Aprobat în şedinţa

Catedrei Pedagogie şi Psihologie Generală,

proces-verbal nr. ... din ... 2018

RECOMANDĂRI PENTRU PERFECTAREA TEZEI DE MASTER

LA SPECIALITATEA MANAGEMENTUL EDUCAŢIONAL ŞI
MANAGEMENT ŞI COMUNICARE INSTITUŢIONALĂ

Teza de master reprezintă o activitate prevăzută în curriculumul specialităţii‚ care are menirea
de a forma abilităţi de cercetare teoretică şi practică‚ de aprofundare într-un anumit domeniu al
specialităţii în scopul realizării unui studiu asupra unei probleme actuale şi importante pentru
formarea profesională şi acordarea unei calificări.
Specificul realizării tezei de master decurge din natura şi complexitatea fenomenelor
educaţionale, manageriale şi sociale astfel că: cercetarea fenomenului educaţional/managerial/social
trebuie să aibă un caracter prospectiv, adică să vizeze dezvoltarea personalităţii
elevilor/studenţilor/adulţilor, în perspectiva cerinţelor dezvoltării sociale, să proiecteze tipul de
personalitate necesar în viaţă; cercetarea trebuie să fie continuu ameliorativă, adică să ducă prin
intervenţiile sale modelatoare, la optimizarea activităţii de management, de instruire şi de educare a
elevilor/studenţilor/adulţilor, la sporirea eficienţei procesului educaţional şi managerial concret;
cercetarea trebuie să aibă un caracter multidisciplinar, interdisciplinar şi transdisciplinar, dat fiind
complexitatea fenomenului investigat.
PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE ÎN CADRUL TEZEI DE MASTER
În scopul realizării cercetării masterandul sub conducerea conducătorului ştiinţific întocmeşte
un plan al activităţilor. Planul de activitate al masterandului poate fi constituit în conformitate cu
recomandările faţă de o cercetare din domeniul ştiinţelor educaţiei, în care se prevăd anumite etape
consecutive, reieşind din specificul unei lucrări de master la specialiatea „Managementul
educaţional”, „Management şi comunicare instituţională”:
1. Stabilirea temei cercetării;
2. Determinarea obiectivelor cercetării;
3. Selectarea surselor de informare;
4. Investigarea şi expunerea cadrului teoretic al cercetării;
5. Definirea problemei cercetării;
6. Stabilirea tipului de cercetare;
7. Expunerea cadrului praxiologic;
8. Specificarea eşantionului de cercetare;
9. Alegerea metodelor de cercetare;

1
 10. Analiza, culegerea şi prelucrarea datelor;
11. Interpretarea rezultatelor;
12. Rezolvarea aspectelor de grafică şi design;
13. Elaborarea concluziilor şi a recomandărilor practice;
14. Prezentarea tezei conducătorului ştiinţific pentru avizare;
15. Susţinerea preventivă a tezei de master (cu cel puţin cu o lună înainte de susţinere);
16. Prezentarea tezei la catedră (cu cel puţin cu o săptămână înainte de susţinere);
17. Prezentarea (susţinerea) tezei în şedinţa publică a comisiei pentru examenul de master.
STABILIREA TEMEI DE CERCETARE. Tema de cercetare se stabileşte în conformitate cu
interesul de cunoaştere al masterandului şi competenţele conducătorului ştiinţific, vizează o
problemă cu semnificaţie de importanţă educaţională/managerială/socială. Tema tezei se formulează
laconic, clar delimitată, reflectă ideea, sensul principal al investigaţiilor, evitând ambiguitatea şi
generalitatea. Nu se recomandă repetarea cuvintelor în denumirea tezei, folosirea sintagmelor de
tipul „contribuţii la…”, „cercetări referitoare la…”, „studiu privind…” etc.
Tema tezei de master urmează să: reflecte probleme de cel mai mare interes teoretic şi practic
din domeniul educaţional şi managerial‚ fiind de o actualitate deosebită şi de importanţă pentru
ştiinţă şi viaţa cotidiană; să-i solicite autorului valorificarea cunoştinţelor acumulate şi posibilitatea
de a realiza aplicarea lor practică‚ de a-şi aduce contribuţia personală la soluţionarea aspectelor
practice derivate din temă; să fie asigurată de condiţii care ar facilita cercetarea: posibilităţi de
documentare‚ de elaborare a aparatului de investigaţie practică‚ de realizare a cercetărilor în
teren‚ de efectuare a calculelor‚ inclusiv statistice‚ de analiză cantitativă şi calitativă a datelor etc.
DETERMINAREA OBIECTIVELOR CERCETĂRII. Obiectivele cercetării trebuie să
acopere strict acţiunile întreprinse pentru studierea problemei cercetării, fără a include generalităţi,
fără semnificaţie în contextul studiului.
Se face distincţie între obiectivele generale: elucidarea specificului unui fenomen, descrierea
lui în baza analizei surselor teoretice; determinarea particularităţilor manifestării fenomenului prin
aplicarea unui instrument de cercetare; formularea de explicarea manifestării fenomenului, relaţiile
lui cu alte fenomene; identificarea unor concluzii, soluţii, strategii de acţiune, efecte ale unor acţiuni
în cazul implicării formative etc., şi obiectivele specifice sau practice cu referinţă la etapele
cercetării sau la caracterul problemei selectate pentru cercetare.
INVESTIGAREA ŞI EXPUNEREA CADRULUI TEORETIC AL CERCETĂRII.
Constă din analiza cadrului conceptual - teoretic al problemei. În acest scop se efectuează un studiu
al surselor bibliografice cu scopul: evidenţierii teoriilor şi elementelor principale în explicarea
fenomenului; analiza modelelor teoretico-empirice (experimentale); măsura în care cercetările
corespund cu domeniul vizat pentru cercetare (adecvarea în timp, cultură, cadru social etc.).

2
 DEFINIREA PROBLEMEI CERCETĂRII. Problema cercetării este orientată spre
semnificaţia educaţională/managerială/socială a temei şi conduce la urmărirea unui răspuns la o
anumită comandă educaţională/managerială/ socială, la delimitarea unei probleme care se prezintă
ca o deficienţă în cadrul fenomenului studiat şi asupra căreia se poate efectua o analiză şi
concluziona în vederea unor rezolvări. Problema cercetării trebuie raportată la contextul educaţional
de cercetare specific momentului în care se realizează studiul.
STABILIREA TIPULUI DE CERCETARE. Cercetarea poate fi:
- teoretico-fundamentală – este profund conceptualizată şi presupune formularea unor teorii,
legi şi modele care caută sa aducă noi informaţii ştiinţifice, să explice, să optimizeze sau să deschidă
noi orizonturi asupra fenomenului educaţional/managerial/social;
- practic-aplicativă – abordează o problematică mai restrânsă şi contribuie la cunoaşterea şi
optimizarea modalităţilor concrete de acţiune;
- mixtă (teoretico-aplicativă) - implicând constatarea - cunoaşterea obiectivă a fenomenului şi
identificarea nivelului dezvoltării lui şi ameliorarea - realizarea intervenţiilor de optimizare,
perfecţionare, amplificare şi consolidare.
EXPUNEREA CADRULUI PRAXIOLOGIC. Se stabileşte un plan de acţiuni, se descrie
structura generală a cercetării, se indică problema, soluţiile de rezolvare, se determină algoritmul
strategiilor, instrumentelor, metodelor etc., pentru a realiza o cercetare fundamentată metodologic,
eficientă şi productivă.
EŞANTIONAREA. Alegerea eşantionului este determinată de posibilitatea investigării
problemei cercetate şi aplicării tipului de cercetare, precum şi disponibilitatea care permite
valorificarea şi facilitarea însuşirii noilor cunoştinţe, abilităţi, competenţe, pentru soluţionarea
problemei cercetării.
ALEGEREA METODELOR DE CERCETARE. În conformitate cu decizia despre
caracterul lucrării se stabilesc metodele tehnicile şi procedeele de lucru. Metodele trebuie să fie
productive şi adecvate pentru toate etapele cercetării.
ANALIZA, CULEGEREA ŞI PRELUCRAREA DATELOR. Acesta are loc prin
argumentarea calitativă prin metode analitico-sintetice (observarea, interviul, studiul de caz etc.)
care nu presupun cuantificare şi prin argumentarea cantitativă prim metode statistice de analiză a
rezultatelor obţinute, incluzând: 1 - numărarea care presupune câţi subiecţi răspund la fel la o
întrebare sau un item, ori câte unităţi de învăţământ sunt implicate în proiecte etc.; 2 – măsurarea
care implică atribuirea unor valori numerice care redau gradul, nivelul, intensitatea cu care se
manifestă o caracteristică sau fenomenul studiat. Datele colectate trebuie să fie ordonate, clasificate,
sistematizate şi corelate în vederea deducerii unor concluzii generale, parţiale sau finale.

3
 INTERPRETAREA REZULTATELOR. Se întocmesc tabele cu rezultate centralizate de
date; se exprimă cifrele absolute în rapoarte, procente; se fac referinţe la scările de evaluare; se fac
clasificări; se calculează media aritmetică, coeficienţi de corelaţie; se alcătuiesc grafice simple,
diagrame de comparaţie, figuri etc.;
ASPECTE DE GRAFICĂ ŞI DESIGN AL TEZELOR DE MASTER. În teze de master se
aplică următoarele categorii de materiale: texte, tabele, figuri, diagrame, imagini, scheme etc.
Textul tezei de master se prezintă pe hârtie albă, format A4, dimensiunea 210 x 297 mm, pe
o singură parte a hârtiei, în font Times New Roman, dimensiunea font 12, aliniere stânga-dreapta,
spaţiul între rânduri 1,5; paginile tezei au câmp: stânga – 30 mm, sus – 25 mm, jos – 25 mm.,
dreapta – 10 mm.
Titlurile capitolelor se scriu cu majuscule, font 14, bold, centrat, cu cifre arabice. Titlurile
paragrafelor se scriu cu litere mici, în afară de prima literă, font 14., bold, stânga. După denumirea
capitolului sau a paragrafului nu se pune punct. În teză nu se utilizează cuvintele „Capitol”,
„Paragraf” (sau semnul „§”), doar cifre arabice (de exemplu:1; 2; 3; 1.1; 2.2., 3.1). Fiecare capitol
începe din pagină nouă, paragrafele urmează succesiv. Sublinierea titlurilor nu se admite.
În mod obligatoriu, se utilizează literele cu diacritice specifice limbii romane (ă, â, î, ş, ţ şi
majusculele lor). Semnele de punctuaţie (".", "?", "!") sunt urmate în mod obligatoriu de un spaţiu.
În teză nu se admit însemnări, corecţii, ştersături, pete, adăugări la pagină etc. Nu sunt
acceptate prescurtări ale cuvintelor. În teză se admite abrevierea combinaţiilor de cuvinte,
cuvintelor compuse, cuvintele frecvent folosite, dar numai în conformitate cu regulile lingvistice şi
cu condiţia ca ele să nu îngreuieze citirea textului şi să nu producă ambiguităţi.
Tabelele, figurile, diagramele, imaginile, schemele etc., se numerotează indicându-se
numărul capitolului şi numărul de ordine a acestuia. De exemplu: Tabelul 2.3 (tabelul trei din
capitolul doi). Denumirea tabelului se amplasează de asupra tabelului, iar a figurii – sub figură.
Imprimarea tezei pe hârtie trebuie să fie calitativă (literele, semnele, figurile trebuie să aibă
aceeaşi intensitate pe parcursul rândului, paginii, lucrării în ansamblu), astfel ca să asigure
reproducerea clară a acesteia prin xerografie.
Toate paginile tezei se numerotează, începând cu pagina de titlu şi terminând cu ultima
pagina, fără a admite lipsa acestora sau repetarea lor. Pe pagina de titlu nu se pune numărul paginii.
Numărul paginii se indică pe câmpul din dreapta paginii jos.
ELABORAREA CONCLUZIILOR ŞI A RECOMANDĂRILOR PRACTICE. Se
prezintă ca o analiză calitativă a rezultatelor cantitative, care se realizează prin implicarea
informaţiei selectate în cadrul analizei teoretico-conceptuale şi prin observaţie a fenomenului.
Concluziile se referă la un nou model teoretic, rezultat din cercetarea efectuată. Recomandările
răspund realităţilor existente şi necesităţilor sociale.

4
 TEZA DE MASTER CONŢINE URMĂTOARELE COMPONENTE

1. FOAIA DE TITLU indică la locul realizării tezei‚ autorul‚ tema ei‚ conducerea ştiinţifică
(Anexa 2). În caz dacă teza este scrisă în altă limbă decât cea de stat a Republicii Moldova, după
foaia de titlu urmează încă o foaie de titlu, suplimentară, scrisă în limba de stat a RM.
2. CUPRINSUL tezei de master reflectă structura‚ conţinutul de bază în forma unei liste
sumare a principalelor probleme reflectate în lucrare, cu menţionarea paginilor. În conformitate cu
acest plan se alcătuieşte structura tezei: introducerea; argumentarea teoretică a cercetării;
prezentarea cercetării empirice; concluzii şi recomandări, bibliografie (Anexa 3).
3. ADNOTARE. În adnotare se prezintă: numele de familie, prenumele autorului, titlul tezei,
localitatea, anul perfectării tezei, structura tezei (de exemplu, introducere, trei capitole, concluzii
generale şi recomandări, bibliografie din 52 titluri, 7 tabele, 2 diagrame, 3 figuri, 10 anexe, 85
pagini de text de bază (până la Bibliografie), cuvintele-cheie (până la 5-7) într-un rând separat. Se
descriu următoarele compartimente: domeniul de studiu, scopul şi obiectivele cercetării, noutatea
şi originalitatea ştiinţifică, problema ştiinţifică soluţionată, valoarea teoretică şi valoarea
aplicativă a cercetării, implementarea rezultatelor ştiinţifice.
Adnotarea se prezintă pe o pagină a foii şi poate fi cu caractere mai mici de 12. (Anexa 4)
4. INTRODUCERE (se expune în 4-6 pagini), în care sunt reflectate următoarele aspecte.
Actualitatea cercetării - care prevede judecăţile autorului asupra oportunităţii alegerii temei
din considerente teoretice şi practice‚ care prezintă un aport la dezvoltarea domeniului
şi‚ inclusiv‚ la formarea profesională. Actualitatea cercetării indică caracterul curent al cercetării
practice şi teoretice‚ reieşind din abordările problemei în literatura din domeniu şi realitatea
educaţională prezentă. Indică la raportul dintre problema studiată şi problemele educaţionale
cotidiene. Actualitatea cercetării se prezintă ca o aprofundare în subiectul investigaţiei prin
relevarea tuturor aspectelor teoretice legate de acesta şi probarea lor în cadrul unei cercetări
experimentale.
Problema cercetării este formulată într-o frază‚ care reflectă corespondenţa dintre studiul
efectuat şi necesitatea soluţionării teoretice şi practice a unei situaţii specifice‚ prin investigarea
unui anumit aspect şi stabilire a unor soluţii. Problema cercetării presupune sesizarea apariţiei unei
probleme de investigat pentru care nu există încă o explicaţie adecvată.
Problema cercetării trebuie să includă în mod necesar o doză de îndoială, incertitudine şi în
acelaşi timp să stimuleze preocuparea pentru descoperirea soluţiei. Pot fi alese probleme cu specific
pedagogic mai general (ex.: managementul educaţiei, finalităţile educaţiei, interdisciplinaritatea în
învăţământ, informatizarea învăţământului, schimbările în educaţie ş.a.) sau cu caracter mai restrâns
(ex.: managementul procesului de formare, succesul şi insuccesul şcolar, formarea competenţelor,

5
proiectarea pedagogică, metode de stimulare a învăţării creative ş.a.) pentru care nu putem prevedea
soluţii decât prin cercetare.
Obiectul cercetării se raportă la aspectul teoretico-practic‚ selectat pentru un studiu mai
detaliat‚ care constituie un fenomen sau un proces‚ o categorie sau un concept etc.
Scopul cercetării rezultă din formularea problemei cercetării, reflectarea anumitor
particularităţi şi elaborarea unui program de activitate sau cercetare.
Obiectivele cercetării (5-7 obiective): se împart în teoretice şi practice şi presupun un plan
sumar al efectuării investigaţiei; în scopul explicării problemei alese pentru cercetare; precizarea
prin analiză teoretică şi practică a unor noţiuni‚ elucidarea unor particularităţi‚ identificarea
factorilor‚ aplicarea modelelor‚ evidenţierea unor rezultate specifice etc.
Obiectivele propuse vor reieşi din titlurile capitolelor şi paragrafelor lucrării.
Baza metodologică a cercetării include nominalizarea
teoriilor‚ abordărilor‚ principiilor‚ conceptelor‚ modelelor şi a autorilor lor‚ rezultate din analiza
literaturii din domeniu. Presupune adoptarea unui complex de metode care să permită strângerea
unei cantităţi suficiente de date sau informaţii concrete, obiective şi complete, a căror analiză şi
interpretare ulterioară să poată conduce la răspunsuri sau soluţii ştiinţifice, la concluzii viabile.
Metodele‚ procedeele şi tehnicile de cercetare. Acestea se împart în:
- teoretice - care se referă la studierea surselor bibliografice‚ analize‚ sinteze‚ clasificări;
- empirice - care includ metode experimentale: observaţia, experimentul, convorbirea, testul,
analiza produselor activităţii etc.
- statistice - de prelucrare şi interpretare a datelor aplicate în scopul analizei cantitative şi
calitative - media aritmetică, calcularea procentului, mediana etc.
În cadrul cercetărilor se folosesc concomitent mai multe metode şi tehnici de investigaţie. Se
recomandă ca în cercetările efectuate să se aibă în vedere complementaritatea metodelor şi
combinarea lor diversă în cadrul aceluiaşi proiect de cercetare.
Baza experimentală a cercetării (organizarea cercetării): indică eşantionul supus cercetării
în conformitate cu criteriile care urmează a fi supuse probării experimentale (vârstă, sex,
provenienţă social-profesională, mediu etc.); stabilirea perioadei de cercetare; precizarea locului
(grupă, clasă, unităţi şcolare, localitate etc.) Eşantionul de subiecţi cuprinşi în cercetare trebuie să
asigure caracterul repezentativ al acestuia pentru a da posibilitatea de generalizare.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică este determinată de problemele şi aspectele caracteristice
abordate de specificul şi originalitatea ei. Originalitatea nu presupune neapărat tratarea unui subiect
sau a unei teme care nu au mai fost abordate de nimeni până acum. Ar fi, de fapt, irealizabilă o
astfel de intenţie.

6
 O lucrare este originală dacă: - asimilează, expune în manieră personală şi nuanţează
informaţii ştiinţifice existente; - ordonează, explică au comentează informaţii teoretice existente; -
interpretează concepte sau teorii consacrate în domeniul dat; - corectează sau combate una sau mai
multe perspective teoretice expuse anterior de alţi autori; - promovează şi susţine o perspectivă
proprie asupra unei chestiuni teoretice din domeniul dat.
Valoarea teoretică a cercetării constă în fundamentarea conceptelor, completarea şi
aprofundarea cunoaşterii ştiinţifice a problemei investigate, expunerea propriilor concluzii.
Valoarea aplicativă a cercetării: rezidă în elaborarea unor activităţi, modele, strategii,
metode, având contribuţii personale ale autorului în elucidarea problemei propuse pentru cercetare.
Cuvinte-cheie (5-7 cuvinte) sunt noţiunile de bază‚ utilizate în conformitate cu
problema‚ obiectul‚ scopul şi obiectivele cercetării.
Structura lucrării se indică elementele reprezentative (ex: Lucrarea este constituită din:
introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 78 titluri, 3 figuri, 8
tabele, 4 diagrame, 10 anexe, 80 pagini text ştiinţific de bază).
5. CONŢINUTUL PROPRIU-ZIS AL LUCRĂRII (se constituie din 2-3 capitole)
Conţinutul lucrării reprezintă partea cea mai importantă a tezei şi este riguros structurată pe
unităţi de text: capitole, paragrafe. Expunerea rezultatelor studiului teoretic şi a cercetării practice se
realizează în 2-3 capitole‚ care constituie reflectarea convingătoare a activităţii în vederea realizării
obiectivelor propuse în partea introductivă.
Capitolul 1 – Argumentarea teoretică a cercetării - reflectă analiza situaţiei în domeniul
tezei, istoriografia problemei cercetate, contribuţiile ştiinţifice ale cercetătorilor din domeniu în
proiecţia temei enunţate. Conţinutul textului urmează să corespundă următoarelor cerinţe:
- să respecte tema aleasă‚ conţinând abordări ale problemei de studiu şi elemente ştiinţifice
inovatorii;
- să elucideze evoluţia cercetărilor‚ contribuţia diferitor autori‚ profunzimea problemei;
- să evidenţieze conceptele de bază‚ care deservesc înţelegerea problemei;
- să expună convingător şi logic ideile principale‚ realizând o sinteză şi expunând concluzii.
De mare importanţă se prezintă utilizarea corectă a aparatului ştiinţific – a totalităţii
materialelor cu caracter informativ-teoretic şi practic‚ a notelor‚ anexelor‚ materialului
ilustrativ‚ listelor surselor etc.
Reflectarea surselor se face prin prezentarea unor citate sau a unor formulări ale
autorilor‚ utilizându-se lista bibliografiei‚ oferită la sfârşitul lucrării.
Referinţele la această listă se realizează între paranteze pătrate, în care este indicat numărul.
de ordine al sursei şi pagina (ex. [45, p.15-18]). Utilizarea cât mai largă a surselor denotă
maturitate ştiinţifică şi documentare fundamentală în tema aleasă pentru studiu.

7
 Textul trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: continuitatea expunerii‚ consecutivitatea
logică a ideilor‚ caracterul convingător al demonstraţiilor.
Capitolul 2-3 – Prezentarea cercetării empirice - prezintă partea experimentală a lucrării.
În capitolele acestea se descriu: metodologia cercetării, principiile metodologice, obiectivul
investigaţiei practice; scopul experimental; obiectivele experimentale; etapele realizării cercetării
experimentale; descrierea eşantionului; prezentarea modelului ipotetic; specificarea metodelor şi
tehnicilor folosite; scurta descriere şi menirea lor; rezultatele cercetărilor teoretice şi experimentale
ale studiului realizat; descrierea cantitativă a rezultatelor cercetării; analiza lor calitativă‚ inclusiv
prin utilizarea metodelor de calcul matematico-statistic;
Prezentarea rezultatelor cercetării poate fi realizată prin intermediul
tabelelor‚ schemelor‚ graficelor‚ diagramelor etc.‚ expuse în text sau în anexe.
Se recomandă includerea în structura capitolelor a formelor grafice de prezentare a
materialului relevant pentru o descriere succintă şi ilustrativă a rezultatelor cercetării.
În anexe pot fi prezentate tabele generale cu date‚ rezultatele largi ale calculului statistic sau
descrierea deplină a unor metode mai puţin cunoscute în practica cercetării.
6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI se expun rezultatele obţinute, avantajele şi valoarea
elaborărilor propuse, impactul lor în educaţie şi societate.
Formularea clară a concluziilor lucrării, trebuie să reiasă din analiza datelor şi a faptelor
prezentate. Recomandările se prezintă în formă de sugestii privind cercetările de perspectivă
7. BIBLIOGRAFIE - Bibliografia este un compartiment obligatoriu al tezei şi se perfectează
în conformitate cu standardele în vigoare. În lista bibliografică se indică doar lucrările consultate.
De asemenea, toate sursele citate în textul lucrării trebuie să se regăsească în lista bibliografiei.
Bibliografia trebuie să conţină nu mai puţin de 40 de titluri pentru o teză de master.
Bibliografia se redactează în ordinea alfabetică a numelor autorilor, iar în lipsa menţionării
lor, în ordinea alfabetică a titlurilor.
Autorul tezei este obligat să facă în textul lucrării referinţe la sursele utilizate în elaborarea
lucrării. Referinţele se numerotează prin cifre şi se prezintă după numărul de ordine al lucrării din
bibliografie şi pagina respectivă, conform standardului, în paranteze pătrate: exemplu [23, p. 45]
Dacă aceea sursa se repetă imediat sau se fac trimiteri succesive se scrie: Ibidem, p. 85.
Apud – se foloseşte atunci când se citează un autor, deşi nu a fost studiat în mod direct şi s-a
preluat o idee sau un citat din sursa respectivă, de exemplu: [apud: 23, p. 50]
În cazul mai multor opere ale aceluiaşi autor‚ ordinea aranjării se face după principiul
cronologic: de la lucrările mai recente‚ la cele mai timpurii. În condiţiile prezenţei unor coautori –
de la lucrările individuale‚ la cele scrise în colaborare. Când lucrările unui autor au apărut în acelaşi
an se respectă ordinea alfabetică a titlurilor‚

8
 Sursele bibliografice se divizează conform limbii în care a fost redactată lucrarea (română,
rusă, engleză etc.), cu păstrarea numerotării unice. Perfectarea bibliografiei se realizează conform
standardelor acceptate.
Alcătuirea listei bibliografice
Exemplu cărţi:
1. Bocoş M. Teoria şi practica cercetării pedagogice. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007.
2. Hostim L. Strategia succesului profesional. Iaşi: Ed. Gheorghe Asachi, 2000.
Mai mult de trei autori:
1. Jonnnaert Ph. ş. a. Curriculum şi competenţe. Cluj-Napoca: Editura ASCR, 2010.
2. Neculau A. (coord.) Câmpul universitar şi actorii săi. Iaşi: Polirom, 1997.
Alte surse:
1. Strategia naţională de dezvoltare a învăţământului superior în contextul procesului de la Bologna
2008-2011,Legea nr. 295-XVI din 21.12.2007, Monitorul Oficial nr. 18-20/57 din 29.01.2008.
Surse internet:
1. http://www.scritube.com/profesor-scoala/ 55268 php (vizitat 4.02. 2018)
2. http://particip.gov.md/public/files/strategia/Moldova 2020_proiect.pdf. Moldova 2020. Strategia
Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012/2020 (vizitat 8.04.2018)

8. ANEXE. În anexe se prezintă o informaţie suplimentară la partea principală a tezei, de

exemplu, materiale grafice, chestionare, teste, date experimentale, acte de implementare a
rezultatelor obţinute, descrieri de metodici, activităţi etc. În textul tezei se face în mod obligatoriu
referinţe la anexele incluse, de exemplu: (Anexa 1). Anexele nu se includ în volumul lucrării.
Note şi specificări.
1. Volumul unei teze de master este de 75-80 pagini.
2. Tezele de master trebuie să fie prezentate într-o formă îngrijită‚ copertate (partea estetică a
lucrării nu este mai puţin importanţă decât conţinutul ei).
3. Cercetarea realizată în cadrul tezei de master poate constitui subiectul unei comunicări la
simpozioane şi conferinţe ştiinţifice sau a unor publicaţii.

9
 Anexa 1
TEZA DE MASTER CONŢINE URMĂTOARELE COMPONENTE:
Denumirea elementului Volum pagini, format
A4, font 12,
interval 1,5
1. Foaie de titlu (Anexa 2) 1 pag.
2. Cuprins (Anexa 3) 1 pag.
3. Adnotare (Anexa 4) 1 pag.
4. Introducere 4-6 pag.
Actualitatea şi importanţa cercetării
Problema cercetării
Obiectul cercetării
Scopul cercetării
Obiectivele cercetării (5-7 obiective)
Baza metodologică a cercetării
Metode‚ procedee şi tehnici de cercetare
Baza experimentală a cercetării (organizarea
cercetării)
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică
Valoarea teoretică a cercetării
Valoarea aplicativă a cercetării
Cuvinte-cheie (5-7 cuvinte)
Structura lucrării
5. Conţinutul propriu-zis al lucrării (teza conţine 2-3 capitole)
1. Titlul (analiza situaţiei în domeniul tezei.) 20-25 pag.
1.1
1.2
1.3
2. Titlul  (fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc.) 20-25 pag.
2.1
2.2
2.3
3. Titlul (aplicare, rezultatele cercetări, studii de caz, etc.) 20-25 pag.
3.1
3.2
3.3
6 Concluzii şi recomandări 2-3 pag.
7. Bibliografie nu mai puţin de 40 titluri
8. Anexe nu mai mult de 2/3 din
conţinutul lucrării
9. Declaraţia privind asumarea răspunderii (Anexa 5) 1 pag

Anexa 2

10
 MINISTERUL EDUCAŢIEI, ȘTIINȚEI ȘI CERCETĂRII
AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL
FACULTATEA FIZICĂ, MATEMATICĂ ȘI TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE
CATEDRA PEDAGOGIE ŞI PSIHOLOGIE GENERALA

Domeniul general de studii: ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Specialitatea: MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL

MANAGEMENTUL CONFLICTELOR INTERPERSONALE

LA ELEVII DIN CICLUL GIMNAZIAL

TEZĂ DE MASTER

Autor: ROTARU SLAVIANA

grupa C2ME2

Conducător: RUSU ELENA

doctor, conferenţiar universitar

Chişinău, 2018
Anexa 3

11
 CUPRINS

ADNOTARE ..........................................................................................................................
INTRODUCERE ...................................................................................................................

1. TITLUL CAPITOLULUI ................................................................................................

1.1 denumirile paragrafului………………………………..…................................................
1.2 denumirile paragrafului......................................................................................................
1.3 denumirile paragrafului………………………………..………...........….……………....

2. TITLUL CAPITOLULUI................................................................................................
2.1 denumirile paragrafului......................................................................................................
2.2 denumirile paragrafului......................................................................................................
2.3 denumirile paragrafului………………………………........…..........……………………

3. TITLUL CAPITOLULUI ...............................................................................................

3.1 denumirile paragrafului......................................................................................................
3.2 denumirile paragrafului .....................................................................................................
3.3 denumirile paragrafului .....................................................................................................

CONCLUZII şi RECOMANDĂRI ....................................................................................

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................
ANEXE .................................................................................................................................

Anexa 4

12
 ADNOTARE
Rotaru Slaviana
MANAGEMENTUL CONFLICTELOR INTERPERSONALE LA ELEVII DIN
CICLUL GIMNAZIAL
Teză de master, Chişinău 2018
Structura tezei: introducere, ... capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie din ... titluri, ...
tabele, ... diagrame, ... figuri, ... anexe, ... pagini text ştiinţific de bază.
Cuvinte–cheie: (5-7 cuvinte) .........................................................................................................
.........................................................................................................................................................
Domeniul de studiu: Științe ale educației; Managemtul educațional.
Scopul cercetării ....................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Obiectivele cercetării: ............................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: ....................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Problema ştiinţifică soluţionată ............................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Valoarea teoretică a cercetării .............................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Valoarea aplicativă a cercetării ..........................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................ ...
........................................................................................................................................................
Implementarea rezultatelor ştiinţifice s-au realizat în baza experimentului organizat asupra
eşantionului a câte ....elevi din clasa .... , (clasa experimentală) şi clasa ... (clasa de control) a
Liceului Teoretic ............................................................................................................

Anexa 5

13
 Declaraţia privind asumarea răspunderii

Subsemnata, Rotaru Slaviana, masterand al Facultăţii Fizică, Matematică şi Tehnologii

Informaţionale a Universităţii de Stat din Tiraspol, specialitatea Managementul Educaţional, declar
pe propria răspundere că materialele prezentate în teza de master cu tema: Managementul
conflictelor interpersonale la elevii din ciclul gimnazial, sunt rezultatul propriilor cercetări şi
realizări ştiinţifice.

20 mai 2018 Roraru Slaviana

14