Modurile şi timpurile verbale

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea. Modurile sunt:
 personale sau predicative - care îşi modifică forma după persoană şi au în propoziţie funcţia sintactică de
predicat.
 nepersonale sau nepredicative – nu îşi modifică forma după persoană şi nu au în propoziţie funcţia sintactică
de predicat.

Modurile personale sunt: - indicativul

- conjunctivul
- condiţionalul optativ
- imperativul
I. Modul indicativ
- arată o acţiune sigură, reală. Are următoarele timpuri:
 Prezent
- indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii. Ex. eu merg
tu mergi
el/ea merge
noi mergem
voi mergeţi
ei /ele merg
 Trecut
- indică desfăşurarea acţiunii înainte de momentul vorbirii.
- trecutul are mai multe timpuri:

 Imperfectul
- exprimă o acţiune trecută, dar neterminată în momentul vorbirii; arată durata sau repetarea.
- într-o naraţiune, este folosit în descrierea cadrului de desfăşurare a acţiunii.
Ex. eu mergeam
tu mergeai
el/ea mergea
noi mergeam
voi mergeaţi
ei/ele mergeau

 Perfectul compus
- exprimă o acţiune terminată în trecut, fără precizarea momentului.
- într-o naraţiune, se foloseşte pentru a prezenta acţiunile, evenimentele.
- este alcătuit din formele specifice ale auxiliarului „a avea” + participiul verbului de conjugat.
Ex. eu am mers
tu ai mers
el/ea a mers
noi am mers
voi aţi mers
ei/ele au mers
- formele inverse ale perfectului compus sunt arhaice şi se păstreză în poezia populară:
„Semănat-am grâu de vară,
A ieşit numai negară”

1
  Perfectul simplu
- exprimă o acţiune desfăşurată în trecut şi terminată de curând; este timpul povestirii la persoana a III-a.
- în limba vorbită, este folosit doar în anumite regiuni ale ţării (Oltenia mai ales) şi exprimă o acţiune terminată de
curând.
Ex. eu mersei
tu merseşi
el/ea merse
noi merserăm
voi merserăţi
ei/ele merseră

 Mai mult ca perfectul

- exprimă o acţiune trecută şi încheiată înaintea altei acţiuni trecute.
- sufixul şi desinenţele de mai mult ca perfect urmează după cele de perfect simplu.
Ex. eu mersesem
tu merseseşi
el/ea mersese
noi merseserăm
voi merseserăţi
ei/ele merseseră

 Viitor
 Viitorul propriu- zis
- indică o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii.
- este format din forme specifice ale auxiliarului „a vrea”+ infinitivul verbului de conjugat.
Ex. eu voi merge
tu vei merge
el/ea va merge
noi vom merge
voi veţi merge
ei/ele vor merge

 Există şi forme de viitor popular (limba vorbită):

1. „o” + conjunctivul verbului de conjugat:

Ex. eu o să învăţ, tu o să înveţi etc.
2. „a avea” la prezent + conjunctivul verbului de conjugat:
Ex. eu am să învăţ, tu ai să înveţi etc.
3. forme ale vb. „a vrea” rezultate prin căderea consoanei „v” + infinitivul verbului de conjugat:
Ex. eu oi învăţa, tu ei învăţa etc.

 Viitorul anterior
- exprimă o acţiune viitoare, terminată înaintea altei acţiuni viitoare.
- este un timp verbal învechit, care a fost înlocuit în limba vorbită prin viitorul propriu-zis.
- este format din auxiliarul „a fi” la viitor + participiul verbului de conjugat.
Ex. eu voi fi mers
tu vei fi mers
el/ea va fi mers
noi vom fi mers
voi veţi fi mers
ei/ele vor fi mers
2
II. Modul conjunctiv
- exprimă o acţiune posibilă, realizabilă.
- are două timpuri:
 Prezent
- indică o acţiune desfăşurată în prezent sau în viitor.
- se formează cu ajutorul conjuncţiei „să” + forme ale indicativului prezent.
Ex. eu să merg
tu să mergi
el/ea să meargă
noi să mergem
voi să mergeţi
ei/ele să meargă

 Perfect
- indică o acţiune desfăşurată în trecut
- este alcătuit din conjuncţia „să” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat.
Ex. eu să fi mers
tu să fi mers
el/ea să fi mers
noi să fi mers
voi să fi mers
ei/ele să fi mers

III. Modul condiţional-optativ

- exprimă o condiţie sau o dorinţă.
- are două timpuri:
 Prezent
- indică o acţiune desfăşurată în momentul vorbirii sau în viitor.
- este format din forme specifice ale auxiliarului „a avea” + infinitivul verbului de conjugat.
Ex. eu aş merge
tu ai merge
el/ea ar merge
noi am merge
voi aţi merge
ei/ele ar merge
 Perfect
- indică o acţiune defăşurată în trecut.
- este format din auxiliarul „a fi” la condiţional-optativ prezent + participiul verbului de conjugat.
Ex. eu aş fi învăţat
tu ai fi învăţat
el/ea ar fi învăţat
noi am fi învăţat
voi aţi fi învăţat
ei/ele ar fi învăţat
Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul condiţional-optativ şi exprimă o dorinţă se
numeşte propoziţie optativă.

IV. Modul imperativ

- verbele la modul imperativ exprimă o poruncă, un îndemn, un sfat sau o rugăminte.
- are forme numai pentru persoana a II-a singular şi plural.
3
 Ex. Mergi repede! (tu)
Mergeţi repede! (voi)
- verbele la modul imperativ pot avea formă:
o Afirmativă: Fă tema! Zi ce s-a întâmplat!
o Negativă: Nu face galăgie! Nu zice lucruri urâte!
! Forma negativă a verbelor la modul imperativ se formează cu adv. de negaţie „nu” + infinitivul verbului.
Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul imperativ se numeşte propoziţie imperativă.

Modurile nepersonale
Sunt: - infinitivul
- gerunziul
- participiul
- supinul

I. Modul infinitiv
- exprimă numele acţiunii, al stării.
 Are două forme:
- formă scurtă: - care apare singură: A citi e o plăcere. (cu prepoziţia „a”)
Pot merge. (fără prepoziţia „a”)
- este inclusă în structura unor moduri şi timpuri: Voi citi. (viitor, indicativ)
Aş citi. (mod condiţional, timp prezent)
Nu citi! (mod imperativ, formă negativă)
- formă lungă (obţinută cu sufixul –re) care apare:
- cu valoare verbală (doar în formele inverse ale condiţionalului-optativ: „închinare-aş”)
- cu valoare substantivală, de obicei: Interpretarea operei este minunată.

 Are două timpuri:

 Prezent: a citi
 Perfect: a fi citit

II. Modul gerunziu

- exprimă acţiuni în desfăşurare.
- se formează cu sufixele – ând (văzând, dormind) şi –ind (citind, iubind)
- forma negativă se obţine cu prefixul ne- (nevăzând) sau cu prefixul ne- şi adverbul „mai” (nemaivăzând)

III. Modul participiu

- exprimă acţiuni terminate şi suferite de o fiinţă sau un lucru.
- ajută la formarea modurilor: - indicativ, timp perfect compus: am mers, am citit;
- indicativ, timpul viitor anterior: voi fi mers, voi fi citit;
- conjunctiv, timpul perfect: să fi mers, să fi citit;
- condiţional-optativ, timpul perfect: aş fi mers, aş fi citit;
- infinitiv, timpul prefect: a fi citi;
- supin: de citit, pentru citit, la citit.
- forma negativă se obţine cu prefixul ne-.

IV. Modul supin

- denumeşte acţiunea, starea, ca şi infinitivul.
- este alcătui din prepoziţiile de, după, la, pentru + participiul verbului de conjugat: de/ pentru/la citit.
- forma negativă se obţine cu ajutorul prefixului ne-, adăugat participiului: de nemâncat.
4