Evoluția omului este legată nemijlcit de mediul în care trăiește

Mai întîi oamenii locuiau în

peșteri și colibe.
Mai apoi dezvoltîndu-se primele
forme de organizare au constituit
ceata, ginta și tribul.

În urmă cu 10.000 de ani s-a trecut de la

așezările primitive la cele organizate,
apărînd primele așezări umane
stabile - satele.
În acestea treptat au apărut primele
adăposturi mai complexe, ca casele
din paie și lut, bordeie săpate în pămînt,
construcții din lemn și piatră etc.
Unele vetre de sate s-au transformat ulterior în tîrguri, cetăți și mai apoi orașe.
Orașele au început a fi înconjurate de valuri de pămînt și piatră, șanțuri
și ziduri de apărare, ridicate împotriva cotropitorilor.
 Pe teritoriul tării noastre, în antichitate dacii
și-au construit primele așezări
pe cursul apelor, majoritatea lor
trăind la sate. Printre principalele așezări
sunt Tomis, Callatis, Histria.

Ulterior romanii au adus

o contribuție imensă în dezvoltarea orașelor
și a gradului de civilizație.

Sub influența și altor popoare,

localitățile strămoșilor noștri
s-au dezvoltat treptat
și în perioada medievală.
Republica Moldova
este împărţită în
32 de raioane,
UTA Găgăuzia,
UTA din stînga
Nistrului,
5 municipii -
Chișinău, Bălţi,
Bender, Comrat,
Tiraspol,
60 de oraşe şi
1614 comune şi sate.
Oraşul Chişinău este situat în centrul Republicii Moldova, pe rîul Bîc, un afluent al
Nistrului. Denumirea de Chişinău provine de la Chişla Nouă, ceea ce semnifică
izvor.
Prima menţiune despre localitatea Chişinău datează de la 17 iulie, anul 1436. În
documentele istorice se menţionează că în anul 1641 devine proprietate
mănăstirească. Datorită aşezării geografice favorabile, localitatea a evoluat de la un
vechi tîrg moldovenesc, la un oraş modern.
Aici s-au stabili meşteşugari, comercianţi, oameni de
cultură, care au dus faima localităţii. Printre cele mai de
vază personalităţe cunoscute şi apreciate pentru faptelelor
măreţe, se numără: B.P. Hajdeu;Costantin Stamati; Ion
Druţă; Ion Vatmanu; Alexei Mateevici; Pan Halippa;
Eugen Doga; Maria Bieşu; Nicolae Sulac; Mihai Dolgan
ş.a.
Cu timpul populaţia a crescut, astăzi constituind peste 800
de mii de locuitori.
Chişinăul este principalul nod de comunicaţii, centru
industrial, politic, şi cultural al republicii. Locuitorii
oraşului activează în fabrici, uzine, centre comerciale,
instituţii de învăţămînt şi culturale.
Denumirea orașului Chișinău vine de la suprapunerea cuvîntului român Nouă peste
cuvîntului tătar Kîșla (iernut): Chișinăul ar fi așadar o Cîșla-Nouă. Altă părere este că acest
nume se trage din limba maghiară Kis + Jenö („micul Eugen” sau „mica latură”) pronunțat
Chișienău, trăgîndu-se de la ostașii secui pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici.
Hîncești - Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1522. Mai multe
atestări ale Hînceștilor parvin din secolul al XVII-lea, denumirea venind de la vechiul neam
de răzeşi din Lăpuşna, Hînceştii. Conform unei alte versiuni, Hîncesti înseamnă, în traducere
din limba turcă, „han pentru soldaţi”, însă această presupunere este nefondată. De la
începuturile sale, Hînceștiul a fost un sat răzășesc, de oameni liberi și gospodari.
Orhei - Conform unei versiuni, Orhei ar deriva de la cuvîntul unguresc „var” cu sensul de
oraş al cetății. O altă ipoteză susține că ar fi un termen cu utilizare locală care indica locul
unde fusese o gospodărie, curte, etc. Unii consideră că este de provenienţă turanică, iar
„orga” înseamnă reşedinţa hanului.
Fălești - Toponimul provine din cuvântul „Fală”, însemnând în Evul Mediu „slavă”. Un ostaș
„fălit” pentru vitejia sa putea întemeia o nouă moșie „Fălească”, urmașii săi puteau purta
numele de Fălescu, iar oamenii de acolo erau „Făleștii”.
Rezina - Numele „Rezina” provine de la hidronimul Rezina, afluent al rîului Nistru, atestat
în documentele moldoveneşti în anul 1437 şi la gura căruia s-au aşezat cu traiul primii
locuitori. La rîndul său, hidronimul Rezina, pare să aibă la bază numele unei moşii pe al cărei
stăpîn îl cheamă Răzanu. În apropierea acestei moşii, sau poate chiar pe teritoriul ei, curgea
rîuleţul care a fost numit Rezina.
titlul ( un singur cuvant – substantiv) :
descriere ( 2 cuvinte – adjective) ;
actiune ( 3 cuvinte – verbe) ;
sentimente ( 4 cuvinte – constructie, enunt) ;
esenta subiectului ( un cuvant cheie)

Exemplu :
1. Mircea
2. Intelept, viteaz
3. Discutand, luptand, invingand
4. A lasat o amintire vesnica
5. Patriot