Liceul Waldorf Timişoara FEDERAŢIA WALDORF DIN ROMÂNIA

str. Uranus, nr. 14 Str. Vişinilor 17, sector 2, 024091 Bucureşti

tel./fax: 0256 - 482448 tel./fax: 0040-21-326 42 53
e-mail: liceul_waldorf_timisoara@yahoo.com e-mail: federatia@waldorf.ro

Cursul online de perfecționare în pedagogia Waldorf –

Învățământ primar și gimnazial Timișoara 2021

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Coordonator științific:

Prof. Liliana DUMITRIU Student:

Florina-Anca TUDOR

Timișoara

2021
 Liceul Waldorf Timişoara FEDERAŢIA WALDORF DIN ROMÂNIA
str. Uranus, nr. 14 Str. Vişinilor 17, sector 2, 024091 Bucureşti
tel./fax: 0256 - 482448 tel./fax: 0040-21-326 42 53
e-mail: liceul_waldorf_timisoara@yahoo.com e-mail: federatia@waldorf.ro

Cursul online de perfecționare în pedagogia Waldorf –

Învățământ primar și gimnazial, Timișoara 2021

Rubiconul - un fenomen al dezvoltării în copilăria mijlocie

Coordonator științific:

Prof. Liliana DUMITRIU

Student:

Florina-Anca TUDOR

Timișoara

2021
 CUPRINS

1. CARACTERISTICI ANTROPOLOGICE SPECIFICE CELUI DE-AL 9-LEA AN

DIN VIAȚĂ.....................................................................................................................pag. 4
2. PRINCIPALELE SCHIMBĂRI CARE SE PRODUC ÎN JURUL VÂRSTEI DE 9-10
ANI...................................................................................................................................pag.5
3. CUM OFERIM SPRIJIN COPIILOR..........................................................................pag.6
4. EXEMPLU PRACTIC – EXPERIENȚA GHIDĂRII UNUI COPIL CU UN
TEMPERAMENT PREDOMINANT SANGVINIC, ÎN TRECEREA ACESTUI
PRAG EVOLUȚIONAL................................................................................................pag.7
5. CONCLUZII...................................................................................................................pag.8
 1. CARACTERISTICI ANTROPOLOGICE SPECIFICE CELUI DE-AL 9-
LEA AN DIN VIAȚĂ

Expresia „a traversa Rubiconul” s-a impus ca o metaforă a unor acțiuni sau evenimente
ireversibile care pot aduce cu ele mari schimbări și un grad ridicat de risc. În știință, acest concept a
fost introdus de două ori într-o analiză proeminentă: în contul dezvoltării umane propus de Rudolf
Steiner începând din 1919 și în teoria psihologică a acțiunii descrisă de Heckhausen și Gollwitzer
(1987). Fazele tinereții și adolescenței sunt perioade care implică schimbări majore care sunt
capabile să își facă simțită prezența în tensiuni interioare considerabile. În plus, psihologul Hall
ajunsese să vadă că în cadrul acestui proces de dezvoltare fiecare individ repetă inconștient capitole
semnificative ale istoriei umane. Această concepție era deja bine cunoscută sub numele de „teoria
recapitulării biogenetice”, a cărei versiune spirituală a fost prezentată de Steiner. 1
Copilăria mijlocie este momentul - antropologic vorbind - când copiii trec printr-o
succesiune de procese de emancipare, lăsându-i deoparte pe cei cu care au avut relații inițial. În
contrast cu mamiferele în general, în acest stadiu omul nu atinge încă maturitatea sexuală iar astfel
dispune de un interval de timp suplimentar pentru dezvoltarea personalității, timp în care impulsul
care conduce spre înflorirea Eu-lui poate ajunge la exprimare. În afară de toate acestea, în
numeroase culturi copiilor la vârsta de 9-10 ani li se atribuie rolul de a împărtăși responsabilitatea
pentru producerea sau prepararea alimentelor și pentru îngrijirea fraților mai mici. O vârstă legală
specifică la care astfel de responsabilități pot fi date unui copil, în culturile occidentale dezvoltate
tehnologic, nu poate fi asumată.

Putem realiza o analiză antropologică și nu numai dacă avem în vedere și etapele

anterioare și posterioare vârstei de 9 ani, încercând să dobândim mai întâi o perspectivă de
ansamblu asupra unei perioade mai mari din dezvoltarea copilului, cam de la intrarea la școală până
la sfârșitul școlii primare. Cel de-al doilea septenal se manifestă atât în sfera sufletesc-spiritualului
cât și în cea a creșterii corporal și poate fi descris ca desfășurându-se în trei etape. Forțele de
modelare plastică și faza schimbărilor din sfera capului, odată cu schimbarea primei dentiției,
modelarea stistemului ritmic inimă-plămâni apoi dezvoltarea definitivă a sistemului metabolic și al
membrelor de care aparține și maturizarea organelor sexuale.
La trecerea către vârsta de 9 ani, dacă dentiția definitivă este de două ori mai mare decât
cea inițială, forțele imitării seacă în cea mai mare parte. În acest moment procesul creșterii se
concentrează în sfera inimă-plămâni. Maturizarea respirației duce copilul în perioada ”obiectivă” ,
de ”remodelare” interioară, la care coparticipă forțe de sus și forțe de jos. Acest proces se regăsește

1 Axel, Föller-Mancini, Bettina Berger, The Rubicon as a developmental phenomenon in middle childhood , Research
on Steiner Education. Volume 9 Number 1 / 2018
în procesele ritmice ale circulației sanguine și ale respirației.

Imitare Perioadă obiectivă Vârsta ingrată

Fig. 1 – KOEPKE, HERMANN, COPILUL LA NOUĂ ANI

Doctorița Hadumoth Rötges, care lucra într-un cabinet școlar, atrăgea atenția asupra
faptului că în jurul vârstei de 9 ani „curba ascendentă a pulsului și curba descendentă a respirației se
întâlnesc” și că ambele forțe ajung în echilibru, formând pentru scurt timp raportul de 1:4. Aceasta
înseamnă că nu predomină nici pulsul, nici respirația, ci amândouă se află în armonie. În acest
moment al trecerii, „eul se cuplează la metabilism”. Copilul se viețuiește pe sine însuși ca fiind
despărțit de lume, ca opunându-i-se, ca Eu. „Mutarea în propria casă” e impulsionată deci, pe căile
respiratorii și sanguine, de către sistemul ritmic. „Planul mutării” poate fi ilustrat cel mai bine cu
ajutorul unei schițe, din care devin vizibile mișcările ascendente și cele descendente.
Exact în punctul de intersecție al acestei dezvoltări se află, la vârsta de 9 ani, ceea ce
Rudolf Steiner a desenat drept „trecere înspre viață”. Dacă vrem să înțelegem mai bine importanța
acestui punct de intersecție sau de răscruce din cel de al 9-lea an al vieții, trebuie să ne întrebăm mai
întâi care e sensul acestei inversări dintre forțele capului și forțele membrelor.

2. PRINCIPALELE SCHIMBĂRI CARE SE PRODUC ÎN JURUL VÂRSTEI DE 9-10

ANI

Ce s-ar întâmpla cu omul în creștere dacă spiritul din capul său ar rămâne cufundat în
somn, dacă impresiile sale ar fi mereu pline de fantezie, iar percepțiile ar rămâne mereu legate, prin
imitare, de ambianța sa? Devine imediat limpede că în acest caz ambianța și-ar pune mereu
amprenta asupra lui. N-ar exista nici o posibilitate ca el să se separe de lume, să cugete asupra ei, ci
atât mai puțin să pună în mișcare în lăuntrul lui niște impulsuri ale gândirii. Așadar, e necesar ca eul
să se poată transpune în funcțiile din regiunea capului. Prin aceasta ia naștere posibilitatea ca omul
să formeze reprezentări în mod independent de impresiile interioare sau exterioare. 2
Dacă adultul ar trăi exclusiv în sentimentele lumii înconjurătoare, atunci el ar fi
neputincios, în prada influențelor simpatiei și antipatiei. Și-ar pierde echilibrul sufletesc, pe care și-l
realizează tocmai datorită faptului că se poate viețui pe sine însuși în efectele simpatiei și antipatiei.
Prin aceasta, el descătușează din vrajă acțiunea directă a elementului simpatie-antipatie, fiindcă îl
înalță în sfera percepției. Dar și acest lucru e posibil numai prin acțiunea eului, care este modelat
prin activitatea de percepție în sfera simțirii. Vedem astfel în toate cele trei domenii că până la
vârsta de 9 ani domină influențele exercitate de lumea înconjurătoare. Apoi, prin faptul că seacă
facultatea imitării, se încheie o întreagă perioadă a vieții. Intră în acțiune un nou impuls. Sinea, ca
individualitate nepieritoare, intervine în viața trupului prin remodelare. Intrarea eului, fiindcă are
loc într-o perioadă de trecere, se produce deci într-o fază de echilibru labil. De acest fapt sunt legate
dificultățile deosebite ale trecerii de la 9 ani și ele pot fi un motiv important pentru ca la aceasă
vârstă să înceapă, în școlile tradiționale, repetențiile. 3

3. CUM OFERIM SPRIJIN COPIILOR

E foarte importantă dispoziția în care adulții îl însoțesc pe copil de-a lungul acestei faze
dificile din viața sa. O dispoziție temătoare, resemnarea omului modern sau superficialitatea ce
domnește, în marile orașe pun greutăți extraordinar de mari în calea acestui proces. Dacă însă în
preajma copilului se întâmplă multe lucruri dătătoare de bucurie, voioșie, și dacă el vede cum cei
mari fac față unor situații grele ale destinului, atunci și asupra lui trece scânteia acceptării eului.
Aceste împrejurări pot avea o influență hotărâtoare asupra întregii vieți. Adeseori, aici se decide
asupra faptului că copilul se va dezvolta în sensul unei personalități cu eul puternic sau cu eul slab.
Îndrumările date de Rudolf Steiner în planul didactic al școlii Waldorf în ceea ce privește clasa a III-
a au misiunea de a-i forma copilului un înveliș, spre a putea să-și primească eul. E prevăzută, de
pildă, epoca de construire a caselor. Se înalță zidurile, deasupra se construiește acoperișul și lumea
exterioară e izolată. În această activitate, copilul viețuiește procesul de formare a propriului său
spațiu interior și tocmai această trăire e ceea ce copilul caută de fapt.
El găsește calea ce duce la sine însuși. La această vârstă, copilul face cunoștință și cu
munca agricultorului. El ară pământul și seamănă iar în acest timp viețuiește, ca într-o imagine,
următorul lucru: „La fel cum se dezvoltă germenele, așa iese la iveală și eul meu, care e sădit în
sufletul meu”4. Ajutorul pe care planul didactic dat de Rudolf îl oferă pentru criza de la 9 ani nu se

2 Koepke, Hermann, Copilul la nouă ani, Editura Triade, Cluj-Napoca;

3 ELLER , Helmut, Învățătorul de la Școala Waldorf, Ed. Triade, Cluj-Napoca, 2001;
4 Steiner, Rudorf, Treptele cunoașterii superioare, editura Univers Enciclopedic Gold, 1993;
limitează la predarea materiilor de clasa a III-a. Se dovedește, mai degrabă, că planul didactic și
metodica dau curs legii inversării, de-a lungul tuturor treptelor de vârstă, de la clasa I până la clasa a
VI-a. Dezvoltarea corporală e parcursă și de sufletesc spiritualul copilului. O descriere detaliată,
aici, ne-ar duce prea departe, dar în linii mari, o privire aruncată în același timp asupra planurilor
didactice de la clasa I și clasa a VI-a va face să devină vizibil foarte clar principiul inversării.5

4. EXEMPLU PRACTIC – EXPERIENȚA GHIDĂRII UNUI COPIL CU UN

TEMPERAMENT PREDOMINANT SANGVINIC, ÎN TRECEREA ACESTUI
PRAG EVOLUȚIONAL

David este un băiat inalt, zvelt, cu ochi căpriu închis și păr blond, lins. Este în clasa a
III-a și a împlinit de câteva luni 9 ani. Aș putea să-l caracterizez ca având un temperament sangvinic
deoarece este un copil jovial, sociabil și deschis, extrovertit, este prietenos, vorbăreţ și sensibil la
nevoile celor din jur. Este de asemenea un copil neatent, trece repede de la o activitate la alta fără
să termine, este haotic aș putea spune, nu se concentrează pe o singură activitate. Poate fi distras de
orice noutate – obiect, eveniment sau persoană – care apare în faţa lui. Cum spuneam, renunţă
adesea la ceva ce tocmai a început, pentru altceva care i-a atras atenţia. Și aceasta, bineînţeles,
atrage asupra lui nemulțumirea părinţilor. Părinţii consideră că David este nesupus și sfidător, când
în realitate este neatent. Deja de ceva vreme, de câțiva ani, trebuie să i se repetăm de multe ori să
facă un anumit lucru sau să respecte o anumită regulă. O problemă pot spune că este și faptul ca
David este foarte împrăștiat și neorganizat. De obicei este un copil optimist, bine dispus și expresiv,
în special atunci când este în mijlocul altor oameni. De asemenea el cantă la chitară clasică și este
foarte priceput și talentat, are o agilitate mare în ceea ce privește muzica.
La vârsta primului rubicon s-a definit mai bine această predominantă temperamentală și
ca manifestări exterioare s-au accentuat nesupunerea, atitudinea sfidătoare, parcă nu mai aude când
i se cere ceva, chiar dacă i se repetă cerința de nenumărate ori. De asemenea am depistat o plăcere
deosebită pentru glumele deocheate auzite în jur, dorința de a le repeta conștient pentru a provoca la
”dezbateri”. Am observat că ”întoarcerea spre sine” caracteristică acestei etape s-a arătat și prin o
nouă abilitate de a cere explicit ceea ce are nevoie pentru a trece prin această etapă.
Pentru că vorbesc despre propriul copil, ca părinte și pedagog, înainte de a avea
legătură cu pedagogia Waldorf, am acționat mai mult instinctiv și datorită experienței de viață și
astfel l-am îndrumat spre a petrece mult timp în natură, a crea cu mâinile (frământarea pâinii,
pregatirea mâncării împreună, grădinărit), i-am susținut pornirea de a-și contrui o colibă cu prietenii
și i-am împlinit dorința de a merge singur la cumpărături. Din păcate colaborarea cu învățătorul nu a
existat decânt în unele momente de criză, atunci cand au avut loc doua evenimente de ceartă aprinsă
5 Koepke, Hermann, Copilul la nouă ani, Editura Triade;
cu doi colegi dar cu toate astea David își admiră învățătorul, (chiar dacă îl critică uneori), îl simte
implicat și dornic să-i pregătească pentru viață, fiind un exemplu pozitiv pentru copil.
Consider că am reușit să trecem cu bine peste obstacolele întâmpinate la vârsta de 9-10
ani și ne pregătim pentru etapa Rubiconului de 12 ani care e la un an distanță și deja se face simțită.
Cred că accentul pus în permanență și pe partea spirituală ne ajută să păstrăm echilibrul în familie,
să avem încredere că împreună dar și individual suntem o forță a universului din care provenim și
suntem parte.

5. CONCLUZII

Acest proces al Rubiconului de la 9 ani e comparabil cu o naștere. Căci la fel cum prin
naștere copilul se desprinde din punct de vedere fizic de corporalitatea mamei, tot astfel, în această
etapă, se eliberează din punct de vedere sufletesc de ambianța sa, în care a trăit în lucruri, imitându-
le, și de această dată ceea ce s-a născut are nevoie de ocrotirea și iubirea educatorilor.6
Copilul este dornic acum și capabil să creeze cu mâinile sale, prin artă sau lucrul cu
mâinile spiritul său va fi modelat, el va crește căpătând experiențele muncilor, diferitelor meserii pe
care le poate accesa, până la etapa următorului Rubicon de la 12 ani când va deveni capabil să
creeze judecăți de valoare la nivel intelectual – cognitiv.
Pedagogia Waldorf dorește să ofere copiilor situații diverse de învățare autentică, de
însuțire a valorilor și conștiinței moștenite în secole de existență umană, prin viețuirea acestor
experiențe vechi în vremuri noi.

6 Axel, Föller-Mancini, Bettina Berger, The Rubicon as a developmental phenomenon in middle childhood , Research
on Steiner Education. Volume 9 Number 1 / 2018 pp. 24-42;
 BIBLIOGRAFIE

1. Axel, Föller-Mancini, Bettina Berger, The Rubicon as a developmental phenomenon in

middle childhood , Research on Steiner Education. Volume 9 Number 1 / 2018;
2. ELLER , Helmut, Învățătorul de la Școala Waldorf, Ed. Triade, Cluj-Napoca, 2001;
3. Koepke, Hermann, Copilul la nouă ani, Editura Triade, Cluj-Napoca;
4. Steiner, Rudorf, Treptele cunoașterii superioare, editura Univers Enciclopedic Gold, 1993;
 Cursul de perfecționare în pedagogia Waldorf –
Învățământ primar, gimnazial, Timișoara 2021

D E C LA R A Ţ I E

Subsemnatul/subsemnata TUDOR FLORINA ANCA candidat la examenul de finalizare

a studiilor Cursului de perfecționare în pedagogia Waldorf – Învățământ primar, gimnazial și liceal,
Timișoara 2018-2019, declar pe propria răspundere că lucrarea de faţă este rezultatul muncii mele,
pe baza cercetărilor mele şi pe baza informaţiilor obţinute din surse care au fost citate şi indicate,
conform normelor etice, în note şi în bibliografie. Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal
munca altora şi că nici o parte din teză nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altcuiva,
persoană fizică sau juridică. Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă în cadrul
altei instituţii de învăţământ în vederea obţinerii unui grad sau titlu ştiinţific ori didactic.

Data: 23.05.2021
Semnătura,
TUDOR FLORINA ANCA
11