Sunteți pe pagina 1din 27

POLITICA PRIVIND PROTECŢIA

CONSUMATORILOR
Lucrarea de faţă a fost elaborată în cadrul proiectului Phare RO-2002/000-586.03.01.04.02 – “Formare iniţială în
afaceri europene pentru funcţionarii publici din administraţia publică centrală” implementat de Institutul European
din România în colaborare cu EUROMED – Euro Mediterranean Networks din Belgia în anul 2005.

Lucrarea face parte din Seria Micromonografii - Politici Europene.

©2005, Institutul European din România


Tipărit la MasterPrint Super Offset, tel. +40 21 223.04.00, fax +40 21 222.80.25
CUPRINS: UNIUNEA
EUROPEANĂ:
POLITICA
PRIVIND
PROTECŢIA
CONSUMATORILOR

1. ROLUL, CONŢINUTUL ŞI DINAMICA POLITICII DE PROTECŢIE A


CONSUMATORILOR ÎN UE 1
2. CADRUL INSTITUŢIONAL AL POLITICII DE PROTECTIE A CONSUMATORILOR 5
3. CADRUL LEGISLATIV ŞI DREPTURILE CONSUMATORILOR ÎN UE 6
A. Chestiuni de ordin general 6
B. Informarea, educaţia şi reprezentarea consumatorilor 8
C. Protecţia sănătăţii şi siguranţei consumatorilor 9
D. Protecţia intereselor economice ale consumatorilor 11
E. Protecţia accesului consumatorilor la justiţie 13
4. JURISPRUDENŢĂ RELEVANTĂ A CURŢII DE JUSTIŢIE A UE PENTRU
PROTECŢIA CONSUMATORILOR 14
4.1 Distribuţia exclusivă a automobilelor pe piaţa internă 14
4.2 Servicii de transport 14
4.3 Servicii medicale 15
4.4 Accesul la informaţiile de interes pentru consumatori 15
4.5 Condiţionarea contractelor de obligaţii colaterale 15
5. PRIORITĂŢILE BEUC PENTRU POLITICA DE PROTECŢIE A 15
6. POLITICA CONCURENŢEI – INSTRUMENT PRINCIPAL DE PROTECŢIE A
CONSUMATORILOR ÎN UE 17
7. POLITICA DE PROTECŢIE A CONSUMATORILOR ÎN ROMÂNIA 19
7.1 Cadrul politicii 19
7.2 Cadrul legislativ 20
7.3 Cadrul instituţional 20
GLOSAR 22
1. ROLUL, CONŢINUTUL protecþia consumatorilor ºi politica de informare“
ŞI DINAMICA POLITICII s-a focalizat pe protecþia a 5 drepturi de bazã ale
consumatorilor:
DE PROTECŢIE A
CONSUMATORILOR ÎN UE - dreptul la protecþia sãnãtãþii;
- dreptul la protecþia intereselor economice ale
Dezvoltarea ºi aplicarea politicii de protecþie a consumatorilor;
consumatorilor în UE au reprezentat un proces - dreptul la informare ºi la educaþie;
gradual desfãºurat în concordanþã cu dinamica pieþei - dreptul la despãgubiri;
interne, acceleratã dupã adoptarea Actului Unic - dreptul la reprezentarea consumatorilor la nivel
European în 1986. Gama tot mai diversã de produse ºi comunitar ºi naþional.
servicii oferitã pe o piaþã tot mai extinsã ºi practicile
anticoncurenþiale ale unor producãtori ºi comercianþi Acest program preliminar a scos în evidenţǎ aspectele
au creat adeseori consumatorilor din UE prejudicii ºi orizontale ale politicii de protecţie a consumatorilor,
imposibilitatea de a-ºi proteja interesele într-un mediu iar obiectivele sale au fost integrate în alte politici
în care transparenþa comerþului era insuficientã. Pe comune ale Comunitǎţii, cum sunt Politica Agricolă
parcursul anilor, þãrile membre ale Comunitãþii Comună, politica mediului, transportului şi energiei,
Europene au introdus în legislaþia naþionalã propriile care afecteazǎ consumatorii comunitari. Dupǎ
reguli care sã satisfacã cerinþele consumatorilor interni, acest prim program de acţiune au fost adoptate
dar odatã cu progresul integrãrii pieþelor naþionale ºi ulterior alte programe privind politica de protecţie a
consolidarea pieþei interne unice a apãrut necesitatea consumatorilor pe perioadele 1981-1986, 1990-1993
ca instituþiile europene abilitate sã asigure un nivel şi 1993-1995. Toate s-au confruntat însa cu rezistenţa
ridicat ºi uniform de protecþie a consumatorilor la puternicǎ a unor grupuri de interese economice, ceea
scarã comunitarã, îndeosebi prin instrumente juridice ce a îngreunat procesul de dezvoltare a politicii de
ºi programe de acþiune, care sã vizeze armonizarea protecţie a consumatorului la nivel comunitar. Meritul
condiþiilor ºi cerinþelor comerciale în cadrul Uniunii ºi tuturor acestor programe a fost acela de a statuta noi
sã confere o poziþie echitabilã participanþilor pe piaþã. principii şi drepturi fundamentale ale consumatorilor.

Dezvoltarea politicii de protecþie a consumatorilor s-a Legislaţia adoptatǎ iniţial de instituţiile europene
fãcut în mai multe etape, dar ea s-a bazat în principal s-a referit la domenii precum siguranţa cosmeticelor,
pe prevederile diverselor articole din tratatul de la etichetarea alimentelor, reclama înşelǎtoare şi vânzǎrile
Roma din 1957. În preambulul la Tratatul Comunitãþii la domiciliu, însă doar odată cu lansarea programului
Economice Europene se fãcea referire la îmbunãtãþirea pieţei unice a debutat şi politica comunǎ de protecţie a
constantã a condiþiilor de viaþã ºi muncã în interesul consumatorilor. In Cartea Albǎ din 1985 asupra pieţei
consumatorilor din þãrile membre. Articolul 2 din unice, Comisia Europeanǎ a folosit o nouǎ abordare a
Tratatul CEE include între obiective “creºterea rapidã a politicii de protecţie a consumatorilor, care a permis
nivelului de trai”. Referiri la alte aspecte ale protecþiei Consiliului de Miniştri sǎ adopte în bloc directivele
consumatorilor existau ºi în articolul 39 care stipula privind protecţia sǎnǎtǎţii şi siguranţei pentru toate
cã politica agricolã are ca obiectiv ºi asigurarea unei categoriile de produse. În acest fel nu mai era necesar
oferte corespunzãtoare de produse agricole la preþuri ca în prevederile din legislaţia naţionalǎ sǎ fie stabilite
accesibile pentru consumatori, precum ºi articolul separat standarde pentru fiecare produs. Experţii
86, care preciza cã regulile privind concurenþa în organizaţiilor europene de standardizare CEN şi
UE interzic toate abuzurile care aduc prejudicii CENLEC au fost abilitaţi sǎ introducǎ în standardele
consumatorilor. tehnice cerinţe de bazǎ pentru siguranţa produselor.
Marcajul CE reprezintǎ astfel un semn de certificare
Progresul procesului de integrare europeanã, atât pe şi garantare.
linie economicã cât ºi pe linie socialã, a determinat ºi Intrarea în vigoare a Actului Unic European (AUE)
cerinþa tot mai evidentã de a avea o politicã comunã în 1987 a marcat un moment important în evoluţia
de protecþie a consumatorilor. Dupã summitul de la politicii de protecţie a consumatorilor, întrucât
Paris din 1972, al ºefilor de stat ºi guvern din þãrile noul articol 100a (3) al tratatului CEE permitea
comunitare, care a solicitat acþiuni în acest domeniu, Comisiei Europene sǎ propunǎ mǎsuri de protejare
Comisia Europeanã a prezentat primul program de a consumatorilor comunitari, care inainte constituiau
acþiune privind politica de protecþie a consumatorilor atributul ţǎrilor membre. AUE stabilea în acest fel
în 1975, care a fost adoptat in acelaºi an de Consiliul bazele cadrului legal pentru protecţia consumatorilor
de Miniºtri. “Programul preliminar al CEE pentru în interiorul Comunitǎţii şi aceastǎ prevedere a fost

1
ulterior completatǎ în tratatul de la Maastricht (1992) Planul de acţiune pe perioada 1999-2001 a fost
în titlul XI, cu articolul 129a, actualul articol 153, axat pe 3 domenii majore:
care fǎcea referiri explicite la acţiuni specifice privind
protecţia sǎnǎtǎţii, siguranţei şi intereselor economice - reprezentarea şi educarea consumatorilor, incluzând
ale consumatorilor. Au urmat Cǎrţi Verzi şi iniţiative consultǎri şi dialoguri cu asociaţiile lor, între
legislative vizând domenii importante pentru protecţia acestea şi cercurile de afaceri, campanii şi centre de
consumatorului. Tratatul de la Amsterdam, care a informare, cooperarea cu ţǎrile membre.
intrat în vigoare la 1 mai 1999, cuprinde noi reguli - promovarea siguranţei şi sǎnǎtǎţii consumatorilor,
care rǎspund preocupǎrilor concrete ale cetǎţenilor bazatǎ pe analiza riscurilor, avizul ştiinţific şi pe o
privind asigurarea şi protejarea drepturilor lor, inclusiv legislaţie eficace şi adaptatǎ cerinţelor.
în calitate de consumatori. Cadrul legislativ al politicii - protecţia intereselor economice ale consumatorilor,
de protecţie a consumatorilor era reprezentat în tratat prin aplicarea şi dezvoltarea adecvatǎ a legislaţiei,
prin articolele 3, 10 şi 153, care alcǎtuiau legislaţia precum şi prin luarea în considerare a intereselor
primarǎ. Tratatul a conferit instituţiilor europene lor în alte politici comune, gen transporturi,
responsabilitǎţi sporite în promovarea drepturilor telecomunicaţii, PAC.
consumatorilor la informare şi educaţie şi, mai mult,
dreptul de a se organiza pentru a-şi asigura o protecţie În ultimii ani activitatea de protecţie a consumatorilor
mai bunǎ, ceea ce este o recunoaştere oficialǎ a rolului s-a intensificat prin Cǎrţile Albe şi Verzi, comunicǎrile
esenţial pe care îl au organizaţiile consumatorilor. Comisiei, precum şi prin deciziile şi regulamentele
adoptate de Consiliu şi Parlament. Decizia 283/1999/
Programele de acţiune trienale lansate la sfârşitul CE a Consiliului şi PE din 1999 a stabilit un cadru
anilor’80 şi începutul anilor ’90 s-au axat pe general pe perioada 1 ianuarie 1999-31 decembrie
reprezentarea consumatorilor, prin intermediul 2003, care a beneficiat de alocaţii de 112,5 milioane
Comitetului Consultativ al Consumatorilor, pe Euro, a fost oferit ţǎrilor candidate şi a implicat
informarea consumatorilor, siguranţa produselor, mǎsuri luate de Comisie adiţionale celor luate de ţǎrile
desfǎşurarea tranzacţiilor comerciale. Mǎsurile membre, pentru sprijinul activitǎţilor organizaţiilor
luate au vizat siguranţa jucǎriilor, siguranţa generalǎ europene ale consumatorilor şi pentru iniţiativele
a produselor, plǎţile transfrontaliere, termenii externe de promovare a intereselor consumatorilor.
contractuali inechitabili, vânzarea la distanţǎ. În Comunicarea Comisiei din 7 mai 2002 privind
perioada 1996-1998 prioritǎţile Comisiei s-au axat Strategia în domeniul politicii consumatorilor
pe servicii financiare, utilitǎţi publice, educarea pe perioada 2000-2006 avea 3 obiective: atingerea
consumatorilor, asistenţa acordatǎ ţǎrilor central şi est- unui nivel înalt de protecţie a consumatorilor,
europene şi în curs de dezvoltare în acest domeniu. implementarea eficientǎ a reglementǎrilor de protecţie,
implicarea cetǎţenilor în politicile UE prin organizaţiile
Dupǎ 1992 aplicarea principiului recunoaşterii consumatorilor. Aceste obiective urmau a fi
reciproce s-a extins la scarǎ comunitarǎ, facilitând
libera circulaţie a produselor (orice bun produs şi
comercializat legal într-o ţarǎ membrǎ putând fi
vândut în toate celelalte ţǎri membre ale UE). Însǎ
pentru protecţia consumatorilor existau anumite
constrângeri asupra liberei circulaţii a bunurilor:
autoritǎţile naţionale puteau sǎ adopte prevederi
mai severe, în cazuri excepţionale putind chiar sǎ
interzicǎ importul anumitor produse când considerau
cǎ este periclitatǎ sǎnǎtatea consumatorilor sau sunt
afectate interesele economice ale consumatorilor.
Un exemplu în acest sens îl constituie interdicţia
totalǎ asupra exportului de carne de vitǎ din Anglia
din 1996 ca urmare a panicii declanşate în rândurile
consumatorilor de encefalita spongiformǎ bovinǎ
(boala “vacii nebune”), concomitent cu introducerea
de către Comisia Europeană a unui program complex
de mǎsuri pentru combaterea acestei boli.

2
Figura nr.1
Caracteristicile politicii comune de protecţie a consumatorilor

Instituţiile comunitare:
State Membre
Comisia, Parlamentul,Consiliul

Politici
naţionale

Drepturi: Cadrul Instrumente:


1) protecţia sǎnǎtǎţii politicii: a) legislative:
şi siguranţei; Programe, regulamente, directive,
2)protecţia Planuri, decizii, Cǎrţi Albe şi
i n t e r e s e l o r Strategii Verzi,
economice; comunicǎri;
3) informare sigurǎ b) reguli, standarde,
şi educaţie; etichetare, inspecţii;
4) despǎgubiri; c) asociaţii, comitete;
5)reprezentarea la d) alte politici comune:
nivel naţional şi concurenţǎ, transport,
comunitar mediu, energie, PAC,
socialǎ

realizate printr-o gamă largă de măsuri şi printr-un Dupǎ aceastǎ Comunicare a urmat o propunere de
program derulat pe termen scurt ce urma a fi revizuit decizie a Comisiei cǎtre Consiliu şi PE pentru stabilirea
periodic. unui cadru general de sprijin al politicii de protecţie a
consumatorilor pe perioada 2004-2007 dupǎ expirarea
Un nivel înalt de protecţie a consumatorilor ar putea Deciziei 283/1999/EC. La propunerea Comisiei au
fi atins cu ajutorul armonizării prin directive cadru, contribuit reprezentanţii ţǎrilor membre din Comitetul
standarde, cele mai bune practici vizând nu numai Consultativ şi organizaţiile europene şi naţionale
siguranţa produselor şi serviciilor ci şi aspectele ale consumatorilor. Obiectivele strategiei trebuiau
economice şi juridice care permit consumatorilor realizate prin acţiuni incluse în programul anexat,
efectuarea de tranzacţii oriunde pe piaţa internă. revizuite periodic de Comisie, alocaţiile fiind fixate
Acţiunile prioritare vor viza practicile comerciale la 72 milioane Euro. Acţiunile în domeniul siguranţei
şi siguranţa serviciilor. Consumatorii trebuie să alimentelor urmau a fi finanţate separat pe baza
beneficieze de aceeaşi protecţie în toate ţările membre prevederilor Regulamentului 178/2002. Propunerea
şi aceasta înseamnă dezvoltarea unui cadru propice Comisiei prevedea sprijin financiar pentru organismele
pentru cooperarea între administraţiile naţionale şi a din reţeaua Comisiei care asigurǎ informaţii şi
mecanismelor de apel pentru consumatori. Dezvoltarea asistenţǎ consumatorilor în exercitarea drepturilor lor
şi implementarea unei politici eficiente presupune şi acţiunilor de ordin administrativ şi de cooperare cu
implicarea consumatorilor şi reprezentanţilor lor în statele membre. Comisia va adopta programe anuale
acest proces, dar aceştia trebuie să aibă capacitatea de lucru, incluzând prioritǎţi pentru fiecare obiectiv
şi resursele necesare de a-şi promova interesele în şi repartizarea bugetului anual pe tipuri de acţiune.
raport cu ceilalţi parteneri. Acţiunile principale pentru Contribuţiile financiare sunt acordate organizaţiilor
atingerea acestui obiectiv sunt legate de perfecţionarea europene ale consumatorilor dacǎ sunt organizaţii
mecanismelor de participare a organizaţiilor neguvernamentale, independente şi promoveazǎ
consumatorilor în elaborarea politicii şi în proiectele interesele consumatorilor sau dacǎ sunt mandatate sǎ
educaţionale şi instituţionale. reprezinte interesele consumatorilor la nivel comunitar
de cǎtre organizaţiile naţionale reprezentative.

3
În Cartea Verde privind protecţia consumatorului responsabile cu aplicarea legilor de protecţie a
din 2 octombrie 2001 Comisia Europeanǎ propunea consumatorilor, care stabileşte o reţea a acestor
ca dezvoltarea viitoare a politicii în domeniu sǎ autorităţi cu scopul de a facilita rezolvarea cazurilor cu
se facǎ in baza unei largi dezbateri cu participarea aspect transfrontalier. Cooperarea între aceste autorităţi
pǎrţilor interesate şi a examinat obstacolele legate prin asistenţă reciprocă şi schimb de informaţii este
de desǎvârşirea pieţei interne şi armonizarea menită să asigure o aplicare mai bună a legilor cu
reglementǎrilor naţionale, precum şi îmbunǎtǎţirea ajutorul proiectelor pilot şi campaniilor informaţionale
cooperǎrii între autoritǎţile publice responsabile cu şi educaţionale. Autorităţile competente desemnate
protecţia consumatorilor. Comisia vedea drept o de statele naţionale vor avea puteri de investigare şi
problemǎ spinoasǎ legile naţionale diferite privind implementare comună şi vor acţiona în cazul încălcării
practicile comerciale între producǎtori/comercianţi legislaţiei prin dispoziţii sau hotărâri adoptate rapid
şi consumatori pentru garantarea protecţiei şi chiar prin acţiuni intentate în instanţă în alte state
consumatorilor pe piaţa internǎ. O altǎ problemǎ o membre.
constituia valorificarea potenţialului pieţei interne şi
a introducerii euro în domeniul comerţului electronic, Lărgirea UE cu 10 (12) membri ridică problema
unde ofertanţii erau descurajaţi de incertitudinile impactului asupra consumatorilor din vechile şi noile
de ordin juridic, iar consumatorii aveau un acces state membre. Politica de protecţie a consumatorilor
restricţionat la diverse produse şi la alegerea lor. din UE precum şi eforturile de armonizare a
Politica de protecţie a consumatorului n-a reuşit sǎ se legislaţiilor naţionale vor trebui consolidate pentru
adapteze rapid la evoluţia fireascǎ a pieţei comunitare a atenua disparităţile mari existente între ţările
şi la noile practici comerciale. Soluţia vǎzutǎ de membre, datorită lărgirii Uniunii. Politicile şi cadrul
Comisie ar fi simplificarea reglementǎrilor naţionale legislativ trebuie adaptate pentru a acoperi mai bine
şi promovarea armonizǎrii comunitare, precum şi o aspectele specifice ale ţărilor noi membre, astfel încât
garantare mai eficace a drepturilor consumatorilor. să asigure nivelul de protecţie prevăzut de Tratatul UE.
Lărgirea necesită alocarea unor resurse importante
Simplificarea şi dereglementarea ajutǎ atât pentru informarea şi educarea consumatorilor, accesul
consumatorii cât şi producǎtorii/comercianţii, lor la justiţie, dezvoltarea şi activităţile asociaţiilor
primilor oferindu-le un acces mai facil la o gamǎ consumatorilor şi pentru crearea unor noi forme de
mai largǎ de produse, iar ultimilor facilitându-le parteneriat.
creşterea competitivitǎţii. Cele douǎ metode de
simplificare avute în vedere erau adoptarea unei serii Acquis-ul UE în domeniul protecţiei consumatorului
de noi directive sau o directivǎ cadru suplimentatǎ de este în continuă dezvoltare. O serie de propuneri
directive ţintǎ , care ar acoperi practicile comerciale pentru noi directive a fost lansată în ultimii ani şi se
legate de comerţul electronic. Procesul de simplificare prevede sporirea preocupărilor legate de siguranţa
implica aproape 20 de directive comunitare, precum produselor – îndeosebi a produselor alimentare – de
şi jurisprudenţa şi reglementǎrile diverse ale statelor creştere a eficienţei controalelor pe piaţă pentru
membre. O directivǎ cadru are şi avantajul creşterii a asigura un nivel ridicat de siguranţă şi calitate a
autoreglementǎrii din partea cercurilor de afaceri produselor şi a reface încrederea consumatorilor.
(coduri de bunǎ conduitǎ).
Având în vedere modificările operate în
Din legislaţia adoptatǎ recent trebuie menţionat
comercializarea produselor şi serviciilor, ca rezultat
Regulamentul (EC) nr. 1830/2003 al PE şi CM
al globalizării economiei, al extinderii comerţului
privind alimentele şi furajele modificate genetic,
electronic şi a noilor tehnologii informaţionale,
introdus în urma propunerii de cǎtre Comisie a
precum şi importanţa structurilor de reglementare
unui pachet de mǎsuri care sa protejeze sǎnǎtatea
în cadrul pieţei interne a UE, politica de protecţie a
oamenilor şi animalelor precum şi mediul înconjurǎtor.
consumatorilor capătă un rol deosebit de important.
Regulamentul prevede o singurǎ procedurǎ de
Natura orizontală a acestei politici stabilită în Tratatul
autorizare bazată pe o singurǎ evaluare ştiinţificǎ
de la Amsterdam face ca toate cerinţele privind
realizatǎ de Comitetele Ştiinţifice ale Autoritǎţii
protecţia consumatorilor să fie luate în considerare
Europene a Alimentaţiei. Se prevede şi o etichetare
în definirea şi implementarea altor politici ale UE.
foarte strictǎ a alimentelor şi furajelor.
Eforturile de ajustare rezultând din libera circulaţie a
De asemenea trebuie menţionat şi Regulamentul
mărfurilor sunt importante atât pentru ţările nou intrate
nr.2006/2004 al PE şi Consiliului din 24 octombrie
cât şi pentru mai vechile state membre ale UE, îndeosebi
2004 privind cooperarea între autorităţile naţionale
în sectoarele unde liberalizarea în cadrul Acordurilor

4
Europene a fost mai limitată şi unde sunt previzibile Implementarea unor norme şi standarde comune
modificările cele mai semnificative. Parteneriatele sau minimale, aşa cum sunt prevăzute de legislaţia
de aderare şi programele naţionale pentru adoptarea UE, impune eforturi administrative şi financiare
acquis-ului comunitar includ măsuri privind protecţia substanţiale din partea ţărilor nou intrate. Fără structuri
consumatorilor, dar în cele mai multe dintre noile state eficiente de control şi o etică a afacerilor care să
membre politica din acest domeniu nu a primit sprijinul asigure protecţia consumatorilor, noile state membre
meritat. Organizaţiile consumatorilor din aceste ţări riscă să devină “verigile slabe” în funcţionarea
sunt relativ slabe şi, în multe cazuri, abia au început să pieţei interne lărgite, permiţând comercializarea
se manifeste ca o forţă politică reală. Situaţia din aceste unor produse şi servicii de o calitate îndoielnică, cu
ţări prezintă diferenţe mari, în acelaşi fel în care puterea consecinţe grave pentru toţi cetăţenii din UE. Ele ar
de reprezentare a intereselor consumatorilor din UE putea deveni deasemenea terenul favorabil pentru
are niveluri ce variază de la ţară la ţară. Dezvoltarea firme care ar abuza de libertăţile oferite pe piaţa
economică are de asemenea un rol important. În ţările internă şi ar putea utiliza practici comerciale agresive
CEE în care s-au produs schimbări economice majore, şi necinstite în cadrul UE. Tranziţia de la un sistem
consumatorii erau mai preocupaţi de modul în care de control a priori la unul a posteriori ar putea avea
fǎceau faţă dificultăţilor zilnice decât de modul în care temporar un efect negativ asupra nivelului de protecţie
îşi puteau apăra drepturile. Interesele lor sunt afectate a consumatorilor din ţările nou intrate. Există de
de pătrunderea pe piaţă a unor produse sub nivelul asemenea un grad de incertitudine în ceea ce priveşte
standard, prezentand defecte şi uneori periculoase, capacitatea firmelor din ţările respective de a se alinia,
importate din diverse ţări (chiar şi din UE). Asistenţa pe termen mediu, la standardele privind protecţia
acordată de UE prin programele Phare a avut o consumatorilor, existente în Uniunea Europeană.
contribuţie importantă, îndeosebi sub forma proiectelor
de asistenţă tehnică şi legislativă de instruire, ridicare
Îndepărtarea produselor periculoase de pe pieţe
a nivelului de conştientizare şi sprijinire directă a
reprezinta o prioritate pentru toate ţările recent
organizaţiilor consumatorilor din ţările candidate.
aderate. Modul de lansare a unui proiect - pilot pentru
un sistem de schimburi de informaţii între aceste ţări a
Ţările central şi est-europene - cu niveluri diferite
fost examinat în cadrul primului program Phare privind
de dezvoltare a economiei de piaţă – au adoptat (în
politica faţă de consumatori. Iniţial acest sistem a fost
măsură diferită) modele de consum similare celor din
limitat la produse specifice în funcţie de originea sau
ţările UE. Pe ansamblu, ţările respective înregistrează
tipul lor (de exemplu, produse alimentare), urmând ca
un decalaj considerabil faţă de standardele UE care
al doilea program Phare să acţioneze ca un catalizator
asigură protecţia eficientă a consumatorilor, îndeosebi
pentru promovarea sistemului. După intrarea în vigoare
în aspectele ce rezultă din noul sistem economic
a acestui sistem în ţările respective, el a fost extins
introdus în aceste ţări; decalajul este caracteristic
şi, în cele din urmă, racordat la sistemul existent în
pentru cele mai multe din domeniile acoperite de
UE – TRAPEX (Transitional Rapid Exchange of
politica de protecţie a consumatorilor din UE.
Information System) care permite schimbul rapid de
informaţii între ţările membre în legătură cu produsele
În unele domenii - publicitate, siguranţa produsului
periculoase, asigurând funcţionarea mecanismului de
şi răspunderea pentru siguranţa produsului -
supraveghere a pieţei.
legislaţia unor ţări CEE asigură chiar un nivel mai
ridicat de protecţie decât în UE. În general, principala
problemă în ţările CEE o reprezintă lipsa structurilor 2. CADRUL INSTITUŢIONAL AL
adecvate care să asigure aplicarea eficientă a legislaţiei POLITICII DE PROTECTIE A
comunitare: slăbiciunea organizaţiilor consumatorilor, CONSUMATORILOR
ineficienţa instrumentelor administrative pentru
controlul pieţei (îndeosebi în ceea ce priveşte În prezent există un cadru instituţional bine structurat
produsele periculoase), etc. În timp ce legislaţia ţărilor şi destul de complex în acest domeniu, cadru care s-a
central şi est-europene s-a concentrat pe controlul dezvoltat şi diversificat în timp, şi care este prezentat
produselor anterior comercializării, legislaţia UE a în figura 2. Se observă numărul relativ mare de actori
pus accent pe controlul produselor existente pe piaţă. instituţionali implicaţi şi rolul important al actorilor
Dezvoltarea în continuare a acquis-ului comunitar privaţi sau al grupurilor de interese bine organizate la
impune intensificarea eforturilor de adaptare a nivel naţional şi european.
legislaţiei ţărilor candidate. Un element esenţial în
procesul de adaptare îl reprezinta modul în care este Eficienţa acestei politici se bazează în mare măsură
asigurată aplicarea efectivă a legislaţiei comunitare. pe colaborarea actorilor publici cu cei privaţi în

5
cadrul aşa-numitelor reţele orizontale ale guvernanţei iar recomandări le sunt facute de catre Comisie.
comunitare (vezi teoria sistemului de guvernare
multinivel). Reacţia tot mai atentă a autorităţilor UE la
preocupările şi exigenţele sporite ale consumatorilor 3. CADRUL LEGISLATIV ŞI DREPTURILE
europeni - tot mai conştienţi de drepturile lor şi mai CONSUMATORILOR ÎN UE
activi în presiunile exercitate asupra factorilor de
decizie – s-a reflectat în procesul de dezvoltare a Piaţa unică ofera consumatorilor europeni avantaje
asociaţiilor consumatorilor. Conceptul unei Europe directe şi indirecte, drepturi şi oportunităţi, între care
cât mai apropiate de cetăţeni este promovat tot mai opţiuni mai diverse şi preţuri competitive pentru multe
intens de autorităţile comunitare. Preocuparea sporită produse şi servicii. Încrederea consumatorilor în piaţa
a Comisiei Europene pentru cerinţele şi drepturile unică trebuie să fie susţinută de standardele de calitate
consumatorilor a condus în mod direct la reorganizarea şi de siguranţa produselor care circulă în cadrul UE.
în 1997 a Directoratului General al Comisiei care se
ocupă de problemele consumatorilor şi de protecţia Dezvoltarea pieţei interne confera autorităţilor
sănătăţii. Au avut loc discuţii intense în legătură cu comunitare un rol esenţial în managementul pieţei
integrarea politicilor privind protecţia consumatorilor unice, în asigurarea aplicării şi respectării legislaţiei
în DG XXIV, iar unele grupuri de consumatori şi-au privind comerţul liber în cadrul Uniunii. Consumatorii
exprimat dorinţa ca interesele consumatorilor să fie au şi ei un rol activ în asigurarea funcţionării în
integrate în toate politicile UE. condiţii bune a pieţei unice; ei pot informa autorităţile
responsabile în legătură cu orice problema cu care
Restructurarea radicalǎ a DG XXIV a însemnat se confruntă şi în acest fel interesele lor specifice
ataşarea a 8 noi comitete, înlocuirea comitetului pot fi protejate. Aceasta nu înseamnă că politicile
ştiinţific multidisciplinar cu un comitet ştiinţific UE au preluat din regulile naţionale, ci doar se
director, încorporarea Oficiului Alimentar şi Veterinar, completează reciproc pe măsură ce pieţele continuă
crearea unei unitǎţi responsabile cu evaluarea riscurilor să se extindă, căpătând o dimensiune europeană.
sǎnǎtǎţii publice. Aceste restructurǎri instituţionale au
fost aprobate de Consiliul European de la Luxembourg Introducerea standardelor minime comune pentru
din decembrie 1997, care a subliniat cǎ producţia şi siguranţa produselor, regulile comune privind vânzarea
livrarea de alimente sigure constituie o prioritate în la distanţă, etichetarea, vânzarea prin comis - voiajori
politica de protecţie a consumatorilor. Prin decizia şi altele au scopul să asigure consumatorii că obţin
nr.95/250/CE a Comisiei Europene din 13 iunie 1995 produse sigure de calitate ridicată şi că beneficiază de
a fost înfiinţat Comitetul pentru Consumatori, care are servicii în condiţii clare şi fără surprize, indiferent din
20 de membri titulari şi 20 de membri supleanţi numiţi ce stat al UE provin acestea, pentru că bunurile pot să
de Comisie, reprezentand asociaţiile sau instituţiile circule liber pe piaţa unică.Legislaţia UE, în special
naţionale şi regionale din fiecare stat membru, la care regulamentele şi directivele, dar şi rezoluţiile, deciziile
se adauga 5 reprezentanţi ai asociaţiilor europene ale şi recomandările Consiliului, PE şi Comisiei, privind
consumatorilor. Comitetul se întruneşte de 4 ori pe an protecţia drepturilor consumatorilor s-a concentrat pe
la Bruxelles. Un rol extrem de important îl joacă Biroul următoarele domenii :
European al Uniunilor Consumatorilor care reuneşte
40 de organizaţii naţionale ale consumatorilor din 30 A. Chestiuni de ordin general
de ţări europene şi care colaborează strâns cu instituţiile
comunitare în definirea priorităţilor şi conceperea În primul rând trebuie menţionate Rezoluţiile
strategiilor din domeniul protecţiei consumatorilor. Consiliului din 23 iunie 1986 privind orientarea viitoare
a politicii de protecţie şi promovare a intereselor
Procedura de luare a deciziei la nivel comunitar se consumatorilor şi din 15 decembrie 1986 privind
bazează pe iniţiativa Comisiei susţinută de avizele integrarea acestei politici în alte politici comune, precum
sau propunerile comitetelor de specialitate şi influenţa şi cea din 2 decembrie 2002 privind strategia politicii
lobby-ului actorilor privaţi., îndeosebi a organizaţiilor de protecţie a consumatorilor pe perioada 2002-2006.
reprezentând consumatorii. Legislaţia obligatorie –
regulamentele şi directivele – se adoptă în prezent prin În al doilea rând există Recomandarea Comisiei
procedura de codecizie, în care puterile PE şi Consiliului nr.98/257/EC privind principiile aplicabile organelor
sunt egale. Regulamente şi directive sunt adoptate şi de responsabile cu rezolvarea disputelor nejuridice în
Comisie, în special pentru implementarea legislaţiei domeniul protecţiei consumatorilor şi Rezoluţia
adoptate de PE şi Consiliu. Deciziile pot fi adoptate de Consiliului din 25 mai 2000 privind înfiinţarea unei
catre Consiliu şi Comisie, rezoluţiile de catre Consiliu, reţele comunitare a organelor naţionale de rezolvare a

6
Figura nr.2
Cadrul instituţional al politicii comune de protecţie a consumatorilor

Comisia Europeană:
 Afacerile consumatorilor
 Siguranţă alimentară
 Sănătate publică Rol executiv
 Granturi şi împrumuturi

Comitologie (Comitetul Ştiinţific Director


+ 8 comitete specializate, Comitetul pentru Rol executiv
Consumatori, alte comitete)

Parlamentul European:
 Comitetul mediului, sănătăţii publice şi
siguranţei alimentare Rol legislativ
 Comitetul pieţei interne şi protecţiei
consumatorilor

Consiliul UE-Consiliul de Miniştri ai Ocupării,


Politicii Sociale, Sănătăţii şi Afacerilor Rol legislativ
Consumatorilor

Avocatul European al Poporului Rol juridic secundar


(Ombudsman) (apără consumatorii)

Rol juridic principal


Curtea Europeană de Justiţie (rezolvă disputele de
drept comunitar)

Autoritatea Europeană de Siguranţă Rol de reglementare


Alimentară şi control

Biroul European al Uniunilor Consumatorilor: Rol de promovare a intereselor


 40 de organizaţii naţionale ale consumatorilor, lobby la
consumatorilor din 30 de ţări instituţiile europene

Alţi actori privaţi organizaţi la nivel european Promovarea


(EUROCOOP, CES) intereselor proprii

Asociaţia Europeană pentru Coordonarea Reprezintă organizaţiile de


Reprezentării Consumatorilor (ANEC), consumatori în procesul de
membră CEN şi ETSI standardizare europeană

7
disputelor nejuridice în domeniul protecţiei indicaţii geografice şi certificate cu caracter special;
consumatorilor. - Directiva Comisiei nr.94/54/EC din 18 noiembrie
1994 privind indicarea obligatorie pe etichetele
anumitor alimente, în afara celor acoperite de
În al treilea rând se pot evidenţia Directiva 2002/22/EC Directiva Consiliului nr. 79/112/EEC;
a PE şi Consiliului din 7 martie 2002 privind service- - Recomandarea Comisiei nr.98/477/EC din 22
ul universal şi drepturile utilizatorilor referitoare la iulie 1998 privind informaţiile necesare evaluării
reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice precum statutului epidemiologic al ţărilor cu boala vacii
şi Directiva 2002/58/EC a PE şi Consiliului din 12 nebune;
iulie 2002 privind prelucrarea şi protecţia datelor - Directiva nr.2000/13/EC a PE şi Consiliului din 20
personale în sectorul comunicaţiilor electronice. martie 2000 privind armonizarea legilor statelor
membre referitoare la etichetarea, prezentarea şi
În al patrulea rând trebuie luată în considerare Decizia reclama produselor alimentare;
nr.20/2004 a PE şi Consiliului din 8 decembrie - Directiva nr.2001/37/EC a PE şi Consiliului
2003 de stabilire a cadrului general de finanţare a din 5 iunie 2001 privind armonizarea legilor,
acţiunilor comunitare pentru sprijinirea politicii de regulamentelor şi prevederilor administrative
referitoare la producerea, prezentarea şi vânzarea
protecţie a consumatorilor în perioada 2004-2007. produselor din tutun;
- Directiva Comisiei nr.2002/67/EC din 18 iulie 2002
privind etichetarea alimentelor conţinând chinină şi
B. Informarea, educaţia şi reprezentarea cofeină;
consumatorilor - Decizia Comisiei nr.2003/709/EC din 9 octombrie
2003 de înfiinţare a unui Grup Consultativ
În afara programului preliminar din 1975 privind European;
informarea şi protecţia consumatorilor există un - Directiva nr.2003/4/EC a PE şi Consiliului din 28
număr important de Regulamente şi Directive, multe ianuarie 2003 privind accesul public la informaţiile
amendate ulterior, dar şi de Recomandări, Rezoluţii, de mediu;
Decizii. Dintre acestea se pot menţiona următoarele: - Regulamentul Comisiei nr.65/2004 din 14 ianuarie
2004 de stabilire a unui sistem pentru dezvoltarea
şi desemnarea unor identificatori unici pentru
organismele identificate genetic;
- Recomandarea Comisiei nr.88/41/EEC din 10
- Regulamentul Comisiei nr.608/2004 din 31 martie
decembrie 1987 privind implicarea şi îmbunătăţirea
2004 privind etichetarea alimentelor şi ingredienţilor
participării consumatorilor la standardizare şi
alimentari cu fitosteroli, esteri fitosteroli, fitostanoli
Rezoluţia Consiliului din 4 noiembrie 1988 privind
şi esteri fitostanoli;
îmbunătăţirea participării consumatorilor la
- Rezoluţia Consiliului de Miniştri ai învăţământului
standardizare;
din 9 iunie 1986 privind educarea în materie de
- Rezoluţia Consiliului din 4 noiembrie 1988 privind
protecţie a consumatorilor în şcolile primare şi
protecţia consumatorilor prin indicarea preţurilor
secundare.
produselor alimentare şi nealimentare;
- Directiva Consiliului nr.90/496/EEC din 24
Protecţia drepturilor consumatorilor la informaţie
septembrie 1990 privind etichetarea nutritivă a
comparativă se referă îndeosebi la etichetarea şi
alimentelor;
afişarea preţurilor şi tarifelor la mărfuri şi servicii.
- Regulamentul Comisiei nr.1014/90 din 24 aprilie
Legislaţia comunitară referitoare la etichetare vizează
1990 (amendat) de stabilire a regulilor detaliate
(în afară de siguranţa produselor) informarea corectă
de definire, descriere şi prezentare a băuturilor
a consumatorilor în ceea ce priveşte preţurile sau
alcoolice;
alte calităţi sau caracteristici ale produselor. Afişarea
- Regulamentul Consiliului nr.2081/92 din 14 iulie
preţului de vânzare /unitatea de măsură (kg.,l,m) este
1992 (amendat) privind protecţia indicaţiilor
obligatorie pentru produsele preambalate în cantităţi
geografice şi denumirilor de origine pentru produsele
variabile sau vândute în vrac, cu excepţia câtorva
agricole şi alimentare, Regulamentul Consiliului
produse preambalate vândute în cantităţi prestabilite.
nr. 2082/92 din 14 iulie 1992 (amendat) privind
Afişarea obligatorie a preţurilor pentru toate produsele
certificatele cu caracter special pentru produsele
de consum curent ajută consumatorii să facă comparaţii
agricole şi alimentare, Decizia Comisiei nr.93/53/
între produse.
EEC din 21 decembrie 1992 (amendată) de înfiinţare
Pentru evitarea oricărei confuzii, legislaţia comunitară
a unui comitet ştiinţific pentru denumirile de origine,
8
a stabilit denumirile de origine şi indicaţiile - Rezoluţia Consiliului din 25 iunie 1987 privind
geografice de origine protejate, care sunt menţionate siguranţa consumatorilor;
pe etichetele produselor alimentare sau în materialele - Directiva Consiliului nr.88/378/EEC din 3 mai
publicitare referitoare la acestea. 1988 privind armonizarea legilor statelor membre
în domeniul siguranţei jucăriilor;
Pentru textile, UE a adoptat un sistem uniform - Recomandarea Comisiei nr.89/542/EEC din 13
de etichetare a compoziţiei fibrelor. Toate septembrie 1989 privind etichetarea detergenţilor şi
produsele textile (cu excepţia ţesăturilor care produselor de curăţire;
sunt vândute la metru) trebuie să aibă etichete - Regulamentul Consiliului nr.339/93 din 8
clare şi lizibile, care să menţioneze (în procente) februarie 1993 (amendat) privind conformitatea
compoziţia fibrelor din conţinutul produsului cu reglementările siguranţei produselor în cazul
finit (cu condiţia ca procentul să depăşească 10%). produselor importate din terţe ţări;
- Directiva nr.1999/45/EC a PE şi Consiliului din 31
S-a dezvoltat progresiv un sistem comunitar
mai 1999 (amendată) privind armonizarea legilor,
de etichetare care să arate calităţile ecologice
regulamentelor şi prevederilor administrative ale
(“ecolabel”) sau economice (consumul de energie
statelor membre referitoare la clasificarea, ambalarea
al aparatelor de uz casnic) ale anumitor produse.
şi etichetarea preparatelor periculoase;
Etichetele produselor alimentare trebuie să includă,
- Decizia Comisiei nr.2000/728/EC din 10 noiembrie
când este cazul, informaţii asupra ingredientelor,
2000 de stabilire a aplicării şi taxelor anuale pentru
coloranţilor, aditivilor şi termenul de valabilitate.
Eco-eticheta Comunitară şi Decizia Comisiei
Comisia Europeană sprijină organizaţiile nr.2000/729/EC din 10 noiembrie 2000 privind
consumatorilor să realizeze periodic programe de contractul standard acoperind termenii utilizării
studii privind preţurile şi testele comparative ale Eco-etichetei Comunitare;
produselor, care sunt larg mediatizate inclusiv în - Directiva nr.2001/95/EC a PE şi Consiliului din
publicaţii ale consumatorilor şi ziare naţionale. 3 decembrie 2001 privind siguranţa generală a
produselor;
Pentru informarea mai bună a consumatorilor - Regulamentul Comisiei nr.466/2001din 8 martie
s-a înfiinţat Centrul European al Consumatorilor 2001 (amendat) de stabilire a nivelului maxim
(European Consumer Centre), de la Dublin, care asigură pentru anumiţi contaminanţi din alimente;
informarea gratuită şi servicii de consultanţă privind - Directiva nr.2002/46/EC a PE şi Consiliului din
drepturile consumatorilor. Acesta reprezintă o parte 10 iunie 2002 privind armonizarea legilor statelor
importantă a vastei reţele de centre ale consumatorilor membre referitoare la adaosuri alimentare;
şi oferă asistenţă pentru rezolvarea directă a disputelor - Regulamentul nr.178/2002 a PE şi Consiliului din
din alte state membre, iar în caz de nereuşită cazul 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor generale
este înaintat unei organizaţii alternative de rezolvare şi cerinţelor legii alimentare, stabilind Autoritatea
a disputelor din statele membre. Centrul este finanţat Europeană de Siguranţă Alimentară şi procedurile
în comun de Oficiul Directoratului Afacerilor în materie de siguranţă alimentară;
Consumatorilor din Irlanda şi de Comisia Europeană. - Rezoluţia Consiliului din 1 decembrie 2003 privind
siguranţa serviciilor pentru consumatori;
- Regulamentul nr.1829/2003 a PE şi Consiliului din
C. Protecţia sănătăţii şi siguranţei 22 septembrie 2003 privind alimentele şi nutreţurile
consumatorilor modificate genetic;
- Decizia Comisiei nr.2004/210/EC din 3 martie 2004
Legislaţia comunitară este deosebit de dezvoltată de stabilire a Comitetelor Ştiinţifice în domeniul
şi diversă existând un număr impresionant de siguranţei consumatorilor, sănătăţii publice şi
Regulamente şi Directive, multe amendate mediului;
ulterior, dar şi de Recomandări, Rezoluţii, Decizii. - Decizia Comisiei nr.2004/478/EC din 29 aprilie
Dintre acestea se pot menţiona următoarele: 2004 de stabilire a liniilor directoare pentru
managementul Sistemului Comunitar de Informare
- Directiva Consiliului nr.76/769/EEC din 27 iulie Rapidă (RAPEX) şi pentru notificările prezentate
1976 (amendată) privind armonizarea legilor, conform articolului 11 a Directivei 2001/95/EC;
regulamentelor şi prevederilor administrative - Decizia Comisiei nr.2004/478/EC din 29 aprilie
ale statelor membre referitoare la restricţiile din 2004 privind adoptarea unui plan general pentru
domeniul comercializării şi utilizării substanţelor şi managementul crizelor alimentare;
preparatelor periculoase; - Regulamentul nr.854/2004 a PE şi Consiliului din

9
29 aprilie 2004 de stabilire a regulilor specifice esenţiale referitoare în principal la etichetare, aditivi,
pentru organizarea controlului oficial al produselor inspecţie, controlul igienei şi la produsele destinate
de origine animală pentru consum uman; unor tipuri de alimentaţie deosebite. Consumatorii
pot astfel să cunoască lista ingredientelor, modul
de folosire şi data limită de consum a produselor
Politica în acest domeniu are câteva componente alimentare preambalate.
esenţiale: - Pentru produsele farmaceutice a fost stabilită o
procedură foarte strictă de armonizare prealabilă
a) Legislaţia privind siguranţa generală a produselor lansării lor pe piaţă. Produsul trebuie să fie însoţit
care a introdus o cerinţă generală de siguranţă având de o notă explicativă care să prezinte condiţiile de
drept scop prevenirea comercializării produselor utilizare precum şi contraindicaţiile sau eventualele
periculoase. Această legislaţie creaza cadrul general efecte secundare.
în care sunt stabilite cerinţele de siguranţă pentru - Produsele cosmetice sunt de asemenea supuse
diferite tipuri de produse şi ofera consumatorilor unei legislaţii comunitare foarte stricte, îndeosebi
toate informaţiile privind potenţialele riscuri. în ceea ce priveşte substanţele utilizate: agenţi
Stabilirea cerinţelor comune “esenţiale” privind coloranţi, conservanţi sau filtre ultraviolete (UV).
ambalarea, etichetarea şi siguranţa produselor asigură A fost publicată o listă de circa 400 de substanţe
consumatorii din UE că produsele achiziţionate au o interzise în compoziţia acestor produse. Etichetarea
calitate ridicată. Marcajul CE utilizat în UE reprezintă obligatorie oferă consumatorilor informaţiile
o metodă de a asigura consumatorii că produsele astfel necesare detaliate.
marcate sunt conforme cu standardele comunitare de - Jucăriilor destinate copiilor sub 14 ani li se acordă
calitate. o atenţie deosebită. Există reguli comunitare
care minimizează riscurile fizice pentru copii
Pentru ca produsele să respecte nivelul ridicat de care utilizează jucării făcute începând din 1990.
protecţie a sănătatii şi siguranţei consumatorilor, regula Sunt prevăzute dimensiunile jucăriilor (şi ale
generală de siguranţă prevede obligaţia producătorilor componentelor şi părţilor acestora care pot fi
de a nu introduce pe piaţă decât produse sigure, care detaşate), destinate copiilor mai mici de 3 ani, astfel
nu prezintă nici un risc, sau vreun alt risc decât cel încât acestea să nu poată fi înghiţite sau inhalate.
care poate apărea din utilizarea produsului în condiţii Etichetele de pe jucării şi ambalajele, precum şi
normale şi previzibile. Pentru aceasta producătorii modul de folosire trebuie să atragă atenţia asupra
trebuie să ţină seama de: riscurilor eventuale legate de utilizare şi modalitatea
de a le evita. Marcajul CE care trebuie să existe,
- caracteristici ale produsului, cum sunt compoziţia după caz, pe jucărie sau pe ambalajul ei, trebuie să
sau ambalajul; fie în conformitate cu regulile comunitare;
- efectele produsului respectiv asupra altor produse - Acelaşi marcaj CE trebuie să existe şi pe produsele
în cazul în care este previzibil că vor fi utilizate electrocasnice. Aceste produse sunt de asemenea
împreună; supuse unor reglementări foarte stricte privind
- prezentarea produsului, etichetarea, eventualele siguranţa lor, îndeosebi în ceea ce priveşte
instrucţiuni privind utilizarea sau eliminarea proprietăţile fizice, mecanice sau electrice.
produsului;
- categoriile de consumatori supuşi unui grad înalt de c) S-a pus un accent deosebit pe prevenirea,
risc prin utilizarea produsului, îndeosebi copiii. sancţionarea şi responsabilitatea pentru produsele
defecte. În afară de controalele efectuate de autorităţile
Şi distribuitorii sunt obligaţi să ţină seama de publice din fiecare ţară membră a UE, vigilenţa
cerinţele de siguranţă a produselor pentru a consumatorilor constituie cel mai bun instrument de
evita furnizarea unor produse, despre care se prevenire curentă a riscurilor.
poate estima pe baza informaţiilor pe care le
deţin, că nu respectă prevederile reglementărilor. Când un produs de consum este considerat periculos,
autorităţile de supraveghere a pieţei sunt abilitate să ia
b) În afară de reglementările cu caracter general, au orice măsură impusă de urgenţa şi gravitatea situaţiei,
fost stabilite şi prevederi specifice sectoriale, care au cum ar fi suspendarea vânzărilor sau retragerea de pe
în vedere caracterul mai sensibil al anumitor produse. piaţă a produsului în cauză. Regulamentul comunitar
obligă autorităţile respective să creeze sisteme
- Pentru o gamă largă de produse alimentare au fost
de schimb de informaţii cu Comisia Europeană.
stabilite reguli specifice ce armonizează exigenţele
Orice abuz sau absenţa marcajului CE de pe jucării (sau

10
de pe ambalajul lor) sau de pe aparatele electrocasnice compensarea consumatorilor;
constituie o infracţiune la adresa regulilor comunitare, - Recomandarea Comisiei nr.88/590/EEC din 17
care este pasibilă de sancţiuni în conformitate cu noiembrie 1988 privind sistemele de plăţi, îndeosebi
procedurile legale stabilite de fiecare ţară membră. raportul dintre posesorul şi emitentul de carduri;
- Regulamentul Consiliului nr.2092/91 din 24 iunie
Regulile comunitare prevăd cǎ responsabilitatea 1991 (amendat) privind producţia organică de
pentru produsele defecte o are dupǎ caz producătorul, produse agricole;
importatorul sau, în anumite situaţii, furnizorul. - Recomandarea Comisiei nr.92/295/EEC din 7
aprilie 1992 privind codurile de practică pentru
Când un consumator este victima utilizarii unui protecţia consumatorilor legată de contractele
produs defect, are dreptul la despăgubiri pentru negociate la distanţă, Directiva nr.97/7/EC a PE
daune fizice şi materiale, chiar dacă nu există o vină a şi Consiliului privind protecţia consumatorilor în
producătorului. Pentru a fi despăgubit, consumatorul cazul contractelor negociate la distanţă;
trebuie să facă proba daunei produse, a defectului - Directiva Consiliului nr.93/13/EEC din 5 aprilie
produsului şi a relaţiei între defect şi dauna produsă. 1993 privind termeni neconvenabili din contractele
În cazul daunelor materiale, sunt prevăzute o valoare consumatorilor;
minimă şi termenul până la care poate fi angajată - Directiva nr.96/6/EC a PE şi Consiliului din 16
în justiţie responsabilitatea producătorului. În februarie 1998 privind protecţia consumatorilor
ceea ce priveşte produsele agricole, reglementarea la indicarea preţurilor produselor oferite
responsabilităţii revine fiecărei ţări membre. consumatorilor;
- Directiva nr.98/27/EC a PE şi Consiliului din 19 mai
1998 privind dispoziţiile pentru protecţia intereselor
D. Protecţia intereselor economice ale
consumatorilor;
consumatorilor
- Directiva nr.1999/44/EC a PE şi Consiliului din
25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vânzării
Există un important număr de directive, dar şi anumite
bunurilor de consum şi garanţiilor asociate;
regulamente, rezoluţii şi recomandări, care prezintă
- Directiva E-Commerce a PE şi Consiliului din 8
relevanţă pentru acest domeniu. Dintre acestea se pot
iunie 2000 privind comerţul electronic;
menţiona următoarele:
- Decizia Cadru a Consiliului nr.2001/413/JHA pentru
combaterea fraudei şi contrafacerii mijloacelor de
- Directiva Consiliului nr.84/450/EEC din 10
plată fără numerar;
septembrie 1984 privind armonizarea legilor,
- Rezoluţia Consiliului din 26 decembrie 2001 privind
regulamentelor şi prevederilor administrative
creditul de consum şi îndatorarea;
ale statelor membre referitoare la publicitatea
- Directiva nr.2002/47/EC a PE şi Consiliului din
înşelătoare, amendată de Directiva nr.97/55/EC a
6 iunie 2002 privind aranjamentele de garanţii
PE şi Consiliului din 23 octombrie 1997;
financiare;
- Directiva Consiliului nr.85/374/EEC din 25 iulie
- Directiva nr.2002/65/EC a PE Si Consiliului din 23
1985 privind armonizarea legilor, regulamentelor
septembrie 2002 privind comercializarea la distanţă
şi prevederilor administrative ale statelor membre
a serviciilor financiare;
referitoare la răspunderea pentru produsele defecte;
- Directiva Consiliului nr.90/314/EEC din 1990
- Directiva Consiliului nr.85/577/EEC din 20
privind standardul minim comun pentru pachetele
decembrie 1985 privind protecţia consumatorilor
de servicii turistice;
legată de contractele negociate departe de sediul de
- Directiva nr.94/47/EC a PE şi Consiliului din 1994
afaceri al firmei;
privind achiziţiile dreptului de proprietate imobiliară
- Recomandarea Comisiei nr. 87/598/EEC din 8
în regim de indiviziune pe termen limitat.
decembrie 1987 privind Codul European de Conduită
referitor la plăţile electronice, Recomandarea
Politica comunitară în acest domeniu este realizată prin
Comisiei nr.97/489/EC din 30 iulie 1997 privind
reglementarea condiţiilor generale şi a modalităţilor
tranzacţiile prin instrumentele plăţilor electronice;
clare şi fără surprize de achiziţionare a produselor şi
- Directiva Consiliului nr.87/102/EEC din 22
serviciilor în cadrul pieţei unice europene.
decembrie 1986 privind armonizarea legilor,
regulamentelor şi prevederilor administrative ale
statelor membre referitoare la creditul de consum,
Reglementări privind produsele
amendată de Directiva nr.98/7/EC a PE şi Consiliului
a) Reglementǎrile comunitare interzic falsa publicitate
din 1 aprilie 1998;
(în ceea ce priveşte natura produsului, disponibilitatea,
- Rezoluţia Consiliului din 25 iunie 1987 privind
11
compoziţia, preţul, cantitatea, rezultatele utilizării voiajori precum şi clauzele abuzive menţionate în
sale sau ale testelor efectuate, identitatea sau capitolul referitor la achiziţionarea produselor se
calificarea agentului de publicitate), care induce aplică şi la contractele de prestare a serviciilor.
în eroare consumatorul afectându-i astfel opţiunea
pentru un anumit produs. Agentul de publicitate are b) Reglementările specifice pe sectoare
acum obligaţia să facă proba că informaţia pe care a Bănci
oferit-o este corectă. Consumatorul care a fost victima Deschiderea unui cont în bancă într-o altă ţară
publicităţii mincinoase are dreptul să primească membră a UE este un drept general care se aplica
despăgubiri. Legislaţia comunitară obligă ţările în conformitate cu condiţiile specifice fiecărei
membre să prevadă mijloace adecvate şi eficiente ţări membre. Depunătorului i se asigură un nivel
pentru controlul publicităţii mincinoase. Reglementǎri minim de protecţie în cazul falimentului băncii în
există şi în domenii specifice, cum sunt publicitatea care acesta are depozitul. Legislaţia comunitară
privind medicamentele sau publicitatea televizată. stabileşte şi condiţiile realizării viramentelor
transfrontaliere într-o manieră rapidă şi sigură.
b) Consumatorii sunt protejaţi împotriva clauzelor
abuzive din contractele încheiate cu firme comerciale Credite pentru consum
din orice ţară membră a UE. O clauză într-un contract Consumatorii pot solicita un credit financiar în
(incluzând condiţiile de vânzare generale) este, orice ţară membră a UE. Publicitatea privind
în principiu, considerată abuzivă dacă creează un creditele de consum trebuie să indice costul total
dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile al creditului (dobânda şi alte taxe legate de credit)
părţilor în detrimentul consumatorului. Acesta are calculat potrivit unei formule matematice unice
dreptul să conteste sau să nu respecte astfel de clauze care facilitează compararea ofertelor în diferitele
care nu sunt obligatorii pentru consumator. Condiţiile ţări membre. Consumatorii au de asemenea dreptul
în care aceste clauze nu sunt obligatorii sunt precizate să contracteze credite ipotecare în alte ţări membre
de reglementările fiecărei ţări membre. decât ţara de reşedinţă. Ca o regulă generală, băncile
din alte ţări membre atrag atenţia asupra regulilor
c) Legislaţia comunitară protejează consumatorii în specifice şi/sau adaptează oferta lor practicilor
situaţii specifice vânzării la distanţă, (prin televiziune, clienţilor, în limita autorizată de legislaţia naţională.
telefon sau comenzi prin poştă) sau prin comis-
voiajori. Investiţiile în valori mobiliare
Consumatorii sunt liberi să investească pe piaţa
În cazul când, de exemplu, un vânzător se prezintă la unică prin achiziţionarea de valori mobiliare -
domiciliul sau la locul de muncă al clientului fără a fi cum sunt acţiunile, obligaţiunile şi alte produse
solicitat, legislaţia comunitară protejează consumatorul financiare printr-un intermediar cu sediul în ţara
împotriva eventualelor riscuri pe care le poate crea de reşedinţă sau prin intermediul unei bănci sau al
această practică comercială (consumatorul nu poate unei firme de investiţii cu sediul în altă ţară din UE.
să compare calitatea şi preţul ofertei cu alte produse Anumite fonduri colective de investiţii specializate
similare). În astfel de situaţii, comerciantul este obligat în valori imobiliare îşi desfăşoară activitatea liber
să informeze consumatorul în scris despre dreptul de a în toate ţările membre. Aceste fonduri trebuie
rezilia contractul într-un anumit termen (ce nu poate fi să respecte regulile minimale privind politica
mai mic de şapte zile). Documentul respectiv trebuie investiţiilor, protecţia şi informarea investitorilor.
să menţioneze clar numele şi prenumele persoanei Consumatorii au dreptul la informaţii clare şi obiective
faţă de care consumatorul poate să-şi exerseze acest despre titlurile propuse şi organismele care emit
drept, precum şi elementele ce permit identificarea respectivele produse financiare.Această regulă se aplică,
contractului încheiat între comerciantul care furnizează de exemplu, atunci când o companie sau alt emitent face
marfa (produsul sau serviciul) şi consumator. o ofertă publică de vânzare de acţiuni sau obligaţiuni,
sau când solicită cotarea oficială la o bursă de valori.

Reglementările privind serviciile Ca şi în cazul sectorului bancar, au fost luate măsuri


a) Condiţiile generale şi modalităţile de vânzare care să asigure că firmele de investiţii respectă
prevăzute pentru produse se aplică şi în cazul obligaţiile minimale privind capitalul, acţionariatul
achiziţionării serviciilor. Deoarece nu există reguli şi organizarea. Dacă tranzacţiile cu valori mobiliare
specifice diverselor tipuri de servicii, cea mai mare sunt realizate pe pieţe reglementate, consumatorii
parte a regulilor comunitare privind publicitatea beneficiază de regulile privind transparenţa aplicabile
mincinoasă, vânzarea la distanţă sau prin comis- preţurilor şi volumului tranzacţiilor realizate pe piaţă.

12
Clienţii firmelor de investiţii din toate ţările membre Proceduri nejuridice, cum sunt concilierea, medierea
sunt protejaţi printr-un sistem de garantare (în anumite sau arbitrajul, au fost create şi dezvoltate. În cazul
condiţii şi limite) de riscul falimentului acestor firme. disputelor transfrontaliere principalele dificultăţi erau
legate de identificarea legilor aplicabile, determinarea
Asigurarea de viaţă şi alte tipuri de asigurări curţii competente, înaintarea şi trasnmiterea
În cazul încheierii unui contract de asigurare cu o documentelor, implementarea deciziei juridice,
companie de asigurări autorizată să emită acest tip de implicarea redusă a organizaţiilor consumatorilor,
poliţă în orice ţară din UE, sau prin intermediul unui relevanţa şi utilitatea convenţiilor internaţionale
broker, sau al unui agent de asigurări, consumatorul semnate de statele membre.
are dreptul să solicite în prealabil informaţiile esenţiale
necesare în legătură cu sediul – din ţara de reşedinţă Comisia a expus o abordare metodologică bazată pe
sau din altă ţară membră – de unde se acoperă riscul, principiul subsidiarităţii prin stabilirea unui organ
cu legea aplicabilă contractului, cu dispoziţiile regulator la nivel comunitar, armonizarea prevederilor
aplicabile şi instanţele competente în cazul unui litigiu. legislaţiei naţionale în domeniu, recunoaşterea reciprocă
a prevederilor naţionale. Chestiunea sprijinului juridic
Sunt reglementate de asemenea condiţiile în care poate al organizaţiilor consumatorilor, care datorită resurselor
fi realizată asigurarea pentru automobile, ce vizează insuficiente nu-şi pot îndeplini rolul lor în disputele
contractele de asigurare obligatorie în domeniul la nivel naţional, este destul de importantă. Costul
răspunderii civile şi contractele de asigurare facultativă rezolvării disputelor transfrontaliere şi complexitatea
care acoperă riscurile suplimentare (furt, incendiu, etc). acestora a determinat Comisia să propună un mecanism
de monitorizare a lor, implicând judecători şi experţi
Transporturi independenţi, precum şi crearea unui cod de conduită.
Contractul de închiriere a unui automobil în altă ţară
membră a UE este supus regulilor comune referitoare La 14 februarie 1996 Comisia a prezentat
la clauzele abuzive. Comunicarea “Planul de acţiune privind accesul
consumatorilor la justiţie şi rezolvarea disputelor
Sunt reglementate de asemenea drepturile utilizatorilor pe tema protecţiei consumatorilor pe piaţa unică”
de transporturi aeriene, în cazul suprarezervării în care a evaluat costul frontierelor judiciare şi
locurilor pe anumite curse, ale cumpărătorilor de rezultatul consultărilor pe tema aspectelor expuse
servicii turistice în formula “călătorii, vacanţe sau în Cartea Verde. Comisia a subliniat necesitatea
circuite la care preţul ofertei de vânzare include stabilirii unor criterii minime aplicabile rezolvării
servicii combinate de transport, cazare sau alte servicii disputelor transfrontaliere, inclusiv prin crearea
turistice care deţin o pondere semnificativă în pachetul şi difuzarea procedurilor nejuridice, precum şi
de ofertă”, precum şi ale celor ce cumpără dreptul simplificarea accesului la procedurile juridice.
de utilizare în timp parţial a bunurilor imobiliare
(de exemplu, dreptul de a utiliza o săptămână pe an La 30 martie 1998 Comisia a publicat Comunicarea
un apartament situat într-o staţiune la mare sau la privind rezolvarea nejuridică a disputelor şi
munte). Recomandarea privind principiile aplicabile organelor
responsabile cu rezolvarea nejuridică a disputelor.
E. Protecţia accesului consumatorilor la justiţie Datorită costurilor mari, complexităţii, formalităţilor
şi timpului îndelungat de rezolvare mulţi consumatori
La 16 noiembrie 1993 Comisia Europeană a publicat au renunţat la apărarea drepturilor lor în instanţe.
Cartea Verde privind accesul consumatorilor la Pentru a contracara aceste neajunsuri Comisia a
justiţie şi rezolvarea disputelor pe tema protecţiei propus îmbunătăţirea şi simplificarea procedurilor
consumatorilor pe piaţa unică. În acest document juridice, inclusiv prin implicarea opţională a
Comisia a stabilit obiectivul accesului consumatorilor avocaţilor şi prin concilierea în faţa judecătorului.
la justiţie şi rezolvării disputelor transfrontaliere În al doilea rând trebuie îmbunătăţită comunicarea
şi a analizat aspectele esenţiale din ţările membre între consumatori şi producători (vânzători)
legate de procedurile juridice aplicabile disputelor, pentru găsirea unor soluţii amiabile de rezolvare a
procedurile nejuridice (mediatori, avocatul poporului), disputelor, ceea ce ar implica şi informarea mai bună
protecţia intereselor colective de către organizaţiile a consumatorilor, asistenţă acordată la formularea
consumatorilor şi organele administrative, proiectele reclamaţiilor, depăşirea obstacolelor lingvistice.
naţionale pilot. În ţările membre procedurile de Comisia a propus un proiect pilot pentru un format
rezolvare juridică a disputelor au fost simplificate, european al reclamaţiilor consumatorilor, disponibil
inclusiv prin reforma codului de procedură civilă. pe Internet în toate limbile, utilizabil pentru disputele

13
la nivel naţional şi cele transfrontaliere. În al treilea 4. JURISPRUDENŢĂ RELEVANTĂ
rând rezolvarea disputelor prin introducerea de A CURŢII DE JUSTIŢIE A UE PENTRU
proceduri nejuridice, ca medierea, concilierea sau PROTECŢIA CONSUMATORILOR
arbitrajul, necesită aplicarea unor principii pentru
asigurarea transparenţei, independenţei şi legalităţii.
Comisia a recomandat ca organele însărcinate cu 4.1 Distribuţia exclusivă a automobilelor
rezolvarea disputelor pe cale nejuridică să aplice şapte pe piaţa internă
principii: independenţa, transparenţa, eficacitatea,
legalitatea, oponenţa, libertatea alegerii, reprezentarea.
Una din investigaţiile majore ale Comisiei demarată
în urma unei plângeri a BEUC a fost legată de
Dreptul de a recupera banii sau a primi compensaţii
distribuirea exclusivă a automobilelor şi de efectul
constituie o protecţie esenţială a consumatorului, în
acesteia asupra preţurilor de vânzare, constatându-se
cazul când acesta este victima încălcării legislaţiei
enorme disparităţi ale preţurilor în perioada 1989-
comunitare de către un producător, distribuitor
1991, spre exemplu la Ford Fiesta, VW Audi 80,
sau prestator de servicii. Consumatorul poate face
Honda Accord. Chestiunea era legată şi de exceptările
apel la autorităţile naţionale responsabile pentru
acordate de Comisie pentru producătorii de automobile
monitorizarea pieţei, care sunt abilitate să ia
de a deţine un sistem de distribuţie exclusivă pe baza
măsurile impuse de urgenţa şi gravitatea situaţiei
prevederilor Regulamentului 123/85 (1475/95) de
în conformitate cu procedurile specifice (în cazul
aplicare a articolului 85(81). Pentru Comisie era destul
când litigiul nu a fost rezolvat amiabil şi fără costuri
de dificil de demonstrat că sistemul de distribuire era
de respectivul productor, distribuitor sau prestator
principala cauză a disparităţilor de preţ în condiţiile
de servicii căruia i-a fost adresată reclamaţia).
în care intrau în ecuaţie şi fluctuaţiile cursurilor
de schimb valutar, diferenţele între nivelurile
În situaţia în care produsul sau serviciul a fost
impozitelor indirecte, contingentele şi limitarile
achiziţionat din altă ţară membră a UE, cumpărătorul
voluntare pentru exportatorii japonezi. Introducerea
are dreptul să facă apel atât la autoritatea naţională, cât
euro şi eliminarea contingentelor /restrângerilor
şi la cea din ţara de origine a produsului sau serviciului
voluntare au însemnat un pas înainte şi implicit
achiziţionat. În cazul în care se face apel la o altă instanţă
diminuarea factorilor de diferenţiere a preţurilor,
decât cea din ţara de reşedinţă a cumpărătorului,
rămânând în discuţie doar disparităţile de ordin fiscal.
legislaţia comunitară interzice discriminarea privind
naţionalitatea. În general, o decizie luată de o instanţă
Suplimentarea lanţului de distribuţie prin revânzare sau
dintr-o ţară din UE este recunoscută în alte ţări membre.
arbitraj nu era văzută cu ochi buni de producătorii vest-
Pentru ca decizia (de exemplu, plata despăgubirilor)
europeni de automobile, pentrucă ea ar fi ridicat preţurile
să poată fi aplicată în altă ţară membră a UE este
de vânzare şi ar fi redus competitivitatea mărcilor
necesară o cerere către tribunalul care are jurisdicţie
respective. Într-o decizie luată în februarie 1996
(în general cel din locul de domiciliu al persoanei
CEJ a precizat că exceptările acordate producătorilor
juridice condamnate). Autorităţile UE s-au preocupat
pentru distribuirea exclusivă se referă numai la
continuu de îmbunătăţirea accesului consumatorilor
distribuitori autorizaţi, nu şi la cei independenţi, care
la justiţie în cadrul litigiilor transfrontaliere. Astfel
pot comercializa liber automobilele achiziţionate. În
în 2005 Comisia Europeană a propus un regulament
1998 firma Volkswagen a primit o amendă substanţială
de stabilire a unei proceduri europene pentru micile
pentru hărţuirea distribuitorilor din Italia care vindeau
reclamaţii, aplicabilă în disputele civile şi comerciale
automobilele respective cumpărătorilor comunitari
de până la 2000 €, cu caracter intern sau transfrontalier.
din afara pieţei italiene, la fel şi firma Opel în 2000,
Procedura este simplificată pentru a reduce timpul şi
care a procedat similar cu distribuitorii din Olanda.
costurile, este scrisă şi părţile nu trebuie reprezentate
de avocaţi. Hotărârea judecătorească se va lua în decurs
de 6 luni de la înregistrarea oficială a reclamaţiei.
Statele membre vor informa Comisia despre procedura
4.2 Servicii de transport
de apel existentă la nivel naţional. Hotărârea pe baza
acestei noi proceduri este valabilă şi aplicabilă în alt În cazul Easycar Ltd. (Marea Britanie) contra
stat membru fără a fi necesară o declaraţie de executare Office for Fair Trade, Curtea Europeană de Justiţie
şi fără posibilitatea unei opoziţii faţă de valabilitatea a decis că un client care anulează închirierea unui
ei. autoturism nu este îndreptăţit la restituirea integrală
a sumei plătite, cu excepţia unor evenimente
şi împrejurări excepţionale (de forţă majoră).

14
Office for Fair Trading a acţionat în urma unor este întemeiat şi a dat câştig de cauză reclamantului.
reclamaţii ale unor consumatori legate de restituirea CEJ s-a prevalat de numeroasele reglementări
fondurilor plătite şi prevalându-se de reglementările comunitare care garantează accesul liber la informaţii
comunitare privind contractele la distanţă. Conform al publicului larg, inclusiv al consumatorilor.
Directivei nr.97/7/EC un contract la distanţă poate fi
anulat într-o anumită perioadă de timp de consumator
şi suma plătită poate fi restituită fără nici o penalizare, 4.5 Condiţionarea contractelor de obligaţii
cu excepţia contractelor privind serviciile de transport. colaterale
Conform opiniei CEJ închirierea unui autoturism În cazul Tetra Pak International SA contra Comisiei
intră în cadrul contractelor de transport, întrucât Europene, CEJ a constatat că decizia luată de Comisie
se pune la dispoziţie un mijloc de transport de a amenda firma Tetra Pak International cu 75
clientului (consumatorului) respectiv. Ca milioane ECU datorită abuzului de poziţie dominantă
atare acest tip de serviciu se încadrează în şi încălcării dreptului concurenţei este întemeiată,
excepţia de la prevederile Directivei 97/7/EC. întrucât firma a condiţionat vânzarea maşinilor
producătoare de ambalaje din carton pentru cutiile de
sucuri şi lapte de folosirea şi achiziţionarea exclusivă
4.3 Servicii medicale a cartonului de la filialele firmei din statele membre.
Această practică de condiţionare a contractelor
În cazul moştenitorii lui Annette Keller contra prin acceptarea de către terţi a unor obligaţii care
Instituto Nacional De La Seguridad Social (INSS) nu au legătură cu obiectul contractului este una
şi alţii CEJ a decis că pacienţii au dreptul să li se discriminatorie şi abuzivă la adresa consumatorilor.
ramburseze costul tratamentului medical dintr-o ţară
necomunitară. Decizia Curţii s-a bazat pe prevederile
Regulamentului nr.1408/71/EEC care guvernează 5. PRIORITĂŢILE BEUC PENTRU
aplicarea schemelor de securitate socială pentru POLITICA DE PROTECŢIE A
muncitorii migranţi şi familiile lor. CONSUMATORILOR

Annette Keller, rezidentă în Spania, dar de naţionalitate Biroul European al Uniunilor Consumatorilor are
germană, a făcut la sugestia medicilor germani un începând cu 1962 o influenţă importantă asupra
tratament la Clinica Universitară din Zürich şi a politicii comunitare atât prin lobby-ul exercitat
plătit tratamentul, solicitând autorităţii spaniole în favoarea consumatorilor cât şi prin studiile şi
competente (Insalud) restituirea sumei plătite, care analizele întreprinse în acest domeniu. În 2005 în
însă a refuzat. CEJ a decis că medicii au competenţa Memorandumul adresat preşedinţiei luxemburgheze
să propună tratamentul necesar pacientului, inclusiv BEUC a prezentat poziţia sa într-o mare varietate
în altă ţară, membră sau nemembră a UE, şi prin de domenii care privesc consumatorii şi în care se
urmare autorităţile care administrează aceste plăţi, aşteaptă unele progrese Dintre priorităţile pe termen
însărcinate cu asigurările sociale, au obligaţia să scurt identificate de BEUC se pot menţiona:
suporte costul tratamentului indiferent de ţara în
care el are loc. În acest caz CEJ a decis că instituţia A. Citatele sau menţiunile cu caracter nutriţional sau
spaniolă responsabilă cu asigurările sociale este privind sănătatea. Acestea au proliferat pe ambalaje
cea care trebuie să restituie costul tratamentului într-o asemenea măsură încât pot influenţa opţiunile
medical moştenitorilor lui Annette Keller. consumatorilor fără ca aceştia să aibă mijloace de a
verifica autenticitatea şi veridicitatea lor. Propunerea
4.4 Accesul la informaţiile de interes pentru Comisiei este de a permite acestea cu condiţia
consumatori fundamentării lor ştiinţifice şi utilizării lor numai pe
produse cu un profil nutriţional adecvat. Produsele
În cazul Verein für Konsumenten information contra care nu au un profil nutriţional adecvat nu ar trebui să
Comisia Europeană Tribunalul de Primă Instanţă al CEJ aibă astfel de menţiuni. Astfel ar fi chiar prejudiciabil
a analizat reclamaţia unei organizaţii neguvernamentale să existe citate privind sănătatea pe produse bogate
din domeniul protecţiei consumatorilor privind refuzul în grăsime, zahăr sau sare, nemaivorbind că ele ar
Comisiei de a pune la dispoziţia sa documente legate diminua credibilitatea tuturor celorlalte menţiuni. Ar
de o decizie din domeniul politicii concurenţei. CEJ trebui să existe dispoziţii specifice pentru astfel de
a constatat că totuşi refuzul complet al Comisiei de a produse destinate exclusiv sau direct copiilor, mulţi
pune la dispoziţie un dosar voluminos fără a argumenta dintre ei supraponderali şi cu obiceiuri alimentare
suficient bararea accesului la anumite documente nu complet nesănătoase.

15
Aceste menţiuni ar trebui să se conformeze unor cerinţe guverne, industrie şi organizaţiile consumatorilor
specifice şi să figureze pe o listă pozitivă bine stabilită. că sunt practici indezirabile în contextul în care nu
Dacă menţiunea se referă la reducerea unui factor de se observă vreo coerenţă a abordării reglementării
risc al unei boli, atunci Autoritatea Europeană de acestor practici de la un stat la altul şi de la un sector
Securitate Alimentară ar trebui să evalueze fundamentul la altul. S-ar impune luarea de măsuri cu caracter
ştiinţific al acesteia. S-a propus interzicerea utilizării orizontal şi nesectorial, deşi reglementarea propusă
citatelor implicite referitoare la o stare bună generală va reduce presiunea de ordin legislativ. Suprimarea
şi la o sănătate bună, precum şi a celor de tip principiului ţării de origine este un aspect pozitiv,
psihologic sau referitoare la slăbire şi menţinerea însă clauza armonizării maximale ar putea anihila
greutăţii şi a celor care recomandă anumite organizaţii prevederile legislaţiilor naţionale, antrenând
profesionale din domeniul medical. De asemenea consecinţe imposibil de evaluat. Formularea
numele unor mărci implică avantaje nejustificate de recunoaşterii reciproce este considerată ambiguă şi
ordin nutriţional sau privind sănătatea, fiind indicate nu sunt clare efectele ei asupra dispoziţiilor naţionale
unele restricţii legate de utilizarea acestor mărci. existente. O clauză de salvgardare ar trebui adoptată
pentru a garanta acoperirea tuturor practicilor neloiale
B. Fortificarea alimentelor. Condiţiile pe baza care nu sunt incluse în sfera de aplicare a directivei.
cărora alimentele pot fi îmbogăţite ar trebui clarificate
şi armonizate, pentru că şi vitaminizarea excesivă Există dispoziţii specifice privind consumatorii
poate conduce la unele maladii. Ar trebui interzisă vulnerabili a căror aplicare va conduce la interzicerea
fortificarea alimentelor bogate în grăsimi, zahăr şi generală a practicilor comerciale neloiale şi a
sare. Acest proces este complementar cu menţiunile practicilor neloiale specifice, cum sunt cele înşelătoare
sau citatele şi se leagă de stabilirea unui profil sau agresive. Suprimarea definiţiei consumatorului
nutriţional adecvat. Fortificarea cu calciu, vitamine, mediu contribuie la asigurarea protecţiei
minerale şi alte substanţe poate servi doar unor scopuri consumatorilor vulnerabili, avansându-se şi conceptul
pur comerciale. Trebuie convenite limite superioare consumatorului rezonabil informat şi circumspect.
pentru aceste produse adăugate şi s-a propus chiar Conţinutul directivei reflectă şi evoluţia constantă a
notificarea obigatorie către o autoritate adecvată a jurisprudenţei CEJ, iar îmbunătăţirile aduse trebuie
produselor îmbogăţite înainte de comercializarea să ţină cont de factorii sociali, culturali şi lingvistici.
lor. În ceea ce priveşte practicile comerciale înşelătoare
şi agresive BEUC consideră că directiva poate fi
C. Nutriţia. Proliferarea maladiilor legate de îmbunătăţită, mai ales privind articolul 7 şi lista neagră
alimentaţie ca urmare a alimentaţiei neraţionale, din anexa I. O practică poate fi considerată neloială
se manifestă prin diabet, obezitate şi alte boli dacă informaţiile solicitate juridic nu sunt furnizate.
cardiovasculare şi prin faptul că în unele regiuni
europene un copil din trei este obez. Dacă tendinţa E. Directiva privind serviciile. BEUC susţine
se menţine s-ar putea înregistra şi o proliferare propunerea Comisiei de suprimare a obstacolelor
dramatică a cazurilor de diabet de tip II şi a altor inutile din calea libertăţii de stabilire şi a liberei
maladii. De aici cerinţa unei politici nutriţioniste circulaţii a serviciilor, care ar favoriza concurenţa
la nivel european, care să fie avută în vedere şi la sporită şi ar permite mai multe opţiuni pentru
elaborarea altor politici comunitare. Este necesar ca consumatori.Unele prevederi legate de principiul
nu numai compoziţia produselor să fie ameliorată, ţării de origine şi a contractelor încheiate de
ci şi sistemul de etichetare, care să fie clar, accesibil consumatori pot fi îmbunătăţite, precum şi cele
şi veridic, pentru a permite identificarea calităţii privind serviciile de interes general şi medical. Un
nutriţionale a produselor de către toţi consumatorii. furnizor de servicii stabilit într-un stat trebuie să
Publicitatea alimentelor destinate copiilor trebuie se conformeze reglementărilor acestuia, în timp ce
limitată pentru alimentele dăunătoare. Acţiunile un furnizor ocazional, temporar nu este considerat
educative sunt extrem de importante, la fel şi stabilit şi este supus reglementărilor ţării de origine.
generalizarea modelelor de alimentaţie sănătoasă. Ar trebui stabilite reguli clare pentru definirea
Cooperarea între părţile interesate este esenţială noţiunii de stabilire pentru a împiedica deformarea
pentru atingerea obiectivelor comune ale politicii regulilor ţării unde serviciul este furnizat. În privinţa
nutriţioniste şi de sănătate publică. ariei de aplicare a principiului ţării de origine singura
exceptare admisă este cea a contractelor încheiate de
D. Practici comerciale neloiale. BEUC susţine consumatori.
propunerea unei directive cadru privind practicile
comerciale neloiale, existând un consens între BEUC este preocupată îndeosebi de impactul

16
propunerilor referitoare la serviciile de interes general, acordată consolidării organizaţiilor consumatorilor şi
şi în special de cele medicale. Principiul suprem ar politicii de protecţie în noile state membre.
trebui să fie cel al furnizării de servicii universale,
iar introducerea de clauze de salvgardare trebuie 6. POLITICA CONCURENŢEI –
evaluată prin prisma efectelor potenţiale ale acestora INSTRUMENT PRINCIPAL DE
asupra anumitor servicii de interes general. BEUC a PROTECŢIE A CONSUMATORILOR
susţinut liberalizarea acestor servicii, proces care va ÎN UE
intensifica concurenţa şi va oferi mai multe opţiuni
şi care ar trebui să garanteze un acces universal Politica concurenţei în UE se face în beneficiul direct
la ele. Trebuie asigurată permanent posibilitatea al cetăţenilor europeni, iar promovarea bunăstării şi
consumatorilor de a obţine contracte acceptabile, chiar protecţiei consumatorilor reprezintă o preocupare
şi când condiţiile de piaţă sunt mai puţin favorabile. principală pentru Comisia Europeană. Această politică
a evoluat şi s-a perfecţionat destul de mult în ultimii 20
F. Produse chimice. Expunerea consumatorilor la de ani, iar efectele ei pozitive au fost destul de pregnante
numeroase substanţe chimice din numeroase surse asupra standardului de viaţă al consumatorilor
şi în diverse domenii ridică probleme serioase de europeni. DG Concurenţă a dus o activitate intensă de
protecţie. Din cca. 100.000 de substanţe chimice a explica beneficiile politicii concurenţei cetăţenilor
existente pe piaţă cele mai multe nu sunt evaluate europeni, pentru că de fapt consumatorii sunt cei care
din punct de vedere al efectului lor asupra sănătăţii beneficiază în final de această politică. Acest lucru
şi mediului. Regulamentul REACH propus de este esenţial pentru apropierea instituţiilor europene
Comisie pentru înregistrarea, evaluarea şi autorizarea de cetăţeni şi pentru ca aceştia din urmă să înţeleagă
substanţelor chimice a stârnit dezbateri aprinse, mai bine rolul benefic al instituţiilor comunitare.
inclusiv în PE, având susţinerea BEUC. În faţa
costurilor ridicate implicate de acest regulament, care Politica concurenţei are un impact direct asupra
ar afecta competitivitatea producătorilor, s-a propus traiului zilnic al cetăţenilor europeni, care datorită
realizarea unui nou studiu de impact de CEFIC, climatului concurenţial liber şi nedistorsionat
UNICE şi Comisie. În opinia BEUC regulamentul plătesc preţuri mai mici pentru bunuri şi tarife mai
nu presupune costuri suplimentare pentru industrie şi reduse pentru servicii decât ar plăti în cazul unei
reprezintă o chestiune vitală de sănătate publică. economii nereglementate. Bunurile şi serviciile pot fi
achiziţionate pe pieţele naţionale unde preţurile sunt
BEUC a propus modificarea priorităţilor, în sensul mai reduse, tarifele serviciilor de telecomunicaţii
înlocuirii volumului producţiei pentru fiecare s-au diminuat sensibil, sancţionarea abuzului de poziţie
producător cu substanţele potenţial periculoase în dominantă şi controlul fuziunilor permit menţinerea
termenii expunerii şi cu cele care stârnesc cele mai unei diversităţi mari de produse la preţuri relativ
multe preocupări. Produsele şi grupele de produse joase, monitorizarea ajutoarelor de stat facilitează
chimice considerate cele mai periculoase, cum sunt crearea unor locuri de muncă viabile şi durabile şi
cele foarte persistente şi foarte bioacumulative, trebuie împiedică distorsionarea concurenţei pe piaţa unică.
testate primele, urmate de cele considerate persistente,
bioacumulative şi toxice. Substanţele prezente în Comisia a impus amenzi drastice firmelor care au
articolele de larg consum trebuie tratate cu atenţie, încălcat prevederile legislaţiei concurenţei şi au avut un
mai ales că producătorii nu trebuie să informeze comportament neloial faţă de consumatori. Un exemplu
consumatorii asupra acestor substanţe. REACH se este cazul firmei Nintendo (producător de jocuri pe
concentrează mai mult pe substanţe chimice simple calculator) şi al distribuitorilor săi, amendată cu 166
sau care fac parte dintr-un preparat. REACH ar mil. € pentru abuz de poziţie dominantă concretizată
trebui să indice un nivel de securitate minimă pentru prin preţurile mari impuse clienţilor. Firma Yamaha
toate directivele referitoare la produse chimice. a fost amendată cu 2,5 mil. € pentru restricţionarea
comerţului transfrontalier şi impunerea preţurilor cu
G. Strategia pentru perioada 2007-2013. Pe baza amănuntul pentru unele instrumente muzicale. Firma
propunerilor Comisiei privind perspectiva financiară Topps, realizatoarea produselor Pokémon, a fost
pe perioada 2007-2013 trebuie dezvoltată o nouă amendată cu 1,5 mil. € pentru menţinerea unor preţuri
strategie pentru politica de protecţie a consumatorilor artificial ridicate prin divizarea pieţei comunitare.
începând cu 2007. BEUC pregăteşte unele luări Celebra firmă Microsoft a avut un comportament
de poziţie în anumite domenii, cum sunt nutriţia inadecvat pentru interesele consumatorilor şi pentru
şi aplicarea în practică a legislaţiei de protecţie climatul concurenţial prin refuzul de a dezvălui
a consumatorilor. O prioritate deosebită trebuie informaţiile necesare concurenţilor şi prin concurenţa

17
neloială efectuată prin integrarea programului media privind Politica Concurenţei pentru a atrage atenţia
player în cadrul sistemului de software Windows PC. atenţia asupra beneficiilor potenţiale pentru consumatori
Comisia a considerat că întrucât a restrâns concurenţa care derivă din deciziile şi practicile Comisiei.
sau accesul pe piaţă, precum şi concurenţa pe bază Există un Oficial de Legătură cu Consumatorii în
de merite şi a afectat motivaţia inovării, făcându-i pe cadrul DG Concurenta care stabileşte şi menţine
concurenţii săi dependenţi de tehnologia Microsoft, contacte strânse cu organizaţiile consumatorilor,
firma a acţionat în detrimentul consumatorilor şi observă cazurile din sectoare sensibile pentru
a stabilit o amendă de 497 mil. €. De asemenea consumatorii finali pentru a avea opinia organizaţiilor
rezolvarea cazului firmei Coca Cola, pe baza procedurii respective. DG Concurenta publică începând cu
angajamentelor introdusă de noul regim antitrust, 2000 o broşură intitulată Politica Concurenţei în
a avut în vedere intensificarea concurenţei pe piaţa Europa şi Cetăţenii care explică impactul pozitiv al
băuturilor răcoritoare carbogazoase şi posibilitatea politicii concureţei asupra bunăstării consumatorilor
mai multor opţiuni pentru consumatori în magazine şi oferă exemple relevante din acest domeniu.
şi cafenele. Comisia a amendat cu 2,5 mil. € cele
două grupuri franceze producătoare de bere Danone/ Organizaţiile consumatorilor au un rol important în
Brasseries Kronenbourg şi Heineken France pentru aplicarea şi respectarea legilor şi reglementărilor din
încheierea unui acord de împărţire echilibrată a domeniul concurenţei. Ele pot monitoriza acest proces,
sectorului de hoteluri, restaurante, cafenele din Franţa. dar şi pot contribui la cunoaşterea mai profundă a
chestiunilor legate de concurenţă şi la susţinerea
Un alt exemplu îl reprezintă deschiderea sectorului de utilităţii unei politici eficiente şi active, pentru a
colectare a deşeurilor din Germania către noi firme, care preveni încălcarea legilor şi a asigura un climat
a condus la reducerea costurilor de colectare şi sortare a concurenţial corect şi echitabil pentru toate părţile.
ambalajelor din plastic cu peste 20%. Un bun exemplu Colaborarea organizaţiilor cu Comisia Europeană
este şi reforma întreprinsă în sectorul autoturismelor şi cu autorităţile naţionale este importantă pentru
unde o nouă legislaţie a fost adoptată în 2002. susţinerea politicii concurenţei. Consumatorii pot
Producătorii trebuie să asigure accesul la informaţii sancţiona violarea legislaţiei prin reclamaţiile adresate
tehnice concurenţilor din domeniul reparaţiilor, ceea autorităţilor responsabile cu concurenţa şi pot furniza
ce nu poate fi decât în beneficiul consumatorilor. De Comisiei informaţii valoroase privind produsele de
asemenea deschiderea sectorului telecomunicaţiilor larg consum, informaţii care permit iniţierea unor
către concurenţă în anul 1998 a însemnat pentru investigaţii. Consumatorii pot solicita şi compensaţii
consumatori posibilitatea de a alege dintre mai mulţi sau despăgubiri în faţa tribunalelor naţionale pentru
furnizori, de a beneficia de noi servicii mai eficiente şi pierderile suferite în urma încălcării legislaţiei.
de a plăti tarife sensibil mai reduse. Astfel în perioada
1998-2003 tarifele pentru serviciile telefoniei fixe s-au Creşterea transparenţei în procesul de implementare
redus pregnant, pentru convorbirile naţionale cu 13%, a politicii a fost un alt obiectiv al Comisiei promovat
iar pentru convorbirile internaţionale cu 41%. Comisia în interesul publicului larg, inclusiv prin accesul mai
a avut şi are în atenţia sa revizuirea reglementărilor de facil la documente şi prin comunicarea mai bună cu
către autorităţile naţionale şi organismele profesionale mass-media şi alte instituţii (cum este PE). Implicarea
în domeniul profesiunilor liberale: avocaţi, notari, publicului în formularea şi implementarea politicii
contabili, arhitecţi, farmacişti, care să permită printre nu se poate face decât în condiţiile asigurării unei
altele îmbunătăţirea furnizării de informaţii clienţilor. transparenţe ridicate a acestei politici. BEUC a apreciat
Procesul de liberalizare din acest domeniu este Comunicarea Comisiei privind accesul publicului
dificil şi îndelungat, dar el trebuie să avanseze pentru larg la documentele privind cazurile din domeniul
creşterea calităţii serviciilor şi reducerea tarifelor. concurenţei, iar organizaţiile consumatorilor ar trebui
să aibă un acces mai facil la informaţiile de piaţă.
DG Concurenţă a intensificat colaborarea cu BEUC,
principala asociaţie şi reprezentantă a consumatorilor Descentralizarea politicii concurenţei înseamnă nu
europeni. Întâlnirile regulate ale DG Concurenţă numai o eficienţă superioară şi scurtarea timpului de
cu reprezentanţii consumatorilor au loc pe anumite rezolvare a multor cazuri ci şi apropierea procesului
subiecte selectate în comun, iar organizaţiile de decizie de consumatori. Aplicarea privată a
consumatorilor sunt încurajate să se implice mai legislaţiei comunitare a concurenţei în forma
mult în domeniile de interes. Pentru DG Concurenta acţiunilor private în faţa curţilor de justiţie poate
devine mai facilă astfel evaluarea impactului asupra reprezenta un stimulent suplimentar puternic pentru
consumatorilor al anumitor cazuri din domeniul firmele producătoare de a se conforma prevederilor
concurenţei, cazuri prezentate în Raportul Anual legislaţiei. Acţiunile consumatorilor sau organizaţiilor

18
lor pe linia acţiunilor private înseamnă participarea stabilirea codului consumatorilor. Autoritatea
directă a consumatorilor la aplicarea legislaţiei Naţională de Protecţie a Consumatorilor a lansat
concurenţei şi dezvoltarea culturii concurenţei în UE. campanii de conştientizare a publicului, cum sunt cele
de informare din şcoli. De asemenea ANPC ar trebui
7. POLITICA DE PROTECŢIE A să definească criterii specifice care să fie îndeplinite de
CONSUMATORILOR ÎN ROMÂNIA asociaţiile consumatorilor, întrucât acestea sunt prea
numeroase şi nu sunt prea active din cauza resurselor
financiare şi expertizei limitate. Totuşi implicarea
7.1 Cadrul politicii asociaţiilor s-a îmbunătăţit prin încorporarea
asociaţiei din capitală în Comitetul Interministerial
După prima evaluare a Comisiei Europene din 1997 pentru Supravegherea Pieţei, Produselor, Serviciilor şi
România a făcut progrese notabile în procesul de Protecţiei Consumatorilor.
armonizare a legislaţiei şi politicii, fiind după 8 ani
de pregătire a aderării destul de aproape de nivelul Oficiul de Protecţie a Consumatorilor creat în 1992,
standardelor comunitare. Dificultăţile rămân legate mai devenit ANPC, este o agenţie guvernamentală,
ales de implementarea eficientă a acquis-ului comunitar, însărcinată cu coordonarea şi implementarea
deoarece din cauza resurselor insuficiente (umane şi politicilor şi cu organizarea consiliilor consultative
financiare) au existat greutăţi obiective în aplicarea ale consumatorilor, alcătuite din reprezentanţi
legislaţiei adoptate sau transpuse. Nici legislaţia guvernamentali, ai consumatorilor şi ai asociaţiilor
adoptată într-un ritm destul de alert în ultimii ani nu este patronale. În 2002 au fost înfiinţate două noi organisme
completă şi necesită amendamente şi noi reglementări consultative independente: Comisia pentru Clauze
concordante cu legislaţia comunitară introdusă recent. Abuzive şi Comisia pentru Securitatea Produselor.
Alinierea legislaţiei româneşti s-a făcut la început pe
baza prevederilor Acordului European de Asociere În domeniul măsurilor legate de siguranţă legislaţia
şi ulterior pe baza angajamentelor luate în cadrul este în mare parte conformă cu acquis-ului comunitar.
capitolului de negociere, încheiat provizoriu în 2003 Directiva revizuită privind siguranţa generală a
fără aranjamente tranziţionale solicitate de România. produselor şi Directiva privind răspunderea pentru
defectele produselor au fost transpuse în 2003. ANPC,
Priorităţile în materie de protecţie a consumatorilor sunt organul responsabil cu coordonarea politicilor şi
cele indicate în Cartea Albă privind Ţările Central şi supravegherea pieţei, şi-a mărit bugetul, personalul,
Est-Europene şi Piaţa Internă din 1995, care a focalizat volumul de activităţi şi a organizat traininguri pentru
pe îmbunătăţirea siguranţei produselor, îndeosebi perfecţionarea angajaţilor ei. ANPC a realizat cu
cosmetice, textile, jucării, precum şi pe protecţia succes controlul şi supravegherea pieţei împreună
intereselor economice ale consumatorilor, în special cu alte organisme responsabile cu această sarcină.
privind publicitatea înşelătoare, creditul de consum, Organismul de supraveghere generală a pieţei -
termenii incorecţi ai contractelor, indicarea preţurilor. Comitetul Interministerial – a fost lărgit prin includerea
Rapoartele de evaluare (opiniile) din perioada 1997- Ministerului Muncii, Ministerului Comunicaţiilor,
2004 au relevat progresele făcute şi neîmplinirile din Asociaţiei de Protecţie a Consumatorilor Bucureşti,
domeniul protecţiei consumatorilor, mai ales pe linia Asociaţiei Exportatorilor şi Importatorilor, dar
transpunerii şi implementării acqui-sului, consolidării întrunirile sale au fost destul de rare pentru a putea
structurilor instituţionale şi capacităţii administrative, aprecia eficienţa sa. Intensificarea supravegherii
intensificării cooperării interinstituţionale, conceperii (controlului) pieţei de către ANPC a avut efecte
şi implementării unei strategii a politicii de protecţie, pozitive asupra eficienţei politicii de protecţie a
sporirea rolului şi expertizei asociaţiilor de protecţie consumatorilor.
a consumatorilor, creşterea importanţei şi rolului
altor politici cu impact în domeniul protecţiei Conform opiniei Comisiei Europene aceste activităţi
consumatorilor (politica concurenţei, politica trebuie orientate mai pregnant către monitorizarea
standardizării, politica de informare şi educare etc). siguranţei produselor nealimentare şi ar trebui alocate
resurse suplimentare pentru laboratoarele de testare,
În domeniul măsurilor nelegate de siguranţă alte facilităţi tehnice şi trainingul funcţionarilor
România a înregistrat un progres semnificativ în publici. Organizaţiile neguvernamentale (ONG)
transpunerea acquis-ului prin adoptarea de legi ar trebui să joace un rol mai activ în elaborarea de
privind vânzările şi garanţiile la bunurile de consum, standarde pentru siguranţa produselor de consum,
achiziţionarea de proprietăţi imobiliare în regim de dar trebuie menţionat că multe dintre ele nu au
indiviziune pe timp limitat şi creditul de consum, expertiza şi nici resursele necesare pentru aceasta.

19
România a aderat la sistemul TRAPEX pentru schimbul 7.3 Cadrul instituţional
rapid de informaţii asupra produselor periculoase prin
intermediul ANPC, care a identificat un număr de 14 Principala instituţie implicată în politica de protecţie
produse nealimentare periculoase existente pe piaţă în a consumatorilor este Autoritatea Naţională pentru
2003. Protecţia Consumatorilor, organ de specialitate
al administraţiei publice centrale aflat în subordinea
Guvernului României. La nivel central are un număr de
7.2 Cadrul legislativ 76 de posturi, iar la nivelul judeţelor (oficii judeţene)
are 684 de posturi. Structura sa organizatorică este
Principalele acte normative sunt următoarele: prezentată în figura nr.3.
- Ordonanţa Guvernului nr.21/1992 privind protecţia
consumatorilor, care stabileşte cadrul legislativ şi ANPC coordonează şi realizează strategii şi politica
instituţional, amendată şi modificată prin Ordonanţe guvernului în domeniul protecţiei consumatorilor,
ale Guvernului şi legi ulterioare; prevenind şi combătând practicile care dăunează
- Hotărârea Guvernului nr.251/1994 de înfiinţare sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale
a consiliilor consultative de protecţie a consumatorilor şi evaluând efectele pe piaţă ale
consumatorilor; sistemelor de supraveghere a produselor şi serviciilor
- Hotărârea Guvernului nr.625/1999 de înfiinţare a destinate acestora, fiind desemnată şi integrator de
Centrului Naţional pentru Încercarea şi Expertizarea capitol în cadrul negocierilor de aderare (capitolul 23-
Produselor- LAREX; protecţia consumatorilor şi a sănătăţii). Principalele
- Ordonanţa Guvernului nr.106/1999 privind atribuţii ale ANPC sunt următoarele:
contractele încheiate în afara spaţiilor comerciale, - colaborează cu alte organe ale administraţiei publice
aprobată prin legea nr.60/2002; şi cu asociaţiile consumatorilor pentru elaborarea şi
- Ordonanţa Guvernului nr.88/2000 privind crearea implementarea strategiei naţionale;
cadrului juridic pentru înfiinţarea Centrului de - propune guvernului proiecte de acte normative
Consultanţă şi Informare a Consumatorilor; în domeniu, ţinând cont de legislaţia comunitară
- Legea nr.123/2000 privind clauzele abuzive (acquis);
din contractele încheiate între comercianţi şi - participă la realizarea programelor interne
consumatori, modificată prin legea 65/2002; şi internaţionale în domeniul protecţiei
- Legea nr.148/2000 privind publicitatea, modificată consumatorilor;
şi completată prin legea nr.283/2002; - efectuează analize şi încercări în laboratoarele
- Hotărârea Guvernului nr. 681/2001 privind acreditate conform legii sau în laboratoarele
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea proprii;
Comitetului Interministerial pentru Supravegherea - întreprinde activităţi de informare, consiliere şi
Pieţei Produselor şi Serviciilor şi Protecţia educare a consumatorilor, inclusiv prin editarea
Consumatorilor; unor publicaţii de specialitate;
- Hotărârea Guvernului nr.574/2001 pentru aprobarea - sprijină asociaţiile consumatorilor pe linia
Strategiei ANPC pe perioada 2001-2004; obiectivelor şi activităţilor acestora, pentru
- Legea nr.37/2002 care aprobă OG nr.58/2000 ce promovarea intereselor consumatorilor, informarea
conţine prevederile Directivei nr.92/59/EC privind şi educarea acestora;
securitatea generală a produselor şi OG nr.87/2000 - controlează respectarea dispoziţiilor legale privind
ce conţine prevederile Directivei nr.85/374/EC protecţia consumatorilor şi informează periodic
privind răspunderea producătorilor pentru defectele guvernul şi alte organe ale administraţiei publice
produselor; centrale;
- Legea nr.322/2002 de aprobare a Ordonanţei - constată contravenţiile şi poate lua măsuri de
de Urgenţă a Guvernului nr.146/2001 pentru amendare, propune suspendarea sau retragerea
completarea OG nr.21/1992 privind protecţia licenţei sau autorizaţiei, face sesizarea organelor de
consumatorilor; urmărire penală;
- Hotărârea Guvernului nr.329/2001 modificată prin - primeşte şi rezolvă sesizările consumatorilor şi
produse folosite; asociaţiilor cu privire la încălcarea drepturilor
- Hotărârea Guvernului nr.409/2002 privind consumatorilor;
controalele de conformitate cu reglementările - pregăteşte specialişti şi acordă consultanţă de
privind securitatea produselor; specialitate pentru persoanele juridice;
- Hotărârea Guvernului nr.755/2003 de stabilire a - urmăreşte legalitatea publicităţii pentru produsele şi
atribuţiilor ANPC. serviciile destinate consumatorilor;

20
- stabileşte şi aprobă mărcile utilizate de producători, de informare, consultanţă şi studiu, au nevoie de un
importatori şi comercianţi; sprijin financiar şi logistic mult mai consistent.
- autorizează operaţiunile cu metale preţioase, aliajele
acestora şi pietre preţioase şi efectuează expertize Deasemenea consiliile consultative pentru protecţia
asupra acestora în condiţiile legii; consumatorilor, care grupează reprezentanţi ai
- elaborează proceduri specifice de control pe grupe autorităţilor de stat, patronatului şi asociaţiilor
de produse şi servicii; consumatorilor, precum şi Comitetul Interministerial
- urmăreşte în cadrul sistemului TRAPEX depistarea pentru Supravegherea Pieţei Produselor şi Serviciilor
produselor periculoase pentru viaţa, sănătatea şi sunt structuri instituţionale care ar trebui să devină mai
siguranţa consumatorilor. performante şi cu un aport notabil la îmbunătăţirea
politicii de protecţie a consumatorilor.
Asociaţiile de protecţie a consumatorilor s-au
dezvoltat după 1990 cu sprijinul direct al ANPC şi
cu ajutorul unor finanţări externe, în prezent existând
127 de astfel de organizaţii neguvernamentale în cele * * *
42 de judeţe, care sunt organizate în 16 federaţii şi o
confederaţie.
România trebuie să continue eforturile de completare
Centrul de Consultanţă şi Informare a Consumatorilor a alinierii legislaţiei în domeniul măsurilor nelegate
îşi desfăşoară activitatea pe lângă Asociaţia pentru de siguranţă şi transpunerii depline a acquis-
Protecţia Consumatorilor din Bucureşti.Totuşi, după ului în domeniul măsurilor legate de siguranţă.
cum relevă evaluările anuale ale Comisiei Europene, Îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a
aceste asociaţii nu sunt nici foarte active şi nici foarte expertizei instituţiilor prin intermediul activităţii de
eficiente, din cauza resurselor umane şi financiare training, dar şi perfecţionarea supravegherii pieţei
modeste de care dispun. Ele nu au primit un sprijin şi creşterea impactului politicii prin implicarea
suficient nici din partea autorităţilor centrale şi nici mai multor actori calificaţi, cum sunt asociaţiile de
din partea celor locale. Antrenarea acestor asociaţii protecţie a consumatorului, ridicarea gradului de
în elaborarea şi implementarea politicii din domeniul conştientizare a publicului larg privind importanţa
protecţiei consumatorilor şi în alte politici importante acestei politici şi a preocupărilor legate de protejarea
pentru consumatori nu este comparabilă cu cea din UE. propriilor interese în calitate de consumatori sunt
Spre exemplu nu există nici un fel de colaborare între cerinţe expres formulate de Comisia Europeană şi
acestea şi Consiliul Concureţei, or politica concurenţei reprezintă condiţii esenţiale pentru pregătirea cât
are un impact major asupra consumatorilor. Aceste mai bună a aderării la UE.
asociaţii, care au realizat unele activităţi importante

Figura nr. 3
Structura organizatorică a ANPC

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor

Direcţii: 42 de oficii
- integrare europeană, strategii, judeţene pentru
parteneriat, relaţii externe; protecţia
- supraveghere şi control al pieţei consumatorilor
produselor şi seviciilor;
- economice şi resurse umane;
- metale preţioase şi pietre preţioase; Centrul Naţional pentru Încercarea
- serviciul juridic şi audit public intern şi Expertiza Produselor – LAREX
(9 filiale teritoriale)

Laboratorul pentru analiza calităţii vinurilor Laboratoare de analize şi


şi băturilor alcoolice - Bucureşti încercări - 5 judeţe

21
Glosar Comisia Europeană este instituţia executivă a Uniunii
Europene, cu sediul la Bruxelles. Activitatea sa,
Acquis comunitar: Totalitatea normelor juridice ce care reflectă exclusiv interesele comunitare, este
reglementează activitatea instituţiilor UE, acţiunile şi caracterizată de trei funcţii distincte:
politicile comunitare, care constă în: - iniţierea propunerilor privind adoptarea de acte
- conţinutul, principiile si obiectivele politice normative;
cuprinse în Tratatele originare ale Comunitătilor - monitorizarea respectării tratatelor;
Europene (CECO, CEE, CEEA) si în cele ulterioare - administrarea şi implementarea politicilor Uniunii
(Actul Unic European, Tratatele de la Maastricht, Europene.
Amsterdam şi Nisa) ; Principalele atribuţii ale Comisiei Europene pot fi
- legislaţia adoptată de către instituţiile UE pentru sintetizate astfel: face propuneri Consiliului Uniunii
punerea în practică a prevederilor Tratatelor Europene privind politicile comunitare; implementează
(regulamente, directive, decizii, opinii şi deciziile luate de Consiliul Uniunii Europene; face
recomandări) ; recomandări şi emite avize către statele membre;
- jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii monitorizează respectarea legislaţiei comunitare;
Europene ; decide în domeniul administrării programelor şi
- declaraţiile si rezoluţiile adoptate în cadrul Uniunii fondurilor Uniunii Europene, în conformitate cu
Europene ; directivele Parlamentului şi ale Consiliului Uniunii
- acţiuni comune, poziţii comune, convenţii semnate, Europene.
rezoluţii, declaraţii si alte acte adoptate în cadrul
Politicii Externe si de Securitate Comună (PESC) Directoratul General pe Concurenţă (DG
şi a cooperării din domeniul Justiţiei şi Afacerilor Competition): Este responsabil cu conceperea
Interne (JAI) ; şi implementarea politicii concurenţei în UE.
- acordurile internaţionale la care CE este parte (iar Colaborează cu organizaţiile şi asociaţiile de protecţie
nu UE deoarece aceasta nu are încă personalitate a consumatorilor din UE.
juridică), precum şi cele încheiate între statele
membre ale UE cu referire la activitatea acesteia. Curtea Europeană de Justiţie (CEJ): Este puterea
juridică a Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg,
Parlamentul European (PE): instituţie aleasă prin care apără şi interpretează dreptul comunitar. Ea
alegeri directe în ţările membre şi care reprezintă a stabilit principii şi o jurisprudenţă relevantă în
voinţa politică a popoarelor Uniunii Europene. domeniul pieţei interne şi a politicilor comune,
Este cel mai mare parlament multinaţional din lume inclusiv în domeniul protecţiei consumatorilor. Curtea
care reprezintă circa 380 de milioane de locuitori. Europeană de Justiţie, care include Tribunalul de
Puterea Parlamentului European se manifestă prin Primă Instanţă, rezolvă disputele juridice care privesc
trei tipuri de atribuţii: atribuţii legislative; atribuţii ansamblul pieţei comunitare.
bugetare; atribuţii de supraveghere şi control.
Comitetul Economic şi Social (CES): Este un organ
Consiliul Uniunii Europene (The Council of the consultativ în procesul decizional din domeniul
European Union): principala instituţie cu putere politicii de protecţie a consumatorilor. Este consultat
de decizie şi legislativă, cu sediul la Bruxelles. Se de către cele trei instituţii comunitare importante,
compune din miniştrii statelor membre responsabili reprezintă şi promovează interesele consumatorilor.
cu problemele aflate pe agenda de lucru. În cadrul său
statele membre stabilesc obiectivele Uniunii Europene,
realizează coordonarea politicilor economice, rezolvă
diferendele dintre diferitele instituţii naţionale din
statele membre şi stabilesc cadrul normativ general
pentru Uniunea Europeană. Consiliul Uniunii
Europene sau Consiliul de Miniştri este o instituţie ce
are atât caracteristicile unei instituţii supranaţionale
cât şi pe cele ale unei organizaţii interguvernamentale,
cu rol principal în luare deciziilor pe baza propunerilor
Comisiei Europene. Hotărârile Consiliului Uniunii
Europene sunt obligatorii pentru statele membre.

Comisia Europeană (The European Commission):

22
Politici comune ale Uniunii Europene: (Comunitatea Economică Europeană – denumită
Realizarea obiectivelor Comunităţii Economice Comunitatea Europeană după intrarea în vigoare a
Europene şi apoi a Pieţei Interne Unice au făcut Tratatului de la Maastricht, Comunitatea Europeană
ca alături de piaţa comună să apară şi necesitatea a Cărbunelui şi Oţelului şi Comunitatea Europeană
unor politici comune. Dintre politicile orizontale a Energiei Atomice), pilonul II - o Politică Externă
introduse odată cu Actul Unic European se poate şi de Securitate Comună şi pilonul III - o Politică de
evidenţia şi politica de protecţie a consumatorilor. Cooperare în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Externe,
care a trecut în cea mai mare parte la pilonul I.
Politica de protecţie a consumatorilor: După
constituirea Comunităţii Economice Europene Statele membre ale Uniunii Europene: Italia,
– CEE, care avea ca obiectiv şi crearea unei pieţe Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Luxembourg,
comune, a fost elaborată treptat o politică de protecţie Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Grecia, Spania,
a consumatorilor, consacrată odată cu adoptarea Portugalia, Austria, Suedia, Finlanda, Cehia, Polonia,
Actului Unic European şi având ca principale Ungaria, Slovacia, Slovenia, Malta, Cipru, Estonia,
instrumente atât cadrul strategic cât şi legislaţia Letonia, Lituania.
secundară adoptată, regulile, standardele şi normele
introduse, asociaţiile şi comitetele înfiinţate, precum Biroul European al Uniunilor Consumatorilor
şi alte politici comune, gen concurenţa. (BEUC) : Principala reprezentantă la nivel european a
Din punct de vedere al instituţiilor comunitare, organizaţiilor naţionale de protecţie a consumatorilor,
responsabilitatea în acest domeniu revine Comisiei care include 40 de organizaţii naţionale din 30 de ţări
Europene, Parlamentului European şi Consiliului de europene.
Miniştri.
CEN, CENLEC, ETSI: Sunt agenţiile europene de
Piaţa Comună / Piaţa Internă / Piaţa Unică: standardizare, care-şi desfăşoară activitatea în strânsă
Conceptul de „Piaţă Internă „ desemnează un spaţiu colaborare cu Comisia Europeană, organizaţiile
fără frontiere interne în care libera circulaţie a europene ale consumatorilor şi cu organizaţiile
bunurilor, persoanelor, seviciilor şi capitalurilor este patronale.
asigurată în conformitate cu prevederile Tratatului. Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Măsurile destinate realizării Pieţei Interne au fost Consumatorilor (ANPC): Este principala instituţie
prezentate în 1985 de către Comisia Europeană, într- implicată în politica de protecţie a consumatorilor
un document intitulat „Cartea albă privind Piaţa din România, fiind un organ de specialitate al
Internă”, care stipula atingerea acestui obiectiv până administraţiei publice centrale aflat în subordinea
la 31.12.1992. Noţiunea de „Piaţă Internă” este Guvernului României, care are oficii judeţene,
relativ nouă, termenul folosit până în 1985 fiind laboratoare şi centrul LAREX în subordinea sa.
acela de „Piaţă Comună”, definită în 1982, dupa
cum urmează : „Piaţa Comună urmăreşte eliminarea Asociaţiile de protecţie ale consumatorilor
tuturor barierelor în calea schimburilor comunitare, în (România): Sunt organizaţii neguvernamentale
vederea fuzionării pieţelor naţionale într-o piaţă unică implicate în politica de protecţie a consumatorilor.
ale cărei condiţii să se apropie de cele ale unei Pieţe Există 127 de astfel de asociaţii în cele 42 de judeţe,
interne”. În plan concret, termenii „Piaţa Internă” şi care sunt organizate în 16 federaţii şi o confederaţie.
„Piaţa Unică” sunt folosiţi pentru a desemna acelaşi Pe lângă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor
lucru – o piaţă de dimensiunea Uniunii Europene, din Bucureşti îşi desfăşoară activitatea Centrul de
guvernată de reguli unice stabilite la nivel comunitar Consultanţă şi Informare a Consumatorilor.
şi caracterizată de existenţa celor „patru libertăţi” :
libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor ANEC - Asociaţia Europeană pentru Coordonarea
şi capitalurilor. „Piaţa Comună” reprezintă o fază Reprezentării Consumatorilor
premergătoare Pieţei Interne, în care regulile ce o
guvernau nu erau încă suficient armonizate, de EUROCOOP – Asociaţia Europeană a
aceea acolo unde nu existau norme comune se aplica Cooperativelor de Consum
principiul recunoaşterii reciproce a prevederilor
naţionale. UNICE - Uniunea Confederaţiilor Industriale şi
Patronale Europene
Uniunea Europeană (UE): organizaţie înfiinţată prin
Tratatul de la Maastricht se bazează pe cei trei piloni, CEFIC – Confederaţia Europeană a Asociaţiilor
pilonul I care se compune din cele trei comunităţi Industriilor Chimice

23
Note: