STATUTUL DE FUNCŢIONARE ŞI ORGANIZARE AL

ASOCIAȚIEI RELIGIOASE

„BISERICA ORTODOXĂ DE STIL VECHI DIN ROMÂNIA”

 2

A. DISPOZIŢIUNI GENERALE

Art. 1 : Credincioşii care au rămas după data de 1 Octombrie 1924 păstrători în

formă neschimbată ai legilor fundamentale ale Bisericii, constituie Asociaţia Religioasă
„Biserica Ortodoxă de Stil vechi din România”.
Art. 2 : Biserica Ortodoxă a luat naştere pe teritoriul românesc în primele veacuri
ale creştinismului, ea păstrând nealterată credinţa strămoşească, a Sfintei Biserici
Soborniceşti şi Apostoleşti.
Art. 3 : Biserica drept slăvitoare, binevoită de Tatăl, întemeiată de Fiul şi
însufleţită de Duhul Sfânt, călăuzită şi păstorită de ierarhia bisericească prin Sfintele
Taine, are drept scop mântuirea credincioşilor uniţi în numele Domnului nostru Iisus
Hristos, în acelaşi duh unic al credinţei, după apostolul care zice: „Un Domn, o credinţă,
un botez”.
Art. 4 : Asociaţia Religioasă „Biserica Ortodoxă de Stil vechi din România” (cu
toţi credincioşii ei) înţelege să se încadreze în totalitate disciplinei morale, urmând
exemplul sfinţilor care s – au jertfit pentru credinţă, neadmiţând nici o abatere de la legile
fundamentale ale Bisericii, pe care le consideră insuflate de Duhul Sfânt.
Art. 5 : Asociaţia Religioasă „Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România”
înţelege să păstreze legătura în unirea Duhului cu toate celelalte biserici ortodoxe din
lume, cu aceeaşi unitate de vederi în ce privesc dogmele, cultul, ierarhia şi tradiţia; iar cu
celelalte biserici şi culte religioase legătura dialogului.
Art. 6 : Sediul Mitropoliei al Asociaţiei Religioase „Biserica Ortodoxă de Stil
Vechi din România” este la Mănăstirea Slătioara, comuna Râşca, judeţul Suceava.
Asociaţia este constituită pe termen nedeterminat, rezervându-şi dreptul de a cere, în
condiţiile legii, dobândirea calităţii de cult. Patrimoniul iniţial al Asociaţiei Religioase
„Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România” este cel prevăzut în tabelul Anexă nr. 2, ce
face parte din prezentul statut. Activul patrimonial este format din suma de 5000 lei.

B. MĂRTURISIREA DE CREDINŢĂ

Art. 7 : Creştinii Asociaţiei Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din

România” preaslăvesc un singur Dumnezeu în trei ipostase: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.
Unitatea fiinţei lui Dumnezeu face ca acolo unde se găseşte una din ipostasele Sfintei
 3

Treimi să fie întreaga Dumnezeire. Însuşirile Dumnezeirii sunt şi ale fiecărui ipostas în
parte. Singurele caracteristici proprii ipostaselor Sfintei Treimi în parte sunt următoarele:
Tatăl este nenăscut, naşte din veci pe Fiul şi purcede din veci pe Duhul Sfânt. Fiul este
născut din veci din Tatăl, iar Duhul Sfânt este purces din veci din Tatăl. Dumnezeu a adus
din nefiinţă la fiinţă toată lumea, pe cea văzută cât şi pe cea nevăzută (lumea îngerilor).
Art. 8 : Omul a fost creat de Dumnezeu după chipul şi asemănarea Sa. Din coasta
primului om, Dumnezeu i-a făcut ajutor de viaţă pe femeie.
Art. 9 : Adam şi Eva, primii oameni, au încălcat porunca Dumnezeiască şi astfel a
intrat păcatul în lume şi prin păcat, moartea.
Art. 10 : În bunătatea şi iubirea Sa faţă de neamul omenesc, Dumnezeu a dat pe
Fiul Său, care s-a întrupat din Sfântul Duh şi Sfânta Fecioară Maria şi a sălăşluit printre
oameni, învăţându-i calea cea adevărată. Ca să mântuiască omul din robia păcatului
strămoşesc, Iisus Hristos a pătimit, s-a îngropat, a înviat a treia zi şi s-a înălţat la cer,
şezând de-a dreapta Tatălui.
Prin ascultarea care a mers până la supunerea de bună voie morţii de pe cruce,
Iisus Hristos apropie iarăşi lumea de Dumnezeu, deschizându-i din nou porţile Împărăţiei
cerurilor.
Art. 11 : Avem credinţa că Mântuitorul va veni iarăşi la sfârşitul lumii pentru a
judeca pe fiecare după faptele sale: cei drepţi vor merge la fericirea veşnică, iar cei
păcătoşi la osânda veşnică.
Art. 12 : Credem că biserica este un corp mistic al cărui cap suprem, înţelept şi
fără de moarte este Domnul Iisus Hristos.
Este întemeiată de El şi o conduce în chip nevăzut prin lucrarea Duhului Sfânt, iar
în chip văzut prin ierarhia bisericească cu scopul de a asigura oamenilor mântuirea.
Art. 13 : Credem că în biserică se păstrează Harul Dumnezeirii fără de care nimeni
nu se poate mântui şi că El se împărtăşeşte credincioşilor prin mijloacele sfinţitoare
(Sfintele Taine), în număr de şapte: Sfântul Botez, Ungerea cu Sfântul Mir, Sfânta
Cuminecătură (Împărtăşania), Sfânta Pocăinţă (Mărturisirea), Preoţia (Hirotonia),
Cununia şi Sfântul Maslu.
Art. 14 : Credem în neschimbabilitatea Darului Haric, că Duhul Sfânt a lucrat
numai în adevăr: „ieri, astăzi, acelaşi şi în veci”.
Art. 15 : Credem în Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, precum şi în
Sfânta Tradiţie pe care le socotim ca cele două izvoare de revelaţie Dumnezeiască şi
izvoare nesecate ale învăţăturii pentru Biserică.
Art. 16 : Credem în canoanele Sfinţilor Apostoli, a celor şapte Sinoade Ecumenice
ale Sfinţilor Părinţi, a celor locale şi parţiale, care sunt insuflate de Duhul Sfânt şi ele nu
pot fi modificate în nici un fel.
Art. 17 : Asociaţia Religioasă ”Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România”
adoră pe Dumnezeu slăvit şi închinat în Sfânta Treime, supravenerează pe Maica
Domnului, Sfânta Fecioară Maria şi venerează toate Cetele Puterile Cereşti şi Îngereşti,
pe Sfântul Prooroc Înainte Mergătorul şi Botezătorul Domnului, Ioan, pe toţi
proorocii,Sfânta Cruce, pe Sfinţii Apostoli şi pe toţi Sfinţii recunoscuţi de Biserica
 4

Ortodoxă Universală.
Art. 18 : Credem în cultul icoanelor şi le considerăm sfinte pe temeiul minunilor ce
s-au săvârşit şi se săvârşesc prin ele. Exemplu: vindecarea din boală a lui Avgar, Domnul
Edessei prin Mahrama Mântuitorului Hristos (vezi pe larg istoria acestei minuni în Vieţile
Sfinţilor la 16 august); imprimarea chipului Mântuitorului pe mahrama Sfintei Muceniţe
Veronica etc. Sinodul 7 ecumenic întăreşte cinstirea icoanelor (Pedalion, pag. 213).
Art. 19 : Asociaţia Religioasă „Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România”
primeşte minunile adevărate ca semn al credinţei spre adeverirea adevărului. ”Şi cuvântul
adeverindu-l prin semnele ce urmau. Amin.” Credem în minunile săvârşite de moaştele
sfinţilor. Exemplu: moaştele Sfintei Cuvioase Paraschiva, ale Sfântului Ioan cel Nou şi
altele din ţara noastră. Nu admite falsele minuni care se deosebesc de minunile adevărate,
iar cataclismele, fenomenele neobişnuite, le considerăm trimise de Dumnezeu pentru
păcatele noastre, ca semn de pocăinţă.
Art. 2 0 : Primim şi respectăm cele patru posturi de peste an. Postul Mare dinaintea
Sfintelor Paşti, Postul Naşterii Domnului, Postul Sfinţilor Apostoli şi Postul Adormirii
Maicii Domnului, precum şi Postul de miercuri şi vineri de peste an afară de cele în care
este dezlegare.
Art. 21 : Respectăm Pascalia aşezată de Sfinţii Părinţi la Sinodul I de la Niceea
(325) şi din Antiohia (345) după care s-au fixat sărbătorile Sfintelor Paşti în Biserica
drept slăvitoare universală până la sfârşitul lumii, niciodată mai devreme de 22 martie şi
nici mai târziu de 25 aprilie, după calendarul Iulian.
Art. 22 : Nu admitem reforma calendaristică şi o socotim ca o inovaţie străină de
concepţia ortodoxă, iar sărbătorile le ţinem după calendarul Iulian.
Art. 23 : Respectăm calendarul oficial în ceea ce priveşte zilele, lunile şi anii ca
măsurătoare de timp. În ceea ce priveşte însă sărbătorile aşezate de Sfinţii Părinţi în
fiecare dintre cele 365 de spaţii de timp ale calendarului, în amintirea minunilor care s-au
săvârşit la fiecare dată în parte, le socotim ca aşezare Dumnezeiască şi nu le putem
schimba sau sărbători nici mai înainte, nici mai târziu de datele fixate, fiindcă la aceste
date şi în ceruri se sărbătoresc.
Art. 24 : Credem în minunea de la Învierea Domnului când, în fiecare an, după
Pascalia veche a calendarului Iulian vine Sfânta Lumină la Sfântul Mormânt din
Ierusalim, ceea ce dovedeşte că la această dată se sărbătoreşte şi în ceruri. Deci Sfinţii
Părinţi au aşezat toate sărbătorile, în chip desăvârşit şi nu doar cele ale Pascaliei.
Art. 25 : Credem că prin respectarea sărbătorilor după aşezământul vechi al
Sfinţilor Părinţi, postul Sfinţilor Apostoli nu poate fi mai mic de 8 zile şi nici mai mare de
42 de zile.
Art. 26 : Credem că prin aşezarea sărbătorilor de către Sfinţii Părinţi s-a
statornicit pentru totdeauna, calendarul bisericesc şi că această aşezare este lucrarea
Sfântului Duh, care nu se contrazice şi fiind El desăvârşit, nu are nevoie de aparate
născocite de minte omenească, pentru că mintea omenească mărginită nu poate cuprinde
pe Dumnezeu cel nemărginit.
Art. 27 : În ceea ce priveşte practicile religioase, Asociaţia Religioasă a „Bisericii
 5

Ortodoxe de Stil Vechi din România” nu admite incinerarea morţilor (crematoriu) şi nu va

oficia nici un serviciu religios pentru cei incineraţi.
Art. 28 : Este interzis cu desăvârşire clericilor de a face politică (canonul 81 al
Sfinţilor Apostoli).
Art. 29 : Se recomandă portul mustăţii pentru credincioşi iar la clerici mustaţa,
barba şi părul sunt obligatorii.
Art. 30 : Credincioşii Asociaţiei Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din
România” înţeleg să se supună întru totul poruncilor Bisericii practicându-le în viaţa lor
şi consideră că, fără de fapte bune, numai credinţa drept slăvitoare nu este mântuitoare.

PARTEA I

ORGAN IZAREA

Art. 31 : Asociaţia „Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România” se va denumi

Asociaţia Religioasă „Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România”. Aceasta se
organizează în cadrul libertăţii religioase acordată prin lege, potrivit canoanelor
fundamentale aprobate de Biserica universală drept slăvitoare prin Sfintele Sinoade
Ecumenice şi locale, precum şi regulilor administrative şi va cuprinde în ţară:
- o mitropolie
- trei episcopii
- şapte protopopiate

Art. 32 : Adoptarea denumirii mitropoliei precum şi cea a episcopiilor, eventual

schimbarea titulaturii acestora, precum şi fixarea întinderii lor teritoriale, sau desfiinţarea
de eparhii, se vor face prin hotărârea Adunării Naţionale a Asociaţiei Religioase
a„Bisericii Ortodoxe de Stil Vech din România”.
Asociaţia Religioasă „Biserica Ortodoxă de Stil vechi din România” va putea
înfiinţa filiale, pe teritoriul altor state, în condiţiile prevederilor statutare şi în
concordanţă cu legislaţia statelor respective.
 6

CAPITOLUL I

Componenţa nominală a celor dintâi organe

de conducere, administrative şi control ale Asociaţiei Religioase
„Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România”

Art. 33 : Asociaţia Religioasă a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România” are
ca organe de conducere:
- a) Sfântul Sinod;
- b) Adunarea Naţională Bisericească;
iar ca organe executive centrale:
- a) Administraţia Centrală;
- b) Consiliul Central Bisericesc (cu resorturile Cultural şi Filantropic,
Administrativ, Organizatoric şi Financiar).
Hotărârile organelor centrale sunt obligatorii pentru întreaga Asociatie Religioasă
a „ Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România”.

SECŢIUNEA I

A. SFÂNTUL SINOD

Art. 34 : Autoritatea superioară călăuzitoare şi canonică a Asociaţiei Religioase a

„Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România” este Sfântul Sinod.
Sfântul Sinod se compune din: Mitropolit care este conducătorul asociaţiei, toţi
episcopii eparhiali şi vicarii lor în funcţie şi este prezidat de către Mitropolitul Bisericii .
Art. 35 : Convocarea Sfântului Sinod se face de Mitropolit – ca preşedinte.
Sfântul Sinod se întruneşte în şedinţă ordinară de două ori pe an, în lunile februarie şi
septembrie, iar în sesiune extraordinară ori de câte ori este nevoie, pentru a hotărî asupra
chestiunilor de competenţa sa şi anume:
- a) să păstreze unitatea dogmatică, canonică şi a cultului ortodox, cu toate bisericile
ortodoxe păstrătoare a calendarului Iulian;
- b) să păstreze unitatea dogmatică, canonică şi a cultului în Asociaţia Religioasă a
„Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România”;
- c) să trateze orice chestiune dogmatică, canonică şi să le rezolve în conformitate cu
învăţăturile Bisericii Ortodoxe;
- d) să-şi de-a avizul asupra proiectelor de legi referitoare la Asociaţia Religioasă a
„Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România”;
 7

- e) să verifice, şi să supravegheze ca alegerile ierarhilor „Bisericii Ortodoxe de stil

vechi din România” să se facă cu stricta respectare a canoanelor şi a normelor
legale în vigoare;
- f) să hotărască asupra cererilor de retragere a membrilor săi;
- g) să judece cu competenţă, în conformitate cu dispoziţiunile Sfintelor Canoane, pe
membrii săi pentru abaterile bisericeşti de orice natură; În această situaţie Sfântul
Sinod se transformă în for de judecată;
În conformitate cu canoanele şi legile în vigoare ale Asociaţiei Religioase a
„Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România”, Sfântul Sinod aplică pentru
abateri slujitorilor săi de orice grad, după caz, caterisire temporară, definitivă
sau orice alte canonisiri, după gravitatea abaterii;
- h) judecă recursurile clericilor în materie de caterisire;
- i) îndrumă şi supraveghează activitatea organelor executive din eparhii pentru a
se desfăşura potrivit normelor legale;
- j) iniţiază şi supraveghează (prin organele sale) tipărirea de cărţi de ritual,
calendare şi icoane religioase pentru trebuinţele Asociaţiei Religioase a „Bisericii
Ortodoxe de Stil Vechi din România”.
- k) execută toate atribuţiunile cu privire la organizarea învăţământului pentru
pregătirea personalului ascociaţiei de toate gradele;
- l) stabileşte programele şi normele activităţii de catehizare;
- m) ia măsuri pentru promovarea vieţii religioase şi a moralităţii clerului;
- n) iniţiază şi supraveghează editarea şi răspândirea Sfintei Scripturi pentru uzul
clerului şi a credincioşilor asociaţiei religioase;
- o) iniţiază şi supraveghează răspândirea de cărţi şi obiecte cu caracter religios,
pentru întărirea moralităţii şi religiozităţii credincioşilor asociaţiei religioase;
- p) supraveghează şi controlează din punct de vedere dogmatic, moral şi artistic
operele de literatură şi artă bisericească ale Asociaţiei Religioase a „Bisericii
Ortodoxe de Stil Vechi din România”;
- r) hotărăşte în conformitate cu Sfintelor Canoane asupra chestiunilor de orice
natură care intră în competenţa sa, precum şi asupra celor care nu sunt date prin
legi, statute sau regulamente în competenţa vreunui alt organ bisericesc;
- s) ia hotărâri cu caracter obligatoriu pentru toate organele bisericeşti, dispoziţii
statutare sau dispune reglementări proprii;
- t) aprobă concedii până la trei luni membrilor săi;
- u) Sfântul Sinod al Asociaţiei Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din
România” poate înfiinţa mănăstiri, schituri de călugări sau călugăriţe. Sfântul
Sinod poate înfiinţa parohii, poate elibera aprobări pentru construirea de biserici
în sate, oraşe, precum şi în capitală în condiţiile legii;
- v) Sfântul Sinod examinează canonic episcopii şi arhiepiscopul Mitropolit, aleşi de
Adunarea Naţională Bisericească;
- w) Sfântul Sinod exercită orice alte atribuţiuni ce privesc bunul mers al Asociaţiei
Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România” cu obligaţia de a
 8

păstra legătura de armonie cu celelalte culte şi asociaţii religioase din România.

Art. 36 : Pentru chestiunile cu caracter urgent din cele prevăzute la articolul
precedent, preşedintele poate convoca şi întruni Sfântul Sinod în şedinţă extraordinară,
ori de câte ori va fi nevoie.
În lipsa preşedintelui, Sfântul Sinod va fi prezidat de episcopul cel mai vechi în
hirotonie.
Convocările pentru Sfântul Sinod trebuiesc trimise tuturor membrilor, cu cel puţin
30 de zile înainte de întrunirea Sinodului, comunicându-se şi ordinea de zi.
Art. 37 : Sfântul Sinod ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor săi. Toate
hotărârile luate, întărite prin semnăturile tuturor participanţilor la lucrările Sfântului
Sinod, se trimit spre executare prin Administraţia Centrală .

B. ADUNAREA NAŢONALĂ BISERICEASCĂ

Art. 38 : Adunarea Naţională Bisericească a Asociaţiei Religioase a „Bisericii

Ortodoxe de Stil Vechi din România” este organul reprezentativ, pentru toate chestiunile
economico – administrative şi care nu intră în competenţa Sinodului.
Art. 39 : Adunarea Naţională Bisericească este prezidată de Mitropolit, iar în lipsa
sa de episcopul cel mai vechi în hirotonie.
Se întruneşte la convocarea preşedintelui în sesiune ordinară de două ori pe an, în
lunile februarie sau martie, respectiv septembrie sau octombrie, iar în sesiune
extraordinară, ori de câte ori este nevoie, conform canoanelor Sfinţilor Părinţi.
Convocările se fac cu cel puţin 30 de zile, înainte, anunţându-se ordinea de zi, locul
şi data ţinerii adunării.
Art. 40 : Adunarea Naţională Bisericească se compune din:
- reprezentanţii eparhiilor împuterniciţi de Consiliile Eparhiale, preoţii şi câte
trei membri din fiecare Consiliu Parohial;
- membrii Sfântului Sinod fac parte de drept din Adunarea Naţională
Bisericească.
Art. 41 : Adunarea Naţională Bisericească are următoarele atribuţii:
- a) susţine interesele şi drepturile Asociaţiei Religioase ale „Bisericii Ortodoxe de
Stil Vechi din România”;
- b) reglementează şi conduce treburile patrimoniale, culturale şi epitropeşti ale
Asociaţiei Religioase ale „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România”;.
- c) susţine aşezămintele culturale , filantropice şi economice ale Asociaţiei
Religioase ale „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România”;
- d) stabileşte mijloacele de ajutorare a organelor şi aşezămintelor bisericeşti şi de
 9

cultură religioasă;
- e) hotărăşte asupra schimbării titulaturii Mitropoliei şi episcopiilor, asupra
întinderii lor teritoriale şi a înfiinţării de noi eparhii;
- f) alege membrii Consiliului Central Bisericesc şi consilierii administrativi;
- g) alege episcopii şi arhiepiscopul Mitropolit ai Asociaţiei Religioase a „Bisericii
Ortodoxe de Stil Vechi din România”;
- h) examinează raportul general anual întocmit de Consiliul Central Bisericesc şi
hotărăşte măsurile ce trebuie luate pentru buna chivernisire a treburilor
bisericeşti;
- i) hotărăşte asupra administrării bunurilor bisericeşti, a fundaţiilor şi a celorlalte
instituţiuni ale bisericii, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare:
- j) votează bugetul general al Mitropoliei, verifică şi aprobă contul de gestiune
împreună cu bugetele şi conturile de gestiune anexe ale instituţiunilor centrale din
cadrul asociaţiei;
- k) îndrumă, verifică şi controlează administraţia şi gestiunea bunurilor părţilor
componente ale asociaţiei;
- l) exercită orice atribuţii ce nu intră în competinţa altor organe ale asociaţiei care
privesc buna organizare şi administrare a asociaţiei.
Art. 42 : Adunarea Naţională Bisericească va fi valabil constituită în prezenţa
majorităţii membrilor săi şi poate lua hotărâri cu majoritatea celor prezenţi.

S E C Ţ I U N E A a – II – a

A. Administraţia Centrală

Art. 43 : Mitropolitul, Asociaţiei Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din

România”, este de drept conducătorul Administraţiei Centrale şi autoritatea superioară
executivă.
Art. 44 : Alegerea episcopilor şi a arhiepiscopului Mitropolit se face de un colegiu
electoral compus din membrii Adunării Naţionale Bisericeşti. Examinarea canonică a
celor aleşi se face de către Sfântul Sinod.
Art. 45 : Mitropolitul se bucură de toate drepturile stabilite în Sfintele Canoane şi în
tradiţia bisericească, în statutul de faţă şi în regulamentele bisericeşti ca unul ce este
întâiul stătător între ierarhii Asociaţiei Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din
România”.
Pomenirea numelui său la serviciile religioase se face în conformitate cu Sfintele
Canoane şi cu practica bisericii noastre, astfel: „Înalt prea Sfinţitul Arhiepiscop şi
 10

Mitropolit…”
El poartă ca semn distinctiv două engolpione şi o cruce, culion cu camilafcă neagră
cu cruce.
Art. 46 : În atribuţiunile şi drepturile Mitropolitului intră:
- a) săvârşeşte toate slujbele duhovniceşti;
- b) hirotoneşte preoţi, diaconi şi împreună cu ceilalţi episcopi, pe arhierei în baza
recomandărilor canonice;
- c) sfinţeşte Sfântul Mir (împreună cu arhiereii), Sfintele Antimise şi bisericile;
- d) convoacă şi prezidează organele deliberative centrale;
- e) prezidează alegerile de episcopi;
- f) aduce la îndeplinire hotărârile organelor deliberative centrale ale Asociaţiei
Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România”;
- g) reprezintă Asociaţia Religioasă a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din
România” în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin
împuterniciţii legali;
- h) întreţine raporturi de comuniune cu celelalte biserici creştine drept slăvitoare
din alte ţări;
- i) dă pastorale pentru întreaga Asociaţie Religioasă a „Bisericii Ortodoxe de Stil
Vechi din România” cu asentimentul Sfântului Sinod;
- j) trimite sfaturi frăţeşti ierarhilor asociaţieii şi împacă neînţelegerile personale
dintre aceştia;
- k) se îngrijeşte de îndeplinirea la timp a formelor pentru completarea eparhiilor
recente;
- l) face vizite duhovniceşti, când găseşte de cuviinţă, în eparhii, protopopiate şi
parohii;
- m) execută orice atribuţiuni date lui prin canoane, legi şi regulamente;
- n) emite gramate pentru înscăunarea episcopilor;
- o) numeşte locţiitori de episcopi în posturi vacante la eparhiile ce compun
Asociaţia Religioasă a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România”;
- p) aprobă concedii episcopilor până la 30 de zile;
- r) în îndatoririle sale, ca ale unui arhipăstor suprem, intră în afară de celelalte,
supravegherea asupra conduitei şi activităţii episcopilor, primirea plângerilor
împotriva lor; dispune cercetarea, iar rezultatul îl aduce la cunoştinţa Sfântului
Sinod.
Art. 47 : În executarea atribuţiunilor sale executive Mitropolitul, conducătorul
Asociaţiei Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România” este ajutat de:
- un vicar arhiereu, ales de Sfântul Sinod la propunerea Mitropolitului
(care să îndeplinească condiţiunile prevăzute de Sfintele Canoane pentru
treapta de arhiereu);
- Consiliul Eparhial este ales de către Adunarea Eparhială a fiecărei
eparhii şi este subordonat Mitropolitului; acesta este constituit din trei
clerici (preoţi şi diaconi), trei mireni şi doi supleanţi, unul dintre clerici
 11

şi altul dintre mireni;

- Cinci consilieri administratori aleşi de Adunarea Naţională
Bisericească, cu aprobarea Mitropolitului, dintre clericii cei mai
documentaţi şi care s-au evidenţiat în timpul prigoanei că sunt statornici
în credinţa ortodoxă. Aceşti consilieri se împart pe resorturile: cultural,
filantropic, administrativ, organizatoric şi financiar;
- Cancelaria mitropolitană care are următoarele servicii:
1. secretariatul, personalul , registratura şi arhiva;
2. învăţământul pentru personalul bisericesc;
3. contabilitatea , casieria , administraţia;
4. oficiul juridic;
5. cabinetul Mitropolitului;
6. cabinetul vicarului;
7. consistoriul central Bisericesc.
Art . 48 : Corpul de Inspecţie şi Control este format din:
a) un inspector general bisericesc numit dintre clerici,
cunoscător perfect în domeniul religios şi
dogmatic, administrativ şi cu purtări deosebit de
corecte, care are atribuţiuni generale de control şi
acuzator la consistoriul central Bisericesc;
b) exarhul mănăstirilor, numit dintre cei mai
destoinici clerici, cu atribuţie de control în toate
mănăstirile şi schiturile din cadrul asociaţiei;
c) un inspector pentru şcolile de cântăreţi şi
seminariilemonahale;
d) o comisie de cenzori – inspectori pentru controlul
financiar şi gestionar.
Art. 49 : Atât vicarul mitropolitan cât şi cei eparhiali secondează pe ierarhii lor
superiori în toate atribuţiunile delegate de ei; participă împreună cu ei la şedinţele
Sfântului Sinod, ale Adunării Naţionale Bisericeşti, cu vot consultativ, iar la şedinţele
Consiliului Central Bisericesc, cu vot deliberativ.
Art. 50 : Consilierii administrativi, ca membri permanenţi ai Consiliului Central
Bisericesc, exercită următoarele atribuţiuni:
a) studiază şi întocmesc referate asupra problemelor ce urmează a fi dezbătute de
organele deliberative ale Asociaţiei Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil
Vechi din România” ce urmează a fi rezolvate de mitropolit şi sunt de natură
administrativă, financiară, filantropică, culturală sau organizatorică.
b) studiază şi întocmesc referate cu propuneri pentru stabilirea atribuţiunilor
comisiilor ce vor funcţiona în cadrul asociaţiei şi sunt de natură:
- cultural dogmatică şi canonică;
- didactică şi religiosă;
- cultural bisericească;
 12

- filantropică religioasă (milostenie creştină);

- editură şi presă bisericească;
c) execută orice alte atribuţiuni, date de către organele deliberative şi de către
mitropolit.
În problemele principale referatele se întocmesc de consilierii administrativi în
şedinţă comună.
Consilierii administrativi participă la şedinţele organelor deliberative centrale
cu vot consultativ, în afară de cazul când sunt membri.
Art. 51 : Cancelaria mitropolitană execută toate lucrările administrative pe
resorturi ale organelor deliberative şi executive ale Asociaţiei Religioase a „Bisericii
Ortodoxe de Stil Vechi din România”.
Art. 52 : Personalul civil (laic) al asociaţiei precum: consilierii administrativi –
financiari, membrii ai Corpului de Inspecţie şi Control, consilierii juridici, personalul
Cancelariei Mitropolitane şi cel al Comisiei de cenzori şi inspectorii vor primi drepturile
salariale din veniturile proprii ale asociaţiei.
Art. 53 : Veniturile administraţiei centrale se compun din cotele liber consimţite de
membrii asociaţiei ce compun parohiile, filialele, schiturile şi mănăstirile, stabilite în
raport cu starea lor materială.
Acestea se încasează şi se contabilizează pe bază legilor în vigoare de către
serviciul contabilităţii şi casierie .
Art. 54 : Toate actele oficiale cu caracter general ce privesc asociaţia se adresează
pe numele Mitropolitului, iar el le aduce la cunoştinţa organelor din subordine, prin
resorturile respective.
Art 55 : Mitropolitul se află în subordinea şi sub jurisdicţia Sfântului Sinod care
are dreptul să-l înlocuiască pentru faptele pedepsite de Canoanele Bisericeşti, aducând în
locul său un succesor vrednic, de comun acord cu Adunarea Naţională Bisericească.
Art. 56 : Mitropolitul poate realiza venituri proprii pentru întreţinerea sa, cât şi
pentru Mitropolie prin următoarele modalităţi:
- cultivarea terenurilor agricole;
- valorificarea produselor apicole;
- valorificarea nutreţurilor de pe fâneţe;
- valorificarea fructelor din livezi;
- producerea de lumânări şi alte produse în atelierele proprii ale
asociaţiei;
- alte resurse;
Veniturile realizate se vor contabiliza în condiţiile stabilite prin art. 53
din prezentul statut, ca şi donaţiile ce sunt făcute asociaţiei.
Art. 57 : Consiliul Eparhial, Consiliul Administrativ, Cancelaria Mitropolitului (cu
serviciile respective) şi Corpul de Inspecţie şi Control vor funcţiona în cadrul asociaţiei
conform unui regulament întocmit de un consiliu permanent numit în acest scop, votat de
Adunarea Naţională Bisericească.
 13

B. Consiliul Central Bisericesc

Art. 58 : Consiliul Central Bisericesc este organul suprem de supraveghere,

verificare şi control pentru afacerile întregii Asociaţii Religioase a „Biserici Ortodoxe de
Stil Vechi din România” din punct de vedre administrativ, financiar, cultural-filantropic şi
organizatoric, precum şi organul executiv al Sfântului Sinod şi Adunării Naţionale
Bisericeşti.
Art. 59 : Consiliul Central Bisericesc se compune din 12 membri (patru clerici şi
opt mireni) pe resorturi astfel :
a)resortul administrativ: 3 membri (preşedinte, secretar şi un
referent);
b)resortul financiar: 3 referenţi financiari regionali;
c)resortul cultural: 2 referenţi;
d)resortul filantropic: 1 referent;
e)resortul organizatoric: 3 referenţi regionali.
Consilierii administrativi sunt membri permanenţi în Consiliul Central Bisericesc.
Art. 60 : Membrii Consiliul Central Bisericesc sunt aleşi de Adunarea Naţională a
asociaţiei pe termen de patru ani şi îndeplinesc următoarele atribuţiuni:
a) primesc hotărârile Sfântului Sinod şi Adunării Naţionale Bisericeşti,
repartizate de preşedinte pe resorturi, pentru aducerea la îndeplinire şi
raportează cu privire la executarea lor sub forma de dare de seamă;
b) întocmesc darea de seamă anuală asupra mersului treburilor bisericeşti;
c) numesc şi revocă din funcţiune personalul Administraţiei Centrale;
d) fiecare resort face propuneri şi întocmeşte regulamente, ordonanţe,
instrucţiuni şi circulare ce vor fi supuse aprobării Consiliului semnate de
preşedinte,şi le vor transmite pentru aplicare prin Administraţia Centrală;
e) exercită atribuţiunile Adunării Naţionale Bisericeşti, afară de cele prevăzute
în articolele: 41 litera e, f, g şi h;
f) exercită orice alte atribuţiuni care nu sunt de competinţa organelor
deliberative şi care ţin de buna organizare, administrare şi control a tuturor
chestiunilor bisericeşti ale asociaţiei.
Art. 61 : Preşedintele Consiliului Central Bisericesc este Mitropolitul, iar în lipsă,
locţiitorul său. Membrii Sântului Sinod pot participa la şedinţele Consiliului Central
Bisericesc cu vot deliberativ.
Art. 62 : Consiliul Central Bisericesc se întruneşte la convocarea preşedintelui ori
de câte ori este necesar. El este constituit şi poate lua măsuri valabile cu votul majorităţii
membrilor .
 14

CAPITOLUL II

ORGANIZAŢIA LOCALĂ

( Părţi componente )

Art. 63 : Asociaţia Religioasă a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România” se

organizează pe:
A) eparhii
B) protopopiate
C) parohii (cu filiale)
D) mănăstiri (schituri)

A. Eparhia

Art. 64 : Eparhia cuprinde în organizarea sa un teritoriu şi un număr de parohii

grupate pe protoierii, precum şi schiturile şi mănăstirile de pe acest teritoriu, fixate prin
hotărârea Adunării Naţionale Bisericeşti.
Eparhia este condusă de un episcop .
Art. 65 : Pe lângă episcop funcţionează:
a) adunarea eparhială – ca organ deliberativ;
b) consiliul eparhial;
d) administraţia eparhială – ca organ executiv.
Art. 66 : Episcopul este conducătorul, administratorul şi călăuza eparhiei ce i s-a
încredinţat.
Art. 67 : Toate parohiile, filialele, protopopiatele, mănăstirile şi schiturile precum
şi toţi slujitorii bisericeşti, clericii, delegaţii parohiilor şi toţi enoriaşii ortodocşi de stil
vechi din cuprinsul eparhiei sale, trebuie să i se supună fără şovăire.
Art. 68 : Episcopul se bucură de toate drepturile prevăzute de Sfintele Canoane,
statut şi de regulamentele bisericeşti.
Art. 69 : Episcopul are următoarele îndatoriri:
a) este dator, stând neîntrerupt în eparhie, să săvârşească toate slujbele
duhovniceşti;
b) se îngrijeşte pentru mântuirea sufletelor credincioşilor ortodocşi de stil vechi
din eparhie şi singur se dă exemplu, ducând o viaţă ireproşabilă şi de o înaltă
ţinută moral creştină;
c) să cunoască bine Sfânta Scriptură, Sfintele Canoane şi învăţăturile
ortodoxismului, cu care să combată ereziile, rătăcirile, superstiţiile sau
 15

obiceiurile păgâne ce ar apărea în eparhia sa;

d) se îngrijeşte de bunul mers al vieţii bisericeşti în eparhie şi de funcţionarea
normală a organelor ei;
e) este dator a face vizite canonice în eparhia sa o dată pe an, pentru a controla
mersul treburilor bisericeşti;
f) cercetează şi soluţionează toate neînţelegerile şi certurilor ce se ivesc în
parohii; alină şi mângâie direct pe credincioşi, iar constatările le aduce la
cunoştinţă prin referate atât Adunării Eparhiale cât şi Sfântului Sinod;
g) conduce eparhia în conformitate cu normele prescrise de Sfintele Canoane şi
de hotărârile în vigoare;
h) convoacă şi prezidează organele deliberative ale eparhiei şi se îngrijeşte de
aducerea la îndeplinire a hotărârilor acestora;
i) cercetează şi soluţionează reclamaţiile primite contra personalului bisericesc
de orice fel din eparhia sa, putând suspenda din funcţiune pe cei găsiţi
vinovăţi de abateri grave, pe un timp limitat;
j) numeşte înlocuitori sau transferă clerici la parohiile vacante;
k) hirotoneşte clerici iar pentru cei merituoşi conferă distincţii bisericeşti;
l) sfinţeşte Antimise, biserici şi împreună cu ceilalţi ierarhi ai asociţiei, sfinţeşte
Sfântul Mir;
m) reprezintă eparhia în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţa de terţi, personal, sau
prin delegaţi legal împuterniciţi;
n) acordă dispense bisericeşti de căsătorie şi desface căsătoria religioasă
bisericească după ce s-a pronunţat divorţul în justiţie;
o) acordă concedii mai mari de opt zile pe an personalului bisericesc şi didactic.
Art. 70 : Episcopul este direct subordonat Mitropolitului şi primeşte spre executare
hotărârile organelor superioare deliberative şi executive, pe care le va aduce la
îndeplinire de îndată. Pentru săvârşirea unor abateri, poate fi transferat în altă eparhie, şi
după caz, pentru fapte grave, îi pot fi aplicate diferite pedepse canonice.
Art. 71 : Episcopul poate crea venituri proprii pentru întreţinerea sa cât şi a
eparhiei prin: cultivarea terenurilor agricole ce-i aparţin, fâneţe, livezi, stupine, vii,
ateliere, etc., în afara de veniturile obţinute din donaţii.
Art. 72 : în executarea atribuţiunilor sale executive episcopul este ajutat de:
1. un vicar eparhial ales de Sfântul Sinod (care să îndeplinească
condiţiile prevăzute de Sfintele Canoane pentru treapta de
arhiereu).
2. trei – şase consilieri administrativi permanenţi numiţi de chiriarh
cu avizul Consiliului Eparhial dintre clericii asociaţiei cu o
bogată pregătire culturală şi morală. Ei nu pot ocupa altă
funcţiune. Fiecărui consilier administrativ i se fixează de către
episcop, prin decizie, obligaţiile sale speciale pe resorturi care
pot fi:
bisericesc, cultural, de învăţământ teologic, catihetic şi economic.
 16

3. cancelaria Eparhială are următoarele servicii :

a) secretariatul, personalul, registratura şi arhiva;
b) administrarea bunurilor bisericeşti;
c) contabilitate şi casierie;
d) cabinetul episcopului;
e) cabinetul vicarului;
f) consistoriul Eparhial;
4. corpul de Inspecţie şi Control este încadrat cu:
a) un inspector bisericesc, numit dintre clerici,
cunoscător perfect în domeniul religios şi
dogmatic, administrativ şi cu purtări ireproşabile,
care are atribuţiuni generale de control şi acuzator
în Consistoriul eparhiei;
b) exarhul mănăstirilor numit dintre clericii
asociaţiei, dintre cei mai destoinici, în măsură a
secunda pe episcop în ceea ce priveşte propăşirea
duhovnicească şi morală din mănăstiri. În acest
scop chiriarhul îi fixează prin decizie atribuţiuni
generale de inspecţie şi control şi îl numeşte
referent pentru problemele mănăstireşti .
Art. 73 : Vicarul eparhial secondează pe episcop (art. 49 din statut) în atribuţiunile
ce îi sunt fixate prin decizie de către chiriarh, conduce Cancelaria Eparhială şi participă
de drept la şedinţele organelor deliberative cu vot consultativ, iar în Consiliul Eparhial cu
vot deliberativ.
Art. 74 : Personalul civil (laic) al eparhiei precum consilierii administrativi –
financiari, membrii ai corpului de Inspecţie şi Control, consilierii juridici şi personalul
Cancelariei eparhiale vor primi drepturi salariale din veniturile proprii ale asociaţiei.

Adunarea Eparhială

Art. 75 : Ca organ deliberativ pentru toate chestiunile administrative, culturale şi

economice ale eparhiei, precum şi pentru cele care nu intră în competenţa episcopului,
este Adunarea Eparhială.
Art. 76 : Adunarea se constituie din clerici şi mireni, unul sau doi aleşi de adunările
parohiale, ale fiecărei parohii de pe cuprinsul eparhiei. Numărul de membri ai adunării
eparhiale este de 30.
Art. 77 : Preşedintele adunării este episcopul, iar în lipsă prezidează locţiitorul
său.
Art. 78 : Convocarea adunării se face de către preşedinte, cu cel puţin 15 zile
înainte de data fixată pentru întrunire.
Art. 79 : Adunarea eparhială se întruneşte în sesiune ordinară o dată pe an, în luna
ianuarie sau februarie şi în sesiuni extraordinare ori de câte ori va fi nevoie .
 17

Art. 80 : Adunarea eparhială este valabil constituită şi poate lua hotărâri, dacă sau
prezentat membrii, preoţi şi reprezentanţi mireni de la majoritatea parohiilor din eparhie.
Art. 81 : În atribuţiunile adunării eparhiale intră:
a) alege pe membrii consiliului eparhial;
b) alege pe membrii consistoriului eparhial cu aprobarea episcopului;
c) studiază darea de seamă întocmită anual de consiliul eparhial asupra
tuturor treburilor eparhiei, despre starea duhovnicească, morală şi
materială a tuturor parohiilor din eparhie şi hotărăşte asupra măsurilor
de luat;
d) fixează cotizaţii liber consimţite de parohii şi clerici pentru trebuinţele
eparhiale, cancelariei ajutor pentru bisericile sărace, burse, subvenţii
pentru spitale, azile etc.
e) hotărăşte asupra bunurilor bisericeşti din cuprinsul eparhiei;
f) verifică şi aprobă gestiunea consiliului eparhial şi celorlalte instituţii ale
sale pe exerciţiul expirat;
g) aprobă bugetul eparhial şi al instituţiilor sale pe exerciţiul viitor;
h) hotărăşte asupra înfiinţării, desfiinţării şi fixării teritoriale a
protopopiatelor şi parohiilor;
i) se îngrijeşte ca toate părţile componente ale eparhiei să-şi îndeplinească
datoriile legale;
j) îngrijeşte de bunul mers al învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc din eparhie;
k) hotărăşte asupra achiziţionării şi înstrăinării de bunuri mobile şi
imobile, culturale, materiale şi a fondurilor eparhiei;
l) ratifică actele de donaţie de bunuri mobile şi imobile, culturale şi altă
natură, care devin patrimoniul eparhiei, fără drept de revendicare, chiar
dacă donatorii s-ar retrage din asociaţie;
m) hotărăşte asupra tuturor chestiunilor ce privesc întreaga eparhie.
Art. 82 : Toate hotărârile adunării eparhiale valabile, sunt întărite prin semnăturile
tuturor participanţilor sau cel puţin a majorităţii şi se trimit spre executare în cancelaria
eparhială.
Art. 83 : În cazul în care episcopul apreciază că hotărârile luate de Adunarea
eparhială ar putea vătăma interesele bisericii şi ale statului, vor fi trimise cu raport
întemeiat Consiliului Central Bisericesc în termen de cel mult 30 de zile fiind executorii,
doar după confirmarea lor.
Art. 84 : Un regulament întocmit în acest scop va preciza modul de alegere,
funcţionare şi dizolvare a adunării eparhiale.

Consiliul Eparhial

Art. 85 : Consiliul eparhial - ca organ executiv al Adunării eparhiale, ajută pe

episcop în conducerea eparhiei pentru chestiunile administrative bisericeşti, culturale,
 18

materiale şi economice pentru întreaga eparhie.

Art. 86 : Consiliul eparhial se compune din 8 membri: trei clerici (preoţi şi
diaconi), trei mireni şi doi supleanţi (unul pentru clerici şi unul pentru mireni) aleşi de
adunarea eparhială pe termen de patru ani.
Episcopul, ca preşedinte, vicarul eparhiei şi consilierii administrativi sunt membri
permanenţi ai consiliului eparhial.
Art. 87 : Consiliul eparhial se convoacă de către preşedinte sau locţiitorul său ori
de câte ori este nevoie. El este constituit şi poate lua hotărâri valabile cu votul majorităţii
membrilor.
Art. 88 : În competenţa consiliului eparhial intră următoarele atribuţii:
a) delegă şi împuterniceşte pe membrii eparhiei ca reprezentanţi eparhiali în
Adunarea Naţională Bisericească;
b) supraveghează şi verifică respectarea normelor legale cu privire la alegerea de
personal bisericesc;
c) suspendă sau dizolva consiliile parohiale şi revocă pe epitropii care s-au făcut
vinovaţi de abateri grave, dispunând instituirea unei comisii interimare până la
alegerea unor noi organe;
d) întocmeşte raportul general anual asupra tuturor chestiunilor eparhiei de ordin
cultural, filantropic, administrativ, organizatoric şi financiar, precum şi despre
starea morală şi duhovnicească pentru toate unităţile componente ale eparhiei;
e) exercită atribuţiunile adunării eparhiale prevăzute de art. 81, cu excepţia
celor privitoare la literele : a, b, c, f, g, h, şi l, din prezentul statut, precum şi
celor care prin legi şi regulamente sunt rezervate exclusiv adunării eparhiale.
Aceste atribuţiuni le exercită în timpul dintre sesiunile adunării eparhiale.
Art. 89 : Consiliul eparhial în unire cu consilierii administrativi se preocupă de:
a)studierea şi întocmirea referatelor asupra problemelor ce urmează a fi dezbătute
de către organele deliberative eparhiale sau a fi rezolvate de către episcop;
b) editarea buletinului oficial al eparhiei;
c) executarea oricăror alte atribuţiuni date de chiriarh sau de către organele
deliberative eparhiale.
În problemele mai însemnate, referatele se întocmesc în şedinţă comună.

B. P r o t o i e r i a

Art. 90 : Protoieria este unitatea administrativă bisericească, constituită din cel

puţin 10 parohii şi cel mult 20, din cuprinsul aceleiaşi eparhii. Repartizarea parohiilor pe
circumscripţii protopopeşti se face de adunarea eparhială, ţinându-se seama:
- de întinderea teritoriului;
- de cererile de adeziune ale parohiilor, în vederea intereselor lor
administrative;
 19

- de posibilităţile de transport ale protoiereului, în vederea îndrumării,

coordonării şi supravegherii activităţii bisericeşti a parohiilor din
subordine.

Art. 91 : Protoieria este unitatea de legătură dintre eparhie, de la care primeşte

orice fel de hotărâri în interesul bisericii şi unităţile componente din protopopiat, cărora
le transmite hotărârile primite pentru executare.
În acest scop protoieria dispune de o cancelarie, condusă de protoiereu, ajutat de
personalul necesar (un secretar, casier, etc.).
Art. 92 : Atât protoieria, cât şi personalul încadrat pentru serviciile ei
(inclusiv protoiereul), se întreţin din cotele prevăzute în bugetele anuale ale parohiilor din
circumscripţia sa, provenite din cotizaţii benevole.

Protoiereul

Art. 93 : Protoiereul este ales şi numit de episcopul eparhiot dintre preoţii mai
vechi, cu calităţi morale excepţionale, cunoscător perfect în domeniul religios, dogmatic şi
administrativ .
El este de drept şi parohul parohiei de reşedinţă, îngrijindu-se în acelaşi timp de
supravegherea duhovnicească şi morală a parohiilor din circumscripţia sa.
Art. 94 : Protoiereul exercită următoarele atribuţiuni:
a) primeşte şi execută însărcinările date de autorităţile eparhiale;
b) primeşte şi transmite unităţilor componente în subordine, ordinele şi
dispoziţiile autorităţilor superioare, controlând ca ele să fie executate
întocmai;
c) vizitează cât mai des parohiile, se împărtăşeşte cu preoţi la slujbele
religioase, dând sfaturi părinteşti, în scopul de a păstra legătura
duhovnicească şi a întări moralul preoţilor parohilor şi enoriaşilor din
protopopiat;
d) cercetează reclamaţiile contra preoţilor parohi, eventual neînţelegerile
ce se ivesc în parohii, i-a măsuri disciplinare contra celor vinovaţi,
raportând despre aceasta autorităţilor eparhiale;
e) inspectează cât mai des fiecare parohie din circumscripţia sa, verificând
registrele, situaţia financiară, arhiva şi biblioteca, starea bisericii, a
clădirilor bisericeşti, a cimitirelor şi altor bunuri bisericeşti, întocmind
proces verbal amănunţit asupra constatărilor făcute pe care îl înaintează
cu raport şi propuneri, autorităţii eparhiale respective;
f) işi dă avizul asupra tuturor lucrărilor întocmite de organele parohiale,
care urmează a fi supuse aprobării organelor eparhiale;
g) supraveghează, călăuzeşte lucrarea catehetică, pastorală, culturală şi
socială a preoţimii, organizând în acest scop cercuri pastorale;
h) îşi dă avizul asupra cererii credincioşilor pentru înfiinţarea desfiinţarea
 20

sau modificarea teritorială a parohiilor;

i) face propuneri chiriarhului pentru posturile vacante de preoţi, diaconi şi
cântăreţi;
j) aprobă clericilor din protopopiat concedii de până la opt zile pe an;
k) îndeplineşte orice alte atribuţiuni ce-i vor fi date de organele eparhiale;
l) întocmeşte un raport anual general, despre starea religioasă, morală şi
socială a credincioşilor din protopopiat pe care îl înaintează consiliului
eparhial.

C. Parohia

Art. 95 : Parohia este constituită din cel puţin 20 credincioşi majori, indiferent de
sex, care împărtăşesc credinţa ortodoxă ce păstrează calendarul iulian şi care au
posibilităţi de a susţine pe slujitorii ei cu mijloace proprii.
Art. 96 : Credincioşii ortodocşi de stil vechi trebuie să facă dovadă prin fapte că
înţeleg învăţăturile Mântuitorului Hristos, date prin Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi, şi
trebuie să mărturisească şi să susţină că credinţa ortodoxă este cea mai scumpă moştenire
pe care au căpătat-o de la strămoşii noştri pe cale tradiţională şi pe care înţeleg să o
păstreze neschimbată (nealterată), neadmiţând nici cea mai mică inovaţie de orice fel,
care ar atinge prestigiul dogmelor, a disciplinei şi a ierarhiei.
De asemenea credincioşii ortodocşi ai asociaţiei noastre au obligaţiunea de a
cerceta regulat Sfânta Biserică, participând la slujbele religioase, de a se mărturisi la
duhovnic şi a se împărtăşi cu Sfintele Taine, cel puţin odată pe an, a întreţine şi a ajuta
biserica şi pe slujitorii ei, precum şi orice îndatoriri ce impun buna vieţuire creştină.
Art. 97 : Parohia, în măsura mijloacelor proprii şi ale credincioşilor săi, îşi va
construi şi administra biserica, paraclisul sau lăcaşul de închinăciune, iar acolo unde
starea materială a credincioşilor nu permite, locaşul de rugăciune va fi în mod provizoriu
şi o casă particulară, care să permită săvârşirea serviciilor divine.
În lipsă, serviciile divine se pot săvârşi, dacă permite timpul, chiar sub cerul liber.
Va trebui însă pentru aceasta să aibă aprobarea prealabilă a episcopului eparhial.
Art. 98 : La cererea credincioşilor se pot constitui parohii din mai multe filiale
care, prin asociere, să fie în stare a suporta cheltuielile de întreţinere a bisericii şi a
preotului parohiei, ca şi a celorlalte obligaţiuni faţă de autorităţile superioare bisericeşti.
Art. 99 : Cererea credincioşilor, cu avizul protoiereului, pentru înfiinţarea sau
modificarea teritorială a unei parohii se aproba de Adunarea Parohială.
Art. 100 : Nimeni nu poate înstrăina sau vinde bisericile, pământul de sub ele ca şi
cel ce-i aparţine, precum şi obiectele de cult, ca Sfintele Icoane, Sfintele Vase, veşminte şi
altele atribuite serviciului divin, pentru datoriile parohiei.
Art. 101 : Pe lângă fiecare parohie (filială) există un cimitir în care se
înmormântează morţii ortodocşi de stil vechi. Acolo unde nu există, se vor folosi cimitirele
 21

existente in localitatea respectivă, până la înfiinţarea cimitirului propriu, conform legii.

Art. 102 : Cimitirele se întreţin prin grija parohului şi a organelor parohiale
respective.
Art. 103 : Construirea de biserici, reparaţiile capitale pictarea sau restaurarea
picturilor etc., se vor putea face numai cu binecuvântarea Mitropolitului sau a episcopului
eparhial.

Adunarea Generală Parohială

Art. 104 : Adunarea generală parohială este organul deliberativ al parohiei

respective, formată din toţi membrii majori ai parohiei, de ambele sexe, care-şi
îndeplinesc obligaţiunile morale (art. 96 din statut), ca şi cele materiale faţă de Biserică şi
aşezămintele ei.
Art. 105 : Adunările generale parohiale pot fi:
a) ordinare, ce se întrunesc odată pe an, în primul trimestru al anului;
b) extraordinare, ce se întrunesc ori de câte ori va fi nevoie.
Art. 106 : Convocările se fac de către preşedintele adunării parohiale (preotul), sau
de înlocuitorul său, cu cel puţin 15 zile înainte, arătându-se locul, data şi ordinea de zi.
Convocarea va fi citită în biserică după terminarea slujbelor, în duminicile şi sărbătorile
din cuprinsul acestor zile şi va fi afişată la uşa bisericii.
Art. 107 : Adunarea generală se ţine în biserică, sau într-o casă particulară, după
preferinţă, în zilele de duminică sau sărbători şi se consideră legal constituită dacă se vor
prezenta cel puţin jumătate plus unu din totalul membrilor cu drept de vot, înscrişi în
listele membrilor adunării. În cazul când nu se prezintă la data fixată numărul necesar de
membrii, întrunirea se amână pentru duminica viitoare, în acelaşi loc, la aceeaşi oră şi cu
aceeaşi ordine de zi, fără a se mai emite altă convocare. Iar când adunarea va fi valabil
constituită, poate lua hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor.
Art. 108 : Adunarea va fi prezidată de preotul paroh sau de unul dintre enoriaşi (la
cererea membrilor adunării), iar în cazul când la întrunirea adunării parohiale participă
şi protoiereul, acesta prezidează de drept adunarea.
Art. 109 : Atribuţiunile adunării generale parohiale sunt:

a) alege membrii consiliului parohial şi pe cei ai comitetului parohial;

b) numeşte dintre enoriaşi membrii pentru adunarea eparhială;
c) alege dintre preoţii, diaconii şi cântăreţii ce s-ar afla în parohie pentru cazurile
când episcopul va cere în vederea săvârşirii anumitor servicii religioase;
d) alege candidaţi pentru preoţi şi diaconi;
e) cercetează şi aprobă, eventual hotărăşte asupra chestiunilor bisericeşti prevăzute
în darea de seamă anuală a consiliului parohial, în legătură cu constituirea şi
orânduirea bisericilor, paracliselor, caselor de rugăciuni, capelelor, clopotniţelor,
caselor parohiale, a cimitirelor, etc.;
f) verifică activitatea consiliului şi comitetului parohial dând eventual instrucţiuni şi
 22

îndrumări de urmat;
g) verifică şi aprobă gestiunea anuală a parohiei, dând descărcarea legală pe
exerciţiul expirat;
h) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al parohiei pentru anul viitor;
i) hotărăşte înfiinţarea de fonduri cu scop bisericesc de ordin cultural sau filantropic
şi stabileşte normele de încasare;
j) fixează contribuţiunile benevole de la membrii parohiei şi stabileşte modul de
încasare;
k) înzestrează biserica cu odăjdii, icoane şi alte obiecte de cult, cărţi de ritual, precum
şi cele necesare proscomidiei;
l) controlează pangarul parohiei şi la nevoie repartizează fondurile necesare pentru
aprovizionarea cu lumânări, icoane, cruciuliţe, cărţi de rugăciune etc., necesare
credincioşilor pentru practicile religioase;
m) hotărăşte cu privire la cumpărarea de imobile, ca şi vânzarea acestora;
n) hotărăşte cu privire la donaţiile de imobile (case, terenuri, etc.) şi încheie
formalităţile ce decurg, pe care le supune adunării eparhiale pentru ratificare;
o) hotărăşte asupra oricărei chestiuni, care impun bunul mers al treburilor parohiei.
Hotărârile adunării parohiale se întăresc prin semnătura preşedintelui adunării, a
secretarului, a celor doi bărbaţi de încredere şi facultativ de fiecare dintre membrii
prezenţi la adunare. Cele arătate la literele e, f, g, h, m, n, sunt supuse verificării,
aprobării sau ratificării autorităţilor eparhiale respective.
Art. 110 : În cazul când preşedintele parohiei apreciază că hotărârile luate de
adunarea parohială ar putea vătăma interesele bisericii şi ale statului, vor fi trimise cu
raport întemeiat autorităţilor superioare bisericeşti, în termen de 15 zile lucrătoare şi
aceste hotărâri nu pot fi executate decât după confirmarea lor.

Consiliul parohial

Art. 111 : Consiliul parohial ales dintre membrii parohiei de către adunarea
generală este legal constituit şi intră în funcţiune după ce hotărârea adunării
(formalităţile de alegere) capătă aprobarea superioară.
Art. 112 : Consiliul astfel constituit nu poate avea mai puţin de 5 membrii şi mai
mult de 12, plus de la 2 până la 5 membrii supleanţi, în raport cu numărul de suflete din
care este formată parohia. Nu pot face parte din consiliul parohial persoanele înrudite
între ele până la al patrulea grad de sânge şi al doilea de cuscrie. De asemenea, nu pot
face parte cei în curs de judecată sau condamnaţi de justiţie, cei ce trăiesc în concubinaj şi
cei cu purtări imorale. Preotul paroh, ca preşedinte, eventual preoţii şi diaconii ce
locuiesc în parohie şi primul cântăreţ bisericesc, fac parte de drept ca membrii în consiliul
Parohial.
Art. 113 : Atribuţiunile consiliului parohial sunt:
a) aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale parohiale;
b) se îngrijeşte pentru încasarea contribuţiunilor benevole de la membrii parohiei;
 23

c) se îngrijeşte pentru încasarea fondurilor cu scop bisericesc, de ordin cultural sau

filantropic, hotărâte de adunarea parohială;
d) primeşte donaţiile şi ajutoarele puse benevol la dispoziţie pentru construcţia
bisericilor, paracliselor, caselor de rugăciuni, etc.;
e) se ocupă îndeaproape de lucrările de construcţie ale parohiei, procurând materialele
necesare;
f) înzestrează biserica cu odăjdii, icoane şi alte obiecte de cult, precum şi cele necesare
proscomidiei;
g) se îngrijeşte de pangarul parohiei pentru aprovizionarea lui cu lumânări, icoane,
cruciuliţe şi cărţi religioase puse la îndemâna credincioşilor;
h) întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli a parohiei pe exerciţiul viitor;
i) încheie gestiunea pe exerciţiul expirat, întocmind conturile de gestiune, pe care le
supune aprobării adunării generale;
j) întocmeşte darea de seamă anuală, în legătură cu construirea şi orânduirea
bisericilor, caselor de rugăciuni, paraclise etc., precum şi asupra situaţiei financiare
a parohiei, făcând şi propuneri în acest sens;
k) exercită orice atribuţiuni ce îi sunt fixate de către adunarea generală parohială şi
organele bisericeşti superioare pentru bunul mers al treburilor parohiei.
Art. 114 : Consiliul parohial se întruneşte la convocarea preşedintelui ori de câte
ori este nevoie şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor săi.
Art. 115 : În cazul când preotul paroh constată o activitate potrivnică bisericii şi
parohiei, din partea consiliului parohial, membrii consiliului pot fi revocaţi de consiliul
eparhial pe baza raportului întemeiat al parohului.
Art. 116 : În cazul când consiliul parohial constată vinovăţie din partea preotului
paroh sau a cântăreţului, face plângere în scris, pe dovezi concrete, la autorităţile
bisericeşti superioare pentru a lua decizii, consiliul parohial, neavând dreptul de a se
amesteca în treburile duhovniceşti (slujbele religioase) ale clericilor, nu poate face
observaţii, îndemnuri de îndreptare sau a da pedepse.

Epitropia

Art. 117 : Pentru o bună chivernisire a gospodăriei parohiale, consiliul parohial din
sânul său numeşte unul sau doi membri, spre a îndeplini funcţiunea de epitrop parohial.
Art. 118 : Epitropul parohial nu poate intra în funcţiune decât după ce va avea
aprobarea protoieriei respective.
Art. 119 : De îndată ce epitropul primeşte această însărcinare devine răspunzător
cu întreaga sa avere pentru buna administrare şi gestionare a averii parohiale ce i-a fost
încredinţată.
Art. 120 : Epitropul parohial primeşte cu inventar de la consiliul parohial averea
mobilă şi imobilă a bisericii parohiale, inclusiv instituţiile anexe, pangar etc.
Art. 121 : În cazul când la parohie sunt rânduiţi 2 epitropi, al doilea devine casierul
parohiei, luând în primire de la consiliul parohial evidenţele contabile, fondurile, etc.
 24

Art. 122 : Epitropul casier va depune în contul bancar al Bisericii banii rezultaţi din
veniturile bisericii şi păstrează actele de valoare ale parohiei în registrele de contabilitate.
Face plăţile ordonate de preşedinte, pe bază de acte justificative.
Art. 123 : Epitropul parohiei împreună cu preotul paroh se îngrijesc de înzestrarea
şi înfrumuseţarea bisericilor. În cazurile când veniturile parohiei permit, procură cărţi
religioase recomandate de către biserica dreptslăvitoare pe care le pun la dispoziţia
credincioşilor în scopul catehizării, întăririi în credinţă şi moralităţii. Supraveghează
ordinea în biserică în timpul slujbelor religioase, se îngrijeşte ca pangarul să fie
aprovizionat cu cele necesare, lumânări, prescuri, cărţi, etc., să procure cele necesare
proscomidiei. Procură lemne pentru încălzirea bisericii. Se îngrijeşte pentru
înfrumuseţarea şi înzestrarea curţilor bisericii. Acolo unde este posibil face plantaţii de
pomi fructiferi şi înfiinţează stupine, în scopul procurării de ceară curată pentru lumânări.
Art. 124 : Fiecare parohie, prin grija preotului paroh şi epitropilor va avea
cimitirul propriu pe care îl va întreţine în cea mai bună rânduială. De felul cum se
prezintă biserica şi cimitirul se va cunoaşte activitatea parohului şi epitropilor parohiei.
Art. 125 : Din fondurile posibile se pot construi pe lângă fiecare biserică, o casă
parohială în care va locui personalul de serviciu.
Art. 126 : În cadrul operelor sociale, preotul paroh împreună cu epitropii parohiali
pot acorda ajutoare celor bolnavi, sinistraţi, văduve, invalizi, orfani, din fondurile
parohiei prevăzute în bugetul aprobat de adunarea generală parohială, provenite din cele
prevăzute de art. 175.

Parohul

Art. 127 : Preotul rânduit de episcop la una din parohiile din eparhie, devine
părintele duhovnicesc al tuturor credincioşilor din parohie. În această calitate, trebuie să
fie model de cucernicie, căutând cel dintâi să împlinească poruncile bisericii pe care le
propovăduieşte, precum şi împlinirea tuturor îndatoririlor cetăţeneşti şi păstrarea
legăturii de armonie interconfesională.
Art. 128 : Din punct de vedere administrativ, preotul paroh conduce şi
administrează întreaga avere imobilă şi mobilă a parohiei împreună cu epitropii
parohiali, în conformitate cu hotărârile adunării parohiale sau ale consiliului parohial şi
potrivit normelor şi regulamentelor în vigoare, rămânând direct răspunzător, întocmeşte şi
ţine la zi, inventarul averii parohiale.
Art. 129 : Preotul paroh primeşte, execută şi raportează de executarea tuturor
ordinelor date de organele superioare, se îngrijeşte de aducerea la îndeplinire a tuturor
dispoziţiilor din prezentul statut ca şi a tuturor dispoziţiilor legilor şi regulamentelor în
ceea ce priveşte parohia.
Art. 130 : Preotul paroh, ca titular al parohiei, reprezintă parohia în justiţie, în faţa
autorităţilor statului şi faţă de terţi, personal sau prin împuterniciţi legal.
Art. 131 : Preotul paroh conduce cancelaria parohială ajutat şi de cântăreţul
bisericesc, ţine la curent registrele parohiei (de botez, de cununie şi de înmormântări),
 25

eliberând certificatele de botez şi de cununie săvârşite de el, ţine la curent registrul de

evidenţă a membrilor parohiei, însemnând: numele şi prenumele, ocupaţia, data naşterii şi
botezului, cununiei, morţii sau data mutării în altă parohie. Face înscrierea membrilor
parohiei, eventual a filialelor din parohie, în registrul special al parohiei respective.
Art. 132 : Preotul paroh convoacă şi prezidează adunarea generală parohială şi
consiliul parohial.
Art. 133 : Supraveghează şi controlează activitatea epitropilor, cântăreţilor bisericii
parohiale şi paracliserului şi dă îndrumări pentru îndeplinirea îndatoririlor acestora,
putând lua măsuri disciplinare contra lor şi chiar poate cere înlocuirea lor pentru cazuri
de abateri grave.
Art. 134 : Preotul paroh este obligat să locuiască în casa parohială pentru a fi la
îndemâna tuturor credincioşilor pentru serviciile religioase şi nu poate lipsi din parohie
decât în cazuri de forţă majoră şi numai cu învoirea episcopului.
Art. 135 : Preotul paroh ca slujitor al altarului este dator să săvârşească Sfânta
Liturghie în toate duminicile şi sărbătorile şi în limita posibilităţilor şi în zilele din cursul
săptămânii, conformându-se regulilor tipiconale ale Bisericii dreptslăvitoare, ţine predica
în biserică în legătură cu Evanghelia zilei, întrebuinţează exemple morale pe înţeles în
scopul mântuirii credincioşilor şi pentru combaterea ereziilor, rătăcirilor, superstiţiilor şi
obiceiurilor păgâne. În acest scop trebuie să cunoască Sfânta Scriptură, Pedalionul,
Vieţile Sfinţilor, Scrierile dogmatice ale Sfinţilor Părinţi şi învăţăturile moral – creştine
ale Bisericii Ortodoxe şi să caute cel dintâi a le aplica în viaţa sa practică pentru a fi pildă
de îndrumare credincioşilor.
Art. 136 : Preotul paroh îndeplineşte orice atribuţiuni sau obligaţii harismatice,
didactice sau de conducere spirituală a parohiei, care-i sunt date ca preot prin Canoanele
Bisericii Ortodoxe sau de ierarhii săi, precum şi orice atribuţiuni date de autorităţile
bisericeşti superioare în ceea ce priveşte buna conducere a administraţiei parohiale.
Art. 137 : Preotul paroh se întreţine din contribuţiile benevole ale enoriaşilor
parohiei şi venituri realizate prin săvârşirea slujbelor religioase.
Art. 138 : În cazul când preotul paroh săvârşeşte abateri grave, care ar aduce
vătămare parohiei şi parohienilor din punct de vedere administrativ sau duhovnicesc,
episcopul eparhial sesizat de protoiereu sau de consiliul parohial, ia măsuri disciplinare
contra preotului vinovat, după caz, inclusiv interzicerea săvârşirii slujbelor religioase, pe
un timp limitat, mutarea disciplinară, transferarea la parohia cea mai îndepărtată şi chiar
caterisirea.
Art. 139 : Pentru activitatea deosebită pe tărâm bisericesc, preoţii de mir pot primi
distincţiuni onorifice bisericeşti ca: sachelar, econom, econom stavrofor, din partea
episcopului eparhial, după un regulament întocmit în acest scop.

Diaconul

Art. 140 : Pentru o bună încadrare a parohiilor cu clerul necesar, episcopul poate
hirotoni sau detaşa pe lângă preotul paroh câte un diacon la parohiile de oraş şi la cele de
 26

ţară în care preotul paroh n-ar putea satisface singur toate serviciile religioase şi care ar
avea posibilitatea să întreţină şi pe diacon.
Art. 141 : Diaconul se alege ca şi preotul dintre cei ce îndeplinesc condiţiile
canonice, să fie majori, să fie cetăţeni români şi să aibă recomandarea duhovnicului. Se
hirotonesc de către episcopul eparhial pe seama unei biserici parohiale sau de mănăstire
şi se bucură de toate drepturile acordate de legile bisericeşti în această calitate.
Art. 142 : Diaconul este ajutorul preotului în liturghisirea ce se face în Sfântul
Altar, ca şi la celelalte servicii bisericeşti; ajută de asemenea pe preot, în măsura
cunoştinţelor sale, la catehizare. Poate ţine predici cu blagoslovenia preotului; poate
îndeplini atribuţiile de competenţa diaconiei ce i s-a încredinţat de către preotul paroh,
pentru îmbunătăţirea vieţii morale a credincioşilor. Face parte de drept din consiliul
parohial.
Art. 143 : Pentru activitate deosebită bisericescă, diaconul poate fi făcut arhidiacon
de către episcopul eparhial şi dimpotrivă, pentru activitate potrivnică sau pentru purtări
imorale poate suferi pedepse canonice, după caz, inclusiv interzicerea de a participa la
liturghisirea în altar, mutare disciplinară, transferare sau chiar depunere din treaptă.

Cântăreţul bisericesc

Art. 144 : Fiecare parohie trebuie să aibă în cadrul personalului deservent cel puţin
un cântăreţ bun care să cunoască tipicul şi cântările practice bisericeşti. Cântăreţul
bisericesc trebuie să fie propus de consiliul parohial respectiv, să aibă recomandarea
preotului paroh şi să fie numit de episcop. Cântăreţul trebuie să aibă o purtare morală
exemplară, ajutând în măsura cunoştinţelor sale la catehizare.
Art. 145 : Cântăreţul este obligat a fi prezent la biserică pentru slujbele religioase
înainte de venirea preotului, pentru a pregăti totul în vederea slujbei, pentru a conduce
strana şi a pune de acord slujba din ziua respectivă cu rânduiala tipiconală, pe care o va
respecta întru totul. Nu se admit prescurtări în slujbe la Biserica dreptslăvitoare, obligaţii
care se impun personalului deservent al parohiei inclusiv preotului paroh.
Art. 146 : Cântăreţul este subordonat preotului paroh şi-l însoţeşte la toate slujbele
religioase în parohie. Este obligat să îndeplinească însărcinările pe care le primeşte de la
preot, pentru ridicarea morală a credincioşilor parohiei.
Art. 147 : În caz de abateri sau neînţelegeri între preot şi cântăreţ, se sesizează
protoiereul care este dator să intervină pentru împăcare, să ia măsurile disciplinare pe
care le găseşte necesare, eventual să raporteze cazurile grave episcopiei respective.
Art. 148 : Cântăreţii bisericeşti se întreţin din veniturile realizate din slujbele
bisericeşti, din ofrandele benevole, cotizaţii. Acolo unde situaţia credincioşilor permite,
pot pune la dispoziţia cântăreţilor parohiei locuinţe gratuite.
Art. 149 : Cântăreţul bisericesc face parte de drept din consiliul parohial cu vot
consultativ şi poate fi secretarul parohiei ajutând pe preot în ţinerea la curent a
registrelor parohiale.
Art. 150 : Dintre cântăreţii bisericeşti cu pregătire specială, înzestraţi cu talent
 27

pentru cântările bisericeşti, se pot desemna la cererea chiriarhului respectiv, cântăreţ la

catedrală, bucurându-se în acest scop de avantajele ce decurg de aici.

D. Mănăstiri şi schituri

Art. 151 : Comunitatea religioasă de călugări sau călugăriţe, care hotărăşte să

trăiască o viaţă de înaltă moralitate creştină, practicând fără şovăire făgăduinţele pe care
le-a dat în faţa altarului la intrarea în monahism (înfrânare, sărăcie şi ascultare
necondiţionată), formează mănăstirea.
Art. 152 : Mănăstirea se înfiinţează cu cel puţin 10 călugări sau călugăriţe, cu
binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii, la propunerea episcopului eparhial, dacă au
posibilitatea de a-şi clădi biserica, chiliile, precum şi posibilităţi de întreţinere.
Art. 153 : În aceleaşi condiţii se pot înfiinţa şi chinovii mai mici, din 4-5 persoane,
numite schituri. Acestea însă în mod obligatoriu vor aparţine de cea mai apropiată
mănăstire de călugări sau călugăriţe, sub controlul căreia trebuie să se găsească.
Art. 154 : Scopul pentru care au luat fiinţă aceste aşezăminte este de ordin spiritual,
pentru că acei ce se înrolează în viaţa monahală întrunesc calităţi excepţionale şi în
obştea formată din astfel de vieţuitori trebuie să se vadă o deosebire fundamentală faţă de
viaţa socială, din afara acestora devenind un loc de pietate creştină şi de înaltă
moralitate, pildă de viaţă creştină pentru cei ce o vizitează.
Art. 155 : Monahii şi monahiile trebuie să ducă o viaţă de obşte, nu trebuie să
posede nimic al lor propriu, ci totul închină mănăstirii, inclusiv viaţa lor pe care o predă
în mâna superiorului sau superioarei (canonul VI, Sinodul II ecumenic).
Art. 156 : Mănăstirea este supusă întru totul ordinelor şi dispoziţiilor episcopului
eparhial, care este şi conducătorul ei canonic.
Art. 157 : Pe lângă mănăstiri şi schituri se pot înfiinţa cimitire proprii.
Art. 158 : Organele de conducere ale mănăstirii sunt :
a) stareţul (stareţa), care se alege din sânul soborului de monahi (monahii), potrivit
regulamentelor monahale, dintre cei cu calităţi morale excepţionale, care duc o viaţă
ascetică exemplară şi prezintă garanţii morale;
b) consiliul duhovnicesc, care ajută stareţul sau stareţa în conducerea spirituală a
tuturor vieţuitorilor obştii respective, supraveghind şi propovăduind pentru ca fiecare să-
şi poată atinge scopul mântuirii prin împlinirea făgăduinţelor şi cerinţelor monahale;
c) consiliul economic, care ajută stareţul sau stareţa în conducerea administrativă a
chinoviilor;
d) soborul mănăstirii, întrunit ori de câte ori stareţul (stareţa) găseşte de cuviinţă,
pentru consfătuiri în interesul bunului mers al obştii.
Art. 159 : Pentru ca vieţuitorii obştii să-şi poată întrebuinţa timpul programat
pentru a nu fi păgubiţi sufleteşte, mănăstirile vor înfiinţa cu mijloace proprii:
a) diverse ateliere pentru pictură, sculptură bisericească, icoane, cruciuliţe,
 28

legătorie de cărţi, tâmplărie, strungărie, fierărie, argintărie, cizmărie, croitorie,

etc. precum şi alte meserii potrivite cu îndeletnicirile tagmei şi după
posibilităţile locului;
b) în mănăstirile mari se pot înfiinţa tipografii de cărţi bisericeşti morale şi
religioase;
c) plantaţii de pomi, de vii, etc.;
d) creşterea albinelor, a viermilor de mătase, etc;
Art. 160 : În mănăstirile de maici se pot înfiinţa:
a) ateliere pentru ţesături, cusături, broderii şi tricotaje;
b) confecţionarea de stofe şi ornamente bisericeşti, croirea şi cusutul
veşmintelor preoţeşti.
Art. 161 : Călugării şi călugăriţele vor lucra obligatoriu în atelierele din mănăstiri,
acolo unde sunt înfiinţate. Acei ce sunt cunoscători vor recruta din obşte ucenici ce au
înclinaţie către meseriile cu care îi vor deprinde treptat.
Art. 162 : În scopul iniţierii personalului monahal, mănăstirile mai mari de călugări
şi călugăriţe, pot înfiinţa cursuri monahale, unde se pot trimite şi fraţii din alte mănăstiri.
Art. 163 : Gradele monahale sunt:
a) la călugări: frate, rasofor, monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah, singhel,
protosinghel, arhimandrit şi arhimandrit mitrofor;
b) la călugăriţe: soră, rasoforă, monahie;
Monahul, ierodiaconul, ieromonahul, monahia, pot primi liber schima (chipul
cel mare călugăresc) şi atunci se adaugă la nume şi denumirea de schimonah,
schimonahie, ieroschidiacon, ieroschimonah, etc. La maici se disting stareţele cu cruce şi
fără cruce.
Art. 164 : Gradele superioare se acordă de către chiriarhii respectivi, numai celor
cu merite deosebite pe baza recomandării consiliului duhovnicesc.
Art. 165 : Stareţul sau stareţa reprezintă mănăstirea în justiţie, înaintea
autorităţilor statului şi faţă de terţi; în lipsă, prin împuterniciţi legali, cu aprobarea
episcopului.
Art. 166 : Organizarea, funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor
se face conform regulamentului de disciplină monahală, în temeiul canoanelor şi legilor
bisericeşti.
 29

PARTEA a – II – a

COMISII ANEXE ALE

ASOCIAŢIEI RELIGIOASE A
„BISERICII ORTODOXE DE STIL VECHI DIN ROMÂNIA”

Art. 167 : În cadrul asociaţiei religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din
România” , funcţionează următoarele comisii cu patrimoniu distinct şi anume:
a) comisia de cultură dogmatică şi canonică;
b) comisia didactică şi religioasă;
c) comisia pentru cultură bisericească;
d) comisia pentru filantropie religioasă;
e) comisia pentru editură şi presă religioasă;

1) Comisia de Cultură Dogmatică

Art. 168 : Comisia de cultură dogmatică şi canonică are un preşedinte şi membrii

desemnaţi de Sfântul Sinod, numiţi de Mitropolit şi are misiunea de a:
a) studia chestiunile propuse de Sfântul Sinod, întocmind regulamentele cinului
monahal, regulamentul filantropiei religioase (milostenie creştină),
regulamentul corpului didactic religios şi propune regulamentul propriu spre
aprobare ierarhului suprem;
b) propune crearea şcolilor bisericeşti şi a programelor şcolare;
c) numi corpul didactic şi membrii comisiilor de examinare;
d) organiza învăţământul şi de a exercita controlul condicelor de botez, nunţi şi
înmormântări.
Art. 169 : Pe lângă această comisie funcţionează şi consistoriu suprem bisericesc
precum şi biblioteca dogmatică şi canonică a asociaţiei.

2) Comisia Didactică Religiosă:

Art. 170 : Comisia didactică religiosă este compusă dintr-un preşedinte şi membrii
desemnaţi de Sfântul Sinod şi numiţi de ierarhul suprem şi are misiunea:
a) să elaboreze instrucţiunile şi ordonanţele şcolare;
b) să administreze biblioteca didactico-religioasă;
c) să dea avizul asupra creării şcolilor în cadrul asociaţiei;
d) să numească membrii corpului didactic şi a comisiilor de examinare.
Art. 171 : Organizarea, funcţionarea şi constituirea patrimoniului comisiei
didactico religioasă se va determina prin regulamentul de funcţionare al consiliului
 30

central bisericesc, administraţiei şi cancelariei mitropolitane ale Asociaţiei Religioase a

„Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România”.

3) Comisia de Cultură Bisericească:

Art. 172 : Institutul de Cultură Bisericească se compune din membrii propuşi de

comisia de cultură dogmatică şi canonică şi numiţi de consiliul central bisericesc, având
misiunea:
a) să elaboreze ordonanţele, instrucţiunile şi circularele de ordin cultural religios;
b) să pună la dispoziţie posibilităţi de a studia artele: muzica, istoria şi literatura
religioasă;
c) să dea directive de aplicare a moralei religioase, organizând conferinţe şi
simpozioane pentru credincioşi;
d) să administreze biblioteca cultural-bisericească a asociaţiei.
Art. 173 : Organizarea, funcţionarea şi constituirea patrimoniului acestei comisii se
va determina prin regulamentul de funcţionare a consiliului central bisericesc,
administraţiei şi cancelariei mitropolitane a Asociaţiei Religioase a „Bisericii Ortodoxe
de Stil Vechi din România”.

4) Comisia de Filantropie Religioasă:

Art. 174 : Comisia de filantropie religioasă se compune din membrii propuşi de

comisia de cultură dogmatică şi canonică şi numiţi de consiliul central bisericesc, având
misiunea:
a) să elaboreze ordonanţele, instrucţiunile de ordin filantropic;
b) să înfiinţeze secţiuni eparhiale de ajutorare a celor săraci, invalizi, orfani,
văduve sărace şi copii ai străzii neinstituţionalizaţi;
c) să facă propuneri şi să se îngrijească de înfiinţarea în cadrul asociaţiei cu
avizul Ministerului Sănătăţii a unor spitale, infirmerii, azile pentru bătrâni şi
infirmi precum şi cantine unde să ia masa gratuit persoanele sărace şi cele
prevăzute la litera „b” şi să pună la dispoziţie toate mijloacele materiale şi
morale în acest scop.
Art. 175 : Pentru a putea fi susţinute acţiunile comisiei de filantropie religioasă,
ale prevederilor articolului 52 şi 74 din statut, precum şi ale necesităţilor de trai ale
clericilor şi ale vieţuitorilor din mănăstiri şi schituri, Asociaţia Religioasă a „Bisericii
Ortodoxe de Stil Vechi din Romania” îşi rezervă dreptul de a produce şi distribui produse
proprii provenite din culturi agricole, livezi, vii, stupine, precum şi a produselor provenite
din atelierele proprii de ţesături, cusături, broderii, tricotaje, confecţionare de stofe şi
ornamente bisericeşti, de veşminte preoţeşti şi arhiereşti, de pictură şi sculptură
bisericească, precum şi altele prevăzute la articolele 159, 160 şi 161 din prezentul statut.
Art. 176 : Regulamentul de funcţionare a consiliului central bisericesc,
administraţiei şi cancelariei mitropolitane va stabili organizarea, funcţionarea şi
 31

constituirea patrimoniului comisiei de filantropie religioasă, din cadrul Asociaţiei

Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România”.

5) Comisia de Editură şi Presă Bisericească:

Art. 177 : Comisia de editură şi presă bisericească se compune din membrii propuşi
de comisia de cultură bisericească şi numiţi de consiliul central bisericesc şi are misiunea
să organizeze lucrările de editură şi presă bisericească, elaborând planuri pe care le
supune aprobării comisiilor cultural şi filantropic precum şi consiliului central bisericesc.
Art. 178 : Comisia de editură şi presă bisericească se va organiza pe eparhii,
judeţe şi protoierii.

P A R T E A a – III – a

DISPOZIŢIUNI DIVERSE

Art. 179 : Membrii clerului, cântăreţi, diaconi, preoţi sunt obligaţi să pronunţe
numai formulele aprobate în prealabil, la slujbele religioase sau tedeumuri ocazionale la
sărbători naţionale.
Art. 180 : Clerul Asociaţiei Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din Rom-
nia” este obligat a da asistenţă şi servicii religioase ostaşilor, precum şi credincioşilor
ortodocşi de stil vechi aflaţi în spitale, orfelinate şcoli corecţionale, penitenciare, azile,
ori de câte ori se va cere.
Sarcina acordării asistenţei religioase o are preotul parohiei pe teritoriul căreia se
găsesc aceste instituţii sau preotul delegat de chiriarh.
Art. 181 : Clerul monahal poate fi delegat pentru serviciile religioase ale
credincioşilor din lipsă de clerici de mir.
Art. 182 : Clerul Asociaţiei Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din
România” numit în funcţii sau misiuni, va depune jurământ de credinţă în faţa
conducătorilor ierarhici.
Art. 183 : Clerul asociaţiei va fi întreţinut de credincioşii pe care –i deserveşte prin
ofrande benevole şi din veniturile prevăzute de art. 175.
În limita posibilităţilor, pentru aceştia, se vor construi locuinţe în care vor locui
 32

gratuit.
Art. 184 : Se pot înfiinţa în cadrul asociaţiei religioase, cu aprobarea autorităţilor
de resort, spitale, infirmerii, azile pentru îngrijirea clericilor bolnavi, deveniţi infirmi,
celor bătrâni şi a altor categorii sociale defavorizate punându-se la dispoziţie toate
mijloacele materiale şi morale necesare în acest scop.
De asemenea, se vor înfiinţa cantine, unde vor servi masa şi vor primi ajutoare strict
necesare – în limita posibilităţilor, clericii săraci şi alte categorii sociale defavorizate.
Art. 185 : Cheltuielile pentru întreţinerea Asociaţiei Religioase a „Bisericii
Ortodoxe de Stil Vechi din România” vor fi acoperite din contribuţiile consimţite de
credincioşi, donaţii, contribuţii ale altor instituţii de interes public, particular şi din cele
prevăzute la art. 175.
Art. 186 : Terenurile agricole (păşuni, islaze, livezi, vii ale parohiilor, ale
eparhiilor, ale mănăstirilor şi schiturilor precum şi donaţiile acestora vor fi folosite de
proprietari şi uzufructorii lor conform prevederilor prezentului statut şi a normelor legale
în vigoare.

DISPOZIŢIUNI FINALE ŞI TRANZITORII

Art. 187 :Adunările eparhiale constituite în baza prezentului statut vor proceda la
şedinţele primei întruniri la clasificarea parohiilor şi fixarea protopopiatelor din eparhia
respectivă, precum şi încadrarea lor cu preoţii slujitori necesari, în conformitate cu
dispoziţiile cuprinse în statutul de faţă.
Art. 188 : Chiriarhii, în termen de 30 de zile de la înscăunarea lor, vor verifica tot
personalul existent în cadrul eparhiilor Asociaţiei Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil
Vechi din România” şi îi vor elimina din rândul clericilor pe cei găsiţi vinovaţi de fapte
imorale sau anticanonice, înlocuindu-i cu alţii ce îndeplinesc condiţiile canonice pentru
hirotonie.
De asemenea vor revizui toate distincţiile onorifice bisericeşti ale clerului din
eparhia respectivă.
Art. 189 : Încadrările la toate organele asociaţiei religioase, a consilierilor
administrativi şi funcţionarilor administrativi, se fac de către Consiliul Central Bisericesc,
cu aprobarea Mitropolitului.
Art. 190 : Asociaţia Religioasă a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România”,
are în componenţa sa, pe lângă Mănăstirea Slătioara (centrul mitropolitan actual) un
număr de 57 mănăstiri şi schituri şi 87 parohii, conform tabelelor anexă .
Art. 191 : Primirea preoţilor şi a enoriaşilor Bisericii Ortodoxe de Stil Nou în
cadrul asociaţiei religioase se va face în conformitate cu canoanele şi legile în vigoare, în
funcţie de prevederile „Mărturisirii de credinţă” (vezi articolele 7-30).
 33

Art. 192 : Dobândirea calităţii de asociat se face prin acceptarea „Mărturisirii de

Credinţă”a asociaţiei religioase solicitând aderarea.
Art. 193 : Pierderea calităţii de asociat are loc când:
a) nu respectă Mărturisirea de Credinţă şi celelalte obligaţii prevăzute în statut;
b) nu participă la convocările asociaţiei religioase şi nu respectă hotărârile luate.
Art. 194 : Asociaţii au următoarele drepturi:
a) de a participa la alegerile forurilor superioare de conducere a Asociaţiei
Religioase a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România”;
b) de a fi ales în conducerea asociaţiei;
c) de a fi sprijinit financiar şi material din partea Asociaţiei Religioase a
„Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România”, precum şi celelalte drepturi ce
derivă din statut, atunci când este în stare de nevoie.
Art. 195 : Asociaţii au următoarele obligaţii:
a) sa-şi însuşească învăţăturile Mântuitorului Iisus Hristos date prin Sfinţii
Apostoli şi Sfinţii Părinţi;
b) să mărturisească şi să susţină că ortodoxia este cea mai scumpă moştenire pe
care au căpătat-o de la strămoşii noştri;
c) să frecventeze Sfânta Biserică participând la slujbele religioase.
Art. 196 : Resursele materiale ale Asociaţiei Religioase a „Bisericii Ortodoxe de
Stil Vechi din România” sunt următoarele:
a) contribuţiile benevole ale credincioşilor Asociaţiei Religioase a „Bisericii
Ortodoxe de Stil Vechi din România”;
b) Donaţiile materiale şi financiare din partea unor instituţii sau societăţi de
interes public sau particular care binevoiesc a ne ajuta precum şi cele prevăzute
la art. 175.
Art. 197 : În cazul dizolvării asociaţiei, bunurile vor fi preluate de noua formă de
constituire a asociaţiei, iar membrii asociaţiei î-şi rezervă dreptul de a hotărâ asupra
acestora.

MODIFICAREA STATUTULUI

Art. 198 : Toate dispoziţiile prezentului statut sunt întocmite de asociaţie pe temeiul
legilor fundamentale ale Sfinţilor Părinţi şi în concordanţă cu legea, pentru a determina
modalităţile după care Asociaţia Religioasă a „Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din
România” înţelege să păstreze dogmele credinţei, să-şi reglementeze, conducă şi
administreze valorile sale religioase, culturale, filantropice şi epitropeşti, care sunt şi
rămân obligatorii pentru toate părţile ei componente (centrale şi locale).
Art. 199 : Prezentul statut va putea fi modificat şi completat cu noi dispoziţii la
 34

propunerea forurilor bisericeşti competente, cu aprobarea Sfântului Sinod în condiţiile

legii.
Art. 200 : Prezentul statut a fost dezbătut şi aprobat în unanimitate de către Sfântul
Sinod şi Adunarea Naţională Bisericească.

Preşedintele Sfântului Sinod :

Arhiepiscop şi Mitropolit VLASIE
35