Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Civil Fise
Drept Civil Fise
garan/iile reale, Ed. Hamangiu, Bucme9ti, 2012; Romane, ln anu! 2001, pentru lucrarea Codul de procedurii civilii comentat Ji adnotat, Ed. All Beck, 2001.
Studil: Doctor \n Drept al Facultiitii de Drept ,,Simian Barnu\iu", Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu Ill. ASPECTE PARTICULARE - - - - - - - - 10
{2007); licen\iata in Drept a Faculta\ii de Drept ,,Simian Bamu\iu", Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu
(2000). lllR. 2. RAl'ORTULJURIDIC
!. NOTIUNEA ;>I CARACTERELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL _ __ 12
Activitate profesionalii: Cadru universitar al Facultiitii de Drept, Universitatea ,Transilvania" din Bra5ov,
II. IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL CONCl~H ____________________ 12
din anul 2001; profesor universitar la aceeasi facultate din anul 201.5 ?i prodecan din anul 2016;
mernbru al Colegiului editorial al Journal of Politics and Law, Canada; rnernbru al Colegiului editorial al 1. Clasificarea lzvoarelor raporturllor juridice civi!e concrete_ . -···---·------- 12
revistei Bulletin of the Transilvania University of Bra:;ov. Series VII: Social Sciences. Low; membru al 111. STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC
Agentiei Romane de Asigurare a Calita\ii in lnva\amantul Superior; mernbru al Societa\ii Romane de 1. Elementele constitutive ale raportului juridic"'"---···-·--------------··- E
Drept European; avocatin Baroul Bra;;ov din anul 2000. 2. Continutul raportului juridic civil 13
Publicatii recente: Fi;;e de drept civil (coautor), 3 editii, Ed. Hamangiu, 2016, 2017 si 2018; Devolutiunea 2.L Considera\ii g e 1 1 e r a l e · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 13
2.2. Dreptul subiectiv civil _ _ __ - - - - - - - - - 14
legalii :;i testamentarii a mo:;tenirii, Ed. Harnangiu, 2016; Dreptul familiei in context national ;;i in
raporturi/e de drept international privat, Ed. Harnangiu, 2014; Drept civil. Succesiuni. MoJtenirea /egalil, 2.2.1. No\iune ei trasilturi juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 14
Ed. Harnangiu, 2014; Drept civil. Succesiuni. Mo}tenirea testamentara, Ed. Hamangiu, 2014. 2.2.2. Clasificarea drepturilor subiective 14
2.2-2.1. Drepturi subiective civile absolute §i drepturi subiective civife 14
2.22.2. Drepturi subiective civi/e patrimoniale §i drepturi subiective civile
nepatrimoniale -------· _ _ _ _ _ _ 15
Viii CUPR1NS CUPRlf\lS
2.2.2.3. Dreptur! subiective cjvfle prjncipah~ ?i drepturi subiective ctvile acctsorfi --------··· 16 c!/,.L.2.3. PJuraiitatea subiecte/or i'n roporturi!e ob!igafionofe
2.2.2.4, Drepturi subfectfi,.·r:: civile pure :;I sjrnp!e $i drepturf subiective civile 42.2.4. Comparatie rntre obligatio solidara c;i oh/iqotia indivizibila ·-------··-·-·---, ...,,,.SB
au,rnJrP de n1odahtGti ------'"·-----··~---·------··----- --~------··--- ",,_________ 17 4.2.3. Schirnbarea sub!ectelor ., 39
2.2.3. Exercltarea drepturilor sublective civile, Abuzu! de 18 4.2,3 .1. PrecizC!ri introductiv2 ·--·--··---- ___ , :i9
2.2.3.1. Exercitarea drepturilor subiective L'lf""----.... ---·---·--·--·---..-------------- 18 4.2.3.2. Schimbarea persoonei subiectului ---··-·-""' '"""""" ·-··· ·---·"·-····~-~~-- -~-- 39
2.2.3.2. Abuzul de drept - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - 18 4.2.3.3. Schimbarea persoanei suhiectului 40
2.3. Obliga;ia civila - - - - · - - · · - - - - - - - · ·..----·------- ..- -........._ _ 19
2.3.1. Notiune :;.i tri§sJturi - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 19 Nit 3. ACTUl JURIDIC CIVIL. CONTRACTUl - IZllOR DE <-ll>•Llu,f'\J ''---·-----------···---·--.·-'i2
2.3.2. Elementele raportului juridic obllgajional - - - - · - - - - - - - - - - · - - - - 19
PARTEA L ACTULJURIDIC CiVll, CA IZVOR DE u1>uu,,,.1 42
2.3.3. !zvoarele obliga\iei
2.3A. Clasificarea obliga\iilor civile - - - · · 20
20
I. CONSIDERAT!I GENERALE - - - - - - - - - ,,, ___ _____ ___ ___
, ,,
42
11. CLASIFICAREA ACTELOR JU RI DICE CIVILE _________ ,_____ ,.,____,_ __ 42
2.3.4.1. Categorii de obligatii civi/e, dupa obiectu/ !or 20
1. Acte juridice dvile unilaterale, acte juridice civile bilaterale }I acte juridice civile
A. Ob/igatii de a da, abiigatii de a face ;;i obligajii de a nu 20
plurilaterale · - - -...- - - - - - - - · - - 42
R Obligatii pozitive !ii obligatii ne!1ative __· · - - - - - - - - - · - - - - - - · - - - - 21
2. Acte juridice civlle cu titlu oneros ~i acte juridice civife cu titfu ''""',--...- - - · - - - - · 44
C. Obligatii de rezultat ;;i obligatii de mij/oace 22
3, Acte juridice civile constitutive, acte juridice civile translative ji acte juridice
2.3.4.2. Categorii de ob/igatii civile, dupa sanctiune - - - - - - - - - - - - - - - 22
civile declarative
2.3.4.3. Categorii de obligatii civile, dupii gradul de opozabi!itate (In raport
4. Acte juridice civile de conservare, acte juridice civile de admlnlstrare ~; acte
de persoanele fata de wre pot produce 23
juridice civile de dispozitie - - - - - - - - - - · 46
2.3.4.4. Categorii de obligatii civile, dupa co1YJp/exitate_______________ 24
5. Acte juridice civile consensuale, acte ju rid ice civiie solemne (formale) >i
3. Obiectul raportuiui juridic civil. Bunurile - - - - - - - - - - - - - - - - - 24
acte juridice civile 48
3.1. Deflnitia obiectului raportului juridic civil - - - - - - · - - - - - - - - - - - - 24
6. Acte juridice civile patrimoniale ji acte ju rid ice civile nepatrimoniale - - - - - - - - - - 49
3.2. Bunuriie _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _, _ _ _ _ _ _ __ 25
7. Acte juridice civile cu executare dintr-o data (uno ictu) ji acte juridice
3.2.1. Not;iune. Corelatia dintre bunuri ,1 patrimoniu - - - · - - - - - - - - - - - - 25 clvile cu executare continua sau succesiva ____________________ 49
3.2.2. Clasificarea bunurilor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - · 25 8. Acte juridice civile principale ji acte ju rid ice clvile accesorii 51
3.2.2.1. Bunuri imobile 5i bunuri mobile------------- - - - - - - - 25 9. Acte juridice civile strict personale (intuitu personae) <;i acte juridice civile
3.2.2.2. Bunuri af/ate i'n circuitul civil 5i bunuri scoase din circuitul civil _ __ 27 care pot fi lncheiate >i prin reprezentant - - · ,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 51
3.2.2.3- Bunuri fungibile 5i bunuri nefungibile - - - - - - - - - - - ·------ 28 10. Acte juridice civile intre vii (inter vivas) <;i acte juridice civile pentru cauza
3.2.2.4. Bunuri consumptibile ?i bunuri neconsumptibi/e _____________ 29 de moarte {mortis causa) 52
3,2.2,5, Bunuri divizibile fji bunuri indivizibi/e _ . _____________ _ 29 11. Acte juridice clvlle sublective ~i acte juridice c!vHe conditie - - · - - - - - - - - - - - · 52
3.2.2.6. 8unuri principale 'ii bunuri occesorii -·· 30 12. Acte juridice civile pure 'ii simple 'ii acte juridice civi!e afectate de modalitati.___ 53
3.2.2. 7. Bunuri frugifere ;;i bunuri nefrugifere _ __ 30 13. Acte juridice civile cauzale ,1 acte juridice civile abstracte __ ··~ 53
3.2.2.8. Bunuri corporate 'ii bunuri incorporale - - - · - - - - - - - - - - - - - 32 14. Acte ju rid ice civile numite (tipice) ~i acte juridice civile nenumite (atipice)
3.2.2.9. Bunuri sesiwbile 'ii bunvri insesizobi/e - - - - - - - - - - - - - - 32 Iii. CONDITllLE ACTULUI JURIDIC _________________ ______ ___ ,
·------·54
,
55 ,_
3.2.2.10. Bunuri din domeniul public >i bunuri din domeniul 33 1. No\iunea ;;i dasificarea condi\iilor actului juridic civil·---· _ _ _ _ _ _ 55
4. Subiectele {par\ile) raportului juridic civil _ _ _ __ 33 1.1. No\iune ----~--· -----~~~·~···- 55
4.1. Categoriile subiectelor de drept civii ···--- 33 1.2,
4.2. Determinarea, pluralitatea $i schimbarea subiecteior raportvlui juridic civil 34 2. Capacitatea de a 1ncheia actul juridic civil ___________,_ _ _
4.2.1. Determinarea subiectelor raportului juridic civil ___,_ _ _ _ __ 34 ______ 55
2.1. No\iunea de capacitate ·-·--~---
4.2.2. Pluralitatea subiectelor raportului juridic c i v i l - - - - - - - - - - - - - - - 34 2.2. Regula (prlncipiul) capacitaiii de a incheia acte juridice ii excep\ia incapacita)ii · - - · - - 56
4.2.2.1. Preciziiri pr<eail1b/,!e ________________________ _ 34
3. Consimtamantul . 57
4.2.2.2. Pluraiitatea subiectelor in raporturile reale 34 3.1, Notiune ~i aspecte generale 57
------------··------------------
X CU PRINS CUPR!N:::; Xl
3.2, Core!atia dintre co1·1si101t3mant ']i vointa jurid!c8. PrincipiHe voinlei 1u:H.m;~ -·-------·-··---- 59 5. Obiectul actului juridic 77
3.2.1. Precizari introductive ··------ 59 SJ... Notiune ~..-~-·------.------- ..---·--··~··~----·~-···---·..-~~ ·-------·- --····-·- Tl
3.2.2. Pr!ncipiile vointei jurldice ··---~--"-~·----------··--~-------··-~·~·-·-~···~- S9 5.2. Distinctle intre obiectul octului juridic clvJI ;>i obiectul '77
3.2.2.1. Principiu! libertatii de vointil ----------··· ____ ___ -----· ----·---··· 59 5.3. valablltt8ti! obiPctu!ui actului civil ~-- ..· - · - - - - - -
3.2.2.2. Principiul voinfei reale --·--·--------·· --------------- _ _ _ _ 60 5.3.1. Enurnerarea cerlntelor vaiabili18tii obiectului actului juridic civl! __ ,,~..----····-~-- 78
3.3. Cerintele valabll!ttitii 5.3,2. Obiectul actului juridit sa fie determinat :;i obiectui obliga'1iei sa fie determinat
3.3,1. En um era rea coi1ditiihJr ---·------·------···-------·--·-··--·-----·-----···-·--·---- 61 sau eel putfn deterrn!nabll _._._,,_..____ ~----- ~·~-- . ·--·--·~-----·--···-- 78
3.3.2. Conslrntarnfintul trebuie sa provin3 de !a o persoana cu discernamant _ _ _ 61
S. 3.3. Obiectul s8 fie "c''-·····----·--·--------------------·-···-------·--·---------··-- 79
3.3.3. Consim\amantul sa fie exprimat cu inten\ia de a produce efecte juridice _ _ _ 62 79
5.3.4. Obiectul sa existe - - - - - ·
3.3.4. Consim\amantul sa fie liber, adica sa nu fie alterat de vreun viciu de 5.35. Obiectul sa fie posibil __ _ ---~-----··----------~--·---- 81
consim\amant 63 5.3.6. Obiectul sa fie In circuitul civil 81
4. Viciile de consim~amant - - - - - 63 5.3.7. Obiectul sa fie o fapta personal:\ a celui care se obliga .. 81
4.1. Eroarea 63 5.3.8. Existen\a autoriza\iei administrative sau judiciare ori a altei cerin\e previizute
4.1.1. No\iune - - - - - - - - - - -·-··--- - - - - - - - - - - - 63 de lege . 82
4.1.2. Clasifkare · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 63 6. Cauza (scopul) actului juridic 82
4.1.2.1. Eroareo esentiaia :;I eroarea neesentialii 63 6.1. No\iune 82
4.1.2.2. Eroarea de fapt !ji eroarea de - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 65 6.2. Cerin\ele valabilita\ii cauzei actului juridic civil _ _ __
4.1.23. Eroarea scuzabilo !ji eroarea nescuzabilii ____ ,, 65
--------- 83
6.2.1. Enumerarea cerintelor valabilita\ii cauzei actului juridic civil 83
4.1.3. Structura erorli 66 6.2.2. Cauza sa existe ---~ 83
4.1.4. Cerintele erorii pentru a fi viciu de consim\amant 66 6.2.3. Cauza sa fie licita ____ _ 83
4.1.5. Sanqiunea in cazul erorii esentiale ~i 66 6.2.4. Cauza sa fie moral a____ 84
4,2, 67 6.3.Proba,a,,.c. ______________________________ 84
4.2.1. Notiune 67 7. Forma actului juridic civil - - - - - - - - - - - · - - - - - 85
4.2.2. Structura dolului 68 7.1. Considera!ii ge11e1·a1E1 _______________________________ 85
4.2.3. Cerinta 68 7.1.1. No\iunea de forrna a actului juridic 85
____________________________ 69
7.1.2. Principiul cor1se11suali>mu:iu1 ________________________ _ 85
4.2.5. Proba - · - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70 7.1.3. Clasificarea condi\iilor de forma ale actului juridic civil _ _ __ 86
4.3. Violenp - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70 7.1.3.1. Forma ad validitatem,formo ad probationem :;;iforma pentru
4.3.1. Notiune 70 opozabilitate foti1 de terti - - - - - - - - - - - 86
4.3.2. Clasilicarea - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70 7.1.3.2. Forma legafli :;;i forrna voluntara (conventiono/6} __________ 86
43.2.1. Violenta fizicii :;i vio!enta 70 7.2. Fonna ad voliditatem _ __ 86
----·-
43.2.2. Amenintarea legitimii ~i amenintarea ne,1eg1t1rna _____________ 71 7.3.Formaadprc1bc1Uc>nem _________________________..... ____________________ _ 89
4.3.3. Structura violentei 71 7.4. Forrna pentru opozabilitate fata de terti (ad oppo:m!;ilil'atem) ________________ 90
4.3.4. Cerin\ele vic1ler1te!i _________________________ 71 8. Modalitatile actului juridic 91
4.3.S. Sanctiunea ~i proba violen\ei 72 8.1. Termenul 91
4.4. 73 8.1.1. Notiune _ __ 91
4.4.1. Nojiune 73 8.1.2. Clasifirnre ----· 92
4.4.2. Structura 73
8.1.2.1. Termen suspensiv :;;i termen extinctiv - - - - - - - - - - - - - 92
4.4.3. Domeniul de aplicare al leziunii 74 8.1.2.2. Termen in fovoarea debitorului, termen in fovooreo creditoru/ui
4.4.4. Sanctiunea leziunii 75 :;i termen In fovoarea ambelor parti 92
4.5. Viciile de consim\amant. Tabel comparativ 76 8.1.2.3. Termen voluntar (termen conventianal), termen legal $i terrnen jurisdictional __ 92
XH CU PRINS CUPRJNS ;rn:
8.1.2.4. Termen cu srnde1·1tilcertG ;:i t:ermen cu 94
de 12 irevocabl!itatea efecLeior actuiui 113
8.1.3. Efectele termenului -------------------------------------------------------- 94 Co11sfrieratii generafe · · · - - ··-~----~~-~-~ ·-~------ -----~-----·-·--- 113
8.1,3,1. Precizdri introductive ----·-~··--------~-""------------------------~-- _ 94 2.2.2.2. tx.cet1tiide la irevacabi/itr;tea ac1'ei<Jr iiiria!ice civile bilaterale suu olc!fiitneraie 113
8.Ll2. Efectele termenulul suspensiv -------------------------------- 94 2.2,2.3. ExcePl'iif:/e fa irevocabi!itatea acte!11r 1ur1d1c·e civife unilaterole ------·----~-~--- 114
8.1.3.3. terrr.enului extinctiv 96
2.2.2.4. Denun}·area unfiatera!i1 --··- 115
8.2. Conditia ------------------------------------------------------ 96 2.2.3, care nu constituie exceptli de 1a irevrn:at>ili1:ate .•. __···--------·--·-·------··- 116
8.2.1. No!iune _____ ------------- ------------------------ 96
_______ 96 2.3. Prlnclpiu! efectelor actu!ui civil··--·-·----·---···-·······---------·--·---·-·--- 116
8,2.2. Clasificare ~-----·-----
2.3.1. No}iune ~l justificare -·-------
8.2.2.1. Conditie suspensiva 9i conditie rezolutorie - - - - - - - - - - _ _ _ 96
2.3.2. Principiul reiativita\ii ,; opozabilitatea de a acl:ului juridic-·-· . 116
8.2.2. 2. Condijie cazualii, conditfe mixtii ;;i conditie potestativii 97
8.2.23. Conditie pozitivii ;;i condi(ie negativil _ 98 23.2.1. Coreiatia dintre relativitate $i opozabilitate ---------·-----~ 116
2.3.2.2. Distinctia dintre relativitatea $i opowhilitatea fatii de terti a actului juridic·--- 117
8.2.2.4. Conditie posibiia ;;i condifie impasibila - - - - - - - - - - - - - - - - 99
8.2.2.5. Condijie /icitii ;;i mora/6 ;;I conditie ilicitil sou 99
2.3.3. No\iunile de parte, tert >i avand-cauza. Categorii de avanzi-cauza.____,_________ 117
23.4. Exceptii de la principiui re!ativita\ii efectelor actului juridic 120
8.2.3. Efectele condi\iei 100
8.23.1. Aspecte generale 100 2.3.4.1. Consideratii genera/e 120
8.2.3.2. Efectele conditiei suspensive 100 2.3.4.2. Cotegorii de exceptii de la principiu/ relativitiltii efectelor actului juridic ____ 120
8.233. Efecte/e conditiei 101 23.5. Excep\ii de la opozabilitatea actului juridic 122
8.2.4. Comparatie intre termen >i conditie 102 V. NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL 123
8.3. Sarcina 103 L No\luni generale 123
8.3.1. Notiune 103 1.1. Definitia ;i trasaturile 123
8.3.2. Clasificare 103 1.2. Func\iile nulita\ii 124
8.3.3. Efecte 104 1.3. Delimitarea nulita\ii de alte sanqiuni de drept civil (alte cauze de ineficacitate) _124
8.3.4. Compara\ie intre conditie :;i 104 1.3.1. Nulitatea '' 124
1.3.2. Nulltatea ~i rezilierea 125
IV. EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL
1. Considera\ii generale privind efectele actului juridic civil
105
105 1.3.3. Nulitatea ,i caducitatea
1.3.4, Nulitatea 1i revocarea
126
127
LL No\iunea de efecte ale actului juridic civil 105
1.2. Determinarea efectelor actului juridic civil - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 105 1.3.5. Nulitatea 1i 127
1.3. No\iunea ,i enumerarea principiilor efectelor actului juridic civil 107 1.3.6. Nulitatea 1i reductiunea 128
2. Principiile efectelor actului juridic 107 1.4. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil----~--- 128
2.1. Principiul for\ei obligatorii (pacta sunt servanda) 107 1.4.1. Nuiitatea relativa :;i nulitatea 128
2.1. L No\iune ,; 107 1.4.2. Nulitatea totala 'Ii nuiitatea 129
2.1.2. Excep\iile de la principiul for\ei 108 1.4.3. Nulitatea expresa 1i nulitatea virtuaiil _ __ 130
21.2.1. Consideratii generale 108 1.4.4. Nulitati de fond 'Ii nulita\i de forma - - · · - - - · ----·-~----~ 130
2.1.2.2. Cawri de restrangere afortei obligatorii 108 1.4.5. Nulitati judiciare, nulitati amiabile >i nulita~i de 131
2.1.2.3. Cawri de extindere a fortei obligatorii 109 2. Cauzele de nulitate - - - - - 133
2.1.2.4. Prevederea de catre lege a posibilitiitii madificorii unilatera/e a contractulul __ 110 2.1. Precizari 133
2.1.2.5. Revizuirea efectelor octelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului 2.2. Cauzele de nulitate ou,u1ucd _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _, 134
contractual (impreviziuneaj -~- 110 2.3. Cauzele de nulitate 137
2.1-2.6. Revizulrea conditiilor :;I a sarc/nilor In materia /iberalitatiior 111 3. Regimul juridic al nulltatii ___ 138
2.1.3. Situa\ii care nu constituie excep\ii de la principiul fortei obligatorii____ 112
3.1. Precizari 138
2.2.1. No\iune ,i
2.2. lrevocabllitatea efectelor actului juridic c i v i l - - - - - - - - - - - - - - - - 112
112
3.2. Regimul juridic al nulita\ii
3.2.1. Enumerarea regulilor care guvemeazil regimul juridic al nulitatii relative ---~
138
138
XIV CU PRINS CUPRlNS XV
3.2.2. Nuiitatea relativ3 poate fJ invocat8, i'r1 principlu, nurnal de persoana ntcresa1:a ~-- 138
3,2.3, Nulitatea relativ3: este prescriptibilZ1 pe cale de actiune ?~, ca regula, 4,4. Tioologia ofertei de a contracta [fecte
imprescriptibila pe cale de excep\ie _____ 139 4-5. Revocarea ofertei ;?i retragerea
3.2.4. Nulitatea relativa poate fi acoperita prin conflrmare expresa ori 139
4.6. Oferta de a contracta 5i arrtecontractu.! --~--~----· -~~---.-----·---·------~--- . --- ___ 159
33. Regimul juridic al nulitatii 141
5. Aoce~>ta1·E;<1 ofertei -~···-· .. ········-····--····-·---·-~···--··· ... ···- ··········-·· 159
3,3.1, Enumerarea regulilor care guverneaza regirnul juridic al nuHtiitfi absolute 141 6. J\Aomentul :q,i locul !ncheieri.i 161
3.3.2. Nulitatea absoiuta poate fi fnvocat3 de oriclne are interes, de instant3,
6.1. fVlornentu! !ncheierii contractului ·---~------ -----~~-.-·-~------~~-- --~~ . ~~-~------'----~~~~ 161
de procuror sau de alte organe prevazute de lege ••. ···--·-··· 142
3.3.3. Nulitatea absoiuta este imprescriptibila · · · · - - · - - - - - - - - - - · - - · - 143
11. PACTUL DE OPTiUNE ~I PROMISIUNEA OE A CONTRACTA ·-···--·------·· _ _ _ 162
3.3.4. Nulitatea absoluta, in principiu, nu poate fi acoperita prin confirmare. 143
1. Pactul de optiune 162
3.4. Tabel recapitulativ privind regimul juridic al 144
2. Promisiunea de a contracta - - - - - - · · · - · - - · - - - - _____ 162
4. Efectele nulita~ii - - - - - - - - - - - - - 145
!ii. PARTICULARITATI PRIVIND EFECHLE CONTRACTELOR - - - - - - 166
4.1. Consideratii generaie 145
------ 1. Exceptii de la principiul relativita\ii efectelor contractelor - - - · - · · · - - - 166
4.1.1. Notiunea de efecte ale nulitatii - - - - - - - - - - - 145
1.1. Stipulatia pentru altul 166
4.1.2. Enumerarea principiilor efectelor nulit~1\ll _________________ 145
1.2. Promisiunea faptei altuia _______ 168
4.2. Principiul retroactivita\ii efectelor nulita\il - - - - - - - - - - - - - - - - 146
1.3. Cesiunea contractului 168
4.3. Principiul restabilirii situa\iei anterioare prin restituirea presta\iilor
(restitut/o in mteg1'uno} ______,________________________ l.3.1. Consideratii generaie 168
146
1.3.2. Condi!iile cesiunii contractului 169
4.3.1. No\iune ~i excep\ii 146
1.3.3. Efoctele cesiunii contractului 170
4.3.2. Modalita\I de rnc'"""'°--------------------------- 149 2.. Exceptii de la principiui opozabiiitatii efecteior co1ntraci:uh1i ________________ 171
4.3.2.1. Principiile care opereazii in materia restit1cin'i- - - - - - - - - - - - - - 149
2.1. Simula\ia 171
4.3.2.2. Reguli privind restituirea prln echivalent in lpoteze/e vizate
2.1.1. Considera\ii generale 171
de art. 1641-1646 C.civ. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 149
2.1.2. Formele 172
4.4. Prlncipiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului ini\ial
(resoluto lure dontis, resolvitur ius occipientis) _ _,______________ 151 2.1.3. Efectele 174
4.5. Cazuri care inlatura principiul quad nullum est, nu/lum producit Prnecrum _ _ _ _ __ 152 2.1.3.1. Efectele generale ale simulatiei -·--------174
2.1.3.2. Efectele simulatiei fata de parfi ~i terti - - - - - · _ _ _ _ _ 175
4.5.1. Precizari prealabile - · - · - - - - - - - · · - - - - - - - - - - - - - - - 152
4.5.2. Conversiunea actului juridic 153 2.1.4. Ac\iunea in '"""----·..- · - - - - - - - - - · - - - - - - · · - 1 7 6
4.5.3. Error communis facit ius _____ ··--··----·----·--··------- 154 2.2. Creditorii chirografari - - · · - - · · - - - - · · - - - - · - - - · - - - - · - - - · · 178
4.5.4. Principiul raspunderii civi!e delictuale - - - - - - - - - - - - - - - ----- 154 IV. RiSCUl ~c•."----·------------·---·--------- 178
PARTEA A II-A. l'ART!CULARITAT! ALE CONTRACTUlUi CA IZVOR DE ui:i,Lll»"I 155
Fl~A NR. 4. PRESCR:lpYI
I. 1NCHEIEREA CONTRACTELOR - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155
I. CONSIDERATll GENERALE REFERITOARE lA PRESCRIPTIA EXTINCTIVi\ - - · · - - - - - - - · · · - · - 180
1. Considera\ii generale - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155 1. Defini\ia, natura juridica ;;i reglementarea prescrip\iei extinctive ___ 180
2. Reguli privind incheierea contractului _____ - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155 2. !nvocarea prescrip\iei ex1:irn:fo•e ________•. ___________________ 181
3. Negocierile rm•rn,ntri1rnJa1e - · - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155 3. Efectul prescrip\iei extinctive 182.
4. Oferta de a contracta 156
3.1. Notiun-e .;;i consecinte ---·-~~- 182
4.1. Consideratii generale 156
3.2. Principiiie efectului prescriptiei extinctive 183
4.2. Cerin\ele propunerii pentru a constitui o oferta de a contracta - - - - - - - - - - - 156
4. Delimitarea prescriptiei extinctive de alte ms.m'U>I''---·--------------- 185
4.2.1. Sa fie o manifestare de vointa reala, neviciata, fiicuta cu inten\ia de a
produce efecte 156 4.1. Prescrip!ia extinctiva $i uzucapiunea - - - · - - · · · - - - - · - · · · · · - · · - · - - - · · - · 185
4.2. Prescr\p\\a extinct\va ~l termenul, ca modalltate a actului juridic 186
4.2.2. Sa fie precisa ~i completa - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 157
XVI CU PRINS
CU PRINS
IL DO!VlENIUL DE APl!CAf\E AL PRESCRIPTIEI
2. Suspendarea prescr!ptiei extinctive-·-·---~-----------------------·-----~~" . -.. __ __
1. No\iune ____ ··-·----··-···-····-·····-···---·---·-----··-··--·· 186 1
2.1. Notiune. Justificare ~-------· ..- - - - - - - - - - . . .. _ _ _ ..
2. Domeniui prescrip\iei extinctive In cadrul 187 ~
-----------=
3.1. Principiul imprescriptibllita\ii drepluri!or nepatrimoniale · · - - - - - _ _ _ 188
2.3..2. Efectul special-·--.. _ ............._ ..__ .. .....- ....-~..._ .........___... ~
3.2. Excep\ii de la principiul imprescriptibilita\ii drepturilor nepatrimoniale •.- - · · - - - 189
4. Probieme speciale referitoare la domeniul prescrip\iei extinctive 189 .. 2.3.3. Beneficiul si extinderea efectului suspendarii - ..·--···---.. 215
3. lntreruperea prescrip\lel extinctive · · - · - - - - - · - · -.. 2lS
4.1. Valorificarea dreptului subiectiv civil pe ca lea excep\iei (a apararii de fond) 189
3.1. No\iune. Justificare
4.2. Actiunea in constatare - - - - - - - - · - - - · - - - - - - - - - - - - - 191
3.2. Cauzele de lntrerupere a prescrlp\iel
4.3. AC\iunile " " " - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - 191 3.3. Efectele 1ntreruperii prescrip\iei
4.4. Dualitatea de ac\iuni - - - - - - - - - - - - - - - ----··· 191
3.4. Beneficiul sl extlnderea efectului intreruperii
4.5. Drepturile potestative 1;ecu:;iu,;i ' - - - - - - · - - - - - - - · - - - - - - - · · - 192 4. Repunerea !n termenul de prescrip\ie _ _ _ __
4.6. Ac\iunea in repararea (compensarea) prejudlciuiui moral 193 • 221
,
4.1. Notiune '<i 1'ustificare - - - --- - - - - - - - - - - - - - - - - -.....__ 221
4.7. Ac\iunea in restituirea presta\iiior executate in baza unui act juridic civil desfiin\at,
4.2. Domeniul repunerii ln termenul de prescrip\ie extinctiva - - - - - - - _ __
desfacut sau ale carui obliga\ii au devenit imposibil de executat - - - - - - - - - - · 193 -221
4.3. Termenul pentru repunerealn termenul de prescriplie extlnctiva _________
4.8. Ac\iunea in restituire intemeiata pe plata nedatorata ~i alte ac\iuni in restituire 194
4.9. Aqiunile in materie succesorala . 194 4.4. Efectul repunerii in termen - - · - - - - - - - - - - - - - - ---~-
V. 1MPLINIREA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ "". "..._________-
4.10. Aqiunile 1n materie de carte funciara 197 223
4.11. Alte ac\iuni in justitie 198 L Precizari prealabile ----------------- n
3
Ill. TERMENELE DE PRESCRIPTIE 2. Regulile de stabilire a momentului lmplinlrii prescrip\iei extinctive - - - - - - - - ·
199 - -_223
1. Notiune ?i 199
fl~A Nit 5. DF.CADEREA
. .===========-.----i;is
2. Terrnenul general de prescrip\ie extlnctiva . 200
3. Termene specia!e de prescrip\ie extinctiva 201 .. ·o=E=c:-:::A=o=ER=E=-_----=-=~~--:....-.-
I. NOTIUNE. CLASIFICA:R·E=A=T=E:::R:-M:::1E=N=E=LO=R=o=E=
IV. CURSUL PRESCRIPT!EI EXTINCTIVE. . 202 1. No\iunea de decadere - - - - - - · · - - - - " - - - - --___ 22s
1. inceputul prescrip\iei 202 2. Claslficarea termenelor de decadere -------
- --225
1.1. Regula generala privind inceputul prescrip\iei extinctive 202 IL DOM ENI UL DE APUCARE Al VC,..P.C•Ct\I" _ _ _ _ _ - · · - - - - - - - - - " - - - - - -
226
1.2. Reguli speciale privind inceputul prescrip\iei extinctive 203 Ill. REGIMUL JURIDIC AL TERMENELOR DE DE CAD ERE
- - - - - - - - - - - - - - -.. 228
1.2.1. lpoteza dreptuiui la ac\iunea in executarea obllga\iei de a da sau de a face 203 IV. EFECTELE DECADERll --------~------- . -·--~~----~~-----~-~-----·~---
1.2.2. lpoteza dreptului la ac\iunea in restituirea presta\iilor 203 v. COMPARATIE INTRE PRESCRIPTIA EXTINCTIVA $1 DECADE RE----··-~·"--..-~....._ 230
1.2.3. lpoteza dreptului la ac\iunea in executarea prestatiilor succesive 204
1.2.4. lpoteza dreptului la actiunea In materia asigurarilor contractuaie 204 NR. 6. PERSOANA FIZICA $1 PERSOANA JURID!CA. PROFES!ONISTUl SI IN1rREPRINDERl:A
1.2.5. lpoteza dreptului la aqiunea In repararea pagubei cauzate printr·o fapta I. PERSOANA FIZlcA. CAPACITATEA
ilicita ;;i cazuri aslmilate - - - - - - - · - - - - · - - - - - - - - - - - 204 1. Consideratii generale
1.2.6. lpoteza dreptului ia aqiunealn anularea actuluijuridic , ________._ _ _ 205 2. Capacitatea de folosin\a a persoanel fizice - " - - - - . - -....·-·-··-····............ _______
234
1.2.7. lpoteza dreptului la ac\iunea Jn raspundere pentru vicli aparente 207 2.1. No\lunea 5i caracterele juridice ale capacita\ii de folosin\a a persoanei fizice - - · - · - . .
234
1.2.8. lpoteza dreptului la aqiunea Jn raspundere pentru vicii ascunse_·---··---··- 207 2.2. fnceputul capacita\ii de folosin\a a persoanei
235
1.2.9. Alte reguli speciale privind inceputul prescriptiei 208 2.3. Con\inutul capacita\li d<e folosin\a a persoanei
2.4. Sfan;itul capacita\li de folosin\a a persoanel
2.4.1. Declararea judecatoreasca a mor,:ii - · - - - - - - - - - - - - - -
_L__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ . _...._ .
XV!H CUPRIN5 CUPRlf\JS XlX
4.4.13. lnvocarea clauzei de inalienabilitate 301 4. Caracterele juridice specifice dreptului de proprietate publica - - - - - - ·-·--- 324
4.4.1.4. Conditiile speciale de va/abilitate 301 5. Modurile de dobandire a dreptuiui de proprietate oubll<:ii ___·-------------·---- 324
4.4.1.5, Opozabilitatea clauzei de inalienabilitate.. 302 5.1. Exproprierea pentru cauza de utilitate 325
4.4.1.6. Efecte/e clauzei de 303 5.1.1. Considera\ii generale 325
4.4.1. 7. Sanc;iunea nerespectarii clauzei de inalienabilitate 303 5.1.2. Exproprierea In sistemul Legii nr. 325
4.4.1.8. Tncetoreo efectelor clauzei de inalienabi/itate inainte de lmplinirea 5.1.2.1. Oeclararea utilitiitii pub/ice 327
terrnenului ___,._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _•_________ 303 5.1.2.2. Miisuri/e premergatoare exproprierii _ 328
5. Regimul juridic al imobilelor proprietate 304 5.1.2.3. Exproprierea propriu-zisii !ji stabi!irea despagubiri!or __.. ________.. _···-- 329
5.1. Reaiizarea ?i desfiin\area constructiilor . 304 5.1.3. Exproprierea 1n sistemul Legii nr. 333
5.1.1. Considera\ii generale . 304 6. Exercitarea dreptului de proprietate purn1<:a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,____ 340
5.1.2. Amer.ajarea teritoriuiui 304 6.1. Considera\ii 340
5.1.2.1. Consideratii genera/e 304 6.2. Dreptul de administrare 342
5.1.2.2. 304 6.2.1. Titularii ,; caracterele dreptului de 342
A Consideratii genera/e 304 6.2.2. Natura juridica a dreptului de 342
8. Certificatul de urbanism 305 6.2.2.1. Categorii de raporturi juridice 342
C Autoriwtia de 308 6.2.2.2. Natura juridica mixtli !ji continutul juridic al dreptului de administrare 343
XX!! C!JPRINS CUPR.lNS XXtH
1,3, No~iunea de titiu 1·n 1Y1aterio aq;1urrn 'ln revendicare ···-------··---------~------- 386
terenului
1.4. Situa\ii posibile - - - - · - - - · 387
3.2.3. Prestatia datoratB de
1.4.:l. Precizari prealabile ·--·--·- _ -----·-~~------··----------------- 387 constltuite cu t!tiu oneros ··-·---..----·-··--·------------···---···- ---·-~~~-~·~------ 407
1.4.2. Enumerarea ipotezelor posibile -·------·-----~--· ______ 388
- - - -·· -·-----··--····----- 407
1.4.3. 'in care ambele par\i delin titlu - - · · - - - - · - - - - - - - - - - - - - - 388 408
lJJ.3.1, Ambeie titluri provfn de la ace}a!ji autor -~---~~- 388
4,1, Eriurnerarea cau:zelor de oti1Wt'r0 a dreptu!ui de c111i;0r·fic1 __ ·-----·-···------·---···----- 408
1.43.2. Cele doua tltiuri provin de la outori diferiti ----------- 390 4.2. Cauze de stingere-a de su1CJc:i11c1c ~----··--··--"-..· - - ----·-----~~--------· 408
1.4.4. 'in care numai una dintre pari;i are ------~·--·~------·-----------·-- 390 Ill. DREPTUL DE UZUFRUCT____________ . ··---·· - - - - - 410
1.4.5. Situa\ia In care niciuna dintre par\i nu are titlu ________________ 390
l, Noi;iune ~i caractere Jur1mue ___________·--·--------·--------·-----------·-··--·---- 410
2. lmprescrlptibilitatea aqiunli 1n revendicare imobiliara .._____, ___, __·················------·---- 391 2. Constituirea dreptului de
2.1. Ac\iunea in revendicare imobiliara lntemeiata pe dreptul de proprietate privata _ _ __ 391 2.1. Domeniul de aplicare (obiectul uzufructului). Titularul dreptului de uzufruct 411
7...2. Ac\iunea 1n revendicare 1ntemeiata pe dreptul de proprietate publica - - · - - - 391
2.2. Modalitliti de rrni<tili 412
Iii. ACTiUNEATN REVENDICARE MOBILIARA - - - - - - - - - - - - - - 391
2.3. Durata uzufructului 412
1. Situa\ii de 391
3. Efecteie 413
2. ipoteza regiementata de art. 937 alin. (1) C.civ. 392
3.1. Drepturile uZ<nnm:1uaru1c1< _________________ ------------------- 413
2.1, Precizari prea!abile - - - - - - - - - 392
3.2. Obliga\iile 416
2.2. Conditii - - - - - - - - - - - - - - - - 392
3.3. Drepturile nudului proprietar 419
3. Revendicarea de la tertul dobanditor de buna-credinta a bunului mobil pierdut
3.4. Obliga\iile nudului proprietar ___ 419
sau furat - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 394
4. Stingerea 420
4. Revendicarea bunului mobil de ia ho\, de la gasitorul care nu s--a conformal
IV. DREPTUl DE UZ ~I DREPTUl DE 421
dispozi\iilor art.. 942 si urm . C.civ. sau de la ter\ul dobandltor de rea-credin\a _ _ _ _ __ 395
1. Noi;iune 421
5. lpoteza in care gasitorul bunului mobi! s-a conformal dispozi\iilor art. 942 'ii urm. 396
2. Asemanari $1 deosebiri intre dreptui de uz ;;i dreptul de abitatie 421
IV . EFECTELE ADMITERll ACTIUNll fN REVENDICARE 397
V. DREPTUL DE SERViTUTE 422
l. Precizari introductive _ _ __ ---- 397
2. Efectele 1ntre par\i 397 1. No\iune >i caractere 422
2.1. Restituirea lucrului 397 2. Clasificarea servitu\ilor ···-----·~-- 423
4,2. Uberarev fideiusorului pentru obligatiile vlltoare Siiu nedeterrninate _ __ 626 2. ObHgatiile v3nz3toruluJ '-·----·-·---~-~-----~---~-~~---~--- 665
4.3, fideiusiunii prin decesul 21. Obllga\ia de a transmite proprietatea ssu dreptul 655
4.'t Stingerea fideh1s1unil la lrnplinirea terrnenu!ul principale - - · · - - - · - - - 627 2.1.1. Prli1cJplui transmiterii de a de rm,miPt2tP --·-···-····--····· 666
45. fideiuslunii prin lncetarea func\iei de!inute de catre debitorul principal-----··- 628 2.1.2. Exceptii de la prinr.ipiul transmlterli lrnediate a dreptului de '·--···-····-----· 666
IX. ASPCCTE PARTICULARE 629 2,1.3. Efectele transmiterii or1·rm1Pt~!ii -~--------~-~~--~-----------..------~~ . ~------~--- 513
----·-·~·--------·
2.1.4. Hiscul pieirH fortuite a bunulu1 In cazu! contractului de vanzare ~-----------·-----.. ----~- 674
631 2.2. Ob!igatia de a bunul ····---·····-····--·-······· ··--···-·· 614
2.3. Obligatia de a-l garanta pe curnparator pentru evictiune ----"-·---·--··--- 680
NR.20.CONTRACTUlDEVANll~RE ________________________ 633 2.3.1. Aspecte ger1er;,le ________________________________ 680
I. CONSIDERATll GENERALE · - - - - - · 633 2.3.2. Modalitatea ·;n care opereaza garantia ?i raspunderea per.tru evictiune dupa
1. Notiune 633 cum evict!unea s-a produs sau n u - - - - - · 684
2. Caractere juridice 634 2.3.3. fntinderea garantiei ln situatia in care evictiunea s-a produs 684
II. CONDIJll DE VALIDITATE ALE CONTRACTULIJI DE 636 2.3.4. IVlodificarea sau 1nlaturarea garan\lel pentru evic\iune prin conven\ia pa11til1or ·--·-- 687
1. Capacitatea de a 636 2.4. Obliga\ia de a·I garanta pe curnparator pentru viciile ascunse ale bunului 688
1.1. Consideratii generale 636 2.4.1. Considera\li generale 688
1.2. lncapacita\i specia!e de a 636 2.4.2. Condi\iile angajarii raspunderii pentru vicii ascunse. Proba -~·----·---·--·- 689
1.3. lncapacita\i speciale de a vinde 640 2,4,3. Dtstinctie lntre viciul ascuns ;;i eroarea esentiala cu prlvire. !a caracteristici1e
1.4. Calitatea procesuala activa 641 bunului 691
2. Consim\amantul - - - - · 642 2.4.4. Modificarea sau lnlliturarea garan\iei pen!ru vicii ascunse --·· 692
2.1. Considera\ii generale 642 2.4.5. Efectele garan\iei vanzatorului pentru vicli ascunse 692
2.2. Promislunea unilateralii de vanzare sau de cumparare ~i promisiunea bilaterala 2.4.5.1. Dreptul de optiune al cumparatoru/ui 692.
de vanzare (antecontractui de vanzare) 642 2.4.5.2. Procedura prea/abila a denunti!l'ii viciilor ascunse, pentru a se putea obtine
2.2.l. Notiune 642 rezc>lutiun~J~------~--~---~------·-·----··-·---~- .. 693
2.2.2. Aspecte comune privind promisiunea unilaterala de vanzare sau de cumparare 2.4.5.3. Actiunea in ri!spundere pentru vicii ascunse 694
~i promisiunea bilaterala de 644 2.5. Garantia pentru buna functionare a bunului vandut --------------~ 696
2.2.3. Efecte specifice 1n caz de nelndepiinire a obliga\iilor asumate prin promisiunea 3. Ob!igatii!e cumparatorului ---··· 697
de vanzare 644 3.1. Obligatia de plata a pre\u!ui 697
2.2.4. Deosebiri ale promisiunii unilaterale de vanzare sau de cum pa rare ~i ale 3.1.1. Aspecte 697
promis1unii bilaterale de vanzare fa\a de contractul de vanzare 648 3.1.2. Mijloace juridice puse la 1ndemana vanzatorului in caz de neplata a pre\ului _ _ _ 699
2.3. Aspecte privind arvuna i'i contractul de vanzare 648 3.2. Obligaiia cumparatorului de a prelua bunul de la 701
2.4. Pactul de op\iune privincl contractul de vanzare 649 3.3. Obliga\ia de a suporta cheltuielile 702
2.5. Problema pactului de 652 IV. VARIETATI DE VANZARE 702
2.6. Dreptul de preemp!iune 652 1. Viinzarea cu plata pretuiui Jn rate si rezerva proprietatii 702
3. Obiectui contractului de vanzare 658 2.Vanzareauneimc•st•~nin ________________________ ~--------~703
3.1. Consideratii generale privind obiectul contractului ~i obiectul obligatiei 658 3. Vanzarea cu op\iune de 705
3.2. Bunul vandut 658 V. ASPECTE 707
3.2.1. Conditii 658
3.3. Pretul 662 F1$A NR. 21. CONTRACTUl DE DOl~A1'1E _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 70S
3.3.1. Condi\iile pre\ului 662 I. CONSIDERATll GENERALE 709
llL EFECTELE CONTRACTULUi DE VANZARE 665
1. No!iune >i deiimitari conceptuale -~·-··------- 709
1. lnterpretarea dauzelor contractJlui de vanzare _ 665
2. Caractere juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - 709
CU PRINS XXXVH
11. CONDITil DE VALiDiTATE ALE CONTHACTULUI DE DONAJIE ._•.••.• · - - - - - - - - - - - - - - 711
l\!. oCJrn.•,p.e", HV.,:cM:/I CESiUNEA CONTRACTUI UI DE
1. Capadatea par\ilor · - · - - · - - - - - - - - - - - - · · - ... 711 v. CONTRACTUlU! DE
1.1. Aspecte ··-···- 711
1.2. lncapacitfiti de a dispune prin donatiL.--..··-------·--·----·---·---- 712
NI!. 23. CONTl'l.ACTUl DE MANDAT
l.3. incapacit3ti de ci primi don!:ltii --~·-~-··----~---·~---·-------- 713
I. DISPOZITI! COMUNE TUTUROR FEUJRILOR '/49
2. Alte condi\ii de validitate, de fond __··-·-····--·--·.......- - .
ill. TNCHEIEREA CONTRACTULUI DE OONATIE. 716
1. Notiune ;;I feluri, puterea de a HC<Jr2ze11ta ··-~---- _____
...·-······--·-··-·--"••-" ,,_,,_ 749
_L__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
XL CUPRlNS CUPRlNS XU
3, Prlnclpiu! proxim!t3tii gradu!u\ de ruden!e Tntre rno;;tenitoril din ae<,ea•;;i ._,.,,., __________ 829
4. Cota succesora!Zi G so·~ulul srnorav:etuitor _ _ _ _ -----···-~~~'"·~
4. Prlnc!piul egalitat!i !ntre rudele din aceea?i clas2 ;.i de chemate la 829
4.L Reguli generale
IL CONDITllLE PFNTRU CA 0 SA POAT.AVENI l/1 MO~TFNiRE - - - - - - - · - - - - 829
llL NEDEMNITATEASUCCESORALA --------------------·-·---· --.-----···- 830
4.3. Cota succesorai.3 a supravfetultor ln ~·--~--~.."-~-·----·----··--~ 847
1. Consider<:tii generale - - - - - - - - - - - · - - - - - - · - - - - - - - - · - - - - · · 830
5. Dreptul special de mo?tenlre al so\uiui supravie\u!tor ------·· -----·-- 848
1.1. No\iunea de nedemnitate SU\:cesorala _____________________________ 830
5.L No\iune >I justificare --·----..- - · - - - - - - -.. ···-···---· .. -------·-·------- 848
1.2. Caracterele ju rid ice ale nedemnita\ii succesorale --------------- 830
5.2. Obiectul dreptului special de 848
2. Nedemnitatea de drept - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - 830 5.3. Natura juridica a dreptului special al sotului supravie\uitor -.. · - - - - - - - - 849
2.1. Persoane nedemne de drept de a mo$teni _830
SA Mobilierul ~i obiec!ele de uz casnic ..- - - · 849
2.2. Constatarea nedemnitatii de drept 831
6. Dreptu! de abitatie al sotului supravie\uitor - - - - - - - - - - - - - -... - - - - - - - · - - 850
3. Nedemnitatea judkiara ___ 832
6.1. No\iune >i caractere juridice _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _· - - - - - - - - - - - - - · 850
3. 1. Persoane care pot fi declarate nedemne 832
62. Conditiile dreptu!ui de abita\ie al so\ului supravie\uitor __ - - - - - - - - · · 850
3.2. Declararea nedemnita\ii 832
6.3. Modificari ale dreptului de abita\ie permise de iege 851
4. Deosebiri intre nedemnitatea de drept c;i nedemnitatea judiciara _,, 833
6.4. Stingerea dreptului de abita\ie al so\ului supravietuitor _ .._______________ 851
5. Efectele nedemnitatii succesorale _____ 834
IL CLASELE DE MO;iTENITORI LEGALi 851
5.1. Consideratii generale __ 834
1. Clasa I de mo,tenitori Jegali. Desc<mclen,tii_________..__________.____ 851
5,2. Efectele nedemnitatii la\a de nedemn 834
1.1. Notiunea de descendenti .. 851
5.3. Efectele nedemnita\ii lata de descenden\ii nedemnului 835
1.2. Dreptul de moc;ten";re al 852
5.4. Efecte/e nedemnita\ii la\a de ter\i 835
1.3. Tmpar\irea mo,tenirii intre 852
6. Tnlaturarea efectelor 836
2. Clasa a II-a de mo~tenitori legali. Ascendentii privilegia\i si colateralii privilegiati ... 853
IV. REPREZENTAREA 837
2.1. No\iune. Vocatia la 853
1. Considera\ii generale 837
2.2. Ascendentii privilegia\i 854
2. Domeniul de aplicare al reprezentarii succesoraie 838
2.2.1. No\iune. Voca\ia succesorala in cazul adop\iei 854
3. Conditiile reprezentarii 838
2.2.2. lmparteala mo,tenirii . 855
3.1. Cadrulgeneral 838
2.3. Colateralii 855
3.2. Cel reprezental sa fie deced;'lt (lipsit de capacitatea de a moeteni) sau nedemn
(la\a de defunct) la data deschiderii mo5tenirii ,,. 838
2.3.1. No\iune 855
3.3. Reprezentantul sa !ndeplineasca condi\iile genera le pentru a-I mo5teni pe de cuius _ _ 839
2.3.2. Tmpar\eala mo,tenirii 855
4. Modul in care opereazii reprezentarea succesorala 840 2.4. Concursul clasei a 11 .. a de mo;;tenitori cu so\ul supravie\uitor _ _ _ _ 857
5. Hectele repre~entarii succesorale 841
2.4.1. 857
5.1. Electul general al reprezentarii su<:ce.sorale ______ ,, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 841 3. Clasa a Ill-a de mo'llenitori legali. Ascenden\ii 858
S.2. Efectul particular al reprezentarii succesorale _,, 842 3.1. Notlune ____ ...---·------·- 858
5.2.1. Obliga\ia la 842 3.2. lmparteala mo,,tenirii - ..· · - - - - - - - 858
5.2.2. Distinc\ie lntre reprezentarea succesorala si retransmiterea dreptului
4. Clasa a IV-a de mo?lenitori legali. Colateralii ordinari __________ ----~859
4.1. No\lune _ __ 859
de optiune succesorala -~-..·-~-----·---------------- 843
4.2. Tmpiir\eala mo~tenirii ------~ ----------~----859
5. Caracterele juridice ale dreptuil1i de mo?tenire al sotului supravietuitor ?I
NR. 29. ~I ClASELE DE ·----~---" 845
al rudelor defunctului din cele patru clase de mo'ltenitori • c c • " ' ' - - - · - - - - - -..·---- 860
!. DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR - - - - - - - - - - - 845
6. Aspecte 861
L Categorii de drepturl ale so1ului up1ravie\uitor- - - - - - - - - - - - - - - - -..- - 845
2. Conditiile dreptului de mo5tenire al so\ului 845
3. Comunitatea de bunuri ,; dreptul de mo?tenire al sotului supravie\uitor 846
XUI CU PRINS CUPHINS XUii
3A ObHga\ia de 1ntre\inere fntr2 fo5tii so\i --·--··-··-········--·---·---·-····---- 931 2. Ordinea ln cate se datorea23: obligat!a de lntretin
3.5, Presta~la compensatorie ---·-·---··---MM·-~-~~-~.~-~-~------~..~-"'""- 932 3. Particularitii\i ale obllga\iel de "intr0tin0,re_..••...•. ·--······--··············-··········-···················---· 958
4, Efectele divori;ului cu prlvlre la raporturi!e dintre ]i coplil for rninori - - - · · 934 ill. CONDl]llLE OBLIGATiEI DE
4.1. Considera\ii generale - · - - · - - · · 111. STAB ILi REA SI EXECUTAREA OBUGA]!!EI DE !NTRF.TINERf
4.2. Exercitarea autorita\ii
4.3. Stabilirea iocuintei copiiului dupa divort ---··--·-··-··--··-·---..- - - - - 935 Nil. 35. AUTORiTATEA PAiR!NITEl\Sl:A ··--------·--·-··-·-··············-··----··-·"".
4.4. Stabiiirea contrlbutiei pZlrin~ilor la cheltulelile de cre;;teref educare, !nv8~8tura I. NO]IUNE. DURATA $1 EXERCITAREA AUTOR!Ti\]11 Pi\R!NTE~T! ---·-·· 964
*'pregatire profesionala a copilului --·· 936 II. DREPTURILE $1 TNDATORIRILE 965
4.5. Modificarea masurilor luate cu privire la copil 937
Ill. MODUL DE EXERCITARE A AUTORITAJll PARINTE;'iTI --·--··----···------·--·-···-···- 969
IV. ASPECTE PARTICUlARE 937 L Modul de exercitare a autorita\i1 969
2. Exercitarea autoritatii parinte~ti 1n caz de divort sau In cazul copilului din afara
Fl$A NR. :B. flllATIA 938 casatoriei, a carui filiatie a lost stabilita fata de piirinti - - - - · 970
i. NOTIUNI INTROOUCTIVE 938 IV. DECADEREA DIN EXERCITIUL DREPTURILOR PARINTE$TI _ _ __ · - - - - - - - - - 971
II. O!SPOZITll GENERALE PRIVIND STABIUREA FIUATIEI. PREZUMTIA DE PATERNITATE 938
1. Clasificarea filiatiei . 938
2. Modurile de stabHire a filiatiei 938
3. Oovada filia\iei 939
4. Posesia de stat (folosirea starii civile) - - · 939
5. Prezum\ia de paternitate 940
6. Timpul legal al concep(iunii 941
Iii. RECUNOASTEREA COPILULUI 942
1. No\iune ~i caractere juridice 942
2. Felurile recunoa~terii ---····· 943
3. Nulitatea 943
4. Contestarea recunoa5terii 944
IV. ACJIUNILE PRIVINO 944
1. Dispozi\ii comune privind ac\iunile referitoare la 944
2. Contestarea 947
3. Ac\iunea in stabilirea fiiia\iei fa\a de mama (in stabilirea maternita\ii) 948
4. Ac\iunea in stabilirea filia\iei fa\a de tatal din afara casatoriei (in stabilirea paternita\ii
din afara 949
5. Ac\iunile privind filia\ia fata de tatal din casatorie - - · 950
5.1. Considera\ii 950
5.2. Trasaturi specifice ac\iunii In tagada paternita\ii, in functie de titularul ei 951
j tiv ce ar dispune c.3 acea lege sau ace[ act normativ s-ar aptlca retroactfv; ar putea i
avea caracter retroactiv numai un act normativ de o for\il juridlca egala Constitutiei, I
I, deci
!
numai printr-o lege constitutionala, legiuitorul ar putea stabili di dispozitiile aces-
teia se aplica retroactlv. _]
j
j__
! Criteriui ~.. lege ;, fi retroa~tiva -daC::i ~;,reglementa fie f~pte care, i~ainte d~, intrare~ ei in !
vigoare, au dat na5tere sau, dupii caz, au modificat ori au stins o situa\ie juridicii, fie I
efecte pe care acea situatie juridica le-a produs 1nainte de aceea5i data.
-----
' - distinctia tine cont atilt de principiul neretroactivita\ii, cat ;;i de posibilitatea fegiui, .
l torului de a opta 1ntre aplicarea imediata a legii noi ~; ultraactivitatea legii vechi:
, l. facto praeterita: faptele constitutive, modificatoare sau extinctive de situa\ii juridi,
ce, realizate in 1·ntregime inainte de intrarea in vigoare a legii noi, cat,; efectele pro-
duse de acea situatie juridica inainte de acest moment; acestor situatii Ii se va aplica
exclusiv /egea veche {legea in vigoare la data producerii faptei ori a efecteior ei);
2. facto pendentia: situa\iile juridice In curs de formare, modificare sau stingere la
data intrc3ril In vigo:are a legii noi; in privin~a acestora, se va aplica legea noud a
putea Ii considerata retroactivii), 1nsa legiuitorul poate opta pentru supravieW1rea
legii vechi; daca insa elementele ce alcatuiesc constituirea sau, dupa caz,. n1odificarea
ori stingerea au individualitate proprte, atunci pentru flecare element se aplic8 Jegea
l !n vigoare la momentui la care acesta s-a produs;
- 1:1 de exemplu, prescriptllle lncepute ~i neTmplinite ia data intri3rii In vigoare a legii
I" noi reprezint:3 facta pendentia, ca situatii juridice in curs de formare, modlficare
sau stingere la data aparltiei acestela; la fel §i posesiile 1ncepute ~i ne!'mplinite la
data intrBrii i'n vigoare a !egli noi; ,
I it facto futura: situatiile juridice care se vor na~te, modifica sau du pa intrarea 1·
j_ln vigoare a legii noi, precum ~i efectele vii~"..ar<?._;:if,e situatiilor juridice trecute; !n _
111 Tn cuprlnsul acestei file, aviind !'n vedere 'tema abordata, a fost folosit5 abrevierea C.civ. 2009 pentru a se
evita orice posibil2: coofuzie.1n restul fi;;elor, Codul civil din 2009 1 adoptat prin Legea nr. 287/2009, a fost abreviat
C.civ.
APLICAKEA LEGll GVILE ll\i l IMP
1'\PUC/\RE1}, L!:Gl! C!V!LE TN T1fVlP 5
i
Codului civil din 134
lncepute si neimpiinite la data intrarii in vigoare si!~~·&li;;,;;,ibi!e.J -daca po~esia asupra unui imobil a inceput anterio~irrtrilrii 1n vigoare ~ Codul;;i civif
supuse dispozi\lilor iegale care le-au instituit [art 6 I din 2009, uzucapiunea va fi guvernata de reglementarea anterioara, indiferent daca
era deschisa ori nu carte funciara pentru imobilul respectiv; '
dac.3 posesia asupra unul imobil a lnceput ulterior momentu!ui intrarii In a
si (2) C.civ. 2009 (referitoare la lmposibiiitatea de prin-
cipiu de suspendare :;i intrerupere, dar si la for\a majora drept cauza generala de sus- Codului civil din 2009, iar pentru acel imobii era deschisa carte funciara, se vor aplica
pendare a termenelor de dedldere) se aplica numai termenelor de decadere care au dispozi\iile legii actuale, cu precizarea ca, pana la 1ndeplinirea condi\iilor prevazute 1n
In a Codului civil din 2009 205 art. 56 alin. (1) LPA privind aplicarea dispozitiilor Codului civil din 2009 referitoare la
isp<ni\iile art. 2532 pct. 6 'ii 7 C.civ. 2009 privitoare la suspendarea cursului pres-
dob§ndirea dreptur.ilor reale imobiliare prin efectul lnscrierii acestoro rn
cartea fun-
crip\iei se aplica §i in cazul prescrip\iilor lncepute inainte de intrarea 1n vigoare a Co- ciara, uzucaplunea extratabulara prev@zuta 1n art 930 C.clv, 2009 l~i produce efectele
dulul ctvil, dac8 lmprejur2rile care suspendarea s-au produs dupa aceasta din j de la data introducerii cererii de chemare in judecata prin care s-a solicitat consta-
urma data (art. 203 LPA); · tarea 1ndeplinirii cerintelor legale ale acestui mod de dobandire, daca ac\iunea a fost
- dispozi\iile art. 2539 alin. (2) teza a II-a C.civ. 2009 se aplica §i in cazul cererii de che- : admisa, respediv de la data invocarli excep~iei uzucapiunii, daca aceasta exceptie a
mare In judecat8 sau de arbitrare introduse dupa lntrarea in vigoare a Codului civil din lost admisa 82 LPA, modificat prin Legea nr. 60/2012 de aprobare a O.U.G.
2009 (art 204 lPA); nr. 79/2011j;
w. orice a!te prevederi lnscrise ln Codu! civil din 2009 1 ind!ferent c;!i sunt de drept daca posesia asupra unui itnobil a lnceput Jn lnterva!ul de timp 1 octombrie 2011
material sau vi:ze.aza aspecte procesuale, se ap!ica numai prescr!p\Hlor extinctive (data intraril in vigoare a noului Cod civil) ~i 20 aprilie 2012 {data intrarii 1n vigoare a
act normatlv. Legii nr. 60/2012 de aprobare a O.U.G. nr. 79/2011 pentru reglernentarea unor
masuri necesare intrarii in vigoare a legil nr. 287/2009 privind Codul civil, deci data
modificarii art. 82 LPA), dar !a ace! moment nu era deschisa carte funciara pentru
imobilul respectiv, uzu~apiLinea va.Ji...supusil dispozi\iilor Codului civil din 1864,
8 APUCAREA LEGll CIVILE iN TIMP APUCAf>;EA LEGll Cl\/lLE THVlP S
aCE!as:ca solutie decurg3nd din art. 6 al in. (4) C.civ., lpoteza nefiind 2coperita de art. 82 t11spoici\llie crL 748 tJlin. C"civ. la uzufructu!ui
!n forma modificat::i; pieirea bunului) se aplic3 ln toate c:azurlie in care bunul a fost dlstrus u!terlor intr3rii
pentru poseslile lncepute du pa 2.0 2012, daca nu era deschlsi1 carte funciara 1n a civil din 2009 74
oentru lmobilul respect!v, uzucapiunea va fl reglementata de arL 930 C.c!v.;
- uzucapiunea mobi!iara (art, 939 Cciv 2009) va pulea fi invocata numai daci\ po-
bunului mobil a ulterior datei de 1 octombrie
viHoar·e ia momentul la care a fast constituit [art. 6
vaiabil!tatea c!auzei de inalienabtlitate instituite prin testament este orn1e>rne1:" m Recurs In interesul legii. Tn ?i apHcarea art 22.3 raportat la art 39 ailn. din
In vigoare la data 1ncheierii acestuia, iar efectele clauzei sunt "'"'ernc1·rp nr. '71/2011 pentm punerea 1n ap!icare a Legii nr. 287/2009 privind Codui civil,
60 alin. art. 396-404 C.civ. 2009, referitoare la efectele divortuiui cu privlre la raporturi!e dlntre piirin\i ,; cop1ii lor
minori, sunt aplicabile §l cerer!lor de divort formulate lnainte de fntrare;:J 1n vigoare a noulul Cod civli ;;l
aflate pe rolul instan\elor de judecata in caile de atac (LC.C.J., Cornpletul competent sa judece recursul 1n
interesul legii, Decizia nr. 4/2013, M. Of. nr. 226 din 19 aprilie 2013).
• Daca pr!n lege nu se prevede altfel, procesele ?i cererile In rnaterie civila sau cornerciala in curs de solu··
tionare la data intr11rii !n vigoare a Codului civil se soiutioneaza de c:3tre lnstante!e legal lnvestlte, !n
efedelm: viitoare ale altor situatii uricu~:e trecute
conformitate cu dispoziliile legale, materiale ~i procedurale In vigoare la data cl.ind ocestea au Jost pomite
- efectele viitoare ale altor situatif juridice sunt guvernate 1 de regu!a, de legea ln (art. 223 din Legea nr. 71/2011).
la data ori lor 6 al in. C.dv. 2009 art. 3 Ca exemple de dispozitii o/e Legii nr. 71/2011 core previid altfel rnen\ionam ort. 39 a/in. (2), a7a cum s-a
- dispozi\iile legii noi sunt apllcabile efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute re\inut in Decizia nr, 4/20.13, pronuntata in recurs in interesul legli, prin care s-a stabilit ca ,,prevederile
anterior intrarH In vigoare a acesteia, derivate din starea !}i capacitatea persoanelor, art. 396-404 C.dv., refer'1toare la efectele dlvor\ului cu privire la raporturile dintre parin\i ;;i copiii lor
art. 6 alin. din ci'isiitorie,filiatie, odoptie ~i obligatia legalii de intret;inere, din raporturile de pro· minori, sunt aplicablle ;;i cererllor de divor\ formulate 1nainte de intrarea In vigoare a noului Cod civil si
C.dv. 2009 prietate, incluslv regimul general a! bunurilor, ~i din raporturile de vecinatate, dacii aflate pe rolul instan\elor de judecata in caile de atac, art. 39 al in. (2) din Legea nr. 71/2011 reprezentand
aceste situatii jurldice subzista dupa intrarea In vigoare a legil noi [art. 6 alin. (6) 0 norma derogatorie de la prevederile art. 223 din aceea?i iege".
De asemenea, in Decizia nr. 1/2014, pronun\ata in recurs in interesul legii, s-a re\lnut ca art. 201 din Legea
£xc:e1:rfil de la - dispozl;iile art. 602-625 C.civ. 2009 (referitoare la llmltele legale ale nr. 71/201.1, text legal situat 1n capltolul VIII, seqiunea 1, intltulat ,,Dispozi\ii tranzitorii ;;i de punere in
: art. 6 aHn. proprletate) nu se aplicii sltuatiilor jurldice nascute anterior lntraril in vigoare a aplicare a car\ii a VI-a «Despre prescrip\ia extinctiva, decadere §i calculul termenelorn a Codului civil",
! C.dv. 2009 Codului civil actual (art. 59 LPA); constituie, atat prin arnplasarea sa ·;n corpul legii, cat ;;i prin campul sau de aplicare , destinat reglarii
- dispozitllle art. 630 C.clv. 2009 (referitoare ia depac;irea inconvenlentelor normale tranzitorii a domeniului particular privitor la prescrip\iile 1n curs la data intrarii in vigoare a Codului civil - o
ale vecinatatil) se apHca numai inconvenientelor cauzate dupa data intrarii In vigoare norma tranzitorie speciala (sau norrna conflictuala speciala). Cum specialul deroga de la general '.ii se aplica
a Codului civil din 2009 (art. 61 LPA); cu intaietate, insearnna ca dispozi\ille art. 223 nu vor putea fi aplicate niciodata in reglarea conf!ictului de
- dispozi\iile art. 641 C.civ. 2009 (referltoare la regula majorita\ii sau a unanimita\ii drept intertemporal privitor ia regirnul aplicabil prescriptiilor incepute >i implinite ori neimplinite la data de
materia coproprieta;ll) se aplica numai actelor juridice lncheiate dupa intrarea 1 octombrie 2011, fond inlilturate de la aplicare de norma conflictuala speciala a art 201 din acela,1 act
a Codulul civil din 2009 52 norrnativ, devenind lipsit de relevan\a faptul ca procesul a inceput dupa data de 1 octombrie 2011, din
perspectiva problemei de drept analizate.
• Recurs 111 interesul /egii. in interpretarea 'ji aplicarea dispozi!iiior art. 5, art. 201, art. 223 din Legea
nr. 71/2011 pentru punerea In apllcare a legil nr. 287/2009 privind Codul civil 'ji ale art. 6 a!in. {4),
art. 2512, art. 2513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, prescrlp\iile extinctive incepute anterior
datel de 1 octombrie 2011, lmp!inite Ori nelmplinite la aceea,i data, raman supuse dispozl\iilor art. 18 din
Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republlcat, astfel incat atat lnstantele de judecata,
din oficiu, cat ,,1 par\lle interesate pot invoca excep\ia prescrip\iei extinctive, indlferent de stadiul proce·
sual, chlar in iitigii incepute dupa 1 octombrie 2011 (1.C.C.J., Completul competent sa judece recursu! !n
interesul legii, Decizia nr.1/2014, M, Ot nr. 283 din 17 aprilie 2014).
HAPCRTULJURIDIC CJVlL 13
cum depind sau nu de vointa umana, izvoarele raporturilor juridice civile con· Obiectul - conduita par\ilor, adica ac\iunile sau inac\iunile care sunt 1ndrituite par\lie sau
se Impart ·in fapte {ale omulvi) ji evenimente (numite uneori, relativ impropriu, care sunt
~i fapte naturale);
- dupii sfera lor, deosebim 1ntre fapt juridic in sens /arg {!ato sensu) $i fapt juridic in
sens restrdns
1. Evenimerte i - acele \mprejurari care se produc independent de vointa omului $i de care legea
: leagii anumite efecte juridice; ,
Consideratii gene·raile
m spre exemplu: moartea lnseamn.3 lncetarea capacit3til de folosin~a ~i de exerdtiu,
laturi!e - latura activa, alcatuita din drepturile subiective civile;
omuiui
Acte HJYll<ilf.·=,,-
dvile
--r-
marcheaza momentu! d-eschlderii succeslunH etc.
actiuni -~le omui~i savar'.;ite cu intentia de a produce efecte juridice,
: adica de a na~te, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. :
nutuh.;i rapor -~ latura pasiv8, alcatuit<3 din obfiga~iiie civile core!ative.
: a din c~tegor~a faptelor }urid!ce ln sen: re. st~~l!is (strfcto sen:~) fac '
activ are in principiu nurnai drepturi, lar subiectul pasiv nedeterminat are nurnai obli·
l
. ____...f"lrle 51 even1mentele (faptele natura1eJ,_cl!fE!Fen\a de sl<?ra mtre
i
gaiia negativa de a nu face nimic de natura sa adudi atingere exerci!iului dreptului
real ori i ," :~i de c3tre,titularu! '
14 R1WORTUUURIDIC CIVIL RAPC>RTULJUR1DIC CiVIL 15
caz de de a a statului.
[ o obliga\ie de a nu face (ab\inere); ,
1. subiectiv civil este o posibilitate putere) recunoscuta de legea
J 3. obligatia corelativ@ incurnba numai subiectului paslv {uneori se af!rma, relativ 1
1
civila subiectului activ (titularului);
2. dreptul subiectiv civil presupune trei componente, anume:
l_irripropfi<J-' ca dreptul_relativ esteopozabil_numai subiectului p~siv):. _ _...___ _j
a) posibilitatea subiectului activ de a avea el lnsu~i o anumita conduita, in iimitele
prevazute de lege; Dre:pturi subiective civile patrimaniale ?i drepturi subiective civilt nepatrimoniale
b) posibilitatea subiectului activ de a pretinde, 1n limitele stabilite de lege, subiec·
Criteriu~de - dupa natura continutului drepturilor subiective civile, acestea sunt patrimoniole
tului pasiv sa aiba o conduita corespunzatoare (sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva);
c!asifica;e nepgtrimoniale.
c) posibilitatea subiectuiui activ de a recurge la concursul for\ei de constrangere a
statului, daca dreptul sau este nesocotit sau 1ncalcat, pentru a ob\ine conduita
Notlune: drepturile al caror continut poate Ii evaluat 1n bani;
corespunzatoare ce ii incumba subiectului pasiv;
- intra in aceasta categorle:
3. existen\a dreptului subiectiv civil nu trebuie confundata cu exercitiul acestuia, deci
a) drepturile reale;
posibllitatea juridica nu este acela~i lucru cu posibilitatea materializata (cu efectiva
In valoare a b)drepturile de'.~~~.r1~.__------·-···--·---····--··--··---····-------·---·---l
Dreplturi reale - drepturile st1iJle,ct111e patrimoniale 1n temeiul carora subiectui activ t§i poate exercita
prerogativele asupra unui bun, In mod direct ei nemijlocit, fara concursul altei
2.2.2. Clasificarea drepturilor subiective ci'IJile persoane;
- titularul dreptulu·1 este cunoscut, 1n timp ce subiectul pasiv este nedeterminat, fiind
2.2.2.1. Drepturi subiective civile absolute ~i drepturi subiective civile relative format din toate celelalte persoane;
- drepturile reale sunt expres prevazute de lege (art, 551 C.civ.) §i sunt 11mitate ca
f C~1i~riut de cum titularul dreptului poate sa ~H exercite, cu sau fara concursul numar;
clasificare drepturile subiective civile sunt absolute >i relative; dreptului real Ii corespunde obliga\ia generaia ~i negative de a nu i se aduce
w. uneorl, se considerii ca opozabilitatea drepturilor ar fi crlteriul acestei c!asific3ri,
atingere;
1nsa, ca realitate juridica, orice drept subiectiv civil este, ln prlnciplu, opozabil tutu-
- dreptul real este lnsotit de prerogativa urrn.3ririi ;;i de prerogatlva preferintel;
ror subiecte!or de drept, i"ri sensul ca acestea din urma nu pot sa TI nesocoteasc5;
prerogatlva urrnC!ririi: posib.1litatea titularului dreptu!ul rea\ de a unnarl bunul ln
1111
distinc1ia lntre cpozabilitatea erga omnes a dreptului real (mai larg. a dreptului
m.3inile oricui s-ar g8s1 ~idea pretinde restituirea lui; spre exemplu: proprietarul !~!
absolut) >i opozabilitatea fa\a de debitor a dreptului de crean\a la dreptului re!ativ)
poate revendica imobHuJ de la orice persoana care It de1ine; tituiarul unei servituti
este consecinta unei confuzii lntre, pe de o parte, opozabilitatea unul drept1 1ar, pe
Jqi poate exercita dreptul, chiar dac.3 fondul aservit a fost lnstr2iinat de proprietarul
de alta efectul unul
origfnar; Jn cazul dreptulu! real de ipoteca, daca debitorul care a garantat resti-
Noilune: drepturile In temeiul carora titularul !or poate avea o anumit5 conduit3 1 fara : tuirea unei sume de bani tmprumutate prlntr-o lpoteca arlnstraina bunul ipotecat
absolute a avea nevoie de concursu! altor persoane pentru a le exercita; I -?l nu ;;l-ar executa de bunavoie obiiga!la de restituire a sun1ei lmprumutate, atunci
-in aceasta categorie intra drepturiie reale ~i drepturile nepatrimoniale. creditoru! ipotecar poate urrnari bunul afectat garantiei ?i 1n rnainile nou!ui pro-
' '
I ~~~::~ titularul este determinat, ca subiect activ al raportului juridic 1n al carui
8 1 prletar etc.;
I 1
l
con- m prE'rogativa preferintei: prerogativa tltularului dreptufui real de rea\iza drep- !
i tinut intra, subiecrnl pasi11!iind nedeterminat, format.din toa.~e celelalte persoane; ' .. __l!JI cu prioritate fa\a de titul.arii altor drepturi; de exemplu: din pretul~ burculul lpo-J
16 RAP0RTULJUR1DiC CIVIL R/.\PORTULJUR!DIC CJ\/IL 17
----·----------- --------- ·-------~-·-~ ~-~... --~ -----· ,,_ - --··-----
tecat, scos !8 vanzare sHlta Hcitatie, rnai intai l:;;i va satlsface crean~a creditorul
lpotecar, ca titular a! dreptului real de iar nun1ai eventualu! rest va
distribu1t al urm5rit. io1osii1\acs rezultdi din concesiiJne 871-873
-- dreptLlrlle subiectlve patrimor.iale In temeiul c&rora subiectui activ, nurnit crE,di1.or, e.J dreptul de fo!usintti cu tit!u asupra bunurilor proprletate a statului
poate pretinde subiectului nurnit debitor l sa sa faca ori sa nu faca sau a unit3tilor In conditlile
sub sanctlunea constr3ngerli de catre stat; utllltate publlca
- sunt cunoscut! atat subiectul activ (creditorul}, cat gi subiectul paslv (debltorul); f) dre-ptul de folosinta a unor bunuri proprletatea anurn!tor persoane juridice 1 con
- sunt nelirnitate ca nurriar ~l nu sunt prev;;izute expres de lege; ferit de anex8 etc.
·- drepturile de creanta izvorasc din acte juridice (contracte sau acte juridice unila- NO~iltne: drepturile care nu au o exlstenta de sine statatoare 1 in sensul ca eie fiin··
terale), precum ?i din fapte juridice 1n sens restrans (fapta ilicita cauzatoare de preju- subiecbve teaza pe !§nga aite drepturi subiective civile, acestea din urma avand rolul de drepturl
dicii, gestiunea de afaceri, plata nedatorata ~i lmboga\irea Iara justa cauzaj; .;;ivHe acc-esor~l principale;
- dreptuiui de crean\a 'ii corespunde fie o obliga\ie de a da, fie o obliga\ie de a face, - drepturile accesorli pot avea ca drept principal numai un drept de creanta;
fie o obliga\ie de a nu face, care inseamna insa obliga\ia debitoruiui de a se ab\ine de - sunt drepturi reale accesorii (care au 1ntotdeauna ca drept principal un drept de
la ceva ce arfi putut face dad nu s~ar fl obligat la absten\iune; creanta):
_-dreptu! de cr~anta nu e~te lnsotit de prero~~tl~~ urrr>~rirl.!_ ~1 _cea a pre~~rlntei·----~ a) dreptul de ipotecil (art. 2343-2479 C.civ.);
r ?recizare - obl!ga\ia generala de a nu face, corelativil unui drept absolut 5i care incumba : b) dreptul de gaj (art. 2480-2494 C.dv.);
subiectului pasiv, nedeterminat, nu trebuie confundata cu obliga\ia de a nu face, ! c} prlvilegille (art 2333-2342 C.civ.);
corelativa unui drept de crean\a, care 1i revine unui subiect pasiv determinat (debitor) , d) dreptul de reten\ie (art. 2495-2499 C.civ.);
1 -sunt drepturl de creanta accesorii:
5i care presupune ab\inerea de la o ac\iune la care ar fi fost indrituit daca nu 5i-ar fi
asumat obliga\ia fata de creditor a} dreptul de a pretlnde dobanda;
b) dreptul de a pretinde presta\ia nilscutil din dauza penala (art. 1538-1546 C.civ.);
t' ----- - ,, ___ ., . -------- -- --· .
, c} dreptul subiectiv care izvora,te din fideiusiune (art. 2280-2320 C.civ.);
I l\lo\iune: drepturile al caror continut nu poate fi exprimat in bani;
1-
I
intra in aceasta categorie:
a) drepturi care privesc existen\a ,; integritatea fizica sau morala a persoanei (dreptul ia via\a, dreptul
!
I-
d) dreptul de a pretincje arvl!na (art. 1544-154~ C.tivl____________ __ i
soarta juridica a dreptului accesoriu ova urma pe aceea a dreptului principai; daci1
! la sanatate, dreptul la onoare sau la reputa\ie, dreptul la demnitate etc.);
d;isifaarii Idreptul principal va fi desfiintat, aceea~i soarta o va avea ~i dreptul accesoriu, In j
·--~eiul principiului acc_c:sa~ium sequitur erincpale. __________.._____ ·--~-
b) drepturi care privesc identificarea persoanei (dreptul la nume, dreptul la domiciliu, dreptul la stare
civila, dreptul la na\ionalitate etc.);
din intelectuala masura in care nu sun! 2-2.2.4, Drepturi subiective civile pure ~i simple §i drepturi subiectivc civile afectate de moda-
liillti
2.2.2.3. Drepturi subiective civile principale qi drepturi subiective civile accesorii
c~·it£riut dupil criteriul gradului de certitudine conferit tituiarilor, drepturile sul)ie<:fo•e
-Criteriul d.;; - dupa criteriul corelatiei dintre drepturile subiective civile, acestea pot l -~ias.ificare fi sau de
clasiffr;:are sau Notm,ne: drepturile care confera maxima certitudine titularilor !or, deoarece nici
, Noiiune: drepturile care au o existenta de sine statatoare, a caror soarta nu depin1de : :::-ubiective tenta ~i nici exercitarea lor nu depind de o imprejurare viitoare; ele pot fi exercitate
:subiective i de a altor drepturi; ! ch1f!?:: ?i lmediat ce s-au nascut; necondi~ionat;
civi!e i -toate drepturiie nepatrimoniale sunt drepturi principale; sunt
- majoritatea drepturilor de crean\a sunt clrepturi principale; Notiune: drepturi!e a caror existenta ori exercitare depinde de un eveniment viitcr,
sunt drepturi reale principaie: slgur ori nesigur ca rea!izare;
a) dreptul de proprietate (publica >i privata); mr,da:litiltilede care poate fi afectat un drept sont: termenul (art 1411-1420 C.civ.i,
b) dezmembramintele dreptului de proprietate privata (dreptul de uzufruct, dreptul 1399,1410 sarcina.
de uz, dreptul de abitatie, dreptul de superficie, dreptul de servitute);
I c) dreptul de administrare al regiilor autonome sau, dupa caz, ai autorita\ilor admi-
l_. nistratiei publice centrale sau locale !ii altor institu\ii..£.ublice de interns national, [
18 RAPOHTUL JURIDIC CIVIL RAPORTUL JUR!DiC CIVIL 19
cu caracter
_
const:1 !11
sav moral cauzat pnn
_
pot exista rzporturl jundice Yn care subiect sa 1·ntrune2scB atat ca!itatec de obligil\ia de a da prJate presupune obliga1ti3 de a ::onstitul sou transrnite un
creditor al unel prestatii, cat -'}l pe cea de debitor al aitel prestati! (de exernplu, !n cazul reai pdncipal {drept de nrrmriPt1''" sau de:zmerr1br.am precum !ii pe cea de a
bilaterale ori {:onstitui sau transrnlte un crept real accesoriu (spre ext'm;:;lu, nh""',c;., de constitui
aic3tuit dir: dreptul de ce apan;ine creditorului '' obliga!ia (1ndatorirea) un drept de lpoteci'.i);
care lncumb8 debitorulul. "' obligat!a de a da nu se confunda cu obHgatia de a nki
-----~~-,~--~------~------;
~ consta in actlunea sau absten~lunea concret3 la care este indatorat debitorul ~i nu o contine p-e ace;;}sta din urma;
1ndrepta!it creditorul; a exceptii.-
poate consta In a da, a face sau a nu face ceva ce ar ft putut sa fa.ca subiectul i) obligatia de a strarnuta proprietatea (ob!igatle de i:l da) ~i ob!igatla de ~1
asurnate, preda !ucrul ji de a-1 conserva panala predare [art. 1483 alin. (1} C.civ.);
If} obligatia de a stramuta proprletatea, In privinta irr:obilelor in;crlse 1n cartea
funciara 1 impHc8 ~I ob!igatia de a pied.a 'i'nscrisurile nec-esare pentru efectuarea
2.3.3. Izvoarele 1483
Notiune: presupune lndatorirea de a preda un bun, a executa o lucrare sau a
ce dau unor
face serviciu, Jn general orice prestatie pozftiva in afara celor care se 1ncadreaza Jn
nu'""''"d de a da;
m exemple: obligatia vtinzatorului de a preda In materia!itatea s.a lucrul vandut
Enumerare (art. 1585 C.civl obliga\ia iocatorului de a pune la dispozi\ia locatarului lucru!
- actul juridic unilateral; 1nchiriat [art.1786 !it. a) C.civ.]; obliga\i.a donatorului de a preda lucrul donat; obliga-
- faptui juridic licit (gestionea de afaceri, lmbogatirea Iara justa cauza, plata neda- . \ia de a presta intre\inerea in temeiul contractului de 1ntre;inere (art. 2254 C.civ.);
torata); I • obliga\ia de a preda un bun individual determinat o cuprinde ji pe aceea de a-I
-fapta ilicita;
~-_<:£nserva pana la _pred<Jre (art. J:'.!85 C.civ_.)._ _.. · · - - - - - · - - -..·~
I -orice alt act sau fapl de care legea leaga na?terea unei obiigatii {art.1165 Cciv_); lc;l;~ga•ti~dd;;e·~a~··· ! Notiune: consta in \ndatorirea subiectului pasiv de a se abtine de la anumite ac\iuni
) • poate fi re\inuta ;;i legea ca izvor distinct de obligatii civile, In masura In care nu face I, sau inaqiuni;
· aceasta ar genera direct :.?i nemijlocit obligatii civile, fara a mai fl nevoie sa intervina i- con\inutul obliga\iei de a nu face difera dupa cum obliga\ia este corelativa unui
,____u~ fapt !~ric!!~ sa rnedieze na;;teEea acesto: obHgatil. ---· "-~-----1 I drept absolut sau unui drept relativ: 1.
A. obligatii izvorate : 1. obllga\ii nascute din acte juridice unilaterale; 1
a) obliga\ia de a nu face corelativa unui drept abso!ut inseamna 'indatorirea generala
din acte juridice civi/e I 2. obliga\ii nascute din contracte. l de a nu face nimic de natura a aduce atingere acestui drept;
: izvoarele !or r- B. obiigatii izvorate dinL~bligatiile civil~ nasc~te din fapte ilicite,- ' spre exemplu, obilgatla ce revlne oricarel persoane de a nu stJnjeni exercitiul
1111
I
·--------------·· i c) _obli!la\ii nascute din imbag_iiJirea far ii justa cauzii_ .
subiectu!ui pasiv (debitorului) de a nu face ceva ce ar fi putut sa fad! daca nu s-ar fi
obligat la abtinere;
lll spre exe1npfu: obligatia de a nu vinde un anumit produs agrlcol Jntr~o anumit.3
C. Obligafii rezultat 9i obligatii de mijloace 23.43, Categorii de obligafii civile, dupii gradul de opozabilitate (fn raporl de persoaneie ji1tii
de care pot produce efecte)
Nopune: obliga;ii care constau In lndatorirea debitorului de a obtine un rezull-at
! re:euitat de:termi11at [art. 1481 alin. (1) C.civ.]. obliga\iile care incumba debitorului fa\a de care s-au nascut; urmeazii
"''""'"ate ,_,intre p8rti"1 ca dreptul de cr-eantlli;
care constau Jn debitorului de a depune toata staruin\a civile formata din asemenea
pentru atlngerea unui anumit rezultat, f3ri3 a se obliga la lnsu:;i rezu!tatul preconizat Notiune: obligatH care se nasc in legatura cu un lucru !ii care i;;i produc efecte!e !ii
[art. 1481 alin. (2) C.civ.); se1-i{1i'ae in rem asupra unei terte persoane care dobande;;te ulterior un drept real asupra lucrului
u exemple« indatorirea ce revine medicului de a ac!fona cu toata prudenta !Ji toatZ {e;~m:ab,ilesl respectiv, chiar daca aceasta per:soana nu a participat in vreun fel la na;;terea ra-
diligenta cerute de ?tiin!a ~i etica medicai3, In vederea vindecarii pacientului de o portului juridic ce are In con\inut acele obliga\ii;
anumita maladie; obliga\ia asumata de avocat la\a de clientul sau; obliga\la asu· 5 exemptu: daca bunu! dat In locatiune este lnstriT!inat, iar Jn contractul de locatiu-
i
civi~e
fecte
care ar fi executate de bunavoie de catre debitor, acesta din urmil nu are dreptul sa
restituirea L - tori~~~~_lncumba oricarei persoane, c~numai dettnatorilor lucrur!,l_<?I!_~EPectlve},
24 RAP{)RTUL jLJRlDJC ClVJL RAPOKfUL JlJR'D\C CIVIL 25
''-"
}'.-';
~~
Ir;
25 HAPOl\TlJL JURIDIC CIVIL R/\PC)FfrUtJURID!C CIV\L 27
b) actlunile fn juStitle care au ca scop valorificarea unul rea~ asupra unui bun - ---------------- ---;;;;; ;~-;;;;f;~ r;;;;~;!i,j;f~;;t;;
-- executarea silita e:;,.te supusa unor reguli dupa curn se urrnc1·es1:e un bun
lrnobil; rnobil sau un bun
0
dreptu! de wsupra unui lucru imobil nu este un bun imobll prin reale: doar bunurlle rnobi!e pot forrna obiPctul unul de
deterrninarea h~g1i, d un bun irnobi! prin natura lui, deoarece dreptul de pro~ 2480 c.civ.L In timp ce Jn matede de putern vorbi at§t de bunuri rnob1le 1
prietate este !ncorporat :ti rnaterializat In ob)ectul sau, ded se confu11d3 cu !ucrul cat;;! de bunuri lrnobile (art 2343 C.civ.);
ce Yi obiectuL contractul de daca donatia are ca ob!ect un bun tmobfl, trebule s2, lmbrace
No!iune: bunurile care se pot deplasa dinlr·un Joe in altul, fie prin putere proprie, fie forrna autentit8, ad validitate1n 1011 alln. {l) 1n timp ce_, daca pri~
cu ajutorul unel forte striline. ve;;te bunuri mobile corporale 1·n valoare de pana Jn 25.000 nu E>~<;te necesadi '
Subclasificare respectarea acestei forme ~ dar manuai [art 1011 aiin. (4)
1. bunurl mobile prin natura !or; - competen\a teritoriala in pricinile prlvitoare la imobile aparjine, de regula, instan~ei
a} bunurile pe care legea mi le considera !mobile [art. 539 alin. (1) Cciv.J; !n a carei circumscriptie teritoriala se afla $ltuat imobi!ui, tnsa In cauzeie referltoare la
b} undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum ~i energia de orlce fel bunuri mobile este competenti!i, Jn principiu, instan\a de la domicHiul paratu!ui;
produse, captate ~i tran$mlse, in condi~iJle legil 1 de orlce persoana ~i puse fn servi- - Jn dreptul international privat, lmobilele sunt carmuite de legea locului imobilului .
ciul sau, indiferent de natura mobiiiara sau imobiliara a sursei acestora [art. 539 (lex rei sitae), iar mobilele sunt carmuite de legea personala (lex personolis), care j
alin, (2) C.civ.]; 1 poate fi legea__rJ1J\ion_alii (lex_e_o:E'.iC!::l_sau /egea dof11_iciliului (lex domici!ii)_, __ .~-- _J
Z, bunuri mobile prin anticipa\le: bogatlile de orice natura ale solului 'ii subsolului,
fructele neculese in ca, plantatiile ,_;I construc\iile Incorporate in sol devin mobile prin
3.2.2.2. Bunuri ~flate in circuitul civil §i bimuri scoase din circuitul civil
anticipatie, atunci cand, prin voin\a par\i!or, sunt privite in natura lor indivlduala in
vederea deta;;arii !or; pentru opozabllitate fata de ter1;i este necesara notarea in I Crlteriul de - dupa criteriul regimului circulatiei lor juridice, bunuriie pot sa se afle in circuitul
cartea funciara [art. 540 alin. (1) ;;i (2) Cciv.]; : ctastfltare din circuituf civil.
3. bunuri mobile prin determinarea legii: BunurHe a?lqte NotiUne: bunurile care pot fl dobandite sau 1nstrainate prin acte juridice;
aj drepturile patrimoniale, cu excep\ia celor reale asupra imobllelor, sunt supuse In circuitut civH - regula: bunurile sunt in drcuitul civil, afarii de excepiille prevazute expres de lege;
regulilor referitoare la bunurile mobile [art. 542 alin. (2) Cclv.]; ele pot fi instralnate, pot face obiectul unei unnariri silite ?i pot fi dobandite prin orice
b} ac1iunile 1n justi\ie referitoare la un drept mobiliar; I mod prevazut de lege [art. 553 alin. (4) C.civ.];
111
dreptul de proprietate asupra unui lucru niobil nu este un bun mobH prin I -- distingem:
deterrninarea !egl!, ci un bun mobil prin natura lu1, deoarece dreptul de proprietate a) bunurile care pot circuia liber, ne1ngradit;
este 1ncorporat ?i materializat In obiectul sau, deci se confund3 cu lucrul ce Ii b) bunurile care pot fi dobandite, detinute sau lnstrainate numal cu respectarea
anumitor condi\ii restrictive (spre exemplu, armele de foe 'ii muni\iile, materialele
!rnpor~dn}a - efectel€ posesiei: pentru bunuriie imobile, posesia poate condl1ce ia uzucapiune, ln
explozi11e, produsele 'ii substan1ele toxlce,_oblecte de c_ult). -~---i
i c!as1flcc.5ril condi\iiie art. 930 sl urm. Cciv., iar pentru bunurile mobile, posesorul este prezumat \
Bu nu rile Notlune: bunurile care nu pot face obiectul unui act juridic civil translativ sau consti-
ca are un titlu de dobandire a dreptu!ui de proprietate {art. 935 C.civ.), putand Ii I scoa:se d~n tutiv de drepturi reale (art. 1229 C.civ.);
vorba chiar de un mod de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului mobil
cJrcuitul z:ivU - sunt scoase dln circuitul civil numai lucrurile care, prin natura !or1 nu sunt suscep~
ln masura In care sunt lndepiinite ceriniele care rezu!t::i din art. 937 C.civ. sau posesia tibile de a forma obiectul dreptului de proprietate 'Ii, pe cale de consecinta, obiect
poate conduce la dobandirea proprieta\ii prin uzucapiune fn condi\iile art 939 Cciv.;
(derivat) al actelor juridice, adica a,,a-numltele lucruri comune (aerul, razele soarelui,
- publicitatea Jnstrainarilor se aplica, in principal, 1n materia bunurilor !mobile;
apa m.3rii etc.), care, fiind inepuizabile, nu aparJ;in nimfinui ;;i al caror uz este comun
- lnstr.2iinarea bunurilor imobl!e este supusa, ca reguli\ 1 unor cerinte mai riguroase;
limitele de
- bunurile comune ale so\ilor: 1nstrainarea sau grevarea unui bun imobil nu poate fi i
facuta de catre unul dintre so1i decat cu consim\amantul expres al celuilalt so\: de I
asemenea, este necesar acordul ambilor soti pentru a se dlspune, cu titlu oneros, de
bunurile rnobiie comune a caror !nstri.!in~re
este supusa 1 potrivlt legii, anumitor ,1
i formalita\i de publicitate, precum ~i pentru schimbarea destina\iei bunului comun; I
i pentru situa\ia In care instrainarea bunului mobil comun nu este supusa unor astlel l
I de formalita\i, pentru darurile obl~nuite, precum >i pentru actele de dobandire a I ior.
l'
28 RAPORTUL JURIDIC CIVIL Hl\PORTUL JUR:OiC CiVlt 2.9
-- --------··- -- ~-----~~--
f:@r8 a f:.n1e0 dreprul s& cear5 de doua ori ciln parte~1 ere~
. ---··· --~,.~--.---- ~--
ditoruluL
cdterlul po:;ibiiit2tii de a fl lnloculte uneie cu altele in executor ea une~ obliga\ii
c.jas1fk:are :!!.lbcu1uri.i". S.U>(lt.J1Jr'fi.1t>11...".._'1.' nej<mgibile, ........ ·····-·-··-···--·-·· ·--······-----; B{.-f!iuri co11.srtrnplibile ~i
Surn.tile
' - ---------------- ------------------------------ ----~----- ------ -----------,
alteie Jn exe:cc'.']u.t;tairrc;e;Ja u.ri"i1".t!i~1i'..l'lri:_5,lj~~in~t~5!:~~,L-- ··-·······i Crltedu~ criteriul consumi3rH substantei or! Tnstrainfiri.I prin trebu'int;i<eci bunurllor
bunurlle care nu pot fi inlocuite cu alteie in executarea unei obliga\ii, a,a incat debi· ·: cl10s,;fk:~1re bunurHe sunt
r:u este 1iberat bunulul fh.trti.Jfl~;:;; mobile a ctlror intrebuintare obi0nuit3 irnplic2l 1nstr3inarea sau cu1riscm1-ct-
caracterul fungibil sau nefungibil al unui bun este dat nu numai de natura bunu/w~ i rea substantei [art 544 alin. (2) C.civ_];
poate fi dat ~i de vointa pdrtilor unui act juridic, ceea ce tnseamna ca parti!e pot m combustibilil etc.
conveni ca un bun fungibil prin natura sa sa fie considerat nefungibil [art 543 alin. (3) ~ bunurHe care pot f1 folosite In mod repetat fiira sa fie necesara) pentru aceasta,
C.civ.]; consumarea substantei sau lnstrZiinarea lor;
- bunurile fungiblle sunt bunuri determinate generic (bunuri care se individualizeaza
prin insu~irHe speciei sau categoriel din care fac parte, ~i anume prin indlcarea numa- - calitatea de bun consumptibil sau neconsumptibil este data si de voinia pariilor,
rului, greuti:itii, masurH etc.); printr-un act juridic de schimbare a intrebuintarii urmi bun consumptibil prin natura
- bunurlle nefungiblle sunt bunuri individual deterrninate, certe (bunuri care, potrivit sa, acesta putand deveni neconsumptibil [art 544 al in. (3) C.civ,];
naturii lor sau vointei exprimate de partile actului juridic, se individualizeaza prin insu- ! : - in majoritatea cazurilor, bunurile consumptibile sent 'i
funglbile, iar ce!e necon-
sumptibile sunt nefungibile, insa cele doua clasificari nu se suprapun, deci consumpti-
- aprecierea valabilita\ii pla)ii: bllitatea nu trebuie confundata cu fungibilitatea;
a) In cazul bunurilor nefungibile, debitorul face o plata valabila numai daca fl! de exemplu; ultima sticla cu vin dintr~o product;ie de vin celebra este un bun
- fn materia part<ijului: doar bunurfie dlviz1biie pot fl !mp2lrtite ·;ntre bunul ·-------------- . -----·---- -~-··--- ····~~e;;tibiicie-:;-i
forrna obiectui unui contract de focatiune este sus de a
indiviz1b1l se va atribui unuia dlntre coparta:?i, ceilalti primind alte bunuri sau o su!t5,
sau va fi v§.ndut In rnodul stabilit de ori scos la iiclt;;itie publicJ }1 se va obt.lnute derlv3) dln fo!oslrea acestora tart:
Ympar\i suma de bani ob\inuta [art. 676 alin. (2) C.civ.]; consumarea ori dirnlnuarea substantei !or fart. _S48 ailn. {l) C.civ.].
- In rnateria obHgatii!or cu pluralitate de subiec-te: bunurile indlv!zibile natura lor
Cl~1sifi<4re
fac obiectul obilgatiilor indivfzlbile, In timp ce bunurile divizibile pot face obiectul at§.t
:l. fructe naturale: produ.sele directe .?i periodio~ ale unui fi3r2 inter,
al obligatiilor divizibile (conjuncte), cilt ~i al obligatiilor indivizibile (daca, prin
ventfa omului, cum ar fi acelea pe tare p8mBntul le de !a sine, productia ~i
bunurile divizibile natura lor sunt vazute ca bu'r'nl':Ju;riri1 ..lll.~'.'1'~'ll_e):___ ..~. __J sporul animalelor [art. 548 alin. (2) C.civ.J; ,
2. fructe industriale: produseie directe ;;i periodice ale unui bun, ob\inute ca rezultat !
3.2.2.6. Bunuri principale §i lnmuri accesorii al interven\iei omu!uL cum ar fi retoltele de orice fel [art 548 alin. (3) C.civ.];
3. fructe civile: veniturile rezuitate din folosirea bunu!ui de catre o alt3 persoana In
dupa criteriul corela\iei dintre bunuri (art. 546 C.civ.), bunurile sunt prlncipaie
virtutea unul act juridic, precurn ch!riile, arenzi!e, dobanzile, venitui rentelor ~i divi-
dendele [art. 548 alin. (4) C.civ.].
care poate fi folosit in mod independent, Iara sa fie destinat a servi la intre-
economica a altui bun,
lmportanta daslfkilrii fructelor
- modul de dobandife:
BunurHe care a lost destinat, 1n mod stabil 'Ii exclusiv, intrebuin\arii economice a altui
a) dreptui de proprietate asupra fructeior naturale si lndustriale se dobandeste la
accesorU accesoriu atat cat satisface aceasta utilizare 546 alin.
data separarii de bu nu\ care le-a produs [art. 550 alin. (2) C.civ.];
Precizi3ri car·aciter,ul de bun principal sau accesoriu deriva nu atat din insu'iiriie fizice
b) dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobande?te zi cu zi [art. 550
bunului, cat mai ales din voin\a omului, numai proprietaru! ambelor bunuri
alin. (3) C.civ.];
stabili destinatia comuna a acestora [art. 546 alin. (2) C.civ.];
- In materie de uzufruct:
- prin transformarea unui bun principal \ntr·un bun accesoriu nu se aduce atingere
a) fructele naturale si industriale percepute dupa constituirea uwfructului apar\in
drepturilor unui ter1; cu privire la acesta [art. 546 alin. {6) C.civ.);
uzufructuarului, iar cele percepute dupa stingerea uzufructului revin nudului pro-
- separarea temporara a unui bun accesoriu de bunul principal nu ii inlatura aceasta
prietar, Iara a putea pretinde <.mul altuia despagubiri pentru cheltuielile ocazionate
546 alin.
de producerea lor (art. 710 C.civ.);
accesoriu urmeaza soarta bunului principal (accesorium sequitur principale), b) fructele civile se cuvin uzufructuarului propor\ionai cu durata uzufructului, drep-
clasifici'Jrii aeo»;;cir, 1n lipsa de stipula\ie expresa in sens contrar, inclusiv in caz de instrainare sau tul de a le pretinde dobandindu-se zi cu zi (art. 711 C.civ.);
de grevare a bunului principal [art. 546 alin. (3) C.civ.J; - In materia posesiei:
- lncetarea calita\ii de bun accesoriu nu poate fi insa opusa unui ten; care a dobandit a) posesorul de buna-credinla al unui bun frugifer dobilnde,te dreptul de proprie--
anterior drepturi privitoare la bunul principal [art. 546 alin. (4) C.civ.]; tate asupra fructelor; posesorul trebuie sa fie de buna-credin\a la data perceperii
e nu exista suprapunere lntre claslfitarea dreptur!!or reale !n principal€ ~i accesor11 fructelor; fructele civile percepute anticipat revin posesorului !n rnasura 1n care
~i clasificarea bunurllor in princtpale ~i accesorH, deoarece aceasta din urm3 pri-
buna sa credinta se men\ine la data scadentei acestora;
ve~te bunurlle ln materialitatea !or; asupra unul bun principal pnate s5 existe un ;
b) posesorul de rea-credin\a trebuie sa restituie fructele percepute, precum '.Ii
drept real accesoriu (spre exemp!u, un autoturism este dat in gaj), dupJ cum l contravaloarea acelora care a ornis sa le 948
asupra unul bun accesoriu exlsta ~i un drept real principal (spre exempfu, ch-ela
produsele obtinute dintr-un bun cu consumarea s.au diminuarea substantei aces-
unui ~acat este unei
tuia, precum copacil unef paduri, piatra dintr-o cariera ~i alte!e asemenea {art 549
Bunuri frugifere ~i bunuri nefrugifere - fructeie ?i productele se cuvin proprietarului, daca prin lege nu se
dintre fructe ~i [art. 550 aiin. (1) C.civ.];
i Crf'teriut de criteriul posibilitii\ii de a produce sau nu alte bunuri, bunuriie sunt/rugljere
- posesorul de buna-credinta dobande,,te doar fructele, nu si productele (art. 948
clasificare
C.civ.};
BunurJJe bunurile care, in mod periodic ?i fara consumarea substan\ei
na~;te1-e altor bunurl, nu mite fructe;
bunurilor l - 'Jzufructuarul are dreptul nurnai la fructe, nu 'Ii la producte, care se cuvin midului
'<",
b
32 RAPORTULJURiDiC CIVIL RAPORTUl JURIDiC CIVIL 33
, Bunw.:He bunurile care nu au lnsu;;lrea de a da nagtere altor produse, 'in rnod periodic ~i dotneniui
consumarea Jor,
crlteriu! forrnei nrr"m'"
312.8. Bunuri carporale bunuri incorporale din domeniul privat;
clasif!carea nrives;te, cu prc,dder'e, bunurlle ce apartin statului
t'j ~i unita!i;lor ad mi-
Cdtedul criteriul modului de percepere, bunurile sunt corparaie ~i incorpara/e,
clasiflt.a!"t: .BunurHe dfri - bunurile care Jntra ln proprietatea publica a statului ~i a unitatHor adrninistratfv,,te~
ciare derivate sau orice alte titluri de credit lncadrate de Autoritatea de Supraveghere \ sunt imprescriptibile;
Financiara In aceasta categorie), precum ,; efectele de comert (cambia, biletul la - bunurile din domeniul public nu pot fl instrainate (sunt inalienabile), lnsii pot fi date
ordin 'i cecui); in administrare sau ln fo\osin\a 1i pot fi concesionate ori 1nchiriate [art. 861 alin. (3)
. C.civ.];
dobar1di1·ea proprietatii asupra bunuri!or mobile ca elect al posesiei de
!- bunurile din domeniul privat au acela?i regim juridic de circula\ie, indiferent de
dinta (art. 937 C.civ.) vizeaza numal bumJrile mobile corporale, iar numai in l titular (statul, unita(ile administrativ-teritoriale sau persoanele juridice de drept
exceptional ~; unele bunuri mobile incorporale, anume titlurile la purtator (art. 940 public sau de drept privat);
C.civ.); - dacii prin lege nu se prevede altfel, dispozitii!e aplicabiie dreptu!ui de proprietate
- dobandirea proprietatii prin simpla tradi\iune {remitere) se aplica numai 1n privin\a prlvata se aplfci!i ~i dreptului de proprletate pub!ic3, Tnsa numai In tn8sura in care sunt
bunurilor mobile corporale ~i, prin excep\ie, titlurilor la purtator; cu acesta din urma 554 alin.
- regimul de drept international privat difera, dupa distinc\iile cuprinse Jn Cartea
a VII-a a Codului civil. 4. Subiedele (partile) raportului
3.2.2.9. Bunuri sesizabile ~i bunuri insesizabile 4.1. Categoriile subiedelor de drept dvil
(rlteriui de - dupa criteriu! posibilita\ii de a forma obiectul executarii silite, bunurile sunt Persoana persoana fizica este omul, privit individual, ca titular de drepturi ;;I de obligatii
tlasiflcare 25 alin.
Bu nu rile care sunt susceptibile de a forma obiectul silite a debltorului. - persoana juridica este orice lorma de organizare care, 1ntrunind conditiiie cerute de
sesizaoHe lege, este titulara de drepturi §i de obliga\ii civile [art. 25 alin. (3) C.civ.];
Bunurile uu1:iu111e care, potr\vit legii, nu pot fl urm8r!te silit pentru realizarea une! - condi\ii!e cerute de lege ca o entitate sa fie persoana juridica (art. 187 C.civ.):
Jnsesizabile sa
1. alba organizare de sine statatoare;
n·r+portant.a materla ipotecii 1 bunurile inaHenabile sau insesizabile nu pot fi 2. sa alba un patrimor.fu propriu;
£!asifidlrii 2351 alin. (1) C.civ.]; sa aiba un licit cu interesul
- daca un bun este declarat, pe cale conventiona!a, lnalienabil, atunci el va fi ~i
zabil pentru aceea?i perioada, daca prin lege nu se prevede altfel [art. 629
RAPt1RTUL JlJRlDlC C!VJ L 3.S
34 XAPORTUL JURIDIC CIVIL
masura in care, printr-o fapta ilicita, se aduce atingere unui drept absolut (real Proprietatea In de<viil:mli>ie
sau personal nepatrimonial), se va na5te un raport juridic obliga\ional, in con(inutul - exista proprietate In devaima~ie atunci cand, prin efectul legii sau In temeiul unui
intra dreptui la repararea prejudiciului cauzat ji obliga\ia corelativa a acestui act juridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fiira ca
fiind determinaji atat subiectul activ (creditorul), cat si subiectul pasiv (debi· , vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote<parji determinate din dreptul de
iiicita ! proprietate asupra bunului sau bunurilor comune (art, 667 Cxiv<);
"de exemp}u: proprietatea SO!iior asupra bunurilor comune dob'3ndite In timpul
ciSisBtoriei In cadrul regimului comunit'3tH !egale; pentru deva!m.3~ia lzvorata
4.2.2. Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil dintr···un act juridic, doi parteneri de viata convin ca bunuri!e pe care le-ar dobandi
oricare dintre ei In timpul parteneriatului sa fie proprietatea lor comuna ln
? 1 1. [!-
4···-· • ·- ' . preal ab1'l e
· 1ec1zarz devalma?ie<
c) pluralitate mixta (mai multe subiecte active ~i mai multe subiecte pasive); 4.2.23< Pluralitatea :;ubiectelor in mporturi/e obligafionale (de crean/a)
I -1n cazui raporturilor juridice nepatrimoniale, pluralltatea pasiva nu prezinta interes
1 (subiectui pasiv este nedeterminat, constituit din toate celelalte subiecte de drept Notkme
civil, cu exceptia subiectului activ), iar pluralitatea activa este rara, decurgand doar
I dhtizibiie 1. divizibilil:atea attivil: obliga\ia este divizibila lntre mai multi creditori atunci cand
fiecare dintre ace~tia nu poate sa ceara de la debitorul comun dec<3t executarea piJrtii
din creatia intelectuaia (coautoratul);
- In cazul raporturilor juridice reale, piuralitatea pasiva nu prezinta interes (subiectul sale din crean\a [art. 1422 alin, (2) Cciv<];
.. de exemplu: daca Primus ~i Secundus TI ·1mprumuta pe Tertius cu 10.000 de lei, !a
este plural, nedeterminat), fnsa poate exista pluralitate activa;
scadenta, In tipsa de stipulatie contrara, Primus va fi !ndrept:3tit sd solicite de I.a
cazul raporturilor obliga\ionale (de crean\a), poate exista atilt pluralitate activa,
Tertius doar parte:a sa din crean1a, adic@ 5.000 de le!, iar Secundus va putea s3~l
cear.3 lui Tertius 5.000 de iei;
2. divizibilitatea pasi11a: obligatia este divizibila intre mai multi debitori atunci cand
4.2.2.2. Pluralitatea subiectelor In raporturile reale aCe$tia sun! obligati fata de creditor ia aceea$i presta\ie, dar fiecare dintre ei nu
fi constrans la executarea obligatiei decat separat ~i in limita partii sale din
P~uraiitatea posibila atat in materia dreptului de proprietate, cat >i fn cazul
1422 alin,
activa reale.
HAP()RfUL JURID!( CIVJL 37
'* spre exempiu: daca Prlmus Ii ~i rert!us cu 12,0GO cie lei, ··- soildaritatea activ3 poate sa se nasc3 nurnal din s;;;u din testa·
la In !ips;':l de contrara, datoria se va Yntre eel dol debi~ r(lent, deci dintr-un act 1435
tori, astfel lnc3t Secundus este ~inut .sil-i pl.3teasc3 lu\ Primus doar partea ce~1 re-vl- 1. solidaritatea fiecare debltor este tinut de creditor pe<1tru ?n>cc0 ,•vv
ne din ciatorleJ ad!c3 6.000 de lei, lar Tertius va fi tinut s8-i plii:teasca !ui Primus datorie, Jar plata facuta de unu! dintre codebitorii so!ldari ·1·1 !ibereaza ~i pe ceilalti
difen:Pta de 6.000 d.e lei; de creditor {art. 1443 C.c!v.); codebitorul care a p!Eitit are sa
se 'i11tlre1JtE·
- diviz.ibi!itatea reg.ula in 1naterie de ob!iga\ii cu plura!itate de subiecte 7mpot(1v-a ceiorlol·~l codeb"iton ~J sa pret1nd2 tot ce a peste partea sa, 7nsJ
1424 C.2iv.}; datoria acestora fati'i de el nu rnai este so!idara 1 ci divizibH8 rart 1455 alin. {1}
daca lege orl pdn contract nu se dispune altfei, debitorli unei obligatii dlvizlbile - soHdaritatea pasivi3 se poate na~te fie din lege exen1piv, sa11ar>ir<?a
sunt tlnuti fata de creditor !'n parti egale iar creditoril pot soi!cita de ia debltorl p2rt1
1
llicite de catre mai multe persoane); fie dintr-un act juridic (conventia parti!or sau tes-
egale din valoarea creantel datorate {art 1423 C.civ.); tament) (ar1. 1445 Cciv.);
m ln cazul raporturi!or juridice civile obHgatlonale, pluralitatea poate sa fie ql mi>.tCT
- daca obl'lgatia solidara este contractata 1n lnteresu! excluslv al unuia dintre code~
(mai multi creditori $i mai mul\i debitori);
bitori sau rezultii din fapta unuia dintre ei, acesta este tinut singur de lntreaga datorie
m exempJu de divizibifitate mixtG: Primus ~l Securrdus Ii lmprumuta pe rertius ~i
fata de cef!alti codebitori, care, In acest caz, sunt rnnsideratl, 1n raport cu acesta,
Quartius cu suma de 18.000 de lei; In scadenta, Primus nu poate pretinde decat
fideiusori (art. 1459 Cciv.);
9,000 de lei, Secundus nu po.ate pretinde decat 9.000 de lei, respectiv Tertius nu
a spre deosebJre de reglementarea anterioara, i11 care insolvabHitatea unuia dintre
poate fl obligat decBt la restituirea surnei de 9.000 de !ei, ca de a{tfe! Ji Quartius.
codebitorii tlnutl in sol!dar era suportata de codebltoru! care a p!i'ltit 1·ntreaga dato·~
Conslderam ca suma datorata fiecarui creditor urmeaza ci fl plc3tlta ln rnod egal de
rie, art. 1457 alin. (1) C.civ. prevede ca pierderea ocaziona!a de insolvabilitatea
ambii debitor1, ceea ce tnseamn5 ca Primus este lndreptattt sa primeasctl de la
unuia dlntre codebltorii solidari se suport3 de cJtre to~i cellaltl codebitori In
Tertius 4500 de lei >i de la Quartius 4.500 de iei, la fel cum Secundus este
proportJe cu partea din datorle ce revlne fiec8ruia d!ntre ei;
indrepta\it sil primeasca de la Tertlus 4500 de lei $i de la Quartius 4.500 de lei.
B exemplu de solidaritate posivO: Primus, Secundus '.ji Tertius savaf?eSC irnpreuna 0
Daca s-ar admite ca unu! dintre creditori poate ob1ine partea sa din creanta de le
fapta ilicit3 1 care produce un prejudiciu in cuantum de 30.000 de fei lul Quartius,
oricare dlntre debitori, ar insemna in realitate o combina~ie de divizibi!itate activa
angajandu-se astfel raspunderea lor civila delictuala. Potrivit art. 1370 ~i art. 1382
cu solidaritate pasiv-1 prin raportare la fiecare creditor, 1nsii raportul juridic carac-
C.civ., eel trei vor r8spunde solidar fat3 de v!ctim3, deci Quartius poate pretlnde de
terizat prin divizlbilitate mixta poate fi asimHat cu situatla In care ar exista doua
la oricare dintre eel trei autori ai faptei ilicite plata 1ntregii sume de 30.000 de lei
raporturi juridice dlstincte nascute-, pe de o parte, intre unui dlntre credltorl ~i cei
(7n mod 11orma!1 prin cererea de chemare In judecata se solicit3 obllgarea, in
doi debitori, iar, pe de alta parte, Jntre celalalt creditor ~i eel doi debitori. Altfel
solidar, a tuturor autorilor faptei ilicite la plata despagubirilor pentru prejudiciul
spus, daca Primus i~ar Ii 1mprumutat pe Tertius ?i Quartius cu suma de 9.000 de lei
cauzat1 i<ir hotararea va .putea fi executata Tmpotrlva oric8rula dlntre pariltii ob!l-
;;i, printr-un alt act jurldlc, Secundus 1-ar ft imprumutat pe eel doi debitori tinu~i
divizibil cu suma de 9.000 de lei, Primus ar fi putut ob\ine cate 4.500 de lei de la
ga\i In solidar, desigur, pentru 1ntreaga suma), iar eel care Ji plateite (sa zicem,
fiecare dintre cei doi debitori, iar Secundus ar fi putut ob\ine dlte 4.500 de lei de la
Primus} are dreptul sa se lndrepte impotrlva ceiorlalti doi, cer8nd lnsa de la fiecare
c§te 10.000 de lei, deoarece obligatia !ui Secundus !Ji rertius fat& de Primus nu este
fiecare dintre cei doi debltorL
solidara, ci divizibila;
2
1n acela1i exempfu, insolvabilltatea lui Tertfus va fi suportata de catre Primus ~i
1. solidaritatea activa: obliga\iile in care fiecare creditor poate cere de la debitor
Secundus proportional cu partea din datorie ce revine fiecaruia (In spe\Ei, !r. rnod
lntreaga datorie 1 iar plata fJicuta de debltor unuia dintre creditorii so!idari i1 libereazi'i
egal), sa
dup3 ce a plJtit lntreaga datorie, Primus va fi ;ndrept3tit ii sohcite !ul
fata de toti ceilalti creditori soiidarl; creditorul care a lncasat toata creanja are drep-
Secundus 15.000 d;;; lei, Cu toate acestea, potrivft art 1457 aliri, (2j C.civ., credito-
tul de a da chitan\a liberatorie pentru tot ,; este obligat sa o 1mparta cu ceilalii cre- rul care renunta la solldaritate sau care cons'irnte o remitere de datorle In fa:voarea
ditor! (art. 1434 C.civ.); dintre codebitori din datorie ce ar fi
•de exemplu: Primus $i Secundus Ii lmprumuta pe Tertius cu suma de 10.000 de
No,iiune: obliga\ia care, datoritii vointei exprese a paf\ilor ori naturii obiectului obli-
le!, 1n contractu! de imprumut pi3rtile prevazand solidaritatea actlvZI; aceasta
ga!iel nesusceptibil, prin natura sa, de divizare materialii sau intelectuala (art. 1424
!nseamna ca, ia scadent8 1 oricare dintre eel dol crediton poate cere intreaga surn.3
teza a II-a C.civ.), nu poate fi impar\ita 1ntre creditori (lndlvizibilitate activa) ori \ntre
de 10.000 de lei de la Tertius, care, dupa ce plateste unuia dintre ei, se libereaza si
debitori (indivizibi!itate pasiva);
fa\a de celalalt;
- obliga\ia este divizibila de plin drept, cu excep\ia cazului in care indivizibilitatea a
- debitorul poate plati, la alegerea sa, oridiruia dintre creditorii solidari, liberandu-se
fost stipulata in mod expres (indivizibilltate conventionala) ori oblectul obligaliei nu
astfel fa\a de to\i, 1nsa numai atat timp cat nlciunul dintre creditor! nu I-a urmarit
este, prin natura sa, susceptibil de divlzare materiala sau intelectuala (indivizibilitate
justi\ie; 1n acest din urma caz, debitorul nu se poate libera decat platind
1424
reclamant 1437
::if-
~··
38 RAPORTULJURlDlC ClVlL
HAPClFflUl JUHiDIC CIV!l 39
I
1
Oeosebiri
prive?te legatur~ dintre subiectele obiig~tie;, ' .. ;,;, refera, Jn principiu, la obi~ctul obliga\iei;
l Schimbarea
j dreptul de proprietate se dobande,te prin inscriere In cartea funciara, cu respectarea
! ia art. 888 C.civ. 557 alin.
- mijloace juridice, directe sau indirecte, de schimbare a subiectului activ (creditoru- :
lui): cesiunea de creanta (art. 1566-1592 C.civ.); subroga\ia personala (art. 1593-1598
ea nefiind de natura oblig_a1~ei;
- are ca i:vor voin\a parinor .(solidaritat~a activa
J- ··--··-·----····-------·---·
! - are ca izvor !egea, voin\a par\ilor ori natura obiec·
pers-oanei
subiectuiu: C.civ . ); nova\ia prin schimbare de creditor [art. 1609 aiin. (3) C.civ.]; cesiunea con ..
t
'in ! tractului {art.1315-1320 C.civ.); poprirea (art 781 ,; urm. C.procdv.); stipula\ia
_s.".ll..Pas1va) sau legea. (solidantatea pas1.va); . 1 tulw ..- - - · · - - · pentru altul (art. 1284-1288 C.civ.); mo>tenirea (in cazul persoaneior fizice) (art. 953
· - func\ioneaza numai fati'l de cei intre care s-a se transmite ~i la mo~tenitori [art. 1425 alin. (1)
~i urm. C.civ.}i fuziunea 1 dlvfzarea sl transformarea (1n cazul persoanelor jurid!ce}
nascut (fata de succesori obligatia se transmite C.civ.];
(art. 232-243 C.civ.).
dlvizata ... art. 1460
- in materie de solidaritate pasiva, debitorul - Jn cazul indivizibiliti3tii pasive, debitorul chemat 'Jn Cesiunea de creanta = conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o
chemat !n judecata poate sa ceara introducerea Judecata poate sa Ii introduca in cauza pe ceilaltl de- creanta lmpotriva unui tert [art. 1566 aiin. (1) C.civ.J. Pan;ile unei cesiuni de crean\a
in proces ~i a celorla!ti debitori numai pentru a bitori cu scopul de a fi obliga\i Ympreuna !a executa- sunt cedentul (eel care transrnite crean\a) si cesionarul (eel care ia locul creditorului
se intoarce lmpotriva lor pentru partea datorat.3 ! rea presta\iei datorate [art. 1432 alin. (3) C.civ.j. ini\ial prin preluarea crean\ei). Creanja care a format obiectul cesiunii ramane insa
de fiecare dintre ei [art. 1447 alin. (2) teza a 11-a neschimbata, pt3strandu~se natura precum ~f eventualeie garantil ce o insoteau;
raportat la art. 1443 C.civ.]. I cesionarui devlne creditor al debitorului cedat pentru valoarea nominala a creantei,
Asemf]n;J;ri indiferent de pretul cesiunii §i chiar ~i atunci dind cesiunea s.. a facut cu titlu gratuit. .
- presupun dreptui creditorului de a pretinde de la oricare dintre debitori plata intregii datorii (plura· Sulbrc•ga\ia pe:rsona!ii- modalitcitea de transmitere, legala sau conventionala, a drep . . I
litate paslva), respectiv obliga'~ia debitorului de a plati intreaga datorie oricaruia dintre credltori (plura· tului de crean\a catre un ter'\ care J.. a platit pe creditorul initial 1n iocul debitorului. I
"ll!a_te ac~va), _ _· - - - · -·--~·----··..--..- - - -..····---..·------·--·-----··---··-~ ,
! Persoana care plate~te datoria debitorului se nurne,te solvens, iar creditorul care
- -~- -- --~·----- - -~
I
l:··.
40 R.l\POHTUL JURlDiC ClVlL HAPOi~TUl JUB!DlC C!VJl 41
prin1e?te plata se nurne?te Qlr1[Jien_;-. Ca efect ai subrogatiei personale, sofvensul ia i;;; prob!e111a schlmb3rli sub!ectu!ul nu se pozte pune ln ace!e (~1Zt)ri
!ocut (se subrogZ:} accipiensuluf, deci subiectul actlv ini~ial este lnlocuit cu o alt3 per- 1·n care obligatia trebuie executat8 persona! de c3tre debltor, !ntn.ic'3t a fost
soan3, care devine noul creditor a! debltor. Sofvensu! {subrogatul) dob8n- stabllit3 In considerarea per.'.>oane~ iui (obligatie intuitu pei'Sonm')
de,te toate drepturile accipiensului (creditorului p!atit), deci dobande~te crean\a cu Preh..1arrea de datorie "' obliga~ia de a p!i3-ti o suma d.P: bani or! de
execut2 o alt-2:
toatf:\ drepturlle ~i accesoriHe inclusiv cu eventua!eie garantii ce o !nsotesc. prestatie poate fi transmtsa de debitor unel alte persoane: a) fie printr-un {:ontract
schimbare de tr-editor:::: substituirea unul nou creditor celui vechi, debi- lncheiat !ntre debitorul ?i nou! Ci5lZ fn care datorlel va
toru! devenind obligat fa\a de nou! creditor ~i fiind liberal fata de vechiul creditor; are produce efectele nurnai daca creditorul 1$i da acordul; b) fie printr.,un contract
!oc atunci c.§nd debitorul contracteaza de noul creditor o obiigatie noua, care lncheiat l'ntre creditor j>l nouJ debltor, prin care acesta d~n urm:? asuma obHgatia
1nlocuie'.;te §i stinge obliga\ia ini\iala [art. 1609 alin. (3) C.civ.J. Tn acest caz, crean\a (art. 1599 C.civ.), Ca efect al pre!ui:irH de datorie nu se na;;te o noua obliga}'ie 1 ci se
veche se stinge <;i se transforma intr·o noua crean\a, avand ca titular pe noul creditor . transmite o obliga\ie preexistenta, ca regula, impreuna cu accesoriile :;i garan\iile care
(de§i obliga\ia veche se stinge, efectele obiiga\iei vechi nu inceteaza, ci se transforma ' o lnsoteau, cu excep\ia garan\iilor care nu pot fi despar\ite de persoana debitorului
In efectele obliga\iei nascute prin nova\ie ). initial, a obligatiei fideiusorului sau a garan\ii!or constituite de un tert pentru reali·,
i Cesiunea de contract= o parte poate sa i>i substituie un ter\ in raporturile nascute zarea crean\ei, care se sting daca fideiusorul sau tef\ul nu i>i da acordul la preiuare.
I dintr-un contract numai daca prestatllle nu au fost Inca lntegral executate, iar cealait5 1 Novaj'.ia prin sdiimbare de debitor ~ cand un debitor nou ii 1nlocuieo;te pe eel initial,
' parte consimte la aceasta [art. 1315 alin. (1) C.civ.]. Pentru raportul juridic obliga\io· j care este Hberat de creditor, stingilndu-se astfel obligotia initiala. Tn acest caz, novatia
nal izvorat din acel contract, in care cedentul avea calitatea de creditor al contractan- i poate opera fara consim\amantul debitorului initial [art, 1609 aiin, (2) Cciv,]. 'I
tului cedat, cesiunea de contract constituie un mijloc juridic direct de schimbare a Cesilmea de contract poate constitui, pentru raportul juridic obliga~ional In care .
creditorului. cedentul avea calitatea de debitor al contractantului cedat, un mijloc juridic direct de '!
i Poprirea ~ forma de executare silita indirecta, prin care creditorul urmare?te sumele schimbare a debitorului. '
: pe care debitorul sau le are de primit de la o terta persoana. Creditorul care urmare~·
, Poprirea poate ff privita 5i ca un mijloc de schimbare a debitorului, deoarece ter\ul ,
te sumele se nume?te creditor popritor, debitorul urmarit se nume>te debitor poprit, poprit devlne debitor al creditorului popritor.
iar ter\ul, care este debitorul debitorului poprit, se nume,te ter\ poprit. Dacii luam fn
considerare raportul juridic obliga\ional dintre debitorul poprit {care are calitatea de Stipulatia pentru altul poate duce, indirect, la o schimbare de debitor, anume atunci i
I creditor in acest raport juridic) $i ter\ul poprit (debitor in acest raport juridic), popri· \ cand stipula\ia este facuta 1n scopul achltarii unei datorii de catre debitorul inl\ial, i
i rea poate fi privita si ca un mijloc de schimbare a creditorului, deoarece creditorul Lflrin intermediul unei a.lte persoane, pe care o fa_(;e debltor al credltorului_ sau.___ ~_J
urmaritor va deveni creditor al ter\ului poprit, in limita a ceea ce Ji datoreaza debi·
torul urmarit si 1n limita a ceea ce datoreaza ter1;ul poprit fa\a de debitorul poprit.
, Stipu!atia pentni altul = acel contract prin care una dintre par1;i (promitentuli se
obliga fata de cealalta parte (stipulantul) sa efectueze o prestatie in folosul unei terte i
persoane (tert beneficiar), Iara ca ter1;ul beneficiar sa participe la fncheierea contrac· '
tului personal sau reprezentat de stipulant. Stipulatia pentru altul poate constitui un
mijloc juridic indirect de schimbare a persoanei subiectului activ al raportului juddic
obliga\ional, anume atunci cand ea este dublata de stingerea unei obligatii anterioare
a promitentului de stipulant, obligatie avand ca obiect prestaiia pe care promi·
tentul sa o execute In favoarea beneficiar.
I
l:
ACTUL JURIDIC CIVIL CONTRt>.CTIJL- IZVOR DE OBUGATii 43
Sobd<>sificare
- dupa cum formare21 sau efectelor impune sau nu cvmunlcarea c3.tre
destlnataru! dire£t al actulul, actele unilaterale se subdasific31n:
1. acte unilateraie supuse c:omunic3lr~i ciind modific@ sau
stlnge un drept 0] destinatarulu1 ~i ori de c8te orl inforrnarea destinatarului este-
necesar2 potrlvit n'lturii actului -·art. 1326 alln. {1)
$ spre exe1T1plu: oferta de a contracta, promlsiunea publ!c3 de recorr1pensa,
denuntarea uni!ateralfl a contractului de mandat etc,;
PARTEAl JURIDIC CIVIL, 2" acte unilateraJe nesupuse e<Imv1nh:iirii;
a de testamentuL
No~iune: actele juridice care reprezinta acordul de vointe lvn.;ntPIP concordante) a
I. CONSIDERATII GENERALE bilaterz;ie doua pilf\i;
= spre exemp!u: contractul de vanzare1 contractul de schirnb 1 contractu! de dona-
manifestarea de voin\a sau, dupa caz, acordul de voin\e facut cu inten\ia de a pro- tie, contractu! de locatiune, contracted de mandat etc.
efecte juridice, adica de a na~te, de a modifica sau de a stinge un raport juridic
Subdasificare
- dupa contlnut contractele se subclasifica In:
1
1. prezen\a unei manifestari de vointa sau a unor manifestari de voin\e rnr1u1rfi~
L contracte unilateraie - dau na;;tere la obligatii numai pentru una dintre paf\i, cea-
(acord de voin\e), din partea uneia sau mai multor persoane fizice ori persoane
lalta parte avand nu ma! caiitatea de creditor;
juridice;
w de exemplu; contractu! de dona\ie, contractul de 'lmprumut de folosln~a {corno~
2. manifestarea de vointa este exprimata cu inten\ia de a produce efecte juridice dat), contractul de !mprumut de consumatie (mutuurn), chlar ;;i atuncf cB:nd ar fl cu
civile; dobanda, ai depozitulul cu tltlu gratuit (neremunerat), al promisiunii unilaterale de
vanzare sau de cumparare (afara de cazul In care beneficiaru! promisiunii, in schim~
bul dreptului de op\iune ce i se confera, se obliga la plata unei sume de bani) etc;
Precizare cu11ar1rn1 .,act" poate avea doua in\elesuri: m daca in urma incheierll contractulul, doar una dintre pi3ri;i are ca!itatea de credi"
1. primul sens este acela de opera\iune juridica (pentru aces\ sens se utilizeaza ?i i tor, cealalta fiind debitor, vom ft Jn fa\a unui contract unilateral, chiar daca pe par-
formula negotium /uris sau, mai scurt, negotium); , curs se nasc obligatil In sarcina p3f!;li care avea calitatea de creditor, obligatH ne-
:!., al doilea sens este acela de fnscris constatator al manifestarii de vointa, adica su-1 urm3rite de p8:rf1 la rnomentuf incheierii contractului, obliga1iile nascute in sardna
portul material care consemneaza sau reda opera\iunea juridica (pentru acest sens se ambelor par;i nefiind reciproce >i interdependente (art 1171 teza finala C.dv.);
:fo!ose~te ;;I expresia instrumentum probationis saul mai scurt, instrumentum; Tntr~o ,, 2. contracte bllaterale (sinalagmatice) ~ se caracterizeaza prin reciprocitatea obligati-
l
_exp.rimare r_iguros exacta, ar tr(!bui_sa__se foloseasdi termem.il_<J!:' ,,inscris"). ··-- -·~---- 1 ilor ce revin par\iior ~i prin interdependen\a obliga\iilor reciproce (art. 1171 teza !
C.civ.), deci fiecare parte are atilt ca!itatea de creditor,cat
5i calitatea de debitor;
!fl spre exemp/u: contractul de vanzare,. contractul de antrepriz3, contractu! de
CLASIFICAREA ACTELOR JUlllDICE schimb, contractul de locatlune, contractul de lnchiriere a suprafetelor !ocative,
contractul de arendare, contractul de depozit cu titiu oneros, contractu! de lntre-
1. juridke ade !lnere1 contractul de tranzactie, promisiunea bllaterata de vanzare~cump2irare etc.;
w toate contractele, decl ~l contractele unil:aterale, fac parte din categoria actelor
plurilaterale juridlce bilaterale sau p!urilaterale, 7n schin1b, actele juridlce unilaterale nu sunt
contracte, deoarece nu sunt conseclnta unui acord de volnte" cl sunt rezultatul
' Crit~rl~I de numarul par\ilor, actele juridice civile se clasiflca in acte unilaterole,
unei manifest3ri unilaterale de
, c!asificare
- acteie juridice care reprezinta rezultatul acordului de vointe (vointelor concordante)
actele juridice care reprezinta rezultatul voin\ei unei singure par\i (art.
a trei sau mai multor par\i;
C.clv.};
Eide exemplu: contractu! de societate, daca a fost Jncheiat de eel puttn trei asociatl;
00 spre exemplu: testamentul, acceptarea mo;;teniril, renuntarea ta mo?tenln:,
contractul de tranzactie lncheiat de eel putln trei piflr}i; conventla de partaj atunci
denuntarea unui contract de catre una dintre pZ!f!i 1 oferta de a contracta 1 promisiu-
cand sunt trei sau m.ai multi coparta~i; contractul de joc sau prln.soare dintre trei
de confirmarea etc
sau mai multe etc.
44 ACTUl JURIDIC CIVIL CONTRACfUl ·~ IZVOR DE OBLIGATll ACTUL JU!iiDiC CIVIL. CONTRACTUL ·- iZVOR DE 45
.. -~.-~··----·-·-·-~··---~·
?mporta.r,ta tormarea valabila a actelor jurldice: Notiune: acte!e prln can::' una dlntre un·n§re:;t2 s.3 procure ceieHa!te
'. <:lastfia'irll a) 7n cazul actelor Juridice unilatera!e, cercetarea va!abilit'1tii vointe\ unice este nu un beneficiu 1 f2ir8 a ob'tine 1n schlmb vreun ~1rmtc.i 1172 alin. (2i C.civ.];
nurnai necesara, dar §i suficienta; 2
de exemplu: ·1rnprurnutul de folosint3 {comodatul) 1 !mprumuiu! de con.
b) J'n cazul acte~or jur!cHce bllaterale sau plurilaterale, trebuie sf! se cerceteze flecare sumatie f3ra dob3nd;1, mandatu! gratuit, nerernune\·at, etc
dintre ce!e doua sau rnai multe manifest3ri de voint8; Subclasificare
! -- reglrnul jurtdlc al vlcilior de consim\i3m8nt este diferen~iat;
actele jurldice bilaterale sau plurilaterale pot fi revocate de comun acord de catre in tot sau Jn parte, !n favoarea unei alte persoane [art,
p.3rti 1 deci printr-un act simetrlc celui de constitulre 1 In vreme ce asupra acteior juri- m de exempJu: dona~Ja, leg:atu! [art. 984 allr.. (2) C.clv.1;
dlce unilaterale nu se poate reveni prin manlfestarea de vointi:i In sens contrar a 2. at.te dezfnteresate - aceie acte juridice cu tlt!u gratuit prin care dispunBtorul pro-
autorului actului, cu excep\ia cazurilor expres prevazute de iege; cura un beneficiu cuiva f;}ri:l sa J~i mic:,;ore:ze patrlmonlul;
-In materia cauzei ilic!te sau imorale 1 sanctiunea nu!1t5tii absolute lntervine dac8 sunt spre exempfu: m.andatul gratuit, cornodatul, depozitul neren1unerat.
ijJ
fndeplinite unele conditii suplimentare 1n cazul actelor juridlce bilaterale iart. 1238
lm1omta11ta subdas1fki!rii
- condiiiile de forma sunt mai restrictive In cazul liberalita;ilor (in general, liberali· Ii
; ta\i!e sunt acte juridice solemne, ceea ce nu este cazul actelor dezinteresate);
oneros i;;i ade regulile preva:zute In materle succesorala in legatura cu reductiunea se aplica numal f
I in cazu! liberalita;ilor, iar cele privitoare la raport se aplidl numai donatiilor, iar nu si i
Cri1:eri,Ji de momentul lncheierii 1or1 acteie jur1dice civlle se I
\~ ~~:~~t~~~~i~~~ferit
1
dasifkare
Acte cu
cu titlu
actele juridice prin care fiecare parte urmare~te sa i~i procure un avantaj
·· · -din punctul de v~dere al~~pacita\ll:legea est~~1~-gener,;\ Imai
rlastficarii exigenta atunci cand este vorba de acte juridice cu titlu gratLrit (sunt instituite anu-
'I·
tltlu ooeros obligatiilor asumate [art. 1172 alin. (1) C.civ.]: mite incapacita\i speciale; actele cu titlu gratuit nu pot fi 1ncheiate de catre persoa- ;
* spre exemplu: contractul de vanzare, contractul de !ocatiune, contractul de ! nele lipslte de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransii nici prin I
mandat remunerat etc,
r reprezentantul legal sau, du pa caz, nici cu autorizarea prealabila a ocrotitorului legal); I
Subclasificare ' - in unele cazuri, regimul juridic al viciilor de consimtiimant diferii dupa cum este
l. acte comutative - acele acte juridice cu tltlu oneros 1n care, la momentul 1ncheierii vorba de un act cu titlu oneros sau de un act cu titlu gratuit (de exemplu, problema le· I
lor, existenta drepturilor ~i obligatiilor par1;ilor este certa, lar lntinderea acestora este ziunii nu se pune in actele juridice cu titlu gratuit; pentru a fi vorba de o eroare !
determinata sau determinabila !art. 1173 alin. (1) Cciv.]; esentiala, in cazul acte!or cu titlu oneros este necesara o cerin\a suplimentara fatii de !
~ spre exemplu: contractul de vflnzare, contractui de iocatiune 1 contractul de actele cu titlu gratuit);
antrepriz3 etc; - in cazul actelor cu titlu oneros, obligatiile partilor sunt reglementate w mai multa
2. acte aleatorii - ace!e acte juridice cu titiu oneros care, prin natura lor sau prin voin- severitate (de exemplu, garan\ia impotriva evic\iunii apare, de regula, in actele cu
ia par1;ilor, ofera eel pu\in uneia dintre par1;i ~ansa unui ca$tig ,; o expune totodata la titlu oneros ?i numai In mod excep\ional in actele cu titlu gratuit), iar raspunderea se
riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor §i incert [art. 1173 alin. (2) apreciaza cu mai multa severitate [spre exemplu, "in materia mandatului, art. 2018 I
C.civ.];
m de exe:nplu: contractu! de renta viagera \cu tit1u oneros), contractul de lntre~
aiin. {1} C.clv. prevede c2 "daca mandatul este cu titlu oneros, mandataru! este tinut I
sa execute mandatul cu diligen\a unui bun proprietar", iar ,,daca mandatul este cu ,
~inere (cu tltlu oneros), contractu1 de joc sau prinsoare, contractul de asigurare,
titlu gratuit, mandatarul este obligat sa ii indeplineasdi cu diligenta pe care o
conventia de constituire (cu tltlu oneros) a unui uzufruct viager, vanzarea unu!
manifesta in propriile afaceri"];
lucru viitor atunci c<3nd cumparatorul f~i asuma rlscul nerealizariL vanzarea unui
- aqiunea revocatorie (pauiiana) va reu?i in conditii mai !esnicioase dadl se pune pro- ,
drept litigios etc.
blerna inlaturarii opozabilita\ii unor acte cu titlu gratuit, fiind suficient sa se dove- '
lmportan~a subdasiflciirli deasca frauda savarjita de catre debitor, 'ar nu ji participarea la frauda a ter\ului
- leziunea ca viciu de cons!mtf:imant poate -exista numai !n cazul actelor comutative1 dobanditor al bunului [art 1562 alin. (2) Cciv.];
nu insii >i in cazul celor aleatorii (art. 1224 C.civ.); m;;terie succE>sorala, exista o serie de reguli deosebite pentru anumite acte cu
- actele juridice aleatorii care se referii la jocuri de noroc interzise de lege sunt lovite
de nulitate cauzii ilicita.
ACTIJL JURlDJC CfVIL CDf\fJgACTUL-·"- lZVOR DE
46 ACTUL JURIDIC CIVIL, CONTRACTUL- !ZVOR DE OBUGATll
de act de punere In va!oare a unui bun, f8ra sa se i;;i 1nstr3inarea eel de-al
doilea include Tnsa ;;i acte care, raportate la un anumit bun, act12 de Ynstr.3!·
nare, raportate l-a un n;c;tri1T1c1ni!J. n°mf•zmta 111asuri de norrnal2 !oloslre.
tare{ valorificare a patrirnontu!ui respectiv;
Criteriul de - dupa efec.tele produse, actele juridice dvile se clasifica ln acte constitutive, acte 0
spre lnstrdinarea unot bunurl d!r1 patrirnoniu un
ciasifk:ar€ translative acte declarative. act de dispoziti-e raportat la respective!e bunuri 1 Tnsa act de adrninlstrare ropor·
ikte juridi1:e Ni:J!iu:oe: acele acte juridice care dau na;;tere unui drept subiectiv civil ce nu a existat tat la Jn
tonstltutive Nouu1me: actele jundice care 0u ca scop din pal:rirno11iu a untJi sau
spre exempfu: instltuirea unui uzufruct.. contractul prin care se constftule un grevarea cu sarcini reale a unui bun;
contractul de de n de exernplu: vanzarea, donatia, renun~area I.a un drept, constltuirea dreptu!ui de
Acte iurifli1:e N<>tilm1?: aceie acte juridice care stramuta un drept subiectiv din patrimoniul unei uzufruct, de superficie const!tuirea unei lpotecl, a unui gaj;
1
transiative persoane 1n patrimoniul altei persoane; - uneori, prin norrne speclale, anurnlte ,acte juridice sunt asimi!ate acte!or de tllSjpm·•··
0
de contractul de cesiunea de etc tie doar sub anumite aspecte1 de exe1nplu, din perspectiva capacitatii civile de exerci-
Acte juridi<:e No;iune: acele acte juridice care consolideaza sau definitlveaza un drept subiectiv tiu, locatiunile incheiate pe o durata rnai mare de 5 ani sunt aslm!late actelor um1('lff'P
declarative civil preexistent; de 1784 alin.
~ spre exemplu: actul juridic confirmativ; tranzactla care, Tn prlncipiu, produce efec-
- capacitatea de a lncheia acte juridice civile:
te declarative, fnsa 1 fn anumite cazur!; ea poate produce g.i efecte constitutive sau .
a) actele de conservare pot fi lnchei<Jte singur ?i de eel lipsit de capacitate de exer·
translative [de exemplu, atunci cand, In schfmbul renuntarnor facute de o parte, !
citiu [art. 43 alin. (3) C.civ.];
cealalta parte efectueaza sau promite anumite presta\ii - art 2267 alin, (1)
b) actele de administrare, in masura 1n care nu sunt lezionare, pot fi 1ncheiate de mi·
teza
norul cu capacitate de exercitiu restransil filra a fi nevoie de 1ncuviintarea prealabila
- actele juridice constitutive 'ii cele translative 1,; produc efectele numai pentru
a ocrotitorului legal [art. 41 alin. (3) C.civ.]; pentru eel \ips'1t de capacitate de exer· '.
ciasific3rii (ex nunc), lnsa actele juridice declarative l'i produc efectele ?i pentru trecut (ex
ci\iu, actele de administrare se incheie de reprezentantul legal [art. 43 alin. (2)
- calitatea de avand-cauza o are numai dobanditorul unui drept printr-un act juridic
C.civ.];
translativ sau constitutiv, iar nu,; partea dintr-un act juridic declarativ;
c) actele de dispozi\ie pot fi incheiate de eel cu capacitate de exercitiu deplina, de
-1n principiu, numai actele juridice constitutive 'ii ceie translative sunt supuse publici-
minorul cu capacitate de exerci\iu restransa, dar numai cu incuviintarea prealabila a
tiiiii imobiliare;
ocrotitorului legal, precum ~; cu autorizarea instan\ei de tutela, iar pentru eel inca-
- numai actele juridice translative ?i constitutive sunt supuse rezolutiunil sauj dupa
pabil de catre reprezentantul legal, cu autorizarea instan\ei de tutelii; prin excep\ie,
actele de dispozitie pot fl incheiate, filra nicio incuviintare sau autorizare, atilt de
persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, cat ~i de persoanele cu capacitate de
4. Acte iuridice dvile de conservare, acte juridke civile de administrare ~i acte exercitiu restr<!lnsa daca acestea sunt de mica vaioare-1 au caracter cure-nt ~l se
juridice dispozitie executa la data lncheierii lor [art. 41 alin. (3) ~;art 43 alin. C.civ.];
- In cazul in care s-a dat un mandat general, pentru actele de dispozi\ie este totu~i
Critertul de - dupa tmportanta !or in raport cu un bun sau cu un patrimoniu 1 act-ele juridice ctvi!e nevoie de un mandat special [art. 2016 alin. (2) C.civ.];
r:iasHficare clasifica fn de de acte de - a-cceptarea rno;;tenirii: nu pot fi considerate acte de acceptare tacit3 a n1o~teniril
Acte1mKm;~ """""'" actele juridlce prln incheierea carora se urmare~te p3strarea unui drept nfci actele de conservare $i nicf actele de adm!nistrare provizorie caracter urgent},
-de r:onservare subiectiv civil sau pre1ntampinarea pierderii unui drept subiectiv civil; in schimb, actele de administrare definitiva (ce nu au caracter urgent ~i angajeaza
'. - actul de conservare este fntotdeauna un act avantajos pentru autorul sau, deoarece . viitorul), precum ~i actele de dispozitie presupun intentia neechivoca de a accepta
presupune cheituieli de o valoare mult mai mica decal valoarea dreptului ce se tindej' tacit mo>tenirea (art. 1110 C.civ.);
a fi pastrat ori salvat; - doar actele de conservare sau de administrare pot constltui obiectul gestiunii de
·--"__:E!! ex~_mpiu~int~~ruper::a unei.prescrip\i~: lnscrierea unei ipoteci,_soma~1'a ~tc. ---- afaceri (art. 1330 C.civ.);
Acte 11um11;e ! Notiune: actul juridic civil prin care se urmare1te sa se realizeze o normala punere In : -1n materia coproprieta\ii obi'.inuite, actele de administrare pot fl facute, ca regula, cu
de adml- \ valoare a unui bun sau patrimoniu; ! acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor-parti, pe cand actele de dispo·
nistrare l m de exempiu: culegerea fructelor, aslgurarea unui bun; !ocatiunea unui bun etc.; i zl\ie cu privire la bunul comun nu se pot 1ncheia cecat cu acordul tuturor coproprieta·
I- trebuie facuta distinC\ia 1ntre actul de administrare a unui bun privit izolat de alte rllor 641 de ·incetarea de
.~i (ut ~inguli) ~i actul de administra~n.',11.Ea!rlmoniu: primul are sernnlficatia
48 ACTUL JUR!D!C Cl\/IL CONTRA{1"UL ~- !ZVOR DE OBUGAT1!
-··-··------ ·----··-------··- - ---------·-· ··-···-- .. --·-·---- --·---···----·-- - . ----
Notiumo: actele juridice penttu a c3ror va!lditate este necesara rerniterea bunuiui
[art. 1174 alin. (4) C.civ.j;
·-o in cazl!t acte!or nu tine dt:) r::xecutarea chlar de
lncheierea lul valabil3,. un asemenea act nelu.:ind ln mod valabii decat din
mornentul (remlterii materiale a} bunului care face obiectul
debitorului;
;: spre exemp/u: imprumutul, atat eel de folosin~a {corriodatul), cat ~l eel de consu-
--. du pa n1od·~·1··~i;fu·~;;~re 1 aCte!e ·~~----~T~ile se cla~ifica In acte Cons~:~~u;f;;- acte.. ]
daru!
acte - actele jurldice solernne: nerespectarea formei prescrise de atrage sa11q1ur1ea
Notiune: actele juridice care iau na~tere fn -mod valabil prin slmp!a
nulita\ii absolute [art. 1242 alin. (1) C.civ.];
voin\ii a partii sau a par\ilor, neinsotite de niciun fel de forma [art. 1174 alin. (2)
-1nche'1erea actulul juridic solernn prin mandatar: apilc3ndu-se principtul sfmetrlei de
C.civ.];
forma, este necesar ca ~i procura sa 1mbrace forma solemna [art. 2013 alin. (2) C.civ.];
~ chiar dacii par;i!e 'in\eieg sa 1nso\easca manifestarea de vointii de redactarea unui
- modillcarea actului juridic solemn nu se poate face dedit tot prin forma solemna
1nscris care sa o consemneze, ele o fac nu pentru validitatea actului, ci pentru a~$i
1243 C.civ.);
asigura un mijloc de probii privind incheierea >i con\inutul acestuia;
este diferitin cazul celortrei de
ln materici acte!or
iiicte mr•inif·e illotiunl": actele juridice a caror validitate este supusa lndeplinirii unor formalita\i pre-
s"o1f:mnt: vazute de lege [art. 1174 alin. (3) C.civ.]; aceasta forma (de regula, forma autentica) 6. Ade juridice dvile patrimoniale §i acte
reprezinta o condi\ie pentru 1nsa,i vaiabilitatea actului juridic respectiv;
., spre exempfu: testamentul, contractul de donatie, contractul de lpoteca, contrac~
Criteriul de
tu1 prin care se stramuta ori se constituie drepturi reale ce urmeaza a fl tnscrise In
cartea funclara etc.; rnonu!ne: actele jurid'ice care au un con\inut evaluabil pecuniar;
- reprezlnta exceptia Jn rnateria lnchelerii actelor juridice; In principiu, sunt asemenea acte cele care privesc dreptur!le reale ~i mE!mun1e
I
Ir
SO ACTUUURIDIC CIVIL CONTRACTUl - IZVOk Dt OBUCiAJll
ACTUI. JURIDlC CiVIL CONTRACrnL IZVUH DE OFJUUAJil 51
capac1tatea de a fncheia acte juridice strici personale este guvernat.:3 de "1nun1ite i cond1t1i:ior !or de va!abi!ltate; 1'n cazul actelor 'I
speclale, prevazute expres de lege; ' tor flind :stabiHt de norrne imperative: pZi?1ile nu pot prin vointa lor,
iurldk:e strict pot inche!a nurna! persoane!e aceste ~i nicl r.u pot ueroga de la decl reg;rnul :atestor acte este !
- valabilitatea actului juridic strict personal se apreciaza numai ln raport de persoana an;rec:iat cu rnult3 Jn cazul actf'!or juridice pot de i
sau persoane!e care II "lncheie, Jn schilnb, de regul3, I.a aprecierea actului juridic !ri- la normele juridice dlspozitlve, astfel lncdt unor asemenea acte I
cheiat prin reprezentare se are In vedere ~i persoana reprezentantului;
111 de exemp!u, potrivit art, 1299 C.civ,, actul juridic lnchelat reprezentare este
se face Jn iirnite ma! I
·· actele juridice nu pot fl decat cele stabilite de lege sunt acte juridice
anulabi1 pentru vicii de consimt.3rn.?int atunc1 cand consimt3rnf!ntul reprezentan- numfte), pe cand acte!e juridice subiective nu se llrniteaza la cele 0xpres. reglementate :
tului a fost vidat1 !nsa, daca vidul de consirnt3m8nt prlve:;;te elernente stabilite de de iege;
daca a fost vlciata. -- rn cazuf contractelor de mai frecvent clauzelor abuziv.e.
condi\ie
voin\ei par\ilor in stabilirea con\inutului lor, actele juridice civile se clasi- acte
leg.3tura 1or cu cauza (scopul), actele juridice clvile se clasifica In acte cauza!e ~i
lor; abstracte.
civlle intra in aceasta No,til.1ne: actele juridice a caror valabiiitate impiica analiza cauzei lor (scopului !or);
No;iune: actele la a caror incheiere paf\iie is: exprima voin\a numai in privin\a na,te- In cazul ln care cauza Jipse?te, este illciti3 sau irnora!a, lnsu~i actul juridic este lovit de
rii, con\inutul acestora fiind predeterminat de norme de la care paf\ile nu pot deroga;
Iii de exempfu, casatoria; No;iune: actele juridice a caror valabilitate nu implid\ analiza cauzei;
- categorie intermediara: contractul de adeziune, ale carui dauze esen\iale sunt im- !!I :;pre exempfu, tltiurile de vatoare (actul juridic care a dat na;;tere unui raport
puse ori sunt redactate de una dintre paf\i, pentru aceasta sau ca urmare a instruc- obligational -este inseparabil de lnscrisul constatator, deci Jnscrisul resp-ectiv lncor~
cealalta dedh sa !e ca atare 1175 poreaza creanta ce a luat na?tere dln actul jurldic}; avantajul titlurilor de valoare
consta In ca executarea lor nu cere o cercetare a
54 ACfUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL IZVOR DE OBUG1\fll ACTUi..IURIDIC CIVIL coN·:·11ACTUL-- IZVOR DE OBUGAT!I SS
dupa reglementarea §I denumirea lor legala, actele juridice civile se dasifica 1n m1mion,en1'PIP care trebuie sau pot sa intre In structura actului juridic civii 1 de:ci ele-
numite acte nenurnite dir, care este alc2itu1t acesta.
No;lune: actele jurldice care au o denurnire stabillta de lege, precum §i o reg:lernein- Sensul - desemneaza ~i o modalitate a actului juridic civil, adica un eveniment viitor 1i
l tent al cuviin- nesigur ca realizare, de care depinde eficacitatea sau desfiintarea actului juridic civil;
rnouune: actele juridice care nu se bucura de o reglernentare iegala proprie; ! tid -~ l ,,cim1lif<?" L::_1~1_\f(irl:l.i~~c.u_rE':.nt;l,_i:f@i__".s~e_'fc•O)ll•oo:s;i_ittji_cc.~u ."£0".S<J.!_cdl(Je:_ec:l;Ia~1u1:z~a1a'.."':t:LJ!~i':'f.icli_<:_.<=fvil '--· .....J
nenumite existen\a unor asemenea acte juridice este o consecin\a a principiulul llberta\ii
actelor jurldice; Clasifi care
z de exempfu, legislatia noastr3 actual.1 nu mai reglementeaza delegatia imperfec-
ta, deci, contractu1 prfn care un tet1 se obliga fa1a de creditor sa execute alaturi de 1. conditii de fond (numite si condi\ii intrinseci): privesc con\inutul actului Juridic civil;
debitorul initial obligatla asumata anter!or de acesta din urma este un contract 2. condi\ii de forma (nu mite si conditii extrinseci): se refera la exteriorizarea voin\ei
nenumit; a
•In categoria contractelor nenurnite nu se inc!ud ~i contractefe complexe, adic<3
1. conditii esen\iale: acelea care trebuie in mod ob!igatoriu, lipsa
acele contracte care reunesc e!ementele a doua sau mai multor contracte numite
dintre e!e atragand nevalabilitatea actului juridic;
(de exemplu, contractul hotelier, ce reune,te elementele contractului de loca\iune,
2. condi\ii neesen\iale: acelea care pot fi prezente sau pot lipsl din actul juridic, faril a
in privint;a camerei inchiriate, precurr. ~i ale contractului de depozit, Yn privin\a
valabilitatea acestula,
lucrurllor c81atorului aduse in hotel}; pentru asernenea contracte, In n1asura in care
nu ar exlsta o reglementare speciala, se vor apHca normele prevazute de lege de nerespectarea condi\ii!or de 'Jaliditate se sanc\ioneazil cu
.. I rentru..elementele (contracteie) com~onent~. - - - - -
nea ce intervi- umaIE•ri actu!ui juridic civil;
Jmporta11~a : - pentru actele juridice num!te, nu este necesar ca pi3rti1e sa prevada intotdeauna ne in -cazul ne- cor1diltii de eficacitate: nerespectarea condi\iilor de eficadtate nu atrage nulitatea
: clasificilril J intregul continut al lor, ci, in masura in care nu au derogat de la dispozi\iile legale ce
respe•:til1·ii lor civil, ci, eventual, alte sanc\iuni (spre exemplu, inopozabilitatea fa\a
' reglementeaza actul juridic incheiat (sau nu puteau sa deroge), acestea se vor aplica
I rn mod automat ?i cornplet; simpla calificare a actului juridic (Tncadrarea lui intr-un
I anumit tip de act juridic nurnlt} este suficienta pentru cunoaiterea regirnului sau numai anumite acte civHe.
juridic;
I
l
-'in cazul acteior juridice nenumite, se vor aplica regulile stabilite de par\i, lar pentru 2. Capacitatea de a mc:heia adul
: aspecte!e la care p3rtile nu s-au referit In mod expres 1!?i vor gasi aplicare reguiHe
[ genera le care dlrrnuiesc materia obliga\iilor, iar dadl acestea nu sunt indestu!atoare,
2.1. Nothmea capacitate
i regulile speciale prlvitoare la actul juridic cu care se asearnana eel rnai rnult (art. 1168
i ~.c1v.);
! ('> " •
1
exceptia de la regula de mai sus: incapacitatea de a contracta; :
- incapacitatea de a 1·ncheia acte juridice civiie trebuie sa fie expres prev:!iwta de lege ..
- nerespectarea lncapacita1ii de a lncheia actul juridic c!vi! a11rage, In prlncipiu, sanc-
·~iunea nulitatii actu!ui juridic respectiv, dupa cum
, Persoana fizicil
urmeaza:
1 [art. 29 aim. (1) C.c1v.]; i - nuiitate absoluta: dadl s-a nesocotit o incapacitate de folosinta irnpusa pentru ocro-
~
- orice dispozi\ie iegala care instituie astfel de incapacita\i este de stricta interpretare :1 tirea unui interes general;
$i aplicare (art. 10 C.civ.).
-------- ------------- . ----~----------· . ~
i
- nulitate relativa: dacii actul juridic a fost 1ncheiat cu lncalcarea unei incapacitati de
Clasificarea Dupa natura !or folosintB instituite pentru ocrotirea unui interes individual sau tu nesocotirea regu~
I 1. incapacita\i de exercitiu; lilor referitoare la capacitatea de exerci\\u.
: 2. incapacita\i de folosin\a.
l'ersoana jurididl
Dupa can;inutul sau intinderea ior nulitate absoluta;
1. incapacitiiti generale -vizeaza, in principiu, toate actele juridice; a} lipsa capacita\ii de folosin\a la momentul incheierii actului juridic civil;
2. incapacitai;i speciaie- sunt instituite pentru anumite acte juridice. b} nerespectarea principiului specialitalii capacita\ii de folosin\a de catre persoanele
Dupa izvorul (sursa) lor juridice fara scop !ucrativ [art. 206 alin. (3) C.civ.];
1. incapacita\i stabilite de !egea civila (incapacitai;ile de exerci\iu ~i majoritatea inca- - nulitate relativa;
pacitai;ilor de folosinta); a} actele incheiate de persoana juridica din ale caror organe de adrninistrare ~i de
2. incapadtati civile stabilite de legea penala (pedepse accesorii sau complementare; control fac parte incapabilii, cei cu capacitate de exercipu restransil, cei decazu\i din
interzicerea exercitarii drepturilor parinte~ti, a dreptului de a fi tutore sau curator, dreptul de a exercita o lunc\ie in cadrul acestor organe, precurn >i cei declara\i prin
lnterzlcerea exerc1taril dreptulul de a parasi teritorlul Romanief, a dreotului de a se 1
lege sau prin actul de constituire incompatibili sa ocupe o astfel de funqie, dad\ s-a
afla In anumite localita\i, aceste din urma pedepse afectand dreptul la libera circulatie !
produs o viltamare [art. 211 alin. (1) M(2) C.civ.J;
ca drept subiectiv civil nepatrimonial). b) depa';irea, de catre organele persoanei juridice, a puterii de reprezentare confe,
rite prin actul de constituire sau statut, 1nsa numai daca ter\ul contractant cuno~tea,
modul 1n care opereazii la data 1ncheierii actului, aceasta depa~ire [art. 218 alin. (2) C.civ., interpretat per a
1. incapacitali ce aqioneaza de drept (ope legis); cantrario ~i art. 1251 C.tiv.];
2. incapacit8\i ce opereaza ca efect a! unei hot3r£lri judecSitore~.ti {In aceasta din urma i:;: In principiu, nesocotirea regulilo-r referitoare l<::l realfzarea caµacit3tli de exercitiu
categorie se lnclud unele incapacitatl de foioslnta cu caracter de sanctlune, spre a persoanelor juridice nu se sanctioneaza cu nulitatea [art. 210 alin. (2) ~i art. 218
exemplu, deciiderea din exerci\iul drepturilor parinte,ti, precum ,i incapacitatea de
exerci\iu a persoanei puse sub interdlc\ie).
Dupa opozab!litatea lcr Consimtamiintul
1. incapadta\i absolute (In sensul ca \mpiedica incheierea valabila a actului juridic de
catre incapabii cu orice alta persoana); 3.1. Notiune ~i as1pe1cte
2. incapacita\i relative [in sensul ca Jmpiedica incheierea va!abila a actului juridic de
catre incapab!I cu o anumita persoana sau cu anumlte persoane; spre exemplu, inca- - exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic civil;
pacita\ile stabilite de art. 147 alin. (1), art. 990, art. 991, art. 1653 alin. (1), art. 1654 consimtamantul este o condi\ie de fond, esentialii, de validitate >i generala a actului
juridic civil.
58 ACTUL JURiDIC CIVIL CONTRACIUL - IZVOR DE OBUGAfl1
S9
mantului
I'
uzantelor, nu lasa nicio urma de indoiala asupra lntentiei de a produce efecte juridice
.
J (art. 1240 C.CIV. );
I
I
I - subiectele de drept civil sunt libere sii incheie ori nu un act juridic civil;
- subiectul de drept civil este liber sa aleaga cu cine va 1nche·1a contractul sau, dad
I • spre exemplu: In cazul unei lidtatil, ridicarea m5inf[ poate avea valoare de accep- este cazul, cine va fi beneficiarul actului juridic unilateral;
tare a ofertel; acoperlrea nuHt3~ii relative prin executarea voluntara a obligatiei la
daca se incheie un act juridic civil, piirti!e sunt libere sa stabileasca du pa cum doresc
data la care ea putea fl valabH confirmat5 de c3tre partea interesat3 [art. 1263
continutui acestuia;
alin, (5) C.clv,]; stationarea unui 11 taxi" av3nd afi:?at indicatorul ,,liber" reprez.inta o
- partile sunt libere ca 1 prin acordul lor 1 sa modifice actul juridic pe care l~au lncheiat
oferta tacitii de a contracta, iar urcarea !n autoturism constituie o acceptare tacita
a ofertei etc. anterior;
- partile sunt !ibere ca, prin acordul lor, sa puna capat actului Juridic pe care /,au
Valoarea juridir:ii a tiicerli
incheiat anterior.
- regula: tacerea nu valoreaza consim\amant;
subiectele de drept civil sunt libere sil incheie nu numai acte jwidice nu1n1tH.
© exceptie: tacerea vaioreaza consimtamant In urmatoarele cazurl:
acte juridice nenumite (art. 1168 C.civ.);
a)_ cand leg.ea prevede expres aceasta [spre exemplu, tacita reloca;iune - art. 1810 I
aim. (1) C.c1v.]; I - cand legea nu prevede i'n mod expres altfel, par\ile sunt libere sa aleaga forma pe
care o vor da actului 1178
b) daca par';lie au atribuit expres tacerii o anumita semnifica;ie juridica (de exemplu,
In cazul stabilirii modalita\ii de reJnnoire a unei conven\ii sau de denun\are a aces- 1
1. !imite!e trasate de normefe juridlce imperative {indusiv cele care reglementeaza
tela); l ordinea pubiica), precum side bunele moravurl;
, c) cand tacerea are valoare de consim;amant potrivit obiceiului sau uzurilor profe· I - sanqiunea care intervlne pentru nerespectarea acestor limite este nulitatea abso,
L sionale [de exemplu., art. 1196_alln. (2) C.civ., in materia acceptarii ofertel]. ____ J luta relatlva a actului astfei
fE·•.
61
-limJti3rlle ·----de-;C~·le d-i;p~~i!li --~~~potrivlt c3rora nu toate e!em-fu~t~te un~Tl deoarece numai acesta putea fl cunoscut
cur11."'ct sunt rezuJtatul direct ~i nemij!ocit al acordulu1 de vointe ai p3rtilor: _I indrept8tjti sa invoce Jn l"avoarea for )i ·1mpotriva
a) contractu! de adez:une ··- volnta uneia d!ntce parti mal mult 'incheiere0 - secret -- arL 1290
actu!ui dectit stabilirea conth1utu!ui acestuia (art. 1175 C.civ.); -- situatia Yn care vointa consen1nat.3 in !nscris nu este cea real;] ~i
b) cazul fn care p3rtfie au convenit elernentele esentlale ale contractului, dar ulterior real8 s-ar putea stabiH
nu ajung !a un acord asupra elementelor secundare orl persoana c3.rela i-a fost ln- 309 alin. (5) L(lrO<C.CiV,
credintata deterrninarea ior nu 1a o decizle, asti·el lnc5t instanta va dispune, !a cere-
rea oriciJreia dintre pfirtl, completarea contractului, ttnand cont, dupa fmprejurarl,
de natura acestuia 'ii de intentia par!iior [art. 1182 alin. (3) C.civ.];
c) stabilirea de ditre instan\a a cuantumului remunera\iei depozitarului, atunci cand
acesta nu este stabilit prin contract [art. 2105 alin. (2) C.civ.];
d) stabillrea de catre instanta a termenului de restituire a imprurnutului de con- J,J, 1. Lmm1enmea
surnatie, daca acesta nu a lost convenit de par,i (art. 2162 C.civ.);
e) cazurile in care instanta poate aduce rnodificari contractului ori poate dispune Jn- Cc·nd•itii rnmu· art. 1204 C.civ., rezultil urmatoarele condi~ii ce trebule indeplinite, cumulativ;
cetarea acestuia; · lative p.Bntru pentru valabil!tatea consimtamantului:
• de exemplu, reducerea cuantumului clauzei penale, in conditiile art 1541 alin. (1) valabilitatea 1. sa fie exprimat In cuno~tinta de cauzii, adica sa provinil de la o persoana cu discer..
C.civ., adaptarea .contractului, fn caz de impreviziune [art 1271 alin. (2) lit a) C.clv.} j
namant;
' ori incetarea lui din acela?i motiv [art. 1271 alln. (2) lit. b) C.civ.j; ' I tului 2. sa fie serios, adica sa fie dat cu inten\ia de a produce efecte juridice;
1 3. limitarile impuse de ,,contractele obligatorii", in sensul obligativita\ii impuse de lege 3. sa adica sa nu fie viciat.
,
1 de a lnchela anumlte contracte;
! w spre exemplu, obligativitatea lncheierii de contracte de asigurare de raspundere
3.3.2. Consimfiimantul trebuie proziina de a persoanii cu di1>c1m1rii1n~int
civlla de c3tre propr!etarH de autoturisme; ·
limitarile impuse de respectarea principiului nediscriminarH in alegerea parte- I
Ii JI.nerului contractual. precum :;i de respectarea dreptului de preemp\iune recunoscut
- discernamantul consta in aptitudinea psihica a unei persoane de a intelege
semnifica\ia fapte!or sale, de a avea puterea sa aprecieze efectele juridice care se
L_d_e_l'."_l,l8 unor a nu mite categoril df'. persoane, (art. 1730 $iurm. 5.civJ: _ _ _ _ _ _~ produc in baza manilestarii sale de voin\a;
- lipsa d1scern<':im<lntulu! consta in incompetenta psihicZl a unei persoane de a actiona
Principiu I voin/ei reale critic ,; predictlv privind consedn\ele social-juridice care pot decurge din exercitarea
civile 211
cate ori nu existii identitate intre voin\a interna o;i voin\a exteriorizata, potrivit Preclzare . -discemamantul nu trebuie confundat cu capacitatea de exerci\iu:
i concep\iei subiective imbrii\i:;ate de legiuitorul roman, se va acorda prioritate voin\ei a) capacitatea de exerci\iu este o stare de drept, izvorand numai din lege;
: reale (inteme) a par\ilor, satisfacandu·se prin aceasta securitatea statica a circuitului
b) discernamantul este o stare de fapt, care se apreciaza de la persoan8 la persoa~
civil.
·----··-----~--------·-·-·- -- ~~·-···-------~----~-·.-----··--··~ ____, ( na, in r~port de aptitudinea $iputerea psih_o·inte!ectiva_~le acesteia_._ _ ,,_~·---
Consscrarea - contractele se interpreteaza dupa voin!a concordanta a par\ilor, iar nu dupii sensul CoreJarea i - persoanele fizice cu capacitate dep!ina de exercitlu sunt prezurnate ca au discern.3-1'
literal al termenilor [art. 1266 alin. (1) C.civ.]; notiunii de I mant;
- aceea:;.i concep\ie subiectiva se desprinde :)i din reglementarea simula\iei, \n sensul ca(llKita1:e w !1 0
acestora le poate lipsf Ins.a ternporar dfscern8m3ntul "1'n cazurile <1?a-num1te de I
ca actul juridic secret este singurul care produce efecte Yntre par\i [in masura \n care cea de disr:er . . incapacitate naturcrlii (betie, hipnoza, somnambulism, manie puternic&); l
. 1ndep!ine!;te conditiile de validitate de fond - art. 1289 alin. (2) C.civ.], acesta repre- : - minorul cu capacitate de exercitiu restr'3nsi3 are discernamantul ln curs de formare;
namant
i zentand voin\a reala a partilor, indiferent de con\inutul actului public [art. 1289 - persoane!e fizice fara capacitate de exercitiu (rriinorii cu varsta pana Jn 14 ani §i per-
; alin. (1) Cciv.]; soanele puse sub interdiqie judecatoreasca) sunt prezumate absolut ca nu au discer-
- In plus, manifestarea de voin\a a par\li va produce efecte juridice numai daca a fast namant pentru incheierea actelor juridice civile;
libera 'ii con:)tienta, adica reala, nu :;i dacii a lost a!teratii printr-un viciu de con- ~ discernamantul poate lns8 exista, izo!at1 chiar ia o persoana incapabil.a; sltuatie In
1206 care va !nterveni totu!?i nulitatea relativ8 pentru lipsa capacitatii de exercit1u, chiar
: cazde sirnulatie, tertilor de bunii-credin\a nu le poate Ii opus actul juridic secret, , daca, la data !nchelerii actului juridic, persoana pusa sub lnterdictie ar fi avut
Lc.<e_c:?!£SPUnd.e vointei reale a par\iior contractante, d numai actul juridic apare.rrtJ discernamant 172
.:~;'.
-?c'i
'?!
b
62 ACTULJUH!DIC CIV!L CONTHAC1UL-!ZVOR DE OBLIGATI! 53
Cazuri in tare consim\amantul dat 1n gluma (iocandi causa), din prietenie, din curtoazie sau pura Clasificare
lm,;es'le intf.~n- complezenta;
- consimtamantul a fast dat cu o rezervi3 mentala, cunoscuta de destinatarul Ed; 4.1.. 2.1. Eroarea esentialii ~i eroarea neesenfialii
ce ef~cte - consim\amantul a lost dat sub condi\ie suspensiva pur potestativa din partea celui
dice care se obliga (art 1403 Cciv.); In functie de consecinteie care intervin 1 eroarea este esentl.ala ~l neesential3
1
! manifestarea de
No~iune: falsa reprezentare a realita\ii cade asupra unor frnprejurari considerate im·-
portante de ditre par\i la momentul incheierii actului [art. 1207 alin. (2) C.civ.];
- daca partea ar fi avut o reprezentare corecta a 1·mprejurBr!i respective, atuncJ e-a nu
ar mai fl 1ncheiat actui juridic sau 1-ar fi incheiat in cu totul alte conditii.
Cazuri
1. eroarea poarta asupra naturii sau obiectului actuiui juridic ce se incheie (error in
negotium), 1n sensui ca o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar
crede ca incheie un alt
64 ACTUL jLJRIDIC CIVIL CONTRACTUL - IZVOE DE OBLIGATil ACfUL JURIDIC C1ViL CONTRACTUL w, !Z\/()B DE
sensul ca una dintre pi1ri;i crede ca trateaza cu privire la un anurriit bun, iar cealalta
parte are In veden.,:; un alt ! 2. sirnpla eroare de cu!c:ul v:a doar ta cerered oric5rela dintre
"' de exempJu, o parte: vrea sa vancla un imobil situat ln Predeal, Jar ceata!ta parte 1 cu cazului In care, concretiz3ndu-se !ntr-o eroare asupra a fost
accept8, crez.3nd ca este vorba -de -un imobll situat 1n Bucure;.tl; !' esentiata pentru fnchelerea contractulul 1210
3. eroarea asupra calitl3tilor substan~iale ale obiectului prestatiel ori asupra
a!tei imprejurGri considerate esentiale de catre p;!;\fti In absenta c5reia actu! juridic nu
s"ar Ii incheiat (error in substantiam); 1- eroar.ea neesentia!a poate atrage eel 111u!t o dirninuare (sau majorare) valor!c3 a I:
!!Ispre exemptu, o persoana cumpara un lucru confectionat din bronz, crez8ndu-l LF.'.estatiei, l~sa poate.r3rnane chiar ~l f~:~.~c;,in~ejurid!_~.~··"' ---~----
tonfectionat din aur;
4 jurisprudent6: substanta obiectului este const1tuit8 din acele calit21tl ale sale core
.2.2. Eroarea de fapt ;;i eroarea de drept
au fast determinante pentru p3J1i sau pa rte lntr-o asen1enea m.3sur3 fncat, daca ar
fl fost cunoscuta lipsa acestora 1 actu! juridic nu s-ar mai fl lnche!at {C.S.J, s. civ., Ullk!llW d~ reprezentate; eroarea se d!stlnge intre eroare
dee. nr. 160/1993, in Dreptul nr. 7/1994. p. 84); c~as!ticare
"' eroarea asupra substantel obiectulul nu trebuie confundat5 cu viclile ascunse sau reprezentare a unei stari sau situa\ii faptice la
aparente ale lucru!ui; de exemplu, va ti vorba de eroare In cazuf In care o persoana
m
a cumparat 0 tableta deja folosit<l, creziind ca este noua, schimb, daca tableta,
eroarea care falsa reprezentare a realita;ii le i'ncheierea
de~i nouil 1 are un procesor cu o defectlune de fabricatie din cauza c8reia unele
juridic cu prlvire la existenta sau con\inutul unei norme juridice;
aplicatii ruleaza greu, devin incidente regufile prlvind obllgatia de garantle pentru
- eroarea de drept este esentialii atunci cand priveste 0 norrna juridica determinanta,
viclile ascunse;
potrivit voin\ei plirj:ilor, pentru 1ncheierea contractului [art. 1207 alin. (3) C.civ.] si
4. eroarea poarta asupra identitatli persoanei sau asupra unei calitati a acesteia Tn
care nu este nici previzibila $i nici accesibild {art. 1208 a!in. (21 C.civ.];
absen\a careia contractul nu s-ar fi incheiat (error in personam); eroarea asupra iden-
!ii de exemplu, daca ln.ainte de acceptarea unei oferte de a contracta a.pare o dis-
titili;ii sau lnsu:jirilor esen\ia!e ale persoanei cocontractante sau beneficiare a actului
pozitie lega!Ei imperativ.3 care s-ar apllca §i conttactului ce urmeaz.3 a se fncheia (sa
juridic unilateral sau a stipula;iei pentru altul vizeaza, de regula, acteie juridice ln-
presupunem ca T.V.A. ar ft de 5% la data ofertei de cump3rare a unui bun, 1nsa s-e
cheiate In considerarea unei anumite persoane, deci acte!e juridice intuitu personae; majoreaza la 30% p3n8 la data acceptarif ofertei respective), dlspozitie care, dacG
eroorea lezionarO {ce intervine atunci c§nd falsa reprezentare cade asupra valorii
i:i
l
numai !n mod exceptional; In functie de lmprejur8rile partlculare ale spe\ei .$i i
Sanej:im1e numai daca nu sunt aplicablle preveder!le art. 1271 C.civ., s-·ar putea invoca eroa-· (
eroarea esen\iala atrage nulitatea relativa a actului juridic [art. 1207 alin. {l) C.civ. rea de drept, -;n sensu! existentel unor dispozltii lega!e !mprevlzlbi!e. !
.. - · · - - - - " · - - · · · - · - - - - - - - · - - - - -.. ·--···~~-~-~·~··· ---~~
art. 1325
Eroarea t~otiune: falsa reprezentare a realiti:ltH cade asupra unor lmprejurari mai putin impor-
Eroarea scuzabilii ~i eroarea nescuzabilii
• tante la incheierea actului juridic, ·in sensul ca partea ar fl incheiat actul juridic !ii daca
J ar Ii avut o corectii reprezentare a acelor 1mprejurari, astfel incat nu este afectatii 1 Crktc:-!:"41 dB cum este sau nu !mputablla pflrtii aflate In eroare 1 eroarea poate ft scuzabllii ~i
1
\ 1nsil>i valabilitatea acestuia; clasificare 1208
j * de exemplu, eroarea asupra s-tarn civi1e a cump3r3-torului, eroarea asupra calltZlti- i Eroarea
\ lor nesubstan\iale a\e obiectului etc., deslgur, daca p3crtile nu au conslde-rat 1mpre- , >euzablla
.J jur3rile rt2spectfve esentia.le pen~:u l~t!eie~~a actului J.~ridic. ---··--·----~·---] .;,_~,
-:0
~·
66 ACfUL JURIDIC CiVIL CONTHACTUL- IZVOR DE OBL!Gl"Ji!
67
mij-
_iJ.oace vldene, pen!.'.." a o determina siiincheie unJi'1"'.'lil__<J<:l_jurldic (art. 1214 Cdv.). I
1
4.1,5. Sancfiunea erorii esenf:iale §i sc:u.z,avtte
1-----
Precizari ! dolul este o eroare provocata, iar nu spontana, precum eroarea propriu-zisa;
, Nulitatea
1
daca eroarea este esen\iala ,; scuzabila, actul juridic va fi Jovit de nulitate rel11tf11a i sfera de aplicare a doiului este mai mare decat cea in cazul erorii, 1ntrucat, potr!vit I
relativfi 1207 alin. i art. 1214 alin. {2) C.dv., partea al carei consimtamant a fost viciat prln dol poate cere ,
l_anular.e.a cont_ractului, chiar dad§ eroarea 1n cares-a aflat nu a fost esentiala; ,___J
68 ACTUL JUlliD'C CIVIL CONTRACTUL - iZVOR DE OBUGATll b9
a exemp!u, atunci ctind ceea ce l-a determinat pe Primus sd cumpere un anum\t din aceasta ar rezulta c3 dolul este aplk~abil doar acteior jurldlce bile-
lucru de la Secundus B fost credinta eronat5 ca
a pierdut un lucru !dent!c, con deoarece numai Jn caz:..il accstora se poate vorbi de
tractul de vanz;;;;:re nu pcate fi anulat pentru eroare spontana1 lns3, dacB aceasta ca do!ul (sub forrna captatiei s-au poate fi 1ntJ!nit ;;i 'in c:szul acteh)r 11mc"'"
eroare a fost provocat5 de Secundus, care a sustras ori a ascuns lucrul identlc pe unl!aterale; Tn acest c.3z 1 nu mai este necesar8 lndeplinfrea cpr·int<>i
care JI avea Primus, pentru a-i face sa creada ca l··a pienJut, atund contractul de , altfel, potrivit art 1038 alln. (2) C.civ., doiul poate anularea te,;ta1n<1n!ultJi.
v3nzare este de nulitate dol. ! chiar daca manoperele dolosive nu ;:nJ fost savar~ite d€ beneflciaru{ dis.pozi\iiic:rtesta~
mentare ~i nicl nu au fost cunoscute de catre zcesta;
- In cazu/ ln care nu ar fl indeplinit3 aceasta cerinta a dolului, actul juridic bilateral
este totu~i anulabii daca sunt intrunite cerintete erorii esentiafe; daca nu sunt indep!J-
EJementul Notiune: utilizarea de mijloace videne (manopere frauduloase, >iretenii) pentru a nite cer!ntele erorii esent!ale, victima doluiul comis de un tert are !a lndemana numai
obiectiv induce ln eroare; o actiune in despagubire 1mpotriva tertului, autor a! dolului [art. 1215 alin. (2) Cciv.L
"" nu constitu\e do!, dln cauza lipsei elementuiui oblectiv 1 simplui fapt de a profita,, nu !nsa ~i lmpotr!va r.eleilalte p13rtl contractante, care este strain3 de dolul ln
ia !ncheierea actului juridic, de !gnoranta sau de Hpsa de experienta a unei per- - in actuala reglementare, nu mai este necesar ca dolul sa fie determinant pentru In·
soane, !nsa 1 In raport de lmprejurarile concrete aie spetei, nevalabllitatea actului
juridic ar putea fi atrasa de alte cauze;
* eroarea {spontana) asupra valorii prestatiei nu constituie nici dol, nlci eroare, ca
viciu de consimtamant, dar, daca vanz8toru!, prin manopere dolosive, !-a Indus in 4.2.4. ;,a11cp•u111rn atJIUlirn
eroare pe curnparator cu privire la valoarea bunu1ui, contractul de vanzare este :
anulabii pentru dol; I Nulitatea sanctiunea ce intervine In cazul dolului este nw'itatea relativii a actului juridic afec-
- poate consta atilt 1ntr-o ac\iune (fapta comisiva), cat ,; 1ntr-o inactiune (fapta omi- I reiativ.3 tat de acest viciu;
siva); - nu este necesar ca dolul sa fie comun-, adlca sa existe pentru fiecare parte a actului
u spre exemplu, in materia liberalit3tHor, fapta comisiva se concretizeaza In juridic bilateral (sau plurilateral); dacii exista reciprocitate de dol, fiecare parte are
sugestie sau capta'}ie, adici In specu!area afectlunii sau pasiunli unei persoane dreptul sa ceara anularea actului pentru dolul a carui victima este;
pentru a o determina sa faca o donatie sau un legat; - chiar si 1n situatia 1n care manoperele frauduloase intrebuintate de una dintre parti
- dad\ elementul obiectiv consta intr-o fapta omisiva, se vorbe>te despre do! prin reti- nu au determinat 1nsa§i 1nchelerea actului juridic, d numai acceptarea de catre cea-
cent6, care se concretizeaza in ascunderea sau necomunicarea celeilalte par(i, in mod lalta parte a unor clauze mai ptJ\in favorabile, se va putea invoca nulitatea relativa a
fraudulos, a unei imprejurari (esen\iale sau neesentiale), pe care aceasta ar Ii trebuit
1. aqiunea in dedararea nulitiitii relative a actului juridic;
Elementu! Noiiune: intentia de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa 1ncheie 2. actiunea 111 raspunciere dvi!a delictualll;
subiectht un anumit act juridic; - in afara de anulare, ce! al carui consim\amant a fost viciat prin dol are dreptul si la
!!I nu exista dol daca 1mprejurarea pretins ascunsa era cunoscuta de cealalta parte; daune-interese sau1 daca pr€fera mentinerea contractulul, po.ate solicita numai redu-
:;! provocarea unel erori fara
rea-credinta nu constituie do!; fn aceasti5 situa~ie, .s; fost viciat cerea prestatiei sa!e cu valoarea daunelor-interese la care ar fi 'indreptiilit {art. 1257
partea indusa In eroore din neglijenta celeilalte p3rti va putea so!icita despagubiri, C.civ.);
iar dacii sunt l'ndeplinfte cor.dftiile eroril esentiale, va putea cere anularea actului - deci, vict!ma dolului are 12 1ndemana doua actiuni, una In anulare :;i alta 1n raspun-
pentru acest motiv; dere civiia delictuala, pe care le poate ~i cumula; daca insa dolul a provenit de la un
dlscernamantului este cu dolul sub tert, Jar ceaialt3 parte nu a cunoscut ori, dupa caz, nu ar fi trebuit sa cunoasca do!u!,
eel indus in eroare nu poate cere anularea contractului, ci nun1ai daune-lnterese de la
Cet'inta dolului autorul faptei ilicite [art 1215 alin. \2) C.civ.];
- victima dolului poate opta pentru mentlnerea contractului, cu echilibrarea cores-
- manoperele videne sa provinii de la cealalta parte, de la reprezentantul, prepusul punz8toare a prestatiilor, ~ln3ndu-se cont de prejudiciul pe care J-a suferlt ca urmare
dolului ori gerantul afacerilor celeilalte parti sau de la un ter(, 1nsa, in acest din urma caz, a dolului (art. 1257 teza finala C.civ.);
numai atunci cand cocontractantul a cunoscut sau~ dup.3 caz, ar fi trebuit sa cunoasca chiar daca alege sa confirme actul anulabil (adica sa renunte la a invoca militatea
existenta dolului la incheierea contractului [art_ 1214 alin. (1) ,; (3) 'i art 1215 al in. (1) relativa), victima dolului poate in continuare sa pretinda daune-interese pentru indu-
Cdv_]. sa ln eroare 1265 alin.
ACTUL JURlDiC C!V1L CONTRACTUl 12'.Vi)R DE OBUC1ATll ·;~t
70 /,\CTUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL-- IZVOR DE OBL!GATil
Celceinvoca - dolul nu se prezurni\ [art. 1214 alin. (4) C.civ.], deci, persoana care solicita anularea sau; In cazu! in care acesta din urm3 nu l~i execut8 de bunavo~e- obligatla;
do!u! trebuie actului juridic pe motiv ca a avut consim\amantul viciat prin dol trebuie sa laca - dadi 1nsa amenin\area cu un drept a fost un prilej pentru creditor de a ob\ine un
avantaj exagerat c?i injust, atunci violen~a va deveni neiegttirnii, constttu!nd vlciu de
sa I! dmte- dovada acestuia;
deasd m de exempfu, 1ntrMo speta, s-a .s.ollcltat anularea, pentru do!, a unui contract de v3n- consim\amiint (art 1217 Cciv.);
zare av8nd ca obiec..t un teren, pe motlv ca vanzatorul nu !-a !n~tilntat pe cumparator s fotos!rea unul mij!oc legal lntr-un scop ilicit, daca nu sunt lndeplin!te cerinte!e
de existenta unor magistrale de transport a gazului metan pe terenul respectiv, !nsa, va fi ca un abuz de
din probele administrate, nu a rezu!tat ca vanzatorul avea cuno~tint5 de existenta - urmilre~te sa induca o temere fara drept,, astfel lncat constituie vicfu de consimta-
acestora, i.ar dolul presupune un element subiectiv, anume lntentia de a induce In mant, atragand nulitatea relativa a actului juridic incheiat sub imperiul ei;
eroare (LCC.J., s. civ., dee. m. 5149 din 3 decembrie 2003, www.scj.ro); "'de exempfu, pentru a determina o persoana sa 11 faca o donatie, cineva o ame·
-fiind un fa pt juridic stricto sensu. eel care pretinde ca a lost indus In eroare poate fa. cu vatamarea
ce proba dolului prin orice mijioc de proba, inclusiv prin declaratii de martori :;i
prezurntif;
4.3.3. Structura violenfei
- spre deosebire de proba erorii, dovada dolului este mai u~or de facut datorita ele-
mentului sau material.
Elementul ivu<mn": consta In amenintarea cu un rau;
obiectiv ~ amenintarea poate sa priveasca un rau de natur3 patrimori1ala {spre exempfu,
4.3. Violenta distrugerea unui bun), un riiu de natura fizica (spre exemplu, vatamarea corpora la) ori
un rau de natura morala (spre exemplu, compromiterea reputa\iei);
4.3.1. Nofiune raul cu care se ameninta poate sa priveasca nu doar persoana v1ctlma a vlolentel, cl
5i o persoana aproptata acesteia, precum sctul, sotia, ascendentii sau descendentil
v!ciul de care consta In amenintarea unei persoane cu un rau persoanei care 1ncheie actul juridic [art. 1216 alin. (3) C.dv.], deci o persoana de care
natura sa ii produci\, fara drept, a temere ce 0 determina sa fncheie un act juridic, pe eel
care altfel nu 1-ar fi lncheiat; I Eien1entu_i Noth,ine: consta 'In inducerea unei temeri persoanei amenintate;
8
vidul de consimtam8nt al violen!ei poate fl 1nt.3lnlt ~j In cazul persoanelor juri-
subie-etiv - constltuie vlo!enta ch'1ar amenintarea cu un rau vHtor, In m@sura in care s-ar insufla
dice, avand in vedere ca 1egea nu face vreo dlstinc\ie 1n func~ie de victima ame-
o temere considerabil.3 la Tncheierea contr.actuluL
nin~arii $i ca persoanele juridice 1~i exprima consim1amantu! tot prln intermediul
.
4.3.4. Cerintele violentei .
Clasificarea violentei ! Temerea sa fie - temerea insuflata sa fie determinanta (justificata) pentru inchelerea actului juridic
determinanta civil [art. 1216 alin. (1) C.dv.];
4.3.2.1, Violerqa fizica §i vinlenta morala _., temerea insuflata este determinanta atunci cand partea amenintata putea sa
raului cu care se amenin\a, violen\a poate sa lie
72 P,CTUL JURilJIC C1VlL CfJNTRACTUL IZVOR DE 08UGATl!
cont ~i destarea
2V'·'"'"' sanatatf'.3 '."?i caratteful ce!ui (J5LJpra caruia 5-<J exercitat preCLJl(l :;;i de
orlce att3 ce a st.area acestuia !a rnornentul !ncheieril
contractului [art 1216 alin, (4} C.civ.], decl criteriu! de apreciere est-e unul sublectiv, acti1me in rils1~11r1de1re
iar nu obiectiv, ;,,'{f:r.s;;;ja.nel in afara de anu!are 1 eel al ci:lrui c.cnsirnt8xrii3nt los,l vlciat prln vicile1•1\il are dnmtol :_{1
----~~~----------··~~-~~-~ ----------- -- -------1
an1en1iritar;,a sa fie (nelegltin1a); af-e-ctate la da:une-lnterese sau, daca prefer3 contractului, poate solicita nu:Yrai
astfel violen~a viclu de consirntamant Jn cazul Jn care, de~i se reducerea prestatiel sale cu valoarea daunelor-interese !a care ar fj
reaiizarea ~u1ul dreptl s-ar folosi mjjloace ilicite; (art 125'7 C.civ.);
rn spre exempfu, pentru a obt!ne recunoa~tetea datorlei de c@tre debitor, creditorul - deci 1 victirna vlolentei are la 1ndemana doua ac}iuni, una 1n anulare ~i alta Jn rn'nu:n-
11 ameninta cu vatamarea integritatii corpora!e; dere civila dellctuai3, pe care !e poate ;;I cumula; daca 1nsa violenta a provenit de la un
. - simpla temere reverentiara, izvorata din respect, nu constituie violen\a (art 1219 teJ"i:, iar cea!aita parte nu a cunoscut ori dupa caz, nu ar fi trebuit sa cunoasca
1
- sanctiunea ce intervine In cazul vlo!entei este nulitatea refa1:iv6 a actului element obiectiv: vildita disproporiie de valoare 1ntre presta\ii;
afectat de acest v!ciu 1216 al!n. (1) Cciv.]; subiectiv<i element subiectlv: una dintre parti sa profite; la lncheierea contractu!uJ, de starea
m se admite in mod excep\ional, violen\a ar putea atrage jl nulitatea absoluta a de de ori de a celeilalte
::..r..c_s::.__
actu!ui juridic, anume atunci c5nd, din cauza ei 1 consimtamantul llpse~te cu desa~ obiectiv: prejudiciul material egai cu dispropor\ia de vaioare dintre presta~
var~ire, spre exempfu, o persoana este silita sa semneze lns:crisul constatator al \IL
unui act juridic prin aceea ca alte persoane ii tin ~i 11 conduc rr1ana; In acest
ca este vorba mat mult decat de
,..
i Cc;0>:1crare1a noastra a -eonsacrat ambele concep~ii:
!n c2zui minorului are la baza rn11t:Fnlin obiectivil; in consec!nta, eel ce asum2 o obllgatle excesiv5 prin raportare !a starea sa
sa
!eziunea trebule dovedeasctl doar paguba suferit3 de rnlnor; la avantajele pe cere ie din contract la ansan·1biul circu:mstaiW''ior
b) leziunea in cazul majoruluf are la baz3 conceptia subiectivd; eel ce lnvoca leziunea [art 1221 alin. Cciv.];
trebuie s~ dovedeasca at:'lt paguba suferita, cat~; faptul cil cealalta parte a profitat, rn caracterui £'.xces'1v 01 ob!lgatie! asurnate prin raportare la rriornentul
la lncheierea contractuiui, de starea de nevoie, de lipsa de experienia ori de !ipsa lnchelerll contra:ctuluL
a celeilal te -·ca regullt 1 pot fl atacate acte jurldice bliaterale, c:u titlu oneros .'.?i co1nutat!ve, indife-
mv de?i in literatura de specialitate se folose$te terminologia llleziunea ln cazuj rent dac.a sunt de administrare orf de rli,:nr>?itip·
ru!u( ;i u!eziunea-ln cazul minoru!ul", raportarea corect8 trebuie tacuta la capacitatea - exlstenta lezfunli se apreciaza ~i !n functie de natura {?i scupul contractului fart. 1221
de exercitiu a persoanei; astfe!, c2nd se face vorbire despre leziunea In cazul majo- alin. (2) Cciv.];
rulu! ar trebui sa lnielegem leziunea ln materie de acte juridice fncheiate de persoane rn In cazul acte!or juridice unllaterale nu poate exista o disproportie lntre prestatli,
cu capacitate deplina de execd\iu (care, in mod excep\ional 1 pot fi ~i minori), iar dnd deoarece numal o parte se obliga;
este vorba despre leziunea In cazul minorului, in realitate este vorba despre per- E daca sunt acte juridice cu titlu gratult1 nu poate exista leziune;
cheiate de minor singur daca au caracter curent, se execut8 la momentul lncheierii lor uneia dint?e
~i sunt de mica va?oare, practic, nu se pune problema leziunii; poate cere:
- actul juridic de conservare nu poate fi lezionar, !-ntrucat este, prin defin1tie, intot- 1. anularea contractului;
deauna util celui care ii incheie; - actiunea 1n anulare este admisibila numai daca leziunea depa'iec;te jumatate din
•In mod exceptiona! 1 se poate admite leziunea ~i 1n cazul unui act de dispozitie valoarea pe care o avea, la momentul 1ncheierii contractului, presta\ia promisa sau
1·nchelat de un minor cu capacitate de exercitlu restransa; astfel, In leg8tura cu e><ecutata de partea lezata, iar dispropol\ia trebuie sa subziste pana la data cererii de
veniturile obtinute ca urmare a acte.!or juridice privind munca, inde!etnicirile artls- anuiare [art. 1222 alin. (2) C.civ.];
tlce sau sportive ori referitoare !a profesia sa, rn1norul cu capacitate de exercitiu 2. reducerea sau,
restransa ar putea sa incheie singur acte de dispozitie 1n mod valabil; sub aspectul Yndeplinirea conditiei
!eziunli, acte!e juridice prir. care minoru! dlspune singur de veniturile dob3ndite In
condi\iiie art. 42 aiin. (2) Cciv, sunt supuse art.1221 alin. (3) Cciv., iar nu art.1221 rln,otul la ac\iunea Jn anulare sau 1n reducerea (majorarea) obliga\iilor pentru leziu-
aiin. (1) C.cfv. deoarece legea nu a lnteles sa confere minorului respectiv capa-
1
ne se prescrie 1n termen de un an de la data lncheierii contractului [art. 1223 alin. (1)
citate deplina de exerci\iu; C.civ.J;
2. sil fie w1 act bilateral, cu titlu oneros 'li co111u<a1:1v; - ;mulabilitatea contractului nu poate fi opusa pe cale de excep\ie dnd dreptul la
- nu pot fl atacate pentru leziune contr<Jctele aleatorii, tranzac\ia, precum 'li alte con-
ac\lune este prescris [art. 1223 alln. {2) C.civ.], deci anuiarea pentru leziune este
tracte anume prevazute de lege (art. 1224 Cciv.);
supusa prescrip\iei extinctive indiferent case solicit@ pe cale de ac\iune sau pe cale de
;!. sii fie fncheiat de minorul cu capacitate de restransii 14 >i 18 ani),
tad~ ocrotitorului legali
- in toate cazurile, instan\a poate sa mentina contractLil daca cealal!a parte In
l - daca actul a fast 1ncheiat cu lncuviin\area ocrotitorului legal, de'li este lezionar, el nu mod echitabil, o reducere corespunzatoare a propriei creante sau o majorare a pro-
mai poate fi anulat, c! 1 eventuai 1 se va angaja r5spunderea ocrotitorului legal fat.3 de
1:; obliga\ii, actul juridic putand fi adaptat In condi\iiie art. 1213 C.civ. [art. 1222
ACTULJURIOIC CIVIL CONTRACTUL •· !ZVOR DE OBLIGAJll P,CTUl JUHID!C CiVIL CONTRACTUL -· IZVOR DE OtlUGAjil Tl
' .
'
- textul dt-: lege prezint3 interes practic Jn Tn can:: partea al carel
m8nt a fost vic!at prin leziune solicitii anularea contractului; - nuiitate nui!tate ,_ nulftate n::lativ5
contractu!ul este posibll3. ati1t In ipotcza leziunH !·n cazul mlnorcdui1 c3t ~i re!ativd re!ativa $(JU acli1lrlP
cea a leziunii l'n cazul ~i 'in
civHZ: prestati1lor.
rivila delictua!a.
froarett
Structurfi ·1'·--~ element subiecti~:--- -. r_:·element A - element ~--; ~ j~ ma}~rl: element
I I subiectiv :;i subiectiv ~i subiectlv ;i element
.i'
torii ?I tranznctier, lor aleatoriC tranzac-
1
mentul incheierii actului se refera, 1n realitate, la conduita par\ilor; - se refera la aqiunlle sau lnaylunile la
[art. 2529 a!in. (1) lit. c) i I ~' ~· spre exen1p}u~ ob!ectul contractului de care sunt tinute par}ile;
vanzare ii reprezinta transmiterea unui spre exernplu, vanz8torul l}i asuma, prin-
__L_---1 . . . 2
c.c1v.1. drept patrimonial de catre 0 pa rte contrac- tre allele, obligatia de a preda lucrul cum-
, - invocarea pe cale de excep\ie a nu!ita\ii relative pentru . - invocarea pe cale ,
eroare, dol sau violenta este irnprescriptibila extinctiv i de excep\ie a leziunii I tantii ln schimbui pliitii unui pr€\ de catre
cealalta coritractanta,
pJr3torului, \ar aceasta abllgatie are ca
[art 1249 alin. (2) C.civ.]. · este prescriptibila I Conditil ·- detern1inat; - determinat sau determinabil;
extinctiv In termenui
.. ficit. -iiciL
Sanctlune - 'In cazul nerespect5rii condi~iilor es<en\ial12, In cazu! nerespectarH conditlilor eS<entiai•'·
intervine absolutil. nulitate
78 1~CTUL JURIDIC CIVIL CONTilACTUL- 1ZVOR DE OBUGATI! ACTUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL - IZVOR DE OBUGATU 79
I
l:···
82 ACTOLJURID!C CIVIL. CONTRACTiJL .. IZVOR DE OBLIGil}ll ACTUL JURJDlC CJVJL CONTRACTUl -~ lZVCJR DE
sa [art. 1283 alin. (1) C.civ.J; in caz contrar, eel care se on~ctJeo·•a
ta a determina un tert s5 !ni::heie sau s3 ratiflce un act este tinut sa
repare prejudiciui
I ccuzat daca tertul refuz8 sa se oblige [art 1283 alin. (1) C.clv.];
: -Tn acteie juridke cu caracter strict personal (tntuitu personae), precurr1 contractul de
~
, mand.at, :o~traLiul de antrepr~za, con~ractul de a~g~jare a unui avocat etc. 1 ob!ec~ui pentru a fi va!abil8, trebuie sa in,Jerilirrea:sc3, cumu!ativ, urrriatoarele
trebu1e sa fie o persona!a a ce!u1 care se obhga, deoarece cocontractantul a in- 1, cauza sa e;dste;
cheiat §!Ctul i~Ei'.:iic ir~_con.~iderarea f0su~1'rilor ace.~!.~.'.~· ..............- .. --··-···--··-~ cauza sa fie iicita;
3. cauza sa fie morai2 1236 alin. {1) Cciv.];
5.3.8. t:xistenta a ,, da::a obiectul actului juridic civil c:ontravine normelor imperative, ordlnli i
sau bunelor moravuri, atund gl cauza actu!ul juridic respBttiv este iliciti3 sau :
de imorcla; In schimb, pot exista situatii In care cauza actu1ui juridic sa fie lHcit3 sau J
L _____J.":r()'~~i.ci<iairr.coi_tb•"ie,;c:ttu':'.IUa''c'<'e,ltlu!ii_zal(;cttJLiricl_k::ssiai·. ffj.iee_liliccjitt,______ ___________ . . . ~ . ~~------
In cazul actlvita\ilor care trebuie autorizate de orgimele competente, dreptul de a
desfa~ura asemenea activitatl se na,te numai din momentul obtinerii autoriza\iei res·
administrative pectlve, daca prin lege nu se prevede altfel, sub sanqiunea nulitiitii absolute a actelor
s:au ~l operatiunilor lncheiate fara
autorizatiile necesare (art, 207 C.civ.); CoUtt:l - cauza exista cand partea are aptitudinea de reprezenta (prefigura) corect faptele
ori a altei · 1n cazul unor acte juridice care au ca obiect (derivat) anumite bunuri, sub sanc\iu· i ex:fste sale ori consecintele acestora; 1n alte c:uvinte, 11psa cauze-l se poate datora lipsef discer-
ce1rinlte jJ?e· nea nulita\ii absolute, actul juridic nu poate fi incheiat daca nu se ob\ine autoriza\ia namantulul;
vazute de administrativa prevazuta de lege (spre exemp/u, Legea nr. 295/2004 privind roo1m•111
- lipsa cauzei indude ?i ipoteza In care cauza este jalsa, deci cand partea s-a aflat
al
lntr-o eroare esentiala ~i scuzabil.:J asupra existentei cauzei, adlc3 asupra motivului
care a determlnat-o sa 'incheie actu\ juridic;
6. Cauza (scopul) actului juridic civil w de exempfu, s-ar putea obtlne anularea unul legat pentru lipsa cauzei (cauza falsfi)
daca se face dovada ca testatoru! nu a ~tiut ca i se va na5te un copil (ceea ce implic3
6.1. Noth.me necunoa;;terea 1 de c3tre testator, a sarcinii temeii) ;;i ca, daca ar fi cunoscut aceasta
!mprejurare, nu ar mai fi !asat legatul;
- motivui care determina fiecare parte sa lncheie contractul (art. 1235 C.dv.); - existenta cauzei se apreciaza prin raportare la momentul lnchelerii actului juridic;
· motivul determinant se poate referi fie la lnsu,iriie unei prestatii, fie la calita1ile a dacii lmprejurarea care a determinat pe una din partl sa lncheie actu! juridic a
unei persoane; suferit modificari sau a disp5rut pilna la executarea <Jcestuia1 atunci nu se va pune
• motivul determinant este concret ?i variabil de la o categorie la alta de acte juridice prob!ema anul3rii actu!uf juridic pentru llpsa cauzei, ci, dupa caz, probiema revizuirli
civile ?i chiar In cadrul aceleia'?i categorii de acte juridice civile; efectelor pe temeiul irnpreviziunii, a riscului sau chiar a lez!uniL
m de exempfu, 1·n cazu! contractu!ui de vanzare, scopul mediat consta in destinatia
concret3 ce urmeaza .a se da iucrului cump3rat, respectiv sumei ce reprezinta pre- --- lipsa cauzei atrage anulabi!itatea contractulul, cu excep\ia cazulul Tn care contractul
~ut, astfel !neat dlfera de la cumparator la curnp3riitor {o persoana cumpilra o lo- a fost gre]it calificat 'ii poate produce alte efecte juridice (art. 1238 alin. (1)
cuinta pentru a o dona cuiva_, alta persoana cumpara o casa pentru a locui In ea, iar '1l i'n situatla cauzel false, nulltatea re/ativ8 a a:ctului juridic va intervenl numai dacB
o alta persoana curnpara o casa pentru a face o investitle etc,}, respectiv de la de eroare ca vicfu de
vanz3:tor la v8rizator (o persoana vinde un lucru pentru ca din suma obt!nuta ca
sa 1·5i cumpere un alt lucru, o a1t3 persoana vinde un lucru pentru ca din suma
saw plateasca 0 datorie etc.);
este o con&tie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic este ilicita atunci cand este contrara legii 'ii ordinii publice [art 1236 a!in. (2)
precum ;;l atuncf ci311d actul juridic este doar miHocul pentru a eiuda apiicarea
Precizari , - cauza actului juridic nu se confunda cu consim\amantul, cl, dimpotriva, !mpreuna unei norme legale imperative-frauda la lege (art. 1237 C.civ.);
! acesta formeaza vointa juridica;
- In cazu! actelor juridice nenurnite 1 ar putea sa alba caracter lllcit nu numai motivul
trebuie confundata nici cu oblectul actului juridic ?i nlci cu izvorul determinant, ci chiar prestatia la care se obliga una din paf1i;
civil concret. 111
spre exemplu, contractul prln care Primus se obnga sa 1i plfiteasca lul Secundus o
de bani o
/.1,CJULJU!t!DiC ClVIL CON!RACTUL-lZVOR Df.
- cauza lliciti! nulitatea absolutii a actului Jurid.tc dac;:3 este comun@ ori, In caz
rn1'1trar,d.aca ceala!til .a cunoscut~o sau, ·1mprejur~ir1, tr-r;;buia s5 o cunoasca
!_art 1238 aiirt (2) C.dv.]; prestatk3 primit8 sau executata In terneiu! unei cauze iHcite
rbirn8ne lntctdeauna restltu!rii 1638 C.civ.);
v doca !a lncheierea unui contract doar una dlntre p3rtl a urm8rlt un scop ilicit, 1ar
ce.alalt3 parte nu a cunoscut ~l nic! nu trebuia sa cunoasca ace.as.ta lmprejurare,
apreciem ca respectivul contract este va!abll, cu exceotia cazului in car~ o norma In sens restrans: rr1odalitatea de exteriorizare a rnanifestilrii de vointa, f3cut3 cu
specia!a, inclusiv apartinEind alt-el ramur\ de drept, ar dlspune a!tfel; !ntentia de a crea, mod!fica sau stinge un raport juridic civn concret;
o pot exista norme speclale care sa sanei;:ioneze cazuri particu!are de cauz-5 llicita <:u - ln sens iarg, desemneaza trei cerlnte de forrna:
nulitatea relativa, de exemplu, art. 1() alin. (1) din Legea nr, 78/2014 privind reg!~ 1. forma ad validitatem sau ad salemnitatem (forma ceruta pentru insa~i vaiiditatea
mentarea activlti3tii de vo!untarlat ln Romania interzlce, sub sanctiunea anulabili·· actului juridic);
t8:1ili incheierea contractuluf de voluntarlat in scopul de a evita incheierea unui con- 2. forma ad probationem (forma ceruta pentru probarea actului juridic);
tract Individual de munca sau, dupa caz, a unui contract civil de prest8ri de serv1cii 3. forma actului de
~--·orl a ~;tu1 .~ontract civil cu )l~lu one.~os pentru ..efectuarea prestatiilor r~spective.
- regula de drept potrivit careia sirnpla manlfestare de voln~a este nu nun1ai nece- ·
Cau:za cauza este imorala atunci cand este contrara bunelor moravuri [art, 1236 alin. (3) sara, ci ,; suflcienta pentru ca actul juridic civil sa ia na,tere in mod valabil sub aspec·
i s:& fit:~ moralil C.civ,]; tul formei care 1mbraca manifestarea de voin\a facuta in scopui de a produce efecte
111 de exen1plu, s-a decis ca antecontractul de v§nzare lncheiat pentru a se men\ine
juridice 1178
o reiatie de concubinaj este lovit de nulitate absotuta pentru cauza irnora13
-in 1nieles restrans, forma actului juridic civil este guvemata de principiul consensua-
{CA Ploiejti, dee, civ, nr, 211/1998, 1n BJ,, semestrul 1/1998, p, 198),
lismulut, care, la randul luf, reprezlnta o aplicare, In aceasta materie, a princlpiului
Sanctlune liberta\ii actelor juridice civile (principiul autonomiei de voin\a);
- cauza imorala atrage nulitotea absolutii a actului juridic daca este comuna ori, in caz lorma actului - pentru a produce efecte juridice civile, manifestarea de vointa nu trebuie sa
1mbra·
contrar, daca cealalta parte a cunoscut·o sau, dupa imprejurari, trebuia sa o cunoasca o formii
[art. 1238 alin. {2) Cciv.]; presta\ia primita sau executata In temeiul unei cauze eKpresa cu caracter general al prindpiului
imorale ramiine Jntotdeauna supusa restituirii (art. 1638 Cciv,); - contractul se 1ncheie prin simplul a cord de voin\e al partilor, dad! legea nu impune
i1 cat prive)te corela\ia dintre art. 1238 a!in. (2) C.civ. ~l art. 11 (_civ., conform
o anumita forrnalltate pentru 1ncheierea sa valabila (art. 1178 Cciv.); excepliile
caruia 11 nu se poate deroga prin conventi1 sau acte juridice unil.aterale de la !egile cons.en~ trebuie sa fie expres ,, iimitativ prevazute de lege,
care intereseaza ordinea pub1ic3 sau de la bune!-e moravuri". se observa ca nu suaHsrnultii
exista o suprapunere !ntre dorr1eniile de aplicare ale ce1or doua texte de !ege, In
ln baz.a art. 11 C.civ., pot fi dedarate nule numai actele juridice avan.d o -
: Reglementarea expresa am.1mite de
in materla contractului de vanzare, cu excep!ia cazuriior prevazute de lege ori daca
I
sensu1
cauza ce contravine dispozit1ilor exprese care lntereseaza ordi11ea publica .;;l bunele din vointa par\ilor nu rezulta contrariul, proprietatea se strilmuta de drept curnpara· i
moravuri, a,a incat vor putea fl declarate nule, numai pe temeiul art, 1238 alin. ! torului din n1omentul lnchelerli contractului, chiar daca bunul nu a fost predat orl
C.civ., acele acte jurldice a caror cauza, de~i imorala, nu contravine unel mspo;"tii pre\ul nu a fost platit Inca (art. 1674 C.civ.); j
. '
-In materia contractelor translative de drepturi reale, drepturile reale se constituie )i I
. se tr·ansmit prin acordul de voln\e al pa1'\ilor, chiar daca bunurile nu au fast predate, '
) daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate, ori prfn individualizarea bu- !
l_rltir~()i:,_daca a~ordul poa~t~ asupra~nor bunuri de gen [art.12~3 alin. {1) Cciv.J. . _j
cauza este prezumata ca exista, chiar daca nu este expres prevazuta 1239
(1) Cciv.J ~i caeste valabila, panala proba contrara [art, 1239 alin. (2) C.civ.];
eel care invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei are sarcina probei; fiind vorba de un
este admisibil de
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
ACTUl JURlDtC Ci\/l L. ClJNTf<ACTU L-·~ iZVOR DE u~u,,Pd 11 87
I 'j":J>r•-fit""'""'f0.
;. IVl•H'-~'2!, ad probotionem si forma pentru opozabilitate fa\a de terti (ad opposobi/ito- ""'ntinn""'~ p.3Jtl!or asupra importantei deosebite pe care o au anumite acte juri-
H1stltuirli dice pentru patrimonlul celui care le face sau pentru patrirnoniile ce!or care le fac
forn1a l\!otiune: conditie de validitate, esent1ala §i speciala 1 care consta in necesitatea lnde- forme: exemplu, In cazul donatiei, a~ renuntaril exprese la succesiune
validitatem lormalitatilor prestabilite de lege, in lipsa dirora actul juridic civi! nu ad validltatern - asigurarea llberttltli ;;i certitudin!i consimtEimantului (cum este cazul testamentului);
na!?te In mod vaiabil. - exercitarea unui control a! societatn, prin organele statului, cu !a acte!e juri-
l
1
~:orma
nulitatea absolutG a actului '!ncheiat cu
Noth.me: cerin\a care consta in intocmirea unui lnscris cu scopul de a
dice civlle care prezinta o importan\a ce depil>e>te cadrul strict a! intereselor par;ilor
(de exempiu, In cazul contractulul prin care se lnfiinteaza o sacietate cu personalitate
juridlc3, al conventiilor care stramuta sau const!tvie drepturi reale ce urmeaza a fi
: ad juridic civil.
! zm?tl£111£me·m <noe,i<oojncartea;_!<Jrj(~<Jl'iic:!C:l~---""-~~---------"----~-www-www--~"-----"wwwwww~~------_J
Sa11q;im1e: imposibilitatea dovedirii cu un alt mij/oc de probii a actului juridic incheiat - reprezinta un element constitutiv (esen\ial) al actului juridic civil, 1n lipsa caruia
acestei forme. acesta va fl Jovit de nulltate absolut3;
fcrma pentru lllotiun•;: fmmo>lit,,ti10 care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa, deci presupune manifestarea
opozabil ~i persoanelor care nu au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drep- expresa de voin\a;
turilor sau intereselor lor. ~ este excluslv.3, Jn sensul ca, pentru un anun1it act juridic civil solemn, trebuie Jnde-
Sanciilme: inopozabilitatea fata de terti a actului juridic 1ncheiat cu nerespectarea plinita o anumita forma, de regula, forma autentica;
acestei forme; ter\ii sun! in drept sa faca abstractie de actul juridic civil ce trebuia sa i •de la aces! caracter exista 1nsa si excepjii, de exemplu: testamentul (art. 1041 I
le adus la sa
deci \i j_Cciv.), fideiusiunea (art- 2282 C.civ.) _:tc:_____ __ __ -~
I= toate clauzele actului juridic civil trebuie sa 1mbrace forma ceruta pentru valabilitawww :
! nerespect'lrii trebule fncheiat ·1n serfs [art, 41 aiin. din nr. 84/1998 prlvind marcile ?i
; formei ad indica~;iile gBografice, republicat5];
- exprimarea In scris a conslmtamantuiui de a dona organe tesuturi 5i celu!e de
t--1!~.!Y!~"!pte~ umanil, In scop terapeutic [art. 144 alin (1) lit. a) din
1
f H·a~mnea
- revocarea expresa a unui legat [art. 1051 alin. (1) C.civ.]; consta 1n lntocmlrea unui de a dovedi actul
- renun\area expresa la succesiune [art. 1120 alin. (2) C.civ.]; anumitor acte jurid1ce civile;
-Tnlaturarea efectelor nedemnita\ii de drept sau judiciare [art. 961 alin. (1) C.civ.]; h1stituJrii - avantajul practic pe care ea 11 prezinta, in sensul ca aslgura redarea certa ~i fidela a
- partajul succesoral in cazul existen\ei bunurilor imobile succesora!e [art. 1144 forrnei contlnutului actului juridic civH Ji, prin aceasta, fie preven!rea unor eventuale litigii 1 fie
alin. (1) teza a II-a C.civ.]; U$Urarea sarcinil organului de jurisdic\ie ln ceea ce priVe$le stabilirea situatiel de fapt
- conven\iile care stramuta sau constituie drepturi reale ce urmeaza a ft inscrise ln determinata.
cartea funciarii, care, sub sanctiunea nulita\ii absolute, trebuie sii fie incheiate prin -forma ad probationem este obligatorie, iar nu facultatlva;
lnscris autentic (art. 1244 C.civ.); - nerespectarea formei ad probationem nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil,
- lnscrierea In cartea funciara In cazul lnstrain3rii ~i const\tuirii de drepturi reale ci, in prlnciplu, sanc\iunea care intervine consta in imposlbilitatea dovedirii actului ju·
imobiliare [art. 885 alin. (1) C.civ.j, cu precizarea cil prevederea lega!a referitoare !a civil cu un alt de
caracterul constitutiv al 1nscrierii in cartea lunciara se va aplica numai dupa linalizarea 1. institulrea formei od probationem pentru o anumita categorle de acte jurldice
lucrarilor de cadastru pentru fiecare unltate administrativ·teritorialii, pana la acea civi!e anume cele care au un obiect de o valoare mai mare decat cea prevazuta de
1
data inscrierea lacandu-se numai in scop de opozabilitate iata de terti;
lege (250 lei) [art. 309 alin. (2) C.proc.civ.J;
-vanzarea unei mo~teniri [art 1747 alin. (2) C.civ.];
torn1£:;i , Z. instftuirea formei ad probaUonem, cu caracter particular, pentru anumite aci:e juri·
- contractul de intretinere (art. 2255 C.civ,); I .
! drce, precum:
- contractul de arendare, care trebuie 1ncheiat in scris, sub sanc\iunea nulitatii abso-
contractu! de societate, care se lncheie in forrna l1€cesara numai pentru
lute [art, 1838 alin. (1) C.civ.];
dovada rnntractului, daca pr'111 lege nu se prevede altfel [art. 1884 alin. (1) C.civ.];
fidefusiunea, care trebuie asumata In rnod expres printr-un lnscr!s 1 autentic sau sub
- contractul de comision, care se 1ncheie 7n form3 scrtsa, autenticd sau sub sernnatura
semnatura privata, sub sanqiunea nulitatii absolute {art. 2282 C.civ.);
private, necesara numai pentru dovada contractului, daca prin lege nu se prevede
i - conventia de constitulre a unui drept de ipoteca imobiliara, care se lncheie ln forrna
altfel (art. 2044 C.clv.);
; autentica de ditre notarul public, sub sanc\iunea nulitil\ii absolute [art. 2378 alin. (1)
Lo11tractul de cons~gnatie, care se inchele ln forma necesara nurnai pentru
C.civ.] sau mobiliara, care se 1ncheie 1n forma autentica sau sub semnatura privata,
I sub sanctiunea nulitatii absolute (art. 2388 C.civ.);
dovada contractulul, daca prin lege nu se prevede altfe! (art. 2055 CsJv.);
- contractul de agentie, care trebuie inchelat fn forma scris3, autentlca sau sub
'
! '"jarisprudenfO: lnserarea In conven1ia piirtilor {un contract de credit) a unei clauze
prin care debitorul constituie un drept de ipoteca imobiliara In favoarea credito- semn5tur5 privata, necesara numal pt;ntru dovada contractului, daca prin lege nu se
L ·-·-ruiul nu este s~fkienEa, ~.~ta vreme conventia nu a.Jost !nchelcta T.~ forma auten- a!tfel 2078 alin.
90 ACTULJURiOIC CIVIL CONTRllCTUL "IZVOR DE OBUGATll
ACfUL JURIDIC CIV!L CONTRACTUL IZVOR DE OBLIGAfil 91
- contractul de · depozit, care trebuie !ncheiat In scrls pentru a putea fi dovedit ----~------ -----------------------~--------"··--~------
termenul vo!untar poate sa fie expres cdnd este Di'f'Vfizut ln rnod expres de
catre pfirti) sau tacit este aedus din natura juridic c0ncret sau din a!te
tului, debltorul sau_. du pa caz, tltularul unu1 drept ori facultc3~i trebuie sa execute o
Termenln reguia [art. 1413 alin. (1) C.clv,];
spre exempJu: termenu1 de restituire a sumei lmprumutate Jntr-un co11tr<3Ct
obligatie sau o presta~ie, sa
accepte orl sa
exercite un drept sau o facultate ori,
favoarea e
dupa caz, sa adere {a un contract, de~! nlcl legea ;;i nici contractul nu prevad un
Imon1m1.it de cu titlu (art 2161 teza a II-a
termen In acest scop (art. 110 2 din Legea nr. 71/2011);
Termen In prevazut expres in favoarea creditorului prin conventia partilor, prin
favoarea
creditorului
sau sa reiasa astfel din !mprejurari [art. 1413 alin. (1) C.civ.];
de
!'ii termenul In favoarea
l
, 3. 1n materia 1mprumutului de consumatie (mutuum), termenu! de restituire stabilit
de instanta. atunci cand par\ile nu au stipulat in contract termenul restitulrii [art. 2162
I al in, (1) C.c1v.];
T-ermen in prevazut expres In favoarea ambelor parti prin conventia paf1ilor, prin ' 4. termenul de gra\ie [art. 397 alin. (3) C.proc.civ.J:
favoarea sau sa reiasa astfel din imprejurari [art. 1413 alin, (1) Cciv.j; m se acord.3 de instanta care sofut;ioneaza cauza In fond; prln urmare1 terrnenul de
amhelor a s,ore exempfu: termenul de restituire a sumei lmprumutate intr-un contract de gratie poate fi acordat de prima lnstanta sau chiar de lnstanta de ape! ofi de
de cu titlu oneros 2161 I instanta care pricina ln fond dupa anu!area/casarea cu retinere;
eel in folosul caruia este stabilit exclusiv termenul poate sa renunte oricand mr se acordi;i prin chiar dispozltivuf hot3r<lrii finale, acest benefic1u neputi'.1nd fi
' rlasificiiril la beneficiul lui, fara consirn\amantul ce/eilalte par\i [art. 1413 alin. (2) Cciv.J; stabilit dupa pronunt;area hot@r:lrH asupra fondulul (de exemplu, pe calea ordo-
-in cazul In care terrnenul a lost fixat atatin favoarea creditorului, cat $i a debitorului, nari1el pre~edlntiale sau a contestatlei la executare};
poate renunja la beneficiul termenului respectiv decat prin acordul ambelor "'se acorda numa·1 In favoarea debitoru1ui, Jn considerarea situatiei sale patrimo-
niate, fara a se cere consimtamantul creditorulul ?i chiar fara a se tine cont de
eventua!e!e stipula1ii din actul juridic;
mr poate fi acordat,. in princlplu, pentru orlce obligatle, indlferent de izvorul sau de
8.1.2.3, Termen zmluntar (termen conventional), termen legal ~i termen jurisdic/ional
obiectul el;
Criterfut de dupa iz.vorui sau, termenul se c!asifica In termen vo!untar (termen conv,2n1'io11al), • nu poate fi acordat 1n cazurile previizute de a1t. 397 alin. (3) teza final<l C.proc.civ.,
anume daca i-a fost anterior acordat un termen rezonabil de plata de dJtre creditor
Termen termenul ce s-a stabilit printr-un act juridic unilateral, sau plurilateral; , ori a avut posibilitatea sa execute obliga\ia 1ntr-un termen rezonabil, calculat de la
vo!untar ,- rnajor.~tiJtea termenelor este formata din aceasta categorie;·-~~-·-~---_J de in conform art. 1522 C.civ.
ACl UL JURlDlC ClV!L. COi\JTRACTUl ··· !lVOR DE OBUGAill 9')
ia pronuntarif subzista vreunu! dintre rnotivele prevazL'i:e !a art. 675 aiin. {1) ii) c§rid, cu intentie sau <:Hr:tr·o grava, debitorul c!Jminu06£a prin 1~ai:;t0 :;a
C.proc.dv., ""'"mtritie constitulte in favoarea creditoruiul sau nu constituie gdrantiile on2tnisf:;
u ami3n2, !a 'frnp!lnlre-a lui la dec2derea debitorulul din beneficiul iii) cEind, din sa 1 riebltoru! 21jur.gr:: /ti situatia de~ a nu rnai satlsface v ce:n1dnit:t
termenului de gratie), executarea si!lt8 a obHgatiei, lns.3 nu Yrnpied!c8, daca este cons.iderata esentialfi de creditor ta data 1ncheierli contractulul, daca au 'fost
1619 zt';te expres in contract caracterul esen}ial al conditiei ~i posibilltatea dec.2deri! 0-'
e1dst2t un ·1nteres legit!rn pentru creditor sa considere acea co!1ditie drept P'f'ntiriiii:
~In sensu! art, 1417 alin. (1) C.civ,, starea de inso!vabi!ltate rezult3 din lnferiori-
8.l,2,4. Termen cu scadentii certa §i tennen cu scadenfi'i incerta
tatea activu!ui patrin1onial ce poate fi supus, potrivit legii, execut3ril silite, de
,,,,._,,,,,, -----·----------··~~---·~.v~-'•••• •-·~---~--------,,--,---
t:rit;eriui - dupa criterlul cunoa~terH datei lmplinirii termenu1ui termenul se clasifici'i in t:ermen
1
valoarea totala a datoriiior e>dgiblle; daca prin nu se al,tfei 1 aceastii
1 cjasifitare cu scadentii cert6 ~i termen cu scadentO fncertii, stare se constata de instantii, care, in acest scop, poate seama de anurnite
...................... r-~··--~---·~~·---- .. ..
·--------.~------ c-------------~---c-·--c .. ----·~c-i 7mprejurilrl, precum disparl~la intempestlv3 a debitorului, nep!ata unor datorii
Termen c-t::- tP'-m''"' Ii a carui data (calendaristica} de implinire se cunoa!}te din chiar mr>mPnt111
devenite scadente, decian5a-rea Tinpotriva sa a unei proceduri de executare silita '.)i
lncheierii actului juridic.
alteie asemenea [art 1417 alin. (2) C.civ.l;
- desemneaza termenul (deci tot un eveniment viitor <;i sigur ca realizare) a carui
~ !nainte de Ymplinfrea termenului suspensiv, titularul dreptuiui poate iua mllsuri
de implinire nu este cunoscuta Jn momentul lncheierii actului juridic, de;;i Jmplinirea
conservatorii asupra patrimoniului debitorului s!lu;
lvi este sigura; - 1n actele juridice translative de drepturi reale cu priv:re la bunuri individual deter·
1ntr-un contract
minate, termenul suspensiv nu amana transferul acestor drepturi, afara de cazu1 ln
cares-a prevazut In mod expres contrariu!;
8.1.3. Efectele tennenului - in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a bunului individual
determinat lnainte de impHnlrea termenufui suspensiv va fi suportat de catre instraJ.,
8.1.3.1. Precizari introrluctive nator, chiar daca proprietatea a fost transferata dobanditorului (art. 1274 C.civ.);
astfel, in cazul pieirii fortuite a bunului, debiton;I obligatiei de predare pierde dreptul
-termenul, ca modalitate a actului juridic, afecteaza numai executarea actului
la contrapresta\ie, iar daca a primit-o, este obligat sa o restituie (fiind astfel aplicabili:i
nu <;i existenta acestuia;
regula res perit debitori); cu toate acestea, credltorul pus In intarziere preia riscul
termenului se cum acesta este sau ext!nctlv, pieirii fortuite a bunului, el neputandu-se libera chiar dadi ar dovedi ca bunul ar fi
pierit 'ii daca obliga\ia de predare ar fi fast executatii la timp;
8.1.3.2. Efectele termenului suspensiv a
, - pan la impllnlrea termenului suspensiv, creditorul nu poate cere plata de la debitor
j .Termenuf Pendente termine (inalnte de scaden1iil
I (art. 1414 C.civ.);
' Sl.lii!le1nsiv - daca debitorul executa obligatia sa inainte de scadenta, adica !nainte de Tmnlir1i«'"
I -1nainte de 1mplinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate opune debitorului
' compensa\ia [art. 1617 alin. (1) C.civ.]; totu:;i, termenul de graiie, de'ii este un termen
stabilit ln termenului suspensiv, atunci el face o plata valabila, iar nu una nedatorata, a~a !neat
suspensiv In favoarea debitorului, nu 1mpiedica compensa\ia (art. 1619 C.dv.), ci
!i ravoarea
'"
nu poate cere restituirea ei (art. 1414 C.civ. >i art. 1343 teza I C.civ.); cu toate acestea,
numai executarea sllitEt;
1
debitorului debitorul va putea cere restituirea atunci cand plata s-a fikut prin dol sau violen\a
M chiar daca obllgatia nu este scadenta, creditorui poate sf! introduca:
i (art. 1343 tern I C.civ.);
i} actiunea revocatorie, art. 1563 C.civ. prevazand cerinta potrivlt c8rela creanta
l!i In cazuf In care, din eroare, debitorui pl:.ite;;te Jnainte de termen o suma care,
trebule sa fie certa la _data introducerii aqiunfi, !ar nu s;l exigibH3;
p-otrlvit actului juridic, nu era produc3toare de dob<3nzi, el nu va putea sapretind3
ii} actiunea oblica, /ns:.3 numal daca, pentru a~~l justifica interesul procesua!, dove-·
nici suma reprezentiind dobanda aferenta sumei platite (pentru perloada cuprinsa
de$te insolvabliltatea debitoru!ui, caz 1n care creanta va devenl exlg!bf!a anticipat,
intre momentui pl8~li .?i momentu! la care urma sa se imp!ineasca termenul sus-
ca elect al deci\deril debitorului din beneficiul termenului (art. 1417-1418 C.civ.).
pensiv stipu!at In favoarea debitoru!uil;
• renuntarea la beneficiui termenului suspensiv produce aceleai,)i efecte ca Jmp!i- Eveniente termine (dupa scaden!iil
nirea lui, obliga\ia devenind de indata exigibila (art. 1418 C.civ.), dupil cum <Jcela<;i - prescrip\ia extinctlva 1ncepe sa curgB de la data lmplinirii terrnenului suspensiv sau,
este !;>i efectul decaderii din beneliciul termenului suspensiv (art. 1418 C.dv.); dupa caz, de la data renuntarii la beneficiul termenului stabilit exciusiv in favoarea
a sanq:iunea decaderii dtr. beneficiul terme-nutui intervine In urrn5toarele cazuri creditorului [art. 2524 alin. (2) C.civ.];
[art. 1417 alin. (1) >i (3) C.civ.]: obligatia devine scadent6 1 iar debitorul este obligat sa o aduca !a lndeplinire ~l cre-
i) deb!torul se afla In stare de insolvabllltate sau, dupa caz, de insolvent8 dectarata ditorul poate sa apeleze la forta de constrangere a statului pentru a ob\ine execu-
Tn a
96 ACTULJURlDiC C!VlL CONTEACTUL ~ 1ZVOR DE OBl.lGAJ11 ACTUL JURiDiC CJV!L. CONTR/'.\CTUl JZVOR fJE OBUGAj!! 9'7
-- daca terrnenul eSte numai In favoarea creditoruluL acesta poate oric.lnd s.a rf'<Hi>1re ill de lti vand autoturismul rneu, dar, daca rna v;noii nrr1,~u;tt;;a'1~n:;-~;:,:;;;1,:;;,;; ~;;;5-:
ia: heneficlul !u!, deci creditorul poate sa so1k:ite oric~1r:d executarea obHgatiei atuncl 1-J anu!u!,. v3nzarea se vanzarea cu de r<lo:cum11arate
c§nd termenul a fost stipulat exduslv Jn favoarea Ju!; c21re este o vanz;::11·0 af2ctat8 de condit·a rezo1utork~ care vilnzatorul
f3voare2 - prescrip;ia exttnctiv3 lncepe sa curga de la data !mpliniril termenutul suspensiv sau; dreptul de a r.3sc1-u11p8r.a burn1I sau transmis cump3r8toruful [art. 1758
' srecUtcrulul caz, de lo data renunt8rli la beneficlul terrnenului stabl!it exclusiv '(n favoarea a1in. (1) C.civ,];
2524alin. - cond}tla se prezun1ii a fi rezolutorie orl de cate ori <n..4P'""
core!ative donatiel, ,,contractul poate sa prevada lntoarcerea bunurilor d.3ruite, fie pentru
cazu1 c8nd donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul c2ind at8t dona-
tarui, cat >i descendenJii sai ar predeceda donalorului" [art 1016 alin. (1) Cciv.J;
8.2. Condipa
11'1 except.§nd cazurile '!n care lncheierea actului juridic cu lnc.ilcarea dreptvlui de
Cr!tedul d~~ ·- dupa efectele produse, condi\ia se clasifka In conditie suspensivil ji co1od1tie voi cu X,
ri;1siftcare /utorie. realizarea evenimentului depinde de voin\a uneia dintre pan;L
condi\ia de a carei indeplinire depinde na?terea drepturilor subiective Conditia puril
civile ?i a obliga\ii!or corelative {art. 1400 C.civ.); - condi\ia a carei realizare depinde exclusiv de voin\a uneia dintre pari;i;
m spre exempfu: !ti vand garsonlera mea, daca voi fi transferat Jn alta localitate; "exernple: iti viind autoturismu! 1neu. daca vreau; lti donez autoturismu! n1eu;
vanzarea pe lncercate; care se lncheie sub condltia suspensiv3 ca, ln urma daca vei dorl sa 11 prirne~tL
lncercc3rii, bunul sa corespunda criteriilor stabilite la lnchelerea contractului ori, In
Conditia po1:esl:ativa
lipsa acestora, destinatiei bunului, potrivit naturii sale [art. 1681 alin. {li Cciv,];
- conditia a carei rea!izare depinde at3t de vofnta uneia dintre p'3rti, cat ;;i de un ele~
vanzarea bunu!ui cu privire la care exista un drept de preemptiune legal sau
ment exterior aceste!a {fapt exterior sau voin~a unei persoane nedeterminate);
conventional, care se poate face catre un terl; numai sub conditia suspensiva a 11 de exempfu.' !ti v@.nd aceasta casa, daca te vei ca-satori.
neexercitarii dreptului de preemp\iune de catre preemptor (art. 1731 C.civ.);
bunu!ui a1tuia etc. lmnon:<111ta ciasificarii
I - condi\ia a direi !ndeplinire depinde desfiin\area drepturilor subiective civile ~i a - obliga\ia asumata sub condi\ie suspensiva pur potestativa din partea ce!ui care se
I corelative
->
98 ACllJL ~UR1D!C (J\ll!, C()!\!TBJl.CTUL- !ZVOR DE OBLIG,Ji,,T!I
ACTUlJURlD!C CIVIL CONTRf,CTUL--IZVOR DE OBUGATil 99
·· · ·- -r= ;;bii;~~;j;;···asurnuta sub conditle {suspensiv8 sau rezolutorie) pur potestDtiva din r-·- condit!a SI? Tndepllnit§ daca ob!Jgat sub a
part:ea cred1toruiui este valabil3;
reaiizarea el 1405 al in-
ob!igatia asumata sub condltle rezolutorfe pur din partea dei:frl:orulu1 "''de exen1pJu, m.J oblig sa fti un d'2 '.:.> z!le !o Predeal ;Jaci.l vel 1Ll8 nota
este valabila, deoarece exista inten\ia de a se obliga, dar debitorul >i-a rezervat drep-- 10 la examenu! de drept civil, iu-r apoi te in1pledic sa te la exam12rvJl
tuisa puna obligatlei atunci cand va dorli respectiv; conditla se va t_.0nsidera lndepilnit3, dee\ va trebui
obliga1;ia asumata sub condi\ie (suspensiva sau rewlutorie) potestativa simplil este - condltla se considera nelndeplinfta daca partea int(:~resatii de irnJe1Jlir>irc!a
chiar daca de debitorului. determ\nit, cu rea-credlnta, realizarea even!mentulul 1405 alin. {2}
de exernpiu, te obligi sa 1·m1 plate.;;ti un se.jur d€' 5 zi!e ia Carcassonne daca nu 11el
!;a
8.2.2.3, Condifie pozitiva §i condifie negativi'i promova examenul de drept civil, lar, la insistentele mele, profesorul lti dtl nota 4,
de:;;;! lucrarea era de trecere; conditia se va considera netndep!inittl, deci nu v,;.i
. cum const<l fn reaHzarea sau ne:realizareo evenimentu!ui, conditla se clasifica trebui sa Im! plate$ti costul sejurului;
I In condi\ie pozitiva ,; condi\ie negativa.
,-~~ ..-------- - ----.. -~--.. ~-------------
partea In al carei interes exc!usiv a fost stipulatii conditia este iiberil sa renunte
afecteaza existen\a drepturilor subiective civile ~i a obligatii!or corelative , unilateral la aceasta atat timp cat conditia nu s·a indeplinit; in acest caz obiiga\ia se
I printr.. w1 eveniment ce urmeaza sa
se \ndeplineasca, mai exact, daca este formulata · translormii din obliga\ie alectatii de rnodalitiiti in obliga\ie simplil (art. 1406 C.civ.);
I in sens afirmativ; % indiferent daca este pozitiva sau negativ3t realizare,:; sau nerea!izarea conditiei
a de exempfu, !ti vand autoturismui n1eu, daca voi fi transferat In provlncle. trebuie fie
--- daca nu s-a preva-zut vreun termen, condi!ia negativc3 este indeplinlt21 numai atunci actu!ui juridic, deoarece ace<'lsta din urma este un eveniment viitor ~i nesigur ca
dnd este sigur ca evenimentul nu se va mai produce [art 1404 alin, (3) teza a II-a nereaHzarea este
condi\iei se apreciaza dupa criteriile stabilite de par\i sau pe 8.2.2.5. Condi{ie licitii ;;i moralii. ?i conditie ilicitii sau imorala
este probabil sale Ii avut in vedere dupa imprejurari [art 1404 alin. (1)
······ 1Nofiune;·~veniment a carui indeplinire respecta atat moravuri 1 cat ;;l dispo-
- partea interesata poate cere oricand instan\ei sa constate 1ndeplinirea sau ne1nde-
plinirea conditiei [art 1404 alin, (4) Cciv.];
~ con<litia opereaz;) de drept, interventia instantel !irnitandu-se doar la a constata
ace.a condl~ie ce contravine legi'i sau bunelor rnora-vuri;
tndeplin!rea ori nelndeplinirea conditiei; - este considerata nescris.3;
2
actiunea prln care se solicit@ instantel constatarea lndepllniri! sau nelndeplinirii - va atrage nulitatea absolutii a actului juridic atunci cand constituie insil~i cauza
condltiel [art 1404 alin. (4) C.civ.] este, precum orice actlune In constatare 1 im- acestuia (art. 1402 C.civ.);
m conditia i!icita sau lmoral.3 desfiinteaza actul juridic civil numai atuncl cand este
0
100 /3,CTUL JURIDIC Cl\/lL CONTRl\CTUL ~ 1ZVOR DE OBL!GAJl! ACTULJUHIDIC CIVIL. CONTfVICTUL ILVOf1 DE OBUGATll 101
"'In schirnb, d:ac3 este o condi~ie rezo!utorie, -ea nu desfilnteaza actu! ci. - rreditorul poJte sa soiicite $l s.3 obtina 1poteca, fide·
fiind cons1derat3 ne:scrisa, ac.tu! juridic se va socoti ca nefiind afectat de aceasta
iuslune);
rnodalitate.
creditorui poate sa prin acte inter vivos sau prin :acte rnortis causa dreptu!
1
deroga, prin vointa lor, de la aceasta regul8, prevazand In mod expres ca efectele rea? este vafidata prin !ndeplinirea conditiei ~i nu mal poate fi restltuita;
conditiei se vor produce din momentul fndepllnlrii sou al nelndeplinlrii eveni~ - transmisiunile de drepturi consimtite pendente conditione de ditre tituiarul drep.
mentulul. , tului conditional sunt consolidate [art. 1407 alin. (3) teza a II-a Cciv.].
Exceptii de la caracterul retroactiv al efectelor condi~iei suspensive
8.2.3.2. Efectele condifiei suspensive 1. prescrip\ia extinctiva incepe sa curga numai de la data 1ndeplinirii condi\iei
[art. 2524 alin. (3i C.civ.];
Pendente lllOliune: actul juridic Inca nu >i-a produs efectele, existenta (eficacitatea) 2. 1n lipsii de stipulatie sau prevedere legaia contrara, fructele culese ori incasate de
conditione a obliga\iiior corelative fiind sub semnul incertitudinii. eel care a 1nstrainat bu nu I raman ale sale, de;;i dreptul sau dispare cu efect retroactiv,
Efecte a;;a 1ncat dobanditorul va culege fructele numai din momentul indeplinirii condi\iei
- creditorul nu poate cere executarea obliga\iei (plata); (art. 1410 C.civ.);
- debitorul nu datoreaza nimic, iar dacil totu';i plate<;te, el poate cere restituirea pla\ii
3. actele de administrare facute de eel care a 1nstrainat ina!nte de indeplinirea con· .
ca fiind nedatorata (art 1343 teza a II-a Cciv.);
' dTei ramiln valablle. de;;i, ca efect al indeplinirii condl\iei suspensive, se considera ca I
- obliga\ia nu se poate stinge prin compensa\ie, deoarece nu se stinge nici prin plata;
u_ a mai fost proprie_tarul bunului din momentul 1nc~eierli actuluijuridic___.._~
\lune: condi\ia nus-a realizat ;;I, deci, dreptul ;;i obliga\la corelativa se considera ca '
-prescrip\ia extinctiva nu incepe sa curga [art. 2524 alin. (3) C.civ.j;
z:onditione ! nu au exlstat nic!odata. ,
-in actele juridice translative de drepturi reale nu se produce efectul translativ;
- in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirli fortuite a bunului individual Efecte
determinat, care face obiectui obliga\iei de a cla, va Ii suportat de debitorul obliga\iei -toate prestatiile efectuate trebuie restituite;
de predare [art. i274 aiin. (1) Cciv.j, adica de instrainiitor; -garantlile constltuite se desfiinteaz.3;
a de exemplu, In cazu! unui contract de vanzare lnchelat sub conditle suspensiva, - toate drepturile constituite de ditre debitor se consolideaza;
daca lucrul piere fortuit, iar ulterior se lndepline~te conditia suspensiva, riscu! va fi a spre exernplu, daca pendente conditione vanz8torul a constltult In favoarea unul
suportat <le catre vilnzator, care este debitorul ob!iga\iei de a preda iucrul la inde- tert o ipoteca asupra imobilului vandut sub conditie suspens!va, aceasta lpoteca se
plin!rea conditiei1 deci cumparatorul nu rnai este tinut de obliga~ia de a pl<hti consolideaz.3.
pretu!};
- creditorul poate, totu~i, sa facii acte de conservare a dreptului sau (art. 1409 Cdv.); 8.2.3.3. Efectele condifiei rezolutorii
- dobanditorul sub condi!ie suspensiva al unui drept real irnobiliar ii poate 1nscrie
provizoriu in cartea funciara (art. 898 Cciv.); dad\ lnsa nu se dovede~te indeplinirea Pendente l\lo~ll.me: pilna la realizarea conditiei, actui juridic se comportil ca un act pur ,; sm»utu.
condi\iei suspensive in termen de 5 ani de la inscriere, atunci dreptul afectat de r-0nditione Efecte
se va radia din oficiu 912 alin. trebuie sa l)i execute obligatia asurnata, iar creditorul poate sa solicite
102 ACTULJURID!C CIVIL CONTR/,CTUL IZVOR DE OBUGATli l\CTUL JURIDIC CIVIL CONTRAC:TUL IZVOR DE OBUGAJI! 103
~ dreptutdobilhdit sub condltie rezoiutorie poate fl transrnis acte inter vivos sau i
acte mortis causa va fi dobandit tot sub rezo!utorle. '
Evenfenie Norn"""' conditia rezo!utorie s-a lndeplinit actul se desfiinteaz.3 cu efect
1
j No\iune: condit-ia-re_z_o_li_1t(;~;e nu. s-a 1ndepl1nit, iar actul juri.dic ;e consolideaza d~ff- 1. numai printr-o donatie se poate lnstitui o sarcina In favoarea dispunatorului {dona-
conditione 1 nitiv. torulul) ce urmeaza a Ii prestati\ 1n timpul vie\ii acestuia, gratificatui neputand fi obli-
I
II~~
- actul este socotit Inca de la na5terea sa ca pur ~i simplu; I gat prin testament sa execute o indatorire a testatorului in timpul vie\il acestuia,
deoarece, pe de o parte, efectele testamentului se produc numai dupa moartea
. - in cazul dreptului afectat de o condi\ie rezolutorie inscris in cartea funciara, condi\ia I testatorulul, iar, pe de alta parte, In caz contrar, ar fi vorba, practic, de un pact asupra
rezoiutorie va fi radiata din oficiu daca timp de 10 ani de la inscriere nu s-a cerut i unei succesiuni viitoare, expres prohibit de art. 956 C.civ. (este 1nsa valabila dauza
-~ierea
\ d_i:~ptulu_i inscris sut;i__c> asemenc;a condi\ie [art. 912 alin. (2) Cciv.]. I testarnentara prin care se instituie o sarcina 1n interesul testatorului, daca sarcina
urmeaza a fi executata de catre legatar dupa deschiderea succesiunii, spre exemp/u,
8.2.4. Comparafie fotre tennen !fi condifie sarcina consta Jn suportarea1 de c3tre legatar, a cheltuielilor ocazionate de in1nor-
m3ntarea testatorului};
2. sarclna poate influenta natura actu!ui juridic, in sensul ca, atunci c@nd consta intr-o
Oeosebiri obligatie care- egaleaza sau intrece valoarea emolumentu!ul "donatiei'1 1 actul juridic
- termenul este 1ntotdeauna un eveniment sigur - conditia presupune, Jntotdeauna, un eveniment nu ma! este cu titlu gratuit1 ci devine un act juridic cu titlu oneros, cu toate conse-
ca realizare, chiar daca este incert; nesigur ca realizare; cintele ce decurg dintr-o astfel de calificare juridlca;
- termenul afecteaza executarea obliga\iilor ?i - conditia prive~te eficacitatea actului juridic con- 3. donatorul va rlispunde pentru viciile ascunse asemenea vanziitorului, In llmita
i exercitarea drepturilor; di~ional; valorii sarcinllor [art. 1019 alin. (3) C.civ.];
- termenul nu produce niciodata efecte retro- - conditia produce, 1n principiu, efecte retroactive. 4. sarcina In favoarea unui tert este o forma de manifestare a stipula\iei pentru altul,
active, iar nu a simulatfei p-rin interpunere de persoane, ceea ce !nseamna, printre altele, ca
Asemanar; tertul beneficiar va avea dreptu! de a cere executarea obligat!ei, lar nu $i posib!litatea
- atilt termenul, cat !Ii condi\ia sunt modalitati ale actului juridic civil; de a so!lcita revocarea actului pentru neindep!inirea sarcinii, deoarece nu este parte
un eveniment viitor. !n contractul lnchelat 1ntre stipulant $i promltent [art. 1027 alin. (2) $1 art. 1284
-;/J
::::iJ
l:
104 ACTUUURiDIC CIVIL CONTRACTUL IZVOR DE OBUGATll ACTUL J'..JRIDK CIVIL CONTRACTUL ··· ll.VOR DE OBLIGATI! 105
de un an de la data la care sarcina trebuia executata (art. 1070 Cciv.); 1.1. Nofiunea de efecte ale actului juridic
- revocarea pentru neexecutarea sarcinii trebuie dispusa de instan\a, ea neoperand
de plin drept (art 1027 !?i art. 1069 C.civ.); se admite insii ca piirlile pot stipula !n subiective civile ~i obligatiile dvile carora actul juridic le da na,tere,
contractul de dona!ie, In mod valabil, un pact comisoriu expres, prevazand revocarea le le
neexecutarii sarcinii, - continutul raportului juridic clvii constltuie, 1-n ace/:a~l timp, efectele actu!ul jurldic
civil care a ace!
8.3.4. Comparatie conditie ;;i sarcinii
1.2. De•terminarea efectefor actului juridic
Deos.ebh·i 't•hili,rP~ sau fixarea drepturilor subiective clvile gi a obliga!iilor corelative generate,
- condi\ia poate afecta, in principiu, orice act ju- sau stinse de actul dvil.
ridic civil 1 fie cu titlu oneros 1 fie cu tit!u gratuit; Necesitatea rrn1tirrnt11Iactului juridic poate include clauze neclare, a nP<:orisemr>arii
- conditia afecteaza existen;a efectelor actului sarcina alecteaza eficacitatea actului juridic; detennin<lrH de vointa intr·un inscris, gre>ita exprimare a partilor la incheierea actului juri-
efectelor cuvinte conciziunea termenilor etc.
Proba actulul juridic civil
determinarea reprezinta faza prealabila, dar obligatorie, pentru stabilirea efecteior actului juridic
"'-'\
i
•!!!LL__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .... --·-
106 .i\CTULJURIDIC CIVIL CONTRACTUL-IZVOR DE OBUGATll 107
~ daca nu se dovcidt:§te existenta rnanifest3ril de volnta a partii ori a p8rtilor, nu se j) dauzele obi?r-:uite !ntr-un nu sunt stiptJ\atc ;,,
I ;;u:tuh;i ! mai pune problema stabil!rii efecte!or actului; expres [art 1272 alln. {2] C,civ,};
, - aceastf.i faza presupune apHcarea regufilor privind de prob3 reglementate "' pentru anurnite acte exist3 -Ji unele specJale de spre
de lege; exemplu, In cazul testarnentulul, elementele extrinseci lnscrisului testarnent3r pot
·- odata dovedita existen\a actu!ui juridic, se poate trece la a doua daca este ff folosite numai in f'n3stira -,-n care se pe eel<: !ntrinseci 1039 alh1. {2}
aceea a intf.Jrpretarii clauze!or actu!uL C.cfv,l, lar 7n sltuatia llJ care legatu! este rn favoarea creditorufui, nu se a fi
1039 alin.
- - ~-------_]
- interpretarea poate avea ca finalitate fie caifficarea actufut fie 13rnurirea intelesului
unor clauze, fie atilt calificarea actului, cat ~i stabilirea intelesului ciauzelor;
- art.1266-1269 C.civ. ~i art. 1272 C.civ. stabilesc anumite reguli referitoare la inter·
- acele reguli de drept civil care arata modul 'In care se produc efectele actului
pretarea contractelor; in baza art. 1325 C.civ., aceste reguli se aplica ~i in cazul inter-
civil, respectlv curr1 1 In ce condltll Ji fata de cine s.e produc
pret3rii actelor juriclice civile unilaterale, cu exceptia celor care, prin ipotezi:i, presu~
- prindpille efectelor actulul juridic civil sunt consacrate iegislativ ~i sun! aplica!Jile
pun un act juridic bilateral sau plurilateral;
- reguli de interpretare stabilite, cu caracter supletiv, de Codu! civil:
Enurnerare
a) actul juridic se interpreteaza dupa voin\a concordanta a par\ilor. iar nu dupa sen-
- actul juridic valabil 1ncheiat are putere de 1ntre partile contractante ['In cazul
sul literal al termenilor, la stabilirea voin\ei concordante a pafiilor \inandu-se sea- contractelor - art.1270 alin. (1) C.civ.] sau fatii de partea care I-a facut (1n cazul
ma, 1ntre altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de pafi;i, de practici!e
actelor juridice unilaterale);
statornicite intre acestea ?i de comportamentul ulterior 1ncheierii contractului 2. irevocabllitatea;
(art. 1266 C.civ.); - pentru contracte - contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul parliior
b) clauzele unui act juridic trebuie supuse unei interpretliri sistematice, deci se inter- ori din cauze autorizate de lege [art. 1270 alin. (2) C.civ.);
preteaza unele prin altele, dandu-se fiecareia 1n\elesul ce rezulta din ansamblul - pentru actele juridice unilateraie - rezulta implicit din aceea ca
legea mentioneaza
actului (art.1267 C.civ.); expres situa\iile in care actul juridic unilateral este revocabil, ceea ce lnseamna ca, Jn
c) dauzele indoielnice se interpreteaza in sensul ce se potriVe$te eel mai bine naturii celelalte cazuri, actul juridic unilateral este irevocabil (pentru unele acte juridice uni- I
<;i obiectului actului juridic [art. 1268 alin. (1) C.civ.]; laterale, irevocabi\itatea este consacrata in mod expres; de exemplu, art. 1191 1
d) clauzele indoielnice se interpreteaza \inand seama, intre alteie, de natura actului , C.civ. pentru oferta cu termen);
juridic, de imprejurarile in care a fast 1ncheiat, de interpretarea data anterior de 13. princlpiul relativitatif; 1
,
par\i, de sensul atribuit in general clauzelor ,1 expresiilor in domeniu ,; de uzante - contractul produce efecte numai intre piirti, daca prin lege nu se prevede altfe/ I
[art. 1268 alin. (2) C.civ.]; [art.1_2,!lO ali11. {1) C.civ.]. ,...~~--~-,~-·--·-'-,~-.. ,,_...~
e) daca o clauza este susceptibila de a primi doua in\elesuri, ea se interpreteaza In
sensu! !n care poate produce efecte iar nu In sensul In care nu ar produce vreun
1
2.
elect [art. 1268 alin. {3) C.civ.];
f) oric:lt de generali ar fi termenii 1ntrebuin\a\i, actul juridic nu cuprinde decat lucrul
asupra caruia par\iie ?i-au propus a contracta 1268 alin. (4) C.civ.];
2.1.
g) dauzele destinate sa exemplifice sau sa in!ature orice \ndoiala asupra aplicarii
actuiui juridic la un caz particular nu ii restrang aplicarea in alte cazuri care nu au 2.1.1. Nof:iune
fast expres prevazute [art. 1268 alin. (5) C.civ.];
h) data, dupa aplicarea regulilor de interpretare, actul JUridic ramane neclar, acesta i
- regula de drept potrivit.carei~ actul juridic civil legal inche1at se i':'pune plir\ilor (1n ,
I la toate urmarile pe care practicile statornicite intre par\i, uzan\ele, legea sau I
J
; sci.iderii valorii contrapresta\iei [art 1271 alin. (1) C.civ.];
\ - actul juridic civil legal 1ncheiat are forJii obligatorie nu numai pentru pilt1ile aces- :
1
I echitatea le dal) actului, dupa n_atura lui [art. 1272 alin. (1) C.civ.];
I tuia,_ci ,; pentru organuJde,jurisdic\ie 1nvesti! cu solutionar_ea unui litigiudecurgand I
'(03 ACTUL JURIDIC CIVIL COf\ffRACrLJL- IZVOR DE OBLIGAJll 109
dintr-un astfel de act, deci instanta este obHgata s8: as!gure L::xecutarea actului 1ncetaref:l contractuiu1 de socletate din cauzc, onurnitor cauze Pf''11azu1:ede art. 1937
iegal fncheiat, ~in8nd seama, in clauzelor lul, de vointa piirtilor; art 1938
w spre ex<::rnpfu, dac2 parti!e au }.)revazut o clauza penata (adlcZ au deterrninat -- Jncetarea contractului rnandat dln cauza
encticinet echlvalentul prejudiciulul suferit de creditor ca urmare a neexecut8ril ori mandantului ori a mandatarulul [art 2030 !lt. c) C.civ.];
executarH cu fntiirziere sa.u necorespunz3toare a ob1igatiei asumate de c8tre debi- ob•liganoa c.omm1;it<:ru.iuL de cdtre la restituirl:lti lucrului inainte de
tor}.. lnstanta nu poate nicl sa suprime; nici sa reduca, nic\ sa majoreze cuantumu1 rarea termenului de pfirti sau fnainte de a se fi foiosit de bun conven~
dauzei penale (art 1541 C.dv. perrnite lnstan~ei sa
mic)oreze cuantumul acesteia tiei, 1nsa nurnai atunci ctind cornoda:ntu! are o nevoie urgenta ~i neprevazuta de bun"
numaf atunci c2nd obligatia principala a fost executata In parte ;)i aceasta atunci cilnd comodat.arul decedeaza sau atunci cam! acesta incalca obliga\iile
executare a profitat creditorulul sau c3nd penalitatea este v&idit excesiva fata de
(art. 2156 C.civ.);
prejudiciui ce putea fi prevazut de parti la lncheierea contractu!ui, pena!itatea
- i'ncetarea contractului de arendare prin decesul 1 lncapacitatea sau falimentu1 aren~
astfel redusa trebu!e fnsa rarnana
da§ului (art. 1850 C.civ.);
- pe de o parte, necesitatea asigurarii stabilita\ii ~i sigurantei raporturilor juridice ge-
- Yncetarea contractlJlui de antrepriza prin decesul beneficiarului, daca aceasta face
nerate de actele juridlce civile, lar, pe de alta parte, imperativul moral al respectarii
imposibila sau inutila executarea sa (art. 1870 C.civ.);
cuvantului dat; de osemenea 1 actele juridice sunt utile ~i chiar necesare dezvottarii
- incetarea contractului de antrepriza din cauza decesului sau incapacita\ii antrepre-
de aceea trebuie executate.
norului, neimputabiia acestuia, dad\ a fost inchelat 1n considerarea aptitudinllor per- ,
sonale ale antreprenorului [art. 1871 alin. (1) C.civ.], precum ~i 1·ncetarea altor acte
I
I
juridice intuitu personae ca urmare a mortfi p5rtii in conslderarea c5reia s-a lncheiat
actul; !
2.1.2.1. Consid.erafii generale -1ncetarea contractului de !ntre~inere incheiat pe durata determinata, din cauza mor-
tii credirentierului, dadi aceasta a survenit inainte de expirarea duratel contractului
ln care efectele actelor juridice nu se mal produc a~a cum au prevazut [art. 2263 alin, (1) C.civ.];
tile la [ncheierea lor, ci independent de vointa partii sau a partilor, dupa caz, aceste i - incetarea lldeiusiunii prin decesul fideiusorului, chiar dacii exista stipu!aiie contrarii
f1ind mai intinse sau mai restranse decat cele ' (art. 2319 C.civ.);
fnumerare cazuri de restrangere a for\ei obligatorii; - desfiintarea de drept a contractului de asigurare 1n cazul 1n care, lnainte ca obligatla
2. cazuri de extindere a for;ei obligatorii; asiguratorului sa 1nceapa a produce efecte, riscul asigurat s-a produs sau producerea
3. prevederea de catre lege a posibilita\ii modificarii unilaterale a contractului; sa a devenit imposibila, precum '.Ii daca, dupa ce obligatia mentionata a i'nceput sa
4. revizuirea efectelor actelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului produca efecte, intervenirea riscului asigurat a devenit imposibilii [art. 2205 alln. (1)
(impreviziunea - art. 1271 C,clv.}; C.civ.];
5~ revizuirea sarcinHorl·n rnateria 1006-1008 - stabilirea, prin lege, fie a duratei contractului 1 inferloara ceiel prevazute de parti Y-n
contractul aflat in curs de executare1 fie a altor efecte; mal restranse decat ceie prev.5-
zute de parti, 'in masura in care o asemenea lege ar prevedea 1n mod expres ca se
2.1.2.2. Cazuri de restrangere a forfei obligatorii
contractelor in de
- situa\iile prevazute in mod expres de lege, ·in care contractul l~i 1nceteaza et,,ct•21e
inainte de din cauza unui element al sau. 2.1.2.3. Cazuri de extindere a forfei obligatorii
- incetarea de drept a contractuiui de loca\lune din cauza pieirii totale sau ...-.. . . ···- . .... . - . . . .,_ . !
~
···~~- ~ -----··-------~ ~ ~.-~
derabile a lucrului !art. 1818 alin. (1) C.civ.]; I Clzuride prorogarea (prelungirea) efectelor anumitor acte juridice, prin efectul legii, peste
- incetarea de drept a contractului de loca\iune ca urmare a desfiin\ilril dreptului
[ exti?Eder~ a rmenul convenit de par\i (spre exemp/u, prorogarea, d·1n 5 In 5 ani sau la alte I
: intervale de timp, a unor contracte de lnchiriere, cum a fost cazu! art. 1 din Legea 1
permltea locatorului sa asigure folosin\a bunului inchlriat [art. 1819 aiin. (1) C.civ.], cu
excep\ia cazului fn cire locatarul a fost de buna-credin\a la data fncheierii loc31iunii,
! nr.17/1994, al art. 7 alin. (1) din Legea nr. 112/1995, al art. 1 din 0.U,G . nr. 40/1999,
l O.U.G. nr. 8/2004 etc.]; 1•
contractul urmand a produce efecte pe durata stipulata de parti, dar nu mai mult de
un an de la data desfiin\arii titluiul locatorului [art. 1819 alin. (2) C.civ.J;
-prelungirea efectelor actului juridic cu executare succeslv3 din cauza suspendiirii '
L
110 ACTlJL JURiDIC CiVIL Cf)[\'TRACTUL- IZVOH OE OBLIGAjll
1~CTULJUHIDIC CIVIL CONTRACTUL ,, iZVOR DE OBUGATll 111
de debitorf, l'n ccnslderarea unor J'mprejurarl exceptlona!e, precurn crlze eet)r.£lmice,
r··4. dezechi!ibrul CG!1tructu2\ -~~tt:: ..datorat une\ sch·i·1nb~~1·-,~';;';;:~.~'·pj;,;;';~',:;;1;,":;;a ;;,~pr ·~·--,I
L conflicte miiltare etc.
r8rllor avute In vedere de p3rt,:f In rnornentu! lncheJeril contractu~ui;
5; dezechHibrul a fa cut excesiv de oneroas8 executatea contractului pentru eel care o
2, Prevederea ciitn.: lege a fJOSibilW'i(ii modificiirii uni/aterale a contractului lnvoca.
Pr<±vederea dr.~ --- constituie exceptil de la principiul fof1el obllgatorii ;;;i acele situatH In care \egea af
<::Btr~::: recunoa~te unefa dintre pi:irtile actului juridic posibilitatea de a aduce modific3rf debitorul trebuie sa lntr-un termen rezonabil §1 cu nego-
unilaterale actului respectiv, deci de a 1nodifica qctul juridlc f§r8 a avea nevofe de cierea adapti'.irii rezonabile ;;i echitabile a contractului;
acordul cele!lalte partJ si fara ca aceasto din urm.3 sa se poata opune; . in cazul nerespectdrii acestei proceduri prealabiler cererea poate fl respinsZ ca
!!I
; unllatera!e a ™de exempfu, pos!bilitatBa concedentuiui de a modifica In mod unilateral contrac- iriadmisibila, Jnsa neparcurgerea procedurn poate fi invocata nurnai de ci:'itre .
[ 1,.;.ontr0ctuh.ti tul de concesiune fncheiat In baza 0.U.G. nr. 54/2006, I prin 1ntampinare, sub sanc\iunea decaderii, conform art 193 alin. (1) 71 (2) j
2,J.25 Reziizuirea efectelor actelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului contractual I a} caz in care modul de ::tribulre In
I
uu
(impreviziunea) echltabll 'lntre parti a pierderilor ,; beneficiilor ce rezulta din schimbarea 1mprejura,
rilor, efectele contractului urmand a se produce in conditiile stabilite prin hotararea
- presupune survenirea unor imprejuri3ri exceptionale care fac excesiv de oneroasa
judecatoreasca;
executarea contractului, in raport cu care ob!iga\ia debitorului devine vadit injusta
bj \ncetarea contractului, la momentul ,1 1n conditil!e pe care le stabile,te instan\a
[art. 1271 alin. (2) C.civ,];
- consecin\a a schimbarii excep\ionale a imprejurarilor avute 1n vedere de par\i la
1ncheierea contractului, se ajunge ca efectele actului juridic sa fie alte!e decal cele pe
care par\iie, in momentul incheierii actului, au in\eles sa le stabileasca ~i care sil fie ~.,,~""· Revizuirea condifiilor 11i a sarcinilor In materia liberalitii!ilot
ele.
intervlne daca, din cauza unor s'1tuatli impreviziblle ~i neimputabile be11etici<iruiui,
- clauza prin care paf\ile au prevazut posibilitatea revizuirii efectelor contractului in
su1'\lenlte ulterior acceptaril liberalitatli, indepllnirea condiliilor sau executarea sar-
cazul schimbiirii 1mprejurarilor avute 1n vedere 1n momentul 1ncheierii nu constltuie o
care afecteazil liberalitatea a devenit extrem de difici!a ori excesiv de oneroas~
exceptie de ia principiul pacta sunt servando, ci o aplicare a principiului libertiliii con-
1006
afecteaza liberaHtatea a deve~
nlir1ir<'a conditiilor sau executarea sarcinilor care
se aplica in materia contractelor sinalagmatrce, cu titlu oneros, nit extrem de diflcila ori exceslv de oneroasa pentru beneficiar;
de fond
tive, cu executare succesiva;
2. schimbarea imprejurarllor a intervenit dupa acceptarea libera!itaf1i;
- poate fi dispusa ~i lntr-un contract cu executare uno ictu, In masura in care !mpre-
3, aparitla situatiei, precum §i lntinderea acesteia nu au fost ~i nici nu puteau f1 avute
jurarea care rupe echilibrul contractuai surJine dupa incheierea acestuia, dar inainte
In vedere de catre debitor (beneficiar}, 1n mod rezonabi!, in momentul acceptarli libe-
de momentul la care obligatiile pariiior trebuiau executate;
ralita\ii (situa\ie lmprevizibila);
- poate fi dispusa >i in cazul unor contracte unilaterale, atunci cand s-ar lmpune distri-
4. schimbarea 7mprejur3rilor nu s~.a datorat culpei beneflciarului \situatie nein1pu-
buirea echitabila a pierderilor care ar rezulta din cauza imprejurarii exterioare ce a
tabili'i
facut ca e><ecutarea obliga\iei sa
devinii e"cesiv de oneroasa pentru debitorul ei;
Soluj;loi1a1·ea cererii de relliwire
In materia
fi in ~ stabilirea unor modificari cantitative sau calitative ale condi\iilor sau ale sarcinilor
Conctitii Ccmdilli de fond [art 1271 alin, iit. a)-c) C.civ.]
<:aiuf admiteri! care afecteaza llberalttatea;
1. schimbarea imprejurarilor avute in vedere de piirti la incheierea contractului a sererii de - gruparea condftiifor s<1u a sarclnilor cu acelea similare provenind din a!te llberalitatti
intervenit du pa acest moment;
f.eiiizuire a - autorlzarea 'instrainaril par\iale sau totale a obiectulul liberalitalii, in aces! caz in,
2, schimbarea frnprejur8rilor 1 precum li Tntfnderea acesteia nu au fost 1f nicf nu
puteau fi avute !n vedere de catre debitor, in mod rezonabli, In momentul incheleril
efectelor sa
stan\a s!abi!ind ca pre\ul fie folosit in scopuri Conforme cu vointa dlspunatorului;
orice alte masuri care sa mentina pe cat posibil destina\ia urmarlta de dispunator
contractului;
(acestea vor fi dispuse insa cu respectarea principiului disponibilita\ii, fiind necesara
3. debitorul nu asumat riscul schimbarii imprejurarilor ~i nici nu putea fi In mod
lor de catre 1007
considerat dl fi asumat aces\
ii
112 ACTUL JURiDiC CIVIL CONTRACTUL - iZVOR DE OBUGA"fll ACfUlJURIDIC CIVIL. CONTRACTUL- IZVOR DE OBllGATll 113
Nu <:onstitufe - tacita reloca\iune {daca, dupa expirarea termenului stipulat ln contractul de loca-
ex1ce~>tiideia l \iune, locatarul continua sa foloseasca lucrul ,; sa i§i lndeplineasca obiiga\iile fiira vreo
[ 1mpotrivire din partea locatorului), caz in care este vorba despre un nou contract de
- cazuri In care actului juridic bilateral i se poate pune cap3t prin vointa uneia
: loca\iune, ce se considera a Ii lncheiat in conditiile primului contract, dar fiira termen
parti, actu!ui juridic plurilateral i se poate pune capat prin vointa uneia sau mai
! (art. 1810 C.civ.);
parti, dar nu a tuturor, iar actulul juridic unilateral i se poate pune capat prin voin-
- relnnoirea de drept a contractului de arendare, pentru aceea,i durata, daca niciuna
lui.
dintre piirti nu a comunicat cocontractantului, in scris, refuzul sau cu eel pu\in 6 luni
Enumerare ex.cer>till'e de la irevocabilltatea actelor JUridice civile bilaterale sau n1Jir11,,tpr;1iP:
inainte de expirarea termenului, iar in cazul terenurilor cu destina\ie agricola, cu eel
2. exceptiile de la irevocabilitatea actelor juridice civile unilaterale;
pu\in un an, termenele de refuz al re1nnoirii reducandu-se la jumatate daca durata
contractului de arendare este de un an sau mai scurta (art. 1848 C.civ.);
- prelungirea tacita a contractului de societate, care intervine in cazul in care socie-
tatea continua sa execute opera\iunile sale, iar asocia\li continua sa ini\ieze opera\iuni 2.2.2.2 . .Excepfii de la irevocabilitatea actclor juridice civile bilaterale sau plurilaterale
ce intra 1n obiectul sau 'ii sa se comporte ca asocia\i, prorogare ce opereaza pe o dura-
Ex<eo:>!tli de la revocarea donatiei intre so\i, care poate avea loc numai timpul
ta de un an, continuand din an ln an, de la data expirarii duratei, daca sunt indeplinite
lrevocabllitatea 1031 C.civ.);
acelea>i condi\ii (art. 1931 C.civ.);
- revocarea de ciltre stipulant a stipula\iei pentru altul cat
timp acceptarea beneficia-
I - cazul in care par\ile contractante au prevazut, la incheierea contractului, posi-
bilitatea preiungirii efectelor acestuia sau a reinnoirii contractului;
m de exemplu, intr-un contract de depozit bancar la termen se insereaz3 clauza po-
actelor "''""''"
civiie biiaterate rului nu a ajuns la stlpu!ant sau fa pro.mitent; cu exceptia cazului In care promitentui
ar avea interesul de a o executa [art 1286 alin. (2} teza I ji art. 1287 alin, (1) C.civ.];
trivit careia, in cazul in care, !a expirarea termenului, deponentul nu solicita resti- - denuntarea unll&t-eral8 a contractului 1ncheiat pe durata nedeterminata de oricare
tuirea sumei, se va considera incheiat un nou depozlt pe acela:,;i termen $i in dintre p.3:fti, cu respectarea unui termen rezonabll de preaviz, orice clauza contrara
sau stipu!area unei prestdtil in schimbul denun!3rii contractuiui considerBndu-se ne-
scrisa (art. 1277 C.civ.);
- denun\area contractu!ui de loca\iune inchelat pe dura-Ui nedetermlnata [art.181&
alin. (1) C.civ.];
- denun\area de catre chiria, a contractului de inchiriere a locuin\ei lnainte de fmp!i-
Notiune ?i justificare nirea termenuiui stabilit, cu conditia notificarH prea!abfJe lntr-un termen de ce! putin
60 de zile (art 1825 C.civ.);
- actului juridic bilateral sau plurilateral nu i se poate pune ca pat prin voin\a numai a
uneia dintre parti [art. 1270 alin. (2) C.civ.J;
- denuntarea de c3tre chlria? a contractu!ui de lnchiriere a iocuin~el pe durata nede- I
terminata, cu condftia notificaril preaiabile Tntr-un tern1en care nu poate fl mai mic i
- actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de voin\a, in
decat sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabi\it plata chiriei fart. 18241'
din
alin. (1) C.civ.];
- denun\area de catre locator a contractului de inchiriere a locuin\ei pe durata nede.. :
0 a acestui care serJesc ca justi-
Lter~i~ata~u c~n.cti·tia ~.~.!~~carii-pr~_ali3bile lntr-un termer.'.. care ~__ po~te fi mai !'.!~~de J
~···
114 ACTUL lllR!DiC CiVIL CONTRACTUL - IZVOR DE OBUGAT!I
f,CTUl JURiDIC CIVIL. CONTRACTUL - !ZVOR DE OBUGATll lEi
r- 60 de zile, daca lntervaJul de ti mp pentru care s~a stabillt ch!rlei este de 0 lun3 -·---~--,----"~···- -···-···-----·--- ··---,
oferta farB terrneri ori, dup.3 caz, acceptCJrea ofertei poate fi retrasa daca ,,,;-,,gp:·P•
sau mai mare, respectiv de minim 15 zi!e, daca acest interval e-ste ma! rnic de o luna
la destinatar anterior orl concomltent cu oferto sau, taz, cu acc~pt2rea
I.art. 1824 a!in. \2) C.civ.];
(art. 1199 coroborat cu art. 1191 C.civ.); oferta este lrevocabil3 de 1ndata ce autorui
- revocarea contractului de mandat de ditre mandant [art 2030 alin. (1) lit. a) Cciv.]
ei se obHga sJ. o mentin3 un anumlt termen, precun1 ;;i atunci c3nd poate fl conSJ-
~i renuntarea mandataru!ui la m;.mdat [art. 2030 alin. \1) lit b)
derata astfel in temeiul acordulu1 p5H;iior, al practic!!or statornicite !ntre acestea a! 1
·• 1ncetarea contractului de depozit la cererea deponentului [art. 2115 a!in, (1) C.civ.]
negocierHor, al continutuiul ofertel ori al uzantelor, o eventual.a de revo-
sau prJn restituirea bunului de ci:itre depozltar oric§nd, !n cazui depozltului f5r8 ter-
care a unel oferte irevocablle neproducand niciun j
men [art. 2115 alirL (4) C.civ.];
- promisiunea publicii de recompensa este susceptibHa de revocare 1·n form<l
·· denunjarea de catre oricare dintre parti a contractuiui de cont curent incheiat pe
fn care a fast fiicuta publidi sau 1ntr-o form3 echivalenta 1329 alin. (1) C.civ.J;
durata nedeterminata, la incheierea contului, in~tiin\ancl·o pe ceaia!ta parte cu 15
- marturisirea judiclara poate fl revocata pentru eroare de fapt scuzabW\ [art 349
zHe 1nainte [art 2183 alin. (2) C.civ.];
- denun~area de catre oricare dintre /!-curenti;;ti'', de catre reprezentantul incapabi-
lului sau de catre mo~tenitori a contractului de cont curent in caz de incapacitate,
inso!ven\a sau moarte a uneia dintre parti, 1n~tiin\and cealalta parte cu 15 zile Tnainte
[art. 2183 alin. (3) C.civ.J;
1-;;anifestare ·unnater~ra de voi~'tiGn';roasa sau g~atuit·~, izv-;;~~ta cltn c~nve-;=;ti~~~-a-;.l
- denun\area de catre oricare dintre par~i
a contractului de cont curent bancar
1ncheiat pe durata nedeterminata, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile ... ! \iior saudin lege, car<:_are drept efect incetarea contr_a_ctullJi: ----~_____j
[art. 2188 C.CIV,];
Actew I Conditii [art. 1276 alin. (l) si alin. (3) C.civ.
norme supietive] :
- denuntarea de catre oricare dintre parti a facilita\ii de credit 1ncheiate pe durata executare 1
1. sa fie prevawt expres dreptul uneia dintre par(i de denuntare unilaterala; I
necleterminata, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile, daca din contract dintr-o data I 2. executarea sil nu fi inceput;
sau din uzanie nu rezulta altfel fart. 2195 alin. {3) C.civ.]; j 3. daca par\i!e au previlzut o presta\ie in schimbul denun\iirii (deci dezicerea 2ste cu I;
- denuniarea contractului de asigurare, cu condiiia notificiirii prealabile a celeilalte ________ Kit!u or:~!osL aceasta produce efecte num_~i cSnd prestatia ~ste ~~~~ut~ta.
1
parti intr-un termen de eel pu\in 20 de zile (art. 2209 C.civ.); Acte cu Conditii [art. 1276 alin. (2) si alin. (3) C.civ. - norme supletlve] :
- renuntarea asiguratului la contractul de asigurare de via\a individual, incheiat pe o executare : 1. sa fie prevazut expres dreptul unela dintre par;i de denun\are uniiaterala; I
durata mai mare de 6 luni, fiira preaviz, 1n termen de eel mult 20 de zile de la data succeslvli sau '12. nu prezinta importan\a daca a inceput sau nu executarea contractului, insa demin- I
de catre 2229 continua , \area nu produce efecte fn privinla presta\iilor executate sau care se afla 1n curs de !I
!ncheJate pe i executare;
2.2.23. Excepjii de ta irevocabilitatea actelor juridice civile unilaterale durata I 3. daca partile au prevazut o presta\ie fn schlmbul denun\arii ldeci dezlcerea este cu .:
! titlu oneros). aceasta produce efecte numai dlnd presta\ia este executata; 1
Excep1;ii de la (art, 1034 C.civ.); I 4. dreptu! sa fie exercltat cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz. !
irevotab~Utatea - dispozi\ia prin care se revoca un testament poate fi retractata in mod expres prin I [ar1:1217 C.civ. - norma imperativa, ori~~ c!auza contrara fiind considerate I
acte~or 1u"'""·" , act autentic notarial sau prin testament (art. 1053 C.civ.); e>:ec:utan? nescrisa]
civiJe legatul (art. 1068 C.civ.); i succesiv;i 1," dreptul de denuntare unilateralil este legal, nu trebuie sa fie prevawt expres de J
un!laterale - revocarea renunt.3rii la mo:;:tenire, care poate avea foe daca nu a exp!rat termenu/ : sau continua 1 part•;
pentru exercitarea dreptului de op\iune succesorala [un an de la data deschiderii ! lncheiate I 2. nu prezinta importanta daca a fnceput sau nu executarea contractului; \
. mo~tenirii - art. 1103 alin, (1) C.civ.] ~i daca, intre ti mp, mo~tenirea nu a fost accep- pe durata f 3. stipularea unel prestati! In sch!mbul denuntilril este considerata nescrisa (dezicerea ·
' tata de al\i succesibili care au voca\ie la partea care i-ar reveni [art. 1123 alin. (1) nedeterminata ' este doar cu titiu gratult);
C.civ.]; 4. fie cu unui termen rezonabil de
consimtarnantu! parintelui firesc sau, dupa caz, al tutorelui la 1ncuviin\area adop\iei ' - arvuna penalizatoare: daca in contract este stipulat expres dreptui uneia dintre
poate Ii revocat In termen de 30 de zile de la exprimarea lui in condi\iile legii [art. 466 de dezJcere cu sau dreptui ambelor parti de a se dezice de contract, eel care denunta crn>tro4rt1
alin. (2) C.civ.]; tith.1 oneros pierde arvuna data sau, dupa caz, trebuie sa restltuie dublul celei prlmite (art.
- consim\amantu! de a recurge la reproducerea asistata medical cuter\ donator poa-
l te fi revocat oric2ind, In scrls inclusiv In fata medicului chemat
1 sa asigure asisten~a
.I pentru reproducerea cu ten; clonator [art. 442 alin. (_2) teza a U-a C.civ.]; ..._ _ __
116 ACTULJURiDIC CIVIL. CONTHACTUL-IZVOR DE OBL!GAJll ACTUl JURIDIC CIVIL CONTRACTIJL- IZ\IOR DE Ot>UGAfli :Ill
- ----------~-------~- ··-··----···---·············-
de potriv!t care!a contractul (mai actuJ este opozab!I ter-
~Hor, care nu pot aduce atingere drepturllor ~i ob!igatillor ni3scttte din contract;
1. situatia Jn care revocarea opereaza cu iar nu In baza simplel se pot prevaia de efecteie contractului, !nsa fi3ra a avea dreptul de a cere executarea
"'"''P\fi de \ea partii;
!ui, cu cazurilof de lege (art. 1281 C.civ.);
irevo{.;bi1Hate m de exemplu, revocarea donatlei pentru ingratitudine (art. 1023 ?i urrn.
~- l'n concret1 opozabilitatea actului juridic fat3 de tertl lnseamna dreptui
revocarea donai;iel pentru neexecutarea sarcinil (art. 1027 ;;f urrrL C.civ.); invocarea
lnvoca acel act juridic lrnpotriva care ar rldica preten'tii tn feg3turfl cu un
rezolutiunii uni!aterale a contractu!ui1 conform art. 1552 C.civ. etc.;
subiectiv dob.Jndit de parte prin actu! juridic iar prin inopozob!iitatea actu-
2. cazurile ln care revocarea opereaza de drept;
0 spre exen1piu, revocarea promisiunii de donatie atunci c3nd, anterior execut8ri! !ui juridic fata de terti se lntelege lipsa unui asemenea clrept; de regula, opozabHltatt:a
sale, situatia materia13 a promltentulul s-a deteriorat !ntr-o asemenea masura !neat fata de terti a unul act juridic este conditionat3 de respectare2 anumitor forrnalitati;
executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroas8 pentru acesta ori prom!- exista cazuri In care persoane ar ave.a interesu! sa lnvoce, tn favoan~a !or.
tentul a devenit insolvabii [art. 1022 alin. (2) C.civ.]; acestuia.
3. ipoteza in care revocarea se realizeaza in temeiul acordului ulterior de voin\e al
par1;ilor, ca expresie a principiului libertii\ii contractuale (a~a cum contractul se incheie L3.2.2. Distincfia din Ire relativilatea Ji opozabilitatea Jati'i de terfi a actull1i juridic
mutuus consensus, tot astfel I se poate pune capiit prin mutuus dissensus);
~ revocarea prin acordul p3rtilor este pos1bil3 cit timp contractu! nu ;;i-a produs
principalele efecte; daca 1nsa contractul 51-a produs efectele, par1;ile nu ar avea i 1280 "
deschis8 decat calea unui nou contract, 1n sens invers1 spre exen1plu, printr-un
contract ulterior, cumparatorul din primul contract sa Ii vanda bunu! vanz3torulul
'j contractul prod,Jce efecte numa; 1ntre paftl, I - ter\Ji nu pot aduce at1ngere dreptunlor ,, obliga- I
din
daca pnn lege nu se prevede altfel; \11ior nascute dm contract i
r - un contract:~gula:-;:;u poate sii dea na'ltere la -:::_-contractui, ca s1tua;le 1und1ca, e~te opozabil 'i' 1
I. dreptun sublect1ve ,, obl1ga\1i decat in benef1ciul, ! persoanelor straine de el, in priv. m\a dreptunlor 'i'
f.'espectlv in sarcina par\llor lui; [ obliga\iilor ce revin paftllor acelui contract;
j - pentru a produ-;;;;fect~l;;tr;part;:-cont-;~~tul I - pentru a putea fi opo;;bil tertilor, c;;-~tr;ctul tre-
1
·1·
2.3.1. Nofiune !jii justificare I trebule sa fie valabil incheiat, deci trebule respec- i buie sa respecte forma prevazuta de lege pentru
de drept potrivit careia actul juridic civil produce efecte numai fa\a de auto-
I tata eventuaJa formii ceruta ad va/iditaterri; J..t>Ecizabllitate fa\a de .tef\i; · - _ _J
~tre I - intrucat fa\a de terti contractui este un fapt juri·
sau, dupa caz, autorii iui, Iara a putea sa profite ori sa dauneze teti;eior persoane
'
I
par\i, dovedirea contractului este supusa
regulilor privind administrarea probei cu1nscrisuri; I
die stricto sensu, ace'itia pot dovedi existenta lui cu
orice ml1toc de proba;
I
i
'
~dln punct de juridic, o parte a actuiui de autorul sf:lu (eel de la care a dob@ndit acei subiectlv) cu :a!te persoane :;;i
mu!te persoane fizlce sau juridice car;; promove21za ori au un interes sau o acte nu au nk:lo \eg2Jtur8 cu subiectiv respectlv de aceste actt:c
i comuna; av;§nd poz1tLa de tert}, ci nur-nai fr1 raport cu acte!e anterioare
· - piJf"!ile reprezinta acea categorie de persoane fata de care actul juridic dvH !5i pro- referitoare la ace!a$i sau bun, lncheiate cu alte persoane de acest~ cHn
efectele in al urrn.3 atte succesorul cu tit!u sB fie avand--cauza sau
No,iiune: persoanele straine de un anumit act juridic, care nu au particlpat nlcl direct - dob5nditorul unui anumft are calitatea de av2lnd~cauz~ daca sunt mclcrilinitr'
la !nchelereq acestuia. cumulativ urmatoarele trei condltii:
No•tiuma: persoana care, de)I nu a partic!pat !a !ncheierea actului juridic civil, este a) sa fie vorba de cirepturi ~i obligatii str:lns legate de drr'plul sublectiv dobandit;
totu§i indrituita sa profite de efectele actulul respectiv sau, dupa caz, este \inuta sa b) sa fie vorba de acte juridice incheiate de autorul lui cu alte persoane
suporte aceste efecte, din cauza legaturii sale juridice cu una dintre partile acelui act 1i referitoare ia aceia1l drept sau bun;
juridic; c) actul juridic fatii de care urmeaza a se stabili calitatea de avand-cauza sau de teri
- sunt avanzi-cauza: succesorE universal! ~i eel cu titlu universal; succesorU cu titlu a succesorulul cu titiu particular sa lndepHrieasca cerinte!e privitoare la forrria
pentru opozabilitate fata de terti;
------- --------de
-
--~c;~~[;i;c~rfe~d~1tp,o~r1~1~~;:;~;;~;;;-~;ctob§-;;:d;;:;t~-~~;a~ri'~,;;;:;;;;,~a;ji;;~-;;-;;;:;;:;;e;:•sa:-i
universal: persoana care dobande~te un patrimoniu, adidi o unlversa- ~ de exemptu:
av3fl:zJ~caula
J) daca se lncheie un contract de locatiune cu privlre /a un irnobil lnscris fn cartea
funciara, far, ulterior, proprietarul (locatorul) vinde imobilul respectiv unel terte
m spre exernplu: mo~tenltoru! legal unlc, legataru! t:Qre a cu1es 'lntreaga mo]-ten1re;
persoana juridica dob3nditoare a unui patrimoniu ca efect al fuziunii (absorb1iei
persoane, dar 1n contractul de locatiune nu s-a stipulat fncetarea ace.stula 111 cazul
1nstri3ln3rii bunulul, sunt posibile urmatoarele situatll: dac<l locatlunea a fost nota-
sau contopliif} ori al transformZirii;
2. succesorul cu titlu universal: acea persoana care dobandejte o fraqiune dintr-un
ta In cartea funciara, contractu/ de locat1une va produce efectele {astfe! cum au
fost convenite de locator ~i locatar} ;;i fata de cumparator [art 1811 Ht a) C.civ.J;
patrimoniu;
daca !ocatiunea nu era notat,3 -in cartea funciara la data fncheierii contractulul de
• de exemplu: moitenitorii legali, legatarul sau legatarii care a(u) dobiindit o ,
vanzare, atunci cumparatorul nu mal este obligat sa respecte !ocatiune.a consimtit3
cota-parte din mo?ten!re, persoana juridica dobtlnditoare a unei par~i din patrlmo~ 1
de c<'itre vanzator;
niul persoanel juridice divizate (indiferent daca ar fl vorba de o dlvlzare totala sau
1,
if} daca se incheie un contract de focatiune cu prlvire la un imobil ne1nscris ln
de o divlzare parJiala);
cartea funciarti, iar, ulterior, proprietarul (locatorul) vinde lmobilul respectlv unei
l1l din perspectiva stabii!rii callti3tii de avandMcauza, intereseaza transmisiunea
terte persoane, dar ln contractu! de locatiune nu s-a stipufat incetarea acestuia in
(dobandirea) efectlva, iar nu voca\ia; cazul Jnstr3in3:rii bunului, dreptul !ocatarului este opozabl! dobJnditorufui daca
111 Jntre succesorii universal! Si succesorii cu titlu universal ai pc1f11lor actului juridic
data certa a locatiunii este anterioara datei certe a instriliniirii [art 1811 lit a}
nu exlsta vreo deosebire de ordin ca!itativ, d numai de ordin cantitativ;
C.civ.];
1ii succesorii universali sau cu titlu universal a! piJrtilor actului juridic sunt consi-
iii) d5c3 in contractul de Jocatiune s-a prevazut expres lncetarea acestuia tn cazul
derati continuatori ai personalit5\ii autorului Jor; v§nzl3rli, locatiunea r5m2ine opozabHa dobZlnditoruluf (va produce efecte fatil de
• ace;;ti succesori preiau toate sau o parte dit1 drepturile subiectlve ~i obligatiHe acesta) chtar -?i dupa ce locatarutui i s-a notificat !nstrainarea, pentru un anum!t
patrlmoniale ale autorului, cu excepjio drepturilor ii obllga\iilor strans legate de termen stahilit potrlvit art. 1812 alin. (2) C.civ.;
persoana autorului, precum $1 cele declarate de pE!rti ca intransmisibUe fart. 1282 iv) tn acelea;?i conditii, contractul de loca;iune l$l va produce efectele ~i fat8 de
alin. (1) C.civ.l; dobi3ndltorl cu titlu particular al bunu!ui ce i1 forrneaza obiectul (sp.re exemplu, in
l!I Jn cazurlie prevazute de lege, este posibili3: incetarea ca!tta\li de avand-cauza a
cazul instr3in;3rll bunului printr~un contract de don<.r~ie, de intre~inere, de schirnb
succesorilor universali sau cu titlu universal fata de anumite acte juridice lncheiate etc.), precum ;;l fata de eel carula !ocatorul Ji constitule un dezme1nbramant al
de autorul lor; de exemplu, mo~tenitorii legali rezervatari In prlvinta 11beralit3tilor dreptului de proprietate asupra bunului respectiv (de exemplu, conventia de
facute de autorul !or ~l care le lncak:a rezerva succesorala; constituire a unui drept de uzufruct sau a unui drept de superflcie);
3. succesorul cu titlu acea persoana care dobande;;te un anumlt drept ~ prob!ema stabilirii caHt3tii de avand-cauza orl de tert a dobandltorului cu titfu
subiectlv, privit individual; particular se poate fvi ~i l"n cazul 1ncetarH prin acordul partilor (mutuus dfssensus)
00 de exernpiu.· cvmpar8toru! unul bun, donalarul, cesionarul, legatarut cu titlu par- I
sau al modific8rll actului juridic lncheiat anterior de catre eel ce i~a transmis drep-
ticular; ! tul; daca la data !.a care a dobandit calitatea de succesor cu titlu particular, actuf
- ·in cazul succesorului cu titlu particular, calitatea sa de avand-cauza se apreciaza nu I' prin care au fost aduse modifici3ri sau prln care p3rt;He au convenit lncetarea
I 1n raport de actul juridic prin care a dobandit un anumll drept sub1ectlv \in acest act j actutui anterior nu indep!inea formalitatea cerut8 pe:ntru opozab!litate, atund
: i)J_i:~d_lc_ avand pozi\ia juridica de parte) 5i nici 1n raport de alte acte juridice 1nchei_<i_~ dob§nditorul cu titlu particular devine teri desavar,it fa\a de actul de m<JdifiGire
no ACTULJUR!DiC CIVIL. CONTRl'.CTUL·-IZVOR DE OBUGATll ACTUl JUfl!DiC CIVIL CONTRACTUL-- ilVOR DE OBLKiATll
4. creditorli :;unt creditor!i care nu au o reala care sa le asirn1·e rnfintu! 7n acest sens, Jar ~......_._. ____ ~~~~dit~~~~·1·-l~;· ·,;,,;,;,;;;; ;s.~a f~
realfzarea .::reantei pe care o detin hnpotr!va debitoruiui (ipoteca, p;1vilegiu), ci ob tine consirnl<1m3ntul tertuluf la Ynchelerea unui contract);
numai un drept de general 11 asupta bunuriior mobile ?; Jrnobile, ~i ·- analiza """";.,i,.inE
viitoare ale debitoru1ui !or, aceste bunuri .servind drept garantie cornuna a credltorilor nea flLlJ.,
2324 ali11. C.civ.J; - nu constituie o extcep•\l<' verltabi!5 de la principful relatlvitdtii efectelor actului .iuridk;
pozitla creditori!or chirografari lr: raport de acte!e juridlce lncheiate de debltorul civil, deoarece:
!or cu terte persoane nu vizeaza atat princlplul relativit3tii efectelor actului Juridic
a) succesorii universali ~i cei cu titlu universal sunt persoane asl1nl!ate 'fn
{din perspectiva acestui prindpiu, creditorii .chirografari urmeaza a fi inclu~i Jn cate~
sensul ca lau !ocu! p<3r~ilor initiale In privinta efectelor actulul juridic, tifnd deci "con~
goria tertilor), c;§t opozabilitatea fa\3 de terti a clrepturilor subiective clvile ~i,
tinuatorl ai autoru!ul lor", iar, de cele mai multe ori {de exernpfu, Jn cazul fuziunii},
implicit, a ob!iga;iilor partilor actului juridic;
1.1 analiza pozitief \or juridice fn raport cu actele lncheiate de debitorul lor cu terte
Prer:iz:are pentru a fi vorba de o veritabila excep\ie de la principiul relativita\ii, actul juridic ar j respectiv a fost lncheiat (fizic) de catre reprezentant, insii, in cazul reprezentarii
trebui sa dea na,tere, exc/usiv in baza vaintelor partilor actu!ui, la drepturi sulJie,cti\1e ! conventionale, reprezentatul (mandantul) manifestat, prin chiar 1mputernicirea
in favoarea altei persoane, respectiv la obliga\ir 1n sarcina altei persoane decat \ data, vointa de a deveni titularul drepturilor si obliga\iilor ce var izvor1 din actul juridic
pe care 11va1ncheia reprezentantui (mandatarul), iar 1n cazul reprezentarii legale sau •
fnumerarf: l. stipula\ia pentru altul; II judiciare, reprezentatul devine titular de drepturl si obliga\ii in temeiul legii, iar nu
exclusiv in temeiul vointelor altor persoane. ~
I
2. promisiunea faptei altuia;
, - desemneaza situa\iile in care, potrivit legii, o persoana (reclamantul) cheama 1n ju- i
3. situatia avanzilor-cauza;
directe J decata o alta persoana (paratul) cu care nu se afla In raporturi contractuale, recla-
4. reprezentarea;
mantul filnd !n raporturi contractuale cu o alta persoana cu care $i paratul se afla In
5. actiunile directe;
1,
raporturi contractua!e; I
6, cesiunea de creanta;
aplicatii ale actiunilor directe: In materia contractului de ioca\iune [art 1807 '
7. cesiunea de contract.
alin. (1) C.clv.J, in materia contractului de antreprlza (art. 1856 C.civ.), a rontractului
de mandat [art 2023 alin. (6) Cciv.] etc.;
2.3.4.2. Calegorii de excepfii de la principiul relativitiitii efectelor actului juridic -- nu suntem !n prezen\a unei excep\ii veritabile de la pri:1cipiul rei~tlvitii\li efectelor
j actului juridic civil, deoarece, In cazul actlunilor dlrecte; posibilitatea reciamantuluJ de
- constituie o exceptie veritabila de la principiul relativita\ii, 1mrucat, ca efect al '. a pretinde un drept sublectiv, lnvocf'Jnd un act juridic la care nu este parte, nu se
contractului prin care promitentul s-a obligat fatii de stipulant sa execute o prestatie I na;;te din acel act juridic, ci izvora;;te din lege, iar paratului nu ii incumbii de
in favoarea unei ter\e persoane (tert beneficiar), aceasta din urma dobilnde~te 'I reclamant o datorie mal oneroasa decat cea din actul juridic in care era parte, de
dreptui (sub condi\ia rezolutorie a neacceptarii) direct din contractul incheiat intre • exemp/u, beneficlarul antreprizei poate fi obligat direct fa{a de lucrator numai la
cele doua par\i, fara a fi participat la 1ncheierea conventiei; ·! suma pe care o datoreaz5 antreprenorului la momentui introducerlf actiuniL
- analiza stipulatiei pentru altul se regase5te in partea a !!-a a acestei fi>e. sec\iu- -: - ~;tile conventiel car~~-C~biect c~Slt~ne~·-·unei creant~ sun! ..cedentu! «;i ceslo-
1 nea 11!.:1:2_._____··--·· __J 1 narul, debitorul cedat fiind un ter\ de aceasta conven\ie, totu$i, dupii ce i-a de~
Promisiunc.a l - nu constituie o excep\ie veritabila de la principiul relativitatii efectelor contractului,J! l venit opozabila, debitorui va trebui sa efectueze plata catre cesionar;
aituia i 1~trucat teri;ul la a carui presta\ie s-a obiigat promite11tul in contractul lncheiat cu cre- ' - nu constituie o exceptie veritabila de la principiul relativitati'I efectelor actului juridic
l_Clltorul P.romisi~nii va deve_~i pa rte al acestui contract doar daca !~i va ~a consi.mta: civil, deoarece efectele cesiunii se produc ln temeiul legii, iar debltorul cedat are
datorie eventualelor accesoril sau
122 ACTUL lURJDIC CIVIL_ CONTRACTUL-IZVOH DE OBUGl\Tll ACTUL JUf\IDiC CIVIL CONTRl\CTUL ~. iZ\iOR DE 12.3
care este necesar sau util, va produce efecte fat5 de gerat, pe temeiul art - este o sanctiune de drept civil;
alin_ (2) Cciv.; - prive~te numai actele juridice, nu si faptele juridice stricto sensu;
b) actele juridice colective (hotararile asocia\iior, hotarariie unora dintre coproprie- ill exista ~i dfspozitii iega!e din care re.zulta ca nuiitatea este o sanctiune care nu se
tari), care produc efecte >i fa\a de asocia\ii (coproprietarii) care nu au partlcipat la aplica exdusiv actelor juridlce; de exemplu 1 art 196-199 C.civ. reglementeaz;J nuli-
adoptarea lor, precum ;;i fa\a de cei care au votat 1mpotriva, In temeiul legii, precum tatea persoanelor juridice; art, 100 alin. (1) ?l {4) C.civ. se refera !a anularea acteior
!ii, uneori, al unui consim\amilnt tacit $i prea!abil dedus din actul juridic la care ace>- de stare dvil.3- ~i a mentiunllor !nscrise pe acestea (cu preclzarea ca actele de stare
tia au consim\it initial (actu! constitutlv, actul juridic de coachizi\ie), de exempfu, in civila nu sunt acte juridice In sens de negotium, ci acte in sens de fr1strumentum,
materia coproprieta\ii obi?nuite, actele de administrare pot fi facute, ca regula, cu adlca 1nscrlsuri);
acordul coproprietarilor ce de\in rnajoritatea cote!or-parl;i [art 641 alin.(1) Cciv.]; intervine cand nu sunt respectate condi\iile de validltate de fond orl de forma ale
c) raspunderea civila de/ictuala a terfului care, prin fapta sa ilicita ?i culpabi!a, a Im- . actului juridic civil;
piedicat executarea unei obligatil asumate printr-un contract; creditorul acelei i - consta 1n llpsirea actului juridic de efectele care contravin normelor juridice edictate
obliga\ii nu are irnpotriva ter\ului o ac\iune contractualil, ci o actiune in raspundere , pentru 1·ncheierea sa valabilil, deci nu prive,te, lntotdeauna, actul jurldlc1n 1ntregul lul;
civila delictuala, in cadrul careia ter1;ul este \inut sa repare integral prejudiciul cauzat - pentru stabilirea concordan\ei sau neconcordan\ei cu legea a efectelor actului
prin fapta sa, iar, in funqie de imprejurarile concrete, despagubirea la care va fi obli- 1 , juridic, se recurge la finalitatea legii, 1n sensul ca
actul juridic este lipslt numai de acele
gat ter\ul ar putea echivala cu valo_are_apresta\ieinee~ecut<i_t_edin cauzafaptei sale. _J efecte care contravln scopului urmarit de dlspozi\ia legala 1ncalcata;
- momentul 1n raport cu care se apreciazii conformitatea actului juridic cu legea este
acela al !ncheierii actuiui juridic;
'1n cazul la care se refera art 1662 a/in. (3) C.civ. (determinarea pretului vanzarii
de catre un tert), cauza de nu!itate exlsta !a momentul lncheierH contractultil, lnsa
situa\iile in care ter(.u! poate refuza sa cunoasca ,; sa accepte situa\iile 1ur1mr:e
: create prin anumite contracte fncheiate !ntre alte aplicarea sanctiunil este tondltlonata de nedeterminarea pretului variz'3rii 1n ter~
men de un an de la 1nchelerea contractulul; :
- constituie o veritabila excep\ie de la principiul opozabilitatii actelor juridice
01 In ipoteza constltulrii rentei viagere cu tltlu oneros pe durata vietii unei persoane j
terti, deoarece dintre cele doua acte lncheiate intre par\i (unul public, aparent, insa
simulat, ~i eel ascuns, secret, lnsa adevi:irat 1 prln care se creeaza o alta situatie juridic.3
afo•ct11te. la_ data !ncheierii contractului, de o boaJa 1-etala, din cauza clireia a murit I
in interval de eel mult 30 de zi!e de \a aceasta data [art. 224 7 C.civ., care, conform ;
decat cea stabilita prin actul aparent) nu le va fi opozabil actul juridic secret (dar real)
lncheiat intre part!, ci doar actul juridic aparent (simulat);
'i
art. 2256 alin. (1} C.civ., se aplicll 1n cazul contractului de intretinere], cauza de )
nulitate exista fa data lncheieril contractului .?i consta 1'n iipsa elementului aleatorlu; i
~ tertii care sunt de bun3-credinta vor putea invoca ?l impotriva pi:lrtilor actul juridic 11 din 1rnprejurarea ca
motivul de nulitate trebuie exlste la momentul lncheierii j
sa
secre~ prin intermediul aqiunii i'n simulatie; actului juridic nu trebuie lnsa tras;li conciuzia ca acesta nu ar putea fi dovedit 5! prin 1
anallza se ln a 11 .. a a acestel UL2.1. fapte anterloare sau ulterioare lnchelerii contractulu!, coroborate cu prezumtH sau ;
- pozi\ia creditorilor chirografari in raport de actele juridice incheiate de debitorul lor alte mijloace de proba; de exempiu, existenta unei cauze ilfc·1te la lncheierea unul ·1
cu ter\e persoane nu vizeaza atilt prindpiul relativita\ii efectelor actului juridic (din contract de achizitii publice 1 cu consecinta nulltatll absolute, ar putea fi doved!ta ?I
perspectiva acestui principiu, creditorii chirografari urmeaza a fi inclu~i In categoria ' cu ajutorul unor fapte precum: favorizarea unui anumlt participant la procedura de 11
teri;ilorj, cat opozabilitatea fa\a de terti a drepturilor subiective civile >i, implicit, a i selec\ie (spre pilda, prin comunicarea pre\ului oferit de un alt participant, prin sta-
obliga\iilor pan;ilor actului juridic; i blllrea unor specificatii tehnice irelevante etc.); of€rirea 1 de catre eel caruia 1 S·-a _
- analiza pozi\iei lor juridice in raport cu actele 1ncheiate de debitorul lor cu terl;e I atrlbuit contractuf sau de catre un interpus, de avantaje unui anumit functionar al !
_JJer_s_oane_se regase,te In partea a II-a a acestei ri,e, sec\iunea llL2-2. __J autoritatfi contractante sau unui terj: care se afla 1ntr-o anumlta legatura cu func-1
L_..~E?nar~~spectiv; modificarea contractului, __de ~hizitii pu~!i£::J.~ SCUf'! timp ~-~I~
124 ACfUL JURIDIC CIVIL CONTR/\CTUL - IZVOR DE OBLIGt,Tll ACTUl JURIOIC CIVIL CONTRACTUL .... !ZVOfl DE OBUGAJll 12S
incheierea lul 1 In avantzjul celui c3ruia i··a tost atrlbu1t contractul, fara o ius1:ifirare - nu!itatea se tuturor ar:telor juridice: pe c?nd rezo!i1tiunea este
reala etc,; nurflai Jn cazul cont.r.actelor juridic-e c.lE: regu!a, s1n;;1e~rr1~t1ce. cu e1<e 0
•
~ nulltatea nu intervine dac3 1 la Tncheierea actului juridic a fost lncBicat.fi o con- cutare dintr-o
di\ie de va!iditate, printr~o norma speciaia se dispune altfel; - in anumlte nulitatea nu mcmcicc efecte re1:roac1:iv:
de exempJu, art. 1.213 C.civ,, core permite
iii) contractului lovit de nu!itate
in rezolu~lune Ji at1iunea 'fn declararea nu!itEltii relative sunt supuse unor
relativ8 pentru eroare, art. 1222 a!ln. (1) C.clv. 1 tare prevede sanctiunea alternativ3
diferite in privinta inceputului prescriptlei iar nulltatea pre·"
·---'aa_rr<f'C(Oi,c'u1~cee;rC11ii•..~>liflalK".1l~n caz de leziune. cum :;;1 nulitated relativa invocata pe cale de exceptie {cu t.:xceptia nu!it3tii relative
pentru leziune) nu sunt supuse prescrfptlei extinctive (art. 2529 ;;i art. 2523 C.civ~);
"' dac2 'In legatura cu acela]! contract s-ar pune atiit prob!ema rezolutiunii, c2t ~i
prob!ema nulit<3tii, atunci va fi analizata cu prioritate .aceas-ta din urn15; de exemplu,
- consta i'n efectul inhibitor pe care nexercita asupra subiectelor de drept civil, , In cazul 1·n care reclamantul (una dintre p5!1ile contractante} solic!t.J rezolutiunea
tate sa !ncheie actul juridic civil cu nerespectarea condi\iilor sale de vaiabilitate, 1·n I pentru neexecutate culpabi!3 (eventual cu daune-lnterese):
sensul ca, $liind ca un asemenea act va fi lipsit de efecte, persoanele sunt descurajate i) daca paratul (cealoita parte contractanta) formuleaza o cerere reconventiona!.3
lndemnate sa clvi12. ( prin care .solicita desfiintarea contractu!ui pentru o cauza de nulitate re!auva sau
- intra in aqiune atunci cand func\ia preventiva nu gi-a dovedit eficien\a, cor1st,lnd absoluta, instanta va analiza cu prioritate cererea reconventionala, iar daca o va
inlaturarea efectelor contrare normelor juridice edictate pentru \ncheierea valabila a admfte (pronunt3nd In dfspozitivul hot3r3rii desfiintarea contractului pentru nulita-
te), va trebui sa respinga ca neintemefata (nefondat.3) cererea In rezolutiune, fara a
civl!.
mai administra probe pentru verificarea conditlilor rezolutiunli;
ii) dac:ii paratul nu formuleaza cerere reconventionala, dar invoc-3 In mod Jnteme!at
1.3. Delimitarea nulita\ii de aUe sanctluni inefkacitate) nu!ltatea contractului (ca mijloc de aparare), indiferent ca ar f! vorba de o cauza de
nu!itate absoluta sau re!ativa, instanta va trebui sa resp1nga ca ne1ntemeiata {ne-
1.3.1. Nulitatea rezolutiunea fondata) actiun-ea In rezo!utiune, fara 1nsa a mai dispune desfilntarea contractului;
iii) dacii ar Ii vorba de o cauza de nulitate absoluta de care pilratul nu s.-ar preva!a,
i t..JuHtatea - sanctiune ce intervine Jn cazul nerespectarii, la momentul lncheierH instanta trebule sa invoce din oflclu nuhtatea absoluta a contractului ?i sa resping.3
ca nel'ntemeiata (nefondata) ac\iunea Jn rezolutiune, fara Jnsa a dispune desfiin-
actului juridic unilateral, a conditiilor de validitate impuse de lege pentru \ncheierea
I !area contractului;
iv) daca lnsa ar fi vorba de o cauza de nulitate relativa de care p.3r8tul nu s~ar pre~
- cauza de ineficacitate a contractelor (de reguia, sinalagmatice) cu executare dintr-o
data, care intervlne In cazul neexecutarii, de regula imputabiie uneia dintre parti 1 a
I vala, instanta nu poate sa invoce din oficiu nulltatea relativa $i deci va trebui sa
pronunte pe rezolu~iunef administr.311d probe pentru verificarea conditHlor
obliga\iilor nascute dintr-un contract (valabi! incheiat) $1 care are ca efect desfiin\area
contractului 1549 art 1516 alin. 2 I.
Asemanari - ambele sunt cauze care atrag ineficacitatea actului juridic civil;
- ambele sunt, in principiu, sanctiuni de drept civil;
- atat rezolutiunea, cat ~i, ca regula, nulftatea produc efecte retroactiv (art. 1254 >i
- sanctiune {cauza de ineficacitate) care consta in desfacerea unui contract {de
art. 1554 C.civ.);
regu!8 1 sinatagmatic) cu executare succesivfi 1 din cauza neexecut3r!i, de regula impu-
- ambele pot fi constatate atat pe cale judiciara, cat §i amiabil [art. 1246 alin. (3) :;i
tabila uneia dintre parti, a obligatiilor asumate prin acesta [art, 1549 raportat la
art. 1550 alin. (1) C.civ.]; ,
art 1516 2
- in cazul ambelor sanqiuni, la cerere, se va putea dispune repunerea par\ilor in situa- !
restituirea executate.
Deoseb!ri nulitatea presupune un act Incheiat fara respectarea conditiilor de validitate
1246 a!in. (3) si
de lege, In timp ce rezolutiunea presupune un act valabil lncheiat;
. - cauza nulitatii trebuie sa existe la momentul incheierii actului juridic, pe cand cauza
presupune un act inchei;it fara respectarea condi\iilor de validitate cerute
i rezolutiunii consta lntr-o actiune sau inactiune ulterioara datei la care contractul a
de lege, Jn ti mp ce rezilierea presupune un act valabil 1ncheiat;
fost, !n mod valabil 1 lncheiat; In mod exceptlona!, In cazul actfunii redhibitorii1 cauza
- cauza nulitt:itii exista la mon1entu! lncheierii actului jurldfc1 pe c§nd cauza rezilierii
rezolutiunii (viciui ascuns al lucrului) ar putea sa existe la momentul 1ncheierii con-
consta lntr-o aqlune sau lnaqlune u'terloara datef la care contractul a fost, In mod
126 AGUt. JURIDIC CiVIL CONTRACTUL -- IZVOR DE OBLIGATll
ACTULJURIDIC CIVIL COf;JTR/,GiJL- IZVOR DE OBUGATll 127
- nul!t:atea se apl1c3 tuturor actelor juridice, pe c3nd reziHert:a este apl1cabil8 nurnai In nu!Jtatea presupune un act ce a fost 1nche!at cu ne;respc,ctarea condl~ii!or de validi -
cazul contractelor (acte juridice bilaterale), de regula, cu exetutare tate de !ege, pe cand c:aducitatea presupune un act valabi! !ncheiat;
succesiva; - cauza de nulitate exlst.3 la rnomentul !ncheieril actu.lul ce cadudtatea
1
tulul cu titlu particular a pierlt Jn totalitate din motive care nu tin de vointa testa- scop;
torului, In timpul vietii testatorului sau inaintea lmpliniril conditiei suspensive ce 2. Jn caz de inc:heiere de c8tre debitor a unor acte Yn fraucia intereselor creditorilor sai
afecteaza legatul; (daca se admite ac\iunea revocatorie);
vi) art. 1195 C.civ, 1 care prevede ca
oferta devine caduca: daca acceptarea nu 3. In cazul incheierii unui act tara szu cu dep3~irea 1mputern1cirii primite Fn materia
ajunge !a ofertant ln termenul stabilit sau, In Hpsa, lntr-un termen rezonabil; dac.8 reprezentarii);
destinataru! o refuzi3; in cazul de;:esului sau irn.:apacit<'!i~ii ofertantutuf, Tnsa 4. In caz.u! !ncheierii de acte Juridice cu privire la bunu! proprletate comuna tarJ
daca natura afacerii sau cadudtatea etc. respectarea anumitor reguli privind acordul coproprietariior;
Asemanari - in toate aceste cazuri, tertii fata de actul juridic vor putea ignora efecteie pe care
Deosebiri - nulitatea este o .sanctiune civOa, pe c3nd caducitatea nu are acest caracte-r, intN11e- le In
nind de vreo
---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
PRESC:R!iPTIA EXTIMCTl\/A 199
1. Nopune ~i dasificare
de tlmp, stabillt de lege sau de catre pilr\i, cu respectarea limitelor
carula trebule exercitat
Precfz3r! - termenul de prescriptie extinctlva are un inceput de momentul la care
pe sa curga prescrip\ia extinctlva), o durata, precum >i un sfar5it (marcat de momen-
tul implinirii prescriptlei extinctive);
- ca reguli!, durata legala a termenului de prescriptie poate fi modificata insii, sub
sanc\iunea nuiita\ii absolute a clauzei respective, numai prin acordul expres al paf\ilor
$i numai cu respectarea limitelor fixate de art. 2515 alin. (4) C.civ. (pentru termenele
legale mai mici de 10 ani, termenul convenit prin acord expres de catre parti poate
avea o durata lntre 1 an $i 10 ani, iar pentru termenele legale de eel pulin 10 ani,
termenul convenit nu poate depa5i 20 de ani);
$ exceptie: durata termenului de prescriptie nu poate fi modificata de parti Yn cazul
drepturi!or la actiune de care acestea nu pot sa dispuna ;;i nici al actfunilor derivate
din contractele de adeziune, contractele de asigurare si contractele supuse
tie! privind protectia consumatoruiui;
Q orice conventle sau clauza contrara acestor dispozitii este lovtta de nulitate
abso!utfi;
- exista totu$1 un caz de prorogare legal3 a termenului de prescr!ptie extinctiva: In
toate cazurile in care despiigubirea deriva dintr-un fapt supus de legea penala unei
prescrip\ii mai lungi decat cea civilii, termenul de prescrip\ie a raspunderii penale se
aplicii :;i dreptului la actiunea 1n raspundere civila (art.1394 C.civ.);
!:I In cazu! rn care termenul de prescriptle prevazut de legea penali:i este maf scurt,
1. dupa lzvorul lor, termene!e de prescriptie extinctiv5 pot fi clasificate In terrnene ffi 1-n cazul unul contr;:;ct de knprurnut nu au
legaie ~i termene conventionale {termenc legaie modificate de pi:irtl In conditiile I un terrnc:n pentru restitulreo J'mprumutului, lf'nprumut5torul c;re la !ndemfJna o
art 2515 C.civ"); actiune prJn care puate s-3 solidte inst:21n;el s3 s.tabi!eascZ un terrnen de rest\tuire,
2, dupa voca\ia sau sfera lor de aplicare, se dlstinc\ie intre termenul legal general i doar -ca aceasta .aqiune nu este imprescriptibil3, ci trebuie formulat3 In trei .;;ini de
de prescr!p~ie extinctiv;§ ~i termenele !egale specia/e de prescrip\ie extlnctivi:l; la data 'incheierii contractuiui 1 care ar avea o -1n restituire,. nn°·-n-in-
3. dup3 izvoru\ normativ, se deosebe:J-te lntre terrnene d-e prescriptle extinct iv@ tibila in tre\ 'clni de !a data la care se fixase terrnenu! de restituire {LC.CJ., s. a ll-a
instituite de Codu! civil ;;i tennene legale de prescrip\ie extinctiva instituite de a/te civ., dee nr. 2004 din 24 noiembrie W\f\/v,1.scjxo).
acte norrnative, - termenul general de prescriptie este apiicabil ;;i ae!iunilor nepatrimoniale nr<>sci:-m-
tibile extinctiv pentru care legea nu stabile~te un termen special de prescrip\le extinc-
tiv.3;
Termenul general de pn~scnpt1e extm1:tn«:i
» spre exempiu, cazul actiunil ln nulitatea relativ2 a recunoa~terli copilulul [art 419
alin.
termenul care se aplica ori de cate ori nu i;;i gaseo;te un termen
de prescrip\ie extinctiva !ntr-un anume caz dat sau pi:irtile nu au convenit, cu
limitelor de un extim::tivii
Durata terme- termenul general de prescriptie extinctiva are o durata de 3 ani (art, 2517
Terrnenu! de - drepturile reaie care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile orl nu sunt supuse
nului..~!l~!l'<J.1.... t--------<--~--------<------"····--------__J
Preti:rare - termenul general de prescrip\ie de 3 ani nu 1>i va giisi aplicare in care, altui termen de prescriptie extinctiva (art. 2518 pcL 1 Cciv.);
printr-o dispozi\ie legala expresa, se lnstituie un termen special de prescrip\ie tot de extincth1J3 de de exemplu, actiunea confesorie prln care se apara dreptul de servltute, uz,
IQ
3 ani; 10 ani abitatie 1 uzufruct [decl ae}iunile confesorii, cu exceptla actiunii confesorll prin care
• preclzarea ar prezenta uti!itate practlc3 "In situatia In care legiuitorul ar modifica se apara uzufructul une! creante, caz In care termenul de prescriptie este de 2 ani -
termenu! general de prescrip~ie extlnctiv5 1 fara i'nsa a modifica ?i normele specia!e, art. 746 alin. (1) lit. e) Cciv., precum si a ac\iunii confesorii prin care se apara
\inand cont de corela\ia care existii intre normele generale §i normele speciale (o dreptul de superficie, care este imprescriptibila - art 696 alin. (2) Cciv.j; ,
norma specia!a nu podie fl modificata sau abrogata dee.at expres de o norma - repararea prejudiciulul moral sau material cauzat unel persoane prin ton:ura ori \
acte de barbarie sau, dupa caz, a celui cauzat prin violenta ori agresiuni sexuale coml- I
Oomeniul de -se aplicii tuturor aqlunilor personale (prin care se valorifica un drept de crean\a), cu se contra unui minor sau asupra unei persoane aflate 1n imposibilitate de a se apa]a-
aplicare excep\ia cazurilor in care exista termene legale speciale de prescrip\ie sau partile au ori de a-,i exprima vointa (art. 2518 pct. 2 Cciv.);
convenit un alt termeri, indiferent de izvorul concret al raportului juridic obliga\ional j f--------~---------t----~re~p_ararea prejudiciu_lui a~us me~iulu.~1nco~juriitor (art. 2518 p_ct. 3 Cciv,), _
(act juridic sau !apt juridic stricto sensu licit sau ilicit), indusiv \n cazul pretentiilor I ; Termenul de - dreptul la aci;lune \ntemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare [art. 2519 !
patrimoniale care insoiesc o ac\lune, prescriptibilii sau nu extinctiv (spre exemp/u, ' alln. (1) C.dv.]; I
I preten\iile patrimonia!e ce l"nso\esc ac\iunea 1n nulitate, actiunea l"n reduc\iune, aqiu· I eJ<tinctivil de - dreptul la actiune privind plata remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru servi-
j nea In rezolutiune sau rezi!tere etc.) 1 in masura In c<1re actlunea prin care se valorifica I 2 ;:m; ciile prestate in baza contractului de intermediere [art. 2519 alin. (2) Cciv.j;
I asemenea preten\ii are caracteru! unei ac\iuni patrimoniale >i personale; - termenul de prescriptie extinctiva de 2 ani aplicabil uzufructului unei crean\e
111 spre exemplu: cererea prin care se solidta contravaloarea, proportional cu
746 alin. lit_
cota-parte, a fructelor naturale sau industriale 'lncasate doar de unul dlntre co~ j Terrnenu! de - dreptul la actiune privltor la restituirea sumelor incasate din vanzarea bHetelor pen··
proprietari; cererea prfn care se solicita rezolutiut1ea unul antecontract de vanzare;
tru un spectacol care nu a mai avut loc [art. 2521 alln. (1) C.civ.J;
ac~lunea in desp.3gubire exercitata de proprietaru! fondului aservit lmpotrlva pro-
prietarului fondului dominant (art" 620 alin" (1) Ccivj; ac\iunea In stabilirea unui
! exHnt:tivA de - daca prin lege nu se dlspune altfel, se prescrie in termen de un an ~i dreptul la
unan ac\iunea lzvorata dintr-un contract de transport de bunuri terestru, aerlan sau pe
termen de restituire in cazu! 1·mprumutului de consuma\ie {art. 2163 C.civ.); cere-
rea prin care mandantul sollcit3 oblig.area mandatarului sa ii restituie bunurlie apa, Tndreptata impotriva transportatorulul [art. 2521 alin. (2) Cciv.J;
primlte de acesta din urrn8 in temeiul contractu!ul de rnandat ete,; • termenul de prescrip\ie este de 3 anl (termen special), atunci cand contractul de
m jurisprudenfO: intruc3t compensatiile so!icitate prin cererea de chemare Tn jude-
transport a fost 1ncheiat spre a ft executat succesiv sau, dupa .caz, comblnat, cu
cata constituie o forma de ajutor de stat ~i nu au natura juridlca a une1 creante acela~I mijloc de transport sau cu mijloace de transport diferite [art. 2521 alin_ (3)
plata a pre~ului, atunci obligatla cun1paratorului de a plati pretul este scadentii dln
melor ce Ii se cuvin. Termenu! prescrlp!lei se va socoti din ziua c.3nd s-a terminat I chiar momentul lncheierii contrar.:tuiui, astfel ca prescrlptia extinctivti a dreptulul
lucrarea; vanz3-torului de a pretinde plata pretului lncepe sa curga de la data inchelerii
•in toate cazurile prevazute de art 2520 alin. (1) C.civ., continuarea lec\iilor, contractu!ui de v.3nzar€.
serviciilor 1 furnlturilor, actelor sau lucrarilor nu lntrerupe prescrip~fa pentru sume!e ·
2520 alin. Drepturi afectate de un termen suspensiv
' .....•,......• , ..,, ... , j . . .•••- • .:==.:~~:.;::~~.:::::::::.~::.::.i::I..:,=.::I.:~..- -..- ..- - . - -..-.--.-~---···-·-··~
- prescrip\ia extinctiva incepe sa curga de la implinirea termenului sau, dupa caz, de
! Termene -termenele enumerate mai sus sunt termene speciaie $i sunt stabilite de Codul civil;
la data renuntiirli \a beneficiul termenului stabilit exc!usfv In favoarea credltorului
sp1edale insti.. - termene specia!e de prescrlp\ie pot Ii lnsa instituite ~i prin alte acte normative;
[art. 2524 alin, (2) C.civ.J;
tuite de Codul • spre exemplu, termenul de 6 luni previizut de art 11 alin. (1) din Legea conten-
a daca termenul este stabillt In favoarea atat a creditoru!ui, cat .?i a debitorului, re ..
civil ~i termene cio>ului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,
nun\area la termen presupune acordul ambelor par\i, iar de la data acestui acord
sp•ecl;ale lnstl· pentru aqiunile prln care se solicita anu!area unui act adminlstrativ individual, a j
obligatia devine exigibilii, astfel ca, Jn baza art. 2524 a!in. (1) C.civ., prestrip\ia
i tulte alte unui contract administratlv, recunoa~terea dreptului pretins $i repararea pagubei I'
lncepe sa curga;
i acte normative
cauzate; termenul de 3 ani 1 aplicabil aqiunit in revendlcarea imobilului adjudecat
ro daca termenul este stabilit exdus!vln favoarea debitorului, iar acesta renunta la
1n cadrul procedurii de u.rmarlre silita imobiliara [art. 860 alin. (2) Cproc.civ,], ______,
beneficiul termenului, prescriptia incepe sa curgfl 1 pe ternelul art. 2523 C.civ., de !a
data !a care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca faptul ca debitorui a
IV. CURSUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE renun1at I.a tennen.
Drepturi afectate de o conditle suspensivil
- prescriptia extinctiva 'lncepe sa curgll de la data cand s-a l'ndep!lnit condi\ia
1. Inceputul prescriptiei exlin(:tiv'e
[art. 2524 alin. (3) C.civ.J;
!!}pentru ipoteza In care conditia suspensiv3 a fost stipulata exclusiv 'in interesiJl
1.1. Regula generala inceputul prescriptiei extinctive ur,eia dlntre pi3rti, iar aceasta renunta la condftie, astfel lnc§t, potrivlt art 1406
curga:
Ipoteza art•vtitlui la acif:iu1~ea
I l. un moment subiectlv, principal, constand in data la care titularul a cunoscut na?·
terea dreptului la aqiune; Momentulde 1. In ipoteza dreptului la ac\iune pentru restituirea presta\ii!or facute in rP1CYJc•11"
2, un moment obiectiv, subsid!ar, constand in data la care 1 dupa lmprejur@ri 1 titL!l~n;il ia care curge act anulat ori desfiintat pentru rezolu\iune sau alta cauza de ineficacitate,
sau la termenul de lncepe sa curga (art. 2525 C.civ.):
de la data ramanerii a hotararn orl
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -----
204 PHESCHIPT1A EXTlNCTIVA
. ·······--··----- ... - - - · - - - - - · · - - - - - .. -----···--------··--·
h) de la data la care declaratia de rezolut!une sau rezliiere a devenit lrevocabi!3; dreptu!ui material la act!unea lr: potrlvft dreptului comun nu a 1ncernff
v desigur ca aceasta regu\;3 nu vizeaza cazuri:e 'in care actiunea 1n rcstituirea s2 anterior date! la care, prin hotarare defin!tiva, au luat
presta~iei are ca:racterul unei actiuoi reale Jmprescriptlbi!e extlnctiv; cuno;;tint8 de lmprejurarea ca incu!patu! nu este autorul faptel ilidt0 s,
2. pentru situatia nulit3tilor amiablie 1 prescrip~ia !ncepe sa de la data acordului dee 847 din 19 mai
Lf'il':!'l!'.''1":"1..'care acestea au constat:at sau dedarat
1. n1ornentu! sublectiv al cunoa~tern ~i a ce!ui care
ce poate fi stabilit prin orke mijloc de proba, propus fie de ciitre ''":la11121nt, fie de
c&tre p<3rtltul care pretinde ca a ope rat prescrip!ia extinct1v~j);
Mnmentul de - prescrip\ia dreptuiui la actiune lncepe sa curga de la data la care fiecare prestatie 2. momentul obiectiv urrneaza a fi deterrninat de instanta) a! datei la care
'.;:; tare :i::urge devlne exiglbi13; bitul trebuia sa cunoasca aceste elemente;
terrner~u~ d<: -daca prestatii!e alct!ltu!esc un tot unitar, prescrlptia lncepe sa curgii de la data la care regula In discu\le se aplidi pentru repararea prejudkiului cauzat printr-o fapta
ultima devine 2526 ilicita, indiferent ca este vorba de raspundere civila delictuala sau de raspundere civila
Precizare - pr!ma ipoteza are ln vedere prestatiile succesive cu caracter individual) cum este a,
contractual lntruc.3t textu~ de lege nu face vreo d"1stlnctle In acest sens, evident, In
cazul dobilnzilor; In care nu exlsta alte
- cea de-a doua ipotezil se refera la prestaliile succesive care alcatuiesc, potrivit legii Cazuri reguia se aplica in mod corespunzator 1n cazul aqiunii 1n restituire ·;ntemeiate pe
un tot cum este cazul 1n rate. asimllate fara justa cauza, pe plata nedatorata sau pe gestiunea de alaceri
[art. 2528 alin. {2) C.clv.J;
111 de exemplu, Jn cazul actiunif 7ntemeiate pe imb.ogffitlrea f3r3 justa cauza, pres-
1.2,4. lpoteza dreptului ac{:t~!.nea fn mirte,ria asiguriirilor contractuale
crip~ia incepe sa curg3 de la data la care eel care mic~orat patrimonlul a
MomentuidE cazul asigurilrii contractuaie, prescrip\ia 1ncepe sa curga de la expirarea cunoscut sau trebula sa cunoasca atat faptul m.8ririi artui patrimoniu.. cat §i pe eel
nelor prevazute de lege ori stabilite de par\i pentru plata primei de asigurare, care a beneficiat de aceasta rni!!rire;
la care curge
a jurisprudent6: pentru aqiunile izvor§nd din tmbog3tlfea f;3ra just temei1 terme-
termerml de pectiv pentru plata indemniza\iei sau, dupa caz, a despagubirilor datorate de
nul de prescriptie incepe sa curg.3 de la un rnoment sublectlv, respectiv din mo-
rat or 2527
- reguia vizeaza doar raporturile dintre contractante (asigurator •'
mentul In care eel care ~l-a mic5orat patrimoniul a cunoscut s<Ju trebuia sa
Precizare
'i
/ iar nu ~; raporturile dintre o parte contractanta tefie persoane ce ar raspunde de
cunoasca atat faptul m3rirll altui patrimoniu, cat ~I pe eel care a beneflciat de
aceasta marire ~i lmpotriva caruia se indreapta cu actiunea 1n restltuire; de aitfel,
in cazul acestor actiunl, termenul prescrip1iei nu poate lncepe sJ curg<1l de la un
n1oment oblectiv1 ca de exemp!u momentul savar?irli faptel, care, In spe!2, este
1.2.5. Ipoteza dreptului repararea printr-o faptii considerat ca fl ind eel a! finaH2<3rii lucr3rllor de construire, lgienizare ~i amenajare a
lltcctta ~i cazuri imobHulul, c.3ci, la aceasta data, rec!aman~ll avand posesia !ntregulul imobli, toate
lucrarile de imbunatil\iri efectuate le-au profitat din plin. Momentul la care recla-
! rvlorrientui -· prescrip\ia extinctiva a at\iunii in repararea unei pagube care a fost cauzata printr-o mantii au cunoscut paguba incercatEl, $i anume fa ptul ca Ii ska mic~orat patrlmoniu!
tare -cu1gt" fapta ilicita 1ncepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cu- prin efectuarea Jucrarilor de 1mbunatZ!tiri asupra unor spa\ii din imobil, este eel la
terrnenul d-e- noasca atat paguba, c:lt ,1i pe eel care raspunde de ea [art 2528 alin. (1) C.civ.J; care au cunoscut ca ace!e spatii au fost restitulte In nature paratuh.iL respectiv 1.a
m jurisprudentii: cunoa;;terea pagubei ~i cunoa?terea persoanei care se face vinova- data ramanerli definitive a hotararii judecatore;;ti de retrocedare. f'.Aomentul na~··
ta de producerea acestela surrt doua eiemente distincte care trebuie sa fie inde- terH dreptului la actiune al redarnantilor es:te momentul cunoa?terii proprietarului
tazu! ac1iu•1ii
plinite cumu!atlv pentru a determina curgerea termenului de prescriptle; ca atare, ptlrtilor de imobil restituite care} in acela.?i timp, este ?i benefidarul respectiveior
repararea pa-
In situatia ln care prin hotariire definltlva a instantel penale persoa-na tr1misa in lucrari s. I din 21
judecata pentru savar$irea infraq:iunHor de vatamare din culp.3, distrugere din
, culpa ?i omislunea de a raporta imediat orice accident major, daca a fost de natura , 1.2.6. lpoteza dreptului la acj:iu11ea
, sa puna In pericol viata sau sanatatea u1T1ana, animala sau vegetala, a fost achitata, I'
It neput8ndu~se stabi!i vinovi3tia sa in producerea exp!ozlei, invocata ca fapt cau2ator r MomentiAl de relativa invocata de partea interesatil
, de prejudicii, nu se poate considera c<\i data la care persoanele vatamate s-au con· i la tare .;::urg£ termenul de prescriptie lncepe sa curga:
1 stituit p3rti civile In dosarul penal reprezlnta momentul la care au cunoscut ~i pe j termenu~ de in caz de violen\a, din ziua cand a incetat vloien\a (art. 2529 alin. (1) lit. a) Cciv.];
L ___cel responsabil de producerea prej[Jdiciului; In acest caz, _termenul de prescrip\ie a 1n cazul din ziua cand a fest 2529 aiin.
206 PRESCB!VfJA
PRESCHlPJIA EXTiNCTIVft, 2D/
c) In caz de eroare orl in celelalte cazurl de anulare (lipsa discernam3ntulul, ln vigoan~ a acestei
potrlvlt art, 45 alln, de !a data adic:J oe la
capacittltii de exercitiu a persoanei fizk:e etc.}, din ziua cand eel 1ndrept3tlt, repre- i data de 14 februarie 2001,
zentantui sau legal ori eel chem.at de lege sa ·n sau sa ll autorizeze actele ;
Nuiitate© reia'dv8 invocata tie
a cunoscut cauza anu!arii, !nsa nu rnai tarziu de lmp!inirea a 18 Junl din ziua
~in cazurlle in care nulit;::1tea relativa poate fl invoc2t;3 de o tert3 nersc,anil. rnresicrin
incheierii actului juridic [art 2529 al in. (1) lit. c)
IB terrnenu! de 18 !:uni este un termen legal In care se prezuma ca trebuie sa fie \ia 1ncepe sa daca prin nu se altfel, de la data cand tertul a cunos-
cunoscut<J cauza de anu!are ;;1, daca nu va fi cunoscuta 1 la momentul lrnplinirii cut cauzei de nu!itatc 2529 alin. {2)
sa
acestui terrnen va lncepe curgti prescriptia extinctiv8; ~ spre exemptu: prin lncheierea unui contract de vanzatt~ po.ate fl lnc:tlkat
c de exemplu, sa presupunem di, la data de 3 octombrie 2016, Primus, aflandu-se de preemptiune al unei terte persoane fart. 629 alln. (2) C,cl\1,}, iar1 u.neori, prln
'intr-o eroare esential.3, cumpara un bun de la Secundus. Daca Primus a descoperit norrne speciaie, 1nc'3!c.area dreptu!ui de preemptlune se sanctloneaz.3 cu nulitatea
ca a avut o fals.8 reprezentare la !ncheierea acestul contract de v3nzare la data de 5 re!ativa;
1:1 'fn a-ceasta ipotezB nu i'§i mai g3:se?te apllcare terrnenu! de 18 luni la care se
septembrie 2017 (deci 1nauntrul termenului de 18 luni de la data lncheierii con·
tractului}, atunci de la aceast<l data a lnceput si3 curga prescriptia dreptului la actiu- afin. !it. C.civ.
nea 'In anularea contractului pentru eroare esentia!3.1ns3, daca pf:lna !a data de 3
aprihe 2018, Primus nu a descoperit di a fost in eroare esentiala, atuncl de la
sa
aceasta data a !nceput curga prescriptia dreptului la actiunea In anulare;
d) in cazul /eziunii, de la data ia care a lost lncheiat contractul [art. 1223 alin. (1) Mom;:intul dreptului la actJune izvorat dln transmlterea unor bunuri sau ex•eCL>Ld1rea
C.civ.j; de ta care unor lucr8ri, cu vicii aparente, In cazurf!e in care legea sau contractul oblig<'i la garan-
e) de la alte momente decat cele prevazute de art 2529 C.civ., In cazurile In care curge \ie ,; pentru asemenea vicii, 1ncepe sa curga de la data:
prin norme speciale se stabile>te astfel: te<mem.il de 1. predadi sau receptiei finale a bunului ori a lucrarii (moment obiectiv principal); sau
a spre exemp!u: 1n cazul actiunii In anularea cas.atoriei, p.rescrip~ia curge de la mo- 2. 1mplinirii termenului prevazut de lege ori stabiiit prln procesul-verbal de constatare
mente dilerite In functie de cauza de anulare [art. 301 alin. (2) ~i (3) C.civ.]; In cazul a viciilor, pentru inlaturarea de catre debitor a viciilor constatate (mom<ont obiectiv
casatorie'j lnche1ate lntre tutore ji persoana mlnorfi aflat3 sub tute!a Sa; de la data
subsidiar) [art. 2530 alin. (1) C.civ.];
incheierii casatoriei [art 301 alin. (4) C.civ.]; termenul de prescriptie de 6 !uni
: dispoziiiile art. 2530 alin. (1) C.civ. se aplica ?i in cazul lipsei calita\ilor convenite ori I
pentru aqlunea 'Jn declararea nulitB:~ii relative a adoptiel incepe sa curg2 de la des~
coperirea erorii sau a dotului ori de la data !ncet§rii vio!entel, dar nu mai tflrziu de 2
al lipsuriior cantitative, insa numai daca oricare dintre aceste ilpsuri putea fi desco- :
ani de la 1ncheierea adoptiei [art. 479 aiin. (2) C.civ.]; termenul general de prescrip- peri:t_, fara cuno>tin\e speciale, printr-o verific_are normalaJart. 2530,,<J~.n. (2) C.civ.J:~!'
11e de 3 ani pentru actiunea In anularea dispozltiei testamentare prin care mo~te" Precizad - o regula similara este inscrisa in art. 1880 alin. (1) C.civ. in materia contractului de
nltorH !egali au fost dezmo~teniti turge de la data la care eel dezn1o~teniti au luat . antreprlza pentru lucrari de construC1;ii, potrivit caruia prescrip\la dreptului la actiune
cuno~tinta de dispozitia testamentara prin care au fost 1nl&turati de la mo$tenlre, i pentru vidi aparente incepe sa curga de la data recep\iei finale sau, dupa caz, a
dar nu mai devreme de data deschiderii mo9tenirii (art 1076 C.civ.); dreptul la ' '
; implinirii termenului acordat antreprenorului prin prncesul-verbal de recep;ie finala, ;
aci;iunea in anularea acceptarii sau renun13.rii la mo;;tenire se prescrie In termen de pentru lnlaturarea v!ciilor constatate;
6 Iuni, calcula.t Jn caz de violenta de la lncet:area acesteio, iar in celelalte cazuri din - in cazul In care, potrivlt unei dispozitli speciale sau vointei pflrtHor, vlciile aparente
momentul in care titularul dreptu!ui la ac1;iune a cunoscut cauza de nulitate trebuiau denuntate, sub sanctiunea dec.?.derii, lntr~un anumit termen, nerespectarea
relativa (art 1124 C.civ.) etc.;
"''"""'" atrage insa,i pierderea dreptului de garantie, nemaipunandu-se problema
Pll corespunz3.tor reglementarii anterioare, se admitea ca regula prevazut8 de
fostu1 art. 9 din Decretu1 nr. 167/1958, care era asemEin.3tor, nu Jnsa identlc cu
actualul art. 2529 alin. (1) C.civ., nu se aplica 1n cazul aqiunii in anularea unui legat,
apreciindu-se ca prescriptia lncepe sa curga de la data deschideri! succesiuniL In
lipsa unui text de lege expres1 consideram preferabi!3 o a!t3 so!u!ie, In sensu! de a
se ap!ica regu!a speciala stabilita de lege pentru aqiunea in anularea actului juridic 1
- prescrip\ia incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, lnsa eel mai tarziu de
lnsa cu o derogare, const§nd ln aceea ca termenul subiectiv de 18 luni sa se aceste vlcii.
calculeze nu de la data Jncheierii actului, ci de la data deschiderii succesiunii; - daca prin lege nu se prevede prescrip\ia dreptului la actiune pentru viciile
• In s1stemul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile on'1uare ascunse1ncepe sa curga [art. 2531 ailn. (1) ~i (2) C.civ.j:
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 • 22 decembrie 1989, indiferent de cauza 1. in cazul bunului transmis sau al unei lucrari executate, alta decat o construqie, de
nulltate sau termenul de extlnctiv3: a la la data ori finale a bunului sau a 'in
208 PRESCRIPJIA l'Xf!NCl IVA PRESC.R1P"flA EXT!NCTlVi\ 209
afara cazuh1! 1n care viciul a fost descoperit rnal !nalnte; cZlnd prescriptia va :;a abuziv (art 269 termenui de prescrlptie extlnctlv2 de un an de
curga de la data descoperiril; 270
2. In cazu! unei constructii, de la lmpltnirea a 3 an~ de !a data pred.2rii sau rec:eptiei - tennenul de extinctiv8 de un an apHcabil revocatorH exerc\tat12
finale a constructiei 1 afar§ numai daca vlciul a fost descoperlt mai !nalnte, c8nd pres- de cred!torii prejudk:iat1 prin schimbarez sau lichidarea regimu!ui inatrimonlal Yncepe
criptia va fncepesa curga de la data descoperirii; sii curg3 la data la care au fost '!ndepHnite forma!itatlle de publicltate sau1
3. pentru executarea unor lucrar1 curente la un bun transmis sau a lucrare exensrn:ca, caz, de cfind au !uat cuno~tint3 1nai lnainte de aceste lrnprejurari pe altd ca!e 369
a!ta dec§t o construc\ie 1 terrnenuf este de o luna, iar Jn cazul unei construc~ii este de alin. (3) C.civ.];
3 luni; - ln cazu! actiuni\ In stabillrea rnaternit5tii, pentru ipoteza ln care copi!u! a decedat .
~ dlspozitiile art 2531 Cciv. alin. (1) >i (2) se aplidi >i in cazul lipsei calitatHor lnainte de a introduce actlunea, mo~tenitorii sai o introduce In terrnenul de i
convenlte ori al lipsurilor cantitative 1 lns.3 numai daca orlcare d!ntre aceste !lpsuri nu prescriptie ext!nctiv.3 de un an care !ncepe sa curga de la data decesu!ui acestuia '
puteau fi descoperite, fi'ira cuno~linie speciale, printr-o verificare normala [art. 2531 [art. 423 alin. (5) C.civ.);
alin. (3) C.civ.];
rno,tenitoril copilu!ui pot introduce ac\iunea In stabilirea patemita\ii, pentru ipo-
- dispozltiile art 2531 C.civ. se aplidi ~i In cazul produselor pentru care s-a prevazut teza in care copilul a decedat 1nainte de a introduce ac\iunea, 1n termenul de
un termen de valabi!itate, ca ~i 1n cazuri!e bunurilor sau lucrarilor pentru care exista prescrip\ie extinctiva de un an care 1ncepe sa curga de la data decesului acestuia
termen de bun a 2531 alin. [art. 427 alin. (2) !ii art. 423 alin. (5) C.civ.];
Precb:iiri de mai sus stabile~te doua momente alternative de la care poate 1ncepe sa - Jn cazul actiunli In despiilgubire exercitate de tTiama copilului !mpotriva pretinsului
curga prescl'iptia: tata pentru plata a jumatate din cheltuieiile nao;terii, ale lehuziei §I cele efectuate cu
1. un moment subiectiv, constand in data descoperirii viciilor (acest moment urmeaza 1ntretir.erea ei In timpul sarclnH :}i in perioada de lehuzie1 termenuf de prescr!ptie
a Ii dovedit prin once mijloc de proba); extinctiva de 3 ani 1ncepe sii curga de la na;;terea copilului [art 428 aiin. (3) C.civ.j;
2. un moment obiectiv, constand in data expirarii termenului de garan\ie (pentru ca- - 1n privin\a aqiunii 1n tagada patemitat!i exercitate de cat re sotul mamei, termenul
zul in care partea nu a descoperit viciul ascuns 1·nauntrul termenului de garantie);
de prescrip\ie de 3 ani incepe sa curga fie de la data la care so\ul a cunoscut ca este
- termenele prevazute 1n art. 2531 C.civ. sunt termene de garantie lnauntrul carora
prezumat tata al copilului, fie de la 0 data ulterioara, cand a aflat ca prezum\ia nu
viciile trebuie, ln toate cazurile, sa
se iveasca [art. 2531 alin. (4) C.civ.j;
corespunde realita\ii [art. 430 alin. (1) C.civ.];
- daca insa viciile ascunse nu au aparut inauntrul termenului de garantie, atunci obli-
- in ipoteza ac\iunii in tagada paternita\ii pornlte de catre mama, terrnenul de pres-
gatia de garantie se stinge in momentul expirarii termenului de garantie, astlel indit crip\ie de 3 ani ·;ncepe sa curga de la data na;;terii copilului [art. 431 alin. (1) C.civ.];
nu se va mai pune problema inceputului prescrlp\iei ac\iunii in raspundere, chiar >i
- ac\iunea 1n tagada paternita\ii exercitata fie de mo;;tenitorii so\ului marnei, fie de
atunci ci:l:nd 1 dupa acest moment, s-ar ivf vicii1e respective;
cti!tre mo~tenitorii marneC ln cazul In care ace~tia au decedat lnainte de lmplinirea
- termenele de garantie prevazute de art. 2531 C.civ. au caracter subsidiar >i general,
termenului de prescrip\ie de 3 ani, se prescrie 1n termen de un an de la data decesului
'In sensui ca expirarea lor marcheaza momentul la care eel mai tarziu poate 1ncepe sa [art. 430 alin, (3) ~i art. 431 alin. (2) C.civ.];
curga prescrip\ia extinctiva, numai daca, fr\ cazul concret, nu l>i gase,te aplicare un - aqiunea 1n tagada paternitajii formulata de mo,tenitorii tataiui biologic este supu-
termen special de garantie, indiferent ca acesta ar fi legal sau conventional (art. 2531
sa unui termen de prescripJie de un an care 1ncepe sa curga de !a data decesului
alin. (5) C.civ.];
[art. 432 alin. (2) teza a 11-a C.civ.];
re spre exemp!u, art 30 din Legea nr. 10/1995 privind ca!itatea In cons.truqii1 repu-
- pentru actiunea in t<3gada paternltatii exercltata de rno~tenltorii copilului, In cazul
blicata, prevede doua termene spedale de garantie, ~i anume un termen deter-
In care acesta a decedat lnalnte de a introduce actiunea, termenul de prescrlptie de
mlnat (10 anl de la receptla lucri3rii) pentru viciile ascunse obi~nuite, precum ~! un
un an incepe sa curgi! de la data decesului [art. 433 alin. (3) ,; art. 423 alin. (5) C.civ.];
termen nedeterminat ldurata de existenta a construqiei} pentru viciile structurii de
In cazu1 actiunii ln revendlcare pentru avu!siune, termenul de prescriptie de un an
rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare ~i de executie in
la data reaHz:irii ei. incepe sa curga de ia data ia care por1iunea de rnal din teren este smulsa ei alipita la
: terenul altui proprietar riveran (art, 572 C.civ.);
j - pentru actiunea in revendicarea animaleior domestice ratacite pe terenul aitula,
I termenul de prescrip\ie de 30 de zile rncepe sa curga de la data dedaro\iel 1acute la
; primarie de catre proprietarul terenului [art. 576 alin. (1) C.civ.];
cazui aqiunii prin care se solicita restituirea darurilor prirnite in conslderarea
, prescrip\ia extinctlva a ac\iunii Jn despagubire exercitate de proprietarul fonduiui
logodnei sau, pe durata acesteia, Jn considerarea casatoriei (art. 268 C.civ.), cat
In exercitata
! aserv!t !mpotriva proprletarulul fonduiui dominant lncepe sa curga din momentul
' statJilirii <Jr:eRt~lui de trecei:e iart.fi,:Zll_alin. {1) C.dv,J; ____ ,, ..__,,_ _ _ _ J
210 PRESCJ~IPTlA EXTlNCT1VA
PRESCRWflA EXTINCTIVA 211
r --
cazul actiunii posesorii, terrnenul de prescrlptle de un an !ricepe s8 curga de la i
data 1nc:hiderii r.ontului curent. cazui Jn care contul curen-t .a fost lnchis
tulburarii sau deposedarii 951 alin. {1) C.civ.]; ;
lnstitu\iei de credit, termenul de prescrlp\ie se calculeazii de la data la cnre titularut
ipoteza actiunil !n revocarea don.atiel pentru ingratitudlne, termenul de prescrip- l sau, du pa caz, flecare cotltular a\ contulu! a fost notificat 1n acest sens prlr1 scrisoare
tie de un an !ncepe sa curga din ziua In care donatorul a ~tiut ca donatarul a savar~it i recomand_ata cu confirmare de la ultimul domidliu s.ziu sediu adus la
de ingratitudine [art. 1024 a!in. (l) C.civ.], iar daca donatorul a decedat farii fisa cuno§tinta instltu\lei de credit (art. 2190 C.clv.);
cunoscut cauza de revocare, rnoqtenitoril acestuia pct introduce ac\iunea Jn revocare
In cazul imobiielor care sunt lnscrise fr1 cartea funciara de catre executorul lud!ecl·
in termen de un an de la data decesului [arL 1024 aiin. (3) C.civ.];
toresc 1-n vederea unniiririi sl!ite, prescrlptla extlnctiv3 a Jn revendicarea
- in cazu! aqiunii de revocare a donatiei pentru neexecutarea sarcinii, terrnenul de
imobllu!ui ce a forrnat oblectul urrnaririi silite iinobiliare (sau a actiunii confesorii prin
prescrip\ie de 3 ani incepe sa curga de la data la care sarcina trebuia executata
care se pretinde un dezmembramant al dreptului de proprietate asupra acestul
[art. 1027 alin. (3) C.civ.];
lmobil orl chiar al ac\iunii persor.ale prin care se invod\ un drept de folosin\a asupra
- terrnenul de prescriptie de un an pentru ac\iunea in despiigubire in cazul revocarii
imobilului respectiv) incepe sa curga de la data 1nscrierii actului de adjudecare In
fiirii justa cauza a prornisiunii publlce de recompensa incepe sa
curga de la data pu-
cartea funciara [art. 860 a!in. (21 C.proc.civ.J, cu mentiunea in rnateria urmaririi
blicarii revocarii [art. 1329 alin. (4) C.civ.J;
imobiliare, pentru imob!iele !nscrise In cartea funclara anterior Tnceperii urm<3rirli
- terrnenu! de prescrip\ie de un an 1n cazul ac\iunii revocatorii incepe sii curgii de la
silite, orice actiune cu efect de evfcttune, totala sau partiala, impotrlva adjudeca-
. data la care credltorul a cunoscut sau trebula sa cunoasca prejudiciul ce rezultii din
este definitiv stinsa 860 alin.
actul atacat, dadl prln norrne speciale nu se prevede altfel (art. 1564 C.civ.); .
I, - in cazul aqiunii prin care se solicita pronun\area unei hotarari care sa \Ina loc de I
contract, termenul de prescriptie de 6 luni curge de la data la care contractul trebuia Suspendarea p.rescriptiei extinctive
incheiat [art. 1669 aHn. (2) C.civ.];
- cu exceptia nulita\ii pentru obiectul iliclt al societa\ii, care poate fi ceruta oricand, No\iune. Justifkare
pentru aqiunea in constatarea sau in declararea nulita\ii socleta\ii, termenul de
prescrip\ie de 3 ani curge de la data lncheierii contractului [art. 1933 alin. (3) C.clv.]; - acea modificare a cursului prescrlptiei extinctive care consta in oprirea de
- dreptul la ac\iunea In repararea prejudiciului cauzat prln declararea sau, dupa caz, curgerii termenului de prescrlp\ie, pe timpul cat dureaza sltua\iile, limltatlv prevazute
i constatarea nuHtatii societa~ii se prescrie In termen de 3 ani, care tncepe sa curga de de iege sau stabilite de pafii in limitele ~i condi\ille prevazute de lege, care 11 pun pe
la data rarnanerli definitive a hotararii judecatoreiti de declarare sau constatare a la 1n de a
nulita\ii. Dispari\ia cauzei de nulitate sau regularizarea societa\li nu impiedica exer- PrecJziri - cauzele de suspendare sunt legale, limitativ prevazute de lege ~i produc efecte de
citarea dreptului la ac\iune in despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit prin drept (ope legis);
interven\la nulita\ii, dreptul la actiune, fiind supus prescrip\iei, se prescrie in termen -1n conditille art. 2515 C.civ., par[ile care au capacitatea deplina de exercl\iu pot lnsa,
de 3 ani din ziua in care nulitatea a fost acoperita {art. 1936 C.civ.); prin acord expres, sa modifice con\inutul cauzelor legale de suspendare, tara 1nsa a le
- dreptul la aqiune izvorand din contractul de expedi\ie se prescrie In termen de un ! putea suprlma; fac excep\ie drepturiie la ac\iune de care par\ile nu pot sa dispuna si
an socotit din ziua predarii bunurilor la locul de destina\ie sau din ziua in care ar fi actiunile derivate din contractele de adeziune, din contractele de asigurare '' din
trebuit sa se faca predarea lor, cu excep\ia dreptului la ac\iunea referitoare la trans- contractele supuse legislatiei prlvind protectia consumatoru!ui;
porturile care lncep sau se tennlna In afara Europei, care se prescrle In termen de 18 pentru a intervenl suspendarea, este necesar ca lmprejurarile care constituie cauze
luni (art. 2071 C.civ.); de suspendare sa apara 1n timp ce prescriptla extlnctiva este in curs; daca aceste
- termenul general de prescrip\ie extinctiva de 3 ani pentru ac\iunea in stabilirea de lmprejurari lntervin mai inainte de inceperea cursului prescriptiei extinctive, efectul
: catre instanta a unui termen de restitufre In cazui lmprumutuluf de consumatie va fi de amanare a inceputului prescrip\iei extinctive {prescriptia nu 1ncepe sa curga),
! 1ncepe sa curga de la data 1ncheierii contractului (art. 2163 C.civ,); iar nu de suspendare, ceea ce lnseamna ca nu se va produce efectul special al
[ - !n materia contractului de cont curent, termenul de prescrip\ie de un an pentru
ac~iunea prin care se sollclt:ll rectificarea erorilor de calcul, facute cu ocazia stabilirll
soldului, a omisiunilor, a inscrieriior duble ~i altora asemenea incepe sa curga de la
data cornunicarii extrasului de cont cu rent 2182 C.civ.);
- pentru contractul de cont bancar curent, dreptul la ac\iunea Jn restituirea soldului
creditor rezultat la inchiderea contului curent se 1n termen de 5 ani de la
212 PRESCRIPTIA EXTiNCTIVA EXT!NCTIVA 213
-- --------- •• •• --------------·•WWW________ _
Codulul clvH, Jmpre-jur3rile care atr;;;g suspendarea s-au produs .a-ceast8
din urrna data 203 din Legea nr. 71/2011);
S. fr; cazul Jn care tifularuJ dreptului sau eel can:~ {-a fnciiicat parte din fortele
armate ale Rorniiniei, c6t timp acesteo se af/Q ?n stare de mobiltzare sau de rGzhoi;
prescr!p~ta ext!nctiv3 nu curge:
sunt avute 1-n vedere ~i persoane-fe civil€ care se g5sesc fr1 armate pentru
1. Jntre soti, cat tirnp dureazii ciisfJtoria J;i nu sunt separaf,f 111 fapt (art. 2532 pct. 1 ratiuni de servfciu impuse de necesitatile riizboiuiul (art, 2532 pct, 8 C.civ,};
C.civ.); 9. In cazu! Tn c;ire ce! impotriva c.3ruia curge sau ar urrna sa
curg3 prescrlptia este
este necesar ca raportul jurldic, av3nd in continut dreptul prescriptibli1 sa se
Ill
!mpiedicat de Un Caz de for}6 major{; s3 faca acte de 1ntrerupere, c3t t!mp nu a 1ncetat
nasca inainte de lncheierea casatoriei (daca se na~te In timpu! casatoriel va fi vorba aceast8 lmpiedicare; forta majora, cand este ternporara. nu constituic o cauza de
despre 0 amanare a I11ceputu!ul cursului prescriptiei), Jar termenul de prescrip1ie sa suspendare a prescripiiei decal dad survine In ultimele 6 luni inainte de expirarea
nu se fl lmplinit anterior lnchelerii casatoriei; termenului de prescriptie (art. 2532 pct. 9 C.civ.);
• aceasta cauza de suspendare nu se poate ap!ica, prin analogie, raporturHor il1l jurisprudentO: momentui !nceperii prescriptiei In cazul actiunli in r2spundere
dintre partenerii de viat3; civlla detictual2 este r11arcat de data la care p3gubitul a cunoscut sau trebuia sa
2. lntre piirint;i, tutore sau curator ~i cei /ipsit;i de capacitate de exercit;iu sau cu capa- cunoasca atat paguba, cat ;;J pe eel care raspunde de ea 1 In speta> acest moment
citate de exercitlu restrGnsii ori fntre curatori $i cei pe care 1i reprezinti1 cOt tlmp du-
1
av.3nd Joe la data preJuarH abuzive, de c3tre stat a bunurilor din patrimoniul
reaza ocrotirea !ji socotelile nu au fast date !ji aprobate (art. 2532 pct 2 Cciv.); reclamantelor; lnsa, lntruc.3t pilna Jn anul 1990 nu era posibilfl 1 In mod obiectiv,
3. lntre orice persoanii care, in temeiul legii, al unei hotarari judecatore>ti sau ai unui formularea actlunii, data fiind natura regimului politic de pana la acel moment,
act juridic, administreaza bunurile altora !ji cei ale ciiror bunuri sunt astfei admi- existenta regimului politic comunist fiind aslmllablla unel cauze de fort.a rnaJora,
nistrate, cat timp administrarea nu a incetat !ji socotelile nu au fost date ;;i oprobate susceptfbHa de a suspenda cursu1 prescriptlei extinctive, pentru pretentiile aferente
perioadei anterioare anului 1990, prescriptia a lnceput sa curga in anul 1990
(art. 2532 pct 3 Cciv.);
!Q spre exemplu: In materia mandatului, a gestiunii de afaceri, In materia contrac-
s, I dee. nr. 1705 din 31
tului de depozit;
4. in cazul celui /ipsit de capacitate de exercitiu sou cu capacitate de exercitiu restriln- 2.2.2. Cauze speciale de suspe11dare a cursului prescripfiei extinctive
sa, cat timp nu are reprezentant sou ocrotitor /ego/, in afara de cazurile in care exista o
dispozi\ie legala contraril {art. 2532 pcL 4 C.civ.); -- prescrip\ia nu curge:
= de exemplu, aceasta cauza de suspendare nu se aplica in cazuf cererli de evic~ j 1. contra creditorilor defunctului in privinta creantelor pe care acqtia le au asupra
\iune, totala sau par\ialil, privind imobilul adjudecat in cadrul procedurH de urma- j mo$tenirii cat timp aceasta nu a fost acceptata de catre succesibili ori, Jn lipsa accep-
rire silita imobiliara, deoarece art. 860 alin. (2) Cproc.clv. instituie o derogare de !a tarii, cilt limp nu a fost numit un curator care sa ii reprezinte [art 2533 alin. (1) C.civ.];
dreptul comun, prevazand ca ,,prescriptia curge ~i !mpotrlva m!norilor 5i persoa~ 1
2. contra mo~tenitorilor defunctu/ui cat timp ace>tia nu au acceptat mo,tenirea ori nu
nelor puse sub interdic\ie judeciltoreasca"; ; a fost numit un curator care sa Ii reprezinte [art. 2533 alin. (2) C.civ.l;
5. cat timp debitorul, In mod de!iberat, ascunde creditorului existenja datoriei sau exi- ' 3. contra mo$tenitori/or, ih privin\a crean\elor pe care ace>tia le au asupra mo,tenirii,
gibilitatea acesteio (art 2532 pct 5 C.civ.); de la data acceptarii mo'itenirii ,; piina la data lichidarii ei [art. 2533 aiin. {3) C.civ.];
s spre exemplu: debitorul sustrage titlu! constatator a! crean!;e! care a fost trans- - in cazul dreptului la actiunea !n ti3gada paternita~ii de c2tre sotul mamei, termenul
mis3 prin mo~tenlrea de pe urma creditoru!ui; de prescriptie nu curge 1mpotnva sotului pus sub interdic\ie judecatoreasca pe
6. pe fntreaga durat6 a negocierilor purtate in scopul rezolvarii pe ca/e amiabi!a a intervalul de limp situat 1ntre punerea sub interdiclie 'ii ridicarea interdic\iei, indife-
neintelegerilor dintre par\i, insa numai daca ocestea au fost tinute in ultimele 6 /uni rent daca acesta are sau nu tutore !art 430 aiin. (2) C.civ.];
inainte de expirorea termenului de prescriptie (art. 2532 pcL 6 C.civ.); - In materla acces!unii imobiliare artific!ale, prescriptfa actlunii autorulul lucr2irii
7. 'in cazul In care eel indreptiltit la octiune trebuie sau poate. potrivit legii sau contrac- ! vind plata indemniza\iei nu curge cat timp el este lasat de proprietar sa de\ina imo-
tuiui, sii foioseascii o anumitii procedurii prea/abi/6, cum sunt reclama\ia adminis- i bilul (art. 591 C.civ.);
tratlvi'i, !ncercarea de lmpacare sau a!te!e asemenea, c6t timp nu a cunoscut ;i nici nu
I -
prescrip\ia actiunii pnn care proprietarul terenului solicita obligarea superficiarului
trebuia sa cunoasca rezultatul acelei proceduri, insil nu mai mult de 3 /uni de la
declan!jarea procedurii, dacii prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen
I
, care a modificat structura construc\iei la repunerea in situatia anterioara este suspen-
1,data pana la expirarea duratei superficiei [art. 695 alin. (3) C.civ.];
(art. 2532 pct. 7 Cciv.); , ! - prescriptia aqiunii in raspundere pentru !inerea defectuoasa a cartii funciare este i
• dispozi\iile art. 2532 pct 6 >i 7 Cciv. privitoare la suspendarea cursului prescrip- :
tiei se ap!ica ~i In cazul p~escriptiilor -lncepute lnai~_~e de lr:!rarea lf! vlgoare a !
I suspendata prin exercitarea actiunilor >i cililor de atac prevazute de lege pentru inla-JI
u_urarea _efectelor faptei pagubit()are f<i_r_t. 915 alin. (2) C.civ,]; ----~~-~---------
21~ PRESCRIPTlA EXTiNCTIVA EXT!NCTlVA 215
- prescrip1ia dreptului la actiune cu privire la repararea prejudic!ulul cauzat prin v5ti3- cauz2' de a cursu\vi prescr\ptie;i.1:,-;;prr;e~sc~1ri1;µ;,.,~ii;a1:s;.a;;i,:;.;;;;;~\ii1,a1i10 iunuade
marea integrita~H corporale sau a sanat.3tii orl prin decesu! unei persoane este sus~ 2019 iar nu la S noiembrie 2018;
1 i
pendata pdn3 la stabilirea penslei s.au -a ajutoarelor ce s-ar cuvenl, ln cqdrui "' daca un termen de- prescriptie extincttva de 3 luni z:: s1 lei 1s !
rarilor la 1395 ianuarie 2019, iar In intervalul 1~20 aprl!ie 2019 cursul prescriptiei a fost sus~
cc~:c"":.:c:.. .. ~~~ .. ~~·······-~·~~ .. ~J
s··a la 20 mai :zo1g_
2.3. Efe(:tele suspe11rda1ii pJres<:riptiei
te(menului de produce, 1·n baza art. 2505 alin. {4) ?i art. 2510 alin. (1) beneficiul termenu!u! de prescriptie scurs
dee. nL 1616 din 6 octombrie 2016, wvvw.scpc));
.~.civ., ..~:.="-e:...f~ct ca ~.i_!ntreru£e_re_.a_·--·······-·-··-·····--·······-· --·-·······---··-·-;
'-trebuie porn it de la pren11sele fundarnentu!ui extinctive 1 anurne: b) poate !nvoca recunoa~terea tacita $1 eel lndrept3tit !a restltuirea unel pn?s::itii
a} lipsa de convingere a titularulul dreptului Tn privin!a temelnlcief pretentiei f3cute in executareo unui act juridic ce a fost desfiintat pentru nulitate, rezo!utiune
lip.sa dedusi:l din starea sa de pasivitate; sau orlce a!ta cau.za de at3.t c<1t bunu\ indivld',;a\
b) prezumarea sltua1lei de fapt a celui ln folosul c2ruia curge prescriptia extinctiva pdmit de la cealalta parte cu ocaz!a executi3rii actu!ui nu este dt~
a
ca fiind conform cu starea de drept, bazata pe !mpotrivirea acestuia; aceasta din urrna pe cale de actiune rea!a sau 2538 aJin, {3)
~ ori de c§te ori aceste doua premise nu se n1ai confirn1.3 1 nu se rnai justific3 produce- - efectele recunoa';'terii:
rea efectu!ui extinctive. a) recunoa~terea este un act declarativ, deoarece efe-etele ei se produc .?i pentru
·---·····---··--·-··---···---··---·-~
trecut, jlergand prescrip\ia scursa;
bj efectele lntreruperii prescriptiei extinctive prin recunoa,terea dreptului de catre
eel In folosul caruia curge prescrip!ia se produc instantaneu;
2. introducerea unei cereri de chemare in judecat6 sou de arhitrare, lnscrierea crean-
1. octul voluntar de executare sau recunoa;;terea, fn orice aft mod, a dreptului a ciirui
tei la masa credo/a in codrul procedurii inso/ventei, depunerea cererii de intervenfie in
actiune se prescrie, fi!cutiJ de catre eel in fo/osui caruia curge prescript/a [art. 2537
cadrul urmdrfril silite pornite de alfi creditori ori invocarea, pe ca!e de exceptie, a
, pct. 1 Cdv.];
dreptu/ui a ciirui actiune se prescrie [art. 2537 pcL Z Cciv.];
I - recunoa~terea dreptului se poate face unilateral sau conven\ional ;;i poate fi
- prescrip\ia este 1ntreruptii chiar dad\ sesizarea a lost facuta la un organ de juris·
e;(presa sau tacita [art. 2538 alln. (1) C.civ.J:
diqie ori de urmarire penala necompetent sau chiar daca este nula pentru lipsa de
a) cand recunoa;;terea este tacita, ea trebule sil rezulte faril echivoc din manifestari
forma, caz In care prescrip!ia se considera intrerupta de la data tntroducerii cererfi la
care sa ateste existenta dreptului celui lmpotriva caruia curge prescriptia;
acel organ, iar nu de la data ia care seslzarea ajunge la organu! competent [art. 2539
a spre exempJu, constituie acte de recunoa~tere tacit3: plata partia!a a datorfei;
alin. (1) C.clv.J;
achitarea, In tot sau in parte, a dobanzl!or sau penalitatilor; solicitarea unui termen 'f - prescrlptla extinctiva nu va fi considerata lntrerupta atunci cand, fond sesizata o in·
de plata [art. 2538 alln. (2) C.civ.];
* predarea bunu1ui ce formeaza obiectu! antecontractului de v§nzare in poses!a stan\i! necompetenta, aceasta nu ar urma sa pronun\e solu\la declinarii competen\ei,
celui care urrneaza sa i'I cumpere echivaleaza cu o recunoa~tere a dreptu!u1 aces-
ci va respinge cererea ca nefiind de competen\a instan\elor romane sau ca fiind de
tula de a cere lncheierea contractului de vanzare, recunoaqtere care lntrerupe competen\a unui organ fara activitate jurisdic\lonala;
pres.crlptta, iar 0 noua prescriptie extinctiva nu va incepe sa curga atat timp cat 1n cazul 1ntreruperil prescrip\iei extinctive prin introducerea cererii de chernare 1n
bunu! se afla !n posesia celul care urmeaza sS-! cumpere; judecata sau de arbitrare ori de lnterven\ie in procedura insolven\ei sau a urmaririi
u jurisprudentd: pentru a se produce efectul lntreruptlv de prescriptie extinctiva, silite, efectefe intreruperii Se produc definitiV la data ramanerii definitive a hotararii
recunoa~terea de datorie poate fi cuprlnsa atat intr-un act juridic unilateral al de admitere a cererii respective;
Ill a.stfe!, lntre data ses!zblrii instan1ei ~i data ram.anerii definitive a hot3r5rii, !ntre-
ciebltorului, cat :;.i lntr-un act juridic b!!atera1 lncheiat !ntre debitor ~i creditor. Yn
conditiile Jn care compensatia, ca modalitate de stlngere a ob!igatlllor, poate avea ruperea prescrfptiei este provizorie §i conditionata, 1n sensu! ca
definltivarea
;;i natura conventionala 1 rezulta ca p5rtile care !ncheie a astfel de conventie efectului 1ntreruptiv este condttionata de admiterea cererii de chemare In judecata
pornesc de la prern!sa ca au atat calitatea de debitor, ctlt ~i calitatea de creditoL I ~id€- ramanerea def!nftivB a hot3r3rii;
!nsa efectu! 1-ntreruptlv a! prescript;ei v.a dlsparea cu efect retroactiv daca nu se
Astfel, prin 1ntheierea unei conven~ii de compensare opereaza efectul 1ntreruptlv (JI
al prescriptfei extinctive, ca urmare a recunoa:;;teril de catre pi3rtile conventiei a 'I va ajunge la pronuntarea unel hotar.3ri definitive de admitere a cereril respective;
datoriilor lor reciprocc (l.C.C.J., s. a II-a civ., dee. nr. 780 din 4 mai 2017, - prescriptfa nu este lntrerupta daca eel care a facut cererea de chemare ln judecat5
www.scj.ro); I sau de arbitrare ori de interven\ie in procedura insolven\ei sau a urrnaririi silite a
a jurisprudentii: declaratia formulata Jn fata organu!ui de urmarire penal@, cu 'i renun\at la ea, nici daca cererea a lost respinsa, anulata ori s·a perimat printr-o hotii·
caracter neindolelnic (data In deplina cuno5tin~a de cauza) ~1 voiuntara, de per- rare ramasa definitivii [art. 2539 alin. (2) teza I C.civ.];
soana In folosul carela curge prescriptia, prir. care s~a atestat exlstenta dreptului : a cu toat€ acestea, daca reciamantul, In terrnen de 6 !uni de la data c3nd hota~
reclam,;;intului de a solicita restituirea unor su111e Jrnprumutate, intrune?te toate rarea de respingere sau de anulare ori prln care s~a lual act de renuntarea la:
condl\iile de validitate prevazute de lege pentru a intrerupe prescriptia. Nu poate fi judecata ori s-a constatat per~marea a r5mas definitiva, introduce o noua cerere,
lnl<lturata, la cererea pilrtii~ mBrturisirea sa extrajudlciara, tacuta anterior lnceperii , prescrip1ia este considerata 1ntrerupt3 prin cererea de cherr,are In jud-ecata sau de
judeca\ii, fara ca aceasta sa dovedeasca ca s-a aflat in eroare de fapt, neputand fi
lgnorat carac!erul frevocab~I a~ actulu! Juridic p~in tare autorul sau a renuntat !a.
j arbitrare precedenta, cu condltia ca noua cerere sa fre admisa 2539 a!in, (2)
teza a li·a C.civ. ii art 205 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea 1n aplicare a Legii
nr.
218 PRESCR!PTiA EXTINCTIVA
219
a Tr cazul !'r1 care cererea chemare a J-ost respinsa ca
neintemeiata {ded instanta, solutioniJnd procesul pe fond, a constatat ca
subiectiv pretins de reclamant nu ex1sta sau ca reclamantu! nu este titularul acestui
daca l'nsa creditor~1! nu !! cheama In pe debitcr Tn terrnen d0 te! mult 6
drept}, nu va rnai prez-enta interes faptu\ ca prescrip~la e:xt\nct!va i1tl a fost intre-
!uni de ia data punerii ln lntdrziere, atunci disparE; retroactlv efectu! !ntreruptiv al
rupta, ori de c§te ori, tntr-un af doilea proces, p2rtltul s~ar putea apara Jnvoc§nd
punerli in 1nt2irziere;
excep~ia autoritdtii de lucru judecat dedusa din prirna hot8r§re ce presupune
5~ orice aite cazuri
trip)a identitate de elemente: aceiea~i p.3ft:f, acela1i obiect ~l aceea~l cauz3};
"" ambele teze ale art. 2539 alln. {2) C.dv. nu se aplica ~J cererll anuiate pentru vic!i
de form.3, deoarece, dac.3 s"ar admite solutia contrara, partea fina!a a a!in. (1) ar
deveni o dispozitie legal3 inutl!3; prin urmare, !n cazul anul3rii cererll pentru vicH
de forma, prescrlptia extinctiva se consl<J.era lntrerupta la data la care a fost ~tergeprescriptia fnceputa lnainte de a se fi tvit cauza de intrerupere;
introdusa acea cerere, ch'1ar daca nu a fost reiterata 1n termen de 6 lunl de la data dupa 1ntrerupere 1ncepe sa curga o noua prescrip\ie [art, 2541 alin, (1) >i (2) Cciv,];
ramanerii definitive a hotararH de anulare; • felui {natura) non prescriptii extinctive care tncepe sa curga dupa ce a operat
!ll dlspozitia !nscrisa in art 2539 alin. {2} teza all-a C.civ. are Jn vedere cu precadere lntreruperea se determina In raport de cauza de lntrerupere a prescrlptiel
ipoteza cand termenul de 6 luni de la ramanerea definitiva a hotararH ar expira
dupa lmplinlrea termenului de prescriptiei lntreruperea prescriptiel a avut ioc prin recunoa~terea de catre eel
' clispozitiile art. 2539 alin. (2) teza a ll·a C.civ. se aplica :,;i 1n cazul cererii de
1n folosul caruia curgea, va incepe sa curga 0 noua prescrip\ie de acela~i fel [art 2541
chemare In judecata sau de arbitrare lntroduse dupa intrarea In vigoare a Codului j
alin. (3) Cciv,];
civil (art. 204 din Legea nr. 71/2011); I 2., In cazui in care prescrip\ia a fostintrerupta prlntr-o cerere de chemare de chemare
- prescrip\ia nu este lntrerupta nici daca hotararea judecatoreasca sau arbitrala >i·a '
in judecata ori de arbitrare, noua prescrlp\ie a dreptuiui de a ob\ine executarea silita
pierdut puterea executorie prin 1mplinirea termenului de prescrip\ie a dreptului de
nu va 1ncepe sa curga cat ti mp hotararea de admitere a acjiunii nu a ramas definitiva
ob tine executarea silita; in acest caz insa, dad dreptul de a ob\ine obligarea paratului
[art. 2541 aiin, (4) Cciv,];
este imprescriptibil sau nu s-a prescris inca, se va putea face o noua cerere de che·
mare 1n judecata ori de arbitrare, Iara a se putea opune excep\ia autorita\ii de lucru
• jurisprudent(i: cererea de obligare a paratului la executarea antecontractului prln
!nchelerea unul contract de cesiune ii cererea prln care se soliclt.3 pronuntarea
judecat [art. 2539 al in. (3) C.civ.];
hotararii judecatore~ti care sa \inii loc de contract de ceslune valorifica acela?i
0
subliniem ca, in eel de-al doilea proces, titularul dreptului se va putea prevala de
drept: un drept personal al creditorulul de a ob\ine 1ndeplinirea exacta a proml-
hot.3rfi.rea pronLu1:;ati!i In primul proces1 care, potrivit art. 434 C.proc.civ,, are forta
siunll, lar din aceasta perspectiva este lfpsit de relevanta care este mijlocul proce-
probanta a unuf lnscrls autentic;
sual la care redamantul a recurs pentru valoriflcarea dreptului sau {actfunea de a
dispozi\iile art. 2539 C.civ. se aplica, in mod corespunzator, ;;i atunci cand pres,
face - de a 1ncheia contractul or1 ac\iunea pentru executarea obliga\iei de a face -
crip\ia a fost lntrerupta prin invocarea, pe cale de excep\ie, a dreptului a carui aqiune .
de pronunjare a unei hotarari care sa semnifice contractul), lntruciit dreptul
se prescrie [art. 2539 alin. (4) C.civ.]; !
material la actiune nu poate f1 disociat de dreptui subiectlv civil valorlficatr fHnd o
3. constituirea ca parte civili:i pe parwrsul urmaririi penale sau in fata instantei de
componenta a acestula§ daca In cele doua actluni succeslve (privlte ca mijloc) se
judecata penale pana la inceperea cercetarii judecatore9ti (art. 2537 pct 3 C.civ.);
va!orifica acela:?i drept, acestuia i se ata~eaza o prescriptie unic8. Prin urmare;
- In cazul In care desp3gubirile se acorda, potrivit iegii, din oficiu, lnceperea urmaririi
prescriptia dreptului mater'lal la actiunea care are ca obiect executarea ob\igatle1
penale lntrerupe cursul prescriptiel, chiar daca nu a avut loc constltuirea ca parte
paratei de a !ncheia contractul de cesiune prin pronuntarea hot@rarH judecaton:::?ti
civlla;
care sa tina loc de contract a fost Jntrerupt3 prln 1ni~ierea !}i admlterea dernersu!ui
4. orice act prin care eel in folosul caruio curge prescriptia este pus in inttirziere
judiciar anterior ce a avut ca abiect obHgarea p§r§tel la !ncheierea contractulul de
(art. 2537 pct. 4 C.civ.);
cesiune (LC.CJ" s, a !I-a civ., dee nL 552 din 15 martle 2016, wwwscj.ra);
- conditie pentru a opera acest caz de i'ntrerupere: prescrip\ia este intrerupta prin
3. daca intreruperea rezulta din interven\ia fiicuta 1n procedura lnso\ven\ei sau a
punerea In lntarziere a celui In fo!osui caruia curge prescriptia numal daca aceasta I urmilririi si!ite, prescrip\la (de acela,i fel) va reincepe sa curga de la data la care exista
este urmata de chemarea lui in judecata in termen de 6 luni de la data punerii in
1ntarziere {art. 2540C.civ.); I din nou posibilitatea legala de valorificare a crean\ei ramase neacopefite [art 2541
alin, (5) C.c!v,];
- ~; in acest caz 1ntreruperea prescrip\iei extinctive este provizorie ~i condi\ionata de
4. 1n cazul in care prescrip\ia a fast intrerupta potrivit art 2537 pct 3 C.civ., intreru-
declan!1area procesului; ·
~ a~adar, daca in termen de eel mult 6 !uni de la data punerli Jn lntarztere cre-
perea opereaza:
L_ dito~ul declan~:::~za pro~es~~~.~~-~!Ptia se consldera !ntrerupta la _data la care a
a} pana la comunicarea: (iJ ordonan\ei de clasare, {ii) a ordonan\ei de suspendare a
--~maril p_enale ori (iii) a hotararii de suspendare a judeca\ii; sau --~j
220 PHESCRIPJIA EXTINCTl\IA PRESCRIPTIA EXTINC!IVA
hotarare definitiv3 prin care s-a !asat nesolu~ionat8 ac~iunea civii3 ca urmare a beneficiui recunoscut de lege titulariior drepturilor subiective, In conditiile
fncetarii procesului penal fn cazurile prevazute de lege reprez1'nta un ca2 de fntre- pnev~izute,\n temelul caruia ace'jtia 1'ii pot valorifica drepturile, chiar daca termenul
rupere a termenulul de prescrip\le, de vreme ce persoana prejud!ciata prin fapta s-a
ilicit3 $i~a manifestat vointa de a-si recupera prejudiciu! prin constituirea ca parte
civila §i, Iara o atitudine culpabila din partea sa (solu\ia pe latura penala a cauzei
intervine ca urmare a prescriptiei r3spunderii penale a inculpatului), se afla In
sftua~fa fn care procesul per.al a fncetat, far pretentlile sale nu au primil nicio rezol- · .Justifkare - permite inlfiturarea contradictiel ce ar aparea a prezumat
vare pe fond. Termenul genera! de prescr!ptie de 3 ani pentru actiunea formulata extinctive ceea ce
la !nstanta civi!a fncepe sa curga de !a momentu! ramanerii definitive a hotararii
penale prin care a fost IJ:\sat.3 nesotutionata actlunea civi18 1 atat pentru ipoteza In
care procesul penal a rnceput chiar de la momentul comiterii faptei ilicite >i eel
Domeniul repunerii !n termenul de prescrippe extindivii
raspunzator de paguba este cunoscut, ipoteza ·111 care termenu! de prescriptie nu a
Oomeniul de repunere 1n termen nu sunt expres prevdzute de lege; legiuitorul aratli
lnceput sa curga, cat ~i pentru cazul In care procesul penal a fost demarat mai
tarziu, sltuatle ·in care are loc o intrerupere a termenulul de prescriptie 1 cu conse-
rep1unerii in doar ca acestea trebuie sa fie temeinic justificate, iar instan\a va Ii cea care va
cinta curgerii unu1 nou termen de la rnomentul ramaneril definitive a hotararli termen aprecia, de la caz la caz, temeinicla motivelor invocate;
pronun\ate de instanta penala, prin care s-a lilsat nesolu\ionata ac\iunea civila !ii spre exemplu: spitalizarea indelung.ata sau repetat8 a mamel 1mpreuna cu
· · · · - - (l.C~J., s. I. dv., dee,. nr... 605 dinJ2 februarie 2018, ~;ww.sq,'._r_o~)·------~
copiiul in numele carula urma sa introduca actiunea; p:lr8sirea minoru1ui de catre
reprezentantu! legal; cunoa~terea unor fapte stabilite de organul de urmarire pe~
na!a numai dupa lmpllnirea termenu!u! de prescrip~ie extinctiva;
3.4. Benefidul §i extinderea efadului intrerupe:rii ~ in cazul erorii de drept invocate de titularu! dreptului subiectiv, solutia trebuie
nuantata, luand in considerare,; solu\ia data de art, 1208 a!in. (2) C.civ. In ceea ce
llenefklul - efectele intreruperii prescriptiei profita celui de la care emana actul
prive~te eroarea de drept ca vldu de consimt<Jm3nt, deoarece ratiuni!e sunt ace- i
efectulul pot fi opuse decat celui impotriva caruia a fost 1ndreptat un asemenea act, afara de lea~i; a;;adar, 1n cazul Tn care dispozitii!e !egale referftoare la exercitarea dreptului '
cazul cand prin lege se dispune altfel (art. 2542 C.civ.); la actiune }ntr-un anumit termen sunt ,,accesib11e ~i previziblie", necunoa;;terea
a- spre exemplu, daca prescriptla a fost 1ntrerupta prin recunoa~terea dreptului de
acestora sau inte!egerea lor gre~it3 nu justifica repunerea In termen; dlmpotriva, In
catre eel In folosul carula curgea, efectele !ntreruperii profita celui lmpotriva ciiruia lpoteza h1 care eroarea de drept ar privi dispozftll legale care nu sunt ,,accesibi!e :;:i
a curs fi previzibife", tftularul dreptu!ui ar putea fi repus, la cererea s.a, ln termenul de
! fxtinderea pentru ipoteza in care obliga\ia corelativa dreptului supus prescrip\iei extinctive a prescript!e extinctiva;
efectului fost garantata de un fideiusor, intrernperea prescrip\iei extinctive fa\a de debitorul - prin motive temeinic justificote in\elegem acele imprejurari care, fara a constitui
principal ori fa\a de fideiusor produce efecte in privinta amandurora (art. 2543 C.civ.); cazuri {!tnprejurari} care, potrivit iegii, suspenda prescrip~ia extinctivi3 sunt exclusive 1 !
- pentru obliga\iile indivizibile, indiferent ca ar Ii vorba de o indivizlbilitate activa sau de culpa, liind deci vorba de piedici relative, iar nu absolute, in e"ercitarea dreptului
pasiva, lntreruperea prescrip\iei extinctive de unul dintre creditori sau, dupa caz, la actiune, In sensul ca lmprejurarile de fapt respective au caracteru! de piedica In
"i
debitori produce efecte fa\a de ceilalti [art. 1433 alin. {2) C.civ.]; exercitarea actiunii pentru reclamant ?f pentru cei care s-ar af!a fn conditii asem<'i""
- In cazul obliga\iilor solidare, intreruperea prescrip\iei extinctive in privin\a unuia , natoare (dar nu 1n mod necesar 'Ii pentru un om foarte diligent) ,;, totodata, nu I se
dintre creditorii solidari profita tuturor creditorilor solidari [art. 1441 alin. (2) C.civ.], I poate imputa vreo culpa titularului dreptului ia ac\iune;
·\• iar intreruperea prescrip\iei extinctive fa\a de unul dintre debitorii solidari produce j• - repunerea in termenul de prescriptie extinctivil exclude atat culpa, cat ?i acele
. .L efecte !?i fa\a de ceilal\i codebitori [art. 1449 alin. (.1) C.ci\f.], lnsa intrerupereapres- care constitule cauze de
-- - --------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
222 PRESCRlPTIA EXT!NCTlVA PRESCRIPTIA EXTINCTIVA 223
1,
~. repunerea fn termen poate fi dispusa doar daca partea ~i-a exercitot dreptuJ la actiu-
Elemer,te ~ terroenui de prescript-1e extinctlva ap!lcabil in
\ 1er-me7t
de 30 de zile ne !nainte de implinirea unui termen de 30 de zlle, socotit dln ziua In care a cunoscut lu'i~ti1e de cam data de la care s3 curg3 acest termen;
sau trebula sa cunoasca lncetarea motivelor care au justificat depi:i~irea termenului de - daca a \ntervenit sau nu vreo cauza de suspendare sau de a prescrlptic.:~l
prescrip\ie [art. 2522 alin. (2) C.civ.]; rnomentuJ extinctive;
termenul de 30 de zile prive~te atat cererea de repunere 1n termenul de prescrip\ie care se _, regulile ln functle de care se detenr1in:3 momentul la care se !ropllne~te prescrip·~ia
extinctiva, cat ~i introducerea cererli prin care se exercita dreptul la actiune pdvind extinctiva.
preten\1a pe fond;
- termenul de 30 de zile este un termen de prescriptie, iar nu de decadere (art. 2547
2, Regulile
TerrrH~ne
4.4. Efed:ul repunerii tennen
stabilite - In ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori lunii sau din ultimul an [art. 2552
repunerii in
1- repun~rea l~-t~rmen ar~ ca efect considerareaprescriptiei ~~tinctive ca ~eimplinit~l
de~i termenul de prescrip\ie extinctiva a expirat, astfel ·1ncat instania poate trece la ;
pe sap1tamam,
ani
alin. (1) C.civ.];
e de exempfu: un termen de prescriptie extinctiva de 3 ani, care a lnceput sa curga
termen solutionarea cauzei pe fond; !a data de 16 mai 2016 ~I care nu a fost suspendat sau lntrerupt, s-a lmplinit la data
I de 16 mai 2019; un termen de prescrip\ie de 0 saptamilna care a lnceput sa curga
' - spre deosebire de suspendarea ~i 1ntreruperea prescrip\iei, ale caror efecte se pro-
joi - 9 mai 2019 s-a lmplinit joi 16 mai 2019.
duc de drept, iar organui de jurisdiqie doar constata intervenirea unei cauze, repune-
rea 1n termenul de prescrip\ie extinctiva are caracter judiciar, deci presupune pro- Mod de calcul
nun\area unei hotarari de catre organul de jurisdictie, hotarare care trebuie motivata, - daca ultima luna nu are o zi corespunziitoare celei in care termenul a inceput sa
spre a putea fi supusa controlului judiciar; curga, termenul se impline;;te in ultima zi a acestei Iuni [art 2552 alin. (2) C.civ.];
- solu\ionarea cererii de repunere In termenul de prescriptie extinctiva este de com- •de exemplu, un termen de prescrip\ie de o luna care a 1nceput sa curga la data de
peten\a organului de jurisdic\ie competent sa rezolve pricina care are ca obiect pro- 31 ianuarie 2019 (si care nu a fost intrerupt ori suspendat) s-a implinit la data de
tec\ia judiciara a dreptului subiectiv respectiv; 28 februarie 2019;
- in actuala reglementare, repunerea in termenul de prescrip\ie extinctiva nu mai mijlocul lunii se socote,te a cincisprezecea zi [art 2552 alin. (3) Cciv.];
poate fi dispusa din oficiu de dltre organul de jurisdic\ie, ci trebuie solicitata de titu- - daca termenui este stabiiit pe o luna ~i jumatate sau pe mai multe !uni :;i jumatate,
iarul dreptului la ac\iune supus prescrip\iei; 15 zile se vor socoti la srar1itul termenului [art 2552 alin. {4) C.dv.l;
w se poate formula o singura cerere de chemare in judecata care sa contina un daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare, termenui se considera 1mplinit la !
prim capat de cerere prin care se sollclta repunerea ·1n termenul de prescrip~ie zile care 'ii urmeazi?. 2554 :
extinctiva, precum ~i un alt cap.3t de cerere priv!nd valorificarea pretentiei; acesta
din urm8 va fl cercetat pe fond numai dac8 instanta va lncuviinta cererea de la ora 24,00 a ultimei zile [art. 2553 al in. (2) C.civ.];
repunere In termenu! de prescrip!ie extinctivi3; -· cand actul trebuie lndeplinit lntr-un loc de munca, termenul se va 1mplini la ora
111 c§nd cererea de repunere in termenul de prescript!e extinctiv.3 se respinge (ca
carelnceteaza programul normal de lucru [art 2553 alin. (3) C.civ.].
nelntemeiata sau chiar ca prescris3), cap3tul de cerere privlnd preten1ia va fl
Mod de calcul
- nu se iau 1n calcul prima ~i ultima zi a termenului [art 2553 alin_ (1) C.civ.];
, - daca uitima zi a termenului este o zi nelucrfitoare; termenul se considera lrnpllnit la
sfilr!;itul primei zile lucratoare care i1 urmeaza (art 2554 Cciv.);
a rezulta ca termenul de prescriptie extinctivB nu s-ar putea lmpllni ~ntr-o zi nelu-
cratoare; In schimb1 termenui de prescrlptie poate sa tnceap3 tntr~o zi
cr3toare; iar zilele nelucr3toare din interioru! termenului vor fi luate- !n co11si<Jerare
calculul deci nu trebuie
prescriptie extinctiv8, neexcluz§ndu-se unul pe cela!alt, de exemplu, termenul de . catre vanzatorul care inten\ioneaza sa
exercite op\iunea de rascumparare, lnauntrul
clecadere de 6 luni stabilit de art 1263 alin. (6) Cciv, poate curge In paralel cu
I caruia vanzatorul trebuie sa
consemneze pretul primit ,; cheltuielile efectuate de
i~.~-~···
termenul de prescriptie extinctiva a dreptuluJ la actiunea "tn anulare, ___j i cumpilrator pentru 1ncheierea contractului de vanzare $1 realizarea formalita\ilor de
: Cazuri de ; - constituie situa\iile in care prin lege sau prin actul juridic al par!iior se instituie u,n I publicitate, la dispozitia cumparatorului sau, dupii caz, a ter\ului subdobanditor, sub
; deciidere termen >i, totodata, se prevede in mod expres ca depa,;rea termenului atrage decil· I I sanci;iunea decaderii din dreptul de a exercita optiunea de rascumparare [art. 1760 :
- termenul de decadere de 3 ani aplicabil actiunii 1n revendicarea bunului mobil pier· , dedidere
dut sau furat de la posesorul de buna.credin\a, care incepe sa curga de la data la care implicita \ rezulta nelndoielnic ca 1mplinirea termenului atrage pierderea dreptulu'1 subiectiv, caz
proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunu!ui [art. 937 al in, (2) Cciv,]; I 1n care va fi vorba de o decadere tacitil (implicitil),
- termenul de decadere de 6 !uni aplicabil dreptului proprietarului de a pretinde Trebuie calificate ca termene de decadere:
restituirea bunu!ui gasit sau pretul ob\inut din valorificarea acestuia, care lncepe sa -- termenul de 10 zile aplicabi! dreptulul de preemp\iune In cazul vanzarii de bunuri
curga de la data predarii bunuiui catre organele de poli;ie din localitatea in care a lost mobile sau de 30 de zile in cazul vanzarii de bunuri imobile, termen care lncepe sa
gasit [art. 945 alin, (1) ,i art, 942 alin. (2) teza a ll·a C.civ,];
curga de la data comunlcilrH catre preemptor a notific5ril cuprinsului contractului in··
- termenul de decadere de un an, aplicabil ac!iunii prin care succesibilul solicita
cheiat cu tertul [art 1732 alin. (4) C.civ.];
declararea nedemnita!ii, care lncepe sa curga de la data deschiderii succesiunii sau, ln
- termenul de doua zile de la data !a care roiu! de albine a trecut pe terenul in
ipoteza pronun\iirii hotararii judecatore5ti de condamnare pentru faptele prevazute
care proprietaru! roiuluf trebuie s.3 11 urm.3reasc3, respectiv terrn'2nul de doua zile de
la art. 959 alin. (1) lit. a) C.civ. ulterior deschiderii succesiunii, de la data ramanerii
la data la care proprletarul roiului a 1·ncetat urmarirea [art. 576 alin. (3) C.civ.];
definitive a hotararii [art. 959 alin, (2) ~i {3) C.civ.];
• jurisprudenta: termenul previizut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,
- termenul de un an aplicabil dreptului de op\iune succesorala, care 1ncepe sa curga, ca
pentru lnregistrarea notlfl<.:2ril 1 este un termen de dec3dere 1 de drept substant1ai,
regula, de la data deschiderii mo~tenirii [art, 1103 alin. (1) ?i art. 1112 alin. (2) C.civ.];
- termenul de decadere de 6 luni aplicabil dreptului de a cere anularea contractului,
aspect ce rezulta din dispozitiile alin. (5) al aceluia'i articol, care men\ioneaza ca
nerespectarea termenului ari-ltat se sanctloneaza cu pierderea dreptulul de a
care lncepe sa curga de la data notificarii prin care partea interesata ii solicita celui :
solldta In justltie masurl reparatorli In natura sau prln echivalent Din acest punct
indrepta\it sa invoce nulitatea relativil. fie sa confirme actul anulabil, fie sa exercite I de vedere, termenul prevazut de art. 22 alln, (1) din legea nr. 10/2001 este
ac\iunea 1n anulare [art, 1263 alin. J.~..C.:civJ,_'-~-·---.-~·-·· . incompatibil cu i~.stit~lia rep~ner!i In termen reglemen!ata de d!spozitiiie art .103
----------- ---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
228 DECADERE/\ 7.29
.alin. (1} C.pro'c.civ,, dispozl~ii ce au ca obiect un drept procedurai pe cano iii) un terrnen de dec3dere de o sar11:am;:n'1 !ropl!nit rnlercurl, 7 februarle 2013
dec8derea prevazuta de art 22 alin. {S) din nr. 10i20D1 are Jr. veder-e [art. 2552 alin. (1) C.civ.J;
S. l dee, llf. 518 dJri 19 februarie iv) un terrnen de dec3dere de o !unffh s.~21 :m101::·iit miercuri 1 :zg februarie 2018
[art 2552 alin. (1) ~i (2) C.civ,J;
~-- ·--" un terrnen de dec'3d ere t1d<0e cv1rni;air.r11_: CS:,.·_ila Jri:'E!i!'i!J."i',}}Jl_a_an-~~-le_~}._9_.__ ··- --~--- ..
to11a majora existenta la data la care ar fi trebuit sa inceapa curgerea termenului de £feeteie dreptuiui subiectiv inauntrul termenului stabilit atrage pierderea lui,
decadere amana inceputul termenului pana la data lncetarii for(ei majore; dedlderii !ar In cazul actelor unHaterale, 1mpiedicarea, In cond!tille !egii, a savar51irii lor
2. fori;a majorii care apare in timpul curgerii termenului de declldere are ca efect sus- [art. 2545 alin. (2) C.civ.];
pendarea acestuia [art. 2548 al in. (2) C.civ.]; partea interesata poate opune decaderea (de ordine privata) numai la judecata in
m daca !nsa, dupa reluarea cursului tern1enului, ar ram.ane mai putln de 5 zlle din
prlmi'i tnstanta, eel ma! tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt
termenul de decadere, atunci acesta se 1mplinejte dupa 5 zile de la data cand citate [art. 2550 alin. (1) C.civ.];
suspendarea a lncetat; dad!i terrnenul de decadere a fost stabilit de catre parti sau instituit printr~o dispo·
3. daca realizarea dreptului subiectiv presupune exercitarea unei actiuni in justi\ie, zitie lega!a care ocrote~te un interes privat, eel In favoarea ci3ruia a fast stipulat crl
termenu1 de decadere este lntrerupt pe data introducerli cererii de chemare 1n instituit poate sa renun\e, dupa 1mplinirea termenu!ui, la beneficlul decaderii; daca
judecata sau de arbitrare ori de punere in intarziere, dupa caz, dispozi\iile privitoare la renun\area la un asemenea terrnen intervine \nainte de implinirea acestuia (partea
intreruperea prescrip\iei !iind aplicabile in mod corespunzator [art. 2548 alin. (3) declara expres sau rezult8 tacit c.3 renunta la invocarea decaderil la momentui !a care
,I • art. 1718 alin. (1) C.civ. se refera la necomunicarea din motive obiective de catre
cump3r8tor a defectiunii tn termenui de garantie, caz 1n care are la dispozitie un
iv) renuntarea sa fie expresa sau sa rezulte din fapte care sa nu lase n!cio lndoiala
I
' termen rezonabll de la data expirarii termenu!ui de garantie, ceea ce echivaleaza cu
asupra intentiei de renuntare la beneficiul deci3derii;
v) renuntarea, pentru a viza un beneflciu concret, iar nu unul eventuai, trebuie sa
:
' o repunere In termen etc.;
dispozi\iile art, 2548 alin. (1) ?i (2) Cciv. se aplicil numai termenelor de decadere
: intervina dup8 !mplinirea termenu!ui de dec2derei
I
:
care au lnceput sa curga du pa lntrarea In vigoare a Codu!ui civil actual (art 205 din
Legea nr. 71/2011). I
! - organul de jurisdic\ie este obligat sa invoce ;;i sa aplice dir. oficiu termenul de deca-
dere, indiferent daca eel inte;esat fl pune sau nu 1n discu\ie, cu excep\ia cazului cand
termenuh;i de 10100, fara sa existe lmprejur<riri care, pe teme!ul unor dispozitii exprese, sa pana la inchlderea dezbateri!or asupra fondu1ui, [ndusiv direct In caile de atfl.C de
dedidere suspende ori sa lntrerupJ cursui termenulul sau chiar sa constituie motive de reformare;
repunere In termen: - pJ.it1ile nu pot sa renun~:e, nici anticipat ;;1 nlcl dup3 inceperea cursu1ui !or, la ter~
i) un termen de decadere de 6 ores-a implinit miercuri, 31 ianuarle 2018, ora 18,00 , menele de decadere de ordine publica §i nici nu le pot modifica, miqorandu~le sau I
(art. 2555 C.civ.);
Lrnarind11-le,_dupa c~i [art. 254~_.alin. (2.)Cciv.].-___ . -.. --··· ···"'·_]
ii) un termen de decadere de 7 zile s-a 't'mplinit joi, 8 lebruarie 2018 {art.
231
Perscanr.i
- Jn dreptul modern, or1ce fiinta umana are calitatea de subiect de drept civil, deci
PERSOANA orice orn are calltatea de oer·sormii fizica.
~I INTREPRINDEREA Clasifkare
1. In raport de criteriul varstei:
a) minorii la lmplinirea varstei de 14
CIVILA b} minorii cu varsta cuprinsa fntre 14 ,, 18 ani;
c) majorii {persoanele fizice de peste 18 ani);
1. Consideratii genera!e 2. dup@ cum au sau nu capacitate de exercitiu:
a) persoaneie fizice lipsite de capacitate de exercitiu (minorii pana la 1mplinirea
Persona!itatea varstei de 14 ani ,; persoanele puse sub interdic\ie judecatoreasca);
·• aptitudinea de a fi subiect de drept, deci aptitudinea de a fi titular de drepturi 'ii b) persoaneie fizice cu capacitate de exercitiu restransa (minorii cu varsta cuprlnsa
obligatii; !ntre 14 ~1 18 anil cu exceptia celor pu~i sub interdictie, a minorilor care se casa~
1 im pentru desemnarea personaiitB:!ii juridice se mal folosesc ~i notiunlle de toresc, in conditiile prevazute de lege, inainte de 1mplinirea varstei de 18 ani !ii a
capacitate juridica sau capacitate de drept; mlnorilor care au lmplinit viirsta de 16 ani ~; carora instanta de tutela le-a recunos-
I' - personalitatea jurididl este unica, adica una singura pentru fiecare subiect de drept; cut, pentru motive temeinice, capacitatea de exerci;iu deplina);
'j - o pa rte a capacitatii juridice este capacitatea civila; c) persoanele fizice cu capacitate de exerci!iu deplina (majoril, cu excep\ia celor pu!ii
• personalitatea (capacitatea) juridicil nu trebuie confundatil cu no\iunea de sub interdictie judecatoreasca; minorii care se casatoresc, In conditiile prevazute de
persoan<'i juridica, deoarece vocatia de a fi subiect de drept este recunoscuta at§t
iege, inainte de implinirea varstei de 18 ani; minoril care au implinit varsta de 16 ani
~·-"~"-~··~-~-- ...~ pe~.soanelo~)uridice:. cZit ~i pe~~Oa_:1elor fiz~c_e_.---·---------.---·· !ii carora lnstanta de tutela le-a recunoscut, pentru motive temeinice, capacitatea
r
Subiectele de Notit.me 1
1 de exercitlu deplina);
drept dvll - participan\ii la raporturile juridice civile (purtatorii de drepturi subiective civile ~i de
J :i. in raport de criteriul ceta\eniei:
I
obliga\ii civile).
I a) persoanele fizlce cu ceta\enie romana;
, Clasifkare ! b) persoanele fizice cu ceta\enie straina;
. - se impart !n doua categorii [art 25 alin. (1) C.civ,J: c) persoanele fizice fara cetatenie (apatrizli);
I' a)b) persoanele
persoanele fizice;
juridice.~.
_ __
• cetatenii strBini :'?i apatrfzi! sunt asimilati, In condi!iile legii, cu cetatenii rom3ni, in
ceea ce prlve~te drepturile ,; llberta\ile !or civi!e [art. 27 a!in. {1) C.civ.];
r·--- de ··1- etimologic, t~rmenul.,,persoana" provine din c~vantul J~tin ,,pe;:,;ona"' ce dese,;;na 0
cetatenil stri3Jni §i apatrizil pot dobandi dreptu! de proprletate privata asupra
I oe1·sc•an1a la teatru masca pe care o purta pe scena actorul, sugerand rolul sau In piesa; terenurHor numal In cond!!ille rezultate din aderarea Romantet !a Uniunea Euro~
'I preluandu-.se acest cuvant Jn drept, S·a dorit sa se exprime rolul omului de actor pe peana ~i din alte tratate internatlonale !a care Romania este parte, pe baza de
scena vietii juridice; reciprocitate, In condltlile previizute prtn lege organic;}, precum :,?i prin mo~tenire
- In !imbajul juridic actual, termenul ,,persoana" este utilizat uneori pentru a desemna legalii fart. 44 alin. (2) din Constitu\ie];
I numai fiinta umana ca subiect de cirept; alteori, se desemneaza atat persoanele fizice, 111 schfrnbarea nume!ul pe ca1e administrativiJ poate fi solicltat3 de cet3!enii rom2ini
! cat ~i persoaneie juridice; sensul in care este intrebuintata notiunea de ,,persoana" ji de apatrizii domiciliati in Romania (art. 4 ji art. 5 din O.G. nr, 41/2003 privind
rezulta dln context; dob£indirea ?i schlrnbarea pe cale administratlv3 a numelor persoanelor fizice);
:>de exempfu, potrivit art. 28 alln. {1) C.civ. 1 capadtatea civila este recunoscuta 4. in raport de criteriul domiciliului:
tuturor persoanelor (cu sensul de persoane fizice si persoane juridice); potrivit a) persoanele fizice cu domiciliul 1n Romania;
art. 55 C.civ., orice persoana interes.ata {cu sensul de persoana flzica sau jurldica) b) persoanele fizice cu domicillul in strainatate;
poate cere oricand anu!area hotar3rii declarative de moarte, In cazul In care se 5. dupa cum exploateaza sau nu o 1ntreprindere:
descopera certificatul de deces al celui declarat mort; potrivit art. 58 alin. {1) C.civ.,
a) profosioni>ti [cei care exploateaza o fntreprindere, In sensul art. 3 aiin. (3) C.civ.];
orice persoana (cu sensul de persoana fizica) are dreptul la via\a, la sanatate, la
integrltate fJzici3 ~i psihica, la den1nitate, !a proprla imagine~ ia respectarea vie~ii
recunoscute de
234 PERSOANA FIZ!Ci\, Si PERSOANAJURIDIOt PROFESIONISTUL ~I lNTREPRINDEREA PERSOANA FiZ!CA $1 PERSOANA JtJRilliCA. PROFES!ONISTUL $1 TNTREPRINDEREA 235
. _. __ ~ __..____ --··-1e;;:;--;,:;·t
~;;;;:··-··-- .. -- ...-----·--
CarattereJe \ - !egaiitatea: rett: toate {!nstituire 1 lnteput, :::ontJnut, !nce-
I civila a - parte a capaclta1n juridice care consta in aptitudlnea persoanei fizice de a
iuri1dkii ale tare) referitoare ia capacitatea civila de folosinta; reglementarea capacita}ii de folo ..
drepturi subiective clvile :;.i oblig;;;til civlle ~} 'ln de a doband1 ;;l exerc!ta
cal>i3'ita1~>\ ue sinta exduslv de dornenh1I legii, ea nefllnd de domenlul vointel lndlviduale;
fJzice drepturi subiective civile, precum ,; de a-~i asurna §i executa obliga~ii civile, prin
!oi•osin~a a . -generalitatea1 de folosinta a fizice se ex1prn11a ap'titt11clir1ea
incheierea de acte jurldlce civile.
I gener~la ~I abstracta de a avea toate drepturile ;;i obligatlile civiie (art 34 C.civ,);
Structurii fizice j -- inalienohilitatea: nu poate forn1a obiect de nici mi3car ;;i nici
1. capacitatea de folosinra; ! obiect de instrainare 29 alh C.civ.J;
2. capacitatea de exerci\iu. , . - intangibilitatea: nu} se pot aduce limitarl (ingradiri) decal prin texte exprese de
l'r!ndpil [art. 29 aim. (1) C.c1v.J;
- capacitatea civila este recunoscutii tuturor persoaneior [art. 28 alin. (1) C.civ.]; ; - egalitatea: constituie concretizarea, pentru aceasta a principiului egalita\ii
- orice persoana are capacitate de folosintii ?i, cu excep\ia cazuriior prevazute de i ' a\a legii civile (art. 30 C.civ.);
lege, capacitate de exerci\iu [art. 28 al in. (2) C.civ.]. niversalltatea: consta Tn insu,irea capacitatii de folosin\a de a fi recunoscuta (atri-
Limitele capadta\ll dvile ._ a) tLJ!~!<:": oamenilor [art. 28 alin. (1) C.civl _______..___..~-- _
- nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosin\a sau lipsit, in tot sau in parte,
de capacitatea de exerci~iu, decat in cawrile ,; conditiile expres prevazute de lege 2.2. Incei!'utu1 capacitajii de follosinta a persoanei tiz.ice
[art. 29 alin. (1) C.civ.];
- nimeni nu poate renun\a, 1n tot sau 1n parte, la capacitatea de folosin\a sau la de
l capacitatea de exerci\iu [art. 29 aiin. (2) C.civ.]. - drepturile copilului sunt recunoscute de la concep\iune, Jnsa numai daca else
Egalitatea in fata Jegii civile viu (art. 36 C.civ.).
rasa, culoarea, na\ionalitatea, originea etnicii, limba, religia, varsta, sexul sau orien· Cond!lii
tarea sexuala, opinia, convingerile personale, apartenen\a politica, sindicala, la o cate· 1. sa fie vorba despre drepturile copilului, iar nu de obliga\ii civile pentru el;
gorie sociala on la o categorie defavorizata, averea, originea sodala, gradul de cul· • condi\ia este 1ndeplinita nu numai atunci cand ar fi vorba de dobandirea unui
tura, precum $1 orice alta situa\1e similara nu au nicio influen\a asupra capacitatii civile drept subiectiv civil ut singuli, ci ~i atuncl ciind copilul este chemat la o mo?tenire ,
(art. 30 C.dv.). lntreag<l sau la o fraqiune din.tr-a mo~tenire;
2. copilul sa se nascil viu (nu lnsa neaparat ~; viabil), fiind deci suficient ca respectivul ,
l
tapacitatea de a 1ncheia actul juridic civil
- consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi $1 copil sa fi respirat eel pu\in o data;
obligatii civile prin 1ncheierea actelor juridice civile; ' sunt aplicabile dispozi!iile art. 412 C.civ. referitoare la timpul legal ai concep\iunii,
- este nurnai o parte a capacita\ii civile, reunind, In structura sa, o parte din capa- care este cuprir.s lntre a trei suta ~i a o suta optzecea zl dinaintea na~terii copilu!ui
citatea de folosin\a a persoanei fizice sau juridice, precurn ,; capacitatea de exerci\iu a §'i care se calculeaza zi cu zi; prin mlj!oace de proba ~tHn\ifice se poate face dovada
acestela. concep\iunii copilului 1ntr-o anumita perioada din acest interval de timp sau chiar
Tn acestui 412
-s::
';;~
~ -~- - - -
236 PERSOANA HZICA ;ii PERSOANA JURIDIC/\. PROFESIONLSTUl ~1 lNTREPRINDEREA PERSOANA F!ZiCA ;;1 PERSOANA JURIDICA. PROFES!ONISTUL )! 1N1!RE.PRIN!)Eflrn 237
·-- rezulta ca capacit'3tH civile de folosint3 a persoanei fizice: -"'"l sate, daca au trecut eel putin 2 ani de la data uitirnelor inforroatii sau indicil
a) nu pot exista decat in cazurile ~!in cond!~i!le prevazute expres de lege; din care rezult8 ca era Yn viata fart. 49 alin, C.civ.];
h} ca excep\ii de la reguia capadtaiii, sun! de stricta interpretare ~i aplicare, nepu- - condit·Jf, care trebuie !ndepilnite cumulativ:
t3nd fi extinse prin analogie ~i nici deduse pe caie de interpretare; persoana sa fie disp8rut8;
c) pot fi calificate ca incapaclt.3ti speciale de drept civiL 2. sa exlste lndicii ca aceasta ar fi incetat din viat.3;
Clasifkare 3. de la data prin1iri1ultimeior1nformatl1 sau ind!cil dln care rezuJta ca persoana era In
1. dupa izvorul !or: sa fi trecut eel pu~in 2 ani;
a) incapacita\i de folosin\a stabilite de legea civila; fl! dac.3 data prlmiril u!timelor informatii sau indidi despre eel dispE!rut nu se poate
b) incapacita\i de fo!osin\a stabilite de legea penala (de exemplu, pedepse!e acce- stabilJ cu exactitate, termenul de 2 anise socote~te de la sf~r?itul iunii Jn cares-au
sorii ~i complementare constand !n interzicerea unor drepturi civile); primit ultimele Jnformatil s.au indidi, iar In cazul Jn care nu se poate stabili nicl luna ..
2. dupa fina!itatea lor: de la sfar~itul anului calendaristic [art 49 a!in. (2) Cciv.];
a} incapacita\i cu caracter de sanctiune, care, la randul lor, pot fi: incapaclta\i cu dovada acestor conditii, indusiv a disparitiei, se lace in cadrul procedurii de deda·
caracter de sanqiune penala (de exemp/u, interzicerea drepturilor parinte'iti, interzi- rare a mor!ii, reglementata de art 944-951 Cproc.civ., ca o procedura judiciara spe-
cerea dreptului de a fi tutore sau curator) :;i lncapacita\I cu caracter de sanc\iune ciala (cu caracter necontencios);
civila {de exemplu, decaderea din exercitiul drepturilor parlnte~ti - art. 508-512 ' - fiind vorba despre fapte juridice, condi\iile declararii mortii pot fi dovedite cu orice
C.civ., nedemnitatea succesorala- art. 958-961 Cciv.); m·· c de admis de inclusiv cu martori.
b) incapacita\ile civile cu caracter de protec\ie sau de ocrotire [spre exemplu, in cazul in care" persoanii a disparutin imprejurl!ri deosebite
materia liberalitatilor - art 990 alin. (1) ~i (3) Cciv., in materia contractului de . - eel disparut 1n 1mprejurari deosebite, cum sunt inundatiile, cutremurul, catastrofa
vanzare- art. 1653, art. 1654, art. 1655 C.civ.]; I: de cale ferata ori aeriana, naufragiu!, in cursul unor fapte de razboi sau 1ntr-o alta
3. ln raport de opozabilitatea lor: imprejurare asemanatoare, ce indreptaje;;te a se presupune decesul, poate fl dedarat
a) incapacita\i absolute: !mpiedica incheierea valabila a actului juridic de catre mort, daca au trecut eel pu\in 6 luni de la data imprejurarii in care a avut loc dispari\ia
incapabil cu orice alta persoana [spre exemplu, art. 146 alin. (3) C.civ.]; [art. 50 alin. (1) C.civ.];
bj incapadtati relative: impiedica incheierea valabila a actului juridic de catre inca- . n dac.3 ziua in care a intervenit lmprejurarea ci3nd a avut loc disparltia nu poate fi
p~bil cu o ~numita persoana sau doar cu anumite persoane [spre exemplu, art. 147 \
1
stabillta, terrr1enu! de 6 luni se socotef?te de ta sfar~ltul lunii in care a intervenit
aim. 11) Cciv.]; ; lmprejurarea cand a avut loc disparitia, far In cazul Jn care nu se poate stabi!i nlc!
4. 1n func\le de modul 'in care opereaza: luna, de la sfilr>itul anului calendaristic !art. 50 alin. (1) coroborat cu art 49
a) incapacita\i ce aqioneaza de drept (ope legis); alin. (2) C.civ.].
i b} incapacita\i care opereaza ca efect al unei hotarari judecatore,,ti (de exemplu, Caw! in care este sigurii producerea decesului persoanel disparute
. ~.aderea din exerci\i.ul dreeturilor parinte,,ti), -------~----·------··___] atunci cand este sigur di decesul s-a produs, de!ii cadavrul nu poate Ii gasit sau ,
I identificat, moartea poate fi declarata prin hotanlre judecatoreasca, fara a se a>tepta i
2.4. Sfar~itul capadtiipi folosintii a persoanei fizice I implinirea vreunyi termen de la disparitie [art 50 alin: (3) (_,civ.J. .. _™™_j
lnstanta I
- incetarea capacita\ii de folosinja are loc odata cu moartea persoanei fizice (art, 35 - judec3toria in a ciirei circumscriptie persoana dlsp.'.lruta a avut ultimu! domlciliu
1
teza finala C.dv,); I cunoscut [art. 94 pct. 1 lit. i) ~i art. 944 C.procciv.];
I de folosinta a - data mortil este, du pa caz: ··-in cazul special reglementat de art. 50 alin. (3) C.civ., cererea se poate introduce,; la ,
l. data trecuta in actul de deces (in cazul mortii fizic constatate);
I instanta 1n a carei circumscriptie a decedat persoana al carei cadavru nu poate fi I
fizke · 2, data pe care hotararea judecatoreasca ramasa definitiva a stabilit-o ca fiind aceea a I ori identificat [art. 948 al in. (1) Cproc.civ.]; se instituie astfel o competen\a teritoria!a !
declararii a - art. 49-57 I alternativa. I
2.4.1. Dedararea judeciitareascii a tmirt:ii
; Ca!itate procesualli activii I
- orice persoana interesata (art. 49 C.civ.).
1n care o persoana este dispiiruta ~; exista indidi ca a inte!at din 11ia1a Masuri prealabile .
- daca o persoana este disparuta $i exista indicii ca a lncetat din via\a, aceasta poate fi - se dispun dupa sesizarea instantei, de catre pre~edintele completului caruia i s-a i
moarta hotarare la cererea J repartizat cauza (art._ 123 din legea nr. 76/2012); ·-~---··· . .J
238 PERSOANA FIZicJ, SI PERSOANAJURIDICA PROFESIONISTUL ?I INTREPRINDEREA PERSOANA ~! PERSOAN.11 Ji.JRlDlcA. PROFES<ONISTUL ~I 239
niu1 persoanei a carei moarte se cere a fl declarata exista bunur! imobile, precum ~i mo a rte - de la data mortii astfel stabilita inceteaza capacitatea juridica a persoanei declarate
inreglstrarea acestela in registrul comertulul, daca este profeslonlst [art. 945 decedate;
alin. (4) C.proc.clv.J; casatoria inceteaza de la data declararii mor\ii unuia dintre so\i [art 259 alin. (5)
in cazul special reglementat de art. 50 alin. (3) C.clv., cererea se poate introduce de C.civ.];
indata ce s-a cunoscut faptul mortii, pe baza cercetarilor facute de organele compe-
- termenul de op\iune succesorala curge de la data inregistrarii mortii in registrul de
tente; instan\a nu va mai dispune, in acest caz, luarea prime!e doua masuri prealabile
stare civila, dadi inregistrarea se face in temeiui unei hotarari judecatore~ti de decla·
judeca\il, prevazute de art. 945 alin. (1) ?i (2) C.proc.civ. [art. 948 alin. (2} C.proc.civ.],
rare a mor\ii celui care lasa mo~tenirea, afara numai daca succesibilul a cunoscut
sau hotararea de dedarare a mortii la o data anterioara, caz in care
insa va putea dispune adminlstrarea altar probe, in afara cercetarilor facute de
1103 a!in. lit.
organele competente. 1 Rectifkarea poate rectifica data mon;ii stabilita potrivit dispozi\iilor
Fixarea termenului de judecatil date! mortii (1) ~i {2) C.civ., daca se dovede~te ca nu era posibil ca persoana declarata
- se face dupil trecerea a doua !uni de la data efectuarii publica\iilor >i dupa prlmirea moarta sa fi decedat la acea data; 1n acest caz, data mor\il este cea stabilita prin
rezultatelor cercetarilor [art. 946 alln. (1) C.proc.civ.]; hotararea de rectificare [art. 52 alin. (3) C.civ.];
- in cazul special reglementat de art. 50 alin. (3) C.civ., dispozi\iile art. 946 alin. (1) i
poate fi ceruta de orice persoana interesata;
C.proc.civ. nu sunt aplicabile [art. 948 alln. (2) C.proc.civ.]. - sunt aplicabile regulile procedurale prevazute de art. 949 C.proc.civ {art. 950
Cita rea C.proc.civ.);
- persoana a carei moarte se cere a fi dedaratil este citata la ultimul domiclllu · - daca ·in patrimoniul persoanei a carei moarte a fost deciarata exista bunuri imobile,
cunoscut; citatla se publica ,1 intr-un ziar de larga circula\le;
- mandatarul persoanei ln cauza (dacii a avut) va fl citat pentru a da \amuriri instan\ei; ----···· -·-········+-~~:~-~it-~-~-,;~ Cd;0 ~~~~~ va di:tl::__n:tarea cer::_de rec@care in cartea funo:~~~
-va fi citat ~; curatorul numit in condi\iile art. 945 alln. (3] C.proc.civ. [art. 946 alin. (2) Am.darea "" M" I
~i (3) C.proc.civ.]. hotilrilrii 1. daca eel declarat rnort este in viata fart. 54 alin. (1) C.civ.]; '
declarative - cererea de anulare se poate face oricand; /
, Partkiparea procurorului
- calitate procesuala activa: ce! declarat mort si orice a!ta persoana
' - participarea la judecata a procurorului este obligatorie [art. 946 alin. (4) C.proc.civ.]; de mo;;rte
2. daca se descopera certificatul de deces al celui dedarat mort {art. 55 C.civ.);
I
'
I. - lipsa concluziilor reprezentantului Ministerului Public atrage nulitatea hotilraril.
; - cererea de anulare se poate face orlcilnd; J
l
Hotararea dedaratMi de moarte - calitate procesuala activa: orice persoana interesata. J.
asupra cereril de declarare a morl;ii instan\a se va pronun\a prin sentin\a;
Aspecte procedurale
:::. hotar~rea este supusa nurriai apelului [art. 534 alln. (2) C.1:iroc.civ.]; "----~ - instanta cor11petenta: in.stanta care a pronuntat hotararea (in am_bele cawri); ···~-
HO PERSOANA FIZICA $1 PERSONJA JURiDK:A PROFESIONISTUL $1 TNTREPRINDET(EA 2.41
- judecata se face c·u citc?rea persoaneJo( care au fost p3rti in nHwPqJI de declarare a mo'.?tenltorul aparerit care afl2i ca persoana care fos.t dec!;_Hata decedata hota-
morti\; r3re judec@toreasc;t;i este -:n bunurilor ~! rioilenr1·P<IP
participarea procurorului este obllgatorie;
- daca In patrirnoniu! persoanel a ciirei moarte a fost dedarata exista bunuri imobile,
eel nu solicita restituirea 1=-=~-~~-~- .
57 ~--2-~----~-·--·-l
lnstanta, din oficlu, va dlspune notarea cereril de constatare a nulit3tii "in cartea
funtiara (art. 951 Cproc.civ.);
- dispozitivul hotararn de constatare a nulit3tii hot5rari1 1 cu n1en\iunea ca aceasta a
ramas definltlva, se con1unic3 serviciuiui public comunitar !oca! de evide:nta a per-
Notiunea
soanelor pentru anularea inregistrarii {art. 949 Cprocciv.).
acea parte a capacit5tii civi!e care consta in aptitudinea persoanei fizice de a dobdn-
Efecte in cazul in rare eel dedarat mort este ln ~i exercita drepturf subiective civHe, precum
:Ji de asuma ?i executa obligatll
1. 11epatri1mor1iale prin lncheierea de acte juridice civile;
- se inlatura, cu efect retroactiv, incetarea capacita\ii de folosin\a a persoanei in defini!ie iegala: aptitudinea persoanei de a 1ncheia singura acte juridice civile
cauza; 37
in cazul in care sotul unei persoane declarate moarte s·a recasatorit ~i, dupa aceas- - existen\a capacita\ii civi!e de foiosin\a;
ta, hotararea declarativa de moarte este anuiat3/ noua casatorie ramane va!abil8 1
- existen\a discernamantului, adica existen\a puterii individului de a-5i re1;re·ze,nta
daca so\ul celui declarat mort a fost de buna-credin\a; prima casatorie se considera
d11ile 1fo corect consecin\ele juridice ale manifestarii sale de voin\a (aceasta µremisa se apre-
desfacuta pe data 1ncheierii noii ciisatorii {art. 293 alin. (2) C.dv.];
ciaza in raport cu viirsta, precum ;;i cu starea sanatatii mintii);
2. palrimoniale
n regu!He referitoare la capacitatea civila de exerd~iu vlzeaza numai lncheierea
- inapoierea bunurilor In natura catre eel declarat rnort 1 Jar daca aceasta nu este cu
actelor juridice civile, lnsa, Jn materie dellctual.3, prezinta relevanta numa! exis-
putin\a, restituirea lor prin echivalen! [art. 54 alin. (2) teza I C.civ.];
tenta discerr.amantulul {Hpsa acestuia antreniind lipsa vlnov31iei}, cu precizarea ca,
• exceptie: dobanditoru! cu titiu oneros nu este obligat sii le 1napoieze decat daca,
In unele sisteme de drept, raspunderea civHa pentru fapta Uictta cauzatoare de j
sub rezerva dispozi\iilor in materie de carte funciara, se va face dovada ca la data prejudlcii se angajeaza chiar ~l 1n cazul lipsei de dlscernamant. \
dobandirii !ilia ori trebuia sa !ilie ca persoana declarata moarta este in via\a [art. 54
Caracterele , ·1-
1,
-·- aptitudinea rninorului cu v3rsta cuprins3 lntre 14 ani s;i 18 ani de;; dobilinrll '.?i exer-
deplin3 de exercitiu; cita sublectlve civile ~i de asurna -?i execut\i ob!igatH dv!ie, ?ncheie~
cariacitatea restransa de exercltlu; rea, pers_onal, a anumitor act.e _juridice civi!e.
de
Regula
dep,lin~ de I Regula
l- de exercitiu dep!lna Jncepe la data cand persoana fiz1c'3 devine majora, ~·la impUnirea v3rste\ de 14 ani
Excep;le
: adidi la implinirea varstei de 18 ani {art 38 C.civ,), afara de cazul in care persoana
respectiva este pusa sub interdictie judecatoreasca; - cazul In care 1 la fmp!inirea v§rstei de 14 ani, minorul se afl.J sub !nterdictie judeca~
m rerunoa~terea capacit3ti1 depllne de exercitiu este cor.ditionata de existenta
toreasca;
discernamantului; leglultorul prezuma ca, la lmp!inirea varstei de 18 ani, persoana e daca minorul a fost pus s.ub interdiqie, lar aceasta se ridic3 1na1nte de 'lmplinirea
are discernamant; prezumtla este una relativa. varste! de 18 anl, capadtatea de exerci\lu restr@insa va lncepe pe data ridic3rii
Exceptii interdic\ieL
- minorul care Se casatore?te (incepand CU varsta de 16 ani) dobande?te capacitate
deplina de exerci\iu [art, 39 alin, {1) coroborat cu art, 294 alin. (1) C.civ.]; Principiul
- minorul care a implinit varsta de 16 ani poate, pentru motive temeinice, sa doban- - minorul 1ntre 14,18 ani are posibilitatea sa lncheie personal acte juridice civile, lnsa,
' deasca anticipat capacitate deplina de exercitiu, In condi!iile art 40 C.civ,, prin hota- pentru a fl vala.bil lncheiate1 minorui are nevoie, In principiu, de anumfte lncuviinlari
11rarea instan\ei de tutela, luata cu ascultarea minorului, a parin\ilor sau a tutorelui prealabile;
acestuia ';'i, daca este cazul, cu avizul consiliului de famille;
- actele juridice ale minorului cu capacitate de exerci\iu restransa se 1ncheie de catre
: - persoana pusa sub interdic\ie judecatoreasca inainte sa Ii 1mplinit 18 ani doban-
acesta, cu 1ncuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar in cazurile prevazute
de~te capacitate deplina de exerci\iu prin ridicarea interdic\iei judecatore~ti la un
de lege, ?i cu autorizarea instantei de tutela;
moment ulterior celui la care persoana a implinit 18 ani.
re 1ncuviintarea sau autorizarea poate fi data, cei mai tarz!u, In momentul lncheieril
Con\inut actului [art. 41 a/in, (2) C.civ.];
- este dat de aptitudinea generala ~i abstracta a celui 1n cauza de a fncheia, personal -1n cazul exercitarii tutelei asupra bunurllor minorului, minorul care a 1mplinit varsta
"i singur, toate actele juridice prin care dobande5te sau exercita drepturi subiective de 14 ani 1ncheie actele juridice cu incuviin\area scrisa a tutorelui sau, dupa caz, a
civile ori i~i asuma sau executa obliga\ii civile, cu exceptia actelor juridice care sunt curatorului [art 146 alin, (1) C.civ.];
oprite de lege, prin instituirea unor incapacitati speciale de folosinta. I - daca actul pe care minorul care a 1mplinit varsta de 14 ani urmeaza sa 1! !ncheie face
inceta re ! parte dlntre acelea pe care tutorele nu le poate face dedlt cu autorizarea lnstanjei de
- odata cu lncetarea cap3citatii de fo!osinta, adic@ la moartea persoanei; tutela ~i cu avizul consiliului de fam;Jie, va Ii necesara atilt autorizarea acesteia, cot ;1i
- prin punerea sub interdictie judecatoreasca; avizul conslliu!ui de familie [art, 146 alin. (2) C.civ.j;
-- fa!ii de minorul de rea-credin\a, prin anu!area casatoriei mai fnainte ca acesta sa w este vorba despre actele de -i·nstrl3inare, 'Jmpar~ea!a, ipotecare ori de grevare cu
implineasdl varsta de 18 ani [per a contrario art. 39 al in. (2) C.civ.] (1n acest din urma aite sarcini reale a bunurilor minoru!ul, renun\area la drepturile patrimonlale ale
caz este vorba de o 1ncetare temporara a capacitatii depline de exercitiu, respectiva acestuia, precum side orice alte acte ce depa?esc dreptul de aclministrare [art. 144
persoana revenind la capacitatea restr§nsa de exerci~iu 1 dar numai pana la impHnlrea alin. (2) C.civ.];
varstei de 18 ani sau, dupa caz, pana la o noua casatorie incheiata 1nainte de aceasta - oferta de dona\ie facuta unei persoane cu capacitate de exercitiu restransa poate fi
varsta ori pana !a dobandirea anticipata a capacita\ii depline de exerci\iu in condi\iile acceptata de catre aceasta, cu 1ncuviintarea ocrotitorului legal [art. 1013 alin, (4)
art, 40 Cciv,); C.civ.].
&!I mlnorul care a fost de bun8-credint8 la !richeierea casatoriei, ulterior anulatal
Exceptii
pastreaza capacitatea deplina de exercitiu [art 39 alln, (2) C.civ,]; - minorul cu capacitate de exerci\iu restransa poate sa faca singur:
• minoru! care a dobandit deplina capacitate de exercitiu prin !ncheierea casatorlei a} acte de conservare;
lnainte de a fi lmplinlt v§rsta de 18 ani nu pierde aceasta capacitate ·in cazul desfa-
b) ac'\e de administrare care nu 11 prejudiciaza;
ceri\ casator1el prln dlvor~ ~j nlcl ln cazul lncet3rii casatoriel prin decesul so\ulul
c) acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent 'i care se executa !a data
Ynainte ca sa fi varsta de 18 anl.
acestora 41 a!in.
244 PERSOANA FIZICA ';;I PERSOANA JURIDlcA, PROFESIONISTUL ?I lNTREPRINDEflEA PERSOANA HZ\CA $1 PERSOANA JURiDicl\. PROFESIONISTUL $1lN"fREPRINDERE;\ 24';
- minorul po.ate s8 lncheie acte jurid1ce privind munca, J·nde!etnicirile artistice sau b) acte!e dB conservare (d€ ex.2mnlu lnscrierea unel ,,,,,,.c •.. , 1r1tnern1oere"
sportive ori referitoare la profesia sa, cu lncuviintarea p3rin·~i!or sau a tutorelul, pre- trlmiterea unel somatii);
cum ~l cu respectarea dlspozitlilor !egii Specic;!e, daca este cazul; ln aceste """"I"' "" aceast8 poslbilitalea este JUStiflcata tie faptul ca printr~un .a;;ernenea act se
n~1inorul exercit8: singur drepturlle ;;;i executa tot astfe! obligatiile izvorate din aceste urrn3re]te pns::!·nt'3rnpinarea pierderli unui drept sub!P.ctiv civil, ded irrtotde.auna
acte .<?i poate dispune s!ngur de venlturile dob.3ndite {cirL 42 C.civ.), este vorba de un act profitabil tltularulul dreptului sublecUv respect!v;
persoana fizk:a dobande~te capacitate de munca la lmpllnlrea v§rstel de 16 ani;
'I!
cj actele de dispozi!'ie de mica cu caracter curent ;;i care se executa la
persoana fizica poate lncheia un contract de munca Ir: calitate de salariat ;;i la
momentul lncheierii ior (de exemplu, cumpararea de dulciuri, rechlzlte ,colare,
l"mpHnlrea varstei de 15 ani, cu acordul pI3rintiior sau al reprezentantHor !egali 1
lncheierea de contracte de transport cu rntreprinder!le de transport in comun);
pentru actlvlt.31i potrivite cu dezvoltarea fiz!ca, aptitudinile $i cuno$tin~eie sale,
w posibl!itatea lncheierii valabila a acestor acte juridice este justificat3 de cacacterui
daca .astfei nu Ii sunt periditate silin8tatea, dezvo!tarea ~i pregi3t\rea profesional.3
[art. 13 alin, (1) 'fi 121 C.muncii]; curent ai unor astfel de acte, de natura acestor acte juridice, de faptul ca ele nu pot
111 poate !nche1a contract de ucenicie persoana care a implinit varsta de 16 ani gi sa aduca atingere intereselor autorului lor;
indeplineste celelalte condi\ii prevazute de art 7 din Legea nr. 279/2005 privind n actele pe care minorul fara capacitate de exercitlu restr3nsa le poate lncheia
ucenicia la locul de munca, republlcatil; singur pot fl fl'icute ;Ii de catre reprezentantul sau leg.al, afara de cazu! In care legea
- exista 'ii acte juridice civile care, de'ii permise majorului, sunt interzise minorului, ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru Iart. 43 alin. (4)
indusiv celui cu capacitate de exerci\iu restransa: I Cciv.J;
a) minoru! nu poate sa fad\ dona\ii, altele decat darurile obi§nuite potrivit starii lui I - minorui poate sa incheie acte juridlce pr!vind munca, indeletnic\rile artistice .sau
materiale, si nici sa garanteze obliga\ia altuia [art. 146 alin. {3) C.civ.]; , sportive ori referitoare Ja profesla sa, cu lncuviintarea pJrintilor sau a tutorelul,
m. nici tutorele nu poate, in nurnele minoruiui, sa faca donatll §i nlci s.3 garanteze precum ~; cu respectarea dispozl\lllor legii speciale [art. 43 alin. (2) ,; art. 42 alin. (1)
obliga\ia altuia; fac excep\ie darurile obi>nuite, potrivite cu starea materiala a C.civ.];
minorului [art. 144 alin, (1) C.civ.]; - cei lipsit de capacitate de exercitiu are posibilitatea de a face §i anumite acte
b) sunt anulabile actele juridice incheiate intre tutore sau so\ul, o ruda 1n linie juridice nepatrimoniale, cum ar fi ascultarea minorului care ;i lmplinit 10 ani In cazul
1
dreapta ori fra\ii sau surorile tutorelui, pe de o parte, ~i minor, pe de alta parte exercitilrii tutefe"1 cu privire la persoana mlnorului (art. 139 Cciv,), in vederea
iart. 147 alin. (1) C.civ.]; exceptie: oricare dintre aceste persoane poate cumpara la
constituirii consiliului de familie {art. 128 Cclv.), la luarea declzHlor de catre consiliul
licita!ie publica un bun al minorului, daca are o garan\ie real a asupra acestui bun ori 1
de famllle (art. 130 C.civ.), ascultarea minorului care a impllnit varsta de 10 ani in
ll det)ne in coproprietate cu minorul, dupa car fart, 147 alin. (2) Cciv,]. ! vederea adoptiel etc.;
lncetare I s minorul care a lmpHnit varsta de 10 ani va fl ascultat In conditiile art. 264 C.dv.;
- prin punerea sub interdiqie judecatoreasca; ; 111
In procedurile administrative sau judiciare care II privesc. ascu!tarea copiiuiui care
- prin dobilndirea capacita\ii depline de exerci\iu (fie la majorat, fie prin casatoria in- ' a lmp/Jnft varsta de 10 ani este obligatorte; cu toate acestea, poate fi ascultat 5l
cheiata 'i'nainte de 18 ani, fie 1n conditiile art 40 C.civ. - capacitatea anticipata de [ copi!ul care nu a lmplinit varsta de 10 ani 1 daca autoritatea competenta consider.3
exercitiu); r
ca acest lucru este necesar pentru solu\ionarea cauzei [art 264 a!in. (1) Cciv.].
.... ~;:~~inceta~a capacita\ii de,.!_olosint_a, la f!l()_artea persoaneL ··~
! lncetare
I
ca1>acitiic~iide nu au capacitate de exerci\iu (art 43 alin. (1) C.civ.]: : - pentru minor: fie la fmplinirea varstei de 14 anl {dind minorul dobande§te capaclta-
1 tea civila de exercltlu restrflns.3)1 fie prfn moarte;
a) persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani;
b) persoanele puse sub interdic\ie judeciitoreasca. - pentru ce! pus sub interdictie judecatoreascii: fie prin ridicarea interdic\iei (cand eel
Ii Con~lm1t in cauzil dobande~te capacltatea civila de exerci\iu deplinil sau, dupa caz, capacitatea
' civilii de fie moarte.
Principiul
- pentru cei care nu au capacitate de exercitlu, actele juridice se 1ncheie1 !n numele
i Actele anulablle in cazul nerespectiirii regulilor referitcare
acestora, de reprezc.ntan\ii lor legali (parinte, tutore sau curator), fn condi\iile ' dvlla de exercith.1
previizute de lege [art, 43 al in, (2) C.civ-].
-
sanct!unea nerespecti3rii regulilor referltoare la capacitatea civila de exerc!tlu este
Exceptii I' ceruta de lege pentru actul respectiv;
nulitatea relativa a actului juridic civil incheiat de o persoana care nu are capacitatea
tutel3, atunCi c3nd aceasta autorizare este cerut3 de sunt anu!abl!e, chiar
atunci c;3nd attul S·-a lncheiat fJ:iri§ c;utorizarea de necesara potrivit
dovedirea unu! prejudldu {arL 44 alln. {1.} C.civ.I;
!egii, aceasta va sesiza procurorul tn vederea exercitt'.irii actiunil fn anulare 46
e pentru m·1noru\ care a lmplinit v3rsta de 14 ani, acte!e f;)cute cu lnc31carea
aiin. (3} C.clv.J; procurorul poate exerclta ]l d!r1 oficlu actiuneal'n anulare, ln conditHle
dispozi\Hlor art, 146 alin, (1)-(3) Cciv, sun! anulabile [art, 146 aiin, (4) Cciv,];
art. ;;;t 92 C.proc.civ.;
'11 ca regula, actete juridice incheiate lntre tutore sa11 sotul 1 o rvdZJ in linie drc,aoita
orl ·fratii sau surorile tutore!ui, pe de o parte, ~i minor, pe de alta parte, sunt
- 1n cazul actelor fi.\cute cu incalcarea dispozi\iilor art. 144 alin. (1) 5i (2) C.civ.,
anulabile [art 147 alin, (1) Cciv,]; ac!iunea fn anu!are fi exercltata dt:: tutore 1 de consiliu! de farnille sau de orica:r1~
* actele lncheiate de tutore In lipsa avizului consultatlv al conslliului de faml!ie sunt membru a! acestuia, precum ~i de catre procuror, din oficlu sau la seslzarea msrnrm01
anu!abile fart. 130 ali11. (4) C.civ.}; de asernenea, actele f3cute de tutore cu ·1nc31- de tutelil [art. 144 alin. (3) C.civ.];
carea dispozi\iilor art 144 alin, (1) si (2) sunt anulabile [art, 144 alin, (3) Cciv,]; - nulitatea relativa mai poate fi invocata de:
Ill actele juridice lncheiate de persoana pusa sub !nterdic~ie judecatoreasca, altele a) succesorli universal! sau cu titlu universal ai incapabiiulut sau al celui cu capa-
decat cele prevazute la art 43 alin, (3) Cciv,, sunt anulabile, chlar dadl la data citate de exerci~lu restransa,. afara de cazul Jn care ar fi vorba de o actiune intuitu
lncheieri! !or aceasta arfi avut discernamant {art.172 C,clv.); personae;
. • contractul este anulabil cand au fost nesocotite dispoii\iile legale privrtoare la b) creditorii chirografari ai incapabilului sau ai celui cu capacitate de exercitiu
i capacitatea de exerci\iu (art, 1251 Cciv,); restransa, pe calea ac\iunii oblice, cu exceptia situa\iei cand ar fi vorba de drepturi
I - a>adar, sunt lovite de nulitate relativa: strict personale (art. 1560 C.civ.);
a) actui juridic de dispozi\ie de mare valoare, 1ncheiat de eel lipsit de capacitate de - eel lipsit de capacitate de exerci\lu sau cu capacitate de exerci\iu restransa poate
exerci\iu sau de eel cu capacitate de exerci\lu restransa, lar5 incuviin\area repre- invoca >i singur, in aparare (pe cale de excep\iej, anulabilitatea actului pentru incapa-
zentantulul legal sau a ocrotitorului legal, precum ~i a instan\ei de tutela, indiferent citatea sa rezultata din minorltate ori din punerea sub lnterdictie judec3toreasc3
daca actui respectiv ii prejudiciaza ori nu; [art. 44 alin. (2) C.civ.];
b) actul juridic de dispozitie de mica valoare, cu executare succesiva ori afectat de - persoanele capabile de a contracta nu pot opune rninorului sau celui pus sub
termen sau conditie, incheiat de eel lipsit de capacitate de exerci\iu sau de eel cu interdiqie judecatoreasca incapacitatea acestula [art. 46 alin. (1) C.civ.]; astfel,
capacitate de exercitiu restr§nsa, fara lncuvilntarea reprezentantului legal sau a majorul cu care s"a contractat nu poate solicita 'i obiine anularea actului juridic pe
ocrotitorului legal, indiferent daca actul respectiv i1 prejudiciaza ori nu; motiv dl cealaltil parte a fast lipsita de capacitate de exerci\iu sau cu capacitate de
c) actul juridic de dispozi\ie 1ncheiat de reprezentantul legal fara autorizarea instan- exerci!iu restri1ns8;
\ei de tutela (;;i fara avizul consiliului de familie, in cazul 1n care rninorul este sub - ac\iunea 1n declararea nulita\ii relative a actuiui juridic 1ncheiat cu nerespectarea
tutela), atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege, indiferent daca actul regulilor referitoare la capacitatea de exerci\iu se prescrie in terrnen de 3 ani, care
respectiv ii prejudiclaza ori nu pe incapabil; incepe sil curga de la data ia care eel indrepta\it, reprezentantul sau legal ori cei
d) actul juridic de dispozitie de mare valoare lncheiat de eel cu capacitate de exer- chemat de lege sa ii incuviin\eze sau sa ii autorizeze actele a cunoscut cauza anularii,
ci\iu restr:lnsa cu incuviinlarea ocrotitorului legal, dar fara autorizarea instan\ei de insa eel mai tarziu de la 1rnplinirea a 18 luni de la data incheierii actu!ui juridic
tutela ('Ii Iara avizul consiliului de famllie, in cazul in care minorul este sub tutela); 2529 alin. (1) lit. c) C.civ.);
e) actul juridic de administrare lncheiat de eel lipsit de capacitate de exerci\iu, indi- I s cursul prescrip\iei nu lncepe sa curga ori, dupi3 caz, este suspendat cat timp eel
ferent daca actul respectiv 11 prejudiciaza ori nu pe incapabil; i llpstt de capacitate de exerc'itiu nu are reprezentant legal, respecf1v cat timp eel cu
f) actul juridic de administrare incheiat de eel cu capacitate de exerci\iu restransa I capacitate de exe-rci!iu restransa nu are ocrotitor legal, 'Jn atar.3 de cazurile In care
fara lncuvHntarea ocrotitorului legal; lnsa numai in masura Jn care 1i prejudiciaza; I exist.a o dlspozitie legala contrara;
g) acteie juridice pe care eel lipsit de capacitate de exerci\iu sau eel cu capacitate de principalul efect al anul3rli actu1ui juridic consta Jn desfiintarea retroactiva a aces-
exerci\iu restransa nu le poate incheia, nici singur $i nici prin reprezentare, respectiv tuia, astfel !neat eventualele prestatH executate In temeiu! actului juridic respectiv
n!ci cu lncuviintare sau autorizare prealabi!a; urmeaza .a se restitu1;
h) actele juridice privind rnunca, lndeletnicirile artlstice sau sportive ori referitoare !:'.! persoana !ipslta de capacitate de exercitlu sau cu capacitate de exerciiiu restriln-
la profesia minorului, lncheiate de acesta Iara lncuviin\area parin\ilor sau a tutorelui s8 nu este lnsa obllgata la restituire decat In lirnlta fo!osu!ui realizat, apreciat la
sau Iara respectarea dispozi\iilor legii speciale, daca legea speciala nu prevede o alta data cererii de restitulre, sarcina probe! acestel lrnbogi3tiri revenind celui care soil~
sanqiune, cita restituirea [arL 47 teza I >i art. 1647 alin. (lj C.civ.];
Ill face exceptie lpoteza In care eel llpslt de capacitate de exercitlu sau 1 dup3 caz.1 cu
Actiunea In anulare
capacitate de exercitiu restransa, cu interr\ie sau din culpa grava, a tacut ca
- ac\iunea in anulare poate fi exercitata de reprezentantul legal, de minorul care a
restituirea sa fie imposibil3, srtuatie In care va fl tinut la restituirea integral8
vilrsta de 14 de ocrotitorul 46 aiin,
1647 alin.
248 PERSOANA FIZICA SI PERSOANA JURIDICA. PROfESIONISTUl ~! li~TREPRINDEREA PERSOANA 5i Pf:RSOANA JUf<iDIC!\. PROFESIONISTIJL ~I iNTREPRINDEREA 249
actului am!labil
- mlnoru! devenit n1ajor poate confirma actul facut singur In timpul minoritatli, atunci
-c§nd el trebuia sf.i fie reprezerrtt1t sau asistat; dupa descfircarea tutorelul, el poate, de
asemenea, sa confirme actul f3:cut de tutorele sau fara respectarea tuturor forma-
lita\ilor cerute pentru lncheierea lui valabila (art 48 teza I ')I a II-a Cdv.);
·-Jn timpul minorit5til, conflrmarea actulul snu!abH se poate face nun1af fri conditiile
art 1263 :;i art. 1264 C.civ. (art. 48 teza finala Cciv.);
"'astfei, daca partea este lipslta In continuare de capacftatea de exercittu, confir- forma de organfzare care 1 lntrunind condltil!e cerute de est:e titul.ara de
marea se face prin intermediul reprezeotantului legal ~i, daca este cazul, cu auto- drepturi §i de obliga\ii civile [art. 25 alin. (3) C.civ.j;
rizarea prealabila a instanlei de tutela >i avizul consiliului de familie; - sunt persoane juridice entita\ile previlzute de lege, precum ji orlce alte organiza\ii
\!I eel cu capacitate de exerci\iu restransa poate acoper! prln confirmare actul anu- j legal 1nfiin\ate care, de?i nu sunt dedarate de lege persoane juridice, 1ndeplinesc
labH, insa nun1a1 cu !ncuviintarea ocrotitorului legal 9i; daca este cazul, cu auto~ • toate la art. C.civ.
rizarea prealabila a instan\ei de tutela si avizul consiliului de familie. 1, Enumerare , - statul; unita\ile administrativ..teritoriale; organele autorita\ii legislative; Pre,edintia
' Romaniei 'ii organele autorita\ii executive; organele autorita\ii judecatore§ti; Curtea
Frauda comisa de incapabil. Mentinerea efectelor actulul juridic amilabil
- principiul raspunderii civile delictuale poate conduce la rnen\inerea efectelor actului Constitu\ionala; alte persoane juridice de stat, adica ageni;ii economic! de stat ;;i
juridic civil lovit de nulitate relativa pentru nerespectarea regulilor referitoare la ca pa· inslitu!iile de stat; partidele politice; organiza\iiie sindicale; organizatiile patronale;
citatea civila de exercitiu; cooperativele si uniunile acestora; societatile reglementate de nr. 31/1990;
- simpla declaratie ca este capabil sa contracteze, facuta de eel lipsit de capacitate de societatile agricole; asocia\iile ;;i funda\iile; cultele religioase etc.;
g persona!itatea juridic§ este conferit3 de lege unitdtH administrativ-teritorlafe
exerci!iu sau cu capacitate de exerci\iu restransa 1 nu lnlatura anuLabilitatea actului;
(jude\, ora;;, inclusiv municipiu, comuna) [art. 21 alin. (1) din Legea administra\iei
daca lnsa a folosit manopere dolosive, instan\a. la cererea par\ii induse in eroare,
publice locale nr. 215/2001], iar nu funci;iilor elective sau organelor (consiliu jude-
poate men\ine contractul atunci cand apreciaza ca aceasta ar constitul o sanqiune
\ean, consiliu local, primar); tocmai de aceea art. 21 al in. (2 1 ) din Legea nr. 215/2001
civila adecvata (art. 45 C.civ.);
prevede ca, pentru apararea interes:elor uniti3tilor admirf1straf1v-te{1toriale, prlmarul
• astfel, dacii la incheierea actului juridic anulabil, eel lipsit de capacitate de
sau, dupa caz, pre-?edintele consiHului judetean sta 1·n judecata ca reprezen:tant legal
exerci\iu sau cu capacitate de exercitiu restr3nsa a declarat ca este major/capabil
(al comunei, ora?ului, munictp\ului sau, dupa caz.1 judetului);
sii contracteze, actiunea In anulare nu ;mate Ii paralizata (art 45 teza I C.civ.); 1111
jurisprudentO: in Munlclpiul Bucure~ti, subdiviziunile administrativ-teritoriale
• daca lnsa eel lipsit de capacitate de exercitlu sau cu capacltate de exercitiu
(sectoarele) au capacitate procesuala de folosinta ;;i, prin urmare, pot sta 1n jude-
restransa nu s-a limitat doar la a face o simpla dedara\ie, ci a savar~it o serie de
cata In nume proprlu. S-ectoarele Municipiului Bucure$tl au capacitate de exercltlu,
fapte materiale (manopere) doiosive, de natura a lntari convingerea celeilalte par\i
respectiv autoritatile administratiei pubHce locale constituite din consiliile locale
Jn sensuf ca aceasta din urma contracteaza cu o persoana cu deplin\3 capacitate de
(organe deliberative) ~i primari (organe executive) sunt organe de administrare
exercitlu, atunci l~i va g8si apl!care art. 45 teza all-a C.civ.
(1.C.C.J., s. I civ., dee. nr. 2624 din 21 iunie 2018, www.scj.ro);
Sanctitmea aplicabila tn cawl lncakarii, In acela~i timp, a capacitiitii de exerdtiu Ill hotDrdre prealabilii: 1ntreprinderea individualEi constitule o forma de actlvitate
restranse ~i a capaciti!;li de folosinta economica organlzata in conditille legii de persoana fizic3 titutara, iar nu o entitate
~ in cazul In care nesocotirea unei reguii referitoare la capacitatea de exercitiu de sine statatoare, capabila a dobandi drepturi ;ii obiiga\ii proprii 1n condi\iile pre·
restransa constituie, In acelaqi tlmp, ~i !ncEilcarea unei incapacltati de folosinta, atunci v@zute de art 188 C.civ.; fntreprinderea indlviduafa, forma de activltate economlca
sanc\iunea este cea aplicabila 1ncalcarii acelei incapacitiiii, deci actul juridic va fi lovit organizata de Yntreprinzatorul persoana fizica In temeiul d!spozltiilor O.U,G.
de nulitate absoluta sau relatlva in funqie de natura interesului ocrotit prin edictarea nr. 44/2008, nu are calitatea de persoana juridica !ii, prin urmare, nu poate raspun-
incapacita\li de folosinta respective; de penal In conditiiie prevazute de art. 135 C.pen. (i.C.C.J., Compietul pentru dezle-
m spre exempfu, daca o persoana cu capacitate de e1:ercitlu restrans3, fara vreo ; garea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 1/201.6, 1\1. Of. nr. 138 din 23 februarle
lncuvHntare prealabi!a, vinde unu! cetatean strain (a carui iara de orlgine nici nu 1
este stat rnernbru al Uniunii Europene, nici nu a !ncheiat cu Romania un tratat prin I 1. 1n func\ie de regimul juridic aplicabil (art. 189 C.civ.):
, care- s~ fle stabilite relatii de reciprocitate In domeniu} un teren situat In Romania, j a) persoane juridlce de drept public (se infiin\eaza prin lege; prin excep\ie, In cazu-
:I contractu! de vanzare nu va fi lovit de nulitate relativ8 pentru nerespectarea ;. rile anume prevazute de lege, se pot lnfiinta prin acte ale autoritili;ilor administratiei
l regulllor referitoare la capacitatea civila de exercitiu, cl sanctlunea este nulitatea l publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevazute de lege - art. 191
4; I
.... L absolut8 pentru lncalcarea incapacitatii speciale de folosinta prevazute de art.
alin.0_din Constit_utie >id~ art. 3J:i.art. 6 alin. (1) din Legea nr. 312/2005. _J
b) persoane jurid;ce de drept privat (se pot constitui, In mod liber, in una
lormele - art. 190
250 PER SO ANA ;;i PERSOANA JUHIO!CA. PROFESIONISTUL 51 lN"fREPRiNDEREA PERSOANA FIZIC.'i ';I PEHSOANA. PROfESIONISTUL 'ii faicrncP~IND!EREA 251
Prin 3ctu.! df: - spre exemp!u: prin lege, hotarare a Guvernului sau prin hotararea sau deeizia autori-
1nt11;niare ai tatii publice locaie sau jude\ene, in cazul autoritil\ilor ,; al institu\iilor publice, al uni-
ta\ilor administrativ·teritoriale, precum ,; al operatorilor economici care se constituie ins.crio>rp" inrnatricularea sau, dupii caz, orice alta forrnalitate de publicitate previi-
competent de ciltre stat sau de ciltre unitil\i!e administrativ-teritoriale; zuta de lege, facuta in scopul dobandirii personallta\ii juridice sau al luarii In evidenta
- acest mod de infiin\are prive,te, cu precildere, categoria persoanelor juridice de , a persoanelor juridice legal 1nfflntate, dupa caz [art 200 alin. (2) C.civ.]; ,
stat (Senatul ,; Camera Deputa\iior, Guvernul ,; ministerele, organele autorita\ii jude·
catoret;ti etc.);
' ::-forrnalitat;,a de publicltate specifica pers_oane_ior juridice de drept prjv."!:.__ __ ~-·1'
- persoanele juridice sunt supuse inregistrarii, daca leglle care le sunt aplicabiie pre-
in toate cazurile, actul de infiinjare trebuie sil prevada In mod expres dad auto- vad aceasta inregistrare [art. 200 alin. (1) C.dv.];
publicil sau institutia publica este persoana juridica [art. 194 alin. (1) lit. a)
1
'I
' spre exemplu: sindicatul dobande,te personalitate jurldica de la data inscrierii, in ,
registrul special al sindicatelor, a hotararii judecatoresti definitive (art. 18 din Legea ·
Prin aetul de - acest mod presupune, pe de o parte, actul de infiintore, iar, pe de alta parte, dialogului social nr. 62/2011, republicata);
intillntarn al rizarea, care este actul ce provine de la o instan\il judecatoreasca ori, dupa caz, de la 1nregistrarea se face la cerere sau, in cazurlle anume prevazute de lege, din oficiu
ceior care o un organ al puterii executive [art 194 alin. (1) lit. b) C.dv.]; [art 200 alin. (3) C.civ.];
constitule, • spre exemplu: societatile reg!ementate de Legea nr. 31/1990, partidele politice, • spre exe;npfu: inscrierea in registrul special al sindicatelor se face din oficiu, In
autorizat, In sindicatele, asociatiile jl funda\iile; termen de 7 zHe de la data ramaneril definitive a hot2ir3ril pronuntate de judeca-
111
aparent, din art 200 C.civ. referitor !a lnregistrarea persoanei juridice ar rez:utta torie [art. 17 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata];
ca, l'n une!e cazuri, infi!ntarea comp1et3 a pers.oanei juridlce supuse acestui mod de i - persoana juridic@ este obligata sa verlflce identitatea dintre textul actului constltutiv
lnfiintare ar mai presupune o operatiune juridica, anume lnmatricularea sau, dupa ! sau al statutului si textul depus la reglstrul public ;;i eel aparut intr-o publicatie ofl-
,
C.civ.];
rude exemplu~ societatea este perso.ana juridic3 de la data lnmatricul8rii saie in [
registrul comertului [art. 41 alin. (1) din Legea nr. 31/1990];
I j a) statu! roman a fost declarat persoana jurididi direct de lege (art. 25 din Decretul i - daca lnregistrarea este ceruta numai pentru opozabilitate ~i nu a fost efectuata .
• de [ nr. 31/1954, ·in prezent abrogat; in regiementarea actuaia, art. 22.3 Cciv., de>i nu ! I intervine inopozabilltatea fa\a de terti a actelor sau faptelor juridice facute In numele j'
L_ L__preved-"-'"xpres ca statul este persoa_na juridica, face referire la participarea nemijJ __ ----~~u In contul_persoanei j~ridic~;____..---~---· _______ _
254 PERSOANA FIZICA $1 PERSON4,\ JURIDICi\, PROFESIONISTUL ?1 lNTREPRH,DEREA PERSOMIA 51 PERSOANA PHOFESiONISTUL ~i iNTREPRINDtBEA
inopozabilitatea nu opereaza cand se face dovada ca cuno~teau ca - nu!itatea re!ativa se dedar3 exc!usiv de in•>tc•nt" iwjec:at1)rcasi:;
nu a fast tez<i a !!-a
.., fondator!i 1 reprezeritantii persoanei juridice supuse lnregistr.flrii 1 precum ~l primii - nulitatea relativii a fi invocat3 1n terr'len de un an d0 la data
pentru membri ai organelor de conducere) de admlnistrare ~i de control ale acesteia raspund sau !nfiintarii ac12steia.
neefe£:-tuar0a nelirnitat §i solidar pentru pre_judlciu! cauzat prin nelndeplinirea formalitiitilor de lnre-- nulitatea reiativil a oersc•ane
gistrare a persoanei jurldice, daca aceste formaHta11 trebuiau s3 fie cerute de aceste
203
~ dispozitille r~feritoare la 'fnregistrare se aplfca In mod ~i ln cazul !nre~
I mocliflrarilor gistrZ\rii modific3ri!or aduse actului de lnfiintare a persoanei juridice, realizate cu res~
: aduse a-ctu!ul pectarea condi\iilor prevazute de iege sau de actul de infiin\are a acesteia, du pa caz
dz: 204 1 c~-~uri d<: unele dintre cauzele de reglementate de art 196 C.civ. nu sunt
i, miiitate tuturor persoanelor juridice; astfel, se admite ca
nu sunt aplicabile persoanelor
2A Nulitatea persoanei jmidice dice de drept public urmatoarele cauze de nulitate absoluta sau relativa: nerespec-
tarea formei autentice la lncheierea actult;i de lnfiintare; !lpsa autor!zatlei administra-
Cazurile tive; neprevederea In actui de infiin\are a aporturilor fondatorilor sau ale asocia\ilor
ori a capitaiului social subscris si varsat; incalcarea dispozi\iilor legaie privind patrimo-
: Criz11ri de lipse~te actul de infiin\are sau nu a fost incheiat in forma autentica In situa\iile niu! initial sau capitaiul social minim, subscris si varsat; incapacitatea fondatorilor sau
I nulitate <lnurr1e prevazute de lege [art. 196 alin, (1) lit, a) Cciv,]; a asocia\ilor; nerespectarea numarului minim de fondatori sau asociati prevazut de
absolutii 2. obiectul de activitate este ilidt, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri lege;
[art. 196 alin, (1) lit. c) Cciv.]; - nuiitatea persoanelor juridice de drept public lnfiin\ate prin lege poate fi atrasa ~i de
3. lipse~te autoriza\ia administrativa necesara pentru infiin\area persoanei juridice declararea ca neconstitu\ionala a legii de lnfiintare;
[art. 196 alh (1) lit. d) Cciv,J; - sunt lovite de nulitate si persoanele juridice de drept public, ca $i ageniii economici
4. actul de infiin\are nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate [art. 196 1nfiin\a\'1 de acestea, daca acteie administrative prin care au lost inliintate
alin. (1) lit. e) Cciv,];
5. actul de infiin\are nu prevede aporturile fandatorilor sau ale asocia\ilor ori capitalui 1
social subscris ,; varsat [art, 196 alin, (1) lit. f) C.civo]; 2.4,4. Efectele nultttitii
Efecte pe,rso.an2 juridica lnceteaza fara efect retroactiv >i intra in lichidare, de la data la
- nulitatea absoluta se constata exclusiv de instan\a judeditoreasca fart, 196 alin, (1) judecatoreasca de constatare sau deciarare a nulitalii a devenit defi-
teza I Cciv,]; [art. 198 alin. (1) C.civ.j;
- nulitatea absoluta a persoanei juridice poate fi invocata oridind, de la momentul - se numesc Hchldatorll prin hotararea judecatoreasca de constatare sau deciarare a
inregistrarii sau infiin\arii acesteia (ac\iunea este imprescriptibila); nu!itil!ii [art. 198 alin. (2) C.civ.];
- nulitatea absoluta a persoanei juridice se acopera in toate cazurile, daca, panii la - hotarilrea judecatoreasca definltiva se comunica, din oficiu, spre a fi notata 'i'n toate
inc.h1dler<'a dezbaterilor in fata prlmei instan\e de judecatii, cauza de nulitate a fast registrele publice 1n care persoana juridica a fost lnregistrata sau, dupa caz, men\io-
alin, nata [art. 198 alin. (3) C.civ.];
- in toate cazurile, fondatorii sau asocia!ii raspund, In condi\iile legii, pentru obliga\iile
nulitiitii relative persoanei juridlce care s-au nascut in sarcina acestela de la data inflin\arii ei >;i panii la
data notarii In registrele publice a hotararii judecatore>ti [art. 198 alin. (4) C.civ.];
i Cazur$ fondatorii sau asocia\ii au fast, potrivit legii, incapabili, la data lnfiin\arii persoa- , - nulitatea nu aduce atingere actelor 1ncheiate anterior in numele persoanei jurid'ice
nu!itate nei juridice [art 196 alln. (1) lit b) C.clv.]; de catre organele de adrninistrare, direct sau prin reprezentare, dupa caz [art. 199 i
reh~tlv<i 2. nu s-a respectat numarul minim de fondatori sau asocia\i previizut de lege [art 196 alin. (1) Cciv.]; I
alin. (1) lit h) Cciv,]; "in consecin~a, cu ocazia lithid2rii persoanei juridice ca efect al nulltiltiL vor fl !uate
1·
3, au fast nesocotite alte dispozi\li legale imperative prevazute sub sanqiunea nuiita\ii In considerare ?i drepturl!e ?i obllgatiile nilscute din actele juridlce incheiate ante-
de a alin, lit rior co~stat3rii sau dedar5ril nulltatii R~rsoar:!.~.!)uridice:. in masura In care acest::J
256 PERSOANA FIZICA ;1 PERSOAN!I. JURIDlcA. PROi'ESIONiSTUL ?I TNTREPRINDEREA PEHSOANA '.ii PERSOANA JUHIDICA, PROFESiONiSTUL ?i iNTREPRINDERU\ 25'7
~· ·------ --------
'
drepturf sau Obflgntil rr1a! ex!sta In patrlrnori~ul persoanei Juridice respective la data '"'"'"'e supuse pot dobftncl! pot ~sumo
intri3rii ln llchiciare; obilga~li chiar de la data actului de infiintare, lns3 numal Jn rn.Jsura necesar:?i pentru ca
~'"nlci persoana juridic3 si nici fondatorii -sav asociatii nu pot opune terl;Hor nutitatea persoana sa fii01ta 1n rnod valabil de toimint~ <l!11 telf)q
acEost<:ia. in afara de cazul in care se dovede;;te ca ace?tia cuno5teau cauza de nulitate [art 205 alin. (3) Cciv.];
la momentul 1ncheierii actului 199 alin. (2) C.civ.); • ex<.eppe: pdmirea de llberalit<3ti In cm1dit,iile orL 208
ca regu/6, nulitatea pruduce efecte fatfi de ter~l dln momentu! efectuarn mentiu~
21
-· 'Jn cazul de folosinta, fondatoril, reprezentantii ?i
nilor 1n de 198 alin, orice alte persoane care au Iucrat in numeJe ur.ei persoane juridlce -1-n curs de constl-
Deosebki •· spre deoseblre de nulitatea actulul juridic civil, care poate fl >i virtuaia 1253 tuire raspund nelimitat >i solidar la\a de ter\i pentru actele juridice 1richeiate 1n contul
de nulitzmia I C.civ.], nulitatea persoanei juridice nu poate Ii decal expresd [art. 196 alin. (1) Cclv.],
:
i acesteia cu lncfllcarea dispozitiilor referitoare la capacitatea de folosinta ant!cipata;
at1tdui cauze!e de nulitate fiind doar cele expres prevazute de lege; cy exceptie: aceste per.soane nu r5spund Tn cazul In care persoana juridica
0 astfel dup3 ce enumera o serie de situatii generlce, !egea indica pentru or!ce alte
r.ivi! ou--creata, dupa ce a dob;lndit personalitate jurididi, le-a preluat asupra sa; actele
Ll
1
cazuri de nulitate necesitatea stabilirii lor prin lege [art. 196 a!in, (1) lit. I) C.civ.], stfel preluate sunt considerate a fi ale persoanei jurldice lnc8 de !a data incheierii
ceea te lnseamna ca nu pot fi admise cauze de nulitate a persoanei jurtdice care sa _ o,r-?i produc efect~..~ep!lne [art. 205 ~lin, ~) C.cly.J. _ --~-~------'
nu rezu!te expres din lege;
Jnsa, pentru actul de infHntare, lntrucat acesta este un act juridic, sunt aplicabile
Iii!
dispozi\iile generale din materia nulita\ii actului juridic civil, fiind deci po,;ibile
3.1. Notiunea ~i caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei juridice _ nulitate absoluta [art. 206 alin. (3) C.clv.]. --------··-- .. - - - - · - - -
1
i- persoaneie juridice fara scop lucratlv (nonprofit) pot avea doar acele drepturi >i
: Noiiune - aptitudinea de a avea drepturi subiective civile >i obliga\ii
205
acel caracter care consta 1n faptul ca numai prin acte normative se re-
: obliga!H civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de
constitulre sau statut [art. 205 alin. {2) Cciv.] (principiul specialitiifii capacitatii de :
folosinta a persoanelor juridice fara scop patrimonial);
1I
glementeaza toate aspectele referitoare la instltuirea, inceputul, con\inutul >i ince· • excepfie: cazul 1n care ar fi vorba de primirea de liberalitati In condi\iile art, 208 '
tarea acestei capacit5ti; C.cfv.;
folosinµ a - ina/ienabilitatea: nu poate fi instrainata ori cedata ,; nu se poate renun\a la ea, nici - sanctiune: actul juridic Tncheiat cu 1ncalcarea acestor dispozi\ii legale este iovit
, macar In parte; absoluta 206 alin,
- intangibilitatea: acea caracteristica a capacita\ii de lolosinja a persoanei juridice de :- cazul actlvita\llor care trebuie autorizate de organele competente,
a nu i se putea aduce limltari (ingradiri) decat in cazurile ?i in condijiile prevazute desf8~ura asemenea activit.3ti se na~te numai din momentul obtinerii autorizatiei res-
expres de lege; I pective, dacil prin lege nu se prevede altfel [ati. 207 alin. (1) Cciv,];
genera/itatea: prin capacitatea de folosinja se exprima aptitudinea abstracta a per- ! - sanctiune: actele ~i opera\iunile savilr>ite fara autorizatiile prevazute de !ege sunt
soanei juridice de a avea drepturi subiective civile §i obliga\ii civile In general, fara o !ovite de nulitate absoiutii, iar persoanefe care le-au fiicut r3spund nefimitat >i solidar
enumerare a !or. pentru toate prejudiciile cauzate, independent de apiicarea altor sanci'1uni prevazute
207 aiin,
3.2. Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei juridke lca1p~; lt~1le;lod'ee.- t~~~e~x~~,·~E~~tfi~e~d~e'tla~~p:~re~v~e~dl~e·~ri~le;-a;;;rtt:.22io)~5;--aai1i1;n;, f{3~)i1c::.. cciiVv:-,s~)cdi;;a:Cc~app.hri"1n"llee.gg;e;-;:;n~u~seecdlli:s~p;t:u;;Jnee I
1
a altfel, orice persoana juridica poate prlmi liberalitil\i in conditiile dreptului comun, de 1
cazul persoanelor juridice supuse inregistrarii, de la data inregistrarii [art. la data actului de infiinjare sau, 1n cazul fundajiilor testamentare, din momentul des- !
(1) C.civ,j; chider'ii mo~tenlril testatorului, chiar ,?i !n cazul 111 care !ibera!it3tlle nu sunt necesare ~
- Jn cazul persoanelor juridice nesupuse inregistrarii, de la data actului de 1nfiintare, pentru ca persoana juridica sa ia fiinta 1-n mod legal (art. 208 C.clv.),
de la data autorizarii constituirii ior sau de la data indepllnirii orid\rei alte cerin\e -T-'Pentru determlnarea continutuiui capacitatii-de foi;;sint'ii·-;;-persoanel juridice ,
de 205 alin. l trebule sa se tin;) cont de urmatoarele reguli referitoare la !im1tele acestei capacitElti: !
ersoana ]uridlca nu poate avea ace!e drepturi ~l ob!igatii care, prin natura lor sau !
rivit legii, pot apar\ine numai persoanelor fizice; i
--···--------- ------~~--· - " . --···-··--·-·---··~~
. ···----···-~-··~-------·----- ··-·~---··--~
de alte persoane nedesemnate obliga persoana juridica in condi\iile gestiunii de
, - persoana juridica lsi exercita drepturile si isi indeplineste obliga\iile prin organele afaceri;
i sale de administrare, de la data constituirii lor [art 209 alin. (1) Cciv,], afara de cazul • prin derogare de la regula stabilitii de art 1309 alin. (1) Cciv., art. 218 C.civ. dis-
i Jn care printr·o norma speciala, pentru o anumita categorie de persoane juridice, nu i pune ca persoana juridlca nu poate invoca fat3 de terti dep@:~irea !imitelor man-
i se prevede un alt organ; i datului rncredintat1 de catre membrii organelor sale de conducere, pentru a
exerci~lu a persoane1 juridice, atunci cand ne I
1
I;! din perspectiva capacit&!ii de considera inopozabile actele jurid!ce incheiate de ace~tia In numele ei 1 cu except!a \
referim la organe!e de administrare, nu avem in vedere un subiect de drept distinct, I ' ipotezei In care tertii cuno?teau, !a data lncheierii actului, care este puterea de j
d o parte componenta a lnse!}l persoanei juridice a cEirei capacitate de exerdtiu se j
- pana la data constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor ~i inde· I zului cilnd prin contract a fost exonerat de aceasta obliga\ie [art. 210 al in. (3) C.civ.l I
- __ L.._ _ _ _ _ _ _ . . - _ _ _ _ ------~---,.----·-----~_)
. plinirea obliga\iilor care privesc persoana juridica se lac de catre fondatori ori de catre
persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate In acest scop [art 210 alin. (1) :
!
260 PERSOANA FIZICJ\ $i PERSOANA JURIDIC;\. PROFESIONISTUL 51 iNTREPHINDEREA PERSOANA 'II PERSOANA JURiDICk PROFESIONISTUL Si fNTREPRINDEREI\ 26'.!
sfc3r;;itul capaclta~ii de exercitiu a persoanei jurldfce corespunde cu 1ncetarea capa- regula: contrarietatea hot3r8rHor 9i deciz!Hor fat3 de
+-, actuJ de constltufre sau
sale de folosin\CL statut [art._ 216 allrt (1)
o- exceptie: nu pot fi atacate hot3rarHe privitoare la revocarea admfnistratorilor din
din urmB au nurnai dreptui de a fi daca revocarea a fost
nejust!ficata sau internpestiv.ii ?i au suferit astfel un prejudiciu 216 aHn.
Calitate - !n caz de nulitate relativa: oricare dintre membrii organelor de conducere sau de
Considerapi geirier·ale adm!nistrare care nu au participat la deliberare orl care au votat 1rnpotrlva ~! au
, activa insereze aceasta in procesul··verbal de ~edin\a !art. 216 alln. (1) teza a II-a
emise de organele persoanei juridice (hotar.\lrile ,1 declzille de nulitate absoluta: orice persoana interesata [art. 216 alin. (6) teza a
>i opoz;1bi- : de conducere ,; admlnistrare in condiiiile legii, ale actului de constituire sau statutu·
iitatea actelor I lui) sunt obllgatorii chiar pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat 216 alin. (3) teza
i
emise de orga· impotriva [art. 212 alin. (1j Cdv.];
ne!e pe.rso'""'i J - aceste acte devin opozabiie tertilor de la data publicarii lor, in cazurlle ,; conditiile hotararea este atacata de to\i admin·1stratorii, persoana juridica este repre-
' prevazute de lege, in afara de cazul in care se face dovada ca ace,tia le-au cunoscut zer1tata 1n justi\ie de persoana desemnata de pre,edintele instantel dintre rnembrii
212 alin. , persoanel juridicer care va !ndepllni mandatul cu care a fost lnsarcinata pana c§nd
Conduita - membrii organelor de administrare ale unei persoane juridice: i organul de conducere competent, convocat in acest scop, va aiege o alta persoana
membrilor a) trebuie sa ac\ioneze ln interesul acesteia, cu prudenia >i diligen!a cerute unul bun 216 alin.
orn•am2lor de proprietar (art 213 C.civ.); Jn caz nulitate relativa: in termen de 15 zile de la data cand titularilor ac\iunii
administrare b) au obliga!io sa asigure >isa men\ina separa\ia dintre patrimoniui persoanei juri· comunicat copia de pe hotararea sau decizia respectiva ori de la data cilnd a
dice >i propriul lor patrimoniu [art. 214 alin. (1) C.civ.J; ?edin~a, du pa caz [art. 216 al in. (1) teza finala C.civ.J;
c) nu pot folosi 1n prolitul ori in interesul lor sau al unor ter\I, dupa caz, bunuri!e in caz de nulltate absoluta: aci;iunea este lmprescriptibi!a [art. 216 alin. (6) teza
persoanei juridice ori informa\iile pe care le ob\in l'n virtutea func\iei lor, afara de
cazul in care ar fi autoriza\i in acest scop de catre cei care I-au numit [art. 214 - cererea de anulare se solu\ioneaza !n camera de consiliu de catre instan\a compe-
alin. tenta in circumscrip\ia ciireia persoana juridica i9i are sediul jart. 216 alin. (3) leza I
- este anulabil actul juridic lncheiat ln frauda
Anu!abilitatea persoanei juridice de un C.civ.];
• actelor membru al organelor de administrare, daca acesta din urma, so\ul, ascenden\ii sau - hotararea definitiva de anulare va fi men\ionata Jn registrul public In care este 1nre··
i fraudufoase" descenden\ii lui, rudele in linie colaterala sau afinii sai, pana ia gradu! al patrulea glstrata persoana jurldica, fiind opozabila de la aceasta data fa\ii de orice persoana, in-
I Contrarietatea indusiv, aveau vreun interes sa se incheie acel act §i daca partea cealalta a cunoscut clusiv fa\a de mernbrii acelei persoane juridice [art. 216 alin. (Si C.civ.J;
i de 1nteres<? sau trebuia sa cunoasdi acest lucru [art. 215 alin. (lj C.civ.j; - odata cu intentarea ac\iunii 1n anulare, reclamantul poate cere instan\ei, pe cale de
- atunci c3nd eel care face parte din organele de administrare afe persoanei jurldice ordonan\a presedintiala, suspendarea executiirii actelor atacate; pentru a Jncuviir.\a
ori una dintre persoanele men\ionate mai sus are interes intr-o problema supusa suspendarea, instan\a 11 poate obliga pe reclamant sa
depuna o cautiune, in condi\iile
hotararii acestor organe, trebuie sa lnstiinteze persoana juridica ~i sa nu ia parte la legii (art. 217 C.civ.);
nicio deliberare privitoare la aceasta; - hotararea instantei prin care se sol~ioneaza aq:iunea In anulare este supusa numai
e eel care lnca!c3 aceasta interdictie raspunde pentru daunele cauzate persoanei . [art. 216 alin. (3) teza finala C.civ.], ded calea de atac a recursului este
juridice, daca Iara votul lui nu s-ar fl putut obtine majoritatea ceruta [art. 215 i
~--alfn. {2) C.~Iv.]; r~.zuha ~! actul j_~ridlc fn~h-eia_~ in aceste conditll '..'.Ll este anulabil:_~ ····~····-········r~~~~1n~~~~~m~a~te~rqie~.:;;;i;~ci-;:;-~iii;;te;;-;;:ct~i;;;:-;,:~~;~~;;g;~ei;;p;;;;:;:;;~;ij;;;:~
Pr-eci.ia1E.' art 216 C.civ, pr1vind nulitatea actelor ern!se de organele persoanei
aplica 1n masura in care prin legi speciale nu se dispune altfel [art. 216 alin.
262 PERSOANA FIZICA ;ii PERSOANA JU RI Diel\. PROFESIONiSTUL si TNTREPRINDEREA 263
L
acte!e jurldlce facute de organe!e de adrninistrare ale persoanei jurldice 1 ln iimitele
te-rrHor orga,. putedlor ce le-au fost sunt acte1e juridlce lnse;;i [art 2.18 alin. {1}
netor de C.civ.];
admin~str:are - in raporturile cu tertii, persoana juridic.:1 este anga.iati3 prin actele organelor sale, persoana Juridic5 av3nd ·fr1 subordir:.e o cilt3 juridica nu r~spu~d~~P8-1tr~--I
·in('.heierea chiar daca aceste acte depa~esc puterea de reprezentare conferit,3 prin actul de consti- neexecutarea obligatiilor acesteia din urrna ~i nic! persoana jurldlc5 subordonata nu I
tuire sau statut [art. 218 alin. (2) C.civ.]; rZ!spunde pentru persoana juridlcG fata de care este subordonat3, daca prln lege nu se i
• exceptie: persoana juridica nu este angajatii prin astfel de acte data dovede,te ca dispune altfei (art 222 C.civ.); II
tertii cuno,teau, la data lncheierii actului, puterea de reprezentare a organului 00 recurs 1n interesul legii: In interpretarea ~i
aplicarea d\spozitillor art. 21 d'1n Legea
persoanei juridice; nr. 500/2002 privind finanteie publice 1 cu modificilrite ~i completilriie ulterloare, ale :
Iii simpla publicare a actului de constituire sau a statutului persoanei jurldlce nu art. 7 alin. (3) din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea i'i func\ionarea Ministe·
constituie dovada cunoa~terli acestui fapt; ru!ui Afacerilor !nterne, cu modific'3rHe ~i completiirile ulterioare, coroborate cu
sancfiune: dauzele sau dispozitiile actului de constituire ori ale statutului, precum >i prevederile art. 4 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obliga\iilor de platil ale
hotararile organelor statutare ale persoanei juridice care limiteazii sau largesc puterile institutiffor publice_, stabilite prin titkiri executorii, cu modific&ri!e ~i completarl!e
conferite exclusiv de lege acestor organe sunt considerate nescrise, chiar daca au lost ulte-rioare§ ~l ale art, 222 C.dv,, tVlinisteru! Afacerilor interne, In cailtatea sa de
218 alin. ordonator princlp-al de credite, nu are calitate procesualZ pasivll in litigiile dlntre
angaja\i ii institutiiie/unitatile cu personalilate juridicil aflate In subordinea sa,
avand ca obiect solidtarea unor drepturi de natura salariala (LC.CJ., Completu!
5.4. Raspunderea pentru fapte juridice competent sa judece recursul 1n interesul legii, Decizia nr. 13/2016, M. Of. nr 763
din 29 septembrie 2016).
5.4.1. Persoane juridice de drept privat Tn motivare1 instanta suprema a avut in vedere, printre alte!e, dlspozi~ille art. 222
C.clv, 1 sub denumirea m:arglnata ,,!ndependenta patrimoniali3", care consacra prin~
I- faPt~le licite sau ilicite s~var?ite de organele pers.;anei juridice obliga insa~i per·., clpiul potrivit caruia persoana juridica avand in subordine 0 aita persoana juridlca
pentru I soana juridica, insa numai dadi ele au Jegatura cu atribu\iile sau cu scopul func\iiior I nu rS!spunde pentru neexecutar-ea obligatiilor acesteia din urn1a- ~i nlci persoana
l
Pilfltele !kite incredin\ate [art. 219 alin. (1) C.civ.]; jurldfca subordonata nu raspunde pentru persoana jurldica fata de care este s-ubor~
1 sau ilidte - faptele ilicite atrag ?i raspunderea personala ,i solidara a celor care le-au savar,it, i donata, daca prin lege nu se dispune altfel; a~adar, independent de existen\a din
.. atat fata de persoana juridica, cat si fa\a de ter\i [art. 219 alin. (2) C.civ.]. J punct de vedere juridic a unei relatii de subordonare lntre doua persoane juridice,
legea opre~te confuziunea patrimoniala intre acestea :Ji, 1n consecinta, interzice .
5.4.2. Persoane juridice drept public --·"~·-· rasr~_nderea reciproca ~. celo! do~~J?.~_r~<:1.~ne juridice ~::ntr~--?bliga~file P.'..9P~_J
- persoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite Raspunderea mE~mlbri1orori~a111eliu pers;oanei juridke
organele lor in aceleasi condi\ii ca persoanele juridice de drept privat, daca prin
se altfel 221 ~~·~~1;t·r~to~iG·~-~zorii1···a1rectorii ;;i"·-~1t;-·p;;5;;~~e care
au ~ct1onat···f~~~l1t~t;;~1
- daca prin lege nu se dispune altfel, statui nu raspunde decat In mod subsidiar pentru 1 membri ai organelor persoanei ju rid ice, care 1-au cauzat prejudicfi prin tncalcarea inch;i."
obliga\iile organelor, autorita\ilor 'ii institu\iilor publice care sunt persoane juridice 'ii I toriri!or stabillte in sarcina lor, vor r3spunde fat~ de persoana juridtca ca urmare a '
niciuna dintre aceste persoane juridice nu raspunde pentru obliga\iile statului I admiterii aqiunli In raspundere introduse 1n instan\a, In numele persoanei juridice, de
[art. 224 alin. (1) C.civ.]; catre persoana desemnata de organui de conducere competent [art. 220 alin. (1) ,; 13)
- unitalile administratlv-teritoriale nu raspund decat fn mod subsidlar pentru obli- C.civ.];
ga\iiie organelor, institutiilor ?i serviciilor publice din subordinea acestora, atunci cand I - hotararea de a introduce actiunea se ia cu majoritatea ceruta de lege, iar, In lipsii; cu
acestea au personalitate juridica [art. 224 alin. (2) C.civ.]; 1
I' majoritatea ceruta de prevederile statutare [art. 220 alin. (11 teza linalii C.civ.], chiar
- in raporturile civile In care se prezinta nemijlocit, Jn nume propriu, ca titular de : daca problema raspunderii persoanelor aratate rnai sus nu figureaza pe ordinea de zi
drepturi ~i ob!iga\ii, statul participa prln Ministerul Finantelor Publice, afara de cazul in I [art 220 alin. (2) C.civ.]; cu aceea~i majoritate se desemneaza persoana insarcinata sa
un alt in aces! sens 223 alin. 1 exerclte aqiunea In justi\ie fart. 22.0 alin. {3) C.civ.]; .. ..~---""~-----'
264 PERSOANA FlZlCA $1 PEESOAi\~.A URIDiCA. PROFESIONISTUL ~I lNTREPRiNDEREA PERSOANA $! PERSOAN_A JUHlD!CA. PROFESlC)l\llSTUL Sl 1NTREPRH'4DEREA
------·--- ..------·----WWW--------••
·-·_··-s·e--d--i-u_I__ --- ~-------.,-~fU~-1diC~-- se ~t~1loi1~;!•~---~potr!vit octului de constltuire sau statutulul
--~~-···---
Ii soana flzica:
- persoana juridica poarta denumirea stabilita, In condijiile legii, prin actul de consti- :
i fiscala atribuit de organul fiscal; atributul fiscal ata?at codului de identificare fiscala, o
secven\ii de litere, indica daca persoana juridica este pliititor de TVA sau platitor de
tuire sau prin statut [art. 226 alin. (1) C.civ.]; accize];
- odata cu inregistrarea persoanei juridice se vor trece ·:n registrul public denumirea ei 3, codu! unic de ihregistrare (CUI) [atribut de identificare caracteristic persoanelor
~i celelalte atribute de identificare [art 226 alin. (2) C.civ.]; jurid!ce cu scop patrimonial, care consta 'intr-o secventa numeric@ unfca atrlbuitJ la
- persoana juridica poate sa 1$i schimbe denumirea In condi\iile prevazute de lege Tnfiintarea persoanei jurldice ~i care va fi ut!lizzta fara rnodificar! pana la radierea i
(art. 228 teza I C.civ.); persoanei juridice respective; este atributul de identificare care corespunde codului :
- in raporturile cu ter\ii, dovada denumirii persoanei juridice se face cu men\iunile numeric personal pentru persoana fizic3; pentn.1 atrlbuirea CUl, a se vedea art 10-15
lnscrise in registrele de publicitate sau de eviden\a previlzute de lege pentru persoana din Legea nr. 359/2004];
juridica respectlvil [art. 229 alin. (1) C.civ.]; 4. identificatorul unic la nivel european (EUIDj (utilizat pentru identlflcarea persoa-
m in lips.a acestor mentiuni, stabilirea sau s:chimbarea denumlrii nu va ~ nelor flzlce sau juridice 1nregistrate 1n registru! comertului, inclusiv ln con1unicarea
altor 229 dintre reglstrele comer\ului din statele membre ale Uniunii Europene prin sistemu! de
Sediul Noiiune: desemneaza atributul de identiflcare a persoanei juridice prin indicarea interconectare- Ordinul minlstrului justi\iei nr. 1876/C din 6 iulie 2017);
anumit loc, stabi!it cu aceasta semnifica\ie, ln condi\iile legii;
' S. numarul de inregistrare in registrul comerjului {numilrul de ordine din reg1.mu1
- atributul de identificare a persoanei juridice care corespunde domiciliului
comer\ulul, conform Legii nr. 359/2004) sau, dupa caz, numarul de inmatriculare
bancar ori numarul de lnscriere Jn
266 PERSOAN.i; F!ZIC/I, 51 PERSOAN!~ JURIDIC/\. PROfESIQNISTUL $1 fNTREPHINDEHEA PERSO.i\Ni\ 267
-t;1,?(;5;;t,;;-cid;;e-;:c;;o<lct;;uG1uu111~.i1cccict;?e1ni:e;ii~:;,,,-~··-ac-e.-st-~.t~ib~-t-d;-1d-.e-nt"1f-1ca-r~ se p;;o;;at1f·e:;;;:;ci;fic;;l
I pe parcursu! existente-i unel persoane jurid!ce exemplu, numarul de ordlne ln
registru! comer~ulul se poate sch1rnba_, in functie de mentiunile inregistrate !n reglstrul
come11ului, \n cazul in care sediul unei societa\i este mutat in alt judeii;
6. capitalul social; Absorbtl:a form3 de fuzlune care consta l'n l·ncorporarea un.ei persoane ju rid ice, care T~i
i 7. finT>a [numele sau, dupa caz, denumirea sub care un profesionist {comerciant) 1,i lnceteaza existenta, lntr-o a!ta jurfdicil.' ce spore?te astfel activitatea
exercita activitatea 'Ii sub care semneaza - art 30 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 (art. 234 tez;i I Cdv"1;
privind reglstrul comertului, republicat3; firm<l este un atribut de identificare a - in cazul absorb\iei nu dispar toate persoanele juridice implicate 1n aceasta formii de
oricarui profesionist {comerciant), deci >i a profesionistului persoana fizica]; j reorganizare, ci numai persoana jur!dic3 absorbit8 1 In schirnb, persoana juridicB
8. emblema [semnul sau denumirea care deosebe';te o anurnita persoana juridica de ; absorbanta i~i continua existen\a ca subiect de drepL
altele ce desfa5oara acela-;i lei de activitate - art 30 alin. (2) din Legea m. 26/1990,
republicata];
Efecte
9. marca (sernnul susceptibil de reprezentare grafica servind la deoseblrea produselor I - drepturile 'ii obliga\iile persoanei juridice absorbite se transfera in patrimoniul per-
1 soanei juridice care o absoarbe [art 235 alin. (1) C.civ,];
sau a serviciilor unei persoane de produsele sau serviciile ce apar\in altor persoane);
website.
contr;pj;rea
m -1- n,u se_dec!an~eaz~ procedura lichidarii [art 248 alin, (~) C.c~----·-----
Noiiune: forma de fuziune care consta in unirea a doua sau mai muitor persoan~
- atribute de identificare genera!e: denurnirea, sediul, na\ionalitatea, contul bancar,
codul fiscal sau, du pa caz, codul unic de lnregistrare; I juridice, care 1~i inceteaza existen\a, infiin\andu··se astfel o nouii persoana juridica
- atribute de identificare specifice anurnitor persoane juridice: identiflcatorul unic la i (art. 234 teza fina!a C.dv.); . ,
nivel european, numarul de 1nmatriculare Jn registrul comertului, numarul de inma- ' - in cazul acestei forme de reorganizare dispar, ca subiecte de drept, toate persoa- I
triculare in registrul bancar, numarul de Jnscriere \n registrul persoanelor juridice, nele juridice implicate, iar in locul lor apare o noua persoana juridica, dee! un subiect '
marca. de drept distinct de cele existente anterior.
- toate docurnenteie, indiferent de forma, care emana persoana juridica trebuie i i Efecte
sa cuprinda denumirea ~i sedlul, precum ~i alte atribute de identificare, In cazurile
1 1
- drepturile $i obliga\iile persoanelor contopite se transfera in patrimoniul persoanei
prevazute de lege, sub sanc\iunea platii de daune-interese persoanei prejudiciate inrirlir'P nou-infiin\ate [art. 235 alin. (2) C.civ.];
231 lichidarii 248 alin.
r·Ne•tiuroe juridica In care pot Ii implicate una sau mai multe persoane 1ur1rnr:e Oivi.zarea i.om1ne: consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unei persoane 1ur1dlce.
care continua sa existe, ?i In transmiterea acestel pilrti catre una sau mai muite per~
I Precizore
care are ca efecte rnodificarea ori 1ncetarea 232
nu este vorba de o reorganizare, in sens juridic, atunci cand se produc
structurale In interioru! unei
soane juridice care exista sau care se infiin\eaza in acest mod [art. 236 alin. (3i C.civ,];
- persoana juridica supusa divizarii par\iale nu dispare ca subiect de drept, ci i?i con-
tinua existenta 1 lnsa cu un patrimoniu diminuat.
7.2. Moduri reorganiza.re Efe<te
- cand o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde $i se transmite
Modurl unei singure persoane juridtce deja existente sau care se 'fnfiinteaza Jn acest mod,
2. divizarea; reducerea patrimon!ului persoanei jur!dice divizate este proportlona!a cu partea
3. transformarea; , transmisa fart. 237 alin. (2) Cciv.];
- reorganizarea se face cu respectarea conditiilor prevazute pentru dobandirea perso- - in cazul in care partea desprinsa se transmite mai multor persoane juridice deja
nalita\ii juridice, in afara de cazurile In care prin lege, actul de constituire sau statut se ex1stente sau care se infiin\eaza in acest mod, impal\irea patrimoniului 1ntre persoa·
altfel 233 na juridica fatli de care s-a facut desprinderea $i persoane!e juridice dobanditoare se
\ va_f~ce prin reducerea patrimoniului persoanei jur~dice diviza~.. propor\ional c11.par- j
258 PERSOANA FlZICA ;>I PERSOANA JURIDlc:A. PROFESIONISTUL ~I lNTREPRINDEREA PERSOANA HZIC.l\ ';>i PtRSOANA .!URIDICI\ PROFESI01\llSl UL ~i fNTREPRINDEREA 269
, iar fntre persoanele Jun'dice dobanditoare, p3rtif desm·1m.e drepturile ~i obHgatiile persoanei jurJdice care fncetat se transfera l'n
' se va face ;·n mod ega!, daca prin actul ce a dlspus dlvizarea nu s-a stabil!t o alt3 patrimoniul persoane! juridk:e nou-Ynfiin!.ate, cu cazului in care prin 3ctul
proportie [art. 237 alin. C.civ. ]; I cares-a d!spus transtormarea se altfeJ [art 241 a!in. {2} teza I
-- nu se declan§eaza procedura Uchidarli, deo;;rece persoana jurldic3 supusa divlz8rii : in din urrna cazuri 1 dispozitille <irt, 239 C.civ. (repartlz.are2 contrai::telor
continua sa existe ca de de divizare), art. 240 C.civ. (incetarea unor contracte) .ji art. 243 C.civ. (opozi\ii)
! D~viz;:i:vea Notiune: se face prin !mp;1lri;irea 1ntregului patrimoniu al unei persoane juridice lntre 241 alin. a ll·a
; totalii doua sau mai multe persoane juridice care exista deja sau care se Ynfiinteaza prin - dintre cazurile de transformare a persoanelor juridice, ment!onam:
divizare [art. 236 alin. (2) C.civ.]; a) transformarea fostelor unit31i economice de stat In regli autonome orl societilti
· persoana juridicii supusa divizarii totale dispare ca subiect de drept, lnsa aparltia comerciale 1 prin Legea nr, 15/1990, care vorbe~te Jns.3 despre ,,reorgan!zare";
unui nou subiect de drept nu este de esen\a divizMi totale, deoarece patrimoniul h) transformarea !ntreprfnderilor mid }f asociatiilor cu scop lucrativ, persoane
poate fi transmis dltre doua (sau mai multe) subiecte de drept deja existente si care i juridice, infiin\ate in baza fostului DecreHege nr. 54/1990, 1n societaii comerciale
nu vor suferi decal modificari cantitative. (fostul art. 222 din Legea nr. 31/1990, care, de asemenea, utilizeaza cuvantul ,,reor·
i Efecte I ganizare11 );
- patrimoniu! persoanei juridlce care a lncetat de a avea flin~a prin divizare se lmparte c) transformarea unor regii autonome, prin hotarari de Guvem, in societa\i comer·
I In mod egal lntre persoanele juridice dobanditoare, daca prin actul ce a dispuJ· in temeiul fostei al O.U.G. nr.
! area nus-a stabilit o alta propof1ie [art. 237 alin. (1) C.civ.];
' se declan5eaza procedura lichidarii [art. 248 alin. (3) C.civ.]. Efecte comune tuturor to:rm.e!<Jr
r·~---··-·· ·-·------ ··--····----· ···--·-------------
lntimlerea : -fiecare dintre persoanele juridice dobanditoare va raspunde: :
ras•pu11d1eriiin a) pentru obliga\iile legate de bunurile care formeaza obiectul drepturilor dobandite j Data cazul persoanelor juridice supuse 1nregistrarii, transmlterea se realizeaza,
caz de divizare sau pastrate integral; I transmtterii parii, cat >i fata de ter\i, numai prin lnregistrarea opera\iunii ji de ia data
b} pentru celelalte obligaiii ale persoanei juridice divizate, proportional cu valoarea : drepturikr ~I acesteia [art. 242 alin. (1) Cciv.l;
drepturilor dobandite sau pastrate, socotitil dupa sdiderea obliga!iilor prevazute I - in cazul persoanelor juridice nesupuse inregistrarii, transmiterea se realizeaza, atat
anterior (art. 238 al in. (1) C.civ.]; intre par\i, cat >i fa\a de ter1;i, numai pe data aprobarii de catre organul competent a
- daca o persoana juridid\ lnfiintata 1n conditiile art. 194 alln. (1) lit. a) C.civ. (prin inventarului, a bilan\ului contabil lntocmit 1n vederea predarii-primirii, a eviden\ei >i a
actul de infiintare al organuiui competent, in cawl autoritatilor ;;i al institutiilor repartizarii tuturor contractelor ln curs de executare, precum >i a oricaror alte
publice, al unitatilor administrativ-teritoriale, precum ;;i al operatorilor economici : asemenea acte prevazute de lege [art. 242 alin. (2) C.civ.];
I care se const11u1e de catre stat sau cte catre un1tatile actm1n1strat1v-teritor1a1e) este i - in cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate >i
; supusa divizarii, prin actul de reorganizare se va putea stabili >i un alt mod de repar- ; celelalte drepturi reale se dobandesc numai prin inscrierea in cartea funciara, in baza
..... µ;zar!' a oblig_a\iilor dec:it ace la mentionat mai sus {art. 238 alin. (2)C.civ._].____ =-1 actului de reorganizare incheiat in forma autentica sau, dupa caz, a actului admi-
ll0n;i;:ti7;m>;i ~ - in caz de divizare, contractele se vor repartiza, cu respectarea dispozi\iilor art. 206 ! nlstrativ prin cares-a dispus reorganizan:.~a 1 ln ambele situatii lnsotit, daca este cazul,
contractelor in ' aiin. (2) C.civ. (principiul specialita\ii capacita\ii de folosin\a a persoanelor juridice fara ' de certificatul de inregistrare a persoanel juridice nou·infiintate [art. 242 alin. (3)
ca1 de divizare scop lucrativ), art. 237 C.civ. (efecteie divizarii) ,i art. 238. C.civ. (1ntinderea raspun-
derii In caz de divizare), astfel incat executarea fiecaruia dintre ele sa se faca in lntre- - !n cazul contracte!or lncheiate In considerarea calit8tii persoanei juridice supuse
1 gime de catre o.singura persoana juridic3 dobanditoare, afara numai daca aceasta nu unor reorganiz.3rii., acestea nu inceteaz:a efectele, cu exceptia cazului in care partile au
L ~cu putin\a (art._239 C.civj:.___··----·-···· .. .. ro:ttracte stlpulat expres contrariul sau mentlnerea orl repartizarea contractului este condlt1o-
natil de acordul pilr1;ii interesate [art. 240 alin. (1] C.civ.];
Tn:msfonnarea persoanei iu1'1.a1ce - daca mentinerea sau repartizarea contractului este conditionata de acordul partii
interesate, aceasta va fl notificata sau, dupa caz, !n~tiintata prin scrisoare recoman-
opera\iunea juridic!\ ce intervine In cazuriie si in condi\iile special reglementate de datil, cu confirmare de primire, pentru a·§'i da ori nu consimtamantul ln termen de 10
prin care o persoana jurldica lsi lnceteaza existen\a, concomitent cu 1nliin\area, [ zile lucriltoare de la comunicarea notificarii sau !n-;tiin\arii; lipsa de raspuns In acest
In locul ei, a unei alte persoanejuridice (art. 241 C.civ.); i termen echivaleaza cu refuzui de men\inere sau preluare a contractului de catre
- In cazul transformilrfi persoanei juridice, transmisiunea este universala 1 decl noua
[ persoana juridica este succesoarea universala a persoanei juridice care a fncetat prin
.. 1 transformare (afara de cazul in care legea speciala ar dispune altfel).
II succesoare 240 alin.
270 PH\SOANA FIZICA 51 PERSOANA JURIDIC)\. PROFESIONISTUL $1 ]NTREPRJNDEREA PERSO.i\NA }I PERSOANA JliRiDICi\. PROfESIONISTUL }I f!\ITREPRINDEREA 271
:
juridice 1n lichldare de la alte subiecte de drept) ;;i de p/atii a pasivului persoanei
petenta [art. 243 alin. (3) C.c1v.];
. . juridice respective (1ndeplinirea obligatiilor persoanei juridice 1n lichidare fata de alte
hotararea pronuntata asupra opozi\iei este supusa numai apelului [art. 243 alin. (4)
I sublecte de drept) [art. 248 alin. (1) C.civ.].
8. incetarea persoanei juridice I Cazuri in c:are
nu se dedan-
I ''" ,:;:::::;,
[ - dac5 lncetarea persoanei juridice are loc prin fuziune, transformare sau prin divlzare
: totala, nu se declan~eaza procedura lichidarii [art. 248 alin. (3) C.civ.];
I-;,~;::::;::,::~~:,;:::.,~~::~:~;'!.,~~,;",,';'.:;,:~;~;:,:o:!:~~~oorn~ •
8.1. Enumernrea modu.rHor de incetare a persoanei juridke j-?~~t;~rea c~:~ 1~i p~streazii-
persoana jurid.1ca capacitatea-civilii pent;u opera\lunile necesare lichi- 1
I dvile darii pana la finallzarea acesteia [art. 248 alin. (2) Cciv.]; ·
! pentru ope- ' - fata de capadtatea de folosinta anterioara intrilrli in lichidare, este vorba despre o
j ratiunlle nece- ! capacitate de folosinta lirnitata la aptltudinea de a avea drepttJrlle •i obliga\iile
3. divizare totala; : sare lid•idaril necesare realizani act1vulu1 ~i pla\ii pas1vulu1;
4. transformare; apacitatea de exerc1\1u a persoane1 jurid1ce aflate in lich1dare se real1Zeaza prin 1,
5. dizolvare;
----· rmediul lich1datortlor, md1ferent de organul care 1-a numit. ~-~ __J
: Activul uli de atribulre
de actul constitutiv sau de
ramas ciupa aca, ciupa 1nche1erea opera11un11or de hchiciare, ma1 rarnan elemente de act1v I
incheierea I (bu_nuri pr~vite ut singuli) ale persoanei juridice dizolvate, soarta acestora este, Jn prin-
8.2. Dizolvarea persoanei 1m·uiice 1 c1p1u urmatoarea:
1
bunur!lor r3rrrase dup-3 Hchidare ln urma atribuirii acestora ln baza unei socmelc juridir.e nesupuse inregistrilril lnceh_?aza ia data actuiui pr!n care s-a
judec3tore;;tl~ acestea vor trece In proprietatea comunei, ora~u!ui sou rnunic!piului dispus ·1ncetarea sau, caz, la data 1ndepllnirli orici?rei alte prevazute de
a carui raza teritoriala se afla bu nu rile 249 a!in. (3) C.civ.]; i
2 In cazurile prev3zute de art. 249 .alin, ~i (3) C.civ., destinatia bunurHor se :
stablle~t-e de lnstanta de ;
Mome11t1.1I transmiteril de I
- pentru toate cazurlle prev3zute mai sus 1 transmiterea dreptuluJ de proprietate asu~
!
pra bunurilor ramBse dupa !ichidare are loc la data preluarii !or de catre beneficiari, !I 1.
...............•.•.,__d_ac_a~p~rin lege.~u se prevede_a[tfel [ars._;11j9 alin. (4) teza I C.civ.]. .
Titlul de pro· - procesul-verbal de predare·primire ~i hotararea judecatoreasca ramasa definltiva ' dispozi\iile Codului civil se aplica ~i raporturilor juridice dintre profesioni~ti,
constituie titlu de proprietate sau, du pa
caz, pot servi drept temei juridic pentru inta· ; orice a!te subiecte de 3 aiin"
Tem<ii bularea in cartea funciara [;irt. 249 alin. (4) teza a II-a C.civ.]; ;
pentru intabu· l '- in cazul bunurilor !mobile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor \ 2. Profesionistul
!area in cartea imobile ramase dupa lichidare se realizeaza numai dupa intabularea In cartea funciara, ,
funcianl .. dispoziiiile art. 1244 C.civ. {forma ce. ruta pentru fnscrierea In cartea fundarii) >i cele fn r - sunt consideratl profesioni~i to~i cei care exploateaza o 1ntreprindere {art 3 alin. (2)
. . rri_aterie de carte funciara fiind aplic_a~ile [ar!. 24..9 alin. (4) teza finala .~.:Civ.J:_ _.............J C.civ.);
- constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sisternatica, de ciltre una sau
8.3. Compara\ie intre dizolvare :?i reorganizare mai multe persoane, a unei activitali organizate ce consta in producerea, administra-
rea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu
Dizolvare J lucrativ 3 alin .
i Cazuri- . -T- cazurile de dizolvare sunt stabilite - cazuril~de reorganizare sunt la;~te la lati· i .,profesionist" include categoriile de [art. 8 alir.. (1) din Legea
[~=:~-
I Domeniul de
__
·····- [ Jn mo_d expres de !ege_.---~~
l~o~;~~:;:~i~:~::.supune, in mod obliga·
~- dizolvarea se aplica in special per· 1
tudinea partilor.
- reorganizarea nu presupune l~chidarea.
reorganizarea este aplicabila, in principiu,
I
I
I
a) comerciant;
b) 1ntreprinzator;
c) operator economic;
d) orice alte persoane autorizate sa desfa,oare activitati economice sau profesio-
soanelor juridice de tip asociativ. I tuturor categoriilor de persoane juridice. I
nale, astfel cum aceste no;luni sunt prevazute de lege, la data lntrarii 1n vigoare a
Felul ........ :dizolva;ea presupune o tran;misiune ·r=;; cazul reorg~nizarii opereaza ~ transmi- j
Codului civil;
! transmisiunii -
, cu tftlu partlcular.
L_____._. - -
' siune
'
universala sau cu titlu universal. :
---~ referirile la comercianti fiicute in cuprinsul actelor normative aplicabile la data
intrarii In vigoare a Codului civil se considera a fi facute la persoanele fizice sou, dupii
8.4. Incetarea anurrntci:r persoane juridice caz, la persoanele juridice supuse i'nregistrGrii in registrul comertului, potrivit preve~
derilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul corner~ului, republicata [art 6
persoanele juridice Jnfiintate de catre autorita\ile publice centraie sau locale, nesu· alin. 11) din Legea nr. 71/2011]; I'
puse dizolvarii, pot fi desfiin\ate prin hotararea organului care le-a infiin\at; - dispozi\iile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 nu se aplica terrnenului ,,comer-
- in lipsa de stipulatie contrara, drepturile ?i obliga\iiie persoanei juridice desfiin\ate ciant11 prevazut Jn; !
persoanei juridice dobanditoare, propor\ional cu valoarea o) legea nr" 84/1998 privind marcile ~i indica\iile geografice, republicata;
uan"""·e acesteia, \inandu·se insa seama ~i de natura obliga\iilor res.pecti11e b) Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicata;
c) Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare;
j d) orice alte acte normative ln care termenul vcomerc·rant" are un inteles specific
8.5. dispozitiil~r ,cuprinse in aceste din urrnii acte normative [art. 6 alin. 12) din Legea
I
1
nr. 71/20111,
Data In legisla\ia privind protec\ia drepturilor consumatorului, termenul ,,comerciant" se
lneetarti 1 inlocuieJte cu eel de ,,profesionist" [art. 6 aJin.:13) din Legea.rir:2!/"_2_0_1_1~]._ __
;>;
T:
274 PERSOANA F!ZICA ~i PERSOANA JUHIOICA. PHOFESIONISTUL ~I [NTREPRINDEREA
··-----·· ., .... ----···--- ..... _________ - -
-------~-~------
'I ( ... )"; i ex.!cu1ta1·ea de lucr3ri sau prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu scop
- art. 1778 C.civ.; ,,(1) Loca\iunea bunuriior imobile ~i aceea a bunurilor mobile se i
, nume'ite 1nchiriere, iar loca\iunea bunurilor agricole poarta denumirea de arendare, I Caractere
lg) Dispozi!iHe prezentei _s_e~\iuni sunt. aplicabile, Jn mod corespunzator,. inchifierii I
275 PERSOANA FIZlcA SI PERSOANA JURIDICA. PROFESIONiSTUL SI INTREPRINDEREA PERSOAN;\ $1 PERSO/\NA 2.77
~:;;:-~;;;7-;;;,;.·;··-··-·-··-· ----····-·-·· -··---·-····-····---··------··-·-
! : activ'iti§tii are caracter autonom, dee! eel care organizeaza activitatea obllgatia d2 a o s1sma de unei
este independent in luarea deciziilor; ( .. .)";
3, actlvitatea este realizattil pe rlscul unei persoane ~au al mai multor persoane, ce au - art 2339 alfn. (:l)-C.civ,; asupra anuff1itor !:.H__.lnurl rnohl\e sunt
ca!itatea de profesionist; riscul presupune §ansa ob\inerll unui di§tig sau posibilitatea urrnatoarele: a) creanta v8nzatorului nepl8tit pentru bunului mobil vSndut unei
suportarii unei pierderi; persoane fizlce este privilegi&t3 cu prlvlre la bunul vtlndut, cu cazu!ui ln can:;
4. obiectul activitatii const<\i In producerea, adrninistrarea ori i'nstr3inarea de bunuri, cumparatorul dobflnde;;;te bunu! pentru servicFu1 sau exploatarea unei Jntrer.lfm'den;
executarea de lucrari sau prestarea de servicl1; b) creanta ceiui care exercitZi un drept de reten~ie este privileglata cu privire 1a bunui
S. scopu! activita\i! poate fl lucrativ ori nelucrativ; asupra c.3ruia se exercit3 dreptul de retentte, atat timp cat acest drept subz\st8;/;
a cu alte cuvinte, exploatarea une11ntreprlnderl presupune desf<3?Urarea fizlc-3 a ~art. 2368 C.civ.: ,)poteca conventional3 asupra unei universalitiltt de bunuri rr1obi!e
unei activitll~i (rea!izarea unor operatiuni materia!e $i juridlce ce reprezinta cont!- j sau imobile prezente ori vfito-are, corporale sau incorporale nu poate fi cons!mtit;3
1
nutul constitutiv al activiti3tli}, asumata din punct de vedere Juridic (acceptarea / decitt cu privire la bunurile afectate acttvit<3tli unei fntreprindert;
,____
; tuturor consecintelor desfa}urarii fizice a activit'3tii), care trebu!e sa se realizeze Jn
mod repetat, astfel !neat sa creeze aparen\a de continuitate a desfa;;urarii sale,
l
I
art. 2389 C.civ.: ,,Se pot ipoteca: a) creante bane~ti niiscute din contractul de vanza·
!--·-··~--~-~--
i ~orme!e l avan_d un caracter orga".izat !}l autonom.
i 1. economica (comerciala), dadi are ca scop ob\inerea unui profit;
···----···-·--·---
re, contractul de locatiune sau orice alt act lncheiat cu privire la un bun, cele rezultate
dintr-un contract de asigurare, cele nascute 1n considerarea asum3rii unei obligatii
sau .a constitulril unei garantii, a fofosirii unei cfirtf de cn2dit ori de debit ori a c3~tigarH
l intreprimlerii I 2, civila (necomerciala}, daca nu are ca scop ob\inerea unui profit 1
unul premiu !a o loterie sau alte jocuri de noroc organizate in conditiile legii; b) crean·
f ---·--~----r- art 9G. Cciv.: Cel care exploateaza o Fntreprindere are domi~iliul ~i!al.ocul
0
aceiei te constatate prin titlur1 norninative1 la ordin sau la purtator; c) conturi bancare; d) ac-
1ntreprinderi, In tot ceea ce prive~te obliga\iile patrimoniale ce s-au nascut sau
1
i din tiuni >i pari;i sociale, valori mobiliare >i alte instrumente financiare; e) drepturi de pro-
I
i C<>dul civil urmeaza a se executa In ace! loc''; prietate intelectualil ~i orice alte bunuri incorporale; f) petrolui, gazul naturai §i ce·
1
referitoare la - art. 741 Cciv_: ,,(1) Dreptul de vot aferent unei aqiuni sau altei valori mobiliare, lelalte resurse minerale care urmeaza a Ii extrase; g) efectivele de anlmale; h) recol~
intreprindere unei pari;i indivize, unei cote-par1;i din dreptul de proprietate sau oricarui alt bun tele care urmeaza a fl culese; i) padurile care urmeaza a fi taiate; j) bunurile corporale
apar1;ine uzufructuaruluL (2) Cu toate acestea, apartine nudului proprietar votul care care fac obiectul unui contract de loca\lune, care sunt de\inute 1n vederea v:lnzarii,
are ca elect modificarea substan\ei bunului principal, cum ar fi capitalul social sau inchirierii ori furnizflrii In temeiul unui contract de prestari de servicii, care sunt furni-
I bunul detinut in coproprietate, ori schimbarea destina\iei acestui bun sau 1ncetarea zate in temeiul unui contract de prestari de servicii, precum §I materia prima ;;i
1 societaiii, reorganizarea ori lncetarea persoanei juridice sau, dupa caz, a unei fntre-
materialele destinate a fi consumate sau prelucrate 1n exploatarea unei intreprinderi,
prinderi. (3) Repartizarea exercitarii dreptului de vot 1n alte condi1;ii decat cele preva-
produsele ln curs de fabrica\ie ~I produsele finite; k) echipamentele, instala\ii!e :;i
.1,
. zute ia alin. (1) ~i (2) nu este opozabila ter\ilor, afara de cazui in care ace~tia au orice alte bunuri destinate sa serveasca Jn mod durabil exploatarii unei intreprinderi;
! cunoscut-o In mod expresn; I) orice alte bunuri mobile, corpora le sau incorporale";
' - art. 1297 Cciv.: ,,(1) Contractul incheiat de reprezentant In limita puterilor conferite, - art. 2393 C.civ.: ,,(1) Cel care achizi\ioneazii un bun In cursul obi,nuit al activita\ii
atunci cand ter\ul contractant nu cuno,tea ,i nici nu ar fi treouit sil cunoasca faptul ca
unei intreprinderi care 1nstraineaza bunuri de acela~i fel dobande~te bunul liber de
reprezentantul aqlona in aceasta calitate, Ii obliga numai pe reprezentant ~i peter\,
ipotecile constituite de instrainator, chiar daca ipoteca este perfectii, iar dobanditorul
daca prin lege nu se prevede a!tfeL (2) Cu toate acestea, daca reprezentantul, atunci
cunoa~te exlstenta acesteia" (2) In acest caz 1 ipoteca se stramuta asupra pretuiui sau
cand contracteaza cu tertul in limita puterllcr conferite, pe seama unei intreprinderi, aitor bunuri rewltate din lnstrainarea bunului ipotecat";
pretinde ca este titularul acesteia, tertul care descopera ulterior identitatea adeva-
- art. 2468 C.civ.: ,,(1) Creditorul care are o lpoteca asupra bunuriior unei rntreprinderi
ratului titular poate sa exercite ~i fmpotriva acestuia din urma drepturile pe care le
poate prelua bunurile ipotecate 1n vederea actministrarii daca notificil hotadlrea sa
are impotriva reprezentantului";
persoanelor previlzute la art 2450 si 1nscrie la arhlva un aviz de executare, dispozi\iile
- art 1358 C.civ.: ,,Pentru aprecierea vinova\iei se va \ine seama de imprejurarile in art. 2449-2451 aplicandu-se 1n mod corespumator. (2) Preluarea bunuriior se face
cares-a produs prejudiciul, straine de persoana autorului laptei, precum 'ii, dacii este
eel mult la satlsfacerea constituit
cazul, de faptul ca prejudiciul a lost cauzat de un profesionist Jn exploatarea unei
intreprinderf';
- art 1446 Cciv.: ,,Solidaritatea se prezuma 1ntre debito(ii unei obliga\ii contractate Jn
' exerci\iul activita\ii unei intreprinderi, daca prin lege nu se prevede altfel";
I: _ art 1523 a/in. (2) Cciv.: ,,de asemenea, debitorul se afla de drept in lntarziere in
__lc.azurile anume prevazute d.e lege, precum ?i atunci cand: {...) d) nu a fost executata
DREPTURILE REALE
PRINCIPALE
orice persoana fizica sau persoana juridica este tltulartl a unui patrimoniu
include toate drepturile §i datoriile ce pot fl evaluate 1n bani §l apar\in acesteia [art.
alin.
1. drepturi ~; obliga!ii inc/use: drepturile ei obliga;iile cu valoare economica;
2. drepturi ,; obliga\ii excluse: drepturile nepatrimoniale;
• exemple: dreptul la nu me (art 82 C.civ.), dreptul la via\a privata (art. 71 C.civ.),
dreptul la demnitate (art. 72 C.civ.);
daca prin !ncalcarea drepturllor nepatrlmonia/e se cauzeaza un prejudiciu, atunci
Iii'
ELEMENTELE PA TRIMONIULUI
1. Activul patrimonial
Conti nut curmriae toate drepturile patrimoniale {exprimabile pecuniarj;
m exempfe:
i) drepturi reale (dreptul de proprietate asupra anumilor bunuri, dreptul de super-
ficie asupra unui teren, dreptu! de uzufruct asupra unor bunuri, dreptul de abita\ie
asupra unei locuin\e etc.);
ii) drepturi de creanta (cum .arfi dreptul de a priml suma !mprumutata,. dreptu! de <i
folosi loculnta lnchiriat;t dreptul de a !ncasa chiria pentru bunul dat in locatiune,
dreptul de a folosi bunul dat In comodat, dreptul de a primi pre\ul lucrului vandut,
dreptul de a utiliza energJa electrica In urma lncheierii unuf contract de furnizare a
l
I Venh:uri
imobil in care o biblioteca de
- resurse periodice care sunt realizate de o anumita persoana ~I care fac sa
t acesteia valori in
282 PATRIMONiUl PATfUh!lONlUt 283
- pot avea orig~ne diversa, reprezentJnd surne de ban! obt1nute din f)Xploatarea unuf
bun productiv {chlrHle Jncasate prin lnchirierea unu! imobii, dob§nzile unor surne im··
prumutate); calltatea unei persoane fii1ce s.z;u jurldice de subiect de lmpilcil, 1n mod ne~
pot consta ;,i In bunuri fn natura, cum ar fi produse!e obtinute prin arendare.a unei cesar; exLstenta unui patrimoniu;
de 1:eren. - anumite elernente ale activu!ui patrimonial pot fl dob§ndite chlar lnai.nte de na~te
rea fizice (art, 35 C.clv.: drepturile copilului sunt recunoscute de ia con-
Pasivul patn1m111m. a1 ceptlune, i"nsB numal daca else na!?te viu);
- Jn ceea ce prlve§te persoane!e juridice, existenta
. - cuprlnde toate datorllle evaluabile pecuniar pe care !e are o anumita persoana; ,
1- datoria poate consta in: a da (a transmite sau constitui un drept real), a face (a 1·
dint re
nP•·«••mil fizidl sau juridica este titulara a unui patnmoniu [art. 31 alin. (1) C.civ.];
HI. CARACTERELE JURIDICE ALE P ATRIMONIULUI ner·'<i;m;; fizica sau juridica are un singur patrimoniu, oridit de multe drepturi ~i
obligatii s·ar include Jn acesta;
m de exemplu, exista chlar ~i .atunci c<3nd o persoana fizica detine calitatea de aso-
1, Este o universaiitate juridicii ciat unic al une1 societ3ti cu raspundere limitata \persoana fizicZi este titularu! Ul1ul
singur patrfmoniu 1·n care se va regasi dreptul pe care fl are asupra partiior sociale
dn;pturile ,; obliga\iile ce alcatuiesc patrimoniul sunt privite \n totalitatea lor, a din capitalul social al sodet<3tli; societatea este titulara a unui patrlmoniu distinct
interesa identitatea fiecarui sau a fiecarei de eel al asoclatului unic - art. 187
; -
- drepturile :;i obligatiile care alcatuiesc patrimoniul sunt legate 1ntre ele, form and un
tot unitar;
4. Este divizibil
- patrimoniu! poate sa fie format :;i din mai multe mase de bunuri, fiecare masa avand
I
un regim juridic distinct; poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectaiiuni numai Jn cazurile
· - drepturile :;i obliga\iile care alcatuiesc patrimoniu! sunt distincte de universalitate, ,; condiiille prevazute de lege [art. 31 alin. (2) C.civ.];
astfel !neat schimbarile ce se produc 1n legatura cu aceste drepturi >l obliga\ii nu pun -de'li este unic, elementele sale nu au unul 5i acela5i regim juridic;
1·n In ansamblul ei.
- se 1mparte 1n mai multe grupe, mase, categorii de drepturi ~i obiigaiii, fiecare
Universalitatea ,,constituie o universalitate de fapt ansamblul bunurilor care apar\in aceleia~i per- fara a··i afecta unic.
de soane >i au o destina\ie comuna stabilita prin voin\a acesteia sau prin lege; bunurile - cuprind masele patrimoniale fiduciare, constitllile potrivit dispozi\iilor titlului IV al
care aicatuiesc universalitatea de fapt pot, impreuna sau separat, sa faca obiectul
dir1;ii a !II-a din Codul civil, cele afectate exercitilrii unei profesii autorizate, precum 5i
unor acte sau raporturi juridice distincte" (art 541 C.civ.); alte patrimonil determinate potrivit legii {art. 31 alin. (3) C.civ.].
- este caracterizata prin aceea ca bunurile ce o compun au acela$i proprietar $i o
destina\ie comuna data de acesta sau de iege; Masele patrimoniaie flduciare
111 exempiu: titularul patrimon!ului constituie din mai multe bunuri~ o universalitate -liducia este operatiunea juridica prin care unul sau mai mu!ii constituitori transferil
1
de fapt cu scopul de a constitui un drept de uzufruct asupra acestei universalitati drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un
(art. 706 C.clv.); constituirea unu1 drept de !poteca -asupra unei un1versa!lt3tl de ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, catre unu! sau mai multi fidu·
bunuri [art. 2350 al in. (2j C.civ.]; ciari care le exerciti3 cu un scop determinat, Jn folosut unuia sau mai multor bene-
e se apreciaza ca, pentru a fi In prezenta unei asemenea universalit8ti, destinatia co~ ficiari; aceste drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma, distincta de ce-
muna a bunurilor ar trebui s.B fie p8strat.3 pe toata durata de existe:n~a a ansambiu- lelalte drepturi ~i obliga\ii din patrimoniile fiduciari!or (art. 773 C.civ.).
lui, adica a universalita\ii de fapt;
l'atrimoniul afectat exercitiirii unei profesii autorizate (profesi<lnal indiM•fa<•ll
* lnstr::linarea unor bunurt individual determinate din ansamb!ul un1versa!it5tii de i
- masa patrimoniala afectata exercitarii in mod individual a unei profesii autorizate:
fapt va conduce la dimlnuarea ei 1 lntrucat In privinta acesteia nu opereaza subroga~ 'i
notari, avocatl, executor\ judecatore;;ti, medici, arhitecti etc.;
tla reala cu tltlu particular; astfel, pre1ul nu va lua locul bunului instr3inat; l
- reguli privind constituirea, marirea sau rnic5orarea patrirnoniului profesional indivi-
s spre deosebire de universa!itatea de fapt, patrlmonlul este o universalitate juri- \
dual: comt!tuire_a, marirea sau mic,orarea patrimoniului profesional individual se
dica, o unive.rsalitate .de drept, care exista independent de voin\a titularului ei. _J
284 PATRIMONIUL PATRHV!ON!UL 285
''"hil0<i<e pr;n ai::tu! !nchelat de titular, cu respectarea conditiilor de forma ;;i de -- art. 339 C,clv.: bunurHe dobandite in t1111pu! ref'Hm1:w comun!t3tii legale de oricdre
'"'hli,-itr1te prevazute de lege [art< 33 alin< (1) ?i (2) Cciv<J; astfe!: i dintre soti sunt, de la data dobiindiril lor, bunuri cornune !n ;ale sotHor;
a) trebuie respectate conditii!e de forrna ale actului juridic cerut de pentru un ! - art 1114 al!n. (2) C.clv,: rno~tenitorii iegali ~i legatarli universali sau cu titlu univer·
astfel de transfer de drepturi :;i obllga\ii dintr-o masa patrimoniaia in alta; sal r5spwnd pentru datoriile ji sarcinl!e rno~tenlrii numai cu bunurile din oa1trinnm1iul
bj trebuie respectate condi\iile de publicitate impuse de lege in legiltura cu masa succesorai, proportion.al cu cota fieci:iruia;
patrirnoniala dln care este transferot dreptul sau obligatia, cat §I cu masa patrl~ -- art. 1156 a!fn. (1) C.clv.: inalnte de partajul creditorii personali al unul
moniala 1n care acesta este transferat; mo!?tenitor nu pot urm3ri partea acestuia din bunurile mo~tenirii;
1 - lichtdan'.!a patrirnoniului profeslona! individual se face 'Jn conformitate cu dispo- . - ca o consecint3 a corelat!ei divfzlbiHt<3tii patrimoniuiui cu unicitatea patrimonlului,
zi\iile arL 1941-1948 Cdv< privind lichidarea societa\ii, daca prin lege nu se dispune i confuziunea nu opereaza daca datoria :Ji crean\a se In tH.:elaql patrimoniu, dar
altfel iart< 33 alin< (3) Ccivl · In mase de bunuri diferite 1624
Alte patrimonii determinate potrivl! legii
spre exemplu, masa patrimoniala !n cadrul patrimoniului intreprinzatorului (persoa- 5. Este intrammtlsibil
na fizica care organizeaza o <intrepnndere economica), reprezentand totalitatea drep-
turiior 'i obliga\iilor afectate, prin declaratie scrisa ori, dupa caz, prin acordul de con- ,- Jntransrnisi- nu poate transmite, prin acte juridice intre vii; 1ntreg patrimoniul sau; 0
; stituire sau prlntr-un un act aditlonal la aces-ta, exercitarii unei actlvitaii economice 1 bilitatea persoana fizica sau jurididl poate transmite, prin acte juridice intre vii, unul sau mai
I [art< 2 lit< e) ,1 j) din O.U.G< nr 44/2008 privind desfli,urarea activltatilor economice multe drepturi din patrimoniul sau, insa nu 1ntreg patrimoniul;
! de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale ,i lntreprinderile • - regufa: transmisiunea patrimoniului in integralitatea lui poate avea loc numai la
~le, modificat prin Legea nL182/2016l · · - - · - - - - - < ___ <_.! decesul unei persoane fizlce, respectiv in caz de lncetare· a unei persoane ju rid ice; j
Transferul intra- [ <-in caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor ;;I obligatiilor dintr-o masa j • exceptie: in cazul reorganizarii persoanei juridice prin divizare par\iala are loc o ·
· patrimoniala in alta, In cadrul aceluia~i patrimoniu, se face cu respectarea condi1;iilor : transmisiune cu titlu universal a patrimoniului respective I persoane juridice,
prevazute de lege $i filri:i a prejudicia drepturile creditorilor asupra fied:irei mase ! sa inceteze 236 alin.
patrimoniale; un astfel de transfer dintr-o masa patrimoniala ln alta nu constituie o i
instralnare (art< 32 C.civ<);
2
In conditiile in care transferurile de bunuri efectuate lntre masele patrimoniale FUNCfHLE PA TRIMONIULUI
ale aceluia~l patrimoniu nu constttule lnstr3inari, actul juridic prin care se efec~
tueaza un asemenea transfer nu trebuie sa fie tncheiat in forma autentica, chiar
1. Constituie garanVa comuna a creditorilor chirografari
daca aceasta forma ar fi ceruta de lege pentru un transfer propriu-zis, adica
lntr-un alt patrimoniu; - eel care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile :;i imobile,
de asemenea, transferul 1ntrapatrimonial nu este impozabil din punct de vederj
roi
j.i viitoare; ele servesc drept garaniie comuna a creditorilor sai [art.
fiscal.
--···--·-·-·-------·-----~-··~-----·-------~---~------
regula: creditorii ale caror creante s-au nascut ln legatura cu o anu1nita diviziune a ,
patrimoniului, autorizata de lege, trebuie sa urmareasca mai intai bunurile care fac I de creditorii chirografari (acei creditori care nu au o garan\ie reala), debitorul
raspunde cu bunurile sale prezente ;;i viitoare;
creante niiscute obiectul aceiei mase patrimoniale; daca acestea nu sunt suficiente pentru satisface-
in cu rea crean\elor, pot fi urmarite ~i celelalte bunuri ale debitorului [art. 2324 alin. (3)
! comune - garantia comuna prive:;te toate bunurile urmaribile ale debitorulul din momentul
executarii silite, indiferent de modificilrile petrecute in patrimoniul debitorului de la
anumitiJ div~-· Cciv<];
data na5terii creantei :;i pana la data executarii sillte;
ziune a • exceptia: bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerci- <
- constituie garan\ie comuna nu numai pentru creditorii chirografari, ci ~i pentru
\iului unei profesii autorizate de lege pot fl urmarite numai de creditorii ale caror
creditorii privilegia\i, precum ~i pentru cei care au garan\ii reaie;
1·
crean\e s-au nascut ln legatura cu profesia respectiva; ace~ti creditori nu vor putea
j - creditorui ~i debitorul au posibilitatea de a conveni limitarea dreptului creditorului
urmari ceielalte bu nun ale debitorului [art 2324 aiin. (4) C.civ<]; ' · de urmari bunurile care nu 1i sunt 2325
• dispozi\iile art 2324 alin. (4) Cciv. se vor aplica ln cazurile In care profesionlstul
insu~i patrimoniul debitorului, iar nu bunuri concrete, individualizate din
1~i opereaza diviziunea patrimoniului dup;S intrarea !n vigoare a actualulu! Cod civil
[art< 151 alin< (1) din legea nr 71/2011];
• creditorii prevazu\i la arc 2324 alin< (4) Cciv< inciud ~i statul §i organele
151 alin< din
286 PATRIMONIUL PATRJMONlUL 28'/
,-------------- ------ - - - - - -------------- -- - ------ ---------- -------------- -···~-~- .. -- -
.-~---"- ----·~····---------··---
\ Pre11turile -- debltoru! sa tnstrBineze bunurl dln patrfmoniul s~u orl s2 dob§ndeasca alte - ort. 699 aiilt (4) C,civ, pnecizecu5 c.3 ipoteclle .constit11ite cu pr1vire teten pe durata
! debitorutui ..;;u bunLff!; e)(i.stentei superftc'iel:
··- regula: actele de dispozitle a!e debitoru!ui cu privire la bunurHe din patrirnonlu! si:lu se str5rnuta de
sunt opozabile creditorilor chirografari; cazul In care superf!c!arul este sa cumpere terenu! la vdloarea de c!rcui"'tie
exceptia; actele juridice prin care sunt fraudate intereseie creditorilor chlrografari; pe care acesta ar fi avut-o daclii nu ar fi existat constructia; sau
m daca actele de lnstr3in.are au caracter fraudulos, creditorii chlrografari pot exer~ b) se extind de cu privire I.a lntregul teren In cazul ln care constructorul refuz.3
dta revocatorie 1562 urm. s~ cumpere terenul, repunandu-1 in s!tu:atia anterioara;
- 'fn cazul distrugerii integrale sau partiale a bunuluf ce face obiectu! u.zufructului,
art. 748 a/in. (2) Cciv. prevede ca uzufructul va continua asupra despagubirii platite
de tert sau, du pa caz, a.supra indemniza~iel de asigurare, daca aceasta nu este folosit@
I - presupune substituirea (inlocuirea) unui bun cu un alt bun, prin efectul careia bunu- pentru repararea bunului;
rile si valorile inlocuitoare dobandesc situa\ia juridica a celor inlocuite_ in cazul stramutarii garanilei, art. 2330 C.civ. stablle!lte di, dadi bunul grevat a plerlt
ori a fost deteriorat, indemnizalia de asigurare sau, dupii caz, suma datoratii cu titlu
reale de despagubire este afectata la plata crean)elor prlvilegiate sau ipotecare, dupii ran-
gul !or; sunt afectate plii)ii acelora$1 crean\e sumele datorate 1n temeiul exproprlerii
- subrogatia realii poa te fi:
pentru cauza de utilitate publlca sau cu tltlu de despagubire pentru \ngradlri ale drep-
1. cu titlu universal;
tului de proprietate stabilite prin lege;
rea!e 2. cu titlu particular.
1n cazul 1nstrainarii bunului ipotecat, art. 2393 C.civ. prevede di eel care achizltio-
, - se raporteaza la cuprinsul intregului patrimoniu, facandu-se abstractie de ,,inclivi,d-'1ua-
-~
neaza un bun in cursul obisnuit al activitilili unei intreprinderi care 'lnstrilineaza bunuri
reala cu titlu litatea bunului care iese din patrimoniu ~i a ceiui care 11 inlocuie~te;
de acelasi fel dobandeste bunul liber de ipotecile constituite de instrainator, chiar
uni11ersal - se produce automat, fara a fi nevoie ca o dispozi\ie legala sa o prevada in mod expres; ' daca ipoteca este perfecta, iar dobanditorui cunoa~te existenla acesteia; in acest caz,
- locul bunului instralnat va f1 luat de eel prim1t, a~a incat cred1torii ch1rografan vor I ipoteca se stramuta asupra pretului sau altor bunuri rezultate din 7nstrainarea bunului
1
putea sa urmareasca, la scaden!a, bunurile concrete ce se vor afla fn patrirnoniul : ipotecat;
debitorului Jn momentul declansarii executarii silite;
- este in stransa legatunl cu divizibilitatea patrimoniu!ui, deoarece, in cazul unui
patrimoniu divizat, !nlocuirea se produce 1-n cadrul aceleia!;i_f11ase patrimoniale_ __
1
I • potrivit art 172 din legea nr. 71/2011, in cazul instrainarii bunului ipotecat, in
condi!lile art. 2393 C.civ., 1n lipsa de dispozi!ie contrara 1n contractul de ipoteca,
debitorul ipotecar va depune pretul 1ntr-un cont bancar distinct si ii va informa pe
:s~b~.;;~atiia - r-~-:-;;op0:eeir:;;e:aaza numai atunci cand legea o prevede In mod expres 'ii prive,te un bun ' creditorul lpotecar cu privlre la acesta; creditorul tpotecar are dreptu! sa soliclte
rea!ii Cl! tit!u determinat_ informa\ii de la banca deponenta cu privire la operatiunile reaiizate de debitorul
Exemple: ipote-car asupra sumefor depuse in acest cont;
- art 682 Cciv_; garan\iile constituite de un coproprietar asupra cotei sale paf\i se - in cazul exproprierii pentru cauza de utilitate publica, lpoteca ,; privilegiul se stramutil :•
de drept asupra despagubirilor stabilite prin hotarare judecatoreasca s·1 care trebuie
strarnuta de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, dupa caz, a sumelor de bani
platite de catre expropriator expropriatului (art 28 alin. (2) din legea nL 33/1994 1
care i-au fost atribuite prin partaj;
- in cazul !ncetarii dreptului de superficie prin expirarea termenului, art. 699 a/in, (3)
privind e.'P.ropriere;i pentru cauza de utilltate publid, r_epublicat~J:.----~-- J
- subroga'i;ia reala universala ori cu titlu universal nu se confunda cu transferul drep-
Cciv_ prevede ca ipotecile care greveaza dreptul de superlicie:
de transferul turilor si obliga\iilor cu con!inut economic dintr-o masa patrimoniala in alta, 1n con
a) se strarnuta de drept asupra sumei primite de la proprietarul terenului in cazul in
1 di\iile art. 32 al in, (2) Cclv.;
care acesta dobande~te dreptul de proprietate asupra constructiei edificate de ~ 111
transferu! dintr-o masi? patrimonial.a Jn alta nu constitule o instr.3lnare; un
superficiar, prin accesiune, cu obligatia de a plati valoarea de circula\ie a acesteia de ! asemenea transfer presupune simpla schimbare a destinatiei bunului, prin volnta
la data expirarii termenuiui; sau i titularului patrimoniulu! lnauntrul caruia opereaza, iar nu fnlocuirea unui bun din
b) se exUnd de drept asupra terenului fn cazul fn care superficlarul este obligat sa 1'
masa cadrul c8reia acesta se cu un alt bun.
cumpere terenul la valoarea de circula\ie pe care acesta ar Ii avut·o daca nu ar fi
1
exist.at constructia; sau !
c) se stramuta de drept asupra rnaterialelor atunci cand constructorui refuza sa I
I cumpere terenul, repunandu-1 in situatia anterioara;
~---~~"--~··-----·----·-----~--· ' ~---
288 PATRUVION!UL
transrnisimiea cu
transrr1isfunea este universal@ atuncl -cZind lntreg patrimoniul unel persoane .se
ttansm1s>iune transmite catre 0 ait;3 persoanfL
universal5
- transrnlsiunea este cu titlu universal atunci c.find se transrnite o fractiune din
transm~s~une patrirnoniu.
cu I.
universa~
decesul persoanei fizice se transmit nu drepturile ~i obligaliile acesteia subiectiv care da expresie aproprierii unui lucru perrni\8nd titu!aruiui
1
tr~nsmi:siunii h1 izolat, ci toate drepturile si obliga\iile ce au apar\inut subiectului de drept respectiv: P"''rritP po!;esia, sa foloseasca ~i sa dispuna de acel iucru, In putere proprie !;i In
cazul oe<T,o,an£>i a) ca o universalitate, daca transmisiunea se face catre un singur mo?tenitor (legal w
fizke dupa caz, legatar universal); real asupra unui Jucru corporal:
o fraqiune din universalitate, daca transmisiunea se face catre mai multi a) mobil (proprietatea mobiliara);
ori universal! sau cu titlu bl imobil (proprietatea imobiliara); !
trebuie distins intre reorganizarea prin divizare ~i ce!elalte forme de rec>rg<mizare - obiect al dreptului de proprietate: Jucrul asupra caruia poarta dreptul de proprie-1
transmisluniJ persoanei juridice, astfei: tate;
1
in cazul 1~ transmisiune cu titfu universal Jn cazul: drept real asupra unui lucru incorporal: fond de comert, drepturile de proprietate [
a) divizarii totale (art. 236 alin. (2) C.civ.];
b} divizarii paf'\iale [art. 236 alin. (3) C.civ.];
2. trans.misiune universata !n cazul:
formele
a,
industrial drepturile de autor.~i drepturile conexe acestora. _____._______!
- potrivit art 552 C.civ. ~i art. 136 alin. (1) din Constitu\ia Romaniei:
I a) dreptul de proprietate publica;
_J'
a) fuziunii prin absorbtie [art. 235 alin. (1) C.civ.J; j)fOpri.".tat€'........... L-fJ) dreptul de proprietate_priva_til.:___ ···~~--
b) fuziunii prin contopire [art. 235 alin. (2) C.civ.];
c) transformarii, cu exceptia cazului in care prin actul prin care s-a dispus transfor-
marea se altfel 241 H.DREPTUL PROPRIETATE PRIVATA
Precizare transmisiunea universala >i transmisiunea cu titlu universal nu exista deosebiri
ordin cl numai de ordin cantitativ. 1. Notiune
subiectiv asupra unor bunuri, altele cele care alcatuiesc dorneniul
In temeiul ciiruia titularul sau exercita posesia, folosinta §i dispozitia, 1n putere
In limitele determinate de
obleau! unel urm3rlri sl!ite ~i pot fi dobdndite prin orice rnod prevazut de
este expresla jurfdicZ! a ;;i st5p8nlril !ucrului in rn.:1terlalitatea sa;
553 aiin. (4) Cciv.j; est€ o stare de drept (nu o stare de fapt);
1:1 exista anumite bunuri proprietate privat3 care sunt s.upuse unui regim juridic :
fl exen::itata, putere proprie ~i in interes propr!i_i, de c@Lre orl
special, datorit3 importantei lor ~1 In considerarea unor !nterese de ordin general, i
s3 fie exercitata o a!t~ in nurnele in interesul sau,
iar nen::spectarea regimului juridic special poate atrage sanctluni adrninlstrative, I de proprietate de a uza de iucrui sau ,; de a··i pune
civile sau penale (de exernplu, arme\e ~i rr1uni~iile, substantele stupef\ante, bunurile
PY<,!nobCP~ 8C€$(Uia in propriu! SOU dobandind frtJctele pe
din patrimonlul cultural national etc.);
w mo~tenirile vacante ~i imobHele cu privice la care s-a renun~at la dreptul de pro~
-'" fructele pot rezuita din:
pdetate conform art 562 alln. {2) C.clv. intra In domeniul privat al comunei, ora$u--
lui sau muri!cipiului, dupa caz, fara !nscriere In cartea funciara, cu exceptia ce:lor a) exploatarea directa ;;i nemijlocita de catre titularul dreptului de proprietate
materiale - pentru fructele naturale si industriale);
ede -·f~;fii~a~fl~a~te;,~-,n;;~~~fl~'c~a~re~~se~~cu~v~i~n~s~ta~t~u~lu~i~ro~mni!ja~nJ'!~S~5~3~"'!al~in~.J?lf~lS;~~~~-~
Moduriie de - prin conventie b) cedarea folosintei unei alte persoane 1n schimbul unei sume de bani (acte juridice
dobam:lire a - prin mo~tenire legala sau testamentara; -pentru fructele civile);
dr.aoitului de - prin accesiune; -1n ceea ce prive;;te bunurile consumptibile, de regula, uzul lor se confunda cu drep- 1
prin uzucapiune;
tu! de a dispune de ele din punct de vedere material, deoarece consumarea presupu- i
- ca efect al posesiei de buna-credin\a in cazul bunurilor mobile,; al fructelor; 1 ne dispari\ia lor; Ii
J - implica 'li un aspect negativ, anume facultatea titularului de a nu uza de bun, de a nu
prin ocupa\iune;
- prin tradi\iune; I se servi de el, in afara situaliilor in care insaei legea ii obliga sa o faca (spre exemplu, in ·.•
- prin hotarare judeciitoreasca, atunci cand este translativa de proprietate prin ea f-·· ····-·~~--- ··----~ unor obligatii propter rem), precum :;i opii_unea qe a nu culege fructele. · · · - - ;
insa~i;
I i- prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de iucru; atributul dis- i
prin efectul unui act adminlstratfv, insa numai 'In cazurile expres prevazute de lege; obutendi ' pozitiei este specific dreptului de proprietate $i nu se mai 1ntalne:;te la niciun alt drept .•
- prin alte moduri prevazute de lege [art 557 alin. (1)-(3) C.civ.]; i s;ni real, transmiterea acestui atribut inseamnii transmiterea 1nsa:;i a dreptului de pro- 1
• in cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate privata se dobande>te prin prietate; I
!nscriere In cartea funciara, cu respect.area dispoziti!lor prevazute ia art. 888 C.civ., - este de doua feluri: ;
cu excep!ia cazurilor anume prevazute de lege [art. 557 alin, (4) Cciv.j; a) dispozitia materiala: prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune i
""' dispozi\iile Codului civil privltoare la dob;3ndirea drepturilor reale imobl!lare prln de substan~a lucruluL prln consumare, transformare sau chlar dfstrugerej cu respec- '
efectul Jnscrierii acestora In cartea funciara se ap!lca lnsa numai dupa flna1izarea tarea prevederilor legale; I
lucrarilar de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala :;i deschiderea, f b) dispozi\ia juridica: prerogativa de a instrilina lucrul sau d€ a constitui asupra lui i
la cerere sau din oficiu, a cart;ilor funciare pentru lmobile!e respective, In conforrni- pturi reale in favoarea altor persoane, precum ,; de a abandona lucrul mobil sau I
tate cu dispozi~iile Legii cadastrului ,; a publicita\ii imobiliare nr. 7/1996, republi- a renun\a la dreptul de proprietate.
cata, cu modific3rile ~i completarile u!terioare; anterior acestui moment, lnscrierea eptul de proprietate este aparat prin intermediul actiunii "In revendicare sau al I
In cartea funciar.3 a dreptului de proprietate ?i a altar drepturi reale, pe baza actetor L_<1ltor ac\iuni ln justiJie. --·----·--~--·----·- _ _____j
prin cares-au transmis, constltuit ori modificat In mod valabli, se face numai In scop
de opozabilitate fa\a de ter\i (art. 56 din Legea nr. 71/2011);
m drepturile reale 1 deci ~i dreptul de proprietate imobiliara, se dobt3nd€sc f8r3
inscriere ln cartea funciara cf!nd provin din mo~tenire, accesiune natura!a, vanzare
Caracterul - singurul drept real care reune!jte cele trei atribute (posesia, folosinia ;;i dispozitiaj;
sillta, exproprlere pentru cauza de utllitate public3 1 pretum ~i In alte cazuri expres
m nu trebuie confundat caracterul absoiut al dreptului de proprletate cu faptul
c) situat!a fn care a!tor persoane decat proprletarul le este oferita posibilitatea de a b} ifrnitele stabilite fn interes pr/vat: !imltarea ;nre scop protejar.ea unor
exercitc:1 anumlte elemente care akfi:tuiesc atributul fotosintei; interese particufare, privite Jn rood individual;
cazul de trecere de ort. G'l.7 urrn, C.clv. 0 decurg din raporturile de vedn'1tate;
izvor1 din: lege; uzan\e (mai exact, din obicei); act juridic; hotarare judecatoreasca. : varsarea intr-un curs de apa sau lntr·un 7an\ [art. 605 alin. (1) C.civ.];
limitele legale I
1
In acest caz, proprletarul fondu!ui superior este obligat sa
(ij calea ?i 1nij!oa-
, cele de scurgere de natura sa aduca prejudicii mlnime fondului inferior, ramanand
I - exerc1\iul atributelor dreptului de proprietate poate fi limitat prin lege [art. 556
, alin. (2) Cciv.], fie In interes public, fie in interes privat [art. 602 alin. (1) C.civ.];
a) limitele legale stabilite in interes public: limitarea are drept scop protejarea unor
dator la plata unei despagubiri juste si prealabile ciitre proprietarul acestui din
urma fond [art. 605 alin. (2) C.civ.J;
• exceptie: atunci cilnd pe fondul inferior se afla o construc\ie, 1mpreuna cu gradina c;i
interese
curtea aferentil, sau un cimltlr, regula de mal sus nu se aplica [art. 605 alin. (3) C.civ.]. J
294 DREPTUL DE PROPRH:TATE DREPTUL OF PROPRIETATE 2.95
·1·-_:. reQuJ~~ pr~~~t~;lj! care··~rea sa f~;!~seasC~··p;ntr~~i·ri·garea terenUk~iwsau r.atu~ d} daca st.area de fapt o poate pretlnde restabilirea anterioare atund
, rale ~; artitlciale de care poate dispune In mod efectiv an:: dreptul ca 1 pe cheltuiala sa cand apa era lndispensabila pentru fondului sau [art. 609 alin. (2) C.civ.];
::xc!uslv'3, ~a fac.3 !~ terenul riveranului opus Jucr3rlle necesa. re pentru captarea apei
1
'i * d!spozi~iile art. 609 alln. {1} ~i (2} C.civ. se aplicV, In rnod corespunz3tor, ~i In cazul
tart 606 aim, (1) c.e1v.]; in care lzvoru! se Yntinde pe doua fonduri !nvecin8te, tinZ!nd se.ama de !nt!nderea
: " obHgatll ale proprietarului: sa aleaga calea ~i mijloacele de natura a aduce pre- izvorului fiecare fond
j judicl! rninirr1e fondului riveran opus; sil pl3teasca o desp3gubire just3 )i prealabH8
proprietarului fondului riveran opus [art. 606 a!Jn. (2) C.ch1. 1 care face trimitere,
pentru o aplicare corespunzatoare, la art 605 alin. (2) ?i (3) C.civ,];
'fl; exceptie: atunci cand pe fondu! riveran opus se afl8 o constructte, lmpreuna cu gra- nrrmr.i<>t;>ru! are obligatia sa 1,; fa ca strea>ina casei
dina ~i curtea aferenta, sau un cimitir, dispozi\ille art 606 C.civ. nu sunt aplicabile. Fondul
i A<:tiune 'i'n justitie
I - daca par\ile nu se in\eleg, proprietarul care vrea sa uzeze de dispozi\iile art. 606
! C.civ, (nu .}i titularul unui alt drept sau posesorul de fapt) va solicita instan\ei, in '!
hotar, existent pe fata zldului in care s~a deschls vederea sau, dupa caz, pe linia
a la linia de hotar I
296 DREPTUL DE PfiOPRiETATE DREPTUL DE PROPRIETATE 297
- - r=··fereastra pentru vedere, ba!conu! orl alte asemenea lucr3ri neparalele cu !lnla de poate fi stabilit numa1 pdn [art. 61.8 aiin. C.civ,], nu ~i
] hotar spr€ fondui lnvecinat sunt interzise 1a o distanta rnai rnic.3 de un metru [art. 615 rare judecatoreasca;
alin. (2) C.civ.J; 1m.tar1t" este obllgata sa dar in specla1
n :?i In cazul !ucri5ri!or neparalele, distanta se masoara tot perpendicular, de !a de celE:• ale arL 617 alirL {2} C,c!v, ·-trecerea tn~buie sa se faca In de natura sa
punctul eel mal apropiat al lucr3rii de Hnia de hoiar ?i p§n.5 la aceasta Hnie 615 aduca o minirna stanjenlre exercit2r1i dreptului de proprietate asupra fondului ce are
1 alin. (3) teza a li·a acces ia calea public8; ln cazu! ln care mai multe fonduri veclne au acces la caiea
Fereastr:e ··r-~. proprieta.rul are.dreptul de a-~i deschide, fara limita de distan!a, ferestre de oulJlica, trecerea se va face pe fondul caruia i s·ar aduce ceie mai putine preJudicii;
lumin3 I daca sunt astfel construite !neat sa lmpiedice vederea spre fondul lnvecinat (art. lolosinta continua timp de 10 ani trebuie sa fie acceptata de proprietarul fondului
....................~d~e¥ci~~~;a'~;J;~if~a~c~ea~;~~~!~~~~~ilii6~1;s~a~li~n~.~&;~~)m1etalc:-al~d;;~
nu are acces la calea pubHca, eel 1-n cauza nu poate s.3 pretlnda un drept de trecere l
vecinilor1 ci doar coproprietarului caruia l~a revenit lotul cu acces la calea publicil; Probe actiunii implica, 1ntre altele, dovedirea dreptului de proprietate al recla·
- daca un fond a avut acces la calea publica, 1nsa acesta s·a pierdut din motive imputa- m;innmll asupra fondului dominant;
bile proprietarului fondulul respectiv (de exemplu, proprietarul a edificat o construqie , m Jn cazul In care reclamantul nu dovede?te dreptul sau de proprietate, act1unea va
care a blocat accesul la calea publica; a 1nstrainat partea din imobil pe care se realiza fl resplnsa ca fiind introdusa de o persoana fara calltate procesuala activa, iar nu ca
la calea de cu acces la calea
298 DREPTUL DE PROPR!ETATE DREPTUL DE PROPR!ETl\TE ~~-99
parare, instan\a va tine cont de vechimea servitu\ii (dreptului de trecere) <;i de schim-
B. AcJiunea In despiigubire i
I. barea valorii celor 772 alin.
; Obiect acordarea de despagubiri pentru acoperirea pagubei suferite prin stabilirea dreptu-
lui de trecere. 4.3. limite Iegale
formula re - pe cale principala, printr-un proces separat, declan,at de proprietarul fondului
vit dupa stabilirea dreptului de trecere; acele situa\ii spedale de restr~ngere/limitare a exercitiuiui dreptului de on>orietate
: - prin cerere reconven\ionala, formulata de para! (proprietarul fondului aservit) in unor interese de ordin sau de ordin
J cadru! procesului In care proprietarul foodului dominant solicita sa i se recunoasca un Regulile pri· - dreptul de proprietate obiiga la respectarea sarcinilor privind protec\ia mceuH11u:
i de trecere. - vind prc;te<:tla j asigurarea bunei vecinata\i, precum <;i la respectarea celorla!te sarcini care, potrivrt
- termenul de prescrip\ie pentru dreptul la ac\iunea ln despagubire incepe sa med!ului <;i bu- l legii sau obiceiului, revin proprietarului (art. 603 C.civ.).
din momentul stabilirii dreptului de trecere [art. 620 alin. (1) C.civ.]; n.a vecinlitate
- este termenul de de 3 ani 2517 Dreptulde - proprietarul este obiigat sa permitii trecerea prin fondul sau a retelelor
exclusa ~ instan\a nu Ii poate obliga pe proprietarul fondului dea trecere pentru deservesc fondurl lnvecfnate sau din aceea~f zona, de natura conductelor de apii,
in compensare proprietarului fondului aservit o suprafajii de teren egala cu cea care : sau a!tel.e asemenea, a canalelor ~i a cablurllor electr·1ce, subterane or'r aer·1ene,
Ii -serve~te ca acces la calea publica.
paf\ile se pot 1n\elege ca, in locul pla\ii unei sume de bani cu titlu de despagubire, sa i
I j caz, precum o;i a oricaror alte instala\ii sau materiale cu acela~i scop [art 621 alin. (1)
' C.civ.);
- ob1igatia subzista numal pentru situatia In care trecerea prin alta pa rte ar fl imposl-
: fie transmisa o suprafa\a de teren din fondul dominant: '
bila, periculoasa sau foarte costlsitoare [art. 621 alln. (2) C.civ.];
I a} printr·o corwen\ie incheiata In forma autentidi;
, -1n toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despagubiri juste, iar dad!
I b} in cursul judeca\ii, caz in care instan\a va lua act de in\elegerea par\ilor ~i va pro-
' este vorba despre utilitati noi, despagubirea trebuie sa fie >i prealabila [art. 621
1 nun\a o hotarare de expedient;
alin. (3) C.civ.J;
, - 'in ar11bele situatil, in cartea funciara va trebuie sa se lnscrie atat dez!fplrea, cat ~i
- cladirile, cur~ile ~; gradinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere.
daca trecerea are ca obiect conducte ~i canale subterane, in cazul !n care aces tea sunt
1
tfilerea crengi!or ~! cu1ee.erE'a fructe!or, ·Jn schlmbul unei dac.3 este cazul - cfauza de inailenabilftate este sublri\ei:eas2
[art. 622 a!in. (1) C.dv.]; de ;;] transm~te in viitor rmnm·ipf'"""
j - obHgatia subzist2 numai pen tru altd pa rte ar fi !n1posi- [art 627 alin. (4)
1 bi!a, periculoasZ sau foarte costlsitoare u exernple: contractul translatlv de proprietate ln care transmiterea dreptulul de
J _ pt:~·p·~iet~~ul unui fond nu poate impiedka accesul altuia pentru a redobandf po,;esia proprietate este amanata la un mon1eot ulterior Jncheierii rnntr;wtlllli
! i:rec.ere p-entru 1 unui bun al s3u, ajuns !t1tt1mp!8tor pe fondul respectiv, daca a fost ln?tiintat ln siunea de
' =~nint"'""re-::
1 ·~ ,,q -'"
I bil [art. 623 alin. (1) C.civ.]; - clauza d€ lnallenabllltate poate fi stlpulata ~1 lntr-un coni:ract de avand Jn
· · in toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o justa despagublre pentru
1
vedere ca partajul produce efecte pentru viitor (art 680 Cciv.);
prejudicli!e ocazionate de reintrarea In posesie, precum ~i pentru ce!e pe care bunul w se apreciaza cl ?i in cazu! partajului rea!izat pe tale judiciara, cop,;Jrta~H se pot
cauzat fondului 623 alin, tntelege ca un anumit bun sa fie lndisponiblllzat o per\oada de tlmp dup.3 partaj;
l - in cazul in care o persoana a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se nu va produce efecte fa\a de dobanditor clauza de inalienabiiitate prevazuta intr·un
necesitate pe sine ori pe altul de un pericol iminent, proprietarul bunului are dreptul sa contract de ipotedl [art. 2376, art 2384 alin. (1) ~i art 2393 alin. (1) C.civ.];
I
, despagubire echitabila numai de la eel care a fost salvat [art. 624 alin. (1) Cciv.]; - in cazul pactului de op\iune privind contractul de varizare exista o inalienabilitate
- nu poate pretinde nicio despagubire proprietarul care a provocat sau a favorizat legala, astfel 1ncat nu mai este necesara includerea 1ntr·un asemenea pact a unei
r-I
apari\ia pericolului 624 alin.
disp-;:;:;·i\iile Codului civil referltoare la limitele legalese completeaza cu U<>~U,:1\H<e
I legilor speciale priv!nd reglmul juridic al anumitor bunuri, cum ar fi terenurile §i con-
clauze de inalienabilitate [art. 1668 a!in. (1) C.civ. - ,,intre data incheierii pactului ~i i
data exercttaril optiunii sau, dupa caz aceea a explr3:rH termenuiui de optiune nu se '
7
4.4.1.1. Considcratii generale -termenul incepe sa curga de la data dobandirii bunului [art. 627 alin. (1) C.civ.];
de eel mu!t a dauza de inalienabilitate stipufata pe o durata mai mare de 49 de a-ni este
- clauza prevazuta 1ntr-un act juridic prin care se restrictioneaza sever dreptul 49 de ani de nulitate absoluta (fiind vorba de o condi\ie de validitate speciala instituita
unui bun. printr-o norma de ordine publica) ?i paf\iala (numai pentru ceea ce depaseste
Forme -poate fi dispusa prin [art. 627 alin. (1) teza ! Cciv.]: durata de ded va dura 49 de anL
a} conventie; interesu! serios - poate sa apar\ina fie uneia dintre par\ile actului juridic care con\ine clauza
torul obliga\iei de a nu instraina sau debitorul acestei obliga\ii), fie unui tert
alin. (1) C.civ.];
'ill atunci cand beneficiarul clauzei de inalienabilitate este un ten;, acesta trebu!e sa
4.4.1..2. Clauza de inalienabilitale expresii §i clauza de inalienabilitate implicitii
fie determinat sau eel putln determinabl!;
- !n principiu, trebu'e sii fie vorba des pre un contract translativ de proprietate, indife .. ;;; lnteresul poate consta In garantarea executilrii unei obligatii, p3strarea calit8tii
de nud proprietar de catre o onumita persoan2, folosirea bunului un anumlt timp
rent daca este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit;
de catre dobanditor etc.;
- o persoana nu ar putea sa indisponibllizeze bunul in propriul patrimoniu; In lipsa unei
» jurispruden56: termenii !n care a fost redactata clauza de inaHenabilitate exclud
aceasta ar sa fraudeze interesele creditorilor sai.
I posibilitatea de a r-ncheia contractul de vanzare fara acordu! expres al creditorulul 1
ipotecar, obliga~ie asumata de garant prin contractul de garantie- reala 1mobiliar!3. I
L --~mltarea. conven~ionala v9luntara a prerogativelor dreptu_[~~- proprietat~ asup~~J
302 DREPTUL DE PROPRlETATE DREPTUL !lE PROPRIETATE 30.3
contractelor cu titlu oneros, pana la proba contrara 627 alin. (3) teza de i11alienabilitate pe caie de mo;;tenire, cl )i de transmiterea bunului In cazul
a II-a
~ In cazu! Jn care clauza de inalienabiHtate nu a fost deterrnlnanta la ln-
cheierea actului juridic, acesta este lovit de nulitate par\iala, deci numai In 4.4.1.7. Sancfiunea nerespecUirii clauzei de inalienabilitate
clauzei.
Cl;mxa ""'pcisa - revocarea judecatoreasca a legatului [art. 1069 alin. (1) C.civ.];
4.4.1.5. Opozabilitatea clauzei de ina/.ienabilit11te 'intr~un - termenul de prescriptie de un an 1ncepe sa curga de la data la care mo?tenitorul a
cunoscut clauza
a fi opozabila, clauza de inalienabllitate trebuie supusa formalita\ilor de Clauza mspu:;a
de daca este cazul 628 alin. 1ntr·o do,riatie actlunea Jn revocarea donatlel poate fi exercltata numaJ de donator sau de
1, contract cu tit/u oneros clauza poate fl opusa numai creditorilor ulteriori ai acestuia
\inut de obliga\la de inallenabiiitate, dacii sunt indeplinite eventualele formalitii\i de Clauza ' - rezolu\iunea [art. 629 alin. (1) C.civ.];
opozabllitate; !ntt-un a-It ezolutiunea poate fi ceruta numai de creditoru! obliga\iei de a nu instraina {instrill-
I 2. contract cu titlu gratuit - clauza este opozabila >i creditorilor anteriori ai doban· contract tor), nu ?i de o ter1;a persoana, chiar daca inalienab'ilitatea a fost prevazuta in favoa-
' ditorului [art. 628 alin. (4) C.civ.]; ___ a acestefa 1 !ntrucat nu este parte contractant~----··,---···
3, bunuri mobile - clauza de inalienabilitate nu poate fl invocata impotriva tertului Anu!area ! - beneficiarul dauzei de inalienabilitate (Jnstriliniltorul sau ten;ul in favoarea cilrula
dobanditor, in masura in care sunt indeplinite condiiiile care rezulta din art. 937 actuhJi i s·a stipulat inalienabilitatea) poate cere anularea actuiui subsecvent lncheiat cu 1ncal·
1
alin. (1)·(3) C.civ., pentru dobandirea proprieta\ii prin posesia de buna-credinta subsecvent carea dauzei {art. 629 alin. (2) C.civ.];
[art. 628 alin. (3) C.civ.]; j mart. 629 al!n. (2) C.dv, nu acopera ~l 1poteza antecontractului 1n care s~a prevazut '
4. bunuri !mobile - interdictia wnventionala de instrainare a unui imobil poate fi I o clauza d.e inalienabilitate, lnsa, pentru identitate de ra\iune, trebuie admls ~i fap-1
numai din noti3rii ei Jn cartea funciara, I
________ l
tul ca partea care ar urma sa dob3ndeasca poate cere an-ularea actului juridic in·-
c!:"teiat cu 'inctilcarea obligatiei de a nu lnstraina. ,.."·~----··--~---··
- In cazul ln care clauza de inalienabliitate este valabila. dar nu au fost indeplinite
condi\iiie de opozabilitate, iar bunul a fost instrainat, beneficiarul ciauzei nu se mai
poate prevala fa\a de ter\ul dobanditor de dauza de inalienabilitate, insa are dreptul 4.4.1.8. fncelarea efectelor clauzei de inalienabilitate inainte de implinirea termenului
a pretinde daune-interese proprietarului care nus-a conformat obligatiei de inalie-
Autorizarea cu autorizarea instantei 1 ca urmare a de a
de care era 628 alin.
pune de bun, formulata de tltularul dreptului indlsponibllizat, atunci cand [art 627
alin. (2) C.civ.]:
o} a disparut interesul care a ]ustiflcat dauza de lnalienabHitate; sau