VINOVATIA

<Fapta savarsita cu vinovatie>

1.Notiune.
Savarsirea faptei cu vinovatie este a doua tresatura esentiala a infractiunii.Ea este expres
prevazuta de art.17C.pen si trebuie coroborata cu art 19.Cpen.ce consacra in legislatie formele
vinovatiei.
Vinovatia reflecta aspectul subiectiv al infracvtiunii si curinde atitudinea psihica a
faptuitorului fata de fapta savarsita si de urmarile acesteia.Ca atitudine psihica a faptuitorului
fata de fapta savarsita si fata de urmarile acesteia-vinovatia-este rezultatul interactiunii a doi
factori :constiinta si vointa.In adevar,vinovatia presupune o atitudine constienta in sensul ca
faptuitorul isi da seama ,are reprezentarea actiunilor sau inactiunilor sale,al rezultatului
acestora,care este periculossi savarseste cu vointa aceste actiuni sau inactiuni antrenand
energia sa fizica spre realizarea rezultatelor urmarite.
Art.19 C.pen.prevede ca exista vinovatie atunci cand fapta a fost savarsita cu intentie sau din
culpa.Vinovatia presupune existenta a doi factori inerenti vietii psihice :constina sau factorul
intelectiv si vointa sau factorul volitiv.
Factorul intelectiv presupune reprezentarea deplina a continutului,sensului si finalitatilor
urmarite sau acceptate prin savarsirea faptei,precum si prevederea intregii desfasurari cauzale
a acesteia.Factorul volitiv este elementul psihic care impulsioneaza si comanda energia fizica
a aomului,el poate fi analizata atat in raport cu actiunea,cat si cu inactiunea(dupa cum agentul
vorbeste sa se manifeste printr-un act exterior sau voieste sa se abtina de la o actiune impusa
de lege),precum si cu rezultatul(adica in raport cu finalitatea la care agentul voeste sa ajunga).
Desi cei doi factori se interfereaza si presupune unul pe celalalt,in literatura de specialitate se
retine cu preponderenta factorul intelectiv asupra celui volitiv,constinta rasfrangandu-se prin
inter,ediul vointei asupra faptei si asupra urmarilor acesteia.Actul de constinta sau de vointa
nu trebuie sa fie viciate sau deformate,in caz contrar poate fi inlaturata raspunderea
faptuitorului(ex.in caz de eroare).Apoi vinovatia presupune ca vointa sa fie libera,in sensul ca
asupra faptuitorului sa nu se exercite o constrangere fizica sau morala.
Prezenta atat a factorului intelectiv cat si a celui volitiv in savarsirea unei fapte este o conditie
esentiala a vinovatiei.Vinovatia nu poate exista ,cu alte cuvinte,la savarsirea unei fapte daca
faptuitorul nu a voit acea fapta(find cosntrans),ori nu a putut avea reprezentarea
rezultatului,din cauze neimputabile lui.

2.Formele vinovatiei.
Formele vinovatiei se ragasesc in C.penal la art.19 alin.1,cvare precizeaza ca vinovatia exisat
cand fapta care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa. 
Ca trasatura esentiala a infractiunii,vinovatia imbraca doua forme principale :
-intentia si culpa.La acestea se mai adauga si o forma mixta-praeterintentia sau intentia
depasita specifica unor infractiuni.

2.1.INTENTIA SI MODALITATILE SALE

Intentia constituie forma fundamentala,generala si originara a vinovatiei:ea reprezinta

totodata regula sub care se infatiseaza vinovatia,deoarece majoriattea infractiunilor se
comit,de regula cu intentia si numai in mod exceptional din culpa sau praeterintentie.

1
Potrivit dispozitiilor art.19/pct.1 Cod Penal “fapta este savarsita cu intentie cand faptuitorul :
- prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte;
- prevede rezultatul faptei sale si , desi nu-l urmareste , accepta posibilitatea producerii
lui.
In functie de atitudinea faptuitorului fata de producerea rezultatului socialmente
periculos, intentia se prezinta sub 2 modalitati desemnate de legea penala :
-Intentia directa,se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul prevede rezultatul
faptei sale,urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte.;Expresia „a urmari
producerea unui rezultat:inseamna mai mult decat a voi rezultatul,apropindu-se de
dolul special,de intentia calificata prin cuprinderea unor nuante specifice acestora si
care privesc urmarirea unei finalitati care se gaseste in continutul incriminarii si a
carei realizare este urmarita de subiect prin cauzarea rezultatului voit si prevazut.
(ex.Lovitura cu un par in cap ce urmareste direct omorul victimei)
Exista infractiuni care,din punct de vedere al vinovatiei,nu pot aparea decat sub
forma intentiei directe(infractiunea de delapidare,furt,talharie,etc).
Intentia directa prezinta si doua forme speciale:
>intentia premeditata(art.75(2)cod penal)
>intentia repentina(spontana)(art.73,lit.b/art.177/art.322)
-Intentia indirecta,exista atunci cand subiectul prevede rezultatul faptei sale desi
nu-l urmareste accepta posibilitatea produceri lui.
Ca forma a vinovatiei intentia indirecta se intalneste la savarsirea unei fapte ce
poate produce cel putin doua rezultate.Fata de un rezultat,pozitia psihica a
faptuitorului este de urmarire a lui prin realizarea faptei(intentia directa),acest
rezultat poate fi deopotriva licit ori ilicit;iar fata de al doilea rezultat pozitia psihica
a faptuitorului este acceptarea posibilitatii producerii lui(intentia indirecta)(ex:cand
o persoana imprejmueste unb teren cultivat cu un gard de sarma care il alimenteaza
cu curent electric sau trecerea inculpatului cu masina printr-u baraj organizat de
politisti pe sosea,ce a avut drept consecinta accidentarea grava a unuia dintre
ei).Datorita acestui aspect,ca rezultatul,al doilea,se poate produce,intentia indirecta
se mai numeste si intentie eventuala.

In doctrina penala si practica judiciare sunt cunoscute si alte modalitati ale

intentiei, a caror cunoastere poate servi la stabilirea in concret a gradului de
vinovatie si, in consecinta a periculozitatii infractorului.
Astfel, se face distinctie intre urmatoarele modalitati ale intentiei:
-Intentia simpla si intentia calificata:
Intentia este simpla atunci cand faptuiorul prevede rezultatul si urmareste sau
accepta posibilitatea producerii lui
Intentia este calificata cand faptuitorul urmareste producerea rezultatului in vederea
realizarii unui scop prevazut de norma de incriminare(ex.art.176 lit.d C.penal)
-Intentia initiala si intentia supravenita:
Intentia initiala consta in prevederea rezultatului actriunii intr-un moment anterior
inceperii acesteia
Intentia supravenita apare pe parcursul derularii actiunii initiale cand faptuitorul se
hotaraste sa –si amplifice activitatea infractionala urmarind si alte
rezultate(ex.faptuitorul patrunde fara drept intr-o locuinta si vazand bunuri de
valoare se hotaraste sa le sustraga)
-Intentia spontana si intentia premeditata
Intentia spontanat apare sub impulsul unei stari de provocare,cand faptuitorul
reactioneaza si comite fapta(ex.prin lovirea celui crae l-a provocat)

2
 Intentia premeditata presupune insotirea intentiei de o prgatire prealabila pentru
realizarea deplina a faptei,in sensul ca intre momentul luarii hotararii infractionale
si momentul realizarii ei se interpune un interval de timp in care faptuitorul
planueste savarsirea faptei si inclusiv folosirea de mijloace ce nu il pot incrimina
faptas,rezultat ce ar duce la scaparea de urmarirea si raspunderea penala.
-Intentia unica si intentia complexa
Intentia unica este atunci cand faptuitorul a hotarat savarsirea unei singure
infractiuni
Intentia complexa exista atunci cand faptuitorul a hotarat sa comita o multitudine
de fapte cu mai multe rezultate(ex.talharia).
Aceste modalitati ale intentiei sunt avute in vedere la individualizarea juridica a
pedepsei fiindca evidenteaza grade deosebite de vinovatie cu rasfrangere asupra
periculozitatii infractorului.
Unii autor denumesc aceste modalitati ale intentiei sub alte denumiri(vezi
Drept penal,-partea generala:Gheorghe Nistoreanu,Alexandru
Boroi,Bucuresti,Editura ALL Beck,2002)
-intentia determinata si nedeterminata;
-intentia generica si intentia speciala;
-intentia spontana si intentia premeditata;
-intentia initiala si intentia supravenita.

2.2.CULPA SI MODALITATILE ACESTEIA

Ca forma a vinovatiei culpa este definita conform art.19 pct.2 Cod penal.Potrivit
acestui art o fapta este savarsita din culpa atunci cand infractorul prevede rezultatul
faptei sale,dar il accepta,socotind fara temei ca el nu se va produce sau nu prevede
rezultatul faptei sale,desi trebuia si putea sa-l prevada.
Culpa nu este o forma de proces psihic inferioara ori atenuanta a intentiei,ci
constituie o forma specifica de legatura psihica a autorului cu fapta,desi autorul
prevede rezultatul faptei sale nu il accepta,socotind fara temei ca acesta nu se va
produce,ori nu prevede rezultatul faptei sale desi putea si trebuia sa il prevada.

Culpa este cunoscuta in doctrina si in legislatie sub doua modalitati:

-culpa cu prevedere(cu usurinta,cu previziune,cu temeritate);-art.19.alin.1 pct.2 lit.a
-culpa simpla(cu neglijenta,fara prevedere,greseala);- art.19.alin.1 pct.2 lit.b
*(alte denumiri ale culpei in doctrina penala).

Culpa cu prevedere:se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul prevede rezultatul faptei

sale,rezultat pe care nu il urmareste,nu il accepta,socotind fara temei ca acesta nu se va
produce.(ex.atunci cand un conducator auto se angajeaza intr-o depasire neregulamentara si
desi prevede posibilitatea producerii unui accident,se bazeaza pe calitatile sale,sperand ca va
evita rezultatul periculos).
Prevederea de catre infractor a urmarilor periculoase ale faptei sale face ca usurinta sa se
asemene cu intentia-directa sau indirecta.Insa in cazul usurintei nu exista dorinta de a se
produce aceste urmari si nici acceptarea eventualitatii survenirii lor,elemente ce caracterizeaza
intentia.In caz de usurinta prevederea urmarilor actiunilor sau inactiunilor faptuitorului poate
constitui doar o prevedera a posibilitatii survenirii lor,deoarece numai in acest caz poate exista
si speranta,lipsita de temei,a prevenirii acestor urmari.

3
Pozitia psihica fata de rezultat,diferenteaza culpa cu prevedere de intentie,fiindca daca la
intentia directa este urmarit rezultatul,la intentia indirecta era acceptat rezultatul,in cazul
usurintei rezultatul nu este acceptat;infractorul a sperat in mod usuratic ca acesta nu se va
produce.
Culpa simpla:se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale,desi
trebuia sa il prevada.Aprecierea vinovatiei sub forma culpei urmeaza a se stabili dupa
observarea criterilor prevazute de lege,anume:daca faptuitorul trebuia sa prevada rezultatul si
daca putea sa il prevada.(ex.producerea unui accident mortal de circulatie intr-o cauza in care
inculpatul a circulat cu autovehiculul fara a i se fi efectuat inspecta tehnica periodica si
defectiuni la sistemul de franare)
Neglijenta,ca forma a culpei,se caracterizeaza prin aceea ca infractorul nu are reprezenarea
consecintelor activitatii,deoarece nu foloseste intreaga sa capacitate intelectuala pentru a
preveeda urmarile faptei savarsite,desi putea avea aceasta capacitate si trebuia sa depuna toata
sarguinta in conduita sa.
Obligatia de a prevedea rezultatul faptei are un caracter general si obiectiv in care
infractorul trebuia sa prevada rezultatul faptei sale, si un caracter subiectiv prin care urmareste
sa se verifice daca infractorul a avut in fapt posibilitatea sa prevada acest rezultat in
momentul savarsirii faptei.
Daca in raport de imprejurarile concrete de consta ca infractorul nu a avut posibilitatea de a
prevedea rezultatul faptei sale,acesta nu va putea fi tras la raspunderea penala,nefiind data
vinovatia sa ci se va retine cazul neprevazut.
Unii autori au in vedere si alte modalitati ale culpei(vezi
Drept penal,-partea generala:Gheorghe Nistoreanu,Alexandru
Boroi,Bucuresti,Editura ALL Beck,2002)
-culpa in agendo si culpa in omittendo;
-culpa generica si culpa specifica;
-culpa directa si culpa indirecta.
In teoria dreptului penal mai sunt cunoscute si alte modalitati ale culpei sau denumiri
ce pot duce la o mai corecta caracterizare a vinovatiei si la individualizarea pedepsei:
-nesocotinta,care inseamna o comportare nechibzuita,fara intentia ce se impune in efectuarea
unei anumite activitati;
-nebagarea de seama,care semnifica o comportare neatenta fata de conditiile in care s-a
desfasurat activitatea;
-nepricepere,care consta in lipsa de cunostinte elementare necesare pentru indeplinirea unei
anumite activitati;
-nedibacie,adica lipsa de abilitate,de deprindere necesara pentru efectuarea unei anumite
activitati.
Gradele culpei:-culpa lata sau grava;
-culpa levis sau usoara;
-culpa levissima sau foarte usoara.

2.3.PRAETERINTENTIA(intentia depasita)

Praeterintentia reprezinta o forma mixta de vinovatie ce rezulta din unirea intentiei cu

culpa.Ea se caracterizeaza prin aceea ca subiectul infractiuni prevede si doreste ori accepta
producerea unor urmari periculoase,insa cele produse in realitate sunt mult mai grave,iar
acestea le-a prevazut,dar a socotit fara temei ca nu se vor produce sau nu le-a prevzut,dar
putea si trebuia sa le prevada. (art.17alin.2).

4
Caracteristica pentru infractiunile savarsite cu intentie depasita este imprejurarea ca
faptuitorul savarseste o fapta urmarind un anumit rezultat,dar care rezultat se
amplifica,devenind mai grav ajungand la realizarea unei alte infractiuni(ex.loviri sau vatamari
cauzatoare de moarte;talharia care a avut ca urmare moartea victimei).
Praeterintentia este o forma de vinovatie independenta care se constituie cu contributia
proceselor psihice ale intentiei si culpei,faptuitorul actioneaza cu intentia directa pentru a
producerea unui anumit rezultat,iar rezultatul mai grav se produce din culpa.Existenta culpei
in producerea rezultatului mai grav distinge praeterintentia(intentia depasita) de intentia
indirecta sau eventuala pentru ca in cazul in care faptuitorul a prevazut rezultatul mai grav ca
posibil si totusi a actionat,infractiunea mai grava,realizata nu poate fi savarsita decat cu
intentie indirecta.

BIBLIOGRAFIE:

___________________________________________________________________________

Gheorghe Nistoreanu&Alexandru Boroi–Drept penal.Partea generala, Editura

ALLBECK, Bucuresti,2002
Constantin Mitrache,Cristian Mitrache-Drept penal roman.Partea generala,editia a-
2 a,
-Drept Penal general
-CODUL PENAL AL ROMÂNIEI,TITLUL II,Art19,17.

5
CUPRINS:

Vinovatia.
1.Notiune......................................................1
2.Formele vinovatiei....................................2
2.1.Intentia si modalitatile sale2
2.2.Culpa si modalitatile acesteia 4
2.3.Praeterintentia....................6

Bibliografie...................................................7