UNIVERSITATEA’’PETRE ANDREI” DIN IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE
SPECIALIZAREA:Contabilitate si informatica de
Gestiune

Referat la Macroeconomie

PIB-ul Romaniei

IANUS CRISTINA
(ALEXANDROV CRISTINA)
C.I.G.- anul 1
 Cum a evoluat PIB-ul Romaniei in ultimii 20 de
ani

Urmarind istoricul produsului intern brut romanesc din ultimii

20 de ani se pot contura patru perioade ale economiei. Per
ansamblu, PIB-ul Romaniei a crescut de patru ori in cei 20 de ani
de la caderea regimului comunist, de la 858 miliardei de lei vechi
(40,8 miliarde dolari) in 1990, la 491,3 miliarde lei noi (161,1
miliarde dolari) in 2009.

Produsul intern brut (PIB) este indicatorul ce caracterizeaza cel

mai precis nivelul de dezvoltare al unei tari pe o perioada
determinata de timp. PIB-ul nu masoara insa bunastarea unei
natiuni, ci doar valoarea adaugata produsa anual intr-o economie.

Ce este PIB-ul. Cum se calculeaza si de ce o crestere a PIB-

ului nu se vede mereu si in buzunarul populatiei

PIB-ul este un indicator macroeconomic ce reflecta suma valorii

de piata a tuturor marfurilor si serviciilor destinate consumului final,
nu si a celor intermediare, produse in toate ramurile economiei in
interiorul unei tari in decurs de un an. Notiunea de „brut” in
componenta PIB arata tocmai faptul ca nu se iau in calcul
deprecierea, consumul de capital sau distrugerea accidentala a
acestuia.

Cu alte cuvinte, valoarea proprietatilor distruse in urma unor

catastrofe naturale sau produse de om, nu se scade din PIB, in
schimb valoarea adaugata a proprietatilor reconstruite se adauga.
Relevant pentru explicarea acestei caracteristici a PIB-ului este un
citat al lui William J. Baumol, fost presedinte al Asociatiei
Economice Americane, din „Macroeconomics”:

„Uneori PIB-ul supraestimeaza bunastarea unei natiuni. Iata un

exemplu tragic: un dezastru s-a abatut asupra Statelor Unite pe 11
septembrie 2001. Nimeni nu se indoieste ca acest eveniment a
redus bunastarea natiunii. Zeci de mii de persoane au fost ucise.
Au fost distruse cladiri si afaceri. Cu toate acestea, dezastrul a dus
la cresterea PIB-ului. Guvernul a cheltuit mai mult pentru refacerea
pagubelor si a acordat ajutoare. Oamenii de afaceri au investit si ei
in reconstructia infrastructurii. Chiar si cheltuielile de consum ale
gospodariilor au fost majorate. Cu toate acestea, nimeni nu-si face
iluzii ca SUA o duc mai bine, desi PIB-ul a crescut suplimentar”.

Intr-o schema simpla, PIB-ul reprezinta suma dintre consumul

privat, investitiile brute, cheltuielile guvernului si diferenta dintre
exporturi si importuri.

Mai detaliat, PIB-ul este egal cu suma intrebuintarilor finale

interioare a bunurilor si serviciilor (consumul final si formarea bruta
a capitalului), plus exporturile si minus importurile de bunuri si
servicii. PIB-ul este totodata egal cu suma valorilor brute adaugate
ale diverselor sectoare institutionale sau a diferitelor ramuri de
activitate, plus TVA-ul produselor si impozitele nete ale
importurilor. Nu in ultimul rand, PIB-ul este egal cu suma
remunerarilor salariatilor, excedentul brut al exploatarii si
impozitele asupra productiei si importurile, minus subventiile.

Prima etapa a economiei romanesti: Anii de scadere (1990 –

1992)

In primii trei ani de dupa revolutie, produsul intern brut al

Romaniei a scazut de la 858 mld. lei vechi (40,8 mld. dolari), in
1990, la 6 trilioane lei vechi (19,6 mld. dolari) in 1992. Scaderea nu
este evidenta daca ne uitam la valoarea PIB in lei vechi, moneda
nationala devalorizandu-se puternic in acea perioada, insa lucrurile
devin mai clare cand se compara echivalentul sumelor in dolari
americani.

Si 1990 a fost un an in care PIB-ul a scazut, in termeni reali cu

5,6% fata din 1989. PIB-ul pe cap de locuitor in 1990  a avut o
valoare de 37 mii lei/locuitor.

La acel moment ponderea industriei in formarea PIB a fost in

valoare de 40,5%. Agricultura ocupa locul doi dupa industrie in
procesul formarii PIB, detinand o valoare de 21,8%. Transporturile
si comunicatiile se aflau pe urmatoarele locuri, in scadere fata de
anul anterior. Consumul populatiei si al administratiilor publice a
crescut in acel an pana la 65% din PIB.

In 1991, PIB-ul a fost de 2,2 trilioane lei vechi (28,9 mld. dolari) –

o noua scadere. Majoritatea sectoarelor a inregistrat descresteri.
Astfel, in sectorul industriei se observa o scadere fata de anii
anteriori, la 37,9%. De asemenea constructiile inregistreaza o
valoare de 4,4%, cea mai mica din anii 90’. Sectorul agriculturii
completeaza structura PIB cu un procent de 18,9, de asemenea in
scadere.  

A doua etapa: Anii de stagnare sau crestere usoara (1993 –

1999)

Per ansamblu, economia romaneasca a crescut in aceasta

perioada de la un PIB de 6 trilioane lei vechi (19,6 mld. dolari) in
1993, la 545 trilioane lei vechi (35,6 mld dolari). Din nou,
devalorizarea leului poate deruta atunci cand sunt comparate
sumele in lei, cresterea in dolari pe parcursul perioadei de sapte
ani fiind insa de 16 mld. dolari. De remarcat faptul ca la mijlocul
perioadei (anii 1995 – 1997) PIB-ul Romaniei practic a stagnat in
jurul valorii de 35 mld. dolari.

Produsul Intern Brut din 1994 a avut o valoare nominala de 49,7

trilioae lei, in termeni reali, crescand cu pana la 3,9 % fata de anul
anterior. Industria a avut din nou cea mai mare pondere in PIB, de
36,2%, in crestere cu 3,4% fata de anul precedent. Agricultura s-a
aflat pe locul doi, cu o valoare de aproape 20%, dar in scadere cu
circa 4 procente fata de anul anterior.

In 1998, PIB-ul Romaniei a fost de 338 trilioane lei (38,1 mld.

dolari), ramura destinata serviciilor avand un important rol.
Sectorul constructiilor a cunoscut o perioada de regres, contributia
la formarea produsului intern brut fiind de 5,2%. O scadere la
formarea PIB s-a simtit si in sectorul destinat agriculturii, avand o
valoare de 16%, cu pana la 2% mai mica fata de anul anterior.
Activitatea agricola a fost influentata negativ de costurile lucrarilor
de refacere a culturilor calamitate de inundatii si furtuni, de
scaderea eficientei in sectorul zootehnic, cat si de recoltele
modeste ce au fost obtinute comparativ cu anii anteriori.

PIB s-a format cu preponderenta in sectorul privat unde se

observa o crestere de aproximativ 0,2 pucte procentuale si unde
se evidentiaza ca sectoare pricipale comertul interior si agricultura.
Consumul final al populatiei s-a redus cu 6% fata de anul anterior,
o consecinta a scaderii puterii de cumparare si a starii generale de
recesiune.

A treia etapa: Anii de crestere sau formarea „bulei”

economice (2000 – 2008)
 In perioada 2000 – 2008 PIB-ul Romaniei a urcat de la 80,3
miliarde lei noi (40,2 miliarde euro), la 503,9 miliarde lei noi (136,8
miliarde euro).

Produsul intern brut creat in anul 2000 a atins valoarea nominala

de 796 533,7 miliarde lei si a fost, in termeni reali, cu 1,6 la suta
mai mare decât in anul precedent; in conditiile in care populatia
tarii a continuat sã scada. Sectorul privat a detinut o proportie de
64% la formarea PIB, sectoarele principale fiind reprezentate de
productia agricola, comertul cu amanuntul, constructii, o activitate
modesta fiind evidentiata in industrie. Cea mai mare contributie la
formarea valorii adaugate brute totale a fost detinuta de ramura
serviciilor (52%), urmata de industrie (31%), agricultura si
constructii.

Consumul administratiei publice a fost de 14,5% din consumul

final, cu pana la 4,2% mai mare decat in anul anterior, in timp ce,
consumul gospodariilor populatiei reprezenta 81% din consumul
final, cu 1,2% mai mic decat anul precedent. Cheltuielile pentru
campanile electorale au dus la cresterea consumului administratiei
private cu 78,6%.

Potrivit BNR, in anul 2003 economia româneasca a continuat

tendintele favorabile din anii anteriori in privinta cresterii
economice, dezinflatiei, controlului deficitului bugetar si reducerii
somajului. Totusi, cererea interna – stimulata de expansiunea
rapida a creditului, de majorarea salariilor reale si, intr-o anumita
masura, de crestere arieratelor – a inlocuit exporturile ca principal
motor al cresterii. Contributia sectorului privat la formarea PIB a
crescut cu 6,91 procente, in timp ce valoarea adaugata bruta din
industrie a crescut cu 4,6 procente comparativ cu anul 2002.

2006 a fost saselea an consecutiv de expansiune economica,

Produsul Intern Brut  crescand cu 7,7%, pana la 34,2 mld. lei noi
(97,1 mil. euro). Si de aceasta data serviciile si industria au
reprezentat principalele motoare de crestere, cu o pondere de
peste 73% in PIB. In acelasi timp, sectorul agricol isi diminueaza
contributia la formarea PIB-ului, fiind suplinit de cresterea
importanta din sectorul constructiilor. La cresterea PIB in 2006
contributia principala au avut-o serviciile,  cu aproximativ 47%,
fiind urmate in ordine, de industrie cu o pondere la cresterea PIB
de peste 22%, si constructii cu aproximativ 16%.
 Anul 2008 a fost ultimul in care PIB-ul Romaniei a crescut,
avansul fiind de 7,1%, pana la 503,9 mld. lei noi (136,8 mld. euro).
Cresterea economica, desi limitata drastic in ultimul trimestru, a
fost cu 1,1 puncte procentuale mai mare decat in 2007, fiind
sustinuta de marirea volumului de activitate si, prin urmare, a
valorii adaugate brute din agricultura, silvicultura si piscicultura
(+21,4%) si constructii (+26,1%), a caror contributie la formarea
PIB a fost de 17%.

A patra etapa: Anii de recesiune (2009 – prezent)

Din punct de vedere tehnic, Romania a intrat in recesiune in

2009, atunci cand PIB, ajustat sezonier, a scazut pentru doua
trimestre consecutive, comparativ cu trimestrele anterioare. In
2009 Produsul Intern Brut a fost de 491,2 mld. lei noi (115,9 mld.
euro), in scadere cu 7,1% fata de 2008. Multi au considerat ca in
acest an au fost corectate excesele din anii trecuti, in care se
inregistrase o crestere sustinuta a economiei.

Scaderea a fost determinata de reducerea volumului valorii

adaugate brute din toate sectoarele de activitate, cele mai afectate
segmente fiind comertul, repararea automobilelor si articolelor
casnice, hoteluri si restaurante, transporturi si telecomunicatii si
constructii, a caror contributie la formarea PIB-ului a fost de
31,1%. Consumul final total a inregistrat o scadere cu 8,2% in anul
2009, comparativ cu anul precedent, in special pe seama
diminuarii cu 10,8% a cheltuielii pentru consumul final al
gospodariilor populatiei. 

De asemenea, constructiile si activitatile de comert, repararea

automobilelor si articolelor casnice; hoteluri si restaurante;
transporturi si telecomunicatii si-au redus semnificativ volumul de
activitate cu 15,9%, respectiv cu 12,5%. Singurul aspect pozitiv al
acestui an a fost reducerea importurilor (-11,1%) si cresterea
exporturilor (+2,9%).

Nici pentru anul 2010 situatia nu este mai buna, mai multi analisti
revizuindu-si in scadere estimarea privind PIB-ul Romaniei. Astfel,
in luna iulie, Raiffeisen Bank si-a revizuit in scadere prognoza
privind evolutia Produsului Intern Brut anul acesta, de la -2% la
-3%, dupa ce, cu o saptamana mai inainte, si analistii ING, BRD-
SocGen si UniCredit au publicat estimari inrautatite referitoare la
PIB-ul din 2010. In decembrie, bancherii de la BCR si-au revizuit
estimarea privind cresterea economica din 2010, de la -3%, la
-2,1%, dar a mentinut estimarea pentru 2011, de 1,2%,

Acestea vin in conditiile in care consumul si constructiile sunt in

cadere libera, iar singurele semnale pozitive vin de la industrie,
care insa nu are o pondere suficient de mare in PIB pentru a salva
economia.