Tema 3 Analiza patrimoniului si eficientei utilizarii activelor

Problema 3

Indicatori La finele anului Abaterea absoluta

Precedent De gestiune
I Varianta
1.AC (420) 37748.3 30209.5 -7538.8
2.DC (820) 49331.2 34667.4 -14669.8
3.ACN=AC-DC -11582.9 -4457.9 +7125.0
II Varianta
4.Cpr (620) 34156.1 42194.1 +8038.0
5.DTL (700) - - -
6.CP=Cpr+DTL 34150.1 42194.1 +8038.0
7.AI (230) 45739.1 46652.1 +913.0
8.ACN=CP-AI -11582.9 -4458.0 +7124.9
In baza datelor din bilant sa se calculeze activele circulante nete

Concluzie: Din calculele efectuate in tabel constatam ca la entitate ACN are valori negative, ceea ce atesta despre lipsa surselor proprii. Insa, pozitiv
se apreciaza ca valorile negative in dinamica au scazut cu 7125 mii lei sau cu 61,5%. Confor primei variante observam ca la entitate datoriile curente
depasesc activele circulante in ambele perioade, ceea ce semnifica despre incapacitatea de plata a entitatii. In varianta a doua constatam o situatie
similara care atesta ca la entitate capitalul propriu nu este suficient pentru finantarea activelor circulante.

Problema 4

In baza informatiei din bilant sa se calculeze influenta factorilor la modificarea ACN conform primei variante

ACN=AC-DC- formula dependentei factoriale

Tabelul 3.4 Calculul influentei factorilor la modificarea ACN

Denumirea factorilor Metoda de calcul Calculul influentei factorilor Rezultatul influentei +/- mii
lei
1.Modificarea stocurilor totale 290 FA - 290 IA 24 292 090 – 29 183 669 -4 891 579

2.Modificarea creantelor curente si a altor active 370 FA – 370 IA 5 507 885 – 8 091 061 -2 583 176
 circulante
3.Modificarea investitiilor financiare curente 400 FA – 400 IA – –

4.Modificarea numerarului si documentelor 410 FA – 410 IA 409 478 – 473 484 -64 006
banesti
5.Modificarea creditelor bancare pe termen scurt -(710 FA – 710 IA) -(20 966 632 – 29 285 741) +8 319 109

6.Modificarea imprumuturilor pe termen scurt -(720 FA – 720 IA) -(77 214 – 297 429) +220 215

7.Modificarea datoriilor comerciale curente -(730 FA – 730 IA) -(3 062 002 – 1 554 344) -1 507 658

8.Modificarea avansurilor primite curente -(750 FA – 750 IA) -(315 070 – 579 182) +264 112

9.Modificarea datoriilor fata de personal -(760 FA – 760 IA) -(36 631 – 250) -36 381

10.Modificarea datoriilor privind asigurarile -(770 FA – 770 IA) -(72 645 – 68 960) -3 685
sociale si medicale
11.Modificarea datoriilor fata de buget -(780 FA – 780 IA) -(1 417 316 – 1 318 923) -98 393

12.Modificarea datoriilor fata de proprietari -(790 FA – 790 IA) -(8 482 894 – 16 000 000) +7 517 106

13.Modificarea altor datorii curente -(810 FA – 810 IA) -(237 026 – 226 346) -10 680
Total X X +7 124 984
BIF: (-4 891 579) + ( -2 583 176) + ( -64 006) + 8 319 109 + 220 215 + (-1 507 658) + 264 112 + (-36 381) + ( -3 685)+( -98 393) +7 517 106 + (-
10 680) = +7 124 984 lei

Concluzie: Calculele efectuate in tabel ne atesta ca majorarea sumei Activelor Circulante Nete se datoreaza influentei pozitive a urmatorilor factori:

1. Micsorarii creditelor bancare pe termen scurt fata de anul trecut a contribuit la majorarea ACN cu 8 319 109 lei
2. Reducerea imprumuturilor pe termen scurt in anul de gestiune fata de anul precedent a conditionat cresterea ACN cu 220 215 lei
3. Reducerea avansurilor primite curente a favorizat cresterea ACN cu 264 112 lei
4. Micsorarea datoriilor fata de proprietari de la 16 milioane la 8 482 894 lei a contribuit la cresterea ACN cu 7 517 106 lei

Concomitent se constata diminuarea ACN sub influenta negativa a urmatorilor factori:

1. Reducerea stocurilor totale care a contribuit la diminuarea ACN cu 4 891 579 lei

2. Reducerea creantelor curente si a altor active circulante fata de anul precedent a conditionat micsorarea ACN cu 2 583 176 lei
 3. Reducerea numerarului si documentelor banesti a dus la micsorarea ACN cu 64 006 lei
4. Majorarea datoriilor comerciale curente de la 1 554 344 lei pana la 3 062 002 lei a cauzat reducerea ACN cu1 507 658 lei
5. Majorarea datoriilor fata de personal in anul de gestiune fata de anul precent a conditionat reducerea ACN cu 36 381 lei
6. Majorarea datoriilor privind asigurarile sociale si medicale fata de anul precedent a contribuit la reducerea ACN cu 3 685 lei
7. Majorarea altor datorii curente de la 226 346 lei pana la 237 026 lei a cauzat reducerea ACN cu 10 680 lei

Problema 5

Fofosind informatia din tabel sa se calculeze ACN dupa varianta a doua si influenta factorilor respectivi la modificarea ACN

Tabel. Date initiale pentru analiza

mii lei

Indicatori La finele anului

Precedent De gestiune
1.Active imobilizate 103464.1 108844.1
inclusiv:
1.1 Imobilizari necorporale 050 175.0 672.6
1.2 imobilizari corporale in curs de executie 060 1024.4 3028.4

1.3 Terenuri 070 248.0 248.0

1.4 Mijloace fixe 080 101991.9 104870.3
1.5 Investitii financiare pe TL 160 3.3 3.3

1.6 Alte active imobilizate 210 21.5 21.5

2.Capital propriu 620 74495.5 76084.0
inclusiv:
2.1 Capital social si neinregistrat 490 25000 25000

2.2 Prime de capital 500 120.6 120.6

2.3 Rezerve 540 50798.4 50798.4
2.4 Profit(pierdere) 590 (1423.5) 165.0
3. Datorii pe termen lung 700 50232.2 62643.3
inclusiv:
3.1 Credite bancare pe TL 630 14867.3 23553.5
3.2 Imprumuturi pe TL 640 82.6 13566.1
3.3 Avansuri primite pe TL 670 30736.4 21465.7
 3.4 Alte datorii pe TL 690 4545.9 4058.0

Rezolvare:

ACN=(Cpr+DTL)-AI – formula dependentei factoriale

ACN0= (74495.5+50232.2)- 103464.1=21263.6 mii lei

ACN1=(76084.0+62643.3)- 108844.1=29883.2 mii lei

∆ACN=29883.2-21263.6=+8619.6 mii lei

Tabel. Calculul influentei factorilor la modificarea ACN dupa varianta a doua

Denumirea factorilor Metoda de calcul Calculul influentei factorilor Rezultatul influentei +/- mii lei

1.Modificarea capitalului social si 490 FA-490IA 25000-25000 0

neinregistrat
2.Modificarea primelor de capital 500 120.6-120.6 0

3.Modificarea rezervelor 540 50798.4-50798.4 0

4.Modificarea profitului 590 165.0-(-1423.5) +1588.5

(pierderii )
5.Modificarea creditelor pe TL 630 23553.5-14867.3 +8686.2

6.Modificarea imprumuturilor pe 640 13566.1-82.6 +13483.5

TL
7.Modificarea avansulrilorpe TL 670 21465.7-30736.4 -9270.7

8.Modificarea altor DTL 690 4058.0-45545.9 -487.9

9.Modificarea imobilizarilor -(050FA-050IA) -(672.6-175.0) -497.6

necorporale

10.Modificarea IC in curs de 060 -(3028.4-1024.4) -2004.0

executie
 11.Modificarea terenurilor 070 -(248.0-248.0) 0

12.Modificarea mijloacelor fixe 080 -(104870.3-101991.9) -2878.4

13.Modificarea investitiilor 160 -(3.3-3.3) 0
financiare
14.Modificarea altor active 210 -(21.5-21.5) 0
imobilizate
Total x x +8619.6
BIF: 29883.2-21263.6=8619.6 mii lei

Concluzie: Din calculele efectuate in tabel rezulta ca la entitate ACN s-a majorat fata de anul precedent cu 8629.6 mii lei (29883.2-21263.6).
Crestrea ACN a fost determinata de influenta pozitiva a urmatorilor factori:

1.Obtinere profitului in anul de gestiun a permis acoperirea pierderilor anului precedent si a contribuit la cresterea ACN 1588.5 mii lei

2.Majorarea sumelor vizand CBTL fata de anul precedent a condus la creastere ACN cu 8686.2 mii lei

3.Cresterea sumelor imprumutate pe termen lung a contribuit la majorarea ACN cu 13483.5 mii lei

Totodata, factorii ce tin de activele imobilizate au influentat negativ dintre care mntionam:

1.Cresterea valorii MF fata de anul precedent a condus la scaderea ACN cu 2878.4 mii lei

2.Cresterea IC in curs de executie a influentat la scaderea ACN cu 2004 mii lei

3.Cresterea valorii IN a cauzat scaderea ACN cu 497.6 mii lei.

Concomitent constatam influenta negativa a ava nsurilor pe termen lung, deoarece reducerea sumei acestora a cauzat scaderea ACN cu 2970.7 mii
lei. In aceeasi directie a influentat scaderea altor DTL care a conditionat reducerea ACN cu 487.9 mii lei. Ca rezerve interne se considera optimizarea
mijloacelor fixe pana la nivelul normativ ce poate sa asigure pe viitor cresterea ACN cu 2878.4 mii lei.

Problema 6

Utilizand informatia din bilant si SPP de calculat si analizat in dinamica ratele de structura si eficienta a activelor

Tabelul 6: Analiza eficienței utilizării activelor în dinamică prin metoda ratelor.

Indicatori Metoda de calcul Anul precedent Anul de gestiune Abat. abs(+/-)
 Rata patrimoniului cu destinație de producție ( MF+ SMM ) 0.707 0.751 +0.044
TA

Rata imobilizării activelor ATL 0.548 0.607 +0.059

TA
Rata activelor circulante AC 0.452 0.393 -0.059
TA
Rata recuperabilității activelor totale VV 1.296 1.235 -0.061
´
TA
Rata recuperabilității activelor curente VV 2.867 3.143 +0.276
´
AC
Coeficientul de rotație a creanțelor VV 13.377 17.240 +3.863
´
CCT
Perioada de rotație a activelor circulante, zile ´
AC 125.6 114.5 -11.1
× 360 zile
VV

Rentabilitatea activelor totale,% Pimp 13.65 11.88 -1.77

× 100%
TA

Concluzie: Conform calculelor efectuate în tabel se constată că la întreprindere are loc cresterea în dinamică a ponderii activelor cu destinație de
producție cu 4.4%. Analizând componența patrimoniului observăm o pondere majorată a activelor pe termen lung. La finele anului precedent și a
anului de gestiune acestea dețineau respectiv 54.8% și 60.7%. Această situație se apreciază negativ pentru întreprindere, deoarece ponderea redusă a
activelor circulante în componența patrimoniului a cauzat diminuarea eficienței activelor totale. Astfel în anul de gestiune rata recuperabilității
activelor totale s-a diminuat cu 6.1%, insa rata recuperabilității activelor circulante a crescut cu 27.6%. Cresterea recuperabilității activelor circulante
a cauzat accelerarea rotației acestora. Astfel viteza de rotație a activelor circulante a accelerat cu 11.1 zile, ceea ce semnifică că pentru efectuarea
unei rotații sunt necesare cu 11.1 mai putine zile față de anul precedent. După indicatorul sintetic (nivelul rentabilității) observăm că acesta s-a
diminuat de la 13.65% până la 11.88%,adica cu 1.77 p.p., ceea ce înseamnă că sunt necesare măsuri pentru a stopa reducerea eficienței resurselor
disponibile.
Problema 7
In baza informatiei din bilant si SPP de calculat si analizat in dinamica indicatorii rotatiei activelor

Tabel.Calculul si analiza dinamicii indicatorilor de rotatie a activelor

Indicatori Metoda de calcul Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absoluta +/-

A B 1 2 3
Date initiale:
1.Venitul din vanzari, mii VV 108230.1 94957.2 -13272.9
lei
2.Valoarea la finele
anului, mii lei

2.1.Activelor totale TA 83487.2 76861.5 -6625.7

2.2. Activelor circulante AC 37748.2 30209.5 -7538.7

Date de calcul:
3.Numarul de rotatii a Or(TA)=VV/TA 1.2964 1.2354 +0.061
activelor totale, coef

4.Numarul de rotatii a Or(AC)=VV/AC 2.8672 3.1433 +0.2761

activelor circulante

5.Durata de rotaie a D(TA)=360/ Or(TA) 277.7 291.4 +13.7

activelor totale
6.Durata de rotatie a D(AC)=AC*360/VV 125.6 114.5 -11.1
activelor circulante

7.Ponderea AC in TA P%(AC)=AC/TA 0.452 0.393 -0.059

Concluzie: Din calculele efectuate in tabel constatam urmatoarele :

1.Scaderea numarului de rotatii a TA de la 1.2964 pana la 1.2354 p.p. ceea ce semnifica incetinirea rotatiei patrimoniului cu 13.7 zile s-a apreciat
negativ.
2.Cresterea nr de rotatii a AC cu 0.2761 p. sau ce 9.63 %, ceea ce a favorizat accelerarea rotatiei acestor active de la 125.6 pana la 114.5 zile sau cu
11.1 zile s-a apreciat pozitiv

3.In dinamica ponderea activelor circulante s-a redus de la 45.2% pana la 39,3% ceea ce va crea dificultati in rotatia patrimoniului dar mai cu seama
la achitarea datoriilor curente.

Problema 8

In baza datelor din problema 7 sa se calculeze influenta factorilor la modificarea duratei de rotatie a activelor totale

Rezolvare:

D(TA)=DAC/P%AC – formula dependentei factoriale

1.Calculam influenta factorilor

DTAD(AC)= 114.5/0.393-0.452/0.393=291.3-319.6=-28.3 zile

DTAP%(AC)= 125.6/0.393-125.6/0.452=319.6-277.9=+41.7 zile

BIF: 291.4-277.2=-28.3+41.7

+13.7≈+13.4

Concluzie: Din calculele efectuate rezulta ca cresterea duratei de rotatie a TA a fost influentata de scaderea ponderii AC de la 45,2 la 39.3 % sub
influenta caruia incetinirea rotatiei TA a alcatuit 41.7 zile. Concomitent accelerarea rotatiei AC cu 11.1 zile a conditionat accelerarea rotatiei TA cu
28.3 zile. Ca rezerva interna se considera cresterea ponderii AC pana la nivelul anului precedent ce poate sa contribuie la accelerarea rotatiei cu 41.7
zile.

Problema 9

Utilizand informatia din bilant si din SPP sa se calculeze influenta factorilor la modificarea duratei de rotatie a activelor circulante totale si a
elementelor componente a acestora

Rezolvare:

DAC= AC*360/VV – formula dependentei factoriale

Tabelul 9. Calculul influentei factorilor la modificarea duratei de rotatie a activelor circulante

 Elemente Suma, mii lei VV, mii lei DAC, zile Abaterea Inclusiv sub
componente absoluta influenta
AP AG AP AG AP Reacalculat AG ∆AC ∆VV
A 1 2 3 4 5=1*360/2 6=2*360/3 7=2*360/4 8=7-5 9=6-5 10=7-
6
Stocuri 290 29183.7 24292.1 108230.1 94957.2 97.1 80.8 92.1 -5.0 -16.3 +11.3
CCT si AAC 8091.1 5507.9 - - 26.9 18.3 20.9 -6.0 -8.6 +2.6
370
Numerar si 473.5 409.5 - - 1.6 1.4 1.6 0 -0.2 +0.2
documente
banesti 410
Total AC 420 37748.2 30209.5 - - 125.6 100.5 114.5 -11.1 -25.1 +14.0

Concluzie: Din calculele efectuate in tabel rezulta ca la entitate durata de rotatie a activelor circulante totale a scazut cu 11.1 zile fapt apreciat pozitiv
deaorece semnifica accelerarea rotatiei AC. Accelerarea rotatiei AC totale se constata in cadrul stocurilor cu 5 zile si la creante curente totale cu 6
zile. Analizand accelerarea rotatiei constatam ca ea a fost determinata de influenta reducerii valorii activelor circulante fata de anul precedent. Sub
influenta acestui factor DAC totale a scazut cu 25.1 zile inclusiv la stocuri cu 16.3 zile, la CCT cu 8.6 zile si la numerar cu 0.2 zile. Concomitent,
diminuarea veniturilor din vanzari fata de anul precedent cu 13272.9 mii lei a cauzat incetinirea rotatiei AC totale cu 14 zile inclusiv a stocurilor cu
11.3 zile, CCT cu 2.6 zile si la numerar cu 0.2 zile. Ca rezerva interna se considera pentru entitate cresterea veniturilor din vanzari pana la nivelul
anului precedent ce poate sa asigure pe viitor accelerarea rotatiei AC totale cu14 zile.

Tema 4. Analiza surselor de finantare a activelor

Problema 1

In baza informatiei din bilant sa se calculeze ratele de eficienta vizand utilizarea capitalului intreprinderii. De analizat in dinamica modificarea
acestor rate si in comparatie cu plafonul stabilit.

Rezolvare:

Tabelul 1. Analiza eficientei utilizarii capitalului intreprinderii prin metoda ratelor

Indicator Metoda de calcul Anul Anul de Abat.

i
precedent gestiune abs(+/-)
Rata autonomiei financiare Raf=Cpr/TP 0.409 0.549 +0.14
Rata de atragere a capitalului imprumutat Rast=(DTL+DC)/TP 0.591 0.451 -0.14
 Rata corelatiei intre sursele imprumutate Rcor=(DTL+DC)/CP 1.444 0.822 -0.622
si proprii
Rata solvabilitatii generale Rsg=TP/(DTL+DC) 1.692 2.217 +0.525
Rata parghiei financiare Rpf=TP/Cpr 2.444 1.822 -0.622

Concluzie: Din calculele efectuate in tabel constatam ca la entitate eficienta utilizarii capitalului a suferit modificari esentiale. Astfel, in anul
precedent gradul de autofinantare al entitatii a fost mai mic decat plafonul stabilit (>=0.5) cu 18.2%. In acelasi timp rata atragerii surselor
imprumutate ne atesta ca ponderea datoriilor in componenta surselor totale a alcatuit 59.1%, ceea ce a depasit nivelul stabilit cu 9.1% (59.1-50).
Examinand corelatia diintre sursele imprumutate si proprii constatam o situatie nesatisfacatoare, deoarece la fiecare leu al capitalului propriu datoriile
alcatuiau mai mult de 1,44 lei. Situatia data este confirmata si de rata solvabilitatii generale care este mai mica decat nivelul recomandat (>=2.0) cu
15.4%. In consecinta, sursele totale au depasit capitalul propriu mai mult de 2,44 ori, ceea ce nu corespunde cu nivelul rcomndat. In anul de gestiune
situatia financiara a entitatii s-a ameliorat semnificativ si in consecinta toate ratele corespund cu plafonul stabilit, astfel, sursele proprii ocupa 54.9%
sau mai mult fata de normativ cu 4.9%. In acelasi timp se atesta reducerea ponderii datoriilor de la 59.1% la 45.1%, astfel aceasta rata este mai mica
decat plafonul stabilit (<=0.5). In anul de gestiune sursele imprumutate constituie 82,2 bani la fiecare leu al capitalului propriu sau cu o scadere de
62,2 bani fata de anul precedent, fapt apreciat pozitiv. rata solvabilitatii generale denota ca in anul de gestiune sursele totale au depasit datoriile totale
mai mult de 2.2 ori, ceea ce semnifica cresterea gradului de autofinantare. Rata parghiei financiare corespunde nivelului recomandat (<2.0), ceea ce
inseamna ca sursele totale depasesc capitalul propriu de 1.82 ori sau mai putin decat in anul precedent de 1.62 ori.

Problema 2

Utilizand informatia din bilant sa se calculeze ratele de utilizare a capitalului propriu si sa se analizeze modificarile in dinamica.

Rezolvare:

Tabelul 2. Analiza eficientei utilizarii capitalului propriu la intreprindere prin metoda ratelor

Indicatori Metoda de calcul AP AG Abaterea absoluta

Rata capitalului social si Capital social si 0.617 0.499 -0.118
neinregistrat (>=0.3) neinregistrat(490)/Cpr (620)
Rata corelatiei dintre (TA-TD)/CS 1.621 2.003 +0.382
patrimoniul net si capitalul
social
Rata de manevrare a (AC-DC)/Cpr -0.339 -0.106 +0.445
capitalului propriu
Concluzie: Din calculele efectuate in tabel observam ca rata capitalului social si neinregistrat corespunde nivelului normativ deoarece in ambele
perioade ponderea acestui capital depaseste 30% din capitalul propriu. Analizand corelatia dintre patrimoniul net si capitalul social constatam ca
entitatea dispune de patrimoniu net suficient pentru desfasurarea activitatii economico financiara. Astfel, in anul de gestiune patrimoniul net a depasit
capitalul social mai mult de 2 ori sau cu 23.6%. Analizand rata de manevrare a capitalului propriu putem mentiona ca entitatea nu dispune de surse
proprii pentru finantarea activelor circulante, deoarece ACN are valori negative si respectiv aceasta rata este negativa. Situatia in cauza poate sa
devalorizeze capacitatea intreprinderii vizand achitarea datoriilor fata de furnizori, salariati, banca si alti agenti economici.

Problema 3

In baza informatiei din bilant sa se analizeze in dinamica nivelul de indatorare a entitatii. (tabelul 4.6 din tema)

Rezolvare:

Tabelul 3. Analiza nivelului de indatorare a entitatii in dinamica

Indicatori Metoda de calcul AP AG Abaterea absoluta

Rata indatorarii globale (DTL+DC)/TP 0.591 0.451 -0.14
Rata atragerii DC DC/TD 1.0 1.0 0
Rata creditelor bancare (Credite bancare pe 0.594 0.605 +0.011
TL+Credite bancare pe
TS)/Total datorii
Rata datoriilor comerciale Datorii comerciale/TD 0.032 0.088 +0.056
Rata datoriilor fata de D privind RM/TD 0.000005 0.001 +0.000995
personal
Rata datoriilor privind D Asig/TD 0.0014 0.0021 +0.0007
CAS, PAM
Rata datoriilor fata de DFBuget/TD 0.027 0.041 +0.014
buget
Rata datoriilor fata de DFProprietari/TD 0.324 0.245 -0.079
proprietari

Concluzie: Din calculele efectuate am constatat reducerea in dinamica a ratei indatorarii globale cu 14 p.p., acest fapt se apreciază pozitiv deoarece
atestă reducerea dependenței financiare a întreprinderii față de sursele atrase. Pe de alta parte observam o serie de majorari in dinamica, astfel Rata
creditelor bancare s-a majorat cu 1.1 p.p., Rata datoriilor comerciale s-a majorat cu 5.6 p.p., Rata datoriilor fata de personal s-a majorat cu 0.0995
p.p., Rata datoriilor privind CAS, PAM s-a majorat cu 0.07 p.p. si Rata datoriilor fata de buget care s-a majorat cu 1.4 p.p..

Calculele efectuate in tabel ne atesta urmatoarele aspecte in modificarea nivelului de indatorare a entitatii:
1.Indatorarea globala s-a redus in dinamica de la 59.1% pana la 45.1%, fapt apreciat pozitiv deoarece in anul de gestiune aceasta rata corespunde
normativului <= 0.5

2.In ambele perioade la entitate nu s-a inregistrat datorii comerciale

3.Cel mai inalt nivel din toate ratele se atesta la rata creditelor bancare care s-a majorat de la 59,4% pana la 60,% sau cu 1.1 p.p.

4.Un nivel semnificativ se constata la rata datoriilor fata de proprietari care in anul de gestiune a alcatuit 24.5% din totalul datoriilor cu o reducere
fata de anul precedent de 7.9 p.p.

5.Datoriile fata de buget si privind asigurarile ocupa o cota neesentiala, fapt apreciat pozitiv

6.Ca moment pozitiv se apreciaza reducerea in dinamica a ratelor imprumuturilor pe termen scurt si a avansurilor primite respectiv cu 0.38 si 0.29
p.p.

Problema 4

Utilizand informatia din bilant sa se analizeze componenta si structura surselor de finantare a activelor in dinamica (tabelul 4.1 din tema)

Rezolvare:

Tabelul 4.Analiza componentei si structurii surselor de finantare a activelor in dinamica

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abateri +/-

1 (mii lei) 2(p.p.) 1 (mii lei) 2(p.p.) 5=3-1 6=4-2
3.Capital propriu
3.1.Capital social si neinregistrat 21 064.9 25.23 21 064.9 27.41 0 +2.18
3.2.Rezerve 0 0 0 0 0 0
3.3.Profit (pierdere) 13 091.16 15.68 21 129.19 27.49 +8 038.03 +11.81
3.4.Alte elemente ale capitalului propriu 0 0 0 0 0 0
Total capital propriu 34 156.06 40.91 42 194.09 54.90 +8 038.03 +13.99
4.Datorii pe termen lung
4.1. Datorii pe termen lung financiare 0 0 0 0 0 0
4.2.Datorii pe termen lung calculate 0 0 0 0 0 0
Total datorii pe termen lung 0 0 0 0 0 0
5.Datorii curente
5.1.Datorii financiare 29 583.17 35.44 21 043.85 27.38 -8 539.32 -8.06
5.2.Datorii comerciale 1 554.35 1.86 3 062.00 3.98 +1 507.65 +2.12
5.3.Datorii calculate 18 193.66 21.79 10 561.58 13.74 -7 632.08 -8.05
 Total datorii curente 49 331.18 59.09 34 667.43 45.10 -14 663.75 -13.99
Total general pasiv 83 487.24 100 76 861.52 100 -6 625.72 X

Concluzie: Din calculele efectuate rezultă că la întrprindere suma surselor de finanțare a activelor s-a diminuat față de anul precedent cu 6 625.72
mii lei sau cu 7,94% (6 625.72/83 487.24×100%). Această abatere a fost determinată de reducerea datoriilor curente cu 14 663.75 mii lei. Ca
moment pozitiv pentru întreprindere putem menționa creșterea capitalului propriu cu 8 038.03 mii lei sub influența creșterii profitului. Analizând
structura surselor de constituire a activelor putem constata că întreprinderea dispune de un grad înalt de autofinanțare, ceea ce va asigura
interesele financiare ale proprietarilor și creditorilor întreprinderii. Acest fapt se reflectă prin ponderea destul de majorată a capitalului propriu, care
la finele anului de gestiune este 54.90%. În dinamică se observă o creștere esențială a capitalului propriu cu 13,99 p.p. Datoriile curente la finele
anului precedent ocupau o pondere de 59.09%, pe când la finele anului de gestiune 45.10%, adică au înregistrat o reducere de 13.99 p.p. Tendința
de reducere a ponderii datoriilor pe termen scurt în componența surselor de finanțare se apreciază pozitiv, deoarece semnifică despre diminuarea
gradului de îndatorare a întreprinderii sau reducerii dependenței financiare față de sursele împrumutate.

Tema 5 Analiza creantelor si a datoriilor curente

Problema 1

In baza informatiei din balanta de verificare a conturilor de creante sa se aprecieze componenta si structura creantelor dupa caracterul de incasare

Rezolvare:

Tabelul 5.5 Analiza structurii creanţelor după caracterul de încasare

Sold la finele anului Cu termen Cu termenul de încasare expirat
Indicatori
de gestiune neexpirat până la 3 luni 3 luni – un an peste un an
1.Creanţe curente total:
− lei 8 327 503 487 062 195 760 362 484 7 282 197
− în % 100 5.85 2.35 4.35 87.45
1.1.Creanţe comerciale
− lei 8 217 064 431 504 165 045 338 318 7 282 197
− în % 98.67 5.18 1.98 4.06 87.45
 1.2. Creanţe ale bugetului
− lei 4 863 4 863 - - -
− în % 0.06 0.06
1.3. Creanţe ale personalului
− lei 62 861 38 695 - 24 166 -
− în % 0.76 0.47 0.29
1.4. Alte creanţe curente
− lei 42 715 12 000 30 715 - -
− în % 0.51 0.14 0.37

Concluzie: Calculele efectuate in tabel ne permit sa constatam ca din suma totala a creantelor curente la finele anului de gestiune cele justificate
constituie 487,06 mii lei sau 5,85%. Creantele mai putin justificate au alcatuit 558,24 mii lei sau 6.7%(2.35+4.35). Totodata cota preponderenta
revine creantelor nejustificate care constituie 7282.2 mii lei sau 87,45%. Creantele nejustificate sunt cele afernte facturilor comerciale, ceea ce
semnifica ca entitatea livreaza produse finite clientilor fara a lua plata in avans. Rezultatele analizei ne permit sa deducem ca la intreprindere sunt
necesare masuri urgente pentru recuperarea creantelor comerciale.

Problema 2

Utilizand informatia din balanta de verificare a conturilor de datorii sa se analizeze componenta si structura datoriilor curente dupa caracterul de
achitare

Rezolvare:

Tabel.Analiza componentei si structurii datoriilor curente dupa caracterul de achitare

Tabelul 5.6. Analiza structurii datoriilor curente după caracterul de achitare

Cu termenul de Cu termenul de achitare expirat
Sold la finele anului
Indicatori achitare Mai mult de un
de gestiune Până la 3 luni 3 luni – un an
neexpirat an
1.Datorii curente - total:
− lei
− în %
1.1. Datorii comerciale
− lei 6 826 632 - 254 128 2 309 971 4 262 530
− în %
1.2. Datorii faţă de personal
− lei 302 139 302 139 - - -
− în %
1.3. Datorii faţă de buget
− lei 11 158 044 - 17 079 915 631 10 225 334
− în %
1.4.Datorii fata de proprietari
− lei 363 119 - - - 363 119
− în %
1.5. Datorii privind asigurările
sociale şi medicale 4 102 130 - - 538 942 3 563 188
− lei
− în %
1.6. Alte datorii curente
− lei 1 049 652 326 626 848 900
− în %