MODUL 4

PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

EUROPOL
STRUCTURA, FUNCŢIONAREA ŞI ATRIBUŢIILE
ORGANIZAŢIEI EUROPOL

ELEV: MEDREGA ALISA-COSTINELA

CLASA:224
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

CUPRINS

LISTA DE ABREVIERI...........................................................................................3

CAPITOLUL I DATE GENERALE PRIVIND EUROPOL................................4

1.1. Istoric.................................................................................................................4

1.2. Obiective............................................................................................................4

1.3. Atribuţii.............................................................................................................5

1.4. Sistemul computerizat al Europol..................................................................6

1.5. Finantare..........................................................................................................6

1.6. Personalul..........................................................................................................6

1.7. Managementul şi controlul..............................................................................7

1.8. Cooperarea internaţională..............................................................................7

CAPITOLUL II COOPERAREA ROMANIEI CU EUROPOL..........................7

2.1. Aderarea României la Europol......................................................................7

2.2. Prevederile Acordului privind cooperarea dintre România şi Europol....8

CAPITOLUL III CONCLUZII.............................................................................14

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................16

2
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

LISTA DE ABREVIERI

CE - COMUNITATEA EUROPEANĂ
CEE - COMUNITATEA ECONOMICĂ EUROPEANĂ
CEPOL- COLEGIUL EUROPEAN DE POLIŢIE
EDU - UNITATEA DROGURI EUROPOL
JAI - JUSTIŢIA ŞI AFACERILE EXTERNE
JO - JURNALUL OFICIAL
MAI - MINISTERUL AFACERILOR ŞI INTERNELOR
MOF - MONITORUL OFICIAL
OLAF - OFICIUL EUROPEAN ANTIFRAUDĂ
OLE - OFIŢERII DE LEGĂTURĂ AI EUROPOL
ONU - ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE
PE - PARLAMENTUL EUROPEAN
PESC - POLITICA EXTERNĂ ŞI DE SECURITATE COMUNĂ
SECI - INIŢIATIVA DE COOPERARE ÎN SUD-ESTUL EUROPEI
SITCEN - CENTRUL COMUN DE SITUAŢII AL UNIUNII EUROPENE
TECS - SISTEMUL COMPUTERIZAT AL EUROPOL
UE - UNIUNEA EUROPEANĂ

3
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

CAPITOLUL I

DATE GENERALE PRIVIND EUROPOL

Europol este o organizație de combatere a criminalității la nivel european, având sediul

la Haga (Olanda). Această organizație, trebuie să preia sarcinile poliției naționale din
fiecare stat al Europei, în caz că activitatea criminală, depășește limita granițelor naționale.
In acest scop este necesar un schimb continuu de informații de la nivele naționale până la
cele internaționale care cad în atribuțiile Interpolului.
Programul măsurilor de combatere cuprinde: (franc.: Terrorisme, Radicalisme,
Extremisme et Violence Internationale), - nume abreviat TREVI, (ciriminalitaea organizată) -
OK și (European Drug Unit) - EDU.
Această combatere a terorismului se extinde și asupra comerțului cu arme, droguri, copii
folosiți în scopuri pornografice și încercarea legalizării banilor rezultați din afaceri ilegale.
Această organizație a fost inițiată încă din anul 1993 prin înțelegerea din Maastricht, dar devenit
funcționabilă din 1999.
Europolul este o organizație independentă a UE care are atribuții polițiste și juristice de
colaborare pe plan european.

1.1. Istoric.

Tratatul privind Uniunea Europeană a fost semnat la Maastricht, în data de 07.02.1992, în

prezența Președintelui Parlamentului European, Egon Klepsch. Conform acestui tratat, Uniunea
este întemeiată pe Comunitățile Europene (primul pilon), având două domenii suplimentare de
cooperare (pilonii doi şi trei): Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) şi Justiția şi
Afacerile Interne (JAI).
La intrarea în vigoare a Tratatului (01.11.1993) privind Uniunea Europeană, CEE devine
Comunitatea Europeană (CE). Puterile legislativă şi de supraveghere ale PE sporesc odată cu
introducerea procedurii de codecizie şi cu extinderea procedurii de cooperare.

4
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

Conform noului tratat, Parlamentul European are dreptul de a solicita Comisiei să

prezinte o propunere legislativă pentru chestiuni care, în opinia sa, impun elaborarea unui act
comunitar.
De asemenea, întreaga Comisie trebuie acum să fie aprobată de PE, care desemnează şi
Ombudsmanul European.
Înfiinţarea organizaţiei Europol a fost convenită prin Tratatul privind Uniunea Europeană
din 7 februarie 1992. Europol, care are sediul la Haga, în Ţările de Jos, a început să-şi desfăşoare
activitatea la 3 ianuarie 1994 sub denumirea de Unitatea Droguri Europol (EDU), acţiunile sale
fiind limitate la lupta împotriva infracţionalităţiii legate de droguri.
Convenţia Europol a fost ratificată de toate statele membre ale UE şi a intrat în vigoare la
1 octombrie 1998. în urma adoptării mai multor hotărâri cu caracter juridic cu privire la
Convenţie, Europol a început să îşi desfăşoare toate activităţile la data de 1 iulie 1999.
Treptat, s-au adăugat şi alte domenii importante de criminalitate. Începând cu 1 ianuarie
2002, mandatul Europol sa extins pentru a cuprinde toate formele grave de criminalitate
internaţională, aşa cum sunt enumerate în Anexa la Convenţia Europol.

1.2. Obiective

o Îmbunătăţirea în cadrul relaţiilor de cooperare dintre statele membre, în conformitate cu

dispoziţiile art. K.1 alin. (9) din Tratatul privind Uniunea Europeană, pe baza măsurilor
prevăzute în Convenţia Europol, a eficacităţii şi cooperării autorităţilor competente din
statele membre în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea terorismului, a traficului
ilegal de droguri şi a altor forme grave de infracţionalitate internaţională, în situaţia în
care există dovezi clare privitoare la implicarea unei structuri de crimă organizată,
precum şi la afectarea a două sau mai multe state membre de către formele de
infracţionalitate menţionate, necesitând implicarea comună a statelor membre, datorită
magnitudinii, importanţei şi consecinţelor infracţiunilor avute în vedere;
o Pentru îndeplinirea progresivă a obiectivului menţionat mai sus, Europol a acţionat iniţial
în sensul prevenirii şi combaterii traficului ilegal de droguri, a traficului internaţional cu
substanţe nucleare şi radioactive, a contrabandei cu imigranţi, a traficului ilegal cu fiinţe
umane, precum şi în domeniul furtului şi traficului ilegal de autovehicule; Europol a

5
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

preluat ulterior şi infracţiunile comise sau care pot fi comise în cursul unor acţiuni
teroriste împotriva vieţii, a integrităţii fizice, a libertăţii personale şi a bunurilor.
o Competenţa Oficiului Europol în ceea ce priveşte o anumită formă de infracţiune sau
manifestările specifice ale acesteia a inclus ulterior şi activităţile ilegale de spălare de
bani legate de aceste forme de infracţiune sau de manifestările specifice ale acestora;
o De asemenea, Europol are în competenţă, conform Anexei din Convenţia Europol, şi
următoarele infracţiuni : infracţiuni împotriva vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii
personale (omuciderea, vătămarea gravă a integrităţii corporale, comerţul ilicit cu organe
şi ţesuturi umane, răpirea, privarea ilegală de libertate şi luarea de ostatici, rasismul şi
xenofobia), infracţiuni împotriva patrimoniului sau a bunurilor de proprietate publică,
inclusiv frauda (jaful organizat, traficul ilegal cu bunuri de patrimoniu, inclusiv antichităţi
şi opere de artă, înşelăciunea şi frauda, activităţi mafiote (“racketeering”) şi extorcarea,
falsificarea şi piratarea produselor, falsul şi uzul de fals legat de documente
administrative, falsificarea banilor şi a altor mijloace de plată, criminalitatea informatică,
corupţia), comerţul ilicit şi acţiuni dăunătoare pentru mediu (traficul ilegal cu arme,
muniţii şi materiale explozibile, traficul ilegal cu specii rare de animale, traficul ilegal cu
specii şi varietăţi rare de plante, infracţiunile împotriva mediului, traficul ilegal cu
substanţe hormonale şi alţi factori de creştere) ;
o Unele infracţiuni aflate în competenţa Europol sunt considerate conexe (infracţiunile
săvârşite în vederea obţinerii mijloacelor pentru comiterea unor fapte aflate în sfera de
competenţă a Europol, infracţiunile săvârşite în vederea înlesnirii ori comiterii unor fapte
aflate în sfera de ompetenţă a Oficiului Europol, infracţiunile săvârşite în vederea eludării
răspunderii pentru astfel de fapte din sfera de competenţă a Oficiului Europol).
1.3. Atribuţii

Europol este organizatia care se ocupã de aplicarea legii în cadrul Uniunii Europene si
care opereazã cu toate informatiile referitoare la criminalitate. Obiectivul sãu este acela de a
îmbunãtãti eficacitatea si cooperarea autoritãtilor competente din statele membre în ceea ce
priveste prevenirea si combaterea formelor grave de crimã internationalã organizatã si
terorism.Europol are misiunea de –si aduce o contributie semnificativã la actiunea Uniunii
Europene de aplicare a legii împotriva crimei organizate si a terorismului,concentrându-si
eforturile asupra organizatiilor criminale.

6
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

Europol oferă sprijin statelor membre prin:

o Facilitarea schimbului de informaţii, potrivit legii naţionale, dintre ofiţerii de legătură ai

Europol (OLE). Ofiţerii de legătură sunt detaşaţi pe lângă Europol de către statele
membre ca reprezentanţi ai agenţiilor naţionale care se ocupă de aplicarea legii din aceste
state;
o Oferirea de analize operative în vederea sprijinirii operaţiunilor;
o Elaborarea de rapoarte strategice (de ex. evaluarea ameninţării) şi analiza activităţilor
criminale pe baza informaţiilor şi a datelor oferite de statele membre şi de terţi;
o Oferirea de expertiză şi sprijin tehnic pentru anchetele şi operaţiunile realizate în cadrul
UE, sub supravegherea şi cu răspunderea legală a statelor membre interesate.
Menţinerea unui sistem computerizat al informaţiilor culese Europol are şi următoarele
responsabilităţile suplimentare:
o dezvoltarea cunoştinţelor specializate în domeniul procedurilor de investigaţie ale
autorităţilor competente din statele membre şi oferirea de consultanţă în ceea ce priveşte
desfăşurarea anumitor investigaţii;
o furnizarea de informaţii strategice pentru a sprijini şi a promova utilizarea eficientă a
resurselor disponibile la nivel naţional în cadrul activităţilor operative; -elaborarea de
rapoarte privind situaţia generală.
De asemenea, Europol poate sprijin statele membre, în conformitate cu resursele bugetare
şi de personal şi în cadrul limitelor stabilite de Consiliul de Conducere, prin consultanţă şi
activitate de cercetare în următoarele domenii:
o Instruirea membrilor autorităţilor competente;
o Organizarea şi echiparea autorităţilor respective;
o Metode de prevenire a criminalităţii;
o Metode tehnice şi de criminalistică specifice poliţiei şi proceduri de investigaţie.
Europol activează şi în domeniul promovării analizei criminalistice şi a armonizării
tehnicilor de anchetă din cadrul statelor membre.

7
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

În plus, principalele prioritãti ale Europol includ infrarctiunile împotriva persoanelor,

infractiunile financiare si infractiunile cibernetice. Aceasta se aplica atunci când este implicatã o
struct urã de crimã organizatã si sunt afectate douã sau mai multe state membre.

1.4. Sistemul computerizat al Europol

Componente
Europol a înfiinţat un sistem computerizat pentru a permite introducerea, accesul şi
analizarea datelor, fiind prevăzut în Convenţia Europol şi cadrul juridic pentru a gestiona aceste
sisteme, în special cu privire la protejarea datelor, confidenţialitatea şi supravegherea externă.
Sistemul computerizat al Europol (TECS) are trei componente principale:
o un sistem de informaţii ca cel menţionat la art. 7 în Convenţie, având un conţinut limitat
şi definit în mod clar, care să permită accesul imediat statelor membre şi Oficiului
Europol la informaţiile disponibile;
o fişierele de lucru prevăzute la art. 10 din Convenţie, stabilite pentru diferite perioade de
timp în scopul analizei şi conţinând informaţii exhaustive;
o un sistem centralizat de index care să conţină anumite detalii din fişierele de analiză, în
conformitate cu procedurile prevăzute la art. 11 din Convenţie.
În plus faţă de sistemele menţionate mai sus care au ca scop procesarea datelor cu caracter
personal, Europol dezvoltă şi gestionează mult mai multe produse pentru informaţii şi servicii fie
ca parte, fie sub formă de sprijinire a activităţii sale principale.
Conţinut
o Sistemul de informaţii poate fi utilizat pentru a stoca, modifica şi folosi exclusiv datele
necesare îndeplinirii sarcinilor Europol, cu excepţia datelor referitoare la infracţiunile
conexe.
o Datele introduse în sistemul de informaţii se vor referi la următoarele: persoanele care, în
conformitate cu legea naţională a statului membru respectiv, sunt suspectate de a fi comis
sau de a fi participat la comiterea unei infracţiuni care intră în sfera de competenţă a
Oficiului Europol sau care a fost condamnată pentru infracţiunea respectivă; persoanele
în legătură cu care există un temei serios în conformitate cu legea naţională să se
considere că vor comite infracţiuni care intră în sfera de competenţă a Oficiului Europol;

8
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

o Datele personale pot include numai următoarele detalii: numele de familie, numele de
dinaintea căsătoriei, numele de botez şi, după caz, pseudonimul sau orice alt nume
utilizat; data şi locul naşterii; naţionalitatea; sexul; şi dacă este necesar, orice alte
caracteristici care pot fi utile pentru identificare, inclusiv orice caracteristici fizice
obiective care nu sunt supuse schimbării.
o Sistemul de informaţii poate fi utilizat de asemenea şi pentru stocarea, modificarea şi
utilizarea următoarelor detalii referitoare la persoanele menţionate: infracţiuni,
suspectarea de infracţiuni, locul şi data infracţiunilor; mijloacele care au fost utilizate sau
presupuse a fi utilizate pentru comiterea unor infracţiuni; departamentele care răspund de
caz şi dosarele pregătite de acestea; suspiciunea de apartenenţă la o organizaţie criminală;
condamnările, în cazul în care sunt executate pentru infracţiuni care intră în sfera de
competenţă a Oficiului Europol.

1.5. Finantare

Europol este finanţat din cotizaţiile achitate de statele membre în funcţie de produsul
naţional brut al fiecăruia. Bugetul pentru 2009: 65,4 milioane EUR.
Controlorul financiar, care este numit de Consiliul de Administraţie în unanimitate,
răspunde de modul în care sunt angajate şi achitate cheltuielile, precum şi de stabilirea şi
încasarea venitului Europol.
Conturile anuale ale Europol sunt auditate.
Această activitate este efectuată de Comitetul comun de auditare, alcătuit din trei membri
numiţi de Curtea de Conturi a Comunităţilor Europene.

1.6. Personalul

Direcţiunea Europol este numită de Consiliul Uniunii Europene (miniştrii justiţiei şi ai

afacerilor interne). în prezent, din direcţiune fac parte directorul Rob Wainwright ((Marea
Britanie) şi directorii adjuncţi Mariano Simancas (Spania), Michel Quillé (Franţa) şi Eugenio
Orlandi (Italia).

9
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

La sediul Europol îşi desfăşoară activitatea aproximativ 625 de persoane. Dintre acestea,
aproximativ 120 sunt ofiţeri de legătură Europol (OLE), reprezentând mai multe tipuri de agenţii
care se ocupă de aplicarea legii (poliţie, vamă, jandarmerie, servicii de imigrare, etc.).
Ofiţerii de legătură (OLE),împreună cu ofiţerii,analiştii şi alţi experţi Europol oferă
servicii eficiente şi rapide multilingve,24 de ore din 24 .

1.7. Managementul şi controlul

Europol răspunde în faţa Consiliului miniştrilor justiţiei şi afacerilor interne. Consiliul

răspunde de îndrumarea şi controlul Europol. El numeşte directorul şi directorii adjuncţi şi
aprobă bugetul.
Din Consiliul de miniştri fac parte reprezentanţi ai tuturor statelor membre, iar cerinţa ca
deciziile să se ia în unanimitate ajută la asigurarea unui control democratic asupra Europol.
Consiliul de Administraţie al Europol cuprinde câte un reprezentant din fiecare stat
membru şi are sarcina principală de a supraveghea activităţile organizaţiei.
Organismul Comun de Supraveghere, din care fac parte doi experţi în protecţia datelor
din fiecare stat membru, monitorizează conţinutul şi modul de utilizare a tuturor datelor cu
caracter personal deţinute de Europol.

1.8. Cooperarea internaţională

În vederea luptei eficiente împotriva crimei internaţionale organizate, Europol cooperează

cu o serie de state terţe şi organizaţii, după cum urmează (în ordine alfabetică): Albania,
Australia, Banca Centrală Europeană, Biroul ONU privind Drogurile şi Criminalitatea, Bosnia şi
Herţegovina, Canada, Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri,
CEPOL (Colegiul European de Poliţie), Columbia,
Comisia Europeană, Croaţia, Elveţia, Eurojust, Federaţia Rusă, Fosta Republică
Iugoslavă a Macedoniei, Frontex, Interpol, Islanda, Moldova, Norvegia, Oficiul European de
Luptă Antifraudă (OLAF), Organizaţia Mondială a Vămilor, SITCEN (Centrul comun de situaţii
al UE), Turcia, Statele Unite ale Americii.

10
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

Acest lucru se desfăşoară pe baza acordurilor de cooperare încheiate în conformitate cu

Convenţia Europol. Strategia externă a Europol defineşte cadrul în limitele căruia Europol
urmează să-şi desfăşoare activităţile cu privire la parteneri terţi.

CAPITOLUL II

COOPERAREA ROMANIEI CU EUROPOL

2.1. Aderarea României la Europol

Romania, reprezentata de catre ministrul administratiei si internelor, si Oficiul European

de Politie, denumit in continuare Europol, reprezentat de catre director, constiente de problemele
urgente care rezulta din criminalitatea internationala organizata, in special terorismul, traficul cu
fiinte umane si contrabanda cu migranti, traficul ilicit de droguri si alte forme grave ale
criminalitatii internationale, şi avand in vedere ca Europol a primit aprobarea Consiliului Uniunii
Europene pentru initierea negocierilor unui Acord de cooperare cu Romania la data de 27 martie
2000 (Decizia Consiliului din 27 martie 2000, care permite directorului Europol sa initieze
negocierile privind acorduri cu state terte si organizatii care nu fac parte din Uniunea Europeana)
si faptul ca, la data de 8 mai 2003, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat ca nu exista
obstacole in ceea ce priveste includerea in acord a transmiterii de date personale intre Europol si
Romania, au semnat la Bucureşti la 25 noiembrie 2003 Acordul privind cooperarea dintre
România şi Oficiul European de Poliţie (în Monitorul Oficial nr. 498 din 02.06.2004 a fost
publicată Legea nr.197/25.05.2004 pentru ratificarea acestui Acord ).
Uniunea Europeanã şi România au lansat, în data de 3 septembrie 2004, un nou proiect de
înfrăţire instituţională, proiect, finanţat de Uniunea Europeană cu 600.000 euro şi cofinanţat de
Guvernul României cu 50.000 de euro. La eveniment au participat: Delegaţia Comisiei
Europene, Punctul Naţional Focal, Centrul Olandez pentru Cooperare Internaţională
11
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

Poliţienească, Ministerul Federal de Interne din Austria, ministrul de interne Marian Saniuţa şi
ambasadorul Olandei la Bucureşti—Nienke Trooster.
Proiectul a avut la bază acordul de cooperare între Guvernul Roâniei şi Biroul European
de Poliţie, semnat la Bucureşti în 25 noiembrie 2003, şi a avut drept scop înfiinţarea unei Unităţi
Naţionale Europol şi alinierea legislaţiei române din domeniu aquisul comunitar. Înţelegerea a
mai vizat şi intensificarea – prin intermediul Europol - a cooperării între statele membre ale UE
şi România în combaterea formelor grave ale infracţionalităţii transfrontaliere. Punctul Naţional
Focal va fi singura instituţie din România care va comunica cu Europolul. În perioada celor 12
luni de desfăşurare a proiectului, experţi din statele membre ale UE au lucrat împreună cu
partenerii români, pentru a întări structurile necesare şi capacitatea operaţională a Punctului
Naţional Focal în domeniile cooperării internaţionale poliţieneşti. Instituţiile cu atribuţii în
aplicarea legislaţiei juridice au fost reprezentate în cele două grupuri de lucru din cadrul
proiectului. Primul grup de lucru a fost Grupul de lucru Interinstituţional, iar al doilea a fost
Grupul de lucru Legislativ. Organizaţii ca Inspectoratul General al Poliţiei Române, Direcţia
Generală pentru Protecţie Internă şi Investigaţii, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră,
Jandarmeria Română, Serviciul Român de Informaţii, Europol, SECI, Interpol, zece Direcţii din
cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor(MAI) au fost reprezentate în aceste grupuri de
lucru.
Unitatea Naţională Europol a fost înfiinţată ulterior, în cadrul unei convenţii de twinning
ce s-a derulat în perioada 1 ianuarie-22 iunie 2005.
Începând cu data de 15.01.2006, timp de 3 zile la Ruse, oficiali ai Ministerului
Administraţiei şi Internelor(MAI) s-au întâlnit cu omologii lor străini pentru a discuta
Proiectul de extindere a Oficiului European de Poliţie—Europol. Delegaţia română a fost
condusă de liderul Proiectului, chestor Corneliu Alexandru, directorul general al Direcţiei
Generale de Intergrare Europeană şi Relaţii Internaţionale din MAI, alături de care s-au aflat
chestorii Eugen Corciu, adjunct al şefului Poliţiei Române şi Mihai Gheorghe Stoica, şeful
Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională, dar şi şeful Unităţii Naţionale Europol
subcomisarul Mihai Năstase.
România a aderat la Europol, odată cu intrarea în vigoare a Convenţiei EUROPOL, la
data de 01.08.2007, respectiv publicarea în Buletinul Oficial al UE, a Deciziei adoptate de către
Consiliul Uniunii Europene privind aderarea României şi Bulgariei la EUROPOL.

12
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

2.2. Prevederile Acordului privind cooperarea dintre România şi Europol

Conform art. 2 scopul acordului este de a intensifica cooperarea dintre statele membre ale
Uniunii Europene,acţionând prin intermediul Europol, şi România pentru combaterea formelor
grave ale criminalităţii internaţionale,în domeniile expuse în art.3, în special prin schimbul de
informaţii şi contacte periodice între Europol şi România.
Cooperarea se va referi,la toate domeniile de criminalitate incluse în mandatul Europol la
data intrării în vigoare a prezentului acord, precum şi la infracţiunile conexe. Infracţiunile
conexe reprezintă infracţiuni săvârşite în vederea obţinerii mijloacelor pentru comiterea faptelor
menţionate la paragraful1, infracţiuni săvârşite în vederea înlesnirii ori comiterii unor astfel de
fapte şi infracţiuni săvârşite în vederea eludării răspunderii pentru astfel de fapte.
În cazul în care mandatul Europol este modificat în vreun fel, Europol poate să propună,
în scris, de la data la care schimbările în mandatul Europol intră în vigoare, aplicarea prezentului
acord în conformitate cu noul sau mandat.În acest sens Europol va informa România asupra
tuturor aspectelor relevante legate de schimbarea mandatului, urmând ca acordul să se extindă
asupra noului mandat de la data la care Europol primeşte acceptarea scrisă a propunerii din
partea României, în conformitate cu procedurile sale interne.
Conform art.5 din acordul despre care vorbim, România desemnează Punctul naţional
focal al Ministerului Administraţiei şi Internelor (Punctul naţional focal) să acţioneze ca punct
naţional de contact între Europol şi alte autorităţi competente din România. Întâlniri la nivel înalt
între Europol şi autorităţile competente din România se vor desfăşura cel puţin o dată pe an şi ori
de câte ori este necesar să se discute probleme referitoare la prezentul acord şi la cooperare, în
general. Un reprezentant al Punctului naţional focal ar putea fi invitat să participe la întâlnirile
şefilor unităţilor naţionale Europol.
Autorităţile competente de aplicare a legii din România, responsabile potrivit legislaţiei
naţionale,pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor prevăzute de art.3 sunt enumerate în
Anexa nr.2 a acordului sunt:
- Ministerul Administraţiei şi Internelor:
- Inspectoratul General al Poliţiei Române;
- Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră;
- Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă;

13
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

- Comandamentul Naţional al Jandarmeriei;

- Ministerul Finanţelor Publice:
- Direcţia Generală a Vămilor;
- Serviciul Român de Informaţii:
- Direcţia pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului;
- Ministerul Public:
- Procurorii.
România va notifica Europol despre orice schimbări operate în această listă, în termen de
3 luni de la data intrării în vigoare a respectivelor modificări şi va furniza Europol, la cererea
acestuia, prin intermediul Punctului naţional focal, toate informaţiile referitoare la organizarea
internă, atribuţiile şi sistemele de protecţie a datelor personale ale autorităţilor competente.

Prevederi generale privind schimbul de informaţii.

Schimbul de informaţii dintre părţile contractante se va desfăşura numai în scopul şi în

conformitate cu prevederile prezentului acord şi va avea loc între Europol şi Punctul naţional
focal. Părţile contractante vor lua măsurile necesare pentru ca schimbul de informaţii să se
desfăşoare în permanenţă. România va asigura existenţa unei legături directe între Punctul
naţional focal şi autorităţile competente.Toate comunicările dintre România şi Europol se vor
face în limba engleză.

Furnizarea informaţiilor de către România.(art.8)

1. România va notifica Europol, scopul pentru care a fost furnizată respectiva informaţie şi
orice restricţii privind folosirea, ştergerea sau distrugerea acesteia, inclusiv posibilele
restricţii de acces, în termeni generali sau specifici. În cazul în care necesitatea unor astfel
de restricţii devine evidentă după furnizarea informaţiei, România va informa ulterior
Europol în legătură cu astfel de restricţii.
2. După primire, Europol va stabili cât mai curând posibil,dar nu mai mult de 6 luni de la
primire, dacă şi în ce măsură datele personale furnizate pot fi incluse în bazele de date
ale Europol.Europol va notifica României cât mai curând posibil după ce s-a hotărât că
datele personale nu vor fi incluse. Datele personale care au fost transmise vor fi şterse,

14
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

distruse sau returnate, în cazul în care aceste date nu sunt sau nu mai sunt necesare pentru
sarcinile Europol ori în cazul în care nu s-a luat nici o hotărâre privind includerea lor în
bazele de date Europol, în termen de 6 luni de la primirea lor.
3. Europol va fi responsabil de asigurarea accesului la datele personale,înainte de includerea
lor în bazele de date ale Europol, numai pentru un funcţionar Europol autorizat
corespunzător, în scopul de a hotărî dacă aceste date personale pot sau nu pot să fie
incluse în bazele de date ale Europol.
4. Dacă Europol, după această evaluare, are motive să presupună că datelefurnizate nu sunt
exacte sau nu mai sunt actuale, va informa România despre aceasta.care va verifica datele
şi va informa Europol despre rezultatul unor astfel de verificări.
Furnizarea de date personale de către Europol(art.9)

1. În cazul în care datele personale sunt transmise la cererea României, acestea potfi folosite
numai în scopurile ce însoţesc solicitarea. În cazul în care datele personale sunt transmise
fără o anume solicitare, se va indica scopul pentru care au fost transmise aceste date
personale, precum şi orice restricţie privind folosirea, ştergerea sau distrugerea acestora,
inclusiv eventuale restricţii de accesare, în termeni generali sau specifici. În cazul în care
necesitatea unor astfel de restricţii devine evidentă după furnizare, Europol va informa
ulterior România despre aceste restricţii.
2. România va trebui să îndeplinească următoarele condiţii pentru toate transmisiile de date
personale ale Europol către România:
- după primire, România va stabili fără întârziere, în termen de 3 luni de la primire, dacă şi
în ce măsură datele personale care au fost furnizate sunt necesare pentru scopul în care au
fost furnizate;
- datele personale nu vor fi comunicate de către România unor terţe state sau organisme;
- datele personale vor fi furnizate numai către Punctul naţional focal;
- transmiterea mai departe a datelor personale de către destinatarul iniţial va fi restrânsă la
autorităţile;
- furnizarea de date personale trebuie să fie necesară, în cazurile individuale, pentru
prevenirea sau combaterea infracţiunilor menţionate în art. 3 paragraful 1;

15
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

- dacă datele personale au fost comunicate la Europol de către un stat membru al Uniunii
Europene, acestea pot fi transmise către România numai cu consimţământul respectivului
stat membru;
- orice condiţii de folosire a datelor personale,specificate de Europol, trebuie respectate; iar
dacă acestea au fost comunicate la Europol de către un stat membru al Uniunii Europene,
iar acesta a stipulat condiţii de folosire a unor astfel de date, aceste condiţii trebuie să fie
respectate;
- în cazul în care datele personale sunt furnizate la cerere, solicitarea de informaţii trebuie
să specifice indicaţii privind atât scopul, cât şi motivul solicitării;
- datele personale pot fi folosite numai în scopul pentru care au fost comunicate;
- datele personale vor fi corectate şi şterse de către România dacă se dovedeşte că acestea
sunt incorecte, inexacte, nu mai sunt actuale sau nu ar fi trebuit transmise;
- datele personale vor fi şterse atunci când nu mai sunt necesare scopului pentru care au
fost transmise.
3. România, în conformitate cu legislaţia sa naţională, se va asigura că datele personale
primite de la Europol sunt protejate prin măsuri tehnice şi organizatorice:
- să interzică accesul persoanelor neautorizate la aparatura de procesare a datelor;
- să prevină citirea, copierea, modificarea sau ştergerea neautorizată a mediilor de date;
- să prevină introducerea neautorizată de date personale şi cercetarea, modificarea sau
ştergerea neautorizată a datelor personale stocate;
- să prevină folosirea sistemelor de procesare automată a datelor de către persoane
neautorizate care folosesc aparatura de comunicare a datelor;
- să asigure faptul că persoanele autorizate să folosească un sistem automatizat de
procesare a datelor au acces numai la datele personale pentru care li s-a dat autorizaţia de
acces;
- să asigure faptul că sunt posibile verificarea şi stabilirea organismelor cărora le pot fi
transmise datele personale folosind echipamentul de comunicare a datelor;
- să asigure faptul că ulterior este posibil să se verifice şi să se stabilească ce date personale
au fost introduse în sistemele automatizate de date sau de procesare şi când şi de către
cine au fost introduse datele personale;

16
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

- să prevină citirea, copierea, modificarea sau ştergerea neautorizată a datelor personale în

timpul transferului acestora sau pe timpul transportării mediilor de date;
- să asigure faptul că sistemul instalat poate, în cazul unei întreruperi, să fie imediat repus
în funcţiune;
- să asigure faptul că sistemul funcţionează impecabil, că apariţia unor eroriintervenite în
funcţionarea sistemului este imediat raportată şi că asupra datelor personale stocate nu
pot interveni influenţe ale funcţionării defectuoase a sistemului.
4. Datele personale care evidenţiază originea rasială, opţiunile politice sau religioaseori alte
credinţe sau care se referă la sănătate şi viaţă sexuală,vor fi furnizate numai în cazurile
absolut necesare şi numai în completarea altor informaţii.
5. În cazul în care nu se mai garantează un nivel adecvat de protecţie a datelor, nu se vor
mai furniza nici un fel de date personale.
6. În cazul în care Europol observă că datele personale transmise sunt incorecte, nu mai sunt
valabile ori nu ar fi trebuit să fie transmise, va informa Punctul naţional focal despre
aceasta care va confirma că datele vor fi corectate sau şterse.
7. Europol va păstra evidenţa tuturor transmisiilor de date personale efectuate în temeiul
prezentului articol, precum şi a justificărilor pentru aceste transmisii.
8. Păstrarea datelor personale transmise de Europol nu va depăşi 3 ani. Fiecare limită de
timp va începe de la data la care are loc un eveniment care conduce la stocarea acelor
date.

Evaluarea surselor şi informaţiilor(art.10)

1. Atunci când informaţia este furnizată de Europol, pe baza prezentului acord, sursa
informaţiei va fi indicată, cât mai exact posibil, pe baza următoarelor criterii:
- când nu există nici o îndoială cu privire la autenticitatea, veridicitatea şi competenţa
sursei ori dacă informaţia este furnizată de către o sursă care s-a dovedit în trecut a fi de
încredere în toate situaţiile;
- sursa de la care s-a primit informaţia s-a dovedit în majoritatea situaţiilor a fi de
încredere;
- sursa de la care s-a primit informaţia s-a dovedit în majoritatea situaţiilor a nu fi de
încredere;

17
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

- credibilitatea sursei nu poate fi evaluată.

2. Atunci când informaţia este furnizată de Europol, pe baza prezentului acord, acurateţea
informaţiei va fi indicată, cât mai exact posibil, pe baza următoarelor criterii:
- informaţii despre a căror acurateţe nu există nici o îndoială;
- informaţii cunoscute personal de către sursă, dar necunoscute personal de către oficialul
care le transmite;
- informaţii pe care sursa nu le cunoaşte personal, dar care se coroborează cu alte
informaţii deja obţinute;
- informaţii pe care sursa nu le cunoaşte personal şi care nu pot fi coroborate.
3. România va trebui, atunci când furnizează informaţii în baza prezentului acord, să
indice, cât mai exact posibil, sursa informaţiei şi fiabilitatea acesteia, pe baza criteriilor
prezentate.
4. Dacă oricare dintre părţile contractante - pe baza informaţiilor deja deţinute - ajunge la
concluzia că evaluarea informaţiilor furnizate de către cealaltă parte contractantă
necesită corecturi, va informa cealaltă parte contractantă şi va încerca să convină cu
aceasta asupra amendamentelor ce trebuie aduse evaluării.
5. Dacă o parte contractantă primeşte informaţii fără o evaluare, aceasta va încerca, pe cât
posibil, să evalueze gradul de încredere ce se poate acorda sursei ori informaţiei, pe
baza informaţiilor aflate deja în posesia sa.
6. Părţile contractante pot conveni, în termeni generali, asupra evaluării unoranumite
tipuri de date ori surse precizate, care vor trebui înscrise într-un memorandum de
înţelegere între România şi Europol.
7. Dacă nu poate fi făcută o evaluare fiabilă sau nu există nici o înţelegere întermeni
generali, informaţia va fi evaluată potrivit paragrafului 1 lit. d) şi paragrafului 2 lit. d).

Corectarea şi ştergerea informaţiilor furnizate de România(art.11)

1. Punctul naţional focal va informa Europol când informaţiile transmise laEuropol sunt
corectate sau şterse. Punctul naţional focal va informa, de asemenea, Europol, pe cât
posibil, atunci când are motive să presupună că informaţia furnizată nu este exactă sau nu
mai este actuală.

18
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

2. Atunci când Punctul naţional focal informează Europol că a corectat sau a ştersinformaţia
transmisă acestuia, Europol va corecta sau va şterge informaţia respectivă. Europol poate
decide să nu şteargă informaţia în cazul în care, pe baza unor informaţii mai
cuprinzătoare decât cele deţinute de România, are în continuare nevoie să proceseze acea
informaţie anunţând Punctul naţional focal despre faptul că informaţia respectivă este
păstrată în continuare.
3. Dacă Europol are motive să presupună că informaţia furnizată nu este exactă sau nu mai
este actuală, va informa Punctul naţional focal care va verifica datele şi va informa
Europol despre rezultatul respectivelor verificări. În cazul în care informaţia este
corectată sau ştearsă de către Europol, acesta va informa Punctul naţional focal asupra
corecturii sau ştergerii.

Confidenţialitatea informaţiilor(art.12)

1. Toate informaţiile procesate de sau prin Europol, cu excepţia informaţiilor marcate în

mod expres sau clar recunoscute a fi informaţii publice, fac obiectul unui nivel primar de
securitate în cadrul organizaţiei Europol, precum şi în statele membre ale Uniunii
Europene. Informaţiile care fac obiectul doar al nivelului primar de securitate nu necesită
marcajul specific al unui nivel de securitate Europol, ci vor fi considerate ca informaţii
Europol.
2. Părţile contractante vor asigura nivelul de protecţie primar menţionat în paragraful 1
pentru toate informaţiile schimbate în baza prezentului acord, prin mai multe măsuri,
inclusiv obligaţia de discreţie şi confidenţialitate, limitarea accesului la informaţie pentru
personalul autorizat.
3. Informaţiile care necesită măsuri suplimentare de securitate fac obiectul unui nivel de
securitate al României sau Europol, care este indicat printr-un marcaj specific.
Informaţiilor le este atribuit un astfel de nivel de securitate numai dacă este strict necesar
şi numai pentru perioada necesară.

19
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

4. Nivelurile de securitate ale părţilor contractante şi denumirea acestora sunt specificate în

anexa nr. 4 la prezentul acord. Nivelurile de securitate se referă la ansambluri specifice de
securitate, care oferă diferite niveluri de protecţie, în funcţie de conţinutul informaţiei şi
luându-se în considerare prejudiciile ce pot fi aduse, prin accesul neautorizat al
informaţiilor asupra intereselor părţilor contractante. Părţile contractante se obligă să
ofere protecţie echivalentă informaţiei marcate cu un nivel de securitate în conformitate
cu tabelul de echivalenţă a nivelurilor de securitate din anexa nr. 4.
5. România va asigura faptul că autorizaţiile de acces şi protejarea informaţiilor marcate să
fie respectate de către toate autorităţile competente cărora le-ar putea fi transmise
informaţiile.

Proceduri de confidenţialitate (art.13)

1. Fiecare parte contractantă va fi responsabilă pentru alegerea nivelului corespunzător de

securitate pentru informaţiile furnizate celeilalte părţi contractante.
2. La alegerea nivelului de securitate, fiecare parte contractantă va ţine cont de clasificarea
informaţiei potrivit legislaţiei naţionale sau reglementărilor care se pot aplica, precum şi
de necesitatea flexibilităţii.
3. Dacă oricare parte contractantă - pe baza unor informaţii aflate deja în posesia sa -
ajunge la concluzia că nivelul de securitate ales necesită modificări, va informa cealaltă
parte contractantă şi va încerca să convină cu aceasta nivelul de securitate adecvat. Nici
una dintre părţile contractante nu va specifica sau nu va schimba nivelul de securitate a
informaţiei furnizate de cealaltă parte contractantă fără acordul respectivei părţi.
4. Fiecare parte contractantă poate cere, în orice moment, modificarea nivelului de
securitate atribuit informaţiei pe care a furnizat-o, inclusiv o posibilă eliminare a unui
astfel de nivel.

20
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

5. Fiecare parte contractantă poate specifica perioada de timp pentru care se va aplica
nivelul de securitate ales, şi orice eventuale modificări ale nivelului de securitate după
această perioadă.
6. Dacă informaţiile,pentru care nivelul de securitate este modificat, au fost deja furnizate
către unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, Europol va informa
destinatarii, la cererea Punctului naţional focal, despre schimbarea nivelului de
securitate.
Ofiţerii de legătură care reprezintă România la Europol(art.14)

1. Părţile contractante convin să intensifice cooperarea, prin instituirea unuia sau mai multor
ofiţeri de legătură români, reprezentând România la Europol. Sarcinile, drepturile şi
obligaţiile ofiţerilor de legătură, precum şi detaliile privind desfăşurarea activităţii lor la
Europol şi costurile aferente sunt înscrise în anexa nr. 3 la prezentul acord.
2. Europol va lua măsuri pentru ca toate înlesnirile necesare, cum ar fi spaţiul pentru birou
şi echipamentele de telecomunicaţii, să fie puse la dispoziţia respectivilor ofiţeri de
legătură, în sediul Europol, pe cheltuiala Europol. Totuşi costurile telecomunicaţiilor vor
fi suportate de către România.
3. Arhivele ofiţerului de legătură vor fi inviolabile faţă de orice ingerinţă a oficialilor
Europol. Aceste arhive vor include toate evidenţele, corespondenţa, documentele,
manuscrisele, evidenţele computerizate, fotografiile, filmele şi înregistrările aparţinând
ofiţerului de legătură sau deţinute de către acesta.
4. România va asigura ofiţerilor săi de legătură accesul rapid şi, acolo unde este tehnic
posibil, direct, la bazele de date naţionale necesare pentru ca aceştia să îşi îndeplinească
sarcinile, pe durata misiunii lor la Europol.
Ofiţerii de legătură care reprezintă Europol în România (art.15)

1. Părţile contractante pot conveni instalarea unuia sau mai multor ofiţeri de legătură ai
Europol la Punctul naţional focal ale căror sarcini, drepturi şi obligaţii precum şi detalii
privind desfăşurarea activităţii lor şi costurile aferente vor fi stabilite într-un acord
separat.
2. Punctul naţional focal va lua măsuri pentru ca toate înlesnirile necesare, cum sunt spaţiul
pentru birou şi echipamentele de telecomunicaţii, să fie puse la dispoziţia respectivilor

21
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

ofiţeri de legătură, în sediul Punctului naţional focal, pe cheltuiala acestuia. Totuşi

costurile telecomunicaţiilor vor fi suportate de către Europol.
3. Pe teritoriul României, ofiţerul de legătură al Europol se va bucura de aceleaşi privilegii
şi imunităţi ca şi cele stabilite pentru ofiţerul român de legătură care îşi desfăşoară
activitatea la Europol.
Art.16 reglementează responsabilitatea României şi a Europol.

România va fi răspunzătoare, potrivit legislaţiei sale naţionale, de orice prejudiciu cauzat

unei persoane fizice, rezultat în urma unor erori de drept sau de fapt în informaţiile schimbate cu
Europol .Dacă aceste erori de drept sau de fapt s-au produs ca rezultat al unor date comunicate
eronat ori al neîndeplinirii obligaţiilor asumate de către Europol sau unul dintre statele membre
ale Uniunii Europene ori altă parte terţă, Europol va fi obligat să ramburseze, la cerere, sumele
plătite drept compensaţie numai dacă informaţiile au fost folosite cu încălcarea prezentului
acord.
În cazul în care Europol este obligat să ramburseze statelor membre ale Uniunii Europene
sau unei terţe părţi sumele acordate unei părţi vătămate drept compensaţie pentru daune, iar
daunele sunt cauzate de faptul că România nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de prezentul
acord, România va fi obligată să ramburseze, la cerere, sumele pe care Europol le-a plătit unui
stat membru al Uniunii Europene ori unei terţe părţi pentru acoperirea sumelor plătite drept
compensaţie de acesta.
Părţile contractante nu îşi vor solicita reciproc plata compensaţiilor pentru daune în cazul
în care compensarea daunelor a fost impusă cu caracter punitiv, a fost majorată ori se referă la
daune ce nu pot fi compensate.
Art.17 se referă la soluţionarea disputelor.

Orice dispută între părţile contractante, privind interpretarea ori aplicarea prevederilor
prezentului acord, care nu este soluţionată pe cale amiabilă, va fi supusă spre soluţionare
definitivă unui tribunal format din 3 arbitri, la cererea oricăreia dintre părţile contractante.
Fiecare parte contractantă va numi un arbitru. Al treilea arbitru, care va fi preşedintele
tribunalului, va fi ales de primii doi arbitri.
Dacă una dintre părţile contractante nu reuşeşte să numească un arbitru în termen de două
luni de la formularea cererii de către cealaltă parte contractantă, cealaltă parte contractantă poate

22
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

solicita preşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie sau, în absenţa acestuia, vicepreşedintelui să

facă o asemenea numire.
Dacă primii doi arbitri nu ajung la o înţelegere privind numirea celui de-al treilea arbitru
în termen de două luni de la numirea acestora, oricare dintre părţile contractante poate solicita
preşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie sau, în absenţa acestuia, vicepreşedintelui să facă o
asemenea numire.
Dacă părţile contractante nu convin în alt fel, tribunalul îşi va stabili propria
procedură.Tribunalul va adopta decizia cu majoritate de voturi. În caz de egalitate, preşedintele
va avea vot hotărâtor. Decizia va fi definitivă şi obligatorie pentru părţile contractante aflate în
dispută.
În ceea ce priveşte denunţarea acordului, art.18 prevede că prezentul acord poate fi
denunţat în scris de oricare dintre părţile contractante cu un preaviz de 6 luni.
În cazul denunţării, părţile contractante vor conveni asupra păstrării şi folosirii în
continuare a informaţiilor care au fost deja transmise între ele. Dacă nu se ajunge la un consens,
oricare dintre cele două părţi contractante poate cere distrugerea informaţiei care a fost
transmisă.
Prezentul acord, inclusiv anexele la acesta, poate fi oricând amendat prin consimţământul
reciproc al părţilor contractante. Toate amendamentele şi completările trebuie să fie făcute în
scris.

CAPITOLUL III

CONCLUZII

Sindicatul Polițiștilor Europeni EUROPOL este o organizație sindicală formată în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne pentru apărarea drepturilor fundamentale și profesionale ale
polițiștilor.
Membrii fondatori ai acestei structuri au avut parte de experiențe negative din partea
celorlalte organizații sindicale care, la un moment dat, au transformat lupta sindicală într-o
„afacere” proprie pe care o gestionau în funcție de interesele lor personale.

23
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

Procesul actual de schimbare de generații în M.A.I., a scos în evidență o necesitate acută

și o dorință a unei schimbări în ceea ce privește politica sindicală practicată până în acest
moment.
Din acest motiv, inclusiv principiile de organizare a Sindicatului Polițiștilor Europeni
EUROPOL diferă radical față de celelalte organizații sindicale, tocmai prin aplicarea inversă a
puterii decizionale, în sensul că, la nivel central, liderii sindicatului au un rol de reprezentare a
obiectivelor și intereselor filialelor create la nivelul fiecărui județ.
Pe baza acestui concept, revendicările promovate la nivelul Ministerului Afacerilor
Interne, se vor baza pe nevoi și probleme obiective, de la nivelul de bază al structurii, respectiv
de la polițiștii din stradă, care sunt primii care aplică legea și cei mai vulnerabili în privința
răspunderii pe care o poartă.
Este deosebit de important să conștientizăm că procesul de demilitarizare a Poliției și
Poliției de Frontieră, nu s-a realizat și la nivel de mentalitate. În această privință sunt multe etape
pe care încă mai trebuie să le parcurgem pentru ca polițiștii să fie respectați la adevarata lor
valoare.
Dacă noi, cei tineri, care mai avem de petrecut ani buni în acest sistem, nu începem să
schimbăm ceva, nimeni nu o va face în locul nostru.
Ca și încheiere, deviza Sindicatului Polițiștilor Europeni „EUROPOL” este: „Viitorul ne
aparține”
În Capitolul I am prezentat date generale cu privire la organizaţia Europol, plecând de la
modul în care a apărut ca instituţie europeană, apoi arătând care sunt obiectivele şi atribuţiile ei,
aşa cum sunt reglementate în Convenţia Europol. În continuare, în acelaşi capitol am arătat
modul de organizare al instituţiei (inclusiv sistemul computerizat de informaţii pe care se
bazează), modul de finanţare, personalul din care este format, cum este supus controlului şi cu
cine cooperează în lume.

În Capitolul II am prezentat relaţiile României cu Europol, şi în primul rând istoricul

aderării României la această instituţie, iar în detaliu am arătat care sunt prevederile Acordului de
cooperare semnat în 2003.

Sunt câteva motive care au determinat România (şi nu numai) să adere la Europol, ca de
exemplu:

24
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

 Conştientizarea fenomenului crimei organizate, asemeni unei ameninţări crescânde la

adresa securităţii şi ordinii generale, naţionale şi internaţionale, ce reclamă atenţia şi efortul
concertat al tuturor statelor, care trebuie să găsească soluţiile optime de cooperare şi alocare a
mijloacelor şi resurselor necesare pentru a o putea preveni şi combate eficient;

 Realizarea unor colaborări cât mai operative, în principal, prin instituirea unor căi şi
canale de schimb de informaţii şi de date operative, care să permită contracararea rapidă şi
eficientă a activităţilor ilicite;

 Statele membre ale Uniunii Europene reprezintă principalii vectori ai luptei împotriva
criminalităţii, fiind puternic angajate din punct de vedere logistic, operaţional şi financiar în
combaterea acestui flagel.

Sfârşitul de mileniu ne înfăţişează amploarea deosebită a activităţilor economice ce se

desfăşoară în statele puternic dezvoltate din Europa, America şi Asia. Relaţiile economice
internaţionale cunosc un dinamism fără precedent, fiind integrate noi state şi sisteme economice.

Este în afara oricărei îndoieli faptul că în acest nesfârşit teritoriu al economiei se iniţiază,
dezvoltă şi finalizează un număr impresionant de afaceri ilegale, care alcătuiesc ceea ce, foarte
adesea, este cunoscut ca fenomenul de criminalitate a afacerilor.

Frauda lezează economia în ansamblul ei, cauzează imense pierderi financiare, slăbeşte
stabilitatea socială, ameninţă structurile democratice, determină pierderea încrederii în sistemul
economic, corupe şi compromite instituţiile economice şi sociale.

Preocupată de problema criminalităţii afacerilor, Comunitatea Internaţională a analizat

cauzalitatea şi efectele acesteia, recomandând statelor membre să adopte măsuri concrete pentru
limitarea ei. Diversitatea legislaţiilor, cuplată cu particularităţile economicosociale derivând din
stadiile de dezvoltare ale ţărilor europene şi celorlalte state, au făcut practic imposibilă redactarea
unei definiţii precise a criminalităţii afacerilor.

Cele două dimensiuni ale criminalităţii afacerilor sunt:

- dimensiunea naţională, respectiv suma infracţiunilor incriminate în legile penale sau

speciale ale fiecărei ţări, care se produc în interiorul sistemului economic şi financiar şi
nu comportă sau nu includ elementul de extraneitate;

25
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

- dimensiunea internaţională, respectiv suma infracţiunilor care se comit şi se finalizează

cu participarea elementului de extraneitate (persoane, firme, corporaţii, bănci etc.).

Cele două dimensiuni nu au avut şi nici nu vor avea un caracter static. Astăzi este
evidentă internaţionalizarea afacerilor de tip criminal, în cele mai răsunătoare cazuri de
contrabandă, evaziune fiscală, trafic de droguri, operaţiuni de import-export ilegale, s-a realizat
şi perfecţionat continuu parteneriatul pentru crimă. Contrabanda cu alcool sau ţigări, traficul de
droguri şi armament nu pot fi concepute fără participarea afaceriştilor aflaţi pe mai toate
meridianele şi paralelele globului.

În aceste condiţii Europol poate să-şi aducă aportul ei pentru limitarea sau chiar
eradicarea activităţilor infracţionale tarnsfrontaliere şi să arate astfel, justeţea pentru care a fost
înfiinţată.

BIBLIOGRAFIE

I. ACTE NORMATIVE

1. PARLAMENTUL ROMÂNIEI, Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea

Poliţiei Române, M.Of. nr. 305 din 9 mai 2002, www.icc.ro.
2. PARLAMENTUL ROMÂNIEI, Legea nr.197/25.05.2004 pentru ratificarea Acordului
privind cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie, Monitorul Oficial nr.
498 din 02.06.2004.
3. Acordul privind cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie, semnat la
Bucureşti la 25 noiembrie 2003.

26
 MODUL 4
PRDEVENIREA ȘI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE

4. Tratatul privind Uniunea Europeană semnat la Maastricht (Țările de Jos) la februarie

1992, intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993.
5. Tratat de instituire a unei Constituţii pentru Europa la Conferinţa Interguvernamentală
din 17-18 iunie 2004, text tradus în toate limbile oficiale şi semnat de către şefii de stat
sau de guvern pe 29 octombrie 2004.
6. Convenţie privind înfiinţarea Oficiului European de Poliţie, în temeiul art. K.3 din
Tratatul privind Uniunea Europeană, Convenţia privind constituirea Oficiului European
de Poliţie (Convenţia Europol), încheiată la 26 iulie 1995 (JO C 316, 27.11.1995, p. 2).

II. INTERNET
 www.europol.europa.eu,
 www.europeana.ro,
 www.europol.eu.int.

27