-

ION CREANGA

PtfvEFTr
POVEgTIRI
ilMINTIRI IIIN E[flPIb*ruN

Ediluro ASTRO
 V CUPRINS
vasilisc, s.m. - animal fabulos care ucide cu privirea.
vdrzare, s.f. - plIcinti de post umplutd cuvarzd' ceapd, gtir,
mirar etc. P0vE$TI
vdtald, s.f. - cadru dreptunghiular pe care se sprijini spata, Soacra cu treinurori ............4
la rdzboiul de lesut. Capracu trei iezi ......... ...... 13
vdtdman, s.m. ajutorul vornicului la incasarea ddrilor;
- Pungula cu doi bani ........ .................... 23
vitdqel.
Ddnild Prepeleac ............... 28
vergi (a duce vergile cuiva) - a duce gtiia, a se teme pentru
Povestea lui Harap-Alb "........ .."..........44
cineva.
vidmd, s.f. - vrdjitoare. Fata babei gi fata mo$neagului .......................... 106
vindereu, s.m. - qoim mic. Ursul pdcdlit de vulpe .....114
vornic, s.m. - in trecut, la sate - perceptor; mai tdtziu - IvanTurbinc[ ......... ......... 117
primar.
Z POVNSTIRI
zamparagiu,^ s.m. - desfrAnat, haimana.
Povestea unui om leneg ...136
zdhdi, vb. - a neliniqti, a suPdra' Mog Ion Roati gi Unirea .................. 139
zdhdit, adj. - pdrdsit, rbscolit. Popa Duhu ......144
zdmori, vb. - a-qi astAmpdra foamea, setea, cu pufin. Cinci pAni ........ ................ 151
zdpsi, vb. - a prinde pe cineva asupra faptului. Mog Ion Roati gi Vod6-Cuza ............. .. 156
zdrghit, adj. - smintit. Acul gi barosul ................ 163
zdticneald, s.f. - stdnjenire, supdrare.
Inul gi clmega .................. 166
zbdnluit, s.m., adj. - obraznic, gtrengar.
zghihui, vb. - a zgdlti",i.
PAcali ............. 169
zmardoare, s.f. - fiin!6 murdarS, scdrb6. Poveste (Prostia omeneascd) ............172

ANIINTIRI DIN COPIT,ANTN

I. ............ .........178
[Descrierea satului Humulegti] .......................... I 78
fNicd la gcolile din Humulepti gi Brogteni] .......179
283
282
t
I

Tipografi a SHIK &

^tfEfZN SRL
Stada N. Dregan nr. 10, sector 5, Bucuregti

Soacra cu trei nurori
Era odatd, o babi care avea trei feciori nalli ca nigte
brazi qi tari de vdrtute, dar slabi de minte.
o rdzdgie destul de rnare, casa bdttdneascd cu toatd
pojrjia ei, o vie cu livadi frumoasd, vite gi multe paseri
alcdtuiau gospod6ria babei. pe l6ngd acestea mai avea
strdnse gi pdrilule albe pentru zile negre, cdci lega pataua
cu zece noduri gi tremura dupfi ban.
Pentru a nu rdzleli feciorii de pe lAngd sine, mai durd
incd doud case aliture, una ra dreapta giarta de-a stdnga
celei bdtrdnegti. Dar tot atunci lu[ hotirdrea nestrdm utatd, a
linea feciorii gi viitoarele nurori pe ldng[ sine - in casa
bdtraneascd - qi a nu ordndui nimic p.ntru impirleald pdni
aproape de moafiea sa. Aga ficu, qi-i rildeainima'babei,
de
bucurie, cdnd gdndea numai cdt de fericita are sd fie, ajutatd
de feciori qi mdngaiatd de viitoarele nurori. Ba de muite
ori
zicea in sine: ,,Voi priveghea nurorile, le-oi pune la lucru,
le-oi st'uni gi nu le-oi ldsa nici un pas a ieqi oln casd, in
lipsa feciorilor mei. Soacrd-mea fie-i
- ldrna ugoar d! - aqa.a
fbcut cu mine. $i bdrbatu-meu Dumnezeu sd-l ierte!
- - nu
s-a putut pldnge cd l-am ingelat, sau i-am rdsipit casa...
degi
c6teodatd erau bdnuiele... gi md probozea... dar acum
s-au
trecut toate!"
Tustrei feciorii babei umblau in cirdugie gi cdgtigau
mulfi bani. celui mai .mare ii veni vremea de insuiai qi
baba, simlind asta, umbla valvdrtej s6-i g[seasc6 rnireasi; qi
in cinci-qese sate, abie-abie putu nimeri una dup[ placul ei:
nu prea tdndrd, nalt[ 9i uscdfivi, insl robace 9i supusd'
Feciorul nu iegi din hotir6rea maic[-sa, nunta se fEcu 9i
baba igi lud c[mega de soacr6, ba incd netdiatd la gurd, care
insemneazS ci soacra nu trebuie s[ fie cu gura mare, 9i sd
tot cdrteascd de toate cele.
Dupd ce s-a sffirqit nunta, feciorii s-au dus in treaba lor'
iar nora rdmase cu soacra. Chiar in acea zi, cdttd sard, baba
incepu si puie la cale viafa nurori-sa. Pentru bab6, sita nou[
nu mai avea loc in cui. ,,De ce mi-am fdcut clegte? Ca sd nu
md ard", zicea ea: Apoi se suie iute in pod qi scoboard de
acolo un gtiubei cu pene rdmase tocmai de la rdposata
soacrd-sa, nigte chite de cdnepd qi vreo dou[ dimerlii de
pdsat.
IatI ce-am gAndit eu' noro, c[ pofi lucra nop]ile' Piua-i
in cdsoaia de al6ture, fusele in oboroc sub pat, iar furca
dupd horn. Cand te-i sdtura de strujit pene, vei pisa mdlai qi
cand a veni bdrbatu-tdu de la drum, vom face plachie cu
costile de porc de cele afumate, din pod 9i, Doamne, bine
vom m0nca! Acum deodatd pAn[ te-i mai odihni, ie furca in
brAu qi pdni mdni diminea![ s[ giteqti fuioarele aceste de
tors, penele de strujit qi mdlaiul de pisat. Eu m[ las pufin, cd
mi-a irecut ciolan prin ciolan cu nunta voastrS. Dar tu si qtii
o5 eu dorm iepuregte; $i, pe lAngd iqti,doi ochi mai am unul
la ceaft care gede purure deschis 9i cu care v[d noaptea qi
ziua tot ce se face prin cas6. Ai inieles ce fi-am spus?
- Da, mdmuc[. Numai ceva de mdncare...
-De mdncare? O ceap6, un usturoi, q-o bucatd de
mdmiligd rece din polil[ sunt destul pentru o nevastl tdndrd,
r:a tine... Lapte, brdnzd, unt qi oud de am putea sclipui sd
 lucem ia tdrg ca s6 facem ceva parale; c6ci casa s_a mai Nora cea mai mare tdlmdci apoi celeilalte despre ochiul
ingreuiat cu un mdnc5u qi eu nu vreau s6_mi i pierd
oi Itxrcrl-sa cel atoatevdzdtor, gi aqa una pe alta se indemnau
comdndul.
ln treabi qi lucrul ieqea gdr16 din mdnile 1or. Iar[ soacra
Apoi, cdnd insera, baba se culcd pe pat, cu fa[a la
Ituzurea de bine.
pirete, ca sd n-o supere lumina de la opuil, 'mai dilnd
a Dar binele, cdteodatd, aqteaptd qi rdu. Nu trece tocmai
infelege nurori-sa cd are s-o privegheze; jar somnul
o rrrult qi vine vremea de insurat qi feciorului celui mic. Baba
cuprinse indat[ gi habar n-avea d. nord-sa. pe c6nd
".-fr.. insir voia cu orice chip si aib[ o troi!6 nedesplrlitd de
soacra horcdia' dormind dus[, blajina nord migdia prin casd, nurori... De aceea qi chitise una de mai ?nainte. Dar nu-i
acug la strujit pene, acug imbdla tortul, acup piia
-atuiut gi_t lotdeauna cum se chiteqte, ci-i qi cum se nimereqte. Inh-o
vdntura de buc. $i dac6 Enachi se punea pe gene_i,
ea brrn6 diminealL, feciorul mamei ii qi aduce o nor6 pe
indatd lua aicd rece qi-pi sp6la fafa, ca nu cumva
s_o vadi cuptioriu. Baba se scarmdnd de cap, ci6 la deal, dd la vale,
neadi'rmita soacrd gi s[-i binuiascd. Aga se munci
nord p6nd dup6 miezul nopfii, dar despre ziui somnul
biata dur n-are ce face qi, de voie, de nevoie, nunta s-a f6cut, qi
o gruoe bun6!
dobori qi adormi gi ea intre pene, caiere, fusele cu
tort gi Dup[ nunti, bdrbafii din nou se duc in treaba 1or, 9i
bucul de m[lai.
Baba, care se culcasc oclatl cu gdinile, se sculd cu nurorile r6m6n iar cu soacra acasi. Baba iar69i le d5 de
noaptea-n cap gi incepu a tr6'ti pi-a plisni prin Irrcru cu mdsurd gi, cum vine sara, se culcd dupd obicei'
casd, incdt ('cle dou6 nurori vdzdnd pe cea mai t6n[r6 codindu-se la
biata nor[ care de-ebia afipise, de voil, d" n.uoi",
ir"rui ,a troabd ii zic:
se scoale, sd sirute mdna soacrei pi s6-i arate ce-a
lucrat.
Incet-incet nora s-a datrabrazdd" bubu.ru - Da nu te tot codi, ci mdmuca ne vede.
alegerea ce-a fdcut.
9i -uip-iia a. - Cum? Eu o vdd cd doarme. Ce fel de treabd e
Peste cdteva zire cdrduqii sosesc, gi tdndra nevasti,. nocasta? Noi sd lucrdm qi ea sd doarm[?
vdzdndu-gi bdrbilelul, mai uitl din cele nicazuri! - Nu cduta cb hordiegte, zise cea miilocie. mdmuca are
Nu trece mult gi baba pune la cale gi pe feciorul cel lir ceafa un ochi neadormit, cu cate vede tot ce facem, 9-
mijlociu gi-qi ie un suflet de nord intocmai dup6 cniput pi npoi tu qtii cine-i mdmuca, n-ai mdncat niciodatd moarea ei'
aseminarea celei dintdi, cu deosebire numai
u"uriu -La ceala?... Vede toate?.'. N-am mdncat moarea ei?."
"i
mai in vdrstd qi ceva incrucigatd, dar foc de harnic6. "ru lline ci mi-am adus aminte. Dar ce mdncdm noi fetelor hdi?
Dupd nuntd feciorii se duc iardqi in cdrdupie, qi - Ia, rdbdari prijite, dragd cumnd!ic6... lar dacb eqti
nurorile lliundndd, ie qi tu o bucat[ de mdmSligd din colfar qi cu
rrman iar cu soacra acasd. Dupd obicei ea le da dL lucru
cu
mdsurl qi cum insercazd, se culcd, spuind nurorilo*a niqte ceapd qi mdnflnci.
n" de neamul meu n-
harnice qi ddndu-le de gujd cd nu cumva sd adoarmb,
ci le - Ceapd cu mdmdligi? D-apoi neam
vede ochiul cel neadormit. n mdncat aqa bucate. Da slinind nu-i in pod? unt nu-i? oud
ttu-s?
 4IlE

- Ba sunt de toate, ziserd cele doud, dar ESti mai acrd decdt coarna;
mdmucdi.
De te-ai coace-un an S-o vard,
Tot eSti acrd Si amard!
IeSi afard
Ca o pard,
Intrd-n casd
Ca o coasd,
zvdrle baba
drum? $ezi in unghiu
Ca un junghiu.
- Las' dacd v-a durea capul. Cdnd v_a intreba pe voi,
dali vina pe mine gi si ldsafi cA vorbesc $-au rn6ncat, g-au biut, q-au cdntat pdnd au adormit cu
eu pentru toate.
toatele pe loc.
-Apoi dar... dd!...fb cum qtii, numai ri nu n. Uugi qi
noi in belea. CAnd se scoald baba in zori de ziud, ia nurori dacd ai
- Iui, fetelor, t[cefi, gura v6 nreargd; ch nu_i bund de unde. Iese afard spdrietd, d6 incolo, dd pe dincolo, 9i
pacea gi mi-e dragi gdlceava. c0nd intri in bordei, ce s[ vad[? Bietele nurori jdleau pe
$i iese c6nt6nd:
I/ai sdracu omu prost, soacr6-sa... Pene imprdgtiete pe jos. f6rmdturi, blide
Bun odor la cas-afost! aruncate in toate p[r!ile, cofdielul de vin rfsturnat, ticdloqie
un ?:.u: lu mijtoc, $_un cuptior de mare!...
I"l ry:,: nici. perpafti i" fbis;;ii pra:rri - Da ce-i acolo? strigd baba inspdimdntatd.
l.t::'llt :1tiy.^ ?"i t',in,, o
:t^11'nly? franr? gi".u smdntaia
fecheamd $i'*a;;il;iu';;"; - Nurorile atunci sar arse in picioare gi cele mari incep
gata' Apoi iute n tremura ca varga, de fric[, 9i las[ capul in jos de ruqine'
pe cerelalte doud in uo".Jli ,"
pun la masd cu toatele. ri lar cea cu pricina rispunde:
- Hai, fetelor, m6n_cafi bine qi pe Domnul laudafi, c6 eu - Da bine, m6muc[, nu gtii c-au venit tdtuca qi cu
md rdodd inr:.:1.d
crami q-oi',^ ;-un
o ,,- cofbel ,- vin, ca
^^&^, de si';";g; m[muca qi le-am fbcut de mAncare, qi le-am scos un
pl5cintele aceste mai:-,u.d".
:0.:,1
bine pe gdt. oofhiel de vin, gi de aceea ne-am chefrlnit 9i noi oleac[?
Dupd ce-au mdncat q-au bdut, le_a venit laca, chiar mai dineoarea s-au dus.
rusului din gura gdrliciului:
a cdnta, ca
- $i m-au vdzut cuscrii cum dormeam?
Soacrd, soacrd, poamd acrd! - D-apoi cum s[ nu te vad[; mimuc6?
De te-ai coace cdt te_ai coece, - $-apoi de ce nu m-afi sculat? Mdnca-v-ar ciuma sd vd
Dulce tot nu te_ai maiface... m[ndnce!
De te-ai coace toatd toamna D-apoi dd, mimucd, fetele acestea au spus cd
dumneata vezi tot, gi de aceea am gdndit cd eqti m6nioas[
 d." nu te scoli. gi ei erau aea
l^j:?:i:'j:1T".1,
mdhnili, o.
-ui ffi'-" #;;;"'r"#t''
de dou6, tranteqte baba in mijlocul casei q-o frdm6nt5 cu
Ei lasd, ticdloaselor, cb v-oi dobzdlaeu picioarele, q-o ghigoseqte ca pe dansa; apoi ii scoate limba
- qi cu
de-acu_nainte. uf'ar6, i-o strdpunge cu acul qi i-o presurd cu sare
/-lA--J
^
. ffiil;#ffiill
g. Fri. cele nadolence ei
piperiu, aqa cd limba indatd se umfl6 pi biata soacrb nu mai
,ifr*::ln::,.1,1.inr"
de. viniqorul din *amt j.
,*ri""I putu zice nici carc. $i slab6 qi stalcita cum efa, cdzulapat
11g-n^":t":,
munca ei, qi c-au vdzut-o cuscrii dormind
ffi;"j;TJJ irolnavd de moarte. Apoi nurorile, dupd sfrtuirea celei cu
asa ldfdia*i, cum
l era, crdpa de ciudd qi rodea in
nurori, pricina, aqezarb baba intr-un aqternut curat, ca s[-gi mai
lemn. "um'road"
,urirf in flcluca aminte de c6nd era mireasd, qi dup[ aceea incepurd
a

Se lehdmetisiserd p6nd pi cele

doud de gura cea rea a sooate din lada babei vaiuri de pdnz6, a-qi da ghiont una
I
babei; qi cea mai tdndri gasi'acum rrltcia qi a vorbi despre starlici, toiag, n6s[lie, poduri,
paraua
pr'ej sd-i facd pe obraz
pi sd ordnduiascd totodatd qi
b"b"i ;;;-o Oiura tlin m6na mortului, despre gainile ori oaia de dat peste
nemaip^omenitd p6nd atunci, qi-ogi.rrir.u groapS, despre strigoi qi cdte alte n[zdr6v6nii infioratoare,
iaia cum:
- Cumnatelor, zise ea inir_o zi, cdnd,se aflau singure in ino6t numai aceste erau de ajuns, ba qi de intrecut, s-o vAre
vie; nu putem trdi in .uru u..*ta, ln groapd pe biata babS!
de n-om face toate
chipurile sd scdpdm de h6rca Oe Uatra. Iacafericirea visatd de mai inainte cum s-a implinit!
- Ei, cum? Pe c6nd se petreceau aceste, iaca s-aud sc6r!6ind niqte
- Sd facefi ruTJ.oi.invdfa eu pi
habar
sd n_ave!i. cnr[: barbafii veneau, Nevestele lor le ies intru intampinare,
- Ce sd facem? intrebd ."u *ui mare. pi dup6 sfrtuirea celei mai tinere, de la poartS s-arunc6 in
- Ia si ddm busta in cas[ lababd,qi tu s-o iei de cdnepa lliitul'barbaJilor gi incep a-i lua cu vorba
qi a-i dizmetda,
dracului qi s-o trisnegti .u .upui
de plretele ..i O.rpr" eurc de care maimdgulitor'
rdsdrit, cdt ii putea; tot aqa sa
faci qi tu cu .up,ri iuil"i O" -Dacefacemdmuca?intrebar6cutoflideodatacand
pdretele cel despre apus; g_apoi,
ce i_oi face-ii vLt'
.",-".ti
tr tlc.iugau boii.
vedga voi.
D-apoi c6nd or veni ai nogtri?
'-
- Vta*uca, le lud cea mai tdnbr[ vorba din gurS'
- tttlimuca nu face bine ce face; arc de gdnd si ne lese
- Afunci .rroi. y. vd faceli moarte_n pdpupoi, sd nu rllnltate, sSrmana.
spunefi nici laie, nici bdlaie.
oi vorbi $i ;;-.d;;ii, ui rur, _ Cum? zisetdbarbalii inspaimAntafi, scdpdnd rasteiele
dacdvafi ceva. "u
Se induplecard gi cele doud, tlin rn6n[.
intrafi, cu toatele in casd, a fost si
tuur.u,O" de pdr, g-o izbird capul de pirefi, p6nd i_l - Cum? Ia sunt vreo cinci-qese zilea dedatcdnd
peste dansa,
.babd
dogird' Apoi cea mai tdndr' "u duoll viteii la suhat qi un vdnt rdu
fiind mai quguba{d dec6t cele
xllrmana!... Ielele i-au luat gura qi picioarele'

l0 11
 -
Fiii se rdpad atunci cu
tofii in casd la.patul mdne-sa,
dar

ff :i,T''f Eqo. Drrnprea rnsd nu si_o

;#,:t'ffi?J'it*j;J,:^":::*rul,"ubrEri
vdzdndu-i, isi miscd pierdusi de tot gi,
mare qi la pdretele
putn;;;;i*dte bnora cea mai
gi.pdretele despre t:0.!.u*rilaf,oi ar6td pe cea mijlocie
ne urla g.-r.u mai rdndrd qi jos in
ll.ur:aceea
mr3locul casei. Dupd
ae-abie putu duce CaPra cu trei iezi
gurd qi indatd cazu mdna spre
intr-un
Tofipldngeau gi nu se puteau
frqi;g;u.
^ dumeri despre semnere Era odati o capri care avea trei iezi. Iedul cel mare qi
face-mama lor, r\tuncl
Afunci noia ce cu cel mijlociu dau prin b61de obraznici ce erau, iar cel mic
ri.,'i." zise,
nora cea tdnrrd o.i-^ prefbcdndu-se
--,._e ^
; pd;;'; ;, "ro era harnic qi cuminte. Vorba ceea: Sunt cinci degete la o
-!anu infelegefi ce vrca
mlmuca? mind gi nu seamdnd toate unul cu altul.
- Nu, ziseri ei. intr-o zi, eapracheam[ iezii de pe afard gi le zice:
- BiSta mdmuca ras* ou rirrrbi c'e moarte cd
mare sd ieie locul_qi ca.sa fratere cer
- Dragii mamei copilagi, eu m[ ducincuiefiin pidure, ca sd
cc{r ;;;p;. rlsdrit; cel mai aduc ceva de-a mdncdrii. Dar voi uqa dupd
oly.,^iard noi, .u ,.rinicc mijlociu, mine, ascultali unul de altul 9i sI nu cumva s[ deschideli
j,"^i
1:f.
alcl, ln casa bdtrdneascil. sunrcm, sd rdmdnem
pAnd ce nu-!i auzi glasul meu. CAnd oi veni eu, am sd vd
- Cd bine rnai dau de gtire, ca sd md cunoaqtefi, $-aln sd vd spun aqa:

, #*:;j:i:il Hil:; *ilT 1,?

#IH ,1::0,:i;-H;,,. Trei iezi cucuieli,
Mamei uSa descuiefi,
". Baba muri in acea zi, qi nurorile, despletite,
ch.1a1 Cd mama v-aduce voud:
boceau de vuia satul.
Ap"i ;;; joua zite o ingroparr o Frunze-n buze,
cinste mare gi r"":.1-.il'd*'#ii a. prin meleagurilecu LaPte-n ldle,
vecme vorbeau despre Drob de sare
soacra a, t ., nurori gi
,,Ferice de d6nsa c_a ziceau: in spinare,
murit, ca gtiu ca a." ,irr. o boci!,,
Mdldieq,
in cdlcdieS,
Smoc de flori
Pe subsuori.
Auzita-1i ce am sPus eu?
- Da, mdmuc6, zisetdiezii.
- Pot sd am nddejde in voi?
t2
t3