GRAFICEI

ROMANE
1925

EDITURA
GRAFICA * CRAIOVA

www.dacoromanica.ro
 TIPARUL
SCRISUL ROMÂNESC
CA VA
+

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
extrem de ce s'a in
de cercurile noastre ce
revista ,,Grafica a precum í elo-
cu care a
acestei modeste a nostru, ne conduc chip
elementar, la doui concluziuni.
era adânc sim
de literatura de in
de in trecut, in

A doua, ci de de
mai ales tipografi, au cu mare entusiasm
culturala node curente de pe care
in coloanele Grafica ca in
diferite alte de specialitate, care cea
caracteristica este Almanahut.
Ne-am dat seama urmare de atmanah,
care pe de
de de atât de necesare
in care este la dupi cum nu
am putut rezista care ne-au din
de scoate departe de a-1 da cu timpul
siunea pe care o cere o asemenea importanta
lucrare.

www.dacoromanica.ro
 Am ca de prin materialul ce
am ce am alcatuirea
redadarea se real progres de cet
ca Witor, ce am luat
ce ne-am asigurat, da,
un almanah, care se apropie prin
sa, de din grile de
Facem acest un la
pe care societatea le
pentru a not a ne sfor-
materiale morale ce facem, a o nouä
erá de progres romänesc.
EM
Directorul Soc. ,,Scrisul

www.dacoromanica.ro
 +
PARTEA

www.dacoromanica.ro
CRONOLOGIA ANULUI

INAINTE DE CHRISTOS.
La : Sunt

5508 Crearea Lumii, socoteala Bisericii

ritene 7433
Crearea Lumii, dupä socoteala Bisericii apusene 6638
754 Fundarea Romei . . . . 269

CHRISTOS.
33 Moarteaaântuitorului Christos . . . . 1892
105 Descilicarea Romanilor in Dacia, sub . 1820
830 Venirea Ungurilor in Europa . . . . . 1095
1171 Venirea Ardeal 754
1290 Descilicarea lui Radu Negru,
la Câmpulung 685
1342 Desalicarea lui Drago5-Vodä Moldova . 583
1492 Descoperirea America, de atre Christof Columb
Octombrie) 433
1517 lui Luther 408
1567 Introclucerea limbei române Biserizile
din Transilvania 358
1569 Inceperea traducerii biserice0i limba
româneascá 356
1580 Aducerea cartofilor din America 345
1591 tutunului Europa . . 334
1599 Intrarea luí Mihai-Viteazul in Alba-
326
1700 Unirea Românilor din Ardeal cu Biserica Romei
(4 Septembrie) 225

www.dacoromanica.ro
La :

Unguri
Ardeal 141
1859 Unirea Principatelor Române (24 Ianuarie) 66
1864 Cea a târanilor 61
Suirea pe tronul a Domnitorului
Carol I 59
.1873 Moartea luí Avram Motilor
supraumit Regele in mi*carea
lor ardeleni 1848 52
1877 Proclamarea Independentei 48
1881 Incoronarea domnitorului I, ca rege
45
1914 Isbucnirea European (20
1916 Intrarea marele European
(14 August) 9
1917 dela in care sunt
(6 August) 8
1918 Unirea cu (27 Martie) 7
1918 Unirea cu România Noembrie) 7
1918 Adunarea dela care a unirea
Transilvaniei (18 Noembrie) . 7

DATE DIN TRECUTUL TIPARULUI.

1350 de joc 575
1373 Descoperirea 552
1399 Gutenberg 526
1440 Descoperirea 485
1456 Asociarea lui Gutenberg cu I. Faust . . . .459
1462 Introducerea Italia de Panartz
Schweyteym, doi lucratori luí Faust 463
1466 Moartea lui I. Faust 459
1466 Petru Schöffer scrisorile luí Cicerone
cu caractere apoi . . 459
1468 Moartea lui Gutenberg 457
1469 Introducerea in Franta de
Freiburger G. Fichet 456

www.dacoromanica.ro
La ani

1473 Introclucerea tiparului Olanda de Dierik

Martens Aalst 450
Introducerea Ungaria prin tipograful
Hess 452
1474 Introducerea Anglia prin Fridrich
CorseIles 451
1474 Introducerea in Spania, 451
1476 Introducerea tiparului Boemia, in
Pilsen 459
1483 Introducerea tiparului in Suedia prin Iohann
Schweel . . 442
1490 loan Froben primul nonpareille 435
1493 Introducerea tiparului in Rusia de George
Cremovici 432
1507 Monachul Macarie prima Liturghie
418
1540 Celebrul parisian Claude Garamond
Etienne primul 385
1542 Introducerea tiparului in Japonia prin Francisc
Xavier 383
1545 Introducerea tiparului Belgradul Serbiei . 380
1549 Introducerea tiparului in America (Mexico) 376
1571 c.elei române§ti . 354
1799 Introducerea tiparului in Egipet 126
Inventarea presei de fier de atre Lordul
Charles Stanhope 125
1814 Punerea in functiune a primei de tipar
de forta aburilor, inventati de
Koenig Bauer 111
Inventarea de din hirtie 56

www.dacoromanica.ro
SARBATO RI LEGALE
Trebuiesc finute i de tipografii.

Potrivit legii duminical, stabilimentele comer-

dale industriale trebue inchise Duminicile ziva.
i In de Durninici, urmatoarele legale sunt
de repaos, in care autoritatile i
inchise :
Anul Nou Ianuarie).
Boboteaza (6 Ianuarie). Pomenirea Eroilor (23 Maiu).
24 (Unirea). Sf. Maria (15
2 zile de Dumitru (26 Octombrie).
Sf. Gheorghe (23 Aprilie). 2 zile

ZILELE CAND NU SE
7 29 Petru
25 Martie (Buna-Vestire). 8 Septembrie (Naft. Maicii
Cele trei zile de Domn. Maria
Maiu (Sf. Elena). 14 Septembrie (Ziva Crucii).
28 Donmului). 8 Noernb. (Sf. Mih.
2 3 (Rusaliile). 6 Decembrie Nicolae).
Curtea de Casa*, Curtea de Apel Tribunalele mai
tin vacante : de (din ajun Anul Nou) ;
de (de Joia Mare la Duminica Tornei) vacanta
de (dela la 31 August). La judecatorii nu
se tine 4 zile de 6 zile de

www.dacoromanica.ro
SARBATORI RELIGIOASE
NATIONALE
cu suspendarea serviciului la toate serviciile
(Stabilite prin Jurnalul Consitiului de No. din

(Sf. Vasile).
6 (Botezul Domntslui).
(Sf. Botezâtorul).
2 Februarie (Intimpinarea
25 Martie (Buna Vestire).
(Trei de
23 Aprilie Gheorghe).
21 Elena).
28 (Ináltarea 40
7-8 (Pogorârea Sf.
29 Ap. Petru
20 lie (Sf.
6 August (Schirnbarea
15 ,, (Adormirea Maicii Domnului).
Septembrie Domnului).
14 Septembrie Sf. Cruci).
26 Octombrie (Sf. Dun-titru).
8 Noembrie (Sf. Arhanghel Mihail
21 Noembrie (Intrarea in
6 Decembrie Nicolae).
25-27 Decembrie
Din aceste investesc caracter oficial:
Ianuarie, care se va serba Te-Deum Mitropolia
din 6 (Botezul care se va
serba toatá prin asistarea
divin parada militarâ, (Sf.

www.dacoromanica.ro
prin asistarea autoritatilor civile militare, seara de
Mare) spre Sf-ta Mitropolie.
stsspendarea serviciului, se va oficia Te-Deum
tara, nationale :
Proclamarea Independentei (1877), in care zi
se va comemora Aniversarea Unirii Romanilor
Proclamarea
28 Aniversarea zilei Eroilor morti patrie
(Inaltarea Domntslui), 40
Vacantele Sf. ale vor
cu zile de se vor termina
in ultima zi; deasemenea, in Nou, servicksl
va fi suspendat.

jurnal a de a zilclor In
nu erau uncle nu lucrau, lar altele lucrau.

www.dacoromanica.ro
 ineri 16
2 Vineri Sâmbátá 17
3 DUMINICA 18
4 DUMINICA Luni 19
5 Marti 20
6 Marti Mier curi 21
7 Miercuri Joi 22
8 23
9 Vineri 24
MINICA 25
DUMINICA Luni 26
12 Luni Marti 27
13 Miercuri 28
14 Miercuri 29
15 Joi Vineri 30
31

NOTITE:

12 o

www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE
DUMINICA 15
2 16
3 17
4 Miercuri Mier 18
5 Joi 19
6 Vineri 20
7 Sâmbätä 21
8 DUMINICA DUMINICA 22
9 Luni 23
10 24
11 Mier 25
12 26
13 27
14

NOTITE:

* *

www.dacoromanica.ro
 DUMINICA
ARTIE Luni 16
2 Luni 17
3 Marti Mier curi 18
4 Miercuri Joí 19
5 Joi Vineri 20
6 Sâmbätä 21
7 Sâmbátä DUMINICA 22
8 DUMINIC A Luní 23
Luni 24
Marti Miercuri 25
II Mier curi Joi 26
12 Joí Vineri 27
13 28
14 Sâmbätä DUMINICA 29
15 DUMINICA Luni 30
Martt 31

NOTITE:

* 14 *

www.dacoromanica.ro
APRILIE
Miercuri
*
1 16
2 Joi Vineri 17
3 I 18
4 DUMINICA 19
5 DUMINICA Luni 20
6 Luni Marti 21
7 Marti Miercuri 22
8 Miercuri Joi 23
9 Vineri 24
10 Vineri 25
11 DUMINICA 26
12 DUMINICA Luni 27
13 Luni Marti 28
Marti Mier curi 29
Miercuri Joi 30

NOTITE:

www.dacoromanica.ro
 A I U
16
2 DUMINICA 17
2 DUMINICA Luni 18
4 Luni Marti 19
5 20
6 Joi 21
3 Joi 22
8 23
9 DUMINICA 24
10 DUMINICA Luni 25
Luni Marti 26
12 Miercuri 27
13 Miercuri Joi 28
14 Joi Vineri 29
15 eri 30
DUMINICA 31

NOTITE:

* 6*

www.dacoromanica.ro
 1 Luni Marti
2 Mfercuri 17
3 Joí 18
4 19
5 Sâmbätä 20
6 DUMINICA 21
7 DUMIN ICA 22
8 Luni Marti 23
9 Miercuri 24
curi Jo! 25
11 Vineri 26
12 27
13 DUMINICA 28
14 DUMINICA 29
15 30

NOTITE:

17 2

www.dacoromanica.ro
 I E
curi Joi 16
2 17
3 Vineri 18
4 DUMINICA 19
5 DUMINICA 20
Luni
7 Mier curi 22
8 Mier curi 23
9 Joi Vineri 24
Vineri 25
DUMINICA 26
12 DUMINICA Luni 27
13 Luni 28
14 Marti 29
Miercuri Joi 30
31

TITE:

18

www.dacoromanica.ro
AUGUST
DUMINICA 16
2 DUMINICA Luni 17
3 Luni Marti 18
4 Marti Mier curi 19
5 Mierc Joi 20
6 Joi Vineri 21
7 Vineri 22
8 DUMINICA 23
9 DUMINICA Luni 24
10 Luni Marti 25
Marti Miercuri 26
12 Mier curi 27
13 Joi Vineri 28
14 Mneri 29
DUMINICA 30
31

NOTITE:

* *

www.dacoromanica.ro
SEPTEMBRIE
Miercuri 16
2 Miercuri Joi 17
3 18
4 19
5 DUMINICA 20
6 DUMINICA Luni 21
7 22
8 23
9 Miercuri 24
25
Vineri 26
12 DUMINICA 27
13 DUMINICA 28
14 Marti 29
15 Mier curi 30

NOTITE:

* 20 *

www.dacoromanica.ro
OCTOMBRIE *
16
2 Vineri 17
3 I DUMINICA 18
4 DUMINICA Luni 19
5 Luni 20
6 Miercuri 21
7 Mier curi 22Joi
8 23

.
9 Vineri 24
Sâmbätá DUMINICA 25
DUMINICA 26
12 Luni 27
13 Marti 28
14 Mier curi Joi 29
15 30
31

TITE:

www.dacoromanica.ro
NOEMBRIE *
DUMINICA 16
2 Luni 17
3 I
Miercuri 18
4 Miercuri 19
5 20
6 21
7 Sâmbátá DUMINICA 22
8 DUMINICA Luni 23
9 Marti 24
10 Miercuri 25
11 Mier curi 26
12 Mneri 27
13 28
14 DUMINICA 29
15 DUMINICA 30

NOTITE:

www.dacoromanica.ro
DECEMBRIE
1
2
Marti i Miercuri
Joi
16
17
3 Joi 18
4 Sâmbäta 19
5 DU MINICA 20
6 DUMINICA Luni 21
7 Luni Marti 22
8 Mier curi 23
9 Mier curi 24
10 Joi Vineri 25
11 Vineri 26
12 DUMINICA 27
13 DUMINICA 28
14 Luni 29
15 Miercuri 30

NOTITE:

23 *

www.dacoromanica.ro
NOUILE TAXE POSTALE
P. ntru :
Majorarea de la Pentru
C.-Stovacia
Italia
Jugoslavia
15 Mai 1923. Polonia

Lei B. Lei B. Lei B.

scrisoare
20 grame
20 gr - 10 -
---
de fractiune
in plus
2. 0 carte
3. 0 carte
. .
50
50 -
4. de de
care 50 grame, 25 2
5. didactice literate, Cata-
loage imprimate de
publicatiuni periodice,
cari apar se depun la
de editori, autori, admi-
nistratii sau depozttari de de
fiecare 50 grame sau fractiune, . 05 I I
Toate celelalte publicatiuni se taxea-
conform aliniatului 4 precedent.
6. relief pentru orbi,
de
7.
500 de grame
de
. . .
la 150 gr -
25
--
50
--
50

200
250 ,, -
50
- -
-- --
de 50 grame sau
in plus, 50
8. Probele de la -
de
in plus,
50 grame sau fractiune
50 - -
Taxa de recomandare peste taxele
dela 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7
Taxa avizului de
8
la oblec-
- - -
tele recomandate :
a) cerut
obiectul
momentul depunerei
-- -- --
b) cerut ulterior depunerei obiectului
Taxa unei foi de
Taxa de indentitate .
. -- --
Suprataxa pentru obiectele adresate
Poste-restant -
*24*

www.dacoromanica.ro
 NOUILE Pcntru Austria
:
Pcntru
TAXE POSTALE Intcriorul
C -Slovacia
Jugoslavia
Majorarea de la ROMÂNIEI Polonia
Ungaria
celclalte

15 1923. Lei B. Lei B. Lei B.

Taxa timbrului de asistenfa sociali
ce se la scrisorile simple,
comandate, de valoare
destinate in altA localiiate deck in
cea in care sunt depuse . . . . 25
Taxa de platA minimA obiec-
tele nefrancate 4 4
Supra-taxA pentru recomandate,
cuvrernente, mandate mesagerii
prezentate la
legale
Duminicile
-
Toate birourile postale debitele de timbre stint obligate ca
publicului actualele externe de 2 lei, francate
complect anume lipind pe lAngA taxa incrustatA un timbru
franco-mobil de leu (dacA sunt destinate pentru Austria,
Cehoslovacia, Italia, Jugoslavia, Polonia, Un-
sau 2 lei, dacA des-
tinate celelalte

www.dacoromanica.ro
SISTESTEMUL PUNCTELOR
TIPOGRAFICE
(Sistem normal, numit

metru 29 mm. 2660 puncte tipografíce

punct 0,376 m.
6 puncte nonpareille
7 colonel
8 petit
9 = borghis
garmond
=
=
= tertía
20 text
24 = dublu
28 dublu mitel
36 = canon mare
36 3 cícero
40 = 4 cícero (missal
48 5 cicero mare)
60 = 6 cícero (sabon)
metru cícero $ petit
4 cicero un quadrat (48 puncte)
kg. nouä nonpareille,
petit, 8400 garmond 6300 cícero.
parisíanä (normalä) este puncte sau
22.566

www.dacoromanica.ro
FORMATELE DE HÂRTIE

fabricate in obici-
de tipografi:
Formatul No. = 42 X 68 centimetri.
,, 76
84
77
80
96
Formatul No. se in dimensiune ase-
menea No. 2 ;i 4. Semi-cartonul se de obicei pe
de 35 X 45, cartonul (alb sau colorat pe forrnatul
de 50 60 in diverse In alte mai
Germania, formatele de sunt reglementate pot avea
urmitoarele formate :
Formatul No. 33 X 42 centimetri.
43
45
48

53
56 ,,
,, 59
64
65
68
,, 78
postale au formatul de 9,2 X
stabilit de

www.dacoromanica.ro
LEGEA EXEMPLARELOR
OBLIGATORII

,,Monitorul No. 205, din Decemvrie,

urmitoarea modificare a legei 19 Marge 1904 :
,,Proprietarul de arte grafice : tipografie,
litografie sau procedeu de arte grafice este obligat sá
din carte, note muzicale,
planuri, stampe, portrete, tablouri, foae vo-
reproducere, douä exemplare bibliotecii
române din exemplare biblio-
tecii Universitátii din bibliotecii Universitätii din
bibliotecii din bibliotecii Ateneului
din un exemplar funda-
tiunii Universitare
pentru cultura literatura poporului ; jar
aceste biblioteci sunt obligate le le
in depozitele
Exemplarele ce se bibliotecilor sá fie
plecte executate pe sau material de
calitate, ca cele cari se pun in sau se
editorilor. Nu sunt supuse indatorirei acestei legi,
cari reprezintá, bani, de toate
de caracter oficial confidential, cari vor fi declarate ca
atari de respective. de a trimite
plarele legale incepe: pentru ziare, reviste
din pentru celelalte grafice;
etc., etc., de ce vor fi terminate. Ti-
sunt indatorati a inainta cu aceste
chete o in douä exemplare din
care unul se va certifi-
cat de administratia
bliotecilora.

28

www.dacoromanica.ro
 * 29 *

www.dacoromanica.ro
CRONICA ANULUI
Evenimente cu tiparul românesc
Scrise : Cronicarul VEMOL.

1924 a insemnat pentru tiparul românesc un an

de Pe care
asupra economice dela noi, se mai
scumpirea ca sabia
lui Damocles asupra activitMii grafice din Odatá
cu in noul an, nu face secret din
de a majora din nou preturile Corpul tipo-
grafic se puni in pentru a noua
ce se In cursul lunei
Patronitor Tipografi din se intrune*te localul
,,Universului, cu care ocazie redacteazi un memoriu protest
adresat Ministerului de finante, prin care industria
dela noi nu poate satisface intregite,
o capacitate de anuala numai de 3000 vagoane,
pe când consumul este de zeci de mii de vagoane. In
lunei Februarie Sindicatul ,,Gatenberg"
torilor tipografi din un memoriu, scum-
pindu-se se o
grafice, in rindurile in deajuns In urma
produse editorilor de ziare, patronilor
lucatorilor tipografi, la care se aliaza
fabricele de cartelate deocamdati
proectatá.
La 31 1924 inceteazá din
regretatul tipograf Pogány, de
arte Defunctul era un competent
membru grafic noi.

www.dacoromanica.ro
 Gutenberg" din

simte de a poseda o
típografie culturali ce-o intre-
prínde mtdt vechiul ,,Gu-
tenbere
La 20 Martie se congres
al',,Uníuneí Muncitorilor Românía,
care deIegatí. Se desbat chestiuni
de Iuptä
In cursul Martie apare un nou organ hi
nostru, este

www.dacoromanica.ro
ciosul sindicatului cu nume din la.
numai chestiuni
Luna aduce o de in $ in
un centre din veche.
Moare in de 70 ani zetarul Ion Popa-Necfa,
redactor responsabil ,,Gazetei In lunga-i
de suferinte, zetarul Ion Popa-Nec§a a devenit un ade-
värat martir national, a
sufere ungureasca, pentru articolele cu
nationalista scrise in ani a fost Iocatarul
Seghedinului Ion Popa-Nec§a merge in anii
cu libertatea sa de a protesta
contra de dela Budapesta. Scrisul
tiparul datoreazá cuvinte de pietate acestui
zetar, care inainte de toate era un bun
Sindicatul Gutenberg" Bucure§ti organizeaza sub con-
ducerea d-lui M. Constantinescu serale de educatie
pentru tineretul arta sindicatul Típarul"
are de a tine un ciclu de confe-
organizate de C. Bosculescu, uncle având
caracter profesional educativ.
de dela cari actualmente
o cu nationali, cu
siguri spre perfectionare, sunt animate de neobicinuitul interes
tipografilor din cari renoveze materialul
tipografic, introducánd unul nou modern. Cartea
Româna Bugra"
Intrec prin a pune vânzare sera de caractere moderne.
Dintre literele mai colt de
se remara garnitura de ,,Turnátoria
precum garniturile de
,,Cartea Conducatorii
acestor C. Rasídescu, I.
Hecht, au neperitoriul merit de a fi contribuit
largi desvoltarea tiparului românesc.
de noua tentativá a cartelate de majora
preturile, se protestul unanim corpului tipo-
grafic. In urma de hârtie multe publicatii

32

www.dacoromanica.ro
aparitia sau reduc paginele. Printre cele
se remara
In cursul lunei lie trece cele eterne reputatul tipograf
editor C. codirectorul S. A. ,,Cartea
boali l'a chiar in cursul ce-1
Karlsbad. Tiparul românesc culturall dela.
noi stsfere o mare píerdere moartea lui C. Sfetea.
In cursul vacantei de vará s'a inaugurat
8 km. dela Cernäuti, buco-
Acest s'a ridicat cu multe neprecupetite jertfe
aduse tipografii din Bucovina. La inaugurare au
participat presa, precum admiratori ai
are 2 etaje, cu
vaste luminoase, cu numeroase camere inzestrate cu tot
confortul.
In lunge de toamni din o de
Wile de de lucru ce
bântuia cu furie mai ales in Stabilin-
du-se valuta acestor jar economia cursul
normal, in industria austriaca, cei emigrati
vechiul ocupatia.
In prima jumätate a lunei se tine la Cluj un
de care participi o parte industria gra-
Transilvania. S'a remarcat acest expozitia
de ,,Cartea cu sucursala
precum Lapkiadó, Bernát, Ardealul,
Tot cursul lunei Septembrie se organizeazá
tuoasa a tipografului clujan Gh. o
de grafice, care se deschide Oradea-Mare cu
corurilor tipografice de peste
Expozitia a avut un succes binemeritat, jar corurile au
Laburosul Alex. Lengyel a tinut o
caracter profesional. Premiul I dela emulare dus
,,Gutenbere
La 28 Septembrie se al 50-lea.
an de grea activitate a distinsului tipograf
Iosif Terenul de activitate al venerabiluluí
coleg Gabriel problema defica a culturei profe-

www.dacoromanica.ro
sionale, din rásputeri pentru promovarea desvoltarea
artelor grafice din Banat.
Parchetul Brapv fac o descindere
Brassoi firma editoare Kahana & Comp."
acuzatá, fi frustat cu suma de 2 milioane,
dela Budapesta o
In luna Octombrie reía .,Scoala artele
grafice" de atre o
frunte cu neobositul fruntai al tiparului românesc d-I Dimitrie
C. secondat de munca valoroasä a d-Ior Nícutescu-
Fr. Göbt Ion S. Sunt
.seIectionati mai Se aduc sacri-
de Patronilor", Capita lei
Camera de pentru sustinerea acestei care
condusA cu pricepere de de specialitate, poate
mai bine formarea viitoarelor
de
La inceputul lunei Noembrie se intrunelte
de unificare ale ambelor tipografice din
cu de a discuta chestiunea
torimei grafice Se plänueite chiar
o colaborare cu
actualmente sunt multe chestiuni de tehnic ca sá
zicem cari ingreuneazi fuziune sau colaborare
cu organizatia de peste munti. Dealtcum se
o rândurile
tipografi sportiv Graphico. Lucatorul
tipograf, condamnat de multe ori a lucra in conditiuni igienice
defavorabile insuficiente, are cea mai mare nevoie de o
deaceea de cluburi
sportive nu poate fi cu
Am ordinea toate evenimentele
de cari corpul tipografic noi. In
genere vorbind tiparul românesc ayea nespus de mult
de luptat cu enormele produse in de
hârtie a cursul anului
a un mic pas spre progres desvoltare. Dato-
rítá procurarea de materiale tipografice este

www.dacoromanica.ro
mai noi sunt
situatia de a material s'au infiintat
cursul o multime de tipografii. In au
luat printre altele tipografige Bucur, Tipografia
Regina Europa, in
la Arad, Pilger Banatul la
la Focfani, etc.
Am mai sus, industria tiparului dela noi a
cursul anului trecut un pas spre desvoltare.
ca amintim aci, in ceeace latura a
tiparului, s'a inaptuit mult, foarte mult chiar. Curentul moder-
a $ a gäsit adepti tara Cärtile,
revistele unele imprimate ce apar acum, ar fi lucrate
u mai cu pricepere.
ratiile de tipografi adapteazi cu multá directivele
ce le revista RomânA din Craiova,
care scurt de apare format o
de cetitori, gata de a o pe adeväratei arte
grafice. Rolul reviste procesul de desvoltare tiparului
românesc este de nepretuit poate in
intreaga-i insemnätate valoare.-Intrind
an, speräm acestuia vor aduce
pentru nostru con-
de existentä mai
prielnice.

www.dacoromanica.ro
INTRODUCEREA MASINELOR
DE CULES IN ROMANIA
De: Consi. MILLE.

lunga mea de am avut ocaziunea

ocup de artele grafice. La noi sunt foarte
Rutina este a bst
aveam sarcina mea conducerea a gazete
trebuia la
tirile tehnice de imprimare a acestor organe de publicitate,
nu se gândeau.
Cazavillan a introdus in Ro-
Era ca pe tirajul repede
lui se mai repede. compune
repede, da mai multe de ultima Mi s'a
compozitia cu este prea -o mie de
litere pe -, pe poate da
patru mii de litere pe
m'am pus studiez chestiunea pentru aceasta
am câteva de tipografie instalatiile atorva
mari organe din Era in anul mai
multe sisteme de de cules. Era mai
rudimentar sistem, aceea venea pe o
fabrica Fabrica Steyer din Austria. era este o
foarte care in zetuíasca
bloc, zetuia ca cu Mere mobile. Acest
admirabil ca era foarte convenabil pentru
compozítiunea avea dezavantajul, a pagi-
ziarului mai M'am oprit atunci
nelor Mergenthaler, care produce bloc
care, afará de dezavantajul corecturei, este pentru un

* 36 *

www.dacoromanica.ro
ziar. Patenta linotype era din America de
o din Berlin prin reprezentantul ei vienez Gebrüder
Gell, am comandat douä Linotyp, care
introdus
*

Dar introducerea de cules in nu a

Corpul tipografic din s'a
alarmat. El credea introducerea de cules va
gura grafici. Am avut datä in
atelierele $ se cerea pur ca
inapoi.
Am rezistat am Acum dupa aproape
20 de ani, toate stabilimentele tipografice au de
vorbesc de tipografiile, care E azi
imposibil de a face un de a avea de cules.
Dar tipografille comerciale au introdus de compo-
mecanick.
Teama lucrätorilor tipografici nu a fost o
de cules au lucrul s'au
s'a urcat, de cu
anátatea grafic a avut de prin
Toate progresele in toate se fac cu greutate
sacrificii.
specialist in
am fäcut ceva
pentru ea.

37

www.dacoromanica.ro
ISTORIA TIPARULUP : Em. TÁTARESCU.

Teoria arte de utile ca

tiparul, nu trebuie sA fie ignoratA
de din ce sunt fami-
liarizati cu este de ca
tot omul de sA fie in
sA judece mod meca-
nica propriilor sale
&ste foarte mirarea ce exprimat-o anumiti
cercetatori mai noi ai originei tiparului, popoarele
vechi - Grecii Romanii - nu au cunoscut tipografia, cts
toate o serie de dovezi furnizate de
istorici, filologi dovedesc ei erau de mult pe'
calea
Ast-fel Plutarque scrierile sale, des Lacé-
démoniens, de o viclenie care a recurs
regele Spartei, pentrts a pe - ,,EI
scrise mâna sa stânga sens cuvântul victorie
in sa unde acest
cuvânt era rebours tints acolo prefacându-se
se socoti caracterele lite-
au avtst timpul se imprime in suprafata
ficatului apoi il soldatilor zicându-Ie, prin aceste
zeii le -. Nu este acesta un exemplu
concret de caractere fixe ?
Bibliograful englez Disraeli (1766-1848), pretinde chiar
scrierea sa of literature, Romani,
mari arta de a dar
conceptie politica, ce primejdie ar atrage
dupa sine descoperire, au ascuns-o poporuluio.
Albert Cim.

www.dacoromanica.ro
 Semnalám pe de parte
de de atre Paul
Lacroix, Edouard Fournier Ferdinand in
de l'Imprimerie (pages 69-70): ,,Nu de
care surprin$ cei n'au cunoscut
tiparul, n'a fost de nicio utilitate pentru
Romani, pentru nu posedau o buná
de Dar de ei au avut
de care oriat de rezistente $ de
de erau, au servit totu$ mare másurä, la
rirea de foarte frumoase.
in ,,De nature des adre-
andu-se care pretindeau armonia universului este
un simplu le obiecteazá: cine putea
crede arunca pe jos o cantitate de caractere de aur
sau ori-ce materie ar $ care ar reprezenta cele
de ale putea câdea ase-
menea in forma in mod foarte citet Analele
lui Ennius '); când in ,,De ?institution aratoirea, ne
era a se da la copii drept litere
cu ei apoi se distrau - nu sunt toate
aceste fapte, preludiul sau fipografiei, nu
pas atre cu caractere mobile nu se poate
spune lucru de pe care Romanii le
imprimau pe sau pe oale, intocznai cum
no§tri scot in relief titlu, pe dosul ?
Dar de care ne vorbeite
acel procedeu de Varon pentru ,,a
in numeroasele sale imaginele a sute de
personaje S'a pretins aceste portrete erau gravate
in relief pe o de metal sau din
du-se in acest inceput veritabil de chalcografie sau de
xylografie.
Tiparul xylografic sau tabular - consistând a grava
un text sau un desemn pe o sandurá de a unge
cu sau culoare, apoi a aplica o
Unul din cei mai vechi poeti latini, näscut anul I. C. Grec
de origine a murit la 269. Stilul era greu, incorect, aproape barbar.

www.dacoromanica.ro
foaie de pe care se freca sau un tampon -
se practica in China pe secolului al VI-lea, in Coreea
al $ in secolul al Se
caractere mobile, ar fi existat
Coreea in 1317 ; este adevärat, nu se
sprijinul acestei afirmatiuni, nick un document tipärit acest
datând aceastä a fost expo-
zitia din 1900 Paris, in vitrinele Pavilionultsi Cored, o
carte ,,Le Traité édifiant des Patriarches rassemblésa,
de preotul Pack-Sun, care purta pe ultima urmätoarea
mentiune: ,,In 1377, biserica Heung-tek... in
caractere
carte, care figura deasernenea
a fost ants! 1486, din ordinul
mobile de
origina indepärtatä a existentei tiparului, nu
s'a putut dezvolta acolo, ca la noi, din cauza limbei care
un numär redus de Mere, analog
din care se compune alfabetul nostru, continea mii de semne,
din care este adevärat cele mai multe se
foarte acestor sernne pentru tipo-
cere o pierdere de vreme ; afará de
aceasta, ce sens ar avea torni litere care se
aia de nu este mai practic se graveze textul
Ca $ Coreenli, Arabii tiparul tabular din
X-Iea, aia cum o dovedeite un fragment din
Caron, tipärit la acea epocá acest procedeu rudimentar.
In Europa, numai secolului al XIV-lea,
apare acest mod de a S'a servit de mai
fabricarea de joc, apoi pentrts religioase,
mai ceva pentru de gramatici numite
dupä numele
al
care s'au
mare de
care a avut apoi ca
mai ales in Olanda
Aelius Donatus
pe
Un anume
-
Castaldi, din Feltra, aproape de care a
ai secolului al XIV-lea, trece drept acela care a
calat in documente de mantsscrise, ordonante, diplome, etc.,
litere s'a servit pentru aceasta, de ni$e

40

www.dacoromanica.ro
in genul acelora pe care le de
pentru a titlurile relief. Aceste unse
culoare. se aplicau presiune mai sau mai
tare a in spatiurile rezervate pentru
manuscris; de aci numele de tipar cu
acestui procedeu, ale urme se gäsesc nu numai
Italia, chiar Panfilo Castaldi, dar in
Un inceput de tipärire cu ajutorul literilor mobile, a avut
anul aproape
Gutenberg, pe era absorbit de propriile
sale Un argintar din Praga. numit Procope Wald-
fogel, care venea se instaleze vechia a papilor
naduce cu sine, anumite secrete a $ meserii, din
care mai important, era arta de a scri artificial, (ars
documentele auten-
tice ale descoperite de abatele Requin In contractele
fácute, este vorba fond de just bine in fier,
practica scrierii mecanice", de unelte de lemn,
de metal de fier, alte detalii. Waldfogel aso-
care aduc fondurile necesare pentru complecta
utilajul. Dar sale nu par a fi dat rezultatele dorite,
el dispare mate-
sunt vándute
Chestiunea, cum se vede era, ca sä o
expresiune zilele noastre aer" ; fructul destul de apa-
rent bine conformat, mergea maturitate ; acest Iticru
a permis critic trecut, Philarète
declare ,,adeväratul descoperitor tiparului, este
omenesc".
de
tiune a tipografiei, partea cea mai itnportantä, marele merit,
a constat, nu mobilitatea caracterelor, natural,
necesar, la care s'a ajuns printr'un progres invincibil,... dar
prin turnarea ; marea inventie a fost
fonta ; acesta a geniul, revolutia
*
* *
Christian, op. cit., p. 15.
2) Michelet, Histoire de France, t. VII, p. note.

www.dacoromanica.ro
 Nimic confuz mai obscur viata Gutenberg,
de istoria sale, a
tone de mii de volume, sau
ca prin aceasta seadus mai
nurnele ce se zice a purtat, acest nurne de Gutenberg, nu
este propríu ; se cherna sau Hans Gaensfleísch
sau de Sulgeloch sau Sorgeloch, Gudenburch,
Gudinberg, Guttemberg sau Gutenberg. In realítate numele
de familie era sau Sulgeloch sau
Sargeioch, Gudenburch, Gudinberg, Guttemberg sau
berg erau numele sau supranume. El s'a
Mayenta, sau sau sau chiar
in anul Sunt unii care Gutenberg
chiar nu s'a putin era originar din Kuttenberg
in Boemia din Kuttenberg s'ar fi mai
Gutenberg.
Ori-care fi origina numele cert este
fost timp aproape victorios
Numai de o jumätate de secol, incertitudinea a
nu pentru
Aceastä confusiune provine in mare parte in
care se Gutenberg, ales inceputul
de a ascunde, de a deruta cu
curiozitatea Nu se
aceste noi n'ar fi fost cu
n'ar fi fost urmare acest lucru era necesar,
nu numai pentru a evita contrafacerea deci de a trage din
inventiune toate foloasele posibile, dar mai pentru a nu
se expune de vräjitorie, de pactizare cu Lucifer,
Satan sau Belzébuth, de de comode,
pentru a rezolva mai sau de a
chestiune mai complicatá.
Este foarte ciudat, de
tatonare trecuse, Gutenberg a continuat a
pune numele pe pe numele
asociatilor säi, Ion Fust Faust) Petre Schoiffher sau
Schoiffer, sau Schaefer de Gernsheim, se
in numeroase cum sunt de Rationala din

www.dacoromanica.ro
 din 1460, sau Biblia din
dela 1462.
Nu este mai Ion Fast, bogat financiar
argintar, care a fondurile lui Gutenberg,
Petre Schoeffer abil caligraf gravor care a atras in
intreprindere de i-a dat pe sa in
au de a atrage gloria
inventiuni. Foarte multi chiar, care Erasme,
au crezut de au proclamat pe Fust
inventator al ca Paul Edouard Four-
nier Ferdinand Seré, au afirmat
a fontei de imprimat, Pierre
A intervenit o mare meníti
mai mare confuziune in anume
aparitiunea pe a Ion Laurentia, supranumit
Coster, pe care compatriota 100 de ani dela moartea
Gutenberg, au inceput reclame pentru
tatea mai malt i-au ridicat statui,
dintre care cea din la mijlocul secolului trecut, 1856.
aceasta Coster, se
din vecinatatea natal Harlem, $ ce
adunase coji de fag, se distra täindu-le forma unor litere.
Inpacheta apoi aceste forme in drum spre casa
ajuns seva ce se
din ade, läsase forma pe hârtie, condus
la descoperirea Mai un necre-
dincios fugi el, o parte din materiale, fonte, case,
etc., inventiunii ; acest
lucrator, supranumit $ Ion, nu era Gutenberg
unii; Ion altii.
Aceasta nu a fost de date
precise reconstituite au
aceasta In Laurentiu Coster, anal
1370, avea 70 ani 1440, epoca cea mai
i se poate descoperirea ori acest an este
anul care Coster a Aceasta impiedeca
ca luí $ in picioare, in mijlocul unei

www.dacoromanica.ro
piete imense din Harlem, Grote Markt, astfel
mult ca intotdeauna urbi sin-
guru! inventator tipografice, este
Coster.
Dar nu a fost suficientä numai confuziune, a
se lupte altor incercäri de a istoriei;
una din ele. mijloctsl secolului al XVI-Iea, un
tipograf din Strasbourg, Ion Meydenbach, sau
Mentelin, se vede onorat de atre cu
titlu de inventator tiparului. Arta tipografiei, scrie
din cronicarii Strasbourg, fu descoperiti
pentru prima Strasbourg, de
Ion Mentelin, care servitorului Ion Gensfleich,
noua sa descoperire... Ion chip
nedemn de acest care se. cu Guten-
berg, care era foarte bogat care era curent cu ceiace
fácea Mentelin.
Toate acestea dovedesc de contraversatä, de
de confua, era chestiune.
Cu toate acestea nu mai poate nici-o
adeväratul descoperitor este Gutenberg; cele
irefutabile dovezi, stint urmätoarele:
Mai sunt martori pe
care Gutenberg I-a intentat la Strasbourg, anul in
contra luí George Claus Dritzehen, asociatului
Andrei Dritzehen, fabricant de Spiegelmacher.
a explicat chip foarte ingenios,
limba limba
Speculum ; cea mai mare parte a in Olanda,
Germania, etc., plan;eIor
purtau titlul de Speculum: Speculum humanae salvationis,
Speculum vitae humanae, Speculum salutis, etc., sau
Oglinda onoarei, Oglinda umane,
Ei bine, pe care Gutenberg le fabrica
in mod clandestin cu nu sunt reali-
tate aceste artulii
acestor martori, sub aparenta
fabricatiunilor acestor oglinde, Gutenberg se servea de toate

*44*

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 de toate instrumentele intrebuintate pentru tipar,
plumb, formate, etc.; mai mult unul din
declarä a dela Gutenberg, acuma trei
aproape o de unor lucruri care
au tipografiel (in textul german: das zu dem
Trucken gehöret). Trucken Drucken),
a prin urmare de tipa r, a fost pro-
nuntat cursul procesului a astfel pentru prima
cu un mai nou.
este declaratiunea lui Ion Schaeffer, fiul
lui Petre Schaeffer nepot sau stränepot al luí Fust, care
cu prilejul unei germane a operilor luí
impäratului Maximilian, se astfel in
,,Arta admirabilä a tipografiei a
Mayenta, de atre Ion Gutenberg anul
1450 ulterior propagata, capitalul
munca luí Fust Petre
Iati ! scrie, Ambroise ce a
citat aceste nici-o nu poate
fie mai autentici mai Aceasta poartá
data de de aproape,
trebuie Ion Schaeffer,
consideratiunilor de familie, a retractat in cele ce a
spus, atribuind Fust, meritul
In fine, o alta de abia acum
ani, este urmitoarea Sorbona de
tipografi de pe Franta, la
Ulrich Gering, Mihail Friburger Crantz :
,,primul care a inventat arta tiparului, facând nu cu
cernealä, dar cu de metal, este un anume Ion Guten-
berg
*
La 27 Octombrie Mayenta luat de elec-
torul de Saxa Adolf de Nassau,
diat, mare parte lui Gutenberg, Fust Schaeffer,
cum moartea lui Christos, apostolii
lumea, tot
se in toatä

*45*

www.dacoromanica.ro
 ei binefacerile acestei descoperiri, cele mai
indepârtate.
Conrad Sweinheim Arnold Pannartz de o parte Ulrich
Han sau Hahn de parte, scoborârâ Italia; primi
doi se in din Subiaco, câteva leghe de
Roma, dincolo de Tivoli, cälugäri germani le
ospitalitate imprimari acolo o carte jar altele
data de 29 Octombrie 1465.
Ulrich Hahn s'a oprit Roma, prima lucrare
in anal 1467. Schweinheim Pannartz
pentru a se instala Roma de
ca Hahn, numeroase din autorii vechi:
Augustin, Jérom, Virgiliu, etc.,
numero$ elevi. In 1475, functionau Roma peste douzeci
de
Jean de Spire se Venetia acolo
prima editie din Tacit, scrisorile Ciceron,
a luí Pliniu, etc., obtine dela Senat 1469, un privi-
Iegiu exclusiv pentru tipografiei Venetia, privi-
Iegiu de care profita, muri
vreme. In acest timp Nicolae Jenson, originar din
Sommevoire in Champagne, gravor excelent, pe care
trimese in anal 1458 la Mayenta,
de a lua informatiuni arte de-ai apropia
in mod foarte subtil inventiunea. o de trei ani
in care se initiase toate aminuntele Jenson se
pregâtea se in Franta, moartea
(1461), protectoral precum de foarte
ale al
care pare a fi toate mäsurile, a face
vâriíre de fäcuse proiectase tatäl In
consecintä, in de a se in Franta, devastärile
din Octombrie 1462, Jenson,
atre Venetia,
caracter roman.
Prima oarä când s'a pus o carte, frontis-
purtând local data
a fost 1476.

www.dacoromanica.ro
 7

www.dacoromanica.ro
 a pentrts prima anul o
carte numerotata, cuprinzind totdeodati
reclame; carte scrisorile 5-tului
a tipografia lui Andrei d'Asola Andrei
Torresani, succesorul luí Jenson.
Un nume tipografice, este acela
Manuce din care a o tipografie
anul Lui se introducerea unor spe-
dale, numite sau modele a
inspirate - se din scrisul mareltsi poet ita-
Petrarca. Cu aceste de caractere, roman
(drept) cel italic (inclinat), arta era aproape
constituitä faci tutulor
tot Aide Manuce este acela care a
inceput formatele volumelor: locul celor
costisitoare in-folio in-quarto, introduse pe in-octavo,
format mai portativ economic, pe care publicul
mare satisfactie.
La Strasbourg, la Bamberg, la Colonia, Augsbourg,
etc., tipografiile erau in anul prosperitate.
an a introdusi Franta la Paris, de trei
din Mayenta, Ulrich Gering, originar din Constanta,
Friburger din Colmar Martin sau Krantz
din Stein (Elvetia), sau poate chiar din Mayenta, ceruti de
staretul dela Sorbonna, Ion Heinlin de doctorul in teologie,
Wilhelm Fichet.
Prima carte pe care o este o culegere de ,,sua-
scrisorile unui mare pe atunci, azi complec-
tamente uitat, Gasparin de Bergame: Pergamensis
epistolarum opus per Lapidarium Sorbonensis
priorem, etc., se urmatoarele patru versuri:
Premos ecce litros quos haec industria
Francarum in terris, aedibus atque tuis.
Michael Uclalricus, martinusque magistri.
Hos impresserunt, ae facient
trei lucritori activi trei ani, dela
peste de volume limba

www.dacoromanica.ro
 Saluste, Florus, Retorica de Scrisorile Fichet
cardinalul Bessarion, limbei latine de Laurant
etc.
In prima carte francezä, ea nu a
Paris, nici chiar Franta; ea este ,,Recueit des
Histoires de de Raoul le Febre, a fost
impriinati Colonia ants! nu de englezul
William Caxton, cum mai multi bibliografi, ci de
germantsl Ulrich Zell, acela care a introdus tipografia
Colonia, care apartinea pe vremea de
Bourgonia.
Prima carte $ data%
a apärut de abia la $ antsme Cronicele Frantei (Cro-
niques de Saint-Denys), 3 volume in-folio; ea a
tipografia Pasquier Bonhomme. De altfel Pasquier
Bonhomme este primul tipograf parizian, nume
este francez; de toti tipografii din erau
germani.
caractere tipografice literilor din scrierea
pe atunci Gutenberg, Fust $ Schaeffer,
acest gen, pentru a le putea vinde ca manuscrise.
Forma caracterelor de Gering asociatii
sai, se apropie Ambrosie de acelea ale
romane din secolul lui August. Unele litere
erats defectoase $ literilor erats in.
alb, pentru ca fie apoi complectat Abre-
viatitsnile sunt foarte numeroase. Capitalele lipsesc; ele sunt
in alb, pentru ca fie de rubricator.
a fi prea albä, este destul de rezistentá bine inchegati;
mai multe dar mai ales Psantier Gering
ro$e $ pentru a se distinge
cile; ambele cerneluri erau foarte reu0te.
incepe verso ; nu se vede titlul, nici nici
nici Gering, care incepuse
rhea cts caractere romane, intrebuinteaza apoi,
caracterele de gotia.
In ants! Gering, Friburger $ Crantz Sorbonna
$ tipografia strada Saint-Jacques. ani

* 4

www.dacoromanica.ro
mai cätre vedem pe Friburger
Crantz separându-se de Gering, probabil pentru a se
toarce Germania, jar numele lui Gering singur
pe Iucrärile imprimate de el anul când aso-
-ciazá cu Bertrand sau Berthold Remboldt de Strasbourg.
care este considerat ca primul
dela Ludovic XI-Iea de ca
burger Crantz, scrisorile respective de naturalizare. parve-
nise strângO o mare avere, ,,ceiace nu s'a mai
la tipografi dupä spune eruditul patron
G. A. Crape lucrarea sa pratiques et
sur la ,,nu este exclus, ca
fi posedat deja aceste fonduri considerabile, de
a se fi la El muri 23 August
cea mai mare parte din averea luí doctorilor dela Sorbonna,
ca de pentru ospitalitatea
Bertrand Remboldt, publice
numai sub numele in anul In
luí Ulrich Petre Cezar Ion Stoll, I-au
pentru a deschide o tipografie celui au
mers de departe cu acest spirit de
de concurentO, tipografia se chiar pe
aproape de fostul patron, jar toate pe care le
scotea Gering, in anul din tipografia
Ca Roma la Venetia, numärul crescu
repede la in anul erau peste §easezeci. Este de
secoluI al XV-Iea, cele mai multe tipografii
erau Paris. din cei mai demni de
amintit tipografi este Jean du ,,primul
care a introdus in prin urmare a avea
säu de onoare cartea de aur a tiparului EI este
considerat cu drept una gloriile artistice.
Antoine Vérard, cel mai ilustru librar francez, editor mai
mult caz foarte abil caligraf minia-
turist, se in special la publicarea cronice
romane de cavaleri, franceze, pe care le pentru
tipärire luí Jean du Pré, lui Guy Marchand, lui Jean Morand,
etc.; el publicä deasemenea, ilustrate remarcabile.

* 50

www.dacoromanica.ro
Lui se datoreazä avântul mare ce arta francezä
a ilustrate... Niciun editor n-a publicat atâtea
genul acesta, ca Vérard; editor n-a vulgarizat mai mutt
ca literatura francezä. Tot luí se datoreazä
cea mai mare parte, progresul ce s'a efectuat
tiparul francez, timpul celor zece ai secolului XV-lea.
Un alt librar care ca Vérard se
cu editarea, cu conducerea cu desfacerea
a fost Simon Vostre, in al serviciu se pusese tipo-
graful Philippe Pigouchet. sale de ilustrate
cu admirabilele margini in arabescuri, presärate
cu personaje, rivalizau cu acelea ale Vérard.
Se cei mai tipografi sau pari-
zieni din vrernea aceia Eruditul Josse Bade care
a avut gloria de pe cele trei fice ale dupi
trek ai tiparului francez, Michel Vascosan, Robert Estknne
Jean de Roigny; Josse Bade caracterele gotice
caracterele ronde sau romane, care dease-
menea adoptate de Henri Estienne, cu care
tipografilor cu care Franta se Pierre Levet,
Pierre Le Rouge care in Mer des
,,care este ca cea mai carte ilustratä din
secolul al Michel Le Noir, Jean Trepperel, Gui-
llaume Boucher, Kerver, llot du Pré, copilul lui
Jean du Pré, Simon de lines, Frederich Morel, etc.
tipografi aveau marca un de cu o
care era pe toate exemplarele care e§eau din
tipografiile $ care aveau ca scop, a contrafacerea.
In tipografia Henri Estienne, ca desemnator,
gravor corector un anume Berichon Geoffroy Tory
1533), care arta veche $ arta Roma $
$ mai elementele alfabetului. Intr'o lucrare pe
pe de au quel
est contenu Part et science due et braie propartion des
lettres attiques, antrement lettres antiques, et
rement lettres romaines, proportionnées selon le corps et le
Geoffroy Tory et Gourmont
el incearcä. dovedeascä toate

1*

www.dacoromanica.ro
tului numele zeitei $ sunt formate
$ din link $ un cerc.
Tory s'a ocupat cu regulelor ortografice
$ punctuatiei, $ lui i se apos-
trofei, virgulei $ cedilei.
,,Renovatorul franceze din secolul XVI-lea,
Geoffroy Tory, perfectiona caracterele luí Josse Bade $ avu
ca elev pe Claude Garamond, cel mai celebru gravor litere.
Tipurile de caractere creiate de Garamond din ordinul
Francisc I $ därniciei acestuia, sunt ca zicem
cea edificiului care in
conserve $ perpetueze, renumele tipografiei franceze.
Aceste caractere sunt primul material al regale;
ceiace a $ contribuit se atribiu lui Francisc I, creiatiunea
acestei tipografii -- azi nationalä -, cts toate
realitete ea n-a fost de 1618, de atre
Ludovic al XIII-lea; instalata in mod Luvru, ea
purta numele de Tipografia
Tiparul s'a provincie
care s'a Paris.
El fu intro dus Lyon in ants! ; cel
o cea mai veche carte acest ea a
e$t tipografia lui Guillaume Regis sau Le Roi.
ani mai hi 1478, un tipograf german Martin usz,
care se stabilise Lyon, prima carte care a
apärut in Franta ,,Le Miroir la Rédemption", 256 de
in Este aceste forme n'au fost nici
desemnate, fasonate de francezi; ele erau aduse
din tsnde deja pentru o editie gerrnanä, a
De tiparul lionez vreme, un mare
renume $ el nume
cele mai ilustre: Gaspard Trechsel, care avts, ca ginere $
corector pe Josse Bade, savantul $ nefericitul Etienne Dolet,
Gryphe, Tournes, Frellon, Anisson, etc.
Strasbourg (1437 sau 1458), (1470) $ Lyon
(1473), tiparl fu introdus la Toulouse 1476; apoi
Angers la 1477 ; la in Dauphiné 1478; Chables

* 52 *

www.dacoromanica.ro
 Bourgogne renumit prin in ;
la Poitiers ; Rennes in ;
Tours, Tréguier Salins in ; Abbeville
Besançon Rouen in ; la Angouléme Dijon
; Bordeaux in (poate in Bourges
in (poate Marseille in 1594 ; etc.
*
In tiparul a importat de William Caxton
(1412 care tipografia abatele de West-
minster 1477, prima carte in Anglia, The
Dictes and SaWnges of the philosophers. AItii prima
carte a fost The game of the chess, din limba
1424. Cea mai mare parte din
publicate de Caxton sunt imprumutate din Franta traduse
in Aceste traduceri erau de Caxton,
acest neobosit de care ce le
colora le lega.
Nu se erata; Caxton aceasta, corectind
cu cu care se strecuraserl
tipar. La Londra, nu Iocuia Westminster, prima
carte fu tot de Caxton data Oxford,
avut prima carte cu doi mai
nu la 1468, cum s'a crezut timp.
In tiparul a fost introdus in anul 1508,
burg, de Chapman Andrei Mylar. In Irlanda a
1551.
Ion de Westpalia, german foarte dibaci, asociatul
belgianului Diedrich (Thierry) Maertens, la Most,
1473, prima carte Belgia. De aci plecl la Louvain
tipografia sa Universitatea ora;, prima
carte ad, poarti anul Bruxelles tiparul apare
Brugges in ; fu adus de Colard Man-
sion ; la Anvers, dupä unii chiar 1472. La Anvers
se stabili in 1554, tipograful Cristophe Plantin (1514-1589),
care era originar din Saint-Avertin, aproape de Tours. El
este fondator al unei familii de tipografi, Plantin-
a se vede
Anvers, tot de tipografie ce l-a atunci.

* 53

www.dacoromanica.ro
 In cele mai vechi de tipar dela
$ au fost Utrecht. apoi: Deventer $
Gonda (Terqum) 1477 ; Delft 1479 ; etc. La Harlem tiparul
cu certitudine 1483, pe cea
mai veche carte acest oral. dinastie de tipografi,
care un mare renume, a fost Elzevier
sau Elzevir, care ezercitat meseria dela 1592 la 1692,
la Leyde. Familia Elzevier, cum
Didot, poate fi revendicata, ca de franceza. Cele
mai frumoase de ei, sunt cu caractere $
gravate de doi francezi, Garamond Sanlecque ; jar
$ pe care o intrebuintau, provenea din fabri-
dela Angouléme. Trebuie printre compozitori
$ se foarte multi francezi
Ceia-ce ii deosebia foarte muIt de Estienne, era
faptul Elzevierii aveau foarte entusiasm pentru
aia nu a in lunga activitate, de simpli
negustori, cu orizonturi cu foarte Editurile ce
au scos, treceau drept foarte $ ; erau
ca elegante comode ; caracterele de-1i prea
subtiri, erau bine gravate numele de elzevir a apoi
cu semnificare, a formatului $ a caracterului de litere
de sus.
In prima tipografie a 1470, in
Munster Argovia sau Beromunster, in Cantonul
Lucerna, nu departe de lacul Sempach ; chiar in prima carte
care s'a aci, Mamotreclus, au pentru
prima mod tipografic, cifrele arabe. Oraiul unde
tiparul apare pentru data la 1473, avut ateliere celebre,
in special acele Amerbach $ Froben, care a lucrat familia
(1467-1536), rivala familiilor renumite Aide Estiene.
In tiparul stralucea jurul Mayenta
se de 1470, Ia Bamberg (1461), Stras-
bourg (1466 chiar 1458), la Colonia (1466), Augsbourg
(1468). Nuremberg 1470, Spire in 1471, Ia
in 1472, Ulm in 1473, Lubeck in 1475,
1481, Magdeburg 1483, n-a
Berlin, foarte cursul secolului

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Austria, a
In Buda, 1473.
In Cracovia, (poate chiar dela 1465).
In Danemarca, la Copenhaga, 1493.
In Suedia, Stockolm, in ; Upsal 1510.
In Rusia, la Moscova, in 1564; prima tipografie se pare
a de ca nu o schimbare vre-o
turburare hi opiniunea religia ; Petrograd, in 1711.
Am deasemenea cum a in Italia, cu
Sweinheim Pannartz, 1465, oare-care dis-
de Roma, monastirea Subiaco ; Ion de Spire, se
in 1469 Manuce, fonda in 1490 acest
din ora, celebrul stabiliment. stadiului
de straluciri artistice de care
se bucura atunci, Italia a until centrele,
s'a dezvoltat s'a propagat cu cea mai mare Il
Milan, in Foligno, Placentia Verona,
; Bologna, la Ferrare, Florenta, Neapole,
in ; Manton la Padua 1472 ; Messina
la Parma, 1473; Parma, arta a ridi-
secolul trecut un grad de de tipo-
loan Baptiste Bodoni 1813), care zicea
ceva sacrificând tot neglijind
corectarea exactitatea textelor Geneva
la Turin, 1474; Palermo, 1477 ; Colle, 1478 ;
Pisa, 1482; Sienna, 1484, etc.
In Spada, tiparul s'a introdus mai de Italia
Franta. a Valenta 1474, la Sevilia
Sarogassa 1475, la Salamanca 1485, Madrid in
1499, etc. La a cel mai celebru tipograf Spa-
Joachim Ibarra (1726-1785), care primul, a avut
de a satina hârtia, t
In Portugalia, 1489.
In ate-va de evrei, au la
Constantinopole in secoltsl XV-Iea; un decret
Baiazet II-lea, 1483, reinoit 1515 de
Selim I, a sub de moarte. El
n'a adoptat de tocmai secolul al

www.dacoromanica.ro
 In Grecia, in anul 1820, se
facea mai Venetia. tipografie greceasca fu stabi-
turceasca Chio sau Chios, 1821, prin
ingrijirea Ambrosie dar ea fu in
Chios. La Corfu, exista o
tipografie in 1799 ; la Corint, in 1822; exista una Atena,
de abia 1830.
In au fost in fa Alexandria,
Cairo la odatä cu debarcarea trupelor franceze.
In Siria, Muntele Liban, exista din 16W.
In Hindustan, la Goa, in 1563.
In Statete-Unite, la 1638; la Boston, in
1637 ; Ia Filaldelfia 1686; New-York, in 1693, etc.
In la Mexic, in 1556.
enurnerare, prin
foarte observatie: ,,La secolului XV-Iea, tipo-
in toate unde literatura $ cultura
genere erau intr'o stare Data tiparului,
este un care dovedeqte mod foarte exact, de
in care se fiecare
*
* *
Celebra dinastie de de Henric
Estienne $ tipografilor AIde din Venetia, conteaza ca
mai dintre pe Robert Estiene (1503-1559),
protejat de I gratificat de cu de ,,tipograf
regal. Robert Estienne n-a numai un maestru in arta
dar chiar un profund erudit. ,,Nu am lucrat
pentru bani, marturisea el adesea foarte De
toatá familia luí ca aceía a lui Bade, Froben,
Plantin, primi mari aveau pentru
o arzitoare $ extrem de pasionata, cultul lite-
rilor $ cult pentru a ridicare propagare,
mari Dupa cum se vede dintr'un dialog al lui
loan Froben, wzat in fruntea a doua a ,,Con-
cordanta ei nu numai rezultatul
desfacerii, ci ca fabricatiunea
in pe ,,o
este incompatibila

* 57

www.dacoromanica.ro
ce se azi o mara Nimic nu precupetea
Robert Estienne, nici bani, níci nici
pentru ca bune frumoase ; de
cartea sa Thesaurus linguae latinae, o cu
El a adus de mari sale in
Jacques-Auguste de Thou, nu s'a ferit scrie
,,titlurile nu numai a Frantei dar a
care are sunt mai mari de
merítul mai victorii, ale mai mari
Lucrarile sale au pentru onoarea gloría nemurítoare
a Frantei, mai de toate faptele de arme din
victorioase de toate artele
Acest splendid poate decernat cu drept
celui mare a lui Robert Estienne, Henri Estienne
autorul lui Thesaurus graecae Apo-
[ogle pour Hérodote, etc., ,,care a Lost cel mai mare elenist
al pe care Firmin Didot Ambrosie Firmin-Didot,
tutulor -
ca ,,cel tipograf al
nu I-a impíedecat de
chip mizerabil dement spitalul din Lyon. Mai
a

printre sau editorii francezi cts renume, pe

Familia Cramoisy, descendent, Sebastian
stabilit ,,cel mai mare editor de grecefti,
franceze, din a al doilea director tipo-
regale, de Ludovic XIII-Iea, functiune care
a apoi sale.
Antoine Vitré sau Vitray 1595-1674), tipograf al
regeluí pentru limbile orientale a deasemenea
director regale; editiunea Bible polyglotte,
a Le Jay, volume in-folio, este
toate típografice ce ea, una din capo-
d'operile francez;
Jean mai
tipograf Lyon, apoi
fiu Laurentits Anisson, a director al
Tipografiei functiune pe care a in
mai multi descendenti ai Anisson Duperron;
Familia Barbou, stabiliti Lyon, au venit la Paris
in Barbou acolo copieze

* 58 *

www.dacoromanica.ro
pe tipografii Elzevier. Familia Didot, din numele cele
mai ilustre una din gloriile tipografiel franceze. Aparitia
tipografilor dela Maria-Ana Didot, libra-
rului Nyon, care devenise in 1698, o
tipografie pe contul 1753, Ambrosie Firmin-Didot,
presa cu o loviturá care imprimarea
se face in de a
face o de
presiuni succesive -, mai dimensiunea punctului,
unitate de tipografica, in la, 0. m., 00038
patru zecimi de milimetru). mai
Henri Didot tiparul polyamalype, care
dupi posibilitatea de a turna
un mare de caractere tipografice. aceasta, un
alt construe0e o de fabricat
a ideie apartine in Louis Robert,
care lucra familia Didot, papetaria dela In
1795, un nou procedeu de
In 1801-1805, Didot sa
o din Racine, 3 volume in-folio,
proclamata la Expozitia anului al VI-lea, ca ,,capo-d'opera tipo-
toate timpurile toate Putin mai
1798, Pièrre Didot, publicase, in acea colectie, o
tipografica, in-folio, carte mai
de tipografie nu exista perfectiunea),
nu se in ea de o singurá un j, al
punct s'a deta§at, cauza presiunii.
Mai
Tipograful gravorul de Pierre-Simon Fournier
(1712-1768), care compuse numeroase tipo-
grafie, care una, Manuel typographique,
foarte asupra gravurei, turnatului fonta ;
Familia Panckoucke, care cu Charles-Joseph
Panckoucke (1736-1799), se transportara la
in 1762 ; Charles-Joseph se de editarea operilor lui
Voltaire inceputul revolutiei, la 26 Noembrie 1789,
fondi Le Moniteur ; Charles-Louis-Fleury
(1780-1844), o mare colectie a autorilor latini (174
volume in-8"), la ,,Collection Panckoucke;

59 *

www.dacoromanica.ro
 Librarii Bure mari prieteni ai
; unul din ei Guillaume Debure se
fruntea celui mai mare care era pe vremea
aceia Franta.
Editorul Cazin inceput la Reims,
apoi la care dat numele unei de
volume in format mic, analog formatului ;
Familia Crapelet, tipografi dintre care cel mai
tativ a Georges-Adrien Crapelet autorul
uneía din cele mai bune care s'a scris asupra
nilor profesionale ne intereseaza anume, Etudes
ques et littéraires sur la typographie (tome I; Crapelet,
lucrare care a din nenorocire
moartea autorului.

expunere, câte-va
ratiuni de ordin general.
este de remarcat, a atins chiar dela
origina cel mai grad de Ca
- Iimpezimea frumusetea típurilor, corectiunea, cerneala,
etc., - nu s'a mai mult de au AIde Estienne ;
s'a se poate zice nu s'a mai mult chiar
de Gutenberga. Cartea, a scris Henri Bouchot, merita
deviza Nascendo maturus, care
in secolul XVI-Iea, portretele luí Gaxton de Foix, forma
legenda embleme: o care ce o
moment ce Gutenberg avu de a separa
de a le cuvintele, de a le muía
in de a trage apoi pe hârtie, o a
ast-fel cartea *era perfecta. Cel mult se putea
prevedea in scurt timp ate-va de detaliu;
era copt, copt deja de s'a
Se mai poate spune in nici-o parte, in primele
timpuri ale s'a mai muIt de in Franta.
Cel mai istoric al tiparului francez, André
invocând autoritatea unui scriaor dincolo de
Rin, acest lucru, in termena Ger-
au avut de a de a-I fi practicat

* 60 *

www.dacoromanica.ro
cei Francezil au avut de a se fi
in de a o impins la din
punct al perfectiunii. Un savant german, Henry Meibonius
(1555-1625), care scrise in Chronicon
sense, este de acord cu zice : Quod scribendi
genus ut moguntiae afpud
cultum, et Gallas demum perfectum est. sunt acei
care au cele mai frumoase arti, complecteaa André
Chevillier, in de l'imprimerie de Paris, p. 58.
progres tipografic de vremurge mai noi,
vorbincl, numai procedeele de
cere in tiraj -in steriotipie prese. Pe pe vremea
lui Gutenberg, se cu presei primitive de
o de exemplare pe cu moderne se obtine
mai de 14.000.000 de exemplare in 24 ore, datoriti
prin stereotipie sau galvanoplastie
formatelor. In acest noi am cantitate;
ceia-ce calitatea, ea de
era foarte inferior de
cärtilor de azi. Cum pe atunci era foarte
instruit, se adresau unui numär de foarte
redus, de ants! o carte nu se in
mai mult de 300 exemplare. In fine, un alt
Pierre-Simon Fournier conchide
conceptie unei arte de
utile ca tiparul, nu trebuie de
acei ce sunt familiarizati cu este de
ca tot omul de litere, sä fie in
judece mod me-
canica sale

www.dacoromanica.ro
TIPARUL PRESA IN JAPONIA
loan TIMU..

Graficei un istoric al tiparului

; ca cred nu e lipsit
de interes descrierea tiparului unei care intre-
un sistem de scriere total de nostru, in
desen in
Tiparul dateaa in Japonia de mai bine de veacuri ;
jurnalismul in modern al numai de
vre-o 50 de
le-a venit tot din China, pe anul 770
se imprime un milion
de budiste pe mici de pentru a fi distri-
buite pe temple.
primele din sec. XII XIII.
puternia se tiparului sec. XVII
cu Ieyasu. consta gravarea carac-
terelor pe o mare plaa de in timpul
dela Koreeni se foloseasck de
caracterele mobile. e locul spun Koreea se
caractere din 1324,
Gutenberg (1397-1468). prin 1870
metodele pentru tipar.
apar in Japonia pentru prima in 1865 ;
existau doar de stradi), table
rudimentare de lemn, pe care erau gravate semnele
aceasta era vorba de vre-o sau alt
fapt
Un pas face care continea ceva
ziar propriu este
(,,gazeti 1871.

www.dacoromanica.ro
 -c '
5

' -
' A.,

ic '

L
It
6t

paginA de cu desemn dintr'o

forma cu apare in
viitor cu
Azi se tipäresc in Japonia, in nu
mai de 989 de ziare, dintre care câteva mai principale

63 *

www.dacoromanica.ro
 Un manuscript (poezie) a

au un foarte mare, lumea gazetele,

de obiceiu sau trei; populatia dela sate
gazeta incomparabil mai mult decât noi.
numele atorva ziare dintre cele mai mari: Hocí-
§ímbun
Yamato,
Uneori pe cu un teanc de ziare
brat, cu o de clopotei strigând
in gura mare gogaí ! gogaí ! (,,extra! extra!a); sunt editiile

64

www.dacoromanica.ro
.4

,f-

n
O
/

n
c
n

www.dacoromanica.ro
 tare manuscrisul pronuntand numele specific
semn din scriltura aceste semne sunt aran-
jate in care umplu mai multe iar e
depinzand de desemnul In celui
ce sunt o multime de mici, cari pe ce
se pe $ in fiecare
in sectiunea rezervata luí, aduc culegatorului.
In Japonia se 7 sau ziare scrise eagle-
Din mai vechi e Japan Times in 1865.
apar enorm de multe, in 1921 erau peste 2000:
ilustrate sau nu, de filologie, antro-
economie, satirice, umoristice, femenine, mai
toate european. Sunt multe ca
ziarele, sunt foarte ieftine.
Cara a anuale in Japonia e peste
49.000, dintre care aproape 12.000 opere originale, de
publicatii vre-o de periodice aproape 150
de
Clasificate lucrarile originale s'ar clasa in
ordine : drept, economie, militare,
industrie, educatie,
caligrafie, genere, de tot,
Ziarele japoneze sunt legate cu mar& centre din Ame-
rica $ Europa nu mai de 6 agentii telegrafice.
Dintre ele cea mai importanta este care pri-
telegramele le traduce le trimete imediat
ziarelor; din agentii este D-nul Percy
Whiteing, un mare al
Adaog au de prea.
Cenzura presei in Japonia a fost trecut extrem de
mai azi de Acest Argus
tot ce se Japonia, ici o tradu-
cere, un care se pare contine
ar secrete militare, ar
denmitatea familiei imperialea, sau institutiile de
Mai pot fi oprite care se atinge
ar fi

66 *

www.dacoromanica.ro
prematuri a
de a fost Pentru toate
aceste cazuri, este prevazutä confíscarea, suspendarea sau
amenda inchísoarea dela o la doí ani. Se cere de
multe ori in prealabil ziarelor o o de
yeni '). In au fost de cazuri s'a vin-
derea, 3 cazuri gazeta a fost suspendatä de
in judecati.
Aceste care privesc numai ziarele revistele. in
an au mai de opriri de de
82 de in judecatä, toate acestea privind
diferite alte mai sunt de 33 de
cazurí s'a sau a tradu-
cerilor pe motive de atíngerea moralei a
ordinei publice.
Unele ziare se numai din dezväluirea in
public a familiare a oamenilor politici.
De trebue adaog presa e cu
putin circumspectä sora ei Europa. multe
cazuri exagereazi prea jar in altele inventeaa pe dea
'ntregul. A§a, japonez a fost
asasinat de fanatic care-0 formase convingerea
duce tara la peire. De fapt, moartea acestui bärbat de
stat a fost regretatá chiar de adversarií lui politicí, dat
mai ales energía de fer.
formase convingerea numai din lec-
tura ziarelor de care ata-
cau vehement pe pri-
ministru.

1) cents americani.

67

www.dacoromanica.ro
COPERTA DIN BANCNOTE

tara sovietelor o intreprindere numitä

scoate o
time de originale, prin prin
exteriorul totul excentríc. lucari neo-
bicinuite se seria de legate
coale intregi $ ruble!
sovietice in valoare dela 2 1000 Intruat bacnotele
dela 2 ruble n'au actualmente nício in Rusia,
se presupune, a contra
unui pret bun toate coalele ruble de valoare
realizind astfel un benefíciu mai însemnat le punea
in circulatíe. ,,Editura Manuscriptelora a o serie de
ínteresante haína face afacere
aceste se vând la in multe
centre europene preturi neobicinuit
de ridicate, astfel de arti tre-
drept curíozitäti

www.dacoromanica.ro
TIPÄRITURI MUNTENE,
SLAVONE
De: IORGA.

cánd cele mari lucrári

ale ardeleni, Moldova-0
rostul moartea Petru
gata acute, inchiderea sau
slavone, cts aruncarea Vasile-Vodä in acele primejdioase
aventuri politice, cu perspectiva Tara-Româ-
chiar in Ardeal, care, capul.
In Tara-Romineascä, Nästurel ajunge conducitorul
literate in ai
nului Teofil cei tefan din
La Dealu, egumen un Slav, un Bosniac dela mänäs-
tirea Gomionita, trecut Atos pentru a
se dau pe ce acum din dupä
acela Lemberg, se odihniatt, de slujbä
din chipul lui Mateiu-Voda
apoi din an, acesta
curat slavon, pe când un cleric acest timp unul
româno-slavon, a frumosu-i manuscript
aduce o a carte in
care sufletul vorbe0e de-adreptul lui Dumnezeu
- dar o lucrare pentru cei
mai de al lui Nästurel, care o
prefäcuse din originalul latin. precum se ca o curio-
zitate de tipar Slujba pe românqte, astfel
Ms. al Ac. Rom. V. Bib!. I, n-le 51.

69 *

www.dacoromanica.ro
invätat boier nu dela
acea româneasci a luí care se
intr'o serie de manuscripte numai a
väzut 1
Tipografia se apoi, tot pe
Bosniacul loan in fruntea ; Doamna Elena pro-
celui intre egumenii Sfântului Munte, lui
Damaschin, poate pe atunci oaspete Curtii muntene, un
In anul urmätor egumenul greco-slav din
Melchisedec, - urmase un
Dionisie2, o nouâ cu
un an din
Dar lucrarile ale Ardeal nu
pu'eau Mitropolitul tefan
a se simti sale, in dauna modei
slavone dela Curte, sprijinite reprezintate de cumnatul insu$
al Sale. Un diacon nu de de
unei din care se
turari a ceti ruglciunile deosebite ce se cuvin ingroparea
clericilor. Având un manuscript slavon unul grec, de
ca acea
ce Pogribania $a
$ diaconul, nu numai de ,,buna murire, ci de
,,buna pogribanie, pentru aceasti de
de care deschide tipiriturilor
Cu o tälmicire a pe care o poate
de un dres in ce dogma,
sau Sacrament, apare acum Mitropolitul
deocamdati prei adesea
de botezul mirul ; a doua parte
a rämas
Mss. Gaster, I, p. 129 mss. 2458, 2470 ale Ac.
Rom.; Biserica pe 1902; catalog, no. 52. D. general
Vasiliu Nasturel a publicat in traducere a lui Udri1te.
2 Lapdatu, Episcopia Strehaii, p. 7, nota 2.
3 acest manuscript ingrijit, pe care I-am
Brea a publicat-o d. Ion Bianu la cuvAntarea sa Despre
RomAndor, de intrare
Academia ; 1904.

www.dacoromanica.ro
 o incercare de a muntean ce se
celui moldovenesc prin cele ale luí
Evstratie Logofitul. Indatá, tefan voi inläture
cealaltä lucrare a de pe care-I avuse
Moldova. ,,indreptarea marea carte de canoane care
se imparte fäcutä un text
lui Alexie sau Rodinul din vremea
Comnenul, care, de fapt, a comentat numai pe Iarg, un
original al Logofitului
ca de canoane ale
recomandári ale manuscriptul fusese
dela Vistierul muntean, Gheorghe din Trikke
(t Un luí Ligaridis al luí
cel predicatorul
cellalt, necunoscut alugärul Andrean sau Adrian,
de Tara Ungureasci, pentru in
elineascl cu tradu-
Dar acesta e mai bine reproducä un ma-
nuscript complect luí Evstratie, schimbänd
doar, textul grecesc, dela care unele lucruri, ordinea
Cu o greoaie a Mitropolitului
despre felul cum s'a canoanale bizantine cu multe
de tot frumoase, se neprac-
strânsurä
Peste mai o
sank, din sIavone0e, - carte de
când se aceau din se dregeau biserici, de
a luí Mateiu-Vodi a Dina.
ultimä din epoca luí Mateiu,
in preajma cu Moldova, a a mortii
Domn, are aceastä hotäritoare
Krumbacher, Gesch. der byz. p. 607.
2 Siudii doc., IV, Cron. lui Constantin Cäpitanul, ed.
p. 133, nota
3 de Blaremberg, 1871 ; de Bujoreanu,
de III; cf. Pie, Die rumänischen und ihr Nexus
dem byzaniinischen slavischen Praga, V.
Xenopol, Romänilor, IV, p. 163 urm.; C. Popovlci, in Candela,
V. ms. 2471 al Ac. Rom.

*71*

www.dacoromanica.ro
 in de slujba zisá, un Mitro-
polit ortodox prefaa
rugáciuni tipicale, nu pronuntate niciodatá in
aceía a limbilor vechi Tot mai
larg se paguba ortodoxii cu canoane
poarta prin care noul curent
pätrundei pe veci a Bisericii, tot cuprinsul
Din toate aceste lupte din toatá munci
insA un din cele mai insemnate pentru literatura
pentru dar, pentru
scrisul românesc pentru
care anume.
Pe de o parte, Biserica din vechiul ei cerc de
care curat religios, in al doilea artistic, prin
artei cu cu zugräveala, cu facerea
cu impodobirea cu minia-
turi a de aceasta,
o veche ce nu mai sufleteite
popor. Acuma intre cultura
Biserica se fäcuse o pe care nimic n'o mai
bánuielile ortodoxiei de
modele de Curte, nici eparopia Räsáritului,
rolul de patroni ai de
unele ai pe care cu
cere mai mari, nici,
neamul grecesc, de care se tin, prin limb?
sentimentul une ori,
de dupi Mateiu. Basarab Vasile Lupu.
apoi a de
tutindeni. spune aceasta Simion tef an o ;
a face o acest sens, astfel socotià
muntean tefan
Aceste arti le ace! mai
cari de aceasta,
pe care nu erau in stare o cerceteze prea de aproape
ceía ce sau eresurile, sau
,,boscoadele, purcederea din sau

2a

www.dacoromanica.ro
 din Fiul, a Lege de incredere in
Dumnezeu bun, de peste
de faptele pe cea de aici
de alte motive pe care Dumnezeu nu le-a
cuvantat, nici le poate binecuvânti de intre oameni,
cari se se poarte unii cu
lege $ romänesc, cu
risirea Credintei, cu evlavia
ale
inimii celei vii $
- ,,cuvânt
celui umil
-
frumusetile

oamenilor, li
Biserica aceasta, -
veni and, pe o mai de sus
a culturii, ea se inchise
,,Istoria
sericii

* 73 *

www.dacoromanica.ro
 DE
De: Ion DONGOROZI

Cu toate greutätile de tipärire, ce sporesc par'a

pe zi ce trece, apar peste reviste
gazete, chiar in cele mai umile mai indepärtate colturi de
provincie. Versuri proa, teatru, romane, filosofie ori
puri - efemeride politice, foi pentru popor,
Nu se poate -e drept - mai nici-o
de seIectiune, chiar e vorba de editurele
potopul acesta de tipárituri felurite, in epoca de care-ar
trebui fie o de culturala,
are ca atare trebue ne intereseze. Eroismul
celor ce cu mai neprecupetite
de cu se poate observa, ce in ce, tot
mai accentuat, o in felul cum se
Revistele dela incoace, cu
lipsa de cetitori, cu scumpetea
sunt incontestabil, cu mult mai superior decât cele
din epoca anterioari marelui E mare
de de cheltuiali, revistele
intalnesc
piedia. E vorba de librar, adea de nostru, produs
autohton! In marea majoritate a cazurilor, revoltitor de incult
pus cu tot dinadinsul pe nu poate fi
pentru tipiriturilor. Fostul de
mai ieri, care vânzând
cromolitografii pacheteIe cu surogat de
nu se nu se intereseazi de cartea ce-o
- cu rabat gras dealtminteri - spre desfacere. Parazitul
acesta, menirea,
putea face el, cu mai in
alipite, de cartea pompeazá necurmat noui

*74*

www.dacoromanica.ro
cetitori? povestea un intelectual, toamna se
afla intamplâtor una din din
care târguise literare,
pe ce i-ar putea recomanda ca
interesante. Acesta, vädit surprins, se ce se
se pe cu colegii aduce
douä cu coperta un roman de Vasile
Popp altul de RAdulescu-Niger.Doamna frumos,
maculatura, citire, indrágqte mai
scrisul rominesc!

voia vedeti ce
luate 'n bloc, de articole,
cum sunt rinduite,
vorbe numai cu da seama numadecit,
de realitate. Cei in
tate, de-acolo,
cerute dela patron ori chiar, unii
exagerare chiar eruditi, cu dragoste pentru
carte, face o comparatie trage o concluzie,
revoltätoare
se impune o
acum, in i-lea. Ne-ar btscura mult,
va yeah - cum ar fi firesc - din
partea de menirea Un
inceput-sfíos dar -a avut cândva; oare
am deatuncia tot in fi
Stagnare regres
progres?
din e

75

www.dacoromanica.ro
DIACONUL
DE TIPAR
CORESI
De: V. MOLIN.

nventia lui Gutenberg, la in Tara

a dat in veacurilor
indemanatici intru típarului, cele mai fru-
moase pagini din nostru arhaic. Introdu-
a tiparului pe este de
numele lui Macarie, desvoltarea epoca de
activitate a se datoreaza diaconutui
Diaconul Coresi mare a se trage
dintr'o veche familie originara din Clio, de mult
in Vlachia. Un descendent Coresi devine
domnesc curtea lui Moise pe timpul luí
Radu iar diaconul Coresi, tipograful,
sale, drept confi-
dentul voevozilor Alexandru Mihnea, in care timp
devine promotorul sufletul
Coresi era de toate cu carte. Dato-
acestui fapt in urma ce-o avea curtea
domneasca Mitropolie, pe Mitro-
polit despre insemnátatea ce-o
de care avea de credintei cu
ajutorul
Ajutat de Mitropolit,
in dela
diaconul Coresi trece la anume
unde face popa popa
biserica Scheilor, colaborarea acestora la traducerea
ce se cu Coresi se mai
cu Tudor apoi face tipogra-
filor din cetatea Brapvului, cu scopul de

* 76 *

www.dacoromanica.ro
 (Fig. 1)
Ornament mic 1578 Coresi.

Prima lucrare sub ingrijirea diaconului Coresi

in teascurile invitatului tipograf Honterus este
sau inceput 3 Mai
1560 terminat 30 1561. Biblioteca Ro-
este in posesiunea exemplar necomplect din acest
incunablu, tipärit in-folio cu negru 24 25
rânduri pe pe o lätime de quadrati (concordante)
socotit tipornetrie, are initiale n-eimpodobite. Dealtcum
intreaga lucrare este mai putin ingrijitä, comparativ
cu incunabulile lucrate pe românesc de Macarie.
Caracterele sunt cam de märimea corpului 24, muIt
cu cele germane.
Dela 1561 pânä 1581, moare me;terul Cores'
el depune o vie activitate tipografici. In acest
interval 18 o nespus de mare pe vremu-
rile acelea tiparul in epoca
parte din aceste sunt Coresi mai are
meritul de a fi primele limba
Cea mai valoroasi lucrare sub &recta influentä a
este ,,Cartea ce se
cu despre care am amintit mai sus.
Evanghelie ,,cu texturile interpetate este in
Este un volum in 2
negru cu câte 32 pe carac-
cu ornamente capopagini Intreaga
lucrare are unei opere tipografice, comparând mijloa-
cele tehnice de pe Din lucrare am reproclus
parte sterna Lucas Hirscher (Hirjil6).
un in 2 pärti. Partea (1574)
este ,,cu opt ceeace Ia

77 *

www.dacoromanica.ro
brapveaná se Iucra ca mare febrilitate. Partea II-a
o vignetá cu vulturul muntenesc, pe care o
in acest Gravura aceasta ne aratä cá
grafii de pe atunci cu dibácie sculele gravurei Iemn.
Intr'o altá lucrare ( 0 psaltíre") la Coresi
introduce o de compozítie amestecind
in grade de caracter.
Intr'o vreme diaconul Coresi trece chemat
de Ghenadie Ardealului
ardeleni, pe atunci Christofor Báthory. Aci
,,slujbele sfintelor alese,
servindu-se de o mai durá, probabil suprauzatA.
Se crede Coresi a transportat tipo-
grafic pentru unde a
mai multe lucrárile ce nu poartä cu
timpul s'au In cursul sale din cetatea
Cored a sprijinit intru mult de fami-
Hirscher, Benkner, Fronius Honterus, toate trei
dite. Aceastá urmá a o veche famine de tipografi.
cele aci vedem, activitatea lui Coresi pe
ardelenesc era se poate de vie.
coresiene in grabá plasament se ráspindesc in toate
regiunile hi toate
de Unele propovA-
ajung chiar in scrisul
rominesc, contri-
Psaltirea buind nespta de
dela mult formarea
de de norme orto-
la 4 grafice,
regretatul lind
polit Mangra oarecare o
un exem-
in biserica
comuna Lazuri
din Bihor. 2)
e Sterna inta diaconultsi
Coresi ráspAndesc ("Octoih Coresi, prin

www.dacoromanica.ro
fericita cu sasul Lucas se contríbue
rominesc,
dela
acele prea frumoase incunable, cari formeazi
un tezaur arhaic, pot sta cu demnitate
turi de primele artistice de aiurea. Pentru noi tipografii,
diaconul Coresi este iscusitul laboriosul
care pune astfel bazele tiparului scri-
sului românesc, inscriind pagini
frumoase in trecu-
tul acestuia.

www.dacoromanica.ro
STEMA TIPOGRAFULUI De: MOLIN.

o veche epoca a
tiparului prin veacuri dealungul, ca
tipograf ce se respectá, dar mai ales tipografii-edítori, posede
o care sá $ marcheze produsele sale.
nostru, cel romanesc, care la
sale era bisericesc, are sái
cu sterna tipograficá, in introdus
au celebri. Astfel este tipograful diaconuluí Coresi.
era numai autor de
prinzAncl nespusá dragoste de tipo-
grafic se devoteaza acestuía. In cola-.
borator descopera pe dela cu
luí La Coresi, $ sub
Lucas o multírne de
Unele acestea pe pagina sterna
típograf, pe care o $ aci, (Vezi fig. 2)
de pe Evanghelie
de diaconul Coresi $ la 81). Sterna
lui ca desen are aspectul unui blazon de
nobil, inceputurile tipa-
in acele tipo-
avea pentru grafi erau persoane
acela$ rost mult aprecíate
ce-I are blazonul pen- toate dom-
baron sau conte: nitoare $ nu
semnul boerii, erau printre
semnul aristocratieí formau
a- anturajul domnito-
cest lucru ales (Fig. ruluí.Istoría ne spune
ne Sterna Corvinul,

*0

www.dacoromanica.ro
 (Fig. 2) (Fig.
lui Lucas Sterna Mihait
1558). 1756).

regele Ungariei, avea o curte

numai din oameni
de scriitori
de manuscripte
tipografi.
fului denote o aris-
tocratie, faptul
aproape toate stemele de
pe atunci au exteriorul
o mare asemAnare
stemele caselor
domnitoare. Caracteristic este
sterna de care se
obicinuise uzeze tipografii
din toate care are o
izbitoare pajura
(Vezi fig.
Sterna lui Lucas
Sterna Gabriel reprezintA dealtcum un cerb
1555). de o

www.dacoromanica.ro
(Fig. 5) Viata (Fig. 6) (Fig. 7) Ancora (Fig. 8) Cartea
Româneasca Casa Calafeteanu Româneascä

de o cu elemente gotice.
numele Hirsch pe cerb, figura din
veche, romanesc, este
aceea a tipografului protoereu Mihail dela
Dealtcurn familia deveni cu timpul o adevärati
dinastie tipografica, bisericeasca, tipograf
gravor, urma$ toti tiparului.
Sterna tipografului apare pentru prima pe
Pravilioara" in la Ia$
1784. Protoereul tipograful era
dibaci gravor. a ilustrat cu xilografii
Mreaja apostolica" 1756) Evanghelia Greceasca"
1762). Sub figura 3 cu totii
uí sterna tipogra- Lucrarile din teascu -
rile celebrilor i
Meuterii tiparului Elzevir, Manutius, Gio-
din alte au avut litto, etc. purtau cu demni-

(Fig. 9)
Româneascä
Craiova Ia$

*82*

www.dacoromanica.ro
tate sterna marca Una dintre aceste
sterne vechi este reprodusä de noi. In figura 4 se repro-
duce sterna Gabriell et fratelli
(1555). Desenul este chiar artistic, conceptia gravura,
o pricepere intru ale
litto : ,,De morte eterna vita i
cum vedem $ din reproducerea
Tiparul dela noi era - am mai spus - exclusiv
bisericesc, de anii zilelor noastre. Prima tipo-
grafie se in tara numai
1818, care devine apoi proprietatea Eliade Radulescu, $
la 1836. se faptul sterne
tipografice nu prea avem. Chiar $ prezentul este
destul de Tipografii mari sunt indeajuns, n'au sezizat
unei pentru ce-I desfac.
N'au inteles o tipografica este $
mai bun mijloc de fiecare carte, fiecare ce
se toate duce cu sine marca teascului
de unde a reprezinta pe acela care a dat In
aproape fiecare tipograf, au
marca pe care o pe
marca de $ exteriorul unei vignete, serve§te
ca bun element de
Am adun toate stemele tipografice dela noi.
Sunt extrem de de tiparul nostru, destul de
desvoltat. numai institute fac sistem din a afiLa
aceste sterne. Numai Cultura Cartea
pe editura pe unele imprimate sterna
casei tor, n'are, sau o din an.
caracterul stemelor de azi este intregime simbolic.
Numai se initiate monograme simple.
Incepem cu Cultureí Nationale (Fig. 9). Reprezinta
pe Apollo, marele zeu soarelui, acel care imparte
cum cunoaLtem din mitologie. Este un subject
pentru sterna unei intreprinderi, care
lumina. Dealtcurn acest subiect a fost folosit cu
lectie $ de multe case streine. Caracteristica este sterna
institutului Românesc, (Fig. Litere cu

www.dacoromanica.ro
caracteristice rominesc, un alimar vechi o
se poate, mod cuvin-
telor din firma institutului. Sterne simbolice mai au
Reforma Gutenberg" Fundafia
Capita de au institutele
,,Cartea Romineasa". Sunt la noi
in multe tipografii mari, cu activitate
ca de o sau
cu timpul tipograful
va ca produsele sale viitoare fie
marcate cu semne distinctive
cum sunt aceste sterne
tipografice.

Craiova

84

www.dacoromanica.ro
FORMAREA LUCRÁTORULUI
De: GIUGLEA.

cari sunt de mai

multe feluri: capitalul, materia de lucru
de desfacere; mai sunt apoi altii cari vin mai in
creditul, de transport, inlesniri incurajiri
dela stat, a.
aceste cari industrii,
se pot mai mutt sau mai uior se poate atenua
nesuficientii moment ; acestea
a periclita prea ele
mäna tucru - este de o cu totul deose-
de celelalte a e de mare,
de existenta acestui factor, in mai mare
industriei.
i intr'adevir. Nici un de obiecte nu se poate face
oameni, cari nu sunt in fabricatia acest
e atât de elementar, in nirneni nu mai a-I
din se face o mare
in factorul mai insemnat intr'o industrie.
Când zice industrie, lumea intelege o
categorie de oarneni speciali, cari se ocupe cu ea; prin
urmare, o elementari a celor vor
industrie ar cerceteze mijloacele cele mai
vite ca procure oameni, sau forma.
--
In
capitalul
-
ordine de
materia
speciali, de lucru
ei stint aceia cari utili-
spre a acest capital
materie se cum
acestora depinde de cum o inteleg oameni.
cari pentru a petrece timpul in

85 *

www.dacoromanica.ro
 sunt distrugatori, pe când acei cari in
de datoria sunt asigurarea industriei,
in folosul
Mai mult pe rolul in
industrie, mai au un in viata deci, conduita
acestora in trebue vedere o deosebitä indru-
mare. Apoi, faptul, majoritatea popu-
au din o deosebitä
pot decisiv alcatuirea
mai intr'o de carte, deci condu-
se gäsesc numai in orale.
Din cele vedem, existenta unor
este o conditiune, care, cu o industrie este mai
o importantä a determina
putinta de a chiar când ar
in toti factori aceastá
ajunge de mare, nu putem cum se
o parte studiarea indeaproape a factorului de
lucru; cum se in industria
a de azi natio-
nale, ne-a dat care ne produsele ei
stare de cu enorme, cu pre-
de a ne satisface numai prin ea. S'au
studiat motivele pentru care
marfa industriei nationale; motivele pentru cari ea nu poate
lua avântul sperat dar, nu cel chemati sunt la
conducerea trebilor industriei, s'au de tot felul cauze,
cea adevaratä, nu.
Lipsa adevärat, a acelula care forma mate-
o transformä, o lipsa acestuía
n'a industria nationalá, vedem de drept,
una sau stint numai negustori,
de venituri mai sau
din acei cari trebue fie, altfel, era peste ca
säformeze lucrátori destoinici,
cari asigure rentabilitatea sau, un gospodar bun
nu caute a forma muncitoare
la trup la minte, spre binele

86

www.dacoromanica.ro
 Grija acestor ar trebui, prin urmare,
din preocupärile de capetenie a tutulor acelora cari vor
se ocupe in de binele nationale, cari
vor roadele bune unei politici economice
toase; elementul mai insemnat din
industrie nu este pus pe calea zadarnice sunt
mijloace de indreptare, a industriei bolnave
vamale, de perfectionate,
directori eminenti tot.
Industria din munca Lui este
viata unui plan in
marginele conceptiunii autorului. Planul mai
cu cei mai multi sorti de cade, devine
atunci lucrátorul cerut nu nimeni pe lume nu
poate forma trebuincios, capital,
credit, avantaje, a. ar avea la
Lucrátorul, care noi e de in seamá,
- oropsit ca educatie, - cere o ire ; cere o
de in care se des-
care ca element producator
folositor urmare

Dupa cum am lucratorul are pe deter-

minant in industrie un asemeni de important
atund problema
un aspect de o atentiune, care se
cercetata in
Lucratorul moderne, spre deosebire de acela din
alte pe libertatea care lipsea celui din
trebue lucreze in cu totul deosebite.
cunoltinti cu pe ; are o
dere neaseminat de din punct de vedere ca
ca ; prin pentru
a-I forma sunt de dif feluri hi cer o mai indelungata
pregatire, vedem cum, in de educatia de
o mai este nevoe de o educatie econo-
care lipseau cu totul
corporatiuni, colegii, bresle alte Educatia

87 *

www.dacoromanica.ro
tehnici veche se ateva lete, secrete, pentru
prepararea ; retete a era in
sarcina $ a farm ecelor prectsm $ in practica
a pe care cu greutate o putea
strein de familie.
secretele retetelor vechi au
a intunerecul atot secolifor
de unde ei erau cunoscute de ativa azi o
le in toate fie cunoscute de
mult Tot ce descoperi este numai
pus in serviciul industriei, pentru a o inobila a scuti pe
de chinuitoare aproape singura pe care o
lucrätorul vechi. e numai
dupä cum eri era numai un cu o
a din de kilograme, ceea ce
alte timpuri era o nebtsnie, se
sunt prin diferite sau
folosesc naturei : apa, electricitatea, cäldura.
Aceste energii, pe cari mintea omeneasci a con-
in folosul omului, le aplice $ cu
cu mai economie inlesnire, sunt supuse
unor legí naturale, pe care ori cine
vrea le foloseasci.
Invätarea acestor cere studiarea cari
se ocup cu efe, cu diferitele efecte $ cauzele
cari le produc. : naturale, chimia,
mineralogia sunt acelea cari aceste legi naturale $ lucrá-
torul modern trebue dar sä cu
ritele materiale intrebuintate in industrie i$ au origina in
urmare trebue
aduse, luate in schimbul altora, e nevoe, se bine
f diferitele producitoare a diferite materii.
urmare geografiei fizice $ economice a
diferitele de piete de
trebue aduse bun modern.
Experienta e bun profesor.
In industrie acest ar trebui scris pe poarta
atelier atunci ne cele petrecute, expe-

www.dacoromanica.ro
 celor din de noi este o pe care nu
trebue o neglijeze acei cari pe lucritor,
prin icoana trecutului se viitorul, prezentul
economia din trecut.
Viata care o lucritorul azi $ rolul
stat - din care este o parte pe
care conduce - contrar sclaviei care era supus
cere ca regulele care se conduce o societate de oarneni,
regulele care datoriile clase producitoare ale
stat cunoscute $ se conforrneze pentru a
face viata o de $ progres.
Lucritorul trebue economice cari
productiunea desfacerea ei, pentru a fi element
de ordine industrie societate. Prin
datorille de pentru ca fati
bindle social, care indrepte caracterul spre dernocratie,
tate ; dea puterea de-a judeca cele ce se jtsrul
la care parte calea
Manifestatiunile vietii pre-
moment va cherna pentru datoriilor
de cetitean. streine de interests! public
sau, cari au scopuri personale vor avea du0nan conpient.
A ceasta fi in generale calea pentru formarea
ratului $ ea s'ar putea
§colí mai multe, o o $o
statul, mai mult decât tunurile $
industriale, muzee industriale, excursiuni
industriale diferite $ de teh-
nice, biblioteci fixe burse,
care se poate da unui Nurnai
putern forma un nurnai avea o industrie care
se pe ea, nu pe stat pe pus pe consumator.
educatie se american, englez,
german a., dar nu celui In Wile industriale
intate e ca un element social de prima
ordine, cu tin decisiv manifestare a vietii publice
industriale; la noi, muncitorul e considerat infe-
Un care nu sta in a nu te

89 *

www.dacoromanica.ro
injosi socialmente (!). In nu se o
tate in statului aceasta este conceptiunea
oamenilor de stat, de sigur pentru formarea
lucrätorului vor fi animate de acela interes vom avea o
educatie
la
infiintate
voia
in
cari nu pot sau n'au putut
-ar exista,
precum fru-
moasa lege a meseriilor care infiintarea dar
pe -Un interes, nepriceput in rapor-
porturilor dintre diferitele clase producitoare
Ca urmare a acestei politici economice am ajuns viata
de azi enormitatea economici, ca
murirn de foame ; cu prime necesare
industrii mici de
täminte, transport $ neamurilor de peste
luni
Tot acestui sistem de industrie nationali am datorit sacri-
&area industrii nationale sate, care pe
folosul mai avea marele avantaj neasemuit din punctul
de vedere $ national - este pläcut puteam
ne facem tot ce ne nostru jar nu
care poate nici nu o ;
avantaj care da dragoste de ocupa nefolosit
aducea tärii, pe faima produselor ei.
Industriei noastre trebue organizare
nu le n'are Cu
de interes sau de in care munca e ca
o de de cele mai multe ori degradatoare ; legi
cari se drepturile mai
din populatia care nepriceperea
sufletului $ a importantei pe care o are in
cu asemenea legi nu se va putea pune la cale o
dustrie, tarifele vamale, nici
ori cari vor fi ele, nu pot
unei adevirate, sin-
gura care poate folositoare
care face
pentru ea.

* *

www.dacoromanica.ro
CE CHELTUELI AVEA
LA 1839

nu se prea poate cts o vechime

de secole, ar avea dreptul francezii, in
deja la 1631 prima
intitulati ',Gazette de France, sau italienii,
etc. cu numeroasele
Gazeta adevarata ei formä, abia la
Aceasta era romänesc, redactat de Eliade
Tipografia dela Mavrogheni, a
dr. Clinceanu Topliceanu.
era bine redactat, lupta
necontenit de
pe deoparte, censura pe parte silesc pe Eliade
la 15 1832 suspende Curieruluí. Peste
scurt timp reapare cu totul reformat $ cu continut ales.
continue apoi neincetat Eliade
de dificultäti ce trebuie le intampine $ pentru
ca edifice cetitorii asupra acestor face
toarea dare de
CHELTUELILE UNEI GAZETE
In tara ca o de 100 coale pe
an trebuesc
Lei
Plata 100 lei coala 000
Plata nu se poate
abonatilor, se ia un de 200,
fac 43 un galben, 43 gal-
beni; 2 galbeni. Vom avea aci un
termen de 2 000

www.dacoromanica.ro
 Lei
Plata colaborator lei pe
lunä
Plata 80 lei pe . . 960
Cheltuiala cearä
lemne altele, 60 720
Cheltuiala gazeteIor . . .
gazetelor $ scrisorilor 40 lei pe
480
casei 000
17.960
an, articole,
ia responsabilitatea
gazete, se pomeneascl
rispundere pentru alegerea sa de unde nici nu s'ar
gazetelor,
fie rob un an de degeaba pentru patrie
Pentru venitul gazete se mult la
abonati 4 galbeni, 600 galbeni

17.960 se scad cheltuelile,

1.240 ca cu
paguba banilor cheltueli extra-ordinare, birje,
c. . c. c. I.
au gazete, au incercat acestea
pot vedea de este insemnare au
vreme bani. Dar socotealä se face numai
pe seama redactorului, nu pe a tipografului, banii
lui s'au pus in capul de 10.000
a se va lua banii pe deplin.
este treaba afa, cine pune pe oameni a
gazete ? Neincercarea, nepätirea,
de a face ei de a
o buni-rea, in veacul trebuinta de
comunica pärerile, ce vede nu le poate da
de le va da, nimeni.

92

www.dacoromanica.ro
Se obosesc, in nici folosul
plata ; se $ altul, sau neincercat sau
ca se $
aproape 20 de ani, 1848. Intre I
timp Eliade o proprie,
mai multe de mare Eliade a poate
cel mai rol in desvoltarea bite-
raturei
pentru deOeptarea
neamului.

V. A. Urechiä, Tom. II, pag.

93 *

www.dacoromanica.ro
DESPRE COMPOZITORUL DE
LUCRARILE LUI
De: KRANNICK, Maestru-iipograf.

zice
-de tabele, - nu toti sunt
cu totii ce este culegitorul de de
de text compact sau ,,compress cum i-se mai
tot de bine
mati asupra de accidente, o cu
totul aparte in de
Ace;tia cunosc nici nu sunt edificati asupra.
gradului de a speciale,
ce posede culegitorul de accidente.
Rostul anduri este de a edifica asupra
spuse mai sus, de a aräta tuturor culegátorului
de accidente atelier grafic, precum asupra
de accidente.
In sarcina acestora cade cari trebuiesc
compuse cu un oarecare gust din punct de
vedere toate atelierele, efectuarea acestor
este lot Deaceea atelier de arte
cu pretentiuni de a fi modern la nivel trebuie
personalul astfel de speciali.
Personalitatea culegitorului de accidente, de
ce precum in general, sunt de
principali de care sau nereulita
feluri de ce spre executare.
CulegAtorul de accidente, fie un din cei
mai buni perfect in meseria sa. El trebuie fie tot
de de a lucra exact corect, precum ajustarea
o a doua a sa.
Dragostea pentru de accidente prepondereze totul;
trebuie fie de de a se desvolta

*94*

www.dacoromanica.ro
 de pe ce trece El trebuie
deasemenea de râvna de a produce intotdeauna
numai se poate de
Tinta aceasta nu va putea s'o
va desvolte gustul
studiul artistice de tot Produsele
celorlalte ramuri grafice ca litografia,
precum multe altele stint bine venite pentru a des-
voltärei artistice a de accidente. Studierea orna-
mentelor a arabescurilor deasemenea menite
a coopera desvoltarea pentru estetica
mom!. Mai de toate posede
talent de desenator, cu poate fixa -in
forme generale - sale pe mai in
le
-
mai mare
executa
chiar
o schitá in
- va putea de sigur lucra
acela care nu va avea asemenea
sa.
Talentul acesta - de altf culegitorului de
accidente - va ajuta foarte de
in carton celuloid plumb, ce
deasemenea sá fie una sale.
in trei, nu in toate aceste materiale,
font&
Pictura este ea mijloc bun pentru desvoltarea gus-
precum o indrumare a
culorilor, de care nu poate lipsi niciun
culegitor de accidente.
in general, precum culo-
in special, ii stint de mare anume in
când i se cere a prezenta clientultsi o probi -
o schitá - coloratä.
De culorilor intrebuintate, de acomodarea un a
la depinde probei mai a
esteticei, aprecierea frumosului a
constitue una principalele a culegâto-
I de Diferite reviste de oca-
zionale alte reviste artistice, arbitectonice altele

95

www.dacoromanica.ro
vor fi hrana care se adapteazA
sale.
EI totdeauna curent cu produsele noi
meniul fondajului de precum sä nu strAin nici de curen-
tele noi ce se manifestA chiar executia grafice.
Cu toate acestea consultarea revistelor de sA nu-I
determine copieze pur oarecare väzut
din ele, care i se pare aplicabil pentru cutare sau
cutare lucrare, ce o are eventual spre executíe. Aceasta ar fi
cu aceasta menirea acestor reviste nepri-
acestor reviste, prectsm a diferitelor modele
ce ne ochilor nu este aceia de a fi
copiate, ci sA serveascä de accidente drept o
jurul construiascA un nou un
product sale, un ce individual, caracter care
arate o particularitate o nuantä aparte, de strict indi-
vidualism.
de accidente fie dornic de a produce
mereu ceva ceva Modelele serveasci
numai ca punct de plecare creatiuni noi
Dar aceasta nu s'a incA ce se cere
culegätor de accidente El trebuie sA se
nuiasci de a socoti cu un cuvAnt fie bun mate-
; fArá in stare de
a socoti repede toate albiturile in puncte La acci-
dentele mai multe culori, este indispensabil
Aci, unde adeseori sau chiar mai multe
forme trebuie se imbine exact una intr'alta este absolut
necesar de a putea repede socoti, a pierde
ce trebuie curat
absolut exact ; nu intrebuinteze niciodatä materialul lovit
sau strambat, aceasta va impiedica de a putea executa lu-
crarea de cum o cer de
DacA acum am vorbit despre
de accidente, este tot aci locul de a vorbi despre
ce le
Toate tipografice - de
zise -- cari sunt in cu industria, comertul

* 96 *

www.dacoromanica.ro
$ in general cu viata noasträ se numesc de
accidente sau mercantile. In categoric cad deci: preturi
curente, actiuni, circulári, programe, etichete, rente,
chitante, capete (en-tat) de scrisori $ de plicuri,
de adrese, prospecte, precum artilor,
cu alte cuvinte lucrare ce nu este de a forma
o carte sau o
Aceste se de ingrijire,
materialul destinat anume pentru ele. Fiecare din
aceste se intr'un mod deosebit,
Particularitatea fieareia in parte dela sine
de muna
De a obtine in directie fie tinta
culegätor de accidente.
Aceasta nu se va putea ajunge nu va tine cont
de toate regulile esteticei $ de curentele noi.
Timpurile de accidente prezentau
parte adevärate probare de litere, sunt de
Culegatorul de accidente
vrea corespundä timpului -
*tie
in
fie
- exe-
cutie, intr'un stil curat concepute, $ in ansamblul
zinte un totul armonios. Acestea trebuie ochiului
un ceva pläcut aträgitor.
Valoarea artistia a de accidente, - de
ca toate artistice - nu in complicarea orna-
in diferitelor caractere de ci
in efectul ce produce asupra privitorului, obtinut
lucrare corespunzátoare cu epoca
in care
Rostul ornamentelor nu este de a e$ singure in
ci ele acompanieze in mod util $ armonios textul,
adea fondul ornamentelor cu totul secundar.
culegátorul de accidente se va a intrebuinta
mai inulte caractere de aceasta dând un aspect
de - cu totul nepläcut (vezi
patru grade va da
Un singur caracter
;are deosebit de impunátoare $ armonioasi (vezi fig. 2).
o

97 7

www.dacoromanica.ro
 de a practicat odinioara, este
abandonat.
Textul se va in trei mult grupe de
rite in mod estetic
de alta.
Gravitatea unei se pe principal, care
se va intotdeauna in partea de sus a
intre nu va in niciun caz
imea intrebuintate.

E. E.

DIN TIMPURILE STRÄMOSILOR

DIN TIMPUR1LE
CASA FAMILIE
STRÂMOILOR
COMPLECTATA
EDITIE COMPLECTATA

EDITURA CONST 1924

EDITURA CONST. MIULESCU"

(fig. (fig. 2).

Forma vignetelor intrebuintate se va pune in

concordanta cu rândul principal.
Mintea de accidente fie
deauna asupra ce El trebuie fie
priceput in alegerea caracterelor de potrivite
aceasta ceeace
La culegerea va litere din
alfabetul nostru au la lar
la capul cum de exemplu: Faptul

* 98

www.dacoromanica.ro
acesta impune in cazuri aceste
cad una alta egalizeze distantele intre prin
spationarea intregului evitând astfel aparenta
ruptá a De exemplu:
AVANTGARDA
AVANTGARDA
In exemplul acesta se poate vedea distantele mai mari
ce A ; culegitorul, a obtinut printr'o
litere, o corespunzitoare
intre distante.
Accidentarul ca zicem pe scurt - are datoria de
a studia interes toate stilurile de
elementele caracteristice stilurile antice, cele medievale,
precum $ cele moderne, de multe ori aceasta ii poate
veni intru ajutor. Accidentarul poarte sine un ink caet
de in care in fugitive
ornamentic ce i-ar atrage atentiune, un
tezaur de motive. Acestea fi pe scurt
generale de care va trebui
cont de acci-
dente cu pretentiuni de
a fi perfect.

* 99 *

www.dacoromanica.ro
OCROTIREA CÄRTILOR De: Cezar PETRESCU.

guvernatorul intr'un raport inaintat

regelui II-lea al Engliterei, cele

nu
dovezi
belpgul,
in
-
in provincia sa domnelte ordinea cea mai
colon&
Domnului ! -
gratuite,
Se pare lucrurile s'au cam de atunci.
a judeca o nu-si arunci ochii
cifrele productiei industriale 1i agricole, la tra-
porturilor la chilometrii retelelor de ferate. sta-
a putorilor neputorilor de carte e tot de neho-
buget echilibrat.
Sunt mici in intindere $ de putinä ca po-
pulatie, ce au in stima Europa pe altá cale aceea
care incape manualele de : Suedia nu se
de un prestigiu, e producatoare de chi-
suedeze. Nici Norvegia pentru mílioanele de de
sardele pe tot continentul. Nici Olanda,
ne in untoasa ce-i poarti
numele. Danemarca, nu e numai pe vremea
Printului Hamlet era acolo ceva putred.
Sunt cu populatie $ cu ingrat, unde omul
a avut de diguri, de cu chimice,
sunt parte an
atunci chiar când la au inflorit $
albinele desmortite de soarele luí April. Dar acolo statistica
analfabetilor mai de un neltiutor de carte
niciun nu-li pe capul
de a fi cetit o Evanghelie, $ de acolo au fost

www.dacoromanica.ro
 in mai de o de veac : Ibsen
Strindberg, lonas Knut Hamsun, Lagerlöf
Bojer, Brandes Louis Conperus.
cartea care din individul statistic a
care ridicat cugete caute alt rost aceía
de intre neanturi.
Atlasurile geografice erau pentru noi de
un de Treceam repede peste
se procentele de carte.
Eram acolo, undeva la cu un grad deasupra
triburile din coloniile africane archipe-
E drept, in discursurile parlamentare in
programele de partid, ca legí de era ca
o de in
tului primar. Dar asta era una realitatea alta. porneau
comisiunile de recrutare, se intorceau
de numärul muntele, nu
pe o sentimentul
nationale al de neam, nu a
prin puterea elementara a instinc-
tului, nu rod al unei educatii pricepute indelungi; -
nu de o educatie este vorba in a mai
de nu proclamatiile
regale.
problema s'a complicat.
S'au alipit tinuturi unde prin
dinnainte a statelor invätämantul era mult mai
din vechea monarhie habsbur-
se bucuraseri de mai multe mai
bine gospodirite, acele dela noi de Statele res-
pective multe, dea bune
ieftíne, cartea un
mijloc de desnationalizare. aceasta, opu-
neau austriace, carte
pentru a tine piept unei amenintäri mai
primejdioase discursuri magnatilor dela Pesta.
era pentru Aceasta, pentru massa
cea mare a feciorilor dela marginea ora-

www.dacoromanica.ro
 cari se alegeau dintre mergeau
Pesta, Viena chiar sufletul
rominesc, se formau voie disciplina culturala a Aus-
tria, Germaniei. acei din Basarabia nu puteau
nu prestigiul unei culturi care a dat pe
pe Tolstoi, pe Dostoievski pe Gogol.
Cu aceste fapt acelor din vechei
se vedea lupte acum cultura româneasca.
Firesc deci, ar fi trebuit se nasa programul tuturor
guvernelor, principiul unei politici culturale.
N'a N'am auzit vorbindu-se de o asemenea
In de discursul d-lui N. mesagiul
acestui an, n'am auzit pomenindu-se de
nu de unei asemenea astfel, d. ministru al
se rosteasa discursuri de
rare $ cu bratele täranilor, dar
care Statul nu are de pune dasali trimete fiinda
cu bratul cu banii n'au putut fabrica
pentru catedrele ce rämas goale, nici pentru cei ce
vor invete.
Era mai aproape de mai de realizat, o poli-
a care dea roade mäcar printre acei ce
invete a arora românesc spre
Tiribombe
Nu era o prea Pe Eminescu, pe
Alecsandri, Negruzzi, Ispirescu, Odobescu,
rescu, Delavrancea, Caragiale, Vlahutä, Zamfirescu,
Anghel, nu era Statul.
cultura cum apar, a
rare in cea mai buruienoasi Scrisul avea
puterea celei mai aprige propagande. Scrisul din
acest avea slujeasa mai bine deat aparat
biurocratic unui departament de propaganda. Putea ne
cucereasa sufletele $ Ardeal, $ din Bucovina, din
Basarabia. Sufletele cari au in disci-
intelectuala, sufletele de
nalitate. Se la acestea, In cari
nu sunt nici cari, mai cu mai putin

www.dacoromanica.ro
bar, literatura arta
Ar fi fost deajuns o ocrotire numai a acestor pentru
ca drumul singure.
Ce-a Statul pentru a de scumpirea
a tiparului; pentru a ufura lot; pentru
a inzestra cu ele bibliotecile publice ale
trecut, partea Scriitorilor s'a
la d. ministru Industriei o care
nevoia politici de carte. D.
a demonstrat nu se poate nici nu
poate nu se mai scumpeasa industria hârtiei
e o industrie trebuie protejata. Chiar in dauna
culturei. Chiar cultura. Cultura e de
pe acum atât de poate face ea sacrificii, pentru
a salva juneta de - vai! de
$ de oropsitä !
M'am oprit un caz singuratic, o
mentalitate. Se poate de aci reconstitui intreg sistemul
care se conduce o guvernare ce socoate ,capul
contabil, acela, de nebun
in al luí Mihail Eminescu. Cum
de ocrotire a vom
cu alt (Reprodus
dupi ,,Neamul Ro-
mânesca).

www.dacoromanica.ro
INVENTII IN DOMENIUL
TIPARULUI
: Virgil

cäutat fac o pentru Almanahut Grafícei

din care trec toate
progresul produs pe terenul tehnic al tiparului de
pretutindeni. Aceasta are pentru noi o mare
tipograful cu sa din de
trebuie a tot ceeace are menirea
de a modifica sau reforma tehnica de reproducere
In Almanahul din anul trecut am descris
produse dela izbucnirea in
nostru, mai ales asupra acelora, cari vor fi
indeajuns perfectionate dupäce se vor validita
de atelier, vor transforma cu totul actuala stare
care se introducând in de repro-
ducere, alte genuri, alte alte sisteme, aproape nevisate.
acestea am enumerat ca
cele mai
In de voi continua pre-
cetitorilor de mai
caracter epocal, cari trebuiesc deasemenea vulganizate.
Insu$ nostru va trebui ca cu reformeze
utilajul tehnic, servindu-se de mai
fecte, produse alte
ROTATIVA IN MINIATURA. se vede,
de rotative, se cautá
acestui an se ,,Grafica
in vechea de de tipar König &
Bauer s'a construit cea mai mare rotativá

www.dacoromanica.ro
 s'au vre-o
Este un adevärat
colos. in America
pe parte se
bria un tip de rotative
miniature, bazate pe
acelaii sistem ce-I are
rotativa
tipar de pe ro-
tunde fixate pe
de pe suI,
La
aceste
se mai
Fig.
tate dela alte malini
secundare, cum este e. perforatul numerotatul in unul
;i mers cum aceste in
mod foarte lesnicios in 2 este evident,
rotative apte pentru in a blanchetelor
pentru telegrame, note, etichete, de tramvay, de tren,
bilete de intrare, etc. Capacitatea de este de
extrem de mare : cca 7000 pe ceas. n-rul
o astfel de in care putem observa $ toate
aminunte.
FUNDAMENTE PRACTICE. Pentru tipografiile cari
in mare majoritate de pe de stereotipie, galvano
sau de s'a inventat $ un fel de fun-
dament de care prin modul cum este construit
$ rama $ suportul
pläcilor. azi se de stereotipie fasetate
puse pe forme compuse din colturi de
cari tineau fixe aceste $ se numeau fasete. funda-
mentul de fier aci arätat (vezi 2), tot de pláci se
cu ajutorul unor cari se pot muta
fixa pozítie a fundamentului.
Felul acesta de exclude accident de
foarte frecvent noastre, acestea sub presiunea

* 105*

www.dacoromanica.ro
cilindrului incep a ceda $ Iucru care la
de fasetare nu se poate produce. cum vedem
$ ilustratia noastrá, acest fundament faseteazi intr'un mod
foarte comod cu format putin obicinuit ca cele
ovale rotunde. Apoi in mod dia-
gonal, etc. In unele ale noastre
singuratice plasate pe fundament. Acestea sunt
rânduri culese Linotyp, cari cum vedem deasemenea

Fig. 2.

se pot chiar mod mai acesta se

poate $ transforma formate La
rotative, un de fundament se pe
cilindrul pläcilor, acestora, indiferent de format,
devine o procedurá $
MISS AMERICA LA LINOTYP. America tuturor
introduce pentru prima bratul femeiesc

106

www.dacoromanica.ro
 de cules. In tipografii americane,
unde sute de mono actualmente femeia
este tot de excelenti precum e $
Ilustratia noastrA ne reproduce o lucrAtoare care
deserve*te intr'o al 48-lea probabil

Fig. 3.

spre multumirea patronului rivalitate de

PERFORATOR Tot sunt cei

mai ei produc pe toate terenurile umane
cari inlocuesc omeneascA

107

www.dacoromanica.ro
 aceea In au
offset-ul, au linotypurile au fabricat multe
alte mai de importantä, tot de inge-
nioase. au fabricat o
de un motor, adunatul coalelor. Asupra acestei
de adunat am scris Almanahul de anul trecut, aci
prezint un perforator rotativ,

Fig. 4.

Pe sulul principal sunt ce (vezi

4), se pot cerute, perforind
mai multe rânduri in mod perfect.
este foarte pentru perforatura unor tiraje mai
in alte este deajuns de cunoscuti, la noi va
trece drept noutate Reform. Este
cum vedem figura 5 o care de fapt refor-
cunoscut uzitat toate soiurile de

www.dacoromanica.ro
 Prima aba-
dela acest
este valurilor,
cari fac un cercuit
infinit sche-
letului ce se
din

rile acestei
sunt de o
cari
singure prin
mod intreaga
suprafati a forma-
tului, are
cárucioare cu
trei valuri,
perirea formei
face 5.
mod
Acest de celelalte tighele,
pentru cu mare $
mai ales pentru autotipii. Valurile unei se intorc
in jurul axei de 7 ori, ceeace face ca cerneala fie bine
o pe tighelele obicinuite n'au putut-o
rezolva. este de o $
s'a dovedit de foarte necesara in
practia. In Ia noi, numai
are in
un tighel

www.dacoromanica.ro
ISTORIA TIPARULUI
IN TARILE ROMÂNE*TI
SEC OLUL AL XVIII-1ea
De: C. D. FORTUNESCU, profesor.

publicarea noastre asupra isto-

tiparului, din trecut Almanah grafic,
multe insemnäri au venit se adauge la notele ce
ne serviseri spre a redacta
aceste ,,adaose materialul notite
din isvoare pe care nu le sau nu le aveam
acum un an -, observatiunile de
I. in (No. din
pag. 658) privire la nostru studiu, dar mai
sensationala descoperire a al treilea exemplar - acesta
aproape intreg din Apostolul lui Cores!, descoperire dato-
C. J. Karadja. Acest text, studiat de care a avut
norocul care l'a scos
de sub tipar in sale 1), ne aduce
asupra uneía din cele vechi tipärituri
ne*ti. El completeaza trunchiatele exemplare, ce posedam
ieri, acestei religioase, pästrate la Academia Românä
Capitalá, carte care era necompleti, cum e
pag. 49 a Bibliografiei vechi de & Hodo;.
Ne mai putindu-ne inapoi, ne rezervä m a integra
la articolul nostru cu privire la Inceputurile tiparului
rezultatele cercetäri descoperiri, ce se vor mai fi fâcut
Despre Apostolesc de Constantin
Karadja. Literate, seria III-a, torn. II, 6,
Ed. Cultura Nalionala,

www.dacoromanica.ro
de in acest in timpul din urma, a com-
pleta acest studiu nu lipsit de $ a rectifica ce
s'a mai putut strecura in acele de pagini ale textului publicat,
atunci am fi a-I in continuare
partea ce la
Deocamdatä ne muItumim a relua expunerei noastre
de acolo de ne din pragul
*
* *
In pragul al in
de tipografie in : Alba-Julia, Sibiu
din Ardeal, Bucure§ti, Snagov,
in Muntenia, in Moldova la din
aceste tipografii caractere cirilice cele din
având pentru mai ales a altor
neamuri. De altfel, in sec. se mai
alte tipografli in orafeIe de sub austro-
ele nu cadrul acesteía, ca uncle ce
serveau cauza culturi ce nu era a $ care adesea
era intereselor noastre nationale.
Cu vre-o ani mai de secokslui anterior,
influenta grece0 incepuse a se crescând pe an
ce trecea. Sub Duca in Moldova, de carte
care adusese curtea sa de (Spandoni,
Papa Comnen $ Agala calugärul) sub erban Cantacu-
in Muntenia, elenistice mare la
boerimea In ambele se $ printre
români cunoscatori ai limbilor
a celei numele
Milescu din Moldova, Tara Româneasca pe acel al
Constantin Cantacuzen, care studiase Padova,
al luí erban Logofatul $ fratelui Radu Greceanu, al
luí Iorciache erban Cantacuzen
In vremea aceasta influenta s'a ; ne in
epoca Wile noastre,
care atinge apogeul in zilele domniei lui Constantin
Brâncoveanu. De nu a fost totu$ mai
preocupat de culturii nationale.

www.dacoromanica.ro
aproape
le bro§urile
de
am lua, pentru lamurire, ani ai veacului,
-
in epoca lui Brincoveanu sunt

anul $ anului
ucis Constantinopol - o
aceasta - lucrare slavo-
$ plus 2 greco-
arabe poate, una Aceste cifre agonia
slavonismului repede cuceritoare a grecis-
la noi.
In genere constatam romanesc, ce ajunge
apogeul in Muntenia in special, pe vremea
coveanultsi $ a sufletesc Antím
a da in tot cuprinsul nostru: publi-
catiunile se cele scad pe
celor grece;ti ; multe vremelnic
de a mai or se iar moartea pasio-
me;ter tipograf, Mitropolit
valoarea artistica a tiparului dispare aproape totul.
Singur o
in post-brancoveneasca.
acum pe fiecare din aceste

La Transilvaniei, singura $ cea din

lucrare - de vre-o teascurile de
acolo este Pgnea Se pare ar mai fi alte
dota-trei din tiparnitä, dar nu avem
dovadi de aceasta. Pentru noi tipografie dispare de
aci
La CLUJ se in un
litere latine, reeditare a Pojon in
La de asemenea un tot
Were latine, probabil tot unul mai
tipografiile acestea ardelene nu
de de aci nainte foarte indelunga vreme. De cea din
se vorbe;te doar o data cea din

www.dacoromanica.ro
 h

.
'

Triodului dela Buzäu

www.dacoromanica.ro
 In SAMBATA-MARE va fi existat o tipografie, la.
se pomene§te undeva s'a acolo un
in ,,Tipografia Poate va fi o reeditare a
celui scos aci in 5

amutesc dela la tiparul

moldovenesc activitatea
pentru a se mai apoi vremea. Mentionam
ca Sinopsis, din in
sau de
Cartea gravuri.
cu 5 tipografie,
Textul e slavonesc, dar cuprinde
o de cetanii in
e un text grecesc, de
Damaschin, in 5 cu cheltuiala
Ion Alexandru Voevod (Mavrocordat).
De nu se mai aude nimic de tipografia mai
bine de ani, jar abia pe jumitatea activitatea
sa va apoi neintrerupt.

In Muntenia tiparului se cu cinste in

tot 5 intrerupere, cel tipografii
cuprinsul
La BUZAU, unde Mitrofan,
tipograf 5 gust ales, se scoase un prea
frumos lucrare ce n'a mai fost de de
niciuna din teascurile sfinte
Episcopii. Reproducem aci pagina cu al
acestui Triodion, incadrat intr'o cu mai multe com-
partimente. Despre aceasta capo a noastre tipo-
grafii s'a cercetarea din Almanahul
trecut, pagina jos.
apoi isvor :
Un din scos prin Mitrofan
o carte de 322 foi, paginele prinse chenare
5 incadrat de ornamente.

www.dacoromanica.ro
 Un de o Psaliíre, din an
de o in lemn
Volumul e negru, cu
titlu paginile de un chenar. Din carte
s'a tras in timp o pentru Moldova.

din dela Buzau (1702).

din in ,,Tipografia a
sfintei dela e cu numeroase
ornamente tipografice gravuri, textul in
pervazuri fiecare Din acestea, remarcabil chenarul cu
cuprinzind elemente de

www.dacoromanica.ro
 reprodus Rom. veche pag. 436 L
Dintre xilografii una Dimitrios (cea a
Vasile, reprodusä aci) de un desen extrem de
ingrijit $ perfect executatä, : ambele

7,ecerniei e o din
din prefa-
s'a tipärit ,;purtätoriu de Gheor-
ghie
Un in-folio tras in cts
gravuri, care una
pe Apostolul Luca tintstä, neobifnuit de
drapat bine, gesturi care nu au
tismul bizantin ; este o arhitecto-
in care se vede o cetate ziduri crenelate, un minaret
$ un palat bizantin. mult
acesteía reproduse in I, pag. 458 $ 455)
semnätura lui B(acov)
De acum tipografia nu
mai niciun de viatä anul $ ea
a din duhul $ Antim cuviosul
$ neobositul.
tiparnita in inzes-
$ caractere arabe $ georgiene, in timp
de 5 ani mai dureazi aceastä a Epis-
copului venit din Iviria, cinci opere pe $
in (una din acestea :
e in greceasca in partea I-a a
partea clasic), apoi un grecesc
din In din frumos
numeroase, ornamente bogate, $ gravuri
cele utilizate in Liturghierul (de care am vorbit
mai sus), gravuri din am noi pagina prece-
dentá pe aceía reprezentând pe Vasile, $
semnättsra in a lui
Tot se poate se fi $o
care s'au trimes exemplare in Georgia de când
acesta era mitropolit.

www.dacoromanica.ro
 Faptul tipirirei de arti ba chiar geor-
giene, ne invedereazä cultural, dar politic-religios, ce
luase tara epoca luí Brincoveanu, a lui Antim
a lui Mitrofan, cum prestigiul de care se bucura curtea
domneasca din depärtat.
Antiohiei, Atanasie cel alezat curtea
lui Vodä Brâncoveanu, Hrisant nepotul lui Dosoftei
sunt de asemenea cari contribuesc
acestei epoci de a românesc.
In tiparnita dela Snagov, frumosul Liturghier
greco-aräbesc ce ni s'a se a se mai fi imprimat
alte arti cu caractere de acestea, ba poate chiar cu litere
georgiene ').
Tot cari invätaseri meseria tiparului in
Snagov, sau s'au trimes lucrátori,
cu scule Tiflis, in capitala Georgiei, unde au
ateva din acestea ni s'au pästrat, anume:
o Evanghelie un Liturghier.
Evanghelía data de e un in-folio mic,
de peste 300 pagini, cu textul tipärit in negru pe doul
coloane. - incadrat intr'un chenar format din elemente
tipografice nou) sustinând deasupra o frizä
ornamentalä care trei medalioane-icoane -- il repr
ducem in aláturatä.
In josul titlului e insemnat : ,,Tipograf Mihai, lui
ungro-valah. In prefata de pe verso, Waktang
Georgia spune a adus un tipograf România
a instalat pentru o tipografie in capitala sa.
graful nostru el care, intre altele, cere
dela cetitori de va läsat ceva de text,
ca ce era nu cunoltea limba cum nu
cunoscuie acum nici
1) D-1 P. V. ed.
Buc. la pag. 32 noi s'a trimes in Georgia o biblie
tipiritä cu de caractere de Mitiopolitul lui Brincoveanu, Antim, pe
când era numai egumen Snagov. Biblia are scrise limba
Tot D-sa crede tipografia dela Snagov a d5i-
nu la ci la 1705, acesta numit episcop la
transportä acolo 1i tiparnifa sa 62).

www.dacoromanica.ro
 :

www.dacoromanica.ro
Cartea are cReva gravuri, mult interesante pentru
mentatia frumoase, initiale
un de vignete originale.
georgian din in a se
cele spuse mai sus despre rostul tipografului venit din tara
meiterul : vostru de
suflet Michail (Stefanovici), ungro-vlaha. mai
vorbeite despre de noi In limba
- ceea ce ar este vorba mai mult
de acest se
versuri in limba dar
cu caractere georgiene.
de care vorbefte - cum in
de mai sus - Stefanovici, pot fi Evanghelia, Apos-
tolul de care s'au fost
rus Bakradze carte a lui despre arheologice
ce a In Siria
a mentiona aici, numai spre a invedera cu un
exemplu mai mult extensiunea influentei noastre culturale
departat, tiparirea Psalliri-arabe Alep,
in Siria, anul Cartea, un cu negru
rou, are sterna lui Const. Brancoveanu, cu a
cheltuiala s'a scos lucrare. Pe o se
in ,,cu luí Simeon In
se aduc generosului voevod lui
Atanasie, patriarhului de Antiohia.
se acum pentru
acest oral, tot de prea fericitul intru pomenire Antim,
de ce acesta este numit episcop
de Activitatea ei deocamdata vreme
Antim pe acest scaun episcopal, lanuarie

1) Vd. rom. I, p. 484. Tot de aci s'ar cA are

afirmarea despre o Biblie georgianA, din comunicarea
grefitA ce i s'a D-lui G. I. cu privire la cuprinsul
Liturghier, pe care va confundat cu o Biblie. Sau poate afirmarea
aceasta va fost din studiut Episcopului Methisedec despre
Antim Ivireanu, cu privire la Didahiile sale, pe care D-1 1-a re-
produs a editat lui A. I. Minerva, 1915, pag. XXIX).

7*

www.dacoromanica.ro
1708 Domnitorul Brancoveanu ridi-
de Mitropolit al
In acesta de trei ani se aci: o carte
greceasca, Tama 1705, in-folio de 640 pagini,
o sterna (reproducere cea din
Noul Testament din 1703, Buc. dar f initialele din
cts versuri dedicatorii in semnate pretentios de
,,studentii Academiei din Ungro-Vlahiei,
lui Mitrofan Gregoras din Dodona ; apoi
a profesorului de copiilor
Brancoveanului, Gh. a chiar
Domnitorului, Brincoveanu, ambele in 1706
de vechea tipograf Mihail
Celelafte din teascurile sfintei Episcopii a
sunt:
Antologhion aded floarea 1705, in-folio in
culori ; de Dumnezeu, 1706, in-80, titlul
ornamentat, in pervaz de tipografice, gravuri,
slavonesc jar pe ;
Octoihos adeci in-folio din an, cu
negru, cu stemele lui Brancoveants $ a
text slavon - ca
de 1706, in-40.
Se vede acest nu era un
fi fost oarecare
se incumetea a face $ sunt cele
asupra pré blagocesti-
Io Constantin B. Voevoda, in care
semnele
In in in 1706,
pune numele chiar dedesuptul ca
prefata volumului, dedicat
de Dumnezeu,
$ de bine Kyr Ivirénulú
Episcopula Ramnicului, cé
elogii pentru sa pentru
spune pre cei pravoslavnici

www.dacoromanica.ro
Arapi, a
bucuriel
lot nice
nu s'au némulü a vedé despre
pentru a invedera delicatele sentimente ale
acestui me§ter recunoscitor aceluia care arta tipa-
rului insuflase dragostea pentru ea, citez frumosul
cu care prefata: ,,Pentru ca ale tale
ale tale de Dumnezeu o o
ca ce cu cu direptate Taste, pentru
a la
Taste dela ta de Dumnezeu, alt ne vred-
a aduce faci cu
ochlu ostenéla ce am la
priimindu-o ca Hs. ceT bani ai
Din cele trek ce acest molitvenic, una e
de Ioanikie, o alta este pe care am mai
aflat-o in Liturghierul (Sf. Vasile, semnat
datat pe care am reprodus-o mai sus pag.
la la nu mai avem de acum
despre tipografia Episcopiei Sub Damaschin
episcopul ea lângeze§te, nu dispare cu Cu
narea luí Inochentie (Dec. pe tronul episcopal al
cului o de strälucire va reincepe pentru
grafia aceasta.
Tipografia este acea care apare din
dintre tipografiile $a este cea
mai scurti. prima de sub teascurile târgo-
e o carte greceasca de bisericeasci,
in-folio de aproape de pagini, pe doui coloane,
in negru, pe Serviciul bísericesc,
dupe tiparul ,,prea sfintiteT Mitropolii a Târgov4teT din
Ungrovlachiau
In greceasci se mai aci patru anume:
Sfântuluí
Panoplia a Comnen, ambele in
anul pe luí Brâncoveanu cu cheltuiala
luí Mitropolitul corectare a

www.dacoromanica.ro
 Mitrofan Gregoras din Dodona; Maxime
,,traduse din limba nóstrá de chiar Manu
Apostol in 172; apoi 1715 Culegerea prea Pa-
al lerusalimului Chrisant, cu
tarea ieremonah Mitrofan, supraveghetor
Gh. Radovici tipograful.
le aci sunt
de ,,Anthimü, mila Dumnezeu
arhiepiscop pré
un 1710
din 1712, in negru ro§u, de aproape 500 pagini,
titlul chenar de cu de
materii o in lemn, a
e greceasca, lucrat tot de Radovici, care in
,,Gheorghie
din 1713, tot de Radovici, in negru
ro§u, având o de gravuri, intre care
celea Liturghierul 1702; filo-
din 1713, ,,cartulue, cum
tot de de sus; 1713; de
din 1714; de
1715, de 520 pagini, - toate acestea din
tot din dibace a lui Radovici. In deosebi
acest Ceaslov, Liturghille 1713 $ stint
,,de o deosebita
Tot
rom. I, 486 -
executie
se poate
o
fi lost -
româneasca, de care
Chiaro
. Tipografia Antirn dispare
lui de acum o
1725, ar mai fi o carte in acest
Botez, care se undeva, dar din care Biblioteca
Academiei nu niciun exemplar.
de a mai avea o
tipografie mai mult de un veac.
1) N. Iorga, Rom. sec. XVIII, vol. pagina 422.
del& moderne Valachia, Venezia, 718,
pagina 44.

* '120 *

www.dacoromanica.ro
 Tipografia din Bucure0 se poate considera acum ca
nitiv chiar fi mai
nu se va mai opri de noastre.
In decenii ale veacului, majoritatea tipariturilor
sunt greceascä, : 4 Pane-
gírke Brâncoveanu câteva religioase
mai ; un Ceastow grecesc
,,de ieromonah georgian din ; Parabotele grecesti
romäne ale greceasca traduse de
Const. Brincoveanu scoase din tiparul tipografiei domne0i
din opera
chiar a tipografului nostru, Mitropolit, de Dio-
nisie Ieromonachul Floru; o a Patriarhitor
din acelai an, a Dositei patriarhul, ingrijirea
corectarea smeritului Mitrofan Gregoras
Dodona, supraveghetor al tipografiei preotul Stoica
Acest mare in-folio are un portret gravat lui
Dositei pe este semnat A. F. Aceasta e
cea mai ce am acum,
aproape pagini. In se
Al. Mavrocordat Exaporritul Dom-
AI. Mavrocordat) ,,cinstita a
tutulor cu ingrijirea tipografica a lui Floru,
$ in de fiul celui de
mai sus, Domnitorul Mavrocordat, este ultima
riturä importanta in Despre
carte de pagini, de format mic,
chenar de fIori de tipograficä, are pe acestei
pagini ambelor intrunite sub coroana
iar in gravurei se Domnito-
rului. Reproducem Ca
jitor pentrts acestei este pornenit
Stoica Iacovici. Acesta poate D-I I),
acelai ,,Florea, ucenicul dascaluIuí Darnaschin, episcopul Bu-
Râmnicului, carele Icoala
sloveneasca cel
carte a apoi in
Lit. Rom. in sec. XVIII, I, p. 435.

www.dacoromanica.ro
 officina Thomae tradu-
cerea pe coloane in josul pagi-
nilor. aceasta e de un portret Domnitorului,
inscriptia numelui
Mavrocordato Scar cu numele gravorului
german din Berlin

sunt mult mai putin numzroase

deocamdatä, dar nu lipsite de Noul Tes-
din typografia domneascä
de Antim Ivireanul este cea din carte
româneascä a e in-4 in

* 122

www.dacoromanica.ro
negru, cu slovele ce au servit din 1688, titlul
frumos incadrat in pervaz de ornamente tipografice cu sterna
in ale sunt prinse initialele Bráncoveanu.
Octoihut din 1720, scos Ion Nic. Alex. Mavrocordat,
mitropolit Daniil, de ,,Saca egu-
bisericei Tutulor pe care
domneasa, este un in-4° mic de peste 600 pagini, in
negru cu o care un jar la
cu un pinax. La textului, ca o de
cinste profesionali, se obligat a nota
imprimarea osteneala
a fost inceputi de ,,ráposatul
Ieromonahul
din 1723, ,,acum intr'acesta
diortositáa cucearnicula intru Popa
are format opera
precedenti, numai cá e mai putin voluminoasi pe
textul incadrat chenar linear. Dintre cele
recunoaltem una - de Ursul - care
a mai servit in 1704.
din 1724 e lucrat de tipograf; despre
1726 nu avem nicio Ore, nefiind cunoscut nici
de Bibliografia veche B. & H.
Popa Stoica tipograful lucreazá darea
a urmátoarelor
marl, ambele
din 1726; din 1728; un 1729; un
cu tipicul rominesc, dar cu text slavon, 17311); un
Octoth din 1737; un sau Evanghelie
toare 1732; o 1735; un din 1736,
numele Popii
Stoica, pe plecatü

De se din
an 1736, josul titlului Men-
1) Despre acest Ceaslov in ,,Societatea de II, pag.
24, o interesantä a Prof. bibliotecar Cluj. Exem-
cercetat de d-sa are slavon, tipicul sinaxariul in
nette. Nu se poate afirma ca fi la

www.dacoromanica.ro
 aflat exemplare din acest octoih, in care
numele lui Radu era inlocuit acel luí Popa
Popa Stoica mai
editie a operei Antim Ivireanu, din
scoasa din ,,Typografia
; Molítvenic din Toate aceste
ingrijit mai toate in negru gravuri
podoabe uneori cu text cu
ornamente, progresele ce fäcuse in capitala
Române0. despre activitatea sa, e destul
vedem in acest an se tipäresc nu mai putin de
patru de voluminoase.
Avem deci de acum acea
veche a dela Tutulor
una acea dela Santul a
care acum e spre
Popa Stoica am mai pe
fratele Radu logoatul Iacovici.
Alti tipoprafi se vor semnala de acum, scurt interval
unul de altul. spre a nu mai continua a de acum
operelor la - vom pomeni doar
numele lui (pe care afläm oarä
in Catavasierul din lui Acatistul
din Buc. Típograful Liturghierul
care Evanghelia din Buk.
tipograf, Psaltirea din Intr'o
greceasca. din Slujba Sf. Visarion, afläm un
tipograf in Evanghelie) un
altil altii, cari a fi
cetati pe viitor. De Popa Stoica Iacovici, acel care ilustrase
lucrul tiparului vreme de vre-o 30 de nu se mai pome-
dupe care probabil va din
Tipografia Episcopiei Râmnic reincepe activitatea
intrerupere vreme de 70 de ani,
rolul cultural incheindu-se definitiv.
Cele (o
despre o Psaltire) din atelierele
Ramnicului nepästrându-se, primul volum ce avem de aci

www.dacoromanica.ro
este o carte din 1726,
pe româneLte de dela Cer-
navoda tipografula, din cu lui Moise
Petrovici, ,,Mitropolit al Belgradului altor din
e Apostolul 1794, vremea AI. C. Moruzi
Voevod, de ,,Dimitrie Mihailovici
de Gheorghie sin Pop. Constandin. Intre aceste au
de din harnic
cam una pe an, cum doua anume o
din 1755 o de rugäciunt pentru
din 1761. operele doar trei nu sunt
de religioase: 1783,
Doroteiu, 1784 o rumäneasa
a 1787, in istoria
române.
Intre 1768 1778 activitatea râmnicene este
de aci nainte noi cu
succes de pentru ca dela 1794 nu mai
nimic de existenta timpuri mai apropiate de noi.
In XVIII de aceasta tiparnita
definitiv a alte
sau apare se ardelene
de acum de progres constant, cele din
mai Buda, Viena, chiar
incep ele a românejti pentru
modernizare a tiparului nostru, are foloa-
pentru mai a
deci a de vedere artei tipografice
putem mai de socoti ca un regres.
Uniformizarea pe care o aduce sine mai
a tiparului, face ca ajungem industrie
comert, valoarea a tipäriturilor din ce in ce.
Vor trebui ani noi, când preocuparea efec-
artistic tipar a se Dar aci
jar ne oprim, cadrul
paginilor acestui almanah
a ne
mai mult.

www.dacoromanica.ro
CONSERVAREA
De: P. PAVELESCU.
HÂRTIEI

6ste documentele alte imprimate vechi se

la muzee deosebiti ingrijire, pentru a
intacte. Pentru acest scop se vitrine nu le
poate atinge uncle sunt scutite de praf. Cu
-toate acestea, o materie lemnoasä,
-un timp zed, de ani-, se deterioreze,
sau se putrezeasca, ceeace inseamnä, de multe pagube
incalculabile.
Pentru a conserva s'a se elaboreze pre-
parate, sá impiedece descompunerea, toate
.au infructuoase. Numai timp se crede,
s'a remediu.
Un cunoscut medician german a prezentat Drezda, in
cercul unor numeroli un preparat inventat de
pentru a conserva documente, manuscripte,
-tablouri,
Preparatul acestula pare a chiar in ceeace
un simplu fluid, ce poate elabora de
vulgarizarea noului pare a fi
Materia de conservare a de la Drezcla are ca
element principal celulasa. Aceasta fie extrem
de culoare deci nu colorata. Apoi
de trebuiesc tocate se poate de märunt
puse mare de pahar sau borcan.
Peste apoi un lichid numit care
se toate farmaciile sau un timp
carecare se topelte, mai trans-
-parent ca apa, ceva mai gros. Acest este numit
Urmeazä apoi, piesele ce trebuiesc conservale
fie a;ezate baia aceasta de zapon, apoi ce

126

www.dacoromanica.ro
 a supt indeajuns, se spre a Lichidul
zapon, hind transparent $ putin gelatinos, are caracteristica
a fi cetibil originalul, totodatá elascitatea
Lichidul acesta
puterea de conservare a Pâtura de zapon
ce se pe hârtie mai este $ deci
este $ de
Preparatia de conservare este baia
in zapon nu cere o deosebitä preparatie,
acesta se poate practica $ de
acest lichid, va reu$, se pästreze timp mai toate
de valoare, documentele din muzee
spre folosul cronicarilor.

REVISTA
tara dolarilor, din America, ne vine
de alienati se $ se o a
nebunilor. Ziarul american care aduce noutate, zice
directorul ospiciului a socotit, precum in de
acestui sunt multi alienati cari scriu reviste, de
ce n'ar putea $ lui redacteze una. Zis $
Ideea sugeratä din ospiciul dela Buenos-Aires
a devenit fapt, azi se redacteazi acolo o $ se
de atre $ tipografii cari se gäsesc
rindurile alienatilor nenorociti.
Se zice materia de este mai
continutul celei mai excelente reviste umoristice,
este de persoane, cari au ideile fixe, ce par intot-
deauna anormale $ pentru omul cu mintea sänätoasä.
Se mai revistele umoristice, ce
cere neloialul concurent din
au intervenit pe
pentru suprimarea
acestuia.

www.dacoromanica.ro
 SUMARUL:
Pref ata 3
calendaristica 5
Cronologia anului 1924 6
9
Calendarul 1925 12- 23
Taxele postale 24
26
Formatele de 27
Legea obligatorii 28
Partea 29
V. MOLIN : Cronica 1924 30- 35
C. MILLE : Introducerea ma§inelor de cules in 36- 37
EM. TATARESCU : Istoricul tiparului - 61
I. presa Japonia - 67
* * 68
N. IORGA : 69-
I. DON GOROZI : de 74- 75
V. MOLIN : Diaconul Coresi 76- 79
V. MOLIN : Sterna tipografului . 80- 84
I. GIUGLEA : Formarea lucratorului 90
V. MOLIN : o la 1839 91- 93
L KRANICK Despre compozitorul de accidente 96-- 99
CEZAR : Ocrotirea 100-103
V. MOLIN : Inventif in tiparului -109
C. D. FORTUNESCU : tiparului Tarile 110-125
P. : Conservarea -127
*** curioasä 127
Insertii reclamc 129-142

www.dacoromanica.ro
 LITERE
societate nume colectiv
BUCORESTI - Prel. 27
Cladirea proprie Telefon

de plumb
albitura de
de cea mai
pentru
cea mai compozitie de
aliaj, Fabrica reno-
cu mai
derne din strainatate

Masini plane de picior.

Masini de taiat. Bostoane de
Masini de
Masini de cusut. Ste-
complecte. Masini
tomatice de de
Linii de Litere de
Utensilii tipografice, li-
tografice pentru de
Cleiu de
pentru tipo-
litografi. de
de cusut,

complecte de tipografii, lito-

legátorii de
de cartonage. avan-
tajoase de Expeditie
depozit

din litera noastrA

www.dacoromanica.ro
 in

DE

TINT:

www.dacoromanica.ro