate în detaliu studenţilor la instructajul de practică, fiecare cadru didactic coordonator
fiind dator să urmărească respectarea lor.

6. FIŞA DE OBSERVAŢIE/EVALUARE A STUDENTULUI DE CĂTRE

TUTORE/CADRU DIDACTIC COORDONATOR PRACTICĂ DE SPECIALITATE

NR.
DATA ORA OBSERVAŢII
CRT.

1.

2.

3.

4.

80
 5.

6.

7.

..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
...................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.........................................

..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.........................................

..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.........................................

81
 ..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.........................................

2. TEMATICA, OBIECTIVELE ŞI COMPETENŢELE DOBÂNDITE ÎN CADRUL

STAGIULUI DE PRACTICĂ DE SPECIALITATE

Stagiul de practică va viza următoarele aspecte:

 Statutul societăţii/instituţiei unde studentul efectuează practica de specialitate;

 Obiectul de activitate al firmei/instituţiei;
 Organigrama firmei/instituţiei;
 Cunoaşterea concretă a modului de desfăşurare a practicii profesiilor de psiholog/sociolog;

 Pentru specializarea PSIHOLOGIE – SE URMĂREŞTE DEZVOLTAREA ŞI APROFUNDAREA

URMĂTOARELOR COMPETENŢE GENERALE:

a. Dobândirea abilităţilor de a dezvolta planuri de intervenţie, proiecte de cercetare şi profesionale de către

viitorii psihologi, psihopedagogi, consilieri şcolari, mediatori şcolari, referenţi în managementul
resurselor umane şi relaţii publice, consilieri, terapeuţi, experţi, inspectori, cadre didactice preuniversitare
şi universitare, asistenţi în laboratoare şi cabinete de psihologie aplicată;

b. Dobândirea abilităţilor de comunicare şi negociere pentru obţinerea informaţiilor privind nevoile

clientului, a capacităţii de a realiza psihodiagnoză prin strategii ştiinţifice însoţite în activităţile teoretice
şi cu caracter aplicativ;

c. Formarea şi exersarea abilităţilor de psiholog şi consilier în cât mai multe domenii: educaţional, judiciar,
industrial, socio-economic, clinic, resure umane, în arii de competenţă mass-media, marketing,
comunicare şi negociere;

d. Dezvoltarea interesului ştiinţific pentru domeniul psihologiei şi varii domenii aplicative ale sale;

e. Dezvoltarea capacităţii de a crea şi dezvolta programe, planuri şi strategii de dezvoltare personală pentru
sine şi pentru alţii, precum şi asistenţa dezvoltării şi descoperirii de sine;

f. Dezvoltarea capacităţii de a obţine şi disemina informaţii şi proiecte complexe şi durabile în spiritul

valorilor şi tradiţiilor umaniste naţionale şi la nivel internaţional;

a. Formarea unor competențe interdisciplinare în abordarea socio-umanului.

82
 3. PREZENTAREA PARTENERULUI DE PRACTICĂ3

3.1 Profilul de activitate, statutul juridic, dimensiunea şi complexitatea activităţii

..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
....................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.........................................

..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.........................................

3.2 Vizibilitatea partenerului în domeniul sociologiei sau în domenii conexe (ex. Filosofie, medicină,
consiliere, drept etc.)
.......................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................

3.3. Obiectivele de dezvoltare şi modernizare ale partenerului de practică

..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
3
Această secţiune a caietului de practică trebuie să reflecte activitatea efectivă de practică a studentului şi este obligatorie
anexarea de materiale justificative (documente elaborate pe perioada practicii).

83
 5. IDEI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE/PERFECŢIONARE A STAGIULUI DE PRACTICĂ DE
SPECIALITATE

..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
....................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.........................................

..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.........................................

..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
........................

84
 4. DESCRIEREA DE ANSAMBLU A STAGIULUI DE PRACTICĂ DE SPECIALITATE

Se va completa de către student: locul de desfăşurare, activităţile desfăşurate, precum şi actele întocmite.
ATENŢIE:
Această parte a caietului de practică reflectă activitatea efectivă din stagiul de practică a studentului.
Este obligatorie anexarea de materiale justificative (documente elaborate şi/sau utilizate pe perioada
stagiului de practică).

ZIUA 1:

a. Domeniul de activitate: .........................................................................................................................

b. Instituţia parteneră: ................................................................................................................................

c. Data: ......................................................

d. Intervalul orar: ....................................................

e. Competenţe specifice (se vor identifica şi enumera obiectivele operaţionale pentru fiecare activitate
desfăşurată):

..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
......................

Caietul de practică prezintă in baza structurii Zilei 1 o formulă asemănătoare pentru toate cele 15 zile de
practică.

4.7. LEGISLAŢIA ŞI NORMELE DE CONDUITĂ LA LOCUL DE PRACTICĂ

privind protecţia muncii în cadrul proiectului
POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi”

În legislaţia din România, termenul de „protecţia muncii” a fost înlocuit cu „securitatea şi

sănătatea în muncă” odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.319/14 iulie 2006, lege care transpune
Directiva Consiliului Europei nr. 89/391 CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea
îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă.
LEGISLATIA SPECIFICĂ PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA MUNCII

85
 1. Legea 53/2003 – Codul Muncii
2. Legea 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
3. Legea 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor
4. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii muncii nr.319/2006.
1. Dispoziţii generale şi elemente organizatorice
Practica este activitatea desfăşurată de studenţi, în conformitate cu planul de învăţământ, care are
drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de
instruire.
Practicantul este studentul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea cunoştinţelor
teoretice şi pentru formarea obligaţiilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care se
instruieşte.
Organizatorul de practică este instituţia de învăţământ universitar, care desfăşoară activităţi
instructiv-educative şi formative.
Partenerul de practică este o societate comercială, o instituţie centrală ori locală sau orice altă
persoană juridică ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializările cuprinse în nomenclatorul
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi care participă la procesul de instruire
practică a studenţilor.
Practica studenţilor se organizează şi se desfăşoară pa baza unui Contract-cadru de colaborare
sau a unei Convenţii, după caz, încheiate între organizator şi partenerul de practică.
Practica se desfăşoară pe baza unei programe analitice/portofoliu de practică, întocmită
(întocmit) de instituţia de învăţământ a practicantului.

2. Obligaţiile părţilor
2.1. Partenerul de practică:
– să deţină o dotare corespunzătoare – logistică, tehnică şi tehnologică – necesară valorificării
cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de instruire;
– să aibă specialişti cu studii superioare care să coordoneze, să organizeze şi să participe la
evaluarea desfăşurării practicii studenţilor;
– să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii de practică a
studenţilor în condiţii normale, fără a depăşi ora 20,00;
– pe perioada de practică, partenerul de practică împreună cu reprezentantul instituţiei de
învăţământ (coordonatorul de practică pe specializări) urmăresc şi înregistrează prezenţa la activitate a
practicantului şi semnalizează eventualele abateri sau disfuncţionalităţi instituţiei de învăţământ;
– partenerul de practică desemnează persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea
activităţii de practică a studenţilor;
– partenerul de practică este obligat să îl ajute pe practicant să îşi urmărească programa
analitică/portofoliul de practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare;

86
 – partenerul de practică este obligat să instruiască practicantul cu privire la normele de securitate
şi sănătate în muncă, specifice activităţilor pe care le va desfăşura.
2.2. Practicantul:
– are obligaţia de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de practică,
respectând durata şi perioada impuse de instituţia de învăţământ de unde provin;
– este obligat să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică şi normele
de securitate şi sănătate în muncă, specifice activităţii desfăşurate;
– prezenţa la practică este obligatorie; în caz de boală sau alte cauze obiective, practica se
recuperează, completându-se durata, fără a perturba procesul de pregătire teoretică;
– participă activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar dacă acestea sunt în
interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai după efectuarea de către acesta a
instructajelor de securitate şi sănătate în muncă, specifice acelor activităţi.

3. Norme de securitate şi sănătate de muncii

3.1. Sarcinile şi obligaţiile partenerului de practică:
– Pentru studenţii practicanţi, partenerul de practică stabileşte reguli privind instruirea şi
însoţirea acestora prin instituţie.
– Partenerii de practică vor asigura instruirea introductiv–generală a studenţilor practicanţi
privind activităţile specifice ale instituţiei, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi
măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul instituţiei, în general, le vor consemna în Fişa
de instruire colectivă.
– Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se va păstra
de către partenerul de practică şi un exemplar, de către conducătorul de practică.
– Instruirea la locul concret de desfăşurare a practicii se face de către partenerul de practică, pe
baza tematicilor stabilite, şi va cuprinde:
• informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice;
• prevederile instrucţiunilor proprii elaborate;
• măsuri privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea personalului;
• prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în munca privind activităţile specifice;
• instruirea va cuprinde în mod obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care
studentul practicant o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de
protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor.
3.2. Sarcinile şi obligaţiile coordonatorului de practică
Coordonatorii de practică au următoarele obligaţii:
• însoţesc studenţii practicanţi pe timpul desfăşurării practicii la partenerul de practică;
• asigură participarea studenţilor practicanţi la instruirile referitoare la securitatea şi sănătatea
muncii efectuate de către reprezentanţii partenerului de practică;

87
 • respectă normele de securitate şi sănătate în muncă, specifice locului de desfăşurare a practicii;
• păstrează un exemplar al fişelor de instruire colectivă a studenţilor practicanţi întocmite de către
partenerul de practică.
3.3. Sarcinile şi obligaţiile practicantului
Fiecare practicant trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea
sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea partenerului de practică, astfel încât să nu expună la
pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi
afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de practică, drept pentru care îi revin
următoarele obligaţii:
– să participe la instruirile privind securitatea şi sănătatea muncii efectuate de către partenerul de
practică;
– să utilizeze corect maşinile, aparatura, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi
alte mijloace de producţie;
– să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să-l pună la
locul destinat pentru păstrare;
– să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară
a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice,
clădirilor şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
– să comunice imediat partenerului de practică şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de
muncă pe care o consideră un pericol pentru securitatea şi sănătatea practicanţilor, precum şi orice
deficienţă a sistemelor de protecţie;
– să aducă la cunoştinţa coordonatorului de practică şi/sau partenerului de practică accidentele
suferite de propria persoană;
– să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
– să dea relaţiile solicitate de către inspectori de muncă şi inspectori sanitari.
Obligaţiile practicanţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere
principiului responsabilităţii partenerului de practică.

Se aprobă
Manager de proiect

88
 4.8. METODOLOGIA
organizării şi desfăşurării concursului pentru identificarea şi selecţia
celor mai bune idei de îmbunătăţire a activităţii organizatorului de practică în cadrul proiectului
POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi”

1. Scopul concursului
Concursul pentru identificarea celor mai bune idei de îmbunătăţire a modului de derulare a
stagiilor de practică se desfăşoară pentru a organiza practica de specialitate, astfel încât
studenţii/masteranzii să dobândească, pe perioada studiilor, abilităţile practice necesare integrării mai
uşoare pe piaţa muncii. Concursul se organizează în cadrul Universităţii Spiru Haret şi al Universităţii
Naţionale de Apărare Carol I, denumite în continuare Organizator de practică.
Concursul are în vedere ridicarea nivelului calitativ al programelor universitare de practică
pentru studiile de licenţă şi masterat şi diseminarea cunoştinţelor dobândite, astfel încât participanţii să
dispună de competenţele şi abilităţile profesionale cerute în economia de piaţă din cadrul societăţii
actuale, bazată pe cunoaştere.

2. Reguli generale de organizare a concursului

2.1. Studenţii/masteranzii care participă la stagiile de practică organizate în cadrul proiectului
POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi” au dreptul să participe la
concurs conform prezentei metodologii.

89
 2.2. Participarea studenţilor/masteranzilor la concursul pentru identificarea celor mai bune idei de
îmbunătăţire a stagiilor de practică se face în conformitate cu prevederile punctului 4 din prezenta
metodologie.
2.3. Studenţii/masteranzii Organizatorului de practică pot participa la concurs, dacă au efectuat
stagiul de practică în anul organizării concursului şi au promovat Colocviul/Examenul conform Planului
de Învăţământ.
2.4. Studenţii/ masteranzii care doresc să participe la concurs vor elabora un eseu privind
îmbunătăţirea practicii de specialitate (maximum 6-7 pagini A4, font Arial 12 pct.) pe care îl vor încărca
pe platforma e-learning Blackboard, la adresa bb.spiruharet.ro. Autentificarea se face prin introducerea
datelor de identificare (Username şi Password), aşa cum se procedează la examenele din sesiunile
curente. În secţiunea cursuri se accesează disciplina Practica de specialitate Studenţi practicieni-
studenţi activi şi integraţi. Pentru încărcarea eseului se parcurg succesiv etapele descrise în secţiunea
Instrucţiuni a cursului deschis.
2.5. Grila de punctaj în funcţie de care vor fi evaluate eseurile depuse de participanţii la concurs va fi
afişată pe site-ul www.studentipracticieni.ro, odată cu afişarea rezultatelor finale.
2.6. Evaluarea celor mai bune idei de îmbunătăţire a modului de desfăşurare a stagiilor de
practică pentru studiile de licenţă şi masterat va fi făcută de către coordonatorii de practică, pe
specializări, cu avizul echipei de management a proiectului.

3. Criterii de selectare a celor mai bune idei de îmbunătăţire a practicii de specialitate

cuprinse în eseurile prezentate la concurs
3.1. Se apreciază gradul de originalitate şi nivelul de generalizare a ideilor de îmbunătăţire a
modului de desfăşurare a stagiilor de practică din eseurile prezentate.
3.2. Se apreciază ideile care pot conferi studenţilor/masteranzilor o îmbunătăţire a abilităţilor
practice, pe domeniul lor de specialitate.
3.3. Se apreciază estimarea costurilor pe care le implică aplicarea propunerii pentru
student/masterand şi organizatorul de practică.

4. Alcătuirea clasamentului
4.1. Clasamentul cu cele mai bune idei de îmbunătăţire a practicii de specialitate se întocmeşte pe
specializări, în ordinea descrescătoare a mediilor obţinute;
4.2. Se întocmeşte un clasament pentru studenţi şi un clasament pentru masteranzi, pe fiecare
specializare.

6. Premii acordate
6.1. Se acordă premiul I, pe specializări, premiul al II-lea, pe specializări şi premiul al III-lea, pe
specializări în conformitate cu prevederile Contractului de finanţare a proiectului

90
 Verificat, Avizat juridic Avizat financiar
Asistent proiect Expert cu studii juridice Responsabil financiar

___________________ ___________________ ___________________

91
 4.9. CHESTIONAR DE ANALIZĂ

pentru stabilirea nevoilor studenţilor

Universităţii Spiru Haret/ UNAp
privind desfăşurarea stagiilor de practică în cadrul proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176
“Studenţi practicieni- studenţi activi şi integraţi”

Întrebarea nr. 1
Vă rugăm să precizaţi modul în care aţi desfăşurat sau aţi dori să desfăşuraţi practica de specialitate
a. Nu am desfăşurat practica de specialitate încă
b. Am desfăşurat practica în cadrul proiectului POSDRU – 64176 “Studenţi practicieni – studenţi activi
şi integraţi”
c. Am efectuat practica pe cont propriu după care am participat la colocviul de practică la facultate
d. Practica de specialitate am desfăşurat-o folosind modelul din proiectul POSDRU – 64176 “Studenţi
practicieni – studenţi activi şi integraţi” dar nu în cadrul proiectului
e. nu a raspuns

Întrebarea nr. 2
Credeţi că şansele dumneavoastră de angajare pe specialitatea absolvită cresc odată cu efectuarea
stagiilor de practică în timpul facultăţii?

a. Da, categoric

b. În mare parte, da

c. Probabil că da

d. Nu, nu cred că stagiile de practică contează la angajare

e. nu a raspuns

Întrebarea nr. 3

Alegeţi dintre următoarele variante pe cea care o consideraţi ca fiind mai potrivită pentru pregătirea
dumneavoastră profesională:

a. Programul de practică trebuie să se încadreze în 4 ore/zi

b. Programul de practică trebuie să se încadreze în 6 ore/zi

c. În cadrul stagiului de practică programul de lucru trebuie să nu depăşească 8 ore/zi

d. Practica să se desfăşoare o zi pe săptămână pe tot parcursul semestrului

e. Orarul de practică trebuie personalizat în funcţie de student

92
f. nu a raspuns

Întrebarea nr. 4
Care dintre variantele de organizare a modului de desfăşurare a practicii o consideraţi a fi cea mai
eficientă pentru pregătirea dumneavoastră profesională?

a. Grupe de 2-3 persoane repartizate la un loc de practică

b. Lucrul în echipe de câte 5 studenţi repartizaţi unui tutore

c. Lucrul în echipe de câte 10 studenţi repartizaţi unui tutore

d. Organizarea unor echipe dimensionate în funcţie de necesităţile şi particularităţile stagiului de practică

e. Lucrul individual

f. nu a raspuns

Întrebarea nr. 5

Înaintea desfăşurării stagiului de practică propriu-zis consideraţi utilă:

a. Organizarea unei instruiri în cadrul facultăţii privind obiectivele, durata, conţinutul stagiului de
practică

b. Transmiterea de informaţii suplimentare cu privire la modul de desfăşurare a stagiului de practică sub

forma unui document scris

c. Desfăşurarea unei şedinţe informative la sediul organizaţiei/ instituţiei care găzduieşte stagiul de
practică

d. Nu este necesară nicio activitate pregătitoare, toate informaţiile le găsim în ghidul de practică

e. nu a raspuns

Întrebarea nr. 6

Sunteţi de acord cu numirea unui responsabil de practică din rândul colegilor care să conlucreze atât cu
tutorele cât şi cu profesorul coordonator al stagiului de practică?

a. Da, sunt de acord

b. Nu, nu sunt de acord

c. nu a raspuns

Întrebarea nr. 7

Care dintre următoarele modalităţi de evaluare a stagiului de practică o consideraţi mai potrivită?

a. Evaluarea pe parcurs de către tutorele de practică desemnat de organizaţie/ instituţie

93
b. Evaluarea combinată, atât pe parcurs cât şi la finalul stagiului prin caracterizarea tutorelui şi punctarea
caietului de practică, a proiectului sau a altor documentaţii realizate în firmă
c. Evaluarea la final pe baza caracterizării tutorelui

d. nu a răspuns

Întrebarea nr. 8
Unde doriţi să efectuaţi stagiul de practică:

a. În localitatea de domiciliu

b. În Bucureşti
c. În capitala de judeţ

d. nu a raspuns

Întrebarea nr. 9

Vă rugăm să ne precizaţi:

a.În prezent sunt încadrat într-un loc de muncă

b. Am fost încadrat în muncă până de curând

c. Am fost încadrat în muncă cel puţin o dată până în prezent

d. Nu am fost deloc încadrat în muncă până în prezent

e. nu a raspuns

Întrebarea nr. 10

Stabiliţi gradul de utilitate a modalităţilor de comunicare cu tutorii şi coordonatorii de practică:

a. Şedinţă săptămânală de informare

b. Scurte şedinţe la începutul şi sfârşitul zilei

c. Comunicare directă, prin e-mail între coordonatorul de practică şi studenţi ori de câte ori este nevoie

d. Comunicarea prin intermediul responsabilului de practică desemnat din rândul studenţilor

Întrebarea nr. 11

În cadrul activităţii de practică stabiliţi gradul de importanţă al următoarelor activităţi:

a. Pregătire de specialitate intensivă

b. Familiarizarea cu structura organizatorică şi decizională a companiei/ instituţiei/ organizaţiei

c. Transferul de cunoştinţe în ceea ce priveşte cultura organizaţională şi responsabilitatea socială

corporativă

d. Elaborarea de documente specifice activităţii din domeniul de specializare

94
Întrebarea nr. 12
Ce domenii consideraţi că vi s-ar potrivi, ţinând cont de aptitudinile şi interesele dumneavoastră?
a. Limbaj şi comunicare
b. Arte vizuale aplicate (desen, pictură etc.)
c. Activităţi artistice
d. Marketing şi vânzări
e. Management şi planificare
f. Administrativ şi secretariat
g. Ştiinţe naturale şi medicină veterinară
h. Arhitectură şi construcţii
i. Inginerie
j. Matematică şi informatică
k. Ştiinţe economice
l. Ştiinţe sociale şi umaniste
m. Medicină umană
n. Drept
o. Ştiinţele educaţiei
p. Educaţie fizică şi sport
r. Pază şi protecţie

Întrebarea nr. 13
Vă prezentăm 45 enunţuri referitoare la diferite aspecte ale vieţii profesionale, este vorba despre
satisfacţii obţinute în activitatea de muncă sau ca urmare a muncii desfăşurate. Fiecare evaluează diferit
aceste aspecte: unii le apreciază ca foarte importante, iar alţii ca lipsite de importanţă. La acest inventar
de valori profesionale nu sunt răspunsuri bune sau rele, ci numai răspunsuri adevarate sau false în
privinţa persoanei dumneavoastră. Este deci esenţial să vă pronunţaţi în legatură cu toate aspectele vieţii
profesionale aşa cum le evaluaţi dumneavoastră personal. Dumneavoastră personal consideraţi că în
profesie ar fi bine:

1. Să aveţi de rezolvat în permanenţă probleme noi

2. Să îi ajutaţi pe alţii
3. Să obţineţi creşteri de salariu
4. Schimbările în modul de lucru să fie frecvente
5. Să aveţi libertatea de a stabili propriul ritm de muncă
6. Prestigiul profesional să fie ridicat
7. Să manifestaţi aptitudini artistice

95
8. Să lucraţi în echipă
9. Să nu existe pericolul şomajului
10. Să vă realizaţi aşa cum doriţi să fiţi
11. Să aveţi ca şef direct o persoană care se comportă corect cu dumneavoastră
12. Ambianţa fizică de muncă să fie bună
13. Să aveţi permanent sentimentul ca aţi trăit „o zi plină”
14. Să aveţi autoritate asupra celorlalţi
15. Să experimentaţi idei noi
16. Să creaţi lucruri noi
17. Rezultatele să permită evaluarea muncii
18. Să aveţi un şef direct rezonabil
19. Să fiţi sigur ca aveţi totdeauna de lucru
20. Să faceţi lucrurile mai frumoase
21. Să luaţi dumneavoastră înşivă deciziile
22. Să obţineţi un salariu ce creşte în acelaşi ritm cu costul vieţii
23.Să puteţi discuta lucrurile la care vă gândiţi
24. Să folosiţi capacitatea de a conduce
25. Să existe dotări corespunzătoare la locul de muncă
26. Să puteţi avea modul de viaţă pe care vi-l doriţi
27. Să puteţi lega prietenie cu colegii de muncă
28. Ceilalţi să fie conştienţi de importanţa muncii pe care o faceţi
29. Să nu faceţi mereu acelaşi lucru
30. Să aveţi sentimentul că îi ajutaţi pe alţii
31. Să contribuiţi la binele altora
32. Să faceţi multe lucruri diferite
33. Să fiţi admiraţi de ceilalţi
34. Să aveţi relaţii bune cu colegii de muncă
35. Să aveţi modul de viaţă pe care vi-l doriţi
36. Să lucraţi într-un mediu fizic satisfăcător (liniştit, curat, bine luminat etc.)
37. Să organizaţi şi să planificaţi munca altora
38. Să fiţi totdeauna solicitaţi intelectual
39. Să câştigaţi atât cât este necesar pentru a trăi decent
40. Să fiţi propriul dumneavoastră supraveghetor
41. Să produceţi obiecte atrăgătoare
42. Să fiţi siguri că veţi obţine o altă încadrare în aceeaşi întreprindere dacă vechiul post de muncă se
restructurează
43. Să puteţi avea ca şef direct un om politicos

96
 44. Să puteţi cunoaşte rezultatele eforturilor proprii
45. Să contribuiţi la apariţia unor idei noi

4.10. CHESTIONAR DE ANALIZĂ

pentru stabilirea nevoilor tutorilor
firmelor/instituţiilor partenere cu Universitatea Spiru Haret/ UNAp
privind desfăşurarea stagiilor de practică în cadrul proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176
“Studenţi practicieni- studenţi activi şi integraţi”

1. În ce măsură activitatea de practică poate contribui la atingerea obiectivelor organizatiei Dvs?

In foarte mare masura In mare masura Nici-Nici In mica masura In foarte mica masura

2. Cum ar trebui să fie programul activităţii de practică desfăşurate în cadrul organizaţei Dvs:

Să nu depăşească 8 ore/zi
Să se încadreze în 6 ore/zi
Să fie personalizat în funcţie de student. Care ar fi în acest caz orarul pe care îl credeţi mai indicat,
corespunzător unui volum total de 90 de ore aferente planului de învăţămînt al
facultăţii………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………….

3. Referitor la numărul de studenţi repartizaţi unui tutore care variantă o consideraţi mai potrivită ?

Lucrul în echipe de câte 5 studenţi repartizaţi unui tutore

Lucrul in echipe de câte 10 studenţi repartizaţi unui tutore
Lucrul individual

Organizarea unor echipe dimensionate în funcţie de necesităţile şi particularităţile stagiului de

practică
Alte variante……………………………………………………………………………………

97
4. Ce activităţi ar trebui desfăşurate în comun de către organizaţia dvs şi Universitate ăn vederea pregătirii
corespunzătoare a stagiului de practică?

Prezentări ale activităţii şi specificului organizatiei realizate de către tutori la sediul Universităţii
Prezentarea comună a stagiului de practica (obiectivele,/activitatile in cadrul firmei, particularitati,
modalitati de evaluare)

Vizita de lucru in cadrul organizatiei (tur intern cu prezentarea specificului activitatii organizatiei
respective)
Inminarea catre studenti a unui set de documente de informare privind stagiul de practica (pliante de
prezentare, brosuri ale organizatiei, etc)
Workshop de prezentare al organizatiei si prezentarea in detaliu a etapelor stagiului de practica

5. Care dintre următoarele modalităţi de comunicare cu studenţii credeţi că sunt mai eficiente ?
(vă rugăm să precizaţi pe o scară începând de la 1, importanţa asociată fiecărei activităţi , unde 1 corespunde
activităţii celei mai importante) :

Sedinta saptaminala de informare

Sedinta de briefing la inceputul zilei,sedinta de debriefing la sfirsitul programului
Comunicare directa, prin e-mail intre tutore si studenti ori de cite ori este nevoie
Comunicarea directa cu responsabilul de practica desemnat din rindul studentilor
Alte modalitati de comunicare, va rugam specificati……………………….…….....................
………………………………………………………………………………………………….

98
6. Care dintre următoarele modalităţi de comunicare cu coordonatorii de practica credeti ca sunt mai
eficiente ? (vă rugăm să precizaţi pe o scară începând de la 1, importanţa asociată fiecărei activităţi , unde
1 corespunde activităţii celei mai importante) :

Sedinta saptaminala de informare

Rapoarte zilnice de informare
Comunicare directa, prin e-mail intre tutore si coordonatori ori de cite ori esten evoie

Comunicarea directa la inceputul si la finalul stagiului de practica

Alte modalitati de comunicare, va rugam specificati……………………….…….....................

7. Sunteti de acord cu numirea unui responsabil de practica din rindul studentilor care sa conlucreaze atit cu
tutorele cit si cu profesorul coordonator al stagiului de practica ?

Da, sunt de acord

Nu, nu sunt de acord.*

* daca se alege raspunsul negativ se va trece la intrebarea nr 9

8. Care dintre urmatoarele modalitati de evaluare a stagiului de practica o considerati mai potrivita ?
(vă rugăm să precizaţi pe o scară începând de la 1, importanţa asociată fiecărei modalităţi , unde 1
corespunde activităţii celei mai importante) :

Evaluarea pe parcurs de catre tutorele de practica desemnat de organizatie/institutie

Evaluarea la final pe baza caracterizarii tutorelui
Evaluarea combinata, atit pe parcurs cit si la finalul stagiului de practică , prin caracterizarea tutorelui
si punerea unui calificativ în Caietul de practica
Alte modalităţi de evaluare pe care le considerati potrivite. Vă rugăm specificaţi……………..
………………………………………………………………………………………………….

99
 9. Care considerati ca sunt atributiile cele mai importante pentru activitatea de tutoriat desfasurata in cadrul
firmei/institutiei ?

Implementarea procesului de evaluare pe parcurs si finala a studentilor

Comunicarea permanenta cu studentii si profesorii coordonatori
Asigurarea conditiilor necesare integrarii practicii in ansamblul de activitati ale firmei/institutiei
Fundamentarea unor rapoarte interne destinate conducerii firmei
Alte atribuţii. Vă rugăm precizaţi ……………………………………………………………
…………….................................................................................................................................

10. Cât de utilă consideraţi că este activitatea de practică desfăşurată în mod organizat de către Universitate
pentru integrarea cu succes a studentilor pe piata muncii, în domeniul de specialitate ?

Foarte favorabilă Favorabilă Nici-Nici Nefavorabilă Foarte Nefavorabilă

11. In cadrul activitatii de practica considerati oportune urmatoarele activitati? (vă rugăm să precizaţi pe o
scară începând de la 1, importanţa asociată fiecărei activităţi , unde 1 corespunde activităţii celei mai
importante) :

Training de specialitate intensiv

Familiarizarea cu structura organizatorica si decizionala a partenerului de practica
Transferul de cunostinte in ceea ce priveste cultura organizationala si responsabilitatea sociala
corporativa
Elaborarea de documente specifice planificarii activitatii partenerului de practica (programe, planuri,
analize,etc)
Desfasurarea de activitati complementare obiectivelor practicii

100
 12. Cum se desfăşoară activitatea de consiliere si dezvoltare in cariera a angajatilor stagiari in cadrul
organizatiei Dvs?

Sesiuni de training periodice pentru identificarea nevoilor si modalitatilor de promovare in cariera a

angajatilor
Sedinte de informare directă a angajatului, cu managerul
Programe complexe de atragere şi consiliere a angajaţilor în concordanţă cu abilităţile si dezvoltarea
profesională a acestora până în momentul angajării în cadrul organizaţiei
Alte modalităţi (vă rugaăm precizaţi pe scurt):…………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Nu există o preocupare efectivă pentru consilierea în carieră a proaspeţilor angajaţi în organizaţia în care
lucrez

13. În ce măsură sunteţi interesat de o colaborare pe termen lung cu Universitatea Spiru Haret in organizarea
şi desfăşuirarea consilierii în carierî a studenţilor?

In foarte mare masura In mare masura Nici-Nici In mica masura In foarte mica masura

14. În opinia Dvs care sunt modalităţile cele mai eficiente prin care se poate realiza cu succes activitatea de
orientare în carieră a studenţilor ? Numerotaţi în ordinea importanţei, incepqand cu 1 ca cel mai important.

Sesiuni de workshop-uri dedicate acumulării de către studenţi a abilităţilor şi deprinderilor necesare

unui proces de angajare eficient (redactare CV, video CV, scrisoare de intentie, simulare interviu de
angajare, etc) organizate de catre universitate in colaborare cu diverse companii
Sedinte de informare la sediul firmelor odata cu finalizarea stagiilor de practica prin care tutorii sa
prezinte studentilor principalele cerinte referitoare la posturile de specialitate
Integrarea studentilor care au efectuat practica in programele de orientare in cariera ale organizatiei in
cauza
Alte modalitati pe care le considerati eficiente (precizati si gradul de implicare pe care trebuie sa il
aiba Universitatea in cadrul activitatilor propuse) :……………………………….
………………………………………………………………………………………………….

101
 15. Vă rugăm să ne precizaţi categoria de vârstă în care vă încadraţi :

24-30 ani
31-40 ani
41-55 ani
Peste 56 ani

16. Vă rugăm să ne precizaţi poziţia în cadrul firmei/institutiei dvs:

…………………………………………………………………………………

Numele şi prenumele respondentului: Semnătură tutore:

……………….................................... ……………………………………….

102
 4.11. CHESTIONAR DE ANALIZĂ
pentru stabilirea nevoilor cadrelor didactice coordonatoare a stagiilor de practică organizate de
Universitatea Spiru Haret privind desfăşurarea stagiilor de practică în cadrul proiectului
POSDRU/90/2.1/s/64176 “Studenţi practicieni-studenţi activi şi integraţi”

1. Aţi mai fost implicat în desfăşurarea stagiilor de practică cu studenţii până în prezent?

da
nu

2. Cum să se realizeze comunicarea între cadrul didactic coordonator şi studenţi:

Zilnic, prin intermediul unui student coordonator de grup

Comunicarea telefonică cu toţi studenţtii la iniţiativa acestora
Participarea zilnică la întâlniri organizate la sediul firmei
Alte forme de comunicare, precizati…………………………………………………………...

3. Instruirea anterioară stagiului de practică a studenţilor trebuie realizată de către :

Coordonatorii şi asistenţii de practică, din cadrul proiectului

Tutorele desemnat din cadrul firmei
Cadrele didactice coordonatoare ale stagiilor de practică
Alte variante de instruire, vă rugăm specificaţi………………………………………………...

4. Care variantă caracterizează mai bine opinia Dvs ?

Grupe de 2-3 persoane repartizate la un loc de practică

Lucrul în echipe de câte 5 studenţi repartizaţi unui tutore
Lucrul în echipe de câte 10 studenţi repartizaţi unui tutore
Lucrul individual

5. Când credeţi că este utilă organizarea stagiilor de practică ?

Pe durata anului universitar, deoarece firmele/instituţiile functionează la intreaga capacitate

Pe durata vacanţelor studenţeşti, deorece studenţii au mai mult timp liber
Pe durata întregului an calendaristic
 6. Încadraţi pe o scală de la « foarte favorabil » la « foarte putin favorabil » atribute privind
utilitatea stagiului de practică

Foarte Favorabilă Nici- Nefavorabilă Foarte

favorabilă Nici Nefavorabilă
Încadrarea mai uşoară pe piaţa muncii a
absolventului
Aplicarea cunoştinţelor dobândite la
disciplinele de specialitate
Colaborarea mai bună între studenţi,
atât în procesul de învăţământ. cât şi la
nivelul muncii în echipă
Alte atribute privind utilitatea stagiului
de practică
…………………………………….

7. Sunteţi de acord cu numirea unui responsabil de practică din rândul studenţilor care să
conlucreaze atât cu tutorele cât şi cu profesorul coordonator al stagiului de practică ?
* daca se alege răspunsul negativ se va trece la intrebarea nr 9

Da, sunt de acord

Nu, nu sunt de acord. (În acest caz. vă rugăm să motivaţi de ce nu sunteţi de
acord………………………………………………………………………………………)*

8. Vă rugăm să precizaţi care consideraţi că sunt atribuţiile pe care ar trebui să le deţină studentul
desemnat responsabil de practică în cadrul grupului

Întocmirea unor rapoarte interne de observaţii privind activitatea desfăşurată în cadrul firmei/instituţiei
Comunicarea permanentă cu colegii şi tutorele, profesorul coordonator şi asistenţii de practică
Gestionarea împreună cu tutorele a oricăror conflicte şi disfuncţionalităţi care pot apare în cadrul
activităţii de practică
Alte atribuţii considerate utile pentru creşterea eficienţei derulării activităţii de practică în cadrul
companiei/instituţiei Dvs …………………………………………………….………...
………………………………………………………………………………………………….

9. Care dintre urmatoarele modalităţi de evaluare a stagiului de practică o consideraţi mai

potrivită?
 Evaluarea pe parcurs de către tutorele de practică desemnat de organizaţie/instituţie
Evaluarea la final pe baza caracterizării tutorelui
Evaluarea combinată, atît pe parcurs cît şi la finalul stagiului prin caracterizarea tutorelui şi punctarea
caietului de practică/a proiectului sau a altor documentaţii realizate in firmă
Alte modalităţi de evaluare pe care le consideraţi potrivite, vă rugăm specificaţi……………..
………………………………………………………………………………………………….

10. Vă rugăm să specificaţi care consideraţi că sunt atribuţiile cele mai importante pentru
activitatea de coordonare desfaşurată în cadrul stagiului de practică ?

Implementarea procesului de evaluare pe parcurs şi finală a studenţilor

Comunicarea permanentă cu studenţii şi tutorii
Monitorizarea permanentă a stagiului de practică în vederea atingerii obiectivelor stagiului de
practică
Fundamentarea unor rapoarte interne destinate conducerii facultăţii
Alte atribuţii, vă rugăm precizaţi……………………………………………………………
…………….................................................................................................................................

11.Care este opinia Dvs referitor la forma de comunicare cea mai utilă între cadrul didactic
coordonator şi tutorele desemnat de către firmă/instituţie ?

Contact telefonic la sfârşitul fiecărei zile

Întilniri săptămînale la sediul firmei
Comunicare prin intermediul studentului desemnat responsabil de grup
Întilniri zilnice între cadrul didactic coordonator şi tutorele desemnat

Alte modalităţi de comunicare, precizaţi……………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………….

12. În cadrul activităţii de practică stabiliţi gradul de importanţă al următoarelor activităţi:

Pregătire de specialitate intensivă

Familiarizarea cu structura organizatorică si decizională a companiei/ instituţiei/ organizaţiei
Transferul de cunostinţe în ceea ce priveste cultura organizaţională si responsabilitatea socială
corporativă
Elaborarea de documente specifice activităţii din domeniul de specializare
 13. Cum consideraţi că ar trebui să se desfăşoare activitatea de consiliere şi dezvoltare în carieră a
studenţilor ca viitori angajaţi stagiari ?

Sesiuni de training periodice pentru identificarea nevoilor şi modalităţilor de promovare în carieră a

angajaţilor
Şedinţe de informare directă a viitorului angajat, cu managerul
Programe complexe de atragere şi consiliere a viitorilor angajaţi, în concordanţă cu abilităţile şi
dezvoltarea profesională a acestora până în momentul angajării
Alte modalităţi (vă rugaăm precizaţi pe scurt):…………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Nu există o preocupare efectivă pentru consilierea în carieră a studenţilor, pentru o viitoare angajare

14. În opinia Dvs. care sunt modalităţile cele mai eficiente prin care se poate realiza cu succes
activitatea de orientare în carieră a studenţilor ? Numerotaţi în ordinea importanţei, începând cu 1,
ca cel mai important.

Sesiuni de workshop-uri dedicate acumulării de către studenţi a abilităţilor şi deprinderilor necesare

unui proces de angajare eficient (redactare CV, video CV, scrisoare de intentie, simulare interviu de
angajare, etc) organizate de către universitate în colaborare cu diverse companii
Şedinţe de informare împreună cu tutorii, la sediul firmelor unde efectuează practica, odată cu
finalizarea stagiilor de practică, în care să se prezinte studenţilor principalele cerinţe referitoare la
posturile de specialitate
Integrarea studenţilor care au efectuat practica în programele de orientare în carieră ale organizaţiei în
cauză
Alte modalităti pe care le considerati eficiente (precizaţi şi gradul de implicare pe care trebuie să îl
aibă Universitatea în cadrul activităţilor propuse) :……………………………….
………………………………………………………………………………………………….
15. Vă rugăm să ne precizaţi categoria de vârstă în care vă încadraţi :

Sub 30 ani
31-40 ani
41-55 ani
Peste 56 ani

16. Vă rugăm să ne precizaţi vechimea în cadrul facultăţii dvs:……………………….

Numele şi prenumele respondentului: ……………………………………… …………….

Facultatea, Specializarea:……………………………………… ………………………….
Data:………………………………………..
Semnătura cadrului didactic coordonator:
………………………………………..

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA …………………………………………….…………..

4.12. CERTIFICAT DE PARTICIPARE

la stagiul de practică

Studentul/ masterandul .………………………………………………, înscris în anul

universitar ……...... la Facultatea ………………………………………………………….,
specializarea ……………………………….……………………, născut (ă) în anul ............,
luna........, ziua......, în localitatea .......................... a desfăşurat STAGIUL DE PRACTICĂ
la ........................................................................................, în
perioada ........................................, în cadrul Proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi
practicieni – studenţi activi
şi integraţi”.

Decan, Coordonator de practică,

__________________________ __________________________

4.13. DIPLOMĂ DE CÂŞTIGĂTOR LA CONCURSUL DE IDEI PRIVIND

ÎMBUNĂTĂŢIREA PRACTICII DE SPECIALITATE
Anexa 1

LEGEA NR. 258 DIN 19 IULIE 2007

PRIVIND PRACTICA ELEVILOR ŞI STUDENŢILOR
CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1

Practica este activitatea desfăşurată de elevi şi studenţi, în conformitate cu planul de

învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de
aceştia în cadrul programului de instruire.

ART. 2

Practicantul este elevul sau studentul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea
cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu
specializarea pentru care se instruieşte.

ART. 3
(1) Organizatorul de practică este unitatea sau instituţia de învăţământ preuniversitar,
respectiv, universitar, care desfăşoară activităţi instructiv-educative şi formative.
(2) Partenerul de practică este o societate comercială, o instituţie centrală ori locală sau orice
altă persoană juridică ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializările cuprinse în
nomenclatorul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi care poate participa la
procesul de instruire practică a studenţilor şi elevilor.

CAP. 2
Elemente organizatorice

ART. 4

(1) Practica elevilor şi studenţilor se organizează şi se desfăşoară pe baza unui contract-cadru

de colaborare sau a unei convenţii, după caz, încheiată între organizator şi partenerul de
practică.

(2) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot fi organizatoare de practică atât pentru elevii şi
studenţii proprii, cât şi pentru cei care provin de la alte unităţi şi instituţii de învăţământ.

ART. 5

Activitatea de practică se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de

semestru sau de an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ.

ART. 6
Practica se desfăşoară pe baza unei/unui programe analitice/portofoliu de practică,
întocmită/întocmit de instituţia de învăţământ a practicantului.

ART. 7
Durata practicii este cea cuprinsă în planul de învăţământ.

ART. 8

Formele de evaluare, de notare şi creditele acordate pentru activitatea de practică sunt

cuprinse în planul de învăţământ.

ART. 9
Activitatea de practică inclusă în planul de învăţământ este obligatorie şi constituie condiţie
de promovare.

CAP. 3
Obligaţiile părţilor

SECŢIUNEA 1

Partenerul de practică

ART. 10

Partenerul de practică are următoarele obligaţii generale:

a) să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară valorificării

cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de instruire;

b) să aibă specialişti cu studii medii şi superioare care să coordoneze şi să participe la

evaluarea desfăşurării practicii elevilor şi studenţilor;

c) să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii de practică

a elevilor şi studenţilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00.

ART. 11

Pe perioada de practică, partenerul de practică împreună cu reprezentantul unităţii sau al

instituţiei de învăţământ urmăresc şi înregistrează prezenţa la activitate a practicantului şi
semnalează eventualele abateri unităţii sau instituţiei de învăţământ.
ART. 12

Partenerul de practică desemnează persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea

activităţii de practică a elevilor şi studenţilor.

ART. 13

Partenerul de practică trebuie să îl ajute pe practicant să îşi urmărească programa

analitică/portofoliul de practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare.

ART. 14

Partenerul de practică este obligat să instruiască practicantul cu privire la normele de protecţie

a muncii şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va desfăşura.

ART. 15

(1) La sfârşitul activităţii de practică, în conformitate cu programa analitică/portofoliul de

practică, organizatorul împreună cu partenerul de practică efectuează o evaluare a
cunoştinţelor practicantului şi îi acordă un calificativ.
(2) Evaluarea şi notarea finală se realizează la unitatea sau instituţia de învăţământ a
practicantului.

ART. 16

Evaluarea capacităţii partenerului de practică din punct de vedere logistic, tehnic, tehnologic
şi organizatoric este realizată de unitatea sau de instituţia de învăţământ de unde provin elevii
sau studenţii practicanţi.

SECŢIUNEA a 2-a
Practicantul

ART. 17

Practicanţii au obligaţia de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de

practică, respectând durata şi perioada impuse de unitatea sau de instituţia de învăţământ de
unde provin.

ART. 18
Practicanţii au obligaţia să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de
practică şi normele de protecţie a muncii şi de apărare împotriva incendiilor, specifice
activităţii desfăşurate.

ART. 19

Prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boală sau alte cauze obiective, practica se
recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de pregătire teoretică.

ART. 20

Practicantul participă activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar dacă

acestea sunt în interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai după efectuarea de
către acesta a instructajelor de protecţie a muncii şi de apărare împotriva incendiilor, specifice
acelor activităţi.

CAP. 4
Drepturile părţilor

ART. 21

Pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant, conform

legislaţiei în vigoare, pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, prin negocierea
remuneraţiei.

ART. 22

Pentru practicanţii angajaţi, partenerul de practică efectuează evaluarea cunoştinţelor,

respectând conţinutul programei analitice/portofoliului de practică.

ART. 23

Organizatorii de practică, unităţi şi instituţii de învăţământ, beneficiază de o subvenţie

financiară suplimentară, echivalentă cu 5% din alocaţia anuală pentru fiecare elev sau student.
Sumele sunt utilizate exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea practicii.

ART. 24
Unităţile şi instituţiile de învăţământ alocă partenerului de practică suma aferentă activităţii de
practică pentru fiecare elev sau student, pe bază de contract.
CAP. 5
Dispoziţii finale

ART. 25

Activitatea de practică a elevilor şi studenţilor este finanţată de la bugetul Ministerului

Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru specializările care au practica prevăzută în
planurile de învăţământ, ca activitate obligatorie.

ART. 26

(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului alocă sumele aferente pentru hrana şi
transportul elevilor şi studenţilor care efectuează practică, în sistem cumulat, în alte localităţi
decât cele în care îşi au sediile unităţile sau instituţiile de învăţământ de la care provin.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) sunt cuprinse în bugetul unităţilor şi al instituţiilor de
învăţământ, ca organizatori de practică.

ART. 27

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului alocă sumele necesare numai unităţilor şi

instituţiilor de învăţământ care înregistrează cheltuieli cu organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de practică.

ART. 28

Toate sumele prevăzute la art. 26 şi 27 se centralizează în bugetul anual al Ministerului

Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

ART. 29

Prevederile prezentei legi se aplică începând cu semestrul al II-lea al anului şcolar/universitar

2007 - 2008.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi
ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
 Anexa 2

ORDINUL MINISTRULUI EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

NR. 3955/2008 PRIVIND CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE
A STAGIILOR DE PRACTICĂ ÎN CADRUL PROGRAMELOR
DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ ŞI DE MASTERAT

Art 1. - În sensul prezentului ordin, termenii şi noţiunile folosite au următoarele

semnificaţii:
a) Stagiu de practică - activitatea desfăşurată de studenţi , în conformitate cu planul de
învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de
aceştia în cadrul programului de instruire.
b) Organizator de practică - instituţia de învăţământ superior care desfăşoară activităţi
instructiv-educative şi formative, potrivit legislaţiei romane în vigoare.
c) Partener de practică - instituţia centrală ori locală sau orice altă persoană juridica
din România, dintr-o ţară participantă la programul „Învăţare pe tot parcursul vieţii”, într-un
proiect finanţat din Fondul Social European sau dintr-o ţară terţă, ce desfăşoară o activitate în
corelaţie cu specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului şi care poate participa la procesul de instruire practică a studenţilor şi
masteranzilor.
d) Practicant - studentul sau masterandul care desfăşoară activităţi practice pentru
consolidarea cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în
concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte.
e) Cadru didactic supervizor - persoana desemnată de organizatorul de practică, care
va asigura planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică.
f) Tutore - persoana desemnată de partenerul de practică, care va asigura respectarea
condiţiilor de pregătire şi dobândire de către practicant a competenţelor profesionale
planificate pentru perioada stagiului de practică.
g) Credit transferabil este înţeles potrivit Legii nr. 288/2004 privind organizarea
studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare.
 h) Convenţie-cadru privind efectuarea stagiului de practică înseamnă acordul încheiat
între organizatorul de practică, partenerul de practică şi practicant, pe baza anexei nr. 2 la
ordin.
i) Portofoliu de practică - documentul ataşat Convenţiei-cadru privind efectuarea
stagiului de practică, ce cuprinde obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse,
competenţele ce urmează a fi obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de
derulare a stagiului de practică.
Art. 2. – (1) Instituţiile de învăţământ superior vor elabora, în baza prevederilor
ordinului şi vor face publice propriile reglementări detaliate privind stagiile de practică,
cuprinse în ghiduri de practică.
(2) Instituţiile de învăţământ superior vor desemna structurile interne responsabile cu
desfăşurarea activităţii de practică.
Art. 3. – Înainte de începerea stagiului de practică va fi încheiată o Convenţie-cadru
privind efectuarea stagiului de practică între organizatorul de practică, partenerul de practică
şi practicant, în conformitate cu anexa nr. 2 la ordin.

Art. 4. – (1) Durata stagiului este de minimum o săptămână şi de maximum 12 luni,

calculate pe parcursul întregului ciclu de studii de licenţă sau de masterat.
(2) Perioada de desfăşurare a stagiului poate fi cuprinsă atât în cursul anului
universitar, cât şi în perioada vacanţelor universitare.
(3) Durata stagiilor de practică pentru care se solicită finanţare prin Fondul Social
European trebuie să fie inclusă în planul de învăţământ obligatoriu.
Art. 5. – Obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse, competenţele ce urmează a fi
obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de derulare a stagiului de practică sunt
descrise în portofoliul de practică.
Art. 6. – (1) Partenerul de practică va desemna un tutore pentru stagiul de practică,
care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de către practicant a
competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de practică.
(2) Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic supervizor, responsabil cu
planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică.
 (3) Cadrul didactic supervizor împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică
stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de
pregătire practică.
(4) La finalul stagiului de practică, tutorele elaborează un raport, pe baza evaluării
nivelului de dobândire a competenţelor de către practicant. Rezultatul acestei evaluări va sta
la baza notării practicantului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de
practică.
Art. 7. – (1) Pentru îndeplinirea stagiului de practică se vor acorda credite
transferabile, stabilite prin Convenţia-cadru privind efectuarea stagiului de practică, ce se vor
încadra între 1,5 credite pentru un stagiu cu o durată de o săptămână şi nu vor depăşi 30 de
credite pentru un stagiu de un semestru sau 60 de credite pentru un stagiu pe durata întregului
an academic.
(2) În urma desfăşurării stagiului de practică, organizatorul de practică va acorda
prracticantului numărul de credite transferabile specificate în Convenţia-cadru privind
efectuarea stagiului de practică. Acestea vor fi înscrise şi în Suplimentul la diplomă, potrivit
Deciziei 2.241/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (Europass).
Art. 8. – (1) Stagiile de practică derulate în străinătate în cadrul programului
comunitar „Învăţare pe tot parcursul vieţii”, în conformitate cu Decizia 1.720/2006/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului, vor fi recunoscute ca programe de stagiu de practică
în sensul prezentului ordin.
(2) Organizatorul de practică va iniţia, împreună cu tutorele, emiterea certificatului
Mobilipass, potrivit Deciziei 2.241/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului
(Europass), cu condiţia îndeplinirii de către practicant a obligaţiilor asumate prin Convenţia-
cadru privind efectuarea stagiului de practică.
Art. 9. – Prezentul ordin nu se aplică situaţiilor reglementate de Ordinul ministrului
sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 140/1.515/2007 pentru
aprobarea Metodologiei în baza căreia se realizează colaborarea dintre spitale şi instituţiile de
învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical.

Anexa 3
 REGULAMENT DE ORGANIZARE
A STAGIILOR DE PRACTICĂ LA UNIVERSITATEA SPIRU HARET

1.2. Regulamentul Facultăţii de Sociologie-Psihologie, Bucureşti, pentru Programele

de studii universitare de licenţă (Ciclul I Bologna) privind organizarea şi desfăşurarea
practicii de specialitate a studenţilor
Art. 1. Practica de specialitate se organizează în conformitate cu Legea nr. 258/2007,
privind practica elevilor şi studenţilor, Ordinul M.E.CT. nr. 3955/2008 privind Cadrul general
de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi
de masterat, R30-Regulamentul privind practica studenţilor pentru ciclul de licenţă,
procedura P203 - Calitatea procesului de practică de specialitate a studenţilor şi a
prezentului Regulament
Art. 2. Practica de specialitate a studenţilor Facultăţii de Sociologie-Psihologie,
Bucureşti, Programele de studii universitare de licenţă (Ciclul I Bologna) este prevăzută în
curricula universitară în anul II de studii, pe parcursul anului de studii, ca un stagiu compact
de trei săptămâni.
Art. 3. Practica de specialitate este disciplină obligatorie, are alocate 90 de ore pe
parcusul a 15 zile lucrătoare şi, respectiv, trei puncte credit şi are rolul de a familiariza
studenţii cu diferitele aspecte ale activităţii desfăşurate în cadrul diverselor instituţii (spitale,
clinici private, cabinete individuale de psihologie, asociaţii etc.) cu care Facultatea a încheiat
acorduri de desfăşurare a activităţii de practică.
Art. 4. Practica de specialitate a studenţilor se desfăşoară în entităţi economice –
întreprinderi, instituţii financiar-bancare, societăţi comerciale - care pot asigura desfăşurarea
stagiului de practică de specialitate în concordanţă cu cerinţele programului de studii
universitare de licenţă a specializărilor Psihologie şi, respectiv, Sociologie.
Art. 5. Conţinutul practicii de specialitate a studenţilor este prevăzut în Programa
analitică (Fişa disciplinei) elaborată de catedrele de specialitate şi aprobată de Consiliul
Facultăţii la începutul anului universitar.
Art. 6. Practica de specialitate a studenţilor se organizează şi se desfăşoară pe baza
unei Convenţii-cadru de colaborare, încheiată între instituţia în care se desfăşoară (partenerul
de practică), Universitatea Spiru Haret (organizatorul de practică) şi student. Convenţiile-
cadru de practică de specialitate pot fi încheiate individual sau cu grupuri de studenţi.
Art. 7. Consiliul Facultăţii, catedrele sau alte structuri din Universitate vor sprijini
studenţii în găsirea partenerilor de practică. Pentru studenţii integraţi în câmpul muncii,
Convenţia poate fi înlocuită de o adeverinţă din care să rezulte angajarea şi asigurarea
condiţiilor de desfăşurare a activităţii, în corelaţie cu programul de studii universitare de
licenţă; angajatorul devine responsabil de practică.
Art. 8. Convenţiile-cadru de practică se încheie anticipat desfăşurării activităţii, de
obicei, la începutul anului universitar în care este prevăzut stagiul.
Art. 9. Drepturile şi obligaţiile partenerului de practică, ale Facultăţii şi studentului
sunt cuprinse în Convenţia-cadru.
Art. 10. Un cadru didactic este nominalizat ca responsabil al organizării şi desfăşurării
practicii de specialitate, adică supervizor - coordonator de practică. Catedrele trebuie să
asigure evidenţa convenţiilor-cadru de practică, să organizeze întreaga activitate, inclusiv
evaluarea prin colocviu.
Art. 11. La sfârşitul stagiului de practică de specialitate, tutorele din partea
partenerului de practică furnizează practicantului, sub semnătură şi ştampilă, o adeverinţă din
care să rezulte numărul orelor efectuate şi calificativul obţinut.
Art. 12. Activitatea este evaluată prin colocviu în faţa unei comisii formate din cadre
didactice supervizoare - coordonatoare de practică şi va fi notată cu note de la 10 la 1.
Colocviul se susţine conform planului de învăţământ şi structurii anului universitar aprobate
de Senatul Universităţii Spiru Haret.
Art. 13. La acordarea notei, se ţine seama de cunoştinţele practice dobândite, calitatea
lucrării-sinteză/raportului de practică/caietului de practică întocmit şi de aprecierea tutorelui
din partea partenerului de practică.
Art. 14. Nepromovarea disciplinei de practică de specialitate conduce la refacerea
stagiului de practică.
 Anexa 4

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

REGULAMENT PRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONALĂ

A STUDENŢILOR

PREAMBUL

Universitatea Spiru Haret, înfiinţată şi funcţionând legal, din anul 1991, în structura
Fundaţiei România de Mâine – instituţie social-umanistă de cultură, ştiinţă şi învăţământ,
autonomă, cu caracter nonprofit – este, potrivit legii,o instituţie de învăţământ superior liberă,
deschisă, care are autonomie universitară şi economico-financiară, având drept fundament
proprietatea privată, garantată de Constituţie.
Definită de Legea nr. 443 din 5 iulie 2002 ca persoană juridică de drept privat şi de
utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ, Universitatea Spiru Haret este
instituţie de învăţământ superior acreditată.

CAPITOLUL I

ADMITEREA

Art. 1. Admiterea în anul I de studii la Universitatea Spiru Haret se realizează pe

domenii de licenţă, pe baza Metodologiei proprii de organizare şi desfăşurare a admiterii,
aprobată de Senatul Universităţii Spiru Haret, cu respectarea prevederilor legislaţiei în
vigoare.
 Domeniile de studiu sunt definite prin cunoştinţe şi competenţe generale şi de
specialitate şi cuprind una sau mai multe specializări universitare.
Specializările/programele de studii concretizează oferta educaţională a instituţiilor de
învăţământ superior, fiind modalităţi de a dobândi cunoştinţele şi competenţele
definitorii pentru un domeniu de studii.
Pot candida la admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă absolvenţii de liceu
cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.
Candidaţii cetăţeni ai ţărilor din Uniunea Europeană, din Spaţiul Economic
European, ai Confederaţiei Elveţiene şi ai altor state vor fi admişi pe baza
reglementărilor legale în vigoare la data admiterii.

Art. 2. Înscrierile pentru admitere se fac la facultăţile organizatoare de programe de

studii/specializări. Candidaţii trebuie să depună un dosar de înscriere. Dosarul se poate
depune în următoarele locaţii (la alegerea candidaţilor): secretariatele facultăţilor, la sediul
central al Universităţii şi la Centrele tehnologice ale Universităţii Spiru Haret.
Dosarul de înscriere trebuie să conţină un dosar plic cu următoarele acte:
– diploma de bacalaureat, în original. În cazul în care candidatul(a) este student(ă) şi la
altă facultate, iar diploma de bacalaureat se află la facultatea respectivă, depune o copie
legalizată a acesteia, însoţită de o adeverinţă, în care se menţionează facultatea pe care o
urmează şi anul de studiu, precum şi faptul că la dosarul acelei facultăţi se află diploma de
bacalaureat în original. Absolvenţii promoţiei curente prezintă în dosar, până la eliberarea
diplomei de bacalaureat, adeverinţe de absolvire cu examen de bacalaureat, în original sau
copie legalizată, candidaţii declaraţi admişi urmând să depună diploma în original până cel
mai târziu la data începerii cursurilor;
– certificatul de naştere, în xerocopie;
– certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în xerocopie;
– buletinul sau cartea de identitate, cu CNP (pentru cetăţenii străini – paşaport), în
xerocopie;
– adeverinţă medicală;
– trei fotografii color, mărimea ¾.

Art. 3. Admiterea se organizează în perioada iulie–septembrie. Programul, modul de

organizare şi alte informaţii privind admiterea sunt aduse la cunoştinţa celor interesaţi de către
conducerea Universităţii şi a facultăţilor prin presa centrală şi locală, prin posturile de
Televiziune şi Radio România de Mâine, prin revista Opinia naţională, prin Internet, prin
afişare la fiecare facultate şi prin Centrele tehnologice ale Universităţii Spiru Haret.

Art. 4. Admiterea în anul I se face, în principal, pe baza diplomei de bacalaureat, a

fişei-chestionar şi a unui interviu. În fişa-chestionar, completată de candidat, se consemnează
date personale, informaţii despre preferinţe şi performanţe şcolare, motivaţiile care stau la
baza deciziei de a opta pentru o anumită specializare/program de studii etc.
În funcţie de particularităţile unor specializări/programe de studii, facultăţile pot
include în structura admiterii şi teste de cunoştinţe, teste de limbă, teste de aptitudini şi
vocaţionale, probe practice etc. Admiterea la specializarea Arhitectură se va face pe baza unei
metodologii proprii, aprobată de Senatul Universităţii.

Art. 5. Absolvenţii cu diplomă de licenţă sau diplomă echivalentă pot urma a doua
specializare, în condiţiile legii. Decanatul poate echivala examenele promovate la prima
specializare absolvită, dacă programele analitice ale disciplinelor respective corespund
planului de învăţământ al specializării.

Art. 6. Studenţii pot urma concomitent două specializări/programe de studii, dacă

îndeplinesc condiţiile de admitere cerute şi achită taxa de şcolarizare stabilită pentru cele două
specializări/programe de studii.

Art. 7. Absolvenţii cu diplomă de absolvire a învăţământului superior de scurtă durată

(colegii universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua, cu aprobarea Rectorului
Universităţii, studiile în ciclul universitar de licenţă, în cadrul profilului studiat iniţial sau
apropiat. Ei pot fi înscrişi în anul II dacă prin echivalarea unor examene cumulează minimum
30 de credite, cu susţinerea examenelor de diferenţă şi plata taxei corespunzătoare, stabilită de
Senatul universitar. Cererile se depun la secretariatele fiecărei facultăţi împreună cu copie
legalizată după foaia matricolă/suplimentul la diplomă pentru realizarea referatului de
diferenţă şi a propunerii conducerii facultăţii, după care se depun la secretariatul general în
vederea aprobării de către Rectorul Universităţii Spiru Haret.
 Art. 8. Înmatricularea studenţilor în anul I se face pe baza deciziei Rectorului
Universităţii, în conformitate cu rezultatele sesiunilor de admitere.

CAPITOLUL II

ÎNSCRIEREA ÎN ANII DE STUDIU

Art. 9. Înscrierea studentului(ei) în anul I se face la cererea acestuia(acesteia), în

maximum 10 zile de la data la care a fost declarat(ă) admis(ă), dacă are dosarul complet, a
achitat integral sau prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere şi
contractul anual de studii. Fiecare student(ă) este înscris(ă) în Registrul Matricol, sub număr
unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare, în facultatea respectivă.

Art. 10. Pe baza înscrierii în anul I de studiu, decanatul eliberează fiecărui student(e)
un carnet de student(ă), care se vizează anual şi serveşte ca act de identitate la intrarea în
Universitate, prezentarea la examene şi colocvii, pentru a avea acces la biblioteci, cluburi,
baze sportive şi la diferite activităţi, unde se cere să se facă dovada calităţii de student(ă),
precum şi la solicitarea altor facilităţi.
În situaţia în care studentul(a) pierde carnetul, se eliberează duplicat, după anunţarea
în presă a pierderii documentului respectiv şi achitarea taxei stabilite de Senatul Universităţii.
În caz de transfer, retragere sau scoatere din evidenţă, carnetul de student(ă) se depune la
secretariatul facultăţii la care studentul(a) respectiv(ă) a fost înscris(ă); fără aceasta nu se pot
elibera actele personale din dosar.

Art. 11. Înscrierea studentului(ei) în anul al II-lea şi următorii se face pe baza

rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. Pentru a fi înscris, studentul(a) este
obligat(ă) să completeze şi să semneze contractul anual de studii şi fişa de înscriere, în care se
consemnează şi numărul chitanţei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau
prima rată a acesteia. Contractul anual de studii şi fişa de înscriere, completate la fiecare
început de an universitar, constituie dovada că studentul(a) a luat la cunoştinţă de
Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor şi că s-a angajat să-l respecte.
Înscrierea se face până la începerea anului universitar.

Art. 12. Studentul(a) care are dreptul să se înscrie în anul universitar de studii următor,
dar nu depune cerere de retragere sau de întrerupere motivată a studiilor, este scos (scoasă)
din evidenţă, începând cu anul universitar următor.

Art. 13. În cazul disciplinelor opţionale şi al celor facultative, opţiunea studenţilor se

exprimă în scris, cu o lună înaintea încheierii semestrului al II-lea al anului universitar
precedent. Studenţii anului I fac această opţiune în primele două săptămâni de la începerea
anului universitar.

Art. 14. Taxa de şcolarizare se stabileşte anual în consonanţă cu Metodologia aprobată

de Senatul Universitar şi se achită fie integral, la începutul anului universitar, fie în trei rate.
Ratele a II-a şi a III-a se achită până la începerea sesiunilor de examene (iarnă şi vară).
Studentul(a) care nu achită ratele nu poate participa la sesiunea de examene respectivă.
Întârzierea în achitarea ratelor taxei de şcolarizare se penalizează, conform prevederilor
Contractului de studii.

Studentul nu poate participa la procesul de învăţământ dacă nu are taxa (sau rata I) plătită
până la începerea anului universitar.

Celelalte taxe se stabilesc anual de Senatul Universităţii.

CAPITOLUL III

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE STUDENŢILOR

Art. 15. În perioada studiilor, studentul(a) are, în această calitate, următoarele drepturi:
a) să utilizeze, conform programului de studii, amfiteatrele, sălile de curs şi de
seminar, laboratoarele, bibliotecile, bazele sportive, cluburile şi celelalte dotări puse la
dispoziţie de către Universitate;
 b) să participe, în cadrul facultăţii şi al Universităţii, la cercetarea ştiinţifică, inclusiv la
unele contracte de cercetare, la activitatea formaţiilor artistice şi sportive, a cenaclurilor
literare etc.;
c) să fie reprezentat în Consiliul facultăţii şi în Senatul Universităţii, în condiţiile
stabilite de Carta Universitară;
d) să locuiască în căminele Fundaţiei România de Mâine, în limita locurilor
disponibile şi în condiţiile stabilite prin Regulamentul de funcţionare a căminelor studenţeşti;
e) să se bucure de acces gratuit la cluburile studenţeşti proprii, precum şi la Complexul
sportiv;
f) să servească masa în cantina proprie, cu subvenţionare de 30% de către Fundaţia
România de Mâine;
g) să obţină manualele şi cursurile apărute în Editura Fundaţiei România de Mâine, cu
30% reducere faţă de preţul la care se vând în librării;
h) să acceseze biblioteca virtuală a Universităţii;
i) să comunice direct, prin INTERNET, cu titularii disciplinelor de studiu şi să
primească informaţiile şi orientările solicitate;
j) să urmeze, concomitent, două sau mai multe specializări/programe de studii, dacă
este declarat admis la fiecare dintre ele şi achită taxele de şcolarizare aferente;
k) studenţii pot beneficia de burse de merit, care se acordă, anual, de către Fundaţia
România de Mâine, potrivit Regulamentului privind acordarea burselor studenţeşti, în limita
fondurilor alocate;
l) să beneficieze de protecţie, în timpul activităţii profesionale, în spaţiul universitar;
m) să solicite ori de câte ori este necesar cadrelor didactice, atât la orele de curs, la
seminar, cât şi la lucrările practice, clarificarea problematicii ce necesită un grad sporit de
aplicabilitate practică;
n) studentul(a) beneficiază de credite transferabile la şi de la alte facultăţi din ţară şi
străinătate, în condiţiile sistemului european de credite ECTS;
o) studenţii de la facultăţile de profil care practică şi sport de performanţă au dreptul la
reducere de frecvenţă de 50% şi la sesiuni deschise, pe toată durata anului universitar.
Decanatul facultăţii va aproba aceste facilităţi pe baza cererii scrise a studentului(ei), însoţită
de o adeverinţă eliberată de clubul sportiv la care este legitimat sau de federaţia sportivă
naţională de specialitate.
 Art. 16. Studentul(a) are, în această calitate, următoarele obligaţii:
a) să respecte normele de disciplină şi etică universitară, prevederile prezentului
Regulament şi toate dispoziţiile care reglementează activitatea în Universitate;
b) să îndeplinească, în bune condiţii şi la timp, îndatoririle care îi revin, potrivit
planurilor de învăţământ şi programelor analitice ale disciplinelor de studiu;
c) să respecte ordinea şi disciplina în spaţiul universitar, precum şi în afara acestuia,
manifestând respect, politeţe şi decenţă în relaţiile cu cadrele didactice, cu personalul tehnic şi
administrativ, cu colegii şi cu toate persoanele cu care vine în contact în Universitate şi în
afara ei;
d) să folosească cu grijă, să întreţină şi să păstreze bunurile din dotarea
universităţii/facultăţii; în caz contrar, studentul(a) sau studenţii culpabili de degradarea sau
distrugerea acestora vor fi obligaţi la acoperirea pagubelor cauzate; în situaţia neidentificării
celor vinovaţi, plata pagubelor se suportă în mod solidar de către toţi studenţii care au utilizat
spaţiul de învăţământ respectiv şi aveau obligaţia să-l folosească în mod corespunzător;
e) să respecte integral, dacă locuieşte în cămin, Regulamentul de funcţionare a
căminelor studenţeşti;
f) să achite taxele şcolare în termenele la care s-a obligat prin semnarea Contractului
anual de studii. Nerespectarea acestei obligaţii atrage după sine imposibilitatea participării la
examenele programate, precum şi plata unor penalităţi; în situaţia în care studentul a susţinut
examenul fără achitarea taxelor şcolare, examenele respective se anulează de drept;
g) să folosească în mod civilizat toate dotările existente în sălile de curs şi de
seminarii, biblioteci, în complexul sportiv, cluburi, discotecă etc.;
h) să respecte normele şi regulile de securitate şi sănătate instituite de către Senatul
Universităţii Spiru Haret, precum şi norme de protecţia muncii;
i) să consulte zilnic avizierele (afişate la facultate, centre tehnologice), precum şi avizierul
virtual - Internet şi să urmărească site-urile facultăţilor unde este înmatriculat pentru a fi la curent cu
informările conducerii facultăţii din care face parte.
j) în spaţiul universitar fumatul este strict interzis.

Art. 17. Încălcarea de către studenţi a obligaţiilor stabilite prin prezentul Regulament
atrage aplicarea următoarelor sancţiuni:
a) atenţionare;
b) avertisment scris;
 c) exmatriculare din Universitate.
Sancţiunile de la punctele a) şi b) sunt de competenţa Consiliului facultăţii, iar cea de
la punctul c) a Rectorului Universităţii, la propunerea Consiliului facultăţii.

CAPITOLUL IV

PROMOVAREA EXAMENELOR ŞI A ANULUI DE STUDIU

Art. 18. La începutul fiecărui an universitar, conducerile facultăţilor aduc la cunoştinţa

studenţilor disciplinele prevăzute în planul de învăţământ în anul respectiv de studii, formele
de evaluare a cunoştinţelor (examen, colocviu, verificare pe parcurs etc.), structura anului
universitar, precum şi criteriile de promovare pe baza sistemului de credite transferabile.

Art. 19. Anul universitar este format din două semestre, durata unui semestru fiind de 14
săptămâni, cu excepţia semestrelor anilor în care se face practica de specialitate, în funcţie de
specificul programului de studiu, şi a anului terminal, care, având în vedere examenul de
licenţă/diplomă, poate avea o durată mai scurtă, stabilită de consiliile facultăţilor şi aprobată de
Senatul Universităţii (dar nu mai puţin de 11 săptămâni).

Art. 20. În Universitatea Spiru Haret se organizează 3 sesiuni de examene: sesiunea

din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. Volumul şi nivelul cunoştinţelor cerute la
examene şi colocvii se stabilesc în concordanţă cu programa analitică a disciplinei respective.
La solicitarea facultăţilor, Rectorul Universităţii poate aproba organizarea unor sesiuni
de reexaminare.

Art. 21. Secretariatele facultăţilor afişează, cu două săptămâni înaintea sesiunilor din
iarnă, vară şi toamnă, programarea examenelor, pe baza propunerilor studenţilor, avizate de
cadrele didactice şi aprobate de decanii facultăţilor. Intervalul între examene trebuie să fie de
minimum două zile.

Art. 22. Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinţelor, prevăzute în planul

de învăţământ al unui an de studiu, se susţin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru anul de
studiu respectiv, conform structurii anului universitar.
Colocviile şi verificările pe parcurs se programează în presesiune.
 Art. 23. Studenţii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă şi-au
îndeplinit toate obligaţiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate etc.) stabilite prin
programa analitică a disciplinei respective şi şi-au achitat toate obligaţiile financiare (taxa de
şcolarizare, taxa de examen-restanţă, cazarea la cămin etc.).

Art. 24. Evaluarea cunoştinţelor la disciplinele prevăzute în planul de învăţământ se

desfăşoară sub formă de: test–grilă pe calculator, probă practică, scris/oral (la specializările
vocaţionale şi la cele la care accentul cade pe pregătirea practică). Examinarea orală se face
pe baza biletului de examen extras de student(ă) din totalul biletelor întocmite, semnate de
examinator şi aprobate de şeful catedrei. Rezultatul la examenul oral se comunică
studentului(ei) imediat.
În evaluare finală examinarea pe parcurs va avea o pondere de 40%, începând cu anul
I 2010-2011, cu condiţia ca studentul să obţină cel puţin nota 5 la evaluarea finală.
Pentru toate tipurile de examinare, Decanatele afişează tematica de examinare şi
bibliografia, pe disciplină şi pe semestru, din care vor fi realizate subiectele de examene
(grilă, probă practică, scris/oral etc.).
La specializarea Arhitectură, pentru disciplinele vocaţionale „Proiectare de Arhitectură”,
„Sinteze de Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”, „Proiect de specialitate”, „Proiect
opţional”, evaluarea se face pe baza lucrărilor practice elaborate de studenţi pe parcursul
semestrelor. Acordarea notelor se face după criterii şi metodologie specifice, precizate în
Regulamentul de evaluare şi promovare la disciplinele „Proiectare de Arhitectură”, „Sinteze de
Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”, „Proiect de specialitate”, „Proiect opţional”, aprobat
de Senatul Universităţii. Creditele alocate pentru fiecare categorie de lucrări practice vor fi
prevăzute distinct în planul de învăţământ. Proiectele elaborate pe parcursul semestrelor se
realizează sub îndrumarea cadrelor didactice . Proiectul de verificare şi schiţele de schiţă sunt
lucrări realizate de studenţi în facultate, fără îndrumare din partea cadrelor didactice, dar sub
supravegherea acestora într-un interval de timp dat (1-2 zile).
La Facultatea de Litere (Limbi şi Literaturi Străine şi Limba şi Literatura Română)
acordarea notelor se face după criterii şi metodologii specifice, prezentate în Ghidul de
Evaluare a studenţilor, aprobat în şedinţa Consiliului Facultăţii din 22 iunie 2010.
Orice fraudare a examenelor, precum şi neefectuarea lucrărilor la termenele
prevăzute, precum şi copierea sau întocmirea acestora de către alte persoane, se
sancţionează în conformitate cu dispoziţiile art. 17 din prezentul Regulament.
 Art. 25. Lista subiectelor care vizează testele–grilă pentru fiecare examen/colocviu se
comunică studenţilor şi prin Internet, cu cel puţin 20 de zile înainte de data începerii sesiunii
de examene.

Art. 26. Examenele/colocviile se susţin în zilele şi sălile stabilite prin programare.

Rezultatul se comunică imediat şi prin afişare în avizierul virtual, în termen de maximum 15
zile de la data susţinerii probei de examen.

Art. 27. Studentul(a) care, din motive obiective, nu se prezintă la examen/colocviu la

data programată pentru grupa sau seria sa, poate beneficia de reprogramarea
examenului/colocviului în presesiune sau în sesiunea următoare, pe baza solicitării scrise, care
se ia în evidenţă la secretariatul facultăţii.

Art. 28. Evaluarea cunoştinţelor studenţilor (examene, colocvii, proiecte, practică etc.)
se face cu note de la 10 la 1 (numere întregi), nota minimă de promovare fiind 5.

Art. 29. Notele obţinute la examen/colocviu se înscriu în catalog, completându-se toate

rubricile. Pentru studentul(a) care nu s-a prezentat la examen/colocviu în sesiunea curentă, în
catalog se trece absent. Orice modificare pe care cadrul didactic examinator o operează în
catalog se face cu precizarea datei şi sub semnătură, cu menţiunea „rectificat de mine”.

Art. 30. Pentru studenţii înscrişi la disciplinele facultative, prezentarea la

examene/colocvii este opţională. Notele obţinute la aceste discipline se trec în documentele de
evidenţă a situaţiei şcolare (catalog, registru matricol) şi pot fi luate în considerare în calculul
mediei anuale, pe baza opţiunii studentului.
Creditele obţinute la aceste discipline nu se iau în calcul la promovarea anului
universitar/înscrierea în anul de studiu următor.

Art. 31. Disciplinele care asigură pregătirea pentru carierea didactică au caracter
facultativ şi fac parte din planul de învăţământ al Departamentului pentru Pregătirea
Personalului Didactic (D.P.P.D.). Înscrierile se fac la D.P.P.D. Cererile se depun la alegerea
candidatului la: DPPD, secretariatele facultăţilor şi Centrele tehnologice ale Universităţii
Spiru Haret, cu plata taxei stabilite în Regulamentul Departamentului.
Absolvenţii D.P.P.D. primesc, după caz, Adeverinţă de absolvire (modulul de 30 de
credite) sau Certificat de absolvire.
 Art. 32. Înscrierea studentului (ei) în anul următor de studiu se face, la cerere, cu
condiţia obţinerii de către acesta (aceasta), în anul universitar precedent, a cel puţin
50 % din totalul numărului de credite prevăzute în planul de învăţământ al anului de studiu
respectiv (disciplinele obligatorii şi opţionale).
Pentru specializarea Arhitectură, din cele min. 50% credite necesare înscrierii în anul
următor de studiu, cel puţin 14 credite trebuie să fie obţinute obligatoriu după cum urmează :
• în anii I-III la disciplinele „Proiectare de arhitectură ” (12 credite) – şi
„Reprezentări în arhitectură” (2 credite);

• în anul V la disciplinele „Sinteze de arhitectură” (12 credite) şi „Proiect de

specialitate” (2 credite) .
Conform Legii 288/2004, pentru domeniul „arhitectură”, reglementat sectorial UE,
studiile universitare sunt structurate într-un program unitar de studii - licenţă şi masterat – pe
durata a 6 ani, corespunzător a 360 credite ECTS, diplomele de arhitect obţinute având nivelul
de master.
Începând cu anul universitar 2012-2013 ( promoţia înmatriculată în anul I în anul
universitar 2008 – 2009), înscrierea în anul V, specializarea Arhitectură se face, la cerere, cu
condiţia obţinerii de către student (ă) a tuturor celor 240 de credite aferente anilor de studii I-
IV – discipline obligatorii şi opţionale prevăzute în planul de învăţământ. Studenţii care nu au
acumulat 240 de credite se pot reînscrie ( la cerere ) în anul IV.
Studenţii din anul VI sunt declaraţi promovaţi dacă în semestrul I au acumulat
minimum 15 credite, creditele aferente disciplinei „Sinteze de arhitectură” fiind obligatorii.
Conform planului de învăţământ, semestrul II al anului VI este destinat pregătirii examenului
de diplomă (proba I, disertaţie şi prediplomă – 10 credite, Proba II proiect de diplomă –
21 credite), în condiţiile prevăzute în Regulamentul de organizare şi evaluare a examenului de
diplomă, aprobat de Senatul USH începând cu anul universitar 2008 - 2009.
Studenţii din anul VI vor putea reface lucrările practice nepromovate pe parcursul
următorilor 2 ani universitari. În cazul depăşirii acestui termen, orice refacere va necesita
aprobarea Rectorului Universităţii. Studenţii se vor înscrie numai la catedrele de specialitate
în vederea refacerii disciplinelor nepromovate în anii de studii anteriori, neavând statut de
absolvent fără examen de diplomă şi nici de student an VI. După promovarea tuturor
disciplinelor, vor fi declaraţi ca făcând parte din promoţia anului universitar în care au
încheiat anul VI.

Art. 33. Studenţii care nu îndeplinesc condiţia prevăzută în articolul 32 pot repeta, la
cerere, anul de studiu respectiv; prevederea este valabilă şi pentru anul terminal.

Art. 34. Studentul(a) care nu promovează anul I de studii este exmatriculat (ă). Poate
repeta anul I doar dacă participă la o nouă admitere şi achită taxele aferente.

Art. 35. Examenele/colocviile/schiţele de schiţă/proiectele de verificare restante din

anul sau anii de studiu anteriori se pot susţine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea
conducerii facultăţii, în sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau în presesiuni
special organizate pe parcursul anilor universitari următori, cu plata taxei stabilite de Senatul
Universităţii.

Art. 36. Pentru studenţii ultimului an de studii, situaţia şcolară se încheie la 30

septembrie a anului respectiv. Studentul care la sfârşitul semestrului II al anului terminal nu
este declarat absolvent (nu a acumulat numărul total de credite prevăzut de lege, respectiv
180, 240 sau 360), având credite restante, indiferent de anul de studiu din care provin, îşi
poate susţine, cu plată, examenele restante în sesiunea de toamnă. În caz de nepromovare
integrală se reînscrie în anul terminal, cu plata taxei aferente. Această categorie de studenţii
au obligaţia finalizării situaţiei şcolare în maximum 3 ani calendaristici de la data încheierii
anului universitar.
Absolvenţii din promoţiile anterioare care nu şi-au finalizat studiile (mai au de susţinut
examene restante) îşi pot încheia studiile doar în anul universitar 2010-2011 prin prezentarea
şi susţinerea examenelor restante în sesiunile special organizate de facultăţile unde sunt
înmatriculaţi. Cei care nu-şi finalizează studiile în acest an universitar li se vor aplica
prevederile art. 50.

Art. 37. Pe baza cererii scrise, aprobată de decanul facultăţii, studentul(a) poate
susţine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei la
una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în anul respectiv de studiu, cu
plata taxei stabilite de Senatul Universităţii. Examenul de mărire de notă se acordă la
disciplinele din anul de studiu în care studentul este înscris. În situaţia în care studentul(a)
dovedeşte o pregătire superioară, profesorul examinator consemnează, în catalogul disciplinei,
nota mărită obţinută şi menţionează: mărire de notă. La acordarea bursei de merit se ia în
consideraţie prima notă de promovare obţinută şi nu cea mărită.

Art. 38. La Universitatea Spiru Haret, planurile de învăţământ sunt alcătuite conform
sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de
studiu, valoare care desemnează volumul de muncă al studentului(ei) – participarea la ore de curs,
seminar, laborator, proiecte, studiu individual, pregătire pentru examen, activitate practică/stagii
clinice etc. –, suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.

Art. 39. Studentul(a) obţine numărul de credite prevăzut la o disciplină prin

promovarea acesteia (nota minimă de promovare). Creditele nu măsoară calitatea pregătirii
studentului, aceasta fiind evidenţiată prin notele obţinute.

Art. 40. Numărul de credite obligatoriu pentru un an de studiu, obţinute la disciplinele

obligatorii şi opţionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de licenţă.

Art. 41. Sunt declaraţi absolvenţi ai facultăţii şi se pot înscrie la examenul de licenţă
numai studenţii care au promovat toate examenele din toţi anii de studiu, obţinând cele 180 de
credite necesare, respectiv, 240 la specializările cu durata de 4 ani şi 360 la cele de 6 ani.

Art. 42. Practica de specialitate şi stagiul clinic sunt discipline obligatorii; ele se
creditează corespunzător volumului şi importanţei activităţilor practice; se finalizează prin
susţinerea unui colocviu şi se apreciază cu note de la 10 la 1. Nepromovarea colocviului
conduce la refacerea integrală sau parţială a perioadei de practică/stagiu, în concordanţă cu
prevederile Programei de practică şi, după caz, ale Regulamentului de organizare şi
desfăşurare a practicii. Creditele obţinute de student(ă) la colocviul de practică intră în
condiţia de promovare a anului de studiu respectiv.

Art. 43. Lucrările practice şi de laborator, prevăzute în planul de învăţământ, au regim

de frecvenţă obligatorie. Studentul(a), care a absentat de la orele de lucrări practice/de
laborator sau nu a obţinut calificativul minim necesar pentru promovare, nu are dreptul să se
prezinte la examen la disciplina respectivă. Studentul(a) este obligat(ă) să recupereze integral
orele de laborator şi să refacă lucrările practice, înainte de examen, conform unui program
aprobat de titularul disciplinei. Recuperarea orelor de laborator şi refacerea lucrărilor practice
obligă studentul(a) la plata unei taxe suplimentare stabilite de Senatul Universităţii.
 Art. 44. În ciclul universitar de licenţă, cu durata de 3 ani, în cursul unui an universitar,
nu se pot efectua, comasat, doi ani de studii într-un an universitar.
Prin excepţie, studenţii de la specializarea Drept pot efectua doi ani de studiu într-un
singur an universitar, respectiv, anii II şi III, pe baza unei cereri şi cu aprobarea Consiliului
facultăţii.
Condiţiile minimale pentru aprobarea unei asemenea cereri sunt:
– studentul(a) să fi promovat integral toate examenele şi colocviile din anul I de studiu;
– studentul(a) să fi obţinut în anul I de studiu cel puţin media generală 9,50 (nouă şi
50%).
– să nu depăşească 5% din numărul total al studenţilor din anul de studiu respectiv.
Comisiile facultăţilor vor stabili şi alte criterii suplimentare specifice, care vor fi
avizate de Biroul Senatului şi aprobate de Senatul Universitar. Cererea de şcolarizare a doi ani
într-un an universitar se depune la secretariatul facultăţii până la începutul noului an.
Studentul(a) care beneficiază de prevederile prezentului articol are obligaţia să achite
integral taxele de şcolarizare pentru cei doi ani de studiu efectuaţi în acelaşi an universitar,
conform contractului de studii, şi să completeze cererile de înscriere.

CAPITOLUL V

TRANSFERĂRI, ÎNTRERUPERI DE STUDII, RETRAGERI

Art. 45. Transferul, la Universitatea Spiru Haret, al studenţilor de la specializări

autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituţii de învăţământ superior, se face până la data
de 25 septembrie a anului calendaristic, în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în
prezentul Regulament pentru studenţii proprii (art. 32), cu recunoaşterea perioadelor de studii
efectuate şi cu obligaţia susţinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenţă. Transferul
se aprobă de Rectorul Universităţii.

Art. 46. În cadrul Universităţii Spiru Haret, studenţii se pot transfera de la o facultate
la alta, cu profiluri identice sau apropiate, de la o formă de învăţământ la alta (zi, frecvenţă
redusă) în cadrul aceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă. Cererile de transfer
se depun, cu cel puţin o săptămână înaintea deschiderii anului universitar, la secretariatele
facultăţilor care urmează să primească studentul, se avizează de către decanul facultăţii de la
care pleacă studentul(a) şi se aprobă de către decanul facultăţii care îl(o) primeşte.

Art. 47. Conducerea facultăţii care primeşte studentul(a) transferat(ă) stabileşte şi

examenele de diferenţă, conform planului de învăţământ şi programelor analitice ale
disciplinelor. Susţinerea examenelor de diferenţă nu este condiţionată de promovarea
examenelor curente. Examenele de diferenţă se programează şi se susţin, cu plata taxei
stabilite de Senatul Universităţii, în presesiuni, cu acordul titularului de disciplină.

Art. 48. Transferurile în anul terminal se aprobă de Rectorul Universităţii.

Art. 49. Activitatea profesională a studentului(ei) de la învăţământul de zi, de la

învăţământul cu frecvenţă redusă poate fi întreruptă în cazuri motivate, pentru maximum 2
ani, la cererea acestuia, fără a se considera repetenţie, cu aprobarea decanului facultăţii.
Situaţia şcolară a acestor studenţi se încheie cu menţiunea: întrerupere de studii. Reînscrierea
în anul respectiv se face în baza cererii de întrerupere, cu plata taxei de şcolarizare şi nu
necesită o altă aprobare.
Taxa de şcolarizare achitată pentru anul în care s-a produs întreruperea de studii nu se
restituie şi nici nu se transferă pentru un an ulterior, decât cu aprobarea Rectorului
Universităţii, în cazuri excepţionale.

Art. 50. Studentul(a) care, din diverse motive (greutăţi materiale, plecare în străinătate,
starea sănătăţii etc.), a întrerupt, fără aprobarea prealabilă, studiile de licenţă, le poate relua,
cu aprobarea decanului facultăţii, într-un interval de cel mult 3 ani de zile.
Studenţii înmatriculaţi înainte de anul 2005, care din diverse motive nu au putut să-şi
continue studiile, pot fi înmatriculaţi în Ciclul de studii de licenţă (Ciclul I – Bologna) cu
îndeplinirea obligaţiilor şcolare şi susţinerea examenelor de diferenţă, cu plata taxelor
aferente, determinate de modificarea planurilor de învăţământ şi pot beneficia de
recunoaşterea examenelor promovate, până în momentul întreruperii studiilor, conform
Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS).

Art. 51. Studentul(a) care şi-a întrerupt studiile are obligaţia ca, după reluarea acestora, să
susţină şi să promoveze eventualele examene de diferenţă şi să îndeplinească, în termenele stabilite
de facultate, şi alte obligaţii ce-i revin potrivit planurilor şi programelor de învăţământ în vigoare.
 Art. 52. Studentului(ei) admis(e) în anul I, care cere retragerea până la data de 15
septembrie a anului în curs, i se reţin 50% din taxa depusă, iar în cazul retragerii până la data
de 1 octombrie a anului în curs, i se reţine 75% din taxa depusă. După deschiderea anului
universitar, indiferent de anul de studii, taxa de şcolarizare nu se restituie.
Pe parcursul studiilor de licenţă, studenţii Universităţii Spiru Haret, care au motive
întemeiate, se pot retrage din Universitate sau transfera la alte instituţii de învăţământ
superior, la cerere, cu aprobarea Rectorului Universităţii.

CAPITOLUL VI

EXAMENUL DE LICENŢĂ/DIPLOMĂ

Art. 53. Studiile la facultăţile Universităţii Spiru Haret se încheie cu examen de licenţă
sau de diplomă, în conformitate cu prevederile legale.

Art. 54. Absolvenţii specializărilor acreditate şi ai celor cu profil similar autorizate,

din cadrul Universităţii Spiru Haret, vor susţine examenul de finalizare a studiilor numai în
cadrul facultăţilor Universităţii Spiru Haret care au drept de organizare, în două sesiuni: de
vară (iunie–august) şi de iarnă (februarie).

Art. 55. Examenul de licenţă/diplomă se organizează pe baza Metodologiei aprobate

de Senatul Universităţii.
Intrarea în examenul de licenţă/diplomă este condiţionată de obţinerea Certificatului
de competenţă lingvistică.

Art. 56. Nota minimă de promovare a licenţei/diplomei este 6 (şase).

Art. 57. Tematica la proba Cunoştinţe generale şi de specialitate se aduce, din timp, la
cunoştinţa studenţilor, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea de a se pregăti pentru examenul
de licenţă/diplomă.

Art. 58. Fiecărui absolvent de studii universitare de licenţă i se eliberează diploma de

licenţă pe domeniul de studiu, precum şi un supliment de diplomă al cărui conţinut este în
conformitate cu normele europene şi în care se va menţiona specializarea/programul de studii,
potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art. 59. Absolvenţii care nu au promovat examenul de licenţă/diplomă primesc, la

cerere, un certificat de studii universitare fără examen de licenţă/diplomă (adeverinţă de
absolvent fără examen de licenţă) şi situaţia şcolară.

Art. 60. Diplomele de licenţă/diplomă conferă titularilor toate drepturile legale.

*
* *

Prezentul Regulament a fost aprobat în şedinţa Senatului Universităţii Spiru Haret din
29 septembrie 1995, completat şi aprobat în şedinţele Senatului din 29 septembrie 2005,
23 septembrie 2008, 23 septembrie 2009 şi 29 septembrie 2010.

Regulamentul va fi adus la cunoştinţa studenţilor prin afişare la avizierele facultăţilor

de către secretariatele facultăţilor, la avizierele Centrelor tehnologice ale Universităţii Spiru
Haret şi la avizierele virtuale (Internet).

N O T Ă:
Situaţiile speciale, neprevăzute în Regulament, care pot apărea pe parcursul unui an
universitar, vor fi dezbătute şi soluţionate de către Biroul Executiv al Universităţii, Senat,
Rectorul sau Preşedintele Universităţii, după caz, în concordanţă cu legislaţia în vigoare.
În eventualitatea apariţiei de noi reglementări (hotărâri ale Senatului, anunţuri importante ale
Universităţii Spiru Haret sau ale facultăţilor, precizări suplimentare ale Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului), acestea vor fi afişate la avizierele şi pe site-ul facultăţii –
considerându-se astfel că au fost oficial comunicate tuturor celor interesaţi. Studenţii sunt rugaţi să
urmărească personal, cu atenţie, avizierele şi site-ul facultăţilor la care sunt înmatriculaţi, întrucât nu
vor putea în niciun caz invoca necunoaşterea acestora.

Conf.univ.dr. Aurelian A. Bondrea

Rectorul Universităţii Spiru Haret
Notă: Pe site-ul Universităţii Spiru Haret, www.spiruharet.ro, există acest Regulament
reactualizat pentru anul universitar 2011-2012 în format PDF.
 Redactor: Constantin FLOREA
Tehnoredactor: Marcela OLARU
Coperta: Marilena BĂLAN

Bun de tipar: 25.03.2011; Coli tipar: 14,5

Format: 16/70×100

Editura Fundaţiei România de Mâine

Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6
Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro
e-mail: editurafrm@yahoo.com