Sunteți pe pagina 1din 42

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA


FACULTATEA DREPT
CATEDRA DREPT PENAL ȘI CRIMINOLOGIE

LUCRUL INDIVIDUAL

PROSTITUȚIA: ORIGINI, ISTORIC, EVOLUȚIE

A ELABORAT: Studenta grupei 1502


FURDUI Nina

A EVALUAT: Doctor în drept,


conferențiar universitar
CIOBANU Igor

2018
CUPRINS
1.Introducere
1.1.Definiții.......................................................................................................................3
1.2.Actualitatea temei....................................................................................................3-4
2.Originile prostituției
2.1.Prostituția primitivă....................................................................................................4
2.2.Prostituția în Mesopotamia.....................................................................................4-5
2.3.Prostituția în Egiptul Antic.....................................................................................5-6
3.Prostituția în Grecia și Roma Antică
3.1.Prostituția în Grecia Antică....................................................................................7-8
3.2.Prostituția în Roma Antică.....................................................................................8-10
4.Prostituția în China și Japonia Antică
4.1.Prostituția în China Antică.....................................................................................11-
12
4.2.Prostituția în Japonia Antică..................................................................................12-13
5.Prostituția în Evul Mediu
5.1.Prostituția în Evul Mediu......................................................................................14-17
5.2.Contraceptivele și sănătatea sexuală în Evul Mediu..............................................17-
18
5.3.Prostituția în secolele industrializării....................................................................18-
19
6.Prostituția contemporană și revoluția sexuală
6.1.Revoluția sexuală.......................................................................................................20
6.2.Prostituția contemporană......................................................................................21-22
7.Traficul de ființe umane și traficul de femei
7.1.Traficul de ființe umane.....................................................................................,,......23
7.2.Traficul de femei...................................................................................................23-
25
8.Cauzele ce favorizează fenomenul de corupție și măsuri de combatere a acestuia în
Republica Moldova și sub aspect comparat
8.1. Cauzele și condițiile dezvoltării fenomenului de
corupție.........................................26
8.2.Măsuri de combatere a fenomenului de prostituție în Republica Moldova și sub
aspect
comparat...................................................................................................................................27-28
2
9. Prostituția în artă și literatură
9.1.Prostituția în artă...................................................................................................29-30
9.2.Prostituția în literatură...........................................................................................30-31
10.Concluzii și Recomandări..............................................................................................32
Bibliografie...................................................................................................................................33
Anexe

1 Introducere
1.1.Definiții
Prostituția este definită in general ca activitatea celor ce oferă prestații sexuale în schimbul plății
unei sume de bani. Activitatea, oferită de persoane de orice orientare sexuală, poate avea caracter
autonom, profesional, de obișnuință sau ocazional.Folosirea termenului nu este univocă și în
funcție de țară, de perioada istorica sau de contextul socio-cultural poate include orice act sexual
și orice tip de plată (chiar și nebănească) sau să-i indice, din punct de vedere moral și în mod
eronat, pe cei ce întrețin acte sexuale în afara căsătoriei, sau au un stil de viață similar celor ce
oferă prestații sexuale considerate imorale.Strict legată de prostituție este exploatarea acesteia,
sau proxenetismul, practicat de către persoane ce se prezintă drept „protectori”. Mai există și alte
figuri legate de fenomenul prostituției, fapt pentru care se poate configura, în locul exploatării
efective, infracțiunea de favorizare.Prostituția în lume este reglementată juridic în mod amplu și
foarte variat, de la pedeapsa capitală până la legalizarea completă.1
Etimologic, verbul „a se prostitua” provine din cuvântul latin „prostituere” care înseamnă a
expune pentru a vinde. Definiția dată în Dicționarul explicativ al limbii române este preluată din
legislația penală română, prostituția fiind fapta (infracțională) comisă de. Se poate observa că
legea care interzice această conduită sexuală consideră prostituția ca pe o violare a moralității
publice .. Ceea ce reiese din legislațiile multor țări, chiar și din definiția oferită de Dicționarul
explicativ al limbii române, este că prostituția este asociată în special femeilor, ignorându-se
patru alte tipuri de prostituție: cea virtuală, cea oferită de bărbați, de transexuali și de minori.

1.2.Actualitatea temei.
A ignora acest fenomen înseamnă inconştienţă, a-l evita înseamnă ipocrizie, a-l mistifica
înseamnă a-l reduce la un aspect particular, cel mistic-magic-religios. Între ignorare şi mistificare
se situează realismul raportării la ceea ce eufemistic se numeşte “cea mai veche meserie din
lume” , la acest fenomen complex şi extrem de controversat. În multe ţări ale lumii
contemporane, dezbaterile asupra prostituţiei sunt azi mai vii şi mai pasionate ca oricând.

1
https://ro.wikipedia.org/wiki prostituția
3
Desigur că opiniile sunt pentru sau împotriva acestui fenomen care demonstrează un mod de a
trăi al numeroaselor prostituate.Moraliştii susţin că prostituţia nu este decât dovada depravării
bărbaţilor şi este indezirabilă, deoarece constituie o încălcare gravă a moralităţii, în acest mod se
ucide ceva ce este prea fundamental şi intim în viaţa omenească.Mişcările feministe luptă şi ele
pentru eradicarea acestor practici, deoarece clienţii plătesc “folosinţa femeii”, astfel încât
prostituţia reduce femeia la o marfă ce poate fi cumpărată.
În cadrul studiului vom observa evoluția prostituției ca fenomen social, menținerea acestora
indiferență de tulburările istorice în masă și amprenta frumoasă ce au lăsat-o în arta și literatura
universală.

2. Originele prostituției

2.1.Prostituția primitvă.
Prostituția, ca fenomen social, apare încă din cele mai vechi timpuri, practic odată cu apariția
omului rațional (homo sapiens).Prostituția, este defapt premărgătoare și familiei, în sensul actual
a acesteia.Evident că în urma unor modificări de natură socio-economică, prostituția primitivă
are doar careva tangențe cu semnificația actuală a sintagmei.Astfel acest fenomen se manifesta în
următoarele circumstanțe.Cum am menționat anterior, familia nu era cunoscută de oameni, și
modalitatea de convețuire era alta.De exemplu copii rămâneau cu mamele sale.Dar odată ce
femeia întâmpina dificultăți în educarea viitoarei generații și gestionarea vieții sale în peștere/alt
loc, a fost contrânsă de a se adresa bărbatului primitiv pentru ca acesta să presteze careva lucrări
utile, acestea se manifestau prin: tăierea lemnelor, aprovizionarea cu pradă(hrană), etc.
Și evident nu o făcea ,,gratuit”, în schimb primea un alt serviciu din partea femeiei, satisfacerea
instinctului său sexual.Evident că o astfel de modalitate de prostituție pare, că nu are nimic
comun cu fenomenul contemporan, dar, totuși și acestei forme incipiente îi sunt caracteristice
unele trăsături, cum ar fi ,,se oferă mai multor indivizi, deseori schimbă partenerii”; ,, o
indiferență totală, față de barbatul ce o dorește”; ,, prestarea serviciului pentru o recompensă”.
Astfel prostituția nu este doar prestarea serviciilor contra banilor, fiind posibilă acceptarea plății
în natură.De la aceste mici manifestări pornește și dezvoltarea prostituției, fiind ca un mic bulz
de zăpada, care de-a lungul evoluției sale i-a forme colosale în contemporanitate.

2.2.Prostituția în Mesopotamia.
La această perioadă putem să adăugăm și prostituția în Mesopotamia, situată între rîurile Tigru și
Eufrat.Cea mai veche mențiune despre prostituție o găsim în Mesopotamia.Aici prostituatele au
un statut religios puternic și sunt într-o strânsă legătură cu zeița Inanna, zeița fertilității.
Inanna(akkadiană-Ishtar)-în mitologia și religia sumeriană-divinitatea centrală a femeii.
4
Inițial Inanna era considerată zeița agriculturii, al recoltelor abundente, zeița fertilității și iubirii.
Din motive necunoscute devine și zeița victoriei, a recoltei, a justiției , a vieții familiale și altele.2
Pentru a formula o imagine coerentă, despre prostituție în această perioadă, urmează să analizăm
și literatura, astfel amintim epopeea lui Gilgameș sau poemul despre „Toți cei, care au
văzut”(akkadiană-Ša nagba imuru) este una dintre cele mai vechi opere literare supraviețuitoare
din lume, cea mai mare lucrare scrisă în cuneiform, una dintre cele mai mari lucrări de literatură
din Antică. „ Epic” a fost creat în limba ackadiană pe baza legendelor sumeriene de o mie și
jumătate de mie de ani, începând cu secolele XVIII-XVII î.Hr. Versiunea sa cea mai completă a
fost descoperită la mijlocul secolului al XIX-lea în timpul săpăturilor bibliotecii cuneiforme a
regelui Ashurnurbanala din Ninive.Principalele personaje ale epicei sunt Gilgamesh și Enkidu,
despre care s-au ajuns și câteva cântece în limbajul sumerian, dintre care unele au fost create la
sfârșitul primei jumătăți a mileniului III î.Hr. Epicul lui Gilgamesh este un imn al prieteniei, care
nu numai că ajută la depășirea obstacolelor externe, ci și la transformă și înnobilează. Epicul lui
Gilgameș" este comparat cu lucrările lui Homer - Iliada, cu o mie de ani mai în vârstă, și
Odiseea3.Parte ce ne interesează se referă la modul prin care Gilgamesh purcede pentru a atinge
victorie în fașa dușmanului său, astfel acesta trimite o prostituată către dușmanul său
Enkida.Astfel aceștia se iubesc de 6 zile și 7 nopți, după care Enkida, nu mai are forțe pentru a
mai lupta fiind sedus de acea prostiuată.Ea îl ea în oraș(în civilizație) și acesta gustă pentru prima
dată pâine și vin.Despre Babilon se cunosc mai multe detalii scandaloase din viața traditional-
religioasă ale acestora. Deci, spune Herodot despre rușinea, în opinia lui, obiceiul prostituției
templului din Babilon. Fiecare femeie născută aici trebuia să meargă la templul zeiței Militta o
dată în viața ei pentru a se preda unui străin.În Babilon, prostituția nu a fost legalizată sau
moralizată, dar a fost descoperită aplicabilitatea sa practică.Decizând să facă acest pas, ea se
așeza alături de alte femei și aștepta până când cineva care trecea o alegea. Omul care a ales-o
aruncato talie de argint în tiv, cu cuvintele: "Zeița Militta îți dorește prosperitate" și se retrag. Nu
mai putea refuza - acestea erau cerințele legii. Sursa raportează că în templu erau întotdeauna
mulți oameni. Cu toate acestea, femeile urâte au trebuit uneori să aștepte câțiva ani înainte ca să
renunțe la "jertfa" zeiței.
Ritualurile prostituției forțate au existat și în alte orașe antice. În Baalbek, toate femeile și chiar
fetele tinere au trebuit uneori să se dăruei străinilor pentru a-și dovedi loialitatea față de zeița
iubirii, Astarte. Acest sacrificiu ar fi promovat loialitatea față de soțul ei în viitor.

2.3.Prostituția în Egiptul Antic.


În Egiptul Antic, numai fiicele oamenilor nobili erau supuse forțat obiceiurilor de prostituție. Iar
2
https://ru.wikipedia.org/wiki/Инанна
3
https://ru.wikipedia.org/wiki/Эпос_о_Гильгамеше
5
în Cipru, părinții își trimeteau fiicele în zonele mai populate, pe malul mării, pentru a câștiga
bani pentru nuntă și, de asemenea, pentru a aduce darul zeiței iubirii.4

Originele prostituției reprezintă, de altfel, un punct de pornire spre perceperea și dezvoltarea


acestui flagel social.Unele particulatități depistate, zguduie conștiința rațională contemporană,
mai mult decât perceperea fenomenului de prostituție.Apariția prostituției a fost condiționată de
o convețuire normală a unui bărbat alături de femeie, în lipsa existenței formațiunii sociale de
familie.Iar menținerea acesteia și după conștientizarea familiei, se datorează unor factori de
natură biologică(instinctele pasionale nesatisfăcute) și sociale(organizarea statală, sclavia,
oportunități vaste în legătură cu alegerea acestei profesii).

4
http://nmir.net/istorija/drevnie-goroda/2293-vavilon.html
6
3. Prostituția în Grecia și Roma Antică

3.1.Prostituția în Grecia Antică


În diverse surse se stipulează că primul organizator al prostituției este Solon (640-558
în.Hr.).Acesta cumpăra femei și le oferea pentru „uz comun” și „gata pentru servicii în schimnul
unui oblon”(1oblon=7 bani contemporani). Dar dacă Legea lui Solon a dat, astfel, prima și cea
mai valoroasă bază pentru definirea precisă a prostituției și a prostituatelor, atunci la romani
găsim pentru aceasta un material mult mai bogat.5
Căsătoria în Grecia, era privită drept un contract сe are la bază procrearea mai multor urmași și
din considerente succesorale.Astfel, „plăcerea”, grecii o căutau prin alte mijloace, dar cu bani.
Consecința acestei ordini de lucruri a fost subordonarea completă a femeilor în familie și
îndepărtarea lor din toate interesele bărbaților din afara casei. A ajuns la punctul în care chiar li
s-a interzis să viziteze teatrul, iar soții lor i-au tratat cu mare gravitate.Prostituția a fost un
eveniment comun în Grecia Antică. În limba greacă antică se folosea cuvântul "porno", pentru
fetele de virtute ușoară. De la care și provine, cuvântul modern de „pornografie”. Pe o treaptă
mai înaltă în această ierarhie a prostituatelor o ocupa „hetera” Unele femei au folosit publicitate
originală pentru a atrage clienți. Cu ajutorul sandalelor speciale, lăsau amprente pe teren cu
cuvintele "Urmați-mă", aceste piese ar fi trebuit să ademenească noi clienți în anumite zone ale
orașului.În Grecia antică au existat și femei cunoscute ca hetera. Ei au avut o educație bună, au
înțeles arta, au putut vorbi puțin. Cele mai multe dintre ele erau prostituate de cea mai înaltă
clasă. În Grecia antică au existat și bărbați care au oferit servicii intime. De regulă, clienții lor
erau femei, dar, în unele cazuri, bărbați care erau mai mari decât ei.De-a lungul timpului,
prostituția a început să fie considerată profesie ca toate celelalte, fetele plateau și impozitul pe
venit. Adesea în această sferă au lucrat femeile sclave și străine, care aveau drepturi limitate în
Grecia. Aceste femei au avut dreptul să câștige bani prin prestarea de servicii intime, în ciuda
statutului lor. Se întâmpla de multe ori că sclavii câștigau suficienți bani pentru a-și răscumpăra
libertatea. Dar, chiar dacă se aflau în noul statut (de liber), mulți nu au părăsit profesia: au avut
astfel mult mai multă libertate decât femeile căsătorite, care erau în permanență sub controlul
strict al soțului său.Să petreacă timpul cu prostituatele grecești o puteau nu doar străinii. Adesea,
grecii căsătoriți au recurs la serviciile lor, sperând că soțiile lor ar pretinde că nu au observat
nimic și nu au realizat nimic.Deseori aceștia fiind împreună cu hetero petreceau plăcut timpul în
cadrul unor petreceri special organizate numite- simpozion.6 Cu toate acestea, în istoria găsim

5
Iwan Bloch, Istoria prostituției, Germania,1912.
6
Sărbătoare ritualizată în Grecia Antică, însoțită de distracție violentă, o componentă importantă a modului de
petrecere a timpului bărbaților. Sursa:DEXonline.ro
7
dovezi conservate despre singurul caz în care o femeie din Atena a depus la divorț pe soțul ei,
care a înșelat-o cu o prostituată. Adevărat este că, instanța nu i-a satisfăcut cererea.Tinerii au
devenit clienți frecvenți ai prostituatelor. Atenienii de obicei se căsătoreau după 30 de ani,
înainte de a primi experiența necesară în bordeluri. Uneori femeile cu care petreceau timpul
deveneau chiar concubinele lor sau chiar soțiile lor oficiale. Cu toate acestea, copiii născuți într-o
astfel de uniune nu primeau cetățenia.Adenei spune că și Socrate nu a rezistat, tentație față de
prostituate. Socrate spunea că: „Trebuie sa vedem această femeie, pentru ca despre frumusețe nu
se poate constata din spusele altora.”

Putem evidenția o puternică influență ce le aveau prostituatele în filosofia greacă.Având la bază


comportamentul desfrânat al Greciei în această epoca(dar și cel mai roditor al filosofiei antice)
prostituția era considerată o profesie normală și practic „legală”.Aici ea a atins cele mai colosale
apogeuri.Cultul familiei este ignorat și bărbații pun, adesea pe prim plan atingerea unor victorii
bazate pe instinctul social.Dar nu putem nega că influența prostituției a dus la mai multe
consecințe favorabile precum: tezaurul cultural lăsat ce are o amrentă uriașă a prostituatelor,
fiind manisfestat în sculpturi, picturi, literatură.Un adaos la bugetul Greciei(odată ce prostituatele
erau impozitate) și o lipsă totală a sentimentului de frustrare fiind prezentă doar dragostea, sexul
și vinul.

3.2 Prostituția în Roma Antică.


Romanii au preluat mai multe lucrui bune de la Greci.Aveau aceeași dragoste față de „frumos”,
însă nu au ridicat prostituția pe un piedestal.Aici această profesie nu era considerată la fel de
prestigioasă.Majoritatea din prostituate erau sclave lucrând în așa fel sub constrângerea
proprietarului, sau liberașilor care își câștigau existența. Legile romane ce reglementau prostituția
au aplicat cu strictețe principiul înregistrării și reglementării. Funcțiile poliției de moralitate au
fost repartizate la ediles, care supravegheau tavernele, băile, bordelurile și efectuau percheziții
acolo pentru a identifica prostituatele neînregistrate și pentru a identifica alte abuzuri.
Toate femeile angajate în prostituție au fost obligate să se declare singure pentru a obține
permisiunea pentru această ocupație, iar numele lor au fost înscrise într-o carte specială. După
înregistrare, femeia își schimba numele. Infamia7 romană a prostituatelor, fără îndoială, era mai
strictă decât atimia8 grecilor, la fel cum romanul, în general, era mai încăpățânat de afacerile
depravate.

7
Dezaprobare, supunerea față de o condamnare publică.Sursa:DEXonline.ro
8
Privarea totală sau parțială a drepturilor civile în Atena antică.Sursă:wikipedia.com
8
Consecințele infamiei au fost:
1) interzicerea de a purta haine de matroni cinstiți;
2) privarea de dreptul de a depune mărturie în fața unei instanțe;
3) o femeie recunoscută ca necinstită ar putea fi scoasă din apartamentul pe care la angajat fără
rezerve;
4) nu a putut depune o plângere la instanță în caz de neplată pentru actul sexual;
5) conform decretului lui Domițian, nu putea să obțină nici moștenirea sau mostenirea moștenită,
care era valabilă și pentru testamentele soldaților.
În timpul domniei împăraților s-au edictat mai multe legi speciale referitoare la prostituție,
printre care:
a)Tiberius în 19 d.Hr. e. a interzis prostituția femeilor al căror bunic, tată sau soț era un cavaler
roman, sub pedeapsa cu exilul.
b)Caligula a introdus impozitul pe prostituție.
c) Domițian a lipsit prostituatele de dreptul de a întra în posesia moștenirii, precum și de a folosi
o targă.
d) Teodosie al II-lea și Valentinian al III-lea au introdus pedepse severe pentru părinți și
proprietari care își vindeau fiicele și/sau sclavoi, iar în anul 439 au interzis proxenetismul sub
amenințarea pedepselor corporale, exilului, amenzi și servitutei penale. La Roma, prostituția a
înflorit în temple, teatre, circuri, băi, pe străzi și chiar în cimitire. Prostituatele au fost numite
bonae meretrices, care au fost perfecte în activitatea sa, au fost și dansatoare, au cântat, au știut
să joace flautul, au fost respectate. Ei nu căutau clienții înșiși, ci prin intermediari, numiți lenae
(cel mai adesea prostituatele vechi bătrâne). Prostituatele aveau privilegiați (permanenți) iubitori,
amici și, de asemenea, ele au influențat moda, arta, literatura. Ora de vizitare a bordelurilor
începeau de la ora 3 după-amiaza și a durat până dimineața. Termenele au fost stabilite prin
lege, astfel încât tinerii să nu începe să frecventeze aceste instituții dimineața, neglijând
gimnastica. Prețul prostituatelor era diferit; astfel, în Pompei, prețul a variat de la 2 la 23 de ași.9
Un grup de arheologi au descoperit lupanarium, locul în care trăiau prostituatele din acele
vremuri. Cu toate acestea, majoritatea specialiștilor au fost tensionați de cimitirul găsit lângă
Lupanaria, cu înmormântarea în masă a copiilor.După ce arheologii au analizat cu atenție toate
informațiile, au ajuns la concluzia că pentru slujitorii de bordel, uciderea copiilor lor a fost
obișnuită, ceea ce ia ajutat să-și păstreze profesia. Din motive naturale, experții au exclus imediat
decesul, deoarece în acest caz copiii ar fi de vârste diferite, iar rămășițele tuturor copiilor găsiți
arată că au fost uciși imediat după naștere. Astfel, într-un mormânt teribil de masă au fost găsite
aproximativ 100 de schelete de copii de ambele sexe. Unele dintre ele aveau aceleași deformări
9
https://ru.wikipedia.org/wiki/ Проституция_в_Древнем_Риме
9
genetice, ceea ce indică prezența rudeniei dintre ele.
Trebuie spus că această practică era extrem de comună în Roma antică, fiind interzisă abia în
secolul al IV-lea d.Hr., în epoca creștinismului.Pentru această perioadă evidențiem pe
Sf.Augustin, care în tinerețe a dus un mod de viață desfrânat.După care viziunile sale s-au
schimbat și se ruga și cerea de la Dumnezeu castitate.După aceasta considera sexualitatea
imorală, atât prin emoțiile pe care o însoțesc, cât și datorită faptului că dragostea pentru
divinitate trebuia să fie superioară față de cea erotică. Din acest motiv, femeia era considerată
inferioară bărbatului și supusă acestuia.Acesta luptă împotriva sexului, până la căsătorie, dar
crede că este un fel de necesitate10

Prostituția în Roma Antică poate fi numită o versiune mai „lights” al celei grecești.Romanii mai
mult au pus accent de aspectul legal și de drept al exercitării acestei profesii.Se efectua un
control strict.În cadrul acestui sistem, observ mai multe puncte pozitive, în ceea ce ține evidența
prostituatelor fiind în percepția contemporană ca persoanele ce practivă activități liberale și
urmează să fie înregistrate în Registru special deținut de stat.Plătind, respectiv și impozite.

10
https://www.factroom.ru/facts/17468
10
4.Prostituția în China și Japonia din Antichitate

4.1.Prostituția în China Antică


Viziunile asupra relațiilor sexuale din China antică, înainte de aderarea dinastiei Tang, păreau
destul de liberale. Apoi a fost recepționată o viziune morală asupra confucianismului al
subiectului. Pozele de mătase cu imagini erotice chinezești, erau utilizate în mod tradițional
pentru a preda înțelepciunea comportamentului sexual al soțiilor viitoare. Deci, în imaginea
perioadei dinastiei Han din Orient (25-220), motivul este "de trei ori" - un tânăr copulator și o
persoană care stă lângă un dud, cu maimuțe care stau pe el, care observă acest proces.
În regiunile nordice ale Chinei, era considerat un lucru destul de obișnuit dacă un călător, care ar
fi intrat în casa oricărei familii chineze, ar fi dormit cu o femeie căsătorită, în timp ce soțul ei a
renunțat de bunăvoie la locul lui pentru o vreme. Potrivit unui Sinolog, "oamenii din afară au
adus în familie puterea proaspătă și speră pentru un viitor fericit pentru un cuplu căsătorit". 11
În aproape toate culturile, femeile și-au vândut "zâmbetele" lor, totuși, ca întregul corp. În China,
Yueji – interpretele de muzică sau, literalmente - "prostituate de muzică", au existat cel puțin
două mii jumătate în urmă în timpul Confuciului - douăzeci și trei de secole înainte de apariția
gheișurilor în Japonia. Spre deosebire de prostituatele moderne care oferă doar un corp,
"muzicienii" chinezi au purtat cea mai înaltă artă de muzică și dans în lumea aristocrației. În
curțile împăraților și nobililor, aceste fete tinere, selectate pentru talent și frumusețe, existau atâta
timp cât puteau încânta. La sfârșitul căii tragice, când fețele frumuseților erau încrețite, în cel
mai bun caz, viața lor sa încheiat într-o mănăstire budistă. Cu toate acestea, unii dintre ei s-au
transformat în mod miraculos în doamne nobile și chiar împărătese.Majoritatea acestor fete s-au
născut în familii privilegiate, dar și-au pierdut statutul datorită unor circumstanțe fatale - moartea
părinților, infracțiunea unui membru al familiei, faliment sau răpire. Uneori, o familie ruinată se
confruntă cu o alegere nebună: vânzarea unei fiice sau foamea. Dar pentru majoritatea acestor
femei căzute nu era prea multă speranță – cele mai hotărâte și cele mai creative dintre ele știau
cum să folosească sistemul pentru a-și atinge puterea și statutul. Cea mai faimos dintre acestea a
fost Sai Jinhua, Floarea de Aur, care, ca prostituată obișnuită dintr-o casă de ceai, a devenit soția
ambasadorului și mai târziu amanta generalului european de rang înalt din China. Ea și-a folosit
influența pentru a opri jafurile soldaților europeni în patria ei și chiar a salvat viața împărătesei.
Spre deosebire de situația actuală, prostituția din China nu era doar aranjată într-o cameră de
hotel, ci o seducere deliberată și deliberată reciprocă, în care atractivitatea unui bărbat nu era
măsurată prin umflarea pieptului cu aur, dar era conștientizată în conversațiile sale sofisticate și
în realizările artistice. De fapt, curtarea pe termen lung și neobișnuit de costisitoare ar putea
11
http://www.worldsculture.ru/drevniie-kitaie/drevniie-vostok.-drevniie-kitaie-v-seksualnom-rakurse.html
11
avea ca rezultat cadouri de bijuterii sexuale, banchete generoase, jocuri de noroc și alte activități
de divertisment luate în casa de ceai. În acelasi timp, Mintsi a inflamat imaginatia clientului,
tachinând dorinta sa nu numai cu expresii flirtante și limbajul corpului, ci si cu abilități artistice,
cum ar fi scrierea de poezii, redarea unor instrumente muzicale precum pipa si qing sau o
demonstratie de caligrafie. Abilitatea de a seduce a fost ridicată la rangul de artă.12

China, în perioada Antică a fost influențată mai mult de un curent liberal, în care domina o
desfrânare, preluată din Europa Centrală.După care atât culutura și religia s-au modificat, atât și
percepția prostituției fiind înlocuită cu o pseudo dragoste față de artă.

4.2.Prostituția în Japonia Antică.


Puțini știu, dar chiar și numele primilor prostituate japoneze este împrumutat de la chinezi.
Inițial, cuvântul "tayu" (abreviat de la "no-tai"), care determina prostituateledin Japonia, a fost
inclus în dicționarul terminologiei actorilor de teatru tradițional chinez, însă a însemnat ceva de
genul "un artist de frunte". Deci, dacă în China tradiția cu prostituatele a apărut, atunci în
Japonia, aceasta a fost adusă.
„Dzoro“ - o denumire a prostituatelor cu care de multe ori confunda gheișele. Referindu-se la
gheișe, nu poate lăsa deoparte cea de a doua parte a aceleiași monede - dzoro. Anume ei, și
anume Geisha este cel mai des confundată cu reprezentanții uneia dintre cele mai vechi profesii.
Cuvântul "dzoro" nu are un ton ofensiv, dar nu laudă "posesorul său".
Omul care petrecea timpul la prostituate de multe ori încerca să salveze secretul și scopul vizitei
sale. De aceea, inițial se îndrepta spre casa de ceai (hikite-jia), în care îl întâlneau ghiduri pentru
casele de ceai "iubire" (iro-jia). Astfel, se rezolva problema prezentării reciproce, adevăratul
scop al omului a fost ascuns sub o vizită la "casa de ceai"
„Dzoro” erau împărțite în clase, în funcție de frumusețea, gloria, priceperea și, desigur, plată.
Primul rang „dzoro” a fost numit Omahagaki, al doilea rang a fost Hammagaki, al treilea a fost
Daitö Komite și așa mai departe. până la al cincilea rang. Desigur, diferența dintre gradurile
extreme a fost extrem de semnificativă.
Poziția prostituatei ar putea fi judecată după camera ei și decorarea ei generală, pe care ea însăși
(în mod financiar) o menținea în stare bună, ceea ce adesea ducea la datorii (proprietarii lungi,
desigur, erau proprietarii casei de plăcere). Prin urmare, un mare fan, donând bani pasiunilor lui,
a fost foarte binevenit.Alegerea fetelor a fost făcută după cum urmează: un potențial client
mergea pe străzile din cartierul fermecător, în timp ce fetele stau pe verandele caselor din spatele
ferestrelor lattice. În plus, ferestrele caselor mai ieftine au fost preluate de grătare orizontale,
astfel încât clientul să poată prezice (cel puțin aproximativ) cheltuielile sale în avans. În spatele
12
http://apsara-journal.ru/history/geishas_and_chinese_courtesans/
12
scenei a fost următorul acord: odată ce ai ales o fată, ai trebuit să rămâi cu ea, "să te relaxezi". La
rândul lor, fetele aveau de asemenea dreptul de a refuza clienții nedoriți.
„Dzoro” a devenit cam la fel ca gheișele, adică majoritatea fetelor au fost răscumpărate de la
familiile lor. Oficial, au încheiat contracte urgente de mai mulți ani. A fost posibil doar să
părăsească cartierul, făcând o sumă mare de bani, care, având în vedere cheltuielile uriașe ale lui
„Dzoro” pentru ei însuși și menținându-și statutul, era, probabil, puțin probabil, dar totuși
posibil, mai ales dacă avea un patron bogat. Dacă un client se îndrăgostea de Joro, ar putea să o
cumpere cu ușurință și să se căsătorească cu ea.13

Prostituția în Japonia, este cuprinsă de o taină, de un fel de frumusețe engimatică, aici lucrurile
stau cu totul diferit, decât în Roma Antică, de exemplu.

13
http://leit.ru/modules.php?name=Pages&pa=showpage&pid=548
13
5.Prostituția în Evul Mediu.

5.1.Prostituția în Evul Mediu.


În Evul Mediu, în Occident, predominau borderulile, iar în Est, predomina prostituția liberă.
Bordelul este tipic Occidentului, iar heterismul este caracteristic Est-ului. Se poate spune chiar că
hetera a reprezentat un fenomen complet străin Evul Mediu creștin. Evident, sub influența greco-
arabă, ea devine importantă în țările culturale creștine ale Occidentului numai în epoca
Renaștere. Până atunci, dorința de a preveni prostituția liberă și internă și, dacă este posibil, de a
plasa toate prostituatele în bordeluri, care se bucura de privilegii de magazin și, prin urmare, nu
tolera concurența, a avut un efect pretutindeni,Dacă nu ar fi Biserica creștină din Evul Mediu,
Sigmund Freud probabil ar fi fost lăsat fără muncă: la această etapă s-au adoptat multe idei de
bază despre sex și moralitate din acele vremuri întunecate, când majoritatea covârșitoare a
sexelor se caracteriza printr-un cuvânt scurt, dar succint, „curvia”.Adulterul și curvia au fost
uneori pedepsiți cu moartea, excomunicarea și alte anateme. În același timp, Biserica a adesea
răsplătește prostituția, realizând că este rău, dar în condițiile vieții oamenilor într-un sistem atât
de rigid, moral - un rău necesar ....
În același timp, așa cum se întâmplă de obicei, cele mai curioase istorioare despre partea intimă a
vieții s-a dovedit a fi judecătorii și punitivii - preoți, călugări și teologi. De exemplu în orașul
francez ”Dijon”, în secolul XIII 20% dintre clienții prostituatelor au fost slujitorii de
biserică.Însă să fii prostituata călugărilor, era considerat cel mai josnic lucru.Deși la începutul
Evului Mediu, clericii au primit dreptul de a se căsători și de a avea copii, dar unii dintre aceștia
care au trăit în mănăstiri nu s-au simțit mai bine.Conduși de curiozitate și având posibilitatea de a
observa viața seculară din exterior, teologii au lăsat o mulțime de descrieri și dovezi, datorită
cărora avem o idee bună despre felul în care sexul era în Evul Mediu.
Nicăieri și în nici o altă epocă, caracterul prostituției ca instituție de stat nu a fost subliniat atât de
puternic ca în Evul Mediu în țările occidentale.Un bordel medieval reprezenta o clădire de stat
deținută și întreținută de consiliul orășenesc sau de suveran. Toate măsurile și reglementările
legii și ale poliției morale au drept scop păstrarea caracterului prostituției, căci se bucură de
privilegiile și supravegherea statului, o instituție strict localizată cu o organizație a breslelor și de
eradicarea radicală a așa-numitei prostituții libere. În organizarea bordelurilor medievale
europene, se poate dovedi continuitatea dintre prostituția antică și cea medievală. Deseori există
o imitație directă a modelelor romane, uneori bordeluri, inițiate inițial în unele orașe de către
romani, pur și simplu au continuat să existe.
Pe de altă parte, bordelurile din Europa de Vest pot fi urmărite de instituții similare în epoca

14
carolingiană, când dezvoltarea inițială a orașelor a fost legată de guvernare și curțile principale
ale regilor și episcopilor și când orașele au devenit centre de relații sexuale și viața industrială.
Deci, pe baza vechii franceze, există un număr mare de orașe care poartă numele Colmar,
Colomb, Colombet, Colombier etc., provenind din latina "columbaria" - dovecote. Acesta a fost
numele indecent al așa-numitului genicium (din "gynaeceum") - casa slujnicilor din moșiile
nobililor, care în secolele al VI-lea și al VII-lea era considerat un bordel uniform și în care
sclavele s-au prostituat sau au fost prostituați de către nobili.Gloria acestor case pentru
prostituate în moșii, vile și așezări ale nobililor și a regilor francezi este considerată a fi secolul
al IX-lea, după cum se poate vedea din decretul împăratului Lothair. Ambele nume cele mai
populare, frauenhaus (traducerea cuvântului gynaeceum) și bordell, se referă la acești lupani
francezi.Astfel, fără îndoială, sub influența romană, și ulterior sub influența franceză, cu mult
înainte de secolele XIV-XV, existau diferite forme de bordeluri. Dar ultimele două secole ale
Evului Mediu au fost un timp pentru organizarea sistematică și promovarea sistematică a
bordelurilor, a căror dezvoltare se desfășoară în paralel cu construirea și întărirea orașelor. Deja
în secolul al XIII-lea a început o tranziție sistematică în mâinile stării de toleranță existente, care
în secolele XIV și XV s-au adăugat numeroase case noi în zonele urbane sau în zonele de prinți
suverani, când, în cele din urmă, sau bordeluri, care au fost considerate necesitate de stat.În țările
romane, organizarea bordelurilor a început, aparent, mai devreme decât în cele germanice, deși
în cele din urmă a obținut în cele din urmă aceleași rezultate: nu numai orașele mai mici, dar mai
degrabă sărace, au avut cel puțin un bordel . Supravegherea strictă a consiliului orășenesc în
multe orașe a condus la emiterea de legi de bordel, care au servit drept firul conducător al
proprietarilor în gestionarea unui bordel. Aproape toate aceste legi au apărut în secolul al XV-lea
și au o dorință deosebit de umană de a proteja interesele locuitorilor nefericiți ai
bordelurilor.Principalele reguli ale statutului sunt următoarele: interzicerea strictă a accesului la
bordel pentru persoanele căsătorite, indiferent dacă vor fi prostituate sau clienți ai unui bordel;
interzicerea accesului pentru clerici, necreștini și copii; preferința pentru fetele străine atunci
când se admit la un bordel; interzicerea restricționării excesive a libertății și înșelarea
prostituatelor de către proprietar sau gazdă; datoria de a ține seama de sănătatea fetelor și a
clienților acestora prin interzicerea actului sexual în timpul sarcinii, menstruației și bolii;
închiderea bordelurilor în zilele de duminică și de sărbătorile legale, în seara dinaintea acestor
zile și în Săptămâna Mare; având grijă de ordine și pace în casă; ori de câte ori este posibil,
ușurarea revenirii la o viață onestă. Proprietarul bordelurilor a trebuit să țină bucătar pentru
femeile sale, dar nu în din contul femeilor.Dacă o femeie, care și-a acumulat banii proprii, a vrut
să renunțe la o viață păcătoasă și să părăsească bordelul, urma să plătească proprietarului venitul
primit de la ea și apoi să plece în hainele în care a intrat în casă; dacă ultimul a fost deja plecat,
15
atunci în hainele pe care le purta de obicei în zilele de luni. Dar dacă, după ce a plecat, a intrat
din nou în casa toleranței, proprietarul putea să pretindă alte datorii de la ea.Așa-numitele "case
pentru păcătoșii pocăiți" și "casele de magdalini" sunt adesea asociate cu venerarea unuia dintre
acești păcătoși pocăiți. Împreună cu evlavia, munca obligatorie joacă, de asemenea, un rol
important. Deci, în prostituatele de bordel din Ulm obișnuiți cu munca zilnică; la Roma, trebuiau
să ajute la stingerea incendiilor. Dar, judecând după câteva documente disponibile, munca forțată
nu exista peste tot.14Persoanele din Evul Mediu se temeau de moarte din cauza abstinenței
sexuale, dar nu mai puțin de bolile cu transmitere sexuală, ceea ce a condus la un stil de viață
complex asociat dorinței de sănătate sexuală.15 În mintea publică, istoria sexului pare destul de
simplă. Timp de secole, oamenii din Occidentul Creștin au trăit într-o stare de represiune
sexuală, limitată de teama consumatoare de păcat, împreună cu lipsa cunoașterii despre
propriului corp. Cei care nu au atins standardele morale înalte cerute de biserică, stat și societate
au fost supuși exilului și pedepselor. Pentru cei care erau serioși în ceea ce privește dictatul
moralității creștine, sexul nu exista deloc. Sexul a fost permis numai în căsătorie. Relațiile
premaritale sau extramaritale au fost pedepsite foarte sever, chiar până la pedeapsa cu moartea,
iar Biserica a acționat de multe ori ca instanță și călău.Dar nu numai legea creștină. Fidelitatea a
fost singura modalitate de încredere pentru bărbații de origine nobilă de a fi siguri că copiii lor
erau, într-adevăr, ai lor. În sate, situația nu era atât de acută: promiscuitatea sexuală era prezentă
peste tot. Biserica a luptat cu acest lucru, încercând să-i forțeze pe păcătoși să intre în căsătorii
legale, iar în cazul în care oamenii au făcut acest lucru, au acordat iertare.În Londra, practic nu e
nici o diferență dintre prostituate și femeile ce practică un mod de viață desfrînat.Prin cuvântul
vechi englez „whore16”, este numită orice femeie ce are mai mulți parteneri sexuali.Biserica s-a
îngrijorat pentru determinarea, pe cine putem considera prostituată.Femeia ce are mai mult de 3
sau mai mult de 1000 de parteneri sexuali.Deasemenea se punea întrebarea poate biserica să
primească donații din partea prostituatelor.Și răspunsul este „da”, dacă se căiesc în același
timp.Prostituatele ce cereau iertare erau plasate în „casele Magdalenei”, sus enunțate.Un fel de
mănăstire numit, în cinstea personajului biblic Maria Magdalena, ce a dus un mod de viață
desfrânat, după care s-a căit.Toma de Aquino (1225-1274) scria că „prostituția este asemeni
sistemului de canalizare a orașului, dacă o excludem, orașul se va umplea.... ceea ce nu este de
dorit într-un centru cultural”.Deasemenea susține și promovează conceptele Sf.Augustin în ce
prezintă „ necesitatea prostituției”
Odată cu constituirea protestatismului, Martin Luther vine, împotriva răbdării bisericii a

14
http://www.tinlib.ru/kulturologija/istorija_prostitucii/p24.php
15
https://habr.com/post/410153/
16
Curvă.
16
prostituatelor și din partea cetățenilor.Luther face o asociație dintre biserica creștină și o
prostituată din Babilon, care primește bani pentru a salva suflete.[imaginea nr.1].

5.2.Contraceptivele și sănătatea sexuală în Evul Mediu.


Biserica nu a aprobat niciodată contracepția, deoarece împiedică nașterea copiilor, dar
majoritatea eforturilor clerului au avut drept scop combaterea sexului și a homosexualității
"nenaturale", prin urmare, în materie de protecție, oamenii au fost lăsați pentru ei înșiși.
Contracepția a fost privită mai mult ca o infracțiune morală minoră decât o încălcare gravă.
În plus față de cea mai obișnuită metodă de protecție prin întreruperea actului sexual, oamenii au
folosit de asemenea prezervative din intestine sau vezicule urinare și vezicule ale animalelor.
Astfel de prezervative au fost folosite de multe ori.17Cazul unui slujitor francez al bisericii,
Arnaud de Vernol, demonstrează complexitatea sexualității medievale. Odată la începutul
secolului al XIV-lea, când Arno era student, a făcut sex cu o prostituată. Câțiva ani mai târziu, el
a mărturisit despre acestă abatere morală a Inchiziției, explicând:Când au ars leproși, am locuit în
Toulouse; O dată am făcut-o cu o prostituată. După ce am comis acest păcat, fața mea a început
să se umfle. Am fost îngrozit și am decis că am contractat lepră. După aceea, am jurat că în viitor
nu voi mai dormi niciodată cu femeile.Povestea lui Arno nu este unică. Mulți bărbați medievali
au descoperit simptome nedorite după o vizită la un bordel și s-au angajat în comportament
sexual. Printre diversele minuni medicale atribuite lui Thomas Becket, a fost vindecarea lui Odo
de Beaumont, care a contractat lepră imediat după ce a vizitat o prostituată la sfârșitul secolului
al XII-lea. Prea multe concluzii au fost trase din tendința medievală de a interpreta boala ca
rezultat al păcatului sexual. Dar tendința medievală de a vedea bolile drept păcat sexual nu se
baza numai pe judecăți morale - ea a inclus și elemente de medicină.Preocupările legate de
transmiterea bolilor prin prostituate prin contact sexual au fost adesea exprimate foarte rațional.
Uneori, de exemplu, autoritățile locale au luat măsuri preventive: un set de documente de
reglementare Southwark din secolul al XV-lea a interzis femeilor cu "boală arsă" (eventual
gonoree) să intre în bordeluri locale. Medicii miedevali au crezut că un exces de sex este o
problemă din punct de vedere medical. Potrivit opiniei larg răspândite, mai mulți bărbați nobili
au decedat din cauza sexului excesiv de activ. John Gaunt, primul duce din Lancaster, în secolul
al XIV-lea, "a murit din cauza descompunerii organelor genitale și a corpului cauzate de întâlniri
frecvente cu femei, fiind un faimos desfrânt". Astăzi, simptomele sale vor vorbi mai degrabă
despre o boală venerică, dar contemporanii săi au văzut probabil paralele între el și povestea lui
Raoul I de Vermandois. Acest soț francez nobil din secolul al 12-lea, cu puțin timp înainte de
incident, și-a luat a treia soție, după care a devenit grav bolnav. În timpul recuperării sale,

17
http://storyfiles.blogspot.com/2015/10/blog-post_14.html
17
medicul său a recomandat să se abțină de la actul sexual, dar a neglijat recomandarea. Când
doctorul, din cauza condiției urinei lui Raoul, a stabilit că a avut sex în cele din urmă, a
recomandat lui Raoul să-și pună afacerile în ordine datorită faptului că avea doar trei zile să
trăiască - și acest diagnostic a fost corect Cu mult înainte de sosirea sifilisului în Europa în
secolul al XV-lea, sănătatea sexuală era un subiect de interes general. Se credea că prostituatele
și clienții lor riscă lepră și aceasta a fost o ocazie teribilă pentru Arnaud de Vernol și mulți alții.
Dar bolile contagioase nu au fost singura problemă. Arnaud a jurat că nu va dormi cu nici o
femeie, dar nu a renunțat doar la sex. El a recunoscut că "pentru a-mi urma jurământul, am
început să cer băieți tineri".Astfel la începutul sec. XVI, bordelurile au început să se închidă, din
cauza unui val uriaș de epidemie de sifilis.Dar nici aceasta nu oprește fenomenul prostituției,
odată ce aduce societății europene mai multe venituri.18

5.3.Prostituția în secolele industralizării.


În secolul XVII, europenii, importă pe continentul american și cea mai veche profesie,
prostituția.New York-ul era cel mai dezvoltat oraș în partea estică a continentului.În orașe erau
mulți oameni fără un loc de muncă ce veneau pentru a supravețui în lumea materialistă, cu
același scop din suburbii se îndreptau femeile.Spre deosebire de bărbați, femeile nu aveau mare
alegere în profesie, astfel în loc de a comercializa haine, sau a face curat în case cu 2 dolari pe
săptămână, multe din acestea au ales altă cale, mai ușoară, de a vinde pe sine,Puteau să câștige
într-o seară până la 100 dolari. În Manheten s-au deschis peste 200 de bordeluri.Prostituatele s-
au așternut pe tot teritoriul New York-ului, ceea ce a condiționat dezvoltarea bussinesului
imobil.Casele ce se ofereau în locațiune, serveau drept bordeluri.Uneori rândurile se desfășurau
de la primul etaj spre al doilea.Și cineva striga „Următorul”.Prostituția era egalată cu
vagabondajul și era ilegală.Însă având în vedere ce venituri oferea, autoritățile și poliția nu se
grăbeau cu aresturile.Dar ce bărbați se foloseau de aceste servicii ?
În subcultura sec. XIX, așa bărbați erau numiți „sportivi”.Exista o subcultură a pasiunii, sexului
și petrecerilor.În 1858 bussinesul sexului aduce 6,3 milioane de dolari mai mult decât contrucția
corăbiilor și producerea berii, luate împreună.După care se stabilește și o cifră de 10 milioane de
dolari pe an.Se concluzionează ca 19 din 20 bărbați ce vin în New York, fac cunoștință cu
prostituatele.Evoluția prostituției duce și la dezvoltarea bolilor venerice.85% din bărbați din New
York, suferă de diverse maladii cu transmisie sexuală.Prostituția continuă a fi ileaglă, mulți
clerici, primesc mită din partea celor ce gestionează bordelurile.Un grup de inițiativă a încercat
să suprime atât fenomenul prostituției cât și corupția existentă în sistem, astfel se crează o
asociație numită „The New York Society for the Suppresison of vice ”

18
https://habr.com/post/410153/
18
Societatea New York pentru suprimarea victimei (NYSSV sau SSV) a fost o instituție dedicată
supravegherii moralei publice, înființată în 1873. Misiunea sa specifică a fost aceea de a
monitoriza respectarea legilor statului și de a lucra cu instanțele și avocații infractori în fața
justiției. Acesta și membrii săi au solicitat și alte legi împotriva comportamentului imoral
perceput. În timp ce NYSSV este mai bine amintit pentru opoziția sa față de operele literare, a
urmărit îndeaproape standurile de știri, de obicei găsite pe trotuarele orașului și în terminalele de
transport, care au vândut ziarele și periodicele populare ale zilei.NYSSV a fost fondată de
Anthony Comstock și susținătorii săi în Asociația Creștină a Tinerilor. Aceasta a fost autorizată
de legiuitorul de stat din New York, care a acordat agenților săi competențe de căutare,
confiscare și arestare și a acordat societății 50% din toate amenzi percepute în cauzele rezultate.
După moartea sa în 1915, Comstock a fost urmărit de John S. Sumner.În 1947, numele
organizației a fost schimbat în societate pentru a menține decența publică . După retragerea lui
Sumner în 1950, organizația a fost dizolvată. Societatea New York pentru suprimarea viciului nu
trebuie confundată cu omologul său, societatea secolului al XIX-lea pentru suprimarea viciului.19

Fondatorul Anthony Comstock este considerat, pentru o perioadă de 40 de ani, cenzorului


Americii.În mod direct acesta „scotea” prostituatele din bordeluri și le „oferea” justiției.
În mentalitatea societății apar idei, că este imposibl ca un astfel număr de mare, de femei să
dorească de sinestătător să fie prostituate, așa are loc schimbarea statutului din prostituate în
„sclave albe”.Acest fenomen este înfierbântat de jurnaliști ce indică în ziare, că peste 65.000 de
femeie au fost răpite și constrânse de a practica prostituția.În literatură și în cinematografe, la fel
această temă este în vogă.Se elaborează noi legi, ce interzic trecerea peste frontieră a femeilor cu
scopul de a le constrânge să presteze servicii sexuale.Autoritățile chiar crează un nou organ,
pentru controlul și lupta cu „sclavia albă” .Și anume Poliția Națională a Moralității, astăzi
cunoscută ca Biroul Național de Investigații (FBI).Cu toate acestea sondajele arată că doar 6 din
1160 din prostituate întrebate, celelalte au ales prostituția din cauze sociale, economice,
problemele în familie.Astfel nici un fel de „sclavie albă” nici nu exista.
Cu apariția telefoanelor, prostituatele au părăsit bordelurile și s-au refuzat de serviciile
proxeneților.Acestea obțin un statut nou „fete apelate”.Aceasta face fenomenul prostituției,
invizibil.Cu începutul primului război mondial, bordelurile sunt deja ascunse.

19
https://en.wikipedia.org/wiki/New_York_Society_for_the_Suppression_of_Vice
19
6.Prostituția contemporană și revoluția sexuală
6.1.Revoluția sexuală.
După secole de represiuni și inhibiții în care plăcerea a fost pusă sub semnul interdicției, în care
corpul și sexualitatea erau asociate rușinii și vinovăției, urmează o perioadă ce impune cu totul
alte tendințe, secolul XX, secolul eliberării corpurilor și al „Revoluției sexuale ”.
Secolul XX presupune desprinderea de rigoriile veacurilor precedente, individul devenind
suveran al propriului corp. Asistăm astfel la o „laicizare” a trupului și plăcerii, religia și Biserica
nu mai au practic nici o putere iar noile comportamente ce încurajează emanciparea corpurilor
intră în totală contradicție cu morala victoriană. În cartea „Cea mai frumoasă istorie a iubirii”,
Dominique Simonnet afirmă că incipitul acestei revoluții o reprezintă sfârșitul căsătoriilor
aranjate-„femeile cuceresc încetul cu încetul puterea de a zice nu;dragostea devine liantul
cuplului. Căsătoria aranjată devine astfel rușinoasă” Eliberarea despre care se vorbește are loc la
toate nivelele, inclusiv al limbajului, nu mai sunt probleme de pudoare atunci când se aduc în
discuție părțile anatomice ale corpului, pronunțarea cuvintelor precum „sex” sau „vagin” devine
un lucru absolut firesc. Pudoarea ce caracteriza cândva exprimarea sentimentelor și le cenzura
dispare lăsând locul unei libertăți mult mai mari – „dintr-o dată sărutul profund este pus în
valoare, devine simbolul pasiunii și se generalizează” Timp de secole nuditatea a fost un tabu
absolut, femeile nu se arătau goale decât în momentul botezului. După Primul Război Mondial,
eliberarea corpului presupune expunerea acestuia, femeile poartă fuste scurte, costum de baie,
trupul se dezvăluie privirii tot mai mult. Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial aduce un
nou val al liberalizării, tinerii fiind influențați de filmele americane ce promovau optimismul,
plăcerea și sloganul „trăiește clipa la maxim”. Anii ’60-’70 reprezintă punctul de vârf al
revoluției sexuale, moment în care corpul și plăcerea devin mai importante chiar și decât
sentimentul dragostei. Secolul XX permite ca sexualitatea să iasă din sfera strictă a căsătoriei
unde se aflase până acum și să desfințeze fostele valori precum virginitatea feminină și viața
conjugală consumată în anumite limite. Dacă până atunci soțul adulterin nu fusese condamnat
într-o prea mare măsură de societate, din contră, astfel de comportamente fiind repede trecute cu
vederea, acum este rândul femeii infidele să obțină indulgența opiniei publice, purtarea ei fiind
pusă pe seama nefericirii conjugale sau a maltratării soțului, actul de infidelitate fiind considerat
acum doar un refugiu. Justiția devine tot mai permisivă în acest sens și chiar de la începutul
secolului XX nu va mai condamna adulterul însă violența conjugală va fi tot mai aspru pedepsită
de Codul Penal.20

20
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/anii-60-si-revolutia-sexuala
20
6.2.Prostituția contemporană.
Actualmente, prostituția pe arena internațională poate fi privită, atât sub aspect legal, cât și
ilegal.Acestă divergență totală și o oscilație de la o extremă la alta este condiționată de mai mulți
factori, ce au stat la baza configurației prostituției pe un anumit teritoriu, cum ar fi influența
religiei, a condiției prostituatelor din timpuri mai vechi, a ordinii statatale și a politicii atribuite
statului.Practic, în orice capăt al lumii, prostituția îți păstrează caracterul imoral, însă în unele
state gradul de imoralitatea ajunge și la ilegalitate, survenind astfel consecințe drastice pentru
reprezentantele acestei profesii.România și Republica Moldova, relativ recent, prevedeau în
Codurile Penale naționale, pedepsirea pentru practicarea prostituției.Însă din 1 ianuarie 2014, nu
mai este pedepsită cu închisoare, ci doar cu amendă, în România.Articolul abrogat din CP român
suna în felul următor „ Fapta persoanei care îşi procură mijloacele de existenţă sau principalele
mijloace de existenţă, practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.”21În Republica Moldova, această faptă a fost
„scoasă” din sfera penalului, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal.Răspunderea penală
pentru practicarea prostituției era prevăzută de Codul Penal din 1961, și anume articolul 105/1.
Intitulat Practicarea prostituţiei„Practicarea prostituţiei după aplicarea a cel puţin două
sancţiuni administrative –se pedepseşte cu privaţiune de libertate de la şase luni la un an sau cu
o amendă de la cinci sute la una mie salarii minime.”22Actualmente practicarea prostituției este în
sfera contravențională.Un articol respectiv este articolul 89 din Cod Contravențional ce prevede
următorul conținut „(1) Practicarea prostituţiei se sancţionează cu amendă de la 24 la 36 de
unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 40 de
ore.”23Această facilitare, nicidecum nu constituie o legalizare a prostituției, aceasta rămâne a fi o
faptă ilegală și imorală.Cu siguranță o astfel de plasare din sfera penală în cea contravențională a
condiționat o creștere semnificativă a persoanelor ce practică această activitate.Odată ce nu se
respectă principiul prin care pedeapsa, care se aplică pentru faptă, nu acoperă beneficiul ce îl
poate avea persoana.Cu atât mai mult organele de drept stabilesc că este foarte complicat de a
atribui unei prostituate un proces verbal al contravenției enunțate, pentru că dovada practicării
prostituției se face, doar dacă există suficiente probe de a concluziona că persoana a primit banii,
în schimbul serviciilor sexuale prestate.

Sunt și țări în care prostituția este legalizată, inclusiv mai multe state din Europa.Aici se atribuie
Germania.Aici se găsește cea mai mare rată de răspândire a prostituției pe întreg teritoriul.Spre
21
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/de-la-1-februarie-2014-prostitutia-nu-se-mai-pedepseste-
cu-inchisoarea-ci-cu-amenda-sunt-pasibili-de-detentie-doar-proxenetii-si-traficantii-de-carne-vie-169425
22
https://batinirina.wordpress.com/2011/11/10/legalizarea-prostitutiei-in-republica-moldova/
23
Cod Contravențional Nr.218 din 24.10.2008 Publicat : 16.01.2009 în Monitorul Oficial Nr. 3-6art Nr : 15 Data
intrarii in vigoare : 31.05.2009
21
deosebire de reglementările altor țări, aici se permite rectutarea personalului la bordeluri, iar
prostituția poate fi practicată oriunde, inclusiv pe stradă.Olanda este un exemplu primar, aici
prostituția e legală din 2010, și are un statut ca oricare profesie.Persoanele ce se prostuiază
plătesc taxe, impozite, contribuie la fondul pensionar și au dreptul să beneficieză la salariu
pentru șomaj.Iar Belgia a preluat reglementările olandeze.Marea Britanie are un statut
special.Aici prostituția nu este legală, dar nici ilegală.Dacă este practicată independent și nu
tulbură liniștea publică, cei ce o practică nu întâlnesc divergențe cu autoritățile.Dar sunt interzice
bordelurile și recrutarea.Ungaria pune bază pe impozitare, și din cele 10000 prostituate, anual
incasează 60 milioane de euro.În Austria sunt înregistrate aproximativ 18000 de prostituate ce
aduc bugetului național 650 milioane de euro.În Grecia este permisă prostituția, dar e interzisă
recrutarea.În Elveția este permisă, odată cu atingerea vârstei de 16 ani, iar în Turcia, se duce
evidența prostituatelor, care sunt aproximativ 15000(înregistrate) și aduc statului 90 milioane de
euro.O altă situație este în Canada, unde la răspundere penală este atras „consumatorul”
serviciilor sexuale Proiectul de lege incriminează utilizarea serviciilor sexuale. Sancțiunile includ
o pedeapsă cu închisoarea, care, în unele cazuri, poate fi de până la cinci ani, precum și amenzile
monetare, care vor crește odată „recidiva”.

22
7.Traficul de ființe umane și traficul de femei.
7.1.Traficul de ființe umane.
Conform legii Republicii Moldova cu privire la prevenirea și combaterea traficului de ființe
umane prin traficul de fiinţe umane se va înțelege recrutarea, transportarea, transferul,
adăpostirea sau primirea de persoane, prin ameninţare cu forţa sau prin folosirea forţei ori a unor
alte mijloace de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de putere sau de situaţie de
vulnerabilitate ori prin darea sau primirea de bani ori de beneficii de orice gen pentru a obţine
consimţământul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane, în scopul
exploatării acesteia. Republica Moldova a creat un cadrul legal și instituţional de prevenire şi
combatere, iar eforturile sunt coordonate de Comitetul National Antitrafic.Republica Moldova
și-a asumat un șir de obligaţii cu privire la combaterea traficului de ființe umane, semnând și
ratificând convenţii internaţionale şi regionale în acest sens, cum ar fi Protocolul privind
prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor
(Protocolul de la Palermo), Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de
fiinţe umane și Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate.
În ultimii ani, conform datelor furnizate de raportul UNODC pentru Republica Moldova,
fenomenul traficului de ființe umane a scăzut pe segmentul traficului de ființe umane în general,
dar a rămas neschimbat pe segmentul traficului de copii. În acest sens, Republica Moldova
continuă să întreprindă eforturi pentru a minimiza fenomenul, bazându-se pe expertiza și
profesionalismul principalilor actori implicați.24

7.2.Traficul de femei
E dificil să defineşti doar “traficul de femei”, căci acest fenomen, de obicei, este urmat de
“prostituţia forţată”, în final ambele întrunindu-se în adevăratul fenomen al sclaviei sau a
dependenţei totale. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei tratează traficul de femei şi
prostituţia forţată drept “transportate ilegală sau legală a femeilor şi / sau comerţul cu ele, cu sau
fără consimţămîntul lor iniţial, cu intenţia de a le constrînge la prostituţie, căsătorie sau la alte
forme de exploatare sexuală, în scopul obţinerii profitului. Abuzul fizic, sexual şi / sau
psihologic al femeilorvictime constă în intimidare, viol, dominare autoritară sau punerea lor într-
o situaţie de dependenţă totală faţă de traficanţi”. Organizaţia Internaţională a Migraţiei defineşte
traficul de femei în specificul ei, ca “orice transportare ilegală a femeilor-migrante şi / sau
comerţul cu ele în scopuri economice sau de alt profit individual.

24
http://lastrada.md/rom/traficul-de-fiinte-umane
23
Ea poate conţine aşa elemente ca: - acordarea sprijinului în transportare ilegală a femeilor-
migrante în alte state, cu sau fără consimţămîntul lor; - ducerea în eroare a femeilor-migrante
privind scopul migraţiei şi modul legal sau ilegal; - abuzul fizic sau sexual faţă de femeile-
migrante în scopul vin derii lor; - vinderea femeilor-migrante sau comerţul cu ele în scopul
angajării la serviciu, căsătorie, prostituţie sau alte forme ilegale de profit.În cadrul unui sondaj
efectuat printre tot femei în Ţările de Jos s-a complectat tabelul de mai jos ce conţine că doar 1/4
din aceste femei conştientizau că vor fi supuse prostituţiei, majoritatea însă a fost ademenită în
rîndurile migranţilor, promiţîndu-le angajare legală, de exemplu ca servitoare sau chelneriţă.
Important e că majoritatea au fost îndreptate pe această cale de rude, prieteni sau cunoscuţi.

Tabelul 1. Victime ale traficului: tipul de servici promis femeilor şi intermediarilor în angajare25

Tipul de serviciu Intermediarul

Prostituată 27 Rude sau prieteni 34

Chelneriță 21 Stradă sau discotecă 14

Servitoare casnică 4 Cunoscuti 12

Dansatoare 2 Publicitate 4

Alt tip 19 Agenție de turism 1

Neidentificat 35 Neidentificat 43

Total 108 Total 108

Indiferent de modul în care au devenit prostituate, femeile sunt în pericol de a fi jertfe ale
violenţei fizice şi psihice. Ele sunt violate, bătute, speriate, impuse să lucreze pînă la nesfîrşit în
condiţii mizerabile. Adesea li se interzice să folosească metode de contracepţie, ca rezultat se pot
infecta de boli venerice, pot rămîne însărcinate şi practic nu au acces la ajutor medical. De obicei
li se iau actele de identitate, nu le plătesc pentru muncă prestată, ei invers le fac să împrumute
bani, ceea ce intensifică controlul asupra lor. Astfel ele devin vulnerabile în faţa violenţei, nu
doar din cauza serviciilor prestate, dar şi a statutului nelegal. În caz de reţinere, autorităţile se

25
Sondajul efectuat printre 108 femei din ţările Europei Centrale şi de Est, inclusiv
ex-URSS, care sau aderat în Fondul contra traficului de femei (S.T.V.)
Ţările de Jos, în 1994. (Sursa: IOM (1995)
24
comportă cu ele de parcă ar fi fost criminale, frecvent chiar fiind exploatate şi de poliţişti.
Traficul de persoane, în special de femeii şi copii este o problemă complexă care capătăt o
amploare tot mai mare, care cere o reglementare bazată pe metode consensuale ale politici
organelor de drept şi de migrare, serviciilor medicale şi de asigurare socială. Este indispensabilă
conştientizarea consecinţelor grave ale acestui flagel la nivel naţional şi global, o colaborare
internaţională în diferite aspecte şi căi, prin conjugarea eforturilor structurilor statale,
neguvernamentale şi private.26

26
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Traficul%20de%20femei.pdf
25
8.Cauzele ce favorizează fenomenul de corupție și măsuri de combatere a acestuia în
Republica Moldova și sub aspect comparat.
8.1.Cauzele și condițiile dezvoltării fenomenului de corupție.
Pentru elaborarea unor mecanisme de luptă împotriva practicării prostiuției, urmează să
identificăm cauzele ce au condiționat alegerea acestei profesii, și concentrarea asupra diminuării
acestor factori din sfera cotidianului.
Într-o opinie drept cauze ale prostituției servesc:
1.Șomajul - în condițiile procesului de restructurare a unor întreprinderi sau șantiere sau în cazul
încetarii activității acestora numeroase tinere (mai ales muncitoarele necalificate și absolventele
fostelor licee cu profil industrial) nu mai pot gasi de lucru în altă parte, alegând calea prostituției
ca fiind unicul mijloc de subzistență
2. Nivelul scăzut al salariilor și condițiile grele de muncă - multe prostituate tinere au parinți
bătrâni în întreținere și ele însele au o situație familială grea, fiind abandonate de soți, divorțate,
cu copii mici de crescut, deoarece și-au întemeiat familii foarte devreme, când optiunea pentru
căsătorie a fost complet lipsita de discernământ
3. Climatul educational deficitar - in familiile de unde provin ambii părinți sau numai unul din ei
consumă excesiv alcool, conflictele și bătăile sunt permanente, lipsa afecțiunii parentale este o
constantă. Afinitatea cu subculturi infracționale a părinților determină episoade traumatice în
care tânăra poate fi implicată (viol, adesea comis chiar de tata sau de concubinul mamei,
maltratare, abuz și alungarea de acasă). La acestea se adaugă lipsa de supraveghere, abandonul
școlar, întrarea intr-un anturaj favorabil prostituției (o prietenă care este deja in acest domeniu)
4. Proxeneții - la îndemnul acestora se face recrutarea în prostituție. Acest factor stimulează și
precipita procesul angajării în prostituție. Există o mare varietate a modalităților de recrutare prin
intermediul acestor persoane, de la îndemnurile propriilor "iubiți" ai tinerelor pâna la ademenirea
exercitată de diferite persoane cu care acestea vin în contact (patronii unităților în care lucrează,
proprietarii camerelor închiriate de ele sau chiar unele rude mai vârstnice).
Angajarea pe calea prostituției, în Republica Moldova, este mediată de numeroși alți factori
predispozanți printre care:-eșecul familial personal (multe prostituate sunt divorțate)
-angajarea în viața sexuală la vârste foarte fragede (15 ani sau chiar mai devreme)
-agresare sexuală precedentă (violate în copilarie sau adolescență)
-practicarea unor meserii cu "afinitate ocupațională" față de cea de prostituată (chelnerițe, cadre
de deservire în unități de alimentație publică)
-atracția exercitată de o meserie "interesantă", lipsită de rutină și dificultățile ocupației cotidiene,

26
și care promite o serie de avantaje: venituri mari, posibilități de distracție sporite, întalnirea unor
oameni interesanți etc.

8.2.Măsuri de combatere a fenomenului prostituției în Republica Moldova și sub


aspect comparat.
Putem să observăm că, deşi de către organele de drept, anual se întreprind măsuri îndreptate spre
prevenirea şi combaterea prostituţiei şi proxenetismului, iar legislaţia naţională interzice
practicarea acestora şi stabileşte răspunderea contravenţională pentru practicarea prostituţiei şi
răspunderea penală pentru activitatea de proxenetism, aceste două fenomene continuă să existe în
societatea noastră, ceea ce demonstrează neeficienţa aplicării doar a măsurilor de interdicţie în
lupta cu prostituţia şi proxenetismul. Mai mult ca atât, legislaţia Republicii Moldovei
sancţionează practicarea prostituţiei şi a proxenetismului, însă nu sancţionează solicitarea
serviciilor sexuale. Consider că o astfel de abordare nu este corectă, or cererea la prestarea
serviciilor sexuale întruna vă condiţiona existenţa ofertei. Prin urmare, interzicerea practicării
prostituţiei şi a proxenetismului, prin stabilirea răspunderii contravenţionale şi penale nu va
schimb situaţia în domeniul prevenirii şi combaterii prostituţiei şi a proxenetismului, atât timp,
cât statul nu va urmări şi nu va sancţiona persoanele care, achitând costul necesar, întreţin
raporturi sexuale cu persoanele ce practică prostituţia. În această ordine de idei, putem să
observăm că abordarea prohibiţionistă a prostituţiei, care există în Republica Moldova, nu este
una eficientă.În continuare vom analiza experienţa Suediei în prevenirea şi combaterea
prostituţiei şi proxenetismului. Suedia este primul stat, care a elaborat poziţia neo-aboliţionista,
potrivit căreia urmează a fi sancţionată cumpărarea serviciilor sexuale şi nu oferirea acestora. În
Suedia este prevăzută răspunderea penală a clientului pentru cumpărarea sexului. În acest stat
prostituţia este considerată ca una dintre formele violenţei femeilor, şi din aceste considerente
crima constă în plata oferită de client pentru sex, şi nu în oferirea de către prostituată a serviciilor
sexuale. Legea care criminalizează cumpărarea sexului a fost adoptată de guvernul suedez în
anul 1999, fiind denumită,, Legea privind interdicţia cumpărării de servicii sexuale”. Ulterior,
legile asemănătoare au fost adoptate în Norvegia în anul 2009 şi în Islandia în anul 2009. În
calitate de temelie a elaborării şi adoptării legii nominalizate de către guvernul suedez a servit
culegerea de legi ,,Despre libertăţile femeilor” (Kvinnofridslagstiftningen), care califică
prostituţia ca o formă de violenţă bărbătească îndreptată împotriva femeilor, ca o formă a
exploatării femeilor şi dominaţiei bărbaţilor asupra femeilor. Legea a intrat în vigoare, începând
din 1 ianuarie 1999 şi a fost inclusă în Codul penal, începând cu 1 aprilie 2005 şi prevede
răspunderea penală pentru cumpărarea serviciilor sexuale, tentativa de cumpărare a serviciilor
sexuale, şi proxenetism, care se pedepsesc cu amendă sau cu închisoare pe un termen de şase
27
luni. Potrivit poliţiei şi reprezentaţilor serviciilor sociale, cu introducerea acestei legi, care
sancţionează cererea şi nu oferta, s-a înregistrat descreşterea prostituţiei stradale, micşorarea
cazurilor de atragere a femeilor în practicarea prostituţiei, precum şi a numărului bărbaţilor care
cumpără serviciile sexuale. Mai mult ca atât, după şase luni de la data introducerii legii
nominalizate, s-a micşorat numărul femeilor ilegal aduse în Suedia.O lege similară regăsim în
Canada.27
Cauzele dezvoltării prostituției sunt regăsite în toate sferele. Atât cele sociale, economice cât și
familiale.Statul RM, urmează să interprindă mai multe măsuri pentru combaterea fenomenului
prostituției, care condiționează și infracțiuni mai grave precum:traficul de femei, viol, etc.
Prin urmare, pe lângă răspunderea contravenţională prevăzută pentru practicarea prostituţiei, este
necesar a introduce după exemplu Suediei răspunderea contravenţională a clienţilor persoanelor
ce practică prostituţia, adică sancţionarea procurării în schimbul foloaselor materiale a relaţiei
sexuale ocazionale. Totodată, este necesar ca statul nostru să se conformeze art. 19 din
Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, adoptată la 3
mai 2005 la Strasbourg, şi să introducă răspunderea penală pentru utilizarea serviciilor ce
constituie obiect al exploatării, având cunoştinţă de faptul că persoana în cauză este o victimă a
traficului de fiinţe umane.

27
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/28_35_Prevenirea%20si%20controlul%20social%20al
%20prostitutiei%20si%20proxenetismului.pdf
28
9.Prostituția în artă și literatură.
9.1.Prostituția în artă.
Prosituatele au avut o enormă influență în artă, în toate epocile dezvoltării.
Un exemplu al antichității ar fi Phryne (anticul grecesc Φρυνη, circa 390 î.Hr. - circa 330 î.Hr.) -
renumita hetera ateniană, modelul lui Praxitele și Apelles.
Afrodita lui Cnidus (350-330 î.Hr.) a fost cea mai faimoasă statuie a zeiței iubirii din
antichitate. Praxitel a fost primul care a îndrăznit să o portreteze complet goală. Originalul nu
este păstrat, există repetări și copii.
"Phryne în fața Areopagului", Jean-Leon Jerome, 1861
Conform poveștilor autorilor antice, sculptorul a sculptat zeița cu iubita lui Phryne.A fost o
blasfemie.Admiratorul ei refuzat Euthyus (Evtias) a învinuit-o pe hetera pentru lipsă de
Dumnezeire.Drept apărător al heterei a fost oratorul celebru Hyperides. Văzând că discursul său
nu face o impresie deosebită în curte, a scos hainele de la Phryna (în alte texte, expunând doar
talia sau hainele). Frumusețea ei a făcut o asemenea impresie judecătorilor că a fost achitată - la
urma urmei, conform noțiunilor grecești de frumusețe, un astfel de corp perfect nu putea ascunde
un suflet imperfect (conceptul de kalokagatia). Sursele menționează că a apărut în fața lui
Helium - juriul atenian (Heliaea) și nu înaintea Areopagului (el ajudeca doar pentru crimă), dar
numele picturii artistului academic Jerome a folosit un cuvânt mai rezonant.
Se presupune că a pus pentru a doua lucrare a lui Praxitele, "Afrodita din Kos", o statuie
îmbrăcată și, prin urmare, era preferată de clienții de pe insula Kos. Locuitorii din Insula Cnidus
au preluat statuia goală, și ea a devenit cea mai faimoasă și a atras mulți pelerini.28
Într-o opinie, ea a fost cea care l-a inspirat pe Sandro Botticelli la crearea faimoasei picturi The
Birth of Venus (Italian: Nascita di Venere) anul 1480.29
"Olympia" – pictură scrisă în 1863 de impresionistul francez Eduard Manet. Fiind expus la
salonul de la Paris din 1865, pictura a devenit cauza unuia dintre cele mai mari scandaluri din
istoria artei. Olimpia este deținută de statul francez, iar din 1986 este expusă la Muzeul Orsay
din Paris. Modelul lui Olympia a fost modelul preferat al lui Mane - Quiz Meuran. Cu toate
acestea, există o ipoteză că Manet a folosit în imagine imaginea celebrei prostituate, amantei
împăratului Napoleon Bonaparte, Margarita Bellanzhe.30
În septembrie 2015, Muzeul Orsay din Paris găzduiește expoziția "Brilliance and Adversity:
Prostitution in the Paintings of 1850-1910". Aceasta este prima expoziție majoră care atinge un
subiect atât de central pentru modernitatea franceză pe care totuși, uneori, nu reușim să-l
28
https://ru.wikipedia.org/wiki/ Фрина
29
https://en.wikipedia.org/wiki/ The_Birth_of_Venus
30
https://ru.wikipedia.org/wiki/ Олимпия_(картина_Мане)
29
observăm. Prostituate au fost modele indispensabile pentru artiști parizieni, și evidențiem două
picturi cheie - „Olympia“, Manet și cubicul „Domnișoarele din Avignon“, de Picasso -
reprezentând lucratorii de sex industrie.

9.2.Prostituția în literatură.
Aceeași Phryna, are dedicate mai multe opere, printre care: Piesa "Phryne", Charles Maurice
Donnay, (1891);Cântecele lui Phryne (1917), Mitchell S. Buck;Poezia "Phryne", Dimitris Varos,
(2000).
Scriitorii deseori apelau, la tipologia femeiii desfrânate.
Fanny Hill. Memorii de o femeie de confort de John Cleland (1709)
Scrisă la începutul secolului al XVIII-lea, acest roman de prima persoană povestește despre viața
unui curtezane engleze. La vârsta de 15 ani, devenind un "orfan mizerabil", din provincia Fanny
Hill merge la Londra pentru a "servi acolo". Fata găsește munca slujitorilor într-o casă nobilă,
care, de fapt, se dovedește a fi ... un bordel. Eroina nevinovată trăiește prima experiență sexuală
cu un partener adult care vrea s-o seducă și nici măcar nu se gândește la păcătoșenia a ceea ce se
întâmplă.

"Justine sau Destinul Nefericit al Virtuții" de către Marquis de Sade (1791)


Ce numai nu se întîmplă cu biata Justine care a plecat fără părinți: de la un doctor sodomit este
aruncată la tâlharii care o forțează și de la ei la călugări perverși. Dar aceste evenimente teribile
nu au rupt spiritul personajului principal, și chiar pedeapsa cu moartea, din cauza acuzațiilor
nedrepte de crimă, furt și incendiere, ea păstrează puterea spiritului. Dar sora ei, Juliette, alege
calea ușoară și începe să-și facă viața de deznădejde. În timp ce independenta Justine se luptă
pentru viață, această frumusețe primește plăcere.

"Doamna Camelliilor" de Alexandru Dumas-fiul (1848)

"Crima și pedeapsa" de Fyodor Dostoievski (1866)


Sonya Marmeladova - poate cea mai faimoasă prostituată din lumea literaturii rusești. Imaginea
ei a devenit adevărata întrupare a virtuții. Fiica unui consilier titular beat, ea este forțată să-și
vândă corpul pentru a-și salva familia de foame. Fata întreține tatăl ei, mama vitregă și cei trei
copii ai ei, fără un murmur ascultă abuzurile și insultele de la rude și închiriază o cameră
separată pentru a nu denigra onoarea lor.

"Nana" de Emil Zola (1880)

"Gogoașă" de Guy de Maupassant (1880)

30
"Unsprezece minute" de Paulo Coelho (1997)
Un fel de basm din partea autorului a celor mai vândute cărți din portugheză povestește despre
viața lui Mary - o fată simplă dintr-un sat sărac brazilian. Experimentând eșecuri în viața
personală, eroina decide să facă un pas disperat: merge în Elveția pentru a lucra ca dansatoare de
cabaret. În schimb, ea devine o prostituată de elită.31

31
https://eksmo.ru/palata6/padshie-zhenshchiny-v-literature-ID12328072/
31
10.Concluzii și Recomandări
Prostituția este un flagel social, ce a rezistat față de orice impediment, fie el moralitatea religie
sau război.Diversitatea perceperii acestui fenomen în mod diferit de statele lumii, se
argumentează prin diversitatea culturii, dezvoltării istorice, economiei și religiei.Ceea ce rămâne
incontestabil, indiferent de prevederile legale, este imoralitatea prostituției.Pe lângă o desfrânare
vizibilă, acesta aduce atingeri valorii familiei și este întotdeauna „alături” de o infracțiune mai
gravă, fie traficul de droguri, ființe umane sau violul.Combaterea acestui fenomen urmeaza a fi
pe ordinea de zi a fiecărui stat democrat și de drept.

Drept recomandare, ar fi propunerea de modificare a legislației penale și anume a Codului Penal


al Republicii Moldova, cu introducerea unei sintagme ce s-ar axa pe protecția valorilor sociale de
ordine publică prin care se v-or atrage la răspundere penală subiecții ce sunt consumatori a
serviciilor sexuale.Această practică a fost preluată de mai multe țări experieța cărora dovedește
faptul că este un mecanism eficient în luptă cu combaterea dezvoltării prostituției.Bazată pe
principiul „cererea naște oferta”, fenomenul prostituției va exista odată ce sunt persoane ce
solicită astfel de servicii.Modificările propuse ar arăta într-o astfel de ipoteză:
Articolul 2201.Beneficierea de servicii sexuale contra plată.
(1).Beneficierea de servicii sexuale contra plată se pedepsește cu o amendă de la 300 la 600
unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 60 la 100 de ore.
(2).Aceleași acțiuni;
a)săvârșite cu două sau mai multe persoane;
b)în spații publice;
c)săvârțite de către un funcționar public;
d)săvârșite de o persoană, ce a fost pedepsită anterior pentru aceeași faptă
se pedepsesc cu amendă de la 450 la 1000 unități convenționale, muncă neremunerată în folosul
comunității de la 100 la 240 de ore, sau privare de libertate până la 3 ani.
Deasemenea Codul Contravențional urmează a fi suplinit cu art 891, ce va incrimina tentativa
infracțiunii prevăzute de art.2201.Sanționarea persoanei până ca aceasta să beneficieze de
serviciile sexuale contra plată

32
Bibliografie
Resurse internet:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki prostituția
2. https://ru.wikipedia.org/wiki/Инанна
3. https://ru.wikipedia.org/wiki/Эпос_о_Гильгамеше
4. http://nmir.net/istorija/drevnie-goroda/2293-vavilon.html
5. https://dexonline.ro/
6. https://ru.wikipedia.org/wiki/ Проституция_в_Древнем_Риме
7. https://www.factroom.ru/facts/17468
8. http://www.worldsculture.ru/drevniie-kitaie/drevniie-vostok.-drevniie-kitaie-v-
seksualnom-rakurse.html
9. http://apsara-journal.ru/history/geishas_and_chinese_courtesans/
10. http://leit.ru/modules.php?name=Pages&pa=showpage&pid=548
11. http://www.tinlib.ru/kulturologija/istorija_prostitucii/p24.php
12. https://habr.com/post/410153/
13. http://storyfiles.blogspot.com/2015/10/blog-post_14.html
14. https://en.wikipedia.org/wiki/New_York_Society_for_the_Suppression_of_Vice
15. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/anii-60-si-revolutia-sexuala
16. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/de-la-1-februarie-2014-prostitutia-nu-
se-mai-pedepseste-cu-inchisoarea-ci-cu-amenda-sunt-pasibili-de-detentie-doar-
proxenetii-si-traficantii-de-carne-vie-169425
17. https://batinirina.wordpress.com/2011/11/10/legalizarea-prostitutiei-in-republica-
moldova/
18. http://lastrada.md/rom/traficul-de-fiinte-umane
19. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Traficul%20de%20femei.pdf
20. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/28_35_Prevenirea%20si%20controlul
%20social%20al%20prostitutiei%20si%20proxenetismului.pdf
21. https://ru.wikipedia.org/wiki/ Фрина
22. https://en.wikipedia.org/wiki/ The_Birth_of_Venus
23. https://ru.wikipedia.org/wiki/ Олимпия_(картина_Мане)
24. https://eksmo.ru/palata6/padshie-zhenshchiny-v-literature-ID12328072/
Alte surse:
1.Iwan Bloch, Istoria prostituției, Germania,1912
2.Cod Contravențional Nr.218 din 24.10.2008 Publicat : 16.01.2009 în Monitorul Oficial
Nr. 3-6art Nr : 15 Data intrarii in vigoare : 31.05.2009
33
Anexe
Imaginea Nr.1

34
35
Imaginea Nr.2

36
Imaginea Nr.3
37
Imaginea Nr.4

38
39
Imaginea Nr.5

40
Imaginea Nr.6

41
42

S-ar putea să vă placă și