Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Jurnalism de Investigatie
Jurnalism de Investigatie
1Steve Weinberg, The Reporter's Handbook: An Investigator's Guide to Documents and Techniques," St. Martin's Press, 1996
2Investigative Journalism: Context and Practice, Hugo de Burgh (ed), Routledge, London and New York, 2000
3 Idem
Scurt istoric al jurnalismului de investigaţie
Englezul William Prynne publică în anul 1637 un text ce este definit în termenii actuali ca fiin o
anchetă. Ancheta sa consta în faptul că a urmărit viaţa casei regale şi a adus ulterior critici aspre la adresa
reginei, fapte ce i-au adus condamnarea la închisoare pe viaţă pentru prejudicii de imagine aduse casei
regale. Pentru că acest tip de jurnalism se leagă de cetăţeni şi democraţie solidă, jurnalismul de
investigaţie se dezvoltă repede în SUA şi Marea Britanie. Fondatorul acesti gen de presă este considerat
Mark Twain, care în anul 1862, atunci când lucra ca reporter în Virginia City. Dezvăluirile sale în privinţa
afacerilor ilegale în care erau implicaţi funcţionari publici, deputaţi, îi aduce notorietate în rândul
jurnaliştilor. Printre primele articole de investigaţie ce a avut efecte majore în Statele Unite a fost scris de
K.Ridpet, în anul 1898 şi se numeşte Imperiul invizibil şi arăta faptul că americanii nu erau conduşi de un
preşedinte,guvern şi congres, ci de un grup de senatori corupţi. Tot în Statele Unite ale Americii apare la
sfârşitul secolului al XIX-lea prima publicaţie specializată de investigaţie, The McClure's. Cei mai buni
jurnaliştii ai tării, dar şi scriitori precum Arthur Conan Doyle si Rudyard Kipling au arătat că mass-media
este destul de puternică şi responsabilă pentru a constrânge puterea de stat.
Jurnalismul de investigaţie european, aşa cum era de aşteptat, îi urmează modelul jurnalismului
american. Primele anchete de presă ce apar cu regularitate în primul deceniu al secolului al XX-lea au loc
în Marea Britanie şi Suedia, ţări ce aveau o presă liberă. În această perioadă W.T.Steed publică Pall Mall
Gazette, unde dezvăluie prostituţia infantilă din Londra. Acesta „cumpără” de la mama ei o fetiţă de 13
ani şi dovedeşte, după ce petrece o anumită perioadă de timp singur cu ea, strict supravegheat, că ea ar fi
putut fi folosită în aproape orice scop imoral. A fost o serie întreagă pe marginea subiectului prostituţiei
infantile şi a militat pentru schimbarea legii. În Suedia apare în anul 1914 cartea O slugă între slugi, în
care era vorba despre o tânără ziaristă Ester Nordstrom, ce s-a angajat menajeră într-o familie bogată, iar
cartea a stârnit dezbateri parlamentare pe tema drepturilor şi libertăţilor individuale ale salariaţilor.
Urmând exemplul celor două, ţări precum Olanda, Elveţia, Danemarca încep să aducă investigaţia
jurnalistică în paginile ziarelor lor.
Printre cele mai cunoscute investigaţii jurnalistice se numără afacerea „Watergate”, care este de
altfel şi cea mai strălucită şi în urma căreia preşedintele SUA,Richard Nixon, şi-a pierdut postul într-un
mod foarte ruşinos. Un alt caz este scandalul Lewinksi-Clinton, acuzaţiile de adulter aduse preşedintelui
fiind o realizare strălucită a jurnalismului de investigaţie. Operaţiunea „Mâinile curate” i-a curmat viaţa
unuia dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti italieni, Mino Pecorelli, iar un deceniu mai târziu a dus la
prăbuşirea scenei politice italiene.
Funcţiile jurnalismului de investigaţie:
– înţelegerea unui eveniment care ridică multiple semne de întrebare;
– aducerea în atenţie a unei probleme susceptibile să deformeze adevărul;
– restituirea unei realităţi ascunse, într-o manieră originală;
– formularea unei versiuni opuse celei oficiale;
– sensibilizarea publicului asupra unor zvonuri sau informaţii contradictorii care dau de bănuit;
– depistarea şi darea în vileag a unor fapte ilicite pe care anterior autorităţile legale n-au putut sau
nu au vrut să le facă publice;
– prezentarea unui element, considerat surpriză faţă de un anumit nivel al informaţiei, reperat de
jurnalist ca fiind cunoscut de public;
– persuasiune;
– unicitate;
– exclusivitate;
– senzaţional.
În ceea ce priveşte radioul, cel mai mare obstacol pe care îl întâmpină investigaţia este faptul că
se bazează doar pe oralitate, fiind lipsită de imagini sau de cuvinte scrise. Radioul modern mizează însă
pe funcţia de prestator de servicii, fiind transparent, la îndemâna ascultătorilor oriunde, de la duş, în
maşină, acasă,etc şi are de asemenea rolul de fi alături de ascultători pe parcursul întregii zile. Un motiv
principal pentru care investigaţiile radio nu se bucură de acelaşi succes ca cele de televiziune este faptul
că ascultarea şi înţelegerea investigaţiei presupune un efort din partea cei care ascultă de a înţelege, de a
se concentra asupra informaţiilor, argumentelor, probelor aduse. Iată elementele esenţiale pentru acest stil
:
Evaluarea informaţiei, selectarea datelor, scrierea textului : În această fază jurnalistul trebuie să
identifice interconexiunile obiectului investigaţiei, să stabilească relaţia de cauză-efect, să determine
actorii principali, rolul lor şi acţiunile. La faza selectării datelor, jurnalistul trebuie să urmărească o să
reliefeze datele cu adevărat relevante şi convingătoare pentru confirmarea ipotezei şi pentru atingerea
scopului propus. În urma strângerii volumui de informaţie, jurnalistul trebuie să evalueze ce parte are o
utilitate maximă în vederea scopulu propus, iar importanţa informaţiei este dată de conţinut. Conţinutul la
rândul său înseamnă densitate şi veridicitate.
Scrierea şi publicarea textului investigaţiei jurnalistice: Textul este de obicei compus din titlu
( subtitlu ) introducere, conţinut şi încheiere. Titlul trebuie să fie succint, original, sugestiv, să atragă
atenţia. Introducerea trebuie să explice motivul pentru care are loc investigaţia, obiectul investigaţiei şi
stârnirea interesului pentru final. Conţinutul trebuie să cuprindă descrierea situaţiilor, invocarea faptelor,
argumentarea afirmaţiilor,etc. , totul pentru a duce la concluzii, la confirmarea sau infirmarea ipotezelor
jurnalistice. 6
6 Grosu, Cristian; Avram, Liviu. Jurnalismul de investigaţie // Ghid practice.-Iaşi: Polirom, 2004