ION BARBU

EPITALAM
Iată Mirele vine...
Mire urzit ca femcea
Cu pirul in circumvolute
De Mercur legănat nu de Geea
Pe drumuri invers revolute

La conul acesta de seară

Când sufletul meu a căzut
Şi cald aplecatul tău scut
II supse ca pata de ceari
Cu mâini subţiate, de apă.
Ce lucru al tainei cercai?
Din verdele lumilor plai
Cura o lumină mioapă.

FUND BIBLIC

Suflete 'n pătratul zilei se conjugă

Paşii lor sânt imnuri. Imnurile, rugă.
Patru scoici cu fumuri de iarbă de mare
Vindeci de noapte steaua 'n tremurare.

Pe slujite vinuri firimituri'i astrul

Munţi'n zare lucruri intr'un pod albastru
Raiuri fermecate! îngerii trimeşi
La Sodoma muşcă fructul de miceş

PRELUDIU LA DANSUL PLANETELOR EXTERIOARE

înaltă conexiune
Gardă eficace munţilor
Drum şi carte

Pentru roşul rac al lui Marte

Pentru Jup
(Acel trup)
Pentru Saturn centurat in aparte
— Uran ca un tiv
Neptun aditiv ;

Cădelniţare 'n cor a nunţilor

La zece Lune in rampă
O. foarte cerească şi amplă
Mătanie
A Frunţilor!

Salut de pe scară de noapte

La sexul seral
De trei ori spiral:
Al lumii râu static de lapte.

Plecăciune joasa
La faţă întoarsă
Tristă
Care ajună
Acolo'n cărbuni din luna

Mătanie adâncă
îndoită încă
Norului violaceu
Fumat lung de soare
La ziua'n vărsare
Când pipăe sufletul meu.

IN PLAN
Te smulgi cu zugrăviţii, scris in zid
La gama turlelor acelor locuri
Intreci oraşul pitirii, limpezit
Se roua harului arzând pe blocuri.

O ceasuri verticale ! Frunti târzii.

Cer simplu, timpul. Dimensiunea, două.
Iar sufletul impur: de calorii
Şi ochiul unghiu si lumea aceasta, nouă.

Inaltă-n vânt ţe frângi, si mă astern

O. iarba mea din toate mai frumoasă.
Noroasă pata aceasta din Infern.
Dar ceasul, sus. E valea răcoroasă.
WILLIAM WILSON
şi cele 1000 (o mie) de fete al e Iul

Somn mult pe pluşuri. Vid in stal.

Frânturi de sticlă drept cortină,
îndepărtat ca într'o odihnă
Din membre limpezi, o, cristal!

Subt fluturi, mături şi urâturi.

Mort, chipul meu pe crcngi de gâturi.
Un glas din ceruri cere : Dacă
Ai face-oglinzle să tacă ?

Din somn, din strofă sar deştept

Trag fierul scurt, I'aduc Ia piept.
La ţărmul apelor de gală
Strig hidra mea chilocefală

— „Disimulate .Wiliam:
„Falş hidrofll, te aşteptam.
-Sui cu mareea din oglinda
„In luna frunţii. Si te-aprindă!

„Student stufos! Bostonian I

„Ceţoase Wilson Wiliam,
„Iţi jur, ar face-o justă mină
„Spini şase'n pielea ta marină.

De şease ori In sticle grele

Sting fler aprins, pânâ'n prăsele.
Sunet aprins, pe unghia normai
Cad ţăcănit, croesc cristal.

Piei chip ! Ramâi cortină spartă,

Pătrată spanie pe hartă.
— Răpus, tn mâini pumnalul tras.
În fund nocturn, de zahăr ars,
Valuri rupte, gemene,
Frântură de cremene..

Un gând târziu mă sufla acu:

Să bubui nopţii „Buhuhu"
Ca la un cântec, altădată?
Se strânge gura, încordată.
Cutia, incet» se'nchide'n piept
În scrisul mării caut drept.