www.dacoromanica.

ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ANALELE

ACADEMIEI ROMANE

SERIA II..- TOMUL XXXV.

1912 - 1913.

PARTEA ADMINISTRATIVik 1 DESBATERILE

B UC URESTI
LIBRARIILE SOCEC & Comp. 0 C. SFETEA
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.
1913. 83.904

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PARTEA I.

SEDINTELE ORDINARE
DELA 1 IIJNIE 1912 PINA. LA 26 APRILIE 1913.

$EDINTA DELA 1 IUN1E 1912.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 /V. lorga zice urmátoarele :

«Lámuririle date de d-1 profesor Arthur Stille dela Universitatea
din Lund, care citeazá opera sa «Konong Carl XII: s Krigare», aratá c5,
Sandul Co ltea a intrat in oastea suedezá la 1706, cá la 31 Martie 1709
a fost trimis din tabára regalá la Pasa din Bender cu scrisori dela
contele Piper si dela Hatmanul Mazeppa (d-sa citeazá: «Carl XII:
s faltágsplaner 1707-1709D). La 22 Iunie s'a Intors Inapoi. Prins
dupá Pultava, poate la Nipru. Urmeazá exilul la Tobolsc, fuga si
prinderea. Se pare GA n'a fost dus la Iacutc. La 2 Iunie 1717 iea
la Tobolsc pe sora lui Mirovici, Ucrainian, trimis si el la Tobolsc, si,
la 22 Ianuarie 1722, se Intoarce de acolo.
«Rolul lui Mirovici dupä moartea lui Mazeppa e destul de bine
cunoscut.»
D-1 lorga zice apoi :
«In Iasi, cu prilejul serbärilor pentru desvelirea statuei marelui Dornn
Indeplinitor al Unirii si creator al României, d-1 inginer Häläceanu a
expus o sumä de obiecte, din epoce deosebite si de o valoare neegalá.
Intre ele sunt si unele pietre de mormânt.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 4 5EDINTA DELA 1 DITNIE 1919.

eInscriptia de pe piatra care era lipitä odatä de zidul fântânii Basotä

a fost publicatä de Dossios si apoi de mme, in al doilea volurn din
Inscriptii, p. 195, No. 1. Afará de dânsa sunt InsA trei inedite.
«Una are acest cuprins :
«E:16116e4 88e xpúrcut vipOiv Harparl OeW8opov,
"Ov TtcOsuas iratg Tipvo6og 64,(8op.og,
rep/Ion/6'v 8' Igriaiv gaog, xócririps 8i yvcbmv :
Eclov iv ecropcc%, 11D)cov iv cpcMv.
Nov Si yea xixeuk Acme& xcanotatv ioratv,
E58ovov finvov 8i7v aintivov oöpccvalev
"Ev fay ilxi¡a7,1 adaitcy 11)(6) 6poTombov
s'EacroccrOca 6tozip xdx xt9ovOg iVaXacrOca
0Eaopog Iletpoi564 d7ciOctve vil 23-ro ilnpT(ou 1806, )Äcxícic 54-rts, eE; rcácsc.
a Adicá :
«Acest mormânt ascunde jos pe Teodor Petrides,
Pe care 1-a näscut orasul Tarnova cel cu casele inalte,
Si 1-a crescut si i-a impodobit fairna Ora Germanilor :
Ales in negoturi, ales in prietenie.
Iar acum I-a ascuns Ora Dacilor in sânul ei,
Primind din cer somnul cel dulce,
kr, când va räsurrà glasul trâmbitei,
Va capäta, mantuindu-se de moarte, viea tä. si se va inältâ din täranä.
Teodor Petrowitz a aposat la 23 Martie 1806, in vrAstä de 54 de ani, la Iasi.
e2. Pe o frumoasá bucath de piaträ e o Kurth' inscriptie arabh lângz-i,
sterna bourului moldovenesc, iar in rornâneste se cetete imprejurul
acelei sterne :
«Mastä inosebitä fántânä, ce iaste cu apa de izvora bunä, Ioanil Grigorie
Ghica Voevodil 1-aü adusti de aiure pentru a Märii Sale veinicA pomenire ;
letti 7239.
«E in legAturä deci cu aducerea suiulgiilor tarigrädeni la Iasi de
acest Domn.
e3. Intr'o scrisoare mai nouä, dela inceputul veacului al XIX-lea,
e aceastá inscriptie pc) marmurä:
«CO rcezpa no .o(x[o; ivyr]ipOr) ix Oag62aCov] 8c'g68cov t[oO 7CCOJCOMOYCCITOU
dpntavapttou atafvou xupfou [ -lop, ToO Iyoup.ivou pied Ttv ilovip Tatí[Tip], iv
1-cl crorchiphp -, 8x-copk6y.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 1 IIINIE 1912. 5

a Acho6 :
«Casa aceasta a fost inAltati din ternelie cu cheltueala prea cuviosului arhi-
mandrit, domnul..., egumen in mânästirea aceasta, in anul dela Mântuire-
Octomvrie
«4. Intr'o scrisoare mult mai veche i foarte intortochiata, pe o
bucata patrata de platrä all* se eeteste :
«laxcli6ou TO TM Otyconcizou licuva-cav-ccvourcaecog xCacaúovtog ircapOa iitt au
(av [a06rciav] licovcrcantvou Bogók,tori ixXarcpoti-cou atiOivtou, ô ivic.grca-cog ap-
xwv plya; nocrcavcxog 'AÄó vo S Bi4d.vvog nov tat )4cov Tokou p.ipoLK,
ri xeMcc xal... coaov tbv xcía-cpov Sarcem via dvcimoSemaev. '0 Oecoptiiv yoGv exouv
&nip aúto6 xocZ Tani yftivicov aiyroO, xtia, iv mi. Xentep,66pfou a'.
«Adieá :
«Iacov, preaosfintitul de Constantinopol, zábovind aim n Domnia lui Con-
stantin Voevod, prea luminatul domn, prea cinstitul dornn Marele Postelnic
Alexandru Censtantinopolitanul a cládit 10... acestei pârti, chiliile si cetatea,
cu cheltuealä nota. Cel ce va vedeà deci s5. se roage pentru el si pentru ph-
rintli lui. 1691, luna lui Septemvrie 1. \
«i la 1693 (Ist. literaturii române in secolul al XVIII-lea, I,
P. 304), Iaeov petreceà la curtea munteana.
« 5. Adaug ea, lucrându-se la facerea nouhlor chilli dela Cetatuia, s'au
gasit doua pietre de mormânt. Una, foarte Ingrijitk e îri jidoveste,
si vine de sigur dela « mormintele Jidovilor», pornenite la 1711 si de
Neculce, ca Hind in aceastá parte. Ea ar trebui tradusä.
«Cealaltá, pe o intindere foarte mica, are aceste ránduri, pe cari
le-am putut reconstaul cu greu si nesigur, piatra Hind sfarmata :
«lov d... snä Necu[li] Orbuiu otü Focsani ; It. 7259, Iul. 20.
«6. 0 lespede mare, Infatiseaza numat In care arabice anul 1784.
«In capela eu arce gotice se atlk precum se side, doua ramasite din
vechea zugravealk apartinând epocei lui Duca Voda. Ele ar trebul
puse la adapost, sfântul de lâng'a usa fund atms de eurând intr'un
colt de o mânä barbara.
«In biserica am constatat, pe usorul stâng al portii de intrare In
pronaos, partea din launtru, ea de subt florile fära gust ale rezugrä-
vim de prin 1840 a Inceput sa rasa la ivealä un frumos leu heraldic.
Toga pictura ar trebui spalatk pentru a face sa apará vechile tonuri
«i ineheiu atragand atentia asupra unet pietre cu inscriptie gotica:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
6 EDINTA DELA 8 ITINIE 1912.

latinbi,, care stä de mult aruncatä In curtea coalei de fete din PAcurari.
Ar trebui fotografiatá pentru a se studià cu ingrijire, cAci, la mai rnulte
Incercári de a o ceti, mi s'a pärut cä descoper milesimul 1300.D
Termirand, d-1 Iorga roag5, ca Academia :
a) sä interviná catre I. P. S. Sa Mitropolitul Moldovei pentru a pästra
picturile din sala gotica a rnanástini Cetatuia si a se sterge n bisericA, re-
tusarea din circa 1840 a picturilor, pentru ca sá iasä la iveall cele din epoca
lui Duca Vodä ;
b) sá cear4 d-lui Inginer Virgiliu fláláceanu fotografia inscriptiel arabe
dela Expozitia din curtea bisericii Goliei, precum si a pietrei rnuntene din 1691;
c) a se cere Directoarei scoalei de fete din Tátárasi (Iasi) sO trimitO Aca-
demiei piatra cu inscriptia latiná din curtea scoalei.
- Propunerile d-lui Iorga se aprobá si se recomandá Delegatiunii.
D-1 Presedinte 1. C. Negruzzi aminteste cä n cursul acestei luni urrneazA
sä se VIA, examenele anuale si de absolvire la Institutul Ottetelesanu si pro-
pune pentru aceasta zilele de 20 si 21 Iume.
- Se aprobä.
- Se decide apoi sà, asiste la examene, in afarO de membrn Comisiunii
speciale, d-nii: Dr. V. Babeg,l. Bogdan §i Sp. Haret

EDINTA PUI3LICA DELA 8 IUME 1912.

Prardinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 N. Iorga expune comurucarea sa despre: Cererea lia Ioan
Sanclu Sturdza Voclei Unpotriva pâtrunderii sträinilor in Mol-
dova dupd 1821.
Sedinta public se ridia si Academia i continuä lucrärile in sedintO intima.
Dela Comitetul pentru ridicarea statuei lui Costachi Negri la Galati se
primeste invitatiune la inaugurarea statuei, care se va face la 17 Iunie.
- Se decide ca d-1 Duiliu Zamfireseu sà, fie delegatul Academiei la acea
serbare.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 §EDINTÂ DELA 15 IUNIE 1912. 7

EDINTA DELA 15 IUNIE 1912.

Preedinta d-lui I. Bogdn, Vicepre§edinte.

D-1 Emmanuel de Martonne multurneste prin urmátoarea scrisoare pentru
alegerea sa de membru corespondent:
«MA grábesc a vá instiinth ca am primit scrisoarea prin care-mi anuntati
onoarea ce mf-a facut Academia Roman& mimindu-ma membru corespon-
dent. SA ma credeti cá, recunosc foarte mult valoarea acestei distinctiuni, pe
care mi-o face colegiul de invätati atht de mult apretiat in Franta.
«Nu mai putin vá multumesc pentru cuvintele mágulitoare cu cari ati in-
sotit notificarea Academiei.»
Dela d-nh Pierre Marie si W. Waldeyer se prirnesc urmátoarele scrisori
de multumire pentru alegerea lor de membri onorari:
Dela d-1 Pierre Marie:
«Sunt foarte atins de marea onoare pe care mi-a flicut-o Academia Rárranä,
prenurnärându-mä intre membrii ei de onoare.
0 VA rog sá primiti personal si sá binevoiti a transmite colegilor nostri
sincerele mele multumiri, asigurandu-i de intreg devotamentul meu».
Dela d-1 W. Waldeyer:
((Academia Romaná mi-a facut mare onoare si bucurie, alegAndu-mä
membru onorar si prin aceasta acordându-mi cea mai mare apretiere stiinti-
rich', de care poate fl Warta§ un bárbat devotat stiintei.
«Dacä inalta Academie Romkná aminteste, in scrisoarea sa, serviciile ce
as fi adus stiintei, eu primesc aceasta, dar cu simtimantul modest al bár-
batului care, de pe culmea etigii sale mai inaintate, priveste inapoi asupra
timpului de mum& fará preget al andor sái mai tineri si intelege la murit
05,, este adevárat, si-a dat in mod cinstit silinta de a cuprinde adevárul si
ceeace este trainic si. conform cu legile naturii In mersul schimbátor al
fenomenelor, dar ca ceeace a chstigat el in mod durabil pentru stiintá este
numai o foarte mica parte din ceeace Universul oferá spre scrutare. De aceea
salut cu bucurie pe toti scrutátorii sinceri si le doresc sa aibá mai mutt
succes deckt mi-a fost dat mie sa am.
«Dar child. Academia Ronan& aminteste dovezile de simpatie ce as fi
aratat totdeauna natiunii române, apoi primesc aceasta in intregime si fliá
nici o rezerva, recunoschnd din toga inima cá ash este.
«Ce trezeste insä simpatia mea pentru natiunea románä ? Este sanátatea
si vigoarea tineretei ce se ail inteinsa, pe care si-a conservat-o in impre-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
8 SEDINTA DELA 22 IUNIE 1912,

jur&rile cele mai grele si care, de Mild se poate desvolt& in libertate sub
sceptrul unui Suveran intelept i energic, stimat de lumea intreagá, se mani-
fest& din zi in zi mai puterme. Vedem aceasta inainte de toate pe tar&mul
stiintelor; gäsim aici un mare numär de tineri cercet5tori, crtrora le-am
exprimat bunele mele urári; fie ca ele &A se implineascä!
«Multumesc cu sinceritate Academiei Ron-lane i mtt consider, prin marea
onoare de a-i apartinea acum, mai strAns legat ca ori i când de natiunea românit
VA rog sa arätatt d-lui Presedinte i d-lor membri ai Academiei senti-
mentele mele cele mai distinse si sä primiti asigurarea inaltei mele stime.»
Dela d-1 1. Kalinderu se primeste darul arät.tt in urmátoarea scrisoare:
«Am dat totdeauna ale o nun& amintire elevelor cari au sfársit cursu-
iIe Institutului Ottetelesanu.
«Am onoare a vä remite dar i acum suma de Lei 300 (trei sute), cu
rugáciunea sä binevoiti a o pune la dispozitiunea d-nei Directoare Dimi .
trescu, spre a cumpärà ce va crede d-sa mai nimerit pentru fiecare din ab-
solventele din acest an.»
D-1 Vicepresedmte I. Bogdan exprim& d-Iui Kalinderu multumirile Aca-
demiei pentru statornica bunávointá ce aratä, si de astádatä Institutului
0 ttete le sanu .
Dela Ministerul Instructiunii si al Cultelor se primeste instiintarea c& a
delegat pe d-na Inspectoare Elena Cordoneanu sá asiste la examenele gene-
rale si de absolvire dela Institutul Ottetelesanu.

EDINTA DELA 22 IUN1E 1912

Presedmta d-lui I. Bogdan, Vicepresedinte.

I. P. S. Sa Mitropolitul Moldovei räspunde cä s'au luat masuri pentru pa-
strarea picturii din sala numitá gotic& dela Manästirea Cetatuia, precum si
din biserica acelei mânästiri.
Dela Adunarea Deputatilor se primeste scrisoare de multumire pentru cele
12.091 volume si brosuri trimise in dar din dubletele Bibliotecii Academiei
pentru biblioteca Adunärii.
Dela Rectorul Universitätii din Lemberg se primeste scrisoare de multu-
mire pentru participarea Academiei la serbarea jubileului de 250 am al acelei
Uni versitati.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 F;EDINTA DELA 22 IIINIE 1912. 9

Se primesc instiintari de participare la a XII-a sesiune a Congresului geo-

logic international, care se va tinea la Ottava (Canada) la 21 August 1913,
si la al VI-lea Congres international de electrologie si radiologie, care se va
tine& la Praga in zilele de 26-31 lulie 1912.
- Se pun in vederea membrilor doritori de a lua parte.
Dela *ectiunea stiintifica se prtmeste propunerea de a se tipari In Ana le
lucrarea d-lui N. T. Deleanu: Studii asupra schimbdrdor de materii pe
timpul respira(iet frunzelor separate de plantd.
- Propunerea Sectiunii se aprobru
D-1 St. C. Repites prezinta In dar din partea d-lui Victor Anestm o carte
de astronomie sau mai bine zis de astrologie : M. Illanilii astronomicwn
libri quingue, tipärit'a la 1590.
- Se exprima multunuri d-lui Anestm.
D-1 N. Iorga prezinta scrierea sa: Chestiunea Binulut (istorie a Europei
apusene in legetturd etc aceastä chestie) - lectii tinute la F,Icoala de räsboiu.
- Se exprimä multumiri d-lui N. Iorga.
D-1 St. C. Ilepites ceteste din partea Comistet Tache Anastassm urrratoarele:

«Domnilor Colegi,

«Cu prilejul exatnenelor generale ale anulut scolar 1911712 la Scoala de

agriculturä Tache Anastassm dela TigAne0i, subsemnatii, membri ai Comi-
siunii Fondului Tache Anástassiu - si in lipsa colegului nostru d-1 Kalinderu,
care s'a scuzat cá nu poate veni cu not din cauza unor afaceri cari nu se
puteau amank - am asistat, in ziva de 17 Iunie, la examenele atat ale ele-
vilor din anul preparator, c-at si al acelora din cl. I a *coalei de agricultura.
Prin intrebárile ce insine am pus, ne-am incredintat de cunostintele elevilor
cari ne-au multumit pe deplin.
«Pe tanärul Mihäeseu Gh., cara fusese admis de a urma, In timpul din
urmá, cursul anului preparator, 1-am supus unui exannen..mai amánuntit
asupra tuturor materiilor din acel an; si, in urma ráspunsurilor cu totul sat-
tisPacAtoare, am hotárit inscrierea sa printre elevii regulati ai viitoarei clase I.
«Am vizitat toate luerttrile agricole si de grädinärie, pe cari le-am gäsit
executate in perfecte conditiuni si reusita lor este foarte bunä.
«Vitele marl si mici le-am gäsit deasemenea in perfectä. stare.
«Starea fizicti a tuturor elevilor este foarte buná.
«Toate aceste constatän denotil buna ingrijire a Directiunit pentru aviitul
scoalei si pentru elevi.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
10 EDINTA DELA 22 IUNIE 1912

«Dup5, amiazA s'a fkut impártirea premiilor celor mai merittiosi elevi din
fiecare an, si anume :
I. Anul preparator :
Premiul I cu cununá elevului Lazár Arsanache,
o H elevului Marinia Enutá,
Ill A Popa Constantin,
Mentiune elevului &mien Neculai.
2. Clasa I :
Premiul I cu cununrt elevului Marmica Petre,
11 elevului Antonescu Gheorghe,
o III a Pätinel Constantin,
Premm pentru sArguintä elevului *tefaniu Gh.,
Mentiune elevului Cráciun *tefan.
«Dupá impártirea prerniilor, care s'a fâcut in urma cuvântárii tinute de
unul din noi, d-1 Poni, in prezenta corpului profesoral si a mai multor lo-
cuitori, a urmat o reprezentare a elevilor, cuprinzând coruri bisericesti pi
nationale, jocuri nationale, diferite recitäri i piesa Cinel, Cinel.
«In urmil locuitorul Zarnfir Rusu din comuna Ungureni, intr'o frumoasá cu-
vântare, a multurnit Academiei pentru binefacerile ei prm *coala de agri-
eulturti, din Tigänesti si pentru locuitorii ei dupâ mosia de aci a Academiei.
«Comisiunea a declarat promovati in clasa I a coalei de agriculturá pe
cei 17 elevi din anul preparator si n clasa II pe cei 17 elevi.
«Gomisiunea in fine si-a exprimat multumirea i satisfactiunea ei Direc-
torului scoalei, d-1 Cardas, si personalului säu profesoral.»
«Mernbni Comisiumi : St. C. Hepztes i P. Pont
D-1 Vicepresedinte I. Bogdan zice cgi, Academia lea cu bucurie act de
rezultatele multumitoare pe cari Comisiunea le-a constatat la *coala de agri-
culturti Tache Anastassiu dela Tigánesti.
-1)-1 St. C. Hepites zice crt a asistat, dimpreuná cu d-1 Dr. Babes, la exa-
menele de fine de an ale Institutului Ottetelesanu in zilele de 20 si 21 Iunie.
La aceste examene a luat parte i d-1 1. Kalinderu, care a adresat elevelor,
la incheierea anuhu scolar, cuvântarea urmätoare :
«Mite Copile,
«Mind foarte ocupat, n'am putut veni cam de mult in mijlocul vostru.
«Bucuria ce simt acum e dar cu atat mai vie, cu cat vä gásese s6alátoase,
vesele, i vád i progresele ce ai fácut la studii.
«In anul scolar trecut s'au intilturat multe din lacunele ce semnalasern

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 22 IIIN IE 1912. 11

atunci la examen. Cele cari au mai ramas, cum sunt: deosebirea, in clasele
inferioare, a stiintelor naturale i fizico-chimice de economia casnick-sis-
tematizarea pedagogic& a cursului de psicologie, se vor indeplini anul
viitor. Cu incepere dela Septemvrie se va da apoi atelierului de tesatorie
o noua desvoltare, astfel ca s puteti înv4 esiiturile in colori, covoare,
1

etc., mai cu seam& in timpul vacantelor.

«Fiti incredintate ca, precum inainte, asa si in viitor, se va face tot ce
se va puteit pentru a Ira inlesni studiile. 0 dovada despre aceasta ati avut
si de curand prin inzestrarea bibliotecii cu o serie de cart" distractive si
folositoare.
«lubite Copile!
«Inconjurate de atata atentiune, cum si de statornica i parinteasca buna-
vointa a d-nel Directoare i d-lui Director, rezultatele silintelor voastre
nu vor putea fi decât tot mai multumitoare. Ele vor fi cu atât mai marl, en
cat si straduinta voastra va fi mai intensiva i cu cAt yeti cauta sa vä in-
susild mai bine invatatura i deprinderile din Institut.
«Nici voi, cari ramâneti inca, nici cele cari atei terminat si parasiti scoala,
s rin mtati un moment proverbul, ea «obiceiul e a doua natura». Avem
multe =Mori, dar cred cä mci una nu e mai adevarata, cu deosebire pentru
tmeret, deoarece deprinderea exercitil o puternica inrAurire asupra omului.
Un scriitor, vorbind despre obiceiu, îl pune intro darprile cu cari ne-a in -
zestrat Pronia i zice ca acesta nu trebue uitat niciodatä. Imi anaintesc
asemenea cit am cetit undevit., cii. un om, citruia ii nascuse vaca, facek in
liecare zi o plimbare cu vitelul la spinare. Dupa un timp vitelul se fac,
natural, mare, dar omul nu bagâ de seam& aceasta, ci, sub intluenta obi-
ceiului, a urmat sa se plimbe cu boul in spate, fara siti simta vreo greutate.
Anecdota aceasta pare exagerata ; nu e insa mai putin adevarat ca cla o
pildä izbitoare de ceeace poate obiceiul. Datorita obisnuintei sunt apoi sute
de mii de muncitori, cari toata vieata îi exercitä profesiunea in pozitiuni
obositoare, dad nu imposibile pentru altii. Minerii, de pildä, nu sapa ei ani
dearandul in mine, adesea ghemuiti?
«Oridecateori am venit intre voi am tmut, Scumpe Copile, sa vrt dau di-
ferite povete. De astadata, dupa cum vedeti, am ales ca subiect puterea obi-
ceiului, pentruca experienta ne mai invata ea deprinderile dobândite in ti-
nerete se resimt vieata întreag i flindca, pentru a ne desbarà de ele, ne
trebue o voin i o energie, de care nu toti suntem capabili. De obiceiuri
atarna pan& la un punct chiar fericirea! De aceea, nu stiu, Scumpe Copile, cum
sä va sfatuesc mai bine a va päzi de obiceiurile rele si a luptà din raspu-
teri pentru castigarea §i pastrarea celor bone.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 12 ,5EDINTA DELA 22 IUNIE 1912

«Intre deprinderi cea dintki e aceea dobandita de mici si n coalä, de

a va inalta in fiecare zi sufletele catre Creator. Urmand astfel, i avand cre-
dinta neclintitä In Cel de sus, veti indura mai usor necazurile inerente vietii
si yeti fi mai ferite de rele. In rugile voastre nu uitati sa pomeniti pe intru
fericire räposatul Ottetelesanu, cáruia h datorati recunostinta pentru edu-
catiunea i instructiunea ce ati prima cinci ani in acest Institut. Vine apoi
iubirea dare aproapele, care face pe orn bun, blajin, binevoitor i gata a-si
indephni datoria atat de scurnprt a caritätii. Obisnuiti-va sä Fitt indulgente
pentru defectele sernemlor, caw numai asa v yeti putea atrage iubire re-
ciproca!
«In sfarsit nu uitati c sunt i obiceiuri de contractat pentru sine insus, cum
e acela al munch. Omului, caruia ii place lucrul, nu i se ureste niciodata,
are idei pozitive i nu-si pierde timpul eu aspiratium himerice. Infiuenta de-
prinderii se arat i aci, deoarece omul muncitor i creeazri singur ocupa-
tiuni folositoare i gaseste inteinsele nu numai o distractie sanatoasa, dar
si puterea de a suporta durerile, de cari din nefericire nu suntem nici unul
scutiti.
«Munca e apoi menirea de capetenie a fiecárui orn si de ea atixna vieata
noastra a tuturor. In muncrt sunt contopite educatia i disciplina, ea e mama
virtutilor i coala progresului.
«Fiti dar neobosite, cam muncind Ira aratati totdeodatä recunoscatoare
&are familie, catre societate i catre toti cei cari v'au transmis rodul oste-
nelei bor. Copiii buni sporesc acest fruct, care poate fi material sau moral,
cum e la voi, 'cari sunteti crescute pentru a deveni in societate elemente
de vrednicie, pilde de gospodine si de mama bune. In aceastä privinta ma
adresez cu deosebire vourt absolventelor, cari va inapoiati acum la caminu-
rile parintesti. Ca totdeauna vä sfatuesc ca orice lucru yeti face, sa faceti cu
socoteala, luand bine searna la sfarsitul lui i va indemn a urrna o directiune
inteligenta i sigurä, cá numai asâ yeti putea fi multumite
«Luati pildá dela albine, dela jertfa minunatä pe care o fac, rand pe rand,
fiecare generatie in folosul celei urmatoare, nenascute Inca. Veti vedea cum
ele, parasind truda unei veri intregi, intr'o clip, de sfanta rat'acire si de
uitare de sine, pornesc cu matca sau Regina in frunte sa-si caute adapostul
sau rostul lor intr'alta parte Dar cine intrece n harnicie, in chibzuinta si
in prevedere pe albine ?
«Fitt recunoscatoare, Scumpe Copile, M. S. Regelui, Inaltul Protector al
acestui Institut, pe care l-arn fundat duprt multe judecati i cu foarte multá
truda, atat in ceeace priveste instalatiunea, cat i organizarea lui.
«Inainte de a sfarsi tin srt vrt mai comunic ea sporind venitul averli Fun-
daiunii Ottetelesanu, anul acesta s'a putut prevedeet in bugetul Institutului

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 22 IUNIE 1912. 13

suma intreagA de 200 galbeni pentru inzestrarea absolventelor, conform do:-

rintei mutt generosulut rAposat.
«Dorindu-vil la toate vieatA bunA, fait fac totodatA' plAcerea sA v ofer, vouA
cari ati terminat studitle, câte o micA st afectuoasA amintire din partea mea.
«SA trAiti
Din partea Ministerului de Instructie a fost delegatA d-na Elena Cordo-
neanu, InspectoarA scolarA, care a tinut la festivitatea Incheierii anului ur-
mAtoarea cuvântare :

«Domnule Kalinderu,
«Doamnelor ui Doinnilor,
«Stint cu inima plinA de multumire cA am asistat la examenul de absol-
vire al elevelor din Institutul Ottetelesanu, pentrucA am constatat cu o vie
satisfactie, cä aci se face si educatie.
«Avem multe scoale îri tarA, dar tri cele mai multe sunt numat preocupAri
excluziv intelectuale. Mai sunt i unele scoale practice, in cari InsA, mai adesea,
copilele sunt aplicate mai mult mecanic la diferite lucrAri, iar desvoltarea
fizicA i psihicA mai pretutmdeni este neglijatl.
«Multumesc cu recunostintrt d-lui Ministru al Instructiunii, cA prin dele-
gatia cu care a binevoit a má onora, asistând la aceste examene, am avut
prilejul sA vAd cAt zel se depune, spre a se da elevelor o culturA generalA,
paralel cu toate cunostintele gospodAresti.
«DupA examenele : de limba românii, de contabilitate, de igienA, de is-
torte si geografie, de educatie casnicA, de pedagogie, fetele alternativ se du-
ceau la bucAtArie. Spre searA le-am vgzut voioase cântând i lucrând in grA-
dinA straturile de legume, iar altele ti dovediau priceperea de a mulge
vacile, pAsberând cea mai mare curAtenie.
«Din examinarea oralA, din bogatul menu servit in cele douA zile de examen,
ckt si din lectiunile practice tinute la bucAtArie, s'a dovedit priceperea lor
culinarA, precum din expozrtia de rufárie, croitorie, diverse tesAturi, s'a putut
constatà i indemânarea lor la lucrArile casnice.
«Mai mult tncä, pentru desAvarsirea elevelor nu numai ca fiine inteli-
-
gente, ca soii gospodine, dar i ca mame educatoarele neamului, - le-am
vAzut aplicate la lectiuni practice cu elevii cursului primar i ai gr4dinei
de copii.
«D-ra Nicolau, absolventa clasei a V-a, intFo cuvântare caldA, multumeste
cu recunostintA tuturor i zice crt profesoara sa, d-na Dr. Sion, le-a dat nu
numai cunostinte folositoare, dar le-a sAdit In suflet deprinderi de igienel.
DacA dar aceastA copilA simte deosebirea Intre a posed& cunostinte si intre

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
14 $EDINTA DELA 22 1"Mv1E 1912.

deprinderea de a aplica constient ceeace stim, este Inca o dovadA ed sd-

mdn(a bund a prins reiddcind, va creste si va rodl.
«Elevele fac regulat gimnasticA, cantA coruri patriotice i imnuri religioase,
pe cam le repetA Dumineca la bisericA.
«Cred cä numai printr'un asernenea sistem educator de fapte se poate
rezolvd problema complexd a educa(iei, numai astfel vom putea forma
fiinfe normale, cu fizicul i psihicul bine echilibrat, singurele cari pot asigura
fericirea la un cAmin cinstit.
«Dragi Copile, stAruiti pururea a dovedi prin fapte cunostintele i sim-
irile nobile ce v'ati insusit in aceastA Institutie. PAstrati cu sfmtenie amin-
tirea generosului donator Ion Ottetelesanu, care si-a dat averea pentru un
scop a$ de nobil
«PAstrati recunostintA Directiunei scoalei care v'a luminat i v'a dat zilnic
indemn spre muncA cinstitA, precum si d-lor profesori i d-soarelor profe-
soare, dar mai pre sus de oricine nu uitati pe d-1 I. Kalmderu, care este
providenta acestei Institutiuni.
«Cu devotamentul unui pArinte s'a ingrijit ca toatA averea donatA s'o
lase Academiei, o institutie cu vieatA vesnicA.
«In tot cursul anului scolar, ca un bun pArinte, se ingrijeste de toate lip-
surile si stArueste energic sA fie realizate toate dezideratele din testa-
ment. Si azi tot cu sufletul de tatA, e mahnit el nu se a atentiunea meri-
tat& acestei Institutiuni. Inteleg cA e legitimA aceastA mahnire, este dureros
cA la noi sunt mai mult preocupári egoiste si nu se dA insemnAtatea cuve-
nitA problemelor de educatie, singurele prin a cAror rezolvare s'ar putea
primeni atmosfera vitiatA, s'ar intari vitalitatea neamului, s'ar satisface in
acelas timp interesele culturale i economice ale terli.
«Cu atat mai mult se cuvme sA fie apretiatA grija pArinteasciA ce pá-
streazá d-1 I. Kalinderu acestui Institut. Cu cat intalnim mar multA indiferentA,
cu atAt se cuvine sh apretiem sfatul intelept i sentimentul generos, ce numai
o inimá de bun pArinte pastreazA azi copilelor sale.
«Am constatat cA d-1 i d-na Hepites au asemenea un viu interes pentru
scopul educator, cat i pentru viitorul absolventelor4
«Rog deci pe onorata asistentrt, cum si pe eleve, sA se asocieze la urarea
mea repetand:
«SA trAeascA d-1 I. Kalinderu multi ani in perfectA siThAtate, spre a IntAri
trainic temelia acestui Institut de educatie
«TrAeascA protectoril acestui curent regenerator pentru neamul nostru »
D-1 Vicepresedinte L Bogdan exprimA satisfactiunea Academiei pentru
rezultatele imbucuatoare constatate.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 *ED1NTELE DELA 29 METE ?I 7:SEPTEMVRIE 1913 15

SEDINTA DELA 29 ILTNIE 1912.

Preedinta d-lui I. Bogdan, Vicepreedinte.

D-1 Dr. V. Babes face comunicarea oralii : Cercetdri pentru a
perfectionà tratamentul antirabic.

SEDINTA DELA 7 SEPTEMVRIE 1912

Dela Directiunea genera% a porturilor si cailor de comunicatiune pe apá

se primesc doua exemplare din placheta batuta pentru maugurarea portului
Constanta la 27 Septemvrie 1909.
- Se decide a se exprima rnultumiri.
D-1 St. C. Hepites aminteste ca la 17 Iunie 1912 st. n. a incetat din
vieata la Paris membrul onorar al Academiei Jules Henri Poincarí i ea
în numela Academiei, d-sa, ca singur Vicepresedinte prezent, a adresat d-lui
Lippmann, Presedintele Academiei de stiinte din Paris, urmatoarea telegrama:
«Dnevoiti a prezenta farniliei i Academiei Domniei-Voastre durere% si
regretele Academiei Romane pentru pierderea ilustrului ei membru onorar
Henri Poincaré.»
D-1 Hepites aminteste ca numele lui Poincaré es te cunoscut In toatli
lumea tiiniíicä ca cel mai mare matematic al timpurilor noastre.
D-1 N. _Toro, prezinta Academiei al V-lea i cel din urma volum din
opera sa: Istoria Imperiului Otoman, aparuta n limba germana la Gotha
In marea publicatiune: Istoria general& a Statelor, care se publica sub con-
ducerea cunoscutului istoric Karl Lamprecht.
D-1 Iorga adaoge ca desi acest tom nu este dat Inca publicitatii, d-sa îi
face placerea de a oferi. Academiei inthiul exemplar.
D-1 Vicepresedinte I. Bogdan felicita pe d-1 Iorga, ca a dus la bun sfarsit
aceasta mare opera.
D-1 St. C. Hepites aduce la cunostinta ca In ziva de 5 Septemvrie, im-
preuna cu d-1 Poni, ca membri ai Comisiei Tache Anastassiu, au mers la
Tiganesti spre a face examenele de admitere a elevilor pentru anul scolar
curent. In urma examinarii s'au primit 20 elevi in anul pregatitor si 3 in
clasa I, unde erau numai 17 elevi. Din acesti 3, unul este din Transilvama si are
trei clase secundare.
- Se iea spre cunostint.a.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
16 SEDINTA DELA 14 SEPTgIVWRIE 1912.

Se aduce la cunostintä ca la 14 ale curentei se va tinea concurs la Uni-

versitatea din Iasi pentru acordarea din Fondul Adamachi a unei burse
pentru studiul Geografiei la Berlm si la 17 Septemvrie se va tinea con-
curs laFcoala superioar l. de arte si meserii din Bacurasti pentru acordarea
a doua burse in strainAtate pentru perfectionarea tn ateliere de construe-
tiuni de masini.
Pentru facerea concursurilor se decide a se form a. urmAtoarele comisiuni:
a) la Universitatea din Iasi: d-1 P. Poni, presedinte; d-nii I. Simionescu
si P. Bujor, membri.
b) la ,coala superioar 5. de arte si meserii: d-1 A. Saligny, presedinte;
d-nii Th. Dragu si P. Panaitescu, membri.

EDINTA PUBLICA DELA 14 SEPTENIVRIE 1912.

Preedinta d-lui St. C. Ilepites, Vicepresedinte.

D-1 N. lorga prezintb, publicatiunea sa: Scrisori de boieri, tiparitA, in zi-
lele 'din urrnä.
D-1 N. lorga prezintl in dar din partea Casei Bisericii pentru colec-
tiunile Academiei catastiful si documentele breslei blánarilor din Botosani,
despre cari a tratat cornunicarea facuta de d-sa Academiei la 9 Septem-
vrie 1911. Aceste acte se pästrau in arhiva bisericii Sf. Hie din Botosani.
- Se decide a se exprima multumiri Casei Bisericii.
D-1 N. lorga expune comunicarea: 'Boieri fi rcizei români din
Bucovina $ i Basarabia in cele dintâi decenii dupei anexare.
*edinta publidt se ridia, si Academia isi continuá lucrärile in sedintä intimá.
Dela d-1 C. Moisil, ajutor-numismat al Academiei, se primesc in dar 32
monete antice, procurate in Dobrogea in vara anului curent.
D-1 M. C. Sutzu prezinta in dar pentru colectiunea numismatica reprodu-
cerea galvanoplastica a pecetil celei mari a strábunului d-sale, Domnitorul
Terii-Românesti Mihail Constantin Sutu din 1801.
Dela Sectiunea stiintifid. 5e primeste propunerea de a se tipári in Anale
nota d-lui I. Corbu din Btstrita (Ardeal) despre: Metrintel astrelor la
orizont.
- Propunerea se aprobrt.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 sEDINTA DELA 21 SEPTEMVRIE 1912. 17

Se comunica invitatiunea de participare la intaiul Congres international

de patologie comparata, care se va tinea, la Paris la 17-23 Octornvrie a. c.
- D-1 Dr. V. Babeq, fiind Pre§edinte al Comitetului national, roman, va lua
parte la acest congres si este rugat sä reprezinte §i Academia.

EDINTA PUBLICÁ DELA 21 SEPTEMVRIE 1912.

Presedinta d-lui St. C. Hepites, Vicepreedinte.

D-1 Dr. V. Babes ceteste comunicarea sa despre: Congresul pela-
grologic italian din Bergamo si pelagra in Rometnia.
D-1 Dr. G. Marinescu, referindu-se la comunicarea d-lui Dr.
Babes, zice:
Am ascultat cu cea mai mare atentiune interesanta comunicare
a d-lui Prof. V. Babes, pentrucá pelagra, acest teribil flagel social,
desi a preocupat de mai mutt timp cercurile noastre medicate si
politice, desi aceastä gravá chestiune s'a discutat In presä, totus
nu se vád de loc semne de Indreptare. Pelagra progreseazá, ea
decimeazá populatiunea noasträ ruralá, dejà lovitä de alte nenoro-
Girl. Ati auzit din comumcarea profesorului V. Babes, cä gratie má-
surilor severe luate de cercurile competente din Italia, pelagra a
dispárut aproape cu desávarsire din acea tará. Ce mare victorie
pentru sora noastrá cea mare si ce dezastru pentru noi ! Intro
mäsurile luate In Italia spre a stârpi pelagra, este si aceea de a se
considerà pelagra ca un accident de muncá. Am simtit un fel de
multumire sufleteascä, aflând de aceastä mäsurä, cad ea a fost pro-
pug, acum 6 am de mine, îri discursul de receptiune. Iatá textual
ce ziceam In aceastä privintd: «Clue nu stie cä pe când cultivatorul
mare recolteazä un porumb excelent, cultivatorul mic nu vede pe
ogorul lui decât porumb necopt i stricat? (D. Sturdza). Nodul ches-
tiumi ar fi dar a se gäsi formula legal& de a lucra ogorul lui la
timp. Singura solutiune stiintificä ar fi, dacá nu mä Inset, a se con-
siderà pelagra ca un accident de muncei.»
Astázi când medicul nu mai iea In consideratie boala din punctul
de vedere individual, dar se ocupá de cauzele sociale ale ei, este
urgent a se studa de aproape Imprejurárile In cari apare pela-
gra i dacá se va dovedi, duph cum sunt convins, cä pelagra de-
pinde de calitätile relp ale porumbului, pe care-I consumä täranul
Analele A. R. XXXG.- Desbaterile. 2

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
18 $hDINTA DhLA 28 SVPTEMVillE 1912

§i ea aceastá stare 1§i are pricina ei In conditiunile In cari Váranul

IV cultivá porumbul, conditiuni impuse de factorii sociali, nu mai
Incape nici o Indoealá ca acest flagel teribil ne apare ca o boala
socialä i anume ca un accident de munca. Cum deja existä o lege
asupra accidentelor muncii, ar fi de dorit ca sä se legifereze ,i
acest accident al muncii, care ridicá terii atatea energii i patriei atAtea
brate viteze.

$EDINTA DELA 28 SEP EMVRIE 1912

Preedinta d-lui I. Bogdan, Vicepre§edinte.

Dup. cetirea §i aprobarea procesului-verbal al sedintei publice dela 14
Septemvrie, in care d-1 Iorga a facut comunicarea intitulata : Boieri si rezesi
ronctni din Bucovina .1i Basarabia in cele dintcli decenii dupci anexare,
d-1 Vicepresedinte St. C. Hepites, luand cuvantul, zice :
Cu parere de ru airt vad silit - ca cel care am prezidat aceastä sedinta
public& - sä ridic un incident nepläcut si regret ca d-1 Iorga nu este pre-
zent la sedinta, cum nu a fost mci Vinerea trecutk cand am v oit sti ridic
acest incident. As 11 asteptat Inca prezenta d-lui Iorga, dar la sedinta viitoare
nu voiu puteä lua parte, deoarece ma vom aflala Galati, la Congresul Asocia-
tiunii pentru inaintarea stiintelor, si cred ea este necesar ca Academia ea-0
spunä cuvantul sau in chestiunea delicata pe care i-o voiu expune.
Terminand comunicarea d-sale dela 14 Septemvrie, d-1 lorga a zis di
ar h bine ca Academia, in loc sä capitalizeze fondurile sale, sä dea insAr-
cinare la tineri speciab§ti, ca sä adune din terile romane subjugate actele
si documentele cari mai existk pentru ca sa fie, cat mai e timp, scapate de
pieire. Aducea prin urmare d-1 lorga o invinuire grava Academiei, ca, adica
ea, in loc A-0 Intrebuinteze averea pentru scopuri culturale si nationale,
face opera de bancher, marindu-si prin capitalizari nepermise avutul de care
dispune.
Cu atat mai grava sit mai jignitoare este aceasta invinuire, cu cat ea a
fost facuta intr'o sedinta publica, la care au asistat si ziaristi, dintre cari
unul, luand de bunä acuzatia d-lui Iorga, a publicat pe aceastä tema un articol
in ziarul la care colaboreazä. Destui inimici are Academia, destule insinuatii
se fac in public pe socoteala ei ; mai trebuia oare, ca tocmai un membru
al Academiei, in incinta ei, si incá intr'o sedinta publica sa-i aduca invi-
nuiri ca cele aduse de d-1 Iorga? Eu protestez cu energie in contra acestei
acuzatiuni, pentruca ea nu este adevarata : Academia nu capitalizeaza, si n'a
capitalizat niciodata din veniturile de cari poate dispune ; Academia nu face

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 28 SEPTEMVRTE 1912. 19

negustorie cu fondurile ei ; ea le intrebuinteaz asa cum i se prescrie de

actele de fundatiune, de regulamente si de trebuintele ei imediate.
Dupä cum stiti cu totii, Academia, afar& de unele subventiuni anuale,
dispune de doua feluri de fond uri : unele cu destinatiune generai i altele
cu destinatiune speciala. Din veniturile celor dintai ea îi acopere cheltue-
lilo proprii ; celelalte venituri le poate intrebuinta numai t numai pentru
scopurile ri cari i-au fost Risate, lar nici decurn pentru altele, oricat de nece-
sare sau laudabile ar H ele. RImane dar s vedem cum sta bugetul propriu
al Academiei i daca inteadevar aceasta Institutiune îi capitahzeaza din
veniturile de cari poate dispune.
Iat A. acest buget pe anul curgator 1912 -13, aprobat de Acaderme in
ultima sa sesiune generala :
Vemturi.
1. Excedent din 1911-12 Lei 13.022,23
2. Subventiuni :
Dela Stat pentru Academie »20.000,-
r 7) Biblioteca a25.000,-
n mm 2 premii (Lazar si Eliade ) . » 10.000,-
» » Hurmuzaki » 20.000,- » 75.000,-
M. S. Regele L 18.000,-
Domenrul Coroanei . . . » 4.000,-
Dictionar Ministerul Instr. publice . » 12 250,-
1
VAnzare » 500,- » 34.750,-.
3. Prelevatii 1570 dela fonduri . . . . L. 120.808,25
4. Imobilul din Calea Victoriei 133 . . » 5.940,-
5. Fondul Zappa » 40.372,20
6. » Economiilor » 6.412,-
7. » loan Fatu (a 5- a parte) . . . » 3 429,40
8. >> Macinca ..... » 2.673,-
9. » Turnescu ...... . . . » 940,-
10. Donici (scazand cheltuehle). 25.527,81
11.
12.
»
»
»
Nasturel . . .
Daniel .....
o .....
. . .
.

.
»
»

»
27.824,85
544,85
13. » Carp (scazand cheltuehle) . . » 21.232,51
14. » Lazar . » 4.235,70
15. » Eliade-Radulescu » 3.031,10
16. Premiul Nasturel, sald din 1911-12 » 9.000, -
17. Remunerarea functionarilor, idem . . » 6 440, - » 281.411,67
Total . . . . . Lei. 404.183,90

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
20 SEDINTA DELA 28 SEPTEMVRIE 1912.

Cheltueli.
Diurne membrilor . . . . Lei 40.700.-
1. Personal Functionarii » 152.514,- Lei 193.214,-
2. Serviciul Midi Nationale » 600,-
3. Spese de cancelarie, imprimate, combustibil, etc. . » 12.000,-
4. Ajutorul Epitropiei Sf. Vineri (Nüsturel) » 400, -
5. Intretinerea localurilor Academiei (foncierA, asigur&ri si
reparatii) » 10.000,-
6. Material (procese, mobilier, spese de expeditie si ne-
prevazute) » 10.000,-
7. Premii (Lazär, Eliade, 2 Nästurel) . . . . . . . . » 27.000,-
8. Achizitiuni (6,0, documente, manuscrise, monete) . » 35.427,30
9. Publicatiuni . » 115.086,20
Total Lei 403.727,50
Rams ca excedent (necheltuit) . . . . . . . . . » 456,40
Suma dela venituri Lei 404.183,90

Dupil cum vedeti, veniturile sunt acoperite aproape in Intregime de chel--

tueli, si nu ramane decAt un mic excedent de lei 456,40. Unde sunt capita-
lizarile ? Unde e opera de bancher a Academiei ? Tot venitul de care dispune
este absorbit de cheltuehle necesare. Fireste dorim cu totii ca Academia sä
dispunä de fonduri pentru a-si lärgi cercul de activitate, a trimite rnisium
si a da Ins&rcinäri pentru cercenri stiintifice. Nu numai Sectiunea istorick
dar si Sectiunea stiintific& simte foarte mult aceast& trebuintä; dar In fata
lipsei de mijloace, asteptäd alte timpuri mai bune si nu trebue ca noi insine
sä aducem invinuiri Academiei. Eu am fácut parte 10 ani din Comisiunea
financiaril a Acadamiei, cunosc tot mecanismul financiar al ei, si afirm cil.
Academia nu si-a capitalizat din veniturile ce-i sunt la dispozitie.
Inca odatti, regret c5. d-1 Iorga a adus, fArä, temeiu, acuzatiunea d-sale si
repet din nou, ca Academia nu capitakzeazd nimic din ceeace poate dispune,
dar niciodatá nu s'a atins si nu se va atinge pentru trebuintele sale de
fondurile cu destinatiuni speciale, a cAror menire este bine hot&iitá de Insisi
donatorii lor.
D-1 1. Bianu zice : Ingrijirea d-lui Vicepresedinte Hepites este justificatá
prin faptul c& adeseori se aud In public si se manifest& in presä acuzatiuni
nedrepte In contra Academiei, care nu ar da activrtatii literare si stiintifice
toatä incurajarea bäneasca, pe care ar trebui si ar puteä A o dea. Este, fireste,
regretabil, ca un membru al Academiel, In sedintá publica, sä se fac& ecoul
acestor acuzatiuni, cu atät mai vartos cu eta nu poate fl institutiune, a cArei

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DEL A 28 SEPTEMVRIE 1912 21

administrare financiara sa fie mai usor de controlat. Anual se publica nu

numai bugetele dela inflintare si pana astazi, dar se publica si darile de
seama amanuntite asupra conturilor exercitiilor bugetare incheiate. Aceste
conturi au fost si sunt totdeauna controlate de trei membri ai Academlei,
cari sunt socotiti mai obisnuiti cu asemenea lucrári. Niciodata nici unul nu
a constatat vreun fapt, care sa justifice invinmri de capitalizari nejustificate.
Regulata administrare a fondurilor si respectarea scrupuloasä a vointei testa-
torilor si donatorilor au castigat hicredere din ce in ce mai mare in aceasta
Institutiune si i-au atras donatiuni si legate, cari vin fára incetare. Nu trebue
sä ne impresionam prea mult de acuzatiuni nejustificate, soptite sau expri-
mate prin presa. Oricine voeste in serios sä lea informatiuni despre admi-
nistratia financiara a Academiei o poate face cu cea mai mare usurinta, cu
atât mai vartos membrii Academiei, carora le stau la dispozitie toate ele-
mentele de informatiune.
D-1 .2V. Quintescu zice ca d-1 Hepites a terminat observatiunile d-sale prin
cuvintele : «Academia nu capitahzeaza» si d-I Bianu a aratat ca situatiile
financiare s'au publicat regulat. Protestarea noastra aici hare noi nu e sufi-
cienta ; trebue ca cele spuse de d-1 Hepites sa se publice chiar hi ziarul
in care a aparut acuzatiunea.
D-1 1. Bogdan nu stie ce a spus d-1 Iorga la fmele comunicärii sale, pentru-
ca a lipsit din sedintä, dar crede ea d-1 lorga, vorbind de capitalizari, s'a
referit la premiile can nu se acorda. D-1 Iorga n'a studiat de sigur, deaproape,
rnecanismul financiar al Academiei, si apelul facut hi Academie a fost fäcut
de perfecta bura credinta. De aceea nu e motiv sa dam incidentului atata
importanta si mai ales sa intram hi polemica cu ziarele.
D-1 Dr. G. Marinescu este de *ere sä se dea d-lui Iorga explicarile
necesare, si numai daca dupa aceea d-sa va perms-LI, in credinta ce a avut,
sa, se dea un comunicat rectificativ.
D-1 Onciul zice ca nu-1 intefia oara când ziarul in chestiune si altul din
aceeas redactiune critica Academia si publica note, cari nu sunt de loc me-
nite sa ridice prestigml acestei Institutiuni. Oare nu se poate gasi mijlocul
prin care sa se impiedice aceste acuzatiuni? D-1 Onciul crede ca ar fi bine,
ca chiar ziarul in care s'a tipärit nota relevata de d-1 Hepites sa publice
rectificarea necesara. Nu crede insá, ca celor spuse de d-1 Hepites sa se
dea alta pubHcitate decat trecandu-se in procesul-verbal.
D-1 St. C. &piles observa ea, in cazul de fata vina e a d-lui Iorga, pentru-
ca ziaristul nu a &cut decat sa desvolte cele spuse aci de d-sa.
D-1 P. Poni zice : Lucrul se prezinta astfel : D-1 Iorga, intr'o sedinta publica,
a afirmat un fapt care nu existä, ca adica Academia, in loc de a face intre-
buintare de veniturile ei pentru stiinta, capitalizeaza ; d-1 Hepites ne-a aratat

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
22 SEDINTA DELA 28 SEPTEMVRIE 1912

cu cifre ca aceasta nu este exact. Ce trebue noi stt facem ? SA intrAm in

polemicA cu ziaristul ? Nu. Aceasta nu e de demnitatea Academiei. Noi sun-
tern datori stt spunem faptele asA cum sunt. Procesul verbal al sedintei de
azi se va publica - aceasta e destul. DacA d-1 Iorga va ceti explicatiunile
date, eu cred cA d-sa va reveni.
D-1 Gr. .Antipa este incredintat cA d-1 Iorga a fAcut apelul sAu din do-
rinta cea mare de a se adunA aici la Academie tot ce a mai rAmas din tre-
cutul nostru si din dragostea mare ce are pentru acest trecut. Nu crede cA,
d-1 Iorga a avut intentiunea sA jigneascA pe cinevA si sA aducA invinum
nedrepte.
D-1 D. Onciul observá ca, in tot cazul, Delegatiunea sA apretieze ceeace
este de fAcut, pentru ca ziarele sA inceteze cu criticele lor nefundate fatA
de Acadernie.
- Discutmnea se inchide.
Se cetesc lucrArile Comisrunilor instituite la Universitatea din Iasi sub
presedinta d-lui Poni §i la *coala superioarA de arte si mesern din Bucuresti
sub presedinta d-lui Saligny j pentru acordarea din Fondul Adamachi a unei
burse pentru studiul Geogra lei la Berlin si a doua burse pentru perfectio-
nare in atehere de constructium de masini in strAmAtate.
Comisiumle propun sA se acorde bursa de Geografie d-lui N. N. lonescu
si cele douA burse pentru mecanici d-lor Jordan Teodosiu si Ion B. Geor-
gescu.
- Propunerile Comisiunilor se aprobA.
Se primeste invitatiune la Congresul international de istorie, care se va
tine& la Londra in luna Aprilie 1913.

D-1 I. Marta me GA ieri a primit dela d-1 Bârseanu, Presedintele

Asociatiunh Transilvane, o scrisoare particulark prim care exprimä do-
rinta ca Academia sä trimitä delegati la serbarea pentru desválirea
bustului-monument al lui Gheorghe Barit, care se va face poimâne,
30 Septemvrie, la Sibhu, deoarece a scris oficial Academiei, pe
adresa d-lui Presedinte Negruzzi, invitând-o la serbare, dar n'a prima
nici un räspuns. D-1 Presedinte Negruzzi a hpsit i lipseste Inca din
Capitalk iar scrisoarea, despre care vorbeste d-1 Bârseanu, n'a sosit
la Academie. Ramâne acum sa se desemneze delegatul sau dele-
gatii, cari sä reprezinte Academia la serbarea dela Sibhu. D-1 Bianu
a telegrafiat d-lui Barseanu sa depunä la monumentul lui Barit, In
numele Academiei o coroana de flori, In ziva inaugurarh.
Timpul fhnd prea scurt si mci un membru nefiind In putintá de a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELI 5 OCTOMVRIE 1912. 93

merge sä reprezinte Academia la acea serbare, se decide a se adresä

d-lui Bärseariu urmätoarea telegramä:
«Academia Romänä vä roag& s& o reprezentati la serbarea pentru
desvälirea monumentului lui Gheorghe Barit, neuitatul säu membru
Presedinte, si s& fii interpretul sentirnentelor sale de adânc& recu-
nostintá pentru acela care, ea publicist, ea istoric i ea om politic,
a fost unul din Indrumätorii cei mai de frunte ai Rornânilor de peste
Munti tri cultura nationalá. In Academie el a läsat nestearsä amin-
tire despre activitatea sa devotatä si constiintioasä in serviciul cul-
turii românesti,»

$EDINTA DELA 5 OOTOMVRIE 1912.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 Presedinte L C. Negruzzi comunich stirea primitá despre in-
cetarea din vieatä la 6 (ictomvrie st. n. a d-lui A. Beernaert, membru
onorar al Acaderniei, ales la 28 Martie 1906. Räposatul a fost unul
din cei niai de frunte bárbati de Stat ai Belgiei si unul din oamenii
cei mai invätati In stiintele juridice i pohtice. Din partea Academiei
s'a adresat vaduvei ráposatului o telegram& de condoleante.
De la d-1 Dr. N. Máld&rescu se primesc douä, scrieri ale d-sale : a) Sur
un cas de dysos(ose clado-cranienne, extras& dm Nouvelle Iconographie de
la Salpétrière i b) Mijloace si másuri noi pentru apcirarea popula(iunii
Capitalei contra epidemiilor de febrci tifoidci i alle epidemii.
Dela Administratia mosiei Radiana, din judetul Bac&u, s'a primit o fosil&
in form& de mAsea de animal, gäsitä tn albia unui paräu din pädure.
- Se decide a se trimite Muzeului de stiinte naturale.
Se comunicA instiintarea primitä pentru al IX-lea Congres international
de zoologie, care se va tinea in Monaco la 25 -30 Martie 1913.
D-1 Presedinte aduce la cunostint& c& la 8 Octornvrie curent urmeaza s&
se tin& la Universitatea din Iasi concurs pentru acordarea din Fondul Ada-
machi a unei burse la Facultatea de stiinte de moll). D-sa propune ca juriul
examinator s& se compunä din d-nii A. Mánescu, Decanul Facultätii de sti-
inte, si Dr. N. Leon, Decanul Facultätii de medicira, sub presedirrta d-lui
P. Poni.
- Propunerea se aprobti.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
24 $EDINTA DELA 5 OCTOMVRIE 1912.

, D-1 N. Iorga, referindu-se la procesul verbal al sedintei precedente, zice:

Imi e foarte penibil sä vorbesc, in imprejurarile in cari ma aflu. Dar,
deoarece s'au trecut in procesul verbal acuzatiile, sunt dator sa le opun expli-
catiile mele.
MA uimeste ca ma vad invinuit in lipsá de un coleg, pe baza unei in-
formatii de ziar, si anume de un coleg care, Hind de fata, a fost in másura
A stie ce am spus. Ma tumeste si faptul ca d-1 Bianu, fund si d-sa de fata,
nu si-a adus aminte de cuvintele mele. ,

N'am spus ca Academia refuza band sai scopurilor stiintifice, ci am in-

demnat-o sa caute banii oriunde, sh-i ceará ori de undo, fie si Statului,
pentru a putea strange in colectiile ei tot ce e amenintat sa se piarda din
comorile privitoare la trecutul nostru. Am declarat ca menirea ei e sa chel-
tueasca larg si am afirmat ca ea nu are, nu poate sa aabá rnisiunea de a ca-
pitaliza. Prin ce proces de transformare s'au putut preface aceste cuvinte in
acuzatie, ran intentionata, jignitoare, ca Academia capitalizeaza ?
Si, daca as fi spus-o, poate insemna capitalizarea, strangerea de bani in
vederea unor scopuri culturale viitoare, poate mai insemnate decal cele de
azi, tot ce se spune in observatille d-lui Hepites si altor colegi : negustorie
nepermisa de bancher, insinuatii si calomnii nedemne, etc. ?
Incheind, refuz sa cahfic gestul de a se da o lovitura unui coleg in chpa
chiar Mild soarta-1 tine langa sicriul copilului &Au.
Tin ca aceste randuri sa se pastreze intre actele privitoare la sedinta de
astazi.
D-1 General Gr. Crainicianu depune la biurou o scrisoare, care a fost
adresata d-saie de d-1 A. Saligny la 1 Iunie a. c - scrisoare prin care d-1
Saligny zice ca d-1 Presedinte nu a volt sá ceteasca in intregul ei demi-
siunea datá de d-sa din Comisumea aleasa la 1910 pentru localul Bibliotecii.
Din aceasta cauza d-1 Saligny instiinteaza ca nu va mai vOni la Academie.
D-1 General Cramicianu zice ca pentru d-sa este dureros O. afle ca un
barbat atat de distins al neamulw, cum este colegul nostru d-1 Saligny, sä,
Oman& departe de lucrarile acestei Institutiuni, in fruntea careia a stat cu
demnitate trei ani de zile ca presedinte.
D-sa roaga Academia sii, caute mijloacele cele mai potrivite pentru a hotari
pe d-1 Saligny sa-si reieà locul in mijlocul nostru.
DI Presedinte 1. C. Negruzzi zice ca se rnira foarte mult, ca d-1 coleg
Saligny, pentru care are cea mai mare consideratie, 11 pune personal in joc.
Scrisoarea prezentata astazi se intemeiazá pe o eroare : Demisiunea data de
d-1 Saligny a fost cetita, hi intregul ei in sedinta plenara a Acedemiei dela
26 Main ; pusa la vot, ea a fost respinsa de Academie in unanimitate. In ul-
tima zi a sesiunii generale, in sedinta solemnä de inchidere dela 30 Maiu,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA LELA 12 OCTONIVRIE 1912 25

d-1 Saligny a trimis o nou6, scrisoare, In care starueste in acea demisie.

Aceasta n'a mai fost push la vot, pentrud. Academia se pronuntase cu cAteva
zile Inainte asupra chestiunii. Deciziunea relativá la localul Bibliotecii Aca-
demia a luat-o, dupá ce a ascultat propunerea Delegatiunii, si argumentele
aduse in discutie pentru si contra. Ea s'a luat cu 17 voturi contra 6. D-1
coleg Saligny nu a fost, prin urmare, intru mmic jignit, precum nu e mci-
odatá jignit vreunul din colegi care, in vreo chestume oarecare, rárnâne in
minoritate. Aceasta se intamplá si este inmancabil in toate corpurile delibe.-
rante, unde majoritatea hotâreste.
Sper di vom vedeà pe colegul nostru revenind la sedintele Academiei si
cá vom profità, ca si in trecut, de luminile sale.
D-1 D Sturdza zice cá membrii Academiei sunt alesi pe vieatá si nu pot
spune cá nu mai vin la lucrárile ei pentru o cauzá sau alta. Nimeni dintre
noi n'a avut intentiunea sa jigneascá pe d-1 Saligny in chestiunea localului
Bibliotecii, care a fost pe larg deslAtutá in sedinta plenará si rezolvitA
printr'o mare rnajoritate a membrilor prezenti. Dadi, fiecare dintre noi am
crede ca suntem jigniti printr'un vot al Academiei, contrar oredintei sau VA-
rerii noastre, si am párási Academia, unde am ajunge? Ca unul din cei mai b5.-
trani dintre Domniile-Voastre, exprim dorinta ca d-1 Saligny sä-si 1'66, 1ocul
intre noi si srt dea Academiei lumina cunostintelor sale, de care ea are
trebmntá

EDINTA DELA 12 OCTOMVRIE 1912.

Presedinta d-lui J. C. Negruzzi.

D-I St. C. Hepites, referindu-se la procesul verbal al sedintei precedente
dela care d-sa a lipsit, zice :
Imi pare r6.11 cá sunt nevoit sl, ieau din nou cuvAntul. Am cetit In pro-
cesul verbal cele spuse de d-1 Iorga cu privire la observatiunile fácute de
mine in sedinta dela 5 Octomvrie si am vázut cá d-sa zice cá n'a spus la
14 Septemvrie, cil Academia capitalizeazá, ci numai a indemnat-o sà" nu
capitalizeze. Ieau act cu placere de aceastá rectificare; dar vreau sA se con-
state cá eu n'am spus un neadedx, intru cât d-1 Iorga, desi n'a avut, poate,
intentiunea sti spunä cele ce a spus, totus d-sa a afirmat ea Academia ca-
pitalizeazâ. Dovadá este si ziaristul, care - ascultând pe d-1 Iorga -a repro-
dus in ziar afirmatiunea d-sale.
D-1 N. form% zice cá mantine cele spuse in sedinta precedentá si n'are
nimic de adaos.
- Incidentul se inchide si Academia trece la ordinea zilei.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
26 pDINTA DELA 12 OCTOMVRIE 1912.

De la d-1 I. Kalinderu se prnneste urmätoarea scrisoare:

«Domnul Consilier Fr. Jaffé din Berlin a fácut doua daruri Academiei.
«La 22 Decemvrie 1911 i-a oferit desemnurile, cari i-au slujit la repro-
ducerea unor ornamente din publicatia sa asupra «Manästirii Curtea de Arges»,
iar la 11 Fevruarie a. c. douä tablouri infAtiO,nd tâmpla si partea dinspre
Sud a aceleias mântistiri.
«Acum catvâ timp am mai primit dela d-sa o mapil cuprinzAnd opt tablouri,
pe cari d-1 pictor Hans Rudolf Schulze din Berlin tine sä le ofere prin mine
Academiei Romane. Cunosc pe d-1 Schulze si cu placere inaintez acest dar, odatä
cu aceastä mapl, insotita de o Hs-0, a tablourilor, cum si de o scurta, notita
biograficá a donatorului.»
- Se vor exprimâ multumiri atât d-lui Kahnderu, at si d-lui pictor H.
R. Schulze din Berlin.
Dela d-1 C. Moisil se primesc In dar pentru colectiunea numismatica a
Academiei sase monete vechi de argint: trei de ale orasului Apolonia din
Iliria si trei ale orasului Dyrrhachium.
- Se vor exprima multumiri.
D-1 N. lorga atrage atentiunea asupra unui articol apärut In ultimul
numar al revistei pol one Kwartalnyk Historyczny despre Despot Voda.
Articolul este sons de d-1 Boleslaw Kudelka, care a utilizat toate
izvoarele românesti si s'a bazat pe multe documente necunoscute. Ar
fl bine ca acest articol sä, fie tradus In româneste.
- Se aprolA.
D-1 I. Bogdan prezenta Academiei din partea d-lui Sextil Pus-
cariu mai multe fragmente de manuscrise si tipárituri vechi slave,
gäsite In podul vechii biserici românesti din Râjnov (1âng5, Brasov)
si däruite d-sale de parohul acelei biserici. Manuscrisele sunt parte
pe hârtie, parte pe pergament. Unele sunt mediobulgare, altele sâr-
besti. Insemnátatea lor fatä, de manuscrisele obisnuite din bisencile
noastre este cä, sunt foarte vechi; cele pe pergament sunt din sec.
XIV si XV si par a fl souse la Sudul Dunärei, nu In terile noastre.
Des1 neInsemnate ca cuprins si ca Intindere, 'aceste fragmente me-
rità, sá fie conservate la un loc in Biblioteca Academiei, ca o do-
vadä, de limba de cärtile bisencesti ce se intrebuintau in sec.
F,ii.

XV si XVI Intr'o bisericä de sat românesc din Transilvania.

D-1 Presedinte I. C. Negruzzi multumeste in numele Academiei d-lui
Bogdan pentru frutnosul dar si interesanta d-sale comunicare.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DINTELE DELA 19 i 26 OCTOMVRIE 1912. 27

$EDINTA DELA 19 OCTOMVRIE 1912.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

Dela d-1 T. T. Burada, men-ibru corespondent, se primeste in dar pentru
colectiunile Academiei o culegere de programe de ale concertelor ce a dat
d-sa atat in tara, cAt si in strainatate, dela 1860 pAna la 1910.
D-1 Presedinte exprima multumiri d-lui Burada, prezent la sedinta.
D-I Presedinte I. C. Negruzzi aduce la cunostinta ca la 24 Octomvrie
curent se va tine& la Scoala de poduri i osele concurs pentru acordarea
celor opt burse Adamachi, destinate de Academie pentru elevii acelei scoale,
si ca urmeaza sa se numeasca Comisiunea examinatoare.
- Se decide sä se formeze Comisiunea din d-nii: C. Mironescu si T. Dragu
sub presedinta d-lui A. Saligny.

EDINTA PUBLICA. DELA 26 OCTOMVRIE 1912.

Presedinta d-lui I. C Negruzzi.

D-1 Presedinte I. C. Negruzzi, deschmând sedinta, zice:
Astazi crestinatatea serbeaza pe Sfantul Mare Mucenic Dimitrie.
Academia noastra serbeaza t memoria unui mare donator al ei:
Dimitrie (Tache) P. Anastassiu. La cele dou5, biserici de pe mosiile Tiga-
nesti i Calmatuiu se fac astazi, precum se fac In toti anii la Sf.
Dumitru, rugáciuni pentru odihna sufletului decedatului, iar copiii
cari primesc lumina si se Impartasesc de binefacerile lui Tache Anas-
tassiu, In cele doua scoale fundate de el, h binecuvinteaza numele.
Eu am multumirea sa va aduc la cunostinta, ca chiar astazi s'a asezat
aci, In sala sedintelor, precurn vedeti, bustul taiat In marmora al
marelui filantrop, ca un semn yacht al recunostintei noastre. Fie-i
memoria eterna!
D-1 General Gr. Crainiciana ceteste comunicarea sa asupra Or-
ganizetrii rezervelor armatei.
edinta pubhca se Mica si Academia ti continua lucrarile in sedinta
mtima.
Se cetesc lucrarile Comismnii instituite la Universitatea din Iasi sub pre-
sedinta d-lui P. Poni, pentru acordarea din Fondul Adamachi a unei burse

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
28 5EDINTA DELA 2 NOEMMVRIE 1912.

la Facultatea de stiinte de acolo. Comisiunea propune a se acorda bursa

studentului Vasile Gheorghiu.
- Propunerea Cornistunii se aprolgi.

EDINTA PUBLICA DELA 2 NOEMVRIE 1912.

Presedirga d-lui I. C. Negrazzi.

D-1 Presedinte I. C. .Negruzzi, deschizând sedinta zice:
Astäzi Hind aniversarea cáslitoriei Maiestátilor lor Regelut si Re-
ginei, m'am prezentat la Palat si am semnat In condica pentru fe-
hcitäri, ca Presedinte al acestui corp.
Urám Marestátilor lor vreatä Indelungatá si fericitá !

- Membrii Academiei se asociazA la urarile d-lui Preedinte, rich-

cându-se in picioare.
D-1 N. Iorga expune comunicarea d-sale: Cciteva informafiani
nouci privitoare la Istoria Bornânilor.
*edurta, publica se 'idler). si Academia i continua lucrarile in sedinta

Se cetesc lucrarile Comisiunii institutte la ,coala de poduri si sosele

sub presedinta d-lui A. Saligny pentru alegerea a opt elevi ai acelei scoale,
carora sa se acorde bursele Adamachi n anul scolar curent. Comisiunea
propune a se acordà bursele elevilor: Romulus Ianculescu i Claudiu Miti-
telu din anul preparator, Valeriu MereutA din anul I, Ion Protopopescu
din anul III, Ion Apostolescu din anul III, Constantm Iosipescu, Nicolae Bujo-
reanu si Constantin Constantinescu din anul IV.
- Propunerea Comisiund se aproba.
Se ceteste procesul verbal al Sectiunii stiintifice pentru sedinta dela 26
Octomvrie, prin care Secliunea propune O. se publice n Anale nota d-lut
Traian Lalescu: Asupra varia(ianii valorilor caracleristice i scrierea d-lui
Dr. N. Leon: Contribu(iuni la studiul insectei Cochylis in Romania.
--Propunerile Sectiunii se aproba.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 pDiNTELE DMA 9 sI 16 NOEM IFRIE 1912 29

EDINTA PU13LICA DELA 9 NOEMVRIE 1912.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-I Sp. Haret ceteste cornunicarea despre : Henri Poincar.
D-1 Dr. G. Marinescu ceteste comunicarea : Despre cultura or-
ganelor in vitro si in special a ganglionilor spinali.

*EDINTA DELA 16 NOEMVR1E 1912.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 Presedinte I. C. Negruzzi, deschizând sedinta, zice :
Domnilor Colegi, vá este cunoscutä nenorocirea ce a lovit pe M.
S. Regele, Inaltul nostru Protector si Presedinte de onoare, si intreaga
Famine Regalä. A. S. R. Contesa de Flandra, sora M. S. Regelui si
mama M. S. Regelui Belgilor, a Incetat din vieatá In 13/26 ale lumi cu-
rente, dupä o foarte scurtä suferintä. In numele Academiei Române
m'arn gräbit sä mä Inscriu in registrele Palatului, iar astázi, profitând
de intrunirea noastrá sAptämânalä, cred cä vorbesc in sensul D-voastre
al tuturor, prezentând MM. LL., si pe aceast5, Gale, complimentele
repectuoase de condoleante ale Academiei Române.
Membrii Academiei au ascultat in picioare cuvintele d-lui Presedinte.
Dela d-1 I. Simionescu se primeste pentru tiptirire in Publica(iunile Fon-
dului Adamachi luerarea d-sale: Fauna Amonifilor triasici dela Hagighiol
(Studii geologice si paleontologice din Dobrogea, Nr. VI).
Dela Societatea rom&nti de agricultura se primesie invitare la Congresul
organizat in Capitalä pentru zilele de 18-20 Noemvrie curent.
- Se decide ca d-1 ion Kalinderu sä" fie delegatul Academiei la congres.
D-1 St. C. Reputes prezentä din partea d-lui Dr. Hurmuzescu, profesor la
Universitatea din Iasi, scrierea sa litografiata: Electricitatea, curs predat la
k5'coala de electricitate de pe land Universitatea din Iasi, asupra cäreia d-1
Hepites zice:
Am plácerea de a prezentà Academiei Române, din partea d-lui
prof. IIurmuzescu, recenta sa lucrare, intr'un volum mare auto-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
30 $EDINTA. DELA 16 NOE:qv= 191g.

grafiat, de 700 de pagine, cuprinzand prima parte a Cursului de

Electricitate generalä, pe care-I profeseaza cu atata iubire si corn-
petintä la Universitatea din Iasi, In frurnosul laboratorm ce si-a
putut crea acolo.
Cel care a urmarit prefacerea aproape radicala ce a luat stiinta
electricitatii si progresele realizate de dansa, rämâne uirnit de can-
titatea cunostintelor ce posedam acum fata de cele pe cari gene-
ratia mea le puteà obtinea ca student hi laboratornle universitatilor
straine celor mai inaintate.
Intr'adevar, pe timpul când Verdet faze& admirabilele sale lee-
tiuni de Fizieä, cari in urmä au fost adunate de elevii säi dela
coala Normal& superioara din Paris, in opt volume, splendide prin
continutul lor stiintific, si chiar mai târziu, când Jomin Isi publica
a doua editiune a Cursului sau de Fizica, In trei volume, ce preda,
la coala Politehnica, Electricitatea statica axe& ca cel mai puternic
producator tot vechea masina Ramsden, iar Electricitatea dinamica
se Incheià cu puterea ce putea, da masina lui Clarke.
i când ma gândesc la uimirea ce Insurni am avut atunci când
am vazut, ca student, functionând masina lui Holtz si masina Gramme,
cari tocmai atunci fusese descoperite, trebue sa marturisesc GA sari-
tura fäcuta de electricitate printre pärtile can constituesc Cursul
de Fizica este aproape de necrezut.
Ceeace Fresnel Mouse pentru optica fizica la inceputul secolului
trecut, s'a realizat pentru electricitate, cu vârf si indesat, catre finele
aceluias secol, multumita, intre altele, genialelor lucrari teoretice
ale lui Moxwel si Lord Kelvin.
De aceea salut cu dragoste acest prim volurn de electricitate al
flzicianului nostru Hurmuzescu, caci studentul roman va putea, de acum
Inainte sä gäseascä, In hrnba sa, o caläuza minunata pentru lute-
legerea operelor originale ale marilor fiziciani,spre desávarsirea ouno-
stintelor sale In electricitate.
Toate chestiunile mari la ordinea zilei teoretice, cat si cele mai
importante aplicatiuni, au fost inteadevar tratate In toate arranuntele
lor de profesor si redactate cu ingrijire de scolarh sai In volumul
autograflat ce avem In fata noastra.
Astfel gäsim aci teoria fluxului electric, ideile cele mai noua
asupra magnetismului, asupra teoriei corpusculare electrice, asupra
undelor electrice, telegraflei far& sármä ; gasirn acumulatorii de
nickel, razele X, radiatiunile radioactive In general, transformatorii
electrolitici si alte multe subiecte cari, "revolutionând stiinta elec..

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $13INTA DtLA 23 NOEMVRIE 1912 31

tricitätii, au putut creä o stiintä notiä aplicatá : Electrotehnica.

Afar& de aceasta, meritul Cursului ce prezent este märit 0 prin-
Waceea c5, el cuprinde o multime de exemple 0 calcule numerice,
cari lárnuresc qi fixeazä teorille.
Laud deci §tiinta i munca d-lui prof. Hurmuzescu, cäruia II do-
resc sä,-0 poatä tipári eat mai neintärziat aceste lectiuni, dimpreunä
cu a doua parte, care va completà cursul de electricitate generalä.
Dela d-1 Hans Rudolf Schulze, pictor la Berlin, se primeste in dar un ta-
Mou original de d-sa, reprezentänd un castel vechiu inconjurat de atevä
case mici asezate sub zidurile lui.
- Se decide a se exprimâ multumiri.

EDINTA DELA 23 NOEMVRIE 1912.

Preedinta, d-lui I. C. Negruzzi.

Dela Legatiunea Italiei din Capitalä se primeste In dar din partea M. S.
Regelui Victor Emanuel III tomul III din puMicatiunea: Corpus nummorum
Italicorum, ca urmare a celor douil volume preeedente.
- Se .vor exprima multumirile Acaderniei M. S. Regelui Italiei pentru
inaltul semn de bunavointä.
Se primeste invitatiune la a IX-a sesiune a Congresului international de
zoologie, care se va tine& in Monaco la 25-30 Martie 1913, sub presedinta
A. S. S. Prmcipele Albert de Monaco.
- Se decide a ft delegat la Congres d-1 Dr. Gr. Antipa.
D-1 Dr. V. Babes aminteste a a reprezentat Academia la Congresul in-
ternational de patologie comparatk care s'a tinut la Paris la 17-23 Octomvrie
trecut. La acest Congres, d-sa a &cut o comunicare despre: Raporturi cari
exista intre anumite anomalii congenitale ale fe(ei si intre transformatiunea
simetricd a extremitdfilor (Acrometagenezci).
Se cetesc procesele verbale ale Sectiunii stiintifice pentru sedintele dela
16 si 23 Noemvrie, prin cari se aratá ca, Sectiunea a luat urmAtoarele de-
ciziuni:
a) a se aduce unele modificAri regulamentului pentru publicarea Buletinului
Sectiunii ;
b) a se publica in Anale urmátoarele lucräri : I. Corbu, Mirimea astrelor
la orizont; Traian Lalescu, Asupra variatiunii valorilor caracteristice; G.
Macovei, Asupra cutremurului de Omani din Mama de Marmara dela

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
32 piDINTA DELA 28 NOEMVEIE 1912.

9 August 1912; N. L. Cosmovici, .Notd asupra faunei oligocene din /lisul

Moldovei;
c) a se publica, în Buletinul Sectiunii traducerea franceza a lucrärii d-lui
N. L. Cosmovici.
Deciziunile Sectiunii se ieau spre cunostinta si se aproba.
D-1 Presedinte 1. C. Negruzzi zice :
Profesorul de filologia rornanicá dela Universitatea din Graz (in
Austria), d-1 A. Zauner, a publicat in Literaturblatt far Germctnische
und Romanische Philologie, No. 11, pe luna Noemvrie 1912, o dare
de seamA asupra pärVi apärute 'An& acum din «Diettonarul limbii
române », care se public& sub Ingrijirea Academiei Române, si se
redacteazá i tipäreste prin conlucrarea d-lui Sextil Puscarm, profesor
la Universitatea din Cernauti, a d-lor I. RAdulescu-Pogpneanu si
D. Evolceanu, profesori In Bucuresti, precum si a d-lor C. Lacea,
profesor la Brasov, si T. Capidan, profesor la Salonic.
Darea de searnä a competentului profesor dela Graz are In tra-
ducere urmätorul cuprins:
«llictionarul limbii romfme, intocmit si publicat dupil indernnul i cu
cheltueala Maiestitii Sale Regelui Carol I. Bucuresti. Academia Romana,
80 mare, 1907-1912. (Au aparut: Tomul J. fasc. 1-8, cuprinzand introdu-
cerea pe LI1 pagine si articolele A-Brdni [pag. 1-640] i tomul II, fasc.
1-3, cuprinzand articolele F-Gazdd [pag. 1-240]).
«Dictionarul Academiei Române are o Iungä istorie de suferinte
«Inca, pe and Academia se numia, Societate Academica, a insarcinat pe
membrii si Eliade-Ra'dulescu, Laurian i Massim cu redactarea unui Dic-
tionar al limbh române; acesta a aparut in 1869, dar, desi are oarecari me-
rite, era chiar de atuncia invechit.
«Pentru a satisface cerinte mai moderne, a inceput la 1884 B. P. Hasdeu
sä publice Etymologicum Magnum Romaniae; dar lucrarea a fost croita in
dimensiuni atat de mari, incat in curs de treisprezece am au aparut numai
trei volume, can cuprind numai litera A si inceputul literei B. Phmul Dic-
tionarului proiectat in 1897 de A. Philippi de s'a aratat asemenea prea larg,
si dupa, ce Phihppide n'a voit sa consimta ta o restrAngere, Academia a Insarci-
nat, la 1906, cu lucrarea Dictionarului pe profesorul dela Universitatea din Cer-
nauti Sextil Puscariu. Cine a urmarit lucrarile acestui invatat tânar i energic,
trebue sä admitä ca, Academia cu greu ar fi putut face o alegere mai p otri-
vita.. De cánd Puscariu a luat conducerea, publicarea lucrarii inainteaza repede.
Ea apare in fascicole de cAte 5 coale, plänuite fund trei volume cam de
800 de pagine fiecare ; pretul (intreaga opera, costa 60 lei, iar in abonament

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 23 NOEMVRIE 1912. 33

numai 10 lei) trebue socotit ca foarte moderat. Surit puse in perspectiva

cel putin dourt fascicole pe an, si aceasta prormsiune a fost 'Ana acum tinuta.
Daca inem seama, ca materialul trebue mai intaiu ales si pus in ordine,
ca rifiecare an trebue corectate cate 10 coale des tiparite pe dou& coloane
si de cornpozitia cea mai dificilh, i cá cu toate acestea abih se poate gasi
ate o greseala de tipar, trebue sh recunoastem ca avern inaintea noastra o
munca vrednic& de admirat.
«In ce priveste materialul, Puscariu a putut utilizh extrasele lui Philippide ;
fireste mnsá ca le-a completat i cu cercetärile sale proprii ; redactarea este
in cea mai mare parte a sa, dar cu deosebire in ceeace priveste neologis-
mele, asigurat i colaborarea altor invrttati. Ch planul Dictionarului co-
respunde intru toate cerintelor celor mai moderne, nu mai trebue spus, cand
e vorba de un bárbat ca Puscariu.
«Dupa expunerile din introducere, principiile sale sunt in general cele din
Dictionnaire général de Hatzfeld-Darmsteter. Dictionarul nu este menit numai
pentru speciaHti, ci are sh serveasca oric&rui orn cult, care se intereseaza de
limba romana. Duph aceastá normá s'a facut alegerea tezaurulm de cuvinte
a citatiunilor. Prin urmare, dup., cum redactorul adesea ne asigura cu modestie,
Dictionarul nu cuprinde intreg tezaurul limbii ; dar cu toata aceasta asigurare,
In zadar am chuta lacune, afar% doar de cuvinte cu totul invechite sau dia-
-
lectale, cari in adevhr intereseaza numai pe specialist pe cari insä acesta
stie sá le gaseasc& in glosare, - sau de cuvinte cu totul nouá, despre cari
Inc& nu este sigur dacá vor obtineh dreptul de cetätente in limbit.
«Lucrhrile predecesorilor sunt utilizate in mod constiintios, cu deosebire
operele excelente &cute de Dame i Tiktin, cari altcum urmaresc cu totul
alte scopuri, i cu cari Dictionarul Academiei poate fl comparat tot atat de
putin ca i Littré cu Sachs. De altfel se intelege de sine, ca Puscariu nu a
copiat pur i simplu pe predecesoriifsai, ci din contra i-a consultat cu cri-
tica cea mai severh.
«A gási punctul de plecare corect in alegerea materialului este pentru limba
romana mai greu decht pentru oricare altit limba romanica, pentruch la
Romani limba literará n'a amns inca M. fie cu desavarsire fixath. Aceasta
problerna este cu deosebire dificilh la unele cuvinte, cari au in Bucovina alt
inteles decat in Moldova sau in Tara-Romaneasch. Cu toate acestea, nu putem
decal aprobh vederile cari au servit ca directly& la inregistrarea cuvintelor, cu
deosebire a celor arhatce i dialectale. i in privinta citatelor autorul este
condus de vederi deplin shnatoase. In general se sileste sit arate prima apa-
ritie a cuvantului, intrucat insuficientele lucrari premergatoare permit aceasta.
«La fiecare cuvant de titlu este insemnata vocala accentuatiti ; unde e tre-
buintä, sunt adause i observatii privitoare la formele gramaticale. Ortografia
Analele A. R. XXXV. - Desbaterile.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
34 ?EDINTA DELA 23 NOEMVRIE 1912

este a Academiei, nu numai pentru cuvint3le din capul articolelor, ci si

pentru citatiuni, o procedura pe care o putem numai aproba, data fiind in-
f4isarea caleidoscopicá a ortografiei romAnesti de mai nainte. Citatiile scrise
cu litere cirilice sunt redate tot in aceastrt ortografie, iar formele dialectale
in transcriere fonetica.
«Punerea in ordine a intelesurilor cuvintelor s'a fácut dupti desvoltarea lor
istorica. Lânga fiecare cuvAnt de titlu s'a adaos mai intaiu traducerea fran-
cezä, apoi o definitie romAneasck care de altfel devine, când e trebuintrt, o
micá disertatie istoric5. (d. e. la boier) sau etnograficgi (d. e. la aninet). La
prepozitii, conjunctii, etc. Puscariu renunth, se intelege, la definitii, si se sileste
a lámuri intelesul acestor mici cuvinte prin circumscrieri sau prin exemple
alese cu ingrijire. Tocmai la aceste particule cu o nuantare a intelesului adesea
greu de precizat se arata agerimea si constiintiozitaba minutioasä a redac-
torului. Numai cine a acut vreodatá singur incercarea de a preciza rostul
sintactic i semasiologic al unuia din aceste cuvinte márunte i totus adesea
atát de importante, intelege c6.t.1 ostenealá a costat redactarea articolelor despre
a, acum, amü, ba, etc.
«Sfarsitul fiecárui articol al operei l formeazá etimologia ; aici Puscariu
s'a rnärginit cu drept cuvAnt numai la rezultatele sigure, renuntand sá arate
pe autorul explicárii respective ; nurnai la etimologii dubioase s'a arátat,
intru cAt acestea sunt In general discutabile, unde poate gasì cetitorul IA-
muriri mai amänuntite.
«Executia tehnicá a operei nu lasá nimic de dorit.
«In mai multe locum redactorul accentueazá cá este vorba numai de o lu-
crare prealabilá, i at, o a doua editie va fi facutá cu imbunatitiri. Dacá-mi
este permis sl exprim o dorintá, ar fi aceea, ca noua editie sa fie inzestrata
cu figuri (dustratiuni) ; intr'un dictionar românesc, care trebue sá trateze multe
fenomene culturale originale, pe cari cetitorul stráiri nu le intelege totdea-
una exact, ilustratiunile sunt mai necesare ca in oricare altul.
«Dar si In forma ei actual& opera este o lucrare model ; e hi tot cazul cel
mai bun dintre dictionarele editate de o Academie hi oricare din limbile
romanice, o lucrare cu care redactorul, Academia si natiunea românä au toate
motivele de a se mandri.»

D-1 Dr. C. I. lstrati, folosindu-se de ocaziune cá este vorba de Dictio-

narul limbii române, zice :
Vä aducep aminte, Domnilor Colegi, despre cele ce am avut cinstea
sá vá vorbesc cu ocaziunea aril de seamá ce am Mcut Acadamiei
In zilele de 22 si 23 Maiu, relattv la Intreaga activitate a nemurito-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 §EDINTA DELA 23 NOEMVR1E 1912 35

rului Nicolae Densusianu, i cu deosebire in ce priveste importanta

sa lucrare : Dacia preistoricd.
VA aduceti aminte, eu cAtA convingere si bazat pe cAte argu-
mente solide, a cAutat el sA stabileascA marea ImpArAtie a Pelasgi-
lor, care si-a avut rostul ei, cu deosebire in aceste regiuni, In mij-
locul cArora Carpatii nostri constituiau o adevAra.tA cetate naturalá.
El sustine cá limba proto-latinA, vorbitä In special de eel mai
important trib al acestora : Arirnii, se rAspAndise pAnA In Africa si
pe toatA fata Europei pAnä In Suedia.
D-1 Dr. Levaditi, insArcinat de cAtre Guvernul francez cu o
misiune stiintificA In Suedia, pentru a studià meningocefalita epide-
mica, Imi scrie cA, spre marea lui surprindere, in poporul suedez,
si anume In localitAti retrase din cAtevá insule, unde a fost pentru
a studiA chestiunea ce urmAriA, se uziteazä cuvinte romAnesti.
Poporul acesta germanic IntrebuinteazA cuvântul vin in loc de
mein, yard In loc de frichling, deci cu Intelesul de primAvark'si
lecare cu Intelesul de lecuire.
Aceste cuvinte gAsite din hitAmplare de o persoank care nu are
cunostinte despre opera lui Densusianu, mA fac s5. cred GA a fost
o propulsiune din Sud a elementului Pelasgic psAnA la acale regiuni,
peste cari a venit elementul gotic.
Cine stie dacA nu tot In acest mod se va puteA explica d faptul,
cä In industria casnicA existA aceleasi elemente artistice, In ce pri-
veste liniile i coloarea, precum i tehnica, atAt la poporul romAn in
prezent, cAt si la poporul suedez.
Cine stie de asemenea dacA civilizatiunea pelasgicA, dela care am
mostenit aceastA artA, nu a trecut tot In acest mod prin Suedia si Nor-
vegia, In tirnpuri preistorice, In America, unde o gAsim, cu deose-
bire In ce priveste scoartele, cu un caracter nespus de asemAnAtor
cu ale noastre, pAnA In Peru si Chili ?
D-1 St. C. &piles prezentä darea de searra a sedintelor Conferintei a IV-a
a Comisiunii permanente i a Adunarii generale a doua a As3clatiunii Inter
nationale de sismologie intrunite in Manchester la 18-21 Iulie 1911. Asupra
luerarilor conferinvi d-1 Hepites face o amänuntit5. dare de seamil.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
36 sEDINTELE DELA 30 NOEMVRIE, 7 $1 11 DECEMVRIE 1912.

EDINTA VELA 30 NOEMVRIE 1912.

Preedinta d-lui I. C. IVegruzzi.

D-1 St. C. Repites prezentä intaiul numär din Buletinul Sectiunii stiinfifice,
care se publicä In limbi sträine sub ingrijirea d-sale ca Secretar al Sectiunii.
D-1 Hepites s'a adresat la toti bärbatii nostri de stiintä, cu invitatiunea sil
colaboreze la Buletin, si a prima multe räspunsuri, prin cari se manifesti
bucuria pentru punerea la cale a acestui byletin. D-sa Isi va da tog& silinta
ca Buletinul sä, apariä in fiecare lunä.
D-1 N. lorga prezentä primul numär din Buletinul Sectiunii istorice, care
se publica, de asemenea in limbi sträine, sub ingrijirea d-sale. Buletinul va
apärea trimestrial.

EDINTA PIJBLICA. DELA 7 DECEMVRIE 1912

Presedinta d-lui _/. C. Negruzzi.

D-1 N. lorga därueste o fotografie reprezentänd pe Mateiu FAlcoianu, cti-
torul bisericii din Hotärani, si familia sa.
Pärintele Dimitrie Dan, membru corespondent, prezentä scrierea sa : Cronica
Episcopiei de Reidduff, publicatä la Viena in editura Fondului religionar gr.
or. al Bucovinei.
D-1 IV. Iorga expune comunicarea sa: Notele unui istoric cm pri-
vire la evenimentele din Balcani.

EDINTA VELA 14 DECEMVRIE 1912.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

Dela d-1 Cavaler Paul G. de Gore dela Chisinäu se primeste fotografia
pärtn de jos a unui patrahir, care se afla in manástirea Ladoga (gubernia
Novgorod) in Rusia si pe care sunt reprezentate In broderie portretele lui
Alexandru cel Bun si al Doamnei lui Marina.
.- Se decide a se exprimä multumiri d-lui de Gore.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 18 DECEMYRIE 1912. 37

D-1 N. lorga därueste pentru colectiunea numismaticl medalia de bronz

bätutä cu ocaziunea inauguräni monumentului ridicat la Craiova Domnito-
rului Barbu $tirbei.
D-1 Presedinte exprimä multumiri d-lui Iorga.
D-1 N. Iorga prezentä, spre a se publicA in Ana le, urnatoarele doll/ co-
municAri :
a) Doucl pleingeri ale Episcopului de Relmnic Galaction (1821); b) Ver-
suri nouei ale lui Eneichip Vdcdrescu.
- Se decide a se publica in Anale.
D-1 M. Sutzu zice : CAnd am däruit anul trecut Academiei colectiunea mea
de monete antice din orasele noastre pontice, mi-am rezervat pentruun studiu
ulterior piesele 1'116, neclasate sau inedite.
Am terminat acum aceastä lucrare si am ales piesele aci alaturate in numär
de 122, pe cari le däruesc Academiei pentru sporirea colectiunilor sale
Dintre acestea 45 monete erau dejà, cunoscute, dar ne lipsiau ; restul de
77 piese, dintre can 49 din Tornis, 14 din Kallatis si 14 din Istros, sunt
inedite si le-am descris, cu ajutorul d-Im Const. Moisil, in aläturatul memoriu,
care rog sä fie publicat in Analele Academiei, insotit de reproducerile fo-
totipice ale monetelor mai interesante.
In acest memoriu, pe läng5, monetele mele, am adaos i cAtevii, piese
inedite, cari se aflä, in colectiunea Statului, pästratä la Academie.
Memoriul nostru va servi astfel ca sä completeze opera magistralá a d-lor
Pick si Regling despre monetele antice ale oraselor noastre pontice.
D-1 Presedinte exprima d-lui Sutzu cele mai cálduroase multumiri ale
Academiei pentru noul dar pretios, cu care imbogáteste colectiunea numis-
maticá, i pentru activitatea ce desvoltä in organizarea acestei colectiuni.
- Se decide ca memoriul sä se publice in Anale.¡

$EDINTA EXTRORDINARA DELA 18 DECENIVRIE 1912.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 Presedinte 1. C. Negruzzi, deschizând sedinta, zice :
Ne-a Intrunit aici, Domnilor Colegi, o mare durere: plecarea dintre
noi pentru totdeauna a colegului Spiru Haret. Cu atât mai cum-
plitá este aceastä durere, cu cât ea ne loveste pe neasteptate. Bolnav
numai de chtevA, zile, Haret s'a stins ieri la ora 12. In fata tainelor

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
38 DIINITA DELA 21 DECEMVRIE 1912.

Celui-Prea-Inalt, nu ramâne decât s ne facem ultima datorie catre

colegul dispärut, participAnd la trista ceremonie a immorrnântarri,
care se 'va face mâine la ora 2. 0 coroanä s'a depus pe sierm, iar
unul dintre noi va trebui sa Onä o cuvantare in numele Academiei.
- Se decide ca membrii sä aziste cu totii la linmormântare,
d-1 Dr. C..I. Istrati sä rosteasca cuvântarea In numele Acaderniei.

EXDINTA. PUBLICii DELA 21 DECEMVIIIE 1913.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 Dr. C. I. Istrati zice GA iDa indeplinit dureroasa insarcinare
de a rosti in numele Acaderniei cuvântarea funebra la inamorman-
tarea neuitatului nostru coleg Spiru Haret. D-1 Dr. Istrati depune
la biurou textul urmatoarei cuvântari:
aAm pierdut un orn de isprava Haret era, o fire intreaga, el axe&
insusirile cele mai alese: convingerea, credinta, vointa i energia.
oCurat In vieata sa, cinstit lii toata cariera sa pobtick urmärind
cu incredere si indarátnicie, cum se si cade de altfel, idealul sau,
faurit din nevoile unui popor si din o stare socialä, moralá si po-
litick care lash mult de dorit, el a mers drept, hotarit, fanatic!
«In acest mod de a fl se arata firile alese, caracterele sincere,
convingerile adânci. Astfel numai se si poate face binele.
«Dacá despartirea, mai ales când ea e neprevazutk e in totdeauna
adânc dureroask cata fericire trebue sä sinatim însä, când, chiar in
aceste triste momente, ougetul ne spune lämurit, GA cel plecat dintre
noi si-a fácut larg datorm!
ellaret este dintre acestia. Sa ne Inchinam memoriei lui !
«Rolul sau a fost de searnk i pierderea sa-se va vedeà. In cu-
rand -lasä un gol i mai mare Inca.
«Fie ca alii, cu insusiri la fel, sä poata a-1 Inlocul !
«El era un stâlp puternic al Academiei Rornäne $ i al Universi-
tätii noastre; erâ o podoaba a Facultätii de stiinte din Bucuresti
si un muncitor harnic in noul nostru ogor stiintific.
allaret In luptele noastre politice a adus o not& nouä, el consti-
tue o indicatiune, i prin calitätile lui speciale a deschis pe vii-
tor un drum ce va trebul bätätorit.
«La umbra märetelor figuri ale nernuritorilor Bozianu si Costa-
Foru, i a altora de searnä cu aceeas specialitate, mai iii urrnä

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 21 DECEMVRIE 1912. 39

ajunsesern aproape a se credo de multi, c5, nurnai acestia pot al-

atui stratul conducätor politic al terii.
«Haret sosiä dintr'un câmp diametral opus.
aPregätit pentru cercetarea pur stiintifia, el si-a dat In curând
seama c mediul special si mijloacele neaparate lipsiau cu totul la
noi. A Inteles cä chiar daa, am träl In timpuri normale, intre o
descoperire stiintificä i un serviciu public real de indeplinit nu catä
sä sovAim. Färä descopenri stiintifice poporul român a tráit multä
vreme, dar nu ar fi putut s5, dämueasa, fár6, oamenu de bine, cari
s'au aflat In fruntea luil 0 descoperire tiiuiflcä e o faimä pentru
WA, de sigur, dar serveste -omenirii, iar fapta de seamä läuntria,
serveste de Indatä nurnai neamului.
«Intre omemre i neam, catä a servi mai intâiu pe acesta.
«Haret a fácut la fel! i oamenilor de stuntä dela noi, multi mai
de searra decât se crede, dar unii vizionari hick le spun in aceste
momente: Nu pregetati nici o clipä, acei ce vá simtiti in stare
pentru aceasta, de a urn* and vi se cere, calea trasá de Haret.
«Intam pentru noi, cAci avem atâtea nevoi mari, in urmä pentru
toti! Totul pentru tará si In urmä pentru multumirea noastrá, ori
cât de inalt ar fi scopul urm5rit.
«SA nu uitárn, de asemenea, cä nevoile marl pentru a fi vmde-
Gate, cer conducátori cu o pregätire pozitivä.
«Haret reprezentà pe acestia. Pot fi ei mai putin Incântätori pi
abili dar sunt mai sinceri. Ei au mentalitatea fäuritä la cäutarea
adevärului, singurul izvor din care poate curge binele si multu-
mirea. Au convingerile adânc Inrädäcmate i lämurit asezate; so-
fistica nu i-a atins. Iatä de ce sunt ei niai hotárlti, mai fanatici -
chiar, sä o spunem! Dar destomici si mai rodnici.
«Fárá aceste Insusiri nu se face binele !
«Cine iubeste adevärul, cine-pi Inchinä gindul terii i neamului,
cine pretueste cu adevärat cinsLea si munca, nu poate sä nu urasa
tot ce stä In calea progresului, desvoltárn morale, culturale si eco-
nomize a semenilor sAi.
«Hrist, marele suflet, binele si iertarea personificatá, i totus nu
a luat el biciul pentru a goli biserica de cei ce o profanau ?
«Iatä de ce vieata lui Haret va apäreà tot mai Inaltä In urmä, cáci
fapta lui plea, din convingerea sincerá i dezinteresatá pentru bi-
nele obstesc.
«El urrnáriâ ridicarea culturii generale, fárá care Intunericul In-
válue toLul; el a näzuit mult pentru ridicarea economia a päturn

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
40 DINTA DELA 21 DECEMYRIE 1912

celei mai mari a terii, fará care independenta noastrá nu Inseamnä

nimic; el a cautat sä desvolte i sä asigure nevoia de economie
si mum& In massele mari, Mrä care nu se poate ridich nici o
Glädire socialä temeinica!
«Si a Mcut acestea Mr& Inconjur, fara chichitele noastre obis-
nuite, MIA falsa modestie, fära mânusi, cad era vorba de flarnânzi;
el a fäcut-o pe fata, hotarit, brutal chiar, cum trebuia sa o Lea,
si cum nurnai se putea face de altfel la not.
«Binele, adeseori, trebue srt se impuna, i dad), jignete pe unii,
apt& Insä tuturor!
«Activitatea extrascolará 91 cunosc1
«Prefer un popor cu mai putmä carte, dar sänätos, In phnä des-
voltare t cu viitorul asigurat, unuia cu o falsä cultura i amentntat
de stingere prin rnizerie!
«Haret a lucrat îrisá spre a Indreptà ambele rele. Poat3 cá «Invatä-
torti neamului» au dat, fära Indoealä, mai putm copiilor, dar au asigu-
rat prin munca lor mai sigura vieata parintilor.
«In lunga lui cariera ca Ministru al Instructiumi publice, ceeace
cinsteste In deosebi partidul liberal, el a fäcut foarte mult pentru
Invatarnântul secundar si universitar, iar îri ce priveste pe säteanul
nostru, dect poporul roman, acesta va trebui vesnic sit fie recunos-
cator lui Haret pentru tot ce a Mcut pentru el.
«Manifestatia märeata, la care luäm parte, dovedeste color ce vor
si trebue sä Inteleagä, ca tara doreste alt ceva de aci Inainte. Haret
era dintre acei cari se patrunsese de aceasta nevoie, iata de ce este
plans i regretat!
oA iubtt Academia, In sânul careia a Mcut ultima lui comunicare;
a lucrat pentru Universitatea i Facultatea de stiinte din Bucuresti,
cu toata ocupatiunea sa politicá, chiar i In ultimul timp, in toiul
muncii i luptei ce duceä, a dat Inca la lumina o lucrare originala
si de valoare.
«Ce pilda de munca, de energie, de vointa!
«In numele Academiei Române si al Universitätii din Bucuresti,
aduc un omagiu sincer de admiratie si de adânca recunostmta, in
fata resturilor aceluia care a fost un orn, un patriot, un Invätat!»
D-1 St. C. Ilepites comunica scrisoarea primith de d-sa ca Vice-
presedinte dela d-na M. Beernaert, care exprima multumiri Acade-
miei pentru manifestarea de simpatie ce i-a aratat la moartea rapo-
satului d-sale sot, membru onorar al Academiel.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 21 DECEMVRIE 1912 4 I.

D-1 St. C. Ilepites zice apoi ca, dupil insarcinarea d-lui Presedinte, a asis-
tat Dumineca trecuta la impartirea hainelor elevilor saraci din Capitala de
catre Societatea condusa, de d-1 I. Procopie-Dumitrescu, si ca, a vazut cu
bucurie el cei 2.000 lei, pe cari Academia a da anual din Fondul Carp, sunt
foarte bine intrebuintati. S'au irnbracat din aceastä suma 86 elevi saraci (46
baieti si 40 fete). Societatea «Ajutorul elevilor saraci» a progresat foarte
mult: in 22 am a imbracat 9.725 copii pentru suma de peste 203.000 lei;
ea are astazi capitalizati 100.000 lei pentru un local propriu. D-1 Hepites
a exprimat multumirile Acaderniei pentru buna randuealii cu care este con-
dusa, Societatea. 0 observaliune a avut insä de racut: elevii carora se da
imbracäminte sunt copii intre 8 §I 12 ani, copii cu totul saraci, cari prin
urmare mint mare bucurie, cand li se face acest dar. Ei bine, mci unul din
acesti copii n'a rostit un cuvânt de multumire pentru binefacatorii lor.
Aceasta lipsa, a simtimantului de recunostinta cade in vina instatutorilor, caci
este de datoria acestora sa insufle simtiminte alese. As dori ca aceste cu-
vinte &A ajunga la auzul institutorilor.
D-1 Dr. C. L Istrati prezenta din partea d-lui Profesor A. Baldacci dela
Universitatea din Bologna editia italianä a scrierii d-lui C. N. Burileanu
despre: Rowing din Albania, cu o prefata de d-1 Prof. Baldacci, editie pu-
blicata la Bologna in anul curgator; doua scrieri originale ale d-lui Prof. Bal-
dacci: L'elemento latino nell' equilzbrio balcanico, Roma 1905, si Dan' Adrialico
al Ponto, Roma 1905. Scrierile d-lui Baldacci au o importanta deosebita in
grelele zile, prin cari trecem, pentruca d-sa este un adanc cunoscator al
relatiilor etnografice din Peninsula Balcanica si un sincer prieten al Rornamlor.
- Se decide a se exprima multumin d-lui Baldacci pentru interesul ce a
aratat si arata elementului roman din Balcani si pentru dragostea frateasca
pentru Romani in genere.
D-1 IV. lorga cetete comunicarea sa despre Barbu .5'tirbei ca
educator.
*edinta publica se 'idle& si Academia isi contmua lucrarile in sedinta intirna.
Dela Sectiunea literará se primesc propunerile de a tipari:
a) In Anale: scrierea Parintelui D. Dan: Despre Butenii din Bucovina *:
scrierile d-lor Dr. G. Pascu Sufixele macedo- sz megleno-rometne de origine
greac i Ion Boceanu, Glosar de cuvinte din jude(ul Mehedinti.
b) in volum separat scrierea d-lui Dr. N. Dräganu, profesor la Nasaud,
Doud manuscripte vechi: Codicele Teodorescu si Codicele Mar(ianu.
- Propunerile Sectiunii se aprobk ramanand ca pentru scrierea d-lui Dra-
ganu sa se prevada in sesiunea generala vitoare fondurile bugetare necesare,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
42 5EDINTA DELA 11 IA/MARIE 1913.

Sectiunea Pica comumca procesul verbal al sedintei dela 21 Decem-

yule, prm care se arat c Sectiunea a luat urmatoarea deciziune:
A se publica in Buletin lucrarea d-lui Dr. C. Musceleanu: E ine Methode
zur Bestimmung der Verdampfungswarme der Metalle.
-- Se iea spre cunostm0 si se aprobä.
D-1 Presedinte /. C. .Negruzzi zice c astäzi este ultima sedintä inainte
de vacanta Nasterii Domnului t ureaza d-lor membri sarbatori fericite.

;;EDINTA PUBLICS DELA 11 lANUARIE 1913.

Preedinta, cl-Im I. Bogdan, Vicepreedinte.

D-1 D. Sturdza ceteF,Ae partea intâia a comunichrii sale despre:
Insemnalatea luerárilor Comisiunii Europene dela Dundrea-de-
jos : 1856 la 1912.
D-1 VIcepre§edinte I. Bogdan prezentA urrnAtoarea lista a publicatiunilor
intrate la con cursul Marelui Premiu Nästurel i premiilor A damachi, Eliade-
Rädulescu i Demostene Constantmide, ce sunt a se acorda in viitoarea
sesiune generalä :

1. La Marele Premiu Neisturel de 12.000 lei.

(Prin Comisiune speciará)

Brätescu- Voinesti (Ioan Al ), In lumea dreptätii. Nuvele t i schite Iasi 1912.

Intuneric i lumina. Nuvele i schite. Iasi 1912.
in Pe marginea cartilor. Bucuresti 1911.
Chirgeseu (M. 1.), Gränicerul. Bucuresti 1912.
C ireseanu (Dr. Badea), Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici crestine ortodoxe
de Räsarit. Tomul I. Bucuresti 1910; Tomul II. Bucuresti 1911;
Tomul III. Bucuresti 1912.
Cruceanu (Mihail), Spre Cetatea Zorilor. 1912.
Dumitrescu-Olt (Dumitru M.), Elegii i Reverii. Slatina 1912.
Moruzi (Dumitru C.), Pribegi n Ora rapita. Roman social basarabean. Iasi 1912.
Murnu (George), Homer. Iliada. Tradusä. Cäntul XIII-XXIV. Bucuresti 1912.
Negru (Nataha), Marturisiri. Nuvele. Bucuresti f. a.
Screideanu (Al. Dem.), Carte de Fizica pentru clasa III secundarä. Bucuresti 1911.
Carte de Chimie pentru elevii cl. IV-a gimnaziale. Buzau 1912.
Vlalruta (A.), Pictorul N. I. Grigorescu. Vieata si Opera lui. Editia Caset
S:coalelor. Bucuresti 1910.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 11 IANUARLE 1913 4-3

2. La Premiul Adamachi de 5 000 lei (divizibil).

(Prin SecIpnea istoricil)
Antonescu (Eftimie), Codul comercial adnotat. Vol. 11 (ArI. 77-269). Bucu-
resti 1912.
Antonovici (Preotul loan), Documente Bftrlädene. Volumul I. BArlad 1911;
Volumul II. Bârlad 1912.
eAslan (G.), Morala greacA. Bucuresti 1910.
Educatia prin sine insus. Editia III. Bucuresti 1912.
Bacaloglic (Alexandru G.), Din Monografia liceului Lazar. Jubileul de 50 de
ani. Bucuresti 1911.
Descentralizarea adrninistrativa comunalä a orasului Bucuresti.
Bucuresti 1912.
Boldescu (I.), Monografia orasului Giurgiu. Giurgiu 1912.
Bud (Tit), Date istorice despre protopopiatele, parochiile i mnh'
romane din Maramures. Gherla 1911.
Burileanu (C. N.), Romeni di Albania. Bologna 1912.
Casimir (Alexandru V.), Drumul nostru atre «Tara lui Soare-Rásare».
Galati 1912.
Constant (Tiberiu), Publicul i Presa. Bucuresti 1913.
Constantinescu (Eliodor), Problema invätAmantului secundar în Franta. *co-
hie primare superioare din Paris R.-Valcea 1911.
Dan (Dimitrie), Cronica Episcopiei de Radáuti. Viena 1912.
Genf (loan), Administratia bisericeasa. Oradea-mare 1912.
Ghibeinescu (Gh.), Cuzestii. Precedat de un studiu istoric asupra \Ili Ela-
nului. Iasi 1912.
Graur (Daniil D.), Cultivarea viei, Manuarea vinului, Morburile i vinde-
carea bor. Simleu 1912.
Ionaqcu (Romulus), InvätAmAntul profesional în sträinAtate. Iasi 1912.
Miheiiescu-Nigrim (N.) Teoria suprematiei. Bucuresti 1912.
Popescu-Beijenaru (I.), Schitul Baltenii din Codrul Vlâsiei. Bucuresti 1912.
Popovici (Maximilian) si George Cipecianu, Manual de agriculturá pentru uzul
scoalelor superioare i inferioare de agriculturá, etc. Bucu-
resti 1912.
Tulbure (Nathalia), Atlas istoric al Romanilor cu Cetiri istorice. Bucuresti 1912.

3. La Premiul Eliade-Retclulescu de 5.000 lei.

(Prin Sectiunea istoricä.)
Coligny (Camita), 75 Femei criminale (Notite biografice si portrete). Tul-
cea 1911.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 11 IANUARIE 1913.

Longinescu (S. G ), Pravila Moldovei din vremea lui Vasile Lupu, insotita
de talrnacirea sa in frantuzeste de A. Patrognet. Bucuresti 1912.
Tanoviceanu (I), Curs de drept penal. Vol. I, 11. Bucuresti 1912.
Curs de procedura penal& Bucuresti 1913.
4. La Premiul Demostene Constantznide de 4.000 lei.
(Prin Sectiunea piOfic6.)
Briscu (Grigore), Helicopterele. Bucuresti 1910.
Jacob (H.), Elemente de geometrie pentru clasa III secundara de fete. Bu-
curesti 1912.
Meru(iu (Dr. V.), Contributiune la studiul masivelor de sare din Romania.
Bucuresti 1912.
Parhon (Dr. C.), Cercetari asupra glandelor cu secretiune interna in rapor-
tul lor cu patologia mentala. Bucuresti 1910.
D-1 Vicepresedinte I. Bogdan adaoge apoi:
Pentru lucrari cu subiecte date sunt publicate a se decerne in viitoarea
sesiune generala urmatoarele premn :
1. Prin Sectiunea literara :
a) Premiul Adamachi, de 5.000 lei divizibil, pentru un Studiu despre su-
persti(ille poporului roman in asemänare cu ale altor popoare vechi st nouci.
2. Prin Sectiunea istorica:
a) Premiul Alexandru loan Cuza, de 20.000 lei, pentru: Istoria Romanilor
dela Aurelian panet la fundarea Principatelor;
b) Premml Nasturel de 5.000 lei, pentru : Domniile romeine sub Regula-
mentul Organic panel la 1848.
3. Prin Sectiunea stuntifica :
a) Premiul Lazar, de 5.000 lei, pentru: Starea Pranului roman din punctul
de vedere antropologic, biologic si patologic ;
b) Premiul Neuschotz, de 2.000 lei, pentru: Cromatica poporului roman,
adice modul de a vopsl (bol) fesciturile de kind, de meilase, bumbac, etc.,
precum si pieile, lemnele, casele, oueile de Pdsti, sulimanurile sau substan-
fele alimentare.
Pana la terrninul regulamentar de 31 Decemvrie 1912 s'a prezentat ceIte
un manuscris la urmatoarele premii:
a) La premiul Adamachi despre Supersti(ii cu deviza: aCredintele popu-
lare constitue religiunea universala, etc. - Elisée Reclus;»
b) La premiul Násturel despre Domniile Regulamentare cu deviza: «Pm
dragoste i credmta;»
c) La premiul Neuschotz despre Cromatica poporului roman cu deviza
«Eu ma due, ma pr6padesc, ca un cantec batranesc.»

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 .5EDINTELE DELA 18 $1 25 IANUAR1E 1913_ 45

$EDINTA PUBLICA DELA 18 IANUARIE 1913

Presedmta d-lui Si. C. flepites, Vicepresedinte.

D-1 D. Sturdza ceteste parLea a doua a coma märii sale despre:
Insemnedatea lucrarilor ComisiunH Em.opene dela Duneirea-de-
jos: 1856 la 1912.

SEDINTA PUBLICA DELA 25 IANUARIE 1913

Presedinta d-lm I. C. Negruzzi.

D-1 Dr. C. I. Istrati, ca Primar al Capitalei, prezentä 36 medalii de bronz
si una de argint bätute de Primärie cu ocazia botezului A. S. R. Principelm
Mircea in zma de 20 Ianuarie curent. Aceste medabi sunt destinate spre a
II impärtite membrilor Academiei si pästrate in colectiunea ei numismaticit
D-1 St. C. Ilepites prezentä urmätoarea scrisoare primitä dela d-1 B. Baillaud,
Directorul Observatorului dela Paris :
«Am aflat cu o adâncä intristare moartea d-lui Spiru Haret, pe care
am avut onoarea sa--1 am ca elev la Sorbonna, sunt aproape 40 de
ani. Eram membru al juriului pentru sustinerea doctoratului si pa-
strasern pentru dânsul cea mai afectuoasä stima. Cetisem cu mare
pläcere lucrarea sa : «Mecanica socialei». Acum câtevä luni am pri-
ma vizita sa la Paris si aceasta mi-a facut o mare bucurie. Nimic
nu ma facea sa, prevad moartea sa apropiata. Ma asociez din toata
inima la pärerile de rau ce ea a insuflat Acaderniei si concetätenilor
D-Voastre.»
D-1 St. C. Hepites zice apoi :
«Am onoare de a prezentà Academiei câteva, din lucrarile tâna-
rului nostru fizician- elev al membrului nostru onorar d-1 Lippmann,
- d-lEmil Giurgea, Doctor in stiintele fizice dela Universitatea din
Paris $ i profesor laFacultatea de stiinte din Bucuresti la cursul de
aplicatiuni ale caldurii si electricitatii.
«Prima lucrare este chiar teza sa de doctorat : ea se ocupa cu
fenomenul lui Kern (1). Prin cercetari experimentale foarte delicate,
(1) Recherches expertmentales sur le phénomène de Kern en relatwn avec la déforma-
hon des didectriques, 8°, pag 166. Paris 1912.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
46 EDINTA DELA 25 JANITARIE 1913.

d-1 Giurgea, in descurcarea relattundor dintre acest fenomen si de-

formarea dielectricilor, a descoperit mai multe Lpte nota foarte im-
portante si a perfectionat, In mod simtitor, unele din mijloacele si
metodele de experimentare. In cele peste 150 de pagine ale Me-
moriului tratând numai In vederea acestui singur fenomen, d-1 Giur-
gea gäseste mijlocul de a dovecli varietatea cunostintelor sale In
FizicA.
A doua lucrare este o notä, pubhcatá In Comptes-rendus de
l'Académie des Sciences din Paris, relativä la uncle cercetAri fäcute
de dânsul asupra fenomenului lui Kern in vapori i gazuri (1).
A treia lucrare este relativá la cercetári experimentale asupra
telegrafiei färá fir (2), pe cari le-a expus dinaintea Societatii române
de stimte, In fata diverselor instrumente, din cari unele modifIcate
si imaginate de d-sa.
A patra lucrare, Contributiuni la studiul experimental al conditiu-
nilor fizice ale cristalizárii metalelor (3), a fost expusä la al patrulea
Congres al Asociatiumi pentru inaintarea si raspândirea stiintelor
in România, tinut acurn de curând la Galati. Aceste cercetári sunt
extrem de interesante prin aceea, cä pot conduce a precizä cir-
cumstantele In cari se formeazá zkäinintele metalifere In scoarta
pämântului .
D-I Dr. C. 1. lstrati, face o comunicare .despre: Decora(iunile Domni-
torului Alexandru loan Cuza.
D-1 D. Sturdza ceteste partea a treia si ultima a comunicarii
d-sale despre : Insemnettatea lucrarilor Comisiunii Europene clela
Dunärea-de-jos : 1856 la 1912.
D-1 Sturdza, terminand, darueste pentru colecOunile Academiei un exem-
plar de lux, inteo frumoasa legatura artistica, din cartea verde intitulata:
Cestiunea Dundrei - Acte qi Documente, publicatá de d-sa ca Mmistru al

(1) Recherches sur le phénomene de Kern dans lerk vapeurs et les gaz, C.-R. Tome
CLIII, p. 1 461.
(2) Recherches expérimentales sur la teltraphie sans fil (Dispositif pour mesures quan-
titatives par enregistrement photographique. Enregistrement grapluque des radiotelé-
grammes. Dispositif annoncant l'arrivee des ondes dans l'antenne. Applications). Bul. de
la Soc. roum. des Sciences, An. XXI, p. 79 -115. Buc. 1912
(3) Contribution 4 l'étude expérementale des condetwns physiques de la crestalltsation
des indaux. Application 4 la prospectwn Bul. de la Soc roumaine des Sciences
An. XXI, p. 1-16. Buc. 1912.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 25 IANITARIE 1913. 47

Afacerilor straine la 1883, 1 voL in 40 de 912 pagine si mai multe tabele

statistice anexate.
edma publica se ridica si Academia i continua lucrarile in sedinta intirna.
D-I St. C. Hepites ocupa fotoliul prezidential.
De la d-1 Paul G. de Gore din Chisinau se primesc in dar: Albumul orna-
mentelor de covoare moldovenoti, edi(ia Zonstvoului Basarabiei, Chisinau
1912, precum si opt publicatiuni tiparite la Chisinau cu ocaziunea serbarii
centenarului luarii Basarabiei de Rusi.
Dela Muzeul geologic «Giovanni Capellini» din Bologna se primeste vo-
lumul publicat cu ocaziunea serbärii aniversare a 50-a de profesorat a geo-
logului G. Cape llini, membru onorar al Academiei.
Dela d-1 Alexandru Lapdatu, membru corespondent, se primeste scrierea
sa despre : Activitatea i.storicei a lui Nicolae Densugianu: 1846-1911.
Dela d.-nii N. Banescu si V. Mihailescu, profesori, se primeste publicatiunea :
loan Maiorescu, scriere comemorativei cu przlejul centenarului nasterii lui,
1811-1911.
Se cetesc procesele-verbale ale Sectimui stiintifice pentru sedintele dela
14 Decernvrie si 11. Ianuarie, prin .cari se arata ea Sectiunea a decis sa se
publice urmatoarele lucrari :
a) in Memoride Secfiunii :
A. Myller, Cuarticele tacnodale, G. Trteica, Retele derivate ; D. Pompem,
Despre o clasei de integrale duble; Tr. Lalescu, Insumarea a doi seimburi
neortogonali; I. Gherghinoiu, Drosera rolundifolia L. in Oltenia; L. Cos-
movici, L Contribu(iune la studiul pulsa(iunitor inimii la broascri qi II.
Un nou procedeu de a explorer, pulsatiunile inimii la broascei; C. G. Sta-
rcovici, Despre pneumoenterita porcilor.
b) in PublicOunile Fondului Adamachi :
I. Simionescu, Resturi de lchtiosaurieni in triasicul din Dobrogea.
- Deciziumle Sectiunii se aproba.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
48 sEDINTA DELA 1 I 8 FEVRITARIE 1913.

EDINTA PUBLICA DELA 1 FEVRUARIE 1913.

Preedinta d-lui St. C. Repites, Vicepreedinte.

D-1 N. lorga e.vpune urnatoarele comunicäri :
a) Patrahirul lui Alexandru-cel-Bun : cel dintdiu chip de Down
1.om(?n ; b) Ucraina moldoveneascci.

*.EDINTA DELA 8 IEVRUARIE 1913.

Preedirqa d-lui I. C. Negruzzi.

De la Sectiunea hlerara se comunica urmätoarea deciziune:
A se tipäri in publicatiunea Din vie* poporului roman scrierea d-lui
Tudor Pamfile, Povestea lumii de demult dupet creclinkle poporului romdn.
- Deciziunea Sectiunii se aproba.
Se cetesc procesele verbale ale Sectiunii stiintifice pentru sedintele dela
1.si 8 Fevruarie, prin cari se arata ca Sectiunea a decis sa se tipäreasca
urmatoarele scrieri:
a) in klemoriile Seetiunii:
G. Florea si M. D. David, Notet asupra unui craniu de Rhinoceros leptochi-
nus Cuy ; I. Ciurea, Larvele de Diphyllobothrium latum (L.) la pestii din
bdt(i,le Dundrei.
b) In Publicatiunile Fondului Adamachi :
C. Nicolescu-Otin, Despre silicafit sintetici de bismul, Elena Nicodim, Asupra
hepato-pancreasului dela moluste; C. Popovici, Spiru Haret 5 invariabi-
litatea marilor axe planetare.
- Deeiziunile Sec%iunii se aproba.
D-1 St. G. Hepites prezenta 6 fascicule din Publications du Bureau Cen-
tral de l' Association internationale de sismologie, asociatiune din care face
parte si d-sa ca membru.
D-1 Presedmte /. C. .Negruzzi aduce la cunostintä ea in ziva de 13 De-
cemvrie 1912, a incetat din vieMa, in Capitala fostul membru la Curtea de
Casatie Grigore M. Buiucliu. Prin testamentul dela 1 August 1912, rape-
satul a instituit Academia Romana legataria universal& asupra averii sale
de aproape un rnilion. Iata cuprinsul testamentului cu aceasta dispozitiune:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA LA 15 FEVRICIARIE 1918. 49

«Art. 8.- Instituiu legatara universal& Academia Roman& din Bucu-

reqti. Ea va fi liberä In scopul pentru care a fost creata s& dis-
puna de legatul ce-i fac În modul, formele qi conditiumle ce va
gasi de cuviinta, cu aceasta ea, In darile de seam& anuale, sa se
mentioneze Intrebuintarile ce va face din legatul meu.
«Observând GA in Romania putini se Indeletnicesc cu studiul Hm-
bilor orientale (armeana, arabä, turca i persana), a caror litera-
tura istorica poate fi folositoare terii, la caz când Academia va
gasi de cuviinta de a face achizitmni, a institui burse sau a da
recompense pe seama legatului meu, dorinta mea este, färá a face
din aceasta o conditiune obligatorie, ca la asemenea Imprejurari
s& aib& In vedere i limbile orientale mai sus pomenite.
«Biblioteca mea armeanä, ce se cuprinde In legatul universal ce-i
fac, îi va servi ca un Inceput pentru «Biblioteca Oriental&n, ce
presupun ca-0 va forma, cu timpul.»
Räposatul lash apoi chteva mici legate particulare.
Delegatiunea, in conformitate cu dispozitiunile art. 85 dm Regulamentul
general, a decis acceptarea legatului prin incheierea dela 15 Ianuarie. Dupä
autorizarea regalä, potrivit legii, se va primi dela executorii testamentari
valoarea legatului.
Membrii prezenti, dintre can ieau cuvântul d-nii: Zamfirescu, Erbiceanu,
General Crainicianu i Negruzzi, constatä cu deosebitä recunostintä, eh räpo-
satul Grigore Buiucliu a fäcut acest legat fára restrictmne, läsInd Academiei
deplina libertate de a dispune dupa cum va crede mai bme de vemtul fon-
dului.

$ED1NTA DELA 15 FEVRUAR1E 1913.

Preqedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-I Presedmte comunicá tirea primitä dela Roma, c5, ieri, 14/27
Fevruarie, a Incetat din vieatä acolo Angelo De Gubernatis, unul dintre
cei mai entuziasti sustinatori ai culturii latine i un statornic si sincer
prieten al natiiunii noastre. Raposatul era membru onorar al Aca-
demiei Inca din 1895.
- Se decide a se trimite Contesel De Gubernatis, fiica raposatului,
urmätoarea telegram& :
«Academia Româna, dureros atins& de trista stire a mortii ilu-
strului Domniei-Voastre pärinte, pe care ea II prenumarà cu mân-
Analele A. R. XXX V. - Desbatersle. 4

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
56 ODINTELE DELA g2 PEVRIIARIE 1 1 MARNE 161A.

drie printre membrii sM de onoare, vá exprim5, sincere condoleante

pentru pierderea aceluia care tokleauna a fost un mare amic al Ro-
mânilor.»
0 altà tristä veste ne-a venit din Paris, unde a incetat din vieath
Invätatul paleontologist Albert Gaudry, membru onorar dela 1904.
Se prime§te invitatiune la al III-lea Congres international de neurologie,
care se va tineb. la Gand in August 1913.

EDINTA PUBLICA. DELA 22 FEVRUARIE 1913

PrEwdinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 N. Iorga prezintä scrierea sa : Corespondenta lui Dimitrie Aman,
negustor din Craiova (1794-1834), Bueure§ti 1913.

DINTA PUBLICA. DELA 1 MARTIE 1913.

Presedinta d-lui I. C. 1Vegruzzi.

D-1 1V. Iorga expune comunicarea sa : Condifiunile de politicei
generalet in cari s'au intemeiat bisericile romdnesti in veacurile
XITT-XIT. '
*edinta, publid se ridid. §i Academia i§i continu5, luertarile in §edint5.
intima.
D-1 Dr. C. I. IstraticomunicA o scrisoare, prin care d-wara Eugenia
Henry in§tiinteazä ea tatäl ei, d-1 Louis Henry, membru onorar al
Academiei, a Incetat din vieatä la 23 Fevruarie (8 Martie).
- Se decide a se exprirra condoleante.
Dela d-1 P. Antonescu, arhitect, se primesc exemplare din Albumul
principalelor sale lucrari, executate in tart+, sau numai proiectate.
Se comunid, in§tiintrtrile primite dela Congresul international al fiziolo-
giOilor, care va tineà, a IX-a sesiune la Groningue in zilele de 2-6 Sep-.
temvrie 1913, §i dela Congresul geologic international, care va tine i). sesiunea
a XII-a in Canada la August 1913.
Dela P. S. Sa Dimitrie Radu, Episcopul Diecezei Oradea-Mare in Ungaria,
se primesc exemplare din publicatiunea: Biserica S. Untri din Tdmpeihaza-
Uifalciu, satele gi poporul. Monografie istoricti de Dr, Jacob Radu, Ca-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DtLA 1 MARTIÈ 1918. 51.

nonic. Biserica descrisä tn aceastä public4iune a fost zidità, de Episcopul

Radu in satul sáu de nastere i infrumusetatá in Muntru cu picturá facut6.
de Octavian Smigelschi.
D-1 Presedinte I. C. Negruzzi zice:
In urma intelegerii confidentiale luate de membrii prezenti in
sedinta dela 22 Fevruarie, s'au intrunit Luni, 25 Fevruarie, la Aca-
demie membrii aflAtori In Capita lä, cari au mers in corpore la locuinta
d-lui D. Sturdza, spre a-1 felicità cu ocaziunea implinirii vArstei
de 80 ani.
D-1 Sturdza a fost IntAmpinat In salonul casei sale de colegii din
Academie, In numele cárora d-1 Presedmte I. C. Negruzzi i-a adre-
sat urmAtoarele cuvinte:
Domnule Secretar General,
«In numele Academiei RomAne viu sA vä felicit din toatA inima
pentru a 80-a Dommei-Voastre aniversarA. Institutiunea noastrA
cunoaste GAM dragoste ati avut, GAM energie ati desfAsurat, cAtA
ostenealA i putere de inuncA ati pus pentru propAsirea i ridi-
carea ei; ea stie cA situatiunea ce ocupA i prestigiul de care se
bucurA astAzi, nu numai printre RomAni, se datoreste In mare parte
Domniel-Voastre. Ea vA exprimA prin organul meu viile sale multu-
miri si sentimentele sale de recunostintA i vA ureazA sAnAtate
desAvArsitA i vieatA lung& inainte, ca sA vA puteti bucurA de fruc-
tele ostenelilor trecute, iar noi membrii Academiei de sfaturile
Domniei-Voastre intelepte. SA trAiti intru multi am!»
D-1 Sturdza, adAnc miscat de manifestarea colegilor, a Imbräti-
.sat pe Presedintele Academiei i, in cuvinte afectuoase, a multumit
pentru simtimintele de dragoste i de prietenie ce i s'au arAtat.
A cetit apoi urmAtorul:
»Act de donatiune.
«Din copilärie am Invátat in casa pArinteasca credinta crestineasch,
iubirea de muncA si devotamentul care tarä. Aceste temeln ale
vie tii mi-au fost asezate de párintii mei, a cAror vieatA era pildA
vie pentru noi, coplii lor.
«Iubirea de muncA si de ordine In vieatA a fost desvoltatA In noi
fArA incetare.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
U REDINTA /ALA 1 MARTIE 1913.
.,

aDatoriile cAtre tará s'au sädit in noi prin tot ce auziam, ce ve-
deam si ce Invätam.
aAm terminat Invätäturile secundare la Manchen, iar pe cele su-
perioare la diferite universitäti germane, unde m'am folosit de cunos-
tintele primite dela profesori Invatati, apostoli ai adevärului, ai
binelui si ai stiintei.
a Astfel pregänt, am putut ajutà pe fruntasii terii la lucrarea cea
mare a Divanurilor ad-hoc, care a pus temelhle renasterii si ale des-
voltärii patriei noastre.
«Una din Instituttile patriei, In care mai Indelungat am lucrat si
de care mai strâns am fost legat, este Academia Românk menitä
a conduce si a desvoltà cultura neamului nostru. Sunt 42 de ani,
de când am fost ales membru si aproape 30 de ani, de când buna-
vointa colegilor m'a onorat cu Insárcinarea de Secretar general.
«Pentru a ajutà si In viitor Academia Românä in activitatea ei, fac
acestei Institutium, In ziva implinirii vârstei mele de optzeci de ani,
la 25 Fevruarie 1913, donatiunea unui fond de lei 100.000 (una
sutd mii) In Efecte de Rentá 4°/0 amortibilä din 1905 convertitä,
Emisiunea de 424.613.000 lei cu cuponul de 1 Aprilie 1914, si
anume:
«Lei 70.000 (saptezeci mii) In 14 bucáti de câte 5.000 lei.
«Lei 30.000 (treizeci mii) In 60 bucáti de câte 500 lei.
«Aceastä donatiune va forma un fond malienabil cu numele: «Fon-
clul Dimitrie A. Sturdza».
«Venitul acestui fond va fl Intrebuintat de Academie, precum ur-
meaz5, t
«1. Conform regulamentelor Academiei pentru fondurile cu desti-
natiune specialä, se vor retineà 1°/0 pentru fondul pensiilor functio-
narilor si 15% pentru cheltuelile generale ale Academiei;
«2. Restul venitului va fi intrebuintat In dou5, perioade alterna-
tive de câte patru ani, in modul urmátor:
«a) in patru ani consecutivi se va constitul o bursä pentru stu-
diul agriculturii si al stiintelor agrare la scoale speciale si la uni-
versitäti hi Germania, flind adânc convins oh Intárirea materialä si
cultural& a unei teri atârria dela Inältarea vieth ei agricole.
«Bursa va fi datá si bursierul va fi supraveghiat de Comisiunea si
dupä Regulamentul Burs3lor date de Academie din Fond ul Adamachi.
«Bursierul va fi rornân, fiu de p5,rinti români, care va fi absolvit
invätämântul secundar In tarä si ai &Arai pärinti nu vor aveà stare

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 1 MARTIE 1913. 53

materialá Indesturätoare pentru a sustinea cheltuelile studiilor lui

superioare in steáinätate.
«b) In cealaltá perioada de patru am venitul va fl intrebuintat
de Academie pentru imbogátirea colectiumlor de istorie nationalá:
manuscripte, documente, monete, portrete, härti geografice» si altele
de acest fel.
«Rog Academia Româná s'A, primescä aceastä donatiune, in dorinta
ce am de a continua sä ajut perpetuu activitatea ei pentru intá-
rirea si Inaltarea culturii neamului nostru rornânesc.
eFäcut in Bucurqti, 25 Fevruarie 1913.
g (ss) D. Sturdza» .
Membrii Acaderniei au exprimat din nou d-lui Stirdza recurio-
tinta Institutiurui pentru dragostea ce totdeauna i-a purtat si la a cärei
desvoltare a contribuit atât de mult.
D-1 Presedinte Negruzzi a comurucat apoi d-lui Sturdza scrisoarea
oficialá adusá de d-1 Primar si academician Dr. Istrati, prm care se
aratá oh Primäria Capitalei cedeazä, spre a se anexâ la terenul Aca-
demiei, fasia de loc care va rámâneà din terenul Moruzi-Cantacuzino,
calea Victoriei 131, prin deschiderea bulevardului catre Calea Grivitei.
D-1 Sturdza a exprimat d-lui Dr. Istrati toatä recunostinta sa pentru
pretiosul ajutor dat de Capitalä Academiei.
D-I I. Bianu a cetit o scrisoare de omagiu adresatá d-lui Sturdza
de toti functionarii Academiei.
D-1 Sturdza a vorbit apoi despre statornica protectie pe care
Academia a primit-o dela M. S. Regele si ceteste telegrama pe care
Augustul nostru Suveran i-a adresat-o astäzi si care este plina de
o afectuoas5, bunávointä. D-1 Sturdza zice ch. M. S. Regale Carol a
ramas totdeauna statornic in credinta cuvintelor rostite in Intâia
cuvântare adresatá terii la 1866.
In urmä membrii Academiei s'au retras, d-1 Sturdza strângând
fiecäruia cu prieteme mâna la plecare.
D-1 Presedinte I. C. Negruzzi aduce la cunostintá GA räposatul
Gheorghe Em. Phihppescu, de curând decedat, a lásat cea mai mare
parte din Insemnata sa avere unor institutium de binefacere. In tes-
tament a Inscris si urmátoarea dispozitiune privitoare la Academie :
«Leg Academiei Române toate cártile din biblioteca ce am in
locuinta mea din calea Victoriei No. 173 din Bucuresti.
«Toate aceste carti, fie in dulapurile lor, fie In acele speciale ale

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
51 *EDINTA DELA 8 MARTIE 1913.

Academiei, vor purtà numele meu si vor fi. asezate Intr'un loc
anumit cu insigna «Legatul George Em. Philippescun.
- Delegatiunea a hothrit acceptarea legatului si a fäcut demer-
surile necesare pentru a obtineä autorizarea cerutä de lege.

EDINTA DELA 8 MARTIE 1913.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-I Presedinte I. C. Negruzzi, deschizänd sedinta, zice :
Am durerea a vä aduce la cunostintá trista veste eä, astánoapte
la ora 2, a incetat din vieatä colegul nostru Constantin Erbiceanu.
Cu totii 1-am iibit pentru blândetea caracterului säu, modestia sa
si toate frumoasele sale calitäti sufletesti; cu totii am apreciat de
asemenea intinsele sale cunostmte, fiind regretatul nostru coleg
unul din cei mai de seamä scriitori ai istoriei noastre bisericesti.
Nu ne rämâne cleat trista datorie sä-1 conducem la locasul de
veci si sä rugäm pe d-1 coleg N. Iorga sä tinä in numele Aca-
demiei o cuvântare la ceremonia religioask care se va face mAine
la ora 3 d. a.
In semn de doliu, sedinta se ridicá.
Cuveintarea d-lui N. Iorga la hnmormantarea rdposatului
C. Erbiceanu.
In lacrimi se desparte o familie de sotul cel bun, de párintele
duios, de ruda bmevoitoare care nu uitä pe ai säi ; eu ochi plini
de durere privesc prietemi la acela care nu se va mai Infätish, de-
al in nelámurirea, tot mai stearsk a amintirilor, când invie tre-
cátor ceasurile bune si ceasurile rele din vieata fieeäruia. Din cea-
sul despártirii de pámânt a celui care nu va mai vorbi nimanula
si nu-i va mai fi nimänui tovarás de eale pe drumurile lungi si
grele ale munch, pe asprul drum necontemt al datoriei, pe sour-
tele eäräri de flori ale multämirii,-vieata uriasä, färä de margini
si MIA de sfârsit, a omenirii si a naturii care o trezeste, o Incun-
jurä si o contopeste iarás cu sine, urmeazá si mai departe, ca si
cum o parte din constiinta, din puterea, din inaintarea si din bi-
ruinta ei nu s'ar fi intrupat, gândind, simtind, luptând in acela
cäruia i s'a luat sarcina de pe umeri.
i e In aceastä jertfire a noastrk unul dupá altul, ea si cum

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 8 MARTIE 1913 55

n'am fi fost, o Malt& Invätatursa. Caci cu adevarat noi nici n'am

fost. Ci numai faptele noastre au fost, si ele rámán de acum Ina-
into necontenit amestecate, mai slab, tot mai slab, dar pentru
vecie, in vieata, celor ce vin dup5, noi.
0 fapta pentru oameni poate sävârsi oricine a stiut, a indräznit sä,
lasä, din temnita rtisinoash a egoismului Au. Dar printre indeplinitorii
de fapte cei mai fericiti sunt aceia cari crew prin gândul lor prins
in scrisoarea f5,r5, de moarte conshinta despre sine a poporului lor
si prin urmare a oamenirii care In afar5, de popoare nu poate sä,
existe; aceia cari prin truda lor 1-au Mull sä, se simtä mai mult in
rândul seminthlor omenesti luptátoare pentru luminá si fericire.
Printre aceia a fost Invátatul pe care prin mipe U. laud& astäzi,
la ceasul când mortii, Inainte de a se da párnântului, se Incun-
jurä de cele mai bune gânduri ale prieteniei si recunostintei, Aca-
demia Roinâná, care timp de patrusprezece ani 1-a avut in mij-
locul ei si care eu greu II va puteä, inlocul prin einevA mai mo-
dest, mai indatoritor, mai Ingáduitor pentru párerile altora, chiar
atunci când el pästrà cu mai multä, energie credinte cari au fost,
in domemul religiei crestine si al 13isericii nationale românesti, te-
meha nesguduitá a vietii sale harnice.
Fiu de preot, din rândurile acelor rázesi In cari doarme coy&
din socotita vitejie, din srnerita demnitate, din superioara cuviiritä
a straunilor, ostasi din vremuri eroice, Constantin Erbiceanu, Gres-
cut la Socola, ctitoria Domnitei Sultana a Läpusnernlor, scoala de
invAtaturä, bisericeasä, a fericitului pärinte Veniamin, Mitropolitul
invierii noastre culturale, a prima din cei dintâi ani ca indreptare
pentru insusirile mostenite dela cinstiti, rábdatori si neobositi in-
naintasi Inrhurirea hotáritoare care se desfaceä, din acele ziduri
vechi de trei sute de am, din acele rämäsite ale unui liicas de In-
vátáturä, româneasca pentru Hristos Mântuitorul si pentru acei cari
cred in cradirea bunátátn si fratiei intemeiate de Dânsul. In anii
lui de scoalä. la Iasi, in acei ani In cari Scaunul Dommlor Moldovei
se odihnià miscat, cu gândurile in urrnä., dupä jertfa definitivä, ire-
parabilä, a Unirii, In timpul cât a cAutat in Atena teologicá, pe care
o cercetau clericii nostri tineri färä a-i Inchinä, nimic din iubirea
pentru tarà, si pentru neam, el le-a urmat porunca pe care o pri-
mise dela chiar locurile lui de nastere.
Intors in tarä, acurn o jumátate de veac, el n'a despilrtit nici-
odatä, in vieata lui simplk ziditä, pe munca, Intretinutä, prin mum&
si tot prin munc5, mângâiatá, aceste dota lucruri din cari si-a fácut

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
56 EDINTA DELA 8 mARTIE 1913.

o singurá i Indestulätoare tintä: iubirea devotatä, intolerantä ca

orice credintä excluzivä, care nu poate sburà, pänä acolo de uncle
päniântul intreg, cu toate ale lui, se vede inconjurat de acela$
zimbet al päcii, pentru Bisericä, in serviciul &arm a purtat, cu
toatä, blândetea firii sale, si arma polemistului, $i nesfârsita curio-
zitate iubitoare pentru mice urrnä a trecutului national.
N'a fost, dach vreau specialitii, un elenist acest Incepätor, mult
timp privit cu indiferentä, dad), nu chiar i cu oarecare bánuealä,
al cercetärii izvoarelor grecesti privitoare la o vreme, cand, de
voie ori de silä, au trait la olaltä cele douä nath cari pot invoca
In Orientul european strAbuni Inaintea cArora se Inchiná $1 se va
inchinä lumea. Eruditia metodich bogatä îrt rezultate sigure, precise
n'a fost Indeletnicirea i niel chemarea lui. A trebuit sä-si gäseascá
singur un drum, $i el a fost, natural, mai Ingust decât al color
cari merg pe drumul mare cu credinta cá ei I-au fäcut, pentruch
subt pasii lor s'au miscat cAtevä pietre ceva mai departe. Dar, In
schimb, el n'a fost expus sä, se admire pe el insu$, procedärile
sale färá gre$, In rezultatele la cari, nu färä multä, ostenealá, ajun-
sese. A gâcit greutätile prea mult ca sä, fie un diletant pretentios
$i nu le-a biruit in destul ca sä ajungä un erudit arogant. A rá-
mas scotocitorul pasionat, care-$1 tine& pâra la aceste adânci bá-
trânete sufletul viu prin hrana zilnicá a unor succese stiintifice mo-
deste, dar reale.
Am stat insumi lângá prietenul respectat toatá tineretea mea, dela
venirea In Bucuresti, din aceleasi párti ale dragei noastre Moldove,
pribegi amândoi Intr'un mare oras pe care nu-1 Intelegem totdea-
una i cáruia nu-i putem cere sä ne inteleagä cu totul, a$6, cum
sântem noi casnici, gospodari In casa i In stiinta noastrá, fricosi
de sgomot mare $1 de gesturi largi, stângaci i sfio$1 pänä, la capät.
De aceea i stäm noi, Moldoverni, rnai aproape unul de altul, i cu
atât mai mult când vieata ne strânge prin alte legâturi, ale tová-
räsiei stiintifice, ale comunitätii de ocupatie, ale Bisericii. Si te-am
vazut astfel, cocoane Costachi, intre ai täi i intre ai mei, mi-ai
tinut in brate copila la Sfântul Botez, ti-am fost vecin de cask
tovará$ de bibliotecä, $i la durerile mele cele mai mari, -am vAzut,
recunoscAtor, lacrimi in ochii täi bâtrâni. Si de aceea la ultima sa-
lutare colegialá a institutiei noastre sä,-mi fie Ingáduit a-ti spune
cât de mull rau imi face aceastä despärtire, care lipseste tiina
româneaseä de unul din bäträmi sal deschizätori de cale.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTELE DELA 16 sr 22 MARTIE 1913. 57

$EDINTA DELA 15 MARTIE 1913.

Presedinta d-lui St. C. Hepites, Vicepresedinte.

D-1 M. C. Sutzu prezInta scrierea sa: Contribution et l'étude de l' inégalité
pondérale des as libraux romains, extrasá din Numismatische Zeitschrift.
D-1 Dr. C. I. Istrati prezintä scrierea: Dacia preistoricet de Nicolae
Densusianu, un volum de 1152 pagine, precedate de o prefatá de d-1
Dr. Istrati de 114 pagine.
D-1 I. Bianu aduce la cunostinth cä s'a procurat in timpli din
urmá un pretios material de informatiuni statistice, economice si
geografice asupra Principatelor Rornâne din ami 1787-1791. Acest
material este format din descrierea ardánuntitá a .judetelor Olteniei
si a cinci judete nordice din Moldova, precum si a tinutului Ho-
tinului, descriere fácuth de ofiterii austriaci In timpul ocupatiurni
din acei arn conduse de Printul de Coburg. Volumele originale au
fost Irnprumutate dela Arhiva de Rásboiu din Viena prin bunávointa
Generalului Woinovich, directorul acelei arhive. Pentru studiile is-
torice, economice i statistice, acest material este un izvor foarte
bogat de informatiuni amánuntite i sigure. Din aceastä cauzä, s'a
procurat pentru Acadernie o copie completä, care stä la dispozitie
pentru asemenea cercetári.

EDINTA PUBLICA DELA 22 MARTIE 1913.

Presedinta d-lui St. C. Ilepites, Vicepresedinte.

1)-1 Dr. V. Babes ceteste comunicarea sa: Cercetdri nmei asupra
serului antidifteric si rezultatele obtinute cu acest ser.
*edinta publica se ridicA si Academia îsi contumA lucrárile în sedint1 intimtt.
Dela d-1 Dr. Traian Bräileanu, interpret la Legatiunea românii din Viena, se
primeste scrierea sa: Despre conditiunile constiintei i cunostinfri, Cer-
näuti 1912.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
58 $EDINTA DVLA 29 MARTIE 1913.

,EDINTA DELA 29 MARTIE 1913.

Preedinta d-lui St. C. fiepites, Vioepreedinte.

D-1 Dr. C. L lstrati prezint'A din partea d-lui Dr. A. Urbeanu lucrarea
acestuia despre: Insuficien(a fiziologicci calitativa a hranei pranului romin
si cauzele cart o determines. D-1 Dr. Urbeanu este un chimist distins, care
se ocupa de aproape cu chestmnea a1imentärii populatiurni noastre.
D-1 St. C. Hepites prezintá din partea autorului, d-1 Dr. Gr. Musceleanu,
lucrarea sa publicatA in limba germanit in Buletinul Societettii romans de
Oink despre: 0 metodci pentru determinarea caldurii de evaporare a
metalelor.
D-1 Vicepresedinte St. C. Hepites zice : Cu ocaziunea comuniciíri, de
Vinerea trecutá a colegului nostru Dr. Babes asupra serulm antidifteric,
unele ziare au dat, pare-mi-se, o interpretare gresitä expunerii f:Acute in sAnul
Academiei.
Eu n'am inteles, din cele expuse de colegul nostru, ca dánsul ar fi avut
de scop de a polerniza cu interpelatorul din Senat asupra acestui serum,
polemizári de cart in totdeauna s'a ferit Academia cu cea mai mare scru-
pulozitate.
Sunt incredintat ca nu acesta a fost scopul ce a caläuzit pe colegul no-
stru in desvoltarea ce a dat comunicaril sale, ci acela de a arath - ca cel
mai competinte in aceastá descoperire - partea cc RomAnii au luat la
descoperirea i binefacerile acestui serum pentru omenire i in deosebi pentru
tara noastril.
Ask fund, imi fac o datorie de a recunoaste cá colegul nostru Dr. Babes
nu a dep:Asit limitele unei comunicari ce puteit face in sAnul Academiei.
D-1 Dr. V. Babes zice ca in comunicarea d-sale a fácut istoricul serului
antidifteric i s'a tinut strict in limitele academice. De altfel comunicarea
va fi publicatá in Anale, i atunci se va vedeit cc"). n'a fost nici o legAturá
intre cele spuse de d-sa i interpelarea din Senat.
D-1 Duilin Zamfirescu a lipsit dela sedinta precedentä, dar a urmilrit
in ziarele politice, cu un simtimiint foarte displäcut, discutiunile ce s'au
urmat i cart au lAsat credinta cá a fost o polemica intre Academie i tri-
buna parlamentará. D-1 Hepites, care a prezidat sedinta, a rectificat starea
lucrurilor, iar eu, ca bun coleg, intäresc declaratiunea d-lui Hepites, ca ar
fl de dorit ca niciodatá si sub nici o form& sá nu fie nici o legatura intre
ceeace se afirma alci si ceeace se discutá in parlament. Ori cat de gray&
ar fi o chestiune, ea trebue tratatá cu franchetk dar fará preocupare de
ceeace se petrece in afará de incinta Academiei.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 29 MARTIE 1913. 59

D-1 I. Bianu aduce la cunostinta Acaderniei GA In zilele trecute

colectiunea de documente istorice s'a Imbogatit cu un document de
o Insemnatate deosebith, anume o scrisoare autografä a Cavalerului
de Gentz, catre o persoaná necunoscuta, despre Revolutia lui Tudor
Vladimirescu.
Cavalerul de Gentz este o persoanä foarte cunoscutá, cáci afost multi
am secretarul i colaboratorul Cancelarului austriac Metternich si
erà In special Insárcinat cu intretinerea relatiunilor cu Domnii
Principatelor Române. Scrisoarea are data de 18 Aprilie 1821.
Ea nu este Intreagä, ci nurnai IntAiele patru pagme, si de aceea nu
are subscrierea lui Gentz, dar autenticitatea ei este pe deplin sta-
bilitá prin perfecta asemAnare a scrisului ei cu al altor autografe
de ale autorului. Scrisoarea a fost oferitä de un anticar dela Man-
chen Arhivelor Statului, cari neavând colectiuni de documente ex-
terne, d-1 coleg Onciul a trecut oferta Academiei. Partea din scri-
soare care priveste deadreptul evernmentele dela 1821 din Tara-
Româneasch este In traducere urmátoarea :

«Revohitia Grecilor va face probabil, ca toate celelalte, to the family vault of

all the Capulets. Adevärat cá pAnä acurn domneste cea mai mare anarhie,
cu deosebire in Bucuresti, dar Ipsilanti, desi trimisese o avantgardá de 1000
cAlareti, panä 1a,4 ale curentei nu apäruse el insus in Bucuresti si nu s'a
primit nici o stire sigurä Jfespre ef. De altä parte, Tudor a ocupat cu cor-
pul sau toate pärtile orasului, pe cari nu le luase mai inainte Grecti. Este
de remarcat cä RomAnn i Pandurn lui Tudor observä cea mai severä dis-
ciplinä, i cel mai mic exces este pedepsit cu rnoartea; de altä parte, Grecii
lui Ipsilante, in toate locurile pe cart le ating, emit contra locuitorilor ne-
vinovati at Ord excese de cari se infloará natura. Tudor este un orn de
rând si incult, dar patriot, care pAriä, in ora aceasta declará c nicrodatá
n'a avut in gAnd sá fac5, rtisboiu sau rebeliune contra Portii, cä doreste sä
vada plângerile terir i asupririle Grecilor §i boierilor indreptate pe cale le-
gala si nu inceteazä a trimite la Constantinopole cele mai rugeitoare demon-
strap in acest inteles. Nici o picáturá de sanve romänesc nu voeste sä se
verse vreodatä in favorul Grecilor, pe cari singurt ti ureste. Din contra,
Ipsilanti este un radical fanatic i, precum tii, un mincinos fárä credintA,
tar Elenii lui insetati de libertate sunt drojdia omentrii. des2sekre
mi se pare foarte remarcabilä.
«Attcum, în Constantinopole se fac cele mai mari pregátrri de rásbom
pe uscat i pe apá. PAnä, la 24 nu s'a inteunplat acolo nici un fel de dez-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
60 §'EDINTA DELA 5 APRILIE 1913.

ordine. Din contra, Patnarhul Grecilor a pronuntat anatema contra lui Ipsi-
lanti, Mihail Sutu (din Iasi) i a tuturor aderentilor bor.»
D-1 Duiliu Zamfirescu aminteste a de curând s'a publicat asupra event-
mentelor dela 1821 o carte in formä de roman istoric, care, desi este scrisä
de o ferneie náscutä sträinä, este incä'lzità de spiritul cel mat entuziast
patriotic st national românesc; este cartea Pandurul de Bucura Durnbravä,
pseudonimul literar al d-soarei Fany Szekulicz. D-1 Zamfirescu a cetit ca o
adevAratA plAcere aceastä carte si se gäseste incA sub farmecul impresulor
puternice ce ia läsat. Ca o atentrune fatä de autoarea acestei cárti, d-sa
exprima dorinta ca scrisoarea lui Gentz sä-i fie cornunicatä.
D-1 Bianu räspunde cä dorinta d-lut Zarnfirescu a fost indeplinttä chiar
in ziva când scrisoarea a intrat in posesiunea Academiei. D-soara Szekulicz
a fost instiintatä, a venit si a cetit scrisoarea lui Gentz.
D-I Zamfirescu se bucurä, de aceastä delicatä atentiune; stärueste Insä
ca scrisoarea lui Gentz sá fie trimisä in copie d-soaret Szekulicz pe langá
o adresä oficialä.

EDINTA DELA 5 APRILIE 1913.

Pre§edina d-lui I. Bogdan, Vicepreedinte.

Dela Sectiunea stiintificá se primeste propunerea de a se tipAri in Pu-
blicafiunile Fondului Adamachi lucrarea d-lui Inginer Dr. C. Niculescu-Otm
Contribu(iuni la Metalurgia wake& a euprului in erile locuite azi de
Romani.
- Propunerea Sectiunii se aprobä.
Dela d-nii I. NavHle st Comp. succesori, fabricanti de cognac la Berheci,
se primeste rugarea de a se hotäri de Academie un cuvânt românesc, care
sá poatä inlocui numele cognac, pentru cunoscuta bäuturä alcoolick acest
nume francez fhnd oprit de a se mai intrebuinta
- Se recomandá Sectiunii literare.
D-I Vicepresedinte L Bogdan aminteste cá, potrivit Regulamentului, in
cursul lunh Aprilie sau eel. mat târziu in prima saptämânä a lunii Mam,
urmeazá sá se tinA, la *coala de Arte-Frumoase din Iasi, concurs pentru
acordarea premiului I. Lecomte du Nouy. D-sa propune ca juriul sá fie format
din d-nii Gh. Popovici §i C. Artachino, profesori la acea coalä, sub prese-
dinta d-lui N. Gane.
- Propunerea se aprobá.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 26 APRILIE 190. 61

D-1 N. lorga face o relatiune asupra lucrärilor Congresului international

pentru studii istorice, care s'a tinut la Londra in cursul lunii curente ; pre-
zinta mai multe foi pe cari sunt tipärite rezumatele comunicarilor prezen-
tate de unii membri la diferitele Sectiuni sau la adunarea generala. Intro
acestea este si rezumatul propriei d-sale comunicari despre : Un nou sistem
de a studia istoria evului mediu. Cu aceasta ocaziune face urmatoarele
propuneri :
a) A se cere d-lui Profesor C. Grant Robertson, dela All Souls College
din Oxford, fotografii, de preferintA colorate, ale evanghelistilor si minia-
turilor din cunoscutul Evanghelariu ;
b) A se cere la British Museum fotografia tratatului, expus pe parete sub
stela, al lui Mahomed al II-lea cu Genovezii ;
e) A se interveni la Ministerul de Instructie pentru a se face la British
Museum o camel% româneasc5, cuprinzand material istoric, intre care si
piese originale de mai mica valoare, si etnografic, privitor la Statele roma-
nesti si la neamul nostru ;
d) A se comanda la Public Record Office cöpii de pe corespondenta turca,
polona, ruseasca, austriaca, privitoare la Romani ; rapoartele consulare se
pot capath in copie dela d-1 Anton Bibescu (Legatiunea romana din Pe-
tersburg).
Terminand d-1 .N. Iorga darueste pentru blblioteca cartea : The masque
of medieval and modern learning de profesor Geddes.

$EDINTA DELA 26 APRILIE 1913

Pre§edinta d-lui I. Bogdan, Vicepre§edinte.

Dela Sectiunea istorica se primeste propunere de a se public& in Anale

lucrarea d-lui I. Ursu, membru corespondent, Bciteiliile dela Girozdziec $ i
Obertyn, 1531.
- Propunerea Sectiumi se aproba.
Se ceteste procesul verbal al Sectiunii stiintifice pentru sedinta dela 26
Aprilie, prin care se aratá ca Sectiunea propune a se publica lucrarea d-soarei
Elena Lupu : Cerceteiri histo-fiziologice asupra intestinului dela Cobilis
fossilis §i lucrarea d-lui Dragomir Hurmuzescu : Magnetostrictiunea- Insta-
bilitatea molecularei.
-- Propunerile Sectiunii se aproba.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA LITERARÄ.

Raportul d-lui I. Bianu despre: Rutenii din Bucovina" de

Dimitrie Dan, -- aprobat de Sectiune la 21 Decenivrie 1912.
Schita etnografica despre Buienii din Bucovina, scris& de Parintele D.
Dan, rnembru corespondent, si trirneasá spre a fi publican. in Ana le, este
intocmitá din informatiuni directe adunate chiar in sate rutene, pe cand
autorul erà preot intre poporatiunea ruteanti a acelei provincii. Stiintele
astfel adunate sunt expuse sistematic i ele pot fi de folos etnografului,
care se indeletniceste cu descrierea vietii sätenilor romani ; aceste stiinte
pot servi ca pretios material de comparatiune.
Din aceastä cauzá sunt de pArere ca lucrarea ptirintelui Dan sá fie pu-
blicatá in Anale.

Raportul d-lui A. Philippide despre :

Codicele Todorescu i Codicele Martianu" de Nicolae Dräganu ;
Sufixele macedo- i megleno-române de origine neogreacei" , de
G. Pascu ;
Glosar de cuvinte din judetul Mehedinti", de loan Boceanu, -
aprobat de Sectiune la 21 Decemvrie 1912.
Am onoarea de a vä, trimite manuscriptele d-lor Nicolae DrAganu («Co-
dicele Todorescu i Codicele Martianu»), G. Pascu («Sufixele macedo- si
megleno-române de origine neogreaca»), I. Boceanu («Glosar de cuvinte din
judetul Mehedinti»), pe cari mi le-ati trimis spre cercetare. D-1 Drilganu a
fácut indreptAnle i adaosele propuse de mine Lucrarea d-lui G. Pascu e
solidá i originalá i prezentá un deosebit interes pentru filologia romnä.
Glosarul de cuvinte al d-lui Boceanu, ca toate glosarele de acest fel, nu
poate fi decitt binevenit.
Sunt, deci, de pärere ca aceste scrien sá se publice de Academia Romariá.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 St6TIIINEA LITERAPI 68

Raportul d-lui I. Bianu despre : Povestea lumii de demult,

dupa credintele poporului roman", de Tudor Pamfile,- aprobat
de Sectiune la 8 Fevruarie 1913.
oPovestea himii de demult, dupa credintele poporului roman», de Tudor
Pamfile, este o expunere sistematicA a credmtelor poporului roman despre
Facerea lumil si a omului si despre inceputurile omenirii panä la Potopul
lui Noe. Autorul cunoaste si foloseste cu pricepere si pätrundere Intreagä
literatura noasträ poporalá; la unele puncte face si comparatiuni cu credin-
-tele altor popoare.
Lucrarea meritil s5, fie tipäritrt In publicatiunea Academiei : Din vie*
poporului rometn.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA ISTORIC A.
EDIN'I'A DELA 15 IUNIE 1912

Presedinta d-lui I. Bogdan.

Sectiunea istoricá, in sedinta de astäzi, a decis ca d-1 N. lorga 0, fie in-
sarcinat cu redactarea Buletinului Seqiunii.

.Raportul d-lui D. Onciul despre: Bätäliile dela Gmozdziec si

dela Obertyn (1531)" de I. Ursu,-aprobat la 26 Aprilie 1913.
Colegul nostru d-1 Ion Ursu, membru corespondent, a inaintat spre pu-
blicare In Anale un manuscris: «13ätälule dela Gwozdziec si dela Obertyn
(1531)», cuprinzAnd textul cArtii «Descriptio duorum certaminum, etc.», apárutä
la Cracovia curAnd dup5, britAlille in chestiune. Cartea flind rarissima, d-1 Ursu
a copiat-o intreag5 si prezentà aceastä copie, impreura cu o introducere bi-
bliograficA si istoria.
AvAnd in vederea raritatea scrierii si importanta ei pentru istoria noasträ,
sunt de pärere ca merit& s5, fie pubhcatä in Analele Acadamiei, spre a o
face mai accesibilá cercet4torilor nostri asupra chestiumi

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA STIINTIFICA.

Raportul lui Sp. Haret despre : «Marimea astrilor la orizont,

de I. Corbu,- aprobat de Sectiune la 14 Septemvrie 1912.
Explicatia fenomenului data de d-1 Corbu in nota aläturata, pe langa unele
puncte de vedere, cari mi se par ca sunt originate ale d-sale, nu este note).
ci a fost data de demult, i e bine cunoscuta.
Trebue sä adaog c aceasta explicatie nu este singura, ci s'au mai propus
si altele. Una care mi se pare ca are mai multi sorti de a fi exacta este
aceea ca patura de aer lucreaza ca o lentila, ale carei efecte sunt deosebite,
dupa, cum imaginea unui obiect o strabate la nujloc (zenit) sau la margine
(orizont).
Nota d-lui Corbu Hind bine 1äniurit i necuprinzA.nd nimic contrar no-
tiunilor stiintifice admise, cred cä s'ar puteA, publica in Buletin.

SEDINTA DELA 28 SEPTEMVRIE 1912

Presedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Colegul Mrazec prezenta lucrarea d-lui Dr G. Macovei, Geolog la Institutul
Geologiat. intitulata : Asupra cutremuruhci de pcimânt din Marea de Mar-
mara dela 9 August 1912 §i, dand explicarea continutului, cere si Sectiunea
stiintifica aproba tiparirea ei in Buletinul Sectutnii. Se va cere un rezumat
in limba straina.

$ED1NTA DELA 26 OQTOMVRIE 1912.

Preedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Sectiunea hotareste publicarea lucrarii pezentate de d-1 coleg Haret In
Buletinul Sec(iunii a d-lui T. Lalescu Asupra varia(iunii valorilor caracte-
ristice, prezentata In frantuzeste, cerandu-se traducerea ei In romaneste.
Analele A. R. WV.- Desbatei ese. 5

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
66 SteTIMA '11INTIVIA.

Ea mai aproba, in temeiul raportului colegului Antipa, a se publica in

Analele Academiei lucrarea d-lui Prof. Leon, Contribufiuni la studiul insectei
Cochylis in Romania.

Raportul d-lui Dr. Gr. Antipa despre: a Contributiuni la

stuchul insectei Cochylis» de Dr. N. Leon.
D-1 Dr. Leon, care liana acum a publicat in Analele Academiei o
serie de importante lucrári asupra insectelor vatámátoare agriculturn din
Romania, ne trimite iaras o foarte interesanta lucrare, intitulata : Contri-
bufiuni la ,studiul insectei Cochylis in Romania.
Cochylis este un fluture nocturn din Familia Tortricidelor, care e foarte
vatamator vitei de vie si a facut adevarate pustiiri in diferite teri. La
noi el se gäsià pana acum numai foarte rar si abia in 1912 a aparut
in cantitati foarte mari la yule dimprejurul Iasilor si la Odobesti, aducan-
du-le stricaciuni foarte insemnate. Autorul, care, in tratatul gm general despre
insectele vatamatoare din Romania, descrisese aceasta insecta numai foarte pe
scurt, a profitat in arml acesta de ocazia ce i s'a prezentat, pentru a studia
cu deamanuntul istoria naturala a acestei insecte si mai cu seam& biologia
ei in raport cu conditiunile noastre speciale climaterice, biologice, etc.
Studiile filcute de autor sunt cat se poate de minutioase si interesante.
Lucrarea este Intovarasita de o serie de fotografii cu totul originale,
prin cari se pun in evidenta mai bine desvoltarea si biologia acestei insecte.
Lucrarea merita dar a fi publicata In Anale.

EDINTA DELA 16 NOEMVRIE 1912.

Preedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Sectiunea stiintifica, convocata a lua ultimele dispozitiuni pentru pu-
blicarea Buletinului ei, a hotarit in principiu ca el sa fie redactat numai
in limbi straine, iar comunica' rile in limba miliaria, ca si memoriile admise
de Sectiune, se vor publich, ca si OM acum, in Analele Academiei, fie in
Desbateri ca anexe, fie in Memoriile Secfiunii qtiin(ifice.
Discutandu-se in urma fiecare din articolele cari compun regulele pentru
redactarea Buletinului, publicate la pag. 244 a Desbaterilor din tom. XXXI V,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA FrIINTIFIC it. 67

s'au introdus modificArile necesare, 30, ca aceste regule sunt acum cele
urmatoare:
«I. Se infiinteazá un Buletin al Sectiunii qiiinfifice a Academiei Române

-
sub titlul:

ACADEMIA ROMÂNÂ

BULLETIN DE LA SECTION SCIENTIFIQUE

DE L'ACADEMIE ROUMAINE.

«II. In acest Buletin se vor publick:

«L Comunicrtri stiintifice scurte, originale si inedite, !Acute de membrii
Academiei sau de persoane strAme. ComunicArile vor fl redactate intr'una
din lirnbile latinA, italianä, francezA, germanA sau englez6;
«2. Rezumate inteuna din aceste limbi ale lucrarilor stiintifice publicate
in «Analele Academiei Române» sau in «Publicatiunile Fondului V. Ada-
machr» ale aceleias Academii.
«3. Referate, de asemenea intr'una din aceste limbi, asupra lucrárilor
manuscrise continând cercetärr originale stiintifice, cari au fost premiate
de Academie.
«III. Rezumatele sau referatele vor fi acute de autori si prezentate Acade-
miei odat& cu manuscrisul lucrärir In limba românä.
«IV. Comunicrtrile destinate a fl publicate in Buletin, dimpreunä cu textul
românesc, vor fl prezentate Sectiunii de un membru al ei. Sectiunea decide
asupra publicArii, conform art. 12 din Statute.
«In Buletin se va public& munele membrului care a prezentat comuni-
carea si data la care a fost prezentatä.
« V. Buletinul apare mensual, afarä de lunile de vacantä ale Academiei, in
format octavo, sub ingrijirea Secretarului Sectiunii.
«In Buletin nu se admit decAt figuri in text, cari se vor gäsi de Sectitme
ca fiind strict necesare.
«VI. Comunicarile Membrilor Academiei nu vor depäsi opt pagine de ti-
par, iar cele ale persoanelor strrtine cinci pagine. Lungimea rezumatelor
sau a referatelor va fl hotäritá de Secretarul Sectiunii pentru fiecare lucrare.
«VII. Buletinul va fi distribuit graturt Universitâtilor, marilor institutium
stiintifice si marilor publicatiuni periodice din strämätate si din tarä.
«VIII. Autorii comunicrtrilor vor fi retribuiti cu 50 lei pentru coala de tipar
si vor primi cate 50 exemplare separate din lucrärile lor».
Sectiunea mai hotäreste ca pentru inceputul Buletinulnl sä nu se tie strict
de limitele prevUute la art. VI.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
68 SECTIIINEA STIINTIFICX.

Sectiunea mai hot:Ai-We in fine ca textele romAnesti, cari se primise

pentru a fi pubhcate in Buletin: Lalescu, Asupra varia(iei valorilor caracte-
ristice; Corbu, Märimea astrilor la orizont; Macovei, Asupra cutremurului
din Marea dela Marmara, 0, se tipäreasc4 in Anale.

Raportul d-lui L. Mrazec despre: «Notcl asupra faunei

oligocene din flisul Moldovei» de N. L. Cosmovici,- aprobat
de Sectiune la 23 Noernvrie 1912.

Lucrarea d-lui N. L. Cosmovici Notä asupra faimei oligocene din /I isul

Moldovei poate fi publicati in Buletinul Sectiunti stimpficc.

EDINTA DELA 14 DECEMVRIE 1912.

Presedinta d-lui C. I. Istrati.

Sectiunea, luand cunostir0 de lucrarea ce i-a trimis colegul I. Simionescu,
Resturi de Ichlyosaurioni in trzasul din Dobrogea, hotAreste tiparirea ei in
Publicatiunile Adamachi, mr textul german in Buletinul Sectiunii.

EDINTA DELA 21 DECEMVRIE 1912.

Pre§edinta d-lui C. I. Istrati.

Sectiunea decide a se publica in Buletin lucrarea prezentatá de colegul
Ilepites a d-lui Dr. C. Musceleanu: Eine Methode zur Bestimmung der Ver-
dampfungswarme der Metalle.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA '111NTIFICÁ 69

EDINTA DELA 11 IANUARIE 1913,

I)reedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

D-1 Dr. Istrati prezenta lucrarea d-lui profesor dela Iasi A. My Iler,
Sur les quartiques tacnoclales; d-1 Hepites prezentä lucrärile colegului Ti-
teica, Sur les réseaux dérivés, a d-lui prof. Pompetu, Sur une classe d'inté-
grales doubles, a d-lui prof. Lalescu, Sur l'addition des noyaux non ortho-
gonaux, a d-lui Gherghinoiu, licentiat in stiiatele naturale: Drosera rotun-
difolia L. in Oltenia si lucrdrile membrului corespondent Dr. Leon Cosmo-
vici, Contrzb4tion et l'étude des pulsations du coeur de la grenouille, si Un
nouveau procédé d'explorer les pulsations du coeur de la grenouille; in fine
d-I Dr. Babes prezentd lucrarea d-lui C. G. Starcovici, Note sur la Pneumo-
entérite infectieuse des pores (La peste porcine).
Lucrarea d-lui Gherghinom a fost vdzutd de d-1. Em. Teodorescu.
- Sectiunea stuntificd, hotilreste publicarea lor respectivá in Memoriile Sec-
tiunii stiintifice si in Buletinul aceleias Sectiuni.

$EDINTA DELA 18 IANUARIE 1913.

Preedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Sectmnea stiintificä huthreste sA, se publice in Buletinul ei urmdtoarele
luceari ale d-lor:
Hurmuzescu, Magnétostrietion - Instabilité moléculaire ,
St. Procopiu, Moment magnétique moléculaire par la théorie des quanta,
ambele prezentate de colegul Hepites.

*EDINTA DELA 25 IANUARIE 1913.

Preedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Se hotdreste publicarea in Bulletin a notei mernbrului corespondent d-1
L. Cosmovici, Des nouvelles observations concernant les pulsations cardia-
ques de la grenouille si a notitei colegului Hepites asupra lucrärilor d-lui
E. Caurgea.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
70 SECTIUNEA TIINTIFIC.A.

*EDINTA DELA 1 KEVRUARIE 1913.

Presedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Sectiunea hotareste sä se public e in Buletin urrnAtoarele lucräri:
1) Florea si David, Notet asupra unui craniu de Rhinoceros leptorhinus
Cuv, din terfiarul moldovenesc, prezentatA de di Simionescu; iar textul
romAnesc sA se publice in Memoriile Sectiunii;
2) A si I. Grintzescu, Contributions a l'étude des mouvements des quel-
ques légumineuses, prezentattl de d-1 Antipa;
3) C. Niculescu-Otin, Ueber die synthetischen Silikate des Wismuts, pre-
zentatä de d-1 Istrati, iar textul românesc in Publica(iunile Adamachi;
4) A. Babes si C. Bantoi, L'inanition chez les herbivores;
5) Idem, Les albuminuries et les cylindruries consécutives a l'inanition
chez les herbivores, ambele prezentate de d-1 Dr. V. Babes;
6) Idem, Les rapports qui existent entre certaines anomalies congénitales
de la tête' et entre la transformation symétrique des quatre extrémités.
7) D-ra Elena Nicodim, L'hépato-pancréas chez les Mollusques in Buletin
§i textul romAnesc in Publkatiite Adamachi, prezentata de d-1 Antipa.

SED1NTA DELA 8 FEVRUAR1E 1913.

Preseclinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Sectiunea stiintificá hotáreste, in baza raportului d-lui Antipa, publicarea
in Memorii a lucrarii d-lui I. Ciurea, Larvele de Diphyllobothrium latum
(L.) la -peqlii din beiltile Dunc 'trek Hotrireste de asemenea tipárirea in Publica-
(iunile Adamachi a lucrärii d-lui C. Popovici, S'piru Haret qi invariabilita-
tea marilor axe ale orbitelor planetare.

Raportul d-lui Dr. Gr. Antipa despre: Larvele de Diphyllo-

botriumlatum (L.) la peftii din beiltile Dunecrei" de I. Ciurea.
Autorul a intreprins un studiu asupra helmintologiei României si in spe-
cial asupra parazitilor pestilor nostri, publichnd deja o comunicare prelirni-
liar& in Zeitschrift fur Fleisch- und Milchhygiene.
De atunci fa-sa si-a intms cercennle in aceastá privint4 tot mai mult,
urmärind principala chestiune a raspAndirii larvelor de Diphyllobothrium
latum la pestii din baltile DunAxei, de uncle se transraite apoi acest parazit la ()tn.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIMA VI/NTIptc1 71

Studiul pe care ni-1 prezenta acum este o lucrare constiintioasä si o buna

contributie la lumina acestei chestiuni importante, din punctul de vedere
naturalist, medical si economic.
Sunt dar de pärere a se publica In Analele Academiei.

*EDINTA DELA 22 MARTIE 1913.

Presedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Sectiunea decide publicarea In Buletin a urmätoarelor lucrári : 1. _Notes
sur les Phyllomorphinae et description d'une forme nouvelle, prezentatä de
d-1 mernbru corespondent Montandon In sedinta dela 15/28 Martie ; 2. Sur
une classe d'intégrales doubles, a doua notä, de d-1 Prof. D. Pompeiu, pre-
zentatt de d-1 Hepites In sedinta dela 22 Martie 1913.

EDINTA DELA 5 APRILIE 1913

Presedi* d-lui Dr. C. I. Istrati.

Sectiunea, ascultand raportul colegului Dr. Istrati asupra lucrärii d-lui Ing.
C. Nicolescu-Otin, Contribu(iuni la metalurgia anticä a cuprului in (erne
locuite azi de Români, prezentatä Sectiunii in sedinta dela 29 Martie (11 Aprilie),
decide tiparirea ei in Publicafiunile Adamachi, iar extrasul In Buletinul
Sectiunii.
Pentru cercetarea lucrarii d-rei Elena Lupu, Cercelari histo-fiziologice
asupra intestinului dela Cobitis fossilis, Sectiunea roaga pe rnembrul ei
corespondent d-1 I. Athanasiu.
Sectiunea decide publicarea in Buletin a lucrärii prezentate de membrul
ei corespondent A. Montandon, Eludes et descriptions des nouvelles formes
de la Famille Nepidae Rem.

Raportul d-lui Dr. C. I. Istrati despre: Contributiuni la me-

talurgia antica a cuprului in terile locuite de Romani", de Dr.
Ing. C. Nicolescu-Otin.
Lucrarea d-lui Dr. Nicolescu-Otin prezentä un mare interes pentru des-
- legarea raultor chestium referitoare la originea si evolutiunea metalurgiei cu-
prului si bronzului In terile locuite de Romani.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
72 SECTIIINEA. '.tIIN TIVICX

Ca atare am convingerea di ea va fi primita cu multumire si de invhtati

strhini.
Analizele sale au fost Acute pe calea electroliticil, iar obiectele analizate
sunt variate si numeroase.
Concluziunile la cari ajunge d-sa sunt legitime si foarte importante.
Sunt de parere ca aceasta lucrare ei, fie publicata de Academie, iar In re-
zumat, dm nenorocire prea restrans, in Buletinul nostru stiintific, in limba
germana.

EDINTA DELA 26 APRILIE 1913.

Preedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Sectiunea stiintificrt hotrireste publicarea In Anale a lucrärii d-rei Elena Lupu,
Cercetari histo-fiziologice asupra intestinului dela Cobilis fossilis §i extra-
sul in limba franceza in Buletinul Sectiunii ; tot in Anale lucrarea d-lui
Hurmuzescu, intitulata : Magnetostric(iune - Instabilitate moleculard, al carei
rezumat a fost Incuviintat a se publica In Buletin.
Mai hothreste publicarea in Buletin a notei a treia a d-lui Prof. Pompeii',
Sur une classe d'intógrales doubles, prezentath de d-1 Hepites.

Raportul d-lui Dr. I. Athanasiu despre: Cercetarile histo-fizio-

logice asupra intestinului dela Cobitis fossilis" de Elena Lupu.

Am cetit memoriul d-rei Lupu si am Osit cA este bine documen-

tat atat ca bibliogratie, cat si ca cercethri de istologie mai ales. Stint
puncte cari reclama experiente mai numeroase, pentru a se putea formula
concluzii; ash este transformarea celulei epiteliale de acoperire in celula
mucoasá. Argumentele aduse in sprijin nu sunt indestulátoare pentru a do-
bori opiniunea admisi astazi, si anume ca aceste 2 elemente sunt complet
separate si ca rnorfologie si ca functiune. Dar aceasta nu poate Impiedica
publicarea lucrärii, care aduce o contributie importanth asupra adaptatiunn
intestinului dela Cobitis la functiunea de respiratie.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PARTEA II

SESIUNEA GENERAL& DIN ANUL 1913

*EDINTA DELA 1 MAIU 1913

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 Presedinte I. C. Negruzzi, deschizând sedinta, zice :

Domnilor Colegi,
In cursul celor 11 luni ce au trecut dela ultima noasträ Intru-
n ire, Academia Românä a avut momente de multumire si momente
de durere.
Cea mai mare multumire a noastrá a fost WA, putem felicità pe
veneratul si iubitul nostru coleg d-1 Dimitrie Sturdza pentru a
80 a %a aniversare, care I-a gäsit in deplinä sänátate si in depliná
activitate stiintificá. Am fost fericiti sä-i putem urà inch' multi ani
de vieatä si de sänätate si totodatá sä-i multumim pentru frumosul
dar ce 1-a fácut cu ocaziunea aceea institutiei noastre.
Durere mare am simtit, când am pierdut pe colegii nostri Haret
si Erbiceanu, cari lasá Intre noi un gol ash de mare. Ziva bunä
dela dânsii au luat colegii nostri d-nii Istrati si Iorga In numele
Academiei Române, iar d-1 Secretar general va amintl in raportul
ce va ceti astazi marile merite ale regretatilor nostri colegi, ce
ne-au päräsit inainte de vreme.
Incetarea din vieatá a membrilor nostri onorari Jules Henri Poincaré,
Angelo de Gubernatis, Louis Henry si A. Beernaert a fost o mare
pierdere pentru Intreaga lume stiintifica.
In cursul anului biblioteca si colectiunile noastre s'au márit, co-
*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
74 $EDINTA DMA 1 MATO' 191e.

municärile fäcute de colegii nostri au fost numeroase, dictionarul

Academiei merge Inainte pe cale bunä si buletinele deosebite ce
am publicat ne-au pus In raporturi directe si mai strânse cu cer-
curile Invätate din terile cu culturä veche si Inaintatä.
Averea Academiei s'a märit : Afará de donatia d-lui Secretar
general, George Em. Filipescu a läsat Academiei Române bi-
blioteca, iar vechml si bunul rneu prieten Grigorie Buiucliu i-a
läsat aproape Intreaga sa avere, agonisitä prin muncä Incordatä.
In aceastä avere se gäseste si o bogatä bibliotecä, compusa din
cArti orientale vechi si pretioase.
In zilele noastre Academia Românä se aflä in mare prosperi-
tate materialä si mai ales moralä. Un numär Insemnat de ti-
neri crescuti In scoalele institutiei noastre sau studiind stiintele
cele mai diverse prin scoale inalte din tarä si din sträinätate da-
toresc Academiei invatátura, stiinta si situatia lor.
De asemenea un mare numär de publicisti de talent sunt incu-
rajati In lucrärile lor prin premule bogate ce le häräzim.
Astfel pot zice &A, bucurându-ne si de protectia M. S. Regelui
Carol, Prezidentul nostru de onoare, care in toate imprejurárile
ne-a dat dovadà, de cea mai mare buravointä, deschid sesiunea ge-
neralä sub cele mai fericite auspicii.
Inainte insä de a da cuvântul d-lui Secretar general pentru ce-
tirea raportului gm, dati-mi voie sä vá fac Incä o propunere, pe
care yeti primi-o de sigur cu entuziasm.
Primirea märeatä fácutá Principelui Carol de M. S. Regele Italiei ;
entuziasmul cu care cethtenii Rome' au intâmpinat pe intâiul Prin-
cipe al Dinastiei Rornâne, care viziteazá Cetatea obârsiei neamului
nostru ; cuvintele pe cari Suveranul patriei mume. le-a adresat
Principelui României si printrInsul poporului românesc, au avut
un adânc räsunet In constiinta acestui neam.
Academia Românä reprezentá in cel mai inalt grad cOltura
lui nationalá; ea simte cu putere acest räsunet, s,;i de aceea propun
sä trimitern prin urmätoarea telegramil expresiunea adâncei recu-
nostinte a institutiei noastre M. S. Regelui Italiei, pe care se män-
dreste a-L nurnärà de 24 de ani in fruntea membrilor ei onorari:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 1 MAIII 1913. 75

«Maiestelfil Sale Regelui Italiei.

«Roma.

«Academia Românk adânc miscatä de märeata primire fäcutà. de

Maiestatea Voastr5, sr de ceatenii Cetätii Eterne Principelui Carol
al Rornânier, apreciincl Intelesul limit al cuvintelor adresate Prin-
cipelui nostru si printr'Insul neamului românesc, 10 aminteste cu
drag vizita dela 17 Martie 1890 si exprim5, adânc5. recunostinta
Maiestätii Voastre, pe care se mândreste a-L numárà de douázeci
si patru de am In fruntea membrilor ei Onorari».
- Membrii Academiei primesc In unanimitate si cu cea mai mare
insufletire propunerea dlui Presedinte.

D-1 Presedinte prezentA apoi urmAtoarea programä pentru lucrärde se-

siurni generale din acest an :

1. Raportul Secretarului general despre activitatea Academiei in 1912-13.

2. Raportul Comisiunii financiare asupra exercitiului bugetar 1911-12.
3. Alegerea Comisiunii pentru exarninarea lucrärilor fiicute in 1912-13.
4. Alegerea membrilor activi : unul in Sectiunea istoricá, in locul räposatului
C. Erbiceanu (-(- 7 Martie 1913), altul in Sectiunea stiintificä, in locul
ráposatului Sp. Haret (-1-- 17 Decemvrie 1912). (Art. 22-24 Stat., 62 Reg.).
5. Raportul Comisiurni permanente a Bibliotecu pentru 1912.
6. Raportul Comisiunii Fundatiunii Adamachi pentru 1912-13 si alegerea
a doi membri cari, impreunä cu Secretarul general, sil formeze Comi-
siunea pentru 191.3-14. (Art. 16 Reg. Adam ).
7. Rapartul Comisiunii Fundatiund Ottetelesanu pentru 1912-13 si alegerea
Comisiunii pentru 1.913 -14.
8. Raportul Connsiunii pentru impártirea cärtilor didactice si religioase
din Fondurile loan Pau si Joan Scorteanu in 1.912 si alegerea Comi-
siunii pentru 1913.
9. Raportul Comisiunii Dictionarului limbii române asupra lucrärilor din
1912-13 si alegerea Comisiunii pentru 1913-14.
10. Raportul Comisiumi Fundatiunn loan Agarici pentru 1912-13 si alegerea
Comisiunii pentru 1913-14.
11. Raportul Comisiunu Fundatiunii Tache P. Anastassiu pentru 1912-13
si alegerea Comisiunii pentru 1913-14.
12. Darea premmlui I. Lecornte du Nony elevilor *coalei de Arta frumoase
din Iasi. (Art. 8 Reg. special).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
76 EDINTA DELA 1 MAIU 1913.

13. Discursurile de receptiune ale d-lor Barbu Delavrancea §i 1. Simionescu.

14. Raportul Comisiunii insárcinate cu examinarea lucrárilor acute in 1912-13.
15. Deciziunea Comisiunii speciale pentru acordarea Marelui premiu .1Wisturel
de 12.000 lei. (Art. 8, 9, 13, 16 Reg. Prem.).
16. Deciziunea Sectiunii istorice pentru acordarea premiului Adamachi de
5.000 lei (divizzbil) (Art. 14, 15 Reg. Prem.).
17. Deciziunea Segiunii istorice pentru acordarea premiului Eliacle-Reidulescu
de 5.000 lei. (Art. 14, 15 Reg. Prem.).
18. Deciziunea Secfiunii stiin(ifice pentru acordarea premiului Demostene
Constantinide de 4.000 lei. (Art. 14, 15 Reg. Prem.).
19. Deciziunea Sec(iunii literare asupra lucrárii prezentate la premiul _Ada-
machi de 5.000 lei despre : Superstitiite poporului romein. (Art. 19,
20 Reg. Prem.).
20. Deciziunea Secriunii istorice asupra lucrärii prezentate la premiul
.1Vi sturel de 5.000 lei despre : Domniile romeine sub Regulamentul Or-
ganic. (Art. 19, 20 Reg. Prem.).
21. Deciziunea Seqiunii sttintifice asupra lucrárii prezentate la premiul
1Veuschotz de 2.000 lei despre Cromatica poporului romein. (Art. 19,
20 Reg. Prem.).
22. Sedinta public& solemng, pentru proclamarea premiilor acordate. (Art. 17
Reg. Prem.).
23. Subiecte alese de SecOunea literard pentru premiile din 1918 : .1Vdsturel
de 5.000 lei, Eliade-Rddulescu de 5 000 lei si Princesa Alina Stirbei.
24. Subiect ales de Sec(iunea sliinfificd pentru premiul Adamachi de 5.000
lei din 1918.
25. Alegerea Comisiunii financiare pentru cercetarea conturilor din 1912-1913.
26. Alegerea Comisiunii de 12 membri pentru Premiul .Ndsturel de 4.000 lei si
Premial Asociafiunii Craiovene de 1.500 lei din 1914. (Art. 13 Reg. Prem ).
27. Comisiunea de trel membri aleasä de Sec(iunea literard pentru cerce-
tarea lucrárilor cari se vor prezentà la premiul Eliade-Rdclulescu de
5 000 lei din 1914, despre : Arta religioasd qi arta casnicd la Romani.
28. Comisiumle de cAte trei membri alese de Sec(iunea istoricd pentru cer-
cetarea lucrárilor cari se vor prezentà la premiile din 1914. (Art. 20
Reg. Prem.) :
- Alexandra Ioan Cuza, de 20 000 lei, despre lstoria Romecnilor
dela Aurelian kind la Fundarea Principatelor.
- Princesa Alina Stirbei de 5.000 lei, despre : Principiile morale
si crestinesti in educatia copiilor.
Adamachi, de 5.000 lei (divizibil), despre : Sentimentul religios
îfl popula(ia noastrd rurald,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 tiEDINTA DELA 1 MART 1913. 77

- Alexandru Bodescu, de 1.500 lei, despre : Revolu(ia din 1821

in terile noastre.
29. Comisiunea de trei membri aleasä de Secfiunea qtiin(ifica pentru cerce-
tarea lucrárilor can se vor prezentä la premiul Nästurel de 5.000 lei
din 1914 : Studiul (anfarilor din Romania (Art. 20 Reg. Prem.).
30. Alegeri de membri onorari si de membri corespondenti strämi.
31. Formarea bugetului pentru anul 1913-14.
32. Alegerea Secretarului Sectiunii istorice pe 7 ani (1913 -1920). (Art.
16 Stat.).
33. Alegerea Presedintilor í Vicepresedintilor Sectiunilor pentru 1913-14.
(Art. 15 Stat.).
34. Alegerea Presedintelui i Vicepreseclintilor Academiei pentru 1913-14.
(Art. 15 Stat.).
35. Raportul Secretarului general asupra lucrtirilor sesiurni generate din 1913.

D-1 Secretar general D. Sturdza ceteste urmä torul raport asupra lucrä-
rilor racute in cursul anului trecut:

«Do mnilor Coleg I,

«Institutia noasträ s'a bucurat in totdeauna, intr'o largá ni5surA,

de stáruitoarea bunávointä si de mumficenta M. S. Regelui i a
Auguste! Sale Familii. De aceea este natural ca, la deschiderea
fiecarei sesiuni generale si la inceputul fiecárui raport asupra ac-
tivitätii Academiei In cursul anului trecut, gândul nostru al tuturor
&A, se indrepteze spre Acela, care a fost Indrumátorul In organizarea
noasträ national& si culturalit. Legaturile stiqnse dintre arâ si Tron
se resimt cu atât mai vârtos In Academie, MGM evenimentele
Insernnate din Familia Regalä ne misca dup5, natura si tária lor.
Astfel, la aniversarea a 43 de ani ai casätoriei M. S. Regelui,
d-1 Presedinte i ceilalti membri ai Delegatiunii i ai Academici
s'au inscris In registrele Palatului si, in sedinta dela 2 Noemvrie,
Academia a exprimat sincerele sale uräri. Institutia noastr5, a luat
o vie parte la bucuria generalä a terii cu prilejul nasterii si bo-
tezului A. S. R. Principelui Mircea - cel mai tânár vlästar al
Augustei noastre Case Domnitoare,- care poartá numele umna din
cei mai mari dintre vechii voevozi ai patriei noastre, a cärui faim5,
s'a dus departe, pentru virtutile râsboinice arátate de el si de tara

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
78 EDINTA DELA MAD7 1913

lui la sfârsitul secolului XIV, In fata nválirii präbusitoare a Tur-

cilor.
a Am simtit Insâ cu totii adâne durerea pricinuitä M. S. Regelui
de moartea Comitesei de Flandra, sora M. Sale si mama M. S. Re-
gelui Belgilor, trecutá la vieata de veci îri ziva de 13 Noemvrie.
D-1 Presedinte i membrii Delegatiunii s'au inscris, si cu aceastä
ocazie, in registrele Palatului, iar in sedinta dela 16 Noemvrie,
membrii Academiei au exprimat condbleantele Institutiei pentru du-
reroasa pierdere.
Cumintärae M. S. Regelui cA.tre Academie, atingând mai multe
puncte insemnate din activitatea stiintificá i culturalá a Acade-
miei, au fost tipärite intr'o nouh editiune, spre a se da o cât mai
mare räspândire acestor manifestäri ale conlucrárii statornice a Au-
gustului nostru Suveran cu cea mai Inaltá Institutie culturalá a
natiunii.

«I. Membrii.
«Academia a incercat, In cursul anului trecut, grele lovituri prin
pierderea membrilor activi Spiru C. Haret s,i C. Erbiceanu si a
membrilor onorari: Henri Poincaré, Angelo De Gubernatis, Louis
Henry si A. Beernaert.
«Spiru C. Hard a incetat din vie* pe neasteptate in ziva de
17 Decemvrie. Pierderea lui a fost una din durerile marl ale terii,
a fost un doliu national.
«Inca de tânâr, Haret isi Meuse o frumoasä reputatiune In cercurile
tiinice, si cercetärile sale originale de mecania, cereascä au gásit
in lumea invâtatä a apusului o aprobare completä. AsA, s'a intâmplat
cu teza sa pentru obtinerea gradului de doctor al Facu1tä4ii de
stiinte din Paris : Sur l'invariabilité des grands axes des orbites
planétaires, Paris 1878, descoperire ce revolutionà teoriile admise
pänä atunci cu privire la stabilitatea sistemului nostru planetar
si clespre care insus vestitul rnatematician Henri Poincaré spune
-
cá a pricinuit, In acele vremuri, o mare surprindere. Acesta era
bärbatul pe care Institutia noasträ Ina, din 1879 se onorà ale-
gându-1 ca membru corespondent al ei, pentru ca mai târziu, In
1892, sä 0.1 facá un pretios colaborator ca membru activ In Sec-
tiunea stiintificá Desi reclamat de nevoile urgente ale terii pe un
câmp de activitate strain de Inalta sa pregátire pur stiintifick el

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 .DINTA DELA 1 MAID 1913. 79

n'a renuntat la cerceMrile, cari-1 pusese In rândul celor mai de

frunte Invatati ai nostri. Si In atâtea rânduri am avut placerea
sä-1 ascultam In Academie, Impärtásindu-ne observatiuni pline de
interes din tainele asa de greu de pâtruns ale naturii. Dar daca In
domeniul vast al stiintei, pierderea acestu muncitor esto atât de
sirntitaare, ea este cu atât mai dureroasä in veata româneascä,
unde a läsat un mare gol.
eDirectiile, In cari s'a desvoltat si a lasat urme nesterse munca
Incordatä si luminoasä a lui Haret, desi foarte numeroase, fac In-
totdeauna dovada spiritului säu de initiativä si de organizare, a
caldurii sufletesti si a scopului nobil catre care era Indreptatä ne-
Infrânta sa putere de munch*. Haret, cu ochiul shu pätrunzator,
vazuse relele multe de cari suferim. S'a pus pe lucru, a volt sti,
faca binele si, unde a fost nevoie, chiar sä-1 impue. Pentru a Intelege
greutätile pe cari le-a biruit, WA In putine cuvinte datele mai de
capetenie din opera sa culturalä si sociala : Reforma si organizarea
Invätämântului nostru, Inceputä la 1898, cu modificarile introduse
In 1901-1909 ; Infiintarea a 1.839 localuri de scoale satesti, gratie
carora a putut constatà, In cursul celor notiä ani de zile, cat a
functionat ca Ministru al Instructiunii publice, reducerea numärului
analfabetilor cu 17%; gäsirea sau organizarea la noi a unor in-
genioase mijloace pentru grabirea raspanchrii culturii si pentru asi-
gurarea ei, ca : Infiintarea cantinelor si colonillor scolare, a aso-
ciatiilor scolare de lecturä, a scoalelor de adulti, a grädinilor de
copii, a activitatii extrascolare, a calatorfflor de vacanta, a cursu-
rilor complementare, a cercurilor si conferintelor culturale, a bi-
bliotecilor populare. Pentru ridicarea paturii taranesti pe terenul
economic, a Intemeiat bancile populare, cooperativele si obstiile sa-
testi, ale caror capilaluri si operatiuni sunt Intr'aclevar uimitoare ;
iar pentru sprijinirea credintei stramosesti, a institint In 1902 Casa
Bisericii si a alcatuit legea Consistoriului superior bisericesc, tin-
zând la armonizarea administratiei religioase.
«0 organizare at:It de bogata si multilaterala aveâ nevoie si de o
vie si Inteleapta propaganda, care, pe langa Intelegerea deplina a
lucrurilor, sa garanteze si continuarea lor In viitor. WA de ce
dânsul a intemeiat revista Albina", acum In al 16-lea an de exi-
stenta, pentru popularizarea cunostintelor trebuincioase taranimii,
si In 1900, Societatea Steaua", care publicä carticele mici pentru
lurninarea poporului; iar pentru lamurirea principhlor din cari a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 80 $DINTA DMA 1 MAITT 1913.

izvorlt marea reformä a Invätämântului, a pus In 1905 bazele Re-

vistei generale a lnvätämântului".
a Ani Intregi am väzut pe Haret la muncá aláturea de mine si
pot spune c5, devotamentul pentru inaintarea terii prin Ináltarea
culturalá si prin organizarea vietii economice a täränimii In deosebi
pune pe Haret aláturea de cei mai luminati patrioti ai terii noastre.
«Dar nu mai putin mari sunt meritele lui Haret si pentru Insti-
tutia noasträ. Ca un auxiliar al studnlor si cercetärilor asupra tre-
cutului Românilor, el a Infiintat Comisiunea istoricá a României
pentru publicarea In editii entice a Cronicelor nationale si a izvoa-
relor istorice, si Comisiunea monumentelor istorice pentru conser-
varea si restaurarea lor. Iar deadreptul la desvoltarea si la pro-
pásirea Academiei a contribuit prin douá legi speciale : cea din 1901
pentru cedarea cätre Academie a Bibliotecii Centrale a Statului cu
o subventie anualä de 25.000 lei si cea din 1904 pentru obliga-
tiunile atelierelor de arte grafice.
«Iatä acum lucrárile de dipetenie rämase de pe urrna raposatului nostru
coleg : Curs de trigonometrie (6 editii, 1873-1912) ; Aritmetica elementard
pentru clasele primare (7 editii, 1888-1893) ; Aritmetica practice', pentru
clasele secundare (7 editii, 1888-1897) ; Mécanique sociale, 1910 ; nume-
roase monografii asupra chestiunilor de inviltamânt, din cari cea mai de
searnä, si care cuprinde sinteza operei sale, este : Raport adresat M. S. Re-
gelui asupra activitelp Ministerului Instruc(iunii publice, 1903, publicat si In
traducere franceet In 1904. Apoi memoriile cetite in Academie: Considerafiuni
relative la studiul experimental al miqcdrii apei in canale descoperite qi la
constilu(iunea intimei a fluidelor ; Accelera(iunea siderale" a lunii ; Adaos
la nota asupra organizdrii unei misiuni pentru observarea eclipsei tbtale
de soare dela 4 (16) A prilie 1893 de N. Coculescu ; Teorema ari. or in
miscarea sistemelor materiale; Note" asupra popula(iunii Romeiniei; Obser-
va(iuni gliin(ifice; Despre mecanica sociald; Pata cea mare rcqie de pe pia-
neta Jupiter ; Henri Poincaré; numeroase comunicari, ca : Despre infiintarea
statiunilor meteorologice in tarii, ; Despre inflintarea unui observator meteo-
rologic la Piatra ; Observatiune asupra cutremurelor de pämânt ; Observa-
tiune personalä asupra formärii grindinei ; Despre teleautograful de Elisha
Gray, etc. Cea din urmä lucrare a sa a fost publicatä in oVieata Roma-
neascii.», numärul pe Noemvrie-Decemvrie, sub titlul de : Observa(ii despre
' inteligenp anima lelor.
«Academia, in sedinta extraordinará dela 18 Decemvrie, a ho-
tárit sa se depue o coroaná pe sicriul colegului pierdut i ca mem-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA i MAW 1913. 81

bru s asiste iii corpore la immormântare; iar colegul nostru d-1

Dr. C. Istrati a tinut o mischtoare cuvântare.
« C. Erbiceanu s'a stms din vieatá In noaptea de 7 Martie. Teolog
prin dispoziiile sufEetesti si prin studiile sale, dânsul a fost unul clintre
cei dintâi profesori ai Facultätii de teologie si un adânc curioscator
al trecutului nostru bisericesc. Academia, aprecimd bogata lui acti-
vitate, 1-a ales la 8 Aprilie 1899 ca Membru In Secttunea istorica.
«Dela Erbiceanu ne-a rämas un mare numär de sorter], din cari citärn
Curs de teologie morald, 1888 ; monografti istorice: Istoricul Seminarului
Veniamin din máneistirea Socola, 1885 ; Istoria Mitropoliei Moldovei ti
Sucevei, 1888, publicaM cu ocaziunea inauguräril bisericii Mitropolitane din
la9i. Numeroase au fost memoriile i comuncdrile facute in Academie : Ala-
nasie Comnen Ipsilant i cronicul SdU cu privire la Romani, 1900 ; Douti
acte oficiale necunoscute de pe timpul lmpeiratului Bizantin Isac 11 Anghel,
privitoare la Românii din Peninsula Balcanicei spre finele secolului XII,
1901 ; Priviri istorice si literare asupra epocei fanariotice, 1901 , China
supusei, manuscript grecesc cii acest titlu. Descriere i extracte, 1902 ; Beir-
ba(ii culti greci qz Romani i profesorii din Academide de Iasi si, Bucu-
resti din epoca zisà, fanariotd (1650-1821), 1905 ; despre scrisoarea Pa-
triarhuhu Hrisant din 1728 ; despre Grigorie Protosinghelul ; despre steagu-
rile lui Stefan cel Mare dela Muntele Athos ; biografii, ca cele despre : Mt-
tropolitul Veniamin Costache (1888) ; Episcopul Neofit Scriban (1888), Mihail
Kogeilniceanu (1891) , Arhiereul Filaret Scriban (1892) ; texte si, cornentarii
Serbarea scolaret dela Iasi. Acte i documente, 1885 ; Didahule Mitropoli-
tului Antim Ivireanul, I-II, 1888-1889 ; Scrierea Ieroshimonahului Ohi-
riac Râmniceanu, 1889; Poezille Prolosinghelului Naum Rel»zniceanu asupra
zaverei, 1890 ; Cronicarii greci cari au scris despre Romdni în epoca fa-
nanotri, 1890; Patru cuvinte bisericesti compuse in greceste de Stefan, fiul
lui Constantin Brâncoveanu, 1702 -1704 , Andronic Badenschi, D esp re
eteria dela 1821, Bucuresti 1893 ; Procanonul lui Petru Mawr, 1894 ; Epa-
minonda L Stamatiade, Biografhle marilor dragomant greci din Imperiul
otoman, 1898; disertafiuni: asupra scoalei grece si romelne din timpurile lui
Vasile Lupu si Mateiu Basarab Wind la 1828, fa§i 1885 ; Religiunea in lup-
tele Românilor, 1895 ; Ceiscitoria in biserica noastrei net(ionald in raport
cu canoanele si legile civile, 1899 ; Vie* si activitatect literaret a Proto-
singhelului Naum Râmniceanu, discurs de receptiune n Acadernie, 1900.

«In ziva de 8 Mantle, d-1 Presedinte v'a adus la cunostinta vestea

tristä a pierderii colegului iubit ce toti, iar sedinta a fost ridicatä
Analele A. R. XXX V.-Desbatersle.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
82 $ED1NTA DELA 1 MAIU 1913.

in sernn de doliu, si s'a hotárlt ca d-1 N. Iorga sä rosteasa cu-

vântare la mormântul räposatului.
«0 vie durere, sitntitä de Intreaga lume stiintificä, ne-a atins si pe
noi prin moartea lui Jules Henri Poincaré, intâmplatä la 4 Iu he.
El era francez, dar erà recunoscut ca cel dintâiu reprezentant al stiintei
din timpurile noastre si i se dase numele de erou al cugetärii si
de principe al matematicianilor. Opera sa e vastá si imbrätiseazä
diferitele ramuri ale stiintei. Dela dânsul au rämas 495 scrieri - de
cel mai variat cuprins, - printre cari o multime de memorii, note,
articole, rapoarte, conferinte si discursuri, tratând chestiuni de ana-
lizä (purä si aplicata la aritmeticä si algebrä), de mecanicä (analiticä
si cereascA), de fizich matematick de filozofie stiintificä si de istoria
stiintelor. In special, scrierile sale : La science et l'hypotèse; La
valeur de la science ; Savants et écrivains ; Science et méthode au
o rhspändire universalä si cuprind principil cari vor cäräuzi vesnic
investigatiunile stiintifice. Ráposatul nostru coleg Haret, In sedinta
publicä dela 9 Noemvrie, a onorat memoria lui Poincaré printr'o
comunicare despre importanta marelui matematician pentru stiintä
si metodele stiintifice. Poincaré se bucurà In tara sa de o mare au-
toritate si sträbätuse toate treptele ierarhiei In corpul tehnic si In
invätämântul public. Renumele sau ajunsese peste tot ; reprezentant
al tuturor asociatiilor stiintifice din Franta, -o rnultime de corpo-
ratii de 1nvä4ati si 21 de Academii sträine 11 alesese membru al
lor, iar 8 universitäti din diferite colturi ale lumii li decernase titlul
de doctor honoris causa. Academia noasträ 11 proclamase si ea
membru onorar la 28 Maiu 1909; iar cu prilejul mortii sale, a
adresat o telegramá de condoleante d-lui Lippmann, Presedintele
Academiei de stiinte din Paris.
«La 14 Fevruarie a decedat, la Roma, Angelo De Gubernatis,
membru onorar al Institutiei noastre, ales la 22 Martie 1895, un
luptätor vrednic pentru cultura latinä, statornic si zelos prietin al
neamului românese. Ca profesor de limba sanscritá si de literatura
comparatä la Institutul superior din Florenta, apoi la Universitatea
din Roma, a desfäsurat o bogatä activitate, publicând lucräri de ne-
contestath valoare, ca :
Piccola Enciclopedia indiana, 1867 , Mythologie zoologique ou les légendes
.
animales, I-II, 1871 ; Letture sopra la Nitologia vedica, 1874 ; Mythologie
des plantes ou les légendes du règne végétal, I-II, 1878 -1882 ; Roma e
l' Oriente, nella storia, nella legenda e nella visione, 1899 ; Dizionario bio-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA MARY 1913. 83

grafico degli scrittori contemporanei, 1879 ; Dictionnaire international des

ecrivains du jour, I-Ill, 1890-1891, 1905 ; Probo, principe della pace,
1912, drama istoricä in versa]; si scrierea pnvitoare la noi : La Roumanie
et les Roumains, impresn de cAlatorie si studii, 1898.
«Academia a trimis o telegramá de condoleante Domnisoarei De
Gubernatis, flica ráposatului.
«La 23 Fevruarie si-a dat sfârsitul membrul nostru onorar Louis
Henry, ales la 28 Maiu 1909. Decedatul era cunoscut prin nume-
roasele sale cercetäri din domeniul chimiei si In lunga sa carierá de
profesor a format o multime de elevi. In 8 Maiu 1909, s'a serbat la Uni-
versitatea CatohcA din Louvain (Belgia) jubileul de 50 de ani de pro-
fesorat al lui Henry de cAtre elevii si admiratorii sa A fost o sär-
bätoare intirra, In care s'au celebrat meritele ilustrului chimist.
«Regretele adânci ale Acadennei au fost impärtäsite fhcei rápo-
satului printr'o telegrama de condoleante.

A. Beernaert, membru onorar, ales la 28 Martie 1906, a Incetat

din vieatá in ziva de 6 Octornvrie trecut. Räposatul, cunoscut jurist
si bärbat politic al Belgiei, isi câstigase mare nume prin scrierile
sale juridice despre reformele electorale si despre dreptul interna-
tional public si privat.
«Institutia noastrá a adresat váduvei ráposatului o scrisoare de
condoleante.
a Incheind aceastä dureroasá expunere, nu mä pot opri de a nu
da curs adâncei mele recunostinte pentru manifestatiile mágulitoare
de simpatie si prietenie, al cáror obiect am fost, din partea cole-
gilor, in zma de 25 Fevruarie, când Atotputernicul mi-a IngAduit
sä implinesc al 80-lea an al vietn. Tot trecutul si luptele grele,
prin cari a sträbätut tara noasträ mult sbuciumatä, in toatá aceastä
vreme, In care am fost invrednicit sh ieau parte si eu cu modesta
mea munc5, la pregAtirea si asigurarea stárilor de azi, mi s'au in-
fätisat Inaintea ochilor, si m'au incredintat, spre cea mai mare a
mea multumire sufleteasck cum c5, devotamentul pentru tark pentrd
tron si pentru binele obstesc gäsesc in inimi alese, ca ale colegilor
mei, un loc larg pentru o ash, de caldä manifestare.
«Iatá de ce am fost adânc miscat, când am putut primi acasä la
mine pe reprezentantii Institutiei, de care m'am alipit cu o dra-
goste neinfrântä, sunt mai bine de 42 de ani, de când ea mi-a fácut

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
84 OEDINTA DELA 1 DLIdt 190

onoarea s má aleagá printre membrii ei, --r i cu care m'am unit

si mai strâns acum 30 de ani, când am fost ales ca Secretar ge-
neral. Mi s'au intipärit In .rninte i voiu pástrà paná la starsitul
zilelor mele amintirea cuvintelor rostite de d-I Presedinte Negruzzi,
care a lämurit cä leghturile cari mä unesc cu Academia sunt de-
terminate de dragostea ce am pentru propäsirea i cultura nea-
mului românesc, a cAror realizare am asteptat-o eu 1ncredere tot-
deauna dela aceasta Institutie si dela bärbatii luminati, din cari ea
se alcätueste. De aceea si modestul dar ce am fácut Academiei, cu
acest prilej, trebue privit tot ca o confirmare a credintelor cari m'au
stápânit, cä toti trebue sä ne jertfim munca si mijloacele putincioase
pentru atingerea acestui ideal.
«Nu mai putin m'au atins i cuvintele frumoase cuprinse In scri-
soarea adresatä mie, cu aceeas ocaziune, de functionarii Acaderniei,
cArora le multumesc si acum.

II. Sedintele de peste an.

«Anul trecut Academia a tinut 20 sedinte ordinare, 1 extraordi-
narä si 15 publice.
«In sedintele publice s'au fácut urmátoarele lecturi i comunicári:
«D-1 N. Iorga a ocupat mai multe sedinte cu expuneri i comunicari :
«La 8 Iunie a expus comunicarea despre : Cererea lui loan Sandu Sturza
Vodci impotriva pätrunderii streiinilor in _Moldova dupet 1821 ; la 14 Sep-
temvrie a vorbit despre : Boieri pi rezesi români din Bucovina si Basarabia
in cele dinted decenii dupe& anexare ; la 2 Noemvrie a cetit : Câtevet in-
formatiuni nowt privdoare la istoria Românilor ; la 7 Decemvrie a fácut
o comunicare despre : Notele unui istoric cu privire la evenimentele din
Balcani ; la 21. Decemvrie a dat lecturä comunicárii despre : Barbu qtirbei
ca educator ; la 1. Fevruarie a expus dou6 comunicAri, despre Patrahirul
lui Alexandru cel Bun : cel dintcliu chip de Domn roman qi despre : Ucraina
Moldoveneascä ; Jar la 1 Martie a vorbit despre : Condi(iile de politicci ge-
neralci in cari s'au intemeiat bisericile românesti in veacurile Xl V- XV.
«Colegul nostru d-1 Dr. V. Babes, in sedinta dela 21 Septemvrie, a cetit
o comunicare despre : Congresul pelagrologic italian din Bergamo si Pe-
lagra in România ; la 23 Noemvrie, altá comunicare despre : Lucrarile
Congresului international de patologie comparatá, tinut la Paris in 17-23
Octomvrie, si la care d-sa a luat parte ca reprezentant al Academiei ; in

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA I MAIII 1913 85

sfarsit la 22 Martie a dat lectura comunicarii despre : Serul nostru anti-

difteric qi rezultatele intrebuinkirii sale. I.
«Sedmta dela 9 Noemvrie a fost ocupat& de regretatul nostru coleg Spiru
Haret cu cetirea comunicarii sale desp re : Henry Poincaré.
«D-1 Dr. G. Marinescu, tot in sedinta dela 9 Noemvrie, a vorbit despre :
Cultura organelor in vitro si in special a ganglionilor spinali.
«D-1 Dr. C. Istrati a expus, in sedinta dela 25 Ianuarie, o comunicare despre:
Decoratiunile create de Domnitorul Alexandru loan Cuza.
«La 26 Octomvrie, d-1 General G. Crainicianu ne-a cetit comunicarea sa
despre : Organizarea rezervelor armatei.
Eu insumi am avut onoarea a vit ceti, in trei sedinte consecutive, la H,
18 si 25 Ianuarie, memoriul despre : insemnatatea lucrdrilor Cornisiunii
Europene dela Dundrea de jos : 1856 la 1912.
«In sedintele publice i ordinare au mai fost fâcute i alte comunic&ri stiin-
tifice mai scurte. Asa la 1 Iunte, d-1 N. lorga a vorbit despre : Sandul
Colka, Colonelul- din oastea lui Carol XlI al Suediei i despre inscripttile
expuse de d-1 Inginer Häläceanu la Iasi ; iar îri edinta dela 12 Octomvrie
a atras atentiunea asupra articolului despre Despot-Vodä pubhcat de d-I
Boles/aw Kudelka in Kwartalnyk historyczny ; in sfärsit la 5 Aprilie ne-a
facut o dare de seam& asupra luerärilor Congresului international pentru
studn istorice dela Londra, unde d-sa a Malt o comurncare despre: Un nou
sistem de a stadiee istoria evului mediu.j
«In sedinta dela 29 Iunie, d-1 Dr. V. Babef a fAcut o comunicare oral&
despre Cercetdri pentru a per fec(iona tratamentul antirabic.
«D-1 Dr. G. Marinescu a vorbit, la 21 Septemvrie, despre Pelagrä ca ac-
cident al muncii.
«D-1 I Bogdan a vorbit, la 12 Octomvrie, despre insemnätatea fragmen-
telor de manuscrise i tipärituri vechi slavone dela biserica din Ftb.snov, dä-
ruite de d-1 Sextil Puscariu.
«In sedinta dela 16 Noemvrie, d-1 St. C. Hepites a facut o expunere asupra
Cursului de electricitate profesat de d-1 Dr. Hurmuzescu la Umversitatea din
Iasi ; iar la 23 Noemvrie a facut o amânuntitä dare de seam& despre sedin-
tele Conferintei a IV-a a Comismnii permanente de sismologie, intrunitä la
Manchester in zilele de 18-21 Julie 1911 ; in sarsit la 25 Ianuarie ne-a
prezentat o analizA a lucrärilor stiintifice ale d-Ini Dr. Emil Giurgea.
«In sedinta dela 23 Noemvrie, d-1 Dr. C. Istrati a vorbit despre teoria
emisä de Nic. Densusianu cu privire la intinderea imperiului Pelasgilor ; iar
in sedinta dela 21 Decernvrie, prezentand scrierile d-lui profesor Baldacci :
L'elemento latino nel equilibrio balcanico i Dall' Adriatico al Ponto, a atras
atentia asupra important& lor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
86 SEDINTA DELA 1 MAW 1913

aD-1 L Bianu, la 15 Martie, ne-a vorbit despre mate rialele pretioase asupra
stärii geografice, statistice si ecOnomice a Principatelor roinane In 1787-1791,
procurate din Arhiva de R&sboiu dela Viena prin bunAvointa d-lui General
Woinovich, Directorul acelei Arhive ; iar la 29 Martie a atras atentiunea
asupra unei scrisori a Cavalerului de Gentz, interesantA pentru miscarea de
redesteptare national& din 1821.
«Academia a participat la mai multe serbäri culturale. Astfel a fost inau-
gurarea statuei lui Costache Negri la Galati in ziva de 17 Iunie, unde a fost
reprezentatä prin colegul nostru d-1 Duiliu Zamfirescu.
«La desvälirea bustului-rnonument al lui Gheorghe Barit la &blur, in ziva
de 30 Septemvrie, Academia a trimis o coroanä de flori si a adresat cole-
gului A. Barseanu, presedintele serbärii, o telegram& de omagiu pentru
vrednicul frunta i indrumator al culturii Românilor de peste Munti.
«Institutia noastra a fost invitatä la mai multe congrese stiintifice in tarii.
si in strämätate, precum : al XII-lea Congres geologic international, care se
va tine& la 21_ August viitor in Ottava (Canada) ; la al V1-lea Congres inter-
national de electrologie i radiologie, tinut la Praga in zilele de 26-31 lulle
trecut ; la Congresul international de patologie comparatil, tinut la Paris in
zdele de 17-23 Octomvrie si la care a participat colegul nostru d-1 Dr.
V. Babeq, ca Presedinte al Comitetului national roman si ca reprezentant
al Academiei ; la Congresul international de istorie dela Londra din cursul
lunii trecute, la care a participat c1-1 N. lorga ; la al Xl-lea Congres inter-
national de zoologie, tinut la Monaco dela 25-30 Martie, la care a fost de-
legat din partea Academiei d-1 Gr. Antipa ; la Congresul Societätii roinane
de agriculturá, organizat in capitalá, si la al III-lea Congres international
de neurologie, care se va tine& la Gand in August viitor.

«III. Publicatimile Academia

«In cursul anului au apärut, ori se aflá incä sub Lipar, urmátoa-
rele publicatiuni :
((1. Din Analele Aeaderniei :
a) Tomtit XXX1V-Partea administrativä i Desbaterile anului 1911-1912
s'a incheiat, tiparindu-se i partea H, cu lucrárile sesiunii generale trecute.
b) Tomul XXXIV- Memoriile Secfiunit istorice s'a terminat de tipárit
cuprinde :
N. lorga, Breasla blánarilor din Botosani, Catastihul i actele ei.
N. Iorga, Pagine din istoria cultura* : I. Privilegiul din 1815 al Targului-
Frumos, II. Din vieata miwenilor vieti ai tinutului Sácuienilor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 1 MAIII 1913 87

D Sturdza, InsemnAtatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria

renasterii Romaniei :
VI. Anul 1858. Adunarea electivä din Iasi
VII. Anul 1858. Caimaciirma din Valahia a domnitor Emanoil Baleanu, loan
Manu si Ioan A. Filipescu si influenta precumpanitoare a Adunärii elective
din Iasi asupra Adunárn elective din Bucuresti.
Ioan C. Faith, Turburäri revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii
1840-1843.
N. lorga, Contributh la istoria bisericii noastre : I. Despre manristirea Neam-
tului. - II. Balmestii.
I. Bogdan, 0 scrisoare din 1679 a Mitropolitulm Dosofteiu.
Vasile Parvan, Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campaiiii de sa-
pilturi din vara anului 1911.
Dimitrie A. Sturdza, Insemnatatea europeana a realizrtrii definitive a do-
rintelor rostite de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857. I, II, III.
A. D. Xenopol, Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912.
N. Iorga, Gheorghe Asachi, ca tipograf si editor - duprt catalogul lui din 1847.
N. lorga, Politica Austriei fata de Unire. - I. Inamte de Conferintele
din Paris.
N lorga, Un ofiter roman in oastea lui Carol XII. - Cateva note.
D. A. Sturdza, Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei in-
dreptatiti.
I. Kalinderu, Nota despre un studiu al d-lui Millet.
N. lorga, Insemniltatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romanilor
si pentru folklorul românesc.
M. C. Sutzu, Norma ponderala dela Perinlhus.
I. Ursu, Un manifest romanesc tiparit cu litere latine al Iinparatului Leo-
pold I din anul 1701.
Dr. Sitviu Dragomir, Contributh privitoare la relatiile Bisericii romanesti
cu Rusia in veacul XVII.
N. Docan, Memoriu despre documentele cartografice privitoare la rAsbolul
din 1787-1791.
c) Tomul XXXIV - Memoriile Secflunii tiinfifice s'a, terminat
de asemenea de tipArit i contine :
. Dr. D. lonescu-Bujor, Contributium la studiul petrografic al Carpatilor
meridionali. - I. Incluziuni de Corneenä cordieritica cu Andaluzitá din Gra-
mtul de i.isita.
Prof. Dr. N. Leon, Insectele sugátoare de sange din Romania (cu privire
la aparatul lor bucal).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
P8 SEDINTA DELA 1 MAID 1913

Dr. C. I. 1strati, Cateva date relative la disolvarea cuprului metalic in

diferitele fractium obtinute prin distilarea petrolului brut.
Dr. C. I 181rati §i Dr. M. A. Mthailescu, Despre actiunea acidului azotos
asupra ciclobexadienului 2, 5-on parafeniminic difenamm, 2, 5 (diarnHdo
chinon anil).
Dr. C. I. Istrati §i Dr. M A. Mzhailescu, Albanita. Descrierea i primele date
obtinute in studiul ei.
Dr. C. I. Istrati i Dr. M. A. Mihailescu, Actiunea anilimei asupra fenului
tribromo-triiodat (1, 3, 5, 2, 4, 6).
Dr. C. L Istrati §i Dr. M. A Mihailescu, 0 metodá pentru purificarea
parafinei i modificarea cu ajutorul ei a procedeului lui Marcusson& Mayerheirn
pentru caracterizarea diferitelor parafine prin cifra iodului (Jodzahl).
Dr. C. I. istrati, 0 carte putin cunoscun despre apele minerale ale Valahiei.
Dr. G. Z. Petrescu, Arsenicul in tratamentul sifilisului i valoarea tera-
peuticA a dioxidiamidoarsenobenzolului.
Dr. C. I. Istrati, Cateva date relative la diferite chestium de arheologie
privitoare la Romani.
Prof. Dr. V. Babeq, Cercetarile mai noná despre tratamentul cancerului
ei sarcomului.
Dr. C. 1. Istrati, Comunicari arheologice.
Victor Anestin, Cometele, eclipsele i bohzu ce s'au observat in Romania
intre 1386 si 1853, dupa manuscrise i documente.
Prof. Dr. N Leon, Insectele vätárnatoare din Romania.
Victor Anestin, Observatium astronomice Planeta Venus in 1911
_N. T. Deleanu §i G. Trier, Not5, asupra existentei betamei in tutunul ne-
fermentat.
Spirit C. Haret, Pata cea mare rosie de pe planeta Jupiter.
Dr. C. L Istrati, Despre cetatea Hotiaului.
Dr. Em. Riegler, Guta, rAspandirea ei in populatmnea noasträ, geneza pi
terapeutica ei.
Prof. Dr. G. Morinescu, Influenta tutunului si alcoolului asupra orga-
nismului i in special asupra sistemului nervos.
Zach. C. Panfit, Contributiuni la Flora Bucurestilor si a imprnejurimilor.
Partea IV.
Dr. C. I. Istrati, Nicolae Densusianu (Vieata si opera sa).
Prof. Dr. V. Babeq, Despre raporturi cari existA intre turbare, jigodie,
pojar ii pneumoenterita porcilor.

d) Din Tomul XXXV - Partea administrativa i Desbcderile

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DINTA DELA I MART 1913 89

anului 1912--13 s'a tipärit partea I, continând sedintele ordinare

si ale Sectiunilor pänä la sesiunea generalä de fatä.
e) Tomul XXX V - Memoriile Sectiunit literare se aflä sub
presä, si In el s'au tipArit panä acum :
Per. Papahagi, Din trecutul cultural al Aromanilor (cu prilejul unut docu-
ment de limba).
Dimitrie Dan, Rutenii din Bucovina, schita etnografica.
loan Boceanu, Glosar de cuvinte din judetul Mehedinti.
Dr. G. Pascu, Sufixele macedo- i megleno-romane de origine neogreaca.
f) Tomul XXXV- Memoriile Sectiunii istorice este in curs de
tipärire i cuprinde urmätoarele :
N. lorga, Plângerea lui loan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor straini
in Moldova.
N. Iorga, Din tinuturile pierdute. Bolen i rezesi in Bucovina i Basa-
rabia in cele dintai decenii dupä anexare.
N. lorga, Catevâ stiri noua privitoare la lstoria Romanilor.
N. lorga, Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani.
./V. Iorga, Doua plangeri ale episcopului de Râmnic Galaction (1821).
IV. lorga, Versuri noua ale lui Ienächita Vacarescu.
N. lorga, Barbu Stirbei ca educator.
Dimitrie A. Sturdza, Insemnätatea lucrárilor Coinisiunii Europene dela
Gurile Dunärei, 1856 la 1912.
N. forget, Patrahirul lui Alexandru cel Bun : Cel dintâiu chip de Domn
roman.
/V. lorga, Ucraina Moldoveneasca.
M. C. Sutzu, Monete inedite din orasele noastre pontice.
IV. Iorga, Conditille de politica general& in cart s'au intemeiat bisericile
românesti.
L Ursu, Bätäliile dela Gwozdziec i dela Obertyn (1531).
g) Tomul XXXV - Memoriile Sectiunii stiintifice se aflA de
asemenea sub tipar si contine urmátoarele :
Dr. V. Babes si S. Bobes, Cercetari pentru a perfectiona tratamentul
antirabic.
Dr. N. T. Deleanu, Studii asupra schimbärilor de materii pe timpul res-
piratiei frunzelor separate de planta.
Prof. Dr. V. Babes, Congresul pelagrologic din Bergamo si pelagra în
Rómania.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
90 ,5EDINTA DELA 1 MAID 1913

General Gr. Crainicianu, Organizarea rezervelor armatei.

Spiru C. Haret, Henri Poincaré.
Prof. Dr. .N. Leon, Contributiuni la studiul insectei Cochylis ambiguella
Hubn 'in România.
I. Corbu, Márimea astrilor la orizont.
Neculai L. C'osmovici, Notä asupra faunei oligocene din flisul Moldovei.
T. Lalescu, Asupra variatiei valorilor caracteristice.
St. C. Hepites, Asupra intrunirn la Manchester a Asociatiumi Internatio-
nale de sismologie.
T. Lalescu, Insumarea a doi sAmburi neortogonali. Notâ.
1. Gherghinoiu, Drosera rotundifolia L. in Oltenia (România occidentalá).
G. Ti(eica, Retele derivate.
Elena Nicodim, Asupra hepato-pancreasului dela Moluste.
Gk. Florea §i M. D. David, Non, asupra unui craniu de «Rinoceros Lep-
torhinus Cuv.», din Tertiarul moldovenesc.
loan Ciurea, Larvele de Diphyllobothrium latum (L.) la pestii din Bál-
tile Dunärei.
Dr. V. Babeq, Despre raporturi cari existä intre anumite anornalii con-
genitale ale fetei si intre transformatiunea simetricá a extremitatilor (Acro-
metagenezá).
Dr. V. Babeq, Serul nostru antidiftcric si rezultatele intrebuintárii sale. I.
Dr. Hurmuzescu, Magnetostrictiunea - Instabihtatea molecularl
Elena Lupu, Cercet4ri histo-fiziologice asupra intestinului dela Cobitis fossilis.
«2. Conform deciziunii din 1905, s'a publicat In limba franceza
brosura : L'Académie Romnaine en 1911-12 : Discours et rap-
ports officiels, care cuprinde rapoartele Secretarului general despre
lucrärile anului trecut si ale sesiunii generale, precum si raportul
Comisiunii permanente a Bibliotecii, personalul cu oficiile Acade-
miei In 1912-13, regulamentul premiilor si lista publicatiunilor
Academiei.
«3. In conformitate cu deciziunea Domnillor Voastre din 5 Main
1912, a inceput sä se publice sub redactiunea d-lui N. lorga;
Bulletin de la Section historique, care apare trimestrial si e des-
tinat sá tipáreased rezumate, In limbile latink franceza, germank
itahanä sau englezá, de pe comunicArile fAcute Academiei. Nu& acum
au apärut n-rele 1-3, cuprinzAnd 13 rezumate de comunicári, si
cronici In limba francezá.
«4. La 10 Decemvrie 1912 s'a pus In aplicare de asemenea deciziu-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA D'UA 1 MART 1913. 91

nea Domniilor Voastre din 17 Maiu trecut, pentru publicarea unui

Bulletin de la Section scientifique. Aceastä publicatie, destinatá
a face cunoscutá strainatätii activitatea noastrá stiintifich, se tipä-
reste prin ingrijirea d-lui St. C. Hepites, Secretarul Sectiunii
stiintifice. Ea cuprinde rezumate de ale comunicárilor din Academie
In limbile latinä, franceza, germaná, italianä sau englezá si apare
lunar. Pânä acum s'au tipärit primele 6 numere, cari constituesc
tomul I al Buletinului. El cuprinde 45 rezumate de comunicari
si 26 dári de seamh in limbile franceed si germanä
«5. Discursurile de receptiune tinute in sesiunea anului trecut
s'au tipärit :
XXXVIII. Cerceleirde hidrobiologice in Romania si imporlan(a lor qtiin-
lificei qi economicei, rosut la 25 Maiu 1912, de Gr. Anlipa, cu ráspuns de
L. 111razec.
XXXIX. Despreisloria armalei romane, rostit la 29 Maui 1912, de General
Gr. Crainicianu, cu räspuns de Si. C. Beptles.
«6. Dm Istoria Bomanet de Titus Livius, in traducerea premiatä
a d-lor profesori Nd. Locusteanu si I. S. Pelrescu, urrneazA sä se
mai publice Tomul V, cuprinzând cärtile XLI-XLV, precum si
fragmentele, periochele cártilor pierdute si mdicele necesare. Pâná
acum au apärut 4 tomuri, cu traducerea cäililor I-X si XXI-XL.
a 7. Din Istoriile lui Erodot, in traducerea premiatä a d-lui D. I.
Ghica, s'a Inceput tipärirea cártii a III-a (cartile I, If si IV sunt
publicate). Din aceasta carte s'au tiparit 4 coale, cuprinzând capi-
tolele 1-26.
«8. S'a adus la indeplinire deciziunea Domniilor Voastre din 29
Aprilie 1911, tipärindu-se In volum separat scrierea istoricá ramasä
in intâia redactiune dela räposatul coleg Dr. Augustin Bunea. Ea
a apärut sub titlul de : Incercare de istoria RomcWilor peinei la
1382, scriere postumet, formând un volum de 226 pagine in-8°.
«9. Lucrarea d-lui G. M. Murgoci : Harta geologicci a judefului
Mehedinti, premiatá in sesiunea generalá din 1911 cu premiul
Anastasio Fätu, se afla Inca', la autor, care o supune unei reviziuni
amänuntite, dupá recomandatiunea Sectiunii stiintifice.
«10. Din monografia d-lui Carol A. Romstorfer despre Cetatea dom-
neascei dela Suceava, in traducerea româneasch reväzutá de d-1

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
92 $EDINTA DELA 1 MADJ 1913

Al. 1.46datu, membrul nostru corespondent, s'au tipärit paná acum

6 coale. Ea va fi publicata chiar In cursul acestei luni.
«11. Conform deciziunii din 2 Maiu 1912, se publicä îri volum se-
parat lucrarea colegului nostru Dr. C. I. Istrati, intitulat5. Chimia :

organic& Principii generale de nomenclaturei n legetturci cu o

clasificare rationalei, din care s'au tiphrit pâná acum 12 coale.
«12. Situatia publicatiilor intocmite de serviciul Bibliotecii Aca-
demiei este urmátoarea :
«Din Bibliografia romäneasca veche, 1508-1830, s:a tiparit fascicula H din
tomul III, cu descrierea cartilor din aim 1814-1817.
«S'a terminat de tipärit indicele de nume i lucruri, cu care se incheie
tomul II din Oatalogul manuscriptelor romdnesti.
«Cresterea colec(iunilor, care se publica potrivit art. 28 din Regulamentul
Bibliotecii, a aparut in fascicule trimestriale, cu oarecare intârziere, din cauza
îmmuIrii lucrarilor zilnice ale serviciului si din cauza boatel unuia din func-
tionarii principali, tinut de mai multe luni in neputinta de a lucrà.
«Din Bibliografia publicatiunilor periodice romdnesti, 1829-1906, intoc-
mita n nouá editie de d-nh Nerva Hodos \si AL lonescu-Sadi, a aparut
tomul I In 51 coale. Manuscrisul tomului II, care va cuprinde indicele cro-
nologic, topografic, pe materii si de nume proprii, este de asemenea gata
si in curând va fi dat la tipar. Un suplement va cuprinde bibliografia perio-
dicelor românesti aparute dupa, 1906.
«13. Din Publicatiunile Fondului Adamachi s'a stArsit de tipärit
tomul V, care cuprinde urmatoarele scrieri
_loan A. Scriban, Citologia celulei adipoase a Hirudineelor.
Dr. loan Simionescu, Studu geologice i paleontologice din Dobrogea. V.
Fauna triasica inferioara din Dobrogea.
Petru Bogdan, Pondul molecular al lichidelor.
1. Borcea, Zoocecidii din Romania.
D. Cdlugdreanu, Actiunea acizilor asupra substantelor proteice.
Dr. G. Macovei, Asupra cutremurului de pamant dela Marea de Marmara.
Dr. Ioan Simionescu, Studii geologice si paleontologice din Dobrogea.
VI. Fauna amonitilor triasici dela Hagighiol.
Dr. Ioan Simionescu, Resturi de Ichtyosauriem in Triasul din Dobrogea.
Dr. lng. C. Niculescu- Olin, Despre sihcatii sintetici de bismut.
C. Popovici, Spiru Haret i invariabilitatea marilor axe planetare.
Dr. lng. C. 1Viculescu-Otin, Contributiuni la metalurgia antica a cuprului
in terile locuite azi de Romani.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $DDINTA DELA 1 MATE 1911 93
7

«Lucrarea despre Pelagrd, intocmitä de d-mi Dr. Aurel Babes si Dr. A.

Bu§i15. §i rasplatitti, cu premiul Adamachi in anul trecut, a inceput a se tipäri
si aproape toate stampele sunt pregatite. Dm text s'au tiparit numai 2 coale,
caci intreg textul este supus de autori unei minutioase reviziuni. Scrierea va
form& tomul VI din Publica(iunile Fondului Adamachi.
a14. Dictionarul limbii române Isi continua aparitiunea cu pasi
din ce in ce mai repezi si mai siguri, gratie experientei fäcute si
muncii incordate, depush de d-1 coleg Sextil Puscariu si de cola-
boratorii shi, d-nii profesori I. Rädulescu-Pogoneanu si D. Evolceanu,
C. Lacea si Th. Capidan. Se urmeazá cu stäruintä redactarea si
tipärirea lucrärii sub conducerea si supravegherea Comisiunii In-
särcinate de Domnhle Voastre cu aceasta. Comisiunea a ascultat
propunerea bine motivath a d-lui Puscariu si a hothrlt ca tomu-
rile sh fie pubhcate in jumätäti, spre a se evità volumele prea mari
si greu de folosit. Astfel s'a terininat de tiphrit partea I din tomul I,
cuprinzând cuvintele Incepätoare cu A si B si s'a tiphrit coala 1
din partea II, iar din tomul II a aphrut fasc. 4, formath din coa-
lele 16-20 si cuprinzând cuvintele gazdei-grozav. Dela sesiunea
trecuth pânä astázi s'au tiphrit coalele 41-45 din tomul I, partea I,
coala 1 din partea II, §i coalele 16-20 din tomul II, In total 11 coale.
«Avem multumirea a constatà ch greuthtile intâmpinate cu facerea
lucrärii sunt rhsplatite prin calitätile ei, cart sunt apreciate si de
specialisti stráini. Ca dovadh despre aceasta poate sluji darea de
seamh mágulitoare a d-lui profesor A. Zauner dela Graz, pe care
d-1 Presedinte a adus-o la cunostinta Academiei In seclinta dela 23
Noemvrie trecut. Distinsul filolog Incheie recensiunea sa, zicând ch
Dictionarul Academiei Române: «e eel mai bun dintre dictiona-
rele editate de o Academie In oricare din limbile romanice, o lu-
crare cu care redactorul, Academia si natiunea românä au toate
motivele de a se mândri.»
«15. Publicatiunea folkloristich : Din vieata poporului roman -
Culegeri si studii este an duph an mai bogatä, si din ea au mai
aphrut urmätoarele volume :
XIV. Arii romanesti din Bihor, culese de Béla Bartók.
XV. Vremuri Intelepte.Povestiri si legende romanesti culese de D. Furtund.
XVI. Agricultura la Romani, de T. Pamfile.
XVII. Ingerul Romanului, povesti si legende din popor, culese de C. Rd-
duleseu-Codin.
XVIII. Povestea lumii de demult, dup. credintele poporului roman, de
Tudor Pamfile.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
94 $ED1NTA DELA I MAILT 1913.

«16. Din Documentele istorice Hurmioaki s'au publicat :

Volumul XV, partea II (de CHI+ 1.165 pagine), cuprinzand : Acte si scri-
sori din anii 1601-1825 din arhivele oraselor ardelene Bistrita, Brasov,
Sibitu, publicate de d-1 N. Iorga dupri, copule Academiei. Volumul cuprinde
1 892 documente In text intreg si in rezumate si se incheie cu un bogat
indice alfabetic.
Volumul XVII (de 1.183 pagine), cuprinzand Corespondenta diplomaticil
si rapoarle consulare franceze (1825-1846), publicat dup. copiile procu-
ate de Academie de d-1 Nerva Hodos.
Volumul XVIII, care cuprinde continuarea acestei Corespondente diplo-
malice, se afla sub tipar. Din el s'au tipArit pan), acum 32 coale. Acest volum
se va incheia cu un indice alfabetic asupra intregulut material istoric, atat
de pretios, cuprins in volumele XVI-XVIII.
D-1 N. Iorga a Inceput a tipari Volumia XIX, cuprinzand Documente
grecesti privitoare la istoria Romanilor, in text original, insotit de traducere
româneascii. Acest volum va ocupa in colectiune locul volumului XIV.
«17. Instituthie culturale, cArora s'a hotärlt, in cursul anului, a
se trimite publicatiunile Acaclemiei, sunt urnAtoarele :
«In dar :
Reuniunea invittatorilor «Rosa» din Arad (Ungaria) ;
*coala Romana medie de fete din Arad (Ungaria) ;
Societatea pentru fond de teatru roman din Brasov ;
Camera de comert si industrie din Bucuresti ;
,5coala central& de agricultura din Bucuresti ;
Biblioteca Universitatii din Budapesta ;
Facultatea de medicina din Iasi ;
Muzeul national al Moldovei din Iasi ;
Seminarul pentru Istoria Romanilor dela Universitatea din Iasi ;
Biblioteca popularl din feud (Maramures) ;
Seminarul teologic gr. c. roman din Oradea-Mare (Ungaria) ;
Muzeul comercial din Smirna (Turcia) :
Biblioteca parohiala din 1---,1,ugag (Transilvania).
«In schimb:
Biblioteca Muzeului din Bergen (Norvegia) ;
Real Academia de ciencias exactas, fisicas y naturales din Madrid ;
Institutul geologic din Mexic ;
Societad cientifica «Antonio Alzate» din Mexic ;
Universitatea din Porto (Portugalia);
Societatea de stiinte din Varsovia.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 1 MAIII 1913 95

«IV. Biblioteca
«Biblioteca Academiei, precum constatärn de multi ani, Isi sporeste
din ce in ce mai mult colectiunile in asà, mäsurá, Incât intr'un
apropiat viitor, ea va puteâ sta aläturi de asezámintele de acest
fel din terile de veche culturk
«Primäria Capita lei, prin stäruinta colegului nostru d-1 Dr. C. I.
Istrati, a cedat Academiei o fäsie de loc din terenul Moruzi-Can-
tacuzino (calea Victoriei 131), care va rarnâneà prin cleschiderea
bulevardului proiectat intre parcul Ioamd si Ca lea Grivitei.
«Cu toatä strâmtorarea actualului local, inconvenient a cärui
Inläturare a fost amânatä - pentru scurt timp, - desi lucrárile
pregätitoare pentru constructia noului local erau puse la cale din
vreme, - materialele continuk in mod regulat, a 11 puse In ordine
si se folosesc neintrerupt de cei cari se ocupä cu cercetari stiintifice.
«Comisiunea permanentä a Bibliotecii vá va aduce In cursul acestei
sesiuni raportul ei despre cresterea si consultarea colectiundor in
anul trecut ; eu má voiu märgini sä vá prezent numai datele prin-
cipale privitoare la aceastä parte a activitätii stiintifice si cultu-
rale a Academiei.
«Sala de lecturá a cärtilor tipärite a fost deschisä 237 de zile
câte 10 ore pa zi (8-6), sala de lecturá a manuscriselor, In ace-
leasi zile, a functionat câte 8 ore pe zi (8-12, 2-6); 52 de zile,
In lunile de vacant& Iulie si August, amândouá sälile au fost des-
chise numai câte 4 ore pe zi (8-12).
«Numärul cetitorilor In sala de lucru a cartilor tipárite a fost de
9.508, cari au consultat 23.289 volume si brosuri. Altor 211per-
soane, cari cad In prevederile regulamentului, li s'au imprumutat
acasä 565 volume si brosuri.
«Sala de lucru a manuscriselor si documentelor a fost freeven-
tatä de 1.164 cetitori, cari au studiat 4 342 manuscrise, de 312,
cari au consultat 43.665 documente, si de 205, cari au cercetat
717 cárti vechi.
«Cabinetul Numismatic. - Activitatea pentru inventariarea, de-
terminarea si clasarea materialului colectiunii nurnismatice a con-
tinuat anul acesta mai ales pe terenul numismaticei antice, sub con-
ducerea d-lui M. C. Sutzu. Pe MO, o cantitate mare de monete
antic() din Colectiunea Statului, pästratá la Academie, s'au deter-
minat si clasat anul acesta si 1.702 monete, 17 medalii si plachete,
58 peceti si 4 greutäti monetare din colectiunea proprie a Academiei.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
96 $EDINTA DtLA 1 MAIll 1913.

«De altä parte s'a lucrat la determinarea si descrierea unui in-

semnat numär de monete inedite de ale oraselor Istros, Kallatis pi
Tomis, cari au format obiectul unei comunicAri fäcute Academiei
de chtre d-1 M. C. Sutzu, In ziva de 14 Decemvrie, sub titlul de: Mo-
nete inedite di orasele noastre pontice.
aTinând seamä de marea importantä istoricá i culturalá a des-
coperirilor de monete vechi i tezaure monetare, s'a inceput a se
aduna date si informatiuni cu privire la descoperirile de acest fel
fäcute pan& acum In Romania, In scop de a forma un cazier, care
sä fie tinut totdeauna la curent cu descoperirile de monumente nu-
mismatice din tara noastrá.
«Si anul acesta Cabinetul Numismatic a prima donatiuni de mo-
nete, medalii, greutáti i peceti dela urmätoarele persoane si in-
stitutiuni :
«Colegul nostru d-1 M. C. Sutzu a completat pretioasa colectiune
numismatic-a, anti* däruitä de d-sa anul trecut, cu Inc& 124 mo-
note de ale oraselor noastre pontice ; d-sa a mai däruit si repro-
ducerea in galvanoplastie a pecetii celei mari din 1801 a sträbunului
s5,u Mihail Constantin Sutzu, Domnul Terii-Românesti.
«D-1 C. Moisil, ajutor-numismat al Academiei, a oferit 32 monete
antice din Dobrogea si 6 monete de argint ale oraselor Apolloma
din Iliria si Dyrrhachium.
«Au mai däruit monete si medalii : D. A. Sturdza (2), I. Bianu (3),
N. Iorga (1), Romulus Voinescu (4), L. Ruzicka (3), N. Velichi (3),
I. Ceicu (10), A Popescu (1), Ministerul Finantelor (3), Banca Na-
tionalä (11), Directiunea Porturilor (2), Directiunea Azilului Elena
Doamna" (1), Biblioteca din Rio de Janeiro (1).
«S'au cumpärat 166 monete pentru suma de lei 1,264.
Cresterea totalä a colectiunilor Academiei î 1912 se aratä In
«urmätoarea tabelä:
Rumen, de mush ca. il
w
ca 02
0 e g 8 0 -,
,
a :.

a 0;1' Z ';'
Pri mite : o
>
E 'ill rx. -4 E
,
Conform legn dela
23 Martie 1904 3 730 2.529 14 1 13 637 14

In dar sau in schimb 1 606 311 933 14 23 43 112 20 3 113 4 234

Cumpärate . . . 984 10 I 563 155 20 122 471 271 13 6 30 177

Total . . . 6 320 2 850 2 496 183 43 165 583 291 17 13 756 48 411

I i i il I
1

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA i MAIn 1913. 97

«Din dubletele Bibliotecii Academiei s'au däruit 12.091 volume

§i brouri Bibliotecii In formatiune a Adunárii Deputatilor, conform
deciziunii Delegatiunii din 24 Maiu 1911.
aFondul Bibliotecii Academiei s'a sporit anul acesta cu douä In-
semnate colectiuni, cari nu au Ind, inventare speciale, §i de aceea
nu sunt cuprinse In tabloul de mai sus :
«Bibtioteca armeana Buiucliu, läsatä de generosul nostru donator
räposatul Gr. Buiucliu, alcátuitä din 256 opere In 283 volume qii
bro§uri In limbi europene privitoare la tam, neamul, literatura §i
arta Armenilor, §i 190 opere In 251. volume §i brouri In limba
armeaná, precum i 1 volum i 3 bro§uri In alte limbi orientale ; §i
a Biblioteca G. Em. Philippescu, bogatä In publicatiuni de pret
privitoare la istoria artelor, care abiä a fost adusä §i a§ezatä pe
unde a mai Ingaduit spatiul In localul actual.
a Alte daruri mai insemnate, cu cari au crescut colectiile Acade-
miei In anul trecut au fost urmätoarele :
«M. S. Regele Italiei a binevoit a trimite tomul III din Corpus
nummorum Italicorum,
«Casa Bisericii a däruit Catastiful o documentele breslei bla-
narilor din Botosani.
«Dela Directiunea generalä a porturilor §i. cäilor de comunicatie
pe apä s'au primit in dar 2 exemplare din placheta dela inaugu-.
rarea portului Constanta la 27 Septemvrie 1909.
eD-1 Dr. C. I. Istrati, ca Primar al Capitalei, a oferit medalii 135.-
tute de Primárie la botezul A. S. R. Principelui Mircea In ziva de
20 Ianuarie.
«D-1 N. Iorga a prezentat in dar o fotografie InfatiOnd pe Mateiu
Fälcoianu, ctitorul bisericii din Hotárani, §i medalia de bronz bk.-
tutä la inaugurarea rnonumentului lui Barbu tirbei la Craiova.
eD-1 rnembru corespondent Dr. Sextil Pu§cariu a trimis In dar
fragmente de manuscrise §i tipärituri vechi slavone, gäsite la bi-
serica veche româneascä din Râ§nov (Transilvania).
«Dela d-1 membru corespondent T. T. Burada s'a primit o co-
lectie de programe ale concertelor date de d-sa In tará §i in sträi-
nätate dela 1860-1910.
eD-1 Cavaler Paul G. de Gore din Chi§inäu ne-a trimis fotografia
unui patrahir aflat In mânästirea Ladoga (Novgorod), cu chipurile lui
Alexandru cel Bun §3i al Doamnei Marina, apoi Albumul ornamen-
telor de covoare moldovenesti, i 8 publicatii, apärute toate la
Chi§inau In 1912.
Analele A. R. XXXV. - Desbalet Ile. 7

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
Os EDINTA tLA 1 MAltj 1913

«D-I Arhitect-Consilier Fr. Jaffe dela Berlin a oferit desenuri

cari i au servit la scrierea sa asupra bisericii mânästirii dela Curtea
de Arges, precum si 2 stampe cu vederi din interiorul bisericii.
«De la d-1 pictor Hans Rudolf Schulze din Berlin s'au primit 8
stampe cu reproduceri de pe lucrärde sale.
«D-1 Victor Anestin a däruit o carte latineasch de astrologie, ti-
päritä In 1590.
aEu insumi am avut pläcerea sh adaug la colectiumle noastre un
exemplar In editie i leghturä de lux din Cartea verde : Chestiunea
Dunarei, tipáritä de mine In 1883, pe când eram Ministru al Afa-
cerilor sträine.

«V . Fonduri, donatiuni fi legate.

«Cornisiunea fmanciarä si Comisiunile speciale ale Fundatiunilor vii
vor prezenta rapoartele lor despre lucrärile din cursul anului, ari-
tându.vä i másurile ce socotesc de cuviintá a se la, pentru anul
viitor.
«Prestigiul pe care 11 câstigä institutia noastra In fata Intregei
lumii românesti, prin silintele stäruitoare de a promova i raspändi
cultura national& i prin ordinea In administratia ei, creste din ce In
ce mai mult. Nola fapte petrecute In cursul anului sunt noui
dovezi neindoioase despre aceasta. Persoane caritabile, cari In-
teleg lnaltele scopuri culturale urmarite de aceastä Institutie, In-
crezätoare In temeinica organizare i In inteleapta administratie a
Academiei, voind si dea i dupä trecerea lor din vieata aceasta o In-
trebuintare folositoare agonisitei lor, li pun la dispozitie mijloacele
bänesti, cu cari ea sä-si poath Indeplini mai bine si mai sigur me-
nirea pentru care a fost creati i pentru care luereazá fárá lncetare.

<,Räposatul Grigorie M. Buiucliu, magistratul luminat, fost consilier

la Inalta Curte de Casatie, voind si dea lntreg tributul vietii sale
pentru cultura nationalä a neamului de care lsi lipise vieata si In
mijlocul cäruia a fost cinstit dupá vrednicie, a: instituit, prin testa-
mentul sau dela 1 August 1912, Academia legatará universali
asupra averii sale, In sumä de un milion de lei.
«Acest bärbat cultivat si iubitor de culturä n'a avut nici o legä-
turä cu Academia, ci din cel mai curat patriotism, väzând cum
lucreazil aceastä institutie, i-a läsat aproape toatá agonisita vietii

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 1 MAID 1913. 99

lui, fárá a-i pune nici o conditie, färä a determinà, nici un scop spe-
cial. WA textual cuvintele testamentului (art. 8) :
«Institui legatarä universalä Academia Românä din Bucuresti.
«Ea va fi liberá, In scopul pentru care a fost creatä, sä dispunä de
a legatul ce-i fac, In modul, formele si conditiunile ce va gäsi de
«cuviint'a, cu aceasta, ca In &Arne de seam& anuale sä se mentio-
«neze Intrebuintärile ce va face din legatul meu.
«Observând CA In România putini se Indeletnicesc cu studiul lim-
«bilor orientale (armeaná, arabh, tura, si persanä), a cáror literaturá
«istoricä poate fi folositoare terii, la caz când Academia va gäsi de
«cuviintä de a face achizitiuni, a institui burse sau a da recom-
«pense pe seama legatului meu, dorinta mea este, färá a face din
«aceasta o conditiune obligatorie, ca la asemenea imprejurári sä
«aibä In vedere si limbile orientale mai sus pomenite.
«Biblioteca mea armeanä, ce se cuprinde In legatul universal
«ce-i fac, ii va servi ca un mic Inceput pentru Biblioteca orien-
a talä", ce presupun ca-si va formä cu timpul.»
«Ca semn al recunostintei mele pentru bunávointa colegialk care
ani Indelungati mi s'a arätat In sânul Academiei, si In dorinta de
a contribul si pentru viitor la Inlesnirea activitätii Institutaei noastre,
care formeazä pentru mine, din pricina scopului inalt pe care-1 ur-
máreste, o preocupatiune constanta, am mstituit, prin donatiunea
de 100.000 lei din 25 Fevruarie, un fond, al cärui venit sä fie
intrebuintat In douä perioade alternative de câte 4 ani ; intr'un
period, spre a se da o bursä pentru studiul agriculturii si al stiin-
telor agrare In scoalele speciale si la universitatile din Germania,
si In celálalt period, spre a se Imbogäti colectiile de istorie natio-
nalá ale Academiei. ,

«Acum viu la expunerea datelor mai insemnate cu privire la fun-

datiunile principale ale Academiei :
01. Fundafiunea Vasile Adamachi a avut Inscrish In buget suma
de lei 80.397,34 pentru burse si cheltueli de studii :
Bursele au fost In numär de 33 si anume :
a) 24 burse de câte 100 lei pe lunk dintre cari :
8 la Facultatea de stiinte din Iasi.
8 la Facultatea de medicinä din Iasi.
8 la Scoala de poduri si sosele din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
l 00 EIDINTA DELA 1 MAITT 1913.

b) 3 burse de cate 300 lei pe lunä pentru licentiati, cari fac

studii de fizicA si de geologie la Paris, si de geografie la Berlin.
c) 3 burse la absolventi de scoale speciale (250 lei pe luna) pen tru
lucräri practice de mecanicá.
d) 3 bursa la ingineri (doi cu câte 400 lei si al treilea cu 300
lei pe luná) pentru studiul edilitätii publice.
«S'au prevázut in buget si anul acesta 10 burse de câte 360 lei
anual pentru 10 elevi dela Scoala de agriculturá «Joan Costache
Agarici» dela Moara-Grecilor (Vasluiu).
«In anul trecut au terminat studiile ca bursieri ai Fondului Ada-
machi d-nii : Petre Popescu dela Facultatea de stiinte din Iasi ;
Dumitru Stoica, Ilie Popa si Enache Haret dela Scoala de poduri
si sosele ; si Joan Bonifaciu, care s'a ocupat cu lucrAri practice in
ateliere de constructiuni de masini in Germania.
a2. Fundatiunea Ottetelesanu. Institutul de fete dela Mágurele,
acum in al 19-lea an de functionare, Isi continuá mersul re-
gulat sub conducerea plinä de solicitudine a Comisiunii alese de
D-voastre si compusä din d-nii I. Kahnderu, I. C. Negruzzi si St.
C. Hepites.
((La examenele generale, tinute la Institut in zilele de 20 si 21
Iume, au asistat, pe lângä doi din membrii Comisiunii, d-nii I. Ka-
linderu si St. C. Hepites, si d-1 Dr. V. Babes din partea Acade-
miei si d-na Inspectoare scolarä Elena Cordoneanu, delegatá din
partea Ministerului Instructiunii.
«D-1 I. Kalinderu a tinut, cu acest prilej, o cuvântare plinä de
parintesti povete, tratâncl despre puterea obiceiului, - la care a
raspuns delegata Ministerului, foarte multumitä de rezultatele im-
bucurätoare, constatate mai ales sub raportul educatiumi. .
«Ca si in alti ani, d-1 I. Kalinderu a däruit 300 lei, pentru ca
directia Institutului sä cumpere câte un obiect de amintire absol-
ventelor din anul trecut, si alti 600 lei spre a se cumparà elevelor
daruri de anul nou.
oPentru constructiunea unui al doilea local de scoalá In comuna
Fundu-Chiselet, Academia a däruit un teren de 2.077 m. p., pe
care-1 posedà in mijlocul satului.
«3. Scoala de agriculture& loan Costache Agarici," dela Moara-
Grecilor si-a continuat si anul acesta mersul regulat sub condu-
cerea zeloasä si priceputá a activului ei director d-1 G. Cotea.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 1 MAIII 1913 101

04. qcoala inferioarei de agriculturei Tache Anastassiu" din

Tigáne§ti functioneazä cu 3 ani de cursuri : un an pregätitor ii
intaiele douá clase, organizate cu materiile de Invätämânt dupä
programa Statului.
«La 5 Septemvrie s'a tinut examenul de admitere, In urma cäruia
s'au primit 20 eievi In anul preghtitor §i 3 In clasa 1, in care se
aflau numai 17 elevi.
«Scoala primarei Tache Anastassin" dela almätuiu îi urmeazA
§i anul acesta mersul ei regulat.
«In ziva de 26 Octomvrie s'a aezat In sala §edintelor bustul ge-
nerosului donator Tache P. Anastassiu. D-1 Preedinte I. C. Ne-
gruzzi a rostit, In aceastä imprejurare, o cálduroasä cuvântare In
memoria marelui filantrop.
«5. Fundatiunea Maria General Carp" a Impärtit, conform cu
dispozitiunile testamentare, Imbräcäminte elevilor säraci din §coa-
lele primare din Bucureti i Giurgiu. La Bucure0i aceastä distri-
butie s'a fäcut prin «Societatea pentru ajutorul elevilor shraci »,
condusä de d-1 I. Procopie-Dumitrescu. Din suma de 2.000 lei, pusä
la dispozitie pentru acest scop, s'au imbräcat 86 elevi säraci (46
bäieti §i 40 fete). La Giurgiu Impârtirea hainelor s'a fäcut prin d-rui
C. Ionescu, directorul sucursalei Bäncii Nationale, C. Sävescu, di-
rectorul Scoalei comerciale, §i N. Bädulescu, o rudä de aproape a
testatoarei.
«6.ra mo0a Rädiana a Fondului Donici, din trupul numit Bas-
tonul, despärtit de mo0e, s'au destinat 2112 hectare ca teren de
culturä experimentalä pentru coala rural& din satul Racauti, co-
muna One0i (BacAu).
«7. Procesul pentru succesiunea räposatului Stefan Urläteanu, In
care Academia aveà un legat de 60.000, lei a fost terminat inaintea
instantelor judecätore0i 0 Academia a intrat tri stäpânirea legatului,
al cärui venit este destinat -prin testament- la acordarea In per-
manentá a unei burse In strämätate eabsolventilor de liceu, spre
«a-0 completa studiile superioare In rarnura tiinificä sau tehnicä.»
«8. Procesul cu rno0enitorii de sânge ai räposatei Elena Dr. TM.-
nescu pentru obtinerea legatului, constând din a patra parte a averii
disponibile a räposatei, fixat pentru ziva de 6 Martie trecut, s'a
amânat färâ, termen, dupä cererea mo0enitorilor de a se numi de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
102 EDINTA DELA 1 MART 1913

catre Tribunal un expert pentru evaluarea averii mobile si imobile

a räposatei, din momentul deschiderii succesiunii.
«9. Mosine. - CAutarea mosiilor In regie prin sistemul cunoscut
al arendärii anuale a pâmântului direct la tärani pentru platà, in bani
continuä a da cele mai bune rezultate. Nu numai veniturile se primesc
regulat, dar, printr.o supraveghere stáruitoare a administratiei, se
introduce an de an mai multä ordine si mai simtitA Imbunatatire In
lucrárile .agricole ale táranilor si in alegerea semintei. Sistemul
Academiei a fost adoptat nu numai de mai multe institutiuni, cari au
proprietäti rurale, dar si de mai multi proprietari particulari, cari Isi
gäsesc Intr'insul nu numai cresterea vemturilor, dar si crutarea mo-
sulor de exploatárile adeseori prea istovitoare ale marilor arendasi.
«Una singurá din mosiile Academiei a suferit In mod simtitor In
anul trecut din cauza prea multelor ploi, anume mosia Rosiorn
din judetul Suceava (a Fondului Adamachi); s'au dat Insä din timp
instructii administratiei si au fost Instiintati târanii ea, vor fl astep-
tati de platä, ca s5, nu-si piardä vitele agonisite In anii trecuti.
«Sistemul Academiei a fost descris In amánunte, cu rezultatele
obtinute, In lucrarea d-lui Dr. D. Busuiocescu. Spre a se da o cât
mai Intinsä cunoastere a acestm sistem, s'a fäcut o nouä editie a
acelei lucrári, cuprmzând si rezultatele anului agricol 1912, cari sunt
aratate In urmatoarea tabelá:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 Mosiile Academia administrate in regie prin arendare individuali la Orani in soul agricol 191211913.

1
Humid firanilor
Pämânt arendat Valoarea productelor Cheltueli
(Venitul brut)
HUME MOP . .IC din din din A
Venitul net
Veoitul net al
7..1 g ., .1 a 7=-,
aritcurti fenea p. piSeune
TOTAL total& asIgurari TOLTeALL hinter molar
li semiute
11
-e
4 0:1
Gr.
4W
144 r
E8 Let L.I. Let Let Lei LA

Roqiori . . . . 370 70 55 495 219 24.259 7.686 1.787 33.732 19 898 19.635 39 533 -5.080

vaaa vimaa§
Moara-Grecilor. 1 122 64 204 1 390 538 186 559 6 821 9.348 202 728 56 652 98.188 154 84 47.888

Tig6ne0i . . 2.418 - 195 2 613 742 741 164 - 6.643 748 107 120 185 250 888 371 073 377.034

álmAuiu . . 1 418 70 67 1.555 510 462.035 16 050 16 080 494.165 '75 566 113.616 189.182 304.983

Magurele . . . 320 -- 320 220 117.705

1

- - 117.705 27 845 39 793 67.638 50 067

- -

TT 61 arm
Fundu-Chiselet 1.901 228 2.129 463 527.581 4 745 532.326 101 112 218 251 319.363 212.963

Olteni . . . . 864 13- 877 260 189 473 1.533 - 191 006 38.889 71.295 110 184 80 822

R5diana . . . 204 56 41 301 124 62 479 8 779 1 005 72.263 18 517 22.771 41.288 30 975

Total . . . 8 617 273 790 9 680 3 076 2 311 555 40 869 39 608 2.392 032 458 664 834 437 1.293 101 1 101.732 -5 801 --- 1.098.931

Rezultatul general in medi.

1) Vemtul brut la hectar : 247,09 lei. 2) Cheltuehle In medn la hectar : 133,58 3) Castigul net la hectar : 113,51 lei.
D e de Ora : 777,64 D 1 de om :
D 420,38D D de OM : 357,26 D

LID

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
10 5DINTA DELA 1 MART 1913

ePcidurile.-Deosebita Ingrijire care se dä padurilor de pe mosiile

Academiei se continuä MIA incetare : despártirea terenului paduros de
cel agricol prin santuri Intärite cu garduri vii de salcâmi, paza severä
spre a ferl pädurile de a fi päsunate, sunt másuri cari prin ele insele
ajutä regenerarea padurilor atât de nelngrijite la noi In trecut. Pe
lângA, aceasta Insä se continuä cu statornicie plantarea poenilor si
marginilor rämase goale prin negrija din trecut. In acest an s'au
plantat din nou 18 hectare cu diferite esente potrivite cu felul pä-
mântului : ulm, frasin, dar mai ales salcâm.
«0 schimbare s'a adus In anul trecut si In exploatarea parchetelor
de pädure, spre a o pune in acord cu sistemul intrebuintat la mosii:
vânzarea lemnelor deadreptul la säteni, Inläturând orice fel de mij-
locitori. Incercarea s'a fäcut la douä päduri : la mosiile Olteni (Te-
leorman) si Tigäne§ti (Tecuciu) si rezultatele au fost foarte multu-
mitoare atât pentru Academie, cât mai ales pentru sateni. Acestia
si-au putut cumpärà cu preturile fixate de administratie mult mai
ieftin decât In trecut nu numai lemne de foc, cât mai ales lemne de
constructie, si astfel li s'a facut mare inlesnire pentru a-si construl
ecaretele solide, de cari au trebuinth In gospodária desvoltatá prin
cAutarea mosiei In regie.
«10. Situatia fondului adunat din initiativa Institutiei noastre,
prin subscriptie publick pentru ridicarea unui monument poetului
national Vasile Alecsandri, este urmatoarea :
Listele impartite au fost in numär de 8.743
din cari s'au inapoiat 7.217
ramAnand neinapoiate 1 526
Cu listele inapoiate s'au incassat L. 63.966,28
Incassäri extraordinare au fost de » 1.237,60
Din preschimbäri de efecte » 1.132,15
Lei 66.336,03
Din incassarea cupoanelor » 30.220,02
Lei 96.556,06
Acest fond se afla depus :
in efecte de Stat de nominal L. 106.400
cari au costat Lei 95.607,55
Cheltueli de tipar » 961,75
Lei 96.569,30
Datorie asupra cassei paná la
ctiponul de 1 Mani 1913 . . . » 13.25
Lei 96 556,05

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EEDINTA DELA I MAUI 1913. 105

«VI. Concursurile premiilor.

«In sesiunea aceasta sunt de acordat 4 premii pentru lucräri pu-
bhcate : Marele Premiu Nästurel, premiile Adamachi, Eliade-RAdu-
lescu i Demostene Constantinide, si 5 prermi pentru lucräri cu
subiecte date: Adamachi, Cuza, Nästurel, Lazär i Neuschotz.
01. La Marele Premiu Neisturel de 12.000 lei, care se va da
prin comisiune specialä unei a.* sense In limba româná, cu con-
tinut de orice naturet, care se va judech mar meritorie printre
cele publicate dela 1 Ianuarie 1909 rAnä la 31 Decemvrie 1912,
s'au prezentat urmätoarele cárti:
Brcitescu-Voineqti (Ioan AL), In lumea dreptAtii. Nuvele si schite. la§i 1912.
Intuneric si unning,. Nuvele st schite. Iasi 1912. "
/7 Pe marginea cArtilor. Bucuresti 1911.
Chiri(escu (M. L), GaniceruL Buc. 1912.
Ciregeanu (Dr. Badea), Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici crestine orto-
doxe de Räsä.rit. Tornul I-III. Buc. 1910-12.
Cruceanu (Mihail), Spre Cetatea Zorilor. 1912.
Dumitrescu-Olt (Dumitru M.), Elegii si Reverii. Slatina 1912.
Moruzi (Dumitru C.), Pribegi in tar& rapita. Roman social basarabean.
Iasi 1912.
Murnu (George), Homer, Iliada. Tradusá. Cantul XIII-XXIV. Buc. 1912.
Negru (Natalia), Märturisiri. Nuvele. Buc. f. a.
Scretdeanu (Al. Dem.), Carte de Fizicá pentru clasa III secundarA. Buc. 1911.
» » Carte de Chimie pentru elevii cl. IV-a gimnaziale.
Buzáli 1912.
Vlahup (A.), Pictorul N. I. Grigorescu. Viata si Opera lui. Editia Casei
Scoalelor. Buc. 1910.
(.(2. La premiul Adamachi de 5.000 lei (divizibil), care se va
decerne prin Sectiunea istoricA, pentru scrieri istorice, econornice,
juridice, filozofice, de cuprins moral (in Intelesul cä sunt excluse
numai scrierile contrare moralei), cari se vor judecà mai meritorii
printre cele publicate dela 1 Ianuarue 1910 panä la 31 Decemvrre
1912, au intrat urmátoarele scrien:
Antonescu (Eftimie), Codul comercial adnotat. Vol. II (Art. 77-269). Buc. 1912.
Antonovici (Preotul loan), Documente Bkladene. Vol. I-IL Brlad 1911-12,
Asian (G.), Morala greaca. Buc. 1910.
Educatia prin sine insusi. Editia III. Buc. 1912,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
106 sEDINTA DELA 1 MAD3 1913.

Bacaloglu (Alexandru G.), Din Monografia liceului Lazar. Jubileul de 50

de ani. Buc. 1911.
» Descentralizarea administrativa comunala a orasului Bucuresti.
Buc. 1912.
Boldescu (I.), Monografia orasului Giurgiu. Giurgiu 1912.
Bud (Tit), Date istorice despre protopopiatele, parochille si manastirile
române din Maramures. Cher la 1911. i
Burileanu (C. N.), Romeni di Albania. Bologna 1912.
Casimir (Alexandru V.), Drumul nostru catre «Tara lui Soare-Räsare».
Galati 1912.
Constant (Tiberiu), Publicul si Presa. Buc. 1913.
Constantinescu (Eliodor), Problema inatamântului secundar in Franta.
Sec, lile primare superioare din Paris. R.-Vâlcea 1911.
Dan (Dirnitrie), Cronica Episcopiei de Radauti. Viena 1912.
Genf (Ioan), Administratia bisericeasca. Oradea-Mare 1912
Ghibeinescu (Gh.), Cuzestii. Precedat de un studiu istoric asupra \Tail Ela-
nului. Iasi 1912.
Graur (Daniil D.), Cultivarea viei, Manuarea vinului. Morburile si vinde-
carea lor. Simleu 1912.
Ionascu (Romulus), Invätämântul profesional in strainatate. Iasi 1912.
illihdiescu-Nigrim (N.), Teoria suprematiel. Buc. 1912.
Popescu-Beijenaru (I.), Schitul Baltenii din Codrul Vläsiei. Buc. 1912.
Popovici (Maximilian) si George Cipelianu, Manual de agricultura pentru uzul
scoalelor superioare si inferioare de agricultura, etc. Buc. 1912.
Tulbure (Nathalia), Atlas istoric al Românilor cu Cetiri istorice. Buc. 1912.
«3. La premiul Eliade-Reklulescu de 5.000 lei, ce este a se
acordà prin Sectiunea istoricá unei scrieri istorice, economice, ju-
ridice, filozofice, care se va judech mai meritorie printre cele pu-
blicate dela 1 Ianuarie 1909 pâri5, la 31 Decemvrie 1912, s'au primit
cártile urmätoare :
Coligni (Camila), 75 Femei criminale (Notite biografice si portrete). Tul-
cea 1911.
Longinescu (S. G.), Pravila Moldovei din vremea lui Vasile Lupu, insotita
de tälmäcirea sa in frantuzeste de A. Patrognet. Buc. 1912.
Tanoviceanu (I.), Curs de drept penal. Vol. I, II. Buc. 1912.
s Curs de procedura penal& Buc. 1913.
(4. La premiul Demostene Constantinide, de 4.000 lei, ce este
a se decerne prin Sectiunea stiintifica unei scrieri eu confinut

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DINTA DELA 1 MAID 1913. 107

stiintific, care se va judech mai meritorie printre cele publicate

dela 1 Ianuarie 1 910 pâria la 31 Decemvrie 1912, au intrat ur-
mkoarele tiparituri:
Brisou (Grigore), Helicopterele. Buc. 1910.
Jacob (H.), Elemente de geometrie pentru clasa III secundarit de fete. Buc. 1912.
Merutiu (Dr. V.), Contributiune la studiul massivelor de sa,42i din RomA,nia.
Buc. 1912.
Parhon (Dr. C.), Cercetäri asupra glandelor cu secretiune internA, In ra-
portul lor cu patologia mentalA. Buc. 1910.
«5. La prerniul Adamachi de 5.000 lei (divizibil), ce este a se
da prin Sectiunea literara celei mai bune lucrAri sense in limba
româng, cuprinzánd un: Stuclin despre superstifiile poporului ro-
man in asemanare cm ale altor popoare vechi si noi, s'a prezentat
un singur manuscris cu deviza: Credintele populare constitue
religiunea universala a tuturor popoarelor din toate timpurde
si in toate locurile. - Elisée Reclus.
«6. La premiul Nästurel de 5.000 lei, ce este a se decerne prin
Sectiunea istoricá celei mai bune lucrAri scrise In limba român6
despre: Domniile romane sub Regulamentul Organic pawl la
1848, a intrat un manuscris cu motto: Prin dragoste $ i credinfa.
4. La premiul Alexandru Ioan Cuza de 20.000 lei, care este
sä se dea prin Sectiunea istoricá celei mai bune lucrári scrise In
limba românä despre: Istoria Romelnilor dela Aurelian /And la
fonarea Principatelor, nu s'a prezentat nici un rnanuscris.
«8. La premiul Lazar de 5.000 lei, ce este a se decerne prin
Sectiunea tiintificä celei mai bune lucrAri scrise In limba românä
despre: Starea taranului roman din punctul de vedere antropo-
logic, biologic $ i patologic, nu s'a prezentat de asemenea mci un
manuscris.
«9. La premiul Neuschotz de 2.000 lei, ce se va da prin Sectiu-
nea stiintifich celei mai bune lucrári scrise In limba român5, despre:
Cromatica poporului roman, aclica : modul de a vopsi, (WI) te-
saturile de Ulna, matase, bumbac, etc., precum si pieile, lemnele,
casele, ouale de Pasti, sulimanurile sau substantele alimentare,
a intrat un singur manuscris cu deviza: Eu ma duc, ma prapa-
desc, ca un cantec batranesc.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
108 5EDINTA DELA 2 MAID 1913

«Domnilor Colegi,
«Incheind expunerea de fath, nu mä pot stäpâni de a exprlma
adânca mea bucurie pentru starea Infloritoare la care a ajuns In-
stitutia noasträ, atât In privinta lucrarilor i pubhcatiunilor ti-
intifice pe cari ea le savârseste, cât si sub raportul administratiei.
Acelora dintre noi, cari am apucat inceputurile modeste, starea de
azi ne dá incredere in progresul statornic In toate privintele; ne
dä Increderea ch precum silinele inaintasilor nostri au fost atât
de bogat roditoare, asemenea i munca noasträ stáruitoare va con-
tribui la Inältarea acestui asezámânt de culturä nationalän.

D-1 Secretar general D. Sturdza prezenta raportul Comisiunii financiare

asupra exercitiului bugetar 1911-12.
PArintele V. Mangra instiinteazA prin scrisoare cä, din cauzA de boallí,
nu poate luà parte la lucrärile sesiunn generale.
Se procede la alegerea Comisiunii, care sri, examineze lucrárile acute in
cursul anului i arAtate in raportul d-lui Secretar general.
- Sunt alesi d-nii : B. Delavrancea, M. C. But= §i T. Simionescu.
Dela Sectiunea istoricá se primeste propunerea ca d- V. Parvan, membru
corespondent, s5, ceteascrt intr'o sedintri publicá comunicarea sa : Descoperiri
noucl in Scythia minor.
- Propunerea Sectiunii se aprobá si se decide a se tineh sedinta publicä
pentru comunicarea d-lui PArvan Miercuri 8 Maiu.

EDINTA DELA 2 MAW 1913.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 At. M. Marienescu instiinteaz5, prin scrisoare ca, din cauzá de boalá,
nu poate veni la luciarile sesiunii generale.

D-1 T. V. Stefanelli prezenta Academiei ca ornagiu din partea d-lui Inginer

Erich Kolbenheyer, directorul scoalei industriale din Cernauti, publicatiunea :
Motive ale industriei casnice de broderie din Bucovina. Titlul, prefata si in-.
troducerea acestei publicatiuni aunt tipttrite in trei limbi : germaná, roman&
ruteanii.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SADTNTA BELA 2 MAIII 1913 109

D-1 Presedinte exprimA d-lui Stefaneyijmultumirile Academiei, cari se

vor comunici In scris si d-lui Kolbenheyer.
D-1 D. Onciul ceteste urmatorul raport al Comisiunii Fondurilor loan Rita
si Joan Scorteanu despre lucrärile din 1912 :
«Domnilor Colegi,
«Avem onoare a vä aratà, In cele ce urmeazä modul cum s'au Intrebuintat
veniturile Fondurilor Fatu si Scorteanu In anul trecut 1912.
«In buget s'a inscris pentru procurare de carti din Fondul loan FAtu suma
de lei 11.659,95 si din Fondul loan Scorteanu suma de lei 799,45.
«La 8 Iunie Comisiunea a decis ca din venitul Fondului Fatu sä se tri-
mitá si s'au trimis cate 1.000 lei d-lor I. M. Moldovanu si A. BArseanu si
900 lei d-lui T. V. Stefanelli pentru a procura si a impärti cArti didactice
scolarilor saraci din afará de Regat ; iar din venitul Fondului Scorteanu s'au
trimis acelorasi domni colegi cate 100 lei, spre a procura carp religioase In
acelas scop.
((Cu sumele rAmase disponibile dela cele dou5, fonduri s'au procurat ma-
nuale didactice, cari s'au Irnpärtit, ca si In anii precedenti, prin mijlocirea
revizorilor scolari si a invätätorilor la elevii saraci ai scoalelor rurale din
judetele Arges si Tecuciu si la acei din scoalele de pe mosiile Academiei.
Cártile au fost cele aratate de revizorii scolari respectivi si de invatatorii
dela mosiile Academiei.
«Astfel s'au distribuit :
a) Pentru divizia I : 3.770 abecedare,
1.840 aritmetici.
b) Pentru divizia II : 1.215 carti de cetire,
1.205 aritmetici,
445 geografii.
c) Pentru divizia III : 979 carti de cetire,
979 aritmetici,
983 gramatici,
979 geografii.
d) Imnuri religioase 333 exemplare.
«S'au impärtit deci In total un numar de 12.728 manuale, pentru cari s'a
cheltuit, cu procurarea si Irripartirea, suma totala de lei 8.959,70.
«Anul 1912 a fost al douazeci si patrulea de cAnd se exeeuta dispozitiu-
nile din testamentul raposatului loan Fatu si al sasesprezecelea de cand se
executa acelea din testamentul Mariei Schiopescu, care a lasat legatul loan
Scorteanu, dupá numele fratehii salt.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
110 EDINTA DELA 2 MART 1913.

«Din veniturile acestor fonduri s'au &trait pb.na acum un numar de 260.920
manuale pentru suma de lei 155.612,87, dându-se totdeodata pentru procu-
rare de carti scolarilor din afara de Regat suma de lei 53.875.
«Incheind aceasta dare de seama, aducern multumirile noastre d-lor colegi
Moldovanu, Barseanu i Stefanelli pentru ajutorul ce au dat Academiei in
aceastä lucrare a ei.
.Membru Comisiunii, L C. Negruzzi, D Onciul

- Raportul se iea spre cunostinta si se aproba.

Se procede la alegerea Comisiunii Fondurilor Fatu si Scorteanu pentru
1913-14.
- Sunt alesi d-nii : L Bogdan, I. C. Negruzzi §i D. Onciul.
D-I Vicepresedinte L Bogdan ocupa fotoliul prezidential.
D-1 Dr. C. Istrati ceteste urmatorul raport asupra conturilor anului bu-
getar 1911-12 :
«Domnilor Colegi,
«Subscrisii membri ai Comisiunii fraanciare, alese de D-voasträ in se-
siunea generala trecuta, procedand la veriicarea cassei Academiei pe 1911-12
si a Fundatiunilor : Adamachi, Otteteleanu si Tache P. Anastassiu, am primit
dela d-1 Contabil rapoartele aferente, situatiunile de cassä si de excedente
pe numitul an bugetar.
«Am controlat registrele si actele justificative, precum i recipisele de
efectele depuse la Banca Nationalä, pe cari le-am gasit in perfectä ordine,
consemnam in cele ce urmeaza, rezultatul cercetarilor noastre:
«Venituri :
«Din totalul prevederilor bugetare la venituri de Lei 1.071.942,06
s'au incassat L. 1.010.553,60
s'au mai incassat peste prevederi din restantele anului tre-
cut, cu efecte iesite la sorti, spor din cupoane si allele . . » 1.988 867,85
«Totalul incassarilor . . . L. 2.999.421,45
langa care se adaoge i numerarul cassei la 31 Maiu 1911 . » 307 854,90
«Total general . . . L. 3.307.276,35
«Cheltueli:
«Din totalul prevederilor bugetare la cheltueli de Lei 1.103.302,01
s'au cheltuit L. 944.132,20
se adaog cheltuelile Mcute peste prevederi :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $ED1NTA DELA 2 MAIU 1913. 111

L. 944.132,20
salduri din anul trecut, efecte cumpärate spre inlocuirea
altora iesite la sorti, i capitalizäri » 2.014 094,64
«Totalul cheltuelilor . . . L. 2.958 226,84
Daca scrulem din totalul incassärilor de L. 3.307.276,35
«Totalul cheltuelilor de . . . » 2.958.226,84
«Rezultä sald in numerar la 31 Maiu 1912 L. 349,049,51.
care se repartizeaza astfel :
Lei 152.537,- pentru fondurile Academiei,
e 64.246,43 » Fundatiunea Adamachi,
e 55.233,11 » » Otteteleanu,
» 77.032,97 e e Tache P. Anastassiu.
«Efecte :
«Din cercetarea tuturor operatiunilor Academiei am constatat di, efectele
ce posed à. la incheierea anului trecut 1910-11
Nominal Peste nominal Total
erau de L 5 929 300,- L. 624.496,40 L. 6.553.796,40
din cari se scad Scrisurile fun-
ciare rurale 50/0 ie§ite la sorti
dela Fondul Adamachi §i cari s'au
inlocuit cu Rena amortis. 4°/e . » 18.000,- » » 18 000, -
«13,ännAn efecte de L. 5.91.1.300,- L. 624.496,40 L. 6.535,796,40
se adaog urmátoarele capitalizári,
rentä cumpärat5, pentru preschim-
barea de Scrisuri funciare rurale
5 °A, ie§ite la sorti §i rentä primit5,
pentru islazuri date din mosille
fondurilor :
1. La fondurile
Academiei . . . L. 71.600,--
2. La Fond. de
pens. al personalului » 26.000,-
3. La Fondul A-
damachi . . . . » 19.000,-
4. La Fondul Ot-
teteleanu. . . . » 1.571.500,-
5. La Fondul Ta-
che P. Anastassiu » 19.000.- » L707.100,- » » 1.707.100,-.
«Totalul efectelor la 31 Maui 1912 L. 7.618 400,- L. 624.496,411 L. 8.242.896,40

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
112 sEDINTA DELA 2 MAIU 1913.

«Prin deciziunea Academiei dela 6 Martie 1904, s'a dispus

ca actiunile Bäncii Nationale sä fie socotite duptt cursul zilei
dela 31 Maiu, incheierea anului bugetar.
«Cursul celor 546 actiuni ce posedá Academia la 31. Maiu 1912
a fost de L. 5.550, deci in sum5, totalá de . . L. 3.030.300,-
de unde scildem sumele socotite mai
sus de L. 273.000,-.
si valoarea peste nominal data la
cumprirare » 624.496,40 » 897.496,40
«Ettunâne spor L. 2.132.803,60
«Averea totalá a Academiei in efecte la 31 Maiu 1912 a fost de L. 10.375.700,-
«De unde se vede di averea Academiei in efecte a crescut prin capita-
lizttri de sporuri, procente si valoarea imobilului din Calea Victoriei No. 49.

«Excedent:

«Contul excedent in anul 1911-12 a fost urnatorul:

1. La fondurile Academiei L. 26 313,13
2 » Fundatiunea Adamachi » 55.404,17
3. » » Ottetelesanu » 12.983,26
4. » » Tache P. Anastassiu » 8.067,44
«In total . . L. 102.768,-
cari s'au trecut pe anul 1912-13.
«Din imprumuturile fäcute dela Fondul Adamachi in anii precedenti Fon-
dului Donici si cari se redusese in anul trecut la suma de Lei 68.428,70
s'a mai amortizat in anul curent suma de Lei 30 000,-, rtimânând un rest
de Lei 38.428,70.
«La Fondul Ottetelesanu in luna Fevruarie 1912 s'a vAndut prin licitatie
publicA imobilul si Parcul Ottetelesanu din Calea Victoriei No. 49 cu pretul
de Lei 1.455.355,- care s'a depus in efecte.
«Tot in cursul anului 1911-12 s'a format un nou fond, conform art. 5
din actul de donatiune Anastasie Stolojian, Premiul Anastasie Stolojiae
din capitalizarea procentelor fondului pe Julie 1911.
«Acesta find rezultatul cercetarilor noastre, avem onoare a-I aduce la cu-
nostinta D-voastre, si vä rughin a da descArcarea cuvenitä pentru gestiunea
anului bugetar 1911-12.
(13 Octomvrie 1912.
aMembrii Comisiunh: S. C. Haret, Dr. C. L Istrati, D Cachet.»

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 3 MAM 1913 113

- NeluAnd nimeni cuvAntul, se pun la vot si se aproM concluziunile ra-

portului.
Se procede la alegerea Comisiunii fmanciare pentru examinarea conturilor
anului bugetar 1912-13.
- Sunt alesi d-nii : Gr. Antipa, Dr. C. Istrati, D. Onciul.

SEDINTA PUBLIC,k DELA 3 MAID 1913.

Presedmta d-lui N. Gane, Vicepresedinte.

ll-1 I. Bianu zice : M5, rog sh mi se ingAdueascä a aduce In

aceastä sedintä la cunostinta Academiei o nouä descoperire biblio-
grafick ce vine sä ImbogAteascä biblioteca noastrá si sä adaoge
un nou fapt la cele multe cunoscute pânä acuma despre ajutorul
dat timp de câtevà secole de Principatele române vietii culturale
a crestinilor din terile orientale stäpânite de Irnperiul Semilunii.
Noua descoperire este o carte arabet tipeiritet în Iasi la 1742.
Ea are titlul: « Cartea judeceitii adevärului $ i a räspunsului drep-
teitii, compusei de distinsul Peirinte, filozoful deseivarsit 0 mes-
ter in intelepciune, prea fericitul Domn Nectarie, Patriarhul
Ierusalimului, drept reispuns ceilugeirilor latini misionari in te-
rile räseiritului, cari locuese in Tara Sfântei si se silesc prin
toate mijloacele putincioase set strice credinta ortodoxei pi sä o
inläture ; se mai aratet multe greseli ale Bisericii Romei. Tra-
dusei din linibile greacä si latind în limba arabä dupei copia
originalei 'in anul crestinese 1733.- Si acum tipetrilei cu cheltu-
eala prin ingrijirea Fericitului Pärinte Domnul Silivestru
Patriarhului Antiohiei in zilele Doninitorului loan (Mavrocordat),
fiul lui Nicolae, $ i ale Mitropolitului Nichifor Peloponezianul, in
orasul Iasi in anul 1742». Pe dosul titlului este sterna Moldovei
si sub ea urmátoarele cuvinte grecesti tipárite In caractere arabe:
«Ioannou loannou .Nigoulaou Faifoda toni afsifestatoni ice filo-
khristoni imon aftendoni ke ijimônas basis Moldovlachias, bola ta
ati», adea.:
Tnemou'hocivvoo Ncy.o).6.ou Boa66aa, 'cob sòceßecteaou xcd cpc?,oxpEcrou
p,Ctív cil.Mvtoo wy.E tep.6voc; wric-114 imo)306xaxErg, irow. Tat gvil.

Este vorba de Joan Nicolae Mavrocordat, care a domnit In Mol-

dova dela 1743-1747.
Analele A. R. XXIV.- Desbale)de. 8

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
114 §EDINTA DELA 3 MANI 1913.

Pe pagina 58 se aflä, urmátorul epilog:

aS'a terminat de tiparit aceastä carte binecuvântatá numitá :
aJudecata acleveirului $ i reispunsul drepteitii la 13 Julie in
binepazita Iasi, care este scaunul Domnesc al ferii Bogclaniei,
in mancistirea Sft. Sava. Au lucrat la tipetrire preotul Mihail
Bezzi, nciscut la Koitrt ad Dahab de lcingei Tripoli in Siria, si
Diaconul dela .Alep Gheorghe din insotitorii Patriarhului Antio-
hiei prea fericitul Silvestru, la anul crestinesc 1746».
Se stià pânä, acuma c5, In timpul domniei lui Brâncoveanu, neo-
bositul si mesterul de multe bune Antim Ivireanul Meuse la Snagov
tipografie greac5, sr arabä, In care a tipArit In aceste hmbi la
1701 Liturghier §i la 1702 Ciaslov ; se stià iarás cA, o tipografie
arabá fusese de acelas Antim Acura la noi si dáruitä, de Vodá
Brâncoveanu Patriarhului Antiohiei Atanasie, care a dus-o la Alep,
unde a tipärit Psaltirea la 1706, cunoscuth mai de mult, si Evan-
ghelia descoperita acuma in urmä. Se stià asemenea cä, In aceiasi
ani de cea mai puternicá protectie culturalk datä de noi cresti-
nilor necatolici din Impärätia Padisahului, s'a trimis de Antim In
tara lui de nastere Georgia din Caucaz, la Tiflis, o tipografie geor-
giank fäcutä de el aim la noi si trimeash cu mester tipograf pre-
gátit, care a tipärit Intâia oar5, cArti In limba georgiank Evanghelia
la 1709 §i Liturghia la 1710.
Dar despre existenta unei tipografu arabe la Iasi nu s'a stiut
nimica pan5, acuma. Cartea acuma descoperitá a fost gásitá la, Roma
si procuratä pentru noi de un Invätat preot orientalist, Párintele
Ciril Karalevski (Charon), care de câtivA ani publicg, lucrarea sa:
Histoire des Patriarcats Melkiles (Alexandrie, Antioche, Jérusalem).
Aceastá carte este o noua dovadä despre ajutorul pentru vieata
lor sufleteasck pe care crestimi de sub stápânirea Semilunii timp
de cinci secole (XV-XIX) l-au cAutat si 1-au gásit la strámosii
nostri. Dacá acest ajutor a ajuns pânä, la Arabii din Siria, la
Alep, la muntele Sinai si in Egipt, la Georgienii din Caucaz, cu
cât mai intensiv si färä, Incetare s'au folosit de el vecinii cei mai
apropiati, Sârbii, Bulgarn si mai ales Green!!
Si cum s'au uitat toate! Mare si grea Invátáturá trebue sá scoa-
tern din aceste fapte!
D-1 N. Iorga expune cornunicarea sa: Doucl traditii istorice in
Balcani: a Italiei $ i a Românilor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 §EDINTA DELA 4 MAIII 1913. 115

EDINTA DELA 4 MAIU 1913.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 Presedinte I. C. Negruzzi ceteste urmätoarea telegramä pri-

mitä dela Maiestatea Sa Regele Ita liei, drept räspuns la aceea tri-
misä de Xcademie In ziva de 1 Maiu:
Multumesc ceilduros pentru prea frumoasa telegramei datei
cu ocaziunea mull pleicutei a petrecerii in Roma a Altetei Sale
Regale Principelui Carol. M'au atins 'in mod cu deoseaire placid
gandul pi amintirea acelei distinse Academii si le rememorez din
toatei inima.»
Dela d-mi Andreiu Bârseanu §i Al. Philippide se primesc scrisori, prin
cari instiinteazä ca nu pot luà parte la lucrarile sesiunii generale.

Se ceteste procesul verbal al Sectiunii stiintifice pentru sedinta dela 4 Maiu,

prin care se arati cá Sectiunea a decis sá propura a se tipári in Publica-
Ounile Fondului Adamachi scrierea d-lui P. Bogdan, fost bursier al acestur
fond, despre Repejunea sunetului la corpurile lichide.
- Propunerea Sectiunii se aproba.

D-1 P. Pont ceteste urrnatorul raport al Comisiunii Fondului Adarnachi

pentru lucrárile dm 1912-13:

«Domnilor Colegi,

«Ina, dela punerea in aplicare, In 1894, a dispozitiunilor cuprinse in tes-

tamentul rilposatului Vasile Adamachi, Comisiunea insárcinatá cu suprave-
gherea acestei frumoase fundatiuni a avut in s5.nul ei pe colegul nostru
dispilrut Spiru Haret. Darea noastra de seamd, din anul acesta o facem sub
covarsitoarea durere pentru golul ce 1-a läsat tri sAnul Comisiunii si al Aca-
derniei iubitul i neuitatul nostru coleg. Aducem i cu aceastá ocazmne sa-
lutul nostru de pietate memoriei aceluia care a fost Spiru Haret.
«In cele ce urmeazA avem onoare a vá arátà modul cum s'au executat
dispozitiumle testamentare ale fericitului Adamachi si ale Regulamentului
fundatiunii lui In trecutul an dela inchiderea sesiunii generate precedente.
«L Burse. - In bugetul pe 1912-13 s'a prevazut pentru burse, chel-
tueli de studri i pentru masa de lucru din Statiunea zoologic5. dela Neapole
suma de lei 87.797,34 si s'au acordat urmatoarele burse:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
116 EDINTA DELA 4 MAID 1913.

«a) 16 burse de Gate 100 lei pe lunä la studenti ai Universitätil din Iasi
anume:
((8 la Facultatea de stiinte studentilor: Vasi le Gheorghiu din anul I; Ste-
fania Zamfirescu si Ion IIangan din anul II; Vasile Zaharescu, Constantin
Oesc, Amalia Misihánescu si Victor Popescu din anul III; Gheroghe Flo-
rea din anul IV.
«8 la Facultatea de mediciná studentilor: Grigore Popa din anul II; Di-
mitrie Holban, Gheorgbe Nästase i Alexandrina Pa lade din anul IV; Gheor-
ghe Popovici din anul V; Ion Dinescu din anul VI; Grigore Bazgan si Ion
Teodorescu din anul VII,
«b) 8 burse de ale 1.200 lei pe an la 9,,coala de poduri i sosele elevdor:
Romulus lanculescu i Claudiu Mititelu din anul preparator; Valeriu Mere-
nth din anul I; Ion Protopopescu din anul II; Ion Apostolescu din anul III;
Constantin Iosipescu, Nicolae Bujoreanu si Constantin Constantinescu din
anul IV.
«c) 9 burse in stráinátate pentru studii speciale i anume:
«3 la licentiati in stiinte, de ale 300 lei pe luná, d-lor: Constantin Be-
dreag, pentru studiul Fizicei la Paris, anul III; Nicolae Arabu, pentru stu-
diul Geologiei in regiunea Dardanelelor, la Viena si la Paris, anul II; Ni-
colae Ionescu, pentru studiul Geografiei la Berlin, anul I.
«3 la absolventi ai coalelor supermare de arte i meserii, pentru perfec-
tionare in ateliere de constructium de masini, de câte 250 lei pe lund, d-lor
Ion Iliescu la Mannheim, in anul II; Iordan Teodosiu la Berlin, in anul II, si
Ion Georgescu la Munchen, in anul I.
«3 burse, din cari douá de cAte 400 si una de 300 lei pe lura, la ingineri
iesiti din Scoala noasträ de poduri i osele, pentru studiul EdilitAtti publice,
d-lor: Nicolae Musat si Cincinat Siintescu, in anul III, pentru vizitare i stu-
diare de lucrári in diferite orase ale Europei Centrale i Occidentale; Nicolae
Profiri, anul II, la Berlin.
«Potrivit art. 12 din Regulamentul Fondului Adamachi, s'au acordat ei
anul acesta 10 burse de cAte 360 lei la Scoala practicá de agriculturá «loan
Costache Agaricip din Moara-Grecilor.
«II. La finele anului scolar trecut 1911-12 au terminat studiile ca bur-
sieri ai Fondului Adamachi d-nii: Dumitru Stoica, Hie Popa i Enache Ha-
ret, cari au iesit ingineri din Scoala de poduri i sosele; Petra Popescu dela
Facultatea de stiinte din Iasi; Ion Bonifaciu, luerári practice pentru perfec-
tionare iii ateliere de constructiuni de masini la Braunschweig si Winterthur.
«III. La masa abonatá din Fondul Aclamachi in Statiunea zoologicA dela
Neapole a lucrat, in lunile Julie, August, Septemvrie ii Octomvrie, fostul
bursier d-1 Ion Borcea, profesor la Facultatea de stiinte din Iasi.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 4 MAIII 1913. 117

«IV. In Publicatiunile Fondului Adamachi au ap5,rut In cursul anului

urmätoarele lucrAri acute de fosti bursieri ai Fondului Adamachi:
«I. Borcea, Zoocecidii din Romelnia;
«D. C5JugAreanu, Actiunea acizilor asupra substan(elor proteice;
«G. Macovei, Asupra cutremurului de pet meint dela Mama de Marmara
dcla 9 August (27 Julie) 1912;
«I. Simionescu, Studii geologice $ i paleontologice din Dobrogea. VI. Fauna
amoniOlor triasici dela Hagighiol ;
«I. Simionescu, Resturi de ichlyosaurieni in triasul din Dobrogea;
«C. Nicolescu-Otin, Despre silicatii sintetici de bismut;
«C. Popovici, Spiru Haret si invariabilitalea marilor axe planetare;
«C. Nicolescu-Otm, Contribufiuni la metalurgia anticei a cuprului. in fr-
rile locuite azi de Romani.
«Pentru tiparirea «Revistei stiintifice V. Adamachi» a Asociatiumi fostilor
bursieri, s'a dat si anul acesta, ca si in anii precede* surn3. de lei 1.000.
«S'au impArtit in toamna trecut5, pentru lei 1.497,90 0.1.0 si imbrac5,-
minte la elevii sáraci ai *coalei primare «V. Adamachi» din Iasi si s'a dat
ca mile la sáraci suma de lei 1.500 pentru pomenirea mvelui binefAcAtor.
«Propuneri pentru 1913-14.
«La 1 Octomvrie viitor vor fi vacante douä burse pentru absolver* de
liceu si scoale speciale si dou5, burse pentru ingineri. Propunem ca primele
clouä burse a, se acorde pentru lucrari practice de mecanica.
«Bursele din a doua categorie propunem s5, se acorde pentru studiul
electricitAtii.
«Incheind, Dommlor Colegi, aceast5, dare de searnä, ne facem ca totdea-
una datoria, aducând prinosul nostru de recunostinta memoriei lui Vasile
Adamachi, care prin actul s5,11 de mare generozitate a creat aceastA funda-
Vune atAt de frumoas5. In roadele sale bogate.
gmembrii Comisiurni, D. Sturdza, P. Poni.D
- Raportul se iea spre cunostint5, si se aprob5, propunerile acute prin el.
Se procede la alegerea a dor membri, cari, impreunä cu d-1 Secretar ge-
neral, s, formeze Comisiunea Fondului Adamachi pentru 1913-44.
- Sunt alesi d-nii P. Poni §i 1. Simionescu.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
118 sEDINTA DELA 6 MAIII 1913.

EDIlsITA. DELA 6 MAW 1913.

Prerdinla d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 1. Sbiera instiirrteazä prin scrisoare cá, din cauza sänätätil sdruncinate,
nu poate veni la lucrárile sesiumi generale.
Dela Ministerul Instructiunii si al Cultelor - Admmistratia Casei Bisericii -
se primeste invitatiunea ca Academia sä participe la ceremonia pentru in-
vestirea noului ales Episcop al Eparhiei Rämnicului-Noului Severin, care
se face mAine 7 Maiu la ora 113/4 in Palatul Regal.
- Se decide sa lea parte Delegatiunea si oricare din membri ar dori
D-1 ..N. Gane ceteste procesul verbal al Comisiunii instituite la Scoala de
arte frumoase din Iasi sub presedinta d-sale, pentru acordarea premiului I.
Lecomte du Nouy. Comisiunea propune impärtirea premiului in modul
urrnAtor : lei 200 elevului Alexandru Grigorovici si ate lei 141,50 elevilor
Emanuel Gliga si Richard Hette.
- Propunerea Comisiumi se aprobä.
D-1 Presedinte L C. Negruzzi aminteste dispozitiurnle testamentului, prin
cari räposatul Grigorie Buiuchu a instituit Academia legatarä universalä
asupra averii sale, a arei valoare este ' astázi de 880.000 lei in efecte, cu
un venit anual de lei 45.000, precum si un numerar de lei 14.629,95.
Dupá raposatul au rämas trei frati si douä surori, despre cari In testament
se spune a au mijloace de traiu mai mult cleat suficiente pentru nevoile
lor. Atât d-1 Presedinte, at si d-1 Vicepresedinte N. Gane, cunosc de aproape
situatia acestor frati si surori ai raposatului si stiu a cei doi frati, anume
Joan si Vahan, precum si surorile Eliza si Maria, au mijloace foarte res-
tränse pentru traiu, sunt bäträni si unii infirmi. In aceste conditiuni, Dele-
gatiunea in unanimitate a hotárit a satisface cererile celor doi frati si doutt
surori, dändu-le din venitul fratelui lor ate o rentá viageg de cate 4.000
lei pe an pentru surori si de ate 2.000 lei pentru cei doi frati. Aceastä
deciziune a Delegatiunii se supune la aprobarea plenului Academiei.
- Propunerea Delegatiumi se aprob5, cu unanimitate.
D-1 Presedinte I. C. Negruzzi aminteste a Academia posedá la Fondul
Adamachi o mosie in judetul Tutova la 36 kilometri departe de cea mai
apropiatá gag, care este Barladul ; a aceastit mosie se aflá din anul trecut
arendatá obstn sätenilor cu 12.500 lei anual,- din cauet a .depártarea ar
face administrarea in regie prea grea si prea costisitoare pentru intinderea
mosiei. De repetite ori Ministerul Agriculturii si al Dorneniilor a cerut Aca-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 7 MART 1913. 119

demiei sä vándä, Statului si ea din mosiile ei, potrivit legii din 17 Martie
1912. Delegatiunea a hotárit sá facá aceastA vánzare pentru mosia Cálima-
nesti, iar pädurile de pe ea sá le vándä tot Statului prin Casa Pädurilor.
Aceasta deciziune a Delegatiunii se supune aprobärii plenului.
- Deciziunea se aprobá cu unanimitate.

,EDINTA DELA 7 MART 1913.

Preedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 St. C. Hepites ceteste urmätorul raport al Comisiunii Fondului Tache
Anastassm asupra lucritrilor din 1912-13 :
«Donmilor Colegi,
«Ca semn vädit al recunostintei Academiei cAtre memoria generosului
Tache Anastassiu, vä spuneam in raportul nostru din anul trecut, cá se va
aseza bustul lui in sala sedmtelor noastre. In adevär, la 26 Octomvrie,
bustul lui Tache Anastassiu a luat loc, precum vedeti, Mug& ale celorlalti
mari donatori ai acestei Institutiuni. Pe cavoul dela Calmätum, unde se odih-
nesc de veci rämäsitele pämântesti ale lui Tache Anastassiu, se va inältà
in curând o cruce-monument, care a sosit in taril zilele trecute.
«qcoala inferioard de ogriculturei dela Tigeinesti este astäzi In al treilea
an de functionare, avAnd 20 elevi in anul preparator, 20 in clasa I si 17 in
clasa II a scoalei propriu zise. Elevii sunt toti interni si primesc dela Acade-
mie toatá intretinerea, imbrácämintea, cäilile si materialul de scoalá.
«Corpul didactic se compune din director, un institutor, un sef de culturi,
un grädinar-pomolog, un preot pentru predarea religiei si cântärilor biseri-
cesti, un medic, doi maestri pentru lemnárie si fierärie, un econom-maga-
ziner si personalul de serviciu trebuitor.
«In ziva de 17 Iunie s'au tinut examenele generale la cari au asistat d-nii
Poni si Hepites Asupra constatärilor acute la aceste examene am prezentat
Academiei, in sedinta dela 22 Iunie, o dare de seamä in care, intro altele,
spuneam :
«Prin intrebárile ce insine am pus, ne-am incredintat de cunostintele ele-
«vilor, cari ne-au multumit pe deplin. Am vizitat toate lucrárile agricole si
«de grädinärie, pe cari le-am gäsit executate in perfecte conditiuni si reusita
«lor este foarte bunä.»
«La concursul de admitere a celei de a treia serii de elevi, In zilele de
5 si 6 Septemvrie, au asistat d-nii Poni si Hepites, iar d-1 Hepites a mai

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
120 sEDINTA DELA 7 MAIU 1912.

inspectat scoala in ziva de 11 Martie, constatând bunul mers al ei si pro-

gresele imbucurätoare ce face.
«Tinem sä, constatarn ca, de unde la inceput candid* erau foarte putini
si parintii n'aveau tragere de inima sa-si indrumeze copiii catre scoala dela
Tigänesti, in toamna trecuta, afluenta candidatdor a fost destul de mare,
intru cat pentru 20 de locuri s'au &cut 56 de cereri.
«Culturile au fost intinse anul acesta la 48 hectare, fatá de 32 din anul
trecut si de 19 din primul an al scoalei. Pepmierei i grädimi de legume s'a
dat o deosebita atentiune i s'a instalat o roatâ cu lan i cupe pe malul
raului Bar lad pentru irigatie.
«Scoala are vitele i instrumentele agricole necesare i intregirea lor se
face dupa cresterea trebuintelor.
«qcoala primarei dela Cälmeituiu este acum in al 11-lea an de functio-
nare si a dat la finele anului scolar trecut a saptea serie de absolventi in
numar de 15. La inceputul anului scolar curent s'au inscris 80 elevi, dintre
cari 55 baieti si 25 fete. Din catunul Calmátuiu sunt 15 badeti si 23 fete,
iar din catunul vecin Grivita 10 Weld si 2 fete. Elevii au toti hrana dela
scoalä, iar cei 40 Mieti din Grivita sunt interni. La 19 Septemvrie s'au im-
partit elevilor toate cartile i materialele scolare pentru intreg anul 1912-13,
iar la 26 Octomvrie s'a distribuit celor mai saraci imbrâcâminte de iarna
pentru suma de lei 1.779,85.
«Pentru scoala profesionala de fete din Tecuciu s'a dat ca si in ami pre-
cedenti subventie Ministerului de Instructie suma de 10.000 lei.
«Renta de 2.000 lei pe luna a d-nei Elena Tache Anastassiu i cea de 1.000
lei pe luna a d-lui Iancu Anastassiu s'au servit la timp, ca si in trecut.
«La biserica, langa care se odihnesc ramasitele generosului fundator, se
fac regulat servichle crestinesti de preotul si personalul permanent numit
in 1910.
aMembni Comisiunii, St. C. Hepites, P. Poni»

- Necerand nimeni cuvantul, raportul se iea spre cunostinta si se aproba.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTELE DELA 8 I 9 MART 1913 121
r
EDINTA PUBLICA DEL& 8 MAIU 1913.
Presedinta d-lui I. C. Negrazzi.
D-1 V. Petrvan, rnembru corespondent, cetete comunicarea sa:
Descoperiri nourc in Scythia minor.

EDINTA DELk 9 MAIL' 1913

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

Dela d-1 Dr. Ilarion Puscariu, Vicar arhiepiscopesc la Sibiiu, se primeste
publicatiunea fácuta de d-sa : _Not* despre inteimpicirile contemporane, serise
de loan Puscariu, fratelui pärintelui Vicar, fost membru al Academiei Ro-
mâne. Aceastä publicaOune s'a fiicut dupl manuscrisul amas dela autor.
- Se exprimä multurniri Pärintelui Dr. Ilarion Puscariu.
D-1 Gr. Antipa ceteste urmätorul raport al Comisiunii Fondului Agarici
pentru lucarile din 1912-13 :
«Domnilor Colegi,

«*coala practicA de agriculturä «loan 'Costache Agarici» din Moara-Gre-

cilor, a cärei supraveghere ati binevoit a o da anul trecut in sarcina sub-
scrisilor, isi urmeaza cu acelas personal dinainte «mersul regulat sub condu-
cerea zeloasä si priceputä a activului ei director d-1 G. Cotea», cum vä
spunea si d-1 Secretar general in raportul d-sale despre lucarile din cursul
anului. D-1 Cotea este astäzi in al 10-lea an de functionare si e cel mai
vechiu din conduatorii scoalelor noastre. Aceastä functionare mai indelun-
gatä a dat d-lui Cotea putinta sä priceapä in toate amänuntele, asà, cum
intelege Academia, menirea scoalei, in fruntea careia d-sa este ca un parinte
in mijlocul unei familii numeroase. Lucrarea elevilor in clasá, la câmp, in
grädini, la vie, in atelierele de fierárie si lemnärie, la grajduri si in toate
päitile, se face nu cu silnicie, ci cu bura voie si cu bunä ränduealá, färä
pripire, ca si cum fiecare elev ar munci la casa pärinteascá sau in propria-i
gospodärie. Culturile de pe terenurile afectate scoalei sunt, precum vä arätam
si anul trecut, modèle de pricepere si ingrijire. Pentru aceasta, ca o Ms-
plat& a särguintei sale, Comisiunea aduce aici multumirile ei harnicului
director dela Moara-Grecilor.
«Cursurile teoretice se fac numai in semestrul de iarnä si In zilele cAnd
vremea nu permite lucari practice la camp sau in grádini. Philii practice

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
122 sEDINTA DELA 9 MAIII 1913

se da o deosebita atentiune si se cauta a se face culturi din ce ri ce mai

rationale si mai extensive prin ingrasäminte chimice sau gunoire, prin
araturä cat mai adanca, i prin campuri de experienta. Produsele culturilor,
dupa ce se indestuleaza toate trebuintele scoalei, se vand i sumele se trimit
la cassa Academiei. Iata, aceste venituri in cei din urma patru ani :
1909-10 lei 1.939,00
1910-11 » 5.299,35
1911-12 » 3.848,75
1912-13 » 4.161,05.
«Deosebirea intre veniturile din anul 1910-11 si cei urmatori provine
din productiunea foarte abundenta a viei din acel an, care cu deosebire in
1912 a fost foarte slabá.
«Cresterea vitelor este iaras o preocupare deaproape a directiumi si in-
grijirea lor de catre elevi face pe acestia sarsi iubeasca tovarásii lor de
munca. Reproducatorii scoalei servesc si la Imbunatátirea rasselor de vite
din satul Moara-Grecilor si din cele invecinate.
«In gradmile de pomi roditori, elevii sunt deprinsi cu altoitul i plantatul,
iar in cele de zarzavat se indeletnicesc cu gradinaritul. Anul trecut s'a dat
o mare extensiune pomiculturii i arboriculturh, altoindu-se i plantandu-se
mil de bucati.
«In ateherele de fierarie i lemnrie s'au facut, pe langa toate reparatiu-
nile trebuitoare uneltelor scoalei, i alte lucrari mai mari : montarea masinei
de semanat, montarea unui plug desfundator, construirea unui docar, facerea
de paturi pentru elevi, sanii pentru cai i boi, dricul la o trasura, stupi
sistematici i altele.
«coala functioneaza cu 30 elevi : 8 in clasa I si cate 11 In clasele II si
III si ea a fost inspectata de d-1 Hepites n zilele de 23 Septemvrie, 25 si
26 Martie. La 23 Septemvrie cand s'au facut examenele generale, mai ales
teoretice, cáci vremea n'a ingaduit sa se faca in deajuns i cele practice,
a asistat i colegul nostru d-1 I. Bianu.
«In vara aceasta se va face un canal pentru scurgerea apelor din curtea
scoalei i prin aceasta curtea va fi mai curata i mai putin noroioasa. Spre
a se mári debitul de apa adus prin conducte din izvoarele de Mgá vie, se
vor extinde captarile la acele izvoare.
«Tot In vara aceasta se vor completh defmitiv 1nstAlaiunile prin repa-
rarea bisericii de lânga, scoala »
- Raportul se iea spre cunostintA, si se aproba.
Se procede la alegerea Comisiunii Fondului Agarici pentru 1913-14.
- Sunt realesi d-mi : Gr. Antipa, St. C. Hepite i J. Katindern.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDI/sITA DELA 11 MAIU 1913 123

1)-1 Presedinte observa ca a rams nealeastt Comisiunea Fondului Tache

Anastassiu si pune la ordinea zilei alegerea acelei Comisiuni.
- Sunt realesi d-nii: St. C. Hepites, L Kcainderu, P. Poni.
D-1 Presedinte I. C. Negruzzi zice ca in lama trecuta a avut neplacerea
sa primeasca, dela d-1 L Kalinderu urmatoarea scrisoare :
«Am onoare a depune prin aceasta demisiunea mea ca membru al Aca-
demiei. Cred ca am acest drept si va, rog a primi incredintarea inaltei mere
conside ratiuni».
D-1 Presedinte a mers atunci la d-1 Kalinderu si a staruit sa, retraga acea
scrisoare, aratandu-i ca Statutele Academiei prevad ca membrii sunt alesi pe
vieata si ca, nu pot demisionâ si 1-a rugat O. iea parte la lucrari. Cu parere
de ran a constatat cá rugarea d-sale a rarnas fara rezultat. De aceea este
silit acum a aduce cazul la cunostinta plenului si ceteste art. 22 din Sta-
tute, In care se prevede ca membrii Academiei sunt alesi pe vieata.
D-1 Dr. C. L lstrati zice ca d-1 Kalinderu e prea sus In stima si iubirea
noastra, ca sa nu inteleagá ca trebue sa fie aláturea de noi si sa se intoarca,
in sanul A cademiei. Demisiunea nu poate fi luatá In consideratiune, nici nu
se poate pune la vot. Unanimitatea rnembrilor sa exprime dorinta ca d-1
Kalinderu sa se Intoarca la lucrarile Acaderniei. Aceasta sa i se comunice
fara intârziere.
- Propunerea d-lm Dr. Istrati se primeste cu unarnmitate.

iEDINTA DELA 11 MAW 1913

Preedinta d-lui I. C. Negruzzi.

Dela Sectiunea istorica se primeste spre aprobare urmatoarea deciziune
luatá la 9 Maiu curent :
«Peninsula Balcanica si insulele Arhipelagului sunt presarate de manastiri
si biserici, cari au fost zidite sau ajutate de Domni, episcopi, boieri si calu-
OH din terile românesti ; multe din ele au inscriptil si documente dove-
ditoare despre aceasta larga protectie, care le-a mers din parnAntul nostru ;
ele sunt titluri de glorie pentru Români, caci arata, darnicia si bunatatea
lor fat.a de alti crestini.
«Aceste documente sunt amenintate in urma noualor stapaniri, cari se
aseaza acolo acurna.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
124 sEDINTA DELA 11 M VEU 1913.

«Este deci necesar ca, fárä intArziere, indat5, ce linistea acelor tinuturi va
face lucrul cu putintá, toate aceste documente sä fie adunate.
«Sectiunea istoricl decide ca d-1 N. Iorga, insotit de un ajutor i un fo-
tograf, sá facä cercetAri in acest scop, i dac6. Academia nu are mijloace
bänesti suficiente pentru asemenea misiune, sa intervinti la Guvern spre a
sprijini o aserrenea lucrare.» '

- Propunerea Sectiunii se aprobä si se decide a se face la Guvern in-

tervenirea cerutá de Sectiune.
Dela Sectiunea istoricá se primeste urmátoarea propunere adrrusit de Sec-
tiune irr edinta dela 9 Maui :
«In deciziunea Sectiunii, aprobAtit de Academie la 5 Maiu 1912, pentru
publicarea Buletinului in limbi straine, nu s'a prevAzut nici o remunerare
pentru autorii comunicArilon
«Sectiunea decide s5, se prezente Academiei spre aprobare propunerea ca
si la Buletinul Seqiunii istorice sh se aplice in viitor dispozitiunea art. 8
din Regulamentul pentru Buletinul Sectiunil stiln(ifice, aprobat de Academie
la 17 Maiu 1912.»
D-1 Presedinte I. C. .Negruzzi atrage atentiunea cá aceastä propunere fund
o dispozitiune de regulament, urmeazA sá intruneascä doná treimi.
- Propunerea Sectiunii se aprobA cu unanirnitate.
Se ceteste procesul verbal al Secpunii stiintifice pentru sedinta dela 7 Maiu,
prin care se aratti cá Sectrunea a primit spre publicare in Anale o lucrare
in limba francezti de Alice si I. Grintescu intitulata : Les mouvements
spontanés et les mouvements provoques des feuilles des légumineuses. Asupra
publicárii acestei lucräri s'au ridicat in sand Sectiunii indoeli despite in-
telesul art. 36 din Regulamentul general, care prevede c5 «persoane str'äine
de Academie» pot prezenta pentru publicare in Anale lucrari stiintifice sau
literare nu mimar in limba românk ci i in hmbile : latina, italiank ger-
maná, francezá sau engleza. Nu se aratä insh daca se intelege prin «per-
soane straine» once persoaná care nu apartine Academiei, oprindu-se dela
acest drept membrii Academie], sau favoarea se (IA numai strAinilor de
neam, adica acelor persoane cárora nu se poate cere cunoasterea limbii ro-
mane. De aceea Sectiunea a hotArit sä aducA chestiunea in discutia plenului.
- Dupá cererea d-lui Antipa, care va fi siht sá absenteze dou6, zile din
Capitalk se decide a se pune la ordinea zilei in sedinta de Miercuri 15 Maiu.

Se ceteste procesul verbal al Sectiunii stiintifice pentru sedinta dela 9

Maiu, prin, care se arat5. c6, Sectiunea a decis sá propunit plenului pentru

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 11 MART 1913 125

alegere de membru activ in locul ramas vacant prin moartea lui Sp. Haret
pe d-1 Titeica, membru corespondent.
- Se decide a se pune la ordinea zilei Miercuri 15 Maiu.

D-1 Presedinte I. C. Negruzi zice cä Delegatiunea, prin Incheierea Nr. 318

dela 27 Fevruarie, a decis sa darueas.cdCasei *coalelor un teren de 2.077
metri patrati, propnetate a Academiei In satul Chiselet, pentru a se construi
in acel sat un al doilea local de scoalä, i prin incheierea Nr. 470 dela 22
Martie un teren îri suprafatä de 2t/2 hectare din trupul numit «Bastonul»
dela mosia RAdiana spre a servi scoalei din satul 'Vacant!, Badiu, drep t
pamánt de culturä pentru invatämântul practic agricot.
Aceste deciziuni se supun la confirmarea plenului.
- Academia aproba donatiunile acute.
D-1 I. Bianu prezentA fascicula II din publicatiunea- Antichild(i bulgare
de artd, care se face de Academia de stiinte dela Sofia, do unde ni s'a tri-
mis in schimb. Fase. I a pubhcatiel, facutä la 1907, a fost publican de
Comisiunea arheografica, si este formatä din 10abele reprezentând hi fototipie
u.si de biserici, strani, catapetesme, rame de icoane, chivoturi, dela vechi
biserici bulgaresti. Aceasta a II-a fasciculá cuprinde 10 reproducer' in cromo-
litografle, fete intregi sau numai pArti sau initiate din Evanghelii manuscripte
bulgare, infrumusetate cu frontispicii i initiate facute in arabescuri i colori.
Amintindu-ne strânsa legatura intre vieata noastra manastireasca i biseri-
ceasdi, care si a luat inceputurile dela cele sArbesti i bulgaresti, pe cart le
continuti, usor se intelege marea hisemnatate ce are publicatia bulgareasca
pentru studiile asupra artei h vechile noastre mânástiri t biserici. Dar in
fruntea fase. II a publcatiei se mai aflä i cAteva _Note explicative, In cari
se atinge un punct din programul ei, care ne priveste direct. Se spune anume :
«Deocamdatä s'a facut o alegere de ornamente din manuscripte in limba
medio-bulgará i valaho-bulgard din secolii XV si XVI, dar se va pregati
publicarea ornamentelor din manuscripte mai vechi». Aceasta insemneaza
cá publicatiunea Academiei bulgare se pregateste sä cuprinda intre antichi-
tätile bulgare de arid §i manuscriptele scrise i infrumusetate hi mânästirile
noastre sub influenta gustului românesc, ceeace le dä un caracter national
românesc. Faptul cá textele acelor manuscripte sunt in limba medio-bul-
gará i cä punctul de plecare al decoratiunii a fost luat din manuscriptele
sArbesti i bulgäresti nu justifica de loc cuprinderea lor intro antichitätile de
arn sarba sau bulgarl; caci ele sunt specifice românesti ca caractere desvol-
tate pe pämântul terii noastre si sub influenta aptitudinilor estetice natio-
nale românesti. Dacä totus vecimi de peste Dunare se incumeta.sä o facá,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
126 EDINTA DELA 11 MAID' 1913.

aceasta se explicil prin indräzneala lor si prin negrija noasträ, precum si alti
vecini au dat in publicatfile lor lucrärile de artä poporalä romaneascg, drept
ale lor.
Noi Ora acum nu am dat nici artei noastre poporale, nici artei noastre
vechi bisericesti cuvenita atentiune si nu am Lent acele publicatii de ma-
terial, in cari s5, aräthm ce este al nostru, nici acele studii comparative cu
ale popoarelor vecine sau conlocuitoare, cari sä desfacä si sá arate elemen-
tele estetice proprii nationale romanesti. Vechile noastre manuscripte nu au
fost adunate v pästrate in colectiuni bine tinute si bine organizate. Cate
nu s'au pierdut din nephsare, au umplut lumea: dela Oxford, Paris, Munchen,
Viena, Lemberg, Varsovia, in mai toate bibliotecile mari se gäsesc manuscripte
slavo-române scrise cu mare caligrafie si infrumusetate in manästirile noastre.
In bibliotecile Rusiei, la Moseva, Petersburg si alte orase si mandstiri, nu-
märul lor este foarte mare. 0 scoalä foarte activá de caligrafie si miniatura
s'a desvoltat si a lucrat in patru secoli, XIV-X VII, si a produs sute si mil
de manuscripte pe pergament si pe hartie, infrumusetate cu lucrári, cari pot
fi adevárate titluri de glom national& si sunt si ele dovezi de adancti cul-
turä sufleteascá si de gust ales. Din toate aceste lucran sunt prea putine in
mamile noastre. Iar sträinii vin O. si le atribue lor din cauza nepasárii noastre.
Aceastä nepäsare fatá de trecut pare a Lila cate odatá forma unei adevarate
porniri vrajmase. Cred folositor sa aduc la curiostinta Academiei un fapt de
aceastä naturá, cu dorinta si speranta ca Academia instis sä iea másuri de
desteptare unde se cuvme, spre curmarea ráului. Iacá faptul: Acum cativa
ani regretatul nostru coleg FIaret, Hind Ministru, a infiintat prin lege organicá
de Stat Comisiunea istoricá a Romarnei, cu menirea de a ingriji publicarea
in edith critice a vechilor cronice nationale, a documentelor istorice interne,
a textelor vechi de limba. Pentru cheltueli legea a fixat subventiunea anuala
de 25 000 lei. Comisiunea - din care fac parte trei membri ai Academiei,
colegii Bogdan ca presedinte, Onciul si eu - si-a inceput lucrärile, a pregAtit
si tiparit, de tot sau in parte, un insemnat numär de volume de material
istoric. Asa d-I Bogdan avea, tiparite in douti volume toate docurnen-
tele cunoscute rämase dela Stefan cel Mare, facuse o cälätorie in R usia,
de unde adusese materiale istorice de cel mai mare pret; d-1 Giurescu ti-
pärise, dupá lungi si grele studii, editia criticá a Cronicei Moldovei, atribuitä
lui Grigorie Ureche, si avea gata de dat la tipar o cronicá ineditä 'a Mol-
dovei din sec. XVIII; d-1 Iorga tiparise o cronica ineditá; era aproape gata
editia cronicei lui Neculcea de d-1 Marinescu: era aproape intreagá tipáritá de
d-1 Sextil Puscariu editia Cazaniei lui Coresi dela 1581, cel mai mare monu-
ment de limbá din secolul XVI; era in mare parte tiphritä editia criticA a
Psaltirii românesti tradusä din slavoneste; si altele multe erau puse in pre-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EEDINTA DELA 11 MAIU 1913. 127

gAtire. Toata aceastA lucrare fusese adus 5. la cunostinta d-lui Ministru i totus
din bugetul anului curent subventia s'a tAiat, desi erh hotárt i fixatA prin
lege organicA, care nu fusese abrogatA. Este usor de inteles ce impresie de
deprimare a produs asemenea mAsurA ministerialA asupra celor cAtiva mun-
citori, cari de cAtivA ani îi incordeazA toate puterile in lucrAri grele i miga-
loase, cum sunt cele necesare la pregatirea unor asemenea ediii. Comisiu-
nea are un numAr mare de volume tipArite, altele incepute, iar altele pre-
gAtite de tipar. Este dureroasA coincidenta ca in vremea cAnd strAinii ne
ieau ale noastre i le dau drept ale lor, din cauza neingrijirii noastre, toc-
mai atunci sâ se tale mijloacele de lucru pentru luminarea trecutului, dela
o Comisie infiintatA de Stat prin lege, si asà. de bine indrumatA in lu-
crArile ei.
MA cred dator -o repet- BA acluc la cunostinta Academiei acest rapt, cu
dorinta i speranta cA ea va gAsi modalitatea de a face sA se indrepteze
rAul fácut i sA se opreascA hi viitor asemenea apucAturi dAunAtoare studiului
trecutului nostru, atAt de lAsat hi pArAsire, spre marea pagubA a neamului.
D-1 S't. C. Hepites este de pArere ca Sectiunea istericA sA studieze ches-
tiunea i sA facä plenului propunerde ei. Sau, ar fi i mai bine, ca cei trei
membri din Comisiunea istoricA, cari sunt i membri ai Academiei, sA facA
acele propuneri.
D-1 I. Bogdan crede câ d-1 Ministru al Instructiunii a fost Indus in eroare
asupra insemnAtAtii Comisiunii istorice, al cArei presedinte este d-1 Bogdan,
atunci cAnd a decis sA suprime din buget sumele acordate ei prin lege. CA asA
este, dovedeste faptul cA hi urmA d-1 Mmistru, luAnd cunostinte mai pre-
cise despre lucrArile Comisiunii, si cá ele trebue neapArat continuate, a cerut
prin adresA sA i se spunA de ce fonduri va fi nevoie anul acesta, spre a le
pune la dispozitie din alt articol bugetar. Sper cA la anul dolor, oricare ar
fi Ministrul Instructiunii, lucrurile se vor restabili. D-1 Bogdan aratA marea
InsemnAtate a lucrArilor fAcute pAnA acum de Comisiune ; aceste lucr.Ari
trebuesc continuate incA multi ani de acum inainte ; d-1 Ministru va reveni
cu a-01 mai usor, cu cat si Academia va face o interventiune pe Iângá d-sa.
D-1 I. Bkosu zice cA este absolut necesar ca Academia sA facâ interven-
tiune oficialA la Minister, pentru ca sA se restabileascA situatiunea legalA. Nu
e bine ea Comisiunea sA se sprijine pe subventiuni din fonduri nesigure,
pentrucA lucrArile ei nu sunt de azi pe mkine, ci ele in ani de zile.
D-1 Presedinte L C. Negruzzi propune ca membrii Comisiunii istorice
din sAnul Academiei, precum a zis d-1 Hepites, sA prezente un memoriu,
care al fie trimis Ministerului cu o adresA a biuroului.
- Propunerea d-lui Presedinte se aprobA.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
128 EDINTA DELA 13 MAID' 1913.

EDINTA DELA 13 MAIU 1913

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-I St. C. Hepites ceteste urmiltorul raport al Cormsiunii Fondului Otte-
telesanu asupra lucrardor din 1912-13:

«Domnilor Colegi,

«In urma raportului ce v'a prezentat, in anul trecut, Conaisiunea Institu-

tului Ottetelesanu, s'a sav&rsit cu bine, in fata delegatului Academiei, d-1
Dr. V. Babes, si a membrilor Comisiunii, examenul general la care, din par-
tea Ministerului histructiumi publice, a fost delegata d-na Inspectoare Elena
Cordoneanu, care, In raportul ce a adresat acelui Departarnent, duprt ce a
asistat la toate probele teoretice si practice, se exprima in terminii urmatori :
«Pe langa cultura generala ce se da elevelor prin cunostintele teoretice,
«se stärueste a se desvolt& paralel si priceperea practicrt prin lucrarile la
«cari sunt zilnic aplicate. Afara de lucru manual, de horticultura, ingrijirea
«vitelor si a paserilor, afara de bucatarie si alte activitati de economie cas-
«nick fetele din ultimul an fac lectiuni practice de bucatarie si de diferite
«obiecte de invatámant elevelor din cursul primar si mai sunt aplicate a
«face asemenea lectiuni la gradina de copii aláturatá la Institut.»
«Aceste c&teva cuvinte rezuma, Dommlor Colegi, intreaga activitate a
fetelor noastre, a caror instructiune de capetenie este intr'adevar «priceperea
practica prin lucrarile la cari sunt zilnic aplicate», caci Comisiunea, ca si
Directiunea, au incredintarea ca numai prin asemenea lucrari si ocupatiuni
diverse gospodaresti ele vor pute5, ajunge, as& dupa cum este dorinta testa-
torului si a noastra a tuturora, bune mame de familie.
«La fmele anului scolar trecut 1911-12, am avut 13 absolvente, despre
cari avem stirea imbucuratoare ca mai toate se gasesc acum la caminul
parintesc. Una singura a intrat in invatámântul rural sub dirigenta tatalui
ei, alta la posta in provincie sub sefia unchiului ei, iar a treia este maestra
de gospodarie la o scoala de fete din Capitala.
«Pentru anul scolar curent s'au prezentat la concursul de admitere 62
copile din Ora si 12 de paste granita, din cari s'au admis 16 din Ora sr
4 de dincolo. Populatiunea scolara deci este, in curentul an scolar, de 85
eleve, si anume : 20 in clasa I, 19 in a doua, 16 in a treia, 16 in a patra
si 11 intr'a cincia, cea din urma.
«Sanatatea tuturor acestor eleve a fost cat se poate de satisfacatoare. Sin-
gurul caz mai deosebit a fost operaVunea amigdalelor unei eleve din clasa

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 13 MAW 1912. 129

II, operatiune pa deplin reui1 Ici Policlimca Elisabeta. Avem insa doua fete
cari, suferind de unele afectiuni can nu se pot vindeca deckt printr'o in-
grijire cu totul speciald-si care nu se poate pretinde unui Institut de edu-
catiune,-cu parere de Mu Comisiunea se va vedea silita a le trimite la
casele lor, odata cu terminarea anului scolar.
«Mai multe schimbari au fost facute, la inceputul anului scolar, n perso-
nalul invatátor al Institutului. Astfel, in locul celor trei profesoare ce avearn
pana aci, s'au lasat numai alte doua. Concentrarea materiilor cu celelalte
ramuli stiintifice intr'o singura catedra de Oa* n'a adus nici o greutate
in executarea programei si, pentru Institut, prezenta multe avantaje.
«Ca profesoare de igiena si medic al Institutului a functionat intr'un chip
foarle satisfacator d-soara Dr. Ehza Gr. Stefanescu, fiica mult regretatului
nostru coleg.
«In privinta bucatariei, o singura ,eleva a ultimului an e mai soväitoare;
toate celelalte cunosc bine aceasta necesara practica pentru o gospodina,
asa ca, îri afara de bucataria simpla, ele sunt in stare sa compuna si sa
execute o lista de mancare mai pretentioasä. Fetele Institutului nostru fac
chiar pe invOtatoarele de bucatarie pentru tarancele din Magurele i pentru
fetele lor din scoala primara din sat. .

«In ceace priveste gimnastica, Directiunea n'a putut gasi o maestri, care
sa corespunda nevoilor Institutului, asa ea aceasta disciplina s'a urmat sub
conducerea unei destoinice eleve din clasa V, ramanand ca, dupa ce va ab-
solvi scoala, sa fie pregatita in timpul vacantelor mari, asa ca la anul sco-
lar ce vine sa ocupe postul de maestra de gimnastica la Institut.
«S'a dat o deosebita atentiune lucrikrilor practice, pentru can s'a urmárit
cu scrupulozitate alcátuirea listelor de perindare a elevelor, serie cu serie, prin
diferite atehere si la diversele ocupatiuni casnice.
«Ca reale progrese ale acestui an pot fi citate: practica ce s'a facut la
bucatarie, la tesutul covoarelor, la spälatoria i calcatoria rufelor i in fine
la cresterea i Ingrijirea paserilor de curte.
«Mai multe noua creatiurn au fost realizate in cursul anului. Putem astfel
cità: injghebarea atelierului de tesut covoare intr'o sala speciala; infiintarea
unel sah de desemn cu o biblioteca scolara; amenajarea unei gall mari si
luminoase pentru atelierul de albituri i croitorie; iniintarea unui rezer-
voriu de apa pentru asigurarea unei normale raspandiri a apei Inteo mai
mare cantitate necesara actualei gospodarii a scoalei; s'a märit puterea de
transmisiune a motorului in scopul unei econormi de material si a unei lu-
minari mai intensive in Wile de studn din castel; s'a instalat un aparat
de proiectiuni fixe si mobile, atat de necesare astazi pentru instructmne; s'a
inceput crearea unui muzeu scolar prin piese anatomice, prin ta blouri si
Analele A. R. XXXV. - Desbaterae. 9

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
130 oDINTA ELA 14 MAI13 1913.

concretizarea diferitelor fabricatiuni, alcAtuindu-se o gamä intreag5, dela ma-

ternle brute pánA la obiectele fabricate.
«Fabrica de Baia din Busteni ne-a procurat dejA o asemenea colectiune,
pentru care-i exprimdm multumirile noastre, iar fabricile de postav din
Azuga i Buhusi au promis colectiuni analoage.
«In cursul anului s'au adus cAtevA, imbunätätiri localurilor, dar este tre-
buintd si de altele cari au fost prevAzute in proiectul de buget.
«Excursiunea anualä a elevelor a avut loc astä vat% spre Brasov: s'a chu-
tat a se aräta elevelor frumusetile naturii i s'au dat oarecari instructiuni
asupra fabricatelor din valea Prahovei.
«Directiunea Institutului este Inc . in fixarea celor mai nimente mijloace
pentru aducerea ht indeplinire a scopului ce urmáreste scoala. Comisiunea
sperä cä, cu râvna ce depune Directiunea de a face tot mai bine, rezulta-
tele vor fi pe deplin satisfácatoare.
«Colegul nostru in Comisiune, d-1 Kalinderu, a avut ca in totdeauna o
deosebità grijä de acest Institut; dansul a luat parte la pomul de Craciun
al fetelor, pe care 1-a impodobit cu darurile sale in valoare de 600 lei.
aMembrii Comismnii St. C. Hepites, 1. C. Negruza D

D-1 A. D. Xenopol zice cA desi nu a auzit spunandu-se in raport, dar,

dupA informatiunile d-sale, in cursul anului s'au märitat On& astázi opt ab-
solvente -aceasta multumitit mai ales dotei de 200 galbeni, care s'a prevá-
zut pentru prima oará in bugetul curgátor. Observá deci cá d-sa avea
dreptate, cand stäruiâ mereu sti, se dea dota prevAzutä in testament.
D-I Presedinte L C. .Negruzzi zice cá dota de 200 galbeni s'a inscris atunci
când s'a putut, anume cand veniturile Fondului Ottetelesanu au permis.
Raportul se iea spre cunostintä si se aprobá.
Se procede la alegerea Comisiunii Fondului Ottetelesanu pentru 1913-14.
- Sunt realesi d-nii: St. C. Hepites, L Kalinderu, 1. C. 1Vegruzzi.
iedinta se ridica i membrii tree in Sectiuni i Cornisiuni.

EDINTA PUBLICA DELA 14 MAIU 1913.

Preedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 Dr. V. Babes cete0e partea II a comunicarii d-sale : Cer-
cetetri nouci asupra serului antidifteric si rezultatele obtinute cu
acest ser.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DtLA 15 MAItr 191g. 181

D-1 Dr. G. Marinescu ceteste comunicarea d-sale despre: Meca-

nismul chimico-coloidal al beitrânefelor Oproblema mortii natarale.
*edinta publica se ridica si Academia Isi continua lucrarile in sedinta
intmaa.

Se ceteste procesul verbal al Sectiunii istorice pentru sedinta dela 13

Mani, prin care se arata ca. Sectumea a decis sa propuna plenului alegerea
d-lui V. Parvan ca membru activ in locul raposatului C. Erbiceanu.
- Se decide a se pune la ordinea zilei in sedinta de SambatA, 18 Maiu.

*EDINTA DELA 15 MAIU 1913.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

La ordinea zilei este propunerea Sectiunii stiintilice de a se alege membru
activ d-1 G. Titeica, in locul räposatulm Sp. Haret.
D-1 St. C. Hepites ceteste urmatoarea expunere despre activitatea stun-
)
V&A a d-lui G. Titeica :
«Ramura matematicilor era reprezentata In Sectiunea stiintifica de. regre-
tatul nostru coleg Spiru Haret, cel dintalu Roman care a obtmut diPloma
de Doctor in Matematici la Universitatea din Paris, si la inlocuirea caruia
suntem chemati a procede astazi.
«Sectiunea strintifica, hotarind in principiu ca noul ales sa fie un mate-
matician, s'a pronuntat in unanimitate - afara de o abtmere principiala - in
favoarea membrului ei corespondent d-1 G. Titeica, profesor la Universitatea
din Bucuresti, si m'a Insarcinat sa expun Dommilor-voastre consi'derantele
pe care s'a bazat dansa, facandu-va aceasta propunere.
«Sarcina ce mi s'a dat imi este foarte usoara, deoarece tot eu am avut
onoare de a expune Academiei, printiun raport amanuntit, meritele d-lui
Titeica, cand a fost ales, acum patru ani, membru corespondent al Sectiunii
noastre, prin votul aproape unanirn al Academiei Romane, raport publicat
In Anale, XXXI, Desbateri, pag. 182-187.
«Este foarte imbucuratoare, Dommlor Colegi, constatarea ce facem ea, mul-
tumita mai cu seama unor tineri matematiciani, gustul matematicilor -a
stiintei sublime care dovedeste, mai mult decat oricare alta, intinsa pulere
de gandire a acelora cari ajung a o intelege- s'a desvoltat simtitor In ti-
neretul nostru. *i d-1 Titeica este, rarA indoeala, cel care s'a distins mai mult

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
132 sEDINTA DELA 151mAnr 1913.

printre tinerii nostri matematiciani, cari s'au afirmat intr'aceasta inalta si grea
disciplina a cunostintelor omenesti.
«Mai mult de 50 de lucrari originale-dm cari cele mai multe sunt pu-
blicate in Conzptes-rendus de l' Académie des sciences de Paris, iar celelalte
in cAtevâ reviste romAne si straine bine cunoscute -au stabilit reputatiunea
recomandatului nostru in cercurile stiintifice de specialitate. De aceea il si
vedem ca este delegat al Congresului de matematici, tinut la Roma, in Co-
misiunea internationala pentru InvätilmAntul matematicilor.
«In precedentul meu raport asupra activitatii stantifice a d-lui Titeica am
aratat toate publicatiunile sale pAna la acea data. De atunci incoace, in curs
de 4 ani, aceasta activitate nu a lAncezit, cam ea se manifesta printr'o mul-
time de lucrári originale, cele mai multe publicate de asemenea in Cornptes-
rendus ale Academiei de stiinte din Paris.
«Ma voiu margini a le insira ad in ordinea publicatiunii lor :
1. Un problème sur les systèmes triples orthogonaux (C.R., 1910, I,
p. 29) ;
2. Sur une nouvelle classe de surfaces (C. R., 1910, I, p. 955) ;
3. Sur une nouvelle classe de surfaces (C. R, 1910,1, P. 1.227) ;
4. Sur un théorme de M. Darboux (C. R., 1910, II, p. 971);
5. Sur les congruences W (C. R. 1911, I, p. 35);
6. Sur certains reseaux conjugu(A(C. R., 1911, I, p. 1.077);
7. Sur les réseaux R (C. R., 1911, II, p. 1.127);
8. Sur certaines courbes gauches (An. scient; de l'Ecole normale supé-
rieure, 1911, p. 9);
9. Sur les surfaces isothermiques (C. R., 1912, I, p. 55);
10. Sur les equations de Laplace A solutions quadratiques (C. R., 1912,
I, p. 332);
11. Sur les réseaux isothermiques (C. R, 1912, I, p. 1.144);
12. Sur les réseaux derives (C. R., 1913, I, p. 274);
13. Sur les réseaux derives (Bul. Sect. Scient, de l'Acad. Boum., Tom.,
p. 125) ;
14. Sur les réseaux réciproquement derives (C. R., 1913, I, p. 666) ;
15. Sur une generalisation des surfaces minima non euclidiennes (C. R.,
1913, I, p. 1.136);
16. Sur les réseaux conjugués A invariants égaux d'une quadrique (Bull.
d. sciences mathém., 1912, p. 155) ;
17. Sur les surfaces isothermiques (International Congress of mathema-
ticians, Cambridge, 1912);
18. 0 problema din teoria suprafetelor (Congresul Asociatiunii Române
pentru inaintarea si reispcindirea stiin(elor, 1912) ;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 15 MAID 1913. 133

19. Spatii cu mai multe dimensiuni (Revista stiintificei V. Adamachi,

Tom. IV, p. 13, 1913) ;
20. Sur une généralisation des surfaces minima (Bun. Sect. Scientif. de
l'Acad. Roum., Tom. II, p. 9, 1913) ;
21. Mai multe articole de popularizare in Natura.
«Mai toate aceste lucrári, ca si celelalte, ale cAror titluri figureazA in ra-
portul meu de acum patru ani, sunt referitoare la aplicatiumle geometrice
ale calculului mfinitezimal, unde d-1 Trteica a adus mai multe contributiuni
importante la capitolul insemnat al deformárii continue a suprafetelor, desco-
perind chiar- o notiä clasä de suprafete.
«Dar, recomandatul Sectiunii, afar% de aceste preocupári inalte ale stiintei,
mai are un talent deosebit in expunerilé de popularizare, ceeace face insem-
ratatea revistei lunare Natura, pe care o public& de 8 ani impreunä, cu un
distins chimist, profesorul G. G. Longinescu dela Universitatea din Bucu-
resti, färä de a mai vorbi de Gazeta Matematicei, la care colaboreazá, chiar
dela infiintarea ei, sunt acum 18 ani.
«Desi incä tänär, cAci nu a implirut Inca 40 de ani, d-1 Titeica isi are
locul säu in stiintele matematice si Sectiunea stiintifica, prezenUndu-1 Dom-
niilor-Voastre spre alegere in Academia Roma* are convingerea el cea
mai inaltä institutiune a culturii románesti nu va puteä cleat sä cástige
prin participarea lui la lucrärile ei.»
Se procede la vot, al cttrui rezultat este : votanti 23 ; voturi pentru 20,
contra 3.
- D-1 Presodinte anuntä cti propunerea a intrunit douá treimi, conform Re-
gulamentului, si proclamä membru achiv in Sectiunea stiintificl pe d-1 G.
Tifeica.

D-1 St. C. Hepites ceteste urrnAtorul raport al Comisiunii permanente a

Bibliotecii pentru anul 1912 :

«Domnilor Colegi,

«Comismnea Bibliotecii nu-si poate incepe raportul ei asupra functionärn

colectiilor Institutiunii noastre in anul trecut fárá trista, amintire, c5, am pierdut
un coleg atát de iubt si de stimat, cum a fost räposatul C. Erbiceanu, care
dela 1903, timp de 10 ani, a fácut parte din aceasta Comisiune.
«Datele amänuntite asupra progreselor si a functionärii servicidor colectiu-
mlor Academiei sunt cele urrnatoare :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
131 EDIN'J'A DELA 15 MAIU 1913.

«A. Cärti1e tipärite.

«Sala de cetire a cartilor tiparite a fost deschisä 237 zile de lucru, dela orele
8 dimineata pAna la 6 seara, adicl cate 10 ceasuri fara intrerupere, afarä
de lunile de vacanta, Iulie-August, Mild a fost deschisa 52 de zile, numai
dimmeata dela 8 la 12.
«ln cursul anului, biblioteca a fost cercetata de 9.508 cetitori, cari au con-
sultat 23.289 volume si brosuri ; iar 211 cetitori au luat acasä, conform Re-
gulamentului, 565 de cârti.
«S'au liberat 297 permise pentru frecventarea Bibliotecii.
«In sala de cetire se afla o biblioteca la indemana cetitorilor, compusa din :
Publicatiunile Academiei Române, si cele mai des cerute car-0 din : Filo-
logia clasica, romanich, româneasca, Istoria Românilor, Istoria universalä,
Geografie, Enciclopedie, Germanice, Slavice, Arice, Orientale, Juridice, Ca-
taloage i Bibliografie.
«Cartile intrate in Biblioteca s'au aratat in parte in publicatiunea Cresterea
colecOundor, din care au aparut in cursul anului fascicolele XIX, Oct.- Dec
1911 (p. 161-402) si XX, Ian. -Sept. 1912 (p. 1-163), si se Oa la tipar
XXI, Octomvrie-Decemvrie 1912.
«1. Sporul.
«1. In anul 1912 s'au cumpâtrat: 981 volume si brosuri, 10 numere de re-
viste române si 1.563 straine, 155 atlase si hart], 20 stampe si portrete, 271
fotografii, 13 albumuri, 6 fot volante si 30 caiete de note muzicale.
«2. S'au primit in dar sau in schimb: 1.606 volume si brosuri, 311 reviste
române, 933 straine, 14 atlase si harii, 23 stampe i portrete, 20 fotografii,
3 albumuri, 113 foi volante si 4 note muzicale.
«3. Dupa prescrierea legii din 5 Aprilie 1885, modificata in 23 Martie 1904,
s'au primit : 3.136 carti, 1.h 3.998 volume si brosuri, 2.529 numere de reviste
române, 14 atlase i harti, 1 album, 13.637 foi volante si 14 note muzicale.
«Cativa tipografi urmeaza, a nu se supune lee] depozitului. S'au Mcut 964
reclamatiuni i s'au dat In judecata 53 de tipografi si 32 de editori, pentru
153 publicatiuni 'periodice netrimise. Iar pentru carti situatiunea este cea
prmatoare :
«La 15 Iunie 1912 au fost dati in judecata 16 tipografi si 13 editori din
Bucuresti ; iar la 1 Decemvrie alti 3 tot din Bucuresti, si 4 din tará.
«Tribunalul Ilfov, in cursul anului, a condamnat 5 tipografi, a achitat 5,
s'au arnAnat 2 judec4i, iar restul au satisfacut cerintele legii.
«Tribunalele de Olt, Mehedinti, Valcea, Buzau, Covurluiu, Putna í Tecuciu
au condamnat pe tipografi ; Tribunalul de Neamtu a achitat.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 15 maw 1913. 135

«Ministerul de Interne a avut buravointa a atrage atentiunea prefectilor de

judete asupra prescriptiunilor legii care ne intereseazA.
«Sporul intreg n aceastä sectmne, in cei zece ani din urmä , se aratA in
tabela urm6toare :
Tabela I. -
......._
Ziare Ziare Atlase Ili Foi Note
1 ANII VIVruoTuerpi s 1 rroemvIsntee ssi trreavini set e
lifirti volante musicale
romlne striine 1

1903 4.193 372 190 166 1.349 -

1904 5.463 454 370 58 82 4
1905 5 150 422 420 369 4.091 66
I

1
1906 5.317 518 236 63 2.040 7

' 1907 4.934 592 246 37 6.088 355

1908 4.835 611 252 35 10.466 49
1 1909 5 751 599 260 3 10 276 8
' 1910 7 014 721 285 44 17.183 4
1911 5 680 609 213 35 8372 5
1912 6 589 660 247 155 13.756 30
Totalul cre§teru
1903-1912 . . 54.926 5.558 2.719 965 74.093 528

«II. Lucrciri de catalogare.

«1. Catatogul nou. S'au inscris in Inventar 4.630 opere, in 7.131 vol. (No.
25.171- 29.800).
«S'au catalogat definitirsi s'au asezat in rafturile bibliotecii 4.580 opere, in
7.344 vol. (No. 24.771--29.350), pentru can s'au racut:
fise alfabetice pe nume de autori sau pe titluri pentru cele ano-
nime 5.454
fise metodice pentru catalogul pe materii, dupà, sistemul
dela Halle, adaptat trebuintelor noastre 4 635
Total . . . 10.089
«In rezumat, pânä la 31 Decemvrie 1.912, noul catalog cuprinde:
a) Trecute n inventar: 29.809 opere in 38.376 vol.
b) Definitiv catalogate i asezate: 29.350 » » 37.676 »
c) Pentru cari s'au &cut: 35.424 fse alfabetice
29.643 » metodice
Total . . . 65.067 fise.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
136 EDINTA DELA 15 MAIE 1913.

«2. Sectiunea periodicelor. - In aceasta sectiune s'au inscris, in cursul

anului, in Inventarul special si cu numerotatie deosebita,-318 publicatiuni
(No. 2.883-3.201). Revizuirea colectiunilor, incheiata in anul 1910, se tine la
zi, facAndu-se pentru fiecare publicatie fise de control pentru lipsuri si pentru
dublete. Catalogul pe fise, destinat sa fie pus la dispozitia cetitorilor, a atins
4.853 de fise, facandu-se 542 in cursul anului Pentru catalogul pe materii
s'au facut 4.625 de fir, adica 815 in 1912.
«Din lucrarea bibliografica Publica(iuntle periodice romdnesti, volumul I
e gata si va al:Area in curând. Se va incepe tipärirea vol. II, care va cu-
prinde periodicele in ordine cronologica, in ordine topografica (pe orase),
in limbi straine si pe materii, si un indice de nume proprii de scriitori si
de ti p ografi .
«3. S'au legal in cursul anului 1.184 vol, din sectia cartilor tiparite si 972
din sectia periodicelor.

«III. Consultarea.
Tabela II

ANI I Cotton Volume mItrirtfoul:i CA*

1907 9.705 27.834 90 416

1908 8.894 27.372 115 495
1909 10.458 29.215 125 582
1910 12 643 32 044 141 575
1911 9.342 24 218 149 595
1912 9 508 23.289 211 565

«B. Manuscrise, Documente, Stampe.

«I. Sporul.
«S'au cumpdrat in cursul anului: 122 manuscrise,171 documente, 1 carte
cu autograf, si s'au &fruit 43 rnanuscrise, 112 documente si 1 carte cu au-
tograf. Dintre manuscripte, cumprtrate si daruite, 152 sunt romanesti, 3 gre-
cesti, 1 slavonesc, 5 germane si 1 francez.
«II. Lucrdri.
«a) Docwrnente. S'au asezat in pachete 1 525 de documehte. S'au facut fise
la 1.365 de documente si s'au asezat la locul lor in catalogul cronologic pe

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DET A 15 MAIU 1913. 137

fise. S'a facut rezumatul la 1.821 de documente, cari s'au publicat tri Creqteri,
XIX-XX, Oct. 1911-Sept. 1912. S'au examinat i s'au Elcut listele la do-
cumentele cumpärate, rezumarea documentelor curnpärate pe chitantele de
platä si scrierea lor in registrul de ach;zitiuni. S'a continuat lucrarea cu fa-
cerea rezumatelor romanesti ale documentelor grecesti din colectia Aristarchi,
si e aproape de sfArsitul ei. S'a continuat lucrarea cu descrierea manu-
scriptelor românesti ce se va publicA in volumul III al Catalogului manuscri-
selor românesti, incepAnd cu ms. No. 729, si dela 800 la 850.
«b) Manuscripte. S'au trecut in inventarul manuscriptelor românesti 56
volume rnanuscripte; s'au legat 54 volume manuscripte si 11 volume ciisti
tipärite din biblioteca dela manuscripte.
ac) Alte lucrari. S'au stampilat cu pecetea Academiei toate manuscriptele
si documentele intrate in colectiunile Bibliotecii in cursul anului 1912; s'a
terminat cu stampilarea cu pecetea Academiei, aplicatá pe fiecare foaie la
restul de 1.921 volume rnanuscripte românesti (No. 2.256-4 177); cu aceeas
pecete s'au stampilat si 930 volume rnanuscripte grecesti pe fiecare foaie.
(Cd) In Colec(iunea de stampe s'au continuat lucrärile de rânduire definitivá
a acestui interesant material. In cartoanele de format A s'au mai asezat
1.362 stampe i fotografii, formând 30 volume si cuprinzAnd:
XII. Fotografii (Carte de vizitä): Români (A-Ca) 46
XIII. » » » (Ca-Da) 48
XIV. » » » (De-Go) 49
XV. » 0 a (Go-Ma) 51
XVI. » » » (Ma-Ph) 57
XVII. a » a (Pi- Sc) 48
XVIII. a a a (Sc-Z) 46
XIX. » » Familia Cuza - 1866 - Filip de Flandra,
Familia Regalä 72
XX. » » Tipuri si costume: Români din Ardeal . . 72
XXI. » » » » Tara-Româneasa. . . . 63
XXII. » (Cabinet) Români (A-L) 36
XXIII. o » » (M-Z)
XXIV. a a Domnitori, Familia Regala . . 331475

XXV. » » Grupe, Prelati români si staini, etc . . . 17

XXVI. » Tipuri si costume: Ardeal, Bucovina,
Macedonia, Tara-Româneascä 35
XXVII. » VedeH. Biserici i Mânästiri : Bucovina 48
XXVIII. » » » » Tara Româneascä: Arges, Buzäu,

DA,mbovita . - . 21

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
138 sEDINTA DELA 15 MAID 1913.

XXIX. Fotografii. Vederi. Bis. i manästiri. Tara Româneasca: Ilfov, Muscel 28

XXX. » » » » » » Prahova, Roma-
nati, Valcea . . 14
XXXI. » » » » » » Moldova . . . 38
XXXII. » Orase, cetati, vederi: Tara-Romaneasca 40
XXXIII. » » » » Moldova, Bucovina . , 32
XXXI V. » Rásbdiul romano-ruso-turc din 1877-78 56
XXXV. » » » » » 80
XXXVI. » » » » Vederi
» 44
XXX VII. Litografii: Tipuri si costume (Tara-Romaneasca, Moldova,
Banat, Bucovina, Istria, Maramures, Transilvania 40
XXXVIII Fotografli i Litografii: Cruci, inscriptil bisericesti, etc . . 36
XXXIX. Fotografii: Tipuri si costume (Arge i Muscel) 36
XL.
XLI.
;)

»
Modèle i esaturi nationale : Muscel
Tipuri si costume: Romania . . . .
«e) In biuroul inregisträrii pubhcatiunilor periodice din tara si a celor ro-
.. ... 41
99

mane de peste hotare s'au primit din tara 369 pachete de imprimate si 158
din Bucuresti.
«S'au inregistrat i inut in evidenta 602 publicatiuni periodice din tar& si
57 de peste hotare.
«Thieturile din ziare s'au lipit in 307 fascicole de ate 5 coale (cu totul 1.535
de coale) i s'au legat 34 volume. Aceste taieturi s'au impartit dupa mate-
ria ce cuprind asupra urmatoarelor chestiuni: Romania, interne, economice,
finante; Chestiunea evreeasca; Petrolul; Dinastia; A rmata; Chestiunea natio-
nala ; Biserica ; Chestia orientala.
«Cele 34 volume legate, cuprind: Romania, interne, 3 vol.; Austria, 12 vol.;
Strainatatea, 13 vol.; Chestia nationalä, 6 vol.
«S'au facut reclamatiuni pentru 964 lipsuri de publicattuni pertodice i s'au
dat in judecata 53 tipografi si 32 editori, pentru 153 lipsuri.
«f) Pen tru foile volante dinainte de 1866 s'a alcätuit i tiparit o listä sis-
tematica dupa teri, cuprinzand descrierea lor t un indice; cele dela 1866
incoace se clasifica pe categorli si se depun in cartoane spectate, dupa date,
teri i cuprins.
«Cresterile din ultimii 10 ani in aceastä sectiune se arata in tabela ur-
matoare :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 15 MAW 1913. 139

Tabela III.

Volume Documente
Stam Desemnuri,
ANII tp. Pe Fo- Al- p ecqi c hsee,
manuscrise portrete tografh humuri etc

1903 1 071 1.886 42 38 1 39 604

1904 414 3.657 72 226 1 2 -
1905 169 1.294 137 45 1 8 351
1906 90 6.337 132 242 1 62 2
1907 204 4.334 - 365 - 6 31
1908 758 1.600 81 111 2
-
1

1909 246 2 981 - -- 1

1
-
1910 248 2.790 147 495 4 - -
1911 52 2.151 1 - - 7 -
1912 165 583 43 291 13 - -
Totalul ereWrii
1903-1912 . . 3 417 27.613 i 655 1 813 23 125 990

«III. Consullarect.

«Sala de lucru specialä a manuscriselor a fost frecventatá de 1.681 de ce-

titori, dintre cari 1.164 eii studiat 4.342 manuscrise; 312 cetitori 43.665 do-
cumente; s 717 dilli vechi a fost cerute de 205 cetitori.
«Consultarea pe ultn-nii 6 ani se vede aici:
Tabela IV.

Carti
AN1I Volume
Cetitori manuscrise Do-
cumente vechi
omanesti

1907 1 636 3.025 16.033 1.396

1908 1.596 2.601 34 410 850
1909 1.428 2.435 25.231 593
1910 2 474 4.119 39.708 1.170 II

, 1911 2.169 4 418 38 555 1.153

I 1912 2.198 4.342 43.665 717

«Terminand relaliunea noasträ, avem onoare a supune la hotArirea D-voastre

urmatoarele dou6, propuneri ale d-lui Bibliotecar:
a 1, Este necesar ca facerea noului catalog 0, poata inainta mai iute, pentrucA

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
140 sEDINTA DELA 15 MAITJ 1913.

din fosta Bibliotecä Centralä a Statului mai sunt Inc& 16 sectiuni de catalogat
pi, pe langä aceasta, sunt de catalegat din nou trei bibhoteci destul de mari:
a räposatului profesor C. Georgian a fostului Mitropolit al Moldovei Partenie
pi cea 153a-a Academiei de rrip satul G. Em. Filipescu.
«Serviciul catalogului este compus numat din patru functionari i un servitor,
si bun& parte din timpul acestor functionari este ocupatä cu autarea crtrtilor
vechi cari se propun spre cUmpärare.
«Pentru a micsorà acest neajuns, vä rugAm sä hotrtriti sä se infiinteze incä
douil locuri notiä de scriitori cu 150 lei pe luna, cu incepere dela 1 Octom-
vrie viitor. Aceasta este necesar i pentru a se pregäti din vreme mai multi
functionari pentru lärgirea organizrtrii serviciului in noul local.
«2. In anul viitor 1914, Asociatiunea germanä de librrtr!e va organizA la
Lipsca o Expozi(ie internationald, de Librdrie si de Arte grafice. In a-
ceastä expozitie va fi i o sectiune a Bibliotecilor. Este de cel mai mare
interes ca Academia noastrá sä participe la expozititmea artelor grafice, ex-
punAnd cAteva din cele mai interesante productiuni ale tiparului in terile
noastre, iar la expozitiunea Bibliotecilor sä expunil planurile viitorului local
al Bibliotecii sale.
«VA', rugam ca in folosul serviciultu Bibliotecii noastre sä aprobati aceste
propuneri.
aMembrii Comisiund N. Quintescu, St. C Ilepttes D

D-1 1. Bianu roagrt srt se dea de Academie aiTtorizarea ca ndin venitul

Fondului Grigorie Buiuchu sä se Inscrie in buget o sumä, cu care sä se pu-
blice inteo brosurä catalogul bibliotecii lrtsate de rriposatul, o fotografie pi
o biografie a lui, avand ca prefatä un studio al d-lui N. lorga despre Ar-
menii din Moldova. Ar fi aceasta i un semn de recunostinta pentru me-
moria lui Grigorie Buiucliu.
- Raportul se iea spre cunostintrt st se aprobá propuncrile frtcute prin
el, precum i aceea a d-lui Bianu.
Se primeste invitare la inaugurarea in Piatra-Neamtu a statuei lui Mihail
Kogälniceanu, care se va face in ziva de 19 Mam curent.
- Se decide ca d-1 Poni sä rie delegatul Academiei.
D-1 1. Bianu aminteste crt acum cAteva zile s'a impärtit membrilor urm6.-
torul proces verbal tipärit al Delegatiunii :
«Prin raportul inregistrat la No. 777 dela 4 Maw curent, d-1 Director al
Administratiei aratá cä fondul de pensiuni pentru functionarii Academiei,
creat la 25 Mart'e 1904 si regulamentat prin votul plenului din sedinta

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $ED1NTA DELA 15 MAUI 1913. 14 1

dela 7 Aprilie 1908, se gaseste astäzi in plinä pros peritate. In adevar, la infiin-
tarea lui, fondul consista din suma de lei 91.500 cu un vemt anual de lei
5.393,75; la regularnentare (1908) din suma de lei 161.500 cu un venit de lei
18.303,15 ; astäzi fondul ad unat prin capitalizäri este de lei 301.100, iar in
bugetul viitor pe 1913-14 venitul va fi de lei 30.591,93, avand la cheltueli
lei 1 200, cu tin excedent deci de lei 29.394,93. Aceastl situatiune prospera a
fondului, zice d-1 Director, ingadueste sä se facti unele imbunrarttiri in Re-
gulamentul de pensiuni. Imbunatatirile pe cari le propune sunt :
a) asimilarea oarnenilor de serviciu cu functionani in ceeace priveste
dreptul la pensie, ash cum s'a ai.cut la mli toate Ministerele si Institutiu-
nile terii. Se vor face deci retineri din salarn oamenilor de serviciu, Ince-
pand cu noul buget, si ei se vor bucura, de dispozitiunea art. 3, in ce pri-
ceste anii serviti in trecut, precum si de toate celelalte dispozitiuni ale
Regulamentului. Pentru aceasta va trebui completat in acest sens art. 1.
b) modificarea art. 6 prin suprimarea terminelor de 15, 20 si 25 ani, rit-
manand un singur termin, cel de 10 ani, dup5, care, in cazuri de boala sau
infirmitAti vadite, A, se poatrt acorda pensiuni, adaogandu-se cate 3,50 V°
pentru fiecare an servit peste terminal de 10 ani, anume la pensiunea de
30 V, din rnijlocia salariului pe cei din urrnä cinci ani ;
c) ridicarea maximului de pensiune dela 500 la 600 lei pe Iuna.
«Ca urmare a acestor modifichri, va trebui schimbatA redactiunea art. 7,
8, 16, 17 si suprimat arL 20, care cuprinde dispozitiunea de a se da oame-
nilor de serviciu ajutoare 'in caz de bätranete, boale sau accidente.
«Avand in vedere acest raport ;
«Considerand cri, propunerile d-lui Director sunt intemeiate si cä imbunä-
tätirile ce sunt de adus Regulamentului nu vor impovarà veniturile fondu-
lui mai ales cd, precum observä d-1 Director, art. 18 pre vede ca in caz
«cand veniturile cassei de pensiuni nu vor ajunge pentru plata integrall a
«pensiunilor acordate, intreg venitul se va impArti pensionarilor proportio-
anal cu pensiunea cuvenitä fiecaruia.»
«Pentru aceste motive,
«Delegatiunea aproM propunerile d-lui Director al Administratiei si decide
a supune plenului modificarile Regulamentului de pensiuni, precum se arata
mai sus.
«L a .Negruzzi, D. Sturdza. N. Gane, I. Bogdan, St. C. Hepi(es.»

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
142 $EDINTA DELA 15 MAID 1913.

«Raportul d-lui Director al Administratiei Academiei, înregistrat la

No. 777, dela 4 Maiu 1913.
«Fondul de pensiuni pentru functionarii Academiei, infiintat la 25 NIartie.1901
si regularnentat prin votul plenului din sedtnta sesiunii generale dela 7
Apn lie 1908, se gäseste astazi In plinA prosperitate. In adevAr, la inflintarea
lui, fondul consist& din suma de lei 91.500 cu un venit anual de lei 5.393,75;
la regulamentare se compune& din suma de lei 161.500 cu un venit anual
de lei 18.303,15 ; astäzi fondul adunat prin capitalizári este de lei 301 100,
iar in bugetul viitor pe 1913-14 situatiunea lui va fi cea urmátoare :
«Venituri:
a) procentele capitalului de lei 301.1.00 Lei 12.568,50
b) retineri din salarille functionarilor » 6.982,90
c) prelevánle de 1.0/,, » 11 013,53
Total . . . Lei 30.594,93
«Chellueli:
«Pensiunea d-lui I. Slavici anual » 1.200,-
«Rest de capitalizare In bugetul pe 191.4-15 Lei 29.391,93
«Aceastá situatiune prosper& a fondului ingadueste sá se facá unele im-
bunát&tin in Regulamentul de pensiuni, av&ndu-se in vedere cá, In timpul
din urma, nevolle traiului au mers din ce in ce cresc&nd si au dep&sit cu
mult mijloacele de cari pot dispune functionarii si viitorii pensionafi.
«0 clas& de oameni, cari dau munca lor de toate zilele Academiet, sunt
servitorii. In Regularnentul dela 1908, art. 20, s'a inscris dispozitiunea ea
acestora se va incuviinta,, in caz de bätranete, boale sau accidente, un aju-
tor care nu va pute& 11 mai mare de 500/o din salariul ce 1-au primit.
«Prin legi generate sau speciale, mai toate Ministerele si Institutiunile terii
au asimilat, in ceeace priveste dreptul la pensie, pe oamenii de serviciu
cu functionarii. Este drept, cred, ca si Academia s& fad), acelas lucru.
«Pentru aceste motive sunt de párere sá se aducl Regulamentului de pen-
siuni urmátoarele modificari :
a) Art. 1. - Intro cuvintele «functionari» si ((din biurourile centrale» sA,
se adaoge cuvintele a§i oamenii de serviciu», urm&nd deci sá li se facá si
lor, incepAnd cu noul buget, retineri din salariu si A beneficieze si ei de
dispozitiunea art. 3 din Regulament, in ce priveste ami serviti in trecut, ca
si de celelalte dispozitiuni ale Regularnentului.
b) Art. 6 are urmátoarea cuprindere :
«Pensiunile se acordá :
a) «In cazuri de boale incurabile bine constatate, sau de infirmitáti vádite

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 15 MA ID 1913. 143

ùduprt terminele si in proportamile urmätoare, socotit dupá media salariilor

«din cei din urma patru ani :
«dupá 10 ani de serviciu impliniti 25% din retributmne
» 15 » » » » 40% » »
» 20 » » » » 550/0 » »
» 25 » » 0 » 70% » »
b) «la värsta de 58 de ani impliniti si dupá un serviciu de 30 de ani,
«salariul intreg. In acest caz trecerea la pensie se reguleazä de cAtre De-
«legatiune ;
c) «de asemenea salarml intreg dupd un serviciu de 35 de ani impliniti,
((cAnd nu se va mai cere si limita de värstä.
«Pensiunea nu va trece in nici un caz peste suma de 500 lei pe hula.»
«Legea generala de pensiuni a Statului, care mai inainte aveä si ea ter-
mine de 10, 15, 20. 25 si 30 ani, a fost modificatä mai in urma, fixAndu-se
un singur termin, eel de 15 ani, cu 30% din retributiunea mijlocie a celor
cinci ani din urmä, dupri. care «pentru fiecare an de servicm ce trece peste
«15 ani se va adaoge un spor de 3,50°/0, calculat tot la retributiunea de
«mijloc din ultimii cinci ani.»
«Cu chipul acesta, la 35 ani, cat -este maximul de serviciu, functionarul
iese la pensie cu salariul intreg, pentrucä 30V0-1-20 ani X 3,50°/0 fac
30°/0--1-70°/0=100%. Se fiixeaza apoi un maximum de pensiune, care este
de 9.000 lei anual, sau 750 lei lunar.
«Sunt de pärere ca si Academia sh suprime terminele, fixAndu-se unul
singur, cel de 10 ani, dupá care sa se adaoge, ca si la Stat, 3,50% pentru
fiecare an servit peste acest termin.
«Admitändu-se aceasta, art. 6 ar urma sä aibá urrniltoarea redactiune:
«Pensiunile se acorda :
a) «in cazuri de boale incurabile bine constatate, sau infirmitati vädite, si
«numai dupä 10 am impliniti, 30°/0 din media salardlor din cei din urmä
«cinci ani. Pentru fiecare an de serviclu, ce trece peste 10 am, se va adaoge
«un spor de 3,50V, socotit la media salariilor din cei din urrnä cinci ani.»
b) «la värsta de 58 de ani impliniti si dupä un serviciu de 30 ani, media
«salarillor din ultimii cinci ani.
«Stint dispensati de conditiunea varstei functionarii cu un serviciu de 35
«ani implimti, earl vor primi ca pensiune de asemenea mijlocia celor din
«urma cinci ani.
«Trecerea la pensiune se reguleazA de eätre Delegatiune.
«Pensiunea nu va trece in mci un caz peste suma de 600 lei pe lima.
«Dacá se admit propunerile de mai sus, urmeazá sä se facá in articolele
7, 8, 16, 17, 20 urmätoarele modificári:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
144 $EDINTA DELA 15 MAID 113

«Art. 7.-In locul cuvintelor: «inamte de a avea un termin care sa-i dea
«drept la pensiune» se vor pune cuvintele: einainte de 10 ani.»
«Art. 8.- In locul actualei redactiuni, se va pune cea urmatoare :
«Functionarii cu un servicm de peste 10 ani inlocuiti de Academie au
dreptul la pensiune dupa normele stabilite la punctul a) din art. 6 si li se
acordä numai la varsta de 58 aM.»
«Art. 16.-Se vor suprima ultimele cuvinte din Intaiul alineat : «in urma
terminelor de 25 sau 30 ani.»
«Alineatul ultim din acest art. 16 va avea urmatoarea redactiune :
«Cand din aceasta casatorie s'au näscut copii, ei si vaduva se bucurl, de
drepturile la pensie aratate in art. 10.»
' «Art. 17.-Se suprimä cu totul alineatul al doilea.
«Art. 20.-Se suprimä n intregime, servitorii Hind asimilati cu functionarii
in ce priveste dieptul la pensiune.
«Cred, Domnule Presedinte, ca aceste imbunätätiri aduse Regulamentului
de pensium nu vor impovära veniturile fondului, mai ales ca art. 18 prevede
"ca, in caz «cand veniturile cassei de pensiuni nu vor ajunge pentru plata
«integralä a pensiunilor acordate, intreg venitul cassei se va Imparti pensio-
«narilor proportional cu pensia cuvenita fiectiruia.»
D-1Presedinte I. C. Negruzzi zice eä, necerand nimenea cuvantul, pune la
vot propunerile Delegatiunii i observa ca, Hind vorba de modificare de

-
Regulament, vor trebui doua, treimi din voturi.
Propunerile Delegatiunii se aproba cu unanimitate.

D-1 Presedinte aminteste cä pentru astazi este la ordinea zilei discutiunea

asupra art. 36 din Regulament, dupa, propunerea Sectiunii stiintifice.
D-1 St. C. Repites ceteste din nou procesul verbal al Sectiunii stiintifice
cu privire la acest articol i adaoge ca parerea d-sale este ca prin «persoane
'straine de Academie» trebue intelese persoane strame de neam, pentruca
altfel ar fi absurd ca dreptul de a public& in limbi straine sä fie dat oricärui
Roman, dar nu si membrilor Academiei.
D-1 Gr. Antipa ziee : Este conform cu tendintele superioare ale Academiei,
ca in Memoriile Sectiunii stiintifice sä se publice lucräri si in alte limbi decat
cea romanä, avandu-se in vedere caracterul cu totul national al acestei In-
stitutiuni ? .

RUA indoeall stiinta este internationala, ea tinde la cercetarea adevärului,

si toate popoarele conlucreaza la aceasta mare opera dupa puterile lor. Fie-
care popor îi face o glorie de a contribui cat mai mult la acest inalt scop
si aceasta da chiar mäsura gradului de civilizatie, la care a ajuns el.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 15 MAW 1913. 145

Pentru ca o conlucrare Li acest inalt scop sa fie posibilä, trebue ca rezul-

tatele cercetarilor invatatilor din diferitele ten sa, fie facute cunoscute intr'o
limba pe care s'o poata intelega toata lumea stiintifica din orice Ora. Nevoia
a facut a se admite azi limbile franceza, gartnanä, engleet si italiana ca
limbile stiintifice internationale.
Voeste dar poporul roman sä iea parte, conlucrand la marea miscare start-
.tifica din lume ? Atunci trebue ca înivitxIl nostri sa-si publice rezultatele
cercetarilor lor in una din aceste limbi, pentru ca ele sa poata fi folosite la
marea cladire a stiintei universale.
De fapt este foarte irnbucurator de constatat c poporul nostru a inceput
a lua o parte tot mai activa la aceasta, maro miscare tiinttfloZi t astazi
in mai toate revistele mari stiintifice franceze, germane, etc. vedern regulat
lucrari 'din ce in ce mat bune publicate de Romani.
Din nefericire, daca intalnun multe nume de autori romani in publicatiile
straine, foarte putini din autorii acestor reviste stiu de ce nationalitate este
autorul lucrarilor pe cari le cetesc si le folosesc. Asa dar, daca acestia pot
aprecia valoarea lucrarii i meritele autorului, ei nu-si pot da seama de ches-
tiunea principala care ne intereseaza, pe noi, adica : în ce grad poporul
roman, ca popor, iea parle la marea mivare gliintifica din lume si ce
contribufiune - dataloare de masura pentru gradul sau de civiliza(ie -
aduce el la aceasta 'Malta opera de culturd universala.
Aici vine tocmai rolul Academiei Romane, care trebue sa stirnuleze, si
organizeze i sá dea directie miscarii stiintifice rornane, prezentand lurrni
stiintifice rezultatele cercetarilor oamenilor de stiinta Romani, nu ca ale
unor sin;ple individualilái, ci ca contributtunea poporului roman la marea
opera a culturii universale.
Numai astfel procedänd, va putea indeplini Academia rolul ei adevarat
cultural si mai cu searna national.
Asa dar in aceasta directie, rolul Academiei este de a da putinta invata-
tilor Romani sa-st publice lucrarile lor, cari sunt de valoare intr'o limba
admisa in stiinta si a le face cunoscute strainatatii. Aceasta insä nu insem-
neaza ca Academia va ft nevoitä sa Inceteze din aceastä cauza de a mai
publica lucrari stiintifice tri romäneste i astfel de a nu mai putea sa-si in-
deplineasca rolul ei de propagatoare a stlintei la poporul nostru. Din contra
toate lucrarile cari au o important), numai pentru tara noastra se vor pu-
blica numai in limba romana, cele co au o importanta egala i pentru
stiinta universala i pentru tara se vor publica pe 2 coloane in 2 limbi, iar
cele ce vor avea un interes imediat nurnai pentru stiinta se vor pubhca
numai in una din limbile stiintifice adoptate.
Toate acestea cer insa ca Academia si exercite un control tot mai sever
Analele A. R. XXXV.-Desbatersle. 10

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
146 $EDINTA 1DELA 15 MAW 191g.

asupra lucrarilor ce se vor publica, deoarece acuma controlul lumii intregi

stiintifice se va intinde asupra acestor publicatiuni.
Rog cu atat mai mult ea Academia sa primeascä propunerea ce o fac si
interpretarea ce cred ca trebue data Regulamentului, cu cat si alte Academii
- chiar ale popoarelor celor mai soviniste, ca de ex.: Ungurii, Polonezii si
Croatii-procedeazá in acest mod, publicand lucrarile cari au o valoare stiin-
tifica in 2 limbi, cáci adevarata opera nationala este de a incuraja munca
stiintifica nationala si a o pune in valoare, facand-o cunoscutá lurnii mari
stiintifice.
D-1 St. C. Hepites observa ca Sectiunea stiintifica, ca si cea istorica, au
astazi posibilitatea srt prezente strainatatii rezultatele descoperirilor si lucra-
rilor originale, pentruca amandoua au cate un Buletin, in care, pe langa
memoril scurte, se publicá si rezumatul lucrarilor ce se tipáresc in Anale
sau in Publicatiunile .4damachi. Chiar lucrareá. d-lui Grintescu a fost publicata
in rezumat in ultimul numär al Buletinului. Partite de amánunt ale unei
lucrari sunt lucruri secundare si ele se public& hi Anale.
Daca se obiecteaza ca sunt prea putin 8 si 5 pagine pentru o lucrare,
acest inconvenient se poate inliitura , niarindu-se numarul paginelor. Sec-
tiunea stiintific5, si pana acum n'a inlaturat nici o lucrare, care a trecut de
5 sau 8 pagine. Daca se admite propunerea d-lui Antipa, atunci Buktinul
nu mai are nici un rost. D-1 Hepites propune sa se dea art. 36 din Regu-
lament urrnatoarea redactiune :
«Art. 36. Persoanele cari nu fac parte din Academie ii pot prezenta,
prin Oficiile Corpului si Sectiunilor sau chiar prin membri, lucrari stunti-
lice sau literare, asupra carora Sectiunile vor fi chemate a opina.
«Cetirea lor in sedinte pubhce si tiparirea in Anale se decide-dupa pro-
punerea Sectiunii respective-prin votul Corpului Academic.
«Sträinii pot prezenta lucrarile lor intr'una din limbile romaná, latiná,
italianá, franceza, germana sau engleza.»
D-1 I. S'imionescu zice ca chestiunea este vita% pentru Sectiunea stiinti-
NA, pentruca daca, este vorba ca Academia sä sprijineascá miscarea stiin-
ti Pica In Ora, atunci acest sprijin trebue sa fie efectiv. Cat timp publicatiunile
de seama vor ramânea cunoscute numai de Romani, noi nu putem pune
umárul la miscarea generala a stiintei si de aceea, inteun fel sau altul,
trebile sa facem cunoscute strainilor lucrarile de specialitate si mai ales acestea,
deoarece la noi sunt foarte putini de aceeas specialitate, familia cea mare
formand-o invilta.tit tuturor neamurilor. D-I Simionescu arata cateva cazuri,
In cari nici anuntarea unor publicatium de catre librari nu s'a putut face
cum se cade, din cauza necunoasterii hmbii romane. Reiese dar inutihtatea
pentru straini a publicatiunilor noastre. D-sa nu zice ca sa nu se publice

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EEDINTA DELA 15 MAID 1913. 147

in limba romana, ; dar atunci arid se recunoaste ca o lucrare este de utili-

tate generala, ea sa se publice inteo limba straina, fie aparte, fie in douil.
coloane in Ana le, fie cu rezumate In limbi straine de o extensiune care nu
trebue Ormurita, asâ cum se face in Pablicatiunile Adamachi. Cadrul Bule-
tinului e prea restrâns pentru scopul urmarit, cam in el se publica, ca si
in Comptes-rendus ori Sitzungsberichte numai mini dari de seama, enuntari,
de multe ori rezumatul rezumatului. Dupä aceea in Buletin lipsesc figurile,
fara de cari de multe ori nu se Intelege textul. D-1 Simionescu terniina,
propunand ca ori sa se tipareasca memorille pe dotiä coloane, in limba ro-
mana si o limba straina, ori sa se fad., ca la publicatiunile Adamachi, re-
zumate in hinbi straine In int,nderea cat vor crede autorii.
D-1 D. Onciul crede ca chestiunea a fost rezolvata in Publicaliunile Ada-
machi, tiparindu-se rezumate largi in limba franceza. Asemenea rezumate
O. se faca si pentru mernorille din Ana le de catre autorii cari ar crede ca
este bine si folositor sa se faca. Prin urmare n'ar mai fi caz pentru modi-
ficarea art. 36 din Regulament. Daca insa Lotus trebue rnodificat, atunci
sa se puna la ordinea zilei intealta sedinta, cu propuneri din partea De-
legati uni i.
D-1 P. Poni : Chestiunea ridicata de d-1 Antipa si sustinuta de d-1 Si-
mionescu a preocupat foarte mult pe toti si Sectiunea stiintifica In
special. Este evident ca noi aici suntem de diferite speciahtati, suntem de
toate ; dar mai presus de acestea suntem Academia Romeind. Acest caracter
rornanesc trebue pastrat, pentruca Academia reprezenta unitatea culturala
a intreg neamului nostru. Inamte de toate trebue sa ne intarim ca Romani,
iar samburele culturii neamului sa-1 formeze Analele noastre, cari nu tre-
buesc publicate in lirnba strama. Credeti oar:e ca, daca am admite tiparirea
unor memorii in limbi straine, nu s'ar cere ca toate memoriile sa fie pu-
blicate la fel ? ,51 aceasta din cauza ca fiecare crede cil opera sa e buna si
nu poate avea, alta precadere. Nu putem insa pasta numai pentru noi
descoperirile si lucrarile originate acute de Romani. Sunt mai multi ani,
de cand s'a luat hotarlrea ca autorii sa adaoge la sfarsitul lucrarii lor un
rezumat in o limba straina si lucrul s'a practicat pentru toti cati am dorit.
Chiar acum de curând d-1 Pârvan a adaos la ultima d-sale publicatiune un
rezumat de opt pagine in limba franceza. S'a mers mai departe : in sesiunea
generala din 1909, dup. propunerea Comisiunii pentru examinarea lucrarilor
de peste an, s'a decis publicarea unui Buletin, in care sa se tipareasca in
limbile franceza, germana, italiana, engleza sau latina rezumatul comunica-
rilor cetite in sedinte publice sau publicate in Anale. Sub aceasta forma
Buletinul nu a luat fiinta, pentruca nu s'au facut si nu s'au prezentat re-
zumatele. Preocupati de aceeas, chestiune, ati hotrtrit anul trecut publi-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
148 $EDINTA DELA 15 MAIII 1913.

carea celor douA Buletine in forma pe care o cunoasteti. CA sunt prea

putine pagine pentru intinderea unor lucari, n'avem decat sA mArim cadrul.
De altfel, cum a spus si d-1 Hepites, Sectiunea n'a refuzat niciodatA, când
a crezut &A e bine, publicarea In Buletin a lucritrilor mai intinse de opt
pagine.
Buletinul nostru stiintilic este ceeace sunt les Comptes-rendus ale Aca-
demiei de stiinte din Paris, in cari sunt acordate numai patru pagine pentru
un strAin de Academie, si opt membrilor ei. In aceste putine pagine s'au
publicat totus cele mai mari descoperiri, intre cari si ale marelui Pasteur.
Prin urmare e posibilitate ca acelas lucru sA se faca si la noi. SA pAstram,
zice d-I Poni terminând, caracterul national al Anatelor noastre, cu imbu-
nAtAtirile aduse prin facerea rezumatelor in limbi strAine si cu publicarea
Buletinului. SA ne mAntinem la ceeace avem : cu modul acesta satisfacem
atht cerintele nationale, cAt si pe cele stiintifice.
D-1 Dr. V. Babe8 a fost cel d,n1Aiu care a stAruit sil se facA cunoscute
strAinAtAtii lucrArile noastre. Este multumit a idea d-sale a fost admisA si
cA ceeace s'a facut cu Buletinul e bine. Trebue insil sA ne plângem cA
mole cercuri stiintifice, medicale mai ales, nu publicA in Buletinul nostru.
E un fel de ezitare, pe care nu o intelege. Greutatea cea mai mare este
insA alta, anume traducerea, crtci dacA e vorba sA facern ceva, apoi trebue
bine &cut. AmAnuntele nu intereseazA, a spus d-1 Hepites, ci numai rezul-
tatele. Aceasta de multe ori e contrariu, pentrucA invAtatilor strAim nu le
trebue atAta afirmärile si ideile noastre; ei vor sA stie dad, lucrArile noastre
sunt documentate, dacA noi muncirn, si aceasta se face intrandu-se In
toate amAnuntele, si expunându-se toate experientele, cari sunt bazele din
cari se trag concluziile. Trebue prin urmare mult material, pentru ca strAinii
s5, ne poatA judeca si apreciA.
Cu alte cuvinte se recomandA ca Feel Arne stiintifice documentate sA poatA fl
publicate si in limbi strAine, neapArat dacA vor 11 fonduri si dacA traduce-
rea este recomandatA de sectiunea respectivä. Aceste lucrAri se vor publica
aparte ca editiuni independente ale Academiei.
Propun deer a se introduce in Regulamentul Academiei un capitol despre
publicatiumle Academiei in limbi strAine in modul urmAtor :
((Academia va publica urmAtoarele lucrAri In una din limbile latinA, fran-
cezA, italianä, germanA si englezA :
1) Un extras din raportul general anual al Academiei ;
2) Buletinele Sectiunilor Academiei ;
3) LucrArile strimilor, prezentate Academiei, In urma aprobArii Sectiurni
respective ;
4) ComunicArile membrilor Academiei publicate In Analele §i Memoriile

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 15 MAIU 1913. 149

Academiei, cu conditiune c& autorii vor ingriji de traducerea comunicArii

sou a unui extras al publicatiunii ;
5) Comunicärile persoanelor cari nu sunt membri ai Academiei publicate in
Anale sau in Publica(iunile Fondului Adamachi, dupä prealabila recoman-
dare a Sectiunii respective;
6) Lucrárile premiate de Academie, dac& traducerea sau extrasul lor in
limbi sträine vor fi cerute de Sectiunea respectivá.
«Autorul are O. se ingrijeascá de traducerea sau de extrasul comunicarii sale
si este responsabil pentru corectitudinea formei sub care prezenta lucrarea».
Neapärat lucrärile prevAzute sub No. 3-6 se vor public& in limbi stráine
in limitele fondurilor disponibile ale Academiel. Lucrärile in limbi straine
nu se vor public& in Anale sau Memorii, ci in editiuni aparte, indepen-
dente, ale Academiei.
Terminä exprimandu si convictiunea ea' Analete §i Memoriite trebue A-0
pástreze forma traditional& roman& si ca, lucrIrile in limbi sträine trebue s&
formeze publicatiuni aparte.
D-1 1. Bianu zice c& *Mc& de la 1879 s'a prevAzut in art. 36 din Regu-
lament dispozitiunea de a se pute& public& in Anale lucrari «in orice limba»,
se zicea atunci. Cand s'a facut Regulamentul premiilor, s'au specificat limbile
straine, in cari pot fi scrise operele admise la concursul premiilor ; atunci
s'au inlocuit cu ele si cuvintele «din orice limbä» din art. 36. In Regulamen-
tul premillor se spune cl vor puteh fi premiate - afar& de Nästurel,- lucrari
in lirnbile enuntate, «dacä intreg cup rinsul lor va tract& despre neamul si
pärnantul romanesc». Daca am extinde acum lucrul si am voi sá publicarn
orice lucrare de orice natur& in limbi sträine, cu stampe, figuri, etc., ne-am
impiedec& de o mare greutate : mijloacele materiale, cáci sá nu uitärn el
activitatea Academiei trebue sä se lärgeasc& cu mäsurä si curnpat si numai
in marginea mijloacelor de cari dispune. De sigur e bine ca faptele noua,
descoperirile n3astre stfintifice, A fie aduse ca tribut la cultura generalá, si
este legitimä prcocuparea de a trece dincolo de Romanisrn rezultatul muncii
noastre pe terenul stiintific. Crede ins& cä rezumatele in limbi sträine la
memorii si Buletinele sunt deocamdat& indestulátoare. Misiunea Academiet
este sá Lc& aici un cuib al chlturii romanesti, neuit&nd cá o mare parte
din Romani, cei din Ardeal si Bucovina, nu cunosc limba francezá, in care
s'ar public& aproape totalitatea lucrärilor, iar in Regat foarte putini cunosc limba
germanä. La cele acute pana acum, rezumate si Buletin, s'ar mai pute& adaoge
unele irnbunätAtiri: titluri paralele in româneste si o limb& strlinä, explica-
tiuni la stampe, etc. S'ar mai pute& 'Mc& publica unele prelucrári in lirpbi
straine, cand vor fi chestiuni de 'Malt& si pura stiinta internationalá, discu-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
1 50 EDINTA DELA 15 MA117 1913.

tandu-se si hotririndu-se pentru fiecare caz in parte- si aceasta tinând seamtt

in totdnauna de mijloacele de cari dispunem.
D I B. Delavrancea: Daca prin cuvintele «persoane strame» din art. 36
se inteleg sträini de neam, n'avern nimic de modificat, pentrucA lucrul e
limpede. In celrtlalt inteles, nu cred ca Academia BA fi voit a exclude tocrriai
pe membrii ei dela acest drept, pe care-1 acordO, celor afará de ea. In tot
cazul, redactiunea iiind neclará, sá modificArn art. 36 in sensul ca perso3.nele
sträine srt fie numai stráinii de neam, nu si Romani!, pentruci trebue si
pästräm, cum spuneä un coleg, caracterul national-romanesc al Analelor,
Academia find expresia cea mai inaltii a adevarului, binelui si frumosului
intregulul neam. SA lärgim putinta de a ne face cunoscuti strätnOtAtii, dar
de Ancae stt nu ne atingem.
D-1 General Gr. Crainicianu observä 61, daci s'ar rezuma tot ce s'a
spus, s'ar vedea eh chestiunea s'a complicat. D-sa este de prtrere ca Analele
sä rilmanä absolut românesti si sO se suprime rezurnatele, suprimandu-se din
art. 36 cuvintele de «persoane sträine». SO, se zicä: Toate lucririle roma-
nesti se pubhcrt in Anale; toate celelalte in Buletine, cárora se va da des-
voltarea cuvenitä dup. putintä. Buletinele vor putea cuprinde chiar si opere
mari, despre cari vorbiâ d-1 Dr. Babes.
D-1 I. Simionescu zice cA discutiunea urmatä i-a dat o mare multumire
sufleteascrt. ,5i d-sa e bun Roman si nu eliminarea limbii române a cerut-o.
Ceeace doreste este ca lucririle noastre, munca noastrá, s'a fie aduse la
cunostinta lumii invOtate sträine intr'o másuri mai largá. Dupá propunerea
mea se pástreazá pe de o parte caracterul românesc, dar pe de alta trebue
o traducere stráina in limite decise de autor si sanctionate de referent. Titlul
lucrärilor trebue facut pe coperta lucrärii si inteo limb5, sträinA, curn fac
Rusii. Buletinul sO rärnânii numai enuntiativ, iar desvoltarde sO se facá in
Anale.
D-1 Presedinte I. C. Begruzzi zice cO, deoarece sunt mai multe propuneri,
cari se deosebese intre ele, ar fi bine sO amanäm discutia si sä alegem
o comisiune compusi din câte un membru din fiecare Sectiune, care EA viii
cu o propunere precisá.
Propunerea d-lui Presedinte se aprobá si se alege o Comisiune compusä
din d-nii: Poni, Bianu, Stefanelli.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA. 16 MART 1913. 151

*ED1NTA DELA 16 MAIU 1913.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 Presedinte I. C. Neyruzzi, deschizAnd sedinta zice: VAd In
mijlocul nostru pentru Int Aia oarA ca membru activ pe d-1 Gheorghe
Titeica, pe care 1-am ales ieri cu aproape unanimitate. Il salut In
numele Academiei si II rog din partea ei sA continue a lucrà cu
spor si de 0,c1 inainte In bogata si frumoasa stiintA a Matematice-
lor. Fiti bine venit, scumpe Co leg.
D-1 G. Titeica, ocupAnd loc Intro mernbrii Sectiunii stiintifice,
zice :

Domnule Pmedinte,
Domnule Secretar general,
Domnifor Membri,
Tiu sA vA aduc cele mai cAlduroase multumiri pentru indoita
cinste ce mi-ati fAcut, chemându-rnA In mijlocul D-Voastre ca urmas
al mult regretatului si iubitului meu profesor Spiru Haret.
Meritele mele ca cercetAtor si rAspAnditor de stiintA, pe cari
le-ati pretuit ash, de binevoitor, nu-mi apartin pe .deplin. MA mAn-
dresc ch am avut norocul sh, ascult si la Universitatea de aici si
la cea din Paris profesori de mâna IntAia si cu un inalt simt al
datoriei. E destul sA vh, pomenesc, dintre cei dispAruti, numele
prea regretatului Gogu §i al strAlucitului meu Inaintas de aici,
al lui Haret; iar dintre cei In vieatA, pe al profesorului luminat
si neobosit, al d-lui Emmanuel. Lor li se datoreste valoarea si
numArul intins al cercetArilor matematice de astAzi din tarA. Lor
le datoresc locul pe care-1 ocup acum.
CAA despre partea pe care am luat-o timp de 18 ani la rAspAn-
direa stiintelor matematice prin a Gazeta Matematican -§.i timp de
8 ani la rAspAndirea stiintei In general prin revista «Natura», aceea
a fost precumpAnitA de a altora mai harnici si mai priceputi decât
mine. - Mi-ati fAcut deci o deosebitA favoare, primindu-mA aici,
In rândurile D-Voastre si m'ati legat astfel sh, pun toatA strAduinta,
de care mA voiu simti In stare, ca s'o merit.
D-1 Perdinte aminteste a In sedinta dela 9 Maiu curent a comunicat
,
scrisoarea, prin care d-1 coleg Kalinderu declara c5.-si depune demisiunea
ca membru al Academiet. In urma intelegerii luate a,tunct de unanimitatea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
152 EDINTA DELA 17 Dam 1913.

membrilor prezenti, biuroul a adresat o .scrisoare oficialä d-lui Kalinderu,

amintindu-i cä, dupl, Statute, membrii sunt alesi pe vieatä, i ca prin urmare
nu poate exist& demisiune, i rugandu I sä vie si sä lea parte la lucrilrile
Academiei. D-1 Kalinderu räspunde printr'o scrisoare, stäruind in demisia
d-sale. D-1 Presedinte ceteste scrisoarea d-lui Kalinderu.

D-1 Presedulte aduce la constintti c5. d-nii Simionescu i Delavrancea au

prezentat Discursurile de recepfie i Delegatiunea, potrivit Regulamentului,
a insärcinat cu facerea Raspunsurilor pe d-nii lilrazec §i Negruzzi. Fund
pregätite i Raspunsuri(e, urmeazA sä se fixeze ordinea de zi pentru aceste
discursuri.
- Se fixeazA, urmätoarea ordine de zi :
Marti, 21 Maiu, Discursul d-lui Delavrancea cu Raspunsul d-lui .Ne-
gruzzi;
Vmeri, 21 Maiu, Discursul d-lui Simionescu cu Raspunsul d-lui Mrazec.

$EDINTA PUBLICÁ DEL& 17 MARI 1913.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-I A. D. Xenopol expune comurucarea d-sale despre: Idea, de
lege si de prevedere in materie sociald.

edinta pubHcA se rididi si Academia îi continua, lucrärile in sedintá

intimä.

Se ceteste procesul verbal al Sectiunii stiintifice pentru sedinta dela 16

Maiu, prin care se ar't cIii Sectiunea a luat urmätoarele deciziuni :
a) a se acorda, premiul Demostene Constanfinide de 4 000 lei d-lui V.
Merutiu pentru scrierea sa: Contriburiuni la sludiul massivelor de sare din
Romania. Bucuresti 1912 ;
b) a nu se acorda, premiul Neuschotz de 2.000 lei pentru lucrarea pre-
zentatä, ri manuscris despre: Cromatica poporului roman.
- Deciziunile Sectiunu se ieau spre cunostinta.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 18 MAIU 1913. 153

$EDINTA DELA 18 MAW 1913

Preedinta d-lui I. C. Negruzzi.

La ordinea zdei este propunerea Sectiunii istorice de a' se alege d-1 V.
Pârvan, membru activ in locul vacant din acea Sectiune.
D-1 I. Bogdan ceteste urmätoarea expunere asupra activitätii stiintifice
a d-lui Parvan :

«Dela alegerea sa ca membru corespondent al Academiei noastre, acum

doi ani (v. An. Acad. Rom., XXXIII, Desb., p. 142-119), d-1 Vasile PArvan
a publicat, in afarrt de alte studii si articole arheologico-istorice, douä lucräri
mai mari, despre Cetatea Tropaeum §i despre Cetatea Ulmetum. Zilele acestea
d-sa a cetit in rnijlocul nostru o notiä comunicare mai intinsä, despre «Des-
coperirile nouei in Scythia minor», iar cercetärile ce face la Ulmetum sunt
acum la a patra campanie i vor Imboghti de sigur, tot mai mult, rezultatele
imbucurätoare obtinute panä acum.
«In cetatea Tropaeum, d-1 PA,rvan reconstitue cu mult succes vieata anticá,
romano-tracä i apoi bizantino-crestinä, din fundatia impäratului Traian,
pe baza inscriptiilor si a rnonumentelor gäsite acolo. Aceastä scriere a fost
primitä de istoricii nostri eu cele mai mäguLtoare aprecieri. Astfel d-1 Iorga
zice (Neamul Rom. liter, , V, p. 208): «Cetatea Tropaeum i iea locul langa
«Salsovia aceluias (autor) i impreunä cu Ulmetum (din An. Acad. Rom.) for-
«meazä cele dinläi studii sigure i largi despre cultura romanä la noi». C.
Auner, in Revista Catolicei pe 1912, p. 465, zice: «Panä mai deunäzi
«Tropaeum era aproape necunoscut, Hind amintit numai de cateva ori la
«scrirtorii cei vechi. Si iatä cä acuma, dupä silpäturile facute si inscriptiile
«gäsite, s'a reconstituit intreaga istorie a orasului, in liniile ei principale.
«Fireste trebue o mänä, de maestru, cum e Parvan, ca sä, faca, pietrele sä
«vorbeasch.»
«Cetatea Ulmetum, cu rezultatele sitpäturilor acute de d-I Parvan in prima
campanie de lucru, a fost cetitä acum un an inaintea noasträ. Aceastä lu-
crare a fost foarte bine primitä si in sträinatate. Impreunä, cu celelalte, ea
a asigurat d-lui PArvan reputatia unui distins arheolog ; de aceea la Congre-
sul arheologic din Roma, in toamna anului trecut, d-sa a fost ales prese-
dinte al uneia din sectiunile Congresului.
«Aceastä reputatie se vede si mai lámurit din citarea scrierilor d-sale gi
in special a aceleia despre «na(ionalitatea neguptorilor in imperiul roman»
in toate cartile mai nouä de antichitäti i istorie romanä, ca d. p. de Wilcken
0 Mitteis, in Grundzitge und Chrestomathie der Papyrus-Kunde, Berlin

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
151 sEDINTA DELA 18 MART 1913.

1912, p. 262, si urm., de E. Meyer, in Kleine Schriften, Halle 1910, de

Wissorva in Enciclopedia sa. Hugo Blumner, in Die romischen Privatalter-
lumen München 1911 (unul din volumele manualului de arileologie clasicä al
lui Ioan Miller), scrie aproape un intreg capitol despre comertul roman pe
baza lucrarii d-lui Parvan (Handel und Geldgeschafte, p. 618 st urm).
«Activitatea stiintifica de panä, acum a d-lui V. Parvan ni-1 arata a fi un
distins specialist in istorie, epigrafie si arheologia clasica ; Academia Romana
are nevoie de un asemenea specialist, si de aceea propun Sectiunii istorice
sh aleaga pe d-1 Parvan membru activ in locul rarnas vacant prin moartea
lui C. Erbiceanu.
«Facand aceasta propunere, arn incredere ca viitorul nostru coleg va desvoltà
in Academie o activitate din cele mai fecunde, nu numai apreciind lucra,-.
rile ce ni se vor trimite spre publicare sau premiare, ci punand la cale st
ducând la bun sfarsit, cu mijloacele tot mai mart de cari va dispune Aca-
demia, explorarea si descrierea epocei celei mai vechi din istoria terilor
noastre, epoca pentru a carei deplina lámurire, prin säpaturi sistematice,
este Mcá mult de facut.»
Se pune la vot propunerea Sectiunii.
Rezultatul votului este : votanti 23 ; voturi pentru 22, contra 1.
- D-1 PreFdinte zice ea, propunerea a intrumt aproape unanimitatea votu-
rilor si proclamä, pe d-1 V. Pdrvan membru activ al Academiei in Sectiu-
nea istorica.
D-1 I. Bianu ceteste urmatorul raport al Comisiunii Dicfionarului limbii
romeine :
«Comisiunea insárcinata prat hotaririle Domniilor-Voastre de a suprave-
ghia lucrarea atat de insemnata a Dic(ionarului limbii rongine putine are de
adaos la cele spuse in raportul d-lui Secretar general.
«Toate indoehle si greutátile inceputului au fost inläturate prin experi-
enta muncii f'äcute. Programul lucrarii s'a precizat din ce In ce mai mult
cu fiecare pas inainte. Cea mai deplina intelegere panä In cele mai mici
amanunte s'a stabilit atat intre Comisiune si d-1 coleg Sextil Puscariu, care
conduce toata lucrarea, cat si intre d-sa si toti colaboratorii. Prin acest re-
zultat pretios s'a ajuns la o deplinä armonizare si prin aceasta la insemnata
usurare a lucrárii.
«Materialul de cuvinte continua a se Imbogati prin toate glosarele, cari
se public& la texte vechi sau la culegeri de literatura poporalá, si prin liste
de cuvinte, cari se publica prin reviste sau in brosuri. Toate acestea se
taie, se lipesc pe bilete si se mtroduc in culegerea materialului adunat.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EEDINTA DELA 18 MAM 1913. 155

«Dupa propunerea bine argumentata a d-lui Puscariu, Comisiunea a admis

o modificare in modalitatea fixata la inceput pentru publicarea Dictionarului.
Anume, s'a hotarIt ca in loc sa se publice lucrarea in trei tornuri, sa se
publice fiecare tom In doua pall& Astfel din tomul I s'a incheiat definitiv
partea I, cuprinzand cuvintele incepatoare cu literele A si B, ramkiând ca
partea II sa cuprindl pe cele incepatoare cu C-D -E. Tot ash vor 11 I'm-
partite si tomurile II si III.
«Aceasta Impärtire s'a admis spre a se evità facerea de volume prea mari
si greu de intrebuintat.
«Publichndu-se definitiv partea I a tornului I, in fruntea ei s'a asezat o
bogata serie de adaose si indrepteiri, Infra cari se cuprinde lista cartilor
extrase in cursul lucrarii si lista raspansurilor la chestton trul linguistic al
raposatulm Hasdeu, cari au fost si ele toate extrase pentru Dictionar.
«S'a inceput redactarea si tiparirea partii a II a tomului I, din care s'a
tiparit coala 1-a, iar a 2-a este in corectura.
«Un cuvant de calda aprobare s'a spus in public asupra Dictionarului
nostru de d-1 A. Zauner, profesor de filologia romanica la Graz, in catedra
ilustratri de colegul nostru onorar d-1 H. Schuchardt.
«Astfel indrumata, marea lucrare asupra lirnbii noastre inainteazit in mod
multumitor din toate punctele de vedere. Academia vede realizhndu-se astfel,
sub conducerea ei, idea Augustului nostru Rege, cel mai mare monument
al lirnbii neamului nostru.
«Terminann exprimând multumiri cälduroase d-lui Ministru al Instructiunii,
care si in acest an a inscris in bugetul Statului sub ventiunea data. In anul
trecut pentru Dictionarul nostru.
aMembrii Comisiumi: St. C. Ireptes, L C. Negruzzi, N. Quintescu, D. Sturclza.»

D-1 General Gr. Crainicianu a cetit aproape toate fascicolele Dictiona-

rului. A fost foarte satisfacut si a admirat modul cum se intocmeste aceasta
lucrare. A constatat fug et' durere ca., in ce priveste tehnologia militara,
Dictionarul are lacune. Este mare trebuinta sa se fixeze In Dictionar tehno-
logia curat militara, cáci in arta militará terminn sunt foarte greu de ho-
-Mill in limba romana. Isi exprima dorinta si rugamintea sa se dea o ex-
tensiune mai mare acestei tehnologii, pentru ca ea O. fie bine stabilitä in
Dictionar sub autoritatea Academiei.
D-1 L Bianu zice ca chestiunea ridicata de d-1 General Crainicianu are
foarte mare insemnatate si este mult mai largá. Toata tehnologia armatei, .

a citilor ferate, a industriei si a quturor indeletnicirilor, cari au intrat numai in

cele din urma decenii in cadrul vietri românesti, are o colosalá nomenclaturä
luata dela izvorul strain, unde au fost invatate de Romani. In tipografie pana

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
156 sEDINTA DELA 18 MAIII 1913.

astäzi mai toti terininii sunt germani, pentrucl cei dintär tipogran ne-au
venit dela Viena. Atät de multe cuvinte tehnice au intrat In limhi, inat
s'ar puteâ intocmi din ele un intreg dictionar. Dictionarul nostru cuprinde
cuvintele azi existente in limba generalit ; cele tehnice sunt excluse din princi-
plu, pentru ca sä nu pail ca sunt admise in limbi. Se stie cä, in ceeace prive¢Le
terminii biserice¢ti, secole intregi am stat sub influenta limbii slavone, si
de atunci au rtimas multe cuvinte, din cari unele au disparut, inlocuindu-se
cu altele române¢ti, iar altele persista ¢i astäzi, cum este blagoslovenie -
binecuvantare. Cu timpul vor dispärea si acestea.
Este o veche si mare ne3esitate sä se românizeze cuvintele tehnice ; dar
cum sä se facä? E greu de gisit procedura. Un mijloc ar fi ca diferitele
Departamente sä numeasca Comisiuni compuse din bárbati specialisti si cu
cultura mai mare ¢i variatä, cari sä, gäseasc6., sä fab rice cuvintele tehnice
necesare. Cu chipul acesta s'ar ajunge la inläturarea sträinismelor, cari par
atât de monstruoase.
D-1 General Gr. Crainicianu zice cä, cele spuse de d-1 Bianu il indrep-
tätesc si creadä, cá limba romkä este pe calea pieirii ca si alte limbi. In
adevär, dacä excludem din Dictionar limba ostäseascä, a ingineriei, arhi-
tecturii, ¢i a tuturor indeletnicirilor nousa, atunci ce mai rimâne in Dictio-
nar ? Hu inteleg sä se intocmeasca un dictionar complet. D-1 &arm ziceâ, di
cu greu s'ar 031 mijlocul ; dar eu am fost 25 de ani profesor la coala
militará ¢i, având in fatá atâtea cuvinte sträine, am cAutat sä exclud neo-
logismele, cari nu intrau in geniul limbii românesti. M'arn initiat in lim-
bile neoromane ¢i am gäsit in ele o multime de termini, cari, de¢i tot
neologisme, intrau insä in geniul limbii noastre. Toate cursurile mele sunt
pline de asemenea neologisme, cari nu izbesc de loc urechea geniului lim-
bii románe. Ceeace propune d-1 Bianu si facá Ministerele, Academia sä facá.
Eu pretind &A in skul ei sunt cuprinse toate specialitatile si de aceea Sec-
tiunile sa formeze diferite comisiuni, chemând si alte persoane straine, sh
formeze diferitele cuvinte dupti geniul limbii noastre si sä predeâ Acade-
miei materialul, pe care ea il va judeca ¢i trece In Dictionar. In felul acesta
Dictionarul n'ar mai cuprinde numai cuvintele istorice si filologice.
D-1 ./. C. Negruzzi observá cá ceeace cere d-1 General Crainicianu nu
intrá tocrnai In scopul unui Dictionar, pentrucá Dictionarul n'a format o
literaturä sau a creat o limbá. Scopul lui este sä constate expresiumle ce
sunt in limbá. La noi s'a petrecut si se petrece ca si aiurea. Ao, a fost in
Germania. Erà o vreme când limba francezá aveä, predominare in terminii
tehnici. Toate Academiile, Universitátile ¢i Bacultitile se plângeau de acest
fapt, punând intrebarea, cum se poate ca o lirnbi atât de bogatá ca cea
germaná A n'arbä ter.rninii necesari ? Au venit evenimentele din 1871-72

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 20 MAIU 1918. 157

si de atunci s'a mai putut emancipà limba germana de cea franceza. In

Dictionar nu putem introduce decat cuvintele uzitate ; daca am pune si pe
celelalte, ar fi controversh, pentruca poporul nu le-a admis Inca. Ceeace
putem face este sa rugam pe d-I Puscariu cu colaboratorii sai si Comi-
siunea Dictionarului O. riiä seama de dorinta si sfaturile d-lui Crainicianu.
D-1 D. Sturdza zice ca s'au facut multe, foarte multe incercari, pana sa
se ajunga la forma cea mai potrivita in care s'a se Intocmeasca Dictionarul
si abia acum suntem pe calea cea buna. Nu mai putem iesi din modul de
a lucra de pana acum, cáci ar fi iarás o noua Intarziere adusa aparitiunii
lui. Lucrarea sa continue asa, cum e acum si la o a doua editiune se va
vedeâ ce e de facut. De aceea va rog sa aprobatt raportul.
Discutiunea se inchide.
- Raportul se iea spre cunostint5, si se aproba.
Se procede la alegerea Comisiunii Dictionarului pentru 1913-14.
Sunt realesi d-nii : St. C. Hepites, J. KaliMeru, P. Maiorescu, 1. C. Ne-
gruzzi, N. Quintescu, D. A. Sturdza.

EDINTA DELA 20 MAW 1913.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 Presedinte I. C. Negruzzi zice : Pentru Intâia oará vedem
In mijlocul nostru pc) noul nostru coleg d-1 Vasile Pârvan. D-sa s'a
bucurat de favoarea de a fi obtinut unammitatea la alegere, de-
oarece, dupá cunostinta noastrá, singurul vot discordant a fost dat
din gresealá. D-1 Pârvan a dovedit prin lucrárile sale de mai inainte
si prin aceea cetitä aici intr'una din sedinlele trecute c5, si-a In-
susit o culturá Insemnath, iar d-1 Bogdan a arátat In expunerea sa
meritele noului coleg.
Salut pe d-1 Pârvan In nurnele Academiei si-i urez ca aceeas
hárnicie, pe care a avut-o pânä acum, s'o aibá de acum inainte.
D-1 V. Par van zice :
Domnule Presedinte,
Onorari Colegi,
Viu In mijlocul Domniilor-Voastre cu sentimentele de recunostintá
potolith, dar statornicä, pe cari le pástreazil fiii phrintilor lor. De
acum 12 ani, de când am inceput a lucrà subt auspiciile directe

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
158 $EDINTA DELA 20 MAID 1913.

ale Academiei Române, Domniile-Voastre ati urrnArit cu o iubire si

chldur5, adev5rat Orinteasch toate Incercárile mele stiintifice si
le-ati pretuit in totdeauna nu duph valoarea lor absolutä, ci dupil
dragostea duioasá pe care o purtati tânârului sihcer doritor de
cât mai mult5, stiintä si luminä.
Iubirea Domniilor-Voastre, aratatá acum In chip asà, de unanim,
mä face s5, vä aduc ca un prinos de devotament cAtre Domniile-
Voastre astázi oarecum o confesiune a gandurilor mele color mai
scumpe.
Stiinta mea pe care am cercetat-o si am iubit-o cu patimä mi-a
dat o conceptae gravk as putea zice tragich, despre vieatk Con-.
tinuul contact cu ruinele päräsite si uitate, ramase din vechile
15,casuri de mândrie, incredere, strälucire si glorie omeneasck m'a
lndemnat a cugetà cu melancolie la nesLatornicia tuturor bucuriilor
noastre. In continua dezagregare si reIntoarcere In sânul materiei
amorfe a tot ce a fost o clipä intruchipat si Insufletit de geniul
omenesc creator, rn'am deprins a vedeä doarä douti lucruri vred-
nice de sträduintele si de iubirea noasträ: cultul pios al amintirii
läsate In resturi si ruine de cei trecuti la cele eterne si deci cer-
cetarea respectuoasä si delicatá a urmelor unei vieti, care a fost
tot asà de innouratá de dureri si suferinte, de visuri noimplinite si
de bucurii sfärâmate prin deziluzii, ca si biata noasträ vieatá de
acum, -iar aláturea de cultul pios al amintirii, cultul entuziast al
geniului omenesc, continuu invins si continuu din nou biruitor In
lupta cu elementele inerte ale materiei moarte, pe care muritorii,
Insuflatind-o cu jertfa vietii lor, o silesc sh le dea lor, celor plä-
pânzi si vremelnici, un trup mai trainic, de stânc5, si de aramä,
spre a-si inchide in el sufletul lor cel Insetat de nemurire si a-1
trece astfel intr'un fel de vieatá posthumank supraumaná si quasi-
divink din veac in veac, in curgerea infinitä a timpului, ca un
memorial credincios a ceeace a fost odatá existenta lor numai orne-
neascá, In spatiul si In formele acordate cu atâta de rhare sgâr-
cenie de destin.
Cu aceste Onduri si sentimente viu Intre Domniile-Voastre.
Iubirii Domniilor-Voastre raspund cu inchinarea gândurilor mele
celor mai bune pe altarul templului nostru. Sper c5, soartea va fl
ash, do Indurätoare cu mine, ca s5,-mi dea puterea si rägazul de
a lucrà de aici Inainte destul de mult, pentru a mä face mácar
In ami bâtrânetii mele vrednic de bunätatea cu care m'ati judecat
si m'ati prima ash, de devreme Intro Domniile-Voastre.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DMA 21 Attar 1913. 15 9

D-1 N. Teclu zice c',1 ieri, ca si in anii trecuti, s'a facut o excursiune a
membrilor Academiei, de data aceasta la Sinaia si Azuga. Am avut nu nurnai
prilejul unet petreceri comune, dar si ocaziunea de a vizita st admira mandrul
castel regal si de a vedea cum inainteaza industria romaneasca. Toti am
fost multumiti st de aceea imi permit a exprima multumiri d-lui Ministru
al Instructiunii; care a organizat excursiunea, si cu deosebire multumim
d-lui Presedmte pentru Myna si osteneala cu cari a facut posibill aceastl,
excursiune.
Dela Sectiunea stiintificrt se primeste propunerea de a se publica In Anale
lucrarea d-lui N. Teclu: Conti. ibufiuni la caracteristica flacarii.
-- Pr9unerea Sectiunii se aprobrt.
Se ceteste procesul verbal al Sectiunii stiintifice pentru sedinta dela 15
Maiu, prin care se aratrt ca Sectiunea recomandil s5, se publice in Anale
lucrarea d-lui Z. Pantu: Orhidaceele din Rornânia, rarnanand CA Delega,tiunea
srt decidä dacA se pot da fondurile trebuitoare pentru facerea stampelor
cerute de autor.
- Propunerea Sectiunii se aprobrt.
Dela Academia de stimte si de arte a Serbiei se prirneste o circularrt,
insotitil de o declaratiune, adresate Academiilor slave si privitoare la con-
testattile istorice Intre Bulgari si SArbi, asupra drepturilor pe cari le-ar aye&
aceste douä natiuni asupra tinuturilor Macedoniei.
D-1 Presedinte /. C. Negruzzi comunica insttintarea primit1 cii, A. S. R.
Principele Carol va asista la sedrnta solemni. pentru Discursul de recep-
fiune al d-lui Delavrancea, Miercuri 22 curent.

EDINTA DELA 21 MAIU 1913.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

Se ceteste procesul verbal al Sectiunii literare pentru sedinta dela 20
Maiu, prin care se aratä ca' Sectmnea a luat urmrttoarele deciziuni:
a) a acordat premiul Adamachi de 5.000 lei autorului singurei lucräri pre-
zentate la concurs, cu sublectul: Sludiu despre supersti(iile poporului roman
in asoncinare cu ale altor popoare vechi qi nouci;
b) a hotarit urmätoarele subiecte pentru premille Nästurel si Eliade-RI-
dulescu de cate 5.000 lei din 1918, si anume:
La premiul Nristurel subiectul: Studiu a supra linzbii $ i stilului cro-
nicarilor ronzdni;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
160 $EDINTA DELA 21 MAIU 1913.

La premiul Eliade-Radulescu subiectul: Frumosul in poezia poporalci

româneascei.
- Deciziunile Sectiunii se ieau spre cunostintrt.
Se deschide plicul, care cuprmde numele autorului premiat al lucrarii de-
spre Supersti(ii, si se cons tatrt crt este d-1 Gh. F. Ciausarm, student.
Prat acelas proces verbal Sectiunea literara face plenului urrnritoarele
propuneri:
a) a se publica In Ana le lucrarea d-lui Dr. G. Pasco: Elementele roma-
nice din dialectele macedo- si megleno-române.
- Propunerea Sectiunii se aprobii.
b) asupra cererii d-lor I. Naville st Comp. din comuna Berheci; de a se
hotarI de Academie un cuvant romanesc, care sa. poata Inlocui cuvantul
«cognac», acesta ne mai putandu-se Intrebuinta, Hind oprit de autoritrttile
romane, dupa interventia fabricantilor din Franta, s'au propus In sanul Sec-
tiunii urmátoarele cuvinte:
- Vinars, ca Hind poporal si de generalrt intrebuintare in Ardeal si de-
semnând chiar prin elementele lui etimologice exact ceeace este In rea-
litate bäutura cognac;
- Berheci de pe numele localitatii unde s'a asezat Intaia si pAna astazi
cea mai Insemnat5, fabricrt de aceastrt bauturri;
- Conachi de pe numele poetului, a carui proprietate a fost localitatea
Berheci.
Aceasta din urmil propunere a fost admisa de Sectiune.
- In urma discutiurni urmate, la care ieau parte d-nii Negruzzi, lorga,
Xenopol, Quintescu, Istrali, Delavrancea, Bianu si Hepites, se aproba propu-
nerea d-lui Poni, ca Academia n'are cadere a se pronunp asupra acester
chestiuni, care este totdeodata legala si internationalâ.
Dela Sectiunea istorica se primeste propunerea de a se publica In Anale,
dupa ce autorul va 11 revizwt limba, lucrarea d-lui Dr. loan Lupas, Prin-
cipele ardelean Aca(iu Barcsai $ i Mitropoliha Sava Brancovici, 1658-1661.
- Propunerea Sectiunh se aproba.
Se ceteste procesul verbal al Sectiunii stiintifice pentru sedinta dela 20
Maiu, prin care se aratä el Sectiunea a luat urrnAtoarele deciziuni:
a) a se mantinea la premiul Adamacht de 5.000 lei din 191.8 subiectul pu-
blicat pentru anul acesta la premiul Lazar, si la care nu s'a prezentat nici
un manuscris ; subiectul va fi formulat astfel: Conlribu(luni la studiul ca-
racterelor antropologice $ i biologice ale pranului roman, insarcinand o
comisiune, compusa, din d-nii: Babes, Istrati si Simionescu, care O. revi-
zueasca programa lucrärii.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 22 MART 1913. 161

- Deciziunea Sectiunii se iea spre cunostintrt.

b) Sectiunea a decis sá propunä plenului spre a fi ales membru cores-
pondent pe d-1 Eugeniu Botezat, profesor la Cern1uti, in locul rhmas vacant
prin alegerea d-lui G. Titeica membru activ.
- Se decide a se pune la ordinea zilei in sedinta de &Juba% 25 Maiu.
D-I Presedinte I. C. Negruzzi se foloseste de Imprejurarea eä
d-1 D. Sturdza lipseste dela sedintä si aminteste ea la 25 Fevrua-
rie trecut membrii prezenti In Capital& au tmut sä celebreze im-
plinirea vârstei de 80 de ani a d-lui Sturdza. Am mers in corpore,
am prezentat felicitárile noastre, d-1 Bianu a cetit o scrisoare a
functionarilor Academiei. D-1 Sturdza si noi toti am fost foarte
emotionati de calda afectiune reciprock jar d-1 Sturdza a fäcut
Acaclemiei donatiunea de 100.000 lei. Dorinta noastrá nu s'a mar-
gmit acl. Spre a arátà d-lui Sturdza printr'un semn vädit recunos-
tinta noasträ pentru tot ce a Mcut pentru Academie, s'a bätut o
medalie comemorativä si s'a Malt un pergament, pe care vä rog
sä-1 semnám cu totii. Medalia va 11 prezentatä d-lui Sturdza dim-
preuna cu pergamentul.
- Membrii prezenti semneaza pergamentul cu multá bucurie.

SEDINTA SOLEMNA DELA 22 MAIU 1913.

Presedinta A. S. R. Principelui Ferdinand, insotit de T.- S. R.

Principele Carol.
A. S. R. Principele Ferdinand, deschizând sedinta, binevoeste
a da cuvântul d-lui B. Delavrancea.
D-1 B. Delavrancea ceteste Discursul säu de receptiune despre :
Estetica poeziei populare.
A. S. R. Principele Ferdinand binevoeste a da cuvântul
d-lui I. C. Negruzzi.
D-1 I. C. Negruzzi ceteste Rdspunsul la Discursul d-lui B.
Delavrancea.
Sedinta se ridic6. si AA. LL. RR. Principii Ferdinand si Carol se in-
tretin cu membrii Academiei.

Analeie A R. - XXXV Desbaterae. 11

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
162 $EDINTA MLA 23 MAIU 1913

EDINTA DELA 23 MAIU 1913.

Pre§edinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 I. Bianu ammteste cil in sedinta dela 15 Maiu s'a numit o comisiune,
compusä din d-mi Poni, Slefanelli §i d-sa, cu insärcinarea sti faca propu-
neri pentru modificarea Regulamentului general, in ceeace priveste publicarea
in limbi straine a comumcarilor sau lucrärilor prezentate Academiei. Comi-
snmea a intocmit urmatorul proiect de modificare :
«Art. 35.-Academia publica in tot anul in formatul 4-o mic, cu litere cicero
si garmond, Analele Academiei Române in patru parti : una cuprinde Partea
administrativei §i Desbaterile de Corp gi de SecOuni impreunä cu actele
anexe; celelalte trei parti cuprind Memoriele frecarei Sectiuni, scrise atAt de
membri, cat si de persoane straine, a caror tiptirire se va ft decis de câtre
Academie in urma propunerii Sectiunii respective.
«fa Anale se pubhcti numai lucrari sense in limba romanä ; fiecare din
aceste lucrari poate 6 insotita de un rezumat fácut de autor intr'una din
limbile Una, italiana, francezA, germana, englezá. Acest rezumat va aveit
intinderea de cel mult a zecea parte cat lucrarea rezumata ; in el se vor
arata elementele principale ale lucrarii si mai ales rezultatele si concluziunile
la cari ajunge.
«Art. 36.- Membrii Academiei, precum si persoane straine de Academie,
pot prezenta lucräri stimtifice sau literare in una din lirnbile latina, italiana,
franceza, germana sau englezii, asupra carora Sectiunile vor fl chemate a
opinâ.
«Aceste lucriiri vor putea fi publicate in volume independente sau in serii
speciale intitulate :
ACADEMIE ROUMMNE
SEC FION . . . . . . . .
MEMOIRES
EN LANGUES E 1 RANGERES

«Fiecare Sectiune va face spre acest scop plenului propuneri motivate, in

pari va arata insemnatatea cuprinsului si valoaraa scrierii, precum si mijloacele
banesti de cari dispune pentru tipärirea ei.
.1 Btanu, P Poni, T Stefanelh »
- Se decide a se pune la ordinea zilei inteo sedinta virtoare.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTELt MLA 24 i 5 MAI11 1918. 163

EDINTA SOLEMNÁ DELA 24 MAIU 1913

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 I Simionescu ceteste Discursul su de receptiune : Din
evolutia culturii stiinfifice 'in Romania.
D-1 L. Mrarec ceteste Raspunsul la DiscurAll d-lui Simionescu.

*EDINTA
, DEL k 25 MAIU 1913.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

D-1 Presedinte I. C. Negruzzi zice c, potrivit art. 7 din Statute, sesiunea
generala ar urinb, s5, se inchidä astázi ; curn insä lucetrile nu sunt terminate,
d-sa propune sä se prelungeascä sesiunea paná la 28 Maiu incluziv.
- Propunerea d-lui Presedinte se aprobá.
D-1 1. Bianu ceteste procesul verbal al Comisiumi Marelui Prerniu Näs-
turel de 12.000 lei pentru sedinta dela 23 Mam, prin care se aratä cá Co-
misiunea a acordat premiul d-lui G. Murnu pentru traducerea n versuri
a Diadei lui Homer.
- Se iea spre cunostintä.
La ordinea zilei se pune alegerea de membri corespondenti i onorari.
Sectiunea istoricä, prin procesul verbal pentru sedinta dela 21 Maiu, pro-
pune pe d-1 Gheorghe Bogdan-Duicä, spre a fi ales membru corespondent
in locul rämas vacant prin alegerea d-lui V. Pârvan ca membru activ.
D-1 N. lorga ceteste urmätoarea expunere asupra activitätii d-lui G.
Bogdan-Durca :
«Recomand votului Sectiumi istorice pentru locul vacant de membru co-
respondent pe d-1 G. Bogdan-Duicä.
«Adam cunoscAtor al desvoltärii istorice a neamului românesc pe toate
terenurile, neobosit cercetätor, extraordmar de bine informat, spirit vioiu pe
care-1 atrag toate domemile de studii, d-1 Bogdm-Duicii s'a asezat, printr'un
lung sir de lucräri, ale ctiror modeste proportium materiale nu ne pot insela
pe noi cu privire la marea lor valoare de orginalitite, in randul intAiu al
cunoscrttorului trecutului nostru hterar, cultural si politic.
«sa amintun In special excelenta monografie despre Bucovina, studiile'cu
privire la vieata Ardealului românesc in veacul XVIII-Iea, monograffile rela-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
164 sEDINTA DELA 25 MAID 1913.

tive la evolutia literaturii noastre mai noua. Cine dintre aceia cari au atins
aceste terenuri nu si-a luat dela d-1 Bogdan-Duicil o larg), parte din temeiul
incheierilor sale?
«1\15.scut in Ardeal, amestecat In luptele fratilor nostri din aceasti pro-
vincie si din Bucovina, stabilit de mult timp In Regat, d-sa dispune de o
expellent), personala neobisnuit de pretioasa si mai rnult deckt odat6 arn
aveà, alegAndu-1, prilejul de a recurge la ansa pentru folosul operei stiinti-
Lice, pe care avem a o Indeplinì prat chemarea si unirea tuturor puterilor
noastre.
«Volume si brosuri:
1. Petru Maior, Cernrtuti 1893;
2. Bucovina, Sibiiu 1895;
3. Ceilugärul Visarion Sarai, Caransebes 1896;
4. Procesul episc. L 1. Clain, Caransebes 1896;
5. Despre Grigore Alexandrescu, Bucuresti 1900;
6. Despre Tiganiada lui Budai-Deleanu, Bucuresti 1902 ;
«In reviste :
7. Statistica lui L L Clain, «Cony. lit.», vol. XXX ;
8. Salomon Gessner In literatura româna, «Conv. ht.», vol. XXXV ;
9. Despre S pettarul Milescu, «Cony. ht.», vol. XXXV ;
10. Douci capitole dintr' o biografie a lui C. .Negruzzi, «Cony. lit », vol. XXXV;
11. Din vremea lui Anton Pann, «Conv. ht.», vol. XXXV;
12. Logofätul C. Conachi, «Cony. lit », vol. XXX VI;
13. Relativ la un izvor al lui Alecsandri, «Cony. lit.», vol. XXX VIII;
14. Istoriografie literarei, «Cony. lit.», vol. XXXIX ;
15. Un poet moldovean pierdut, «Viata româneascà», vol. I;
16. Un colaborator al Curierului romeinesc, «Viata româneasca», vol. II;
17. Conachi qi tragedia Hector, «Viata româneascA,», vol. III ;
«Editii:
18. Budai-Deleanu, Descrierea Bucovinei (publicatä In «Gazeta Buco-
vinei»);
19. Scrisorile lui G. Alexandrescu (in «Viata româneascä», vol. III);
20. Coresponden(a lui Bari( (In «Tribuna»), etc., etc.

Se procede la vot, al c5.rui rezultat este: votanti 24 ; voturi pentru 18,

contra 6.
-- D-1 Presedinte anuntä c5, propunerea a Intrunit doul treimi si pro-
clam& pe d-1 G. Bogdan Duic 5. membru corespondent al Academiei in Sec-
tiunea istorictt.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 25 MAID 1913. 165

Se ceteste din nou procesul verbal al Sectiunii stiintifice pentru sedinta

dela 20 Maiu, prin care Sectiunea propune a se alege membru corespondent
d-1 Eugeniu Botezat, in locul ramas vacant prin alegerea de membru activ
a d-lui G. Titeica.
D-1 I. Simionescu ceteste urmátoarea expunere asupra activitátii stiintifice
a d-lui Botezat :
«Until din scopurile urmarite de Academia Româná e reprezentarea in
sânul ei a Românilor din toate tinuturile graiului românesc. In Sectiunea
stiintificä se gäseste un demn si valoros reprezentant al Românilor din Tran-
silvania. De aceea imi permit a vä recomandà, ca membru corespondent in
locul ramas vacant prin alegerea d lui G. Titeiba, pe d-1 Dr. Eugen Bote-
zat din Cernáuti, unul din cei mai activi membri ai Universitatii bucovi-
nene, care face ca un nume de roman mai mult O. lie in mare cinste in
lumea invätatilor straini.
«D-1 Dr. Eug. Botezat s'a ntiscut la 1871, Martie in 3, in satul Tereblecea.
*coala primar5, a fâcut-o in satul Om natal, uncle pärintele situ erd, invät6,-
tor, iar cursul secundar 1-a urmat in CerrAuti si Suceava. La 1898 fu pro-
movat la gradul de Doctor in filozofie dela Universitatea din Cernäuti.
«Intrat in 1898 ca suplinitor la scoala normal& din Cernäuti, a fost numit
definitiv in 1905. Din 1907 este docent de istologie comparatá la Uni versi-
tatea din Ceinauti, uncle si-a desvoltat intreaga-i activitate stiintificä, care e
rodnica si pe baza, careia a fost propus in 1912, din partea Facultätii, ca
profesor extraordinar pentru catedra nod,. (anatomia si istologia comparatä
si faunistica), ce avea O. se Inflinteze.
«A luat parte la numeroase congrese stiintifice ; desi in o Ora strainä,
gandul si inima sa sunt atrase mereu de patria marra ; drept dovadá este
graba cu care s'a inscris in Societatea de biologie din Bucuresti, uncle a
tinut si o conferintA, precum si colaborarea la diferitele reviste stiintifice
din tarä.
«AlAturat, e lista lucrärilor d-lui Eugen Botezat, pe care, cu multä bucurie,
it propun ca membru corespondent al Sectiunii stiintifice.
«A. Cercetári originale.
1. Dee 1Ver venendigungen an den Tasthaaren von Saugelieren, Arch. f.
mikr. Anat., 1897;
2. Die Innervation des harten Gaumens der Saugetiere, Zeitsch. f. wiss.
Zool., 1901;
3. Despre structura meniscilor tactiti din pielea mamiferelor, Bulet. Soc.
d. *tiinte, Bucuresti 1901;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
166 EDINTA DELA 25 MAID 1913.

4, Uber die 1Vervenendigung in Tastmenisken, Zeitsch. f. wiss. Zool., 1901;

5. (Mier das Verhalten der .Nerven im Epzthel der Saugetierzunge, 'Lei-
tsch. f. wiss. Zool., 1902;
6. Die Nervenendigungen in der Schnauze des Hundes, Morph. Jahrb., 1902;
7. Uber die epidermoidalen Tastapparate in der Schnauze des Maulivurfes
und anderer Saugetiere, mit besonderer Berucksichtignug derselben fur die
Thilogenie der Haare (Discurs rostit la Congresul naturalistilor si medi-
cilor germani, Karlsbad 1902), in Verhandl. d. 74. Versammlung deutscher
Naturforscher und Aerzte, 1903;
8. Ueber Tardigraden, cf. 7;
9. Ca 7. Arch. f. mikr. Anat., 1902;
10. Cerceldri asupra organelor tactile din rdtul cdrtitei, Bul. Soc. d. *t.
Bucuresti, 1903;
11. Zur Lebensgeschichte der Kolkraben, Zool. Jahrbucher, Abt. f. Systematik,
etc., 1903;
12. Gestaltung und Klassifikation der Goveihe des Edelhirsches, nebst
einem Anhange uber die Starke der Karpathenhirsche und die zwei Bassen
derselben, Morph. Jahrb , 1903;
13. Untersuchungen uber die Hyperplasie an Rehgerveihen mil Berzick-
sichtigung der ubrigen Cerviden, Arch. f. Entwiklungsmechanik, 1904 ;
14. Geschmacksorgane und andere nervose Endapparate im Schnabel der
Vogel, Biol. Centralbl., 1904;
15. Die sensiblen Apparate und die Geschmacksorgane der Vogel (Dis-
curs rostit la Congresul natur si med. germani, Meran 1905), in Verhandlungen
d. 77 Vers. deutscher Natf. u. Aerzte, 1905;
16. Die Nervenendapparate in den Mundteilen der Vogel und die ein-
heitlidie Endigungsrveise der peripheren Nerven bei den Wirbeltieren
(Tratat monografic), Zeitschr. f. wiss. Zool , 1906;
17. Die fibrilare Struktur von Nervenendapparaten in Hctutgebilden,
Anatom. Anzeiger, 1907;
18. Beiträge zur Kenntniss der Nervenenden in der Mundschleiinhaut,
Anat. Anz , 1907;
19. Über din Innervation der Blutkapillaren, Anat. Anz., 1908;
20. Nouvelles recherches sur les nerfs intra-épithéliaux, Compt. rend. d.
I. Soc. d. Biol., 1908;
21. Die Nerven der Epidermis, Ana t. Anz., 1908;
22. Botezat und Bendel, Uber Nervenendigung in der Haut von Suss-
ivasser-Tricladen, Zoo!. Anz., 1909;
23. Die sensiblen Nervenendapparate in den flornpapillen der Vogel inz

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DLIsTTA DELA 25 MA1II 1913 167

Zusammenhang mit Studien zur vergleichenden Morphologie und Physio-

logie der Sinnesorgane, Anat. Anz., 1909;
24. Fasern und Endplatten zweiter Art an den gestreiften Aluskeln der
Vogel, Anat. Anz , 1909;
25. Morphologie, Physiologie und phylo genelische Bedeutung der Ge-
schmacksorgane der Vogel, Anat. Anz , 1910;
26. Über Sinnesdrusenzellen und die Funktion von Sirmesapparaten,
Anat. Anz , 1910;
27. Sur les terminaisons des nerfs sensilifs dans le tissu conjonctif de la
peau chez la carpe et chez la grenouille, Compt. rend. S. d. Biol., 1911;
28. Sur les terminaisons nerveuses dans le méme appareil terminal des
nerfs sensitifs, cf. 27.
29. Knauelartige Nervenendigungen IA der Vogelhaut, Anat. Anz., 1911 ;
30. Studien zur Geologic und zur ausgestorbenen Gross-Saugetierfauna
der Bukowina, Jahrb. d. Bukowiner Landesmuseums, 1912 ;
31. Die Apparate des Gefuhlssinnes der nackten und behaarten Sauge-
lierhaut, mit Berucksichttgung des Menschen, Anat. Anz., 1912;
32, Asupra cerbului Carpattlor din regiunea Bucovinei, Revista stiint.
«V. Adamachi», 1912.
«In lucrare sunt:
33. Die Organe des Gefuhls- und Geschmackssines der Wirbelliere (Un
manual monografic);
34. Die Cerviden der Bukowina und des angrenzenden Gebietes der Ost-
karpathen und deren Geweihe.
«B. Publica4iuni ocazionale de cuprins variat:
morfologic, fiziologic, pedagogic, didactic, &xi de seama, etc.
1. Istoria iruaturalei pentru scoalele primare, traducere dupti. Pokorny,
Viena 1910;
2. Dclri de seamel, Zoo). Centralblatt;
3. 0 serie de articole stiinlifice populare in «Bukowiner freie Lehrer-
zeitung»;
4. d-to in «Scoala» (Red d. Prof. G. Tofan);
5 d-to in «Junirnea literartt» (Red. d. G. Tofan si Prof. I. Nistor);
6. d-to in «Wiedza i postep» (Cracovia);
7. d-to in diferite alte ziare locale din Bucovina.»
Se procede la Not, al arui rezultat este: votan0 24 ; voturi pentru 24.
- D-1 Presedinte anun t5. c5. propunerea a intrunit unanimitatea si pro-
clam& pe d-1 Eugeniu Botezat membru corespondent al Academiei la Sec-
tiunea stiinti flea.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
168 EEDINTA DELA 25 MAIU 1913

D-1 /V. Iorga ceteste urmatoarea propunere pentru alegerea de membru

onorar a d-lui Karl Lamprecht :
«Am onoarea a va propune ca membru de onoare al Academiei Ro-
mane pe d-1 profesor Karl Lampreclit.
«In lumea stiintifica germana, ca i in intreaga lume tiintitic, d-1 Lam-
precht, ganditor de frunte, e vestit prin notate teoru asupra istoriei, privita,
ca o psihologie sociala, supusa acelorasi legi ci si psihologia individuala, si
prezentand aceeas repetitie ritinica de sari psihice mai puternice i cleat
actiunea celor mai geniale personalit4. Mira ce, prin lucrari de amanunte,
din toate domeniile trecutului, dela studiul starilor sociale pana, la sinteze
de arta istorica, d-sa capätase o solida pregatire, publicul a capatat in ma-
rea Istorie a Germaniei una din acele carp epocale, cu care se poate mandri
un popor. Verificand aici rezultatele sistemului säu, d-1 Lamprecht a conti-
nuat cautand o precizare i o intregire tot mai mare a teoriilor sale. De
cativa ani, o uriasa anchetia asupra des voltärii tuturor natiunilor, pana la
departata Japonie, cu neintrerupta desvoltare de mai multe ori milenara,
se urmareste in acel Institut de Istorie Universala din Leipzig, care e unul
din marile laboratorii de studii istorice din lume.
«Adaug cá d-1 Lamprecht a aratat totdeauna o deosebita simpatie stu-
dentilor sai romani. Sunt unul dintre cei mat vechi, pe cari i-a avut, i in-
demnului, ca i sprijinului sáu puterrnc, ti datoresc onoarea acelor dotal, carti,
pe cari le-am consacrat in marea culegere pe care d-sa o conduce - si
careia nici o natiune nu-i poate pune in Eta una asa de automata- Istoriei
poporului românesc i Istoriei Imperiului Otoman. Nu voiu spune eu, cum
nu vor spune dintre noi prea multi altii, daca aceste carti aduc sau ba un
folos neamului nostru. Tin sá observ insa ca a trebuit bunavointa d-lui
Lamprecht pentru a mi se ingadui ca, intr'o serie de Istorii teritoriale, a
statelor, intr'o «Staatengeschichte», sa pot face, peste hotarele de azi, cari
despart pe Romani, o istorie nationala unitara, in care sa-si afle expresia
toate suferintele si sperantele noastre legitime i ca aceeas bunavointa a
fost necesara, pentru ca in expunerea marilor fapte din cari se alcatueste
Istoria Imparatiei Osmaniailor, pentru intaias data sä se faca luptelor noastre
de aparare, ca i indelungatei noastre actiuni culturale intro crestimi supusi
Sultanului, locul pe care-1 merita.»
Se procede la vot, al carui rezultat este : votanti 25 ; voturi pentru 24,
contra 1.
- D-1 Presedinte anuntand rezultatul votului, proclarna pe d-1 Karl Lam-
precht membru onorar al Academiei.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 *EDINTA DELA 25 MAW 1913 169

D-1 N. lorga ceteste urmätoarea propunere pentru alegerea de membru

onorar a d-lui 1. B. Bury, profesor la Universitatea din Cambridge :
«D-I I. B. Bury, profesor la Universitatea din Cambridge, trebuia EA. fie,
cuprins de mai mult5, vreme intre membrii de onoare ai Academiei Române.
«Oricât ne-am osebi national si geografic, cu oricâtä mândrie indreptátia
si cu oricâtti dAuntitoare trufie, de totalul politic si cultural in care impre-
jurarile au asezat desvoltarea neamului nostru, orice studiu, tri orice do-
meniu, ne va trimite la o commutate necesark adesea foarte fecundk care
incepAnd dela strävechii Greet i Iliri, tine pâtiá azi si de caracterul special
prin care putem avea un loc in istoria universalk ca producatori de cul-
turä originalä. Deci trebue sä privim cu deosebitä recunostintä nu numai
pe invätatii sträini, cari se ocupg in special de trecutul nostru, ci i pe
aceia cari prin studille lor asupra lumii bizantine, in mijlocul cAreia am träit
si din care am luat elementele materiale si morale ale vietii noastre natio-
nale, ajutä sä putern lärnuri mai bine complexa si interesanta sintezá, care
a hotärit figura noastra etnica i istoricA.
«Dela marele Gibbon incoace, a carui lucrare de o superioarä constructie,
de o ciará luminä filozoficâ si de o formá aleask a fost refâcutá de d-1 Bury,
nimeni n'a cunoscut mai bine i n'a infâtisat mai exact vieata Romei rása-
ritene decAt eruditul pe care-1 infâtisez sufragiilor D-voastre. Lucrárile sale
vor riimâneâ alâturi de ale ilustrului antecesor, ca sä sAdeasc5, tot ce poate
da acea informatie bogatá in discretrt prezentare, acea sigurantá a linitlor
generale, acea liberä interpretare umaná i acea intelegAtoare câldurá poetick
prin care, unindu-se calitätile lui Gibbon cu ale lui Carlyle, se deosebeste
scoala engleza.
«Asezandu-1 intre membrii nostri de onoare, nu vom aveA, o prietenie
nouti pentru Români, ci vom intrtri pe aceea care se desface de sine din
cercetarea domeniului, pe care d-1 Bury it stapaneste asa de deplin.»
Se procede la vot, al cárui rezultat este : votanti 25 ; voturi pentru 23,
contra 2.
- D-1 Presedinte anuntä cá propunerea a intrunit douä treimi si pro-
clamá membru onorar al Academiei pe .d-1 L B. Bury.
Se procede la alegerea Presedintelui pentru anul 1913-14.
Rezultatul votului este : votanti 25 ; d-I Dr. C. I. Istrati intruneste 20
voturi, fiind un Het alb si câte un vot pentru d-nii : L Bogdan,
_
T. Maio-
rescu §i P. Poni o abtinere (d-1 Dr. Istrati).
F}i

- D-1 I C. Negruzzi proclaml pe d-1 Dr. C. I. Istrati Presedinte al

Academiei.
D-1 Dr. C. L Istrati, ocupand fotoliul preztdential, zice :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
170 sEDINTA DELA 25 MATTI 1913.

Domnilor si stimafi Colegi,

((Nu am sa vä ascund adanca emotiune, sub a carei stapânire
mä aflu In aceste momente, cad cu hotarlre ziva de astazi e una
din cele mai importante din vieata mea.
«Am consiclerat totdeauna Academia Românä ca cea mai impor-
tanta institutiune culturalá a nearnului, si da când central cultural
a trecut dincoace de Carpati, ne dam seama toti cat de mare e
rolul pe .care aceasta instautiune cata, a-I Indeplini pentru buna
propasire a culturii românesti.
aMultuinindu-va in modul cel mai calduros pentru aleasa si neas-
teptata cinste ce-ini faceti, eu ma intreb, o i colegul Delavran-
cea In cuvântarea sa, carei Imprejurari datoresc eu aceastä cinste ?
«Cad, Dommlor si stimati Colegi, nu am a va tainul cä nici in-
teligenta mea, nici cultura mea numai, ar R Inclestulätoare a ma
Indritui la aceasta.
«Intehgenta, multä, putinä, cat o avem ne vine dm afará de vo-
inta noastra. Ea e una din podoabele ii puterile cele mai de
seama ce ni se pot häräzi, i fericitt sunt acei ce stiu sa profile
de aceasta largä favoare.
«O ! Domnilor Colegi, de câte ori in vieata mea, vazând unele in-
teligente scânteietoare sr adesea dispunând si de o culturä aleasa,
dar cari nobile lnsusiri din nenorocire se pierdeau de geaba, nu
mi-am zis ou adanca parere de rau: De ce, Doamne, nu mr-ai dal
mai multa desteptäciune si o cultura mai aleasä, ca sä pot cu
mull mar bine sa-mi servesc neamul !
«Caci, Dommlor, facându-mi cercetarea si a puterilor mele cultu-
rate, recunosc, do asemenea, ca am mari hpsuri. Eu sunt, Domnilor,
o victima a starii noastre culturale, sociale ii politico, din trecut !
«Am Invätat liceul atunci când tocrnai se crease Universitätile
noastre. Toti profesorii mai buni i cari faceau glom vechilor
noastre licee trecuse la Universitate. Nivelul liceelor scazuse
pentru un moment.
«Dar mai erà, Inca 9eva, e oh programele noastre, pe atunci, erau
copiate hteralmente dupa cele franceze. Astfel cä in Franta find
obligatorii latina i elena, acestea erau obligatorri si la noi. Acolo
era franceia obligatorie i italiana facultativä, si tot astfel se pe-
treceau lucrurile si la noi. In programele franceze nu se aflà, limba
românä, bine Inteles ca, aceasta lipsia si In programele noastre.
Astfel cä cel &arum i-ati fäcut cinstea de a-I fi ales presedintele

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 25 MAUI 1913 171

Academiei Române nu a Invätat lintba românä decht In clasele

primare, si nu stiu, mai ales cu schtmbärile neconlenite ce s'au
perindat, dacä o scrie binisor chiar acuma!
«De altfel lipsa mea de noroc, as putea zice, merse tot inainte
In cursul stuchilor mele.
«Tinui sä fac medicina In tark cu toate ch mi se oferise o bursä
pentru sträinátate. Când am inceput practica mai serios, constatai
marile lipsuri ce aveam, i astfel, pe lângá altele, mä hotärli a pä-
räsi medicina. Nu uit cá, Invätasem anatomia patologick färá ca
sä mi se arate vreodatä un preparat la microscop.
«Am dorit a face chimia. Pentru aceasta rn'am dus la Paris.
«Universitatea francezá era ráu organizatá pentru aceasta, i dach
rriä Inchin perspicacitätit oamenilor de stiintä din Franta i lárgi-
mii vederilor lor, Invätämäntul serios al chimiei erà räu alcAtuit
la acea data, lucru de care m'arn plans In urrnä si din care cauzä
s'au si Mart schimbári serioase.
«Dar totus m'am Intors cu studii incomplete, de cari m'am re-
simtit multä vreme, cäci din cauza lipsei de muloace nu putusem
sä stau dupá trecerea doctoratulut incä 2-3 ani la lucru îri apus.
«Adaogeti cä am stat In tara 6 ani, dupá reintoarcere, fárá a ,

aye& un laborator care sä merite acest nume, si cä eram izolat st in

o atmosferä asa de putin prielnicä cercetárb tiintifioe. Chiar astäzi
ne lipsesc cele mai elementare rrnjloace, pe lângä local.
aVeni In urrnk pe MAIO altele, politica. Si cu toate GA am fost
din rani cari, pänä dupä 45 ani, nu am voit a infra, nici chiar in
Corpurile Legiuitoare, unde fusesem solicitat dela inceput, a tre-
buit sä mä ocup si In aceastä directiune si In cea scolará i cul-
turalá, toate lush hiându-mi timp, toate avänd loc In detrimentul
specialitatii mele.
«Astfel ck Domnilor Colegi, când stau sä mä gândesc la greutá-
tile ce am avut de lnvins, când rná, uit îni urmä i revád pe uncle
si cum am trecut, credeti-mä câ mh mir si de putinul ce am fäcut!
«Prin urmare nici culturii mele alese, Cam eu nu confund stnnta
cu detinerea diplomelor, nu pot datorà cinstea de astäzi.
«Am chutat insa si mi-arn dat searna de sentimentul ce v'a conclus.
aEi bine, eu cred c5. ceeace Domniile.Voastre ati voit a räspläti
cu aceastä Imprejurare este munca mea. Ati avut dreptate i vá
multumesc din aciâncul inimii mele pentru aceasta. Mci dela
vársta de 26 de ani u pAná acurn, pot spune cá nu a trecul o zi fArä.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
1 72 EDINTA DELA 25 MAID 191g.

sä nu mmresc, färá ca sä nu caut a face ceva, cele mai adeseori

nepreocupat de interesele mole.
«Dacä nu am putut face mai mult, vina nu este a mea, e a inte-
ligentei cu care am fost inzestrat si a culturii restrânse de care
am dispus. Dar pe cât omeneste este putincios, am cäutat Insh sä
le utilizez si sä le pun in valoare.
«Si räsplata muncii din partea Domniilor-Voastre, In tara noasträ
cu deosebire, are un inteles mult mai larg. A munci, In general
la noi, se considerá ca o robie, ca o obidk nu ca o fericire su-
fleteascä $ trupeasck
a Aceastä credintä gresitä trebueste combátutä cu energie, cäci
vedeti cä din aceasta decurge tot räul la noi si rämân neproduc-
tive atâtea talente si atâti oameni culti, cari reprezentä de fapt sa-
crificii fäcute pentru instruirea lor.
«Din acest punct de vedere delicata D-Voastre atentiune fatä de
mine devine o indicatie de seam& pentru starea in care ne aflám.
Fie ca sä dea roade!
«Acum la rândul meu, In aceste momente de multumire sufle-
tease& si de Incredere In buna D-Voastre vointk sh-mi fie iertat a
vä face o propunere, mai mult o rugárninte.
«In curând Academia va dispune de noul säu local si avem ore-
dinta Ca, In fata ei se va ridich mânclru chipul marelui Alecsandri.
«Atunci sperhm ca si pânzele - de sigur mult mai bine si mai
artistic executate - ale colegilor dispäruti vor fi puse la locul de
onoare.
«Acolo asteptà-vor ele hotärirea vremurilor viitoare, când unele
se vor acoperi din ce In ce mai mult de negura thnpilor trecuti,
iar altele vor deveni tot mai luminoase, cáci asa, este scris sä lie
pentru memoria acelora ce au fäptuit cu rost si pricepere pentru
neam si pentru cultura generalk
«Pânä la terminarea noului local Insk publicul, care asistä la se-
dintele noastre, nu vede decât aceste busturi. El se Intreabá de sigur
de rostul lor.
«Multe din ele, exceptând In prima linie pe Adamachi, care aveä
o cultura serioasä si era un orn care gândià, reprezentá oameni cu o
culturä modestä. Toate Insä sunt ale binefäcätorilor Academiei.
«Aceastä institutiune care reprezentá In cel mai mare grad inte-
resole culturale ale neamului, gratie därniciei acestor persoane,
poate mai cu usurintä sä-si Indeplineascá menirea.
«Acesti Qameni, adesea cu o culturá restrânsk au lasat totus,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 §EDINTA DELA 25 MADIT 1913. 173

pentru binele obstesc, celei mai inalte institutiuni tot ce au ago-

nisit ei In lunga lor vieatä de muncá.
«Atunci e natural sà, ne punem intrebarea:
«Dacá celor ce au läsat productul material al muncii lor neamului
li se pune aci bustul, cu cât ar aveà mai mare cädere sä se punä
tot aicea si busturile acelor ce au läsat neamului lor tot produsul
unei vieti intregi de muncá intelectualk adesea scânteia geniului
lor, uneori pagine nesterse, In cari se oglindeste societatea unei
epoce, altii profunda lor cugetare sau Ináltátoarele lor versuri,
pline toate acestea de cel mai curat si sfânt patriotism.
a Ei bine acestia, mai mult ca ori cine, ar aye& dreptul sä stea pe
vecie aicea, ei cari au contribuit asâ de mult la gloria neamului,
ei cari totus nu au avut loc printre noi, ei pe cari publicul dorià
sä fi fost de ai nostri si pe cari va fi fericit a-i vedeà deapururea
In acest templu al cugetárii si al culturii noastre.
a Iatá de ce-mi permit a vä rug& sá fiti buni a admite sá se
punä In aceastä salá busturile nemuritorilor Carageale, Conta si
Eminescu.
«Vom face astfel o faptá bunk vom da mai mutt o reparatie
chiar memoriei lor si o adâncá rásplatá geniului si muncii lor, va
fi o incurajare care va servi generathlor viitoare ca pildá de
dreapta noasträ judecatá si räsplath.
eAcurn, Domnilor si scumpi Colegi, multumindu-vä Ina, odatil
pentru cinstea ce mi-ati fäcut, dati-mi voie a face cea mai aleasä
urare pentru propäsirea Academiei, si funk& ati räsplátit munca
mea, eu vá asigur cá si pe viitor voiu cautà, cât mai mult, a face
totul pentru a putea prin aceastä mund, sä contribuiu si eu cu
cevh la inainte mergerea si buna indrumare a acestei institutiuni,
as& de scumpä nou5, tuturora.»
Se procede la alegerea VicepresedinOlor pentru anul 1913- 14.
Rezultatul votului este : d-1 I. C. Negruzzi intruneste 20 voturi ; d-1 D.
Onciul 20 ; d-1 L. Mrazec 21.
- D-1 Presedinte Dr. C. 1. lstrati proclamá pe d-nit Negruzzi, Onciul
§i Mrazec Vicepresedinti pentru 1913-14.
La ordinea zilei se pune propunerea Comisiunii compuse din d-nii: Poni,
Bianu §i. Siefanelli, pentru modificarea art. 35 si 36 din Regulamentul general.
D-1 Presedinte ceteste proiectul de moditicare.
D-1 Dr. V. Babef zice cá e prea puVn a zecea parte pentru un rezumat
in limbi straine ; ar 6 prea putin si chiar a patra parte din lucrarea in ro-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
174 EDINTA DEL& 25 MAIU 1913.

mâneste. Observä, apoi cri, d-sa a fost cel dintAiu, care a cerut ca lucrrtrile
Academiei sä se faca cunoscute sträinätätii, si zice c5, de unde inainte nu
aveam nirnic, acum se propun, pe länga Buletin, alte trei seni de publi-
catium in limbi strrune : rezumate in Anale, volume independente si Mé-
moires en langues etrangères. D-sa crede at aceasta e prea mult. Rezuma-
tele in Anale s'ar pierde in textul cel mare romtmesc ; iar volumele inde-
pendente si Memoriile in limbi sträine, prevazute in art. 36, ar trebui reduse
la o singurä publicatie, care sil, cuprindä nu numai lucräri originale, ci si
rezumatele prevrizute in art. 35, Buletinul avänd sri, se mäntinä sub forma
lui actualä.
D-1 General Gr. Crainicianu repetä rugarnintea ca Analele sä rämänä
publicate numai in limba românä, farrt sä se impestriteze cu texte in limbi
strAine. Acestea sä se publice fie in Buletine, fie in volume independente,
dar nici de cum in Anale, cari sri rämänä curat românesti.
D-1 1. Simionescu zice cri Buletinul :§tiintific are merurea de a public&
note preliminare, rezultatele capritate in urma unor cercetäri mai arn5nun-
site ; rezumatele din Memorii au altä menire : ele dau pe scurt cuprinsul
din româneste, dar inlesnese in acelas timp intelesul prin figurile din textul
românesc care le precede. De aceea d-sa crede cri, este absolut necesar sä
se faca rezumatele, de cari se vorbeste in art. 35.
D-1 A. D. Xenopol se intreabä care e nevoia 'unui. Buletin in limbi sträine
si zice c5, aceastä, nevoie e necunoasterea in afarä a limbn române. °liar
in limbi mai cunoscute ca a noastrá, cum e cea italianá, se dd si o tradu-
cere in limba francezá a lucrarilor celor mai importante. Nurnai Francezii,
Englezii si Germanii nu fac traduced, pentructi hmbile lor sunt universale.
Dacä e vorba sa contribuim si noi la cultura generalá, atunci nu prin re-
zumate scurte vom puteä face aceasta ; vor trebui publicate lucrárile intregi,
pentru ca astfel sä ne putem prezentit in mod demn in fata strainilor. De
aceea d-sa propune sa se dea Buletinelor desvoltare si sti se publice in
ele lucrári intregi, nu numai rezultatele, cum se face acum.
D-1 L Biamc zice _c5, In 1905 Academia a numit o Comisiune, din care
Mee& si d-sa parte, cu insárcinarea de a face un proiect de Regulament
pentru premii si de a propune o serie de modificári la Regulamentul ge-
neral. La facerea acestor modificári s'a avut in vedere preocuparea de a se
WO cercul cetitonlor sträini ai luerärilor noastre si s'au precizat la art. 36
limbile latiná, italiarirt, francezá, germaná si englezá, in cari sá se admit&
scrien la premli si in Anale. Rezumatele in una din aceste limbi s'au gäsit
foarte folositoare ; dar trebuinta a fost mai mare si de aceea s'au creat Bu-
letinele. Comisiunea de acum propune o nouri modalitate mai largh pentru
publicatiunile in limbi sträine, anume intiiMarea unor send de publicatiuni,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 25 MA113 1913 175

in cari sä se tiprireascá lucrárile socotite de Sectiunile respective ca avand

o deosebitti valoare i cuprinzánd elemente noutt pentru stiint5, indestulátoare
pentru a justifica publicarea in limb& strainä. A ceastá publicatiune este evident
destinatá sh cuprindä lucrtiri de Intmdere mai mare, ctici pentru fapte si
rezultate stuntifice de niai micá intindei e, Bulelinele stint Indestulatoare. Pe
lngá preocuparea iinific, Sectiumle vor trebui sa tint't totdeauna seama
si de mijloacele btinesti, de cari pot dispune. Din cauza aceasta, in proiectut
de buget pentru anul viitor, tnUia oarrt se pune In aplicare dispozitia art. 37
din Statute, care prevede cá surrele rhmase dupa satisfacerea trebuintelor
generale se Impart in pal ti egale intre Sectium.
D-1 N. Iorga zice c cele douá Buletine, al Soctiei istorice si al celei
sthntifice, s'au facut independent unul de altul. Deosebirea intre ele este cá,
pe cand in cel istoric se publicá rezumate cam de a treia parte nurnai din
memorii sau din comunicárile facute Academiei, in cel stiintific se publica
pi lucrári stráine. Cate odatá s'a trecut in Butelinul istoric peste a treia
parte, pentrucá in lucrárile istorice este greu sá se facil rezumate prea
scurte. D-sa este de parere ca lucrarile de mare importantá sá fie traduse
ei publicate in limbi straine ; cele mai putin importante sá fie date in ex-
trase, ian cele cari nu privesc stiinta generala s rámánä numal In roma-
neste Ca incheiere d-1 lcrga a urn Atoarea redactie art. 35 si 36 din
Regulament :
«Art. 35.- Academia public& in tot anul in formatul 40 mie, cu Mere
cicero i garmond, Analele Acadoniei RoIncine In patru parti : una cuprinde
Partea administrativd §1. Desbaterite de Corp qi de Sec(iuni, impreuná cu
actele anexe ; celelalte trei 041 cuprind Memoride fiechrei Sectiuni, scrise
ant de membri, cat si de persoane stráine, a caror tiptirire se va fl decis
de dare Acadernie In urrna propunerii Sectiumi respective.
«In Anale se publica numal lucrári scrise in liniba romanti; fiecare lu-
crave poate fi rezumatá sau tradusá de autor Inteuna din limbile latiná, ita-
liana, franceza, germanä, eng1ez5, pentru a se publica in «Buletinul» respectiv.
«Modul de publicare se va face dui:a hotárIrile speciale ale Sectiei
respective.
«Art. 36.-Mernbrii Academiei, precum i persoane sträine de Academie,
pot prezenta lucrári stiintifice sau literare redactate in limba romanti, cu
ingaduirea traducerii tri una din limbile latiná, italiank francezrt, germana
sau engleza, asupra cttrora Sectiurule vor H chemate a opina. .

«Aceste scrieri vor putea li publicate in volume independente sau in serii

speciale.
«Fiecare Sectiune va face spre acest scop plenului propuneri motivate,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
176 pDINTA DELA 27 MAIM 1913.

in cari va arAt à. insemnátatea cuprinsului si valoarea scrierii, precum si mij-

loacele bilnesti de cari dispune pentru tipárirea ei.»
D-1 D. Onciul crede ca propunerea d-lui lorga impacil toate dorintele : de
o parte Analele numai in romineste ; de altá parte rezurnate sau chiar tra-
duceri intregi in limbi striline.
D-I Dr. C. 1. Istrati zie cä, daca in Buletinul stunt-if-lc s'au publicat
si lucräri cari n'au trecut prm plenul Academiei, bine s'a fácut, dici orice
activitate din afará de Academie trebue atrasil aici, trebue ca Academia
si''). facá educatiunea lumii stiintifice si sá prepare pe viitorii ei membri co-
respondenti si activi. D-sa crede ca trebue sa se pástreze Analele numai
in limba româná ; iar pentru a face cunoscute stramilor lucrärile mai de
sear* avem Buletinele, carora sil se dea o mai mare desvoltare, cuprin-
zAnd tin material mai abundent.
- Orele flind inaintate, se decide a se amânh luarea deciziunii pentru
sedinta viitoare.
D-1 Presedinte Dr. C. I: lstrati zice: Inainte de a ridica sedinta, cred cá
exprim simtimintele D-voastre ale tuturora, multumind calduros fostului Pre-
sedinte, d-lui Negruzzi, pentru blandetea si tactul ce a pus in conducerea
lucrárilor noastre in cei din urmá trei ani. D-1 Negruzzi are o vieatti, in-
treaga de mum& si de ordine consacratá binelui public, iar pentru Academia
are o dragoste destivArsitá. Din iubirea d-sale pentru Institutiunea noastra a
primit astAzi sá fie ales Vicepresedinte, dui:A ce a lAsat scauriul preziden-
tial. Ii exprim Inca odatá multumirile vii ale Academiei.

EDINTA DELA 27 MAIU 1913.

Pre§edinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

D-1 1. Simionescu ceteste urnatorul raport al Comisiunii pentru exami-
narea lucrárilor Mcute in cursul anului :

«Domnilor polegi,
aComisiunea aleasä pentru examinarea raportului d-lui Secretar
general asupra Intregei situatiuni a activilAtii Academiei pe anul
1912-13 are onoare a VA face urmátoarele comunicAri:
«A. Cuveintdrile M. S. Regelui cAtre Academie, strânse la un
loc in volumul apärut In anul acesta, sunt o icoanä, netearsä a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DEL 27 MAIII 1913. 177

viului interes cu care M. Sa si Augusta Sa Familie au urmärit

vieata din ce In ce mai prosperä a Institutiei noastre. Simtemintele
de adânc& recunostint& si devotament, exprimate de d-1 Secretar
general In raportul säu fatä de Augustul Protector al Academiei,
suntem convinsi c& reprezentä expresiunea noastr& a tuturora. Du-
rerea Lui- cu ocazia mortii Comitesei de Flandra- e si durerea
noastrk dup& cum bucuria Lui-cu ocazia nasterii noului vlästar
princiar, care poartä numele eroului dela Rovine, - trebue s& fie
bucuria noasträ.
«B. Comisiunea a trebuit sä fac5, dureroasa constatare, c5, doi din
cei mai de vazA membri din restrânsa familie a Academiei au dis-
pärut pentru vecie, ca si patru membri onorari. Spiru Haret va
rämâne& vesnic In amintirea noasträ nu nurnai prin neobosita
participare la Ináltarea Institutiei noastre, cât prin uriasa sa acti-
vitate pentru ridicarea economic& si culturalä a sätenilor. C. Lerbi-
ceanu, alt coleg mult regretat, a fost unul din cei mai buni
cunoscätori ai trecutului nostru bisericesc.
«Infrätirea si leg&tura sufleteasck aduse Intre popoare de munca
stiintifick a facut sä fie si pentru noi dureroasä pierderea unui
Titan al cugetárii omenesti, cum a fost J. H. Poincard, a iubitorului
neamului românesc Angelo De Gubernatis, a tipului modestiei ce
caracterizeazä pe adeväratul cercet&tor, cum a fost Louis Henry,,
un mare filoromân, a cunoscAtorului de drept international A.
Beernaert. Regretele adânci exprimate ln raport fat& de disparitia
luminAtorilor neamului nostru, ca si luceferilor cari apartin Intregei
omeniri, nu ne lndoim c& vor fi Impartäsite de noi toti.
«C. Durerile sunt Imbinate cu bucurii. Dac5, soartea a täiat prea
de curând firul vietii unora, aceeas soartä ne-a favorizat prin ti-
nerea In deplinä sänätate si putere a stimatului nostru Secretar
general, care cu toatä povara, pentru el usoarä, a 80 am, iea
parte continuä la lucrärile noastre, dându-ne sprijmul lndelungei
sale experiente si a unei dragoste netermurite pentru institutia din
care face parte. Pentru a leg& de veci numele säu de Academia
Românä, scumpä lui si adusä In mare parte prin dezinteresata sa
muncá la Inältimea si prosperitatea la care se aflä, dar mai ales,
dupä cum asà. de Intelept se exprimh, «spre a arát& ch toti trebue
sä ne jertfim munca si mijloacele putincioase pentru atingerea idea-
lului neamului românesc», d-1 Secretar general a fäcut Academiei
frumosul dar de 100.000 lei.
«Credem 05, exprimärn sincerele sentimente ale fiecäruia dmtre noi,
Analete 4 R XXXV. - Desbaterne 12

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
178 $EDINTA MLA 27 MAIU 1911

aducându-i acum cele mai calduroase uräri de sanatate, pentru aI

avea cat mai lungä vreme In mijlocul nostru, spre a conduce si
de acum inainte cu chibzuinta si Intelepciunea ce-1 caracterizeaza
institatia, catre care Isi atinteste privirile oricare graeste româneste.
«D. Vieata din ce In ce mai intensä a Academiei Române reiese
si din activitatea ei din ce In ce mai rodnicä. Numärul comunica-
rilor si al conferintelor e din ce In ce mai mare, iar publicatiunile
diferite sunt pline de rezultatele cercetärilor nu numai ale celor cari
fac parte din Academie, dar, ceeace e mai imbucurator, si ale
elementelor harnice cari se gäsesc rasletite In diferitele noastre
institute de culturä, ceeace Insearnnä ca ei cautä In Academia
Românä un sprijin al Incercarilor lor de activitate stiintifica. Aceasta
trebue sa fie si tinta noastra a tuturor, de a Intrebuinta toate mij-
loacele, pentru a concentra In jurul Academiei tot ceeace e fortä
producatoare din intinsul domeniu al neamului românesc.
«Cu multa satisfactiune trebue sa relevam buna primire ce au
gasit-o pretutindeni, In tarä ca si In strainatate, cea dintai Meer-
care a noastra mai consecventa, de a arata rezultatele activitätii
noastre. Buletinele Sectiunii stuntifice si istorice, redactate In limbi
straine, au apärut cu multä regularitate, si credem &A suntem de
acord cu D-voastre, aducând multurnirile noastre colegiale d-lor
St. Hepites §i N. forga pentru munca ce o depun In conducerea
acestei publicatiuni.
a Comisiunea vede cu multumire ca Dictionarul limbii române isi
urmeaza cu pasi repezi aparitia, si credem cä exprimarn simtemin-
tele tuturor, aducánd multumiri celor Insárcinati cu alcatuirea lui,
pentru sin* ce-0 dau de a corespunde dorintei Academiei, call-
tând sa aduca mai repede la bun sfarsit o opera de toti asteptatk-
acesta flind si motivul principal care a adus schimbarea persona-
lului cu care s'a inceput adimarea materialului trebuitor.
«Cat priveste Biblioteca, Comisiunea afrá cu satisfacere ea numä-
rul cartilor si al manuscriselor creste, dar si folosirea lor e tot din
ce In ce mai mare. Multumita organizatiurni temeinice care s'a dat
Bibliotecii Academiei, a crescut si increderea multora In ea, de
unde acele importante donatiuni facute de G. Buiucliu §i G. Ern.
Philippescu.
«In special Comisiunea iea act cu mare insufletire de cresterea
colectiumi numismatice, datorita In bunä parte bunävointei colegu-
lui nostru stimat d-1 M. Sutou, care a lucrat cu multa abnegatie
si la determinare si la catalogare, atât de importante pentru pu-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 27 MAID 191g. 170

tinta ca asemenea colectiuni sá fie in adevär folositoare progresu-

lui cultural.
«E. Cu privire la fondurile, donatiumle i legatele administrate
de Acaderme, Comisiunea iea act cu multumire cä administrarea
lor s'a facut conform regulamentelor i dorintelor testatorilor. Buna
Ingrijire a fondurilor i chibzuita Intrebuintare a veniturilor de si-
gur au conlucrat la faptul, cá pe fiecare an increderea in adrnini-
strarea averii Academiei creste, dovada noul legat de aproape un
milion fäcut de iubitorul de culturá Gr. Buiucliu, precum si do-
natia de 100.000 mii lei, pomenitä mai sus, a d-lui Secretar general.
«In special Comisiunea îi exprimä multumirea sa, care e de sigur
si a D-v. a tuturor, CA Academia Românä a stiut sa rezolve ches-
tiunea asâ de grea a arendárii mosiilor sale, pentru ca i veniturile
ei sä creascá, dar hi acelas tirnp i intermediul, asà, de dezastros
pentru täränimea noastrá, al arendasilor, sä dispará. Rezultatele
asâ, de frumoase, scoase din sistemul de arendare al Academiei,
sistem adoptat si de multi particulari, precum i grija pe care ad-
ministratia a pus-o ca sätenii din Rosiori (Jud. Suceava), greu In-
cercati de ploile din anul trecut, sa nu fie siliti a-ei pierde putinul
lor avut, sunt exemple Inältätoare, demne de urmat, de dragostea
institutiei pentru pätura muncitoare de pämânt a terii noastre.
«Comisiunea se simte datoare sä vá roage a exprima adâncile
noastre multumiri Intregei Delegatiuni a Academier, pentru rtivna
ce o pune la Inältarea prestigiului celei mai de seama institutiuni
de culturä a neamului nostru.
«Ca incheiere Cornisiunea propune ca raportul d-lui Secretar ge-
neral asupra lucrárilor indeplinite In 1912-13 sa se iea spre
stiintä cu aprobare.»
- Raportul se iea spre cunostintä si se aproba.
D-1 .N. lorga prezentrt lucrarea d-sale flcutá In limba suedeza : Orsakerna
till del Ottomanska Rikets ultrangande ur Europa.
Se primeste invitare la al XII-lea Congres international de Geologie, care
se va tineä in Canada In luna August virtor.
- Se decide a fi delegat d-1 L. Mrazec, ca sa participe la Congres.
Se ceteste procesul verbal al Sectiunii literare pentru sedinta dela 27 Maiu,
prin care se arata cä Sectiunea a luat urrnatoarele deciziuni :
a) a ales urmâtorul subiect pentru premiul Principesa Alma *tirbei din
1918 : Povestiri morale pentru copii intre 10- 14 ani. Povestulle vor fl de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
MO $tDINTA DELA 27 MAI17 1013

preferinta din istoria nationalA sau din vieata sociala trecuet si actuall
Pot fr traduceri sau localizäri panä la a patra parte ;
b) a ales comisiunea compusa din d-nii : I. Bianu, B. Delavrancea §i
L C. Negruzzi, care s5, examineze lucrarde ce se vor prezenta la concursul
premiului Eliade-RAdulescu din 1914 cu subiectul : Arta religioasä si arta
casnic a la Romani ;
c) si-a constituit biuroul pentru 1913 - 14, alegAnd Presedmte pe d-1 N.
Gane §i. Vicepresedinte pe d-1 .T. C. Negruzzi ;
d) Sectiunea propune sá se tipäreascil in publicatiunea Din vie* popo-
rului roman urnAtoarele culegeri populare :
- Colinde din Ardeal, datini de Creiciun qi credin(e poporane, adunate
de d-1 Alexiu Vim ;
- Särbettorile de toamnei si Postul Creiciunului, de d-1 Tudor Pamfile.
- Deciziunile Sectiunii se ieau spre cunostintA si se aprobá.

Sectiunea istoricá comunicá urmátoarele propuneri si deciziuni luate in

sedintele dela 21, 25 si 27 Maiu :
a) Sectiunea si-a constituit biuroul pentru 1913 -14, realegand Presedinte
pe d-1 D. Onciul si Vicepresedinte pe d-1 M. C. Sutzu ; b) a ales Secretar
pe sapte ani pe d-1 N. lorga;
c) a impärtit premiul Adamacbi de 5.000 lei, dupá cum urmeaza :
- lei 2.000 d-lui C. N. Burileanu pentru scrierea sa : I Romeni di Albania,
- lei 1.000 d-lui Eftimie Antonescu pentru : Codul comercial adnotat,
Vol. II ;
- lei 1.000 d-lor Maximilian Popovici si Gheorghe CipManu pentru : Ma-
nual de agriculturei ;
- lei 500 Párintelui I. Antonovici pentru: Documente Barleidene, Vol. I, II;
- lei 500 d-lui Gh. Ghibánescu pentru: Cuzestii;
d) a acordat premiul Nästurel de 5.000 lei autorului singurei lucrári pre-
zentate cu subiectul : Domnitle romane sub Regulamentul Organic panel
la 1848, cu deviza «Prin dragoste si credintá» ;
D-1 Presedinte Dr. C. I. Istrati deschide plicul, care contine munele
autorului, si constata ca el este d-1 Joan C. Filitti ;
e) Sectinnea propune :
- a se public& in Anale scrierea d-lui N. Docan : Exploratiuni austriace
pe Duneire la sfcirsitul veacului al XVIII-lea.
- Deiziumle Sectiunii se ieau spre cunostintá si se aprobá propunerile.

La ordinea zilei se pune contmuarea discutinnii asupra propunerii pentru

rnodificarea art. 35 si 36 din Regulament.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 27 MAIU AO. 181

D-1 Presedinte ceteste din nou propunerea fAcuta de d-1 Iorga In se-
dinta precedentä.
D-1 St. C. Hepites observA di propunerea d-lui Iorga cuprinde in esentA
ceeace cuprindea propunerea Comisiumi, cu deosebire cA s'a suprimat tip4-
rirea in Ana le a rezumatelor in limbi strAine, can se vor publica in Bu-
letin, §i s'a suprimat titlul Mémoires en langues étrangères.
D-1 N. lorga dA explicatiunea cA partea privitoare la pubhcarea in volume
independente sau serii speciale a adaos-o d-sa in propunere, dupA stitruinta
d-lui Dr. Babes.
D-1 P. Poni observA el art. 35 este reprodus in art. 36. D-sa comparA,
prin cetire, cuprinsul celor dourt articole si zice cA art. 36, a$ A cum e re-
dactat, este o repetire a art. 35. Cazul a fost adus in plen de Sectiunea
stnntificA, care a cerut o interpretare pentru art. 36 ; iar noi Comisiunea am
divizat lucrarea in doll& 0,1.0 : in art 35 ne-am ocupat de lucrArile cari se
tipäresc In Anale i am introdus rezumatele in limbi strAine, arAthnd pentru
ce ; in art. 36 ne-am ocupat de lucrArile cari se tipäresc numai in limbi
strAine. Erau deci don& lucruri distincte. Dup5, propunerea d-lui Iorga, toate
lucrArile, ale oricui ar fi, se publicrt si In romaneste si In limbi strAine.
Aceasta ar fi prea impovärätor pentru mijloacele materiale ale Academiei.
D-1 Poni crede el e bine sä, se adinitA propunerea Comisiumi din care face
si d-sa parte.
D-1 L Bianu aratä, de asemenea cum a inteles Comisiunea sä formuleze.
propunerile ei, spre a impäca toate dorintele si a indeplini necesitatea de
a se face cunoscute strAinAtAtii lucrArile noastre de seamA. D-sa este de pA-
rerea d-lui Poni de a se admite propunerea Comisiunii.
D-1 Dr. V. Babes zice ch Academia din Budapesta s'a facut cunoscutA in
lumea invAtatá prin publicarea intinsA si bogata de volume in limbi stráine.
SA se dea si de Academia noastra putinta ca lucrArile de valoare, re-
comandate ca atare de Sectiunea respectivA, sä, fie publicate in volume
independente. In acest caz s'ar putea suprima rezumatele prevAzute in art. 35.
D-1 D. Onciul observA cA, dupA cum se prezentä, art. 36, ar urmh ca Aca-
demia O. se facA editoarea unor lucrAri in afarA de Analele ei. Pentru aceasta
nu cred cá vom avea mijloacele bAnesti necesare. Intru cht in art. 35 sunt
prevAzute si traduceri intregi, d-1 Onciul este de pärere sä, se suprime cu
totul art. 36.
D-1 A. D. Xenopol zice cA d-1 Poni a avut dreptate, child a observat c5..
art. 36 este o repetire a art. 35. Propunerea d-lui Dr. Babes sA se admitA,
Ins& numai pentru flecare caz in parte si numai de cAtre plenul Academiei
in sesiune generalA. D-1 Xenopol este de Were sä, se suprime art. 36, iar
la art. 35 sä, se adaoge urmAtorul alineat :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
IA pDINTA DELA 27 MART 1918.

«Art. 35.- Academia publicA in tot anul in formatul 4-o mic, cu litere
cicero si garmond, Analele Academiei Ronuine in patru Orti: una cuprinde
Partea administrativä §i Desbaterite de Corp si de Sec(iuni, impreuna cu
actele anexe; celelalte trei parti cuprind Memoride fiecärei Sectiuni, scrise
atAt de membri, cat si de persoane strkine, a caror tiparire se va fi decis
de catre Academie in urma propunern Sectiunii respective.
«In Ana le se publica numai lucrari scrise in limba ronnânä ; fiecare lu-
crare poate fi rezumata sau tradusa de autor inteuna din hi-labile latinä,
italiank francezk gerrnank englezk pentru a se publica in Buletinul
respectiv.
«Modul de publicare se va face dupa hotrtririle speciale ale Sectiunii
respective.
«Academia va putea, in sesiune generalä, sä autorize publicarea de lucgri
mai intinse in Buletine, in cazul când se vor grtsi aceste lucrAri de o valoare
exceptionalá.»
- In urma discutiunii urrnate, si la care mai ieau parte d-nii: Poni, Dr.
Istrati, Simionescu, se decide a se scoate dela ordinea zilei propunerile
pentru modificarea art. 35 si 36 din Regulamentul general.
D-1 St. C. Hepites ceteste urmiltoarea propunere :
«Avern onoarea a propune ca membri de onoare ai Academiei urrná-
toarele persoane, al caror nume este cu ._desävArsire bine cunoscut in lumea
stiintificá :
D-1 Jean Gaston Darboux, Secretarul perpetuu al Institutului Frantei ;
D-1 Pietro Blaserna, Secretarul perpetuu al Academiei dei Lincei;
D-1 Wilhelm Foerster, Presedintele Comitetului international de másuri
si greutAti;
Sir William Crookes, Membru al Societrttii regale din Londra;
D-1 Svante August Arrhenius, Stockholm.
«Dr. V. Babeg, General Crainimanu, St. C Ilepates, Dr. C. I Istrah, Dr G. Mart-
nescu, L. blrazec, P Poni, L Stmionescu, N. Teclu, G. T4etca.0

Asupra activit4i stiintifice a persoanelor propuse ca membri de onoare,

d-1 St. C. Hepites ceteste urmátoarele expuneri :
«D-1 Jean Gaston Darboux, ntiscut la Nimes (Franta), este astázi cel mai
stimat dintre matematicianii francezi. Doctor in matematici la 24 de ani,
Academia de stiinte din Paris li acordä, 10 ani mai tarziu, marele prerniu
de matematici pentru o frumoasá lucrare asupra solutiunilor singulare ale

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EEDINTA DELA 27 MAID 1913. 182a

ecuatiunilor cu derivate partiale. Cinci arn in urmä, in 1883, aceeas Aca-

demie ti decernä noul premiu Petit d'O rmay ca «geometrului pe care in-
tinderea reputatiumi sale, maturitatea talentului säu, nurnärul i varietatea
lucrärilor sale *II desemnau in mod mai deosebit sufraghlor ei», asa dupá
cum se exprimit raportul comisiurni.
«Profesor de geometria superioarä la Sorbonne, d-1 Darboux fu ales, In
1884, membru al Academiei de Stiinte din Paris, al crtrei Secretar perpetuu
este dela moartea unm alt mare matematician Joseph Bertrand.
Darboux, al crtrui talent de expunere este apreciat de teti acei cari 1-au
cunoscut pe catedrá sau In intimitate, este un perfect cunoscator si al geo-
metriei si al analizei, ceeace i-a permis sä, se ocupe, cu aceas usurintrt,
de toate ramurile stiintelor matematice. De aceea lucrärile sale originale
trateazá despre geometrie, analizá, mecanica analiticri i cereascrt i despre
fizica matematicrt. In fiecare dintr'aceste ramuri, invMatul Darboux st-a
hiscris numele In chip nepleritor.
«Publicatiunile sale sunt foarte numeroase. In volumul ce i se consacrá
din Savants du jour, d-1 Lebon enumerá 419 scrieri datorite acestui invätat.
«Acum un an, scolarri säi-cari sunt renumitii profesori de matematici de
pretutindeni-si prietemi srti, si a puteä zice lumea stiintificil, au sarbrttorit
intr'un chip inältätor pe d-1 Darboux pentru jubileul de 50 de arn al in-
trárii sale in invätämänt.
«Este destul, pentru cel care nu cunoaste pe acest invätat i om desitvarsit,
de a ceti discursurile cari s'au pronuntat in aceastä, ocaziune, spre a-si face
o idee limpede nu numai de invátatul, dar mai cu seamrt de omul de inimä
ce se särbiltoria. Cateva cuvinte din cele rostite de Ministrul de Instruc-
tiune al Frantei, care prezida sarbätorirea, sunt deajuns spre a arätä, cine
este Darboux : «Inaugurez raporturile mele cu Institutul Frantei i cu Uni-
«versitatea din Paris, prezentand ornagnle-zice Ministrul--unui mare invätat,
«unuia dintre oamenii cari, prin luerärile lor, prin caracterul i vieata lor, fac
«cea mai mare onoare Frantei.»
«Dupti acest omagiu, voiu mai adäuga crt acest mare invd(at apartme unei
surnedenii de Academii, societäti i institutiuni shintifice din lume cä,
i

are o iubire deosebitá pentru tara noastrrt, In care unii din scolarii srti au
ajuns la cele mai inalte pozitiuni LiiniFice, asa dupá cum este until din
chiar colegii nostri. Iatrt propriile cuvinte dintr'o scrisoare ce mi-a adresat
d-1 Darboux : «Cunoasteti ce legaturi de iubire mä leagá de tara voastrá ;
«la inceputul carierei mele am dat lectii lui Lahovari (1), aceluia care a fost

(1) Este vorba de Jacques Lahovary, fost profesor de matematim la Universitatea din
Buouresti.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
182b SEDINTA DELA 27 MAIII 1913.

«Mirnstru de Räsboiu, si la Sorbonne am intAlnit un mare numär din corn-

«patriotli vostri seriosi, inteligenti, pätrunsi de datoria lor.»

«D-1 Pietro Blaserna ocupá in Italia, prin pozitiunea sa stiintifia si po-

liticá, unul din locurile oamenilor de frunte. S'a näscut in 1836, in apropiere
de granita Austriei, in capitala cáreia urmá cursurile Universitätii, speciali-
zändu-se in fizia ea asistent in Institutul de fizicá; dupä aceea lucrá in labo-
ratorul lui Regnault la Co llége de France.
«Intorcându-se in patria sa, profesä fizica mai intkm la Florenta, apoi la Uni-
versitatea din Palermo si in fine la cea din Roma, unde a creat marele In-
stitut de fizicä, al cärui director continua de a h.
«Prime le sale cercetari stiintifice au fost publicate, in 1858 la Viena, asupra
curentilor indusi si extracurentilor. Asupra acestor fenomene a revenit in
diferite randuri, publicAnd mai multe memorli in cari, pentru prima ()ark
a putut demonstrà in mod experimental existenta oscilatiunilor. In urrnä s'a
ocupat cu compresibilitatea gazelor, in deosebi cu aceea a aerului si a aci-
dului carbonic. Intrebuintänd aceleasi experiente, a putut calculâ iutelile mo-
leculelor gazelor imperfecte dupá teoria cineticá, tinând socotealá de dife-
rinte in raport cu legea lui Mariotte. Toate aceste cercetari si mai multe
altele, printre cari vom cita pe cele relative la polarizatiunea coroanei solare,
au stabilit reputatiunea sa de fizician experimentator si matematician de
valoare.
«Cercetärile ce a intreprins asupra teoriei muzicei, consemnate in mai multe
rnemorii, 1-au desemnat ca delegat al Italiei la congresul ce s'a tinut la
Viena pentru adoptarea diapazonului normal. Gustului säu muzical, unit cu
acela al cunoasterii teoriei sunetelor, se datoreste interesantul volum de
popularizare ce a dat la lumina sub trtlul: Le son et la musique.
«Publicatiunile sale sunt numeroase; ele denotä, o vastä competintA.
«Prezident al Academiei dei Lincei din Roma si membru al Academia' de
stnnte din Paris, d-1 Blaserna apartine altor multe Acadernii si societäti stiin-
tifice. Ideile sale sunt bine apreciate in numeroasele alcátuiri stnntifice in-
ternationale, in cari Guvernul italian 11 trimite ca reprezentant al gal. Dela
moartea primulm secretar al Comitetului international de masuri si greutäti,
d-1 Blaserna ocupä acest loc de onoare cu o cempetintä si autoritate recunoscutä.

«D-1 Wilhelm Foerster, näscut la 1832 in Silesia, este bine cunoscut prin
cercetärile sale asupra micilor planete, asupra cometelor si asupra auromlor
boreale. Inca tänär a intrat la Observatorul astronomic din Berlin, la directia
citruia a venit in 1865, dupá moartea vestrtului Encke. Sub conducerea sa
in mai bine de 40 de am, Observatorul din Berlin a dobändit un deosebit

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELI 27 MART 1913. 182c

renume, ca si cursul säu de astronomie la Universitatea din capitala

Prusiei. Multe din lucrärile sale au fost publicate in Astronomische Nachrichten
§i. in Berliner Astronomisches Jahrbuch, publicatiune ce aparea, sub a sa di-
rectiune indt dela moartea predecesorului Mu la directmnea Observatorului.
Ceeace Ins& face gloria invatatului astronom este stiinta si zelul ce a depus
si continuA Inca a depune pentru a ajunge la unificarea unitätilor de másura
prin adoptarea universal& a sistemului metric de masuri si greutäti si la
unificarea calendarelor. Publicatiunea Metronomische Beitrage, care aparea
sub conducerea sa, a adus mari servich másurilor de inaltä preciziune. Mul-
tumitA prietemei ce lega, Inc& de pe bäncile scoalei, pe acest invätat cu
Secretarul nostru general d-1 Sturdza si simpatiilor ce are pentru tara noasträ,
Romania a putut intra asa de timpuriu in Conventiunea metrului, care este
o conventiune eminamente diplomatia D-1 Wilhelm Foerster, care apartine
Academiei de stiinte din Paris, este de mai multi am Prezidentul Comite-
tului international de másuri si greutäti si raportorul cunoaste perfect de
bine minunatele calitati ale acestui personaj, pe care-1 intalnim in fruntea
tuturor operelor de interes international si pacific.

«Sir William Crookes, näscut in 1832 la Londra, sträluceste in stiinta

modern& prin cunostintele sale de fizicä si chimie. Numele säu de orn in-
vätat s'a Malt cunoscut 'Inc& din 1861, când a descoperit-in urma cerce-
tärilor sale spectroscopice-corpul Thallium, ale clrui proprietäti le-a studiat
cu cea mai mare ingrijire in mai multe rnemorii ce a publicat asupra lui.
Dar cercetärile si descoperirile sale se intind asupra unei mari varietäti de
subiecte Mkt 'de fizicá, cat si de chimie. Ceeace ins& a stabilit reputatiunea sa
de orn superior si a popularizat numele sail este frumoasa sa descoperire a
materiei radiante, care a adus o lumina, now& asupra constitutiunii gazelor
foarte mult rarificate, si studnle sale spectroscopice asupra materiei radiante.
Fiecare din noi cunoaste foarte curiosul instrument, pe care Sir Crookes I-a
numit Radiometru §i care se invarteste necontenit când este expus la lu-
minit. Nu mai putin minunat e si micul situ instrument numit Spinthariscop,
descoperit in 1903, si care aratá in mod atat de simplu strälucita bombardare
produs& de materia radioactivä.
«Cercetárile sale asupra fenomenelor spiritiste, consemnate In publicatiunea
sa: Researches on the phenomena of spiritualism, cu toate intervenirile sale
pe lang& Royal Society si pe lang& Asociatiunea britanicá pentru inaintarea
stiintelor, n'au avut nici un räsunet.
«Scrierile lui Sir Crookes sunt foarte numeroase si foarte variate. Ori-
ginalitatea descoperirilor sale 1-a clasat printre invätatii de seam& si i-a
procurat toate onorurile ce se cuvin unor asemenea TArbati. El este fun-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
182d sEDINTA DELA 27 MAI13 1913.

datorul cunoscutei reviste engleze Chemical News. Fost presedinte al Socie-

tätii de chimie din Londra, el este membru al Soctetätii regale din capttala
Engliterei i apartine multor Academii i societäti stiintiice din lume »

0D-1 Svante August Arrhenius, directorul Institutului Nobel stiintaic din

Stockholm, este in acelas timp fizician, chimist i astronom. Näscut in 1859
Mug& Upsala, el este profesor de chimie lizicti la Universitatea din Stock-
holm si membru al Academiei de stnnte din capitala Suediei. Tratatul säu
de finica cosmicci in care nu s'a märginit de a arätä mantle dificultäti ce
se întâmpin1 hi explicarea, cu ajutorul teortilor adoptate, a o multime de fe-
nomene de fizicä cosmic5, si mai cu searnä a celor privitoare la cosmogonie,
dar a lärnurit unele dintr'aceste chestiuni cu totul importante - 1-a pus
in lumea stuntific5, la un loc de unde s'a mai inaltat incrt prin publicarea
volumului säti asupra Evolufiunii lnmilor i acum de curänd prin splen-
didele conferinte ce a fost chemat sä facä la Universitatea din Parts si la
Societatea de fizicä de acolo, apärute sub titlul: Conférences sur quelques
themes choisis de la chimie physique pure et applzquée, §i hi care gäsim
ca aplicatiuni la teoriile sale de chimie fizicA douä lucräri foarte importante:
una asupra atmosferei planetelor si alta asupra conditiunilor rime ale pla-
netei Marte.
«Printre publicatiunile d-lui Arrhenius voiu mai citâ: Tratat de electro-
chimie (1902), Teoriile de chimie (1907), Lumile in formaliune (1908), Vie*
in univers (1909).
«Numele i lucrärile acestui invätat, de cand cu demonul lui Arrhenius,
scos la ivealà, de Henri Poincaré, sunt astazt cunoscute in toatä lumea
stiintifica. Mai multe institutium sttintifice it au asociat; printre dánsele si Aca-
demia de sttinte din Paris, cAreia îi apartine.»
Se procede, la vot pe rand pentru fiecare din cei propust.
Rezultatul votului pentru fiecare este : votanti 21 ; voturi pentru 21.
- D-1 Presedinte anuntä ea propunerile de alegere au intrunit unanimi-
tatea voturilor i proclamä membri onorari ai Academiei pe d-mi : Darboux,
Blaserna, Foerster, Crookes si Arrhenius.
D-I St. C. Replies face urmiltoarea propunere :
«Prin lucrärile sale sismologice, Contele Fernand de Montessus de Ballore,
Francez, câstigat un loc de onoare printre sismologii moderni.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA. DELA 28 MAID 1913. 183

oPublicatiunile sale numeroase, printre cari voiu cita pe cele mai recente:
Les tremblements de terre, 1906 ; La science sismologique, 1907; La Sis-
mologie moderne, 1911; Historia sismica de los Andes meridionales, 2 vol,
1911 si 1912, aduc pe fiecare zi foloase netigaduite celor cari se ocupti ou
sismologia, care este Inca in prima ei fazá ca stiintá.
«Cunostintele sale recunoscute au fost cauza chemärii sale pentru organi-
zarea si conducerea Serviciului sismologic in Chile, al cärui Director este
la Santiago de Chile, si in care calitate publica de câtiva ani: Boletin del
Servicio sismológico de Chile.
«Dänsul s'a ocupat si de sismologia României, intr'o lucrare publicatä in
tom. XVII din Analele Institutului Meteorologic al României, sub titlul: La
Roumanie et la Bessarabie sismiques.
aAvem onoare a-1 propune Academiei pentru alegerea sa ca membru
corespondent strAin in Sectiunea stiintifica.»
Se procede la vot, al carui rezultat este : votanti 21 ; voturi pentru 21.
- D-1 Presedinte anunta ea' propunerea a intrunit unanimitatea voturilor
si proclamá pe d-1 Fernand de Montessus de Ballore membru corespondent
strain al Academiei la Sectiunea stiintificä.

- Se decide ca Miercuri 29 Maiu sâ se tin& sedinta solemna pentru pro-

clamarea premulor acordate.

EDINTA DELA 28 MAIU 1913.

Presedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

D-1 General G. Crainicianu zice a ar trebui ca deciziunile Academiei
asupra unor anumite chestiuni sa se iea cu mai multe precautiuni, pentru-
ea' acum si in anul trecut a observat ea votul se proclama dupá ridicare
de maini, fail, chiar sa stim despre ce a fost vorba. Unele chestiuni ar
trebui anuntate mai din nainte, pentru ca sti putem reflectà asupra lor si
s'a, ne formam o pärere a noastra. Nu e bine sä votäm prin suiprindere,
cum s'a facut deurazi alegerea Delegatiunii. Asupra altor chestiuni ar trebui
sa se voteze dupá o zi sau mai multe, in care timp membrii sá aibtt elemen-
tele necesare procurate dela biurou, spre a studia chestiunile si a vota
apoi in depliná cunostinta de cauzá. De aceea d-sa face urmátoarele pro-
puneri:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
184 sEDINTA DELA 28 MAIU 1913.

«1) Orice alegere, destinatä a II supusä la votul Academiei, va fi pus'a la

ordinea zilei si comunicata% membrilor cu cel putin o zi mai inainte.
((2) Once chestiune importantä, ca bugetul Academiei si lucrArile trimise
pentru premiare sau publicare, va fi comunicatil membrilor Academiei mai
nainte de ziva votarii.
«3) In afarti, de votarea prin bile, prevazuta in anumite cazuri de Regu-
lament, votarea oricárei chestiuni, supusá Academiei, se va face prin vot
nominal sau prin vot in scris.»
D-1 1. C. .Negruzzi zice cá s'ar simti vinovat, ca fost Presedinte, daca ar
sti et a calcat Regulamentul in ceeace priveste facerea votului. Regula-
mentul nu s'a calcat si cele cerute de d-1 Crainicianu sunt prevazute in el.
In adevár iata ce prescrie art. 17:
«Voturile asupra oricArei chestiuni privitoare la persoane numite se dati
in secret.
«Asupra oric'arei alte chestiuni, votul se face prin apel nominal sau prin
ridicare de manä.
«Dupä cererea a trei membri, votul asupra oricArei chestiuni se poate
face prin apel nominal deschis sau secret.»
Totdeauna s'a votat in secret, cand a fost vorba de alegere de membri si
chiar la acordarea prennilor, fiind vorba de persoana autorilor. La alegerea
diverselor noastre Comisiuni, cari de obiceiu au un caracter de contmuitate,
mai totdeauna a fost depliná intelegere si prelungirea mandatului s'a facut
prin asentimentul general, Met vot secret, care nu-si mat aveh locul.
Nu s'a refuzat votul cu bile sau cu apel nominal, cand a fost cerut de
trei membri. Dacá alti trer membri au facut cerere contraril, plenul Aca-
demiei a hotärit felul votului. Alegerea Delegatiumi anul acesta nu s'a facut
prin surprindere, pentruca eu am anuntat ziva alegerii cu cinci zile inamte;
iar membrii activi s'au ales dupa trei zile libere, conform Regulamentului.
Pentru alegerea membrilor onorari si corespondenti, prevautä de art. 68
dm Regularnent, nu e prevazut termin; alegerea sa poate face chiar in ziva
propunerii. De altfel este chestiune de colegialitate, de incredere in Sectiunea
propunatoare sau in membrii semnatari ai propunerilor; cu toate acestea
nimeni nu s'ar fi opus, daca d-1 General Crainicianu ar 11 cerut o zi sau
doua libere pana la votare. D-1 Negruzzi torminá, zicand ca propunerile
d-lui Crainicianu nu-si au loc, cam ele sunt prevazute in Regulamentul ge-
neral, care totdeauna a fost aplicat.
D-1 Presedinte Dr. C. L Istrati zice ca la biurou s'a primit urratoarea
propunere:
«Propunem sa se adaoge la art. 15 din Regulamentul premiilor urmätorul

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EINNTA DEL A 28 MAW 1913 185

alineat: In caz and tu Sectiunea sau comisiunea care are sa decida. asupra
premiului, nu se va putea intruni numärul de voturi cerut de art. 13 si 15
asupra nici uneia din scrierile recomandate de raportori; - se vor ceti ra-
poartele in sedintri, plenarä i plenul va hotari potrivit art. 10 din Statute
asupra premiului.
4./. Diann, General Cratitzetanu, St. C. Hepaes, Dr C. L ',strati, A. Naum, V. Parvan,
P. Poni, N Teclu, G. Titeica.»

Dupa, cererea mai multor membri, propunerea se pune la vot in sedinta

de astäzi.
Rezultatul votului este: votanti 22; voturi pentru 20, contra 2.
- D-1 Presedinte instimteazil cit propunerea intrunind doua treimi, "Do-
dificarea art. 15 din Regularnentul premitlor a fost admisa.

Se ceteste procesul verbal al Sectiunii istorice pentru sedinta dela 28

Maiu, prin care se arata c Sectiunea, discutand acordarea premiului Eliade-
Radulescu, a ajuns la incheierea ca «nici unul din candidatt neIntrunind ma-
joritatea prevazutä de Regulament, premiul rarnâne a se capitaliza »
Se cere a se pune in aplicare art. 15 din Regulamentul preiniilor, riaa
cum a fost modiicat astazi.
D-mi I. Bogdan, N. Iorga i M. Sutzu zic eh' se opun la aplicarea aces-
tei modificari, pentruca deciziunea Sectiunii este anterioará modiricarii.
D-1 I. C. Neggruzzi crede din contra ea, trebue pus in plen votul pentru
acordarea premiului. Sunt doua lucrilri, cart in Sectie au fost recomandate
spre premiare prin rapoarte favorabile, i deci e tocmai cazul prevazut in
modificarea de astazi. Acolo nu s'a ajuns la o intelegere si nu s'au putut
obtinea 6 voturi, cum cere Regulamentul, din cauza ca Sectia nu e corn-
pleta: cinci din membrii ei au lipsit i cu greu s'ar fi putut obtinea 6 vo-
turi din 7. Nu e bine apoi sa tot capitalizam prenaille; cand ni se prezenta
lucrari bune, caci destul am fost acuzati din afara, cá prea capitalizam.
Cand am votat modificarea de azi, am acut-o tocrnai pentru cazul de fata,
ca si pentru toate cazurile asemanatoare.
D-1 N. Iorga zice cá nu avem sä ne preocupäin de acuzatiunea cá prea
capitalizarn premiile, deoarece noi stim ce facem si nu din afara au sä ni
se dea indrumari de modul cum sa lucram. Hotarirea Sectiurni istorice s'a
luat inainte de aceea a plenulin i acesta nu poate aplica retroactiv noul Re-
gulament, pentruca lucrarea Sectiunii s'a facia sub vechiul Regulament.
In Sectiune s'au chibzuit toate posibihtttple i concluziunea constienta a ei
s'a consemnat In procesul verbal. Nu poate plenul acum sa anuleze acea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
186 sEDINTA DELA 28 MART 1913.

lucrare, caci ar insemna ca Academia judeca Secturnea si aceasta nu e demn.

Nu suntem datori sä acordäm premiul cu ori ce pret, si precum noi, cari
putem apretia frumosul dintr'o scriere literal* nu ne spunem cuvantul când
Sectia literarä decerne un premiu, tot astfel si chiar mai mult, celelalte
Sectiuni sä ne lase bbertatea de actmne in Sectiunea noasträ, unde nui-nai
membrii ei pot apretia, fiind aici lucräri de stiintä, ci nu de literaturä.
D-1 V. Pcirvan arat ä. in amänunt felul cum a procedat Sectiunea si cum
ea a ajuns la incheierea &A, asa cum au fost scriertle propuse la premiare,
nici una nu se impunea pentru premiu.
D-1 A. D. Xenopol zice ca Academia e suveranä, säll fach Regulamentele,
asa cum crede ea a e mai bine. 0 lege sau un regulament nu se poate
aplicâ cu putere retroactivä deal in cazul când se ating drepturi cAsti-
gate particulare. Care e dreptul privat pe care 1-am atinge acum, dacä am
aphca Regulamentul cel nou? Nici unul. De aceea d-1 Xenopol este de pärere
A se punä la vot acordarea premiului.
D-1 L Bogdan admite c5, este asa cum zice d-1 Xenopol, dar D-sa a con-
simtit sá se modifice Regulamentul premiilor, insä pentru cazurile vii-
toare, cAci acesta era rezolvit potrivit Regulamentului vechiu.
D-1 L Bianu observá cä. Sectiunea n'are dreptul A capitalizeze; capitali-
zarea o face Academia, cáci asa se prevede in Regularnent. D-sa aratil cum
anul trecut, in Comisia de 12, tot din cauz5, cá nu s'a putut ajunge la majori-
tatea, acolo de 7 voturi, nu s'a acordat premiul Nästurel, desi erau trei lu-
crári cari puteau fi premiate. A fost räu cá nu s'a dat premiul si faptul a
produs in Academie si afará impresie penibilä. Am gäsit azi mijlocul sá
scApAm de aceste situatiuni. Pentru ce sä nu-1 aplicäm primului caz care
ni se prezentá ? Nu s'ar atinge prin aceasta nici o susceptibilitate.
D-1 M. Sutzu a fost surprins cá s'a modificat Regulamentul fárá o instiin-
tare prealabilá, färä, sä, se fi studiat mai dinainte. S'a zis c5, s'a modificat
Regulamentul pentru cazul de astäzi; maine se va modifica pentru alt caz
si asa se face &A regulamentele cad in desuetudine. Deoarece in Sectiune
noi am lucrat sub regimul altut regulament, nu se poate anula deciziunea
noastrá.
- Dupá discutiunea, care a mai urmat si la care ieau parte d-nii Iorga,
Istrati, Pdrvan, Ti(eica, se pune la vot cu apel nominal propunerea d-lm
General Crainicianu, de a se vedea ca.te voturi sunt pentru aphcarea noului
Regulament la acest caz si câte contra.
Rezultatul votului este: votanti 22; voturi pentru 12, contra 10.
- D-1 Presedinte anuntä cä propunerea a intrunit majoritatea voturilor.
- Se decide a se arnana pentru altá sedintä punerea la vot in plen a
a,cordärii premiului Eliade-Faclulescu,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DINTA DELA 28 MART 1913. 187

D-1 Presedinte supune spre aprobare plenulut deciziunea Delegatiunii, prin

care asupra surnei de lei 9 551,92, rämasrt necheltuit& din bugetul curgti.-
tor, sa se deschida un credit extraordinar, din care sä se achi te suma de
lei 9.228,51, care nu s'a ajuns la art. 25 pentru procurare de carti §i lega-
tul lor.
- Se aprobit cu unammitate.
Dela Ateneul RornAn din Dorohoiu se primeste invitare pentru ziva de 2
Ionic la desvelirea monumentului lut Mihail Kogalniceanu, ridicat in acelas oras.
- Se delega d-1 I. Simionescu ca s& reprezente Academia.
La ordinea zilei se pune bugetul pentru 1913-14, care se prezenta la
venituri cu suma de lei 1.277.428,21; la cheltueli cu suma de lei 1.276.433,77,
find un excedent de lei 997, 44.
D-I General Crainicianu zice ca n'a putut luâ cunostint& de cuprinsul
bugetului, deoarece n'a fost impartit la timp. Row& ca in viitor s& se ti-
pareasca din vreme 9i sA, se impart& rnembrilor, pentru ca studiindu-1 s&-si
poat6 spune opiniunile.
D-1 I. Simionescu este de párerea d-lui General Cramicianu, ca bugetele
sA, se aduc& cu mai multe zile inainte de votare, pentrucl ele au parte
insemnatá in vie* Academiei. In adevär, pe lânga partea culturalá, sufle-
teascA, a acestei Institutiuni, mai este o parte, as putea-o numi social& si
economick de care Academia nu trebue sa fie sträiná. Un inceput bun a
facut Academia in aceastá a doua parte a luerárilor ei: anurne inaugurarea
sistemului de arendare individual& a mosiilor la sáteni, sistern care a dat
rezultate excelente. Pe aceasta cale trebue mers mai departe. Asa, de exem-
plu, in posturile de administratori de mosii, cari din buget se vede ea au
salarii destul de bune, ar puteb, fi numiti oameni cu culturá superioará,
licentiati. Acesti administratori, impreun& cu aIi carturari ai satelor, s& in-
drepteze relele cele multe cari bAntue populatiunea noastr& rurala. Aceastl
indreptare sä porneasc& dela Academie, cum tot dela ea porneste directiva
cultural& a neamului. Maid IntAi a lucrärri Academiei, celei culturale, i se -
dau prin buget prea putine mijloace de des voltare. Intr'adev&r, dintr'un buget
total de 1.277.428 lei se d& Sectiundor o foarte micá parte, adica 71.761
lei, ceeace revine pentru o Sectiune la lei 23.920,54. Cu asemenea sume se
poate face prea puttn; nu se pot da misiuni pentru studii, nici subventiuni
pentru luer&ri, cum se face aiurea. Nu cunose tot mecanisrnul bugetului ei
veniturilor Academiei, si de aceea nu zic s& modificam acum proiectul, et
exprim mimai dorinte, de cari, dupä putere, O. se tin& seam& in virtor.
Astfel, din Fondul Butuchu, läsat la latitudinea Academiei de a Fr intrebuintat,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
188 U;DINTA DELA 28 MA1U 1913.

vild c5, in bugetul adus s'a afectat aproape tot venitul pentru biblioteca si
catalogitri, pe cand in realitate, din suma de peste 25.000 lei, se putea
afecta mdcar vreo 10.000 in scopul aratat mai sus.
D-1 V. Pdruan are aceeas observatie de Pacut cu privire la sumele alo-
cate Sectiunilor. Ele sunt prea midi. La Sectia istorid, nu avem pentru Bu-
letin decat 4.000 lei, desi aceastä publicatie are a cuprinde chiar scrieri
traduse in intregime si Insotite de planse si desemnuri. Cu asemenea mici
sume, once lucrän mai intinse nu se pot face, iar discutule din zilele tre-
cute pentru diferitele pubhcatii in limbi sträine, asâ de costisitoare, devin
zadarnice. D-sa intreabä dadt nu s'ar puteâ la, dela alte articole ale buge-
tultn sä se adaof.re la Sectiuni. Vede spre pildä la Institutul Ottetelesanu o
surnä de peste 49.000 lei pentru reparatiuni si calorifer. Nu s'ar puteà
amana acele lucräri, sau, dadt e trebuintä si se facä neaparat, nu s'ar puteà
pläti in mai multi ani ?
D-1 St C. Hepites räspunde cá Academia are doua feluri de fonduri :
unele cu destinatie generalä, cele mai mici si mai putine ; altele cu desti-
na0e specialä, de ale cäror venituri Academia nu se poate atinge. Dela
aceste fonduri, conform Statutelor, ea percepe numai 15°70 din venitun.
Restul se cheltueste pentru satisfacerea destinatiunilor, si daca rärnan vern-
turi necheltuite, ele tree la capitalul fondului. Suma de peste 49.000 lei,
de care a vorbit d-1. 'larvae, face parte din fondunle cu destinatie specialä.
D-1 I. Bianu zice di% este dreapta dorinta, cá ar fi bine sa se impartá
bugetul mai de- vreme, spre a se puteà studiâ si cunoaste in amänunte.
Se pun spre acest scop toate silintele cu putintä de serviciile Academiei.
Uncle din ele suet insa nouá si conduse de oamern Inca nepregatiti pentru
o administratie promptä. Astfel in acest an directorului scoalei Anastassiu
dela Tigäne§ti a trebuit sä i se inapoieze de cateva ori proiectul de buget
al scoalei spre a-1 reface. Apoi Comisia acelui fond a tinut proiectul in cer-
cetare TAnä acum douá-trei zile. Aceasta a fost cauza principalá a intâr-
zierii din acest an. Se vor lua, insd mäsunle cuvenite ca asemenea intarzieri
sil nu se mai intample. Colegh nostri Simionescu si Yaryan ar dori ca su-
mele Sectiunilor &I fie mai mari. 0 dorim cu totii. Dar in acest an a trebuit
O. plätim datorille acute in ami trecuti cu lucrárile unor Sectiuni (mai ales
a celei istonce), cari au trecut cu mult peste prevederile bugetare. Spre a
se evità, in virtor asemenea greutáti, s'a väzut trebuinta de a despärti sumele
dispornbile pentru Sectiuni, curn se prevazuse Ina, dela 1879 in art. 37 al
Statutelor, care panä acuma nu s'a pus in aplicare. In anul viitor sumele
SecOunilor vor fi mai mari. In once caz Academia nu poate da Sectiunilor
mai mult decal rämâne dupá acoperirea cheltuehlor obhgatoni duptt legi
sau actele de fundatiuni si duprt a cheltuelilor generale. Fonclul Buiucliu

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EED1NTA DELA 28 MART 1913. 189

are rostul lui fixat prm testament : Academia poate dispune de venit dup.
trebuintele ei, numai s. i se tin/ socotealä deosebitá. In acest mntu an
venitul lui a fost destinat la satisfacerea trebuintelor arittate in buget si a
prins bine, cAci frarti el Sectiurnlor le-ar fi eimas mult mai putin decAt Ii
s'a putut da. Bugetul este limpede i usor de inteles. Cea mai bun& poli-
tier+, in privinta situatiei financiare este pe de o parte sri, cAutAm sä creascA
veniturile, si aceasta se face atat de noi, cAt si de generosii cari aratâ
marea incredere si prestigiul ce ei a cAstigat Academia in public ; pe de
alta parte sA nu fim mai darrnci la voturile pentru tiparire de lucräri decAt
ne lasä mijloacele bänesti pe cari le avem.

Ne mai cerând nimenea cuvântul, bugetul se pune la vot si se aprobil.

D-1 Presedinte propune s5 se prelungeascá sesiunea generalA pAná la 30
Maiu incluziv.
- Se aproba.

Cumintarea d-lui I. Simionescu la inaugurarea monumentului

lui M. Kogeaniceanu in Dorohoiu, la 2 Iunie 1913.
Domnilor,
Sunetele scoase din bronzul clopotelor se resfrâng poste vái si
dealuri, cheamä noroclul la credinta Intr'un ideal, Il adunä din zäri
depârtate spre tainicele cuvinte ale unei evanghelii.
Asa e i cu bronzul turnat dupä chipul unui orn, dispärut dintre
noi. El spune generathlor viitoare esenta vieii celui stins, tinând
nestearsä arnintirea lui, evocând faptele lui de searná ori vorbele,
când energice, de Infläcäreazá i pe cel mai linistit, cand pline de
Intelepciune, de servesc drept cAläuza si indemn tuturor.
Acesta e mijlocul cel mai nimerit pentru educatia multimii; e
scânteia care Invie energia in cel amortit, dândui putere sa scu-
ture lanturile inertiei care-I IncAtusà, ridicându-1 la adevärata va-
loare a omului constient de datoria cátre sine si cätre altii.
Caracteristica vietn lui Kogälniceanu a fost energia i vointa,
sprijinite de o culturä terneinicä. Insusirile acestea se cetesc din
gestul minunat prins In statua dela Iai, ele scânteeazá din expre-
siva figurá credincios redatä In bustul din fata noasträ.
Aceste Insusiri trebuesc mereu arnintite; asupra lor trebue sä
se opreasca i dascAlul care va aduce pe micii copii In jurul lu-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
190 $EDINTA DELA 28 MAID 1913.

minoasei figuri, ca si phrintele care va explicä fiului shu insernnä-

tatea buchtii de bronz.
Energia si vointa sunt pârghiile de cari fiecare om are nevoie,
chci vieata oricui e o necontenitá luptä. Energia si vointa räsar din
toate faptele lui Koghlniceanu; dar ceeace dä märetie persoanei
sale, este &A aceste insusiri le-a desfásurat In momente de grea
cumpänä pentru tat* In acele Intorsáturi din vieata României, când
främântärde uriase ale generatiunilor trecute au adus Infäptuirea
stárii de libertate si echilibru, in care, noi cei de azi, ne-am näscut.
Prin glasul Om, cälduros, ademenitor, dar plin de barbatie si
convingere, el chemà, adunä si intetià la luptä. El fu trâmbitasul
care nu se lash, pânä ce nu vede stindardul scump, implântat in
reduta asediath. Dela 1840 si pânä la sfArsitul vietii sale, el nu
a cunoscut odihna. CA läuza sa In lupta, ceeace-1 face mai impu-
nAtor, a fost nemásurata lui dragoste de tarä si de acel norod,
care nu träià o vieath omeneasch.
«Pentru mine - zice el In vestita lectie de deschidere a cursului
de istorie dela Scoala Mihhileanä din Iasi - bátália dela fläsboeni
are un mai mare interes decât cea dela Termopile; Baia, un sat
ca toate satele pentru un stráin, pentru Roman are mai mult pret
decât Corintul». AO Intelegeà si propovhduià dragost9a do tará
reprezentantul cel mai cu vazá al generatiumlor trecute.
Asemenea simtiminte 1-au condus la lupta dela 1848, ca si la
cea dela 1859.
«Clädind gardul cel mare si sdrav5.n» in jurul Principatelor Unite,
el a fost acela care si-a luat sarcina sh are si sh samene ogorul
IngrAdit, spre a-1 schimbà intr'o grádinä Infloritä. ii atunci urmeazá
acea neinfrânth manifestare a energiei si a vointei sale. Cel care
tina piept puterilor mari din afará In chestia secularizärii averilor
rnânästiresti, a stiut sh infrunte furtuna ce se deslántuise In tará
In contra sa, atunci &AM, legând iubirea de tarä cu elementele
reale cari o alchtuesc, a vroit -0 a izbutit - sh asigure pânea
cea de toate zilele acelora cari, prea adeseori, cunosteau gustul
scoartei si al rádäcinilor de arbori.
lath de ce azi, când lupta pentru emanciparea economich si cul-
turalh a sätenilor e preocuparea de cäpetenie a tuturor celor cu
dragoste realá de tarä, numele lui Koghlniceanu trebue sh fie zil-
nic - spre Imbärbätare-pomenit de noi.
Iatä de ce, voi, cari mai purtati portul strámosesc, cari tineti
Inch datinele si graiul pläesilor lui tefan, trebue s5, Ingenunchiati In

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 .9DIIITA DELA 28 MAIU 1913. 191

fata chipului marelui orn, pomenindu-i numele In rugAciunile zilnice

catre Domnul.
El si numai el v'a fácut sä sup care e vatra si ogorul vostru;
el v'a fost aparätorul, nu numai cu vorba, dar cu fapta.
De aceea el trebue sä traeasca in mijlocul activitätii noastre a
tuturor, pentru ca sä Indemne generatia noasträ spre atingerea de-
sävârsitei hbertAti de actiune a substratului vital al terii.
Solemnitatea de azi e Inältátoare si Inviorätoare. Inältátoare, cAci
dovedeste Incoltirea din ce In ce mai adâncä In noi a cultului oa-
menilor mari ai trecutului nostru, a acelor tenace fApturi cari au
contribuit la inchegarea României de azi.
Inviorätoare e, tocmai pentrucä solemnitatea are loc In tinutul
cel mai de sus al terii, care se märgineste -pe dou5, laturi - cu
douä provincii românesti, din nenorocire Incá neapartinând Româ-
niei. Bustul modest al lui Kogálniceanu devine astfel, aici In Do-
rohoiu, un simbol pentru Infäptuirea idealului din läuntru si a
celui din afará.
Dar Kogálruceanu nu a fost numai omul faptelor uriase ; preo-
cupârile lui din tinerete, ca si din clipele de rägaz ce i le-au dat
luptele continue, au fost lndreptate spre cercetarea trecutului In-
depârtat ; el a desgropat din uitarea vremii acele Insemnäri ale
bätrânilor cronicari, din cari am putut aflà sbuciumul nearnului
nostru.
De aceea, Academia Rornânâ, cea mai Inaltä institutde culturalá,
care Infäptueste pe terenul cultural idealul de unire al Rornânilor
de pretutindeni, a tinut de a sa datorie sa ráspundá chemärii D-v.
Prin glasul rneu slab, ea aduce prinosul de recunostintá rnarelui
om al României, care a fost membru si presedinte al Acaderniei ;
In acelas timp Irish aduce si laude binemeritate celor cari In coltul
acesta de tará, deseori uitat, au luat initiativa si au dus la iz-
banda, de a pune mereu inaintea generatiunilor cari vin icoana
energlei si a vointei, puse In serviciul propasirii si al Intäririi lä-
untrice a terii, cât si In apárarea prestigiului si Ináltarea demni-
tkii In afar:A.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
193 EEDINTA DELA 29 MAID 1913.

EDINTA SOLEMNÁ DELA 29 MAW 1913.

Presedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

D-1 Presedinte Dr. C. L Istrati, deschizând sedinta, zice :
Ziva distribuirii premiilor este o zi de sArbätoare pentru Academie.
A rä,spläti talentul i munca fruntasilor nostri sunt fapte demne
de o institutiune ca Academia Româná, care reprezentä sinteza acelor
Rornâni de pretutindeni, cari se all& In capul miscärii pulturale a
neamului.
Statul si mai ales generosii donatori au fäcut posibil, prin sumele
puse la dispozitia Academiei, a se raspläti lucrárile mai de seam&
publicate In decursul anului, sau acele lucrári ale caror subiecte
au fost indicate de Insäs Academia, doritoare a stimul& i ajutà
anumite cercetäri.
Recunostintä trebue sh aducem dar si cu aceastä ocaziune me-
moriei fericitilor donatori, ale cAror busturi stau strajä muncii
noastre in aceastá salä i cari au contribuit as& de mult la des-
voltarea economic& si cultural& a Aeademiei.
In sesiunea general& din acest an, Academia ave& sá acorde
patru premii In valoare de 26.000 lei pentru patru scrieri tiphrite
si cinci premii In valoare de 37.000 lei pentru subiecte hotärite
de Academie. La cele dintâi s'au prezentat 36 de autori i s'au
acordat premii la 7 dintrInsii si anume : Marele Premiu Nästurel
de 12.000 lei, premiul Constantinide de 4.000 lei si Adamachi,
singurul divizibil, de 5.000 lei.
La premiile cu subiecte date, desi valoarea lor este destul de
Insemnath - unul e de 20.000 lei, - s'au prezentat numai trei lu-
crári, din cari Academia a fost fericitä a premi& douä eu câte
5.000 lei; anume premiul Adamachi s'a acordat d-lui Gheorghe
Ciausanu, pentru studiul In manuscris: Despre superstitiile popo-
rului romún, §i premiul Nästurel s'a acordat d-lui loan Filitti
pentru manuscrisul: Domniile române sub Regulamentul Organic.
E o constatare, care se face de mult, cá la premiile noastre cu
subiecte date vin prea putine lucräri, spre marea pärere de räu a
Academiei. Subiectele nu sunt poste mäsurä de grele i Institu-
tiunea noasträ judecá aceste lucrári cu indulgent& pärinteascA, ba
de multe ori le aduce Indreptärile necesare, spre a se pute& pre-
zentà publicului In mod stiintific.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ODINTA DELA 29 MAHJ 1913 198

Timpul ce se acordä pentru aceste prernii este iar4 mai mult

decât e necesar unui specialist.
Am multumirea sufleteascä de a face cunoscut acordarea urmä-
toarelor prernil persoanelor de seamä ce urmeazä, i anume :
Mare le Prerniu Nästurel de 12.000 lei s'a acordaE d-lui Gheorghe
Murnu, profesor universitar, pentru traducerea In versuri a Iliadei
lui Omer.
Premiul Constantinide de 4.000 lei s'a dat pentru o lucrare stiin-
tificä a d-lui V. Merutiu dela Institutul Geologic: Contribufiuni la
studiul massivelor de sare din România.
Premiul Adamachi de 5.000 lei s'a Irnpärtit precum urmeaz5, :
Lei 2.000 d-lui C. Burileanu pentru scrierea sa In liinba ita-
liana : Romeni di _Albania.
Lei 1.000 d-lui Eftimie Antonescu, membru la Curtea de Apel
dm Capitalä, pentru volumul II din Codid comercial acinotat.
Lei 1.000 d-lor Maximilian Popovici si Gheorghe Cipálanu pentru :
Manual de agriculturd.
Lei 500 Pärintelui roan Antonovici, profesor la Bârlad, pentru
douä volume: Documente Bcirleldene.
Lei 500 d-lui Gh. Ohibänescu, profesor la Iasi, pentru luerarea
d-sale Cuzestii.
Meritele lucrärilor incoronate de Academie le vor arátà Indatá
d-nii raportori In rapoartele lor speciale. Eu tin cu aceastä so-
lemur), ocaziune sä felicit aici, in incinta Academiei si In nurnele ei,
pe autorii premiati i sä le urez muneä spornich mai departe pentru
cunoasterea adevärului, pentru inaintarea speciaht4ii cäreia isi con-
sacreazä aclivitatea lor, precum i pentru faptul Mältator, ca si noi
Românii srt, luärn parte cu ceva, la marea miscare culturalä a
omenirii.
Dau cuvântul domnilor raportori.
In lipsa d-lui Duiliu Zamfirescu, d-1 D. Onciul ceteste raportul asupra tra-
ducerii lliadei de d-1 G. Murnu.
D-1 L S'intionescu ceteste raportul d-sale asupra 1ucrArii d-lui V. Meruttu.
D-1 N. Iorga ceteste raportul d-sale despre scrierea d-lui C. Burileanu.
D-1 I. C. Negruzzi ceteste raportul d-sale asupra scEerii d-lui Eftimie
Antonescu.
D-1 A. D. Xenopol ceteste raportul d-sale despre lucrarea d-lor Max. Po-
povici si G. Ciptiianu.
Analele A R XXX V.-Desbalet de. 13

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
104 strawrA ntr.A 29 MAIV 1018.

D-1 I. Bogdan ceteste rapoartele d-sale asupra lucrarilor parintelui L An-

tonovici si Gh. Ghibruiescu.
D-1 I. Bianu ceteste raportul Comisiunii .compuse din d-nii Barseanu,
Philippide §i d-sa asupra lucrärii in manuscris a d-lui G. Ciausanu, despre :
Supersti(iile poporului roman.
D-1 N. lorga ceteste raportul d-sale despre lucrarea : Dontniile routine
sub Regularnentul Organic de d-1 I. C. Filitti.
D-1 Presedinte felicita din nou pe premiati si exprima dorinta ca In
viitor lucrarile ce se vor prezenta Academiei et fie cat mai multe si cat
mai de valoare, pentru ca toate premiile ei sa se poata acorda muncii inte-
lectuale romanesti.
*edinta publica se ridica si Academia Isi continua lucrarile In sedinta
intima.
Se ceteste si se aprobá procesul verbal al sedintei precedente.
D-1 D. Onciul aminteste ca, in sedinta de ieri, propunerea de a se aplica
noua modificare a art. 15 din Regulamentul premiilor la hotarlrea Sectiunii
istorice, cu privire la premiul Eliade-Radulescu, a fost luata cu o majoritate
de dourt voturi: 12 pentru, contra 10. Majoritatea de doua a fost facuta de
voturde d-lui Xenopol si al d-sale, cei doi raportori, cari conchideau la acor-
darea premiilor. Aceste dourt voturi au fost date cu dorm-0, si In speranta,
ce fiecare raportor avea, ca premiul va fl dat pentru lucrarea sustinutrt de
dansul. Au fost aceste doua voturi, spre a zice astfel, interesate. Abstragand
aceste doua voturi, ramane parit.ate, care, dupa regulamentele noastre, con-
sidera o propunere drept cazuta. Pentru a impaca deci toate dorintele, d-1
Onciul roaga Academia sa nu aplice modificarea art. 15 din Regulamentul
premillor la cazul prezentat acurn ci numai la cele viitoare.
- Propunerea d-lui Onciul se aprobl.
D-1 Presedinte supune spre aprobare plenului deciziunea Delegatiunii, ca
asupra sumei de lei 5.251,90 ramasa disponibila la 11 articole din bugetul
Institutului Ottetelesanu, sa se deschida un credit extraordinar, din care sa se
achite cheltuelile acute pentru scoala In lunile Aprilie si Maiu In suma
de lei 4.244,80.
- Deciziunea Delegat:unii se aproba.
Se ceteste procesul verbal al Sectiumi stiintifice pentru sedinta dela 27
Maiu, prin care se arata ca Sectiunea a luat urmatoarele hotáriri:
d) a ales Comisiunea compusä din d-nn: Gr. Antipa, Dr. Babel §i Dr. G.
Marinescu, care sa examineze lucrarile ce se vor prezenta la premiul Nas-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 29 mArtr 1913. 195

turel de 5.000 lei din 1914, cu subiectul: Studiul (äntarilor din Ronidnia;
b) a ales pe d-nfi: Gr. Antipa, General Gr. Crainicianu, Dr. G. Marinescu
§i P. Poni, spre a face parte din Comisiunea premiilor Nasturel si al Asocia-
iunii Craiovene din 1914;
c) Sectiunea li-a constituit biuroul pentru 1913 -14, alegand Presedinte
pe d-1 P. Poni §i Vicepresedinte pe d-1 Dr. G. Marinescu.
- Deciziunile Sectiunii se ieau spre cunostinta.
Se ceteste procesul verbal al Sectiunii stiintifice pentru sedinta dela 28 Maiu,
prin care se arata cit Sectiunea a decis sa se inapoieze autorului, d-lui Iuliu
Prodan, rnanuscrisul lucrarii: Contributiuni la Flora ,Rometniei, spre a face
indreptarile indicate de raportor, d-1 Em. C. Teodorescu.
- Se aproba.
Se ceteste urmatoarea propunere:
«Avem onoare a propune ca membri de onoare pe urmatoareie perso-
nalitati bine cunoscute in lumea stiintifica :
Sir William Ramsay, laureat al premiului Nobel;
Vito Volterra, Roma;
Emil Fischer, laureat al premiului Nobel;
Anton Hendrik Lorentz, laureat al premiului Harlem ;
Felix Klein, profesor de matematica, Göttingen
«Dr. V. Babes, Generalul Gr. Crainicianu, St. C. Hepites, Dr C. Istrati, P. Poni,
I Sinnonescu, IV. Relit., G. Tifeica.»

D-1 St. C. Hepites ceteste urmatoarea expunere:

«Sir William Ramsay este cunoscutul profesor de chimie la Universitatea

din Londra i membru In Royal Society din capitala Engliterei.
»Nascut in 1852 la Glasgow, el a publicat primul situ tratat de analiza
calitativa in 1873, adica la varsta de 21 de ani. De atunci publicatiunile
sale se tin lank; in 1904 a dat la lumina manualul sau de fizica-chimica. Con-
tributiunile sale stfintifice sunt numeroase, dar cele mai bine cunoscute se
refera la gazele din atmosfera, asupra carora a facut cele mai amanuntite
cercetari prin ale sale metode noba.
«Descoperitor al argonului si al heliumului, reputatiunea stiintifica a lui
Sir William Ramsay este mondiala, de aceea si este unul din laureatu pre-
miului Nobel. Tratatul situ asupra gazelor din atmosfera, tradus in diferitele
hmbi europene, si alte numeroase ale sale lucrari sunt foarte stimate in lu-
mea speciala.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
196 MANTA DELA 29 MAIII 1913.

«El apartine multor Academii si este unul din membrii de onoare ai So-
cietätii Române de stiinte.»
Se procede la vot, al cärui rezultat este: votanti 21, voturi pentru 21.
-- D-1 Presedinte anuntä cä propunerea a intrunit unanimitatea voturilor
$i proclamä pe d-1 Ramsay membru onorar al Academia'.
D-1 St. C. Hepites ceteste urmätoarea expunere:
«D-1 Vito Volterra este profesor de fizica matematica la Universitatea din
Roma si membru al Academiei dei Lincei, apartine mai multor Academii
si Societati stiintifice. Näscut in 1860 la Ancona, el si-a fäcut studiile la
Pisa, Clark University (U. S. A.), Christiania, Cambridge si Stockholm.
«Renumele ce si-a dobandit in inaltele studii matematice 1-a desemnat
spre a fl chemat la Stockholm si acurn de curänd la Paris, spre a tineâ un
sir de prelegeri, cari au avut rásunet in lumea stiintifica.
«Printre numeroasele sale publicatiuni vom citä pe aceea relativá la echi-
librul corpurdor elastice, precum §i Lec(iunile asupra integrafiunii ecua-
fiunilor diferenfiale cu derivate partiale, apärute acum cAtevä luni.»
Se procede la vot, al cárui rezultat este unanimitatea de 21.
- D-1 Presedinte proclamä pe d-1 Volterra membru onorar al Academiei.

D-1 St. C. Hepites ceteste urmätoarea expunere:

«D-1 Emil Fischer este cunoscutul profesor de chimie la Universitatea din
Berlin, in laboratorul cáruia au lucrat, sub invätata sa conducere, mai multi
din chimistii nostri.
«Näscut in 1852, el si-a fäcut studille la Bonn si apoi la Cambridge. Lu-
carile si descoperirile fácute de dânsul sunt foarte numeroase ; se poate
zice fgrä exagerare, c5, unele din cunostintele actuale in chimie se datoresc
tocmai acestor descoperiri, ceeace a si fäcut sä-si gäseasd, räsplata in pre-
miul Nobel, care i s'a decernat de curänd.
«Printre publicatiumle sale vom cita una singurä, dar care este un monu-
ment in chimie, aceasta este volumul intrtulat: Untersuchungen uber Amio-
sauren, Polypeptide und Proteine, publicat in 1906, asupra materiilor albu-
minoide. In chimia biologicA profesorul Fischer este un inovator.
«El este membru al Academiei de stiate din Berlin si mai apartine Aca-
demiei de stiinte din Paris, Societätii regale din Londra si altor institutiuni
culturale.
«Gland a fost särbätorit astä toamnä, la Berlin pentru a 60-a a sa aniversare,
s'a väzut stima ce lumea invátatä are pentru lucrärile profesoralut Emil
Fischer.»

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EEDINTA DELA 29 MAID 1913. 197

Se procede la vot, al arui rezultat este unanimitatea de 21.

- D-1 Presedinte proclarna pe d-1 Fischer membru onorar al Academiei.

D-1 St. C. Hepites ceteste urrnAtoarea expunere:

«D-1 Anton Hendrik Lorentz, fost profesor la Universitatea din Leyden, si-a
apätat un loc de onoare in fizicä. El are la activul sau o multime de lu-
crári foarte importante ; dar ceeace a consacrat in mod fericit reputatiunea
sa de om de stiintá este interventiunea sa in teoria fenomenelor magneto-
optice, de curand descoperrte, si cari au schimbat in mod radical concep-
tiunea structurii materiei.
«Invatatul Lorentz este rnernbru al Academiei de stiinte din Olanda, al cârei
Presedinte a fost; el apartine Academiei de s Lint() din Paris, SocietAtii re-
gale din Londra si altor multe institutiuni stiintifice.»
Se procede la vot, al cartu rezultat este: votanti 22; voturi pentru 22.
- D-1 Presedinte, anuntand rezultatul votului, proclama membru onorar
pe d-1 Lorentz.

D-1 G. Tifrica ceteste urmätoarea expunere:

«D-1 Felix Klein, profesor la Universitatea din Göttingen, este capul unei
scoale matematice, la care s'au dus si s'au format mai multe generatti de
oameni de stiintA din lumea intreagä. «Lesezimmer»-ul Sectiunii matematice
de pe lânga Universitatea din Göttingen, organizat si condus de d-1 Klein,
are un renume universal si atrage in timpul verii pe multi profesori tineri
de pretutindeni, chiar si dela noi, srirsi facá lucarile acolo.
«Astázi d-I Klein este conducAtorul mai multor intreprinderi culturale de
cea mai mare insemrAtate. Este fundatorul si supraveghetorul pubhdtrii
unei enciclopedii matematice vaste, care apare de vreo 15 ani si in care
se face sinteza tuturor cunostintelor si metodelor rasletite in publicatiuni
variate. Este presedintele Comisiunii internationale pentru invatämântul ma-
tematicilor, care are ca scop cunoasterea metodelor actuale de invámnt
in toate terile, spre a se puteà indrepta reformele viitoare pe o cale mat
sigura.
«D-1 Geh. Reg.-Rat Felix Klein, care pentru inaltele sale merite stiintifice
este doctor al mai multor Universitäti st membru corespondent si de onoare
a numeroase SocietAti si Academii straine, va figura cu cinste printre mem-
brii nostri de onoare.»

Punandu-se la vot propunerea intruneste unanimitatea de 2L

- D-1 Presedinte proclama ales membru onorar pe d-1 Klein.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
198 sEDINTA DELA 29 MATII 1913.

D-1 I. Simionescu ceteste urmatoarea propunere :

«Intre invatatii cari, prin specialitatea lor si prin rolul lor ca profesori, sunt
straw de miscarea stiintifica din Romania, trebue s'a' numáram si pe pro-
fesorii Louis Duparc si Philippe Guye dela Universitatea din Geneva.
«Gratie activita4ii acestor doi sa.vanti, Facultatea de stiinte a Universitatti
din Geneva a devenit unul din punctele cele mai importante de petrografie
moderna si de chimie raid,.
aRecunoscuta valoare stiintifica a acestor doi invatati s'a resfrant cu priso-
sinta si asupra terii noastre, unde d-lor numara, foarte multi elevi de seama,
cari continua traditia stiintifica a marelui lor profesor, atat de pe catedra,
cat si in laboratoare, cu rezultate de reall insemnatate pentru propäsirea
stiintei in Romania.
«Pe de alta parte tuturor celor cari ii cunosc la noi, si in special elevilor
lor, le sunt cunoscute in deajuns sincerele lor sentimente de iubire pentru
tara noastra, pe care o cunosc si de ale carei progrese stiintifice se intere-
seaza in continuu.
«De aceea, Domnilor Colegi, avem onoare a va propune alegerea d-lor
profesori L. Duparc §i P. Guye ca membri onorari ai Academiei Romane.
«St. C. Hepites, Dr. C. Istrati, L. Mrazec, I. Simionescu, G. Tzteeca.o

-Se procede la vot pe rand pentru fiecare si amândoi, intrunind unanimi-

tatea de ale 22 voturi, sunt proclamati membri onorari ai Acaderniei.
D-1 St. C. Hepites ceteste urmatoarea propunere:
«Antonio Baldacci, doctor in stiintele naturale, liber docent la Universi-
tatea din Bologna, actualmente Vicedirector al Gradinii botanice din Pa-
lermo, Mare ofiter al Coroanei Romaniei a sustinut totdeauna cauza Roma-
nilor macedoneni in presa italiana si in reviste. Doua, luceari ale lui, intitu-
late: Dall' Adriatico al Ponto" §i L'elemento latino nell'equilibrio balca-
nico" au fost prezentate Academiei noastre de d-1 Dr. Istrati. A scris articole
privitoare la conationalii nostri in revistele Tara" §i Noua Revistei Romand" .
Filoroman convins si dezinteresat. Cunoscut in Italia si in strainatate.
L Blanu, I. Caraglane, Barbu Delavrancea, Dr. C. I Istrati, N. Quintescu".

Se procede la vot, al carui rezultat este: votanti 22; voturi pentru 22.
- D-1 Presedinte anunta ca propunerea a intrunit unanimitatea si proclama
pe d-1 Baldacci membru onorar al Acadmiei.

Se ceteste procesul verbal al Sectiunii istorice pentru sedinta dela 29 Maiu,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 30 MAID 1913. 199

prin care se aratá c5, Secieiunea a ales urmátoarele comisiuni pentru premiile
ce sunt de acordat in sesiunea generalá din anul viitor:
pentru premiile 1\1.6.sturel si al Asociatiunii Craiovene, d-nii: N. Iorga, V.
Pdrvan, T. V. Stefanelli, .21L Sutzu;
pentru premiul Alexandru loan Cuza cu subiectul: Istoria Romani lor dela
Aurelian Wind la fundarea Principatelor, d-nii: L Bogdan, N. lorga, A. D.
Xenopol ;
pentru premiul Mina *tirbei cu-subiectul: Principiile morale si crestinesti,
de cari trebue sä se condued pdrinfii in educa(iunea copiilor lor, d-nii:
T. V. Stefanelli, M. Sutzu, A. D. Xenopol;
pentru premiul Adamachi despre: Sentimentul religios in populatia noa-
strei ruralei, d-nii: N. lorga, T. V. Stefanelli, A. D. Xenopol;
pentru premiul Alexandru Bodescu despre: Revolutia din 1821 in (erile
noastre, d-nii: IV. Iorga, D. Onciul, A. D. Xenopol.
- Deciziunile Sectiunii se ieau spre cunostantL
Se ceteste procesul verbal al Sectiunii literare pentru sedinta dela 29
Maiu, prin care se aratá ca, Sectiunea a ales pe d-nii : A. Bdrseanu, L Bianu,
A. Naum si A. Philippide in Comisiunea premillor Násturel si al Asociatiuni
Craiovene din 1914.
- Se iea spre cunostintä.

EDINTA DELA 30 MAIU 1913.

Preedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

D-1 Preedinte Dr. C. I. Istrati zice:
Scumpe Domnule Sturclza,
Sunt 40 de ani, de And neuitatul meu binefächtor Davila spunea
In o conferintä ce tine& la Ateneu, cu un succes de care nu ne
rnai putem da seama acum, 05.: Reeunoqtinta e o floare mica si
anevoie de aria& deoarece nu se naste decCit in inimile alese.
Se pare chiar c5, aceste inimi alese nu sunt cele mai numeroase
In piepturile muritorilor!! Si totti D-Voasträ, scumpe Domnule
Sturdza, trebue sá recunoateti cá inimile academicienilor no§tri
alcatuese la un loc o micá sera idealá, In care floarea midi $ i
anevoie de aflat a recuno0intei s'a näscut i trAeOe puternic falà,
de personalitatea D-Voastre.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
200 EDINTA DELA 30 MAID' 1913.

Am credinta, de altfel, eä, si D-Voasträ sunteti adânc patruns de

iubirea sincerä ce vä inconjoarä aici, de stima si deferenta rove-
rentioasä ce vi se aratä, de recunostinta caldä si constantä, ce o
avem cu totii pentru D-Voastrk stâlpul eel mai puternic al acestei
Institutiuni, asâ, de scumpä inimilor noastre.
Si s'ar putea oare sä fie altfel din partea unor oameni de seamrt,
a unor immi alese, fatä de ceeace de mult, necontenit, cu dor si
cu zel, ati fäcut regulat pentru Academia Românä ?
Om luminat, crescut la scoala severä a indeplinirii datoriei si a
patriotismului sincer si dezinteresat, de Indatä ce ati trecut usa
acestui templu al nemului, ati Inteles sfintenia scopului, ati cuprins
de indatä inällimea eugetärii creatorilor sái si rnenirea ce catä sä,
o aibä necontenit si tot mai mult in scurgerea veacurilor.
Si pe rând, atât cei ce v'au primit la Inceput si cari s'au dus
in Domnul, cât si cei earl din fericire vä inconjoarä Inch', ca si
acei chntre noi sositi mai in urrnk toti au admirat munca ce ati
jertfit Institutiunii, carom, an cu an, ati mai cäutat a-i aduce prinos
publicatiile mai de seama ce aveati, hrisoavele scumpe si cärtile
noastre bätrâne, banii strämosesti ce cu sfintenie ati adunat si
studiat, obiectele istorice co pästrati cu fericire, toate aceste scumpe
odoare, pe cari le-ati adus treptat aicia, la orice clipä mai de
seamk ea si murica zilnieä si dorul netärmurit ce ati inchinat Aca-
demiei Române.
Se puteâ, oare ea Academia la rândul ei sä fie de piatrk si ne-
alcátuitá din cugete si immi alese, cari sä batá cald la orice dovadä
de iubire si pricepere, de munch si saerificii generoase, si in care
mica si anevoioasa de gäsit floare a recunostintei sä nu creaseä
prielnic si cu mândrie?
lair), de ce In orice imprejurare top am fost strap, in jurul vostru,
Insufletiti de aceleasi sentimente de recunostintä, ce vä pästräni ;
iatá de ce, eu deosebire când ati avut fericirea a implini 80 de ani,
toti v'am deschis din nou inimile.
Si ati räspuns tot cu cäldurk tot cu iubire, si tot au sacrifich
mari bánesti, pentru a asigurà mereu menirea mare a Academiei!
Ne iubiarn, ne respectam, ne cinstiam, fundcA ne Intelegeam $i
flindeä urmäriam aceeas cale care duce la loeurile dorite de InAl-
tare a neamului !
Nu se puteâ, dar ca plenul Academiei, acum când fratii de pre-
tutindeni se afra aici, in zilele noastre de sarbátoare as putea
zice, sá nu caute cu fericire a profit& de aceastä aleasä ocaziune,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 *EDINTA DELA 30 'UAW 1913. 201.

pentru ca cu totii, din nou, sä vä aducem multumiri calde pentru

tot ce ati facut pentru Academie, si urarea din inimä a acesteia
pentru sänätate si Inc& multi, multi ani de vieatä rodnicA si multumitä.
IngAduiti dar Academiei, ca in aceastä imprejurare sA vä roage
a primi hrisovul acesta, Mutt si scris dupg datinele bátrâne, si aceastA
medalie de aur, care e menitA a pAstrà pe vecie numele si faptele
D-Voastre.

Mu lt iubite Domnule Sturdza,

Sunteti un orn fericit ! CAci nu se poate sA nu vA salte inima
de bucurie si sä nu se inalte falnic mândria voastrA de Român, când
intorcându-vä cu gândul In urmä, acurn 60 de ani, priviti ca In o
vecienie de poveste mäestritä, de unde am plecat si unde ne aflAm.
Multumitä tie, Doamne ! ... sA zicem eu totii ! Si dacA prezentul
e turbure si svânturat, ca mai toate prezenturile din anumite mo-
menta, inima si cugetarea noastra Insä se Inaltä, scumpe Domnule
Sturdza, necontenit, cAci dacA In copilArie si tinerete ati avut fe-
ricirea a asistà si colaborà la InfrAtirea a 2 Seri surori, de cAtiva
ani asistäm insä hotArit la cevA, mai InAltAtor IncA, la conlucrarea
neamului Intreg spre a se fAuri unitatea noasträ sufleteascä si na-
tionalä.
Ce puteati si ce puteam cere mai mult !
Cu Dumnezeu, deci, si Inainte !
In numele Academiei Române, vä aduc, din nou, cele mai calde
multumiri pentru tot ce in scurgerea vremii ati fAcut pentru ea,
si vä urez sänätate, vieatA Indelungatä si liniste sufleteascá.
D-1 D. Sturdza zice : VA multumese din toatA inima, Domnule
Presedinte si Domnilor Colegi, pentru iubirea si atentiunea ce mi-ati
arAtat la Implinirea vârstei mele de 80 de ani. VA multumesc pentru
noua si neasteptata manifestare de astäzi, care mä miscA adânc,
si pe care eu cred CA nu o meritam, cAci dacA am fAcut cell&
pentru Academie, nu mi-am fäcut decât datoria si Indeplinirea da-
toriei nu are drept la rAsplatA.
Pentru puterea de muncA ce am avut, multumesc lui Dumnezeu.
Nu alte merite m'au fäcut sä fiu membru al Academiei, ci numai
implinirea constientä a datorier de a InAltà aceastA mare Institu-
trune nationalä. CAI timp voiu mai puteà. luerà, voiu luerà cu dra-
goste si devotament pentru ea.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
202 EDINTA DELA 30 MA I Er 1913.

D-1 D. Sturdza zice apoi :

Biruintele lui Mihaiu Viteazul asupra Turcilor au avut rásunet
puternic mai Intaiu la Roma, unde secoli Intregi a fost centrul tu-
turor näzuintelor de a organiza puterile crestine Impotriva näväli-
rilor mahometane. Dela Roma faima vitejiilor Domnului nostru era
Imprästiatä In toate terile Apusului prin brosuréle tipärite, numite
Avvisi sau Relationi. In anii trecuti s'au procurat pentru Biblioteca
noastrá deodatä 34 asemenea brosurèle, din anii 1594-1601, cari
au fost reproduse in Hurmuzaki, Documente, III, partea 2, precum si
o brosurä francezä dela Paris din 1595. '
In 1908 am procurat o brosurá de acelas cuprins in limba spa-
niolä, tipäritá la Saragosa (garagoga) in anul 1599, cu titlul : AVISO
venido por via de Roma... adicá in româneste : AVIZ venit prin
calea Romei, in ziva de doueizeci si sase Marl& din anal una
mie cinci sute noudzeci si noucl a fericitei izbeinde pe care Domnul
nostru a binevoit set o dea Vayvodului Valahiei in contra Tur-
cilor. Cu instiintetri de mare importantet $ i de bun succes ce s'au
avut in contra lor, dela anul una mie cinci sute noueizeci si
cinci peind acum, in cari succese a omorit mai mull de cinci
sute de mii de Mauri, a celstigat foarte multe orase, pe cari le
tinea sub asuprire.-Cu licentd.-La Saragosa, prin loan Perez
din Valdinielso. MDXCIX.
Aceastä brosuricá numai de 4 foi este dovadá, eh räsurietul vi-
tejiilor lui Mihaiu Vodä si ale ostirilor lui a ajuns pânä in Spania.
Rog Academia sä primeascä aceastä brosurä, spre a o adaoge
lângä celelalte comori ale colectiunilor noastre.
Pe lângä aceasta vä rog sä primiti o altá brosurä veche, Tura
si pretioasä pentru istoria noasträ. Este brosura tipäritá In Venetia
la 1545 si intitulatá: Historie di Messer Marco Gvazzo. In aceastä
brosurä se vorbeste despre «la guerre di suo figliolo Baiasit fatte
con il Carabogdan Vaivoda della Valachia.»
- D-1 Presedinte exprimä d-lui Sturdza cele mai cálduroase mul-
tumiri, pentrucá chiar acum confirmä, prin noul d-sale dar, iubirea
ce poartä Academiei.

D-1 Prerdinte Dr. C. I. Istrati zice : In §edinta dela 21 Maiu anul trecut
Academia, cu 17 pentru, contra 6 §i o abtmere, a aprobat propunerea Dele-
gatiunii, iutemeiatA pe raportul d-lui I3ib1iotecar, de a, se da d-lui Arbitect

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EEDINTA DELA 30 MAIU 1913. 203
\
Mac Lean din Berlin insArcinarea sii facá planurile si devizele pentru localul
Bibliotecii, pentru care Statul ne dA prin lege 3.000.000 lei.
Delegatiune 9. a intocmit Mr& intArziere programul lucrárii si a dat insAr-
cinarea Intocmirii proiectukri numitului Arhitect, puindu-i terminele pentru
efectuarea ei:
- anteproiectul sA fie prezentat la Octornvrie;
- proiectul 6 luni dupA aprobarea anteproiectului.
Anteproiectul a fost gata in luna Octornvrie si prezentat de Arhitect.
Presedintele Academiei, d-1 Negruzzi, a convocatindatA pentru cercetarea
anteproiectului atkt pe membrii Delegatiunii, at si pe ai Comisiunii alese
la 1910, spre a se ocupà de chestia localului Bibliotecii.
Membrii aflAtori in CapitalA s'au intrunit la 30 Octomvrie:
Din Delegatiune d-mi: Negruzzi, Sturdza, Hepites i Bogdan;
Din Comisiune d-nii : Poni, Istrati, Bianu.
Dura amänuntitA cercetare a antreproiectului si dupA explichrile date de
d-1 Bibliotecar si de d-1 Arhitect, Delegatiunea si mernbrii prezenti ai Co-
rnisiunii au aprobat anteproiectul.
Pe temeiul acestei aprobAri, Delegatiunea a dat Arhitectului autorizarea
de a preparA planurile definitive.
Lucrarea a prezentat greutAti si din aceastA cauzA Arhitectul nu a putut
face pAnA acurn sectiunea prin marea salA de lecturA si o perspectivA a c1A-
dirii, precum nici devizele. Pe cele dintAi le va prezentA dup. 4 sAptrimAni,
iar devizul peste 8-10 sAptAmAni.
Din planurile aduse si expuse se poate vedeA ins& intreaga conceptie a
lucrArii, distribuirea ei simodul de asezare a diferitelor colectiuni si
servicii.
In cadrul arAtat se pot face deosebite modificAri, cari s'ar crede folositoare
pentru asigurarea celei mai bune function&ri a serviciilor.

D-1 N. Gane ziee: Dornnule Presedinte, am onoarea a vA prezentA urm&-

toarea propunere, pe care vA rog sti binevoiti a o pune in discutiunea celor
in drept, spre a fi luat& in consideratie.
Propun ca palatul, unde are sA fie instalatA cea mai inaltA institutiune de
culturá a neamulin romAnesc, sA alb& in sine cevA caracteristic romAnesc,
sA aibA semnul exterior al destinatiunii sale.
Fac aceastA propunere nu doar cA as fi un sovinist plecat a repudiA tot
ce ne vine dela strAini. Nu I... Dar, deoarece noi suntern un popor cu o
existent& veche, cu limba noastrA, cu istoria noastrA, cu traditirle noastre,
deoarece avem chiar o arhitecturA a noastrA specific romAneascA si foarte fru-
moasA, care a dat nastere la monumente de art& minunate, dovadA expozitia din

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
201 sEDINTA DELA 30 MAITJ 1913.

1906, precum i o multime de case mari zidite de cativA ani in Capita IA, cari
sunt o podoabA a orasului, apoi de ce am recurge acurn la motive arhitec-
tonice sträine si nu ne-am inspira din arta noastrA proprie nationalk care
ne vorbeste nu numai ochilor, ci i suffetului? - Pentru acest cuvânt pro-
pun inainte de toate, ca acest palat, care va fi sediul vietii noastre intelec-
tuale romb.nesti, sA reprezente aceea ce e menit sá fie, iar nu un cub dis-
gratios i fax& nici o estetick hnprumutat dela strAini.
Cred cA a venit vremea sA recunoastem cA precum toate popoarele isi
cultiva cu gelozie artele lor proprii, tot asà, se cuvine sä, facem i noir acum
când avem proba fácut cá arhitectura noastrA, care de o mânä mesterA
poate R variatA la infant, nu numai cA nu e de dispretuit, dar cA din con-
trA, mai mult decât ori când, e novoie sá o imbrAtisam, sA o cultivänn, sä o
desvoltArn ca un drept patrimoniu al nostru, ca o scumpä mostenire dela
strAbuni .
Precum limba noasträ literal% de astäzi este destul de fink destul de
mládioask pentru a reproduce toate nuantele simtirii si ale gAndirii orne-
nesti, Inca ar fi pAcat pentru un literat roman s mica in alte limbi, tot
asa arhitectura noasträ este astAzi capabilA sA evoace in mod plastic cele
mai sfinte amintiri din trecutul glorios al neamului nostru i sä, ne intä-
reascA sufletul pentru vdtor.
Ia inchipuiti-vä, Domnilor, ce ar fi astizi Bucurestii, dacA de 50 de ani,
de când se -refac din nou, rnajoritatea caselor ar fi zidite pe motive rornii-
nesti? - Ar fi cel mai interesant, cel mai pitoresc, cel mat aträgAtor oras
dm Orientul Europei, cu pecetea originalitätii, care 1-ar deosebi de toate
orasele occidentale cunoscute.
D-1 General Gr. Crainicianu zice cA, cele spuse de d-1 Gane i-au atins
inima, pentrucA ele au pornit din adâncul sufletului sAu românesc. In ade-
vär, clAdirea, ale cArui planuri ni se InfAtiseazA, n'are nici un caracter ro-
mânesc. Se poate zice insA cä stil românesc nu exist& ? Dar cine poate sus-
tineâ acest lucru? SA stäruim din toate puterile ca noul local sá pästreze un
caracter românesc. Comisiunea i Delegatiunea sA tinä seamA de dorinta
noasträ, ca arhitectura sl fie radical schimbatA, pentrucA nu numai cä, nu
e un stil românesc, dar nici mAcar o arhitectura oarecare modernk In ce
priveste constructiunea in general, afarA de interior pe care nu-1 cunoaste,
ea lash' mult de dorit. Mai intAiu invelitoaraa e de lernn, lucru ce se evitA
de catvä timp chiar la casele particulare. Asezarea nu räspunde cerintelor
si in general ceeace ni se dA nu este ceeace dorirn. Rog dar pe Academia
sä numeascA o comisiune specialk care sá facä, apel la arhitectii români ;
acea comisiune sá facA raport Academiei, propunând publicarea unui concurs.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EINIVTA DtLA 30 MAI1J 1913 205

Proiectul actual nu poate fi modificat, c&ci a-1 modific& insemneaza a-1

suprirml.
D-1 I Bianu zice : Cred de folos s& dau chtev explicäri cu privire la
aceastá lucrare. Indath ce s'a votat si promulgat legea prin care se destinä.
3.000.000 lei pentru localul Academiei, ea bibliotecar al Academiei m'am
crezut dator 0, fac Delegatiunii propuneri practice pentru a ne indruna
spre executarea lucrArii. Am aratat Delegatiunii necesitatea de a studi& noul
local al Bibliotecii Regale din Berlin, care acuma se terminá si care este
cel mai mare si cel mai nou in Europa. *tiam c& acolo sunt acuma adunate
toate cunostintele despre conditiunile de bun& instalare a unei biblioteci.
Delegatiunea a aprobat propunerea mea.
Am mers la Berlin si am studiat timp de 10-12 zile noul local si
mecanismul serviciilor instalate inteinsul, cu experienta pe care am castigat-o
timp de peste 30 de ani, de cand sunt Bibliotecarul Academiei. Am vorbit in-
delung si de repetite ori cu bibliotecarii si cu arhitectii cari m'au primit
foarte colegial si m'au ajutat cu sfaturile lor, Ur& sa-si crute timpul si obo-
seala. Rezultatul acestor studii 1-am arAtat Delegatiunii pr'in raport destul
de amánuntit. Delegatiunea a aprobat propunerea mea, sI nu mai repetäm
si noi experienta tristä si dezastroasil din multe puncte de vedere, care s'a
facut cu mai multe palate de ale Statului din Capital& si din alte orase ale
terii. SA insárcinäm pe un bárbat cunoscätor de trebuintele speciale ale unui
local de bibliotecä. In Ora noasträ nu avem experienta necesarii, pentrucá
asemenea institutii nu am avut On& acum, fund tar& notia si de curand
intrat& intre popoarele cu veche cultura. De aceasal greutate s'au lovit co-
legii cari au condus clädirea unor institute stiintifice mai mici si mai putin
complicate - cum este Muzeul de Zoologie, condus de colegul Antipa. Spre
a ne feri de greseal& in clädirea intaiului local de biblioteca mare, care se
face la noi, am propus Delegatiunii s& facem planurile cu un arhitect, despre
care stiu cl are toate cunostintele speciale, cáci a fost patru ani ca func-
tionar de Stat id serviciul de arhitecturá, care construeste Biblioteca Regal&
din Berlin si chiar acuma 1-am gäsit angajat ca arhitect privat in acel ser-
viciu, lar notiä ne-a fost recomandat foarte cälduros de conduatorul acelui
serviciu.
Delegatiunea a aprobat modul meu de a vede& si de a se da d-lui arhitect
Mac Lean insärcinarea sl Lc& planurile localului Blbliotecii. Aceastä de-
ciziune a Delegatiunii a fost adusä in discutiunea plenului la 21 Maiu anul
trecut, si Academia in sesiune general& a aprobat propunerea Delegatiumi
cu 17 voturi, fund 6 contra si o abtinere.
In procesul verbal al Sedintei sunt trecuti nominal cine a votat pentru si

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
206 $EDINTA DELA O MA113 1913.

cine contra. Dupä aceastä aprobare s'a dat arhitectului insarcinarea de a

pregIti lucrarea.
In Octomvrie trecut arhitectul a prezentat anteproiectul, care a fost supus
la examenul Delegatiunii si al tuturor membrilor prezenti din comisiunea
dela 1910. Dupil explicArile amánuntite date de arhited si de mine, acesti
membri ai Delegatiunii i ai Comisiumi au aprobat cu unanimitate ante-
proiectul. Deciziunea de aprobare este subscrisA de d-nii : I. C. Negruzzi,
D. Sturdza, St. C. Hepites, P. Poni, Dr. C. I. Istrati si I. Bianu. Dupa apro-
barea anteproiectului, arhitectul a fost invitat s faa proiectele definitive,
pi acestea sunt prezentate astAzi Academiei. Lipseste perspectiva i o sec-
tiune principalk cari nu au putut fi gata Ora acuma. Dar din cele prezen-
tate, oricine poate usor intelege gruparea servichlor multiple, pe cari localul
este destinat srt le cuprindá si incriperile fiec.ruia. Acestea sunt elementele
principale ale unui asemenea local Trebuintele unor servicii practice tre-
buesc satisfacute, nu decoratiuni de piete sau de interior. Netirand seaina
de aceste trebuinte, s'a fácut, spre pildk monstruozitatea de local de bibliotecil
din Universitatea dela Iasi.
Planul nostru este studiat bine, cu toatä atentiunea si cu toatä compe-
tinta, i Ara incredintez cA acest local va fi färindoeala cel mai practic in
toat5. Europa, &lei pe toate le cunosc sau din vedere sau din ciIrti. Vom
aveit in el depozite, cari In deplm 5. desvoltare vor cuprinde panA la 3.000.000
volume, adicil pentru o desvoltare de 200-300 de ani ; o mare salá de
lucru cu 140 locuri ; salá deosebitá cu mese speciale pen tru lucrarea mem-
brilor Academiei sau a altor invátati can fac lucrári speciale ; o alta saltti
pentru cetirea revistelor in curs de aparitiune, cu depozitul periodicelor
Jiang& ea ; local pentru manuscripte cu sala deosebitit de lucru, cu depozitul
special si cu odái pentru lucrarea functionarilor acelei divizii ; cabinet nu-
mismatic cu tezaur pentru pilstrarea monetelor i cu incAperi de studiu
pentru functionari si public ; local propriu pentru colectiunea de harte geo-
gralice, stampe, portrete cu instalatie speciall pentru conservare si consul-
tare ; ateliere de legatorie i fotografie.
Acest program aprebat de Delegatiune a fost reahzat -sunt incredintat -
in modul cel mai fericit posibil. Lucrarea va fi atat de perfectk IncAt sunt
adanc convms cá va aveh nu numai aprobarea, dar admiratiunea tuturor
cunoseitorilor i binecuvantarea generatiilor viltoare, cari se vor folosi de
localul pe care li-1 vom face noi.
Pentru mine aci st5, chestia intreagq ; considerAiile socotite estetice pri-
vitoare la forma fatadei, le socotesc cu totul secundare. Se pot face schim-
baffle cari se vor crede ca satisfac oarecari dormte justificate, cu o singurá
conditie insk sá nu se fact', atingere intermrului, care are rostul lui bine

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PDINTA MLA 30 MAW 1913. 207

studiat, cu multA muncA si cu multe greutAti. MA opresc aci si sunt gata

a da Academiei si flecArui coleg in parte toate explicArile ce s'ar dui. VA
rog ins& sA aprobati lucrarea care vA este prezentatA, fiindcA corespunde In
modul cel mai fericit trebuintelor noastre destul de complicate.
D-1 A. D. Xenopol, dupa cele spuse de d-1 Bianu, Mee cg, lucrarea trebue
despArtitä in douA; de o parte interiorul, de alta exteriorul. Partea intlia e
bunk dupá cum ne ineredinteazA d-1 Bianu; prin urmare sA nu ne atingem
de interior. Partea a doua, exteriorul, lasA insá de dorit. Ar fi bine ca bi-
blioteca sA se irnbrace intr'o mantie romaneascA. Desì nu avern un stil
propriu romAnesc, cAci ceeace numirn noi astfel este intruparea mai multor
elemente strAine, totus din acestea a rAsArit un stil care no place si care
incepe sA se generalizeze. PArerea d-lui Xenopol este ca acest stil O. se
dea de cAtre un arhitect romAn fatadei clAdirii si coastelor ei. Aspiratiunea
Academiei sa fie armonia intro trebuintele bibliotecii si forma localului.
D-1 M. Sian; zice cA in arhitectuiA partea exterioarA este in legAturá cu
partea interioarA; acesta e un principiu dominant, si anume ca exteriorul O.
traduch interiorul, de afarA sA cunoasa cineva cA in interior este, spre pildA,
o bibliotecA. A aplicb, stilul romAnesc la o bibliotecl, e ceva vicios. In ade-
vAr la stilul romAnesc predominA strasini lungi si ferestre mici. Ce fel de
biblioteca ar fi aceea fArA luminA suficientA ? Numai un arhitect de geniu,
pe care nu-1 vAd, ar puteA, sA facA minunea de a impAca trebumtele biblio-
tecii cu stilul rornAnesc. Nu poate fi deci vorba de asA cevA. In trecut am
avut biserici, mAnAstiri si case mici in stil romAnesc; dar biblioteci in stil
romftnesc n'au existat. Proiectul ce ni se prezentA acurn nu-1 aprob; dar nici
sA impunem arhitectului o formA oarecare, iarAs nu putern.
D-1 N. Iorga zice cl un stil romAnesc in arhitecturl existA cu alte ele-
mente strAine in adevAr, dar exist& un stil romAnesc. Acest stil a servit
pentru nevoile trecute pAnA la un timp: la biserici, mAnAstiri, palate si case
boieresti. Pentru trebuintele moderne nu trebue nici un stil; ba poate trebue
until, stilul american, ca sA zic astfel, adicA cel practic. A cere arhitectului
german sA adapteze la interior, care este foarte bun, stilul romAnesc, este
inadmisibil, cAci arhitectul nu poate sA-si schimbe sufletul, ca sA simtA sti-
lul nostru, pe care nurnai RornAmi il pot simti ! PArerea d-lm Iorga este
ca o comisiune de cunoscAtori sA se sfAtueascA cu arhitectul german, spre a
introduce unele modificAri la fata.dA, spre a o face mai esteticA.
D-1 D. Sturdza zice cA de multA vrerne am fost preocupati sA construim
un local al Bibliotecii si multe stAruinte s'au pus, pAnA ce Guvernul si Par-
lamentul terii ne-au acordat mijloacele banesti necesare. Aceste mijloace
ne-au fost date pentru Biblioteeä, pentru localul in care sA se pAstreze bo-
gAtia colectiunilor noastre, cari in tot momentul sunt expuse pericolului de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
208 .t,RDINTA DELA 30 MAID 1913.

foc; nu nt s'au dat mijloacele pentru fatade i ornamente. Acestea au sâ fie,

cum am spus i anul trecut, cu totul secund a re. Exteriorul cu cat va fi mai
simplu, cu a-WA va fi mai bun. Noi s cAutrim ca interiorul si corespunda
scopului t sá nu cheltuim multi baai pentru asà, nurnita estetica a cládirii,
un termin foarte general si de aceea neaphcabil. S'ar potrivi oare cu tre-
buintele noastre, daca am face fatade dura modelul mânästirii Horezu sau
Curtea de Arges ? Negresit nu. Rog deci sZ ne mantinem la hotárirea pe
care am luat-o in anul trecut, si de care suntern legati prin un vot formal
al Academiei.

D-1 Presedinte Dr. C. L istrati crede c Academia este luminatä asupra

chestiunii. E adevarat, cum s'a spus, cá stilul românese nu se poate aplica
decât la case mici, si e bme sä-1 aplicarn, pentrucá noi avern stilul nostru
românesc propriu. La Bibliotec5, insa nu-1 putem aplicl, cu toatti prtrerea de
elm ce avem. Dupä d-sa, interiorul este perfect, iar exteriorul suportabil. D-1
Dr. Istrati propune ca de maine Delegatiunea cu Comisiunea speciall si alti
membri cunoscatori in materie, cum lad cá sunt d-nri Sutzu, Iorga i altit,
sá ne intrunim la Academie si cu bunavointa sá examinárn de aproape, cu
arhitectul, chestiunea fatadei pe care s'o facem, asâ ca sá impace toate do-

-
riutele.
Discutiunea se inchide si se aprobá propunerea d-lui Presedinte.

Sectiunea stiintificä prezenta urrnatoarea programk dupâ care sa se in-

tocmeascii lucrarile ce se vor inscrie la premiul Adamachi din 1918, cu
subiectul: Contributiuni la studiul caracterelor antropologice gi biologice ale
taranului roman:
«Premiul Adanlachi, de 5.000 lei, se va da In sesiunea generalâ din 1918
celei mai bune lucrari scrise in limba romana, despre: ContnbuOuni la
studiul caracterelor antropologice si biologice ale färanului roman.
«Lucrarea va fi intocmitä dupi urmátorul program:
1) Sá se arate, cu cercetAri personale, antropometria táranului roman,
mai ales craniul, toracele, statura, din o regiune restrânsä la cel putin doua
judete de munte (de preferintá dintre judetele: Gorj, Mehedinti, Valcea, Mus-
cel, Dambovita, Putna, Neamt, Suceava), în legaturá cu variatiunile morfolo-
gice ale terenului (munte, depresiune subcarpatica, deal), sau la dour', judete
de yes, in cari drumurile pästoritului stint mai dese (Ialomita, BrAila, Olt, Co-
vurluiu), sau la judetele de dealuri (Tutova, Vasluiu, Falciu), arätâniu-se arra-
nuntit categoria indivizilor mäsurati, dacá sunt räzesi, clácasi sau fac parte
din as5. numitele slobozii.
2) Se vor aye& in vedere sexele i etatea, precum i osemmtele omenesti

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 30 MAID' 1913.

din aceeas regiune din vrernuri cat mai vechi, pentru a se putek trage cat
de sigure concluziuni asupra variatiunii in timp.
30) Si se studieze vigoarea si rezistenta trtranului, mai ales raportul dintre
modul säu de a se hräni si energia ce o desfásurä in diferitele ramuri ale
activitätii sale, mai cu seama acele legate de sol si s5, se aprecieze si apti_
tudinile pe cari le are.
«Dr. V Babef, Dr. C. I. Istrati, I. Simlonescuz.

D-1 Secretar general D. Sturdza ceteste urmátorul ra,port asupra lucr6.-

rilor fácute in sesiunea generala :

«Domnilor Colegi,
«Luerärile sesiunii acesteia generale au fost incepute sub cele
mai favorabile auspicii, In zile märete, când nearnul románese de
pretutindeni se simtià cu adevärat mândru si ináltat de primirea
strälucitä fäcutä la Roma Principelui Carol de Regele si de popo-
rul italian. Institutia noastrá, care de aproape o jurnatate de veac
este In fruntea culturii nationale, a fost si ea fericit atinsä de acest
eveniment insemnat si In prima sedintá a sesiunii generale, In ziva
de 1 Maiu, printr'o telegram& adresatá M. S. Regelui Italiei, I-a
exprimat adânca ei recunostintä. M. S. Regele Haller a binevoit a
rAspunde prea gratios la omagiile exprimate de Academie.
«Pretioasele legâturi can ne unesc cu Suveranul nobilului popor,
de acelas sânge cu noi, sunt vechi; ele dateazá de douä decenii
si mai bine, din 7 Martie 1890, când Regele Victor Emanuel de
Savoia, pe atunci Mostenitor al Tronului, a facut Academiei cmstea
deosebith de a o vizita, insotit de A. S. R. Principele nostru Mos-
tenitor. Acest fericit eveniment a fost consfmtit de Academie prin
alegerea Inaltului Oaspe de atunci ca Mernbru Onorar.
a Atentiunea binevoitoare de care s'a bucurat nelntrerupt Institutia
noastr& din partea Familiei Regale a fost un prilej de Indreptätit&
mândrie pentru noi. Astfel in ziva de 22 Maiu A. S. R. Principele
Ferdinand, Insotit de A. S. R. Principele Carol, s'au aflat in mijlo-
cul nostru si au prezidat sedinta solemn& pentru receptia colegului
B. Delavrancea.
«Ca si In anii trecuti, membril Academiel au fäcut o plácut& ex-
cursiune pe valea Prahovei, la Sinaia si Azuga, unde au admirat,
pe lângä frumusetile neintrecute ale naturii, falnicul castel regal
Ana le A. R.-XXICV. Desbaterde, 14

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
210 qtDINTA DELA 30 MAD3 1913.

si numeroasele stabilimente industriale, cari au luat un avant atât

de Infloritor.
«Colegul nostru d-1 N. Tec lu, In sedinta dela 18 Maiu, vorbind
despre aceasta instructivá si pläcutá preumblare, a exprimat In
numele Academiei d-lui Ministru al Instructiunii C. Dissescu, care
ne-a insotit peste tot locul, multumiri pen tru bunavointa si râvna
ce a arátat cu acest prilej.
«In cursul acestei sesiuni s'au tinut 4 §edinte publice si 2 so-
lemne, afará de cea pentru proclamarea premiilor.
«La 3 Maiu, d-1 N. Iorga a expus cornunicarea sa: Dom% traditii istorice
in Balcani: a Italiei si a Romani tor.
«In §edinta dela 8 Maur, d-1 V. Peirvan, noul nostru coleg, a cetit cornu-
nicarea sa despre : Descoperiri noud in Scythia minor.
«Sedinta dela 14 Maiu a fost ocupata de comunicArile d-lor Dr. V. Babeq,
care a cetit partea II din: Cercetdri noud asupra serului antidifteric si
rezultatele obtinute cu acest ser, §i Dr. G. Marinescu, care ne-a vorbit
despre: Mecanismul chimico-coloidal al bdtrânetelor si problema morfii
naturale.
«In ziva de 17 Maiu, d-I A. D. Xenopol a expus cornunicarea sa: Idea de
lege si de prevedere in materie sociald.
«Sedinta solemná dela 22 Maiu a fost ocupat5, de d-1 B. Delavrarwea, care
a cetit discursul srui de receptnine despre: Estetica poeziei popular; la care
a räspuns d-1 I. C. Negruzzi.
«Cealaltä sedintä solemnä dela 24 Maiu a fost consacratä receptiunii d-lui
Dr. I. Simionescu, care a cetit discursul Au: Din evolu(ia culturii stiin(i-
flce in Romania, la care a räspuns d-1 L. Mrazec.
«Alte comumcAri stiintifice au mai fost fácute de d-1 I. Bianu In sedinta
dela 3 Main, când ne-a vorbit despre o pretioasá achizitie a Bibliotecii noa-
stre, scrierea In hmba arab5, a Patriarhilor Silvestru al Antiohiei si Nectarie
al Ierusalimului, tipäritä la Iasi In 1761; si in sedinta de la 14 Maiu, cand
ne.a %cut o expunere despre fasc. II din «Antichiati artistice bulgare»,
editatä de Comisia istoria de pe lâng6. Mimsterul Instructiei din Bulgaria.
«In ziva de 7 Maiu, Delegatiunea Academiei a participat la cere-
monia pentru investirea P. S. S. Episcopului Sofronie al Râmnicu-
lui-Noului Severin.
«In ziva de 19 Maiu, Academia a fost invitatá la inaugurarea In
Piatra-Neamtu a statuei lui Mihail Kogälniceanu, uncle a fost re-
prezentatá de d-1 coleg Poni.
aS'a prirnit invitare la al XII-lea Congres international de Geolo-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 30 MART 1913. 211

gie, care se va tine& la Canada In August viitor si s'a hotárit a

fi delegat ca reprezentant al A cademiei d-1 L. Mrazec.
«Ati hotärit, in sedinta dela 6 Maiu, a se acordà din venitul Fon.
dului Grigorie Buiucliu rente viagere de -câte 4.000 lei pe an celor
dou5, surori si de câte 2.000 lei celor doi frati ai fericitului donator.
«Ati decis, tot In aceeas sedintä, a se vinde Statului mosia Cali-
mänesti (Tutova) cu pädurile, apartinAtoare Fondului Adamachi.
Hotärirea D-voastre a fost motivatá de imprejurarea cá mosia e
micä si la mare depärtare de gará, si administrarea ei-dup5, sis-
temul adoptat de noi pentru celelalte mosii - ar fi prea anevoiasä
si costisitoare.
«In sedinta dela 11 Maiu, ati confirmat prin voturile D-voastre
cedarea pe seama Casei scoalelor a unui teren de 2.077 m. p.,
proprietate a Academiei din Fundu-Chiselet, si a 212 Ha din trupul
Bastonul al rnosiei Rädiana; eel dintâiu pentru construirea unui
local de scoalh, al doilea pentru Invätämântul practic agricol al
scoalei din Rácäuti (Bacau).
«La 11 Maiu, ati luat deciziunea de a se da o remunerare si au-
torilor lucrärilor publicate In Buletinul Sectiunii istorice.
«Tot atunci, dupä propunerea Sectiunii istorice, ati Insärcinat Pe
d-1 coleg N. Iorga cu aclunarea inscriptillor si documentelor ro-
mânesti de pe la mânästirile si bisericile din Peninsula Balcanica
si Arhipelag, cerând pentru aceasta ajutorul Guvernului.
«In aceeas sedintä, s'a mai hotärit redactarea unui memoriu chtre
Mmisterul Instructiunii publice, spre a restabill situatia legalä a
Comisiei istorice, cAreia prin noul buget i s'a suprirnat subventia.
«In sedinta dela 15 Maiu, ati decis a se public& in brosurá se-
paratä catalogul bibliotecii räposatului Grigorie Buiucliu, cu o pre-
fatä-studiu de d-1 IV. lorga asupra Armenilor din Moldova.
«Dupä propunerea Sectiurni literare, ati decis, de asemenea, a se
tipári In publicatiunea: Din vie* poporului roman: Colinde din
Ardeal, datini de Craciun pi credinte poporane de Alexiu Viciu;
si Sarbeitorile de toamna §i. Postul Craciunului, de Tudor Pamfile.
«Tot In sedinta dela 15 Maiu, ati introdus mai multe imbunätätiri
in Regulamentul de pensiuni al functionarilor Academiei, intre cari
si asimilarea oamenilor de serviciu cu functionarii, In ceeace pri-
veste dreptul de pensie.
«Sectiunile noastre, precum si Comisiunea Marelui Premiu Nästurel,
In mai multe sedinte, au cercetat cu dearnanuntul atât scrierile

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
212 $EINTA 1DELA 80 MART 1913.

publicate, cât si manuscrisele prezentate la concursurile diferilelor

premii din acest an.
«Am avut bucuria a vedeä räsplätitä cu Mare le Premiu Nästurel
traducerea Iliadei In versuri românesi, fácutä de d-1 G. Murnu,
membru corespondent. Munca grea si Indelungatk prccum si talentul
cu care d-1 Murnu a imbracat In frumoasä si potrivitä limbä ro-
mâneascá cel mai frumos poem epic al lumii, au fost astfel cinstite
de Academie cu cel mai mare premiu al ei.
«Sectiunea istoricä a Impärtit premiul Adamachi Intro urnatorii
autori:
Lei 2.000 d-lui C. N. Burileanu pentru scrierea sa: Romeni di Al-
bania, Bologna 1912.
» 1.000 d-lui Eftimie Antonescu pentru lucrarea sa: Codul co-
mercial adnotat, Vol. H (Art. 77 pânä la 269), Bucu-
resti 1912;
n 1.000 d-lor Maximilian Popovici si George Cipäianu pentru lu-
crarea d-lor: Manual de agricultura pentru uzul scoa-
lelor superioare $ i inferioare de agricultura, etc ,
Bucuresti 1912.
n 500 Preotului I. Antonovici pentru scrierea: Documente Bar-
ladene, Vol. I, Bârlad 1911; Vol. II, Bârlad 1912.
» 500 d-lui Gh. Ghibänescu, pentru lucrarea sa: Cuzestii,
Iasi 1912.
«Aceeas Sectiune nu a putut Insä ajunge la hotärIrea de a da
premiul Eliade-Radulescu, pärerile rämânând Impärtite intro douá
scrieri, amândouä de valoare Insemnatä.
a Sectiunea stiintificä a dat premiul Demostene Constantinide de
4.000 lei d-lui Dr. V. Merutiu pentru scrierea sa: Contributiuni la
studiul massivelor de sare din R4nania.
«Douä premii au fost date pentru lueräri prezentate in manuscris
asupra subiectelor hotärlte de Academie:
«Sectiunea literarä a dat premiul Adamachi d-lui Gh. Ciausanu
pentru scrierea despre: Superstifine poporului roman ;
iar Sectiunea istoricá a dat premiul Nästurel d-lui I. Filitti pen-
tru scrierea sa despre: Domniile romane sub Regulamentul Orga-
nic pane& la 1848.
a Aceasta Impärtire de räsplatá pentru talentele si munca autorilor
a fost adusä, la cunostinta publicului In sedinta solemnä de ieri,
când s'au cetit si rapoartele speciale asupra luerarilor premiate.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 30 MAW 1913. 213

«Ati luat cunostintä de subiectele puse de Sectiuni la premiile

urmátoare din 1918:
«De Sectiunea literará:
«Pentru premiul Nasturel de 5.000 lei subiectul : Studiu asupra
limbii si stilului cronicarilor români ;
«Pentru premiul Eliacle-Reidulescu de 5 000 lei subiectul: Fru-
mosul in poezia poporalet româneasce ;
«Pentru premiul Princesa Alina ,Stirbei subiectul: Povestiri mo-
rale pentru copii intre 10-14 ani (povestiri de preferintä din
istoria nationalá sau din vieata socia15, trecuth si actuala).
«De Sectiunea stoinpficá:
«Pentru premiul Adamachi de 5.000 lei subiectul, care a fost
publicat anul acesta la premiul Lazar : Contribufiuni la studial
caracterelor antropologice i biologice ale pranului romein.
«Comisiunile speciale, alese in sesiunea generalá trecutá si in
cursul sesiunii acesteia, v'au prezentat rapoartele respective.
«In sedinta dela 2 Maiu ati ascultat si aprobat raportul Comi-
siunii Fondurilor loan FAtu si loan Scorteanu asupra lucrárilor din
1912, si ati ales in Comisiune pentru 1913 pe d-nii: I. Bogdan,
I. C. Negruzzi §i D. Onciul.
«In aceeas sedmtä vi s'a cetit si ati dat aprobarea D-voastre ra-
portului Comisiunii financiare asupra administratiei i fondurilor
Academiei pe arml bugetar 1912-13; iar pentru exammarea con-
turilor pe exercitiul 1913-14 ati ales pe d-nii : Gr. Antipa, Dr.
C. Istrati §i D. Oncial.
«La 4 Maiu ati luat cunostintá i ati dat aprobarea D-voastre ra
portului prezentat de Comisiunea Fondului Adamachi pentru lucra-
rile din 1912-13, iar In Comisiunea pentru anul viitor ati ales,
pe langä Secretarul D-voastre general, pe d-nii P. Poni §i I. Si-
mionescu.
«In ziva de 7 Maiu vi s'a cetit i ati dat aprobarea D-voastre ra-
portului adus de Comisiunea Fondului Tache Anastassiu asupra lu-
crárilor din 1912-13; iar in Comisiune, pentru 1913-14, ati re-
ales pe d-nii: St. C. Hepites, I. Kalindera §i P. Poni.
«La 9 Maiu ati ascultat si aprobat raportul Cornisiunii Foridului
Agarici despre mersul Scoalei de agriculturá dela Moara Grecilor
in 1912 -13, si ati reales pentru anul viitor aceeas Comisiune, al-
cátuitä din d-nii : Gr. Antipa, St. C. Hepites i I. Kalinderu.
«In sedinta dela 13 Maiu vi s'a cetit si ati aprobat raportul íJo-
misiunii Fondului Ottetelesanu despre mersul Institutului in anul

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
21-1 sEDINTA DELA 30 MART 1913

trecut. In Comisiunea pentru 1913-14 ati reales pe d-nii: St. C.

Hepites, I. Kalinderu §i I. C. Negruzzi.
«Ati ascultat si aprobat, In sedinta de la 15 Maiu, raportul Co-
misiunii permanente a Bibliotecii pentru lucrärile sävArsite In 1912.
«In ziva de 18 Maiu ati luat cunostintd si ati aprobat raportul
Comisiunii Dictionarului limbii române, precum si hotárirea de
a se publich fiecare tom In douá párti; iar pentru supravegherea
lucrArii In anul viitor, ati reales Comisiunea, compusa din d-nii:
St. C. Hepites. I. Kalinderu, T. Maiorescu, I. C. Negruzzi, N.
Quintescu i D. A. Sturdza.
«In sedinta dela 27 Maiu ati ascultat raportul Comisiunii alese
pentru examinarea lucrärilor fácute In cursul anului si aduse la
cunostinta D-voastre prin raportul meu cetit la deschiderea sesiunii
generale.
«Pentru implinirea vacantelor de membri activi, ati ales in Sec-
tiunea istoricä pe d-1 V. Pärvan, iar In Sectiunea stiintificä pe d-I
G. Tifeica.
« Ati ales membri corespondenti români in Sectiunea istoricá pe
d-`1 G. Bogdan-Duica ; iar in Sectiunea stiintificä pe d-1 Eugeniu
Botez si ca mernbru corespondent stráin pe d-1 Fernando de Mon-
tessus de Ballore.
« Ca membri onorari ati ales pe d-nii : I. B. Bury, Karl Lamprecht,
J. G. Darboux, Pietro Blaserna, W. Foerster, Sir William Crookes
si S. A. Arrhenius; profesorii Louis Duparc si Philippe Guye; Sir
William Ramsay, Vitto Volterra, Emil Fischer, Anton Hendrik
Lorentz, Felix C. Klein, Antonio Baldacci.
aPentru continuarea activitätii Academiei in anul viitor ati votat
bugetele si ati ales Delegatiunea, compusä din d-nii: Dr. C. Istrati
ca Presedinte si d-nii : /. C. Negruzzi, D. Oncial i L. Mrazec ca
vicepresedinti.
«In sedinta de astázi ati luat cuvenita hotárire pentru a pune
pe cale de realizare clädirea localului Bibliotecii Academiei, care
cuprinde cele mai bogate si mai pretioase colectiuni de cäyti, ma-
nuscripte, documente, monete si alte materiale stiintifice. Necesita-
tea grabnicei cládiri a acestui local este recunoscutä de toatá lumea;
Guvernul si Corpurile legiuitoare pun la dispozitia noastra mijloa-
cele bänesti necesare pentru realizarea lui.
aDomniile-Voastre ati binevoit sá incheiati aceasta sesiune, dân-
du-mi un nou semn de fräteasca bunAvointä, care covârseste toate.
Cuvintele nu pot spune adânca multumire, care pâtrunde inima

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DINTA DELA 30 MAIII 1913. 215

mea. Dorese ca ceeace ati fäcut Domniile-Voastre pentru mine sä

fie un indemn ca cu toti s'ä facern tot ce ne stä In putintä pentru
Inältarea Academiei, sthnd csá, prin aceasta ne slujim neamul si-1
ajutäm spre a se indrept h. spre märire Intre neamurile luminate ale
pämântului.
«Asa sä dea Dumnezeu!»
D-1 Presedinte Dr. Istrati zice cä, urmând sà, se inchidä sesiunea
generalä, multumeste din toatä inima membrilor pentru munca si
osteneala ce si-au dat, ca sä ducä la bun sfârsit lucrärile Acade-
miei si face urare ca la anul toti membrii ei sä iea parte la
inaugurarea punerii pietrei fundamentale a noului local al Bib lio-
tem. Multumeste in deosebi membrilor de peste granitä, cari din
nefericire sunt prea putini, i ii roagá sä nu piece ingrijorati din-
tre noi, fiindca aid n'au gäsit o stare de lucruri desävärsitä - in
unele privinti, pe care o au in Statele lor, cari sunt teri de mult
asezate. Sä vadä cä noi aici suntem in frigurile cresterii, dar cä
mergem inamte si mergem cu pasi siguri. 0 miscare in spre bine
se vede In toate, si dela copii pânä la adulti toti muncim o muncä
româneascä, ce a Inceput sä treacá granita si sä ne-o aprepeze na-
tiunile culte. Fac urári ca Academia sa mearga cât mai departe pe
drumul si pentru menirea ce le are si, In aceste simtiminte, declar
inchisä sesiunea generalá.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA LITERARA.

$EDINTA DELA 20 MAIU 1913.

Presedinta d-lui I. Caragiani

Se ceteste urmrttorul raport:

«La concursul premiului Adamachi de 5.000 lei (divizibil) asupra

lucrAril: «Studiu despre superstitiile poporului roman in asemet-
nare cu ale altor popoare», publicat In urma deciziunii din 1
Apri lie 1908, s'a prezentat un singur operat, purtând deviza : «Cre-
dintele populare constitue rehgiunea universalä a tuturor popoa-
relor, In toate timpurile si In toate locurile» (Elisée Reclus, Les
croyances populaires).
«Manuscrisul acesta se extinde pe 559 octave márunt scrise (de
multe ori prea märunt) si 27 pagine de note, cu totul, ash dark
pe 586 pagine. Cuprinsul lui este urmatorul : Dupä Insirarea operelor
consultate si dui:a o scurtä introducere, In care se aratä fiinta si
Insemnátatea superstitiunilor, urmeazá capitolele : Facerea lumii ;
Pämântul; Dealurile, väile; Sárbätori agrare; Jertfe fäcute pámân-
tului; CApcânii (Capchunii); Uriasii, Jidovii; Comorile; Cerul; Focul;
Fulgerul, trásnetul ; Soarele; Luna; Eclipsele; Stelele; Moartea si Im-
rnormântarea ; Mormântul ; Cadavrul, Intrebuintarea lui; Locurile bân-
tulle ; Umbra, aspectul si fiziologia sa; Pluralitatea sufletelor; Des-
groparea; Cântatul, jelirea la morti; Lumea duhurilor ; Boalele,
Deochiul; Arborii, pomii; Simbolismul numerelor; Talismanele; Soartea;
Tabu; Grâul, pânea; Usturoiul; Mäcesul, märäcinii; Animalele; In-
sectele; Paseri, «Stângul», «dreptul» ; Nasterea; Nunta, si la urmá
9 adause si note.
«Impärtirea aceasta, care nu era, usor de facut, fatä cu bogAtia
si varietatea superstitidor noastre poporale, se poate numi In general
corespunzAtoare.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINE A LITERARA. 217

«Negresit, vor mai fi si alte credinte superstitioase, cari nu sunt

cuprinse In acest studiu - adunarea lor formeazá o rubric& per-
manent& a revistelor noastre de folklor, - dar cele mai ceracteris-
tice din ele, acelea cari formeazá temelia religiunii primitive a
poporului si in cari se oglindeste mitologia noastr& poporalá, cu
diferitele reminiscente din credintele celor vechi si cu nu mai putin
numeroasele inrâuriri ale credintelor neamurilor imprejmuitoare-
sunt concentrate in punctele amintite mai sus.
«Autorul, care cunoaste In deosebi credintele poporului nostru
din judetul Vâlcea, pune In asernánare aceste credinte si celelalte
din tinuturile locuite de Români cu superstitiile celor vechi, mai
cu seam& ale Egiptenilor, Inzilor, Evreilor, Grecilor si Romanilor,
dar totodat& si cu ale popoarelor actuale, nu numai ale celor in-
vecinate cu noi, ci si ale celor mai depärtate. Nu este de mirare
ciao& in aceste dese excursiuni in timpuri si In spatiu se aduc In
legâturä neamurile cele mai diferite, atât ca origine, cât si ca cul-
turk fácându-se uneori salturi de sute si de mil de ani si de sute
si mii de kilometri, ca d. e. la pag. 306 si 307, In cari, asem&-
nându-se soroacele sau pomenile noastre cu cele greco-romane, se
vorbeste imediat de prinoasele aduse mortilor in Congo si la In-
dienii timpurilor vedice.
«Cunoscator al hteraturir clasice elmo-romane, cum si al litera-
turilor mai insemnate moderne, autorul face dese cita tiuni, prin
cari ilustreazá materiile tractate in lucrarea sa, färá ca Ins& prin
aceste citatiuni sá incarce prea tare expunerea si sä-i ingreuneze
intelesul. Citatiunile se fac constiintios, ba In unele locuri autorul
merge prea departe cu exactitatea reproducerilor sale; asâ d. e.
la pag. 79, unde, luându-se dupá o carte francezä, numeste «Besz-
tercze» orasul ardelenesc Distrita, sau la pag. 372, in care folo-
seste numirile nerntesti : Baiern (corect Bayern), Franken (Bavaria,
Franconia), aráturi cu numele românizat Boemia, sau apoi la pag.
272, In care, citând un pasaj din Nekromantia lui Lucian (probabil,
dupá Reclus), numeste pe tiranul Dionysios din Siracusa: Denys.
« Ce priveste gruparea materfflor In diferitele capitole, ea a fost
impreunatä cu greutáti destul de insemnate, tocmai In urma bog&-
tiei celei mari a materialului si a variet&tii lui. In multe locuri
autorul a fost silit sä fac& abateri dela firul expunerii sale, sà, in .
tercaleze excursiuni de multe ori destul de extinse, asupra mate-
riilor, pe cari le credeà inrudite, sau sá introduch parenteze, cari
i se pareau de lips& pentru o mai bun& Intelegere a celor expuse.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
218 SECTITJNEA LITERARÁ.

Cu toate acestea, In unele capitole se pare ea a mers prea departe

cu aceste excursiuni si intercalari, ash incht unitatea expunerii se
stirbeste prea tare. Astfel in cap. XIX (a Cadavrul, intrebumtarea
lui))), dela pag. 243 incolo se vorbeste despre «fratia de singe»
(infrätirea cu sänge), care nu se tine direct de materie, si nurnai
in Incheierea dela pag. 251 bis se revine iaräs la cadavru. Partea
aceasta relativa la «fratia de sänge» s'ar puta, cuprinde intr'o
notä si astfel s'ar puteà restabili unitatea capitolului. Tot astfel in
cap. XX: «Locurile bântuite» (pag. 252-275), se tracteazá despre
teama de intuneric, stafii, umbra, se face o lung& excursiune asu-
pra chestiunii «Sufletul ca umbra», ca sá se arate «rostul magicei
masurari a umbrei unui om», se aratä teama de oglinzi si de re-
producerea chipului omenesc, si numai la urma de tot (pag. 272-275)
se vorbeste despre casele bântuite de stafii, neamintindu-se nimic
despre morile parasite, ruinele de biserici, etc., unde poporul crede
ca se adunä de obiceiu stafirle si alte duhuri necurate. Capitolul
XXI: «Umbra, aspectul si fiziologia sa», care, poate, ar fi fost mai
bine sa se intituleze: «Sufletele mortilor si cinstirea for», se ter-
min& cu un tractat despre jertfele si cinstirea aduse elementelor:
vântului, focului, apei (pag. 311-321), tractat care se putea cu-
prinde foarte bine Intr'un capitol separat. Lipsa de unitate in ex-
punere se observa si in cap. XIV: «Luna» (pag. 128-135 bis),
unde se .vorbeste amestecat despre petele lunii (sau «din lunan,
si nu «de luna»), de Inrudirea ei cu soarele, de numele primei
zile din saptarnânä, si uncle lipseste cunoscuta credinta a poporului
nostru, cá in tuna ar fi un cioban, «care-si usuca obielele».
«De asemenea in ceeace priveste extensiunea diferitelor capitole,
Inca sunt deosebiri insemnate. Se intelege insä, ca aceasta atarna
in prima linie dela natura st importanta diferitelor subiecte, pre-
cum si dela materialul de studiu, ce i-a stat autorului la dispozitie.
Totus unele capitole ca d. e. IV («Muntii, dealurile, vaile»), VI
(aertfele fäcute pámântului»), par tractate cam fugitiv, iar capito-
lul X (a Cerul») este in mare parte reprodus dupa I. Otescu: «Cre-
dratele taranului roman despre cer si stele» (Anal. Acad. Rom.).
In schimb insä, multe capitole sunt bine desvoltate, iar altele, desi
scurte, sunt precise si interesant expuse. Capitolul XXII (aPlurali-
tatea sufletelor»), din punct de vedere al credintelor românesti,
poate ca era mai bine sa se intituleze: «Localizarea sufletului»,
deoarece din exemplele aduse nu reiese credinta poporului no-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA LITERARÁ. 219

stru in pluralitatea sufletelor intr'un singur corp, cum se vede ca

o aveau alte popoare.
«Desi autorul a cAutat s& fie Mt se poate de complet in expu-
nerea sa, precum se vede si din bogata bibliografie din fruntea lu-
crArii, conshintios consultatä, totus a trecut cu vederea unele su-
perstitii, sau poate nu le-a introdus in lucrarea sa, neflindu-i cu-
noscute. Astfel la cap. IX (a Comorile») nu se face amintire de VMva
sau Stima bhilor, din credintele Românilor din Muntii-Apuseni ai
Ardealului, despre care se dau câtev& impärtäsiri in schita «VMva
bäli» de Al. Ciura, in volumul «Amintiri», schite si nuvele (Orästie
1911); la cap. XXX: «Talismanele (amuletele)», in care se trac-
teazä mai pe urmä despre sare, sau la cap. XXXIII: «Grâul, pânea»,
nu se aminteste nimic despre jurämântul pe pâne si pe sare, despre
care di N. Sulicä a scris un studiu In al 38-lea «Anuar al gimna-
ziului román din Brasov» (a. 1902). De asemenea nu se vorbeste in
deosebi despre solomonari, cari sunt in stare a schimb& vremea,
despre nagodele arnintite intr'o cunoscutá poezie de D. Bolintineanu,
despre piaza bum& si piaza ma, noroc si nenoroc, cu toate preves-
tulle lor (afará de pag. 444 si 445, unde se face o scurth amintire
despre noroc), cártile de noroc, zodiacul, cartea semnelor, päscälia
si p&scälarii, despre visuri si insemnarea lor, despre Martolea, cu
care fetele se sperie unele pe altele in sezátorile lor, despre Joi-
märifele, cari ard degetele femeilor lenese, cari n'au ispr&vit cu
torsul pan& la Joia-mare, etc.
«In schimb Insa, uncle superstitii se amintese In mai multe rân-
duri si in mai multe capitole, ca d. e. credinta, cá nu e bine sá
mirosi florile dela morminte (pag. 309 si mai nainte); tendinta de
eufemizare (Eumenide pentru Erinii, cumätra=ciuma, necuratul=
dracul, etc.); obiceiul de a arunc& hainele cu cari a z&cut un mort
(pag. 450 si mai nainte, pag. 196 si 197); necurätenia lehuzei (pag.
451, 453 si 540. -Pag. 453: «In unele párti locuite de Români se
«crede cä femeia lehuzá sä nici nu se uite la soare, eá-1 spurch»;
pag. 540: «In Vâlcea se credo GA femeia care «a fácut», spured
«soarele, când se uitá la el»), etc.
«Expunerea materialului grupat in diferitele capitole e vioaie si
interesantä, stilizare in general limpede si corectá. Cu toate acestea
ici-colo s'au strecurat unele propozitii nu destul de clare, expresii
nu tocmai corespunzAtoare si chiar si câteva greseli gramaticale.
«As& d. e. chiar in Introducere (pag. 5), murmurul izvoarelor se
numeste nub* (...«acest supranatural, care se manifest& in t&-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
220 BECTIIINEA LITERARÁ.

cerea pädurilor, intre colnicele muntilor, lânga izvoare si metreful

lor murmur»), ceeace nu ni se pare potrivit. Murmurul izvoarelor
poate fi taime, armonios, dragälas, incântator, dar nu märet.- La
pag. 26 (cap. V: «Serbatori agrare») se vorbeste despre «sárba-
toarea sufleteascei $ i insufletiki a primáverii,» dou'a epitete cari
formeazä cel putin un pleonasm: tot acolo Intalnim euvântul neo-
bisnuit: credinciosie-credinta («Obiceiuri de mii de am se pastreaza
«in popor cu atâta credmciosie, incât par a se fi nascut ieri»).
aLa pag. 29 se spune, ca «In Valcea si barbatii, desbrácati tot
«ea femeile... cutreera samânuturile pline de rouä», fárá ca mai
nainte sä se fi vorbit despre femei. - La pag. 43 se zice: «La
«Germani In noaptea sfintei Walpurgis.... n'auzi in leituri de vue-
tul impuscaturilor in vazduh»... De ce: in läturi?- La pag. 46 se
spune ea buruienile «bune», culese de Sânzene... «se fac chitä,
«manunebiu, se leagh pe felurii§teblele acestea se intig la grinda»,
etc. Expresia «pe feluri» nu e destul de limpede. - Pag. 53,
dupä ce se arata, cum pureed la chemarea ploii mai multe popoare
africane, Intre cari si «Conzii de lângä malul nordie al Nianzei,»
se continua imediat astfel: «In Apus, la Rusalii, preotii merg can-
tând Imprejurul recoltelor si poarta cu ei unelte si chipuri sfinte.»
De bun& searna aici nu mai e vorba de Africa, ci de Apusul Eu-
ropei, ceeace Ins& n'ar fi stricat sa se spuna. - La pag. 72 si
73 se zice: «Oasele de elefant i coastele tree ea oase de uriasi,»
ea si când coastele n'ar fi tot oase. - La pag. 93 aflam propozi-
tia: «Rämäsitele acestor adoratori... continua a Intretine focul sf.ant
«in sanctuarele lui Kerman $ i, ale Guzeratei», din cari cuvinte
s'ar puteà intelege ea Kerman si Guzerata ar fi niste zeitati, pe
când de fapt aicia este vorba de tinutul Kerman din Persia si de
peninsula Gugerat dela tarmurii vestici ai Indiei anterioare. - La
pag. 107, clupä ce se arata ea Soarele erà soeotit Dornn si Stapan
al Imperiului Roman, urmeazä propozitia: «Pentru Egipteni la fel:
«dela un capät la celalalt al anului, soarele (zeul Ra) It sageteaza
«cu razele sale si li da cu Imbelsugare caldurä si lumina.» Pe
cine II sageteaza si cui li dä caldura si lumina ? - Pag.
144 : «Acest obiceiu se observá si la un mare numar de neamuri
«sälbatice, la Groelandezi si la alte (?) neamuri din Africa», ea
si când Groelandezii inca ar fi un neam din Africa. - Pag. 164:
«In Sumatra, Hawai, Canada, Nona Zelanda, Eschimosii pun pe vâ-
natorii lor cei mai isteti In cer». Propozitia aceasta ar trebul schim-
batá astfel: «Locuitorii din Sumatra ea si Eschimosii, pun In

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTITINEA LITERARÁ. 221

«cer pe vánatorii lor cei mai isteti». - La pag. 197 aflám expre-
sia neclarä: «haine, cari se Impart mortulub ; de bun& seam&
Intelesul este: «cari se impart de sufletul mortului». - La pag.
205 affám expresia neobisnuitä: «existenta credintei superstitioase
«si ubiquitare» (e vorba de localizarea sufletului rnortului).-In cap.
XIX («Caclavrul, intrebuintarea lui»), pag. ,240, se zice: «Atunci se
dea pámânt dela mormântul cel nou si se cl& sä bea bolnavul,
«ruda celui mort». Trebue adaos: «se amestecá cu api%», sau «se
«pune In apän, cáci de altfel e cam greu de inteles, cum 1-ar puteb,
bea bolnavul.-Pe pagina urmátoare Intâlnim pasajul: «Se crede
«adick cum eh untul de ricin i alifia de nalbá-mare (zámositä) au
«fost scoase din cadavre omenesti, provenienta lor fiind de altfel in-
«dreptätith i destul de ar&tatá prin coloarea galbcria i amárä-
ciunea lor», pe când autorul a voit, probabil, s& zick eh presu-
vatá prin coloarea galbenä i amäräciunea lor. -
punerea despre provenienta acestor leacuri ar fi In câtv& moti-
Nu toomai lim-
pede e propozitia dela pag. 254: «Aceasta team& de Intuneric si
«de tot ce îl imiteazet Os» vreun chip... este nascutä odatä cu «o-
mul». Poate ar fi fost mai lesne de inteles, clacä s'ar fi zis: «Aceastá
«team& de intuneric si de imitarea chipului säu», etc. -0 propozi-
tie aproape Mr& legäturä cu cele spuse imediat mai nainte i cu
cele imediat urmätoare este cea dela inceputul pag. 256 : a Ca o
«ilustrare a celor zise este uritul, care se observ& la toate popoa-
rele, fie civilizate fie salbatice». In pasajul imediat anterior acestei
propozitii se vorbeste despre doliu, iar In cele ce urmeazá despre
teama de intunerecul noptii la diferite popoare, i numai dupä
aceea (pag. 257) se revine din nou la urn. - Rau stilizatä si din
cauza aceasta fä.rá inteles e propozitia dela pag. 261: «La Romani
«se crede c& se fac stafii si vin la casele acelea in a cAror teme-
lie s'a ingropat «masura unibrei» unui orn, care murind se face
stafie.»-La pag. 273 se zice: «0 gheretä fu asezataIntr'un drept (?) (1)
«singuratic, trist i cu fata spre mare.» - La pag. 292 si 293,
intr'o citatiune din «Immormântarea» de Marian, se spune cá la
Românii din Banat, la Mosii de Joi-Mari, se Impart la copii niste
colaci numiti «Sâmbicioare», «dela ziva Scimbeitet». - Pag. 297:
«El (preotul Indic) pune, In fine, In drepturile f (1) udate cele trei
turtite, cocoloase, cari trebue sä formeze o Unie, catre Sucl».-Cu-

(1) Francez endrozt!

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
222 SECTIIINEA LITERARÁ.

vântul «totem» (lucru sfânt), intrebuintat la pag. 299, se explich nu-

mai la pag. 497.-La pag. 409 se zice: «In Vâlcea se crede c5, copilul
ova creste mare si frumos, de-i vei da tâtä 3 posturi (socotindu-se
aceste posturi Intr'un an astfel: postul Páresimilor si postul sf.
Märiei, care este rupt din Päresimi) » Negresit, cA aici trebue sh fie
o gresealk cáci se aratä numai 2 posturi, pe când fusese vorba de 3.
La pag. 426 afläm pasajul: «In Vâlcea se crede ea nu e bine sä « Loci»
o pe mask c5, vine sárácia; sá nu flueri, mai ales seara, prin cask
a eá tragi a pustiu. La Germani se erode ea eine toacä pe mash cu
«lingura, trage a sárácie. Dar ei au si o credintä analogá cu a
«Vâlcenilor.» ...Care credintä?-La pag. 446 se zice: «In Gumeea
«inferioarä, regele trAeste singur si nemicat (?) Intr'o päclure». -
Pag. 449: «gincl fi-erau (?) femeile sau beitrânii... nici n'au mai
«iesit din casele born. -La pag. 552 (cap. XLI: «Nunta» se spune:
«La noi, la Români, Joia (dies Jovis) lncep atât posturile (?), GM si
«cununille».... Care post se lncepe Joia? - La pag. 27 din «Note»
intâlnim urmátorul pasaj, reprodas din ziarul «Adevärul», care inc6,
nu este destul de clar: «S'a 1ncercat un studiu asemAnAtor cu apti-
«tuclinile morale ale sexelor. Psihologul Heimann din Groningen a
«adresat unor eminenti colegi un chestionar aplicabil unor anchete,
«cari au dat rezultate pretioase, dar pärerea color douh sexe nu
a prea concordk»
oGreseli gramaticale si constructiigresite : Pag. 14: «mai Mamie
«de a umple donitele»; pag. 16: «Acestea mci face sh-mi amintesc.»
Aceeas pag. (cit. din I. Otescu):... «de aia nu poate da pámântul
(,ochii cu D-zeu». Se zice: «a da ochi cu cinevA'0.-Pag. 20: «Ohiar
«si In ziva de azi, poporul, cu caracterul lut conservator, 11 socoteste
(e vorba de pämânt) ca sfânt si puternic. Acest lucru ni-1 dovedeste
apractica lor(?) de a pune pe noii näscuti pe pämântul gol», etc.-
Pag. 31 (nota): eDescântece se fac cm pielea goalá». Se zice: «in
«pielea goalä», etc.
«Aceste treceri cu vederea 'tusk cari se pot Indreptà, cu Inles-
nire, nu ne vor Impiedech a recunoaste &A lucrarea, cu care ne
ocupam, este o lucrare de valoare, care pune intr'un sistem su-
perstitiile atât de numeroase ale poporului nostru, asemânându-le
cu credintele altor popoare. Lacunele, de cari s'a Mcut amintire
mai sus, se pot inlocul cu usurinta la ultima revidare a manuscri-
sului, când nu ar stricA dad, s'ar face si un indice amánuntit al
materiilor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA LITERARI. 223

«Astfel credem cä aceastä lucrare meritä a fi rasplatitil cu pre-

miul, la care a fost prezentatk
Raportor: A. Bdrseanu, Membri: I Rianu, A. Phalppide».

Se ceteste i urrratorul raport al d-lui Al. Philippide :

«Am onoarea de a v5, trimite manuscrisele: 1) ShIdiu despre
superstitiile poporului roman in asemeinare cu ale altor popoare
vechi si noud, 2) Dr. G. Pascu, Elementele romanice din dialectele
macedo- i megleno-române. In ce priveste lucrarea 1, mä unesc
in totul cu pärerile colegilor mei, d-nii A. BArseanu si I. Bianu.
In ce priveste lucrarea d-lui G. Pascu, sunt de pärere c'ä prezena
o deosebird Insemnátate i c'ä ar trebul s'A se publice In Analele
Academiei Române.»
- Sectiunea aproba concluziunile rapoartelor in unanimitate, decizAnd a se
da premiul Adamachi de 5.000 lei autorului singurei lucari prezentate la
concurs cu subiectul: Studiu despre superstitiunite poporului romdn in
asemeinare cu ale al(or popoare, 0 a se public& in Anale lucrarea d-lui
Dr. G. Pascu.
Se procede la desemnarea subiectelor de pus la concursul premiilor din
1918 si se decide a se propune urnatoarele subiecte:
a) pentru premiul Nästurel de 5.000 lei: Studiu asupra limbii i stilului
cronicarilor rorndni;
b) pentru Premml, Ehade-Radulescu de 5.000 lei : Frumosul in poezia
poporalet româneascet.
Asupra cererii d-lor I. Naville& Comp. din Comuna Berheci, de a se ho-
nil'. de Academie un cuvant echivalent in limba románeascä, care FA poatä
11 pus in locul cuvântului «Cognac», acesta ne mai putând fi intrebuintat,
Sectiunea &scut:A deosebitele propuneri prezentate.
D-1 I. Bianu propune cuvântul vinars, care este poporal si de generalá
intrebuintare in Ardeal, i desemneazá chiar prin elementele lui etimologice
exact ceeace este in realitate bäutura cognac; desi pare a fi fäcut dupá ger-
manul Brantwein, dar este format din cuvinte curat românesti din vechiul
fond roman al hmbii.
Altii au propus s5, se intrebuinteze numele locaIitäii Berheci, unde s'a
asezat intAia i pânâ astazi cea mai insemnatA distilerie de aceastä bäutura,
dându-se astfel numirea báuturii dupâ localitatea unde se produce, cum este
ei numele francez cognac.
D-1 A. Naum propune sä se recomande numele poetului Conachi, a cárui
proprietate a fost localitatea Berheci, unde este fabrica.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
224 SECTIIINA LITERARI.

AceastA numire ar da bäuturii un nume nu prea depArtat de cel francez

si ar aminfi numele marelm boier si poet, care a fost proprietarul localit4ii
unde se fabria bAutura.
- Sectmnea aprobii propunerea d-lui Naum si decide a o supune la
aprobarea plenului.

EDINTA DELA 27 MAIU 1913

Presedinta d-lui I. Caragiani.

Pentru concursul premiului «Princesa Mina *tirbei» din 1918 se decide
a se pune subiectul : Povestiri morale pentru copii între 10-14 ani. Po-
vestirile vor fi de preferin0 din istoria nationalti sau din vieata socialá
trecuta si actualá, si pot fl traduceri sau localizäri pilei la a 4-a parte.
Pentru premiul Eliade-RAdulescu din 1914: Arta religioasä si casmcd, la
Români, se alege Comisia: L C. IVegruzzi, B. Delavrancea i I. Bianu.
Se alege biuroul Sectiumi pentru 1913-14 :
Presedinte N. Gane, Vicepresedinte I. C. Negruzzi.
Se ceteste urmátorul raport al d-lui A. Beirseanu asupra culegerii de
Colinde, tnmisa spre publicare de d-1 Al. Viciu si inapoiatá dupti reviziunea
facutá, in urma arátárilor d-lui BArseanu. Dup5, aceste indreptári, d-1 BArseanu
propune publicarea culegerii, careia sa i se facá indreptárile arAtate.
«D-1 Alexiu Viciu, profesor pensionar in Blaj, prezentä din
nou, revazutá conform propunerilor subscrisului din raportul din
25 Maiu v. 1912, colectiunea sa de Collude, fäcutä cu ajutorul fos-
tilor säi elevi.
«Dânsul a tinut seamä In deobste de observärile cuprinse In acest
raport, ornitând din «Introducere» studiul säu despre Colinde si
märginindu-se numai la descrierea obiceiurilor de CrAciun ale Ro-
mânilor ardeleni, deláturând colindele de origine literarä prea pro-
nuntatä si cele douá-trei reproduse din alte colectiuni, grupând la
olaltá variantele acelorasi teme restituind In forma originalä-unde
s'a putut-cuvintele rostite gresit sau stâlcite prin neintelegerea
colectantilor, si In fine completând glosarul dela sfârsitul colectiu-
nii cu un nurnár insemnat de cuvinte neintroduse In prima redac-
tiune si deläturând dintr'insul mai multe explicari nesigure sau
prea Indräznete.
«In modul acesta extensiunea lucrärii s'a redus In cAtvA, rämâ-
nand In despártämântul A (Colinde religioase) 155 piese, In loc de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA LITE RARÁ. 225

191, câte fusese mai nainte, iarä In despártämântul B (Colinde so-

ciale) 112, In loc de 121. In partea a treia (Urári) a rämas acelas
numár de 39 piese.
«Cu toate aceste amelioräri, totus au mai scapat din vedere
unele indreptári, pe cari le cred neapärat de lipsä, ca d. e. delätu-
rarea colindei religioase XXI («Vestea minunatä»), de origine evident
literará si de altfel prea cunoscutk ca sá mai cuprindä loc si In aceastä,
culegere; gruparea la un loc a pieselor CH, CIV si CV din despärta-
mântul B, cari sunt variantele aceleias piese, despärtite una de alta
prin colinda CHI («Pe sub deal de pomisori»), care, desi cu subiect tot
din vieata pästorilor, se depárteazá mai mult de celelalte,-si intro-
ducerea In glosar a tuturor cuvintelor arhaice si provincialismelor,
cum sunt d. e. cuvintele: povoras, beaut (LXXII), botezeinnânt (XC),
arghisit (CX), fericu (LXXXV B), etc., cari lipsesc si acuma.
«Aceste IndreptAxi Ins& se pot face cu usurintá la ultima revidare
a manuscrisului sau chiar si In cursul tipäririi.
«Fäcându-se si aceste Indreptári, sunt de pärere ca lucrarea
d-lui Al. Viciu A. se publice In colectia: «Din vieata poporului
român.»
- Propunerea d-lui Barseanu se aproba.
Sectiunea-dupá propunerea d-lui I. Bianu,-decide a se public& in seria:
Din Vieafa poporului roman scrierile d-lui Tudor Pamfile: Seirbettorile de
loamnei si Postul Craciunului, Creiciunul.

EDINTA DELA 29 MAID 1913.

Presedinta d-lui N. Gane.

Sectiunea decide ca d nii A. Beirseanu, I. Bianu, A. Naum §i A. Philippide
55, facá parte din Comistunea pentru acordarea premiilor Nästurel si Aso-
ciatiumi Craiovene din 1914.

Atudete A R. -XX X V Desbatel tie. 16

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
226 8ECTITTNEA LITERARÄ.

EDINTA DELA 31 MAIU 1913.

Presedinta d-lui I. C. Negruzzi.

Sectiunea literarä aprobá concluzia urmiltorului raport al d-lui A. Bar-
seanu, de a se tipári In seria: Din Vieafa poporului romdn: Cuvinte scumpe,
taclale, povestiri si legende romeinesti, cu un glosar la sal-sit, culese de
Durnitru Furtuná:
«D-1 Dumitru Furtuná, cunoscut prin colectia sa: Vremuri linte-
lepte, tipáritä anul acesta in publicatia: Din vieata poporului ro-
man, Inainteazá spre publicare o notiä culegere de povestiri po-
porale, cu totul In numár de 125. Cele mai multe din aceste
povestiri sunt snoave sau pilde si scurte anecdote, apoi legende
profane sau religioase (Intre acestea frumoasa legendá In versuri:
«Povestea lui D-zeu») si cateva povesti In adeväratul Inteles al cu-
vântului. Ele au fost auzite mai cu seamä In pärtile de miazá-
noapte ale Moldovei: cele mai multe In judetele Botosani si Dorohoiu
si câteva In judetele Iasi si Covurluiu.-La flecare se aratä persoana
dela care a fost auzitä si comuna de unde a fost acea persoanä.
Numai la 3 sau 4 povestiri lipsesc aceste indicatiuni.
«Originea poporalá a povestirilor si anecdotelor, despre cari e
vorba, reiese din cuprinsul lor. Numai piesa 62 : «Ochiul stäpâ-
nuluin este o amintire literará, redactia poporalä a istorioarei:
«Cutia fäcätoare de minuni», cunoscutä din eärtile de cetire scolare.
alinele din anecdote cuprind aluzii actuale, ca d. e. piesele 56,
59 si 74, In cari se vorbeste de «bah ; In schimb câtevä legende
vorbesc de lucruri vechi si ne dau forme de limbá arhaice, pe
cari le aflám numai In cártile bisericesti din veacurile XVI si XVII,
ca d. e. «Povestea Maicii Domnului» (piesa 44) :
Ce te ilicárezi
Ce te miserezi?
.si: «Portile s'o deschis si Domnul Hristos o'nvis, In loc de «a
lnviat».
aliproape toate povestirile sunt interesante prin cuprinsul lor,
afará de piesa 95: aPatania», care cuprinde o Insirare de Intâm-
plari färä legAturä.
a Ceeace dä pret Insa acestor povestiri, este felul cum simt po-
vestite. D-1 D. Furtunä este un povestitor iscusit, care stie prinde
vioiciunea, gluma si satira povestasilor din popor si se pricepe a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA LITERARÁ. 227

le redà intr'un graiu firese ii cât se poate de apropiat de felul de

gândire si de vorbire al táranului nostru. Rar de tot Intâlnim la
dânsul câte un neologism, ca «adaugä» (pag. 61: «adaogä boierul
«nostru)), i pag. 114 : «adaogä Ion»), «rázbeluri» (pag. 64, folosit
anume ca neologism, care a pátruns In popor), «economie, econo-
misin (pag. 116), «doctor» In loc de «doftor» (piesa 75), sau câte
o expresie, care nu pare de tot poporalk sau pare c'äutatá anume,
ea d e. «marele necaz» («Cine i-a Malt marele necaz», piesa 6 :
legenda «Nhvalnic»), «suptirime» (piesa 11, aImpäräteasa Ielelor»:
«albä la fath cum e crinul i cu suptirime, de-o puteai trece
«printr'un inel»).
«In schimb affárn o multime de cuvinte i expresiuni dialectale,
pe cari autorul le cuprinde In glosarul dela sfârsitul lucrarii sale.
Ar mai trebui introduse in acest glosar cuvintele : tanau (pag. 36),
polonici (pag. 45), podhoada (pag. 55), gugiu (pag. 60), hat (pag.
66 si 123), nechimuluit (pag. 91), desbat (In Inteles de «desfac»,
pag. 88 si 92), lip (pag. 144), foseieste (pag. 162), hlobe (pag. 201),
mitiriseste (pag. 220); mitirisit (pag. 238).
«Expresii ii constructii neobisnuite, dar poate proprii graiului
moldovenesc, mi s'au párut : «Deodatá se trezirä cu o matahanie
astrâmbä i urit5,, Inaltá de un cot, cu picioarele ca furca, eu mâ-
«nile ca fusul i cu capul cât un ghemusor de tort» (pag. 31, piesa
«Buricul Diavolului si cei trei mocani»). In alte pärti «mátáhanie»
Insemneaza o Mpturá mare, iar una ea aceasta ar fi«snamenie». Pag.
58 : «Mâncare a fácut, totul a pregatit, d'apoi daca ce folos, ca,
«la masá, zice», in loc de: «dar ce folos» ; pag. 170 : «si pleacá
«diva prins peste», «pleacá sá prinzá pesten; pag. 204: aEi si
«daca s' au apucat a intalni, ochii cei frumosi», In loc de: «Dad,
«au apucat a se Intalni...»; pag. 223 ; «si nu i-a facut stiut câr-
«muirn», In loc de : «nu i-a Malt cunoscut». De asemenea la anec-
dota 49: aNeamtul si doina», unde se spune cá Românul l-a dus
pe Neamt In spinare, pânä s'a isprävit doina acestuia, poate cá in
loon! doinei s'ar fi potrivit mai bine «tararaua Nearntului», care
tine cât o zi de post.
«In genere i colectia de fatá a d-lui D. Furtuná este tot ash, de
pretioasä ca i cea din rândul trecut, i astfel o recomand sb, fie
primitä In sirul publicatiilor: Din vieata poporului roman. Ea
ar merit& sä se tipäreascä ii ca scriere poporalä, ca asä sä se
poath intoarce acolo, de unde a izvorlt.»

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA ISTORICA.

$EDINTA DELA 25 IANUARIE 1913

Prepdinta, d-lui M. C. Sutzu.

Sectiunea istorid. iea cunostint5, de lista chrtilor prezentate la concursul
premiilor Adamachi si Eliade-Rtidulescu, ce sunt a se acorda prin Sectiune
in viitoarea sesiune generalá.
Se procede apoi la imprirtirea intre membri pentru facerea rapoartelor spe-
dale. Impartirea se face dup4 cum urmeaz6, :

La premiul Adamachi de 5.000 lei (divizibil) :

Antonescu (Eftimie), Codul comercial adnotat. Vol. II
(Art. 77-269). Bucuresti 1912. d-lui I. 0. Negruzzi
Antonovici (Preotul loan), Documente Barládene. Vol. I
Barlad 1911; Vol. II, Bárlad 1912. » I. Bogdan
Asian (G.), Morala greacri. Bucuresti 1910.
»Educatia prin sine insus. Editia IH. Bucuresti 1 912. } » A. D. Xenopol
Bacaloglu (Alexandru G.), Din monografia liceului Lazar.
» Jubileul de 50 de ani. Bucuresti 1911.
» Descentralizarea administrativa comunala a » T. V. tefanelli
orasului Bucuresti. Bucuresti 1912.
Boldescu (I.), Monografia orasului Giurgiu. Giurgiu 1912.
Bud (Tit), Date istorice despre protopopiatele, parochille
si manástirile române din Maramures. Gherla
191. » N lorga
Burileanu (C. N.), Romeni di Albania. Bologna 1912.
Casimir (Alexandru V.), Drumul nostru dare «Tara
lui Soare-Rdsare». Galati 1912, » A. D. Xenopol
Constant (Tiberiu), Publicul si Presa. Bucuresti 1913.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORICÄ. 229

Constantinescu (Eliodor), Problema invätämäntului se-

cundar in Frant,a. colile primare superioare
din Paris. R.-Valcea 1911. d-lui A. D. Xenopol
Dan (Dimitrie), Cronica Episcopiei de Rädäuti. Viena 1912. » N. lorga
Geni (loan), Administratia bisericeasca. Oradea-mare 1912. » D. Onciut
Ghtibeinescu(Gh.), Cuzestii. Precedat de un studiu istoric
asupra väii Elanului. Iasi 1912. » I. Bogdan
Graur (Daniil D ), Cultivarea viei, Manuarea vinului,
Morburile si vindecarea lor. *imleu 1912. » D. Zamfirescu
lonascu (Romulus), Invätämäntul profesional In sträi-
/Mate.
Mihdiescu-Nigrim (N.) Teoria suprematiei. Bucuresti A. D. Xenopol
1912.
Popescu-Bdjenaru(I.), Schitul Báltenii din Codrul VlAsiei.
Bucuresti 1912. » D. Onciul
Popovici (Maximilian) si George Cipdianu, Manual de
agriculturä pentru uzul scoalelor superioare
si inferioare de agriculturä, etc. Bucuresti 1912. » A. D. Xenopol
Tulbure (Nathalia), Atlas istoric al Romänilor cu Cetiri
istorice. Bucuresti 1912.
La premiul Eliade-aidulescu de 5,000 lei .
Coligny (Camila), 75 Femei criminale (Notite biografice
si portrete). Tulcea 1911. » T. V. Stefanelli
Longinescu (S. G.), Pravda Moldovei din vremea lui
Vasile Lupu, insotitá de tälmäcirea sa in
frantuzeste de A. Patrognet. Bucuresti 1912. » D. Onciul.
Tanoviceanu (I.), Curs de drept penal. Vol. I, II. Bu-
curesti 1912. I» A. D. Xenopol
» Curs de procedurá penalá. Bucuresti 1913.
Sectiunea decide apoi sä, fie rugat d-1 I. C. Negruzzi si facá raport
asupra scrierii : Antonescu (Eftimie), Codul comercial adnotat, Vol. II, si d-1
Duiliu Zamfirescu asupra scrierii: Graur (Daniil), Cultivarea viei.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
230 SECTIIINEA IS TO RICÁ.

*EDINTA DELA 1 MAIU 1913

Pre§edinta d-lui D. Onciul.

Sectiunea istoria admite concluzmnile urmAtorului referat al d-lui M. C.
Sutzu de a se publicá in Anale lucrarea d-lin V. Parvan: Cerceldri nouei
in Scythia Minor, dupa ce autorul o va ceti in §edintä publica:
«Am cetit cu atentiune si cu o vie pläcere memorml d-lui Vasile
Pârvan despre descoperinle sale nouä In Scythia Minor. Acest studiu
prezentä toate calitätile, car] caracterizeazä luerärile antermare ale
autorului.
«Memoriul este Impärtit in opt divizium.
«Primul capitol este consacrat studiului statiumi Capidava, unde
d-1 Pârvan a fäcut säpäturi si a stabilit cu multä pätrundere, prin
discutiunea inscriptiilor lapIdare glisite acolo s] topografia local5,,
natura asezámântului roman de acolo, data si intinderea lui. Conclu-
ziunea prezentä un deosebit interes pentru istoria noasträ, flindcá
dovedeste cá Capidava n'a fost de fel un târgulet improvizat de câti-
vä negustori pentru aprovizionarea ostasilor roman] din vecinätate,
ci un vechiu catun Intemeiat de anticele popoare indigene, uncle
Romani] s'au stabilit mai târziu lângä dânsh.
«Capitolul al doilea ne dä searra de descoperirile autorului la
Carsium si de restitutiunea unei importante inscriptiuni cu caracter
istorie, gäsitä acolo.
a In capitolul al treilea autorul discutä fragmentele de inscriptiuni
gäsite la Turcoaia, In apropiere de Troesrnis (Iglita) t desvoltä
consecintele lor, cari sunt foarte instructive pentru istoria organi-
zatiunii romane din aceastä regiune.
a Studiul inscriptmnilor gäsite la Noviodunum pe lespezi sau ca-
ramizi ocupà, capitolul IV; pe lângä, alte amänunte interesante, auto-
rul stabileste existenta la Noviodunum, lângä Isaccea, a portului
militar roman din Moesia, unde flota romaná stationa pe la
al II-lea si al III-lea secol.
«CâtevA sculpturi sau fragmente de sculpturi de piatrá gäsite la
Acbunar s] relative la cultul zeului Mithra sunt studiate In capi-
tolul V.
a Aceste sculpturi gäsite la un loc apartin la cinci diferite monu-
mente si dovedesc cu sigurantá existenta unui sanctuar antic al
zoulu] solar Mithra la Acbunar.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORICÁ. 231

«D-1 Pârvan a säpat o movilä antic& la Râmnicul-de-jos In Do-

brogea 0 ne 6, seamä hi capitolul VI de rezultatele obtinute.
«In apropiere se gäsise un mare altar de piaträ, cu un bas-relief
0 o inscriptiune romanä funerará importantä.
«Säpätura a dovedit CA altarul nu era mezat sus pe movilä, ci la
poalele ei. Sarcofag nu s'a gäsit la centru, undo se crede cä ar fi
fost lngropat Romanul. D-1 Pârvan considerä movila ca un monu-
ment funerar ridicat de Romani, lucrul Insä nu mi se pare stabilit
cu certaudine. Este de observat cä aceastä movilá este destul de
mare, având treizeci metri diametru, ea reprezenta deci un cub
foarte mare de päinânt, care a necesitat o muncä Insemnatä; aceastä
muncä n'ar fi fost cu totul zadarnick dacá ar fl servit la Inaltarea
monumentului spre a fi vizibil mai de departe, 0 flindeä s'a dove-
dit cá altarul ex.& aezat la poalele, iar nu la vârful movilei, singura
ratiune de a fi a ei dispare: e greu de Inteles pentru ce s'a cärat
atâta material, numai ca sä ridice putin patul de odihn5 al mortului.
Devine deci posibil, dacä nu chiar probabil, GA Romanul a fost In-
gropat Intr'un vechiu tumulus dintr'o epocä anterioarä.
«Castrul roman dela Pantelimonul-de-sus a fost studiat de d-1
Phrvan In capitolul VII. Säpäturile fäcute dovedesc GA erà o lucrare
de pámánt, ridicatä pentru apärarea vremelnicA a unui corp mär-
ginit de osta0.
«In fine In capitolul VIII autorul comenteazä douä marl inscrip-
tjuni greceti, stipate pe stâncile vän Casimcei In pädurea Sereme-
tului, cari, de0 foarte scurte, sunt de mare interns.
«Lucrarea este Insotitä de fotografii, de desenuri 0 de planuri
explicative, cari lämuresc textul In mod desávâr0t.
oRecomand tipärirea acestui savant memoriu in Analele Academiei
Române.»

EDINTA DELA 13 MAIU 1913.

Preedinta d-lui D. Onciul.

Subsemnavi membri ai Sectiumi istorice, intrunindu-ne astäzi, la convo-
carea d-lui Presedinte, spre a procede la alegerea unui membru activ in
locul decedatului C. Erbiceanu, ascultand propunerile d-lui I. Bogdan pentru
d-1 V. Parvan, membru corespondent, si N. lorga pentru d-1 I. Nistor,
deasemenea membru corespondent, am procedat la votul cu bile.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
232 SECTITJNEA ISTORICA.

D-1 V. Parvan a obtinut 5 voturi pentru si 2 contra; d-sa a fost prin urmare
declarat ales de Secliune si se va propune plenului spre votare, in terminul
legal

EDINTA DELA 16 MAIU 1913.

Preedinta d-lui D. Onciul.

D-1 A. D. Xenopol ceteste rapoartele d-sale asupra urmtitoarelor scrien
prezentate la premiul Adamachi:
As lan (G ), Morala greacci §i. Educatia prin sine insus ;
Casimir (Alexandru V.), Drumul nostru ceitre « Tara lui Soare-Reisare» ;
Costant (Tiberiu), Publicul si Pressa ;
Constantinescu (Ehodor), Problema inveipmeintului secundar in Fran(a.
Scoalele primare superioare din Paris.
Ionascu (Romulus), /nvegeimeintul profesional in streiineitate ;
Mihhilescu-Nigrim (N.), Teoria suprematiei ;
Tulbure (Nathalia), Atlas istoric al Romcinilor cu Cetiri istorice.

D-1 T. V. Stefanelli ceteste raportul d-sale asupra lucrarilor :

Bacaloglu (Alexandru G.), Din Monografia liceului Lazar, Jubileul de 50
de ani- §i. Descentralziarea administrativä comunalei a orasului Bucuresti,
prezentate la acelas premiu.
- Concluziunile rapoartelor de a nu se premia mci una din lucrárile de
mai sus se aprobá cu unanimitate.

EDINTA DELA 20 MAIU 1913.

Presedinia d-lui D. Onciul.

D-1 T. V. Stefanelli ceteste rapoartele sale asupra urmMoarelor scrim:
Coligny Camila, 75 Femei criminale, prezentatá la premiul Eliade-Radu-
lescu de 5.000 lei.
I. Boldescu, Monografia orasului Giurgiu, prezentatá la premiul Adama-
chi de 5.000 lei, divizibil, si conchide la nepremiare.
D-1 D. Onciul ceteste raportul d-lui I. C. Negruzzi asupra carpi d-lui E.
Antonescu, Codul comercial adnotat, vol. II, pe care o recomandá pentru o
parte din premiul Adamachi de 5.000 lei, divizibil.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SE CTITTNE A ISTORICA. 233

Sectiunea istorica admite concluztunile urmatorului referat al d-lui A. D.

Xenopol, de a se public& in Ana le lucrarea d-lui Dr. I. Lupas: Aca(iu Bar-.
csai $ i Mitropolitul Sava Brancovici, dupa ce autorul va revizui limba :

aLuorarea d-lui Dr. Ioan Lupas despre: Acatiu Barcsai i

Mitropolitul Sava Brancovici este o foarte bunä monografie, scrisá
In cunostintä de cauzá, cu aducerea de amänuntimi nou'ä asupra
acestor douä fete dm istoria Ardealului. Ca limbä Insä ar fi de
Indreptat unele rostiri ca: Barcsai se inrudiet cu Rákoczi In pri-
virea sprijinirii propagandei calvine, In toe de senteinet sau se po-
triviet (p. 5); contrarii lui, In loc de protivnicii (p. 11, 13); set
transcrie clomeniile altora pe numele setu, in loc de scl, iea
urmaqii moqtenirile vacante (p. 15) ; reibcturie, In loc de reibclet-
toare (p. 17) si mai multe.
«Credem a duph o revizie a limbii, poate fi tipáritá In Anale.»

$EDINTA DELA 21 MARI 1913.

Presedinta d-lui D. Onciut.

Sectiunea istorica, luand cunostinta de propunerea facuta de d-1 N. Iorga,
de a se alege ca membru corespondent in locul rämas vacant la Sectiunea
istorica, prin alegerea d-lut V. Parvan ca membru activ, si discutänd aceasta
propunere, a hotärit cu unanimitatea voturilor celor de fata a propune
plenului pentru alegerea ca membru corespondent pe d-I . Bogdan-Duica,
profesor in Bucuresti, rugand pe d-1 Iorga sä faca un raport asupra lucrarilor
d-lui Bogdan-Duica, spre a se ceti in sedinta plenara.
D-1 N. Iorga ceteste rapoartele sale asupra scrierilor urmatoare prezentate la
premiul Adamachi de 5.000 lei, divizibil:
C. N. Burileanu, Romeni di Albania;
T. Bud, Date istorice despre protopopiatele, parochiile si mândstirile ro-
twine din Maramures;
D. Dan, Cronica episcopiei de Reiddu(i,-
si recomanda pentru ate o parte din premiu lucrárile d-lor Burtleanu
to Dan.
D-1 A. D. Xenopol ceteste raportul sau asupra scrierii d-lor M. Popovici si
G. Cipaianu, Manual de agriculturd, prezentata la acelas premm, si o reco-
mandá pentru premiare.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
234 SECTIIINEA ISTORICA.

i$EDINTA DELA 25 MAID 1913.

Preedinta d-lui D. Oncita.

Sectiunea istorica, procedand la alegerea biuroului, realege ca Presedinte
pe d-1 D. Onciul ii ca Vicepresedinte pe d-1 M. C. Sutzu, iar ca Secretar, in locul
rämas vacant prin incetarea din vieatä a regretatului C. Erbiceanu, alege pe
d-1 N. lorga.
D-1 I. Bogdan ceteste raportul säu asupra publicatiei pärintelui I. Antono-
vier, Documente Barlcidene, 2 volume, prezentatá la premiul Adamachi de
5.000 lei, divizibil, conchizand la acordarea unei pärti din premlu.
D-1 I. Bogdan ceteste raportul asupra publicatiei d-lui Gh. Ghibänescu,
Cuzeqlii, Iasi 1912, prezentatá la aceIas premiu, si conclude la acordarea unei
pärti din prerniu, dar cu anume rezerve asupra interpretärii därii premiului.
D-1 D. Onciul ceteste raportul asupra cärtti d-lui loan Gent, Administra(ia
bisericeascci, Oradea-mare 1912, si conchide la nepremiare.
D-I D. Onciul ceteste raportul asupra cärtii d-lui I. Popescu-Brijenaru,
Schitul Beiltenii din Codrul Vldsiel, §1 conchide la nepremiare.
Sectiunea istoricä, ascultänd rapoartele privitoare la scrierile prezentate la
premiul Adamachi de 5.000 lei, divizibil, a hotärit sä impartil acest premiu
intre urmätorit autori, astfel:
Dlui C. N. Burileanu, Romeni di Albania, Bologna 1912, suma de 2.000 lei.
D-lui Eftimie Antonescu, Codul comercial adnotat, vol. II, Bucuresti 1912,
suma de 1.000 lei;
D-lor Max. Popovici si G. Cipäianu, ManuaL de agriculturci, Bucuresti
1912, suma de 1.000 lei;
Pärintelui I. Antonovici, Documente Barlcidene, I, Bárlad 1911; II, Bärlad
1912, suma de 500 lei;
D-lui Gh. Ghibilnescu, Cuzeqtii, Iasi 1912, suma de 500 lei.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA ISTOELICÁ. 235

EDINTA DELA 27 MAIU 1913.

Presedinta d-lui D. Onciul.

Sectiunea istoricA, luAnd cuno§tintA de urmatorul raport al Comisiuniipentru

cercetarea manuscriptului prezentat la premiul «Islästurel» de 5 000 de lei, cu
titlul : Domniile ronelne subt Regulamentul Organic peinct la 1848 §i cu
motto: «Prin dragoste §i credintä», acorda premiul autorului lucrarii, subt
conditnle prevazute in raport:

«Comisiunea pentru cercetarea manuscriselor asupra subiectului

pus la concurs pentru premiul Nästurel : Domniile române subt
Reg taamentul Organic pei net la 1848, intrunindu-se astázi, 27 Maiu
191.3, a luat cunostintá de raportul urmátor al d-lui N. Iorga §i
a decis in unanimitate ca premiul de 5.000 lei sä se acorde lucrärii
prezentate cu motto : aPrhi dragoste si credinth», Insä cu conditia
ca la tipärire sa se facä modificärile cerute in raport. D-1 N. Iorga
primeste insärcinarea de a supraveghià modificArile si tipárirea.
«Membrn Cormsiunn: N. lorga, D Onciul, A. D. Xenopol».

a Avem inaintea noastrá in manuscrisul ce se prezentä pentru pre-

miul Domniilor regulamenlare o lucrare foarte bine informatá, In-
trebuintând intr'o largh mäsurä inedite din Bibhoteca noastrá, ca
si din Arhivele Statului, si gäsindu-si amänuntele si in publicatiile
cele mai modeste si cele mai rare. Forma e curgátoare totdeauna,
In unele capitole chiar deosebit de aträgátoare. Lucrarea meritä
premiul.
«Trebue sä se inláture Insä la tipárire mai bine de jumátate.
Tot volumul I cuprinde lucruri pe cari noi nu le-am cerut: consi-
deratii, mai mult sau mai putin competente, despre vieata politick
socialá, culturalk etc., a trecutului, lämuriri copioase cu privire
la redactarea si continutul Regulamentului Organic, care e analizat,
de sigur, peste sat. Ar fi s5, ne Impoväräm publicând si aceasta
parte, si stunta n'ar folosi ash, de mult ca pentru partea urmátoare.
«Pentru aceasta, observ cá e de dorit ca ea sä sufere mai ales
in capitolele descriptive (Finante, s. a.), o concentrare, sacrificând
din analiza legilor, actelor publice si rapoartelor diplomatice, oricât

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
236 SECTIIINEA ISTORICÄ.

de folositor ar fi ca ele sä se curioasc& bine. S'ar reduce astfel o

treirne, aruncându-se multe stiri in note. .

eCred iaräs cá e neadmisibil sä rámâie in text citath franceze,

dintre cari unele ocupä aproape o pagin& Intreagä.
«Citatiile trebue revizuite pe alocurea. Ace lea cari privesc cartea
mea : Geschichte des Osmanischen Reiches dau numai indicatia
unor capitole, cari n'au fost Intrebuintate.
«Incheind imi arät multumirea, cä ni se pot prezentà lucrári
ash de vrednice de atentie i recunoastere ca aceasta.»

Sectiunea iea cunostintä de Raportul urrnAtor at d-lui IV. Iorga d e spre:

Explora(iuni austriace pe Dundre la sfdrsitul veacului al XVIII-lea, de
N. Docan:

«Data aceasta, d-I N. Docan ne Infätiseazg, o Intinsä lucrare despre

studiile Mcute de Austriaci, Ina, dela Contele Marsigli, îri serviciul
lor, cu privire la Dunärea-de-jos. Se vorbeste pe larg despre eh-
látoria lui Kleemann, pe care am Intrebuintat-o i eu, hi «Chilia si
Cetatea-Albán, redând una din ilustratii i adäogând si unele la-
muriri subsidiare, din izvoare inedite, despre a lui Magdeburg,
a lui Lauterer, conclucätorul Internuntiului Herbert-Rathkeal, Mi-
hanovici, Tauferer. In acelas timp, se face, dupá cárti rare si acte
din Arhiva de Räsbom (nu «a Räsboiului») din Viena, istoria arna-
nuntitá a inceputului de comert austriac pe larga parte din râu
care udá coastele noastre e o contributie important& pentru cu-
noasterea schimbului economic intre Monarhia habsburgic& i Sud-
Estut Europei. Recomand cAlduros publicarea acestui studiu de
folos evident.
«Anexe foarte bogate, cuprinzând rapoartele cercetätorilor, Into-
väräsesc lucrarea. Ele n'ar puteà ssa Incapä in Anale, cari trebue
pästrate studiilor i numai in mic& parte actelor neapärat trebuin-
cioase pentru documentarea lor. Dach autorul s'ar Invol, ele ar
puteà fi phstrate, ca i härtile adause, pentru a se da la luminá
impreunä cu interesantele rapoárte consulare austriace, precum si
cu alte acte, pástrate In original In Biblioteca noastrk cu privire
la activitatea diplomatiei imperiale In t erne românesti.
Cu acest prilej, unele observatii de detaliu fácute $ i asupra
acestui rnemoriu mä indeamn4 a vá cere s& Ineuviintati ca orice

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA ISTORICI. 237

se tipareste In Ana le, Sectia istorick sá treacä sub ochii Secre-

tarului acestei Sectiuni, care impreunä cu autorul sà, aibä dreptui
de a da cuvenitul imprimatur".
- Seetiunea admite concluziumle raportului.

EDINTA DELA 28 MAIU 1913

Presedinta d-lui D. Onciul.

D-1 A. D. Xenopol ceteste raportul sau, conchizilnd la premiare, cu pri-
vire la lucrarea d-lui 1. Tanoviceanu, Curs de procedurd penald roman&

D-I D. Onciul ceteste raportul stiu, con chizAnd la premiare, cu privire la

lucrarea d-lui S. G. Longmescu, Pravila Moldovei din vremea lui Vasile
Lupu.
- Nici unul din candidati neintrunind majoritatea prevázutá de regula-
ment, premiul rämane a se capitaliza.

EDINTA DELA 29 MAIU 1913

Pre§edinta d-lui D. Onciul.

Se aleg membrii in Comisiunea pentru premiile Násturel i Craiovean
d-nii : M. C. Sutzu, T. V. Stefanelli, N. Iorga §i V. Pdrvan.
In Comisiunea pentru premiul Alexandru Cuza d-nh L Bogdan, A. D.
Xenopol §i N. Iorga.
In Cornisiunea pentru premiul Princesa Alma Stirbei : A. D. Xenopol,
T. V. Stefanelli §i M. C. Sutzu.
In Comisiunea pentru premiul Adamachi Sentimentul religios in popu-
la(ia noastrd rurald : A. D. Xenopol, T. V. Stefanelli §i N. Iorga.
In Comisiunea pentru premiul Al. Bodescu d-nui : D. Onciul, A D. Xenopol
§i N. lorga.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
238 SE CTIIINE A ISTORICÁ.

Premiul A damachi.

Ettimie Antonescu, Codul comercial adnotat.- Vol. Il (Art. 77-269).

Bucure§ti 1912.- Raport del. C. Negruzzi.

Din opera d-lui Eftimie Antonescu, Codul Coniercial adnotat,

au apärut pänä acuma douä volume din patru câte, dupä prefata
autorului, au sä compue intreaga lucrare.
Volumul II, prezentat la premiul Adamachi si scos la luminä in
1912, are, ca si volumul I din 1908, formatul In 4° mare. El cu-
prinde XXIII si 580 pag., pe când vol. I este de XVIII si 590 pag.
1)-1 Eftimie Antonescu si-a propus sä comenteze Intregul nostru
Codice de Comert, articol cu articol, dupä sistema adoptatä In
alte teri de multi eminenti jurisconsulti. Volumul intâiu ajunge
pänä la art. 76, volumul al doilea merge dela art. 77 pâtiä la art.
269. Dar d-I Antonescu nu se multumeste numai cu o simplä ex-
plicare analiticil, planul säu este mult mai Intins si mai cuprinzätor.
Dupä o prefatk care aratä scopul ce se urmäreste si In care
se expune planul operei, urrneazä: raportul cu care s'a prezentat pro-
iectul de Codice In anul 1886 Inaintea Corpurilor legiuitoare; ra-
portul Ministrului de Justitie de atunci cätre Rege; decretul regal
de sanctionare si promulgare si - ceeace este important - si un
tablou complet al articolelor din Codicele român, paralel cu arti-
colele corespunzätoare din legislatiile sträine, de unde au fost im-
prumutate (Codicii de comert italian si german) si cu nientiunea
cari din aceste din urma texte au râmas neschimbate si cari au
fost modificate in Codicele nostru.
Trecând la materia Codicelui de comert Insás, autorul citeazA
fireste Intitiu textul articolului, puind In prezentá articolul cores-
punzätor atât al Codicelui sträin, cat si al vechiului nostru Codice
din 1840; face apoi o notitä bibliografieä a principalelor scrieri
italiene, franceze, germane si mai ales române, cari trateazá aceastä
materie, si trece In urmá la comentarea, Impârtith In paragrafe, a
textului Insus. Cu aceastä ocazie el citeaz5, textul de origine, luerä-
rile pregâtitoare si din tara de unde am Imprumutat dispozitiunea legii
si dela noi; reproduce desbaterile din parlamentul nostru; jurispru-
denta românä si strainä, iar la urrná expune doctrina pe larg.
Explicarea este Intinsä si amänuntitä. Comentarea art. 3 al Codi-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORICI. 239

celui, de exernplu, ocupá singurá 111 pagine. Iar materia societä-

tilor comerciale Intreg volumul II.
Urn And In proportiile incepute sunt in drept a rná Indol CA autorul
va izbuti sá se márgineasca In patru volume, dupá cum si-a propus,
si nu va fi silit s5, adaoge un al cincilea sau chiar un al saselea.
Chiar acel prezentat la premiu trebuià, dupá planul primitiv arätat
de autor, s5, cuprindá si dreptul cambial, si totus a trebuit s5, se
opreasch la societáti, In urma intinderii ce a luat comentarea acestei
materii.
Foarte practic Imi pare a fi si Indicele alfabetic, adaos la sfar-
situl fiecärui volum, care inlesneste celor ce vor sh consulte aceste
_comentarii gäsirea repede a subiectului chutat.
Ar trebul sà, intru In expuneri din cale afará lungi, dach as vol
sá fac un rezumat mai intins al acestei Insemnate lucräri. Ajungh
sä spun eh am cetit cu mare interes opéra d-lui Antonescu, ca
am gäsit explicárile sale clare si precise pentru juristi (magistrati,
profesori, advocati); negresit cevh, mai greu de priceput de chtre
persoane cärora studiul dreptului le e strain, ca d. ex: comerciantii,
fund limba Intrebuintatá de autor excluziv acea juridich din zilele
noastre.
Cunostintele Intinse de drept ale autorului si nu mai putin In-
semnata sa capacitate de lucru m5, Indeamnä sá recomand cu
multá stáruintä lucrarea d-lui Antonescu la 'premiul Adamachi,
daa se poate In intregul lui sau cel putin, daca onor. Sectiune
istorica va gäsi eh premiul trebue Impârtit intre mai multi concu-
renti meritosi, la o mare parte dintrInsul.
Lucrári ash de seamá ca aceasta si autori ash de harnici si de
constiintiosi, ca d-1 Eftimie Antonescu, trebue sh fie incurajati de
Academia Româná.

Preotul Joan Antonovici, Documente Bdrlddene. Vol. I-II. Barlad 1911-

12.-Raport de I. Bogdan.
Pärintele loan Antonovici, care se ocuph de mult cu istoria 135,r-
ladului si a judetului Tutova, a publicat pâria acum catevà mono-
grafii interesante privitoare la aceste subiecte de predilectie ale Sf.
Sale. Ash este istoria comunei Bogdana, plasa Simila, jud. Tutova,
pe care Academia a prémiat-o In urma unui raport al meu In anul
1906 ; ash sunt alte douä, monografii : una despre a Pratii Gheorghe
si Neculai Rosca-Codreanu», fundatorii liceului din Bârlad (1908),

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
240 SECTIUNEA ISTORICA.

alta despre «Tipografiile, xilografiile, librärfile si legätoriile de

cärti din Bârlad », fácuth in colaborare cu d-1 Gr. Cretu. Despre
aceasta s'a cetit un raport favorabil In Academia Románá la 1910.
Cum se vede din aceste lucräri, parintele Antonovici este un
foarte sârguitor cercetätor al trecutului judetului sâti. Sf:Sa este si
un colectionator dezinteresat de documente vechi, fiindca pe cele mai
pretioase, pe cari le-a adunat, le-a däruit Acaderniei noastre.
Scrierea pe care o prezentá acum spre premiare este cea mai in-
tinsä din scrierile sale. Ea cuprinde douá volume de ale 436 si 408
pp. ; acestora h se va adaoge un al treilea volum. Intâiul volum cu-
prinde a cárti domnesti de scutiri, acte de proprietate, inscrippi si in-
semnári, adunate dela bisericile din orasul Bârlad », adicä : 1) dela bi-
serica Domneascä cu hramul Adormirii Maicii Domnului, 2) b. Sf.
Dirnitrie, 3) b. Vovidenia, 4) b. Sf. Ilie, 5) b. Sf. Gheorghe, 6) b.
Sf. Haralampie si Mina, ' 7 si 8) b. Sf. Neculae Iesanu si Sf. Ne-
culae Tuchilá, 9) b. Sf. Voevozi, 10) b. Sf. Spiridon si 11) b. Sf.
Joan. Volumul al doilea cuprinde : a actele de proprietate ale Casei
Obstn Thrgului Barlad», iar al treilea va cuprinde acte dela per-
soane particulare, cari au avut proprietäti in läuntrul sau in Irn-
prejurimile orasului Bärlad.
Pentru istoria acestui oras, unul din cele mai vechi In Moldova,
si a teritoriului sail, care mai târziu a devenit al «Obstii Thrguluin,
colectia pärintelui Antonovici prezenth cea mai mare importanta,
cAci dacá ea se dovedeste a fi bine fácutä, pe baza ei va trebui
sä se scrie orice monografie a orasului. Si pot zice GA colectia,
des'i nu este completá si desi are unele mici neajunsuri, e bine
fácutä. ,
Docurnentele cuprinse intrinsa sunt toate in limba romänä, afará
de unul singur, documentul lui tefan cel Mare dela 1495, pe care
pärintele Antonovici il pubhcA in traducerea mea. Acesta este sin-
gurul document din sec. XV. Din sec. XVI n'avem nici unul, iar
cele din sec. XVII Incep cu documentul dela 1637 al lui Vasile
Lupul ; cele mai multe sunt din sec. XVIII si XIX. Pentru tim-
purile mai vechi decAt sec. XV izvoarele lipsesc cu totul.
Cred 6, editorul n'a fäcut räu grupând toate documentele Mr-
lildene in trei grupe : a) dupá biserici, b) dupá Obstea Târgului, c)
dupá particulari. Obstea Thrgului Bârladului, desfiintatá acum trei
ani, este o foarte interesantä aparitie In istoria internä a Moldovei
si merit& sä fie tratatä Intr'un volum deosebit. Editorul a fäcut iarás
bine &A s'a márginit deocamdatä sä publice nurnai textul documen-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORICA. 211

telor, Insotit de regeste si pe ici, pe colea de note foarte sobre,

cari dovedesc cá dânsul, des1 este un autodidact, are totus destul
bun simt, ca s5, evite In publicatia sa lucruri inutile. La sfârsit
fiecare volum are un indice de name proprii ; volumul I are si
un indice deosebit de «lucruri si de slujbe» ; Intr'al doilea, nu stiu
de ce, acest indice lipseste, desi se gäsesc si In acest volum des-
tale cuvinte interesante pentru limba si cultura veche româneascá,
ca d. p. mortasipie, p. 104 ; lela, lelitä, 105, 112; tamazlâc, 106; in-
gineri, 110; sor=sor5., 114; huiditä, soponari, 115; mahalacii, pol-
covnic, 116; läturasi, 123, s. a. m. d.
N'am controlat editia párintelui Antonovici cu originalele; simpla
lecturá a textelor ne aratá insä c5, d-sa ceteste bine documentele
si le tipäreste cu Ingrijire. Greselile de tipar sunt patine; greselile
de lecturá sunt rare. Notez din acestea câteva, cari puteau s5,
lipseascá : poslusi, I, 5 (=poslusnici) ; sorunari (?), I, 9 (=sopunari,
soponari), cf. II, 24; soronari, de§1 tot acolo, ceva mai jos, si la p.
25, se gäseste exact sopunari, iar la p. 115 soponari : e vorba
de breasla säpunarilor; tetusi, I, 15, [in loc de täinui; chiril. TVINgli
a fost cetit gresit Tz8ins (fraza Intreagh este : «cari ar Masi zapisul
meu sau 1-ar mistul», evident «cari ar tainui zapisul meu sau 1-ar
mistuin) ; as, I, 69 = a(m pu)s si snat simenii, ibid. = shut-
(ele) simzenii (9 Mam 1754); pist, II, 9 = pis(a1), a scris; borul, II,
9, 10 = buorul, azi bourul; Lotegiune, II, 12 = Botegiune, cf.
ibid., p. 155 si Indicele, p. 401; _Ion . . . lat, II, 22 = Ion i Scarlat
(intr'o iscálitur5, usor de cetit).
Cât de importante sunt textele publicate de párintele Antonovici
pentru istoria institutiunilor municipale in Moldova, isi poate in-
chipul oricine, care stie cât de rare sunt actele orasenesti la noi.
Orasele nepástrându-si vechile lor arhive, istoria lor terbue fácutá
dupà, izvoare de a doua mânä. Pentru Bârlad avem, din norocire,
astfel de izvoare In hârtiile privitoare la mosiile dimprejurul Mr-
gului. Astfel, foarte interesante sunt actele din dosarul mosiei regale
Zorleni, pe cari le-a publicat sau rezumat d-1 N. Iorga in aStudii si
Documente» si pe cari pärintele Antonovici nu faceit räu sä le re-
producä in editia sa. Aceastä lacunä o poate Implini la volumul al
treilea, in care asteptárn sa dea si toatá literatura chestiunii.
Având dar in vedere importanta textelor $ i ingrijirea cu
care sunt publicate, sunt de pärere ca Sectiunea istoricá a Aca-
demiei s5, acorde carpi pärintelui Joan Antonovici o parte din pre-
miul Adarnachi.
Analele A. R. XXXV.-Deabatersle. 1G

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
242 SE C TIIINE A IsTonIa.

G. Asian, Educatia prin sine insus. Editia III. Bucuresti 1912.-Morala

greacd. Bucure§ti 1910.- Raport de A. D. Xenopol.

In cele 14 lectii, pe cari mi se pare cä a vrut sä le tin& la Bu-

curesti, dar pe cari nurnai le-a tipärit In formä de lectii, d-1 Aslan
sustine c omul se poate educà singur. In expunerea lui se aflä
multe idei si se vadeste o bogath cetire In scrierile filozofice si pe-
dagogice. D-sa iea ca exemplu vieata lui Franklin, pentru a arätà,
c5, un orn s'a educat singur. Mai adaoge apoi si pe filozoful im-
parat Marc Aurel, Incât ar fi doi, cari prin un aspru control al pro-
priei lor vieti, ar fi impins-o In calea moralei. Principiul pe care
d-1 Asian 11 recomandä pentru acest autodidacticism este de a vol
si a da atentie numai faptelor si gândirilor ce ne-ar fl de folos
si de a läsà, In päräsire pe cele däunätoare. Prin aceastä silintä
d-1 Asian crede cá omul s'ar puteà creste pe el insus In principiile
morale si sänätoase ale unei vieti vredruce de orn.
Expunerea d-sale este de sigur moralizátoare si are meritul unei
predici morale, care tinde a ne face mai bum, mai drepti, mai
harnici, cu un cuvânt a ne Irnpodobi cu toate virtutile si a ne
feri de vitu. Aceastä predicá moral& este Imbräcatä In o hainá
stiintificä care-i dä aparenta unei cercetäri bazate pe adevär. 0
scriere de felul Educafiei prin sine insuq are de sigur meritul de
a Imboldi spre bine, de a sugerà idei sánátoase si de a contribul
a introduce In sufletul nostru motive morale, cari pot contribui la
unii oarneni spre Intärirea vointei spre bine. Insa d-1 Aslan a ob-
servat cä prin scrierea d-sale nu ne sugestionäm noi Insine, ci d-sa
pune In lucrare o sugestiune asupra noastrá, prin urmare educatia
se face când 11 cetesti, nu prin noi, ci prin altul, cäci acest altul este
In cazul acesta d-sa.
D-1 Aslan uitä sä se ocupe de un singur punct In acel capitol:
Putem noi vo& Vointa si gradul de putere, In care ea se poate
Incordà, In sufletul nostru, este ea rezultatul elaborärii propriului
nostru eu, sau este ea data de alte conditii, ascunse In taina ge-
nezei individuale ? i dacá nu putem vol mai mult deck ne este dat
a o face, cum sä se Incleplineasca zisele d-lui Asian, de a ne pironi
atentia nurnai asupra faptelor i gândirilor folositoare, respingând
pe acelea ce near pricinul rele ?
Exemplele lui Franklin si Marc Aural dovedesc tocmai imposibi-
litatea tezei d-lui Asian, cAci chiar dach pe Iângá aceste douä
fete strälucite ar mai fi alte 2.000 necunoscute, dar inzestrate cu aceeas

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIVNtA ISTORICÁ. 243

vointá spre bine, nu vede d-1 As Ian ea aceste genii morale sunt o '
infimä exceptie In sânul omenirii, qi cum vrea d-sa sä se poatä
urrnâ de tosi oamenii ceeace pare o realizare a§à, de rarä In
omenire ?
Fiindc5, d 1 Aslan a prezentat aceastä carte Academieica o lucrare
qtiintifIcA, qi nu cum e, ca o predicä moralä, noi credem cä, In in-
suqirea pe care vrea sh i-o dea autorul, ea nu poate fi premiatá.
Al doilea volum al säu: Morala la Greci nu este deal o po-
pularizare a unor teorii qi idei de mult cunoscute In fllozofia
apusaná.
Alexandru G. Bacaloglu, Din monografia liceului Lazeir. Jubileul de 50 de
ani. Bucureoi 1911. Memoriu cu 26 de fotografh.-Raport de T. V. Stefanelli.
D-1 Alexandru G. Bacaloglu, vechiu cassier central, pensionar,
fost consilier §i ajutor de primar al Capitalei, ne spune In pre-
fatä, &A cetind In ziare apelul Directiunii liceului Lazär, adresat
tuturor persoanelor qi mai cu seam& foOilor elevi, cu rugämintea
de a comunicA Directiunii ceeace qtiu din trecutul acestui liceu,
a profitat de ac'est apel, qi find unul din cea mai veche promotie,
chiar din prima zi a deschiderii gimnaziului Lazeir (18 Ianuarie
1860), i-a recules suvenirea trecutului depärtat i astfel a Intoc-
mit aceastä lucrare, spre a servi Directiumi liceului la facerea mo-
nografiei acestui liceu, §;i a prezentat-o apoi d-lui Director, care a
cerut voia sä publice memoriul d- lui Bacaloglu In monografia liceu-
lui. Tot in aceasta prefatä ne spune autorul, cä dupa ce memoriul säu
a fost publicat In ziarul aUniversul,» acum, dui:A indemnul unor
prieteni i colegi de scoalá, a crezut interesant pentru genera-
tiile tinere ce s' au succedat $ i se succed, ca sei tipäreascei in
brosuret lucrarea sa monograficec, spre a servi trecutul, ca o
lampä - care, pusä in prezent, lumineaza viitorul, ayA
precum poeticeste il defineste Lamartine, marele geniu dispärut al
Franfei.
Din aceastä prefatä vedem ce scop urrnäre0e autorul cu publi-
carea acestei bro§uri, pe care o imparte In 12 capitole, dupá
materia ce trateazä, §i anume: I. Introducere; II. Primii profesori;
III. Ortografia; IV. Notele; V. Pedepsele; VI. Accesele In §coalá;
VII. Distributiunea premiilor anuale; VIII. Instructia si. educatia;
IX. Cártile scolare §i spesele párintilor; X. Evreii in ;:coalä; XI.
Din vechii elevi ai gimnaziulm; XII. Incheiere.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
244 5ECTI1JNEA ISTORICÁ.

In aceste capitole materia este tratatä foarte pe scurt. Asa, despre

cei opt profesori amintiti In cap. II, ni se dau câtevá date foarte
scurte din vieata lor i despre purtarea lor cu elevii. Ortografia
este absolvatä In 16 sire de tipar, notele In 17 sire, pedepsele In
24 de sire, instructiunea si educatiunea In 26 de sire. In cap.
XI autorul ne citeazA 27 de nume de elevi din prirnul period, cari
sunt Inca In vieatä si au ajuns bärbati Insemnati in vieata publicä;
in fine dintre cei daspärufi ne citeazA si 8 bárbati, fosti elevi ai
liceului Lazär.
Precum am Inteles din prefatä, i ne-o spune autorul si In ultimul
capitol, lucrarea aceasta a avut rnenirea a servi Directorului liceu-
lui Lazär la Intocmirea monografiei acestui liceu, este deci pars
ex toto §i, precum am auzit, a fost pubhcatä odatä In Universul.
Lucrarea d-lui Bacaloglu va interesâ pe fostii i pe actualii elevi
ti profesori ai liceului Lazär, dar ea nu Intruneste conditiumle ce-
rute spre a puteà, fi recomandatä pentru premiare.
Alexandru G. Bacaloglu, Descentralizarea administrattva comunalet a
oraqului Bucuresti. Propunere precedata de un studiu retrospectiv asupra
statisticei in Romania. Biserwa Curtea veche din Capitala, monument is-
toric. Bucuresti 1912.- Raport de T. T. Stefanelli.
Precum vedem din titlul de sus, d-1 Alexandru G. Bacaloglu,
vechiu cassier central, fost consilier i ajutor de primar In Capi-
talä, trateazä trei materii In aceastä brosurä si, In .Prefatä, ne
spune cä propunerea sa : Descentralizarea administrativä comunalä
a orasului Bucuresti a lansat-o in ziarul din capitalet «Uni-
versal», care negresit n'a putut s'o publice in intregime inteun
singur numeir, ci in trei, apit di nu s'a putut urmeiri regulat
si consecutiv de toti cetitorii aceeace a desvoltat el in susfine-
rea studiului ce a intreprins. Autorul urmeazá: De altä parte,
pentrucei unii din prietenii mei, cari mi-au cetit, felicitat si
aprobat petrerea, m'au indemnat ca sä public in brosurei lucra-
rea mea obiectivei, cu caracter pur aelministrativ, scrisä spre a
servi in interesul public... Mei execut cu pleicere reproduceind din
«Universal» tot ceeace am scris asupra acestei chestiuni. Am
precedat lucrarea mea de un studiu retrospectiv asupra statis-
ticei in tara noastrei din timpari depeirtate.
Fiind vorba de edilitatect Capitalei, am incheiat lucrarea mea
principalet « Descentralizarea» si cu o altä scriere istoricel, ce am

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORTGX 245

publicat tot in « Universul» dela 14 Julie 1909, 'in care am de-

monstrat si documentat, cei biserica Curtea veche din Capitalet
este un monument istoric national. Si câ faptul de a se restaurec
costisitor qi a scoate in valoare alte biserici, ca Zleitarii si Sta-
vropoleos, neglijcindu-se biserica Curtea veche, este o greqealä
neinteleasä, fciptuitä cu aprobarea Comitetului monumentelor
istorice.
Vedem din prefata aceasta, cari au fost cauzele i scopul ce 1-au
induplecat pe autor sä reproducä aceastä publicatiune din «Uni-
versul» i s o dea publicului In brosurä separatä, pe care o avem
Inaintea noasträ.
Aceasta brosurä este Impodobitä cu portretul autorului si al lui
Dionisie Pop Martian, care, dupä cum ne spune autorul, a fost
primul organizator al statisticei In ambele Principate.
Sub titlul u0speluri comunale» autorul ne prezentä in ilustra-
tiune primária Capitalei Regatului României i Palatul municipal
al orasului Bruxelles.
Privitor la studiul retrospectiv asupra statisticei in tarei din
timpuri depärtate, despre care vorbeste autorul In prefatá, acest
studiu se rnärgineste numai intru a ne spune cât de Insemnatä
este statistica pentru tar& si eh Dionisie Pop Martian a fault in
anul 1860 IntAiul recensämânt general. Acest studiu retrospectiv
se incheie cu publicarea unui tablou statistic al populatiunii aflate
In Bucuresti in Decemvrie 1831, tablou publicat mult mai inainte
de d-1 Zamfir Arbore In Anuarul statistic din 1906.
Autorul, trecând la partea a doua a materiel sale, adicá la Des-
centralizare, sustine descentralizarea administrativä cornunalá a ora-
sulul Bucuresti i cere o primärie centrald pi alte patru de cir-
cumscriptiuni, arátând cä Parisul, cu o suprafatä de 7.800 de
hectare si cu o populatie de 2.760.000 de locuitori, este despártit
in 20 de arondismente administrate de cAte un ajutor de primar
si un suplinitor; Berlinul, cu o suprafatá de 6.352 hectare si cu
o populatiune de 2.106.000, este despártit administrativ In 13
ocoale sau circumscriptii (administrate de cine ?); Viena, cu o su-
prafatä de 27.308 hectare, dintre cari 12.711 sunt câmpii si ape,
pi cu 2.064.037 de locuitori, este despártitä administrativ In 21 de
ocoale i fiecare ocol administrat de trei consilieri comunali ; Bru-
xelles, cu o suprafatä de 1.070 hectare si cu 196.408 locuitori (cu
cele 6 foburguri 850.000 locuitori), este despärtit In 7 diviziuni
administrate de un primar si 7 consilieri comunali; Budapesta,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
246 SECTMNEA MONICA.

orasul propriu zis, are o suprafat& de 2.574 hectare cu 823.215

locuitori si este Impärtit In 10 ocoale (cum este administrat?) ;
Boma are 5 arondismente, 7 suburbii si o populatie de 534.131
locuitori (cum este administrat?).
Numai Bucurestii, cu o suprafatä de 5.500 hectare, cu o linie
de centura de 33 klm. si cu o populatiune de 299.442 locuitori,
nu este despärtit In circumscriptiuni administrative, ci se admini-
streaz5, de un singur primar, 2 ajutori de primari si 28 de con-
silieri.
Autorul propune ca si orasul Buouresti sa fie descentralizat si
s5, aib5, o Primárie centralet, administratit de un primar $ i cloud aju-
toare, si alte patru subprimärii, administrate fiecare de catre un
ajutor de primar, did numai ck.a se va puteet Indrept& starea
de sAlbAticie In care zac locuitorii periferici ai Capitalei fära pa-
vaje, fAra canale, farA ap5,, fara lumina si siliti sA alerge chiar de
mai multe ori pan& la centru pentru un caz de stare civilä: nastere,
casAtorie, moarte, pentru o cerere de reparatie ori constructie,
pentru o chestiune de canal, apA ori pavaje, pentru o legalizare de
certificate, privitoare la scutiri ori dispense de armata, etc., etc.
Autorul propune deci, ca fiecare primar de circumscriptie sa
aiba o competinta larga de a da curs la toate lucrarile de admi-
nistratie municipal& In toate ramurile ei, cam numai as& s'ar in-
troduce o administratie bun& pentru intreg orasul, s'ar cre& pentru
fiecare subprimar un stimulent ca sa IntreacA pe ceilalti In Ingri.
jirea Insárcinärii ce i s'a dat si s'ar evità calcarea art. 41 si 63
din Codul civil, dupa care copilul nou nAscut trebue sa fie pre-
zentat oficiului starii civile, iar mortul sa nu fie immormântat pan5,
nu vine ofiterul stärh civile la locuinta decedatului, spre a se In-
credintà despre moartea lui, ceeace de 46 de ani In Bucuresti nu
se mai face.
S'ar mai Imbunatäti si serviciul sanitar, cAci s'ar Inlesni medicu-
lui comunal a vizitá acas5, pe bolnavul sArac, s'ar inspect& stabi-
limentele industriale si comerciale, debitele de bauturi, restauran-
tele, locuintele neigienice, latrinele, curtile, pietele publice, scoa-
lele publice si private, farmaciile, s. m. d.
Dup5, ce autorul mai aratä cum ar trebul sa fie Intocmitä pri-
mAria centralA si subprimAriile si cari ar trebui sa fie agendele si
personalul lor, trece la a treia materie tratata in brosurA, adica
la Biserica Curtea veche din Bucuresti si core ca aceastA biserica,
ca monument istoric de pe vremea lui Mircea Voda cel BAtrAn, sa

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTITTNEA ISTORICA. 247

fie restaurat& Mainte de altele In Capita 15,, sustinând eh biserica

ZIdtari i Stavropoleos nu prezentá nici un interes national i nici
o important& istoricä, fiindc& cea dintâi este fácutá de niste Tigani
fäurari de pe la curtile domnesti, iar biserica Stavropoleos a fost
zidit& de arhiereul grec Ioanichie Stavropoleos pe locul lui Barbu
Baláceanu, omorlt de Nicolae Vodä Mavrocordat, care a dáruit
apoi acest loc lui Stavropoleos.
Autorul sustine c& bami cheltuiti cu restaurarea acestor biserici
nu se justifick nefiind mci monumente istorice pretioase, nici pentru
nevoia enoriasilor.
Scrierea d-lui Bacaloglu, al carei cuprins pe scurt 1-am dat mai
sus, nu este In Intelesul strict al cuvântului nici studiu retrospectiv
asupra statisticei din taril, mci scriere istoried, precum afirm& auto-
rul In prefatA, cáci putinele date ce ni le dä d-1 Bacaloglu asupra
Insemnatatii statisticei i asupra Inceputului ei In tark precum si
tabloul statistic din anul 1831, reprodus din Anuarul pubb cat de
Zamflr Arbore, nu se pot numi studii statistice, precum nici puti-
nele date ce ni le d'a autorul despre Biserica Curtea veche, Zlet-
tari §i Stavropoleos, date reproduse din Anuarul pe 1909 al Casei
bisericilor si din Istoria Bucurestilor de Gion, nu pot trece de
studii istorice.
Articolul Descentralizarea administrativd a orasului Bucuresti,
scris cu multä tragere de inimä, pentru Capitala României i cu
cunostint& de cauzà, a referintelor din oras, va desteptä de sigur
interesul edililor bucuresteni si-i va Indupleca poate a hi& In con-
siderare propunerea zelosului cetätean A. Bacaloglu.
De altfel scrierea prezent& numai un interes local, si nu o pot
recomandà pentru premiare.
I. Boldescu, Monografla orasului Giurgiu. Giurgiu 1912. - Raport de
T. Y. Stefauelli.

Scnerea d-lui Boldescu, cuprinzAnd 244 pagine, multe ilustratiuni,

Intro cari i portretul autorului, este Impärtitä In XII capitole, In
cari este tratatä urmätoarea materie : I. Cetätuia San-Giorgio; II.
Cetatea Giurgiu; IH. Raiaua Giurgiu; IV. Orasul Giurgiu; V. Co-
mertul giurgiuvean; VI. Portul i vama; VII. Posta, telegraful pi
telefonul; VIII. Bisericile giurgiuvene; IX. Scoalele din Giurgiu; X.
Populatia orasului Giurgiu ;XI. Prim-Aria ormului Giurgiu (bugetul,
serviciul sanitar, serviciul tehnic, politia i pompierii); XII. Pre-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
248 SECTIIINEA ISTORICX

fectura judetului Vlasca (jandarmeria ruraIA, tribunalul, judecAtoria

ocolului, curtea cu jurati, temnita, corpul tehnic al judetului, spi-
talul judetean, administratia financiarä, regia monopolului Statului,
perceptia orasului i armata).
In prefat5, ne spune autorul, cä a inceput aceastä monografie ain
anul dela zidirea lumii 7420, iar dela nasterea Mântuitorului no-
stru Isus Hristos 1912», i c5, privitor la Castrum Roman din mica
insulä de lângä Giurgiu, fiind foarte greu a culege stirile din vre-
murile trecute, s'a multumit a trece in lucrarea de fatä tot ce a
putut gäsi prin vechile scrieri M documente §i din traditiile pä-
strate de bätrânii bätrânilor nostri. Astfel trece la capitolul I, care,
dupa cum am arätat, trateazá despre cetätuia San-Giorgio §i ne
da si un plan al insulei cu imprejurimile ei, unde a existat odatä
aceastä cetätue. Päcat ca nu ne spune de unde a scos acest plan
si cari sunt vechile scrieri pi documente ce le-a consultat, cänd
zice: Castrum Roman (ar trebui sä zicá castrum romanum) din
mica insulei dela Giurgiu, dupec cum se spune in vechile scrieri
pi documente, a fost fondat de _Romani la asezarea lor in Dacia
(pag. 13) si mai departe: Genovezii dominelnd peste Dunetrea de
jos prin secolul al X, au ajuns panel la Giurgiu pi punctul acesta
devenind o colonie a lor, o numirei San-Giorgio.
Nu este destul a se bazà, pe Dictionarul topografic $ i statistic
al Romelniei de Frunzescu, pe Istoria Bucurestilor de Gion qi pe
spusele lui N. Bálcescu In lucrarea sa despre Istoria Romeinilor
sub Mihaiu Viteazul, pentrucä acestea nu sunt nici scrieri vechi,
nici documente vechi, i dacá autorul a avut intr'adevär inaintea
sa scrieri i documente vechi asupra acestei materii, ar fi fácut
foarte bine sä ni le numeascä, luminänd astfel controversele exis-
tente asupra originii si urzirii orasului i cetätuii Giurgiu, cáci pe
de o parte d-1 N. Iorga, îri studiul säu despre cetätile moldove-
nesti i vadurile Dunärei sustine cá pe la Giurgiu nu s' au pur-
tat Genovezii, raza lor de influentet oprindu-se la Chilia ; cet
Giurgiul, adicei cetatea Giurgiului, feicutei leinget satul Giurgiu,
are legeiturei de nume cu intemeietorul acAtui sat, un Giurgiu
sau Gheorghe oarecare ; cei de Giurgiu nu se pomeneste nimic
pane& in vremea lui Mircea; cci acesta a descoperit insemneitatea
militarei a acestui punct, a feicut cetatea $ i a inciltat în ostro-
vul duneirean din fata orasului de asteizi puternica lui cetate de
piatret. Pe de altá parte d-I A. Xenopol in Istoria Românilor, tom. I,
pag. 566 si tom. II, pag. 250, zice câ unele din porturile duncirene

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTITTNEA fSTORICÁ. 249

sunt feira incloealei de origine genovazei, precum Giurgiul $ i Ca-

lafatul, ceici Genovezii infiintase cantoare pe malurile Dundrei
in Muntenia, uncle trimiteau cu coraii marfurile lor descarcate
in marele bor oras Caffa ; astfel erau Giurgiu $ i Calafatul.
Autorul reproduce pärerea lui Bálcescu despre castelul de pe
insula Dunärei si despre orasul Giurgiu, si pe 16 pagine ne dá,
dupa textul lui Bälcescu, descrierea luptelor lui Mihaiu Viteazul cu
Sinan Pasa la Giurgiu, si trece apoi la Cetatea Giurgiu, despre
care ne spune ea la anul 1399 a fost fäcutä de Mircea cel Bátrân
Iângä castelul San-Giorgio si ne dä si un plan al vechii cetäti.
Regretäm c5, nu ne spune din care an e acest plan si unde 1-a
aflat. Autorul, dupä ce ne descrie cetatea si orasul Giurgiu, aratá
fazele istorice, prin cari a trecut acest oras si ce rol Insemnat a
avut el In räsboaiele dintre Români si Turci, si dintre Rusi si Turci,
stäpânit fiind ba de Rornâni, ba de Turci, pânä ce la anul 1544 cade
cu totul sub stápânirea Turcilor si formeazá Irnpreuriä cu o parte
a teritoriului imprejmuitor o Raiä turceascá. Tratatul dela Adria-
nopole dela 1829 hotäreste därâmarea zidurilor cetätii si a caste-
lului din Dunäre si restituirea teritoriului cAtre principatul Mun-
teniei. Dar Pasa din Giurgiu predá abià In anul 1831 cetatea si
teritorml Giurgiului In primirea generalului Kisselev. Acesta därâmä
zidurile cetätii, astupá santurile, alirnazA si lärgeste stradele si raza
orasului $ i dá orasului Infätisarea de astázi.
Vorbind despre Raiaua Giurgiului, stäpânitä de Turci pânä la
tratatul din Adrianopole, autorul ne dä istoricul si ne aratá ho-
tarele acestei Raiele si ne spune ca acest teritoriu, când a ajuns
dela Turci In tiosesiunea Românilor, aye& o intindere de 22.404 ha,
cari au devenit proprietatea Statului român, formând Domeniul
Giurgiu (autorul zice Domen), din cari s'au dat apoi 13.740 de
hectare orasului si táranilor, rárnânând la Stat 8.664 de hectare.
Trecând la orasul Giurgiu, autorul aratä &A capitala judetului
Vlasca dela anul 1418 pâria la 1731 a fost Getesti, iar Generalul
Kisselev a mutat capitala la Giurgiu, Incredintând autoritatea ora-
seneasa un'ei diregátorii, numitá Magistrat. Intâiul Magistrat se
compuneà din patru membri, din cari unul era presedinte. Cel dinthiu
presedinte al Magistratului a fost Alexandru Marisevschi, iar cei
dintâi membri Pavel Zotov, Constantin Papaluca si Gheorghitä Ni-
colae Gogoasä.
Dupá arhiva orasului Giurgiu, aveä acest oras la 1831 numai
500 de case, 700 de locuitori si un venit de 11.677 lei 10 parale.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
250 sEcTruNEA ISTORICÁ.

Afirmatiunea aceasta ea In 500 de case erau numai 700 de locui-

tori, adicä nici 11/2 locuitor In o casä, ne surprinde si desteaptä In
noi o legitimä Indoealä asupra exactitätii arhivei consultate.
Autorul urmeaza apoi: Pänä la anul 1837 a crescut populatiu-
nea la 2.300 de locuitori. Generalul Kisselev intocmise si un co-
mitet pentru infrumusetarea orasului si presedintele acestui comitet
era presedintele Magistratului. Magistratut orasului, dupä cum il
numià Regulamentul Organic, se schimbá sub domnia lui Stirbei Vodá
In Munkipaldate cu un presedinte al municipalitätii In frunte, iar
din anul 1864, In urma legii de organizare a lui M. Kogälniceanu,
poartä numele de Primarie. Autorul, dupä ce ne vorbeste de stra-
dele din Giurgiu, de pavaj si trotuare, ne numärá apoi si grä-
dinile publice, squarele, plantatiumle si ne dä lämuriri despre in-
troducerea apei potabile In oras la 1911 $ i despre iluminatul ora-
sului, care se face Inc5, si astázi cu gaz.
Vorbind apoi despre comertul giurgiuvean, ni-1 aratä Inainte de
toate cum a fost el pe vremea Turcilor pânä la 1831 si apoi dela
1831 Incoace, spunându-ne eh' astäzi portul Giurgiu importeazA
märfuri numai pentru orasul Giurgiu, pentru comunele rurale din
judetul Vlasca si prea putine márfuri pentru Bucuresti, iar expor-
tul se märgineste numai la cereale din Vlasca si la o parte a pro-
duselor minerale ale judetului Prahova. Vorbeste apoi despre bâl-
ciurile orasului si ne dá, numärul cârciumilor, al bäcániilor si al
diferitilor meseriasi, al atelierelor si fabricilor ; stabileste cantita-
tea cArnii si a pânii ce se consumh si, trecând la miscarea econo-
micá, ne dá numele societätilor economice si de asigurare, precum
si pe cel al báncilor ce existä In oras.
Privitor la Portul Giurgiu ne aratä Insemnätatea lui din vechime,
când acest port, ca si cel al Bräilei, erau cele mai principale schele
ale Munteniei. Cu vremea portul Giurgiu a devenit neindämânatic
si a fost mutat la Ramadan. Acesta a fost inaugurat la 1905 si
este legat cu orasul prin o frumoasä sosea si prin un pod de fier
peste canalul Sf. Gheorghe, iar cu Bucurestii prin drumul de fier
Ramadan-Giurgiu-Bucuresti. Autorul ne da toate amánuntele asu-
pra acestui port, atât ce priveste cheiul, cládirile, autoritätile, so-
cietätile de navigatiune fluvialá, atelierul pentru repararea vaselor,
cât si asupra miscárii vaselor române si straine, asupra traficului
nfärfurilor exportate si importate, asupra traficului de cAlatori in-
trati $ i iesiti.
Ajungând la Postä, Telegraf si Telefon, autorul ne spune ea posta

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTO RIC Á 251

este o institutie veche In Tara-Románeascä 0 dateazä chiar din

timpul Romanilor. Cetind aceastä afirmatiune, este lucru firesc cä
suntem curiosi sä aflárn cum a fost aceastä postä, pe vremea Ro-
manilor, dar autorul se märgineste numai la aceastä simplä afir-
matiune 0 trece la vremea Voevozilor, spunând cá pe atuncia posta
era pusä numai In slujba lor, Indeplininclu-se de celleireti §i de
lipeani. Gea dintAi cale din Bucuresti la Constantinopole a fost
Bucuresti-Giurgiu-Rusciuc-Târnova-Sipca-Adrianopole. Pätraru Vodä
a fost cel dintâiu care a dat o mai bunä, alcátuire serviciului de
postk Infiintând la anul 1556 In läuntrul terii un serviciu mai re-
gulat pentru transportarea corespondentei prin aprozi, dorobanti §i
vcitqei, dar abià Alexandru Ipsilante a Inflintat la 1775 releurile
postale In Muntenia si a pus pentru prima oará posta In serviciul
publicului.
Si aici regream c5, autorul nu ne numeste izvoarele din cari a
scos aceste date.
Ne mai spune cä posta sträiná din tarä (austriacá si ruseascä)
s'a desfiintat abià la 1 Aprilie 1869, iar posta ruralà, s'a Inflintat In
România la anul 1871. Timbrele postale s'au introdus In Moldova
la anul 1854, jar In Muntenia la 1859. Autorul ne mai dä, nurnä-
rul scrisorilor primite si expediate de oficiul postal din Giurgiu, si
trecând la telegraf, ne spune cä primele linii telegrafice In Romä-
nia s'au inffintat In anul 1854 de cAlre Austriaci, si anume In Mun-
tenia linia Bucuresti-Giurgiu, lar In Moldova Iasi-Fälticeni. In anul
1910 s'au prezentat la oficiul telegrafic din Giurgiu 90.102 tele-
grame, au sosit 102.202 telegrarne si In transit au fost 18.110.
Telefonul s'a introdus In România la anul 1890, iar In judetul
Vlara la 1902, uncle flecare comunä $ i autoritate este telefonic
legatä cu prefectura si cu oficiul telefonic al orasului Giurgiu. La
oficiul telefonic central din Giurgiu si la acel al Prefecturii se con-
centreazá 256 de posturi telefonice.
Autorul ne vorbeste apoi de cele 7 biserici ortodoxe din Giurgiu,
dintre cari cea mai veche este Biserica Adormirea, Inca de pe
vremea Turcilor. Ea pe atuncia erà sub pámânt, färá turle si färä
clopote, cAci Turcii nu dädeau voie Românilor sä aibä biserici
deasupra $ i nici clopote la ele. Mai sunt In Giurgiu un templu al
Israelitilor spanioli si altul al celor occidentali.
Autorul ne dä apoi istoricul scoalelor din Giurgiu si nurnärul
lor si ne destäinueste faptul surprinzAtor, &A la Inceputul anului

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
252 BECTITTNEA ISTORICÄ.

colar 1911 - 1912, din cauza lipsei de Incaperi, nu s'au putut

primi la scoalä 810 copii!
Trecând la populatia orasului, ne spune ea. la anul 1831 Giur-
giu aveà, 700 locuitori, la 1837-2.300, iar la 1872 - 20.868 de lo-
cuitori, pe când in anul 1910 - aceasta dupa o lucrare statisticá
a d-lui Leonida Colescu,-orasul aveà nurnai 16.016 locuitori, dintre
cari numai 7.114 cu stiintá de carte, iar 8.902 analfabeti (!). Intre
cei 16.016 locuitori ai orasului sunt 10.298 Rornâni. Armata are
In Giurgiu o garnizonä de 4.000 oameni si cu aceasta se urcä
numarul locuitorilor la 20.016. Se Intelege &A toate aceste date
sunt anterioare recensämântului general din 1912. Bugetul orasu-
lui pe anul 1911-12 a avut la venituri 650.154 lei 18 bani, iar
la cheltueli 649.737. lei 62 bani. Astazi are orasul o datorie de
2.683.756 lei 86 bani.
Autorul ne mai da amánunte despre serviciul samtar si tehnic
al orasului, despre politie si pompieri, despre prefecturá si tribunal,
despre spitalul judetean, despre armatä $ i cazärmile din Giurgiu
si Incheie cu un mic istoric al gardei nationale, care s'a desfiintat
in anul 1883.
Precum am vrtzut, materia tratatä In aceastä scriere este foarte
bogatä si ne pune In stare sä cunoastem mai de aproape starea
orasului Giurgiu. Ea va interesa deci nu numai pe oräsenii Giur-
giuveni, ci si pe toti acei ce se intereseazA de cronica oraselor
din tara. Am fi dont Insa, ea autorul sa ne indice mai adesea si
precis izvoarele ce le-a Intrebuintat, mai ales cu privire la datele
din trecutul Giurgiului, cäei altfel rárnânem nedumenti In privinta
aceasta, si In chestiuni de istorie si de statisticá nu ne putem mul-
tumi numai cu simple afirmatiuni.
Premiarea unei serieri din partea Academiei Inseamnä aprobarea
intregului cuprins al ei. Cea mai micA Indoealá si nedumerire, fatä
de afirmatiunile cuprinse In scriere, o exclud dela premiare si astfel
de indoeli ne desteaptä adesea cuprinsul acestei monografri. Regret
deci cä din aceastä cauzá nu o pot recomandà pentru premiare.
Tit Bud, Date istorice despre protopopialele, parochiile qi mâncistirile
ronnine din Maramureq din timpurile vechi pdnet in aunt 1911. Gherla
1911. - Raport de N. Iorga.
0 carte mai veche a pärintelui Tit Bud, vicariul unit al Mara-
mureplui, Disertatiune despre episcopii fi vicarii romcini din

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTWNEA ISTORICL 253

Maramures, publicatä In 1891, a adus, inaintea lucrärii lui Tip le,

servicii Insemnate cercetatorilor vietii religioase si culturale a Ro-
mânilor maramuraseni. Dupá o mai lung& trecere de vreme, vene-
rabilul cleric ne da lista protopopilor, care si aceasta ar puteà fi
de folos, comparând-o cu publicatii mai noua, intre altele cu In-
scriptiile parintelut loan Blr lea, cuprinse In colectia mea de Studii
$ i, Documente, ca volum suplementar. Se dau si lámuriri scoase
din arhive, pe cari nu le-a cercetat Inca alt cercetätor roman si
din cari am putea scoate atâtea stiri folositoare, precum sunt ar-
hivele episcopale dela Ungvár. In sfârsit pentru imprejurarile mai
nouk din vremea In care si mai strâns toata vieata româneasca
se aduna in jurul Bisericii apärätoare, experienta si cunostintele
personale fac pe pärintele Bud sa poatä da un bogat repertoriu
de date biografice.
In a doua parte avem urmarea preotilor din toate parohiile ro-
mânesti si aceste pagine vor fi si mai des consultate, când studiile
de istorie localä vor atrage luarea aminte mai mult decât astäzi,
intärind prin rezultatele lor operele de un caracter mai general.
Luorarea se Incheie prin note asupra celor patrusprezece mânästiri.
Prezentând cartea sa Academiei Române, autorul a voit, fär5. In-
doealk mai mult acea recunoastere moralä, care nu se poate gäsi
altfel In literatura noastra stiintifick prea putin desvoltatä $ i prea
putin obiectivä. Acordându-i-o, suntem impiedecati de proportiile
restranse ale cartii si de lipsa formelor sttintifice obisnuite de a
propune o recompensa materialä.

C. N. Burileann, Romeni di Albania. Bologna 1912. - Raport de N. borga.

Inainte ca Imprejurári neprevazute, de un caracter deosebit de

sguduitor si cu urmári hotarltoare pentru vieata politic& a timpu-
rilor noastre, sà, fl schimbat harta Balcanilor, putini dintre Romani
si-au luat sarcina grea de a gr.-abate tinuturile locuite de acei cari
vorbesc un graiu asemenea cu al nostru si-si datoresc existenta, de
sigur, aceluias proces istoric din care a räsarit fiinta elementului
românese dela Dunáre si din Carpati. Fostul cancelar al Legatiei
României din Roma, d-1 C. Burileanu, a avut acest curaj, si teri-
toriul ales a fost cel mai putin cunoscut : Albania.
Din calatoria sa, care nu era färä oarecari riscuri pe lânga des-
tuba cheltuealk d-sa nu aduce cunostintele geografice, etnografice,
istorice si filologice, cari ar fi fost de dorit, pentru ca recolta sä-i

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
251 SECTIIINEA ISTORICÁ.

fie In adevär bogatá. Acest tânár inteligent a §tiut sa vadä insä,

a interpretat faptele cuminte §i a gäsit accente calde pentru a In-
viorà stilul shu limpede. Expunerea sa se cete§te cu cea mai mare
pläcere, ca o buna lucrare literará §i, dacá' mai multä experientä
ar fi Invätat pe d-1 Burileanu a spune lucrurile mai pe scurt, ar fi.
fost §i mai bine. Reuita descriere de cálátorie flind publicatá §i
In italiene§te, se aduce un serviciu esential pe care-1 recunoa0e
invátatul italian, care a scris prefata, cauzei române§ti In Peninsula
Balcanich, a§à de primejduitä astäzi.
Astfel de lucräri trebue de sigur incurajate, dând scriitorului
indemnul spre cercethri §i publicatii nouä. Propun a i se da deci
o parte mai mare din premiul ce este a se decerne.
Alexandru T. Casimir, Drumul nostru spre «Tara lui Soare-Rdsare.»
Galati 1912. - .Raport de A. D. Xenopol.

Sub acest titlu destul de poetic se ascunde un studiu destul de

bine fäcut, dar numai schitat In 47 pagine, al necesitätii Inflintärii
§i al märirii serviciului nostru maritim.
Credem cä nu se poate premià o schitá atât de sumarä.
Tiberin Constant, Publicul si Presa. Bucure§ti 1913. - Raport de A.
D. Xenopol.

Partea I, Publicul, este un bun rezumat sociologic, care limpeze§te

mai cu deosebire trei notiuni : multimea sau adunärile, publicul §i
lumea.
Multimea sau adunärile sunt grupurile de oameni dela olaltä, ca
persoane fizice, cari se pun sub influenta unui spirit conducätor :
orator, profesor, actor, muzicant. Contactul fizic este neapärat pentru
a forma multimea. Publicul este alcätuit din indivizi imprästiati in
un ora§, o regiune, o tará intreagä, un continent, cari au Insa o
comunitate de gândiri.
Lumea este un public restrâns in jurul unui mänunchiu de idei
speciale: lumea artisticg, literará, lumea inaltä, burgheza, täränimea.
Aceastä parte a scrierii d-lui Constant este bunä §i interesantä. Mai
putin izbutitá este partea a II-a, Presa, in care ne a§teptam la un
studiu sociologic asupra presei, pe când domnia-sa nu face decât
descrierea organizärii unui ziar : administratie, redactie, expe-
ditie, reporteri, asupra naturii numelui, a intocmirii localurilor unde

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORICI. 255

lucreazá, etc., in loc de a gäsi unul asupra rolului gazetáriei, sa

previn5, institutiile, morala, estetica si politica.
Nu se poate cuprinde si a doua parte sub tilul ce 1-a dat lu-
crárii: Studii de sociologie: de aceea suntem de pärere cá nu se
poate premià.
Eliodor Constantineseu, Problema inveifeimantului secundar in Fran(a.
colile primare superioare din Paris. R.-VAleea 1911. - Raport de A.
D. Xenopol.

Pentru a studià organizarea i caracterul scoalelor primare su-

perioare din Paris, cari participá mai mult la Invätämântul se-
cundar decât la cel primar, d-1 Eliodor Constantinescu isi Intinde
cercetárile sale asupra liceelor din Paris, impreunä cu acele asupra
scoalelor primare superioare.
Face foarte adeseori asernánare cu scoalele noastre i recu-
noaste superioritatea scoalelor franceze asupra celor românesti si
propune dotarea lor cu material didactic si In deosebi cu Intocmirea
lor materialá. Nu da Insä destulä luare aminte deosebirii lor In pri-
virea disciplinei, care este tot asà, de superioará scoalelor românesti
si este aproape de a considerà scoalele franceze ca inferioare celor
românesti, In ceeace priveste puterile didactice, criticând cu mare
asprime lectiile la cari a asistat, desi unii profesori francezi se bu-
curä de deplina aprobare a d-lui Constantinescu. Dar cine va ceti
numai partea de inforrnatie din d-I Constantinescu fär6, a scápà
de criticile d-sale va vedeâ ce mare deosebire este In toate pri-
virile intro scoala francezä si cea românä si va dorl din suflet ca
liceele noastre sä ajungá mácar Intru câtva a se putea asemänä cu
acele franceze.
Pentru a judech modul de apretiare al autorului, vedem bura-
oarä cá d-sa gäseste in prea amänunta aplicare a Francezilor la stu-
diul limbii lor, cä ea este o pierdere de timp, de a da asà, de
mare luare aminte modului de a scrie frumos ; ca a scrie frumos
In o limbä nu e lucru räu, dar cá nu este lucrul de cApetenie In
o scoalá. Foarte räu 'principiu si care nu ar trebul propagat la noi,
unde se dä a0, de putiná luare aminte modului de a se scrie limba
româná, i când este cunoscut cä dacá gândirea frangezä a ajuns
sä stápâmeascá lumea, a fost tocmai din pricina formei desávârsite,
In care acest popor ii Imbracá gândirea i graiul.
Autorul are apoi idei confuze asupra caracterului pe care trebue

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
256 SECTITINEA ISTORICA.

sä-1 aibá umanismul In zilele noastre, confundânclu-1 uneori cu

studiul limbilor clasice, alteori dându-1 istoriei. Dar dacá limbile
clasice nu mai pot fi impuse sectiei reale, este invederat cä el trebue
inlocuit cu un studiu Intensiv al limbilor moderne i Inainte de
toate al graiului propriu fiecarui popor. In studiul limbii materne
unit cu al istoriei, al dreptului civic si al filozofiei, etc., stä studiul
omului In zilele noastre lângá acel al naturii, dar prin stiintá.
D-1 Constantinescu criticä apoi scoalele primare superioare din
Paris, pentru motivul cá ar preparà si pentru scoalele superioare
si deci ar Indrepta lurnea cátre bugetul Statului. Dar din statistica
adusa de d-sa, se vede ca mai mult de 1/2 din elevii acestor scoale
se Indreaptá cátre ocupatiile productive ale comertului si industriei
si numai mai putin de V, se duc spre scoalele superioare.
Ce fel de critic& este deci aceasta, care nu cadreazá cu materialul
pe care se bazeazál-Cartea nu merit& premiul.
DImitrie Dan, Cronica Episcopiei de Ritddufi. Viena 1912. - Raport de
N. Iorga.

Colegul nostru, membru corespondent al acestei Academii, pä-

rintele Dirnitrie Dan, a vrut sa dea, dupä modelul meritosului
Melhisedec, decât care e mai bine informat i mai precis, Intr'o re-
dactiune mai concisk nu istoria episcopiei rädäutene, ci numai o
«Cronic5.» a ei. A cercetat pentru aceasta tot materialul tipärit si
a cules din arhivele Putnei si de aiurea materialul inedit pe care-1
tipäreste, cu multá Ingrijire, Intoväräsind de traduceri textele sla-
vone, pe pp. 140-264 ale scrierii sale.
Nimeni nu va tágAdul cá stiinta româneascá dobândeste prin
aceasta un nou i bogat mijloc de informatie, pentru alcátuirea
chruia datorim recunostintá harnicului cercetätor bucovinean. Cu-
noscAtorii vor observa Insa foarte adeseori nesigurante sau exa-
geratii de critick pe cari le putem intelege de altminterea usor la
cinevk care singur a trebuit sä-si fack In Irnprejuräri ce nu sunt
cele mai prielnice, deprinderea sa ca scriitor istoric. Nici dupä cartea
colegului nostru nu vom crede astfel, cä Rädäutfi se chemau pe
vremea «Dacilor, respective Romanilorn, Rottacenum -orice ar zice
In aceastä privintä Vladimir Mordvinov din Petersburg, autorul unei
scrieri despre Biserica «pravoslavnichn, si nu româneasck din Buco-
vina; cá Rädäutul (Radovti, satul lui Radu, cu finala obisnuitä In
nomenclatura localitätilor dela nordul Moldovei si din pärtile co-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ARCTIOTEA ISTORIC.L. 257

respunzAtoare ale Bucovinei si Basarabiei) s'ar fi numit «pe timpul

Injghebárii statului Moldovei )) «satul lui Radu sau Radomir», -
oricare ar fi socotinta lui Wickenhauser, care a incurcat, pe cât a
luminat, istoria Bucovinei; eh biserica din Rädäuti a fost dintru
Inceput catedral& mitropolitank când se stie cum s'a desfácut din
lupte indârjite abià pe la 1400 Mitropolia Moldovei; cA, biserica de
piatr& ar puteä sä aibá alti ctitori cleat Alexandru eel Bun si
Stefan cel Mare, când cunoastem desvoltarea arhitecturii noastre re-
ligioase, care n'a phstrat, din cauza materialului fragil, nimic Ina-
inte de Inceputul veacului al XV-lea, ba chiar, In forma originalk
nimic Inainte de Stefan (biserica din Rädauti, cu Impártirea tri-
partitä, a naosului, care se Intâmpinä doar la Sf. Nicolae din Iasi,
nu e a simplä» ca form& si nu poate fl privitá ca «primul exemplar))
de arhitectur& moldoveneasc&). A spune c& « dejan pe la Inceputul
secolului al XII-lea, si anume in anul 1164, au locuit Români In
Moldova e a favoriza interpretäri In sensul admigratiei elementu-
lui românese In pártile pe cari le ocup5, astäzi. LegAturile lui Iurg
Coriatovici cu scaunul patriarhal din Ohrida, di* admise de d-1 N.
Dobrescu, nu se pot Intelege, dacá se cerceteazA starea In care se
aflau dupà, 1370 regiunile sârbesti din Macedonia, cu totul cople-
site de Turci, si nu trebue mterpretatä lipsa pomeniril de Patriar-
hul Ecumenic a unui Scaun moldovenesc In 1371 prin aceastä
dependent& ierarhicá de un prelat care atunci n'aveä absolut nici
o autoritate (cf. memoriul meu despre Intemeierea Mitropohilor, hi
Analele Academiei Române, si monografia germanh a lui Gelzer
despre Ohrida). Alipirea Cetätii-Albe la Moldova de Iurg nu reiese
nici din izvoarele citate de pärintele Dan, care nu cunoaste critica
fäcut& de mine actului pretins al acestui Domn pentru dacsa Lita-
vor». Argumentele aduse de autor pe p. 25 si urm., pentru a do-
vedi c& Rädäuth au fost Intáia resedintä a Mitropolitilor Moldovei,
nu m'au convins: si Romanului i se zice In acte din veacul al
XV-lea Mitropolie, färä sä fi stat acolo cápeteniile bisericesti ale
Moldovei. Indatá Insa ce iesim din aceste timpuri obscure, infor-
matia e imbelsugat& si sigurk Unele adaosuri si rectificári (la p.
66 nota 4, cu privire la Stefan Vodá din 1589, exphcatia se aflä
In studiul meu Pretendentii domnesti, In Anale XIX), cari nu
pot scädea Insemnátatea cártii, nu-si aflä locul aim.
Aceastä opera de compilatie harnicä si constiintioask care a
cerut mutt studiu si multá cheltueal& autorului - tiparul s'a fácut

Analeie A. R.-XXXV. Desbaleule. 12

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
258 SECTITJNEA ISTORICI.

cu grijä deosebitä la Viena si se adaog interesante ilustratii - nu

poate, cred, sh rämâie nerasplatitä cu o parte modest& din premiu.
ban Gent, Administrafia bisericeascd. Oradea mare 1912. 1 vol. de XVI
§i 763 pag. - Raport de D. Onciul.
Cartea a fost prezentatá la premiul Adamachi, care urmeazá a se
da in aceastä sesiune, pentru scrieri istorice, economice, juridice
si filozofice.
Ea cuprinde o culegere de dispozitiuni, regulamente si norma-
tive pentru biserica unitá din Ungaria si Transilvania, spre a servi
ca povätuitor practic pentru pästorii sufletesti. In prefatä, autorul
spune: «Ce priveste Impärtirea materialului, cu permisiunea mos-
tenitorului legal al lui Dr. Geisz (autorul cártii Egyházi Kdzigaz-
gatás), am adoptat-o pe aceea din cartea amintitä a acelui autor.
Din cartea lui am preluat cele mai multe ordinatiuni ministeriale,
legi, decise judecAtoresti, precum si cunostintele cuprinse in titlul
XIX, XX si XXI, referitoare la cauzele administrative de Stat, la
däri si taxe, si la cauzele de drept privat. De sine se intelege Insä
&A, la partea bisericeascá si scolastich, precurn si la lucrurile ce
se tin de rit si disciplinh (Tit. I - XVIII), in locul celor obligatoare
pentru biserica latina, am luat in cartea mea acelea ce ne obligä
pe noi preotii gr. catolici, apartinätori acestei provinoli metropoli-
tane, si studiind circularele apárute dela anii 1870 incoace In toate
patru diocezele noastre, precum si actele si decretele sinoadelor
arhidiocezane si ale diocezelor sufragane, am scos din ele dispozi-
tiunile, regulamentele, normativele ce sunt in vigoare in fiecare
dioceza...»
Astfel alcätuitä, publicatiunea este o compilatiune fárá caracter
stiintific, nici de cuprins istoric, economic, juridic sau filozofic, si
nu poate fi luatä in considerare pentru premiul la care a fost
prezentatä.

G. Ghibitnescu, Cuzestii. Precedat de un studiu istoric asupra vaii

Elanului. Ia§i 1912. - Raport de I. Bogdan.
Titlul complet al cärtii d-lui Ghibánescu, prezentatá la premiul
Adamachi de 5.000 de lei, este: Cuzestii, precedat (sic) de un
studiu istoric asupra viiii Elanului. Rar am vázut o asá nepotrivire
intre titlul si cuprinsul unei cárti. E adevárat, cartea d-lui Ghi-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORICA. 259

bhnescu se ocuph In capitolul II din Introducere -pe care nu stiu

de ce o numeste «In loc de prefatän - cu istoria neamului Cuzesc,
din care se trágeb, fostul Domnitor Alexandru Joan I Cuza (pp.
CLXIII-CCLXVHI); acesta este Irish capitolul cel mai mic al chrtii.
Cevä mai mare este capitolul I din Introducere, care se ocuph cu
«Apa Elan ului»- si acest titlu e nepotrivit, ar fi trebuit sä zich
«Valea Elanului», - adich cu descrierea geograficä a acestei vhi
si In deosebi cu descrierea satelor Intemeiate pe dânsa si a nea-
murilor boieresti cari au stäpânit aceste sate. Autorul cunoaste «de
visu» aproape toate localithtile despre cari trateazá in cartea sa (sunt
cu totul vreo suth), cunoaste In acelas timp si multe documente
privitoare la istoria lor, pe cari le-a chutat ani de zile, mergând
din proprietar In proprietar i adunând cu multä râvriä tot ce a
putut sh adune. 0 parte din aceste documente le-a publicat In
scrierile sale anterioare, d. p. In volumele XVIII si XXIII ale Uri-
carului, sau In Surete pi kvoade (sase volume).
Descrierea d-lui Ghibhnescu, desì e fäcutä Mr5, metoda i färä
artä, este totus interesanth i utilä, flindch contine materiale nouh,
cari, combinate cu cele cunoscute, aduc lämuriri pretioase asupra
satelor din valea Elanului i ne ajuth, mai ales, sh identifichrn
unele nume de astazi cu cele vechi.
Material interesant prezentä i partea a doua din Introducere.
Aci se dau felurite stiri asupra neamului Cuzesc, Incepând cu Du-
mitrasco Cuza Spiltarul (1677) si terminând cu Gr. N. Cuza
Vornicul, mort la 1869; este o Insirare seach de stiri genealogice
istorice, scoase din documentele familiei Cuza, din cronici i alte
izvoare, stiri pe cari nu le pot urmari cu interes decât chutátorii
rhbdátori de materiale istorice i cari lash cu totul indiferenti pe
cei ce vor sá ceteasch expuneri istorice frumoase íi atrágatoare.
Partea cea mai mare si cea mai pretioash din cartea d-lui Ghi-
bánescu sunt «Documetitele» dela p. 1-304, relative la diferite
mopii, cari au apartinut sau apartin Inch farniliei Cuza, ca d. p.
Beirbosii (ale chror acte rnerg dela 1620 - 1849), Ofelenii, Cdsla,
Itestii, Dänestii, Viltotestii (1490 - 1686), Grozestii, Ghibenii,
Händrestii, Fedestii (1489) Hocenii-Siscani, Dodestii (1495) 1

altele. Cele mai multe acte sunt din arhiva doamnei Maria Mo-
ruzi din Iasi, chreia este dedicatä cartea si care a suportat chel-
tuelile de tipar.
D-1 Gh. GhibAnescu e cunoscut de mult ca un foarte räu editor
de documente, atât de documente slave, a chror limbh nu o cunoaste In

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
260 SECTITTNEA ISTORICI

destul, spre a le puteà publica corect, cât si de documente românesti, pe

cari le ceteste si le copiazá mai bine, le transcrie Insä neconsecvent si
färä un studiu prealabil al valorii ce prezentá fiecare semn din al-
fabetul chirilic pentru limba veche moldoveneascä. De data aceasta se
vede eh d-1 Ghibänescu si-a copiat documentele colectiunii sale In di-
ferite timpuri si cu diferite sisteme; la reproducerea lor In carte nu si-a
dat ins& silinta sä unifice ortografia côpiilor, cum a fäcut, de pildä,
cir mai rnultä ostenealä pärintele I. Antonovici In Documentele Betr-
leiclene. Ce rost are d. p. lásarea lui t netranscris In cuvinte ca:
Jort, sau Ittstii, mark, prk .--, Itestii, mare, pre, la p. 124 (doc.
din 1638)? Nu Incape doar nici o Indoealá cá li. se cetià In primul
cuvânt ea, iar In celelalte trei e. Astfel de transcrieri arnestecate
nu se pot justifica nici pentru cele mai vechi texte românesti, ne-
ciirn pentru documente dm sec. XVII si XVIII. Cf. la p. 127
Rvispocrim, Efrosiei (s. Efrosinei ?), tstu, cestu, nosstri (NOLUCTp11), partt,
pärtill, s. a. ni. d. Alto exemple se pot vedeh la pp. 141,
169, 201, 267 ; In acest din urmá loc avem un document dela
1720, in care o e transcris cu w (cl. p. ocinä cu «weinä»), aceea
cU atrkih.
In comparatie eu edithle anterioare ale d-lui Ghibánescu, aceasta
din urrnä este ceva mai bun& ; textele slave au Insä multe greseli.
Ash In jumátatea documentului dela p. 165 sunt cel putin opt
pânä la zece greseli : e un document inedit dela 16 Ianuarie 1489,
aflätor In posesiunea unui rázes din satul Tifu, judetul Fälciu. Se
observä si In aceasta, ca si in celelalte editii de documente ale
d-lui Ghibánescu, cä d-sa nu cunoaste metodele, dupá cari se fac
astäzi in terile mai' Inaintate astfel de editii.
In ce priveste hipotezele istorice fárá rost, de cari sunt plme
scrierile vechi ale d-lui Ghibänescu, aceasta din urmä are mai
putine. Câteva exemple: numele _Alan, vechiu lalan, n'are a face
cu slay. tellENk, cerb; ICAENk n'ar fi dat In româneste ialan. Exem-
plele date la p. V-VI, In legáturá cu acest cuvânt, din lim-
bile indoeuropene servesc cel mult spre a dovedi completa igno-
ranta a autorulm In chestiuni de filologie indoeuropeanä ; cuvintele
din limbile indoeuropene trebuesc citate In mod exact si trebue sä
se aräte totdeauna izvorul de uncle se ieau citapile, in cazul de fat5,
izvorul de mâna a doua, cáci d-1 Ghibanescu nu-si poate scoate
exemplele din izvoare de mâna Inthia. Gresite si naive sunt si ci-
tatiile dela p. XIV-XV relative la cuvântul Plavät, precum si
teoria &A Plävätestii sunt in loc de Bälänesti, sau &ä nurnele ve-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORICÁ 261

chiu al lui Plavät a fost Grasul (= lat. Crassus); acesta s'ar fi trans-
format in «Play», «Mild un raport foarte strâns lntre gräsime si
coloarea albá ori bälae a fetei». Oare Tigani grasi n'a väzut nici
odatá d-1 Ghibänescu ? Incurcatä, si neclarä e i explicarea originii
orasului Husi la p. XXXVI.
Desi aceste defecte metodice si altele de felul lor ar trebui sä
mä facä a nu recomanda spre premiare cartea d-lui Ghibänescu,
totus, recunoscându-i cu plAcere meritul cá aduce multe materiale
noug, pentru studiul väii Elanului si al neamului Cuzestilor, sunt
de pärere c5, Sectiunea istoricá a Academiei Române ar puteä sä-i
acorde o mica, parte din premiul Adamachi de 5.000 lei, cu re-
zerva ca aceastä distinctiune sä, nu fie interpretatá tri sensul ch.
Academia aprobá modul de lucrare al d-lui Ghibänescu, ci In sensul
cá ea Incurajeazä astfel de cercetäri, chiar când sunt fäcute cu
putin talent si cu putiná pregätire tiinificá, - In lipsa altora
mai bune.

Romulus Iouascu, Inveiteimeintul profesional in stret imitate. Iasi 1912.-

Raport de A. D. Xenopol.
Autorul singur spune cä a scris aceasta carte, nu In urma unui
studiu special al acestui Invätärnânt, ci fiindcä, In studiul fäcut de d-sa
asupra scoalelor comerciale ca una din specialitatea d-sale, a Intâlnit
si cursuri industriale i profesionale. Se vede cä d-sa nu a cercetat
asezämintele cu cari se ocupä din enumerarea terilor ce le critic&
lntre cari gäsiau Statele Unite §i Japonia, eri pe cari d-sa nu
le-a vizitat, pe lâng5, eh nici acele din Europa nu le-a vizitat pe
toate. Este deci un studiu fäcut mai mult dupä scrierile altora, decât
un rezultat al propriei d-sale cercetäri.
In aceste conditiuni nu credem cä se poate acordà premiul.
N. Miliiieseu-Nigrim, Teoria suprematiei. Bucure0i 1912. - Raport de
A. D. Xenopol.

D-1 Nigrim vrea sä stabileascä legea generalä de desvoltare a

omenirii. Mai Intâiu terminul de lege este foarte räu ales, deoare-
ce nu poate fi vorba decât de un procedeu unic - omenirea ne-
desvoltându-se decât odatä - cäci legea este ceeace se repetá de
nenumárate ori atät In trecut, cât si In prezent i viitor. D-1 Nigrim
credo cä aceastä lege ar fi reprezentatá prin desfäsurarea egois-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
262 SECTIIINEA ISTORICÁ.

mului omenesc care ar parcurge trei stadd : acel al fortei, acel

al bogAtiei si acel al inteligentei, toate acestea sub imboldul atot-
puternic al setei adânci de eternizare a vietii, cu alte cuvinte 'a
tendmtei de pästrare a existentei.
Teoria e nou5, numai In aparentà, si prin schimbarea terminilor ; de
altfel ea a fost formulat5, de mai multi filozofi i economist 0 deriv5,
din legea celor 3 sari a lui Auguste Comte: stare teocratica, cea
metafizicA si cea pozitivä, care fusese formulat5, In alt chip de
italianul Vico : teocratick aristocratic5, i democratic5,.
Daca d-1 Mihäescu ar fi dat scrierii sale o desvoltare mai mare, am
putea vedeà, In ce se deosebWe teoria d-sale de aceea a ilustrilor
s5,i antemergAtori; dar d-sa Incepe s5, sputa In Prefat5, &A necesi-
tAtile vietii 1-au impiedecat a desvoltà idea d-sale In un corp de
doctrink si c5, a Inatisat numai o schitä din ceeace ar puteà sà, fie.
Academia nu poate premià numai Incercári, ci lucräri cât se
poate de desavbx0te.
I. Popeseu-liájenaru, Schitul Bältenii din Codrul Vldsiei. Bucure§ti 1912,
1 vol. de IV §i 108 pag. - Raport de D. Onciul.
Aceast5, scriere, prezentatä la premiul Adamachi, a aparut mai
Intâiu In «Revista pentru istorie, arheologie si filologie», vol. XII-
XIII (1911-1912), din care e extrasä.
Autorul ne d5, o descriere a schitului, Impreuna cu traditiile si
datele istorice asupra lui. Dacá se märginià numai la atâta, ar fi
dat o monografie de valoare, care merità sá fie Incurajat5, prin o
parte de premiu. Dar autorul face mai multe digresiuni In istorie
qi emite ipoteze prea Indräznete, unde dovedeste prea putiná pre-
gAtire In materie si hi metoda de a tratà, subiectul.
Cu asemenea neajunsuri, cartea nu poate fi recomandat5, spre
premiare.

ilaximilian Popoviei si Gheorghe Cipálanu, Manual de agriculturd pen-

tru uzul qcoalelor superioare si inferioare de agriculturd, etc. Bucure§ti
1912. - Raport de A. D. Xeriopol.
0 carte eminent5,, care contine Invätäturi complete pentru cei
ce se mtereseaz5, de agricultura noastrá, adia, de izvorul de c5,-
peteme al bogátiei terii, care sustine Intreaga noastr5, vieatk In-
treaga neastrâ civilizatie; asemenea cärti trebue Incurajate, mai ales
când stint Intocmite cu as,ià, ingrijire, inzestrate cu o multime de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORICL 263

figuri cari Inlesnesc lntelegerea celor spuse si când cu toate

acestea pretul este ash de redus: 6 lei pentru 480 de pagine mari
In 8, pe hártie foarte bunä, spre a fi pläcutä la cetit. Sá ne gâri-
dim apoi cât de putini .sunt acei cari se intereseazá de partea
teoreticä a agriculturii si cum, In imensa lor majoritate, cred c5,
lucrarea pämântului se poate face numai dup5, o Invechitä rutinä.
Cartea este Impärtitä In douä: In partea I se dau cunostintele
de agriculturá generale, clima, situatia geografick deosebitele feluri
de pámânturi, ameliorarea lor, pregátirea ogorului, instrurnentele
agricole, modul cum trebue sä, se lucreze parnântul, ingrásamintele
cu un studiu amänuntit asupra felului lor ; sämänatul §i sämintele,
precum si toate celelalte operatii pânä la punerea recoltei In vagon
si multe alte chestii de acela§ fel.
In partea a II-a se trateazä modul de culturá a tuturor plantelor
agricole: leguminoase, tubercule, uleioase, textile, plante industriale,
fânete si päsune, plante furagere; apoi insectele vätämätoare
$ i boalele plantelor; starpirea buruenilor.
Toate aceste materii sunt tratate cu o deplinä competinta. Au-
torii sunt tot atât de bine pregätiti stiintificeste, ca si pe calea
practia, §i ei stiu deci sä Indrumeze pe acel ce le-ar ceti cartea
dela practica rutiniertt la una mai conformä cu cerintele moderne,
arätând mai ales ceeace s'ar puteà introduce la noi din metoadele
stiintifice de cultivare a pämântului Intrebuintate In Apus. Atrage
cu deosebire luarea aminte asupra unei chestii de cea mai mare
gravitate pentru noi, anume nevoia neapáratä de lndrumare a noilor
arendasi, obstiile sätesti, spre o culturá mai rationalä a parnântului.
Sunt de pärere a se da acestei lucrári o bunä, parte din pre-
miul Adamachi.

Nathalia Tulbure, Atlas istoric al Romelnilor cu Cetiri istorice. Bucuresti

1912. - Raport de A. D. Xenopol.
0 carte de cetire In care sunt reproduse mai multe bucáti din
deosebite istorii mai vechi si mai nouä, cu alegerea materfilor, nu
sistematic, ci la Intâmplare, nerespectându-se nici mttcar cronologia.
Aceastä crestomatie istoricä este precedatä de câtevä, harp istorice
alcatuite duph date destul de corecte, dar neclare §i pe cari e
greu a se orientà. Sunt §i cáteva, erori invederate, bunttoarä oraul
din Dacia Aquae este pus In afarä, de drumul arätat de Tabula Peu-
tingerian5, si Dacia Malvensä arätatä ca Intinandu-se peste Olt In

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
264 SECTITTNEA ISTORICA.

stânga lui, când nu este nici un motiv a se admite aceastä intin-

dare peste Limes Alutanus.
Cartea nu meritá premiul.

Premiul Eliade-Räcluleseu.

Camila Coligny, 75 Femei criminate (Notite biografice si portrete) cu un

studiu criminologic de advocatul Tiberiu Constant. Tulcea 1911. - Ra-
port de T. T. Stefano lli.

Politica socialá inauguratä In statele apusene a avut Inainte de

toate nevoie de constatári statistice pe toate terenurile vietii publice
si astfel si criminalitatea, ca factor existent In societate, a silit pe
sociologi si legluitori s'o studieze de aproape, sä stabileascä Intin-
derea ei si mai cu searná cauzele criminalitätii si motivele ce 1-au
stápâmt pe faptuitor, când a cornis crima, delictul sau contraventiu-
nea. Astfel s'a ajuns la statistica criminalistic4, care a devenit un
studiu important In vie* popoarelor culte. StiAul acesta se ocupá
cu coordinarea si valorizarea rezultatelor dobândite prin stabilirea
numárului infractiunilor de lege si ale cauzelor lor, si are o deo-
sebitá Insemnatate pentru dreptul penal si pentru reforma lui, re-
form& care trebue sä fie o urmare logicA a experientelor câstigate
pe baza statisticei criminalistice.
Mai cu seam& stabilirea cauzelor criminalitäyi la un popor este
obiectul statisticei criminalistice si aceste Gauze, cari determiná cri-
minalitatea individului, sunt parte individuale (sexul, vârsta, gra-
dul de culturá, ocupatiunea zilnicä, ereditatea, etc.) ; parte cosmice
(clima, partea locului Imprejmuitor, anotimpul, ziva, noaptea, etc.);
parte sociale (caracterul poporului, ingreuiarea muncii si a câsti-
gului, adulterele, seducerile, vie* nomadá, proletariatul, cersitori-
mea, etc.).
Toate aceste cauze se pot stabili prin o statisticá bine condush
si terile inaintate In culturä au introdus de mult statistica crimi-
nalisticá, si materialul adunat prin ea a format obiectul celor mai
variate studii. Astfel In Franta Invätatul Yvernés adunä si studiazá
materialul statisticei criminaliste dela anul 1826 - 1880. In Austria
Incepe statistica criminalistic& la anul 1828, in Suedia ila 1820, In

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 , SECTITINFA ISTORIC.X. 265

Belgia la 1831. In Italia existä un anume oficiu (Commissione per la

statistica civile, commerciale e penale), care se ocupá cu aceastä
statistica, iar congresele internationale de statisticá din Paris, 1855,
Londra, 1872 si Petersburg, 1890, au dat cea mai mare Insemnä-
tate statisticei, dar ele s'au ocupat si cu statistica penitenciará,
aceasta cu scopul de a culege material pentru eventuala reformare
a regirnului Inchisonlor.
Statistica criminalisticA si cea penitenciará ar aye& deci sä sta-
bileascä vArsta condamnatului In momentul când a comis faptul,
nationalitatea, religia, raporturile familiare, ocupatiunea In societate,
trecutul penal, crima, delictul sau contraventiunea dupä actul de
condamnare, pedeapsa, recidiva, boala cu care a intrat In peniten-
ciar, boala ce a contractat-o acolo, boala de care a murit In In-
chisoare, ce lucru a deprins acolo si moralul la iesire.
Crirninalitatea femeilor a fost un obiect deosebit de studii seri-
oase din partea acelora ce se intereseazA de starea socialä a fe-
meilor, de porninle si de sufletul lor. Astfel cunoscutul criminalist
S. P. Altmann constatä pe baza datelor statistice, &A des'i In
cele mai multe teri numärul locuitonlor de sex femeiesc Intrece
pe eel al bärbatilor, totus criminalitatea femeilor este cu mult mai
micá decât la bárbati. Altmann stabileste cá pâriä la anul 1901 la
100 de bärbati criminali veniau In Austria numai 15, In Franta
16, In Germania 18, in Anglia 21 de femei criminale, iar dela anul
1905 numärul femeilor criminale tot scade.
Din cele precedente vedem cât de bine Intocrnitá trebue sä fie
o statistica criminalistick pentru ca Statul, legiuitorul, sociologul si
specialistul sä trag5, foloase din ea si pentru ca ea sa poatá formA
o temelie sigurá pentru reforme sociale, pentru reformarea codu-
lui penal, pentru schimbarea regimului Inchisonlor si pentru stu-
dude specialistilor.
0 statistia, criminalisticá In felul acesta Inch nu exist& In Ro-
mânia, dar se impune cu necesitate, si Statul trebue sä fie acela
care sä iea in mânä organizatiunea ei, precum si regularea tuturor
constathrilor statistice din diferitele ramificári ale activitätil publice,
creând un anume oficiu pentru statistica generalä a tern.
Si acuma, dupä ce am arätat Insemnätatea statisticei criminalis-
tice si cum trebue ea sä fie Intocmitä ca sä aducá un folos real,
vin la scrierea d-nei Camila Coligny, 75 de femei criminale. Scrie-
rea este precedatá de un «studiu crimonologien de advocatul Ti-
beriu Constant, care In frontispiciu ne indicá urmätorul cuprins al

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
266 SECTIIINEA ISTORICÁ.

acestui studiu: Preliminâri. Etiologia crimei. Cringt, nebunie qi

degenerescenift. Criminalitatea femeninei, caracterul ei. Terapeu-
tica criminal& Profilaxie social& Concluziune.
Acest studiu este alcátuit cu multh pricepere i cunostintä de
cauzA si este foarte interesant, pentrucá dupá ce autorul se ocupá
cu teoria i definiVunea crimei si a criminalului, precum i cu fe-
lul crimelor, ne dä pe pag. 13 si 14 si date statistice din Ro-
mânia, prin cari aratá cresterea criminalitätii in tará in rästimpul
dela anul 1875 pânä la 1904, - Mr& a face insä deosebire Intre
bárbati i femei.
Studiul d-lui Tiberiu Constant nu stä Insä in strânsä legáturá cu
scrierea d-nei Coligny, cäçi numai In 59 de sire tipärite se ocupä
cu criminalitatea femeilor si face concluziuni din materialul adunat
de d-na Coligny. Astfel acest studiu ar puteà sä aparä ca publi-
catiune deosebitä sau s5, stea in fruntea oricärei publicatiuni de
materie criminalisticá.
Pe noi trebue sä ne preocupe insä nurnai scrierea d-nei Coligny,
cáci ea solicitä premiul Eliade-RAdulescu de 5.000 lei.
D-na Coligny a fost timp de 3 ani directoarea inchisorii de femei
dela Plätäresti si In timpul acestei functiuni a putut cunoaste de
aproape femeile criminale supuse ingrijirii sale. Aceasta ne-o spune
d-1 Tiberiu Constant, cAci in scrierea d-nei Coligny nu aflärn indi-
catiuni, cari ne-ar puteà lärnuri in care penitenciar si-au ispäsit
sau isi mai ispäsesc cele 75 de feme criminale phcatele lor, cu
toate cá-precum ne-o spune tot d-1 Tiberiu Constant-autoarea a
avut In vedere perfecfionarea sistemului nostru penitenciar. D-na
Coligny le rândueste pe cele 75 femei criminale in IV capitole, pi
anume dupci felul pedepsei, §i ne infätiseaza astfel in Cap. I-28
de femei condamnate la muncei silnicei; In Cap. II -15 condamnate
la recluziurze; in Cap. III-17 femei condamnate la corectie pentru
crime, i in Cap. IV - 15 condamnate pentru delicte.
Nu cred cä este potrivitá aceastä rânduire a criminalelor dupá
feint pedepsei, cáci felul pedepser i durata ei atârnä dela
deosebite Imprejuräri (etatea, starea psihicä, Imprejurári atenuante,
etc.), pe cari juclecAtorii trebue sä le cumpáneascá cu multh scru-
pulozitate, pârrá ce determinä pedeapsa. Astfel vedern GA pentru
omor o searnä de femer sunt condamnate la muncá silrucä pe vieatä
(tip. 1, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 13, 14, 16, etc.), iar altele la reclu-
ziune (tip. 29, 30, 31, 40, 41, etc.) si iar altele la corectiune
(Cap. III, tip. 44, 45, 46, 48, 51, 52, 53, 54, etc.). Tot asà, gäsim in

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORICI. 267

Cap. I, tip, 7, 11, 15, 20, 23, femei condamnate pentru asasinat
la muncei silnicei, iar in Cap. II, tip. 33, 34, 35, alte femei con-
damnate tot pentru asasinat la recluziune.
Coordinarea materiei in astfel de capitole este deci gresith, Cad
va ingreuià munca celui ce va dori sh studieze criminalitatea fe-
rneninh, pentruch el va intrebà inainte de toate ce crima a comis
femeia, ce etate a avut ea atuncia, care a fost mobilul crimei. Nu-
mai astfel poate el ajunge la concluziunile ce importh atâta de mult
societatea omeneasch, adich cari sunt crimele, delictele sau con-
traventiumle ce le comit mai adesea femeile, la care vârstä au fost
ele comise si care a. fost mobilul lor? Numai cunoscând aceste re-
zultate, se poate ajunge la stârpirea sau micsorarea räului pin le-
giuiri corespunatoare.
Ca sä afle acest rezultat din studiul celor 75 fernei infätisate de
d-na Coligny, cercetätorul v a privi felul pedepselor si durata lor ca
ceva secundar si va trebul sä rândueascä din nou materialul d-nei
Coligny, si anume duph principml indicat mai sus, dar aci se va
lovi de alte greutáti, chci nu va puteà, aflà exact vârsta la care
condamnata a shvâsit fapta pe care o ispheste. D-na Coligny se
multumeste a ne lâmuri In modul urmätor: Femeia X... acum In
vârstä de 31 ani, sau de 46 am, etc. Se impune astfel dela sine
Intrebarea cum sä Intelegem acest acum2 Se referä acest acum la
timpul când a fost tiparith scrierea, adich la anul 1911 ? sau la
timpul când a scos d-na Coligny din dosare Insemnárile sale, ceeace
s'a putut Intâmpla ani intregi Inainte de ce a ajuns scrierea la tipar.
Dar pe cercethtor putin II intereseazh ckti ani are cutare condamnath
atuncia când Isi face pedeapsa sau când phrhseste inchisoarea, ci
cAti ani a avut ea când a comis fapta, si aceasta n'o putem con-
statà nici chiar din indicatiunea ce o &A d-na Coligny, spunându-ne
când a inceput cutare condamnath pedeapsa.
Câteva exemple, färä sh spicuim : Tip. Nr. 3. Românch munci-
toare, acum in vârstä de 41 ani, condamnatà, la munch silnich pe
toath vieata pentru omor. Pedeapsa decurge dela 18 Decemvrie 1895.
Tip Nr. 4. Românch muncitoare, acum in etate de 40 de ani,
condamnath la munch silnich pe toatä vieata pentru omor, a ince-
put pedeapsa la 17 Fevruarie 1898.
Tip. Nr. 30. Românch agricultoare, acum In etate de 28 de ani,
condamnatä la 10 ani recluzie pentru omor. Pedeapsa a Inceput-o
la 11 Decemvrie 1902,
Tip. Nr. 31. Românch muncitoare. Acum In vârst5, de 65 de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
268 ITECTIIINEA ISTORICÁ.

ani, condamnatä In anul 1905 la 7 ani recluzie pentru omor. Aici

nu ni se spune nici când a inceput pedeapsa.
Nici la Tip. 57, 59, 60 nu ni se spune când au inceput pedeapsa,
iar la Tip. 58 nu ni se spune nici când a inceput pedeapsa, nici
la câti ani a fost condamnatk
Vedem deci eh din aceste Insemnári nu putem stabill exact vâr-
sta la care a fost fäptuith crima, pentrucä nu toate crimele se des-
coperá Indatä dui:A fäptuire, si nu toate pedepsele incep Indatä
dupá pronuntarea osândei In instanta intâia.
Ceeace ne place In scrierea d-nei Coligny este istoricul pe scurt
al faptului comis de cele 75 criminale si mai cu seamä caracteri-
zarea tipurilor Infätisate. Aici d-na Coligny dovedeste o rará putere
de observatiune, cäci In putine cuvinte ne zugräveste scurt si la-
pidar icoana condamnatelor, astfel cä usor ni le putem inchipul pe
aceste femei nenorocite cu fizicul lor, cu gradul lor de culturk cu
starea lor phisicá, cu Insusirile lor bune i cu defectele lor, cu
purtarea lor In Inchisoare si cu dorurile ce le bräzdeazä, sufletul lor.
Toate tipurile Infátisate In liniamente scurte, dar precise, Iti atrag
atentiunea, dar tipul Nr. 44 te pune pe gânduri. O ferneie de
44 de am, care a fost nebunä, care a stat 5 ani la Märcuta si
care si In inchisoare aratá o stare mentalä nesánAloasä, care se
sperie de multime, de vorbä multk de sgomot, tresare Inspäimân-
tatá i tremurä când Ii vorbeste directoarea, aceastä femeie a fost
condamnatä pentru omor la 5 ani corectiune, pentrucä a dat unui
orn din sat, care râdea de dânsa i o fäceà nebuná, cu toporul In
cap. Dacá amänuntele date aici de d-na Coligny sunt adevärate,
atunci avem impresia cá condamnarea acestei fernei, Inch i acurna
anormalk constitue o eroare judiciará.
Duph ce ne descrie pe cele 75 de condamnate, d-na Coligny
sfârseste scrierea sa Mr% nici o observare, fárá nici o concluziune,
cu toate cä acestea se impun ; i pentru d-na Coligny ar fi fost
usor sä le facä pe baza experientelor dobândite In mediul In care
a petrecut i pe temeiul observatiunilor ce le-a fäcut, studiind ca-
racterul, purtarea si moralul detinutelor. Ne-am fi asteptat la aceasta
cu atât mai mult, fiindcä d-1 Tiberiu Constat ne spune pe pag. 15,
cá analizele psihologice date de d-na Coligny sunt fäcute In vede-
rea unei perfectionári a sistemului penitenciar si a Inlesnirii stu-
diului criminahtätii femenine. Dar d-na Coligny nu ne spune nimic
despre sistemul penitenciar sau despre schimbärile i imbunatä-
tirile ce se impun i s'ar puteà introduce. Dacá ne-ar fi vorbit cel

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA ISTORICÁ. 269

putin despre aceasta si daca ar fi adaos si o dare de seam& asu-

pra lucrului manual impus condamnatelor, i anume cari ramuri
de industrie sunt introduse In Inchisoarea din Plataresti, care ra-
mura e mai cultivatä, ce fel de rezultate s'au dobândit, cat se
produce pe an, ce s'a facut cu lucrul manual confectionat de de-
tinute, ce castig au avut ele si care a fost partea Statului, si In
sfârsit, dacä ar mai fi adaos i rezultatele dobândite la Invätätura
de carte si ni s'ar fi aratat câte detinute au deprins aceasta Inva-
tatura si au iesit din Inchisoare cu cunostinta de carte si câte au
ramas analfabete, atunci am avea macar o monografie a peniten-
ciarului Plätäresti, care ne-ar da o icoana vie despre o inchi-
soare din tar& i ne-ar putea servi ca obiect de comparatiune cu
alte inchisori de acelas fel; ar marl apoi cunostintele noastre,
ar lumina chestiunea perfectionarii sistemului penitenciar $ i a Inva.-
taturii de carte si In fine ne-ar lamurl asupra lucrului manual sau
fabricat ce s'ar potrivi sä fie mtrodus In penitenciarele de femei.
Si ar fi fost foarte usor pentru d-na Coligny sa ne arate toate
aceste date, cáci pe toate trebue sä le cunoasca cu deamáruntul.
Asa cum se prezenta publicatiunea d-nei Coligny ca o simpla
descriere a 75 femei detinute la Plathresti, ne punem intrebarea:
la ce poate servi aceasta scriere ? Raspunsul va fi ca ea va putea
foarte bine forma, obiectul unui studiu de psihologie criminalistick
privitor la cele 75 femei descrise i caracterizate de d-na Coligny, dar
cel ce ar voi sa intreprinda aceastä lucrare, isi va zice ea prea re-
strâns e obiectul daca te marginesti In un astfel de studiu numai
la 75 femei dintr'o Inchisoare, pe când hi Inchisorile din tará sunt
cu sutele de femei, a chror apreciare psihico-criminalistica ar fi
tot atât de nevoie, pentru ca sa se poata da un studiu complet
asupra criminalitáii femeiesti din Romania. A da însá acest studiu
numai asupra unei parti rupte dintr'un intreg complex de femei
criminale, nu ar servi unui interes general si deci putini se vor
Incumeta sa intreprindä acest studiu. Tot din aceastä cauzá, adica
flind numai o parte din un intreg complex, scrierea d-nei Coligny
nu poate aduce folos real statisticei generale privitoare la crimi-
nalitatea femeilor din tara.
Cu toate acestea nu se pot tagadul meritele scrierii d-nei Coligny,
cad este Intâiul inceput frumos pe aceastä cale necalcata, pânä acuma,
Intaia publicatiune care da rezultatele unor indelungate i minuti-
oase òbservatiuni a femeilor osândite, observatiuni cari sunt cu
atat mai valoroase, flindca sunt facute i ele de o femeie, care 0.a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
270 sEcTruNEA Is TonIc.x..

lute les datoria de functionarä si creschtoare, si care cu inima ei

de femeie si cu frAgezimea sentimentului si instinctului femeiesc,
singurä poate sa pâtrundá In tainele sufletului altor femei. D-na
Coligny a Inte les eä, pe lângä functiunea de directoare, are si o
rnisiune mult mai inaltä, misiunea moralA de a fi si crescatoarea
nenorocitelor femei supuse privigherii sale, si astfel nu ne Ins() lam
când credem ea din aceastá convingere a izvorit scrierea de fatá.
Ea va fi fárá Indoealä si pentru altii un indemn pentru scrieri de
acelas fel si atuncia vorn aveà un minunat material pentru studiul
comparativ si pentru statistica criminalitatir femeilor.
Scrierea d-nei Coligny merit& o mentiune onorabilá, dar fatä de
alte scrieri de o netágâcluith valoare stimtificá, cari au fost prezen-
tate la concursul premiului Ehade-RAdulescu, nu o pot recomandà
pentru acest prerniu.
S. G. Longinescu, Legi vechi românesti si izvoarele lor. Vol. I. Pravila
Moldovei din vremea lui Vasile Lupu, insofitet de teilmiicirea sa in fran(u-
zeste de A. Patrognet. Bucuresti 1912. 1 vol. 27 (a-y)-1-V1-1-140 pag. in-40.
- Raport de D. Onciul.
Publicatiunea de fatä, prezentatá la premiul Eliade-Rädulescu, de
5.000 lei, pentru scrieri istorice, juridice, economice si filozofice, cu-
prinde Pravila lui Vasile Lupul (Carte româneascei de invectecturd
dela pravilele "impeirette0i), insotitä: 1) de izvoarele ei (Leges co-
lonariae ex libris Justiniani imperatoris selectae, i Praxis et
Theoricae criminalis a lui Farinaccius), 2) de capitolele cores-
punzátoare din Pravila lui Mateiu Basarab (Indreptarea legei), ca
varrantá, si 3) de traducerea francezá a Pravilei moldovenesti, câ-
tesi patru in coloane paralèle, cu note sub text asupra rzvoarelor
celor douä izvoare ale Pravilei, la fiecare paragraf, si cu un indice
(pag. 351 - 440) de cuvintele Intrebuintate In ambele Pravile. In
Introducere (pag. e [5]-y [27]) se arath rezultatele cercetärilor au-
torului asupra alcátuirii Pravilei si asupra izvoarelor ei.
Mai Inamte se credeà ca Pravda lui Vasile Lupul, ca si cea a
lui Mateiu Basarab, ar fi fost alcAtuite duph legile bizantine (cf. Xe-
nopol, 1St. Born., IV, 163 sqq.) sau cá ele sunt-cum sustine d-1
Peretz, profesor de istoria dreptului român, intr'un curs al säu
publicat-«pur sr simplu mste traduceri de legi bizantine». Aceastä
pArere d-1 Longinescu a dovedit-o ca gresitä, mai Intâiu in scrie-
rile sale: Istoria dreptului românesc (1908) si Pravila lui Vasile

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTITINEA ISTORICI. 271

Lupu qi Prosper Farinaccius (1909). In ultima sa publicatiune,

Pravila Moldovei din vremea lui Vasile Lupu, prezentatá pentru
premiul in chestiune, autorul, punând fatá in fatä Pravila cu izvoa-
rele ei, Inlaturä in mod defirntiv acea párere gresitä, arátând iz-
voarele pentru toate paragrafele Pravilei, afar& de unul singur
(208), a chrui provementá n'a putut Inca s'o constate.
Din paralélele Pravilei cu izvoarele ei, Infätisate in aceasta publi-
catiune, reiese in mod evident cä cele dintâi 94 paragrafe ale Pra-
vilei sunt scoase din Nev,ot scopyuccA, lucrare din secol. VIII-IX, care
in cea mai mare parte se sprijineste pe cártile lui Iustinian, precum
se spune si In traducerea latineascä: aLeges colonariae ex libris
Justiniani imperatoris selectae», ca si In Pravilk unde titlul lor este :
«Pravile Inpärätesti alese din svitocul inpäratului Iustinian». Acest
izvor al Pravilei era cunoscut si mai dinainte. D-1 Xenopol, in )
Istoria Românilor, vol. IV, a arätat c5, Pravila contine la inceput
câteva legiuiri relative la plugari, «extrase din condica lui Harme-
nopol » (Heimbach, Harmenopuli Manuale legum sive Hexabiblos.
Lipsiae 1851). D-1 Longinescu completeazá aceasta cunostintä, arä-
tând toate paragrafele cari sunt luate din Leges colonariae, iar
in note arátând izvoarele acestora din urink prin cari se dove-
deste ca izvorul lor principal erau cärtile lui Iustinian, ash, incât
cu drept cuvânt autorul Pravilei zice GA pärkle respective sunt alese
din svitocul Impäratului Iustinian (ex libris Justiniani imperatoris
selectae, cum se zice si In Leges colonariae).
Toate paragrafele urrnatoare (95-1.254), afará de unul singur
(208), sunt dovedite ca luate din Praxis et Theoricae criminalis
a lui Prosper Farinaccius, vestitul romanist Italian (care a tráit la
1544 -1614). Deci partea cea mai mare a Pravilei (1.159 para-
grafe din 1.254) este extrasá din aceastä scriere, si numai restul
de 94 paragrafe e luat dintr'un izvor bizantin, care si acesta se spri-
jineste mai ales pe legile impáratilor romani din Corpus iuris al
lui Iustinian. In note se aratk la fiecare paragraf, izvoarele scrierii
lui Farinaccius, care se intemeiazá mai ales pe dreptul roman.
Astfel se lámureste pe deplin ceeace se spune in precuvântarea
Pravilei, cä autorii ei «au scos din cärti elinesti si lätinesti toate
tocmelele cele bune si giudetele color buni crestini si svinti impa-
rati.... carele se cheamä acmù pravile Impárátesti.»
D-1 Longinescu este cel dintâiu care a arätat legatura Pravilei
cu Farinaccius, mai Intâiu in scrierea sa: Pravila lui Vasile Lupu
fi Prosper Farinaccius (1909). Acurn d-sa dovedeste, cum am

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
272 SECTIIINEA ISTORICI.

väzut, cá toate paragrafele dela al 95-lea inainte, afarä de unul,

sunt extrase din scrierea acestuia. Vasta operä a lni Farinaccius,
cuprinzând 11 volume, se Intemeiazä In primul rând pe Corpus iuris
civilis al lui lustinian, apoi pe Corpus iuris canonici, cum í pe
legile, jurisprudenta i scrierile juridice din terile apusene. El
find unul din cei mai Invátati juristi ai timpului säu, care a in-
râurit doctrina juridicä din aproape toate terile apusene, Pravila
alcsátuith, mai ales pe temeiul scrieiii lui, era la inältimea stiintei
juridice de pe atunci. Ea era chiar singura legiuire care a fost
Intocmitä pâtik, atunci pe temeiul scrierilor unui jurist Invátat,
una din cele dintâi leginiri scrise In limba nationalä.
Prin aceste rezultate, publicatiunea d-lui Longinescu dovedeste
ea izvoarele principale ale Pravilei nu sunt In dreptul bizantin,
cum se credea mai nainte, ci In dreptul roman si In dreptul Eu-
ropei apusene. Aceastä dovadá incontestabilä este un rezultat din
cele mai Insemnate pentru istoria dreptului românesc.
Pravda Moldovei find primitá si In Tara-Româneascá, uncle Pra-
vila lui Mateiu Basarab (Indreplarea legei), cum se do vedeste pe
deplin prin paraléle din cartea d-lui Longinescu, cuprinde In-
treaga Pravilä moldoveneascá aproape cuvânt din cuvânt, ambele
teri surori au primit aceeas legiuire, ask incât unirea lor juridicá
a precedat unirea politicá cu douil secole mai nainte.
Prin paralélele ambelor Pravile cu izvoarele lor se stabileste M
intelesul uneori neclar sau nesigur al terminologiei juridice din
pravilele românesti, inteles care este precizat prin traducerea fran-
cezä. Astfel aceasta traducere Indeplineste un scop Indoit: ea face
accesibilá Invátatilor sträini vechile legiuiri rornânesti i precizeazá
de asemenea vechea noastrá terminologie juridicá.
Prin indicele alfabetic, care cuprinde toate cuvintele Intrebuin-
late In ambele Pravile, autorul aduce un Insemnat serviciu i filo-
logiei românesti, Inlesnind cercetátorilor utilizarea materialului
respectiv.
Textul color douá Pravile este transcris cu cea mai mare exac-
titate In toate amänuntele, tinându-se seama si de particularitätile
lor ortografice, ask incât literele chirilice sunt transcrise exact cu
literele latine corespunzatoare din alfabetul românesc, dupä regu-
lele arätate In introducere. Cred cä acest exces de exactitate In
transcrierea unor texte tipärite nu erà tocmai necesar. Cu o tran-
scriere lii ortografia actualá, pästrându-se numai forma originalá a
cuvintelor, cartea s'ar ceti mai usor; cad filologii, ori si cum, nu

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ' SECTIVNEA ISTORICI. 273

vor Intrebuintà, pentru cercetärile lor, textul publicat de d-1 Lon-

ginescu, ci cel original.
As mai aveà de fäcut o rezervä cu privire la pretinsa lege a lui
Alexandru cel Bun, care, dup5, Dimitrie Canternir, ar fl cuprinsä
In Pravila lui Vasile Lupul. D-1 Longinescu crede c5, ea ar fl iden-
tic5, cu partea luatä, din Leges colonariae, cuprinzând cele 94 pa-
ragrafe dela inceput ale Pravilei. D-sa sprijineste aceastä párere, in
afarä, de márturia lui Cantemir, pe Impártirea Pravilei, cum si pe
márturiile unor scriitori din secolul XVI (Paul Giovio si Leonhardus
Goreccrus), cari spun c5, in Moldova erau In vigoare legile romane.
Trebue sä märturisesc lnsä &A d-1 Longinescu nu reuseste a ne con-
vinge c5, acele legi romane erau pretinsa lege a lui Alexandru cel
Bun, care ar fi cuprinsh In Pravda lui Vasile Lupul. Fatá eu cele
spuse In precuvântarea Pravilei, c5, ea a fost alcátuitä, dup5, «Atli
elinesti si látinesti», färä, a se face mentiune de vreo lege scris5,
mai veche a terii, si fatä, cu dovada data chiar de d-1 Longinescu
Insus, c'ä acele carti ehnesti si latinesti erau N61.tot réropycxoi si
opul lui Farinaccius, nu se poate sustineà, numai pe temeiul spu-
selor lui Cantemir, ca partea luath din Nóp.or ecopyixot ar fi legea
lui Alexandru cel Bun. Cantemir spune cA Vasile Lupul a pus sä,
se adune intr'un codice legile scrise §i ltescrise (obiceiul) ale Mol-
do vei Cum legi nescrise nu se dovedesc a fl cuprinse In Pravila
lui Vasile Lupul, ale cArei izvoare scrise le arat5, chiar d-1 Lon-
ginescu pentru toate paragrafele, afarä de unul singur, tot asa nu
se poate sustina, nici c5, vreo lege scrisä anterroará a Moldovei
ar fl cuprinsä In ea, pân5, când existenta acelei legi scrise nu se
va dovedi prin alte márturii afarä de cea a lui Cantemir, cáreia
nu i se poate da crezare, fatä cu cealaltä afirmatie inexactä a lui.
Abstractie fäcând de aceastä, pärere, care nu rezistä unei critici
serioase, cartea d-lui Longinescu prezentä rezultate de cea mai in-
semnatä valoare pentru istoria dreptului nostru, dobândite prin
munca asidu5, si cercetare scrupuloasá a izvoarelor Pravilei, re-
zultate cari, prin Insemnätatea si originalitatea lor, Infätiseaz5, lu-
crarea d-lui Longinescu ca cea mai de valoare scriere ce s'a pro-
dus paná acum la noi In aceastä materie. D-sa si-a propus, cum
spune In Prefatá, sä continue aceste cercetári si cu privire la le-
giuirile ulterioare, pe cari de asemenea are de gând sä, le publice
In volumele urmätoare ale Legilor vechi românesti, din care co-
lectie proiectatä a publicat acest prim volum.
Atât pentru recompensarea luerärir de fath, cât si pentru incu-
Analele A. R.- XXXV.- Desbatertle. 18

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
274 stcTruNtA IsToRIcit. '

rajarea unor lucrári viitoare asupra legiuirilor noastre dinainte de

Unire si asupra istoriei dreptului românesc, scrierii d-lui Longi-
nescu, a cärei Insemnätate deosebitá pentru istoria dreptului nostru
nu se poate tágádul, meritä sa i se acorde premiul Eliade-Rädu-
lescu.
I. Tanoviceanu, Curs de drept penal. Vol. I-II. Bucuresti 1912. - Curs de
procedurei penald. Bucuresti 1913. - Raport de A. D. Xenopol.
D-1 loan Tanoviceanu este de mai bine de 20 de ani profesor de
drept si de procedurä penalá la Universitatile din Iasi IntAiu, apoi
la cea din Bucuresti. Ca scriitor Insä d-sa s'a fäcut cunoscut pâri5,
acuma mai mult pe tärâmul istoric prin lucrari foarte apretiate, In-
tocmite totdeauna pe cercetári personale si originale, ceeace i-a
adus cinstea de a fl ales membru corespondent al Academiei Ro-
máne. Din sfera dreptului penal a publicat din când In când unele
studii, precum asupra sporului criminalitätii in România si altele câteva.
Dupá o lungh ocupare cu materia cursului säu, d-1 Tanoviceanu
dá acum la luminä cercetärile sale In trei volume, cari constitue
una din cele mai de seamä lucräri ce s'au publicat la noi In ma-
terie juridica.
Dreptul penal cuprms In cele 2 vol. de un total de 1.423 de pa-
gine cuprinde numai partea lui generalá, lásând ca comentariul ar-
ticolelor din Codul penal sä aparä mai târziu; dar pe când In dreptul
civil, partea teoreticá este mult mai putin importantä, In dreptul
penal ea constitue partea cea mai de seamá a materiei, Intru cât
atinge chestii filozofice din cele mai adânci si cari sunt mai strâns
legate cu vieata societätii.
Numeroase sunt Intrebärile tratate de d-1 Tanoviceanu, ea
acele asupra naturii pedepsei, a recidivei, a cauzelor de agravare
sau de micsorare a vinovätiei, a tentativei, a infractiunilor sävár-
site, dar neizbutite, a intentiei doloase, a betiei, a legitimei apäräri,
a cumulului delictelor, a provocäril si ate altele.
D-1 Tanoviceanu aratá o eruditie aleash si sänätoasá, nu prin
Intäpoierea de citatii, mod prea Indámanatic de a face eruditie apa-
rentá in materie juridicá, ci prin arnintirea, combaterea sau spri-
jinirea din nou a unor teorii emise Inaintea d-sale si cari nu pu-
teau fi lásate afará din câmpul cercetärii, dacä aceasta cätà, a fl
completä. Pretutindeni insä dupä analiza numerosilor autori citati si
a pärerilor analizate, autorul si-o dá pe a lui, totdeauna bine cum-
pánitá si pe cât se poale mai conformá cu natura lucrurilor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 aCTIIINEA ISTOIIICI. 275

D-1 Tanoviceanu st& pe ternelia nou&lor scoale penale, acea po-

zitivä si acea sociologick si de aceea nu ne vorn mir& a-1 afl& sus-
tinând pedeapsa cu moarte si bátaia, ca mijloace mai cu efect de
a Infrânà pe fhatorii de rele, precum pe de altä parte in pro-
cedura penal& 11 vorn aflà protivnic al asistärii inculpatului de cätre
un avocat la instructie, si mar ales un vajnic osânditor al asezä-
rnântului juratilor.
Dac& d-1 Tanoviceanu va päreà unora, celor intârziati Inc& In vechile
teorii penale, ca un spirit retrograd, dusrnan al progresului si al liber-
tätilor, aceia vor dovedi cä nu stiu ce spun; c& nu si-au dat
seam& de puternicele cugetäri desvoltate in apus si cari consider&
statul si organizarea lui din un cu totul alt punct de vedere de-
cum a fost considerat pârlá acuma. A nu se aplica moartea si bätaia
la unii . criminali este a se condarnn& de mai nainte la schilodiri
sau moarte o multime de oarneni cinstiti si nevinovati, si nu stiu,
eau! cu ce drept am pripi noi pieirea until nevinovat inaintea aceleia
a flarelor cari 11 sugrurnä. Ce are a face hbertatea cu ascutirea
pedepselor sr cum se poate molly& eh se face act de liberalism,
când, prin imblânzirea pedepselor si prin slábirea represiumi, räu-
facatorii sunt incurajati In opera lor de distrugere a societätii. Mi
se pare c& sunt teri In cari hbertätile sunt mult mai reale decât la
noi, cari le avem scrise mai mult pe hârtie; teri in cari civilizatia este
cu mult mai puternicá si mai intensivk ca Anglia, Statele-Unite, Ger-
mania, Austria, Franta, si totus aceste state au pedeapsa cu moarte
in legile lor si In unul din ele si bätaia este Inc& aplicatk iar In
altele se discutä reintroducerea ei Tot asa cu avocatul la instructie,
care nu face altcev& decât Impiedic& descoperirea adevárului, si cu
juratii cari nimicesc prin achitäri nes&buite cele mai bine stabilite
invinuiri.
Prin aceast& practicä se Incurajeaz& necontenit finle rele la ac-
tiuni perverse, se corupe moralul oamenilor, se distruge increderea
In organizarea statului si se favorizeazá anarhia, toate acestea,
elemente de dezordine ce nu sunt spre progresul conditiei oamenilor.
D-1 Tanoviceanu este, dup& stiinta mea, cel intâiu care a introdus
aceste idei nouä din apusul Europei la noi In tara. Prin aceasta
i-a fäcut un serviciu eminent, cAci d-sa a avut cel intâiu curajul de
a sustineà, pe baze stiintifice, reintroducerea unor pedepse privite
de acei mdoctrinati de false idei liberale ca cea mai mare retros-
gradare In mersul civilizatiei.
Dar d-1 Tanoviceanu e orn cuminte. El vede &A Intr'o tará ada-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
276 SECTItrNEA ISTORICL

pat& cu asemenea idei nu se poate procedà deodatk prin lovirea lor

In fatä, si eh nu este bine a se introduce pedepse reprobate de
opinia publich. Prin urmare d-sa este de pärere &A trebue Inceput
prin a pregAtl mintea sä primeasch acele reforme sändtoase si In-
-telepte, si numai când mintea va fi preghtitä, sä se proceada la res-
tabilirea pedepsei cu moarte si a bätäii si la suprimarea juriului.
Eu märturisesc 05, desi eram pentru suprimarea juriului Incä de
pe când eram procuror la Tribunalul si la curtea din Iasi, 1871-1878,
pe când d-1 Tan ovi ceanu nu 'incepuse lined a scrie, ci era pe báncile scoa-
lei, credeam eh aceastä institutie este de mäntinut pentru delictele de
presä si abaterile politice. D-1 Tanoviceanu combate lush cu cele
mai puternice argumente juriul si In aceastä materie, arätând cât
de false si de pätimase sunt toate judecátile lui. Cine va ceti pa-
sajul respectiv din volumul ski asupra procedurii, se va convinge ca
autorul are deplinä dreptate.
Suntem de pärere a se recunoaste d-lui Ioan Tanoviceanu pre-
miul Eliade-Rädulescu, la care a concurat.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA

*EDINTA DELA. 18 IANUARIE 1913.

Presedinta d-lui Dr. C. I. "strati.

Sectiunea tiintificä procedand la distribuirea cärilor, ce s'au prezentat
pentru premiul Demostene Constantmide, raportorilor pentru facerea rapoar-
telor asupra meritelor lor la premiare, decide urmAtoarea impArtire:
D-lui Saligny, Briscu, Helicopterele.
» Hepites, Iacob, Elemente de geometric
» Simionescu, Merutiu, ContribuOuni la studiul massivelor de sare din
Romania.
» Dr. Marinescu, Parhon, Cercetari asupra glandelor cu secre(iune
interne& in raport cu patologia mentala.

EDINTA DELA 4 MARI 1913.

Presedinta d-lui N. Teclu.

Sectiunea, luând cunostintá de raportul urm4tor prezentat de d-1 Hepites asupra
memoriului d-lui Bogdan, Repejiunea sunetului in lichide, hoMreste tip&-
rirea. lui in Publicafiuntle Adarnachi §i a rezumatulm francez in Buletinul
Sectmnii:
«Memoriul d-lui P. Bogdan se refer& lá determinarea repejiumi
sunetului in lichide.
«In mod direct aceast& 'constant& nu se poate determinà decât la
acele lichide, cari In naturä se prezentá in masse destul de mari.
S'au intrebuintat Ins& mai multe metode indirecte, prin cari aceastä
repejiune se poate determina si la lichide In mici cantitäti. La noi,
d-1 Bungetianu a imaginat o asemenea metodá,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
278 SECTIIINEA TIINTIFIC.X..

kli)-1 P. Bogdan propune si dânsul de asemenea o rnetodá indirectä

bazatä pe principii cu totul altele. Rezultatele obtinute de dânsul
sunt destul de interesante si de aceea recomand tipärirea memo-
riului In Publicatiunile Adantachi, iar a rezumatului francez In
Buletin.»
Mai decide publicarea in Buletin a notei prezentate de d-1 membru co-
respondent Titeica, Sur une généralisation des surfaces minima.

EDINTA DELA 7 MAIU 1913.

Presedinta d-lui N. Tee lu.
Deschizänd sedmta, d-1 Presedinte aminteste Sectiunii pierderea ce dânsa
a avut in persoana colegului Haret si, in semn de doliu, roagá pe mem-
brii prezenti a-1 saluta prin scularea lor in picioare.
Colegul Antipa prezentä spre publicare in Buletinul Sectiunii lucrarea
d-lui G. Grintescu, intitutulatá: Plantes nouvelles ou peu connues de Bouma-
nie, iar in Memoriile Sectiumi lucrarea d-lor Alice si loan Grintescu, Les
mouvements spontanés et les mouvements provoqués des feuilles des légimu-
neuses.
- Sectiunea aprobá publicarea in Buletin a primei din aceste lucrári.
In ceeace priveste a doua lucrare, prezentatä in limba francezá, conside-
'And cb. Onä in prezent nu s'a publicat in Analele Academiei nici un me-
moriu intraltá limbä cleat cea romänä si, avänd in vedere ea, redactiunea
art. 36 din Regulamentul general - pe care se intemeiazá cererea de publi-
care in Anale - nu este explicitä, Sectiunea hotäreste a se aduce chestiu-
nea in discutiunea plenului, spre a decide dacá dânsul intelege ca in Anale
BA se publice memorii - in limbile sträine si dupá formele comae, - prezen-
tate de orice persoaná care nu apartme Academie], oprmdu-se dela acest drept
membrii Academiei, sau aceastä favoare se dä, numai sträinilor, ache& acelor
persoane cArora nu se poate cere cunoasterea limbii române.

EDINTA DELA 9 MAIU 1913.

Presedinta d-lui .N. Teclu.
D-I Presedinte pune in desbatere chestiunea pentru care a fost convocatä
Sectiunea, alegerea unui membru in locul vacant al regretatului coleg Haret.
Colegul Istrati cere sä se stabileasa in principiu specialitatea in care se
va alege membrul si propune ca cea mai necesará aceea a matematicilor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 sEcTrimEA sTrrNTIFIc/i. 279

Colegul Antipa crede ca nu aceastä specialitate ar fl cea mai necesarl, ci

aceea de biologie sau botanicá.
In urma discutiumlor urmate, la cari au luat parte d-mi Babes, Craini-
cianu, Hepites si Teclu, se pune la vot propunerea d-lui Istrati pentru spe-
cialitatea matematicilor, care se prirneste cu 8 voturi din 10 votanti.
Atunci d-1 Poni propune pe membrul corespondent d-1 G. Titeica, amintind
calitätile si lucrárile sale.
D-1 Presedinte roagá pe membri sä-si exprime voturile.
Colegul Antipa declará cá se abtine dela vot nu pentrucá ar fi in contra
candidatului propus, ci pentrucá crede cá stintele naturale trebue sá fie re-
prezentate.
DeschizAndu-se urnele, se constatä ea.' d-1 Titeica a obtinut unanimitatea
voturilor celor 9 membri, cari au luat parte la scrutin.
- Se decide deci a se aduce acest rezultat la cunostinta plenului, iar d-1
Hepites este insärcinat sä facä raportul cAtre Academie pentru recomanda-
rea d-lui Titeica.

EDINTA DELA 15 MAIU 1913.

Preedinta d-lui N. Tec lu.

Sectiunea procede la ascultarea rapoartelor relative la cárttle prezentate
la premiul Constantinide.
D-1 Saligny ceteste raportul säu asupra cArtii d-lui G. Briscu, Helicopterele.
- Concluziumle raportului pentru nepremiare se admit in unanimitate.
D-1 Hepites ceteste raportul säti relativ la cartea d-lui H. Jacob, Elemente
de geometrie pentru cl. Ill secundarei de fete.
- Concluziumle de nepremiare se admit in unanimitate.

EDINTA DELA 16 MAIU 1913.

Preedinta d-lui N. Teclu.

In continuarea acordärii premiului Constantinide, d-1 Dr. Marinescu ceteste
raportul asupra volumului D-rului Parhon, mtitulat: Cercetdri asupra glan-
delor cu secretiune interne.; in raportul lor cu patologia mental, apoi d-1
Simionescu ceteste raportul MAI asupra volumului d-lui V. Merutiu, Contri-
butiuni la studiul massivelor de sare din Romania.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
280 sEcTumEA TIINTJFiCL

Arn&ndouä aceste lucrari sunt propuse spre premiare, iar premiul, in baza
testamentului, este indivizibil.
Dup 5. o lungá discutiune, la care ieau parte toti membrii prezenti ai Sec-
tiumi, se pune la vot cu bile concluziunea raportorului Dr. Marinescu pentru
premiarea lucrárii D-rului Parhon.
- Concluziunea a fost resping cu 8 voturi din 10 votanti.
- Se pune apoi la vot concluziunea raportului d-lui Simionescu pentru pre-
miarea lucgrii d-lui Merutm, care se prime0e cu 7 voturi din 9 votanti.
Sectiunea hotäre§te deci a se aduce la cuno0inta plenului, cä din cele 4
opere prezentate la premiul Constantinide de 4 000 lei §i asupra cárora s'au
cetrt rapoartele prezentate de d-nii: Saligny, Hepites, Dr. Marinescu §i Simi-
onescu, In gediatele Sectiunii dela 15 §i 16 Maiu, premiul a fost acordat d-lui
V. Merutiu, pentru cartea sa: Contribufiuni la studiul massivelor de sare din
Romania.
Se procede apoi la cetirea raportului urmátor, prezentat de Comisiunea com-
pus6 din d-nii: Teclu, Poni 0 Istrati, asupra singurului manuscris prezentat la
premiul Neuschotz de 2.000 lei cu motto:
Eu má due, ml präpädesc
Ca un Wee bátrAnesc -
pentru subiectul: Cromatica poporului Roman :
«Academia Românä, In dorinta ei de a puteä culege cât mai multe
date relative la cromatica poporului român, care din nenorocire
zilnic este päräsith si uitatä, a pus un premiu cu anumite conditiuni.
oDorinta ei era ca acel ce va culege aceste date, beneficiind si
de lucrárile publicate pânä acum In aceastä directiune, sä le sis-
tematizeze, sä le controleze si sä le expue lámurit, dupä celi va
fi dat seamä precis despre lucrarea chimick pe care o comportá
fiecare din aceste metode cunoscute.
«In astfel de Imprejurári numai, opera premiatä de Academic ar
fl putut servi si publicului, doritor de multä vreme a aye& un bun
indrumátor in aceastä privintá la dispozitiunea sa.
«Lucrarea prezentatä Academiei nu este färá oarecare valoare din
punctul de vedere al materialului adunat din nou, cad se constatá
cu usurintä c5, silinta ce si-a dat autorul, de a adunà, date si amá-
nunte nouä, nu a fost zadarnicä.
«Tot ce priveste Insä restul expunerii sale, precum si sintetiza-
rea diferitelor metode, este fárá valoare practicá, deoarece d-sa
nu face decât a le reproduce tale quale dupá lucrärile publicate
sau datele ce i s'au inaintat, färä a le fi cernut si limpezit prin o

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTITTNEA 'I'TINTIFIC.X. 281

strict& cercetare chimic& si Mr& a ne indicA, In mod conving&tor

cevä precis si practic. Dar tocmai aceasta ar fi constituit partea
mai important& a lucrärii si pe care Academia puna, cel mai
mare pret.
«Din cetirea lucrärii se poate chiar usor observâ ck autorul nici
nu are preghtirea necesarä pentru aceasta.
«Sunt chiar numeroase erori elementare, asupra chrora tin sä
atrag atentiunea.
«Astfel gásim erori de fapte sau de limbk:
«In introducere gásim: csa Academia a hotarit eclitarea unei lu-
cräri, etc.
aDin lucrarea lui I. Ionescu se citeazä: Un capitol de galbeni...
«La pag. 8 gäsim cuvântul Pesentificarea, dacá se poate in-
. trebuintä acest terrnen! .... ...
«La pag. 10 gäsim: femeia mazaceí , Mr& sä ne spuie ce lute-
les are.
((La pag. 13: chepeneag = glucus..(!)
«La pag. 28 gäsim fraze ca: aCând boiaua se pun in ea scule
de lânä sau bud' ce urmeazá a se bol.D
«Tot acolo: «Când se vede c& vasul a scazut».
«La pag. 29: bors proaspát = prisne acru..?
«La pag. 64: «Ghelblau-holtu-estract !D.
«La pag. 69: apá seiclitcl, fárä a da echivalentul acestui termin.
«La pag. 109: 36 de ore la moiu.
«La pag. 127: SA le cutroapei.
«La pag. 129: - si o cleipuseste.
«La pag. 171: se face o torocalei.
«Nu can, sä determine anumite plante, conducându-se numai dupä
lucrarea d-lui Pantu, pe când putea ask de usor sä se adreseze
Institutului Botanic, astfel e cazul cu:
«La pag. 46: Drobul sau drobusorul.
«La pag. 47: Anine sau arine.
«La pag. 54: Sunätoarea=probabil Creper foetida, pe când de
fapt este Hipericum perforatum.
«La pag. 61: Brobintarul.
«La pag. 62: Zärdiceafa.
«La pag. 64: Surceä galbenk
«La pag. 78: Brândusa.
«La pag. 89: Poama câinelui, Serpet.
«La pag. 187: Cuca.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
282 SECTIIINEA TIINTICFIC.X.

«Indickn si erori stiintifice, cari nu au fost observate de autor,

astfel:
«La pag. 9: apä tare ---- vitriol.
«La pag. 16: boiehle=ln popor toate extractele minerale.
«La pag. 22: hlujul florilor (?!).
«La pag. 35: Tiperig:=Salmâc, färä a spune ce este aceasta sub-
stantä.
«La pag. 47: Vitriol de fier, färä a spune ce este.
«La pag. 50: «Lucrul de cApetenie care se observá este, c5, gäl-
binelile sà, nu fie prea fierbinti, caci in acest caz se coreislesc» (si
nici o altá explicatie).
«La pag 60 si 102: Ne vorbeste de ceirmaz, färá sä spuie despre
ce este vorba.
«Tot la pag. 60 gäsim: Preparatia de condor cu ap5, tare...
«La pag 66 gäsim cä: Bumbacul s'ar color& in galben prin fier-
bere cu lapte dulce, sau cu apá care au stat pe nisip (?).
«La pag 68: Piatra albastrei, färä a spune despre ce este vorba.
aLa pag 71: Piatra de Braie, tot astfel.
«La pag. 73: Vinefeala (un fel de piatrá) si tot acolo coloare
mierie albastrei.
«La pag. 80: Intr'un vas de tuci cu zearná pentru inAlbastrit se
prevede introducerea unei linguri de vitriol.
«La pag. 89; Chiclázáriul (?).
((La pag. 114; sulfuriná (?).
a La pag. 123 : Bahne-bursune (?).
«La pag. 133 : Trigie=tirigie, fär5, a spune ce este.
«La pag. 63 si 139: calacan=calaican si färä a spuno ce este.
aLa pag. 175 : la chnepa de bumbac (?).
aLa pag. 183: stiubei (?).
«La pag. 199 : 4 funzi comid (?).
«La pag 203: acid otalic(?).
«Lucrarea de fatá nu este totus lipsitä de oarecari merite
si dacä ea ar fi completath prin partea chimica, In urma unor in-
drumäri stiintifice, bazate pe cunoasterea faptelor sau pe anumite
cercetári ce s'ar puteà, face usor, ea ar doveni astfel incât Acade-
mia ar puteà-o primi cu pläcere.
«Suntem dar de pärere a se mai pune Inca odatä aceastá impor-
tantá chestiune la concurs, pentru ca autorul sä aiba timpul ne-
cesar a o reface, a completà lipsurile semnalate si a introduce in
ea partea esentialä, care este partea tehnico-chimica.»

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA .5TIINTIFICÁ 283

- Concluziunea de nepremiare a Comisiunii este primita in unanimitate

de cei 7 votanti. Ea se va aduce la cunostmta plenului.
In ceeace priveste propunerea Comisiunii de a se pune acelas subject
pentru un viitor premiu, ea se va discuta intr'altA sedintA.

$ED1NTA DELA 17 MAIU 1913.

Pre§edinta d-lui N. Teclu.

Sectiunea stiintifica cere Academiei publicarea in Anale a lucrárii cole-
gului Mu Teclu, intitulatä: Contribu(iuni la caracteristica /laceirii.
- Ea mai aprobrt publicarea in Buletin a lucrärii d-lui Saidel, prezentatA de
colegul Mrazec, cu titlul: Quantitative Untersuchungen uber die Reaction
wasseriger Bodenauszuge, dup:a ce se va reduce.

$EDINTA DELA 20 MAIU 1913.

Preedinta d-lui 1V. Teclu.

Sectiunea, chematä pentru a hotAri subiectul premiului Adamachi de
5.000 lei a se decerne in 1918, Oland socotea15, de importanta ce prezenki
subiectul: Starea Pranului roman din punctul de vedere antropologic, bio-
logic si patologic ce fusese pus la premiul Lazär, pentru a fi decernat in
aceastä sesiune generalä, dar la care nu s'a prezentat nici un manuscris;
mai tinând socotealgi si de o scrisoare anonimä, in care se cere mAntinerea
acestm subiect la concurs, Sectiunea decide ca pentru premml Adamachi
din 1918 sä se mäntinä acelas subiect : Contribu(iuni la studiul caracte-
relor antropologice si biologice ale pranului român. Ea a ales o Co-
misiune, compusä dm d-nii: Babes, istrati §i Simionescu, spre a revizui
programa in sensul discutiumlor ce au avut loc in sAnul Sectiunii.
Procedandu-se apoi la desemnarea unui membru corespondent in locul rl-
mas vacant prin alegerea ca membru activ al d-lui Titeica si dup o con-
sultare, In care s'au adus dinaintea Sectiunii numele mai multor persoane,
Sectiunea, in unammitatea celor 8 membri prezenti, a hotärit a pre zenta
Acadermei spre alegere pe d-1 Eugeniu Botezat, profesor la Cernauti. D-1
coleg Simionescu a fost insarcinat sä faca Academiei raportul de recoman-
dare.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
284 SECTIIINEA l'IINTIFIC.X.

EDINTA DELA 27 MAIU 1913.

Presedinta d-lui N. Tec lu.

Sectiunea alege pe d-nii membri : Antipa, Babes §i Marinescu spre a
constitul Comisiunea pentru cercetarea lucrarilor cari se vor prezenta la
premiul Nasturel de 5.000 lei in 1911, pentru subiectul propus: Studiul
Vinfarilor din Romania.
In Comisiunea prerniului Násturel si al Asociatiunii Craiovene din anul 1914,
Sectiunea hotareste pe d-nii: Poni, Antipa, Dr. Marinescu §i Crainicianu.
In Biuroul Sectiunii pentru anul viitor, Sectiunea alege pe d-1 Poni ca
Presedinte in locul d-lui Teclu, care nu mai poate fi reales, si pe d-1 Dr.
Marinescu ca Vicepresedinte.

EDINTA DELA 28 MAIU 1913.

Presedinta d-lui P. Poni.

Sectiunea aprobá programa intocmitä de Comisiunea instituitä de dânsa
pentru subiectul pus la concursul premiului Adamachi de 5.000 lei din
sesiunea generalá din 1918. Supune aceastä programá Academiei pentru
publicarea ei.

Premiul Demostene Constantinide.

Grigore Briscu, .Helicopterele. Bucuresti 1912.- Raport de A. Saligny.

«Helicopterele» este Litlul unei brosuri de 32 pagine a d-lui Gr.

Briscu, hcentiat In drept, In care autorul Incearcá a demonstrh ea
ele pot fi aparate de aviatie practice, economice si fhrä pericol,
utilizate chiar de marele public.
Capitolul I al acestei brosuri se compune dintr'o Insirare de
citate din diferiti autori de aviatie, pentru sustinerea helicopterelor,
si de chtevh aprecieri personale ale d-lui Briscu. Intro aceste apre-
cieri se ghsesc câtevh, nepotriviri mecanice. Astfel, autorul aratä
la pagina 21, CA cu 18 cai se poatea, sustinea in aer si cu 7 cai se
poate Mica In 2 minute la 1.000 metri Inhltime un helicopter
de 300 kgr. greutate; pe câncl, pentru aceasta, ar fi nevoie de cel

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECT1IINEA $T1INTIFICL 285

putin 100 de cai, tinându-se seamá de micul randement al elicelor.

In capitolul al II-lea se trateazà, despre deplasarea orizontalä a
helicopterelor."
In capitolul al III-lea autorul propune sistemul säu de elice cu
palete mobile, cari-si variazá unghiurile de incidentá chiar in
timpul rotatiei elicelor si aratá cá si astfel se obtine atât ascen-
siunea verticalá, cât si misearea orizontalk
In capitolul al IV-lea mai aratä cá, pe baza principiului propus
de d-sa, a stabilit in Ianuarie 1909 primal säu helicopter si, In No-
emvrie al aceluias an, cunoscutul ingmer si specialist francez Cornu
a publicat o schitä si o explicare a unei elice propulsivo-sustinh-
toare, bazat5, pe acelas principiu al varierii unghiurilor paletelor.
Autorul pretinde cä, are anterioritate, dar nu contestä nici d-lui
Cornu paternitatea acestui principiu.
Examinând un mic model prezentat de autor, am constatat eh
modul cum se face variarea unghiurilor de incidentá este foarte
ingenios. Este de remarcat c5, d-1 Briscu se ocupá de mult cu o
perseverentá laudabilä cu urmärirea problemei ce si-a propus. Dacä
Insä va reusl In obtinerea rezultatelor dorite, aceasta numai ex-
perienta o va puteä proba.
D-1 Briscu meritä de sigur o Incurajare si un ajutor pentru pu-
nerea in aplicare a ideii sale, dar Academia nu posedä asemenea
fonduri. In ceeace priveste cererea de premiare, ea este prematurá.
H. Iacob, Elemente de Geometrie pentru clasa III secundard de fete. In-80,
pag. 260. Bucuresta 1912.-Raport de St. C. Hopites.
Cartea ce prezentá la premiare d-1 Inginer H. Iacob este intr'adevär
bunä si potrivith intelegerii elevelor cärora ea este destmatá.
Totus ea flind o carte didactic& elementarä asupra unui subject
bine si pe deplin cunoscut, nu-i pot recunoaste calitätile unei lu-
crári stiintifice, care sä o indreptäteascä sä, merite premiul Con-
stantinide. De aceea nu o pot recomandà spre premiare.
Dr. T. MeruOu, Contribu(iune la studiul massivelor de sare din Romania.
282 pagine cu 8 tabele de fotografii, 6 tabele al schite si profiluri geolo-
gice. Bucuresti 1912.-Raport de I. Simionescu.
Sarea este produsul mineral, dui:4 petroleu, cel mai insemnat din
subsolul terii noastre. E explicabilá astfel atentiunea deosebitá ce i
s'a dat din partea cercetátorului român, cât si din aceea a oamenilor

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
286 SECTITYNEA FrIINTIPICA.

de stiintá straini. Dacä existä studii speciale de mare valoare asu-

pra zäcknintelor noastre de sare, lipsià totus /Ana acum o tra-
tare completá - stiintifich si economicä - strânsä la un loc
a chestiunii. D-1 Dr. V. Merutiu a incercat sa ne dea un tablou
Intreg si, dupä párerea mea, a reusit.
Autorul nu e numai un simplu compilator, folosindu-se de re-
zultatele lucrárilor altora. El are o bunä parte de originalitate, mai
ales la descrierea geologicá a massivelor de sare, la studiarea cir-
culatiunii apei In jurul massivelor, cáci flind atasat la Institutul geo-
logic al României, s'a ocupat mai indeaproape de aceste chestiuni.
Dar chiar In adunare, la un loc, sistematizarea si alegerea iz-
voarelor utilizate, se cere nu numai räbdare, muncá si ordine, dar
si un insemnat simt de discernämânt, care dá tiparul originalitatii
unei lucrári generale.
Lucrarea d-lui Merutiu Incepe cu o bibliografie completä relativä
nu numai la tot ce se referá la sarea din Romania, dar si la aceea
din preajma terii noastre.
Urmeazá apoi, dupá o scurtä introducere asupra Insemnätätii sárii
In miscarea econornica, partea cea mai detaliatä, referitoare la geo-
logia massivelor saline. Pentru intrare, aruncá o ochire scurtá asu-
pra massivelor din Transilvania, Galitia si Bucovina, spre a prezentà
cetitorului un plan de comparare.
Duph o sumarä caracterizare a formatiunii salifere, terenurile In
cari sunt ascunse massivele de sare, urmeazà, o amänuntitä, indicare
a repartizärii acestei folositoare roci, fie acolo unde iese la i year&
fie unde e trädatá prin izvoare sárate, intâlnite mai la fiecare pas
In dealurile carpatice ale Moldovei, ale Muntemei de räsärit, cât si
intr'o parte din Oltenia.
Dupá cum se stie, numai patru massive - In urea reduse la
trei, - sunt puse In exploatare. Se Intelege c5, atentiunea auto-
rului s'a concentrat asupra acestora, desi nu lipsesc date mai amil-
nuntite - rapoarte proprii - asupra altor massive mai mici, cum
sunt acele dela Näeni ori Rusävät (Buzäu). Fiecare capitol se sub-
divizeazá in : a) partea geologicA, b) descrierea zacknântului (In-
tindere, formá, structurá si compozitiune), c) rezultatul sondajelor,
d) circulatia apelor din jurul massivelor, e) modul de exploatare.
Dupá cum era de asteptat, partea economia ocuph aproape un
sfert din Intinderea lucrárii. Greutätile pe cari le-am avut de In-
tâmpinat mai ales din partea Austro-Ungariei, In ce priveste ex-
portul sárii, este o trásáturá demnä de relevat. Ina, din 1373, de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA STIINTIFICA. 287

pe vremea lui Ludovic cel Mate, sunt pistrate porunci, cari opriau
la Orsova importul särii din Tara-Româneascá. Descrierea luptei
economice ce am avut de dus, când a fost vorba In 1909 sä fur-
nizhm sarea trebuitoare Serbiei, ne da dovada piedicilor puse si
azi In desfasurarea noastr5, economia, din afará. Un tablou amä-
nuntit si instructiv terminä acest Insemnat capitol ; din el se vede
lámurit Incotro ar trebui Indreptatä silinta noasträ de a plasà, cu
mare folos un produs care, prin curätenia lui chinch* prezentä mare
avantaj asupra celui din alte teri.
Lucrarea se Incheie prin un scurt capitol asupra legislatiunii
särii, asupra arzátoarei chestiuni daa la noi se gäsese sáruri de
potasiu, 8,0 de importante din punct de vedere industrial, precum
si o adunare la un loc a rezultatelor nurneroaselor sondaje, fácute
Ina, de acum 40 - 50 ani, spre a determina intinderea, natura si
conditiunile geologice in cari se aflä massivele saline.
Numeroasele fotografii, dar mai ales schitele de tarp, profile,
planuri $ i sondaje, completemä expunerea. In totul luatk lucrarea
d-lui Merutiu, prezentatä spre premiare, e o contributie serioasä
la cunoasterea completá a uneia din bogátiile reale ale terii
noastre.
Atât din punctul de vedere al folosului ce poate aduce o atare
lucrare, cât si din punctul de vedere al munch desfásurate cu pri-
cepere pentru alatuirea ei, sunt de párere a, meritá a fi premiatá
de atre Academia Românk
Nu ar fi numai rásplata meritata data unui muncitor sârguincios,
dar si un puternic imbold pentru tinerii cari-si vor pune speranta
In sprijinul pe care Academia e gata sa-1 acorde muncii cinstite
si rodnice.

Dr. C. Parhon, Cercetclri asupra glandelor cu secrefiune internd in ra-

portul lor cu patologia mental& Bucuresti 1910. - Raport de Dr. G.
Marinescu.

In aceastä monografie, cuprinzând 452 pagine si fotografli origi-

nale, autorul aduce o contributiune personalá la studiul chestiunii
atât de importante a rolului, pe care-1 joac6, glandele cu secretia
interra In geneza diferitelor psicose.
In partea Intâi a lucrärii, care este cea mai considerabilä, d-1
Dr. Parhon sa ocupá cu legátura ce existä Intre diferite glande cu
fiecare psicozä In parte si Incepe cu turburárile psihice in sin-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
288 sEcrtmEA-sTrniTrpra.

drornele tiroidiene, si anurne cu insuficienta tiroidiana, indicá di-

verse turburäri notate de autori In mixoedem si le pune In legá-
turä cu o oprire In desvoltarea centrilor nervosi. In insuficienta
tiroidianá experimentalá autorul n'a constatat o deosebire evidentä
In cantitatea calciului fatá de animalele normale. Turburárile psi-
hice In hipertiroidism si In special In sindromul lui Basedow sunt
analizate in mod amänuntit, fie prin exemple din literatura medi-
calk fie cu cazuri personale. Astfel trece In revistá mania aceasta,
melancolia, psicoza maniacá depresiva, confuzia mentalá, delirul
de persecutie sau idei paranoide, isteria. Dona fapte reies din
aceste analize : 1) Frecventa foarte insemnatá si in ordine des-
creschnd a cazurilor de manie, psicoza maniaco-depresivá In
sensul strict al cuvântului, melancolie si psihastenie: 2) Prezenta
halucinatiunilor (ele existând cel putin In 25 din cazurile citate).
Cu aceastä ocaziune, d-1 Dr. Parhon cautá sa stabileascä, cá
diferite turburAri men tale si psicoze notate In cursul maladiei lui
Basedow sunt datorite excluziv alteratiumlor glandei tiroide si
intervine In geneza lor o pretinsä degenerescentä mentalá ; se
opreste un moment la turburärile psihice constatate la copiii iesiti
din pärinti cu alterapuni tiroidiane, si trece In revistá In urrná
turburárile psihice In osteomalacie, in alteratiunile hipofizei (acro-
megalia si gigantismul), In alteratiunile glandei paratiroide, ale
epifizei, ale glandelor suprarenale, si ale ovarelor, ale testiculelor,
ale prostatei, timusului, pancreasului si ficatului.
Intr'un capitol urmátor, d-1 Dr. Parhon analizeazá raportu-
rile psicozelor afective (mania, melancolia, psicoza maniaco-depre-
sivá) cu alteratiunile glandelor cu secretiune interra, dä câtevà
observatiuni personale Insatite de date anatomo-patologice si se
sileste s5, puna In evidentä alteratiunile glandei tiroide In aceste
psicoze, atribuindu-le un rol principal-opinie Insä care nu-i ac-
ceptatá de unii autori. Mai putin sigure sunt relatiumle dintre
psihastenie, isterie, paranoe si alteratiunile endocrine ; iar docu-
mentele anatorno-patologice, cari existá in aceastä privintä, sunt
insuficiente. Nu-i tot astfel cu dementa precoce, unde corpul tiroid,
glandele paratiroide, capsulele suprarenale, ovarul si testiculul au
fost studiate de diferiti autori. D-1 Parhon constatä CA turburárile
ovariene sunt foarte frecvente In dementa precoce. Se stie cä
Krepelin a Incriminat glandele sexuale In geneza dementei precoce.
Trecem cu vederea alteratiunea diferitelor glande cu secretie in-
terna, precum si alteratiunile endocriniene, In confuzia mentalä, In

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 8ETIVNEA TXNTIFICL 280

psicoza puerperalA si In dementa senilA, spre a zice cAtevâ cuvinte

despre alteratiunea lor la idioti si debili mentali. Intr'adevAr cel
putin cAteva glande cu secretie internk precum : corpul tiroid,
hipofiza, glandele suprarenale, au fost gäsite In mod vAdit alterate.
Glandele cu secretiune internä nu pot jucA decât un rol neln-
semnat in paralizia generalä si sifilisul cerebral, desi alteratiumle
lor au fost studiate destul de complet de câtivA autori. AnalizeazA
In urrnä modificArile ce prezentä aceste glande In psicozele alcoolice
si psicozele pelagroase.
In a doua parte, mult mai scurtA, a lucrArii, autorul face o ochire
repede asupra stArii i raporturilor organelor endocrine cu diferite
psicoze; Incepe si de astädatä tot cu studiul glandei tiroide, ale
carei raporturi cu turburArile psihice sunt mai bine stabilite si
ale cArei alteratiuni In diferite psicoze sunt mai bine studiate. La
sfârsitul lucrärii sale, autorul afirmä cA existA o strânsä legAturA
Intre starea glandelor tiroide si starea functiumlor psihice, mai cu
seamä evidentA pentru echilibrul afectiv; ceeace II autorizeazä a
sustinea aceastA idee sunt raporturile manifeste ce existA Intre manie
si melancolie si ale unei stäri de hipertiroidism.
Media glandei tiroide In aceastä psicozA Intrece cifra normalä
maximA si se IndepArteazä de media maximk ce o gAseste In ce-
lelalte psicoze.
Unele stAri confuzionale, psicozele puerperale, ar aveA de asemenea
raporturi cu glanda tiroidA, ceeace pare a exist& i pentru epi-
lepsie. Insuficienta ovarianä determinä un teren de ipertiroidism,
pe care evolueazA mai ales sindromul melancolic ii cele din aceeas
familie. Alteratiunile prostatice par de asemenea a determinâ un-
sindrorn melancolic. Unele stAri depresive sunt strâns legate de
insuficienta suprarenalk
De asemenea unele cazuri de dementä, ce evolueazA pe un teren
de arteriosclerozA, par a fi consecutive iperfunctiunii suprarenalelor.
Aceasta poate fi la rândul ei urmarea unei alteratiuni a unei
alte glande, ca ovarul, testiculul i tiroida.
In rezumat, monografia d-lui Dr. C. Parhon, asupra raportului
glandelor cu secretiune internA cu patologia mentalk este o lucrare
importantk care probeazA competinta specialä a autorului In ma-
terie, recunoscutA In toatA lumea stiintifick i ca atare merit& sA i
se decearnä de Academie premiul Constantinide.

Analele A. R.- XXXV.- Desbatersle. 19

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIUNEA MARELUI PREMIU NÁSTUREL DIN 1913.

*EDINTA DELA 11 IANUARIE 1913.

Comisiunea îi constitue Biuroul, alegAnd Presedinte pe d-1 L Kalinderu

§i Secretar pe d-1 I. Bionic.
Comisiunea iea cunostinti de lista cartilor prezentate la concurs si apoi
p rocedeaza la impartirea lor intre membri, pentru facerea rapoartelor spe-
ciale. Impartirea se face dupa cum urmeaza:
Bralescu-Voineqti loan AL, In lumea dreptatii. Nuvele
schite. lasi 1912
Intuneric si lumina. Nuvele i schite. Iai
1912
d-lui L C. Negruazi
» Pe marginea cartilor. Bucuresti 1911 .
Chirifescu M. I., Gränicerul. Bucuresti 1912. . . . » J Bianu
Cireseanu Dr. Badea, Tezaurul liturgic al Slintei
Biserici crestme ortodoxe de Rasarit. Tomul
I-III, Bucuresti 1910-1912 » L Kalinderu
Cruceanu Mihail, Spre Cetatea Zonlor. 1912 . . .
Dumitrescu-Olt Dumitru M., Elegii i Reveni. Slatina » D. Zamfirescu
1912
.Moruzi Dumitru C., Pribegi hi ara rapita. Roman
social basarabean. Iasi 1912 » 1. Bianu
Murnu George, Homer, Iliada. Tradusa. Cântul
XIII-XXIV. Bucuresti 1912 » D. Zamfirescu
.Negru Natalia, Märturisiri. Nuvele. Bucuresti f. a » I. Bianu
Screideanu Al. Dem., Carte de fizica pentru clasa
III secundara. Bucuresti 1911
o Carte de chimie pentru elevu cl. IV-a gim- d-lui Dr. C I. lstrati
naziale. Buzau 1912
Vlahup (A.), Pictorul N. I. Grigorescu. Vieata si opera
lui. Editia Casei Scoalelor. Bucuresti 1910 . » B. Delavrancea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIIINEA. PREMILTUT Nitt3TIIREL DMI 1918. 291

EDINTA DELA 25 IANUARIE 1913.

Comisiunea, dupá ce lea cunostint5, 6, d-1 I. Ka linden& care fusese ales

Presedinte al ei in sedinta dela 11 Ianuarie si insárcinat s5, fac5, raport
asupra scrierii : Dr. Badea Cireseanu, Tezaurul liturgic, nu primeste aceste
insärcintiri, decide :
a) sa fie ales Presedinte al Comisiunii d-1 I. C. Negruzzi;
b) A fie rugat d-1 C. Erbiceanu sá facä raport asupra scrieril d-lui Dr.
Badea Cireseanu.

EDINTA DELA 29 MARTIE 1913.

Avand in vedere cá, prin procesul verbal dela 25 Ianuarie 1913, Comism-
nea luase deciziunea de a fi rugat d-1 (i. Erbiceanu A examineze si sá facá
raport asupra lucrárii d-lui Dr. Badea Cireseanu, Tezaurul liturgic, I-III,
prezentatá la concursul Marelui Prenaiu Násturel ;
Incetând din vieatti. d-1 C. Erbiceanu, Comisiunea decide a fi rugat d-1
N. Dobrescu, membru corespondent si profesor la Facultatea de teologie,
s5, binevoeasca a examina, pornenita lucrare si a face asupra ei raportul
special.

$EDINTA DELA 23 MAIU 1913.

Preedinta d-lui I. C. Negruzzi.

Dup5, propunerea d-lui 1. Bianu, se ieau urrntrtoarele deciziuni de proce-
dere
1) din rapoartele cari nu conchid propunând acordarea premiului sa, se
ceteascá numai concluziunile, afará de cazul când membrii Comisiunii ar
cere cetirea raportului in intregime ;
2) rapoartele cari propun premiarea s5, se ceteascil toate, si dupá asculta-
rea lor, se va procede la discutie si la votare pc rând ;
3) dacá la intaia votare nici unul din concurenti nu va intruni nurnárul
de 7 voturi cerut de Regulament, se va face nouà votare, incepand cu con-
curentul care a intrunit cel mai mare nurrar de voturi la intAia votare.
D-1 I. Bianu, ca raportor asupra scrierilor d-lor M. I. Chiritescu, D. C. Mo-
rue si a d-nei Natalia Negru, declará cA nu propune premiarea nici unuia.
D-1 Duiliu Zamfirescu zice ca propune premiarea d-lui G. Murnu pentru

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
292 COMISIIINEA. PREMIUM NÄSTUREL DIN 4913.

traducerea Iliadei, nu propune insä premiarea scrierilor d-lor M. Cruceanu

si D. M. Dumitrescu-Olt.
D-1 Dr. C. Istrati nu propune la premiare cäri1e d-lui Al. Dem. Sera-
deanu.
D-1 membru corespondent N. Dobrescu, dup5, cererea Cornisiunii, a facut
raport asupra scrierii d-lui Badea Cireseanu, Tezaurul liturgic. Raportul
conchide la nepremiare.
D-1 L C. Negruzzi propune la premiare scrierile d-lui I Al. BrAtescu-
Voinesti.
D-1 B. Delavrancea propune la premiare scrierea d-lui Al. VIáhutá, Pic-
torul N. I. Grigorescu.
Dupá cererea mai multor membri se ceteste raportul d-lui N. Dobrescu
despre pubhcatiunea d-lui B. Cireseanu, Tezaurul liturgic.
- Concluziunea de nepremiare se primeste cu unanimitate.
D-1 B. Delavrancea ceteste raportul despre scrierea d-lui Al. Vlahutl,
Pictorul N. Grigorescu.
D-1 .1 C. Negruzi ceteste raportul despre scrierile d-lui I. Al. BM-
tescu-Voinesti.
D-1 Duiliu Zamfirescu ceteste raportul despre traducerea Biadei in
versuri de d-1 G. Murnu.
In urrna discutiunii urmate, In care se recunosc marile talente ale tustrei
concurentilor, precum i insemnatele calit4 ale operelor prezentate la concurs,
se procede la vot, al cárui rezultat este urmätorul :
Pentru premiarea d-lui Vla1it45, 5, si 6 contra.
» Brätescu-Vomesti 3, si 8 contra.
D G. Murnu 9, si 2 contra.
- D-1 Presedinte L C. IVegruzzi proclamii pe d-1 G. Murnu premiat cu
Marele Premiu Násturel.
hail AI. BrAteseu-Troineti, In lumea drepteitii. 1Vuvele si schife. Ia§i
1912.-Intuneric si lurniä. .Nuvele si schite Iai 1912.-Pe marginea car-
filor. Bucuresti 1911.-Raport de I. C. Negruzzi.
D-1 I. Bratesou-Voinesti prezent5, la premiul NAsturel dou5, vo-
lume de nuvele i schite, din cari unul a apärut In a treia, iar
celMalt In a saptea editie In anul expirat 1912. Pe laugh aceste
volume a mai aläturat i o brosurä: Pe marginea eartilor, care
e o cuvântare tinutä la Congresul «Asociaiei române pentru Ina-
intarea si raspandirea stiintelor.»
D-1 I. Brätescu-Voinesti, membru corespondent al Academiei Ro-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIIINEA PREMIUM NÄSTITREL DIN 1913. 293

mâne, este un autor ash de cunoscut, incht nu am nevoie sä intru

In lungi analize si aprecieri ale operei sale. Stilul sau e limpede
si corect, limba sa e frumoasä si armonioasä; cele mai mu! te din
bucätile sale de prozA descriu in mod adrnirabil caracterele inte-
resantelor sale personaje, precurn si situatiile in general simple in
cari ele se miscä.
Schitele ca de ex.: Patima, Metamorfoza, Contraventie, Blana lui
Isaia, Vârcolacul, Cálätorului li sade bine cu drumul, etc., etc.,
in deobste scurte, sunt scrise cu un humor covârsitor. Novelele
Ins& sunt mai toate tragice si emotionante. FLA a puteh zice ca
d-1 Bratescu-Voinesti are o conceptie pesimistä despre lume, el revine
adeseori si cu deplin succes la descrierea nedreptei intocmiri a
societatii omenesti, in care ash des izbânda este a celor rái, dârji
si egoisti, iar suferinta a celor buni, dezinteresati si sfiosi. Microbul
de ex. iti produce o adâncä jale, când vezi cu ce nepásare si. ab-
solutá lipsä de milá tree cei indiferenti si superfkiali pe laugh*
un suflet simtitor .si umil, a cärui vie*, nu e decât o lung5, si pe-
nibilá jerffire de sine.
Figurile pe cari autorul le descrie cel mai bine si cu predi-
lectie nu sunt, ca la altii, tmeri la cari clocotesc pasiunile, sau bär-
bati si femei in puterea vârstei si In plinä, luptá pentru existentä,
In mijlocul ciocnirii intereselor celor mai diverse, ci, cel mai des,
bätrâni si Latrâne sau oarneni simtitori, entuziasti si simpli, chrora
le place o vieatä retrasä si linistitä. Tocmai pe acestia lurnea ii
cautá si li urmäreste in singurätatea lor, ca sa-i loveascä si sa-i
umileascä.
Ce caracteristice sunt tipurile lui losif Danescu (Douá surori),
Costache Udrescu, Nenea Gutä, Cucoana Luxita (Neamul Udrestilor),
Conul Nae (Inimä de tatä), Mos Nitä Hârlet, Cocoana Linta (Ma-
gheranul) si mai presus de toate acele ale lui Nicoläitä Minciuna
si Panä Träsnea Sfântul, figuri simpatice si descrise cu o mare
bog&tie de colori si o incomparabilá pätrundere.
In nuvelele d-lui Bratescu-Voinesti intâlnesti câtoodatà, si copii pe
cari ni-i prezentä cu o artä admirabilä In toatä nevinovätia si nai-
vitatea lor, ba se intâmplä sä descrie si animale, precum cai, chini
si. chiar, in nuvela Puiu", un puisor de prepelitä, cu o perfectie
care s'ar distinge cu succes in literaturi mai vechi decât a noastrá.
Ceeace, pe lâng5, toate aceste calitäti, face din d-1 Brätescu-
Voinesti un autor ash de meritos mai sunt si descrierile sale, pe
atât de frumoase, pe eat sunt de scurte: In câtevh fraze casuta din

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
294 COMISIUNEA PREMIUM!! NÁSTUREL DIN 1913.

fundul unei ulicioare a unui oräsel de provincie ti se prezentä cu

toti locuitorii ei inteo desävagsitä plasticitate.
Cunosteam si apreciam de mult pe d-1 Brätescu-Voinesti ca nu-
velist, inc5, dela debuturile sale literare, iar astäzi când, cu ocazia
prezentärii volumelor sale la premiul Nästurel, am recetit toate
aceste nuvele, un lung sir de ani mai târziu, am dobândit convin-
gerea ca ele n'au pierdut nimic cu trecerea timpului, ci au sa ra-
mhe In literatura noastrá.
Ar fi deci un act de dreptate, dacá Academia Românä ar dis-
tinge pe acest fericit autor cu Marele Prerniu Nästurel.
M. I. Chiriteseu, Grdnicerul. Bueure§ti, Minerva, 1912.-Raport de I. Mum.

Cam in acelas timp s'au arätat In vieata artei noastre contempo-

rane doi artisti, atrasi de manifestäri foarte asemänätoare ale vietii
terii noastre, manifestari neobservate si neinterpretate panä la dânsn.
Acesti artisti sunt pictorul Joan Steriade si scriitorul M. Chiritescu.
Amândoi ne pun inainte cu indloacele artei lor vieata din porturile
si de pe malurile Dunärei. Joan Steriade a prins impresiile si a re-
produs cu penelul - in cunoscutele-i tablouri de genre- hamalii
ososi, cu figurile necioplite, par'cä fäcute numai din topor, pe cari
firea nu si-a mai dat osteneala sa le desävarseascä prin o cioplire
sau o struguire, care sä subtieze formele si sä le dea acea
rotunzime, ce caracterizeazá rassele fine. Miscarea din port,
vieata din piete, energhle grosolane si inculte sunt prinse si in-
terpretate Intr'unele lucräri ale d-lui Steriade cu o adâncá pä-
trundere Fg cu o abilitate admirabilá.
In aceeas lume ne duc povestirile d-lui Chiritescu, cari si-au
fäcut aparitia, in ultimii ani, pe rand In Convorbiri literare, iar
acum sunt adunate In acest volum.
Volumul se lncepe cu povestirea despre Grecniceral, care a dat
si titlul.
Tricá, flácau din sat, face slujba de gränicer pe malul Dunärei.
Pentru Intâaa oará fusese el pus de sentinelä la bechet si se gä-
sià singur la post si aye& sä strájueascä o noapte. Bechetul lui Tricá
se gásià la imbucAtura Argesului, in fata Turtucäei, aghiesparul
hotomanilor, cari nu esiau odatä la tras cu návoadele, far& sa calce
flrul apei si sä dea o raitá spre tärmul de dincoace...» «Din prid-
vorul bechetului ochiul putea iscodi tot cuprinsul apelor si tot
häul luncilor, din rapa Bulgariei, pânä la Dealul Chirnogilor.» In

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIIINEA PREMITILIJI NÄSTUREL DIN 1913. 295

acest loc ave.& TricA sA pAzeascA granita terii de contrabandisti In

'jut La noapte a
FlAcAul rAmas singur se gAndeste la ai lui, la «bietu tAicutu»
lui, care-1 axe& numai pe el, la dorul lui de a se face marinar ;
gAndurile i se InvAluesc In cap; Intunericul adAric si nesfArsit II
ulueste In vArful bechetului. Aude sgomote si vorbe nerostite de
nimenea. Era vremea desghetului, apele se umflA, se ridicA, cresc
mereu, pAnA ajung la tAlpile lui TricA; el se urea pe coperisul be-
chetului ; apele miscA bechetul, 11 ieau cu totul si-1 Inghit. TricA
se luptA cu valurile In barca lui gränitAreascA; dar sloii mari si
grei lovesc barca si o cufundA, si duph luptA grozavA inghit $ i pe
TricA. A vAzut bine cum veniA moartea asupra lui, dar nu s'a
clAtit dela post: «Mai bine sä, mor locului. SA mor, dacA atAt mi-a
fost merticul.»
Este atAta putere linistitA si seninA In sufletul lui Trick hotArit
In fata primejdiei, care 11 rApune, si toatA frAmAntarea sufleteascA
a flächului este descusutA si spusA cu atAta mestesug de autor, In-
ca cu cat o cetesti de mai multe ori, cu atAta mai mult iv place
si o admiri.
Tot asA este si Lovin, cAlArasul din «Fuga», care a plecat noap-
tea cu Iasomia furatA cu voia ei dela Mos Dinu, unchiul si epi-
tropul ei. AmAndoi Ware pe Soimul gonesc pe drumul FrAsine-
tului. Dar se porneste viscolul :
- Lovme, ne-a prms viscolul, murmura Iasomia cu ingrtjorare.
- Prinza-ne.... räspunse el inteo doarä.
- Dar se infundá drumul si ies lupii, Lovine.
- Iasä... adaoga el cu mandrie.
Viscolul mugeste, un urlet se auzi in depärtare.
- Mi-e fricA, Lovine, zise Iasomia tremuränd ca varga.
- Ei, asta-i... Tine-ti firea, indeamnä Lovin.
Roibul meu goneste ca gändul. Sabia mea taie ca briciul. Dintr'o invar-
titurá de sable, eu curät o potae de lighioane...

Viscolul se inteteste si orbeste cal si oameni, potaia de lupi se

strAnge nesfArsitä. La salcea dela put cAlAretii trebue sä descalece,
dup5, ce Lovin urcA pe Iasomia In salce; el si calul stau jos si
primesc lupta cu haita de lupi. Ucid multi dintre ei, dar calul este
rApus si sfAsiat IntAiu, apoi vine rAndul voinicului.
A.0 este Lovin cel neinfricat rApus de puterile nAvAlitoare ale firn,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
296 COIKISIIINEA PREMITTLIII NASTUREL DIN 1913

viscolul si lupii, dar luptând färä fricA pAriä la sfârsit, intocmai

cum a luptat Tric5, cu valurile umflate ale Dunárei, cari 1-au Inghitit.
In Granarii vedem frámântarea negustorilor mici de grâne si
a samsarilor necinstiti din porturile Dunärei, In fata thranului
simplu, cinstit si increzátor. Mos Nedu cu baba lui merge spre oras
cu carul IncArcat de grâu. La oras Nedu ajunge Intre obraznicii
târgului, ca Misitul Penda, grec, mofluz, care, spre a-1 duce cu marfa
la negustorul Mistocli, spune lui Nedu :
«Pacato, Moso Nedule, asà marrá numai Kirie Mistocli plateste...
icosi trio, moso Nedule...»
Negustorul român cinstit, ca Magâldea, Carabulea, Stama, cäruia
Nedu ii vânduse marfa lui, este InvOluit in intrigile unor alde Penda
si Mistocli si aceste intrigi due la o desvelire de energii, cari fac
crime, spre a pedepsi intrigi Inveninate.
D-1 Chiritescu are un suflet de artist, care prinde miscarea su-
fleteascá a indivizilor si a masselor, In cari se främânth energii
mari, simple, naturale, necioplite. Ni le prezentá in scrierile sale
cu atâta relief si intr'un colorit atât de viu, Incat nu te mai saturi
a privl figurile si a auzi glasurile pline de energie, pe cari ti le
trece pe dinainte in povestirile sale.
Forma literará este cea mai potrivitä, spre a Imbräch un ase-
menea cuprins : vorba potrivitk tare, viguroask Precum ne aratà,
din vieata neamului o parte prea putin cunoscutk asia si din limbá
scoate comori necunoscute. Atât de multe cuvinte locale necunos-
cute limbii generale a prins d-1 Chiritescu pe malurile Dunárei, in-
cat a simtit trebuinta unui vocabular, pe care 1-a tipárit la sfâr-
situl volumului si in care se cuprind insa numai o parte din toatä
bogátia adunatä.
Acum concluzia : Meritá acest autor sä fie premiat de Academie?
Räspund: meritä oricare premiu de literaturk Dar in concurenta
cu BrAtescu-Voinesti, cu Iltada lui Murnu si cu Grigorescu al lui
Vlahutä, nu-mi este cu putinth a-1 propune sä, i se dea Marele
Premiu Nästurel, la care a concurat.
Dr. Badea Cireseanu, Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici creltine orto-
doxe de &Writ. I-11I. Bucureoti 1910-1912.-Raport de N. Dobrescu.
Cercetând lucrarea intitulatá: Tezaurul liturgic al Sfintei Bi-
serici crestine ortodoxe de Räsetrit de d-1 Dr. B. Cireseanu, In 3
volume (Bucuresti 1 91 0 -1 912), am onoaro a referi cele c0 1-11'v
meazä:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIUNEA PREMIULUI NASTUREL DIN 1913. 297

Alchtuirea unei asà, de Intinse lucrári, ea cea de fatä, care cu-

prinde peste 1.200 de pagine, vädeste la autor multá bunavointä,
tragere de inimä si dor de muncä; in mai multe rânduri autorul
ne spune GA a lucrat la aceasta carte 17 am si cä pentru tipärirea
ei a cheltuit dela dânsul o sum5, destul de Insemnatä. Pe MO,
acestea, autorul ne mai spune cá imele pärti din lucrare au fost
refácute de câte 2-3 ori, 'Ana ce le-a dat forma ultima si cä
zile Intregi dearândul a lucrat la masa de scris, din «zorile dimi-
netii si páná dui:A miezul noptii.»
Autorul a voit sä contribue, cu ceace el a crezut si a putut, la
Imbogätirea literaturii noastre bisericesti, si ne-a dat chiar, In volumul
II, câtevà párti multumitor tratate.
Luând Insä In lntregime cuprinsul si valoarea acestei lucräri,
avem de fäcut observatiile si rezervele noastre, si anume:
1. Cea mai mare parte a ilustratiilor puteà s'a hpseascá, färä sä
strice luerárii (ba din potrivá !), cáci sunt sau cu totul nepotrivite,
naive, sau nu sunt In legáturá eu textul ; asemenea puteau s'A lip-
seascä si multe din rândurile ce Insotese aceste ilustratii.
2. Cuprinsul cártii nu se potriveste eu titlul dat de autor lu-
crärii sale, din urmätoarele puncte de vedere : Un tezaur liturgic,
judecând dupá analogia unui tezaur istoric, filologic, etc., ar trebui
BA cuprindä materialul, izvoarele, din cari liturgistul Ili scoate cu-
nostintele, dupä cum istoricul, filologul si le scoate pe ale sale din
tezaurul respectiv. Autorul nostru Insä, In loc de a public& - cum
ne-ar face sä presupunem titlul dat luerärii - materialul, izvoa-
rele liturgice, nu face alteevA In cele 3 volume ale sale, decât un
fel de liturgick sau studii liturgice. In afar& de aceasta, cuprinsul
nu se potriveste cu titlul si dintr'alt punct de vedere: dupä titlul
repetat pe coperta celor 3 volume, autorul ar trebul sa ne vor-
beasc5, numai din domeniul liturgic «al Sfintei Biseriei crestine or-
todoxe de Rásárit.» In schimb Insä sunt in toate volumele o mul-
time de lucruri, cari nu privesc liturgica ortodoxä ; sunt felurite
chestiuni din domeniul cultelor religioase la eretici, schismatici si
chiar la págâni. In al treilea rând, cuprinsul nu se potriveste cu
titlul, flindcá sunt In lucrare multe chestiuni din domeniul altor
stiinte teologice sau profane; asà, gäsim chestiuni din antichitätile
bisericesti (II, p. 64 sq.), din omileticá (II, p. 573 sq.), din sim-
bona, (II, 558 sq.), din arheologia biblicá (II, 590 sq.), din is-
toria bisericeascá (II, 205 sq., II, 360 sq.), din imnologia cres-
tiná (II, 480 sq. si II, 495 sq.), din istoria artelor (II, p. 221, sq.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
298 COMISIIINEA PREMIUM:II NÄSTUREL DIN 1913

si H, 517 sq.), din iconografie (II, 261 si 271), din dogmatic& (IH,
302 sq.), etc., etc. Asa c5, dac& am eliminh din aceastá lucrare tot
ce nu e de domeniul liturgic-ortodox, dad, am mai scoate repetärile
acelorasi lucruri, pártile de prisos, etc., lucrarea s'ar reduce dac&
nu pe jurnätate, apoi de sigur cu 2 din 5 pärti.
3. In ce priveste valoarea lucrärii, luat& as& cum se prezentá,
iaräs avem rezerve de fácut. Autorul, márginindu-se la câtev& lu-
crári liturgice, franceze in deosebi, scrise cu decenii In urmá, si
neflind In curent cu literatura not* nu ne da peste tot cele mai
nou5, rezultate. Ask de pildá, e In urmä si necomplet In chestia
läcasurilor de inchinare ale crestinilor In secolul II si III; e gresit
in chestia genezei bazilicei crestine, necunoscând lucrárile lui Dehio,
Kirsch, Leclerq, etc. In deosebi e surprinz&tor faptul cá autorul
nostru - care utilizeazá pânä la saturatie Dictionarul de antichit&ti
crestine (apärut acum câteva decenii) al abatelui Martigny - nu
cunoaste noul diqionar de liturgic& si arheologie, pe care II pu-
blic& la Paris dela 1904 Incoace invätatii Cabrol si Leclerq, sinte-
tizând acest dictionar cunostintele de azi, pe terenul liturgic si ar-
heologic (crestin).
4. Ca procedare metodicA observärn cä, in marea majoritate a
cazurilor, autorul nu porneste direct dela izvoare, desi nenumara-
tele note subliniare ne-ar face aceast& impresie. In deosebi ' scrierile
parintilor si scriitorilor bisericesti nu au fost folosite in original,
ci din luerarile de cari s'a servit. Aceasta se vede: a) din faptul
GA autorul nostru nu dá editia, anul aparitiei, tomul, pagina sau
coloana izvorului citat; b) din faptul cä scrieri grecesti, OHO
orientali, sunt luate as& cum se gásesc prin chrti latine ori la au-
tori apuseni (cf. de pildä nota 2, p. 136, din vol. III); c) din con-
fuzia lucrárilor unui scriitor bisericesc cu ale altuia (cf. de pildä,
vol. III, p. 139, nota 2) sau In fine d) din confundarea unui scriitor
cu altul: Pauhn de Nola cu Paulin Diaconul.
Tot ca chestie de procedare, de metodä, observäm c5, autorul,
dupä ce ne-a spus un lucru in textul lucrárii pa româneste, ll mai
repet& Ina, odat& sub linie intr'altä limbä: francezä, germaná, la-
tiná, etc., iar la canoane si la textul liturghiei - cari, In dense-
bire de scrierile pärintilor si scriitorilor bisericesti, sunt traduse
de mult timp In româneste - ne 6, dup.& textul românesc si pe
eel grecesc jos In note ; alteori la liturghie, chiar In textul cärtii
si Mr& nici o nevoie, ne dä cuvântul sau expresia corespunzätoare
din textul grecesc. Adaog in fine cä In note se gäsesc si lucruri

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIIINEA PREMILTLITI MISTIMED DIN 1913. 299

M.I.5, legAturá cu textul, ca de ex. cazul somnambulului dela Pan-

telimon (III, p. 134).
5. In ce priveste limba, observärn cä, se Intâlnesc cuvinte neu-
zitate, forme gresite, ca; «ea» in loc de iea (indic. prezent, pers. III
sing., dela verbul a luà); eamärâcios», a umilicios» (III, 24 si 222),
«tlitura trupului» (III, 35 si 41), «predatiná» cu sens de datinä (III,
126, 168 si 379), a serândä» (III, 121) in loc de vecernie; para-
eclesiarh (III, 229) in loc de paracliser; «forma dinafaricä» (II, 192),
atraditii gurale», etc. Stilul nu e sobru, cumpâtat, cum ar trebul
intr'o lucrare care vrea sä treacä de stiintificä, ci e Inflorit si de
multe ori, in mod nepotrivit, e Intortochiat si de multe ori lipsit
de precizie, claritate.
Cu câtevä cuvinte asupra fiecárui volum in parte vom terminà.
In vol. I - in care autorul vorbeste despre literatura liturgicá -
gäsim prea multe cuvinte de introducere (44 de pagine) referitoare
la fel de fel de lucruri; In bibliografia ce urmeazá dupá acestea,
sunt carti cari n'au fost utilizate In decursul lucrärii; precum in-
tâlnim in decursul lucrárii cArti si autori nepomeniti in bibliografia
dela Inceput. La literatura hturgicá ruseascá §i malorusä (I, p. 75
sq.) face o Insirare a diferitilor autori, cärti, Mrá sä arate caré
sunt de valoare si sä se opreascä mai mult la acestea. La litera-
tura liturgicá la Români (I, pp. 84-120), credem 6, vechea lite-
raturá bisericeascá româneascä putea sä nu fie Insiratá aproape
toatá; cáci Intro aceste carp sunt catehisme, pravile, cari nu sunt
de slujba bisericeascá; pe urmá daca autorul vrea sä ne dea tot
ce s'a fäcut pe terenul cärtilor de slujbá la noi, apoi atunci trebuià
sä, insire si pe toate cele slavone (In manuscris si tipärite).
In vol. II, in care autorul trateazá despre edifichle bisericesti,
despre obiectele din biserici si despre persoanele cari slujesc, ob-
servam GA § 1, din fruntea volumului: «Apologetu cultului crestin»,
putea sä, lipseascä: a) flindcA In primele 6 pagine ale acestui ca-
pitol nu e vorba de apologeti; b) flindca acestia nu sunt apologeti
speciali ai cultului, ci in general ai bisericii, ai religiei crestine si
c) flindca a mai vorbit despre unii din ei in volumul I. La capitolul
33 (II, p. 265), in mare parte cuprinsul nu corespunde cu titlul pus
In frunte; pe urmä felul special cum trebue zugrävit fiecare apostol
(II, 261) sau praznic Impärätesc (II, 271) priveste pe zugravi, pic-
ton; in fine credem GA autorul trebuià sä combatá zugrávirea si-
bilelor si a filozofilor pägâni pe biserici crestine, nu sä o reco-
mande, arätänd cum trebue Mouth% (II, 291-293).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
300 COMISIIINEA PREMIULUI NÄSTUREL DIN 1913.

In volumul III - in care autorul se ocupá cu serviciul divin -

observäm cä explicatiile, semnificatiunea actelor, miscärilor din cult,
etc., sunt coplesite de regulele de tipic sau de rândueala biseri-
ceasck pe care o gAsim Intreagä In cArtile de ritual, In tipic. In
fine credein a, dupä numeroasele notite date de autor cu privire
la vieata sa, atât In introducer!, cât si In numeroase note subliniare,
biografia dela urmä puteà, sä lipseascä, mai ales In felul In care
este fácuth.
Concluzia, In urma acestor observatii, e cet lucrarea aceasta
nu poate fi premiate I.
Damitru C. Nonni, Pribegi in (ara' reipitei. Roman social basarabean.
Partea I. Iasi 1912. 405 pagine. - Raport de L Bianu.
Operatia, care la 1812 a' desfäcut dela corpul natiei noastre,
aproape de tot amortit pe acea vreme, toatä tara frumoasä si bo-
gat5, dintre Prut si Nistru, pare a nu fi produs atunci nici o du-
rem intre fratii despärtiti Mr5, stirea si voia lor. i Intr'adevär:
de sub stápânirea hräparetä si desträbälatä a Fanariotilor, stráini de
limbá §i färä inimk fratii de peste Prut treceau sub altg, stä-
pânire tot ash, de sträink dar cel putin mai asezatk sub care si-
guranta persoanei si a cárninului erà mult mai asezatä decât
in starea de anarhie destrábälatá din Principatele noastre din acei ani.
Simtámânt national? Constiintá nationalä ? Nu existà, si nu aveà
cine sá le aita in acei ani, doar câtivâ putintei boieri si cAlugári
In Oltenia, si rar câte unul de dincoace, vedeau ca printr'o ceatá
groask cä neamul este mai intins decât tinutul lui, GA este mai no-
bil decât il ticáloseste asuprirea jefuitorilor Turci si crestini, de
hmbä greceascá sau româneasca; ca a fost si prin urmare ar puta,
sä fie mutt mai inalt intre neamuri decât se vedeà pe atunci.
Fratii din tara «retpitet», cum zice autorul cu vorba potrivitk
nu au dus cu ei nici numele generic al neamului, numele de «Ro-
min», $ i este lucru flresc, pentrucá acest nurne fusese injosit sau
pierise; in Moldova nu mai exist& de mult : ei acolo erau numai
boieri sau vecini, sau târgoveti, sau Greci, Turci, Armeni, Jidani, Ti-
gani... a Românin In acea tará nu se aflau ; erau Insä in Tara-Ro-
mâneasck dar aici erau numai muncitorn pämântului, táranii,
clasa supusä fatä de boieri, oräseni, greci, etc., etc.
In acea tark in care fratii vorbesc limba noastrk dar nu se
numesc Romelni, ci Molcloveni, In zilele trecute a inceput a se pu-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIIINEA PREMIIILIII NISTURNL DIN 1913. 301

blicà un nou ziar: Glasul Basarabiei, având redactor-editor pe

fratele nostru de limbá Gr. D. Oonstantinescu. Ziarul este tipärit
cu slove ruseqti, si in el nu se pomeneste de «Romani», de limbä
arometneascei», ci numai de «Moldovenin si lirnb5 «moldoveneascá!»
Numele neamului mai rämäsese numai la Românii de paste Car-
pati, cari 1-au inältat iar la cinstea cuvenitä prin lucrarea lor de
renastere a constiintei nationale.
In Basarabia vieata româneascä nu a pierit de tot; ea a stat
amortitä, cum fusese dela Inceput; a mocnit ca focul sub spuzä, cum
spuneà in zilele trecute (25 Aprilie (st. n. a. c.) cel mai viu flu al
Basarabiei, nobilul V. Stroescu:
«Un eveniment de acest fel si mai vadit s'a intamplat anul trecut la Chisinau,
in ziva memorabila a centenarului rapirii Basarabiei. In catedrala orasului
s'a servit cu mare pomp, liturghia, pe urma rugáciune de multumita lui
Dumnezeu pentru anexarea Basarabiei. Cum s'a intamplat, cum nu, le-a venit
in cap aranjatorilor serbarilor solemne ca sa faca o surpriza, sa, aduca o pla-
cere asistentilor (biserica era arhiplina), au pus la cale sa se ceteasca evan-
ghelia in limba, moldoveneasca. Despre cele petrecute am cetit in gazeta
ruseasca «Bassarabscaia jizni» (Vieata Basarabiei), care n'a putut inflori stirea.
Ei bine, domnilor, poporul acela, care, la ()rase, n'a auzit de zecimi de ani
limba moldoveneasca in biserica, poporul care nu stie ca e Roman, ei se
stiu Moldoveni, nu stie carte moldoveneasca, si-a pastrat numai limba, nu
sae mmica despre vieata si soartea altor 1'1'4 ai lui, nici chiar de existenta
lor, afa IA de o parte din regat, - la auzul evangheliei, cetite in limba lor,
toti ca unul au izbucnit in suspine si in lacrimi ! Toti strainii au incremenit,
mmeni nu se astepta la asa ceva. De unde au izbucnit lacrimile acelea ?
Simtul dragostei de nearn mocneste sub spuza si la intaia scantee izbuc-
neste in flacari, cu atat mai invapaiate, cu cat mai mult au mocnit sub
spuza.» - In ziarui «Romanul» din Arad, 20 Aprilie v. 1913.
In mijlocul acelei lumi românesti ne duce cu scrierile sale d-1
Dumitru C. Moruzi. Din acest punct de vedere scrierile d-sale sunt
o lecturä de cel mai mare interes.
Scrierea prezentatä la concursul Marelui Premiu este numitä «roman
social basarabean». Social sä fie, basarabean asemenea, dar roman nu
este; ii lipseste pentru aceasta tememl - actiunea indispensabilä.
Scrierea Intreagh are toate aparentele unor memorii personale',
unei istorii, unei apologii de familie. Toate faptele sunt luate din
acea clasá social-a, care fupese suprapusä terii si neamului In se-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
302 COMISIUNEA PREMIUM NÄSTUREL DIN 1913.

colii trecuti §i care de aceea nu mai are astäzi decât un interes

anticvar. Aceasta este lumea Beizadelelor fanariote, cari duph 1821
au Inceput a se romanizA la suprafatä, dându-0 titlul de Print, dupá
cum cei trecuti la Rusia s'au fäcut Rusi 0 au luat titlul de Kneaz.
Povestirea se intinde pe multi ani; incepe la 1853 §i se Incheie
la 1883, când moare persoana principalá a povestirii. Aceasta per-
soara este Beizadeà Alecu Mavrocosta sau pe ruse§te Alexandr'
Dimitrievici Mavrocosta, fiu de Domn fanariot din Moldova, Indulcit
de bunätätile pämântului bogat si ale oamenilor prea primitori ai
acelei teri. Toatá scrierea este biografia lui.
La 1853, lnvinuit de Austriaci de a fi spion rusesc, a fost alungat
de Omer Pap. din Moldova, a trecut In Rusia, unde s'a fäcut Rus,
a prirnit rang la curtea Tarului, protectie de a-0 recäpätà, vreo
patru moqii 0 ap putinta de a till boiere§te acolo. Vieata nu era
tottw ap dulce intre acei a oameni grei», cum nume§te Neculcea
pe Rusi, cum fusese intre blajinii Moldoveni. De aceea Beizadeaua
ofteazä toath vieata dupä Moldova, In al cárei viitor el Insä nu crede,
flind Incredintat eä In curând va II incorporatä la Rusia, dar tottw
10 face casa pe o mo0e la malul stâng al Prutului, de unde se
poate vedea Moldova de dincoace.
D-1 Moruzi cunoa0e foarte de aproape tara si toatá acea lume,
despre care scrie cu inimä plira §i caldä. Descrie tara, a§ezámin-
tele boiere§ti, satele §i sätenii cu atâta cunoWere, cât §i iubire.
In cei doi fii ai lui Beizadeà Alecu ne aratä pe unul rusificat, de-
cäzut suflete0e prin cultura parizianä §i depravatia aristocratiei
ruse§ti, pe celälalt dimpotrivá: deOeptându-se Intrinsul tot saletul
românese mo§tenit dela marná-sa -o Roznovancä, päräsind Rusia,
venind iar In Moldova, unde se Insoarä cu Elenuta, fatá de räze,
nepoata lui Mo§ Sandu dela Ciripan din Basarabia.
Scrierea nu este tocmai usor de cetit: prea multe 0 prea lungi
descrieri, de tinuturi, de sate, de case, de persoane, de obiceiuri,
§i prea multä biografie! Toate acestea släbesc interesul i nu multi
cetitori au aria de vointä de a birui aceste greutáti. Acei cari
le biruesc Insä sunt In câ§tig, cAci cunosc din bun izvor o lume
româneascá despärtitä de noi printr'un zid nu usor de trecut qi
patruns de foarte putini §i cu greutate mare.
Pentru cuprinsul acesta atât de interesant, scrierea d-lui Moruzi
este vrednich de o deosebitä distinctiune §i autorului i s'ar cuveni
orice rägplatk dar pentru Marele Premiu Nästurel §i In fata celor
trei mari concurenti din acest an nu o pot recomanda.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIUNEA PREMIUM MISTIMED DIN 1913. 303

George lffurnu., Homer, Biada. Tradusá. CAutul XIII - XXIV. Buoure Oi

1912.-Raport de Dui liu Zamfirescu.

In anul 1906, s'a publicat, la Budapesta, In editura revistei li-

terare Luceafdrul, prima jumätate a traducerii d-lui Murnu din
lliada lui Omer; In anul 1912 s'a tipärit in Bucuresti a doua ju-
mätate a aceleias lucräri. AO &A, astázi avem, In literatura noa-
strk vestita epopee a lunnii, Iliada, tradusä deadreptul din ori-
ginal cu o straduintä si o pregAtire rark
Inainte de a cercetà valoarea lucrárii românesti, sä ne Intrebam
dacá aceastä lucrare este de un folos real pentru cetitorii români.
TraducAtorul ne spune, In prefata primului volum, cä preocuparea
sa de cápetenie a fost de a da, pe intelesul tuturor, adicá In limba
vie a poporului, farmecul textului grecesc. Fireste, gândul acesta
este singurul bun, - chiar dacá nu ajunge la nimic.
Nu as vrea sä suflu In blândele Inchipuiri ale poetului-tradu-
cätor, spunându-i cu hotárlre cä nu-si ajunge scopul pe laturea
asta. Intreaga structurá sufleteaseä a oamenilor moderni fuge de
epopea veche. Atât fondul plin de minuni, cu amestecul ostenitor
al Zeilor In trebile oamenilor, cât si forma bombastick phnä de
ornamente retorice copiláresti, ostenesc si cáteodatä exaspereazä
atentiunea. Toti oamenii din toate timpurile au suferit si toti si-au
cântat suferintele. Ins& ceeace mosteneste sufletul din tatá In fiu,
In curgere de trei mil de ani, este supus prefacerilor ascunse ale
vrernii, §i noi nu stim ce deosebire realá poate fi Intro sufletul lui
Achille, al lui Orlando Furioso si al lui Cyrano de Bergerac. Stim lnsä
ce deosebire este hare Omer, Ariosto si Rostand. Cu cat ne co-
borim dela cei vechi la cei noi, cu atâta acestia sunt mai pe In-
telesul nostru.
Asa dar, pentru public, traducerea din Omer nu cred cä ser-
veste la mare lucru. In afará de Intreaga mentalitate, transforrnatk
care nu mai pricepe fondul, a. aveà de observat cá forma hexa-
metrului dactilic, aleasä de autor, este si ea de viná.
D-1 Murnu stie (fiindeá o spune In prefata volurnului I) &A nici
una dintre limbile neolatine nu este asà de lesne de mânuit ca
limba noastrá. Versificarea româneascä nu are nici o regulk afarä
de accentul tonic, si orice ureche Inzestratá cu oarecare sens al
ritrnului prinde numai decât valoarea metricá a poeziilor noastre.
Prozodie propriu zisä nu existä. Dar dacá ar existà cevà, acest
cevä n'ar fi hexametrul dactilic catalectic, care caracterizeazá poezia

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
304 comIsnIrnA PREMIIILIII IsTÄSTURDL DIN 1913

eroicA a lui Omer, cu iambul si anapestul ca exceptiune. Si aceasta,

flindc5, la noi accentul metric se confundá cu accentul tonic, cum e
spre pildá In sonet, unde se vede foarte lämurit iambul, anifibra-

,
chiul, dactilul si amfibrachiul.

-
s'a - stills
-
vi -a -ta I
-
MI - ni - cei I
....

Ve-né-Oi
,
_

La Latini, accentul metric cade pe arsis, iar la Greci pe thesis

(a ridicet si a cobori piciorul) si eite uneori deosebit de accentul
tonic. Ash buraoarä In versurile lui Virgiliu:
Tityre, tu pat-ale recùbans sub tégmine fagi
Sylvéstrem ténui mùsam meditAris al/61-1a

gäsim accentul metric altfel decät accentul tonic:

Tityre I tù patu lé recu bans sub I tégmine I rAgi
I I

S371 ves trém tenu

I i mu I shin medi I täris a véna
I I

In limba noasträ lucrul acesta este absolut inadmisibil, iar

poezia poporului (care pacatueste adesea din acest punct de vedere)
a revenit din instinct la troheii simpli, In cari accentele nu se
schimbä:
Mi - o I ri - 0 I là, -e
LA,- e I MI- cA I IA - e
Dé - trei I zi- le'n I dia,- ce
Gii- ra I nù - ti mai I M.- ce
Mr- ba I nil-0 mai I pla-ce
sau
Sùs - la I mùn -te nin - ge I plö -u5, I

Lb. Cra I io -va pi - cä I ré - u5.

I

sau
Fran- z5, I vér - de 1 rnh - tr5, I ga- n5,
sau
Frùn-zA I vr-de I bù-su I ióc
In versul acesta, emistihul al doilea este catalectic, adicá lipsit

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISITINEA PREMIUM NÁSTUREL MN 1913. 305

de o silabk cum este pentametrul elegiac latin, si la noi se nu-

rneste pe nedrept bärbätesc. In minunatul cântec al poporului:
Pén-tru I ()chi-ea mii-ri lé I I

In-con I pr-p5. I da-ri 1.6 I

melodia repetä pe è final, dirt necesitate armonicä, si atunci versul

cântat devine
In-con I jör-pá I du-ri I 16-6

ceeace aratä Warta la evidentä, cä, versul este incomplet.

Schimbarea accentului tonic din necesitate de accent metric este
la noi foarte supäratoare si din nenorocire se intâlneste la toatä
lumea, la popor si la culti:
Pé-un-pi I clor- de I plaiu
Pé-o-gu I ra -de râiu I

la Alecsandri:
Albért craiid Lehiei II Meat I aii tin vis mAre,
I I I

Un vis de na 1 vAlire de 'n vin I geH glò rioase,

I II I

El sé I IA-el I putérnic II pe un ar mil-sâr I Ware

I

Avem aci guret in loc de gürei i craiia in loc de creitiul.

Revenind acum la d-1 Murnu, trebue sá recunoastem c5, d-sa a
biruit cele mai mari greutäti de versificatie, introducând hexame-
trul dactilic grec, färä sâ rástoarne accentele tonice. Iatä inceputul
Cantecului XIII:
Dupá ce Zeus pe Hector si oastea-i a dus spre corAbii,
Singuri pe-Ahei si Troeni i-a läsat cu necazul si greul.

Pentru a vulgarizà versul acesta, ar trebui sä-1 scriem asà:

DupAce Zeuspe Hectorsi oasteai-a dusspreco räbii,
SinguripeA heisiTro enhalä satcune cazulsi greul;

iar versul acesta teribil :

Dintru adâncuri iesind, Poseidon din& pe Aheii,
Analele A. R.- XXXV.- Desbatertle 90

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
306 dOMISITThitA PlItMIVLIII NXSTURtL DIN 1.918.

urmeazá sä fie cetit ash:

Dintru a I dânouri ie I sind Poséi I don ctii I nâ peA I heii.

Ad numele grecesc al lui Neptun trebue cetit cu diftong Po-sei-don,

pe când noi credem cá ar trebul cetit Po-se-i-don.
In toate cazurile, Intelege di Murnu ce bätaie de cap pentru ce-
titorul care ar vrea sä guste din farmecul hexametrelor sale!
Ceeace Insk mai presus de orice altä grijk trebue s5, ne tie
pe loc, cánd alegem forma aceasta de versuri, este Incálcarea si-
labelor dintr'un picior Intr'altul, pe care limba noasträ nu o In-
gadueste cu nici un pret. Simtul poetic al poporului si forma or-
ganicá a graiului care este de un fonetism absolut, dar si de o
mare plasticitate, nu se Incurcä In regule näscocite de cArturari,
ci merge drept Inainte, ca un om sánátos pe o potecä de munte.
Ce iambi si anapesti!... Frumos WA fie si dacá se poate sa nu
schioapete.
Troheii din balada Mioritei li gsim noi. Autorul ei a fäcut un
metru al säu, de 5 picioare sau de 6 picioare, in care accentul
tonic al rimei este si accentul metric al versului:
Pe-un picior de plaiu,
Pe-o gurit de raiu,
Ian, vin in cale,
Se cobor in vale.

In afarä de accentul tonic al rirnei, tot restul nu mai existá.

Ace las lucru s'ar puteà zice despre poezia noastrá cultä :
lie la Sierra Nevada
Pan' la Muntii Pirinéi
Nu-i cetate ca Grenada,
Nu-i cer dulce ca al i.
Chiar In alexandrinul de 14 silabe, versul se Irnparte In douä
emistihuri, iar accentul metric al versului cade pe tonica emis-
tihului :
Albert, craml Lehiei I facut au un vis mare,
Un vis de naválire, II de'nvingeri glormase,
El se vazu putrnic pe-un armasar Ware,
Inflorand cu spada-i II popoare numeroase.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISItINEA PItEMIULIJI NX.SITREL IN 1913. 307

Din cauza acestei reduceri a prozodiei la cea mai simplä expresie

(si prin urmare a inlesnirii de a alcAtui stihuri românes,di), noi
credem cä versurile nerimate nu pot fl admise in poetica romänä ;
si tot din cauza marei Inlesniri de a scrie In versuri, IncAlcärile
silabelor dintr'un cuvânt intr'altul nu se pot tolerà. De aceea, versul
Intâiu din sonetul Venetiei este perfect :
S'a stins viata fAlnicei H Venétii,
II

pe câ,nd versul al 2-lea nu:

N'azi cantAri nu vézi lumini J pe vMuri.
J I

* *

Dar dac& toate acestea sunt adevärate pentru alegerea versului

nerimat, câte merrte reale nu se gäsesc In traducerea d-lui Murnu!
Este firesc ca o literaturá ca a noastrá sä Inceapá cu Indisci-
plina i Indräzneala tineretei, Imprumutând dela formele moderne
ale celorlalte literaturi tot ce este bätätor la ochiu, bizar i nestatornic.
0 lucrare de asanare se impune.
Dacä traducerea d-lui Murnu nu este chematá, dupä pärerea
noastrá, la un mare räsunet popular, ea poate rectifich oarecum
constiinta autorilor tineri, prin modelul sánátos pe care-I prezentä.
Ceeace au facut toate popoarele civilizate, noi nu putearn Intärzià
a face.
Iliada a fost tradusä In toate limbile culte: ini limba engleza de
Pope, In limba germaná de Voss, In limba francezä de Leconte de
Lisle, In limba italianä de Monti, - spre a nu vorbi decât de tra-
ducerile renumite.
Pentru a pune In evident& valoarea lucrárii d-lui Murnu, sä
luäm un cânt din Omer, tradus de d-sa, i sä-1 comparäm cu tra-
ducerile francezä i italianá. Din nenorocire, traducerea lui Leconte
de Lisle, care este poate cea mai exacta din lumea Intreagä, e In
proza :

Et, aussitôt, il descendit du sommet escarpé, et les hautes montagnes

et les foréts tremblaient sous les pieds immortels de Poseidaôn qui mar-
chait. Et il fit trois pas, et au quatrirne, il atteignit le terme de sa course.
Aigas, où, dans les gouffres de la mer, étaient ses illustres demeures d'or
éclatantes et incorruptibles.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
308 COMISIIINEA PREMIUM:II IVXSTUREL DIN 1913.

Et 1A, il attacha au char ses chevaux rapides, dont les pieds étaient d'ai-
rain et les crinières d'or. Et il se revetit d'or lui-môme, saisit le fouet d'or
habilement travaillé, et monta sur son char. Et il allait sur les eaux, et, de
toutes parts, les cétacés émergeant de l'aMine, bondissaient, joyeux, et re-
connaissaient leur roi. Et la mer s'ouvrait avec allégresse, et les chevaux
volaient rapidement sans que l'écume mouillAt l'essieu d'airain. Et les che-
vaux agiles le portrent jusqu'aux nefs.
Et il y avait un antre large dans les gouffres de la mer profonde, entre
Ténéclos et l'Apre Imbros. LA, Poseidaôn qui ébranle la terre arrêta se
chevaux, les délia du char, leur offrit la nourriture divine et leur mit aux
pieds des entraves d'or, solides et indissolubles, afin qu'ils attendissent en
paix le retour de leur Roi. Et il s'avanga vers l'armée des Akhaiens.
Et les Troiens amoncelés, semblables â la flamme, tels qu'une tempête,
pleins de frémissements et 'de clameurs, se précipitaient, furieux, derrière
le Priamide Hektôr. Et ils espéraient se saisir des nefs des Akhaiens et y
tuer tous les Akhaiens. Mais Poseidaôn qui entoure la terre et qui la se.
coue, sorti de la mer profonde, excitait les Argiens, ayant revétu le corps
de Kalkhas et pris sa voix infatigable. Et il parla ainsi aux deux Aias,
pleins d'ardeur eux-mêmes :
- Ainsi Vous sauverez les hommes d'Akhaié, si vous vous souvenez
de votre courage et non de la fuite désastreuse. Ailleurs, je ne crains pas
les efforts des Troiens qui ont franchi notre grande muraille, car les braves
Akhaiens soutiendront l'attaque; mais c'est ici je pense, que nous aurons
subir de plus grands maux, devant Hektôr, plein de rage, semblable
A la flamme, et qui se vante d'être le fils du très-puissant Zeus. Puisse
un des Dieux vous inspirer de lui résister courageusementf Et vous, ex-
hortez vos compagnons, afin de rejeter le Priamide, malgré son audace
loin des nefs rapides, Jame quand l'Olympien l'exciterait.

Iatä acum textul traducerii lui Monti :

Ratto spiccossi dall'alpestre vetta,
E discese. Tremar le selve e i monti
Sotto il piede immortal dell'incedente
Irato Enosigéo. Tre passi ei fece;
E al quarto giunse alla sua meta in Ege,
Ove d'auro corruschi in fondo al mare
Sorgono eccelsi i suoi palagi eterni.
Qui venuto, i veloci oro-criniti
Eripedi cavalli al cocchio aggioga.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIIINEA PREMIDLIJI NISTUREL DIN 1913. 309

In aurea vesta si ravvolge tutta

La divina persona; ed, impugnato
L'aureo flagello di gentil lavoro,
Monta il carro, e leggier vola su l'onda.
Dagl'imi gorghi uscite a lui d'intorno,
Conoscendo il re lor, l'ampie balene
Esultano, e per gioia il mar si spiana.
Cosi rapide volano le rote,
Che dell'asse nè pur si bagna il bronzo;
E gli agili cavalli a tutto corso
Verso le navi achee portano il Dio.
Fra Ténedo e fra l'aspra Imbro nell'imo
S'apre dell'alto sale ampia spelonca.
Qui giunto il nume, i coridor sostenne,
E dal temo gli sciolse, e ristorati
D'ambrosio cibogli allacciò di salde
Auree pastoie d'insolubil laodo,
Onde attendan li fermi il redituro
Re Mr, che al campo degli Achei s'inbriza.
Una fiama sembianti o una procela,
Affolatti, mdefessi, e d'alte grida
L'aria empiendo i Troiani e furiando,
Seguon d'Ettore i passi, il cor ripieni
Della speranza d'occupar le navi,
E tra le navi sterminar gli Achei.
Ma, di Calcante presa la sembianza
E la gran voce, raccendea Nettunno
Gli argolici guerrieri; e, pria rivolto
Agli Mani, gridava: Ah vi ricordi,
Che il campo achivo col valor si salva,
Non col freddo timor. Non io de'Teucri,
Che in fola superAr l'alta muraglia,
Le ardite mam agli altri posti or temo,
Ove a tutti terran fronte gli Achei;
Ma qui temi'o d'assai qualche simstro,
Qui, dove questo inviperito Ettore,
Guida i Teucri, e s'avventa come fiamma.
Che del gran Giove si millanta figlio,
Ma se in mente a voi pone un qualche iddio
Di contrastargli, e di dar core altruf

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
310 COMISIUNEA PEEMILTLIJI NISTUREL DIN 1913

Certo mi fo che lungi dallenavi

Respingerete il suo furor, foss'anco
Lo stesso Giove che grinfonde ardire.

Iatä, in fine i textul traducerii d-lui Murnu:

El pogorindu-se 'ndatä, din muntele cel prävälatic
Iute la vale porni; sub tälpile-i nemuritoare,
Cand se mi§câ, tremurau räsäritele plaiurt §i codrii.
Zeul trei pa§i a fäcut §i'n patrulea fost-a la Eghe,
Unde'n al märii afund märetele-i dalbe palate
Stau neclintite pe veci §i sträluce'n podoabe de aur.
Cum a sosit, inhämat-a doi smei cu copite de aramit,
Repezi in sbor §i pe gât cu o coaml tufoasä aurie.
Haina de aur §i-a pus §i luatu-§i-a biciul de aur,
Cel care-i bine'rnpletit, §i suindu-se'n chelna telegii
El peste valuri mânä. Din cuiburi sältau pretutindeni
Flare le märii, cAci ele simtise di trece stäpAnul;
Ape le 'n láturi se dau bucuros, §i ca vântul de iute,
Caii In trap de minune sburau §i-1 duceau la coräbii,
Fára ca osia cea de aramä sh-0 ude sub dân§ii.
S'aflä in fundul noianului märii o peqterä largá
Intre Tenedos §i Imbros, ostrovul cu tärmuri stâncoase:
Caii acolo 0-opre§te Posèidon, Cutremur-Pamântul,
Si dela car ii deshamä §i ambrözicä hraná le-aruncä,
Iar la picioare le leagä 'mprejur ni§te piedeci de aur
Nedesfäcute, nerupte pe veci, ca pe loc sä rämäe
Can, când el va fl dus; apoi merse in tabära ahee.
Roinici Troitnti atunci, in chip de parjol §i de vifor,
Toti se luau dupä Hector cu tipete tari §i cu huet
Si cu avânt de nespus; radepie trägeau ca luà-vor
Vase le ahee §i-aci vor strivi a Danailor floare.
lug. Poséidon, acel care'nclnge §i mi§c6 pämäntul,
Cum se ivi din talaz, pe Ahei se porni sä-i indemne,
Chipul lull Ca lhas luând, i cu glasul växtos al lui Calhas
Zise voinicilor Aias, de§i erau gata qi dánvi:
- Aias voinicilor, voi ale noastre o§tiri mântui-veti,
Dacä, vi-i rnintea la hartä 0 nu la'ngrozith dosire.
Nu mi-e ca-amrea vor fi cu puteri neinvinse Troienii,
Care'n duium au grit peste marele zid ce facurAm;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISTUNEA PREMIULIII NA.STUREL DIN 1913 31.1.

,5 ti-vor Aheii puhoiul lor tot A-1 Impiedice'n cale.

Teama mi-e foarte ca nu cumva Mill A vie de unde
Plin de turbare ca focul s'avântä 'naintea Wirii
Hector acel ce se crede lilstar din puternicul Zeus.
Dare-ar vre-un zeu ca un suflet s'avO, §i o singurä vrere,
Piept A tot tineti §i. voi ei pe a4ii A'mpingqi nainte 1
Cat e de grabnic §i-aprins chiar de-1 Inflacärä Zeus,
Tot va 11 chip sä-1 abateti departe de repezi coräbii.

Cu câtä putere pätrunde In sufletul nostru graiul atAt de vioiu

- as zice atât de haiduc - al textului românesc! Acesta trebue
sä fi fost farmecul ce subjugh pe Grecii timpurilor omerice, &And
rapsozii orbi cântau despärtirea dintre Andromaka si Nestor sau
disputa dintre Achile si Agamemnon.
Insemratatea versului, pentru timpurile eroice, este covârsitoare.
Pentru a strAbate prin täria vremilor (ce nu cunosteau proza), poe-
male omerice, nescrise, trebuiau sä curgä, din trecut In prezent,
pe calea acestor cântäreti, cArora zeii le luase vederea. Cuvântul
insus de Omiros Insemnà orb, in dialectul locuitorilor din Cyme,
iar antichitatea ne-a läsat un minunat bust al lui Omer, ce se p5,-
streaza In Muzeul capitolin din Roma, bust a cärei expresiune ad-
mirabilä corespunde cu conceptul aprioristic ce si-ar fi fäcut cinevA
de rapsozii acelor timpuri. Findc5, nu numai despre Omer se erode
&A a fost orb, ci si despre altii: Thamiris, Phemius, Demodocus.
E un dureros adevär, c5, cei ce nu väd, gândesc. Simtul vederii,
atât de covârsitor In rapoartele sufletului cu lumea din afará, este
In acelas timp un simt copiläresc: el distreazä. La cei ce au väzut,
dar nu mai väd, se rásfrânge lumea In läuntru, gäsind acolo o mare
bogátie de imagini, care se Incheagä In versuri si Incântä de o po-
trivá pe cei säraci, ca si pe cei bogati, dela poporul din Agora
pânä la Phidias, Platon si Alexandru. Ce priveliste Inältätoare !
Aristot tälmäcind elevului säu isprävile lui Achille sau Indreptând
textul poemei !
AO cá, din punctul nostru de vedere, chestiunea versului este
de cApetenie. Ceeace la cântäretii orbi ai antichitätii se plämädià
In suflet, luà forma necesarä a hexametrului. Pentru a ajunge la
acelas efect, In limbile moderne, poezia omericA trebue sä iea forma
modernä cea mai accesibilä sufletului modern, - la noi versul rimat.
Dacá mai e nevoie de o nouä dovadá, sä ne reamintim de tra-
ducerea d-lui Cosbuc din Divina Commedia. Multá lume stie ita-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
312 COMISIIINEA PREMIIILITI NASTUREL DIN 1913.

lieneste, si cei dintâi Italienii. Ei bine, foarte putinh lume italie-

neasa a gustat pe Dante, cu toatä voluptatea cu care am gustat
eu traducerea d-lui Cosbuc. Frumusetea elocutiunii are o valoare
de sine stätätoare, pe care oarnemi de talent o scot din rnetafizica
graiului, din acea intindere a Intelesukii i putere de evocatiune
ce o au unele cuvinte i imperecherea lor care birue insäs gân-
direa.

Prin urmare a doua Invinuire ce s'ar puteà aduce traducerii

d-lui Murnu ar fi lipsa rimei.
Invinuirile sunt insä, la indemâna tuturor. Aâ bunäoarä, s'ar
puteà mirà cinevA, de ce In partea Intâi a traducerii, numele poe-
tului este Omer, iar in partea a 2-a Homer, când el In greceste
este Omiros, cu accentul aspirat la Inceputul cuvântului, ca In
Eléni; de ce Andromaka este Andromahe,.când In greceste este An-
dromahi; de ce cu h §i nu cu k (Leconte de Lisle o cheamh An-
dromakhé), si de ce, In final, cu e si nu cu a (Eleni, pe româ-
neste Elena).
Dar sä läshm Invinuirile.
Am spus dela inceput, cá marele merit al acestei lucräri este
limba. Nu e vorba aci mimai de o limhá neaose româneascä, ci
de o limbä nouä, par'cä fauritá Intr'adins pentru epopee, pliná de
suflu eroic, de vieatä si de tinerete,--si mai mult decât atât, e
vorba de singura limbá in care ar fi putut sä vorbeascá eroii lui
Omer, flinte legendare, semizei, Achille §i Ector, falnicul Ector,
viteazul märet-incoifatul», «marele Ector, din coif miscátorul»,
«eel cu vestmânt de aramb% i creasta din coadá lungá de cal»,
sau divina Andromaka, bálaia, supusa si tânára cu bratele albe,
Andromahi Levkólenos, cum o numeste Omer, «cu sânul plin
de mireazmä», cum li zice d-1 Murnu. Aceastä creatiune a fan-
taziei grecesti, care timp de trei mii de ani a fost tipul cinstei
casnice la rassa albä, este cea mai adorabilá infaptuire de femeie,
care Walt& sufletul i mângâe vieata de existenta atâtor nefericite
histerice, cärora decadentii le intind cununi de laur. Ce dephrtare
dela Andromaka la o sufragetá !...
Zise i bratele 'ntinse spre flu-Au falnicul Ector,
Dar copilasul pe Anul femeii cea rnândru incinsá

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIUNEA PREMILTLIII }USTI:MEL DIN 1913. 313

lute se'ritoarse tipand de spaima lovit la vederea

Tatalui cel cu vestmantul de-ararna si creasta din coada
Lung& de cal, care'n coif mereu %Jai& 'ngrozitoare.
Rase si tatal mbit si mama-i cinstitä vázandu-l.
Coiful indatá luand din crestetu-i falnicul Ector
Pusu-l-a repede jos, de-a stat orbitor de sclipire.
*1 särutându-si copilul si-apoi leganandu-1 in brate,
Ruga rosti cAtre Zeus si zeii ceilalti deopotriva:
- Nemuritorilor ni, voi faceti-rni fiul s'ajunga
Cel ma rslavit la Troieni, intocmai ca mine, tot astfel
Vrednic in arme sa fie sfn Troia domneasca puternic !
Cand se va 'ntoarce din luptä, rmrat oarecine sä zica :
E mai viteaz decAt tatäl ! S'aduca si präzi sängerate
DeIa dusmanul ucis, sa se bucure sufletul mamei !
Zise si'n bratele scumpei femei increzir copilasul ;
Dânsa la sanu-i cel plin de mireazIna-1 primi si-1 cuprinse
Dulce cu lacrimi razand. Iar Ector, privind-o cu mila
*i netezind-o frumos, ii zise cuvintele aceste:
-Inima nu-ti amarl Para cumpät, sarach femeie:
Nimenea, dacá nu-i scris, viata nu-mi poate räpune,
CAci de poruncile soartei nu poate sa scape nici-unul,
Fie voinic ori misel, odatä ce'n lume se naste.
Hai dar intoarna-te acasä si catä-ti de trebile tale;
Vezi de räsboiu si de furca si 'ndeamna pe slugi ca sa, fie
Särguitoare la trebi, si las' cä de arme si lupta
Grijä, purta-vor barbatii din Troia si eu doar in frunte.
Zise si coiful cu creasta paroasa luandu-si viteazul
S'a 'ndepartat; iar femeia pornind sa se ducá la curte,
Fata mereu Intorcea inapoi näpaditä de lacrimi.

Decrierea luptelor din cântul al 12-lea e tradusä cu o verva de

o sälbatecä bärbätie, vervä ce salveazA Intreaga situatie de nota
ridicolului, atunci când Ector repede stolohanul, «un pietroiu as6,
mare, Incát doi din rnuritorii de azi anevoie ar puteä sä-1 ridice».
Azi e timpul lui Omer. Isi Inchipueste oricine câte stârpituri din
zilele noastre ar trebul, pentru a urni pietroiul cu care Ector vrea
sä spargá poarta din zidul ahaic !...
Zise, lax ei tremurand de porunca ce dânsul le dete,
Se 'nghesuira mai mult in preajma stapanului sfetnic.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
314 COMISIIINEA PREMIULUI Nit SIIREL DIN 1913

Dar si Aheii sub zid au prins s'a 'ntäreascá mai bine

Gloatele.lor si cumplitá pärea stráduirea cea cruntä.
Nici ale Licilor cete viteze puteau sä därâme
Zidul ahaic si drum A-0 146, pe tärm la corábp,
Nici luptätorn Danai dela zid sa respinga pe Lied
Nu izbutiau nicidecum, odatä ce ei se 'nnädirá.
Cum pe la OA doi insi se 'ncaerá pentru hotare
Si cu mäsurile'n mânä, pe-a lor de-o potrivä mosie
Stau intr'o palm& de loc si se bat pe dreptate s'o'mpartá -
Numai de-a zidului creste, tot astfel, opriti luptátorii
Ambelor armii de sus de pe varfuri lovindu-se 'n piepturi,
Sfarmä si paveze'n sbor si scuturi rotunde de piele.
Ce de osteni au rämt pe trup nerniloasele-arämuri I
Unii când spatele gol uitau a päzi la dosire,
Altii cand pavaza lor era sträbátutä de suliti.
Si pretutindeni atunci, si stresini de ziduri si turnuri
Ude de sânge erau, täsnit din o parte si alta.
Totus la fugá pe-Ahei sá'nduplece nu mai putura,
Ci dup5, cum o femee de treabá, näimitä la muncá,
Lana 'ntr'un taler punând, greutatea intialtul, ridicá
CumpAna drept, ca A-0 creasca copii din plata-i sáracá,
Tocmai asa intr'o cumpänä dreaptä stäta bätälia,
PAO. ce Zeus a dat märire mai naltá lui Ector;
Zidul ahaic intAiul a spart, si deodatä viteazul
Tare cat el a putut strigat-a s'audá cu totii:
- lures nainte, Troieni; dati jos, därämati-le zidul
Si. repezindu-vá puneti täciunii aprinsi la coräbii 1

Se'nviforä falnicul Ector

Tocmai ea noaptea la chip, si-i fulgerá haina de-ararná
Strasnic de jur împrejur, si párechea de suliti ce poartá.
N'ar fi putut-doar afar& de-un zeu-sä-1 infrunte nici-unul,
Când cu privirea de foc pe poartá svarlitu-s'a dânsul.
lute spre oaste s'a 'ntors si chema pe Troteni ca sä intre
Zidul grind, si Troienii voios ascultau de poruncá.
Zidul särirä grabiti, iar alp' potop nävährä
Chiar si pe portile tari. Spre vase cu spaunä Danaii
TO apacau si huià 'ngrozitor, nesfarsit välmäsagul.

Incheind recensiunea noastr& asupra lucrärii d-lui Murnu, noi

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COAUBIUNEA PREMMLUI NASTUREL.DIN 1913 315

socotim cä valoarea ei nu se poate dramul In bani. Tot ce por-

neste dintr'o necesitate sufleteascä a omului este al lui, si nimeni
nu are drept sä, expertizeze valoarea mercantilä a sufletului. Fiinda,
Ins& aceastá recensiune se face cu ocazia acordárii Marelui Pre-
miu Nästurel, noi credem c5, Academia II poate da cu amândouä
mânile d-lui Murnu, indemnându-1 ast-fel sä duca la bun sfârsit si
Odisea, si poate sä incerce si traducerea lui Platon, a acelui di-
vin cugetätor, care a ridicat functiunea gândirii In cele mai nobile
sfere.
Natalia Negru, Mdrturisiri. Nuvele. Bucuresti. f. a.- Raport de 1. Bianu.
Nuvele, nuvele si iar nuvele, peste tot locul numai nuvele - In
coloanele sau in subsolurile ziarelor politice, In reviste, In brosuri,
in volume! Scriitorii români, artisti ai cuvântului serfs, nu mai
voesc par'cá sä ne dea nimica alta decât acele scrieri scurte de
o coloaná, douh de ziar, patru, mid semicoloane de foileton, sau
3-5-6 pagine de revistä. Dupá ce autorul sau autoarea a pu-
blicat 5-6, le adunä, In volumas si jute la Academie, la premii!
Când este la rând devizibilul «Adamachi» este o adeväratá návalá.
Dar neradatori pâra sh se Intoarcá iar la rând darnicul Ada-
machi, ne aduc volumasele de nuvelute chiar la cel mai solemn
premiu, la Marele Nästurel. Sborul aripelor fantaziei li Inaltä peste
toate socotehle si cumpänehle.
Si toate aceste volurnase de nuvelute,-aproape toate sunt co-
lone de perle literare, ea toate perlele, unele mai márisoare, altele
mai märuntele, unele mai rotunde si mai de pret, altele mai de a
doua mânsa.
Dar prea multe nuvele si nuvelute! Las'eä sub acest titlu se
pun fel de fel de scrieri märunte, impresii de tot felul spuse fru-
musel si drägälas, cari nu sunt de loc nuvele, cu rostul acestui gen
literar. Dar chiar de ar fi asà,-prea sunt multe, adicä prea multe
-aproape toate-talentele artistice fac numai nuvele. Literatura
noasträ a ajuns la vârsta, când trebue sh se avânte mai sus, la
roade mai grele. Ce e drept câtevä, scrieri dramatice s'au ivit In
ann din urmá, câtevä, comedii, dar mai sus sunt plaiurile dramei,
stâncile tragediei 11 Si apoi romanul 1 Acest gen de scriere, In care
-ca In tablourile mari ale lui Rubens sau Paolo Veronese-se
aratá trämântarea pasiunilor In societatea omeneascä de sus In
jos si de jos In sus!! Sunt In acest gen inceputuri viguroase, dar
numai Inceputuri si câmpul este infinit!!

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
316 COMISIIINEA PREMIIILUI NASTUREL DIN 1913

Sä mä Intorc Insä la volumul d-nei Negru. Volumul cuprinde

13 «nuvele»-numärul fatal!-frumoase ateva, frumusele celelalte.
Cetire placuth dela pagina 1 pânä la ultima 154.
Observatii fine spuse delicat de o ferneie 1
Amintirile spuse Siretului deschid volumul sub titlul aurit. Sr-
retului i se spun durerile de acum, din lurnea rea si grea si alune-
coask amintinclu-i zilele copiláriei curate. Lui ii vorbeste de «seme-
nele mele pângärite si osândite eternului dispret»; lui li spune
cä dupá ce a häräzit-o «depärtärilor si instrainärli», «vieata erà
prea abundentä In mine si-si cereä drepturile ei» ; lui ii vorbeste
de «cântul si plânsul miresei fárá de noroc.»
In realitate «Siretului» 1s'au facut «márturisirile», al cAror
nume le-a pus pe titlul volumului In slove de aur, cum se pune
cruce de fier auritá pe mormântul proaspät.
Nu analizez câte una bucátile din volurn, cari sunt toate de o
lecturä foarte pläcuth, pentrucä sunt iesite dintio minte finä si
dehcatä si spuse Intr'o limb& dulce si coloratá de toatä frumusetea.
Spun oricui : Ceteste si te delecteazá, dar fireste csä nu pot re-
comandà pentru Marele Premm Nästurel.
Al. Dem. Scradeann, Cartea de fizicd pentru elasa Ill secundard. Bu-
curesti 1911. - Cartea de chimie pentru elevii ci. IV-a gimnaziale. Buz6u
1912. - Raport de Dr. C. I. Istrati.
Academia este obisnuitá a primi lucrári lipsite foarte adeseori
de o valoare realä si cari totus sunt prezentate pentru premli
destul de mari.
Niciodatä Irish nu am putut erode &A pentru un premiu de im-
portanta si valoarea Marelui Premiu Nästurel se va gäsi cinevä sä
se prezente cu lucräri de o valoare mai negativk
Ambele cArti prezentate de d-1 Scrädeanu, pe lângá &A contin
foarte multe erori de tipar si gramaticale, ceeace nu-i iertat unei
cärti scolare, mai ales pentru copii mici, dar clovedese la fiecare
pagina o lipsä de preghtire serioasä in stiintá si contin erori si
erezir surprinzátoare cu atât mai mult, cu cat ambele aceste pu-
blicatruni au fost admise ca cârti didactice de cätre Mirnsterul In-
structiunii publice.
Vom Ms& la o parte foarte nurneroase Insemnäri fäcute in tex-
tul acestor publicatiuni.
Voiu oft& urmátoarele pasaje:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISHJNEA PREMIUM NÄSTUREL DIN 1913. 317

I. Din textul de Fisica:

Pag. 23 : Puterea in virtutea dreia un corp in miscare face o lucrare se
zice corp cu energie de miscare sau actual5,.
Pag. 34: Tâsniturile acestea sunt jocuri de apa si se numesc fantâni ar-
teziene.
Pag. 37 si 38: Greutate, in loc de densitate.
Pag. 41: Pe lângd aceasta, apa fiind cea mai igiemd, bAutura cu care ne
astampärArn setea si focul, cu care ferbem alimentele....
Pag. 43: Din aceasta experien0 inväftim ca ori de ate ori un solid in-
trodus intr'un lichid e mai greu decât lichidul deslocuit, sohdul cade la
fund, se ineacei si invers.
Pag. 45: Ea cretä pentru studierea densitäfei corpilor prin metoda ba-
lanfei.
Pag. 47: Pentru a determinâ, usor cantitatea de alcool, ce confine un
lichid alcoolic, gradam alcoolometru.
Pag. 54: Dad, punem o pAsárick sau once alt animal sub clopotul ma-
sinei pneumatice si scoatem aerul, la inceput pAsarica se sbate, apoi cade
in nesimfire si chiar moare. Dad. läsam &A intre iar aer in clopot, päsärica
inviazci. Ce insemneazta Aerul intrefine via-fa.
Pag. 55: Gaze le sunt corpuri grele, adid, atrase de pämânt.
Pag. 60: Ceva rnai tarziu fizicianul Charles descopen mulocul de a disolvA
cauciucul in masa corpilor
Pag. 70: Dad, acum pe lângä aceastä presiune, rnai turnärn prin ramura
B incä o coloanâ de mercur inaltá de 76 cm...
Pag. 72: Gaze le supuse la presiuni diferite si vanazä volum In asâ fel ca
dad temp. rämâne aceeas volumele ce ia sunt in raport invers cu pre-
siunile.
Pag. 82: De ce cand scuipcim sau atingem cu apä rece o stela de
lamp,-
Pag. 89: Inseamnä di zahärul s'a risipit in mod uniform in masa apei,
prefacandu-se prin aceasta in licid.
Pag. 91: De aceia la ±1°, apa are cea mai mare densitate si animalele
din ap5, nu mor in timpul iernei...
Pag. 92: Dad, introducem rezervoriul unui termometru inteun licid care
se evaporeazk temperatura scade...
Pag. 97: Cu alte cuvinte Alambicul este un cuptor in legAturá cu un
räcitor...
Pag. 100: Inseamnä ca cheltuind cAldurä, vapori apasä asupra dopului
producând un lucru.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
318 COMISIUNEA PREMIUM NÁSTUREL DIN 1913.

Pag. 101: Animalele si plantele Hind surse de energii, se poate zice cu

drept cuvant c5, soarele e origina energiilor dela suprafata pärnAntului.
Fiind o putere atat de insemnata s'a imaginat si se imagineazä, aparate
pentru inmagazinarea caldurei solare spre a pute& fi in trebuintatä ori de ate
ori avem nevoie.
Pag. 120: Suprafete plane opace intinse ca masa si reflectAtoare (lucioase)
se numesc oglinzi plane, ex. : foi sau lame metalice...
Pag. 128: Prisme triunghiulare cu baza de triunghiu....
Pag. 131: Raza de luminä trece prin picdturd, se refract& si se descom-
pune in culorile spectrului, apoi se reflect& si esind din nou in aer se re-
fract& si formeazá spectru.
Vorbind de lentile, spune la pag. 131: Ele sunt formate din 2 suprafete...
Pag. 163: Istoricul electricitätii: Inainte de Isus Christos träiâ in Met un
invätat grec Thales.
Intr'o zi Thales voind M.-sit frece tigaretul de chihlibar de o hainä spre
a-1 curäti, observä cá, punându-1 pe mas& unde se gäseh niste buc&tele de
hârtie, buatelele sunt atrase. (Se stie c& tutunul a fost adus in Europa la
anul 1515 dupä Hristos ! 9.
Pag. 169: Bobitele incArcându-se la fel cu timbrele, sunt respinse si atrase
de timbrul dela mijloc...
Aceeas neexactitate la explicarea de ce se raise& morisca electria
Pag. 173: Tub lummos, in loc de transparent.
Pag. 175: Cosurile caselor, sfdrlegile, §i vergelele de lemn sau metal de
pe cladiri sunt niste paratr&snete naturale.
Pag. 180: Aceasta inseamnä c& cele douä electricitäti de pe zinc si cu-
pru se naisc& una spre alta pentru a se combira si prin aceasta determinä
un curent electric. Electricitatea se misc& prin fir dela cupru in spre zinc,
iar cea (-) negativá se misc& prin fir dela zinc la cupru.

Tot astfel in ce priveste cartea de Chimie :

Nu pune echivalentul românesc pentru corpuri descrise, ca: Staniul, Sulful...
(pag 6).
La pag 7: CArbunele nu se poate topi, pe cand la pag. 88 din fizica ne
dá ca experienta pentru corpuri ce se topesc: Ceara rosie, fierul, arbunele,
sticla.
La pag. 10 gäsim: tigaie smältuit& sau castron de portelan, zis si cap-
sul&...
La pag. 13: caci, dacä am scoate azotul din aer, aerul rämas ar arde or-
ganismul si din cauza aceasta respira(ia §i ea atare viata n'ar fl posibim.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIIINEA PREMITILUI NASTUREL DIN 1913. 319

Pag 14 : funt fa'rei culoare, §i se indica elevilor sA-1 guste. Tot acolo, epru-
bet&--=--pahar de sticll subtire.
Pag. 20: ghiata, bruma, zapada, väzute la microscop sunt formate din
ace prismatice exagonale.
Pag. 24: fumul ia foc.
Pag. 25: eprubeta sau flacon.
Pag 27: firul de platina se roseste, pentrucA hidrogenul ii ia cAldura.
Pag. 29: Clopotul se intetoseazet.
Pag. 32: sarea se Intrebuinteazä: la conservarea lemnelor pentru construi-
rea corAbillor si traverselor...
Tot acolo, infhtiseaz5, prisma limitatä din toate pártile de sase fete, pä-
trate egale... pentru a defini cubul.
Pag. 33: dm pilmânt sarea se scoate prin mine...
Tot acolo, sfárarnând In bucäti stânca de sare, se scot buatile cu bäi
manate de cai
Tot acolo, apa säratä si concentratä se pune in cAldäri si se incalzeste,
panä se depune.
Pag. 34: Un fum mai greu cleat aerul... vorbind de acidul clorhidric...
care (pag. 35) tAsneste cu culoare rosie si se spalä In apä: ca s5, se curete
de acidul sulfuric luat de el (Ideal, pag. 36).
Pag. 47: Cárbune, In loc de carbon.
Iar la prepararea metalelor (vezi pag. 93), carbon In loc de carbune.
Tot la pag. 47: acidul clorhidric fund format din 01.0 egale de hidrogen
si clor, si mai departe gäsim si ca: sarea de bucátärie fiind formatä din
pärti egale de clor si sodiu.
Pag. 50: Dac5, prindem hidrogenul sulfurat, printr'un tub ascutit ca si pe
hidrogen...
Acest hidrogen sulfurat: este folositor sänätktei.
«In adevär, apele sulfuroase dela Slánicul de Moldova vindecá unele boale
de stomac.»
Pag. 53 : Verleste de : oträvirea cu acid sulfuric.
Pag. 62 : nu este bine sa se uite o pusca Incarcatá la Indemâna copiilor,
cari de curiozitate, apropiind un chibrit aprins, fac ca praful sá ia foc si
pusca sá se descarce I...
Pag. 67 : Vorbeste de carbonul de lemn de oase si de fum si de diamant,
despre care spune c5. : 'II putem tine, In foc, cu maim, Mr% sti, ne arda.
Pag. 69 : Diamantul este carbonul cel mai curat, iar grafitul este arnestecat
cu substante straine.
Pag. 73: Cel mai bine copt, carbonizat, care arzAnd (IA cea mai multá
cäldura, este antracitul.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
320 COMISIUNEA PREMIUM NXSTUREL DIN 1913.

Pag. 77: Precipitatul de carbonat de calciu este calearul.

Pag. 78: Vorbind de conul intunecos dela lumanare, grtsim: in care putem
b5ga chiar degetul, fail sá ne ardá.
Pag 83: Dacá, intr'o eprubeta cu solutie de CO, Na2, punem putiná grá-
sime, grásimea se disolvá si se uneste cu soda, and un corp solubil in
apá, zis shpun.
Tot acolo: potasiul se pästreaza in gaz de petrol, iar la 85 in unt de naft,
iar sodiul: poate fi pastrat si in vase cu aer uscat.
Pag 85: Acid acetic (otet), care se repetá in mai multe locuri: ootul
(acidul acetic), pag. 91.
Pag. 87 : Vorbind de tencueli: rolul nisipului e de a inlocui apa evapo-
rata.
Pag. 91: In acest caz zincul este considerat ca pol negativ.
Tot acolo gäsim c5, plumbul e cel mai moale dintre metale.

Credem suficiente aceste reproduceri, pentru a se puteb, constatà

In deajuns lipsa de §tiinth §i de seriozitate, cu care sunt scrise
aceste lucrári, asupra cärora In loc de decernerea Marelui Premiu
Nästurel ar fi mai bine sh se atragh atentiunea Mmisterului Instruc-
tiunii publice.

A. iflahuVil Pietorul N. I. Grigoreseu. Vie* li, Opera lui. - Un vol.

in-40, 260 p. Bucuresti 1910.-Raport de Barbu Delayrancea.

Sectia literarä mi-a fäcut deosebita onoare de a mh Insärcin a

cu analiza vomului «Pictorul N. I. Grigorescun de A. Vlahuth,
prezentat la Marele Premiu Nästurel. Cui a avut norocul sh
cunoasch bine pe uriasul picturii noastre §i sh cunoasch de o
potrivh pe biograf, i-ar fi cu neputintä sh nu fach o strânsh
apropiere Intro caracterele acestor douh suflete. E un fel de pre-
destinatie In simpatia si respectul lor reciproc. Amândoi micuti de
talie, amândoi vorbind rar, incet, apásat, -amândoi absorbiti In
arta lor, ocolind zarva lumii si preferind multumirile intime de o
cliph de§ertacamilor sgomotoase si fastului, cari de cele mai multe
ori destramä §i risipesc puterile omului ales. Cu toath deosebirea
de vârstá, acesti doi arti§ti erau fäcuti sh se Inteleagä i sh se
iubeasch. In ultimii ani ai lui Grigorescu, adeseori, de vroiai sh
Intâlnesti pe pictor, sh nu-1 fi cAutat la Câmpina, ci la Bucure§ti in
Palatul functionarilor, si d'ai fi vroit WA gäse§ti pe poet, sh nu te
fi dus In Palatul functionarilor, ci mai de grab la Câmpina. Din

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIIINEA PREMIIILIII NÄSTUREL DIN 1913. 321

comuniunea acestor doi oarneni-de o discretiune fära pereche -

a ie0t aceasta opera menita, când se va populariza, sa devie eel
mai puternic imbold si cea mai sever& struna a tinerilor genera-
caci In ea se sarbatore0e munca, modestia, vointa §i izbanda.
Goethe a zis cá fará nitica simpatie n'ar merit& nimic WA fie
transmis ornenirii. D-I Vlahutá vede perfect räul qi binele, strange
ochii la partea rea si îi desface luminoqi la partea cea bunä. E un
temperament de o exceptionala bunatate i armonie. Nu-i plac
discutiunile feroce. Când se incinde vorba, se strange in el Insti.
Receptivitatea lui se abure0e i devine math% fat& de lucrurile din
afarä. Atunci ne apare ca statua regretului §i a milei de ome-
nirea care nu intelege cá vieata e prea scurta ea s'o prapade§ti
In violente §i nedreptati. Lui Ii trebuià un orn deplin ca bunata-
tate sufleteascá i ca splendoare a geniului, pentru ca sa-§i räs-
fete darul pe care i 1-a daruit Dumnezeu. Acel orn fu Grigorescu,
un stoic, un idealist, un poet, un chardin In pictura noastr&-fára
înaintai §i fara urma§i,-un nernultumit cu ce Meek cautand pu-
rurea sä aprofundeze misterele frumosului in mijlocul naturii noastre
a$ de bogate i de fermecatoare. Ce subiect pentru un poet si un
critic! Criticul a reconstituit vieata celui mai mare artist al Ro-
mânilor, i poetul a avut la Indemana caldura de care avea, tre-
buinta o astfel de vieata. Admiratiunea este nu numai religioasa,
ci o r,eligie. Scriitorul Vlahutä n'aveà sa se teama de nici o
mustrare, dach îi va da curs liber firii sale, de credincios nesa-
tios, in fata rninunatei sträluciri ce va tremurà totdeauna ochilor,
cari vor privi, fie i In parte, opera puternica a nemuritorului
Grigorescu.
Volurnul acesta este un imn de glorie nationalä. L-am recetit
pentru a treia oarä. Par'ca ar fi scris Carlyle despre Conestable.
Intr'un stil !impede i cald, cu un entuziasm crescând treptat cu
vieata i cu opera pictorului, te fura ca o apa Intinsa §i curga-
toare-fära valuri, fiindca e analog, te duce, pe nesinatite, prin
rnuntii pe cari ii despica, prin codrii pe cari îi strábate, prin amur-
gurile inväluite in umbre, prin dimineti cu bruma, prin tArguri cu
mi§unä de sa'rmani, §i vezi aevea umbl'and in vole calareti stapa-
nindu-0 fugarii, siluete de femei §ui, crâncene bätälii, In cari mortii
sunt de ai notri, vitejiile sunt ale noastre, Domnitorul expus gloan-
telor este al nostru pi izbanda tot a noastra este. Si, din cAnd In
când, pe malurile fermecate, dai de paji0i inflorite, de fâneata
deasa §i mirositoare, §i de ulcelu§e cu flori de in, de nalba, de
Analele A R -XXXV--Desbatertle. 21

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
322 OMISIIINEA PREMIIIIATI f4STIMEL DIN 1913.

visin si de mar, ash de vii, cä ti-ar fi fricá sä le atingi, ca nu

cumva sa le strivesti cu degetele prea materiale pentru asà drá-
gálase näscociri ale naturii. Tocmai când aceastä apá se pierde In
infmitul oceanului, tresari, i te trezesti. Autorul scade glasul. Sim-
fonia se Incheie cu câtevA note atât de simple si de miscátoare,
ca ar trebui sä lii de piatra, ca lacrâmile sä nu-ti curgä: «Pe cregi
de stejar l-au asezat Intr'un car cu patru boi. Flori de camp, de
cele cari i-au fost lui mai dragi, i s'au presärat pe fat5, i pe
piept,-pe ochii lui, pe divinii lui ochi închii pentru totdeauna,---
pe rnâinile lui, pe divinele lui mâini lncremenite pentru totdeauna.»
Nu numai noi cari am fost la immormântare, dar oricine simte
cá aici e lncheierea unui erou, care si-a Inchinat toate zilele lui
Intru glorificarea neamului românesc. «La vie de Jésus» a lui
Renan are un sfârsit care te cutremurá asemenea i te face sh
uiti si sä ierti impietatea autorului, cuprins färä sä vrea de esenta
dumnezeeasca pe care a vroit s'o tägádueasch. Vlahutä n'a avut ni-
mic de tägAduit, i n'a tágAduit nimic,-nimic de ascuns, i n'a
ascuns nimic, ci, stând cu smerenie In fata celui mai genial -din
câti am avut, a fault sinteza unei vieti i portretul vibrând de
stralucire si de adevár al celui mai desávârsit copil al Rornâniei.
Intre el si opera lui, din cea mai fragedá vârstä i pânä In clipa
din urmá, nici un interstitiu prin care s'ar fi strecurat vreo pre-
ocupare sträiná de artá. El e opera lui, opera lui e el. A aespárti
eeace le-a fost dat sä fie una, ar Insemnà sä faci ori un lucru
firesc pentru toatä lumea §i nefirese pentru el, ori o caricaturá-
fie si de spirit,- dar neasemánátoare cu el Insus. De un astfel de
päcat s'a ferit pätrunzAtorul autor. S'a Inconjurat de tablourile lui,
de epopea rásboiului din 77, de ovreii, de táranii i tärancele lui,
de bordeiele, de ciobanii i turmele lui, de Ináltimile fumurii, de
codrii si de merii lui Infloriti, de portretele si de carele lui, si,
meditând mai multi ani dearândul, a cAutat sä Imbine opera cu
destainuirile aflate- notate binisor-dupa intimele lui convorbiri,
0 a dat la lumina cel mai trait volum i cea mai armonicA bio-
grafie, din care tresare vointa de fier si incomparabilul talent al
lui Grigorescu. In vieata lui nici o scenk nici o tragedie, In afará
de goana dupá frumusetea adeváratä i dupa adevárul frumos M
etern. De aceea, crez eu, ca In fruntea volumului ar fi trebuit
numai Grigorescu färä «vieata $ i opera lui», neputând desparti
ceeace din Intregul volum reiese-a fost una, o singurá fort& extra-
ordinark un mic fenomen, rässarit din durerile unui popor främân-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 OMISIIINEA PREMIIILIJI NiSTUREL DIN 1918. 328

tat de veacuri, cu menirea de a-i fixà, pe pânze frumusetile ce se

vor preface In bogatii In sirul vremilor mai de apoi.
Grigorescu este al saptelea copil al unei familii scápätate. El se
nhsca in satul Pitaru, judetul Dâmbovita, la 1838. Si ce admirabil
povesteste Vlahutä copiläria mistica a acestei flinte extraordinare!
- ((Er& un copil tacut, timid, stráin pe pämânt. El se uità la oa-
meni si la lucruri cu o privire Intrebátoare, nelinistitä, pururea
minunatk ca si cum atunci si-ar fi deschis pentru Intâia oar5,
marii lui ochi fulgerátori». Vaduva Roxanda, muma pictorului, vine
la Bucuresti cu o droae de copii si trage la a mátusa Maria». La
Bucuresti, säräcie lucie. - «Cu acul ne-a crescut biat5, mama. Si
niciodath n'am auzit-o plângându-se, ori blestemând, ori spunând
vr'o vorb5, reap. Sfârseste dou5, clase primare. Icoanele-1 atrag.
Un frate mai mare se bagase ucenic la un unchiu al marne-sei,
zugrav de biserici. - a Sfmtii pentru Grigorescu erau vii. Sta cu
sfiealá Maintea lor». La 10 ani se trage si el la un iconar, si in-
cepe sh zugräveascä. Durnineca se duca, la obor. Táranii ii cum-
parau icoanele. Erau fäcute de un nevinovat. Vlahutá se intreabá:
«Cine stie daca nu au Intr'adevär presimtirea chernärii lor pe lume
acesti predestinati, in sufletul cArora, ca floarea in mugur, se pre-
gateste sä infloreasc5, sufletul unui popor?» Strânge ceva parale.
Invat5, singur frantuzeste. «Se prezent5, la un concurs al «Eforiei
Scoalelor » pentru o bursá de picturä In sträinätate. I se recunoaste
talentul, dar e respins, pentruca n'aveà patru clase de gimnaziu.
Stancescu ma,. Nu se descurajeazá. Lucreazá si mai Incordat. In-
cepe sa fie apreciat. In unele contracte d'ale zugravilor stá seris:
«iar chipurile dela catapeteasmä s5, fie de mefterul Nicu». Mes-
terul Nicu era Grigorescu. Leag5, prietenie cu chlugärul Isaia, un
orn in vâxst5, si foarte destept. «Planuesc sa plece amândoi la
Paris. Si Incep s5, se pregateasca.» De o cam datä se duce la
locul de metanie al lui Isaia, la mânástirea Nearntului. Acolo cAlu-
gärul se Imbolnaveste. Tânärul mester, cam de vr'o 20 de ani,
zugräveste mereu, si o icoaná d'a lui cade In mâinile staritei dela
Agapia, maica Ursachi. De mult (;átità, ea un zugrav bun. Biserica
cea mare erà nezugrävita. Se Invoeste cu acest mester ea In trei
ani s5, Impodobeasc5, locasul sfânt pe pret de 3.000 de galbeni. Gri-
gorescu era salvat. Va veda, Parisul. Se apuc5, de lucru. Din
sfmtii acestei biserici, o adevárat5, revolutie prin Impártásirea di-
rectä cu natura». «Partea omenease5, a sfintilor i-au dat-o täranii
din sat». «0 c5,1ugäritä i-a pozat pentru rnucenica Varvara». TA.-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
324 COMISIIINEA PREMITILUI NÁSTUREL DIN 1913

närul Tzoni, pentru sfântul Gheorghe. «Lucrarea din Agapia, sfâr-

sit& In anul 1861, Incheie primul capitol din istoria vietii lui, care
ar puteà fi intitulatá: «Mesterul Nicup. Un sfânt si el, intrase In
artá pe poarta cea sfântä. Kogálniceanu 11 cunoscii. la Agapia si li
inscrise In micul buget al Moldovei o bursä. Era bogat i liber.
Pleacä la Paris. Inträ In atelierul lui Cornu. LucreazA chteva luni.
Un concurs.-a0 luptä anticá Intro doi pástori, la stânga In primul
plan, un stejar bätrân, la dreapta o apä curgátoare, In fund muntii».
La schitá izbuteste printre cei cari trebuiau sä iea parte la proba
definitiva. Se duce la Fontainebleau, ca In 15 zile sä, studieze ste-
jarul dela concurs. Intrá In acel codru fermecat. Din zori pänä
noaptea, necontenit, cu pânzele pe cari le picteaza, le räzue, si
iar le picteaza. Dupá trei sAptárnâni si-aduce aminte de concurs.
,Trecuse 6 zile peste terminul fatal. Surâse, si nu se mai intoarse
la atelierul lui Cornu, i la nici un atelier. La Barbizon rämase
trei ani, ziva In mijlocul naturii, seara ascultând discutiile animate,
adeseori violente, ale acelora cari preparau un nou triumf al pic-
turii franceze: Troyon, Diaz, Rousseau, Corot, Millet, Daubigny,
Courbet. D-1 Vlahutä cerceteazä aceste fapte ou un entuziasm co-
municativ si cu o pätrundere de psicolog incercat. «Ca un pus-
nic a trait acolo - si a lucrat, a luptat cu toatä aprinderea, cu
toatä frenezia, cu toatä setea de a birui a celor 23 ani.» alresnic
nemultumit de lucrul lui, räzând de câte zece ori, plecând i In-
torcându-se de câte zece ori In acelas coltisor de naturk care
rnereu tot altcevâ Ii spunea din rnarele mister-0 el mereu In-
trebând, simtind eh dincolo de liniile si de colorile cari se vad,
mai e cevä care nu se vede si care totus trebue sä se vadá.
Trebue! Cä aceasta este si chemarea unui artist pe lume - sä
te facä sä vezi In vecii vecilor ceeace natura nu aratä decât o-
datä la fulgerarea unei clipe,-o singurg, clan. In toatä necuprinsa
si späimântätoarea vesmcie a vremii.» «Cautá Inca, mereu cautk
pururea nelinitit, sorbind puteri nouä din Insesi izvoarele nemul-
tumirii lui». In toamna anului 1866 o expozitie a pictorilor dela
Fontainebleau. Impäratul Napoleon remarcá tablourile unui necu-
noscut i retine o creangá de mär lnflorit i un cap de femeie.
Erau ale lui Grigorescu. Lumea, cum e lumea. Indatá i se cum-
pärä toate bucátile. In vara anului 1867 11 apucrt dorul de tark
cu toate stáruintele amicilor i admiratorilor lui, pleat unde-1
duce& dorul.
D'aci Inainte-afarä de räsunetul dureros ce-i produse Infringe-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIIINEA PREMIUM NÄSTUREL DIN 1913. 325

rea Frantei din 1870-nimic alt decât o vieata Inversunata de arta.

Vlahuta 11 urmareste, pas cu pas, In expozitii, In operele lui, in
formele i coloritul lui, In toate misterele pe cari acest geniu
a cautat sä le descifreze din naturá si sä le opreascä In celebrele
lui tablouri. Vlahutä se simte robit de frumusetile terii si de in-
terpretarea lui Grigorescu. Il pricepe, 11 adrnirá si-1 sanctifica. Si
pe cat stä, In putinta artei de a scrie, in descrierea lui vezi tablou-
rile descrise, o perfecta echipo1ent5, a picturii prin cuvinte. 0 ase-
menea criticä este o arta, cum arta este modul de a critic& al lui
Taine. Sa luam câtevà exemple: Faimosul ovreiu cu gâsca in mânä.
«In toata istoria artei de a exprimä vieata prin lirui si prin colori,
nu cunosc un alt pictor care EA fi vazut mai adânc, In figura
unui evreu, caracterul tipic al rassei i sa-1 fi Infatisat mai pu-
ternic sub specie aeterni». «Cu acei ochi bolnavi ai rassei, ochi
mici, spaláciti, farä gene, cu ploapele roii, umflate ; In mâna
stânga tine o hârtie, cererea de Impamântenire, pe care se vede
scads: aDomnule Presedinte, Domnilor deputati»; cu dreapta strânge
lacom o gâsca-si nu stiu ce expresie de rapacitate au cele cinci
gâytei, care sufere -
degete raschirat ingropate In puful alb si moale de pe pieptul
te-astepti par'ca s'o vezi särind deodata jos,
scuturându-si aripele i strigând de bucurie c'a scapat. Figura
evreului e Insufletitä de o lumina din launtru - lumina inspira-
tiei, fulgerarea unui Ond care vine mai de departe si bate mai
departe decât färâma lui de vieata. Toti evreii, dela telalul din
Hârlau pânä la Rothschild, sunt acolo».-Florile lui Grigorescu.-In
florile lui e fragezimea i respirarea umeda a vietii ele surad
nesti, -
cu stralucirea lor de o clipä, i cu ceva din privirea ochilor orne-
te-astepti sa se scuture, te-astepti sa le vezi ofilite, moarte
paste câteva. minute - atâta gingäsie, atâta proaspata lumina tre-
mura In fiecare petal& Se declarä rásboiul din 1877. Ion Bra-
tianu ti Invitä sa-si faca datoria. Si si-a fäcut-o pe deplin. Privind
din rândurile soldatilor tragedia cumplita a räsboiului, a devenit
pictor ostäsesc, nu de parada, ci de furie si de macel. Multe a
hovei -
indurat si multe a suferit acest poet al naturii! - «In valea Ra-
Acum se vad i ceiiaIi dorobanti cum vin din urma gra-
madä, ea aduyi de vijelie; moartea fulgera din mii de pusti in-
dreptate asupra lor, ci ei Inainteaza neinfricosati, orbiti de setea
biruintei ; In fund se ridicä tot mai Intetit zarva multimii inval-
mäsite ; acolo e toiul bätaliei, oarba framântare a peirii. Noi ve-
dew acolo pe ostasul veacurilor, In jocul tuturor bätäliilor, dela

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
326 COMISIVNEA PREMIIILIII NÁSTUREL DIN 1913.

Negru-Vodá si dela Dragos pâná la Domnitorul Carol, si pâná

In adâncul vremilor viitoare.»
Räsboiul a trecut ca un vis urit. Tara s'a liberat. Domnitorul
Carol e Regele Carol. Suntem mândri de vitejia soldatului, de In-
telepciunea Regelui si de pictorul care a cântat in tonuri posomo-
rite ororile rásboiului. Grigorescu isi reia seninul, lumina, de-
pärtärile si cerul fär5, fund al câmpiilor si al plaiurilor noastre
märginite cu trâmbele de Inaltimi albástrii, fumurii si rosiatice. As-
cult* cum descrie autorul unul din aceste tablouri:
- *i pástorita aceea frumoasá, si mandrá ca o domnita, ce paseste in-
cet pe urma turmei si toarce ; asi de simplu imbracata : o fota neagra,
peste camasa lunga paná in glezne, mijlocul strans bine in bete, o bro-
boada alba pe cap, s'atat. *i ce frumos ii stä! De sigur e surioara ei cea
mai mica acea miniatura, asa de dragálase, ce merge si ea, chipurile, cu
turma, si, neavánd ce face cu mainile, si le tine in sus, cu degetele in-
copcite la ceaf5.; e primgvara; mieluseii cearca dulceata celor dintai fire
de iarba; o junca si trei vitelusi, cu ochi mari speriati si cu botisorul umed,
räsar din cardul de oi, din care una a ramas putin mai in urmä, de dra.
gul mielutului fraged care suge; pe lunca e o lumina de vis; in fund se
vede albind panza unei ape ; peste toata aceastä sarbatoare a tineretei, pas-
tor*, inaltä, mladioasä, cu privirea dusa, are covâ sirnbolic in atitudinea
ei : ridicand bratul drept pentru a intinde si rasuci firul pe fus, cu maim,
cu ochii, cu faptura el intreaga, pare ca binecuvinteaza. E atata frägezime
in tabloul acesta, de o stransä unitate organica, atata miscare s'atata ade-
vär, incat ai, privindu-I mai mult, impresia ca esti afar& la camp : simti
aerul d'afara; te surprind miele detalii pe cari le descoperi de odata, si
cari, parc'atunci, subt ochii -Lai se urzesc : pata de umbra, pe care o arunca,
junca pe cele doua, carlane din fata ei, nu erA acolo and te-ai uitat intaiu...
Intreg tabloul este un cantec, un imn maret al primaverii; ca de departe
iti rásuna in gaud fraze din pastorala lui Beethoven. Tot ce vezi acolo e
luminos, proaSpat, vibrant -o apoteoza a nevinovätiei si a gratiei intr'un
peisaj divin.»

Si asa Ili defileaza pe dinaintea ochilor:

aPlugari ce-si incordeazá bratele pe coarnele plugului», «plutasi in lupta cu
iuteala apelor», «ciobani stand inteo rana In pajistea moale a plaiurilor», «me-
steacanul subtirel ce se 'Malta ca o coloana de fum din marginea &radii», (char-
malaia aceea de ovrei ce umbla dupa afaceri», «o frunte de deal, umeda inca
de roua diminetii, patru boi moldovenesti trag din rasputeri, in urma lor

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIUNEA PREMIITLITI NÄSTUREL DIN 1913. 327

fumegA, brazda reaväria din ad'aric rtisturnatA, gras6 si neagrä ca päcura»,

«Voevodul Carol cu o privire scrutátoare, ca si cum In norul de furn al
bätäliei ar calla sä desluseascä destinele neamului nostru.»
i toatä tara o vezi In paginele luminoase ale acestui volum:
«culanurile ei imbelsugate, cu nemärginitele-i sesuri de curând cosite, cu pra-
ful drumurilor In urrna sirurilor de care, cu oamenii blanzi si boii si mai blAnzi
ai muncii si ai Indurärii seculare, cu cerurile noastre de vis, cu aburii diminetilor
de vat* cu limpedea lumina a zilelor'de toamnä, cari par'di spalä formele
naturii». In toate arätärile e «ceva miscAtor si viu ce tremurä dincoace
si dincolo de formele vazute---e sufletul pämântului, palpitarea marei vieti
a lumii.»
Astfel din arta criticului apare marele suflet al lui Grigorescu §i
strälucirea operei lui. Apare omul tácut, singuratio, senin, cu o In-
testare §i cu o putere de munck cari n'ar 031 perechea In nici
unul din ilustrii fii ai Patriei noastre. «Din sudoarea fruntii tale
vei träl». i la aceasta poruncä s'a plecat, ca §i cum Dumnezeu
lui i-ar fi zis-o, i n'a cunoscut zi de odihnä §i de desfätare. In
aPictorul N. I. Grigorescu» se celebreazá de o potriva geniul i
vointa de a munci. In muncä vieata unui orn care aprinde pe urma
sa o dungá de luminä incremenitä pe cerul nostru qi pe al celorlalte
popoare. Un mare scriitor a descris vieata §i opera celui mai mare
artist pe care 1-a avut România pânä astázi.
Cu acest volum s'ar premià nu numai o lucrare de o valoare
exceptionalä, dar Intreaga vieatá a poetului, a romancierului, a
novelistului, a criticului, care 0-a inchinat toate puterile lui numai
literaturii române§ti, §i de pe urma cáruia avem creatiuni cu cari
ne putem fáll In tarä §i In strairatate. De aceea rog pe d-nii
membri ai acestei Comisiuni sa-i acorde Marele Premiu Nästurel.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
13ugetul Academiei pe anul 1913-1914

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 Proiectul de b uget pentru anul 1913-14 se prezent5, cu insemnate deo-
sebiri fatä de al anului precedent :
Teniturile sunt cu Lei 111 178,61 mai mari.
Acest spor de venituri provine mai ales dela urmätoarele capitole:
1) Fondul Grigore Buiucliu, fond nou prima in Aprihe 1913, L. 37.257,40
2) Fondul Dimitrie A. Sturdza, idem in Fevruarie 1913 . . » 1.683,-
3) Fondul Stefan Urläteanu, idem in Decemvrie 1912 . . » 2.204,75
4) Fondul Apostol Papadopol, idem in Iunie 1912 . . . . » 7.068,60
5) Prelevärile dela fondurile cu destinatiune gene rala . . » 10.910,21
6) Fondul Tache P. Anastassiu, la dispozrtia Academiei . » 37.270,13
7) Fondul Agarici » 10 152,89
8) » de pensiuni » 3.058,33
9) » Adamachi . » 23.795,11
10) » Ottetelesanu » 20.270,81
11) Dela alte fonduri » 12.611,02
Total . . . L. 166.285,55
Pe de alta parte sunt de scAzut din acest spor unele sume
cari se prezentá in minus fatä de bugetul 1912-13 de . . . » 55.106,91.
Astfel rämAne cresterea real5. de L. 111.178,64
Cheltuelile s'au urcat in proportie cu veniturile.
In tabela care precede enumerarea amänuntitä a cheltuehlor se aratä
deosebirile sumelor inscrise in plus sau in minus la diferitele articole ale
bugetului.
Cele mai insemnate cresteri reale (cAci sunt si cresteri numai aparente
provenite din inscrierea in buget a unor sume rezervate sau adunate din
anii trecuti) taunt urmátoarele :
1) Capitahzänle L. 6.990,18
2) Remunerarea functionarilor » 7.890,-
3) Anale (datorie din 1912-13) » 19.892,73
4) Din vieata poporului roman » 3.000,-
4) Memoriile Sectiunilor » 14.285,12
Transport . . . L. 52.058,03

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 BITGETITL ACADEMIEI. 331

5) Cheltuelile Fondului Agarici . . . .......

Report .

.......
. . L.
»
52.058.03
11.535,86
6)
7)
8)
»

»
»
»

»
Stolojian . .
Urlateanu .
Gr. Buiucliu
.
.

.
.

.
.

.
......
. . .
»

»
»
3.176,65
2.000,-
57.257,40
9) » » Adamachi » 24.495,41
10) » » Ottetelesanu ... .. , » 63 115,44
11) » » Tache P. Anastassiu » 12.165,32
12) » » Ap. Papadopul » 6.000,-
13) Cresterile la alte articole » 31 995,39
Totalul cresterilor L. 243.799,50
Pe de altä parte sunt de scAzut din aceste cresteri difermtele
in minus la imele articole fatl, de bugetul trecut pe 1912-13 » 132.620,86
Räman cresteri reale de L. 111.178,64

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 Totalul veniturilor Academiei Romane in bugetul pe
1913 -14 este in suma de L 1.277.428,21
Din aceastä sumä, sunt a se face urmätoarele cheltueli :
I. Cheltueli obligatorli ale fondurilor :
a. Capitalizärile fondurilor L 44 265,23
b. Subventiunea Statului pentru biblioteca
personal si chrti) . » 25.000,-
c. Sald disponibil din 1912-13 pentru lefuri. » 2.772,-
d. Fondul Daniel, monete, hrisoave, etc. . » 544,85
e. Dictionarul limbii roinâne . . . . » 35.087,75
f. Hurmuzaki, Documente istorice . . . » 20.018,75
g. Premii » 57.983,-
h. Cheltueli din Fondul Ioan Btu . . . » 15.238,90
i. » » » I. Scorteanu . . » 799,45
j. » » » Agarici » 64 810,29
k. » » » Donici » 10.932,01
1. » » » Carp » 24.439,50
m. » » » Stolojian » 4.481,80
n. » » » Urrateanu . . . » 2.000,-
o. » » » Gr. Buiucliu . . . » 12.000,-
23. » » » de pensiuni . . . » 1.200,-
q" » » » Adamachi . . . » 165.567,10
r. » » » Ottetelesanu . . . » 225.730,31
s. » » » Tache P. Anastassiu » 198.042,83
t. » » » Obedenaru . . . . » 12.348,25
u. » » » Ion Ghica . . . . » 2.375,-
V. » » » Apostol Papadopol » 6 000,- L 931.637,02
II. Cheltueli generale ale Academia (conform anexei) . » 273.032,13
III. Cheltuelile Sectiunilor, de fiecare Sectiune cAte
Lei 23.920,54, in total » 71.761,62
IV. Restul inscris la votarea bugetului ca excedent 3 997.44
Totalul cheltuelilor . , L. 1.277.428,21

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DIIGETITL ACADEMIEI 333

Situatiunea veniturilor dela fondurile cu destinatie generala si a cheltue-

lilor generate ale Academiei :

VENITURI Lei 131 CHELTUELI Lei B.

Subventiunea de Stat . . . 20.000' - aurnele membrilor Aca-

Fondul Zappa . . . .
D Economnlor . . .
11.995 80 demiei . . . . . . .
6.421 90 Remunerarea functionarilor,
38.700 -
» loan F5,1u (loud ge- dupä scAderea : saldului
neral) 3.599 70 din 1911-12 L. 2.772 i 1/2
Fondul Macinca 2.673 -- din subventiunea de L.
Turnescu 940 - 25 000,- de L. 12 500 . 145.132 -
0

» Domci, dup5 sckle- Serviciul Bän cn Nationale

.
600 --
rea cheltuehlor . . . . 21 571 72 Cancelarie, lurninat, IncAlzit 13.000
Imobilul din calea Victo- Ajutor Epitropiei Sf. Vineri. 400 -
riei No. 133 5.940 -
Intretinerea si fonciera lo-
Preleväri 15%
Fondul Tache P. Anastassiu,
131 718 46 calelor Academiei . .
Spese de procese
. 9 000 --
1.000
suma dispornbilä dupil scä- Mobilier 1.000 -
derea cheltuehlor . . . . 37 280 13 Spese neprev5zute . 3 000 -
Fondul Gr. Buiuchu, dupä
saderea rentelor
» de expeditie
Cabinetul numismatic
. .
3.000
2 800
--
. 25 257 40 . .
.
Fondul Nästurel, dup5. sc5.-
. .
Cárp si legatul lor
Material ,pentru cataloagele
. . . . 3 000 -
derea premnlor 16 287 65
Fondul Carp, dupä scäderea bibliotecu 1.000 -
cheltueblor 24 594 63 Anale-Desbateri (si datona) 26.142 73
Fondul G. Lazär 4 256 70 Biblioteck csrti silegatul lor 9.000 -
» Eliade-R5dulescu . 3.251 10 eCresterea colectiunilor» . 6 000 -
Catalogul manuscriselor, do-
cumentelor si cärtilor. . . 2.000 -
Cuvaritänle M S. Regelui
(datone) . . . . 978 90
Businucescu, Mosnle Made-
m iei In 1912 tdatorie) . . 3.600 85
Rafturi pentru bibhotec5. . 2.177 65
Buiuchu,Catalogul bibbotecn 1.500 -
Total Lei . . . 273.032 U

Rämäne dis ponibilä suma

de L 72 759 06
Tot al Lei . . . 345 791 7.5. Total Lei . . . 345.791
_ Fa'
,.._.-

Restul de Lei 72.759,06 se repartizeag. astfel :

Lei 71.761,62 pentru Sectiuni cate lei 23.920,54 de flecare si
» 997,14 Excedent cu votarea bugetului pe 1913-14.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 334 DIIGETITL ACADEMIEI. BEGETVL ACADEM/EI. 335

VENITURILE PENTRU ANUL 191.3-1914. VENITURILE PENTRU ANUL 1913-1914.

Diferinta Di fennta
1912-13 1913 -14 e US 1 minus 1912-13 1913 -14 plus j minus

Excedent , 13.022 23 13.022 23 Transport . 1.130 954 47 1.239.964 06 164.016 61 55.007 01

I. Marele Premiu Carp din 1915, de L. 7 000, sald, a 3-a parte V. Fonduri speciale cu cheltueli periodice:
din 1912-13
-
2.333 30 2 333 30
9 000 - 38 Fondul Cuza . . . . . 20 000 - 20 000 -
Marele Premiu Nästurel
II Remunerarea functionarilor, said
9 000
6.440 - 2.772 - 3.668 - 39
40
6
0
Anastasze Fatu .
San-Marin . .
. .
.......
. . .
. . . . . .
942 25
746 -- 942 25
746 -
III. Fonduri cu destinatiune generalá :
41
42
D

0
Neuschotz
Bodescu .
.
.
.
.
.
.
. .
.
-
.
.
- . .
2 000
519 85
1 900 10
1 500 -- 980 15
99 90

1 Subventiune dela Stat (Legea dela 27 Martie 1879) 20 000 - 20 000 - 43

44
D Crawvean
Chitu
. . . .
.
. . . . . . . . 561 75
295 6 i
1.500
322 90
938 25
27 3f
--
........
» . . . .
Fondul Zappa G Lazar
2
3 D Economiilor . . . . .
loan Fätu (fond general) . . . . .... . . .
40 372 21
6.112 - 41 995 81
6 421 9
1 623 61
9 91
45
46
6
»
.
Ehade-Ret dulescu . . . . . .
.
.
. .
. . .
.
.
4 235 71
3 031 11
4.256 70
3 254 10
21
223
4
5
D

. .....
Fondul ream, magere a d-net Ecaterzna Fritu . .
Fondul Macznca
.
3 429 40
3 000
---
3 599 70
3 000 -- 170 31 47
48
0
»
II-cwt.-Vas:A
Ionel C. Istratt .
. . .
. .
. .
. .
.
.
-
.
.
.
.
. . .
.
. .
. 1.310 91
92 8.
1 310 90
104 70 11 91
6
7
8
0
2 Boma .
. .

.
. - -
Elena Dr N. Turnescii, din cupoane .
- . .
.
.
.
.
.
2 673
940
37.723 22
2.673
940
32.503 73
- 5 219 49
49
50
51
2
D
Anstia Anghelescu
Sofia A Cattectu
Dacia-Romania .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
. .
.
. .

.
. .

.
. .

.
.

.
. .

.
430 85
694 90
433 40
464 55
728 55
433 40
33 70
33 65

......
. D .
Grigore Butuchu . . . . - .
9
10
11
D

Imobaul din Calea, Victonei . . . . .

.

Prelevati 1504 din venitul fondurilor speciale . . .

. . .
. .
. . .
5.940
120 808 25
- 5.940 -
37.257 40 37 257 40

131.718 46 10 910 21
Total . . 1 166 249157 1 277 428 21 166 285 55 55.101391
+ 11-1:178,64
12 Fonda Tache P. Anastasszu, suma disponibiLi pentru Academie 37 280 13 37.280 13
Iv Fondurf cu destinaliune specialA si cu cheltueli anuale:
13 Subventitine dela Stat pentrubiblioteca (Legea dela 11 Apnlie 1901)
Subventiuni peant Dictionarul limbti române.
25.000
--- 25.000 -
14
15
16
Dotatiunea Statulut ' Premnle Lazár si Ellade Rádulescu In 1914
Subventiune dela Stat pentru Documente Hurmuzaki
34 750
10 000
20.000 -
35 087 75
10 000
20 018 75
- 337 75

18 75
17
18
Fondul Nästurel
D Daniel . . . . . . .
loan Fdta (fond special) .
. . . ..... 27.824 85
544 85
28.287 65
544 85
462 80

19
20
21
D

6
l Lecomte du Nouy ......
L Scorteanu ..... .
. . . .

. .
. . . . . .
.
11 659 95
483
799 45
- 12.238 90
483
799 45
- 578 95

22 ° Agana - - . . 54.657 41 64.810 29 10 152 89

23 Princesa . A lina Stirbei 8.698 80 8.698 8
......
D

24 D Marta General L Carp . . . . . 45.360 76 46 700 83 1 340 07

Demostene Constantinide
25 . . . . . 4.156 60 4.125 05
- - 31 55

........
D

26 D Dimarie A. Sturdza . . . . . . 1 683 1.683

27 2 Otefan Urlätea,
nu . 2.204 76 2 204 75
Apostol Papadopol ..... . . . . . . 7.068 61 7 068 60
-
D .
28
29 1 de rezistenta a moszaor 2.877 95 4.560 95 1.683
30 D de pensium al functionanlor . . . . . . .
. 27.536 65 30 594 98 3 058 33
31 » Adamachi 141.771 69 165 567 11 23.795 41
32 D
Ottetelesanu
/Elena
.
Dr. N. Turnescu
. . . . .

pentru inzestrarea absoluente/or dim, instant

. .
.... )
.

.
.

.
.

.
.

.
205.459 50 225.730 31 20 270 81
33 2 Tache P. Ancistasszu 222.108 57 198 042 83 24.065 74
34 6 Anastasio Stolopan 3.105 15 4.481 80 1.376 65
35 Premita Anastaste Stolopan 75 75
36
37
6
2
»
Obedenaru
Ion Ghwa ........ , . . .
75 75

2 375 -
11 948 25 12 348 25
2.375 - 400 -
' De transportat . . 1.130.954 47 1.239.964 06 164 016 61 55.007 01

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 336 BIIGETIIL ACADEMIEL BIIGETIM ACADEMIET. 337

DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1913-14. DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1913-1914.

Val. nomin. Venituri Totaluri
Val nonnnalä _Verutur: Totalun
'

Transport . . . I 533 300 - 77.690 40 5 105 30

I. Mamie premiu Carp din 1915 de L. 7.000. ---, said a 3-a parte
din 1912-13 . 2 333 30 7 Fondul Elena Dr. N. Turnescu :
Ir. Remunerarea functionarlIor, th din sporurile de 100/0 pe 1915-16,
sald din 1912-13 2 772 - Cuponul funciar rural 5 °/0 . . . . ........ L. 750,- 15.000 --
.

III. Fonduri cu destinaVune generalá :

A

D
obligatiuni comunale Iasi 41/2 Oh .
D D Bucuresti 40/, .
.
.
.
.
D

D
225,-
12,-
5 000
300 -
Total . . . L. 987,-
1 Subvenhunea dela Slat (Legea dela 27 Martie 1879) 20 000 - minus 5°/0 impozitul Statului la Lei 750
RämAn .
0 37,50
' 949,50
2 FonduI Zappa: minus PA prelevati pentru pensiuni
. . L.
* 9,50 940 -
Cuponul rentei amortizabile 40/, L 12 900,- 322.500 - 8 Fondul Donici:
D dividend 1a164 actiuni de Banca National5, a L 180 o 29 520,- 82 000 - Cuponul rentei perpetue 5°/, L. 1 937,50 38 750 -
Total . . . L 42 420,- Mopa Radtana (anexa 3, pag. 22) . . . . L. 17 105,05
minus 10/, prelevati pentru pensiurn D 424,20 41 995 8 minus 10°/0 incassari dubioase . . . . . A 1 '710,50 o 15.394,55
-Via dela Radtana D 12 000,-
3 Fondul Economillor : Murat Corbit, parchetul No. 4 . . . . . . . . . . D 3 500,-

---
Cuponul rente: amortizabile si obligatiuni comunale 40/0 L. 4 200,- 105 000
Total . . L. 32 832,05
o funciar urban 50/0 . . - . .
. . . . 0 1 165,- 23 300
minus 10/0 prelevati pentru pensiurn D 328,32 32 503 73
D dividend la 1 act de Banca Nationall . . . D 180,- 500
9 Fondul Grigore Bulueliu:
Din vânzarea publicatiundor D 1 000,-
. L. 6 545,- -
minus 5°/, impozitul Statului la L. 1 165,-
Total .

Raman .
.

.
D 58,25
. L. 6 486,75
,
Cupoane scrisuri funciare rurale si urbane 57,
D

D
bonuri rurale 5°/0 . .
obbgatiuni locuinte ieftine 5°/ . . . .
....... . .

.
. L.
D

A
22 500,-
16.750,-
, 3 750,-
450.000
335 000
75 000 ---
minus 10/, prelevati pentru pensiuni D 64,85 6 421 90 Dactiuni Banca de Credit roman . . . . . D 2.400,- 20.000
Total . .L 45.400, -
Fondul loan Fita.(fond general) minus 5/0 impozitul Statului la Le: 22.500 . . . . D 1 125,-
4
Inman . . . . D 44 275, -
Din venitul anual de L 21.510,- minus 1°/0 pentru pensiuni D 442 75
dupA sc6derea a 5% impozitul Statului . . . . . . . . D 299,50 Riiman . . L. 43.832,25
Raman . . L 21 210,50 minus 15V, prelevati D 6 574,85 37.257 41
dup6 saderea a 1°/0 prelevati pentru pensiuni . . . . D 212,10
II6mAn . . . L 20 998,40 10 Imobdul din Calea Victortei No 133
dup6, saderea rentei viagere de D 3 000,-
RiimAn . . L. 17 998,40 Chiria dela Mirusterul de .Tustitie pe 26 Octornrie 1913 L. 6.000,-
dupl scaderea a 15% prelevati la 4 piirti (L. 14.398,72) 2 159 80 D
,
minus 10/0 prelevati pentru pensiuni 0 60,- 5 940 -
liamtin . . L 15 838,60 11 Prelevafi, 15 °/0 (art. 35 din Statute) 131 718 46
scázAnd 4 pärti la fondul special . . . 12 238,90 D dela

5 Fondul rentei magere a D-nei Ecatertna Fettu . . . ..... 3 599 71

3.000 -
Fondul Adamacht
D

0
Ottetelefanu .
Tache Anastassou
. .....
. . .
.

.
din Lei 171 408,42 L. 25 711,26
D

D
D

D
226 278,89
226 319,26
o
0
33 911,83
33 797,88
D Grigore Buiuchu . . . A A 43 832,25 o 6.574,85
6 Fondul MacInca: D Cuza o D 3 805,05 0 670,75
D Nästurel o D 33 279,60 o 4.991,95
DolAnda 50/0 la suma de Lei 64.000 1mprumutatä Fon- i A Dotniel A o 641,- D 96,15
dului Agarici . . . . . . . L 2 700,- Anastaste Fäht 1 108,65 166,30
.

minus 1°A, prelevati pentru pensiuni . . . . , . . . . * 27,- 2 673 - D 0 0

De transportat L. 705 673,02 L. 105.860,97 1.472.350

D

-
De transportat . . . 533 300 - 77.690 40 5.105 30
286.049 99 5 105 30

I I
Analele A R XXXV.-Desbaterole, 22

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 838 13t7GET111. AADÉMIEf. ntIGtTnt. ACADEMIEI. 339

DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1913-14 DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1913-14.

Val. nominala Venituri Totaluri Val nominalä Venituri Totaluri

Transport L. 705.673 02 L. 10).850,97 1 472.350 - 286 049 99 5 105 30

Transport . . . L 33.695,- 1.558 050 - 90 106
I

5% 328 435 42
Fondul Lazar din Lei 5 007,90 751,20 D

0 Ehade-Badulescu D » 3 828,35 0 574,25 minus 50/, impozitul Statului la L. 1 585, D 79,25

i San-Mann A D 877,65 » 131,65 Rämhn . . . L. 33.615,75
» Neuschotz. D a 2 235,40 » 335,30 minus 10/0 prelevati pentru pensiuni D 336,15
A Bodescu D )) 611,60 a 91,75
» Ioan _Mu . . . . . n » 14 398,72 » 2 159,80 Rämän . . L. 33.279,60
D Princes:: Alma ,ttrbei . » » 10 233,90 a 1 535,10 minus 15°/, prelevati D 4 991,95 28 287 65
D Chttn » » 379,90 » 57,- 18 Fondal Daniel:

--
0 Gratovean D 0 680,65 0 102,10
I Lecomte du Nouy . . D » 568,25 i 85,25 Cuponul rentei amortibile 40/, L. 600,- 15.000
50,-
D

» I. Scorteanu D D 940,50 a 141,05 D funciar urban 5°10 a 1.000

D Agarwi D D 62.382,08 0 9 357,31 Total . . L. 650,-
D Hagt-Vastle D » 1 542,20 i 231,30 minus 5°/0 impozitul Statului la L 50,- D 2,50
D Maria General Carp . . » a 39 915,21 0 5,987,28 Rämän . . L. 647,50
a Aristut Anghelescu . . . . » A 546,50 x 81,95 minus 1°/0 prelevati pentru pensiuni i 6,50
» Sofia Canectu A » 857,10 0 128,55
Rämán . L. 641,-
» Dacia, -Romania . . . . D D 509,85 0 76,45
D Demostene Constanttntde . » » 4 853,- D 727,95 minus 15°4 prelevati 96,15 D 544 85
n Stefan Urlateanu . . . . D D 2 593,80 » 389,05 19 Fondul Ioan Ffttu (fond special) :
»
»
Ap. Papadopul . . . .
de reztstenta a mositlor .
a
D
D

»
8,316,-
6 365,80 i
» 1,247,40
804,85 Cupoane comunale Bucuresti 40/0
»
L 40,-
funciare urbane Bucuresti si Iasi 5°/0 . . . . o 5 990,-
1 000
119.800
--
D Anastasio Stolojtan . . a D 3.737,25 » 560,60
dividende la 86 actium de Banca Nationalä
a
»
Premml Anastaste Stolopan
Dtmarte A. Sturdza . . .
a
» »
» 89,10 i
1.980,- a
13,35
297.-
»
a L. 180 0 15 480,-
Total . . . L. 21 510,-
43.000 -
Total . . . din Lei 878 123,73 L. 131 718,46
minus
37 280 13 323.330 12
, 50/0
1o%
impozitul Statului la Lei 5 990,- . L. 299,50
i pentru pensiuni » 212,10
12 Fondul Tache P. Auctstassm, sumä dispoilibilä pentru Academie . .
0 renta viager5. 0 3 000,-
IV. Fondurl cu destInatiune specialh qi cu cheltueli anuale : » a 5-a parte . . . . . » 3 599,70
13 Subventiunea &la Stat pentru btblioteca (Legea dela 11 Apribe 1901) a 15% prelevati la L 14 398,72 0 2 159,80 L 9 271,10 12 238 90
pentru personal
pentru carts $ i legatul lor
L. 12 500,-
» 12.500,- 25 000 - 20 Fondul I. Lecomte du Noüy :
14
Dotattunea M. S'. Regelut . . . .
Vela Admintstratta Domeniulut Coroanet
. .......
Subventiuni pentru Dtctionarul limb it romane
L 18 000,-
4 000, -
,
Cupoane comunale Bucuresti 40/0
a funciar urban 50/0 ....... . . . . .
L.
o
4,-
600,-
100 - -
12 000 -
..... .
»
Dzn vanzarea pubhcafiunit 500,- Total . . . L. 604,-
Dela Mintsterul Instrucftei » 12.250, -
D
minus 5°/0 unpozitul Statului la L 600 0 30,-
Sald dtspontbtl din 1911-12 337,75 35 087 75
1

Rämfin . . L 674,-
15 Dotatiunea Statului: Premiile Lazär si Ehade din 1913 . .
»

. . . 10.000 - minus 10/, prelevati pentru pensium

Raman
A 5,75
16 Subvenftunea dela Stat pentru Documente Hurmuzakt . L. 20.000,-
Sald dtspontba dln 1911 12 » 18,75
- 20 018 75 minus 150/0 prelevati
. L.
/
668,25
85,25 483 -
Fondul Nähturel : 21 Fondul Imo Scorteauu :
17 Venitul wpm: Nasturel, pe 1 an L 18 500,- Cuponul funciar rural 50/, L 1 000,- 20.000
D 0 Lamotesti, idem D 6 000,- minus 50/0 impozitul Statului - 0 50,-
Jumütate din venitul rentei (L. 122 000) pentru islaz . . » 3 050,- RámAn . L. 950,-
Cuponul rentei amortibile si comunale Bucuresti 40, . » 1 860,-. 46.500 minus 10/, prelevati pentru pensium D 9,50
Cuponul funciar urban 5°/, . . . . . . . . . . . . . . a 1 585,- 31.700 Räinhn . L. 940,50
a dividend la 15 aetiuni de Banca Nationalä a minus 15°/c, Prelevati D 141,05 799 45
lei 180,- » 2 700,- 7.500
Total . . . L 33.695, -
De transportat . . L. 33.695,- 1.658.050 - 90.106 50 328 435 42 De transportat . . 1 769 950 - 132 4b0 35 328.435 42

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 340 BIIGETUL ACAEMIEL BITGETIIL ACADEMIEI. 341

DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1913-14. DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1913-14.

Val nominala Venituri Tot aluri Val nominala Venituri Totalurt

2 Fondul Agariel:
Tran sport . . . 1.769 9.50 - 132.460 35 328 435 42 Transport . . . Lei 5.140,- 2 359.200
minus 5'4 impozitul Statului la L. 4 760,- . . . . . a 238, -
- 252.670 27 328.435 42

Mofta Moara-Grecdor (anexa 1, pag. 20) . L 65 756,- Rárran . . L. 4 902,-

minus 100/o mcassärt dubloase . . . . . D 5 575,60 L. 50 180,41 minus 1"/ prelevati pentru pensiuni . . . . . . 49,- D

Pádurea Mermni, parchet No. 5 a 6 000,- Ilámân . . . L. 4 853,-

Lemne vändute pentru scoala Agarici D 1 200, minus 15°/0 prelevati a 727,95 4.125 05
Producte dela scoala Agarici D 13 900,- Fondul Dimitrie A. Sturdza :
26
minus 1°/0 prelevati pentru pensium .....
Suma .
. . . D
L. 71 280,4
.
712,80 Cuponul rentei amortiz. 4 °/ pe 1 Aprilie 1914 . . . L.
minus 1 01 prelevärt pentru pensiurn D
2.000,-
20,-
100.000 -
Rämän . . L. 70 567,60
minus 15°/0 prelevati la L. 62.382,08
Rämän . . L. 61 210,29
a 9 357,31

27
minus 15 0/0 prelevati
Foudul Stefan Urliteanu :
Rämän . . L.
0
1.980,-
297,- 1.683 -
Burse dela Fondul Adamachi pentru 10 elevi la Scoala
Agarici, a L. 360,-, anual » 3 600 - 64 810 29 Cuponul rentei amortiz. 4°I0
minus l°/0 prelevatt pentru pensiuni . . . .
L
a
2 620,-
26,20
65 500 -
Fondul Princesa Alina StIrbei :
2
Cuponul rentet amortizabile si comun. Bucuresti 4 O/0
funciar urban 50/0
. j.
)
9 164,-
1 235 -
229.100
24 700
-- minus 15°/o prelevatt
115,mán L.
D
2.593,80
389,05 2 204 75

Total . . . 4. 10 399,- 28 Fonda Apostol Papadopol:

minus 50/, impozitul Statulut la L. 1 235,- v 61,75 China caselor din Galatt pe 1 an L. 8 400, -
84,-
MMus 10/0 prelevati pentru pensium ...
Rämän
Rämân
. .
. .
. .
L 10 337,25
D 103,35
L. 10 233,90
minus 1°/o prelevati pen tru pensiuni
minus 15% prelevati
. .

a
. . .

Rämân L.
1 247,40
. . D

8.316, -
7 068 61
8 698 81
minus 150/0 prelevati -
0 1 535,10 29 Fondal de rezistentft a mosillor :
2 Fondul Marla General I. Carp: Cuponul rentei amortiz si eomunale Buouresti 4°/0 . L. 3 440,-
D Creditul vitieol si jud qi oumunale 4'4 010 . 1 980,- O
86 000
44.000
--
Venitta mopes Oltent (anexa 2, pag 21) . L. 38 951,16
minus 100/0 incassäri dubloase . . . . a 3 895,10 L. 35 056,06 Total . , .L 5 420, -
minus 10/0 prelevati pentru penman . . a 54,20
chetelor No. 12 si 13 .......
Pädurea Tinca. parchetul No. 4 si din curätirea par-
. . . .
Cuponul obligatiuni comunale Bucuresti 47, . . . .
D

D
5.500,--
681,- 17 100 - minus 15% prelevati
Rämän .
a
. . L 5 365,80
804,85 4.560 95
funciar rural si urban 5°/, . 4 045,-- 80 900 -- 30 Fondul (le pensiunl:
o D

-
---
O rentá perpetuA si netransmisibilä W/o . . . 0 6.637,51 132.750
Cuponul rentei amortizabile si comunale Bucuresti 4% L 7 220.-
Dobända 50/o la Imprumutul rämas de lei 20 275,95 pen- 180 500
tru construirea scoalei dela Oltern 1 013,80
D funciar rural 40/, 1 600,- D
40 000
Amortmment din acest imprumut pe a e . . . .
D

486,20
0 D urban 50/, 4 030,- D
80 600
. . D
Total . . . L 12.850,-
Total L 53 422,56 minus 50/, impozitui Statului la L. 5 630,- 281,50 D
minus 50/o impozitul Statului la L. 4 045,- 202,25 D

Rämän . . . L 53 220,31 Mina's' . . . L 12.568,50

minus 10/0 prelevati pentru pensiuni 0 532,20 5°/0 dtn salarzul functionarzlor pldti(i de Academe .
115.m Cut . . _i. 52 688,11 1) functionarn Academiei la . . L 109 398,- L. 5.469,90
. ......
.

minus 15°/0 prelevatt la L. 39 915,21 0 5 987,28 46 700 83 2) profesorn dela lnstitutul Otte-
telesanu . . 0 12 920,- a 646,-
25 Fondul Demostene Constantinide : 3) idem dela Scoala Agarici . . a 4 200,- 0 210,-
Cuponul rentm amortiz i comunal. Bucuresti 4°/0
e funciar urban si rural 50/,
. . L. 380,-
4 760,-
9.500
95.200
-- 4) a 0 0 dela Tigánesti a 10 140,- a 507,-
5) la salarml brigadierului silvic a 1 800,- a 90,-
D
6) la pensla acordatá 0 1.200,- 0 60 -L 6 982,90
Total . 5 140,-
. L.
- Suma . . . L 19 551,40
De transportat . . . L. a 140,- 2 359.200 252 670 27 328.435 42 Prelevdri 101, (Deciztunea deta 25 Martte 1904) .
De transportat L
. . . . a
.....
11 043,58
2.955.800 -I
30 594 93
302.907¡61 328 135 42

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 342 BIIGETIII, ACADEMIEI. EDGE= ACADEMIET. 343
o

DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1913-14. DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1913-14.

Val nominala Vemturi Totaluri Val. nommala Vemturi Totaluri

din venitul brut dela.

Transport . . 2.955 800 - 302.907 60 328 135 42
I Transport L. 29.518.- L. 31.758.68 3 692.500 - 302.907 60 328 435 42
Fondul Aclamacht Idem scrisuri funciare urbane, rurale,
0
0
Ottetelesanu.
Elena Dr N. Turnescu
. . . . .
. .
.
din Lei 193.210,46 Lei 1 932,10
0
a
a
0
260,122,61
1472,50
a

a
2 601,22
14,75
rentä perpetuä si netransmisibila 564 46.920,-
209 dividende de Banca Nat. a L. 180 » 37 620,--
938.400
D

104.500
--
a Inzestraxea absolventelor dela Suma . . L. 114.058,-
Instttutul Ottetelesantt . . . » 9 700,- a 7,-
» Tache .P. Anastasstu . . . D D 271 839,23 0 2 718,39 minus 5 oh, impozitul Statului la scris.
9 Zappa . D a 42 420,- » 424,20 func. rural. 4°4. (L 400), 5% (L 38 635),
0 Economttlor D D 6 486,75 » 64,85 urbane 5°4 (L. 3.770). Total Lei 42 805 . » 2 140,25 0 111.917,75
9 Mactnca . . . . . . . » 0 2 700,- » 27, .-
9 Elena Dr. N Turnescu . . » D 949,50 a 9,50 c) Proprtetatt.
0 Dontct 9 a 32.832,05 » 328,32 Mosia Cálimänesti, arendape 1 an L. 12 500,-
D Grtgore Butuchtt . . D n 41 275,- D 442,75 » Rosiori :anexa 4, pag 23) L.20.279,80
Imobtlul din Calea Victortez .133 . » 0 6 000,- a 60,- minus 10°4 incassârl dubioaseL 2 027,98 18 251,82 D

Fondul Nasturel. 0 0 33 615,75 » 336,15 Pädurea dela Rosiori, parchet No. 4 . . D 5.000,- a 35.751,82
D Daniel D D 647,50 0 6,50 d) Dobanzi '
D Ioan Fatu ...... . a D 21 210,50
574,-
» 212,10 Doi:AA-Ida 5 °4 la Imprumutul Donici de
.

D I Lecomte du Nouy . . . D D * 5,75 L. 32 428,70 L. 1 621,45

Ioan Scorteanu 950,-
0

a
0 Agana
Prtncesa _Alma Shrbet . .
.
a

a
D

0
71.280,40
10 337,25
a
a

0
9,50
712,80
103,35
de L 66.827,44 ....... .
Idem dela Fondul Agarici la imprumutul
. .
e) Amortisment din imprumutul Agarici
. D 3 341,35 n 4.962,80
a Marta Genera/ Carp . . . a a 53.220,31 » 532,20
de L. 66 827,44 . . . . . . . . . . . . . a 5 819,41
a Demostene Constanttnide . » 0 4 902,- » 49,- f) Amorttsment din huprumutul Donici de L. 35.428,70 0 3 000,-
0 Daman() A. Sturdza . . . . 0 » 2 000,- » 20,-
0 Stefan Urlateanu . . . . . » 0 2.620,- a 26,20 Total . . . L 193 210,46
D Apostol Papadopul . . » 0 8.400,- » 84,- minus 1°4 prelevati pentru pensiuni a 1 932,10
0 de reztstenta a mositlor . . . a a 5 420,- a 54,20 RatrAm . . L 191 278,36
a Anastaste Stolojtan . . . 0 a 3 775,- 0 37,75 minus 15% prelevati la L. 171.408,42 D 25 711,26 165.567 10
0 Premtul Anastame Stolojtan . a a 90,- a -,90
9 Cuza » » 3.843,50 » 38,45 32 Fondul Ottetelesanu :
D Anastasie Ftítu . . . . ° 0 1 119,75 a 11,20
0 San-Martn . . . a a 886,50 0 8,85 a) Excedent din 1911-12 L. 12 983,26
2 258,- b) Cupoane rentS amortibilá si cornu-
.
0

D
Neuschotz
Bodescu.
Crazovean.
.
.
.

.
. . . . .
0
a
»
3
a
»
617,75
687,50
0
0
*
22,60
6,15
6,85
nale Bucuresti 4°4 . . . . . .
Idem comunale Iasi si corn. judetene 4,4°4 a
. . L 45 980,-
9.225,-
1.149.500
205 000
--
a Chttu D D 383,75 0 3,85 Idem rents perpetuS netransmisibilä,scris.
Lazar . a 5 058,50 50,60 func. urbane si rurale 5°4 . . 30 '700, - 614.000 --
D

»
Hagt-Vastle
.
Eltade-Radulescu
.
»
a
» 3 867,-
1.557,75
a
a 38,65
15,55
. . »
Idem 15 dividende de Banca Nat. a L. 180 » 2 700,- 7 500 -
» a 0 »
Suma . . . L. 88.605,-
D Ionel C. Istratt . . . D D 105,75 n 1,05 minus 5°4impozitul Statului la L. 22.175, - 0 1 108,75 a 87.496,25
» Artstta Anghelescu a D 552,- 0 5,50
c) Propmettift:
D Sofia Canectu D D 865,75 0 8,65
Mosm F -Chiselet (anexa 6, p. 25) L. 99.132,50
D Dama-Romanta D D 515,- 0 5,15
minus 10°4 incassäri dubioase D 9 913,25 L 89 219,25
Total general . . din Lei 1 104 369,31 L 11 043,58
Moara dela mosia FunduChiselet . . . D 1.050,-
Pescuitul pe mosia Fundu-Chiselet . . . a 7 022,-
31 Fondul Adamachl: Mosia Magurele (anexa 5, p. 24) L. 27.745,49
a) Excedent din 1911-12 a fost de . . . L 55 404,17 minus 10°4 incassäri dubioase a 2 774,54 » 24 970,95
s'a votat In bugetul pe 1912-13 . . . a 23 645,49 L. 31.758,68 Mosia Otetebs, arenda pe 1 an . . . D 15.546,90
b) Cupoane: rentä amortibilS, comunale Bucuresti si B514ani, Klein 3 574, --
scrisuri funciare rurale 4°/0
Idem comunale Iasi 4 14 04 . .
L. 29 068,-
450,-
726 700 -- D

D 135,1ceti, idem . . .
Moara dela MAgurele, arenda pe 1 an
. . . . . .
a
D 2.050,-
6 210,- » 149 643,10
. 9 10.000
De transportat . . L. 29.518,-- L. 31.753,68 3.692.500 - 30 2 907 b0 328 435 42
. D

De transpoz tat . . . L. 250 122,61 6.711.400, - 468.474 71 328.435 42

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 344 EIIGETIIL ACADEM1EI EIICETIIL ACADEMIEI. 345

DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1913-14 DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1913-14.

_Val nominala Vemturi Totalum Val. nommala VeruturLi Totaluri
Transport L. 250.122,61 6.711 400 -
. 468.474 70 328 435 42 Transport . . . 8 172.500 - 892 247 84 328 435 42
d) Fondul Elena Dr. N. Turnescu.
31.000 -
34 Fondul Anastasia Stolojian:
Cupoane func. rurale si urbane b°/, . . a
minus 5°/, impozitul Statului a
1 550,-
77,50 1 472,50 D
Cupoane bonur: casa ruralä 6 V, L 3 775, - 76.500 -
minus 170 prelel ati pentru pensmni . . . . . . . o 37,75
e) Fond pentru inzestrarea absolvenlelor Instztutului: Raman . L. 3.737,25
minus 15% prelevati 560,60
resti 4°/0 . . . . . . .......
Cupoane renta amortibilä si comunale Bucu-
f) Venaurt dela Instxtutul Ottetelefanu dela Mätfurele»
. . . 2 700,-
10,000,-
17.500 - Sald dispombil din 1912-13 pentru bursa
Raman . L.
L.
a
3.176,65
1 305,15 4.481 81
.
Total . . a 262 290,11 35 Preminl Anastasia Stolojian:
minus 10/0 prelevati pentru pensiuni (la L 260 122,61
fond propriu, la L 1 472,50 Fond Turnescu si la L. 700
Cupoane bonurt casa rural/ 5 Ve
minus 1°/0 prelevati pentru pensiuni . . . . .
L.
a
90,-
-,90
1 800 -
fond de inzesträri). . L 262 293,11 2 622,97 D
Raman . L. 89,10
......
. .
Raman . . . L 259 672,14 minus 15°4 prelevati , 13 35 75 75
minus 150/0 prelevati la L. 226,278,89 33 941,83 D 225.730 31
ondul Obedenaru (nuda proprietate)
33 ondni Tache P. Anastassiu :
36
Cupoane funciare rurale si urbane 60/0 . . . . . L. 2 775,- 55 500 --

-
renta, amortiz si comunale Bucuresti 40/0 . a 2 512,- 62 800
a) Cupoane renta amortibill, comunale Bucuresti si -
D

scrisuri funciare rurale 40/0 . . . . . L. 16.540,-

Idem comunale si judetene 41/20/0 . . . . » 21.159,-
413 500
470 200
-- D dividende la 40 act de Banca Nat. a 180 . o 7.200,-
Suma . . . L. 12 487, -
20 000

Idem sons funciare rurale, urbane Bucu- minus 50/0 impozitul Statului la L. 2 775 2 138,75 12 348 25
resti, Iasi si rentä perpetuä 50/0 . . . » 26 145,- 522.900 -
6 dividende de Banca Nat. a L 180 . . . a 1.080,-
675,-
3 000 --
37 Fondni Ion Ghica (nuda proprietate).
cupoane funciare urbane 50/, L 2 500,- 50.000 -
15 dela actule sNationalaa a L.45 a
--
a 3.000
Suma . . . L. 65 599, - minus 50/, impozitul Statului a 125,- 2.375 911.528 64
minus 50/0 impozitul Statului la func. ru-
rale 40/0 (L. 1.600), 5°/0 (L. 1 645), la func. V. Fonduri speciale cu cheltuell periodice :
urbane Bucuresti 5°/, (L. 11 425) si Iasi 38 Fondal Cuza :
5010 (L. 730). Total L. 15.400 770,- L. 64 829, -
--
. . . . D
Cuponul rentei amortibile si comunale Bucuresti 4°/ . L 2 200,- 55.000
b) Proprietált: D funciar urban si rural 50/, 2 1 730,- 31.600

-
Mosia Tigamesti (anexa 7, p 26)L. 120 437,09 Total L 3 930,-
minus 10% ,neas. dubmase a 12 048,70 minus 50/0 impozitul Statului la L. 1 730 D86,50
Raman . . . L.108.438,39 Raman . . L 3 843,50
Venituri extraordinare (vanzare minus 1Ve preleN ati pentru pensium a 38,45
de lemne, fan, etc.) . . . a 7 500,- L. 115.938,39 Raman . . I,. 3 805,05
Mosia Calmatuiu (anexa 8, p. 28) L. 75 600,02 minus 15°4 prelevati o 570,75
minus 100/0 incas. dubioase s 7 560,- a 68 040,02 Raman . . . L. 3 234,30
Viea dela Tiganesti D 3.500,-- Pentru Implinirea sumei de L. 20 000,-, premiul din
D DCälmatuiu D 1.400,- 1914 (din venitul capitalizat,- deciz. din 5 Aprille 1900 si
Padurea Balta, parchetul No. 5 .
Moara dela Tiganesti pe 1 an .
.
. .
.
.
a
D
4 000,-
400, -
23 Martie 1904) L. 16 765,70 20 000 -
Venituri dela eoala de agricultura dela 39 Fonda Anastasia Fitt: :
Tigäne01
Idem dela scoala primará din Calmatuiu
D

»
11.731,82
2 000,- » 207.010,23
Cuponul rentei amortibile 4°/o
D funciar urban 6°/0 ..... . . . . . . . .
L
D
640,-
505,-
16 000
10 100
--
Total . . L. 271.839,23 Total L. 1 145,-
minus 10/0 prelevati pentru pensium D 2.718,39 minus 60/, impozitul Statului la L. 505, D 25,25
Raman . . L. 269.120,84 Raman L. 1.119,75
minus 15°/e prelevati la L. 225 319,26 . . . . a 33 797,88 minus 10/0 prelevati pentru pensiuni D 11,20
Raman . . . L. 235 322,96 Raman . L. 1.108,55
minus Emma disponibilä pentru Academia . . 37 280,13 198.042 83 minus 15°/0 prelevati 166,30 942 25
-
. . D a
De transportat . . . 8.172.500 892.217 84 328.435 42 De transportat . . . 8.553,8001- 20 942125 1.239.64 bU

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 346 BITGETUL ACADEMIEI. BIIGETIIL ACADEMIEI 347

DESVOLTAREA VEMTURILOR PE 1913-14

- DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1.913-14.
Val nonunala
____
Venituri Totalun Val nominala Venitnri _
Totaluri

Transport . . . 8 553.800 - 20 942 25 1 239.964 06 Transport . . . 8 645.400 - 26.588 35 1.239.964 06

40 Fondul San-Marin :
Fondul Chltn :
Cuponul rentel amortibile 40/0 L. 440,- 11 000 - 44
D funciar urban 8V0
Total . .
D

L.
470,-
910,-
9 400 Cupoane comunale Bucuresti 4°/,
a
a
comunale Iasi 4 V2V0
funciare urbane 5% . . . . . . . . . .
L
D
40,-
45,-
125,-
1.000
1.000
2 500
--
minus 504 impozitul Statului la L 470
Raman . . L.
A 23,50
886,50
D dividend la 1 actiune de Banca Nationala .
D

a 180,- 500 -
minus 10/0 prelevati pentru pensiuni a 8,85 Suma . . .L 390, -
minus 5°/0 impozitul Statului la L. 125,- 6,25
minus 15°/0 prelevatt
Raman . . L.
a
877,65
131,65 746 - Raman . .
D

L 383,75
minus 1°/0 prelevati pentru pensium D 3,85
41 Fondul Neuschotz :
Raman .
--
L 379,90
Cupon funciar urban 50/0 L 2.040,-- 40 800 minus 15°/, prelevatt D 57,- 322 90
a comunal Bucuresti 40/, . A 320,- 8 000
Fondul Lazar :
minus 50/0 impozitul Statulm la L. 2 040 ..... .
Total . . .
.
L. 2 360,-
a 102,-
45

--
Raman . . L. 2.258,- Cuponul rentet amortibile si comunale Bucuresti 40/0 . L. 1.160,- 29.000
minus 10/0 prelevati pentru perisium o 22,60 D funciar rural st urban 5% . . . . . . 3 630,-D
72 600
a dividend la 2,/2 act. Banca Nationalä a L 180,- a 450)- 1 250
Raman . L. 2 235,40
Total . . . L. 5 210,-
minus 150/0 prelevati a 335,30 1 900 10 minus 50/0 impozttul Statului la L. 3 630,- . . . . . . a 181,50
42 Fondul Bodesen : Raman . . L. 5 058,50
Cuponul comunal Bucuresti 4°/o
funciar urban 50/0
L 100,-
515,-
2.500
10 900
-- minus 1°/0 prelevati pentru pensiuni 50,60
D
D . . . . . D
Raman . . , L. 5 007,90
Total L 645,- .
. . . minus 150/0 prelevati 751,20
D 4.256 70
minus 50/, impozitul Statului la L 545 D 27,25
Raman . L. 617,75 46 Fondn1 Eliade-Itädulescu :
minus 10/0 prelevati pentru pensium
Raman .
o

L
6,15
611,60 Cuponul rentet amortibile st comunale Bucuresti 40/0 . L 1.100,-
D funciar rural si urban 50/0 . . . . . 2 060,-D
27.500
41.200
-
minus 15°/o prelevati
Raman
D

L.
91,75
519,85
D dividend la 4,/3 actiuni Banca Nat a L. 180,- . . a 810,-
Total . . . L. 3 970,-
2 250 -
Pentru implinirea sumei de L. 1.500, - premiul din
1911 (din venitul capitabzat) 1nscris la cheltueli . . 980,15 D
1 500 - minus 50/0 itnpozitul Statului la L. 2 060, - . . . 1. . . . o 103,-
Raman . . . L. 3 867,-
43 Feudal Cralovean : minus 104 prelevatt pentru pensiuni » 38,65

a funciar urban 5°/ 0 . . ..... .

Cuponul rentei amortib si comunale Bucurestt 40/, . . L. 280, -
. . . . a 50,-
7 000
1 000 .
-- minus 15°/, prelevati
Raman . . L
a
3 828,35
574,25 3.254 10
D divid. la 2 actium de Banca Nationalä a L. 180,- a 360,- 1 000 --
Total . . . L. 690,- 47 Fondul Hagl-Yas11e: '
minus 5°/0 impozitul Statului la L 50 o 2,50

minus 10/0 prelevati pentru pensiuni

Raman . . L.
a
687,50
6,85
Cuponul obligatium comunale Bucuresti 4°/0
funciar urban 50/0
D
L.
a
280,-
1 345,-
7.000
26 900
--
Raman . . L. 680,65 .
Total . . L 1 625,-
minus 15°/0 prelevati 102,10 D minus 50/0 impozttul Statului la L. 1.345,- D 67,25
Raman . . L. 578,55 Raman . . L 1.557,73
minus 10/0 prelevati pentru pensium 1/ 15,55
Pentru implinirea sumei de L. 1 500, - premiul din
1914 (din venitul capitalizat) Inserts la cheltueli . . . a 921,45 1 500 - minus 15°/0 prelevati
Raman . L
a
1.542,20
231,30 1 310 90
De transportat . . 8.645.400 - 26 588 35 1.239 964 06 De transportat . . . 8.858.100 - 35 732 95 1.239.964 06

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 348 BUGETIIL ACADEMIEI.

DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1913-14

Val nonnnala Venitiiri Totaling

Transport . . 8.858 100 - 35 732 95 1 239 964 06

48 Fondal Ionel C. Istrati:
Cuponul obligatium comunale Bucuresti 40/
a funciar urban 50/0 . . . . . . . . . . . . . .
L.
D
32,-
25,-
800
500
--
dividend la 5 actium Banca Comertului din
D

Bacäu . o 50,- 500 -

Total . . J. 107,-
minus 50/0 impozitul Statului la L. 25 o 1,25
RámAn . ,. 105,75
minus 10/, prelevati pentru pensium o 1,05 104 70
19 Fontlal Aristia Inglielescn:
Cupoane comunale Bucuresti si renta amortibil5, 40/0 . L
minus 10/0 prelevati pentru pensium ......
. 552.- 13 800 -
. . a 5,50
Rámán . L. 546,50
minus 15% prelevati D 81,95 461 55

50 Fondal Sofia A. Canecin:

Cuponul obligatium comunale Bucuresti 1°/,
funciar urban Iao 50/0
, 120,- 3 000 --
D r 785,- 15 700
Total . I ,. 905,-
minus 50/0 impozitul Statului D 39,25
RámAn . . . ,. 865,75
minus 1 0/0 pre1evati pentru pensiuni . . o 8,65
Rámân . . ,. 857,10
minus 15 0/0 prelevati . . . D 128,55 728 55

51 Fondal llacla-România:
Cuponul obliga0um comunale Bucuresti 4°/,
D funciar urban 57, .
6
o
40 -
500:-
1 000
10.000 --
Total . . I . 540,-
minus 5"/0 impozitul Statului la L. 500 25,-
RámAn . 6 515,-
minus 1°/0 prelevat: pentru pensiuni ) 5,15
Itámán . ,. 509,85
minus 150/0 prelevaV D 76,45 433 40 37.964 15
Totalul venitu .ilor . . . 8.903 100 -
_ 1.277 428 21

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DIIGETUL ACADEMIEI, 349

Anexa 1.

FONDUL AGARICI

Plogia Moara Grecilor pe 1913-14.

(De leg. No 597 dela 8 Aprilie 1913).

I. Venituri:
Pe 1912 -13 Pe 1913-14
1) 95 ha. teren arabil calitatea I a 44 lei hectarul . . . Lei 4.180,
2) 961 D » » II D 40 D D . . D 38.440,
3) 266 » päsune a 32 Iei hectarul . D 8.512,-
4) 61 D fâneMA a 66 D D D 4 224,
5) 4 D grädini de zarzavat a 100 lei hectarul A 400,-
1 390 ha Lei 55.300,- Lei 55.756,-
din cari scgzeind 100/e incassari duknoase . . . . » 5 530,- 1 5.575,60
rämän Lei 49.770,- Lei 50.180,40
6) la cari adäogändu-se venitul dela exploatarea pä-
durii parchetele (NI% 5) No 6 2 800,- » 6.000,-
D

Totalul veniturilor brute . . . Lei 52 570,- Lei 56.180,40

II. Cheltueli: Aprobat Propus

pe 1912-18. pe 1913- 14
1) Leafa administratorului a 160 lei lunar, pe an . . . . Lei 1.920,- Lei 1 920,-
2) Remiza administratorului de 100/0 din incassärile brute
ce tree peste 37.000 lei o 1.830, -- 0 1.875,60
3) Un logofät a 75 lei lunar, pe an 900 - D
900,-
4) Patru pandari a 40 lei lunar, pe 9 luni 1.440. - D 1.440,-
5) Un pAndar a 40 lei lunar, pe an 480, - D 480,-. D

6) Un vizitiu a 40 lei lunar, pe an 480, - D 480,

7) Registre, imprimate, härtie, etc 150, - 150,
8) Potcovitul cailor, reparatul trilsurn, etc o 150,- o 150,-
Medicamente 100, - D D

9) Reparatul ecaretelor 700,- o D 500,-

10) Impozitul mosiei 0 4.985,52 4.985,52 D

11) Asigurarea ecaretelor 38,20 38,20 D

12) Leafa a 4 pädurari din cari 3 a 20 lei lunar $ i unul a

30 lei lunar, pe an 0 1.080,- o 1 080,-
13) Semir4e forestiere si altele pentru pepinierá 100,- 1 00, D

14) Cál5torii si cheltueli nepreväzute 500,- 500,-

Totalul cheltueblor . . Lei 14.853,72 Lei 14 599,32

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
350 13UGETUL ACADEMI2I

Am exa 2,
FONDUL CARP

M(*a Oltenl pe 1913-14.

(Deleg. No. 597 dela 8 Aprdle 1913).
I Venituri : Pe 191.2-13 Pe 1913--14.
1) 782 ha. 1.940 m. p teren arabil cahlatea I a 44 Lei hect. Lei 34 416,53
2) 63 D 1.800 D D D D He 40 e D 2.527,20
3) 8 D 5 000 e grádim de zarzavat D 100 e e 850,-
4) 12 e 6.487 e Mlle*. D 50 e o 0 632,43
5) 1 D 5 000 e lucermerrt e 50 e D 75,-
6) venit extraordinar (triorat, saramurat
grAul, gräpat, vänzarea unei tr5suri vechi, etc. e 450, -
868 ha 0 287 m. p. Total . - . Lei 38 573,01 Lei 38 951,16
din can sc5zAnd 10°A, incassäri dubmase . e 3 857,30 e 3.895,10
rärnttn Lei 34 715,71 Lei 35 056,06
la cari ad5ogándu-se venitul din exploa-
threa pädurii, parchetul (3) 4 si din
curMirea parchetelor 12 si 13 4 800, - D 5 500 -
D

Totalul veniturilor brute . . . Lei 39.515,71 Lei 40 556,06

II. Cheltueli : Aprobat pe Propus pe

1912--13 1913-14
1) Leafa administratorului de .200 lei lunar, pe an . . . . Let 2,400,- Lei 2 400,-
2) Remiza administratorulm de 10% din incassärile peste
22 000 lei D 1.657,30 e 1.695,10
3) Un logofät a 70 let lunar, pe an . . D 720,- e 840,-
4) Un vizitm a 35 lei lunar, pe an e 420,- D 420,-
5) Un pändar a 50 lei lunar, pe an e 480,- D 600,-
6) Doi pändari pe 9 lull, a 40 lei lunar . . . 720,- 720, -
.. ...
e e

7) Registre, imprimate, härtie, etc. 0 150,- e 150,-

8) Cumpärarea unei träsurt D 700,-
9) Potcovitul cailor, reparatul träsurit, etc. . . e 150,- D 150,-
Cumpärarea until trior » 500,-
10) Semi*, pentru pepinierä, intretinerea, etc . A 150,- 150,-
11) Reparatia ecaretelor e 150,- 150,-
12) Medicamente ..... . . . D 100, -
13) Impozitele mostei . . . . . . D 3 197,65 » 3.197,65
14) Asigurarea ecaretelor mosiei si a cantonului dela pädure D 200,15 200,15 D

15) Impozitele si alte cheltueli la exploatarea in regie a par-

chetului No. 4 500,-
16) Leafa unui pädurar a 25 lei lunar, pe an . . 300,- 300,-
D D

17) Cällitorii si cheltueh nepreväzute 0 600, e 600,-

Totalul cheltueldor . Lei 11 895,10 Lei 12.772,90

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 11IIGE'rut. ACADgMIEI. 351

Anexa 3.
FONDUL DONICI
-
Mclia Radiana pe 1913-14.
(Deleg. No 597 dent 8 Aprilie 1913).
I. Venituri :
Pe 1912-13 Pe 1913-14
1) 16 ha 4.000 m p teren arabil calilatea I a 78,40 Lei hect. L. 1.285,76
2) 96 » 8 600 D D D 60II » D D 1 5.811,60
3) 9 0 D . D III D
55 D D 0 495,-
4) 5 D D . IV » 50
D D D D 250,-
5) 21 D 8.000 » » V » 45
1) D D D 981.-
6) 40 » 6.800 D A . VI D 40
D D D 0 1.627,20
7) 5 D 0 050 0 grAdini de zarzavat D 180 a D o 900,90
8) 1 D 2.000 D D D D 157 0 0 D 188,40
9) 2 D 6.000 D D 0 D 151 11 )1 0 392,60
10) 1 D 4.750 D » D D 112 0 » 0 165,20
11) 10 D 5.000 o faneap calitatea I a 90 lei hectai ul »

12) 33 D 5 300 D D D II D 75 » n o 94 75
2 5145,-
13) 3 o 7.000 D D D III D 60 D D » 222,-
14) 5 D 2 800 D D D IV D 40 D D » 211,20
15) 1 D 3 340 o islaz D ) 40 D D » 53,36
16) 19 o 7 360 D D D o 30 a o 0 592,08
17) 5 o 8 400 D D D D 25 » D D 146,-
18) 11 D D prundi§ a 8 lei hectarul ' D 88,-
19) 10 » 5 000 D teren ar5turá 0 islaz (coast5 si rfipi) Bastonul 235,- D

301 ha. 4.400 m. p Total . . . L 18 518,63 Lei 17.105,05

din cart scAzAnd 100h, incassArt dubtoase . . . . » 1.851,86 » 1.710,50
rmân Total . . 1,16.666,77 Let 15 394,55
20) arenda viet o 12 000,- » 12 000,-
21) verntul dela exploatarea Odurn, parchet (No 3) No 4 7.600,- » 3.500, - D

Totalul veniturilor brute . . . L. 36 166,77 Lei 30.894,55

II Cheltueli :
Aprobat pe Propue pe
1912-13 1913-14
1) Leafa administratorulw de 100 lei lunar Lei 1.200,- Lei 1.200,-
2) Remiza D de 10°J, la incassArile peste 10 000 lei D 601,86 » 710,60
3) Un rAndar-vizitiu a 40 lei lunar, pe an D 480,- D 480,-
4) Un pindar pe 9 lurn, a 40 lei lunar D 360,- » 360,-
5) Registre, imprimate, hartie, etc . . . . . D 80,- D 80,-
6) Potcovitul calului de cälärie i altele . . . . D 80, - D 80,-
7) Reparatia ecaretelor D 800,- » 150,-
8) Impozitul moOet o 2 036,42 o 2 036,42
9) Asigurarea ecaretelor A 39,70 D 39,70
10) Leafa unui p5durar a 25 lei lunar D 300,- D 300,-
11) C51;:itorii i cheltueli nepreviizute . . . . . o 422,10 D 450, -
Totalul cheltuehlor . . Lei 6.400,08 Lei 5 886,62

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
352 BIIGETIIL ACADEMIEL

Anexa 4.
FONDUL ADAMACHI

Mola RcWori pe 1913-14.

(De leg No. 597 dela 8 Áprilte 1913)
I. Venituri: Pe 1912-13. Pe 1913-14
1) 211 ha 2.147 ni. p teren arabil calitatea I a 45 lei hectarul Lei 10 854,66
2) 91 D 3 089 o D D D II o 36 D D D 3.195,81
3) 16 o 2 600 0 D D D III o 30 D D D 487,80
4) 57 D 4 034 faneatä D D I o 55 D D D 3 157,18
5) 10 o 1.480 D D D II D 30 D D D 304,44
6) 8 D pentru grklini de zarzavat D 90 D » D 720,-
7) 30 D D islaz (prundw) o 22 D D D 660,-
8) 27 D D (coasta) D 20 D D 540,-
9) din arendarea poierulor si alte veruturi o 360,-
481 ha 3.350 m. p Total . . . . Lei 20.331,- Lei 20 279,89
din cari sekând 107, incassfiri dubioase . o 2 033,10 2 027,98 D

rämân Lei 18 297,90 Lei 18 251,91

10) La cari achlogandu-se arenda morii
11) Venitul dela exploatarea p5durn, parchetul (No 3) No 4 o 3.000,-
500,- D

5.000,-
D

D
-
Totalul veniturilor brute . . . Lei 21.797,90 Lei 23 251,91_

II Cheltueli: Aprobat
pe 1912-13.
Propue
pe 1913-14.
1) Leafa administratorului a 160 lei lunar, pe an . . . . Lei 1.920, - Lei 1.920,-
2) Remiza administratorului de 10°/0 din incassärde brute
ce tree peste 7 000 lei o 1 333,10 1.327,98 D

3) Un logofát a 45 lei lunar, pe an 540,- D 540,- D

4) Doi pAndari pe 8 luni a 30 lei lunar 480,- D 480,- D

5) Un maul a 35 lei lunar, pe an D 360,- D 420,--

6) Registre, imprimate, hârtie, etc. D 100, - D 100, -
150,- 150,-
7) Potcovitul cailor, reparatul tr5surii, etc
Medicamente
D

A 100,-
»
A -
8) ReparaVa ecaretelor D 150, - o 500,-
9) Impozitele m4ei . o 1.583,42 D 1.583,42
10) Asigurarea ecaretelor momi D 146,40 D 146,40
11) Leafa a trei pádurari din cari unul a 25 lei lunar qi doi
a 20 lei lunar, pe an D 720,- D 780, -
60,-
12) Semi* pentru pepinierá, etc.
13) Construirea unui canton forestier .
D

D -
GO,- D

» 1.500,-
14) CAlätorii qi cheltueli neprev5zute D 500,- D 500,-
Totalul cheltuehlor . . . Lei 8 142,92 Lei 10 007,80

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 BIIGETIIL ACADEMIEI. 353

A nexa 5. FONDUL OTTETELE$ANU

MoVa Mägurele-Ottetelepnu pe 1913-14.

(De leg No 597 dela 8 Aprz he 1913).
I. Venituri: Pe 1912-13. Pe 1913-14
1) 81 ha. 1.667 m. p teren arabil calitatea I a 90 lei hect. Lei 7.305,-
2) 190 i 3 750 D D II D 70 D D D D 13.326,25
D

3) 4 D 1 840 1, D grädirn de zarzavat b 140 D D 585,76

D

4) 54 D 4 040 D D 0 D D o 120» D D 6.528,48

330 ha 1.297 m. p. Total . . . Lei 27 845,49 Lei 27 745,49
din cari scilzAnd 10% incassäri dubioase . . D 2.784,54 D 2 774,54
rämädi Lei 25.060,95 Lei 24 970,95
5) la can adäogAndu-se arenda morii D 6.210,- b 6 210, -
arenda hanului 800,- D

6) vemtul din vhnzarea a 70 stämJeni lemne Institutului Otte-

telesanu 2.100- D

Totalul veniturilor brute . . Lei 32 070,95 Lei 33.280,95

II. Cheltueli: Aprobat Propue

pe 1912-13 pe 1913-14.
1) Onorariu pentru administrarea specialä a mosiei . . Lei 1.200,- Lei 1.200,-
2) Un logotit a 70 lei lunar, pe an 720,- 840,- D D

3) Doi pAndari a 35 lei lunar, pe 81/ lum b 595,- 595,- D

4) Registre, irnprimate, harbe, etc 45,- 45,- D D

5) OvAz pentru hrana si potcovilul calului, reparatia

briscei, etc 250,- i 250,- D

6) Seminte forestiere, instrumente pentru pepinierä . . . .

7) ReparMia hanulm . .
8) 1 morii
, . . . .....
»
100, - D
600,- b
1 000,-
100, -

500,-
D

D
-
9) cantonulin pädurii
D 100,-. 500,- D D

10) ' bisericu

z o D 1 400,--
11) Impozitele mosiei si morii » 3 554,08 D 3 554,08
12) Asigurarea morh, hanului si cantonului D 488,75 » 488,75
13) Leafa unlit pádurar a 45 lei lunar, pe an D 540,- D 540,-
14) Leafa unui Odurar si pAndar a 35 lei lunar o 420,- b 420,-
15) Cheltueli nepreväzute o 200,- D 300,-
Totalul cheltueblor . . . Ler 9.812,83 Lei 10.732,83

Analele A. R. XXXV.-Desbatertle. 28

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
361 BiiGETUL ACADEMIEt.

knexa 6.
FONDUL OTTETEL1WiNU
Mc Fundu Chiselet pe 1913-14.
(De leg. No. 597 de(a 8 Aprthe 1913).
I. Venituri : Pe 1912-13. Pe 1913-14
1) 221 ha 2.500 m. p. teren arabil cahtatea I a 66 lei hect Lei 14.602,50
2) 1 651 D *0 A D II D 48 D D 79.248,-
3) 18 9 0 » III 9 33
0 » » D 694,-
4) 5 » 4.500 m. p. grädini de zarzavat . . a 120 D 0 » 654,-
5) 16 n D D D D 100 » A D 1.600,-
6) 167 islaz In baltä acoperit cu cätinä n 12 0 0
n » 2.004,-
7) venituri extraordinare chiria a 2 case, triorat,
saramurat, etc 9 430,-
2 078 ha. 7 000 m. p. Total . . Lei 98.500,- Lei 99 132,50
din cari scäzând 107» incassäri dubioase . . 9 850,- n 9 913,25 D

r5rran Lei 88 650,- Lei 89 219,25

8) La care adäogándu-se : arenda morii ..... . . 1 050,- n 1.050,- D

9) Arenda pescuitului 9 7 022,- » 7.022,-

Totalul veniturilor bru1e . . Lei 96 722,- Lei 97.291,25
Aprobat Propus
II Cheltueli: pe 1912-13 pe 1913-14
1) Leafa administralorului a 200 lei lunar, pe an . . . Lei 2 400,- Lei 2.400,-
2) Remiza administratorului de 10V, din incassárile brute
ce tree peste 75 000 lei 9 2 350,- 2 413,25 A

3) Un logofät a 100 lei lunar, pe an 1.200,- 1 200,- A D

4) Un phndar a 50 lei lunar, pe an ....

5) ase pandari a 50 lei lunar, pe 9 luni . .
6) Un vizitiu a 40 lei lunar, p?, an
....
. . . D

A
510,-
2 430,-
480,-
9
»

»
600,-
2 700,-
480,-
7) Un pázitor de noapte a 35 lei lunar, pe an . . . . . 9 360,- D 420,-
8) Registre, irnprimate, hârtie, etc D 150,- 9 150,-
150,- 250,-
9) Potcovitul caalor, reparatul hamurilor, träsurn, etc.
Medicamente 0 100,-
9

D -
10) Una gea cu filu si valtrap
Cumpärarea until cal de cälärie
A

400,-
9
-
150,-

Mobilier pentru cancelarie . . ..

Facerea a doufi puViri de beton
n

050007--
2 000,--
0

n --
Cumpärarea unui trior
1)
71

0 500,-
9

0 -
.-
D unei ma0ni de sulfatat 0 100,- n

11) ReparaVa ecaretelor i imprejmwrea pw¡eii n 800,- D 1 000,-

12) Asigurarea ecaretelor mo0ei i a morn . . . . 0 144,50 0 144,50
13) Impozitele moglei 0 morii » 9 458,72 D 9 458,72
14) Cilfitorn 0 cheltueb neprevAzute 0 700,- 9 700,-
Totalul cheltuelilor . . Lei 24 313,22 Lei 22 066,17

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 1313GETUL ACADEMIEL 355

A nexa 7. FONDUL TACHE P. ANASTASSIU

Mogia Tiggnegt1 pe 1913-14

(De leg. No. 597 dolt& 8 April le 1913).

I. Venituri: Pe 1912 -13 Pe 1913-14.

I) 2.201 ha. Oman t arabil de calitatea I a 48 lei hect. Lei 105.792,--
2) 186 2 091 m p.
D D Do II o 40 D
V D D 7.448,36
3) 198 0 1 391 o » islaz D 34 a a D 6.736,73
4) 4 D lucerra o 40 o 160,- D D

5) Venituri ex traord (triorat, saramurat grail, etc ) D 350,- D D

2.592 ha. 3 482 m. p Total . . . Lei 120.343,08 Lei 120.487,09

din cari scAzand 10°A, incassäri dubioase 12 034,30 12 048,70 D D

räman Lei 108.308,78 Lei 108.438,39

6) La cari adaogandu-se arenda viei D 3 500,- o 3.500,-
7) Arenda morn D 500,- D 400,-
8) Venitul dela exploatarea In regie a parchetului (Nr 6)
7 din p6durea Balta D 9.000,- e 4 000,-
9) Venitul din vanzarea de lemne, fan, arendarea de
poiern din trupurile de Odure de pe mqie . . . D 3 500, - D 7 500 -
Totalul vemturilor brute . . . Lei 124 808,78 Lei 123.838,39

II. Cheltueli: Aprobat Propus

pe 1912-13. pe 1913-14 .
I) Leafa administratorului a 200 lei lunar, pe an . . . Lei 2 400,- Lei 2.400,-
2) Remiza admintstratorului de 10V din incassärile brute
ce tree peste 95 000 lei 2 490,68 2 548.70 D D

3) Un logofät plätit cu 100 lei lunar, pe an 1.200,- 1.200,- D D

960,- 960.-
4) o D D D

5) Un pandar a 50 lei lunar, pe an

80

6) Cinci pandari pe nouA luni a 50 lei lunar

D D D

...
D D

D
600,-
2.250, -
D

D
600,-
2 250,-
7) Un vizitiu a 45 lei lunar, pe an D 540,- D 540,-
8) Registre, imprimate, Male, etc . 150,- D 150,-
9) Potcovitul cailor, reparatul trasurii, etc . . . 150,- 150,-
-
D D

Medicamente D 100,- D

10) Costui 0 transportul lemnelor, necesare personalului,

din padure la locul de destinatie (6 stânjern) . . . . D 60,- D 380,-.
11 ) Costul i transportul a 10.000 kgr fan din padure la
administratia ino0ei .D 330,- D

12) Reparatia ecaretelor moqiei . . . . . . . 200,- n 200,- D

13) Un lant de 20 metri cu fi§ele necesare . . . . 45,- D D

14) Impozitele moFei, morii i viei 12.871,22 12 871,22 D D

15) Asigurarea ecaretelor dela Administratia moOei, dela bri-

gadier, dela moarä, dela vie i dela cantoanele de pad ure. D 373,35 373,35 D

De transportat . . . Lei 24.345,25 Lei 24 998,27

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
356 BIIGETIM ACADEME!.

Aprobat Propue
pe 1912-13 pe 1913-14
Report . . Lei 2-L345,25 Lei 24 998,27
16) Leafa brigadierulut silvic a 150 lei lunar . . . . . » 1 410,- » 1 800,-
17) , la cmci pklurari a 30 lei lunar, pe an . . . . D 1.800,- » 1.800,-
18) Impozite 0 cheltueh pentru exploatarea in regie a
parchetului No. 7. D D 800,--
19) Reparatium la cantoanele padurarilor qi facerea unet
camere-anexil la locuh4a brigadierului D D 2.200,-
20) Serninte pentru pepunerA, instrumente st intretinere D 1 000, - 500,-
21) Cheltweli neprAvazute D 800,- D 800,-
Totalul cheltuehlor. . . . Lei 29.385,25 Lei 32.898,27

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 BUGETCL ACADEMIEI 357

Anexa 8.

FONDUL TACHE P. ANASTASSIU

Movie CalmäNiu pe 1913-14.

(De leg No. 597 dela 8 Aprilte 1913).

I. Venituri:
Pe 1912-13 Pe 1913-14
1) 1 350 ha teren arabil cabtatea I a 48 Let hect. Let 64 800,-.
2) 40 D D D D D. 0 40 n n D 1 600,-
3) 32 D 7 920 m. p D pentru pepeni . 1, 60 o D » 1 967,52
4) 68 o O fArteatä . . . . D 66 D D D 4.488,-
5) 67 » D i slaz » 36 D D D 2 412,-
6) vemt extraordmar (din triorat, saramurat grAu, etc ) . . 332,50 D

1 657 ha 7 920 m. p Total . . . Lei 75.600,02 Lei 75 600,02

din cam scAzAnd 10% mcassäri clubman o 7.560,- 7 560,- D

rámAn Lei 68.040,02 Lei 68.040,02

7) La cart adáogAndu se arenda viei D 1.400,- A 1.400,-
Totalul vemturilor brute . . . Let 69 440,02 Lei 69.440,02

II Cheltueli: Aprobat Propus

pa 1912-13. pe 1913-14
1) Leafa administratorului a 160 lei lunar, pe an Lei 1.920,- Lei 1 920,-
2) Remiza administratorulm de 10 0/,, din mcass5.rde brute
ce tree peste 58 000 lei 1.760,- 1 760, - 1, D

3) Un logofát a 60 lei lunar, pe an 720, - 720,- D D

4) Un pändar a 40 let lunar, pe an 480,- 480, - D D

5) Un päzitor de noapte a 40 let lunar, pe an » 480,- 480,-. D

6) Dot pAndart pe 9 lum, a 40 lei lunar . . . ..

900,- 720,- D D

7) Un pAndar pe 9 luni, a 40 let lunar 0 360,- » 360,-

8) Un vizttiu a 40 lei lunar, pe an » 540,- D 480,-
9) Registre, imprimate, Bride, etc. . . . . .. D 150,- » 150,-
10) Potcovital callor, reparatul trAsurti, etc 150,- 300,-
Medicamente
11) Reparatia ecaretelor mosiet qi vier . . . . . . . . 2 500,-. . 600,-
»

D 100, .--
D

D
-
12) Dot stAnjam lemne aduse dela Odurea Balta, valoarea »
v1 transportul . 160,- D

13) Impozitele mosiei st viei o 6 141,71 6.141,71 D

14) Asigurarea ecaretelor mosiet si vim 194,40 194,40 D D

15) CalAtorn i cheltuelt neprevâzute 600,- 600,- D D

Totalul cheltuehlor . . Lei 16 996,11 Lei 15.066,11

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 358 BUGETUL A C ADEMI EI. BUGETUL A CA DEMIEL 359

CHELTUELILE ACADEMIEI ROMANE PE 1913-14. 1912-13 1913-14

Diferinta
-
1912-13 1913 -14 - Diferinta
plus minus
46 Preintul I Lecomte du Noisy
Report Lei . . .
plus minus

445.497 30 480.724 93 83.303 28 18 075 65

483 -- 483 --
Capitalizärile, conform regulamentelor . . . . 37 275 05 44 265 23 6 990 18 Cura 20 000 20 000
- -
. . . .
1 Dzurnele seszunzi generale . 22.000 -- 20 000 - 2 000
1'7
48
D .
Dernostene Constantinide ......
. .
. . . 4.000 -
- 4 000

--
D

_
2
3
4
D

D
,Fechntelor orclinare .
a 4 membn delegati . .
Secretarulus general
.
. .
.

....... . . .
. . . . . . . 12 000
1.000
2 400
-- 12 000
1 000
2 400-
» Neuschotz
Cheltuell din Fondul loan Fatu :
2.000 2.000

ati ti, de scoald 11.659 93 12 238 90

a 3 Secretan de Secttuni 49
- 578 95

--- -- -
5 3.300 3.300
-
D .

6 Remunerarea functionanlor . . . . . . . . . 152.514 160.404 7 890 50 Renta vtagerd a d-nez Ecatertna Fictu 3.000 3.000
'7 Servtciul Baum Nationale 600
8 Spese de cancelarie, inclilzst, luminat, etc . . . .
9 Amtorul epitropiei Sf. Vmeri . . . . . .
.
600
12 000
400 - 13.000
400
-- 1000 - Cheltueli din Fondul I. Scorteanu :
51 Cditt relzgloase 799 45 799 45
10 Intrettnerea. repararea, fonciera # aszgurarea localu-
rdor Academiei . . .
Spese de procese
. . . . .... 10 000
1.000
-- 9 000
1.000
-- 1 000 - Cheltueli din Fonclul Agarici .
52 Anuttatea mo#et Moara-Grecilor 2.200 -- 2 200 --
11
12 Mobilier. . . .
13 Spese neprevdeute
3 000
3 000 -- - 1 000
3 000
-- 2 000 -
53 Renta viagerd Mthoc
54 Poncterd, astgurdri, etc . . . . . . . . .
1.000
6 290 20
-
1 000
5 844 96 445 24

--
55 Administratia mope: Moara-Greczlor 9 830 9 575 60 254 40
14 0 de expedstie
15 Cabsnetul numismatw . . . . . . . . . . . .
3.000
3.000 - 3 000
3 000 56 $coula Agana
Dobdnn 5°/0.
27 574 55
7.762 65
33.291
7 079 32
- 5716 45
683 33
16 Hrtsoave etc. (Fondul Daniel)
17 Cdrtz silegatul
' lor . . . . .....
. . . 8000 -
344 85

--
344 85
3 000
-- 5 000 -
57
58
. .

Cheltueli din Fondul Donici:

.
Amortisment din imprumut . . . . .
. . .
. . . . 5 819 41 5.819 41
18 D 0

20 Anale-Desbaterz .
0 din subventiunea de L 25.000 . .
19 Material pentru cataloagele bibltotecn . . . . .
.
.
12.500
1 000
--
12.500
1 000 - 59 Amortzsment din iinprumutul Adamachi .
...... . . . . . 3 000 -
1 771 15
3 000 - _
21
.
Dicttonand lzmbn romdne
. . 6 250
39.750
26 142 73 19 892 73
35 087 75 4 662 95
60 Dobdnzi 5°10 . . . . .
Poncierd, astgurdri, ccildtorzi, etc.
. . . .
3.100 - 1.621 45
2500 - 150
600 _
......... 61 . .
Documente cumpdrate . . .
22 Erodot . . . . . .
............
. . . . .
.
.
. .
.
500--
10 582 45
2 390 70 1 890 7
10 582 45

-
62 Adminzstratia mope' Radtana
Chellueli din Fondul Carp -
4 323 96 3 810 56 513 40

--
Titu Liviu . . .
.

23 Btbhografia ronitineascd
.

24 Dm meata poporuluz romtin

1.000
3.000
5.000
2 000
8.000
-- 3 000 -
1 000
1 000 63 Fonnera nwFzei 011eni
64 Plidurari . . . , . .
3 297 65
300 - 3 197 65
300 - 100 _
Am populare- Ktriac 65 Administratta moszei Olteni. 8 197 30 9.275 25 1.077 95
25
26
. .
Dragan, Dou'd manuscnse vecht romdnestt . . .
27 Memonile Seep:anti literare ft remunerarea azdonlor
. . . . .

7750 -
1 557 80
2.000 -
7 972 04
1 557 81
2.000
222 04
- 66 Cheltneh nepretzdzitte, astgurdri, etc.
67 Ajtdoare qcolarilor sdraci din Giurgzit
500 -
2.000 -- 500
2 000
-
--
28 Ilitrmuzaki, Documente 20 000 -- --
20 018 75 18 75
,

68 ° b D A Bucurefti . . . .
2.000
- 2.000
-
29 Romstorfer, Cetatea Suceava . .
30 Documente Veress . . .
. .
. .
. . .
. . .
3 000
2.000 -- 2 000
2 000
--
1 000 - I

69 $coala din comuna Olteni. . . , . .

70 Amorhsment din imprunint . . . . .
.....
.
. .....
. . 500
463 03
1.036 95
-
500
486 20
1 013 8(
23 15
31 Domritzle Regulamentare (Premiul Nästurel)
32 Buietinul Sectiurin istonce . . . . . . 1 500 - 2 000
4 000
2 000
2 500 --
71
72
Dolidnet 50/0 . . .
Intretmerea Insencit (lilt Men& . . .
. . . . .
500 500 - 23 15

33
34
Bunea, lstoria Romdnitor pdnd la anul 1382 . . - .
Mentoride Sectiunit tstorwe f i remunerarea autonlor 7.750 -- 278-
13 642 54
278
6 892 54
73 Marele Premiu din 1915
- . .
2.333 30 4.666 60 2 333 30
Cheltueli din Fondul Stolojian :
35
36
Buletmul Sectzunti stnntifice
Dr. C. fstrah, Nomenclatura in chtmie .
Documente din Pondul Princesa Alma Stirbei .
1 500
2.000
8 698 80
- 6 000
2.000-- 4 500 --

8 698 80
74 Bursa
Cheltueli din Fondul UrlAteanu :
1.305 15 4.481 80 3 176 65

Antmalele cloinestice, premzul Lazar din 1911 . . . .

Memoride Sectzunii fhtntifwe # remunerarea autordor
.
2 132 15
-- 2 132 15 75 Bursa' # cheltueli de qcoakt ..... . . . . . . 2 000 - 2 000 -
37
38 Premtul Lazeir .
7.750
5.000 5 000--
15.920 54 8.170 54
Cheltueli din Fondul Gr. Buiucliu:
........ -- --
39
40
41
0
D

0
Ehade-Rddulescu
1Vasturel (publicatiuni) .
Ndsturel (subiect dat).
. 5.000

5 000
-
-
6 000
4.000
5 000
-
-- -
4 000
76 Etblzotecel, cirtisilegatul lor . .
77 Cresterea colectiundor bibliotem .
78 Catalogul manuscripte/or, documentelor
......
qi. cdrtilor
.
.
. 3 000 - 9.000
6 000
2 000 -
9.000
3 000
2 000 -
Marele Premm Ndsturel . 12 000 3 000 79 Cuvdiddrile M S Regelui 978 90 978 90
500 -
9 000
42
43 Prentrul Crasovean . 1 500 - 18.600 80 Busuiocescu, Movile Academia. 1 201 25 3.600 85 2 396 60
44
45
0
0
Princesa Ahna $hrbei
Bodescu ....... . . . . 1 500-
8 500 -
1.500 -
-- 81 Rafturi pentru biblzokcd
82 Buiuchu, Catalogul
83 Rente viagere
bib/totem ddruzte 1 500
12 000
-
2 177 6" 2 177 65
1 500
12 000
--
De transportat Lei . 445 497 30 480 724 93 83 303 28 48 075 65
I
De transportat Lei . . . 580 9301161 665.1671281137.082 291 52 845 17

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 360 BIIGETUL ACADEMIEI. DTIGETUL ACADEMIEI. 361

1912-13 1913-14
Diferinta
plus minus
11
1912 -13 1913- 14
Diferenta.
plus minus
1
--
Report Lei . . . 580 930 16 665 167 28 137.082 29 62.845 17 Report Lei . . . 984.761 35 1 102 077 62 224 693 14 107 376 87'

84
Cheltueli din Fondul de pensiuni :
Pensia d-lui I Slavici 1.200 1 200
128
129
Renta (Nut lancu Anastasszu
iFcoala pro fesionald de fete din Tecuciu
12.000
10 000
-- 12.000
10.000
--
Cheltueli din Fondul Adamachi - 130
.....
Salarzul personaliduz same dela Tigtinesti 3 600 - 3 800 - 200 -
85 Capitalizdri 15 641 - 22 933
131 Scoala printard dela Calmatutu .
$coala de agnculturd dela pgdnesh .....
. . . . 31.331 35 29 317 50 2.013 85
86
87
Foncierd
Astgurdri . . . . . ..........
. ....
3.000 -
250 -
3583 42
91

-
7.292 91
583 42
132
133 Administratia mopes Tigdnesh
. . . 58 959
12 900
40
68
67.771 70 8 812 30
16 053 70 3 153 02
--
-- -
---
.
250 Ceilindtuiu
---
88 Reparatiunt sz intretinerea ecaretelor . . 134 D D
10 660 8.730 1 930
1 000
Cheltueli cu ingriyirea intobilelor qt pddunlor
1.000 135 Biserica dela Calindtuzu 10 517 - 3 557 6.960
89
90 Adintnistratta mope?. Rosion.
Burse ft cheltueh de scoald. . ......
. .

.
. 1 200
5 693 10
1 200
7.498 1.804 90
136
137
Cheltueh neprevelzute, procese, etc.
Parte pentru dturna Directorulut Admintstrattet . . .
5 000 -
400 -
2 000
400 -
3 000 -
91 . .
92
93
Burse pentru 10 elem. data Scoala Agartm .
Masa dela Stattunea Zoologicd din Neapole
.
.
80 397 34
3.600 -- 89 768 49
3 600 -- 9 371 15 Crucea de pe mormánt st cavoul .
Cheltueli din Fondul Obedenaru :
11 310 14 11 340 14

94 Scoala Adamachz din Iasi ,F,t grle sultetului

95 Cheltuels de procese .
.
.
.
.
.
. .
3.80U
5 000
500
-- 3 800
5 000 -- 138 Dnei Maria Obedenaru, cupoane 11.948 25 12 348 25 400 -
96 D neprevdzute
97 Doud prelim. .
1 000
10 000 -
- 500
1.500
10.000
-- 500 - 139
CheKueli din Fondul Ion Ghica :
Princesei Alexandnna Ion Ghtca, cupoane . . . . . 2 375 - 2.375 -
98 Publicattuntle fonclului . . . . . . . . . 8 090 25 3 033 28 943 03 Cheltueli din Fondt41 Ap. Papadopul
99 Parte pentru &Junta Directoruluz Administratiel
100 Indemnizarea Comistunilor pentru bursa .
. . 400
2 200
-
- 400 -- 700 - 140 Burse la scoalele de comert din Galati
Excedent ........
6.000 - 6.000 -
101 Reparatta cavoulut rdposatului Dr G. Asach; .
Cheltueli din Fondul Ottetelesanu :
. . .
1.500
4 000 - 4 000 - . . . . . . . .
Total Lei .
.
.
.
.
456 40 997 44
-
641 04
1.166 249 57 1 277 428 21 243 799 501132 620 83

-- --
102 Fond pentru inzestrare 28.200 4- 111.178,61
28 200
Impoztte
103
104 Angurdrz . . . .
105 Pdduran . . . . . .
18.000
1.600 -- 16.000
1.600 -- 2.000 -
106 Reparattunt
107 Cheltuelz de process.
1 800
2.700 -- 1 800
5.400 -- 2.700 -
108 it) neprev4eute
109 Administratta mostei Mdgurele
1 000
1 500
3.110
-- 1 000
1 000
3 330
-- 220 - 500 -
110 Admtntstratia mosiei Fundu-Chiselet
111 Parte pentru diuriut Directortdus Admtntstratiet
. . . -
. .
14.710
400 --- 12.463 25
- 2 246 75
-
.
400
112 Personalul didactic fi servdoi it . . . . 140 -
113
114
Brana
Luminat fi. incálmt.
. . . . 41.720
22.893
10.560
-- 41.860
28 615 -
11 000 -
5.622
440
--
115 litte, trdsuri, etc
116 Atelier
. . . . . . . .
5.560 -
1.749 60
5 561 50
1 130 - 1 50
619 60
117 Intrefinere, instalattuni, ft. mobilter .....
118 lmbrdcdintnte
Material de stuchi $ i cancelane.
. . 5.290 -
3 591 -- -
3.987 62

2 500 -
4 813 1.222 - 1 302 38
-
119
.120
121
Diverse
Medtcamente I
3.400
900 - 1 364 -- 1.114 - 900

1 000 - -
650
122
123
Cdmpul st parcul
Excurstuni . 500 -
3 000
000 _- 2.000
124 Suind dtspontbzld pentru reparatiunt, calorifer st con-
structzuni 49 655 94 49.655 94
Restabthrea caintaluhii 35.275 90 35.275 90
Cheltueli din Fondul Tache P. Anastassiu:
125 Foncierd
Asigurdri . .
30 000 -- 19.012 93
1 400 -
10.987 07
126
127
. . . . . . .
Renta d-nei Elena P. Anastasstu
De transportat Lei . .
1.400
24.000 - 24 000 -
984.761 35 1.102.077 621224.693 14 107.376 87

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 362 DIIGETTIL ACADEMIEI BIIGETIIL ACADEMIEI. 363

DESVOLTAREA CHELTUELILOR PE 1913-1914. DESVOLTAREA CHELTUELILOR PE 1913-1911

Report Lei . 1.
I

31.000 - 199 104 - 44.265 23

I CapitalizAri in 1913-1914: 15

16
Cabinetul numismatic: din Fondul Daniel
din bugetul Academia
Hrisoa ve, ek (Fondul Daniel)
200
2 800 i 3.000
344 85
Pt occntele Fondului Pr incesa A4na Sttrbei .....
Demostene Constantinale
. . . 198 80
125 05
17 Ceírtt ft legatul /or . . . . . . . .
0 din subventiunea de L 25 000, .
. . . . . 3.000 -- I

D D

- 18 » 12 500

-
0 D . . .
D

D
D
D
Thimble A. Sturcka
,51etan Urlateantt
1.683
204 75
19
20
Material pentrit cataloayele Bibltotecti . . . . . . . . .
Anale-Desbaten datorie L 23 142,73 (Proces verbal No 239). .
1.000 -
26 142 73
D D dip Papadopul 1 068 60 21 Dtctwnarul lziAtt romane, . 35 087 75 112 075 33 311 179 33
D D de rezistentet a mofitlor . 4.560 95
D D Premzulut Anastaste Stolojtan 75 75 HI Cheituellie Sectiunilor :
Anastasie Fatu 942 25
D

»
D

D
San-Marin
Neuschotz
746
1 900 10
- a) Literara disponibil L. 23 920,54:
Eroclot (datorie, Proces verbal No. 1.661, L. 1890,70) 2 390 70
D » Chittt .
liagt-Vastle
322 90
1.310 90
22
Titu Limn (disponibil L 1 000). ........ .
.
. .
.
. .
. .
- -j

--
D D

D D Ionel C. Istratt 104 70 23 Bibliogra fia veche romaneasca (disponibil L. 1837,55) . . 2 000 -I
D in vieata poporului roman (datorie cu Proces verbal No 163,
n
I
»
D
Anstia Anghelescit . . .
Sofia A Cattectu
. . . . . 464 55
728 55
14 870 25
24

25
L 2 406,88+1 740,76+2.252, Total L 6 399,63). .
Ant populare Kinac (datorie Proces verb No 1 488 a 731
. . 8 000 -
D 0 Dacia-Romania 433 40
L. 1 057,80) 1 557 80
Procentele Fondulut de penstunt al personalulut, plus prelevärile Dragan, Dota manuscripte vechi româneai . . . . . . . -
plätiti de Academic . . . . . .
minus pensia d-lui I. Slavici pe 1 an .
. ............
de 1°/, dela fonduri si retinerile de 50/, din salami funqionarilor
. 30.594 98
1 200
-- 29 394 98 44 265 23
26
27 Memortile Secttuim ft remunerarea autonlor (30 coale a L 501
b) Istonca disponibil L 23.920,54
. 2 000
7 972 04
-1
23 920 54

20 018 75
H Cheltuell generale: 28 11unnuzakt, Documente privttoare la.Istona Romantlor . . .

1 Dturnele seminal generale 20 000 -- 29

30
Romstorler, Cetatea Suceava (disponibil L 792,50)
Documente Veress (pentru 400 exemnlare)
2 000
--
2
3
n
D
fechntelor orchnare
a 4 membn delegatt . . . . . . ....... 12.000
1.000

--
31
32
Dommi(e Regulamentare (Premlul Nästurel)
Buktmul Secttumt Istorice
2 000
2.000

--
.
. . . . . .
2.400 4 000
Secretarului general pe 12 luni a L 200
- -
-
4 D 33 Bunea, Istorta Romditilor pawl la anul 1382 idatorie Proces
5
6
D (' 3 Secretart de &glum pe 11 lunt a L 300
Remunerarea functionanlor (statul, anexa 9, la pag 38)
3.300 38 700
34
verbal 1.790) . . . . . . . m . .
Memortile Secttuntt .Ft remunerarea autortlor (30 coale a L. 50)
278
I

13 6412 51
- 23 920 54 43.939 29
a) Din bugetul Academia
b) Din subventiunea de L. 25 000 . . .........
A trelaparte din L 8 316, sporul de 100/e din 1915-16 (regulament)
. .
116 959
12 500
-- 129.459 --
35
c) .6tunttfica. disponibil L 23 920,51 :
Buletinul Sectiunti (dab:me L. 3.011,20 Pr verb 418) 6 0001
said din 1912-13 ..... . . 2.772 36 Dr. C. Istratt, Nomenclatura in chimie (disp L 2 000) . . . 2 000':
$1 a 3-a parte votatä, pe 1913 14 2 772 5 544 37 Memontle Secttunii 0, remunerarea autorilor (30 coale a L. 50) 15 920 54 23 920 54 91 780 37
Suma Lei . . . 135 OW --:
IV. Frannie:
Ajutor de chirie pentru functionart $i oameni de serviciu (Proces
.- -

-
verbal No, 763/912) , 25 401 160 404
38 Prential Lazar (publica(n) 5 000
Sermcaul Banat Nattonale 600
7
8 Spese de cancelarte 2 200 -- 39
40
0
D
Eltade-Radulescu (subiect hterar dat)
1Vdsturel (pubIl cap)
. . . 5 000
4 000
Imprimate
Combusttbil
3 000
5.000 -
-_ --
41
42
D .Nasturel (sublect dat) . .
Marele Preintit Nasturel din 1917, a 4-a parte din L. 12 000
. . . . . , . ,
5 000
3 000
6
Ilumtnat, diverse
Ajutorul Epitropiet Sf. Vineri
{Intrettnerea ft repararea localunlor Aca.detntet
2 800 13 000
400
43
44
Premiul Craiovean
0
. . .
Prtncesa Alma Stirbet (subieet dat) . . .
Bodescu (sublect dat)
..... 1.500
8 500
10
Fonctera fi astgurari
4 500
9.000 --- 45 n
I Lecomte du Nouy
1.500
11 Spese de procese
12 Mobther . . , . . . , . .
4 500
- 1 000
1 000 --
46
47
48
0
»
D

Cuza (pentru «Istoria Românilor»)

Demostene Constantintde .
483
20 000
4 000 57 983 _
13 Spese neprevOute
14 n de expechtte
3.000
3 000 - 49
V Cheltueli din Fondul loan Mu -
Cal ti de Koala . . . 12 238 9!
De transportat La . . . I 31.000 199,104 --- 1
44.265 23 50
. .

Renta viagera a d-nei Ecatenna Fatu.

De transportat
3 000 - 15 238 90
. . . 520 446 83

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 364 DIIGETIIL ACADMIEL DIIGETUL ACADEMIEI. 365

DESVOLTAREA CHELTUELILOR PE 1913-1914. DESVOLTAREA CHELTUELILOR PE 1913- 1914.

Report L. . . . 520.446 83 Report Lei . . , 627 99 88

VI. Cheituell din Fondul I. Scorteanu: XII. Cheltueli din Fondul Grigore Bulucliu:

51 Carti reliptoase 799 45

76 Biblzotecd, cdrft f2 legatul lor . . . . .
Cresterea colectzuntlor labhotecit (datorie 2 471,75)
9 000
6 000
--
77
78
79
Catalogul manuscriptelor, documentelor si ccirtdor .
Cuvântdrtle M S. Regalia, editia II (datorie)
. . . . 2 000
978 91
-
VII. Cheltuell din Fondul Agaricl: . - . . . .
80 Busutocescu, Sistemele de arendare pe inqule Academiel (datorie) j 3.600 85
-- .....
I

Rafturi pentru Biblzotecd

52
53
Anuttatea mostet Moara-Grectlor
Renta magerd Mzhoc
2 200
1 000
81
82 liutuchu, Catalogul publicaftundor ddrutte
83 Rente magere
. . .
2 177 65
1 500 - 25 257 40
12 000 - 37 257 40
54 Foncterd, (L. 4.985,52), asrgua art, etc. (L. 859,44) 5 844 96

.....
I

55 Adintnistrafta mosiei Moara Grectlor (anexa 1, pampa 20) . . . 9 575 61

56
57
$coala Agana" (anexa 10, pagina 40) . .
Dobanzt 5,/ la imprumutul de L. 54 000 dela Fondul Macinca
. .
2 700 -
I

I
33 291 - XIII. Cheltuell din Fondul de pensluni:

-
Idem la imprumutul de L. 66.827,44 dela Fondul Adamachi . . .
Idem la Imprumutul de Lei 20 758,90 tot dela Fondul Adamachi
pentru biserica
3 341 37

1 037 95 4 379 32 7.079 32

84 Pensia d-lui 1. Stand pe 1 an 1 200 -
58 Amortzsment din imprumutul Adamachi de L 66 827,44 . . 5 819 41 64 810 29 XIV. Cheltuell din Fondul Adamachi :

VIII Cheltuell din Fondul Donicl. Capitalizdri conform regularnentului (art. 5) . . . 14 114 51
85
Capitahzare din Imprumutul Donici 3.000 -
69 Amorttsment din Imprumutul de L 35.428,70 dela Fondul Adarnachi 3 000 - a din Imprumutul Agaricr . . 5.819 41 8 819 41 22 933 91
60
61
62
Dobasda VA la imprumutul rämas de L. 32 428,70
Foncterd, astgurdri, caldtortt, etc
Admintstratta mostei Radiana (anexa 3, pag. 22)
1 621 45
2.500
3 810 56
- 10 932 01
86
87
88
Fonder&
Asigurdri. . . . . . . . . . . .........
Reparaftuni si intre4nerea ecaretelor
. .
3 583 42
250
1.000
--
IX. Cheltueli din Fondul Maria General Carp:
89
90
Cheltueh au, ingrdirea ,imobtlelor si ptidurdor
Admimstratta mosiet Roston (anexa 4, pagina 23)
Burse f2 cheltueli de scoalä (art 6 Reg ) . . . . . . . . . .
1.200
7.498 --
63 Fonciera mostei Olteni 3 197 65
91
92 Burse pentru 10 elevt deks 6coala Aganci a L. 360 (art. 12). .
.
.
89.768 19
3.600 --
64
65
Pädurart . . . . . .
Admtnistrafia mosiet Oltenz (anexa 2, pagina 21)
300
9 275 25
- 93
94
Masa dela Stattunea Zoologtcd dm Reapole (art. 7).
$coala Adamachi din last 0, gnple sufletului (art. 3) . . . .
3.800
5.000 --
66 Cheltuelt neprevilzute, astgurdri, etc 600 -- 95 Cheltuelt de procese 500
67
68
Ajutoare scolartlor säraci dm Gvurfou
12
Bucuresti
2 000
2.000 -
96
97
Cheltueli neprevdzute (art 4)
Doud premti din 1913 a L. 5 000 (art 2)
Pubhcattile Fondulut Vastle Adamacht (art. 5). .
1 500
10 000 --
69 $coa7 a din comuna Olteni pentru arti i altele
70 Amorttsment din imprumutul de L. 20.275,95 486 20
500 - 98
99 Parte pentru churna Dtrectorulta Admmiska(et
. 9.033 2:
400 --
71 Dobancla 501, la acest imprumut pe 1 an
72 Intreftnerea bisericii din Olteni
I. 013 80 1.500 - 100
101
Indeinntzarea Comisiunzlor pentru burse.
Reparatta cavoulut Dr. G. Asachi
1 500
4 000 - -
142 633 19 165 667 10
73 Marele Premzu clm 1915 de L 7 000, -a 3-a parte pe 1912-13 ;
- .5:66
22 333333 3300
§i a 3-a parte pe 1913 -14 XV. Cheltueli din Fandul Ottetelesanu:
2 333 4.666 6e 24 439 50
X. Cheltuell din Fondul Stolojian: a) Fondul pentru inzestrarea absolventelor Institutului:
74 Bursd 4.481 80
102
din veniturile totale .......
Inzestrarea a 12 absolvente a 200 # a L. 11,76. . L. 2.350,- :
. . . . . . . .
procentele fondului pentru inzestrari de L. 700 minus 1 oh
. . . . 27.507 -
XI Cheltuell din Fondul Urláteanu: pentru pensiuni.
b) Cheltuehle fondtdui :
693 - 28.200 -
75
(Bursci pe lurnle Octomvrie 1913-Maiu 1914 a L. 200, - .
Cheltueh de ducere st de scoalä
. . 1 600
400
-- 2.000 - 103
104
1mpozzte
Astgurdrz
16.000
1.600
--
De transportat Lei . . .
I

I 627 909 88
105 Pdclurari 1.800 -
De transportat Lei . . 19.400 - 28.200 - 831.934 38

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 366 EIIGETTIL ACADEMIEL

DESVOLTAREA CHELTUELILOR. PE 1913-1914.

Report Lei . . 19 400 - 28 200 - 831 934 38

I
1

106 Reparafmns (Biserica dela Mägurele L 1.400,-cantonul Mägurele I

L. 600,- moara Mägurele L. 500,-repara1u la ecaretele (le pe

celelalte moii L. 600,- imprejmuire la Institutul Mägurele
200 m. I a L. 12, L. 2.400,-) . - 5.400 --
107 Cheltueh de procese
108
109
,, neprealzute . . . . . .
Administratia Mopes Mdgurele (anexa 6, pagma 24) . . .
. ..... . . ....... .
1 000
1.000
3 330
--
110
in
1/ // Fundu-Chzselet (anexa 6, pagma 25)
Parte pentru daurna Directoruhet Admmistratiez .
c) Chelluelde Inshlutului 011eteleginu (anexa 11, pag. 43):
.
.
. .
12.463 25
400 -
42 993 25

112
{Persona lul d'idacttc
D .........
de semen,. . . . . . .
26 260
15 600
--- 41.860,-
1

113 Tirana 28 515-

Lummat $2. inceilzzt 11000-
..... .........
114
VIM ft trasurt, etc .
115
116
117
Atelier . . . .
lntrettnere, instalatiuni fi mobileer . . . .
. . . .
5.561 50
1 130
3 987 62
-
Imbrdcaminte . 4.8131-
113
--
-
119 Material de studiti . . . 2.500
120
121
Diverse
Medicamente
Cdmpul vi parcul
1 364
650 --
122
123
124
Excursiuni
Suma chsponibild pentru reparattunt, calorifer .Ft constructiuni
3 000
500' - 104.881 12
49 655 94 225.730 31
XVI Cheltueli din Fondul Tache P. Anastassiu:
Fonder&
125
126
127
Astgurdre. . . . . . .
Re»ta d-net Rena P Anastassiu
19 012 93
1.400
24.000'-
-
Renta d-lui Iancn P. Anastassm
....
128 12.000
,coala profestonala de fete din Tecumu .
129
130
131
Salariul personalithit same dela Tzydneei . . .
$coala primard dela Calmatuiu (anexa 13, pagina 51) . .
10 000
3.800
29 3/ 7 50
-
--

132 .5'coala de agriculturd dela Tzganeei (anexa 12, pagina 47) . . . 67 771 70
133 Administratta mope?, riganefti (anexa 7, pagina 26) . . . 16.053 70
134 Calmeitutu (anexa 8, pagina 28) . . . . 8 730 --
.....
1, I/
Biserica dela Calmatum (anexa 14 pagina 54) .

-
135 3 557
136 Cheltueli neprevazute, procese, etc. . . 2 000 --
137 Parte pentru diurna Directorului Adnunistratiei
. . .
400 - 198 042 83
XVII. Cheltueli din Fondul Obedenaru (nudil proprietate)
138 D-nei Maria Obedenaru cupoanele 12 348 25
XVIII. Cheituell din Fondui Ion Ghloa (nudl proprietate)
139 Princeset Alexandrina Ion Ghica cOpoanele . . . 2 375 -
XIX. Cheltuell din Fondul Apostol Papadopul:
{ 10 burse coala supei ioarä de comert din Galati a 350 anual 3 500 - -
140
10 » » inierioarä » i » 250 » 2 500 - 6 010

Excedent . . . . . . . . . ..........
Totalul cheltueldor . . .
. .
1 276 430 77

1
997 44
277.428121
I
I
=

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 IIUGÉTErt ACADEM1EI 367

Anexa 9.

PERSONALUL ACADEMIEI ROMÂNE IN 1913-14.

I - Funcvonarii :
a) Serviciul Cancelariei
1 $ef de serveiu a I ei 585,- Lei 7 020,-
1 Avocet D » 635,- D 6.420,-
1 Corector al publie4unilor . . » D 455,- » 5 160,-
1 D » » . . » D 420,- D 5 040,-
1 Arhivar-registrator » » 275,- D 3 300,-
1 Scrutor » D 216,- D 2 592,-
1 Contabil » D 455,- D 5 460,-
1 Ajutor contabil _ . . . D D 264,- D 3 163,-
1 Cassier A » 300,- D 3 600,-
1 Scrutor . . . . D D 216,- D 2 592,- Lei 44 662, -

b) Serviciul bunurilor :
1 $ef de serviciu a I ei 585,- 7.020,--
e) Serviciul Bibliotecii :
1 Bibliotecar a Lei 645,- Lei 7.740,-
1 Ajutor D D 155,- D 5 460,-
2 Ajutori a Lei 350,- . . . . » o 700,- p 8 400,-
1 Ajutor » » 330,- 0 3 960,-
1 Ajutor . D » 300,-. D 3 600,--
1 Ajutor D » 275,- D 3 300,-
1 Ajutor 0 0 250,- D 3.000,-
2 Custozi a Lei 272, - D » 544, - D 6 528,-
1 Ajutor nurnisinat . . . . . . » » 220,- 0 2.640,-
1 Serutor ..... . D D 284,- D 3.408,-
1 0 . . . D » 218,- D 2 616,-
1 D . . . . D 0 180,- » 2 160,-
2 Serntori a L. 150,- . D 0 300,- D 3.600,-
1 Serbtor (Lune -15 Ian. a Lei 150
si 15 Ian.--Maiu a Lei 180) D 1.935,-
2 Seriitori (dela 1 Octomvrie) a
Lei 150, Lei 300 » 2.400,- D 60 747,-
Same Lei 112 419,-
IL - Oarnenii de servictu :
2 Supraveghetori a Lei 120,- . . a Lei 240,- Lei 2 880,-
4 Odäiasi . . . D 0 110,- . . D D 440,- D 5.280,-
3 » . .
D D 100, - . . D D 300,- D 3 600,-
2 » . D D 90,- . . D D 180,- » 2 160,-
2 Randast D » 80,- . D D 160,- » 1.920,- D 15 840,-
De transpoi tat . . . Lei 128.259,-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
368 BiTGETLL ACAMMIEL

Report . . . Lei 128.259,-

111 -Thurna Threctorului Admirustrabei pe 6 luni a Lei 200,- » 1.200,-
IV.-A 3-a parte din Lei 8 316,- sporul de 10°A, la sala-
rail bp in 1915-16 » 2 772,-.
Suma Inscrisil In buget Lei 132 231,-

Plus saldul dispornbil ca a 3-a parte din sporul de 10 °/,,

de Lei 8 316,- votat in a nul 1912-13 . » 2.772,-
Total general Lei 135.003,-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 FONDUL I. C. AGARICI. 369

Assail 10.

FUNDATIUNEA «IOAN C. AGARICI»

Cheltuelile qcoalei de agriculturd, din Moara Grecilor

tin 1913-14.

In In 1913-14
NATURA CHELTUELILOR 1912-13
Total lunar anual Total

I. Personal :
1 Director . . . . . . 3.600
--- 300 -- 3 600 --
2
3
Ajutorul I-iu
D al II-lea . .
Maestru fierar
. . .
960
720
--
80
60 -- 960
720 ---
4
5
6
Maestru lemnar .
Gardian de noapte
720
720
360 --
60
60
35
-- 720
720
420
--
7
8
Vizitm
BucAtar
Sp älätoreasä
420
420 -- 40 --
85 -- 480
420 ---
9
10 Boar gi v5car
300
360 -- 25
30
- - 300
360 --
11
12
Vier
Cioban .
300
250 - 25 300
250 - 9.250 -
II. lirana:
2
1 IntreOnerea a 30 elevi, a 50 barn pe zi . .
Directorul cu familia a 2 lei pe zi . . . .
Dou5 ajuloare i doi maestri a 75 b pe zi (310
'
450
60 --- 5.400
720
--
--
3
4 Person. de servictu, 6 oamem a 50b. pe zi (3 lei).
90
90 - 1.080
1 080 8.280 -
III. Luminat, inoidzit :
Petrol, lämpi, sticle 450 -- -
1
2 Lemne de foc, 21/2 ha 'Ai:lure
IV. Intreinerea eoaretelor si
1 200
- 1 650

obieotelor :
Repararea cramei dela vie, invelitul cu stuf,
1

2
facerea din nou de ferestre, ugl, sobä .
IntreOnerea clAdirilor, tencueli, väruit, väpsit,
250 -
cur5.titul latrmelor, repararea ciqmelelor,
robinete, descärcritoare, etc. . . . . 700 -
3 Perii, tesale, furci, lopeti, cAldári, juguri .
ReparMia hamurilor, apestre pentru cal,
100 -
4

5
un frill nou, 2 cäpetele, curele, unsoare, etc
Unsoare pentru mwni qi harabale . . .
200
30
-- 1 280 -
De transportat Lei . . . --' 20 460 -
Analele A. R. XXXV .-Deabaterale. 24

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
870 VONDErf. f. ti AOktlicf. P0/41mil. f. 1. AGARICI. 371

I No curent II
curent II
'.' In 1913-14 In In 1913-14
E
In \

Z NATURA CHELTUELILOR 1912-13 NATURA CHELTUELILOR 1912-13

Total lunar anual Total Total lunar anual Total
1.

Report Lei . . . 20.460 - Report Lei . . . i 680 26 825 -

V. Ateliere: 6 10 paturt in dormitoare si infirmerie . . .
20 cearsafuri, 20 fete de perine, 10 dosuri,
170 -
1 Fier si mangal pentru reparaloa harabalelor,
7

8
12 sorturi pentru elevi, etc . . . . .
0 phtä In bucgtgria elevilor si alte obiecte
180 -
instrumentelor agricole, trasurt vechi, pen- necesare in bucgtärie si sufragerie . . . 200 -
tru facerea a 2 harabale, unut docgras st 9 Mobi her pentru cancelarie un biurou, patru
pentru potcovitul cailor . . . . 550 -- scaune, un ceas, un scauu mare pentru
--
.
2 Lernnärie pentru facerea de porti la fatigue, biurou, calimarä, etc
la pare st la gräding, 3 mese si 6 scaune
in sala de recreatie, 6 stupi sistematici
10
. . . .
0 canapea in camera oficiala si un covor
. 200
350 1.780 -
st un pat pentru gandacii de matase . . -- -
3 Instrumente la atelier ..... . . .
1 250
220 - 1 020
1
IX. Medicamente li medio:
Medicamente . . . . . . . . . . . . . . 250 --
VI. Vite, instrumente agrioole pentru 2 Plata medicului si a unui veterinar pe un an 100 350 _
griidini, vie sfi stupärie :
X. Cheltueli de culturi:
2 perecht bot marl
I
2
3
4 vaci rassä moldoveneascA
Un cultivator cu 11 dinti . .
1 500
1 200
160
-- 1 Cheltueli pentru cultura campulut si a vim .
60 kg sämantg de luce 1 na st 60 kg sgmantg,
1 750 -
4
5
Una vanturatoare
Un plug No 16 . . . . .
. . . .
190
135
-
-
2
trifom a lei 2 80 kg . . . . .
Serninte pentru grgdina de zarzavat, pomi,
. 336 -
6 2 musamale marl impermeabile . . 160 - 3
camp, etc. 300
-- 2 386 -
--
7 Diferite instrumente de grading, camp, vie,
stupgrie st gospodarie, ea: sape, harlete, Xl. Cheltueli diverse:
coase, etc. si un furtun de caucmc pentru
stropit 300 - 3 645 - 1 Inspectium si. neprevazute 800 -
VII. Imbricimintea elevilor iti spilat: XII. Lucriri din non :
I Cgm'ast, ismene, itari pentru varg, dicmh, 1 Facerea until canal cu tuburi de ciment
pentru scurgerea murdarulor dela buca-
---
cisme notia, bocanci in locul opincilor,
mintene etc . . . .
Siipun peritru splatul rufelor elevilor, si cu-
1.500 - 2
trine t spillätorie in ses
Captarea de noua izvoare de apa
300
600 900 -
2
rgtenia lor, socotit 250 kg. a 0,80 b. kg 200 - 1.700 -

1
VIII. Material de studii, oanoelarie gi
mobilier:
Cheltueli de cancelane, pentru elevi, abo-
XIII. Asigurarea oulturilor contra
grindinii .....
Totalul general al chehuehlor L.
Venituri propuse pentru anul 1913-14:
. . .
.
.
.
---
"
250
33.291
--

2
namente la reviste, etc.
Carti de studiu pentru elevi
150
150
-
- I
2
Vemt din terenul de caftan si zarzavat .
D dela v ie . . . . . . . . . .
.
.
8.800
2 000 -
.....
1

3 Cheltueli de transport pe a F. R. pentru

mite stiintifice la ferme, expozitn agri-
I 3 5 din produsele animale, ca dela
vaci, porci , . - . . . .
oi,
1 000 --
.. ...
--
cole, etc . . . . . . . 100 4 Verut dela atehere st altele . . . . . 500
4
5
0 sobg Godin la lavabouri si closete
0 sobg pentru incalzit apg si dus la baia
elevilor
. . 60

290 -- --
5

6
tram . . . . . . - .....
Din vanzarea a 2 perecht boi mici st ha-.
. . . .
Din vanzarea a 4 vaci mici . . . . .
1.000
600 -- 1.600 --
De transportat Lei . 680 26.825 Totalul venitunlor L . . i 13 900
-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
372 BUGETIM FUNDATIVNII OTTETELt$ANI1 El:METER, FUNDATIIINII OTTETELEANII 373

Anexa 11.

i
INSTITUTUL OTTETELWkNU

-I No eurent
In In 1913 - 14
NATURA CHELTUELILOR 1912-13 -
Total
lunar anual Total
Cheltuelile Institutului Ottetelesanu pe 1913-14.
Report Lei . . 10 080 - 26 260 -
NATURA CIIELTUELILOR
In
1912-13
In 1913-14 18
19
Rândas si ajutor la zarzavat
la pavilionul bucAtäriei cl. IV .
. . . .
. .
360
360 -
30
30
-
- 360
360
--
0
D

V. . 360 -- 30 360 -
-
D
Total » D D D .

lunar anual Total 21 » bucgtAria dela castel 420

-- 35 420 -
-
D

22 Cosar si zidar . 540 45 - 540

I Corpul didaotio :
23
24
Grämäreasä
Inflimier5.
. . .

.....
.
Gospodar al curtii (supraveghetor)
. . . . . .
. .
. 180
960
660
-- 60
50 -
720 -
-
600 -
1 Director de studii 5 400 -- 450 -- 5.400 -- 25
26
.
Päzitor de noapte .
. . . . . .
600 - 40 - 480 -
-_
---
Logofätcontabd
2
3
Directoare .
Medic si profesoare de igienä
3 720
2 160 - 310
180 -- 3.720
2.160 -- 27
28 Tesátoreasá
100
40
1 200
480 15 600 -
4
5
Profesoare de religie si duhovnic .
D

htere
D tilla VI
. . . 1.440
1 440 --- 120
140 -- 1 440
1 680 -- III lirana:
Total . , . 41.720 7 7 41.860
6
7
D

Maestru de muzicä
D 1 440
1 200 -- 140
100 -
--
1 680
1.200 --
8 Condueátoare de gospodärie
Maestrá de albituri
840
- 80 960
--
I Directia, 6 persoane a 1 leu pe zi, Lei 6,
pe 365 zile . . . . . 4 288 - 2 190 -
.... '780 - --
9 1 020 100 1.200 Eleve, 72 persoane a 70 b. pe zi, Lei 50,40,
2
-

-
16 632 -
D croitorie
10
11
A

D D bucätArie . . . . . '780 -
600 -
80
80
-
960
960 -- 3
pe 330 zile . . .
Eleve, 20 persoane a 70 b. pe zi, Lei 14, -
11 160

- 3.780 -
12 spälatorie si pedagog5. .
13
D

D
D

D tesut si pedagog5 . . .
.
.
. .
. 960
---
60
80 -- 720
960 - pe 270 zile
Personalul de serviciu, 27 persoane a 60 b.
. 2 700
14 D D gilding de copii si pedagogi . 600 60
-- 720
---
4
pe zi, L. 16,20 pe 365 zile . . . . . . 4 745 - 5 913 -- 28 515 -
15
16
D D gimnasticfi si pedagogä
Pedagogil cl. I si ajutoare de garderobä .
. . . . 600
600
--
50
50
600
600 Total . 22,893
--
17 Pedagogá.
. .. . ..... 600
-- IV. Luminat si Incilzit:
- --
, . . . 600
18
19
D

Maiestrá de desen si bibliotecarä . .

. .
. 960 -- 100 1.200 -- - I IntreOnerea motorul ui si instalatiumlor elec-
.... --
20 Inväkritorul - pentru practica pedagogic5 . 100 100 26.260
2
trice . . . - . .
Combustibil vegetal si mineral
. 2 500
8.060 -- 2.500
8 500 11 000 -
II Personalul de servioiu: V Pits si träsuri, eto.:
1 Mecanic
GrAdmar pomicultor
1 920
-- 200
--- 2.400
--
1 0 pereche cai
Potcovitul . .
...........
. . . . . 1.181 5
--
2
3
4 Portar
D pentru zarzavaturi . . . . . . . .
960
780
240
-- 80
65
40 -
960
780
480 --
2
3
.
Procurare de ov5.z .
IntreOnerea träsurilor si carelor
.
. . .
. 200
2.000
200 --
5 Brutar 720 -- --
4
5 Repararea radicalä a um, trásuri
. . .
5 560 - 700
--
......
Ei

Ucenic-mecanic 840 25 _ 300 6 0 briscä notiä .....

6
'7 Tâmplar . 720 -- 80 -
50 _
960
-- '7
......
Un car nou . . . . . . .
Reinnoirea until car .
. . . . . . 300
400
180 --
8
9
10
Vizitiu
Rkrida la cai
Argat la boi
540
360
360
-- 30
35
_
_
600
360
420 - - 10
8
9 Furaj pAná la noua productie
Art Curte, grajd, reparAii
. . .
. .
. 400 - 5 561 50

..... ---
E

-- _
II D vac: 240 30 360
D

Servitoare la castel 360 30 _ 360

VI. Ateliere :
12
13 D clasa IV
. . . .
360 -- 30 _ 360 AO., ace 500 -
---
D . . . . . . . . 1

Spälätoreasa I a _ Reparatia masinelor de cusut

14
15 D a II-a
III-a
480
480
480
-
--
40
40
---
480
480
480
2
3 Insboae pentru covoare
1)5114 cu necesarele . . . . .
si
.
unul pentru
. . .
1 749 60 [
30 --
300 -
16
17
D

Macias In curte
D

300
40
300 - . .
Material pentru lucrul rnanual si de 1,esut 300 - 1.130 -
De transporiat Lei . . .
25
10 080 -
26.260 - 4
De transportat Le: . 82.482 60
(
- 88 066 70

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
374 BUGETUL FUNDATH.Thal OTTETELEANU. BUGETUL FUNDATIUNII OTTETELE$ANU. 375

curent
ep In In 1913- 14 a.) In In 1913-14
,..
V NATURA CHELTUELILOR 1912-13 NATURA CHELTUELILOR 1912-13
c.)
6 Total 6 Total
Z lunar anual Total lunar anual Total
Z

Report Lei . . . 82.482 60 88.066 50

Report Lei . . . 94 763 60 99.367 12

X. Diverse :
VII. Intretinere, instalatiuni
gi mobilier: ate 4 lei de elev5 pentru stricäcium, 91
1
eleve . . . . .
E
364 --
1
ratium ......... .
Pentru curätirea localurilor si mici repa-
. . . . 500 -
2
3
Cheltueli de inspectiuni si examen
Cheltueli neprevazute ..... .
.
.
.
.
400 - t 600
400 - 1.364 -
2
3
Vase de bucätärie
Säpun . . . . . . . . . . ..... 200 -
500 -- XI. Medicamente :
4
5
Saltelele de ragout (30 buc. X 8,50) . .
Transparente .
.........
. . 255
- 1 Diferite retete, etc ....... . . - 500 -- -
---
100 500 {
6 Presuri . . . . . . . 100 2 Vizite dentistice 150 650
7 Montarea complet a scoalei de spMat 300
8 Patru paturi de fier XII. Cämpul si Parcul:
9
10
24 paturi a L. 18,- . . . .
Completarea cheltuehlor p. instalarea apei .
. . 5.290 - 100
432
945 62
- i l ntretinerea parcului 1 000 - 1.000 --
Cultura plantelor furajere
11

12
Ceasornic de control al plzitorului do
noapte
Douä pulturi pentru secretariat cu scaunele
75 -
2
3 D zarzavatului ..... . . . .
700
1.300 - 3 000 -
lor, etajerä si dulap pentru arhiva, du- XIII. Eiroursiuni:
13
lap pentru expunerea obiectelor . . . .
Cabinä pentru aparatul de proiectie . .
280
100
-- 1 La Constanta . . ........ . . . 500 - 500 -
14 25 scaune In atehere 100
.
-- 3.987 62 Total . . 97 163 rib
--.
101.881 12

VIII. Imbrioäminte : XIV. Sumä disponibilipentru repa-

,
ratiuni, Calorifer si construotiuni 49 655 94
1 PänzA pentru ruarie de corp un rând cä- 154,537(7
mäsi de zi si ate 2 ränduri din celelalte Totalul general al cheltuehlor . . .
rufe pentru 91 eleve . . . . . . . , 1.000 - .--

2
eleve . . . . . . . ..... .
Material pentru rochn de larnä. pentru 31
. . 650 -
3

4
pentru 91 eleve . .....
Material pentru sorturi de clasä (cu mâneci)
. . . . .
Material pentru jachete de iarnä p 10 eleve 3 591 - 300
145
--
5
6
Stofe pentru rochii de vará pentru 91 eleve
Material pentru sorturi de menaj, 91 eleve.
350
200
--
7
8
ifon pentru batiste, 3 bucäti a L. 25,- .
Ciorapi ate 4 perechi de elevä, p. 91 eleve
75
455
--
9 Incältáminte pentru 91 eleve a 18 lei . . 1 638
-- 4.813 -
IX. Material de studii :
1 CArti, tipArituri, material de studii, de scris,
desemnat, abonamente la reviste, cheltueli
de cancelarie, legat de cärti
De transportat Lei . . .
3 400
94 763 60
- 2.600 -
99 367 12

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
376 BIIGETUL FIINHATHJNII TACHE P. ANASTASSHI BIIGETUL FUNDATIUNII TACHE P. ANASTASSIII. 377

Anexa 12.
C'
co In In 1913 14
s' 1912-13
FUNDATIUNEA TACHE P. ANASTASSIU U NATURA CHELTUELILOR
6 Total
Z lunar anual Total

Cheltuelile Scoalei inferioare de agriculture& «Tache P. Anastassiu

5
Report Lei . . . 20 026
57 elevi 1 pedagog si 12 servitori a 0,50 pe
- 4.005 - 22 470 -
dela Tigclne0i pe 1913-14. zi (L.35)
, dela 1 lume 1913-1 Septemvrie
1913 (90 zile) . . . . . . . . . 3.150 -
Scoala cu incepere dela 1 Septemvrie 1913 va aveh 77 elevi. 6 77 elevi, 1 pedagog si 12 servitori a 0,50 pe
zi (45) dela 1 Septemvrie 1913 - 31 Maiu
15 .300 - 1

'el
1914 j270 zile) t 12 150 - 19.305 -
In In 1913-14 I
IV. Luminatul si incalzitul :
Ill
3 NATURA CHELTUELILOR 1912-13
Total
1

1 Petrol, stele de lämpi, etc.

320 steri lemne de foc
350 - 500 --
lunar anual Total 2
3
4
1 tonä coks .
Cur Atitul sobelor
. . . . - . . .
.
2 025 -f
2.100
70 - 2 670 -
l
I. Corpul didaotio : V. Curte, grajd, vehicule,
reparatiuni :
1
2
3
Director-institutor a L 300+50 diurnä .
Institutor-agronom a Lei 225 + 30 diurnä
Invätätor pentru anul preparator si secre-
4.200
2.700 -- 350
225
-- 4.200
3 060
-
- I Intretinerea curtii si curAtirea clädirilor,
sobelor, grajdurilor si animalelor . . . . -
tar-contabil a Lei 120 + 50 diurnä (9
lulu) -- -- 2 Reparatiuni interioare si exterioare, váruit,
väpsit, etc. si la loom* personalulin . .
1 000 - ii
400

1 000 -
4
.
Sef de cultura 2 040 -- 170
170
--
1.530
2.010 3 Reparatiunea acoperi?ului la clahrea prin-
5
6
Grädinar-pomolog .....
Preot-mstitutor
. . . . 1 800
480 - 150
40
1.800 --
480 -- cipan t
500 - 1.900 -
'7
8
Medic . . . . . . . _

Pedagog (dela 1 Sept. 1913 -1 Lime 1914)

. . . . . . . 600
450 -- 75
60
-- 900
540 -14 550 - VI. Ateliere, lucru manual, stupiria
si spilitoria:
12 270 - Aieher: Soule si material pentru diferite
II. Personalul de serviciu : I
obiecte si exercitiul scolardor . 300 --
1
2
Econom-magaziner
Maes tr u-lemnar
900
840 --- 75
70
-- 900
840
-- 2
3
Potcovitul cador si Intretinerea vehiculelor
Facerea a 10 hánci nouá si o catedrä . - 815 - 360
200 --
3 Maestru-fierar
Grádinar de zarzavat
840
-
70 -- 840 -- 4
5
Cuiere la clase si dorrmtoare .
3 bänci si 3 mese pentru sufragerie .
. . . . 50
130 -
4
El BucAtar
400
480 -- 60
50 -- 720
600 -- 6 Lucru manual: Material necesar (papufa,
carton, etc ) . . . . . . . ....... 50 -
100 -
6 Vizitiu 360 40 480

--
1
7
8
Odäms
2 Spälâtorese a 35 lei lunar
.
360
720
-
-- 35
70
420
840 -- 7
8
Stvpdria. 5 stupi mart a 20 lei
Spalätoria. 2 bálit de brad (L. 40,-), 30 m
9 LucrAtor-brutar franghie de rufe (L. 14,--), 4 cáldilri de
10
II
5 argati a L 30
Gánalreasa
540
1 800 - 30 - 1.800 - zinc (L. 10,-), 1 cazan de rufe (L. 30,-),
60 kg. säpun pe lunä. 720 kg (L. 540,-) . 634 - 1.824 -
12 Pandar si gardian de noapte .
96
420 - 40 - 480 - 7.920 -
--
7 756
VII. Instalatiuni, instruments agricole
III. Hrana : si mobilier :
1 Director a 2,50 pe zi (360 zile) 75 --- 900 1 Instalafiunz:
2 Institutor-agronom, sef de culturá si grádi- 135 Un jghiab de beton . . . . . . . . . 100
---

-- -
,

nar-pomolog a L. 1,50 pe zi (360 zile) L. 4,50 1 620 - Trei felinare de curte a Lei 20 . . . . 60
45 - Ceasornic control p päzitorul de noapte
I

InvMätor a L. 1,50 pe zi (1 Sept.-1 Iume), 75

405 -
3 .

4
280 zile
Econom, maestru lemnar, maestru fierar a
Intretinerea podului dela moarä
Flare la ferestrele de jos
3 005 - 200
100 ---
90 - 1 080 -
L. 1,- L. 3 pe zi (360 zile)
- - -- Costructiunea unui grajd de porm
5.000 m. sarmá dintatá
. . . . 1 300
550 - 2.385 -
De transportat Lei . . . 20.026 4 005 22 470
De transportat Lei . . . 42.521 - 2.385 - 48 1b9 -

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
378 BUGETUL FUNDATIUNII TACHE P ANASTASSIU. BUGETUL FUNDATIUNII TACHE P ANASTASSIU. 379

No. curent II
S1) In In 1913-14 In In 1913-14
"6
c.)
NATURA CHELTUELILOR 1912-13 NATURA CHELTUELILOR 1912-13
6 Total lunar Total lunar
anual Total anual Total

I
Report Let . . 12 521 - 2.385 - 48.169 - Report Lei . . . 47.954 50 2.127 - 56,058 20
Mapm f t instrumente : 30 mantale a lei 30 900 -
2
30 criciuli a lei 5 . . . . . 150 -
1 Cântar decimal
2 pluguri No. 10
1 plug bräzdar
. ...... . .
BOO
180 -- 20 glum de postav a lei 3
20 sorturi a lei 2
77 perechi cisme a lei 18 . . . . . . . .
60 --
40 --
30 sape
30 härlete
100
48 -- 77 perechi mänusi de 16,0, a lei 1,50 . .
'77 plärn de pAslä
5.286 -
1
1.386
115 5
--
20 lopeti de fier
15 greble de fier 1 816 -
48
-- 20 costume de varä . . . . . . .
Reparatiunea hamelor si cismelor, 10 lei de
308
200
10 coase.
20 furci de fier . . . . . . .
25
25 -
40 -
elev (77 elevi) 770 - 6 056 50

5 arnäcoape .....
20 fore: de lemn .
10 säpäligi
. .....
. . . . .
. .
. 10
16 --- -
IX. Material de studil si oancelarie :
15 842
10 eärti de cetire a Lei 1 70
10 gramatici
17 --
Vite: 0,80 8
--
D D
3
10 geografn » » 1,40 14
1 pereche de boi . i2 250 -- 10 aritmetici V 0,80
D 8
-
3 perechi de puree:
gáini, rate, gáste .
. . . .
1 700
150
60
10 zootehrm
10 fiziei agricole
D

D
2,50
D

2,50
D
25
25 --
--
-
2 vac: a 300 lei
20 oi a 18 lei . . ...... . . 1
600
360 3 420 - 10 botanici D 2,50 . . .
D .
Caiete, condele, radiere, sugátori, etc..
Material pentru muzeu si cursul de agri-
.
.
.
.
507 25
100 -
4 Mobilter : mensurá
Cärti pentru biblioteeä si abonamente la
350 -
20 paturi de fier a 15 lei . . . . . ' 300
--- reviste agricole . . . . . . . 135 --

--
20 saltele de pale . . 2 Imprimate i cheltuelt de cancelarie . 100
20 perne de pale . . . . .
.
.
100
25 3 Material didactic .
. .
. . 1 000 - 1 807 -
20 päturi militare (a 18,80)
40 cearsafuri a 4 lei . .
.
.
.
.
. .
.
.
.
. 376 -
40 fete de perne a 1,50 lei .
. .
.
. .
. .
.
. .
. . 160 --
60 -- 1
1

X. Diverse:
tingiri, oale . . . . . .
4 lighene smältuite . . .
. .
.
.

.
.
.
.
.
60
12 - 1
2
Cheltueli neprevSzute
Medicamente 1 050 -f 400
300
--
2 duzini farfurn smältuite 14 50 Parastasul de Sf. Dumitru L. 150 -,si po-
_-
60 3
2 tacâmuri .
2 lighene marl. .
1 91 7
19 20
3 -- mern L. 50 . i 200 900 -
25 lingurite pentru cealu 15
3 ani marl . 7 - XI. Cheltuell de oulturi, gridini si
25 eäni miei
strecurätoare
12 50
- IntreOnerea parculut . . . . 1.800 - 2.300 -
40 -
2
40 servete
20 pleptem . . . .....
6 scaune pentru caneelarie si clase
. . .
. .
.
.
6
30
-- 1 242 2 7 889 2 1
XII. Telefon :
Taxa anualá 993 - 150 -
VIII Imbrioäminte: XIII InspeoIluni. . 500 -
77 pantaloni de lucru a let 11
50 tunici mintene a lei 16 . . . . . . .
847
800
-- Pomp de incediu
Datorn
575
793 90
-
-
40 ital.] albi a 12 lei
De transportat Lei . . .
47 951 -50
480
2.127 - 56.058 20
Total general . .
-
58.959 40 67 771 70
I

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
380 BITGETIIL FUNDAT1IINH TACHE P ANASTASSM. EUGETTII. PENDATIHNII TACHE P. ANASTASEITY. 381

Anexa 13. _
FUNDATIUNEA TACHE P. ANASTASSIU 4)
... Totalul In 1913-14
o NATURA CHELTUELILOR din
6 1912-13 lunar anual Total
Cheltuelile qcoalei primare dela Cdlmettuia pe 1913-14. Z
-
Report Lei . . . 19 491 - 2.350 -- 17.526 50
j8
cu
c_
Totalul In 1913 -11 3 2 tone Cirbuni a 95 lei, cu transportul .
Topoare, fer'Astrae, pile, cálc5toare, etc. . .
175 -- 190
30 -
c.)

6
NATURA CHELTUELILOR din
1912-13 lunar anual Total
4
5 Plata unui om, la tämtul lemnelor pe 4 lum
55
120 - - 2.570 -
Z
V. Grajd (vite,vehicule, nutrel):
I. Corpul didactic:
1 Institutor definitiv. 2 208 -- 193 50 2 322 -
2
1 Cultura comple0 a 3 Ha. ov5z, a 80 lei Ha
Asigurarea ovAzului contra grindinei . .
245 - 240
21
-
--

-
2 Institutor deli nib v. . 2.322 -
. 2 208 193 50
-
3 Medic al scoalei
Maestru de lucru manual la biiie(i .
600 - 50'-
-- 600
-
3
4 Potcovitul a 2 cai . ...... .
Recoltatul a 2 Ha fân, a 40 lei Ha. . . .
. .
80
80 -
80
80 -
........
4 . 600 50 600
5 Maestni de lucru manual la fete
.
.
.
. .
.
. 600
-
- 50 600 - 6.444 - 5 Tesale, peni, unsoare de copite, de ha-
35 -

II. Personalul de serviciu:

6
mum, etc.
Difente repara(u la vehicule . . . . . . . 40 -
, 40 --
50 -- 611 -
--
I
2
Diriginte-Admi rnstrator
Grädinar, pe 8 lum.
600
480
-
-
--
50
60 --- 600
480
--
VI. Lucrul manual Ili stupiria :
3 Bucgtar . . . . . 480 40 480
--
--
4 Gardian de noapte pe 6 luni . . 40 240 Material pentru lucrul manual la fete. . 40
5 Vizitiu
. . . . 480
480 - 40 480 - 2
1
Idem pentru b5,1e(i
.
100 -- 80
--
6
7
Doi rânda$1 a lei 40 .
Oclaia0 la dormitoare, bale, etc. . . . .
} 1.200 - 80 - -- 3 240 - 3
4
Instrumente pentru lucrul manual . . .
li'agun artificiali pentru stupi (5 kg.) . .
.
.
100
50 -- 30
30
30 --
5 Rame $i sectii amencane. . . . . 50
III. Hrana :
6
7
Facerea din nou a doi stupi sistematici .
Reparatul si vopsitul stupilor.
.
40 - 50
-9-, - 2 60 -
j. Hrana de diminea0, la arniaza si seara,
pentru 40 elevi intern], pe 150 zile, a ate VII. Mobilier si material didactio :
50 barn de elev pe zt (L 20,-) 2.400 - -
2 Hrana de dimineap $i la amiaz5, pentru 40
. . 3 000
Cinci bänci pentru repetitorul elevilor . 60 --
elen semi-interm, pe 150 zile, a 30 bani
I
- -
--
2 Doua cuverturi de pat pentru sale de oaspeti 1 836 50

3
de elev pe zi (L. 12,- ) . . . . . . . .
Ilrana de dimineap, la amiazA $1 seara pen-
1 500 - 1.800 - 3 Material pentru invä(area istonei naturale . J 100 210

tru un pedagog qi 5 servitori, pe 365 zile,

a 50 barn de om pe zi (L. 3,-) . . . . 1.277 50 1 095 - VIII Imbricimintea:
4 Hrana de dirnineatil, la annaz5 $1 seara,
pentru un grädinar pe 215 zile, a 50 barn
5
pe zi (Lei 0,50). . .
Hrana de dimine45, la amiaz5 $1 seara,
. . - . . . 122 50 122 50
1 Elaine $i inc;11(5,minte pentru 80 elevi, a 25 lei
de elev 2 000 - 2 000 -
pentru 2 institutori cu familie, pe 365 zile,
a 2,50 lei pe zi (L. 5,-) 1 825 - 1 825 - 7 842 50
Ix Material de studii si cancelarie:

IV Luminatul si incilzitul:
1 Car(i $i rechizite p 20 elevi de cl. IV a 7,50 lei.
6,-
150 -- 150 --
2
3
D

D
D

D
D

D
D

D
III D
II i 4,50
D

D
120
90 -- 120
90 --
--
I 3,-
1 Petrol, 15mpi, stole, chibrituri, etc. . . . 350 270 -
-
4
5
D D D D

Registre, Bale, phcuri, condeie, etc. .

D

.
D

.
60
150 -
60
80
- - 500 -
2 Lemne de foc (a 80 lei stj.), cu transport .
De transportat Lei . . .
2 OSO
19.491 - 2 080
2 3501- 17.526 50 De transportat Lei . . . 24.067 - 23.577 50

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
382 BUGETUL VUNDATTUNIT TACHE P. ANASTASSW. 1111GETUL 11(UNATIUN/I TACHV P ANASTASSIU. 383

tinexa 14.
FUNDATIUNEA TACHE P. ANASTASSIU
curent
Totalul In 1913-14
NATURA CHELTUELILOR din
1912- 13 lunar anual Total
Cheltuelite bisericii Sf Gheorghe" din Cedmcqui it
pe 1913 - 14.
Report Lei . 23 57? 50
. . 24 067
-

No curent
1
X. Medioamente yid dezinfectante:
Medicamente qi dezinfectante pentru elevi. 240 200
(I,
r..

e.)

o
NATURA CHELTUELILOR
In
1912 -13
Total
-
lunar
In 1913-14

anual 1

Total
Z 1

XL Intretinerea grädinii i gospodirlei:

I Personal:
Aratul a 4 Ha loc de grädi munci cu
--
1
2Iua qi hrana muncitorilor . . . . . 1.000 1 Preotul . . . .
...... 1 200 100 -- 1 200 -
2

3
dinAriei. . . . . .....
Unelte agricole si alte obiecte necesare grä-
Senn nte de pomi, legume, zarzavaturi i flori.
. . 100
100
2
3
4
Primul cantare . .
Cântäretul al doilea
Parachserul
. . .
. . . ,
600
480 -
360 -
50
40
30 -- 600,-
4801-
360 - 2 640 -
4 Reparatul, cur4itu1 sobelor si cosurilor, má-
turi, cärpe, rogopm, pern de praf, etc , var 3.447 50
If. Intretinerea biserioii:
alb, bichnele, geamuri, siipun, etc . 350
5 Obiecte qi vase de bucItArie i reparatul
celor existente . . 100 2
1 20 kg lumanári de ceara a 6 lei kg. . .
10 kg untdelemn pentru candele a 1,80 kg
120
18
--
6 Sleitul a douä fântâni aditnci de cke 15 m 100 3 20 litri yin a 0,80 litrul ..... . . 16
7
8
Abonamentul i intretinerea telefonului .
Sob nouä de zid In locuinta dirigin-
90 4
5
90 prescuri pentru anaforA, a 20 b bucata
Smirnä, iasc5., tämäie, chibrituri
18
5
--
telui 100 1.940 6
7
Maturi, peril, carpe, rogopm
Un stänjen lemne de foc
10
80 =,
-
XII Diverse: III. Oditidii : 267 _
1 Inspectium la
neprevázute .
coa1 ä.
. . .
i
. .......
cheltueli diverse
500 - 600 - 2
1 Epitaf ...... . . . . . .
12 icoane de lemn märimea 0 35/0 20 in ale
150 -
Total 28 254 -517
26 317 50 celor 12 praznice imparke0i de peste an,
.

3
pentru iconostas . . . . .
IcoanA de lemn märunea 0.25/0 " m a Sf
.
1 360 -
Gheorghe 0 a Sf. Dumitru, pentru iconostas 30 -
In afarA de sumele prev'clzute in buget pentru intretinerea anuaLi a qcoa- IV. Cheltueli de cancelarie:
lei se mai adaoge o sumä globaLl de 3 000
Total general al cheltuelilor. . 29 317 50 1 Härtie, plicuri, cernealä, condele, pen4e, etc 10 -
V. Parastasul:
1 Cheltuelt pentru facerea parastasului dela
26 Octomvrie 1913 .
100 _
Notd. - Pentru toate cheltuelile biserich,

-
afarä de salami st de construirea grajdului,
a fost previlzutà in 1912-13 suma de L. . 877 --
Pacerea unui grajd, in 1912 -1913
Total .
. . .
3.517
7.000
10 517
-- -
. 3.557
...
----

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CONCURSUAI PENTRU PREMII.
1 9 1 3.

A. Premii pentru carp publicate.

I. Premii generale.
1. Premiut _Ndsturel, de 4.000 Lei, se va da, In sesiunea gene-
ralá din anul 1914, unei cArti some In limba românä, cu continut
de orice waturci, care se va judec a. mai meritorie printre cele pu-
blicate dela 1 Ianuarie pânä la 31 Decemvrie 1913.
Terminul depunerii la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a cartilor
propuse la concursul acestui premiu este pânä la 31 Decemvrie 1913.
Notil. - In privinta Premiilor Ndsturel se pun in cunostinta publicului
urmaoarele dispozitiuni din codicilul raposatului C. Nästurel-Herescu :
«In tot anul Societatea Academidt Românti, va avea a premih din veni-
turile Fondului 1Västurel o carte tipäritri origmalá, in limba românä, care se
va socoti de cAtre Societate oa cea mai bunä publicatiune apärutä in cursul
anului ; tug, aceste premii vor fi de douti specii :
«1. In trei ani consecutivi, dearandul, se va decerne ate un premiu de
patru mii Lei noi, No. 4 000 L. n., minimum, la cea mai bunä carte apärutä
in cursul anului expirat.
«2. Iará in al patrulea an se va decerne un premiu fix de dou5sprezece
mii Lei noi, No. 12.000 L. n., carele se Va numi Marele Premiu Netsturer ,
operei care va Li judecatá ca publicatiunea de cApetenie ce va fi apärut in
cursul celor patru ani precedenti. Acest premiu nu se va puteâ decerne
unei lucrári, care va fl obtinut dep, unul din premiile anuale, deal defal-
and dinteinsul valoarea premiului precedent.
«Operele, ce se vor recompensa cu aceasta a doua serie de premii, vor
tratà, cu preferinttt despre materiile urnatoare:
Analele A. R.-XXXV. Desbatersle 25

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
386 Ittin PENTRTJ CARTI PVIILICATE.

a) Scrieri serioase de istorie si de stiintele accesorii ale istoriei, prefe-

rindu-se cele atingAtoare de istoria terilor romAne;
b) Scrieri de rehgiune ortodoxk de moral& practia si de filozofte;
c) Scrieri de stiinte politice si de economie socialä;
,,d) Tratate originale despre stiintele exacte;
re) Scrieri enciclopedice, precum dictionare de istorie si de geografie, in
cari st intre i istoria si geografla Romkniei, dictionare generale sau par-
tiale de stiinte exacte, de arte si meserii, de administratiune i jurispru-
dentk si alte asemenea lucrAri utile si bine intocmite;
f) CArti didactice de o valoare insemnata ca metod i ca cuprins;
y) Dictionare limbistice in limba româneasa, mai ales pentru limbile
antice i orientale, adia limba latink elenk sanscritk ebraick arabá, turck
slavonA, veche i altele;
h) Publicatiuni i lucräri artistice de o valoare serioasA, adia relativ la
artele plastice, arbitectura, sculptura, pictura, gravura, si chiar opere mu-
zicale serioase, pe cari aceste toate Societatea Academia Româná le va
putea apretik atunci and îsi va intinde activitatea ei si asupra tuturor
materiilor de bele-arte;
ri) Scrieri de pura literaturá romAnk in proz6 si in versuri, precum
poeme, drame si comedli serioase- mai ales subiecte nationale - i orice
alte opere de inaltA, literaturk Acestora mai cu seamA as dori sä se acorde
,,Marele Premiu Nästurel", and vor fi judecate ca având un merit cu totul
superior, spre a se da astfel o incurajare mai puternia desvolarii litera-
turii nationale.»

2. Premiul Asociatiunii Craiovene pentru desvoltarea inveitcl-

nulntului public, de 1.500 Lei, se va da, In sesiunea general& din
1914, pentru cea mai bunet carte didacticec In limba românä dintre
cele tipärite dela 1 Ianuarie 1911 Oa, la 31 Decemvrie 1913.
Terminul depunerii la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a cartilor
propuse pentru concurs este pAnA la 31 Decemvrie 1913.

3. Marele Premiu 1Vetsturel, de 12.000 Lei, se va da, in sesiunea

general& din 1917, unei carp scrise hi limba româná, cu continut
de orice natura, care se va judec& mai meritorie printre cele pu-
blicate dela 1 Ianuarie 1913 Om& la 31 Decemvrie 1916.
Terminul depunerii la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a artilor
propuse pentru acest premiu, este pAn5, la 31 Decemvrie 1916.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PRtiun tftErtArtt st tstnmcg Mi

II. Premille Sectiunil literare.

4. Premiul Demostene Constantinide, de 4.000 Lei, se va da, in
sesiunea general& din 19145 pentru o scriere de literaturd, de
fi/o/ogie sau de arla, care se va judecà mai meritorie printre cele
publicate dela 1 Ianuarie 1911 pânä la 31 Decemvrie 1913.
Terminul depunerii la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a cártilor
propuse pentru concurs este Omit la 31 Decemvrie 1913.
5. Premiul Eliade-Radulescu, de 5.000 Lei, se va da, In sesiu-
nea general& din 1915, pentru o scriere de literatura sau de filo-
logie, care se va judech mai meritorie printre cele publicate dela
1 Ianuarie 1911 pânä la 31 Decemvrie 1914.
Terminul depunerii la cancelaria Acaderniei, in 15 exemplare, a artilor
propuse pentru concurs este pânä la, 31 Decemvrie 1914.
G. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da, In se-
siunea general& din 1915, pentru scrieri de literaturd sau de filo-
logie, cu cuprins moral (in Intelesul cä sunt excluse numai scrie-
rile contrare moralei), cari se vor judeca mai meritorii printre cele
publicate dela 1 Ianuarie 1912 pânä, la 31 Decemvrie 1914.
Terminul depunerii la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a eärtilor
propuse pentru concurs este Ora la 31 Decemvrie 1914.

III. Premille Sectiunil istorice.

7 . Premiul Demostene Constantinide, de 4.000, se va da, In se

siunea general& din 1915, pentru o scriere social& sau istorich care
se va judecà mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie
1912 On& la 31 Decemvrie 1914.
Terminul depunerii la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a cärtilor
propuse pentru concurs este 'Ana la 31 Decemvrie 1914.
8. Prmiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da, In se-
siunea general& din 1916, pentru scrieri istorice, economice, juri-
dice, fllozofiçe, de cuprins moral (In lntelesul 6, sunt excluse nu-
mai scrierile contrare moralei), cari se vor judecà, mai meritorii
printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1913 pânä, la 31 Decem-
vrie 1915.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
388. PREMII PENTRII CÂRTI PUBLICATE.

Terminul depunerii la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a cArtilor

propuse pentru concurs este pânä la 31 Decemvrie 1915.
9. Premiul Hagi-Vasile de 5000 lei, se va da, In sesiunea ge-
neral& din 19173 pentru scrieri privitoare la comertul roman in
trecut si in prezent 0 publicate In timpul dela 1 Ianuarie 1912
panä la 31 Decemvrie 1916.
Terminul depunerii la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a cArtilor
propuse pentru concurs este pârA, la 31 Decemvrie 1916.
10. Premiul Eliade-Radulescu, de 5.000 Lei, se va da, In se-
siunea general& din 1917, pentru scrieri istorice, economice, juri-
dice, filozofice, cari se vor Judea, mai meritorii printre cele publicate
dela 1 Ianuarie 1913 pâná la 31 Decemvrie 1916.
Terminul depunerii la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a cArtilor
propuse pentru concurs este pAna la 31 Decemvrie 1916.
11. Premiul Adamachi, de 5.060 Lei (divizibil), se va da, In se-
siunea general& din 1919, pentru scrieri istorice, economice, juri-
dice, filozofice, de cuprins moral (in intelesul eh' sunt excluse nu-
mai scrierile contrare moralei), cari se vor judecà mai meritorii
prinire cele publicate dela 1 Ianuarie 1916 pAn'a la 31 Decern-
vrie 1918.
Terminul depunerii la cancelaria Acaderriiei, in 15 exemplare, a cArtilor
propuse pentru concurs este Omit la 31 Decemvrie 1918.
IV. Premiile Sectiunii. stiintifice.

12. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da; In se-

siunea general& din 1914, pentru scrieri cu continut stiintific In
Intelesul §tiintelor exacte (matematick fizick chimie, istorie natu-
ralä, geografie, medicink inginerie, industrie i tiintele aplicate In
general), cari se vor judec& mai meritorii printre cele publicate
dela 1 Ianuarie 1911 pAn& la 31 Decemvrie 1913.
Terminul depunerii la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a cartilor
propuse pentru concurs, este panA la 31 Decemvrie 1913.
13. Premiul Statului Lazeir, de 5.000 Lei, se va da, In sesiunea
general& din 1914, pentru o scriere cu continut stiintific, In inte-
lesul tiintelor exacte (matematick fizick chimie, istorie naturalk
geografie, mediciná, inginerie, industrie i §tiintele aplicate In ge-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PREMII *TIINTIFICE 389

neral), care se va judea, mai meritorie printre cele publicate dela

1 Ianuarie 1912 'Ana la 31 Decemvrie 1913, sau pentru cea mai
importanta inventiune stiintificd fácutä dela 1 Ianuarie 1912 pânä
la 31 Decemvrie 1913.
Terminul depunerii la cancelaria Ácademiei, in 15 exemplare, a cartilor
propuse pentru concurs este pânä la 31 Decemvrie 1913.
14. Premiul Statului Lazcir, de 5.000 Lei, se va da, in sesiunea
generalä din 1916, pentru o scriere cu continut stiintific, in MO-
lesul s, thntelor exacte (maternatica, fizick chimie, istoria naturalä,
geografie, medicinä, inginerie, industrie i tiintele aplicate In ge-
neral), care se va judeca mai meritorie printre cele publicate dela
1 Ianuarie 1914 pâná la 31 Decemvrie 1915, sau pentru cea mai
importanth inventiune qUintificei, fäcutä dela 1 Ianuarie 1914 pâra
la 31 Decemvrie 1915.
Terminul depunerii la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a cartilor
propuse pentru concurs este Oa, la 31 Decemvrie 1915.
15. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei, (divizibil), se va da, In se-
siunea generalá din 1917, pentru scrieri etc continut stintific In
Intelesul stnntelor exacte (matematica, fizick chimie, istorie natu-
ralá, geografie, medicira, inginerie, industrie i tiintele aplicate In
general), cari se vor judeca mai meritorii printre cele publicate
dela 1 Ianuarie 1914 pâná la 31 Decemvrie 1916.
Terminul depunerii la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a cartilor
propuse pentru concurs este Ora la 31 Decemvrie 1916.

Notá. - Se pun in vederea concurentilor urmAtoarele articole din Reg--

lamentul pentru premiile literare, zstorice si qIiinVfice, votat de Academie
la 8 Martie 1906 :
Art. 4 Operele pubticate vor fi prezentate la concurs de autorii lor in ate
15 exemplare pe Iângä o cerere scrisg, in care se va aratâ totdeauna anume
premiul la care concureazä.
Un autor nu poate prezenta in acelas an aceeaq scriere la mai multe premii,
nici mai multe scrieri la diferite premii.
0 scriere prezentatä la un premiu nu mai poate fi mutat5, la altul dup6
trecerea terminului de prezentare (31 Decemvrie), fixat in art. 3.
Art. 5, 0 scriere prezentat4 intr'un an la un premiu i nepremiatä poate fi

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
390 ARTICOLE DIN REGULAMENTIIL PERMIILOR.

prezentatä in anii urmatori la concursul aceluias sau al altui premiu, numai dad,
este preinnoitä in parti esentiale in noua editiune, publicata, de autor in vieata.
Art. 6. Operele publicate de Academie, facute din initiativa sau cu aju-
torul ei, nu pot 11 admise la concursul premillor. De asemenea nu pot fi
admise la concurs opere postume.
Art. 7. La concursul premiilor poate fi admisa, nu numai o opera, intreagá,
ci si parte dintr'o opera, cu conditiune ca aceasta parte sa fie completa.
Art. 8. La premiile Nästurel pot fi prezentate scrieri de orice natura; la
premiul Eliade-Radulescu scrieri de literatura, de fllologie, de istorie, scrieri
economice, juridice, filozofice; la premiul Lazar scrieri cu continut stiintific
in intelesul stiintelor exacte (matematica, fizica, chimie, istorie naturala,
geografie, medicina, inginerie, industrie si stiintele aplicate in general); la
premiul Adamachi scrieri cu cuprins moral de orice natura (in intelesul cá
sunt excluse numai scrierile contrare moralei); la premiul Hagi-Vasile scrieri
privitoare la comertul roman in trecut i in prezent.
Art. 9. La premiile Nasturel - conform testamentului - pot 11 admise
numai scrieri in limba romana; la premiile Eliade-Reidulescu, Lazar, Ada-
machi sunt admise si opere wise de autori români sau sträini inteuna
din limbile latind, italiand, francezei, germana sau englezd, dacä intreg cu-
prinsul operei va Irate& despre Om/Mu/ sau neamul românese, despre is-
toria, limba sau literatura româneascd.
Art. 10. Traducerile din limbi straine In limba roman& pot fi premiate,
numai dad, sunt Acute de pe opere clasice i, prin dificultátile invinse ale
unei perfecte traduceri in versuri romanesti, vor constitui adevarate opere
literare ale limbn române, ori - prin anexarea de explicari si note stiinti-
lice cu totul proprii traducatorului - isi vor fi insusit meritele unei lucrári
originale in limba romana.
Art. 11. Toate lucrarile, fie tiparite, fie manuscripte, prezentate la vreunul
din premiile Academiei, trebue sa, fie scrise cu ortografia Academiei.
Art. 12. Operele publicate anonime sau pseudonime vor puteä, fi admise
la concurs, iar autorii, spre a primi premiile acordate, vor trebui sa pro-
beze proprietatea ion

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PREMII LITERARE 391

B.
_ Premil pentru lucrari puse la concurs cu sublecte date.
I. Premiile Sectinnii literare.
1. Premiul Eliade-Reididescu, de 5.000 Lei, se va da, In sesiunea ge-
neral& din 19143 colei mai bune lucrari scrise in limba romAn& despre:
Arta religioasä qi arta casnicci la Romeini (cu excluderea arhi-
tecturii). - (Dem. 23 Maiu 1909).
Terminul prezentärii manuscriptelor este pimä la 31 Decemvrie 1913.
2. Premiul Nelsturel, de 5.000 Lei, se va da, hi sesiunea general&
din 1915, celei mai bune luer&ri scrise In limba român& despre:
Sufixele de formarea cuvintelor in limba româneascet, studiate
din punctul de vedere al formei, al sensului fi al originii bor. -
(Deciz. 19 Mani 1910).
Terminul prezentärii manuscriptelor este pAnä la 31 Decemvrie 1914.
3. Premiul Neuschotz, de 2 000 Lei, se va da, In sesiunea gene-
ral& din 19153 celei mai bune lucräri sgrise in limba româná despre:
Cari industrii casnice pränefti ale Românilor s'ar puteet in-
curajet si perfecfionet, i prin ce mijloace? - (Deciz. 19 Maiu 1910).
Terminul prezentArii manuscriptelor este pana la 31 Decemvrie 1914.
4. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da, in sesiunea
general& din 1916, celei mai bune lucräri scrise In limba român& despre :
Studiu asupra formatiunii numelor de familie la Români.-
(lleciz. 13 Maiu 1911).
Terminul prezentarii manuscriptelor este pAnä la 31 Decemvrie 1915.
5. Premiul Eliade-Reldulescu, de 5.000 Lei, se va da, In sesiunea ge-
neral& din 1918, celei mai bune lucrári scrise In limba román& despre :
Frumosul in poesiapopulareiromcineasca.-(lleciz. 21 Maiu 1913).
Terminul prezentArii manuscriptelor este pAnii la 31 Decemvrie 1917.
6. Premiul .Ncisturel, de 5.000 Lei, se va da, In sesiunea general&
din 19183 celei mai bune lucrári scrise In limba roman& despre:
Studii asupra timbii si stilului cronicarilor Romania - (De-
ciz. 21 Maiu 1913).
Terminul prezent5.rii manuscriptelor este Ora la 31 Decemvrie 1917.
7. Premiul Princesa Alina Stirbei, se va da, 1t sesiunea general&
din 19183 pentru cea mai bun& scriere In limba român& despre :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
392 PREMII PENTRII SCRIERI DESPRE SUBIECTE DATE.

Povelile morale pentru copii intre 10-14 ani. Povestirile

vor fi de preferinp din istoria nationalet sau din viectfa socialet
trecutcl 0 actual& Pot fi traduceri sau localizári pânä la a 4-a
parte. - (Deciz. 27 Maiu 1913).
Terminul prezenthrii manuscriptelor este phah la 31 Decemvrie 1917.
II. Premiile Sectiunii istorice.
8. Premiul Alexandru loan Cuza, de 20.000 Lei, se va da, In
sesiunea generalä din 1914, sau In oricare sesiune urmátoare, celei
mai bune lucrári sense In limbo, rom'aná despre:
Istoria Rometnilor dela Aurelian panel la fandarea Princi-
patelor.- (Deem. 5 Aprihe 1900 si 25 Mantic 1904).
Punctele de chpetenie ale programului sunt ,cele urmhtoare :
1. Teritoriul colonizatiunii romane in terile din dreapta si din stânga Du-
närei de jos.
2. Teoriile vechi si nousa, despre originea si locuintele Rornânilor in cursul
evului rnecliu.
3. Migratiunea popoarelor in terile Dunárene si inrhuririle reciproce dintre
barbari si elementul roman, dela párásirea Daciei Traiane pan& la infiin-
tarea Imperiului bulgar.
4. Românii si Bulgarii in timpul Imperiului bulgar si al celui româno-
bulgar si relatiunile lor cu popoarele din stânga Dunárei.
5. Originile Principatelor române.
Lucrarea va fi intemeiath pe un studiu cht mai amánuntit si constiiatios
al izvoarelor antice si medievale : autori, inscriptiuni, documente si orice
resturi ale vechimii, utilizându-se si toponimia, limba si in genere orice fân-
thnh ce ar puteä contribui la lámurirea chestiunii.
Terminul prezenthrii manuscriptelor este pang, la 31 Decemvrie 1913.
9. Prernita Princesa Alina Stirbei se va da, In sesiunea generala
din 1914, pentru 6ea mai bun& scriere In limba românä despre:
Principiile morale 0 creqtineqti de cari trebue set se conducet
petrinfii in educafiunea copiilor lor.-(Deciz. 6. Aprilie 1902).
Aceastä scriere va aráth in mod metodic legile morale, cari trebue sh
conduch pe om in vieath si mijloacele ce trebue intrebuintate de párinti si
de creschtori, pentru ca germenii cerintelor morale sh fie desvoltati si inth-
riti treptat in inima copiilor si a tinerimii, pentru ca vointa acestora sá fie
indrumath cu constanth spre tot ce este bun si virtuos, precum si spre In-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PREMII ISTORICE. 393

deplinirea datoriilor multiple ale omului; in fine pentru ca copiii si tinerimea

sä fie de timpuriu astfel condusi, ca germemi celor bune sä nu fie släbiti
intrInsii, iar germenii celor rele sä nu fie oplositi si incurajati». - (Din
Actul de donatiuné).
Autorii vor aye& in vedere si urmätorul program :
1. Mamele mai tuturor fiintelor vietuitoare de pe ptimânt isi altipteazA si
cresc singure puii lor. Asa trebue dar sä facti si toate femeile cu copiii lor.
Femeia, care nu-si apleacâ singurä copilul, nu e mama adeväratä.
2. Copilul se poate incredintâ ingruiril unei alte persoane, doicii, numai
când mama e bolnavä si nu-1 poate alriptà, singurrt färä pericol pentru sine
sau pentru copil. Conditiunile ce trebue sti intruneascä doica, anume ca sä
fie de aceeas nationalitate si religmne, sä fie pe deplin sänätoasä, moralrt,
färä deprinderi rele, etc.
3. Párintii trebue sä privegheze neintrerupt la cresterea copilului, care
nu e bine sä fie läsat in seama doicii sau numai in a servitorilor. Simtul
pärintesc trebue tinut totdeauna viu in mintea copilului.
4. Când copilul incepe a pricepe si a vorbi, prtrintii ii vor insuflà iubirea
si respectul de tata si de mama, aducandu-1 in acelas timp la cunostinta
si credinta crt, pe Iângil ei, mai e un pärinte, mai mare si mai puternic,
Dumnezeu, care tine pe toti. In legáturä cu acestea si treptat, vor invtith
pe copil sä iubeasca si sä respecte si pe crescrttoril, invätrttorii si binefä-
cátorii säi, precum si pe toti cei mai vArstnici decât el, de orice treaptä,
numai de omenie sg, fie.
5. Nu-i vor permite niciodatä si sub nici un cuvânt fapte rele sau
vorbe reprobabile de moralä si de bunä cuviintä. Musträrile ce vor fi siliti
a-i face vor 6 cumpätate; de asemenea pedepsele, cari nu vor fi dintr'odatä
aspre, ci treptate si in raport cu grerala.
6. Când copilul se va face mai mare, controlul va fi indreptat si asupra
vietii afarä din casä.
7. Pärintii sunt datori a invtith pe copil sä fie cumpätat, strângAtor, fi-
lantrop si cu durere si milli fatrt de cei nevoiasi si de institutiunile de bine-
facere. Il vor invätà, preceptele Sf. Evanghelii si respectul legilor.
8. Prtrintii vor mai deprinde pe copil a vorbi la inceput numai limba ma-
ternä, invätarea si cultivarea altor limbi putându-se face mai târziu.
9. Il vor invätà, de asemenea srt iubeasca pe semenii sii; si iubeasca pa-
tria, si o apere la nevoie si stt-i aduci servicii eta va trii.
10. Pentru a izbuti insi In toate acestea, pirintii vor trebui srt premeargä
cu exemple bune, si nu faci sau si vorbeasci nimic din ce ar puteâ si
fie diunitor copilului si sä aibrt totdeauna in vedere, cil, iubirea si respec-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
394 PREMII PENTRII SCRIERI DESPRE SUBIECTE DATE.

tul nu pot fi câstigate sau mantinute, dacä nu sunt observate de amân-

doug. pârtile.
Premiul este de 8.500 Lei, in care sum& se cuprind premiul au-
torului si cheltuelile de tiphrirea scrierii (de minimum 30 coale de
tipar garmond) In 1.000 exemplare, din cari 800 ale autorului si
200 ale Academiei.
Terminul prezentarii manuscriptelor este Ora la 31.11ecemvrie 1913.

10. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da, In se-

siunea general& din 1914, celei mai bune lucr&ri scrise in limba
românä despre :
Sentimentul religios in populatia noastrei rurald.- (Deciz. 28
Maiu 1909).
Lucrarea se va face dup., urmâtorul program :
I.
1. Resturile pagânesti in credinta poporului român.
2. InrAurirea crestinismului si pläsmuirea sentimentului religios combinat
din cele dou5, elemente : pAgAnismul si crestinismul.
3. Influentele istorice asupra bisericii noastre.
4. Influenta bisericii asupra istoriei noastre nationale.
H.

5. Sentimentul religios in poezia popularä si in descântece.

6. Sentimentul religios in literatura basmelor si povestilor.
III.
7. Starea actualä a sentimentului religios, asâ cum rezultä din :
a) Raporturile târanilor cu biserica si lucrurile elute.
b) Raporturile täranilor cu preotii.
c) Raporturile täranilor cu justitia. Jurämântul. Cu ce sentimente se pre-
zentá târanul in fata instantelor la jurämânt.
d) Raporturile sociale si economice ale táranilor intre ei, cari cad sub
inrAurirea religioasä.
8. .5coala si sentimentul religios.
Concluzie. - Trebuinta sentimentului religios pentru disciplinarea eticá
si socialä a Oränimii române.
Terminul prezentärii manuscriptelor este pan& la 31 Decemvirle 1913.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PREMII ISTORICE. 395

11. Premiul Alexandra Bodescu, de 1.500 Lei, se va da, In se-

siunea general& din 19143 celei mai bune lucrari scrise In limba
romAn& despre :
Revolutia din 1821 in terile noastre. - (Deciz. 18 Maiu 1911).
Terminul prezentarii manuscriptelor este pânä la 31 Decemvrie 1913.
12. Marele Premiu General Ioan Carp si Maria Carp, de 7.000
Lei, se va da, in sesiunea general& din 1915, celei mai bune luerari
scrise in limba românâ despre :
Istoria culturii românesti dela 1821 pând in zilele noastre.
Se va arätà desvoltarea culturii intelectuale in toate manifestä-
rile ei mai insemnate. - (Deciz. 26 Maiu 1910).
Terminul prezentarii manuscriptelor este paritt la 31 Decemvrie 1914.
13. Premiul Alexandru loan Cum, de 6.000 Lei, se va da, In
sesiunea general& din 1916, celei mai bune lucrári scrise In limba
roman& despre :
Istoria breslelor in Principatele române.-(Deciz. 18 Maiu 1911).
Terminul prezentArii manuscriptelor este pârA la 31 Decemvrie 1915.
14. Premial Eliacle-Reidulescu, de 5.000 Lei, se va da, In se-
siunea general& din 19163 celei mai bune lueräri sense In limba ro-
máná despre:
Relatiile noastre ett Turcia dela pacea,dela Chiuciuc-Cainargi
peinei la proclamarea independentei. - (Deciz. 18 Maiu 1911).
Terminul prezentarii manuscriptelor este Ong, la 31 Decemvrie 1915.
15. Premial .Neisturel, de 5.000 Lei, se va da, In sesiunea general&
din 1916, celei mai bune luerári scrise in limba româná despre :
Administratia au,striacd in Oltenia, Banat $ i Transilvania
panel; la pacea de Belgrad. - (Deciz. 18 Maiu 1911).
Terminul prezentärii manuscriptelor este pAna la 31 Decemyrie 1915.
16. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da, in se-
siunea generalá din 1917, celei mai bune lucräri serise In limba
românä despre :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
396 PREMII PENTRU SCRIERI DESPRE SUBIECTE DATE.

Valurile (troianele), drumurile si cetegile romane din toate fe-

rile locuite de Romäni. - (Deciz. 23 Maiu 1912).
Autorul va alatui un repertoriu sumar, dar complet si metodic, al tuturor
valurilor, drumurilor si cetätilor romane, ale caror urme, singurele ce ne-au
mai Minas dela Romani, se mai cunosc pAnä astäzi la noi. In acest scop,
pe Ungh luerarile speciale de arheologie si epigrafte, se va tinea seamä de
relatiunile cronicarilor romani si sträini si de notele chlätorilor sträini, cari
le-au descris sau semnalat, precum si de vechile noastre hotärnicii de mosii,
In cari de multe ori valurile, drumurile si cetätile se intAmpinä ca semne
de hotar. Pentru fiecare, se va culege cu multä atentiune orice traditie sau
poveste ce se leagA, de ele ; iar la sfarsitul lucarii se va intocrui o hartä
istoricA cu toatä preciziunea cuvenitä, spre a fi la indemânä oricui, mai ales
in vederea conservärii si ocrotirii lor de cAtre autoritätile publice.
Terminul prezentärii manuscriptelor este pAnä la 31 Decemvrie 1916.
17. Premiul Neuschotz, de 2.000 Lei, se va da, in sesiunea
general& din 19179 celei mai bune lucräri sense In limba român&
despre :
Istoria costumulai la Români pane& la 1821. - (Deciz. 26
Maiu 1912).
Cercetarea se va márgini la istoria imbräcämintei si obiectelor de gä-
teall, cari au putut fi aduse de obiceiu si din alte teri ; iar din industria
casnica nationalä se vor arätà numai produsele ei in legAturä, cu portul
nostru in trecut. Aceste produse ar fi : tesäturile, alesäturile si cusäturile pe
diferite pAnze : de mätase, in, bumbac, etc., apoi impletiturile si gäteala pärului.
Autorul se va ocupà, si de costumele Voevozilor, Domnitelor, boierilor si
jupanitelor noastre, cercetând foile de zestre, parte publicate, parte inedite,
din colectia de documente a Academiei sau din alte pärti. Va studi&,cle
asemenea picturile murale de pe la biserici si va cauta sä lämureasca in-
telesul cuvintelor vechi, ca : socman, cumänac, räteze, brAu mocadin si al-
tele, ce se gäsesc, fie in carti, fie in vechile noastre documente.
Lucrarea va avea si gravuri alese.
Terminul prezentarii manuscriptelor este pAnä la 31 Decemvrie 1916.

III. Premiile Sectiunii Oilntifice.

18. Premiul Neisturel, de 5.000 Lei, se va da, In sesiunea general&

din 19145 celei mai bune lucrári scrise In limba romAti& cuprinzând:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PRE MII $ TIINTIFIC E. 397

Studiul tantarilor din Romania, ca propagatori ai malariei,

fi, cercetarea mijloacelor practice pentru stingerea acestei boale.-
(Deciz. 23 Maiu 1909).
Autorii se vor conduce dupä urratorul program:
1. Un studiu arranuntit asupra tântarilor, cari la noi transmit malaria,
exarninându-se anume si locurile unde ei se gäsesc, când si unde depun
ouäle, perioadele desvoltärii lor, când incep stt sboare si sä intepe.
2. Studiu asupra intinderii malariei si a diferitelor forme ale boalei in
toatá Ora, pe baza examinärii sangelui.
3. Malaria la copii In raport cu boala la adulti si cu rezistenta Impotriva boalei.
4. Un studiu critic asupra metodelor intrebuintate in diferite teri pentru
combaterea malariei, in vederea celor cari vor trebui aplicate la noi.
5. Studiu amänuntit, pe baza experientelor personale, al unor localitäti
din cele mai bäntuite, al mäsurilor luate si al rezultatului obtinut in corn-
baterea boalei.
6. Un plan practic si desvoltat in mod amänuntit pentru stärpirea boalei
in Rornânia, in orase si la OA,.
7. Lucrarea va fi insotitä de fotografii si preparate macroscopice si mi-
croscopice originale ale tântarilor din tarä, precum si ale parazitilor malariei
din interiorul tântarilor si din sänge.
Terminul prezentärii manuscriptelor este pAriä, la 31 Decemvrie 1913.
19. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da, In se-
siunea generala din anul 1915, celei mai bune lucrári scrise In
limba româná cuprinzând :
Studiul chimic al lignitelor indigene $ i aplicatiunile lor 'in in-
dustrie. -(Deciz. 20 Maiu 1910).
Autorii se vor conduce dupa urmätorul program :
Se va face studiul fizic si chimic al lignitului din cel putin 10 localitäti
principale din Ora. Va trebui neaparat, ca unul din aceste lignite sä fie
din jud. Dâmbovita, altul din Prahova si al treilea din jud. Baal'.
Din punctul de vedere tehnic, se vor studiA produsele obtinute prin cal-
cinarea in vase inchise pentru distilatiunea uscatä a cel putin 5 varietäti
din lignitele analizate.
Se va studia reziduul din retortä si aplicatiunile sale, precum si produ-
sole distilatiunii, fie ele gazoase, lichide sau solide, precum si importanta
lor industrialä.
Pentru pärtile fenolice se va cercetä utila lor intrebuintare pentru con-
servarea lemnelor prin injectare.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
398 DREW/ PENTDIT MIMI DESPDE strDIECTE DATE.

Cu aceleasi 5 varietâti de lignit se va cAuta a se face brichete, putand

pentru aceasta a le amesteca intre ele, sau cu anumite portiuni de antracita,
de päcuri groase, de carbuni rezultand dela distilatiunea uscata a lignitelor,
cu smoalele rezultand dela aceeas distilatiune, sau cu alte substante ce se
vor gas'. necesare.
Se va cauta, de asemenea, a se incorpora in aceste brichete, si mai ales
In acele destinate incalzirii casnice, rázritura de lemne, sau mácinAtura de
stiuleti, sau de coceni de porumb, ori paie de cereale.
Brichetele obtinute vor fi analizate si se va arrita catrt apa contin, cata
cenusa, cat sulf si care va fi puterea lor calorifica.
Pe cat posibil, concurentul va indica si sobele cele mai practice pentru
arderea lor, evitându-se - pe cat se poate - tuciul, sau, dacti nu vor fi po-
sibile sobele de teracota sau caramida, se vor indica sobele de tuciu, crtptu-
site cu criramizi.
Concurentul va india, cu oarecare preciziune, si pretul tonei brichetelor
obtinute.
Terminul prezentarii manuscriptelor este Oita la 31 Decemvrie 1914.
20. Premiul Lazar, de 5.000 Lei, se va da, In sesiunea generala
din 1915, celei mai bune- tucräri scrise In limba românä despre:
Politica agrarci a Romeiniei $ i inrecurirea ce ea a avut asu-
pra, stecrii economice $ i sociale a poporatiunii rurale.-(Deciz. 20
Maiu 1910).
Lucrarea va cuprinde :
Expunerea pe scurt a stärii táranilor Inainte de 1742.
Legiuirile facute in chestiunea täraneasca dela Constantin Mavrocordat si
paná la Regulamentul Organic.
Regulamentul Organic In Moldova si in Tara-Româneascrt.
Legiuirile regulamentare facute in Moldova si in Tara-Româneasca dela
1834 paná la 1847.
Masurile luate de Guvernul provizoriu si de Locotenenta Domneascrt In
1848.
Legiuirile lui Grigorie Ghica si ale lui Barbu Stirbei.
Chestiunea táráneasca, dela 1856 papa la 1864.
Legea rurala din 1864 si improprietäriri ulterioare acute In virtutea a-
celeias legi;
Aplicarea si efectele legii rurale.
Studiu comparativ intre legea rurala din 1864 din Romania si legile de
Improprietarire din Ungaria, Bucovina si Rusia;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PREMII $TIINTIFICE. 399

Legi de tocmeli agricole;

Legi de vanzare in loturi a bunurilor Statului;
Institutii de credit t5.ranesti; credit agricol, bánci populare;
Legea obOiilor satesti;
Rttscoala trtranilor din 1907;
Ancheta agrarrt;
Legile cu caracter agrar din 1907 si 1908;
Aplicarea i efectele acestor legi.
Terminul prezentarii rnanuscriptelor este 'Ana la 31 Decemvrie 1914.
21. Premial Laodr, de 5.000 Lei, se va da, In sesiunea generalä
din 1917, celei mai bune lucräri scrise In limba romänä despre :
Crustaceele din apele interioare ale României din punctul de
vedere sistematic, faunistic 0 biologic ; descrierea si figurarea
tuturor speciilor i varierätilor, vieata lor si raporturile lor fatá de
mediul In care träesc ; distributiunea lor geograficä. - (Deciz. 28
Maiu 1912).
Terminul prezentarii manuscriptelor este paná la 31 Decemvrie 1916.
22. Premiul Nästurel, de 5.000 Lei, se va da, In sesiunea
generalá din 1917, celei mai bune lucrári scrise îni limba românä
cuprinzând
Climatografia Romeiniei bazatet pe observatiunile peinci la fl-
nele anului 1910. - (Deciz. 28 Maiu 1912).
In trasuri generale aceasta lucrare va cuprinde
1. Istoricul publicatiunilor meteorologice si de Fizica Globului %cute in
Romania ; principalele fapte relative la clima noastrá consemnate in docu-
mente i publicatiuni.
2. Descrierea climei Romaniei cu studiul mersului diurn i anual al di-
feritelor elemente ce constituesc clima, cu tabele ale valorilor acestor ele-
mente ; reprezentarea graficA a distributiunii elementelor climatologice la
suprafata Romaniei.
3. Date climaterice din punctul de vedere agricol i forestier, cuprinzand
si epocele cand se produc diferitele fenomene de vegetatiune.
4. Date privitoare la Fizica Globului, ca temperatura solului la suprafatä
si la diferite adancimi ; epocele inghetului i desghetului Dunarei, variatiu-
nile In nivelul apelor acestui fluviu ; distributiunea elementelor magnetismului
pámantesc la suprafata teritoriului nostru i In fine sismicitatea Regatului.
5. Bibliografia climatologica si de Fizica Globului cu privire la Romania.
Terminul prezentárii manuscriptelor este panä la 31 Decemyrie 1916.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
400 PREMII PENTRU SCRIERI DESPRE SUBIECTE DATE

23. Premiul Adarnachi, de 5.000 lei, se va da, In sesiunea ge-

neral& dirt 1918 celei mai bune lueräri scrise îri limba românti,
despre :
Contributiuni la studiul caracterelor antropologice st biolo-
gice ale taranului roman. - (Deciz. 30 Maw 1913).
Lucrarea va fi intocmitä dupA urmAtorul program :
1. SA se arate, cu cercetAri personale, antropometria tAranului roman, mai
ales .craniul, toracele, statura, din o regiune restransA la cel putin douA ju-
dete de munte (de preferintA dintre judetele : Gorj, Mehedinti, Valcea, Muscel,
Dambovita, Putna, Neamt, Suceava) in legAturA Cu variatiunile morfologice
ale terenului (munte, depresiune subcarpaticA, deal) sau la douA judete de
es in cari drumurfle pastoritului sunt mai dese (falomita, BrAila, Olt, Co-
vurluiu) sau la judetele de dealuri (Tutova, Vasluiu, Mein), arAtandu-se
amAnuntit categoria indivizflor mAsurati, dacA sunt rAze0, clAca§i sau
fac parte din a§a numitele slobozii.
2) Se vor aye& in vedere sexele §i etatea, precum §i osemintele omene0i
din aceea regiune din vremuri cat mai vechi, pentru a se putea trage cat
de sigure concluziuni asupra variatiunii in tamp.
3) SA se studieze vigoarea i rezistenta tAranului, mai ales raportul dintre
modul sAu de a se hrAni i energia ce o desf4oarA in diferitele ramuri ale
activitAtii sale, mai cú seamA acele legate de sol i sA se apretíeze F aptitu-
dinile pe cari le are.
IV. Comisiuni spetiale.
24. Premiul Dacia-Romania se va da, In sesiunea general& din
1915, celei mai bune lucrsäri scrise in limba rornânä despre :
Iskria contractului de asigurare $ i in special a introducerii
lui (1,n România. Deosebirea intre asigurarile cu prima si asigu-
rárile mutuale. Avantajele asigurärilor contra daunelor elementare
in terile uncle agricultura este prmcipalul izvor de bogátie. - (De-
ciz. 22 Maiu 1912).
Valoarea premiului va fl reprezentata prin venitul pe trei ani al fon-
dului de 10.000 lei in efecte oferite de Societatea de asigurare «Dacia-Ro-
mania» din Bucuresti si al capitalizetrilor ce se vor putea face eventual,
micsorat acest venit cu prelevarile prevazute de art. 35 din Slatutele Aca-
demlei i cu costul tiparului pentru maximum 5 coale de tipar.» (Art.
2 din Regulamentul special).
Terminul prezentArii manuscriptelor este panA la 31 Decemvrie 1914.
* *

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PRVM11 SPVCIALg. 401

NotL-ConcureOlor la aceasth a doua serie de premii se pun in vedere

urrratoarele articole din Regulamentul votat de Academie la 8 Martie 1906:
Art. 19. Manuscriptele se vor prezenth la concurs in terminul fixat in art. 3
(Ora la 31 Decernvrie), fára nurne de autor, purtând o devizA sau motto; ele
vor fi inscgite de un plic sigilat pe care va fi reprodus5, deviza sau motto
din fruntea manuscriptului si in care se va afla inchis numele autorului.
Acest plic se va deschide numai dacä lucrarea va fi premiata.
Manuscriptele cari nu vor fi scrise curat i lizibil nu vor fi luate tri cercetare.
Art. 21. Valoarea premiului acordat unei lucrhri in manuscript se va
numarà, autorului, numai dupä ce lucrarea premiath va fi tipäritä.
Art. 22. Manuscriptele nepremiate vor fi restituite autorilor, cari le vor
cere si ti vor dovedi proprietatea la cancelaria Academiei prin deschiderea
plicului cu numele lor; manuscriptele nereclamate in timp de un an dela
pronuntarea rezultatului vor rämânea proprietatea Academiei i vor fi in-
corporate in Bibliotecä, hi colectiunea manuscriptelor.

Ana lele A R -XXXV -Deabaterile

26

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PERSONALUL

ACADEMIEI ROMANE
LA 30 MAIU 1913.

MEMBRII ACADEMIEI.

I. SECTIIINEA LITERATI&

Biirseanu Andreiu (Brasov). - Ales la 1 Aprilie 1908.

Bianu Ioan (Bucuresti). - Ales la 3 Aprilie 1902.
Caragiani loan (Iasi).-Numit la 22 Aprilie 1866.
Delavrancea Barbu qt. (Bucuresti).-Ales la 19 Maiu 1912.
5. Gane Nicolae (Iasi). - Ales la 1 Aprilie 1908.
Maiorescu Titu (Bucuresti).- Numit la 20 Julie 1867.
Naum Anton (Iasi). - Ales la 11 Martie 1893.
Negruzzi Jacob C. (Bucuresti). - Ales la 26 Martie 1881
Philippide Alexandru (Iasi). - Ales la 1 Aprilie 1900.
10. Quintescu Nicolae (Bucuresti). - Ales la 14 Septemvrie 1877.
Sbiera loan (CernAuti) - Numit la 11 Iunie 1866.
Zamilrescu Duiliu (Bucuresti). - Ales la 1 Aprilie 1908.

II. SECTIIINEA ISTORICÁ.

Bogdan loan (Bucuresti). - Ales la 29 Martie 1903.

Iorga Nicolae (Välenii-de-Munte). - Ales la 26 Maiu 1910.
Kalinderu loan (Bucuresti).-Ales la 13 Martie 1893
Mangra Vasile (Oradea-Mare). - Ales la 27 Maiu 1909.
5. Marienescu At. M. (Sibiiu). - Ales la 26 Martie 1881.
Moldovanu Ioan M. (Blaj). - Ales la 11 Aprilie 1894.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
404 MEMBRII ACADEMIEI.

Onciul Dr. Dimitrie (Bucure sti). - Ales la 11 Aprilie 1905.

Pirvan Vasile (Bucuresti) - Ales la 18 Maiu 1911.
Stefanelli T V. (CernAuti). - Ales la 26 Maiu 1910.
10 Sturdza Dim itrie A. (Bucuresti). - Ales la 15 Septernvrie 1871.
Sutzu Mihail C. (Bucuresti).-Ales la 27 Maiu 1909.
Xenopol Alexandru D (Iasi).- Ales la 11 Martie 1893.

III. SECTIIINEA BTIINTIFICk

Antipa Dr. Gr. (Bucuresti). - Ales la 14 Maiu 1910.

Babes Dr. Victor (Bucuresti). - Al& la 11 Martie 1893.
Crainicianu General Gr. (Bucuresti).-Ales la 18 Maiu 1911.
Hepites St. C. (Bucuresti). - Ales la 3 Aprilie 1902.
5. Istrati Dr. C. 1 (Bucuresti). - Ales la 7 Aprilie 1899.
Marinescu Dr. G. (Bucuresti). - Ales la 9 Aprilie 1905.
Mrazec L. (Bucuresti). - Ales la 11 Aprilie 1905.
Pont Petre (Iasi). - Ales la 30 Iunie 1879
SaHgny Anghel (Bucuresti) - Ales la 7 Aprilie 1897.
10. Silnionescu Dr. I. - Ales la 18 Maiu 1911.
Teclu Nicolae (Viena). - Ales la 2 Iulie 1879.
Titeica Gheorghe (Bucuresti). - Ales la 15 Maiu 1913.

MEMBRII ACADEMIEI DECEDATI.

Alecsandii (Vasile).- Numit la 2 Iunie 1867.-Decedat la 22 August 1890.

Aurelian (Petre S.)--Ales la 9 Sept. 1871.-Decedat la 24 Ianuarie 1909.
Babes (Vincentiu).-Nmmt la 22 Aprilie 1866.-Decedat la 21 Ianuar. 1907.
Bacaloglo (Emaaoil).-Ales la 29 Iume 1879.-Decedat la 30 August 1891.
5. Baritiu (Gheorghe).- Numit la 22 Aprilie 1866 -Decedat la 21 Mart. 1893.
Brândzii (Dr. Dim - Ales la 30 Iunie 1879.-Decedat la 3 August 1895.
Bunea (Augustin).- -Ales la 28 Maiu 1909.-Decedat la 18 Noemvrie 1909.
Chttu (Gheorghe). --Ales la 27 Iunie 1879.-Decedat la 28 Octomvrie 1897.
Cipariu (Timoteu).-Numit la 22 Aprilie 1866.-Decedat la 22August 1887.
10. Cobilleeseu (Grigorie).-Ales la 29 Martie 1886.-Decedat la 21 Maiu 1892.
Cozacovici Numit la 22 Aprilie 1866.-Decedat la 21Aug. 1868.
Dimitrovici (Ambrozie) -Numitla 22 April. 1866.-Decedatla 3 Iulie 1866
Eliade-Raduleseu (Ioan).-Num it la 2 Iunie1867.-Decedat la 27 Apri1.1872.
Erbiceanu (Constantin).-Ales la 8 April ie 1899.-Decedat la 7 Martie 1913.
15. Filcolanu (*.tefan).-Ales la 13 Septemvrie 1876.-Decedat la 22 Ian. 1905.
Fatu (Dr. Anastasie).-Ales la 11 Sept. 1871.-Decedat la 3 Martie 1886.
Felix (Dr. Iacob).-Ales la 30 Iume 1879.-Decedat la 20 Ianuarie 1905.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII ACADEMIEI. 405

Fontauinu (Gheorghe M ).-Ales la 10 Sept. 1870.-Dec. la 24 April. 1886.

Ghica (Ion). - Ales la 13 August 1874. -- Decedat la 22 Aprilie 1897.
20 Ilaret (Spiru C.) -Ales la 31 Martie 1892. -Decedat la 17 Decemvrie 1912.
Grecescu (Dr D.) -Ales la 17 Aprilie 1907.-Decedat la 2 Octomvrie 1910.
Hastlea (Alexandru).-Nurnit la 22 Aprilie 1866. - Ales membru onorar
la 12 Septern vrie 1870. - Decedat la 9 Noem vrie 1872.
Hasdeu (Bogdan P.). - Ales la 13 Sept 1877. -Decedat la 25 August 1907.
Hodosiu (Iosif).-Numit la 22 Aprilie 1866 -Decedat la 28 Noemvrie 1880.
25. Hurmuzaki (Alexandru). - Numit la 22 Aprilie 1866 -Dec. la 8 Mart. 1871.
Harm uzaki (Eudoxiu). - Ales la 2 August 1872 -Deced. la 29 Ianuar. 1874.
lonescu (Nicolae). -Numit la 2 Iume 1867. - Decedat la 24 Ianuarie 1905.
Kogilniceanu (Mihail) - Ales la 16 Sept. 1868 - Decedat la 20 lunie 1891.
Kreizulescu (Nicolae).- Ales la 9 Sept 1871. - Decedat la 26 Iunie 1900.
30. Laurian (August Treb.).-Ntimit la 2 Iume 1867.-Decedat la 25 Fevr. 1881.
Naniu (Vasile). - Ales la 12 Septemvrie 1876. - Decedat la 10 Martie 1901.
Marian (Simeon Fl.) - Ales la 26 Martie 1881. - Decedat la 11 Aprilie 1907.
Nassimu (Ioan C.). - Numit la 2 Iunie 1867. - Decedat la 2 Iunie 1877.
Neichisedec (Episcop). - Ales la 10 Sept 1870. -Decedat la 16 Maiu 1892.
35. Nocioni (Andreiu). -Numit la 22 Aprilie 1866. - Ales membru onorar
la 12 Septemvrie 1870. - Decedat la 23 Aprilie (5 Maiu) 1880.
Nunteanu (Gavril). -Numit la 22 Aprihe 1866. - Decedat la 17 Dec. 1869.
Negruzzi (Constantin).-Numit la 2 Iunie 1867.-Decedat la 25 August 1868.
Odobescu (Alexandru).-Ales la 10 Sept. 1870.-Decedat la 11 Noemv. 1895.
Oliknescu (Dimitrie C.).-Ales la 11 Martie 1893.-Decedat la 20 Ian. 1908.
40. Papadopol-Calimach (Alex.).-Ales la 12 Sept. 1876.-Dec. la 18 Iunie 1898.
Papiu-Ilarianu (Alex.). - Ales la 16 Sept. 1868. - Decedat la 11 Oct. 1878.
Poenaru (Petre) - Ales la 10 Sept. 1870. - Decedat la 2 Octomvrie 1875.
Popea (Nicolae Episcop).-Ales la 8 Aprilie 1899.-Decedat la 26 Iulie 1908.
Porcius (Floiian). - Ales la 10 Martie 1882. - Decedat la 17 Maiu 1906.
45. Pwariu loan. - Ales la 4 Aprilie 1900. - Decedat la 24 Dec. 1911.
Roman (Alexandru).-Numit la 22 Aprilie 1866.-Decedat la 15 Sept. 1897.
Rosetti (Constantin A.).-Numit la 2 Iunie 1867.-Decedat la 8 Aprilie 1885.
Sion (Gheorghe). - Ales la 16 Sept. 1868. -- Decedat la 1 Octomvrie 1892
Stamati (Constantin).-Numit la 22 Aprilie 1866.-Decedat la 26 Maiu 1876.
50. $tefänescu (Grigorie).-Ales la 12 Sept. 1876.-Decedat la 20 Fevr. 1911.
Strajescu (loan). - Numit la 22 Aprilie 1866. - Ales membru onorar la
12 Septemvrie 1870. - Decedat la 4 Octomvrie 1873.
Tocilescu (Gr. G.).-Ales la 22 Martie 1890.-D ecedat la 28 Septemvrie 1909.
Urechiii (Vasile A.).-Numit la 22 Aprilie 1866.-Decedat la 23 Noem. 1901.
Yasiciu (Dr. Paul). -Ales la 2 Iulie 1879. - Decedat la 20 Iunie 1881.
55, 'Vulcan (Iosif).-Ales la 30 Martie 1891.-Decedat la 26 August 1907.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII ONORAR1.

M. S. CAROL I, Regele Bomdniei,

Protector al Acaderniei Române,
Pretiedinte onorar.
(15 Septemvne 1878.)
X. S. ELISABETA, Regina Romeiniei (Carmen Sy Iva)
(30 Martie 1891 )
M. S. 'VICTOR EMANUEL III, Regele Italiei.
(6 Mairtie 1890)
A. S. R. FERDINAND, Principe al României.
(15 Maxtze 1890.)

5. Arlon C. C. (Bucuresti).-Ales la 21 Maiu 1912.

Arrhenius Svante A. (Stockholm).- Ales la 27 Maiu 1913.
Baccelli Guido (Roma).-Ales la 22 Martie 1906.
Baldacci Antonio (Bologna).-Ales la 29 Maiu 1913.
Barozzl General C. (Bucuresti). - Ales la 9 Aprilie 1905.
10. BernAt-Lendway Dr. (Bucuresti).- Ales la 4 Aprihe 1908.
Blaserna Pietro (Roma).- Ales la 27 Maiu 1913.
Bormann Eugen (Viena).- Ales la 9 Aprilie 1897.
Bouchard Ch. (Paris). - Ales la 18 Maiu 1911.
Bury I. B. (Cambridge).- Ales la 25 Maiu 1913.
15. Capellini Cav. Ioan (Bolonia). - Ales la 7 Septemvrie 1871.
Crookes William (Londra).- Ales la 27 Maiu 1913.
Darboux Jean Gustave (Paris).- Ales la 27 Maiu 1913.
Domaszewski Alfred de (Heidelberg). -Ales la 9 Aprilie 1897.
Duparc Louis (Geneva).- Ales la 29 Maiu 1913.
20. Ehrlich Dr. Paul (Frankfurt a. M.).-Ales la 18 Maiu 1911.
Fischer Emil (Berlin).- Ales la 27 Maiu 1913.
Foerster Wilhelm (Berlin).- Ales la 27 Maiu 1913.
Fröhner Wilhelm (Paris). - Ales la 9 Septemvrie 1871,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII ONORARI. 407

Grädisteanu Petre (Bucure§ti). - Ales la 2 Aprilie 1883.

25. Guillaume Baron (BruxeHes).-Ales la 16 Aprilie 1907.
Guye Filip (Geneva).- Ales la 29 Maiu 1913.
Haller Albin (Paris). - Ales la 28 Maiu 1909.
Hirschfekl Otto (Berlin). - Ales la 13 Aprilie 1894
Jagie Vatroslav (Viena). - Ales la 23 Martie 1904.
30. Klein _Felix (Göttingen).- Ales la 29 Maiu 1913.
Lamprecht Karl (Lipsca).- Ales la 25 Maiu 1913.
Léger Louis (Paris). - Ales la 12 Aprilie 1894.
Lipmann Gabriel (Paris).- Ales la 28 Maiu 1909.
Lorenz Anton Hendrik (Leyda).- Ales la 29 Maiu 1913.
35. Ludwig Dr. Ernst (Viena). - Ales la 4 Aprilie 1908.
Marie Pierre (Paris).-Ales la 28 Maiu 1912.
Metchnicoff L (Paris). - Ales la 24 Maiu 1911.
Meyer-Liibke W. (Viena).-Ales la 28 Martie 1906.
Mihályi Dr. Victor, Arhiepiscop (Blaj) - Ales la 12 Aprilie 1894.
40. Mironescu Atanasie, fost Mitropolit Primat (Buc.). -Ales la 25 Maiu 1909.
Petruszewicz A. S. (Lemberg). - Ales la 22 Martie 1890.
Picard Emil (Paris). - Ales la 19 Maiu 1911.
Picot 7...Emil (Paris). - Ales la 31 Maiu 1879.
Popovici Eusebie (Cernáuti).-Ales la 4 Aprilie 1908.
45. Ramsay Sir William (Londra).- Ales la 29 Maiu 1913.
Rosettl Teodor (Bucure§ti). - Ales la 26 Martie 1891.
Roux Dr. E. (Paris).-Ales la 21 Maiu 1911.
Schlumberger G. L. (Paris). - Ales la 28 Martie 1906
Schuchardt Hugo (Graz). - Ales la 13 Septemvrie 1877.
50. Stroescu Vasile (Basarabia). - Ales la 24 Maiu 1910.
Sturdza-Scheianu Dimitrie (1 (Bucure§ti).-Ales la 16 Aprilie 1907.
Volterra Vitto (Roma).- Ales la 29 Maiu 1913.
Waldeyer W. (Berlin).-Ales la 28 Maiu 1912.

MEMBRII ONORARI DECEDATI.

Adrian (General Gheorghe).-Ales la 13 Sept. 1875.--Decedat la 15 Oct. 1889.

A scoli (Graz. Isaia). - Ales la 13 Sept. 1877.-Decedat la Ianuarie 1907.
d'Avril (Baron Adolphe).-Ales la 7 Septemvrie 1871. - Decedat la 14
Octomvrie 1904.
Baillon (R.). - Ales la 28 Martie 1887. - Decedat la 7 Iulie 1895.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
408 MEMBRII ONORARI.

5. Bataillard (Paul).- Ales la 30 August 1872.-Decedat la 1 Martie 1894.

Béchamp (A.). - Ales la 28 Martie 1906.
Beernaert (August M. F).- Ales la 25 Martie 1906.- Deced. la 6 Oct. 1912.
Benndorf (Otto) -Ales la 12 Aprilie 1894.-Decedat la 20 Ianuarie 1908.
Berthelot (Marcellin P. E). - Ales la 28 Martie 1906. - Decedat la 5
Martie 1907.
10. Biondelli (Bernardino).-Ales la 7 Sept. 1871.-Decedat la 29 lunie 1886.
Book (Dr Francisc) - Ales la 9 Sept. 1871.- Deced at la 19 Aprilie 1899
Bosianu (Constantin).-Ales la 30 Iunie 1879 -Decedat la 21 Martie 1882.
Britianu (loan C.) -Ales la 19 Martie 1885.- Decedat la 4 Mam 1891
Gampeanu (Petre).-Ales la 10 Sept. 1871.-Decedat la 15 Aprilie 1893.
15. Cecchetti (Bartolomeo). - Ales la 22 Martie 1890. - Decedat la 4 Mar-
tie 1890.
Chasles.(Philarte).-Ales la 9 Sept. 1871.-Decedat la 18 Iulie 1873.
Cihac (Alex.).-Ales la 30 August 1872.-Decedat la 29 lulie 1887.
Wm (Dr. Jacob). -Ales la 30 August 1872.-Decedat la 1.7 Noem. 1888
Cretianu .(Gheorghe).-Ales la 22 Martie 1882. -Decedat la 6 August 1887.
20. Cuciureanu (Dr. Gheorghe).-Ales la 10 Sept. 1871.-Decedat la 10 Ia-
nuarie 1886.
Dahn (Felix). - Ales la 12 Aprilie 1894.- Decedat la 3 Ianuarie 1912.
De Gubernatis (Angelo) -Ales la 22 Martie 1895. -Dec. la 14 Fevr. 1913.
Desjardins (Ernest).-Ales la 9 Sept. 1871 -Decedat la 9 Oct. 1886.
Diefenbach (Lorenz) -Ales la 15 Apr. 1880.-Decedat la 16 Martie 1883.
25. Diez (Frederic).-Ales la 30 August 1872.-Decedat la 17 Maiu 1876.
Egger (Emil).-Ales la 7 Sept. 1871.-Decedat la 18 August 1885.
Gaudry (Mbert).-Ales la 23 Martie 1_904.- Dec. la 14 (27)Noemvr. 1908.
Gheorghian (Iosif), Mitropolit Primat al României. - Ales la 21 Maiu
1901. - Decedat la 24 Iunie 1909.
Gonata (*tefan).-Ales la 12 Septemv. 1870 -Decedat la 18 Septemv 1896.
30. Gräditeanu (Grigorie).-Ales la 30 Iunie 1879. - Decedat la 28 Fevru-
arie 1892.
Grant Duff (Sir Mountstuart).- Ales la 12 Septemvrie 1875. - Decedat
la 12 lanuarie 1906.
Grecianu (*tefan D.).-Ales la 9 Aprilie 1905.-Decedat la 1 August 1908.
Grigorescu (Nicolae) -Ales la 8 Aprilie 1899.-Decedat la 21 Iulie 1907.
Haynald (Cardinal Ludovic).-Ales la 2 Aprilie 1883.-Decedat la 4 Ju-
lie 1891.
35. Henry (Louis).- Ales la 28 Maiu 1909.- Decedat la 23 Fevruarie 1913.
Hurrnuzaki (Nicolae).-Ales la 2 Aprilie 1883.-Decedat la 19 Sept. 1909.
loanid (Gheorghe).-Ales h 1.0 Sept, 1871,-Decedat la 27 Decemv, 1888,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII ONORARI 409

Ionescil (Ioan).-Ales la 1 Aprilie 1884.-Decedat la 17 Decemvrie 1891.

Kotzebue (Wilhelm de).-Ales la 1 Aprihe 1884.-Decedat la 24 Octom-
vrie 1887.
40. Kretzulescu (Constantin).-Ales la 10 Sept.1871.-Decedat la 20 Martie 1884.
Krumbacher (Karl).- Ales la 28 Martie 1906.-Decedat la 29 Noemvrie
(12 Decemvrie) 1909.
Lahovari (Gheorghe) -Ales la 25 Martie 1901.-Decedat la 13 Iunie 1909.
Lasteyrie (Comite Ferdinand de).-Alcs la 9 Sept. 187L-Decedat la 14
Maiu 1879.
Lepsius (Richard).-Ales la 30 August 1875.- Decedat la 10 Iulie 1884.
45. Linas (Charles de) -Ales la 9 Sept. 1871.-Decedat la 14 Aprilie 1887.
Longperrier (Adrren de).-Ales la 7 Sept. 1871.-Decedat la 14 Ian. 1882.
Maugiuca (Simeon).-Ales la 22 Martie 1890.-Decedat la 22 Noemvrie
1890.
Marsy (Comite de) -Ales la 12 Aprilie 1894. -Decedat la 16 Mam 1900.
Miklosich (Dr. Franz de).-Ales la 15 Aprilie 1880.-Decedat la 7 Mar-
tie 1891.
50. Mommsen (Teodor). - Ales la 3 Iulie 1879. - Decedat la 19 Octorn-
vrie 1903.
Monlan (Filip).-Ales la 12 Sept. 1870. -Decedat la 16 Fevruarie 1871.
Müller (Max).-Ales la 12 Sept. 1875.-Decedat la 15 Oct. 1900.
MureVianu (Jacob) -Ales la 17 Sept. 1877.- Decedat la 17 Sept. 1887.
Naniescu (losif), Mitropolit Moldovei.-Ales la 16 Aprilie 1888. -Decedat
la 26 Ianuarie 1902.
55. Poincaró (Jules-Henri).-Ales la 28 Maiu 1909.- Deced. la 4 lulie 1912.
Polizu (Dr. Gheorghe A.).-Ales la 10 Sept. 1871.-Decedat la 18 Oct. 1886.
Quinet (Edgar).-Ales la 15 Sept. 1869.-Decedat la 27 Martie 1875.
Rambaud (Alfred).-Ales la 22 Martie 1895.-Decedat la 10 Noem. 1905.
Sella (Quintino). --Ales la 2 Aprilie 1883. - Decedat la 15 Martie 1884.
60. Siaguna (Mitropolitul Andreiu). -Ales la 7 Sept. 1871. - Decedat la 16
lunie 1873.
Masi (Dr. Gr.).-Ales la 13 Sept. 1877.-Decedat la 5 Ianuarie 1897.
Stanley of Alderley (Lord Henry). - Ales la 7 Sept. 1871. -Decedat la
10 Dec. 1903
Steenstrup (Johannes Japetus Smith).-Ales la 12 Sept. 1870.- Decedat
la 8 Iunie 1897.
Suruceanu (loan Cassian). - Ales la 11 Aprilie 1888. - Decedat la 18
Noem. 1897.
65. Szabo (Dr. Iosif).-Ales la 30 August 1872. - Decedat la 15 Dec. 1874,
Tobler (Adolf). - Ales 41, 30 August 1875.-Decedat la 5 Martie 1910,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
410 MEMBRII ONORARI.

Torma (Carol).-Ales la 22 Martie 1882 -Decedat la 17 Fevruarie 1897.

Ubieini (A.).-Ales la 9 Sept. 1871. -Decedat la 15 Octornvrie 1884.
TJvaroff (Alexis S.).-Ales la 9 Sept. 1871.-Decedat la Fevruarie 1885.
70. Vegezzi-Ruseala (G.).-Ales la 15 Sept 1869.-Decedat la 17 (29) Dec. 1885.
Tirehow (Rudoll).-Ales la 6 Aprilie 1902.-Decedat la 23 August 1902.
White (Sir William A ).- Ales la 17 Martie 1885. - Decedat la 16 De-
cemvrie 1892.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 -
MEMBRII CORESPONDENTI.

L La Sectiunea Ltterarlt.
Români:
Bkrbulescu 'lie (Ia,si).-Ales la 4 Aprilie 1908.
Basarabescu I. A. (Ploesti).-Ales la 25 Maiu 1909.
Bengescu Gheorghe (Bucuresti).- Ales la 2 Aprilie 1883.
Brätescu-Voinelti /. Al. (TArgoviste).-Ales la 25 Maiu 1909.
5. Burada Teodor T. (Iasi). - Ales la 25 Martie 1887.
CoOuc Gheorghe (Bucuresti).- Ales la 1 Aprilie 1900.
Dan Dimitrie (Straja, Bucovina). - Ales la 23 Martie 1904.
Densusianu Ovid (Bucuresti). - Ales la 30 Martie 1903.
Eliad Pompiliu (Bucuresti).-Ales la 21 Maiu 1912.
10. Hodos Enea (Sibliu).-Ales la 23 Martie 1904.
Mehedinti S. (Bucuresti).- Ales la 5 Aprilie 1908.
Murmi Gheorghe (Bucuresti).-Ales la 25 Maiu 1909.
Onit Virgil (Brasov).- Ales la 3 Aprilie 1902.
Pwariu Sextll (Cernttuti). - Ales la 11 Aprilie 1905.
15. Sperantia Teodor D. (Bucuresti). - Ales la 31 Martie 1891.
Strämi :
Friedwagner Mat. (Frankfurt pe Main).-Ales la 18 Maiu 1911.
Jarnik Dr. loan Urban (Praga). - Ales la 28 Maiu 1879.
Lecomte du Noily A. (Bucuresti).- Ales la 25 Martie 1887.
Rosny Mon de (Paris). - Ales la 13 Septemvrie 1877.
5. Sandfeld-Jensen Kr. (Copenhaga).-Ales la 18 Maiu 1911.
Schrader Otto (Jena).- Ales la 30 Martie 1891.
Weigand Dr. Gustav (Lipsca).- Ales la 31 Martie 1892.
IL La Sectiunea istoriclt.
Români:
Bogdan-Duid Gheorghe (Bucuresti).- Ales la 25 Maiu 1913.
Broqteanu Petre (Resita).- Ales la 1 Aprilie 1889.
Cuza A. C. (Iasi). - Ales la 1 Aprilie 1903.
Dobrescu .N. (Bucuresti).- Ales la 18 Maiu 1911.
5. Ghibinescu Gh. (Iasi). - Ales la 11 Aprilie 1905.
Giurescu C. (Bucurelti).- Ales la 28 Maiu 1909.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 412 MEMBRII CORESPONDENTI.
/
Riirjeu General C. .1V. (Bucuresti).-Ales la 27 Maiu 1909.
Lipdatu Alexandru (Bucuresti).-Ales la 26 Maiu 1910.
Longinescu k5'tefan (Bucuresti). - Ales la 24 Maiu 1910.
1.0. Mihilyi loan (Sighetul Maramuresului).- Ales la 25 Martie 1901.
Nistor 1. (Cernauti). - Ales la 18 Maiu 1911.
Popovici Gheorghe (Lugos).- Ales la 29 Maiu 1909.
Slavici loan (Bucuresti) - Ales la 22 Martie 1882
Tanoviceanu loan (Bucuresti).- Ales la 9 Aprilie 1897
15. Ursu loan (14). - Ales la 25 Maiu 1910.
Sträini!
Asser T. M. C. (llaga) - Ales la 1 Aprilie 1903.
Ghedeon Emanuel (Constantinopole). - Ales la 2 Aprilie 1891
Guillouard Louis Vincent (Caen). - Ales la 1 Aprilie 1903.
lialuzniacki Dr. Emil (Cernrtuti) - Ales la 20 Martie 1890.
5. Nys Ernest (Bruxelles). - Ales la 1 Aprilie 1903.
Tamm Traugott. - Ales la 2 Aprihe 1891.
_ILL La $ eqvunea ,S'turiftficd
Români
Atanasiu L (Bucuresti). - Ales la 24 Maiu 1911.
Botezat Eugeniu (Cernäuti).- Ales la 25 Maiu 1913.
Cantacuzino Dr. I. (Bucuresti). -Ales la 24 Maiu 1911.
Climescu C. (Iasi). -Ales la 31 Martie 1892.
5. Cosmovici Leon (Iasi).-Ales la 11 Martie 1893.
Culianu .N. (Iasi). - Ales la 1 Aprilie 1889.
Levaditi Dr. C. (Paris).-Ales la 24 Maiu 1910.
Racovitä Emil (Paris). - Ales la 11 Aprilie 1905.
Rimniceanu Dr. Gr. (Bucuresti). - Ales la 20 Martie 1890
10. Rimnkeanu M. (Bucuresti). - Ales la 23 Martie 1904.
Riegler Dr. Em. (Iasi).- Ales la 23 Martie 1904.
Robescu C. F. (Bucuresti).- Ales la 10 Septemvrie 1871.
Sutu Dr. Alexandru (Bucuresti).- Ales la 11 Aprilie 1888.
Stefällescu Sabba (Bucuresti).- Ales la 11 Martie 1893.
15. Teodorescu Em. C. (Bucuresti).-Ales la 25 Maiu 1909.
Strilini :
Martonne E. de (Paris).-Ales la 26 Maiu 1912.
Montandon A. L. (Bucuresti). - Ales la 11. Aprilie 1905.
Montessus de Ballore Fernand de (Chili).- Ales la 28 Maiu 1913.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBR1I CORESPONDENTI1 413

MEMBRII CORESPONDENTI DECEDATI.

A ssaky (Dr. G.).--Ales la 20 Martie 1890.-Decedat la 22 Aprilie 1899.

Bamberg (Dr. Felix).-Ales la 2 Aprilie 1891 -Decedat la 31 Ian. 1893.
liarciann (Sava Popovici) -Ales la 15 Sept. 1869. --Decedat la 17 MarL 1879.
Boiu (Zaharia).--Ales la 13 Sept. 1877 .-Decedat la 24 Octomvrie 1903.
5. Bratianu (General C. I.). -Ales la 10 Aprilie 1899.-Decedat la 6 Ian. 1910.
Codrescu (Teodor).-Ales la 2 Aprihe 1886.-Decedat la 22 Martie 1894.
Demetriescu (Anghel).-Ales la 6 Aprilie 1902.-Decedat la 22 Iulie 1903.
Densusianu (Aron).-Ales la 13 Sept. 1877.-Decedat la 4 Sept. 1900.
Densusianu (Nicolae).-Ales la 6 Aprihe 1880.-Decedat la 25 Martie 1911.
10. Esarcu (Constantin).-Ales la I. Aprilie 1884.-Decedat la 8 Iunie 1898.
Gogu (Constantin).-Ales la 3 Aprilie 1889.-Decedat la 30 Ianuarie 1897.
Goldis (Episcop Iosif).-Ales la 22 Mart. 1882.-Decedat la 23 Mart. 1902.
Ionnescu-Gion (G. I.).-Ales la 1 Aprilie 1889.-Decedat la 29 Iunie 1904.
Janka (Victor).-Ales la 22 Martie 1882.-Decedat la 9 August 1890.
15. Jung (Dr. Julius).-Ales la 13 Septemvrie 1877.-Decedat la 1910.
lialinderu (Dr. N.).-Ales la 29 Martie 1890.-Decedat la 16 Aprilie 1902.
Kanitz (August).-Ales la 22 Martie 1882.-Decedat la 30 Iunie 1896.
Lambrior (Alexandru).-Ales la 2 Martie 1882.-Decedat la 20 Sept. 1883.
Laurian (D. Aug.).-Ales la 13 Sept. 1877.-Decedat la 25 Oct. 1906.
20. Legrand (Emil) -Ales la 13 Sept. 1877.-Decedat la 15 Noemvrie 1903.
Märgärit (Apostol).-Ales la 3 Aprilie 1889.-Decedat la 22 Iulie 1903.
Illesiota (Ioan).-Ales la 13 Sept. 1877.-Decedat la 19 Ianuarie 1878.
Negreanu (Dimitrie).-Ales la 11 Mart. 1893.-Decedat la 30 Aprilie 1908.
Neniteseu (loan).- Ales la 18 Martie 1896.-Decedat la 23 Fevruarie 1901.
25. Obedenaru (Dr. Mihail G.).-Ales la 10 Sept. 1871.-Decedat la 9 Iulie 1885.
Odhner (C. T.). - Ales la 20 Martie 1890. - Decedat la 1904.
Petreseu (Dr. Z.).-Ales la 18 Martie 1885.-Decedat la 16 Dec. 1901.
Petrillo (Dimitrie).-Ales la 17 Sept. 1877.-Decedat la 29 Aprilie 1878.
Pop (Gavril). -Ales la 7 Sept. 1871.-Decedat la 27 Maiu 1883.
30. Popescu (Ioan).-Ales la 13 Sept. 1877.-Decedat la 3 Martie 1892.
Popovici (Gh.). - Ales la 11 Aprilie 1905.-Decedat la 12 Iulie 1905.
Roman (Visarion).-Ales la 13 Sept. 1877.-Decedat la 29 Aprilie 1885.
Saligny (Alfons).-Ales la 3 Aprilie 1902.-Decedat la 4 Maiu 1903.
Schuyler (Eugen).-Ales la 12 Martie 1885.-Decedat la 16 Iulie 1890.
35. Serbäneseu (Colonel T.).-Ales la 12 April. 1894.-Decedat la 2 Iulie 1901.
Vfirgolici (Stefan). - Ales la 25 Martie 1887 - Decedat la 29 Iulie 1897.
Titzu (Dr. Alexandru N ). - Ales la 7 April. 1897. - Decedat la 25 pee. 1902.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 OFICIILE ACADEMIEI ROMANE IN ANUL 1912-1913.
' A. PERSONALUL DELEGATIUNIL

Presedintele Academiei Române Istrati Dr. C. 1.

Asesori (Vicepresedinti) din Sectiunea Literard Negruzzi I. C.
din Seefiunea Istoricd Onciul D.
din Segiunea qtiinfificd Mrazee L.
Secretar general (pe 7 ani, 1912-1919) . . . . Sturdza D. A.

B. PERSONALUL SECTIUNILOR.
I. BECTIIINEA LITERS..
Prerdinte Gane Nicolae (Iasi).
Vicepresedinte Negruzzi I. C. (Bucuresti).
Secretar (pe 7 ani, 1911-1918) . . Quintescu N. (Bucuresti).
Membri: Barseanu Andreiu (Brasov), Bianu loan (Bucuresti), Caragiani
loan (Iasi), Delavrancea Barbu (Bucuresti), Maiorescu T. (Bucuresti), Naum
Anton (Iasi), Philippide Alex. (Ia§i), Sbiera Ioan (Cernhu0), Zamfirescu D.
(Bucuresti).
II. SECTIIINEA ISTORICA.

Presedinte Onciul D (Bucuresti).

Vicepresedinte Sutzu M. C. (Bucuresti).
Secretar (pe 7 ani, 1913--1920) . . . Iorga N. (VAlenii-de-Munte).
Membri: Bogdan _Loan (Bucuresti), Kalinderu I (Bucuresti), Mangra V.
(Oradea-Mare), Marienescu At. M. (Sibiiu), Moldovanu L M. (Blaj), Pitrvan V.
(Bucuresti), Stefanelli T. V. (Cernauti), Sturdza D. A. (Bucuresti), Xenopol
A. D. (Iasi).
IIL SECTIIINEA ernszrzza.
Presedinte Pont Petre (Iasi).
Vicepresedinte Marinescu Dr. G. (Bucuresti).
Secretar (pe 7 ani, 1911-1918) Hepites St. C. (Bucuresti).
Membri: Antipa Gr. (Bucuresti), Babes Dr. V. (Bucuresti), Crainicianu Ge-
neral Gr. (Bucuresti), Istrati Dr. C. L (Bucuresti), Mrazec Ludovic (Bu-
curesti), Saligny Anghel (Bucuresti), Simionescu L (100, Teclu .11.
(Viena), Tip3Ica G. (Bucuresti).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 OFICIILt AC/IDEA/Mt. 415

C. PERSONALUL COMISIUNILOR.
I. Comisiunea pennanentei a Bibliotecii:
D-nii: Quintescu N., Iorga N., Repites St. C., Secretarii Sec-
tiunilor.
IL Membru conservator al colecfiunii numismatice : Sturdza D. A.
III. Comisiunea pentru Premiul .Neisturel de 4.000 lei si pentru Premiul
Asocia(iunii Craiovene de 1.500 lei din 1914 :
Din Sec(iunea Literare I :
D-nii: Barseanu A., Bianu I, Naum A., Philippide A.
Din Sectiunea Istoricci :
D-nii: Iorga N., Pârvan V., Stefanelli T. V., Sutzu M.
Din Sec(iunea qtiin(ificei:
D-nii: Antipa Gr., Crainiciami Gr., Narinescu Dr. G., Pont P.
IV. Comisiunile pentru lucrcirile intrate la urmcitoarele premii din 1914:
a) Alexandru loan Cuza, de 20.000 lei, despre: Istoria Românilor
dela Aurelian panel la fundarea Principatelor :
D-nii : Bogdan L, Iorga N., Xenopol A. D.
b) Premiul Eliade-Reidulescu, de 5.000 lei, despre : Arta religioascl
si arta casnicâ la Romani:
D-nii: Bianu L, Delavrancea B., Negruzzi L C.
c) Premiul Princesa Alina qtirbei despre: Principiile morale si
creqtinesti de cari trebue sci se conducci peirinfii in educa(iunea
copiilor lor :
D-nii: Stefarielli T. V., Sutzu M., Xenopol A. D.
d) Premiul Adamachi, de 5.000 lei, divizibil, despre : Sentimentul
religios in popula(ia noastrel ruralci :
D-nii: Iorga N., Stefanelli. T. V., Xenopol A. D.
e) Premiul Alexandru Bodescu, de 1.500 lei, despre : Revolu(ia din
1821 in (erile noastre:
D-nii: Iorga N., Onciul D., Xenopol A. D.
f) Premiul Neisturel, de 5.000 lei, pentru : Studiul fcin(arilor din
Romania ca propagatori ai malariei :
D-nii: Antipa Gr., Babe§ Dr. V., Narinescu Dr. G.
V. Comisiunea financiare i :
D-nii : Antipa Gr., Istrati Dr. C. I., Onciul D.
VL Comisiunea Fundatiunii Adamachi :
D-nii:- Poni P., Sianionescu L, Sturdza D. A.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
416 OFICIILE ACADEMIEL

VIL Comisiunea Fundatiunii Ottelelesanu :

D-nii: Hepites St. C., Kalindern I., Negruzzi L C.
VIlL Comisiunea Fonduritor loan Feitu §i loan Scorteanu :
D-nii Bogdan L, Negruzzi 1. C., Oneiul D.
IX Vomisiunea Funda(iunii loan A garici :
D-nii : Antipa Gr., _Replies St. a, Kalinderu L
X. Comisiunea Fundatiunii Tache Anastassiu :
D-nii : Ilepites St. C., Kalinderu I., Poni P.
XL Comisiunea Dictionarului ...
D nii: Ilepites St. C., Kalinderu L, Maioreseu T., Negruzzi 1.
. C.,
Quinteseu /V:, Sturdza D. A.
XIL Comisiunea pentru localul Bibliotecii ;
D-nii: Bianu I., Istrati C. /., Kalinderu L, Maioreseu T., Pont
P., Saligny A., Sturdza D. A.
XIII. Comisiunea pentru portretele membritor retposati:
D-nii: Kalinderu / , Negruzzi L C., Zainfireseu Duiliu.
XIV. Comisiunea pentru monumentut lui V. Alecsandri :
D-nii:Bianu L, Istrati Dr.C. L, KalinderuL,NegruzziI,Sturdza D. A.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
PARTEA I.
EDINTELE ORDINARE DIN ANUL 1912-1913.
Pagina
1 Sedinta dela 1 Iunie 1912.
D-1 N. Iorga despre Sandul Coltea 3
D-1 N Iorga despre inscripthle funerare dela expozitia organizatfi de d-1 inginer
1151Aceanu la Iasi
D-1 N. Iorga propuneri despre picturile dela mAndstirea Cetätuia, inscriptia
dela biserica Golia si dela scoala de fete din T5tárasi 6
D-nn Dr. V. Babee, I. Bogdan i Sp. Haret delegati a asistà la examenele
dela Institutul Ottetelesanu
2. Sediata pablicA. dela 8 hale 1912.
D-1 N Iorga despre . Cererea ha loan Salida Sturm Veda impotriva pdtrun-
deriz strdynslor in Moldova dupd 1821
D-1 Duzlzu Zamfireseit delegat la inaugurarea statuei lui Costache Negri la
Galati
3 Sedinta dela 15 Iunie 1912.
D-1 Em de Martonne multumeste pentru alegerea de membru cores-
pondent 7
D-nn Pierre Marie si W. Waldeyer multumesc pentru alegerea de membri
onorari
D-I 1. Kahnderu darueste 300 lei pentru absolventele din Institutul Ottetele-
sanu 8
Ministerul Instructiunn deleag5 pe d-na Inspectoare scolarA Elena Cordoneanu
la examenele Institutului Ottetelesanu . .
4. Sedinta dela 22 Innie 1912.
I P. S. Sa Mitropohtul Moldovei instiinteaz'A cí s'au luat m5suri pentru pa-
strarea picturii dela manästirea Cetätuia
Adunarea deputatilor multumeste pentru cele 12.091 volume si brosuri dá-
ruite
Rectorul Universit5tii din Lemberg multumeste pentru participarea la jubi-
leul de 250 ani
Invitare la al XII-lea Congres geologic din Ottava si la al VI-lea Congres de
electrologie si radiologie dela Praga 9
Deciziune de a se tipäri in Anale. N. T. Deleanu, Studii asupra schinzbari-
lor de materii pe tzmpul respzzaftet frunzelor separate de p/antä
Analele A. R -ICILXV.-Desbatertle, 27

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
418 dufnarraft.

Pagina
D-1 Victor Anestin därueste o carte latineaseä de astrologie din 1590 . . . . 9
D-1 N. lorga prezentä o scriere a sa
Raportul Comisiunn Tache Anastassiu despre mersul coalei de agriculturá
dela Tig5neqti pe 1911-12
D-1 St. C. Hepetes despre examenele dela Institutul Ottetelesanu
Cuväntarea d lui I. Kahnderu la Incheierea anului scolar dela Institutul Otte-
telesanu 10
Cuvântarea d-nei Inspectoare scolare Elena Cordoneanu la serbarea de fine
de an dela Institutul Ottetelesanu 13
5. edinta dela 29 Innie 1912.
D-1 Dr. V. Babes despre: Cercettiri pentru a perfecteonec tratamentul antirabic. 15
6. edinta dela 7 Septeinvrie 1912.
Directiunea generala a porturilor si cällor de comunicatiune pe apä, därueste
placheta dela inaugurarea portului Constanta i
D-1 St. C. Hepites despre incetarea din vieat,ii a membrului onorar Jules Henri
Poincaré D

D-1 N. Iorga prezentä vol, V din scrierea sa: Istoria Imperiului otoman . . »
D-1 St. C. Hepetes despre examenul de admitere al *coalei de agriculturá
Tache Anastassiu dela Tigäneqh D

Comisiumle pentru bursele de geografie si de perfectionare In atelierele de

constructiuni de masim din Fondul Adamachi 16
7 Sedinta publieft dela 14 Septemvrie 1912.
D-I N. Iorga prezentä scrierea sa Scresori de boteri »
Casa Bisericii därueste catastiful si documentele breslei blänardor din Botosani i
D-1 N. lorga despre Boten $ i rdzesi romdne den Bucovina $ i Basarabia
in cele dentat decenti dupa aneacare D

D-1 C. Moisil därueste 32 monete antice D

D-1 M. C. Sutzu därueste reproducerea pecetii celei mari a Domnitorului

Mihail Constantin Sutu D

Deciziune de a se tipäri In Anale I. Corbu, Marimea astrdor la orezont »

Invitare la Congresul international de patologie comparatä dela Paris. . 17

D-1 Dr. V. Babes delegat a' asistä, la Congresul de patologie comparatä »
8 Sedinta publiei dela 21 Septemvrie 1912.
1)-1 Dr. V. Babes despre. Congresul pelagrologec etalean den Bergamo $ i
pelagra in 1?omdnza D

D-1 Dr. G. Marinescu despre pelagra den Romdnza D

, 9 $edinta dela 28 Septemvrie 1912.

D-1 St: C. Heintes protesteazä In potriva afirmatiunii d-lui Iorga asupra In-
trebuintärn fondurilor Academiei 18
Discutiune asupra chestiunii ridicate de d-1 St. C. Hepites In privinta Intre-
buintärii fondurilor Academiei 20
Rapoartele Cornisiumlor pentru bursele de geografie si de perfectiune In
ateberele de constructium de masini din Fondul Adamachi 22
Invitare la Congresul international de istorie dela Londra »

D-1 I Beanu despre serbarea pentru desvelirea bustului-monument al lui

Gheorghe Barit la Sibiiu D

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 , etikftvgdf.. 4id
Pagina
Telegrama Aoademiei la serbarea pentru desvelirea monumentului lui
Gheorghe Barit 23
10. Sedlnta dela 5 Octomvrie 1912.
D-1 Presedinte I. C. Negruzzi despre incetarea din vieatä a membrului onorar
A. Beernaert
D-1 Dr. N. Mä1d6rescu därueste douä scrieri ale sale
Administratia mosiei Radiana (Bacäu) trimite un rest de animal fosil. . .
Invitare la al IX-lea Congres international de zoologie din Monaco.. . .
Comisiunea burselor Adamachi dela Universitatea din Iasi
D-1 N. Iorga asupra chestiei ridicate de d-1 St. C. Hepetes in privinta 1ntre-
buintärii fond urilor Academiei 24
D-nu General Gr. Cratnietanu, I. C. Negruzzs gi D. Sturdza asupra demi-
siunn d-lui A Saligny din Cornisiunea localului Bibliotecii
11. .$edinta dela 12 Octomvrie 1912.
D-nu St C. Bepites qi N lorga despre intrebuintarea fondurilor Academiei .
D-1 Hans Rudolf Schulze, pictor din Berlin, därueste tablouri. 26
D-1 C. Moisil därueste monete vechi de argmt
D-1 IV. lorga despre articolul d-lui Boles law Kudelka asupra lui Despot-Vodä
D-1 Sextil Puscarm därueste fragmente de rnanuscrise si tipärituri vechi
slave
1)-1 I. Bogdan despre manuscrisele si tipáriturile däruite de d-1 Sextil
Puscariu
12. Sedinta dela 19 Octomvrle 1912.
D-1 'Cp. Burada därueste o colectie de _programe ale g.o.near-teleo-dato de
d-sa dela 1860 "Ana la 1910 27
Comisiunea pentru bursele Adamachi dela Scoala de poduri si sosele . . D

13. $edinta publich dela 26 Octomvrie 1912.

D-1 Prwffinte I. C Negruzzi despre bustul lui Tache Anastassiu, asezat in
sala sedintelor
D-1 General Gr. Crasnicsanu despre Organtzarea rezervelor armatet. .
Raportul Cornismnii pentru bursa Adamachi dela Facultatea de stunte din
Iasi
14. Sedinta publich dela 2 Noemvrie 1912.
D-1 Presedinte 1. C. Negruzzt despre aniversarea casátoriei MM LL Regelm
si Reginei 28
D-1 N Iorga despre: Cdteva informatsuni noud proztoare la Istona Ro-
mdrulor A

Raportul Cornisiunii pentru bursele Adamachi dela Scoala de poduri si sosele

Decizmne de a se publich In Anale. Traian Lalescu, Asupra vanattunii
valonlor earaetenstice qi Dr. N. Leon, Contnbutzuns la studiul unsectei Co-
chyhs in Romdma
15. Sediuta publich dela 9 Noemvrie 1912.
D-1 Sp. Haret despre: Henri Pozncard D

D-1 Dr. G. Mannescu despre: Cultura organelor 2n. vitro sz in special a gam,-
glionilor spznali 29

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
420 etiPAINStit.

Pagina
16. Sedinla dela 16 Noemvrie 1912.
D-1 Presedinte I C Negruzzi despre incetarea din vieatä a A. S R. Contesei
de Flandra 29
Deciziune de a se hpärl tri Publicatiuntle Foztdului Adamachi I. Simtonescw,
Fauna Amonzttlor trzasici dela Ilagightol (Studtz geologice fi paleontologtce
din Dobrogea, V I) .
Invitare la Congresul Societätii române de agriculturä din Capitalä. .

D-1 I. Kalindent delegat la Congresul Societätii române de agriculturä

D-1 Dr Hurmuzescu därueste scrierea sa. Electrwitatea
D-1 St. C. Hepttes despre scrierea d-lui Dr Hurmuzescu
D-1 Hans Rudolf Schulze, pictor din Berlin, därueste un tablou 31
17. edinta dela 23 Neemvrie 1912.
M. S. Regele Victor Emanuel III därueste- Corpus nummorumttalworum. iII.
Invitare la al IX-lea Congres international de zoologie dela Monaco.. . .
D-1 Dr. Gr. Antipa delegat a asistà la Congresul de zoologie dela Monaco.
D-1 Dr. V. Babef despre Congresul international de patologie comparatá
dela Paris
Modificarea regulamentului pentru publicarea Bukttntdut Sectiumi stim-
tifice
Deciziune de a se publicâ in Anale: I Corbu, Mdrtmea astrzlor la orwont;
Traian Lalescu, Asupra vartatntati valortlor caracteristtce , G Macovei, Asupra
cutremurulus de plimelnt din Marea de Marm ara dela 9 August 7912 i N L.
Cosmovici, Not& asupra faunei olzgocene dzn flisul Moklovei
Deciziune de a se publicâ, in Bulettnul Secftunit fttinftfice traducerea francezä
a lucritrii d-lui N. L. Cosmovici 32
D-1 Presedinte l C. Negruzzz despre darea de sealing a d-lui A. Zauner asupra
Dtcttonarului hmbzt row:line
D-1 Dr. C. 1. Istratz despre nite cuvinte suedeze, comunicate de d-1 Dr
Levaditi 34
D-1 St. C. Hepttes därueste lucräri de ale Asociatiunii internationale de sis-
mologie si face o dare de seamä despre ele 35
18 Sedinta dela 30 Noemvrie 1912.
D-1 St. C. Hepttes despre Buletinul Secfzuntz qttinftfice. 36
D-1 N Iorga despre Bulettnul Secfzunit istortce.
19. edinta publicil dela 7 Decemvrle 1912.
1)-1 N. lorga dcirueste fotografia lui Mateiu Fálcoianu si a familiei acestuia.
Pärintele Dimitrie Dan därueste scrierea sa: Cronica episcopiei de liddeluts.
D-1 N. Ioarga despre: Notele unuz istoric CIA privire la evenimentele din
Balcani
20. Sedinta dela 14 Decemvrie 1912.
D-1 Cavaler Paul G. de Gore dela Chisinäu dilrueste fotografla unui patrahir
eu portretele lui Alexandru eel Bun si al Doamnei Marina
1)-1 N. lorga drtrueste medalia de bronz dela inaugurarea monumentului ri-
dicat la Craiova lui Barbu tirbei 37
Deciziune de a se publich In Anale: N. Iorga. a) Douet plangeri ale Eptsco-
ptdut de Rdmnic Galactton (1821); b) Versun noud ale lui Enächita Vaal-
rescu

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CIIPRINSUL. 421

Pagina
D-I M. C. Sutzie därueste 122 monete antice 37
Deciziune de a se publich in Anale meniorial numismatic al d-lai M. C Settzu. .
21. Sedinta extraordinari dela 18 Decemvrie 1912.
D-1 Presedinte L C. Negruzzi despre incetarea din vieatä a lui Sperm C. Haret. .
D-1 Dr. C. L Istrati Insiircinat a rosti cuvantarea funebrA la ImmormAn-
tarea lui Spiru D. Haret e
22. Sedinta publici dela 21 Decemvrie 1912.
Cuvantarea d-lui Dr. C. L Istrate la immormântarea lui Spica C. Haret . . . 38
Scrisoarea de multumire a d-nei M. Beernaert pentru co ridoleantele Acaderniei 40
D-1 St. C. Hepetes despre ImpArtirea ajutoarelor din Pondul Carp la elevii sá-
rani i despre Sometatea Ajutorul elevdor säraci" din Capitall 41
D-1 C. N. Burileanu d5rueste scrierea sa Rorndnii din Albania,
D-1 prof. A. Baldacci därueste smell de ale sale
D-1 N. lorga despre Barbu ,s'tirbeeca educator
Decizinne de a se tipAri In Anale: D. Dan, Despre Redents den Bucovina; Dr.
G. Pascu, Sufixele macedo- i megleno-rometne de oregene greacd ei Ion Boceanu,
Glosar de cuvinte den judeful Mehedints
Deciziune de a se tipárl In volum separat: Dr N. Dräganu, Doud manuscrepte
vechi, Codzcele Teodorescu qi Codicele Martiasu
Deciziune de a se tipári in Buletenul Seefeunit qteinfefece Dr C. Musceleanu,
Eine Methods zur Bestimmung der Verdampfungsevarme der Metalle
D-1 Presedinte I C. Negruzzi ureaz membrilor sárbätori fericite
23. $edinta public(' dela 11 Ianuarie 1912.
D-1 D. Sturdza despre: Insemndtatea ltecrdrilor Comisiundi Europene dela
Dundrea-de-jos: 1856 la 1912. I 42
Cártile prezentate la premiile din 1913
Manuscrisele prezentate la premille din 1913 cu subiecte date 44
24. SedInta public(' dela 18 Iannarie 1913.
1)-1 D. Sturdza despre: Insenendtatea lucrdrilor Coneisiunie Puropene dela
Dundrea-de-jos 1856 la 1912. II 45
25. $edin.ta public(' dela 25 Iannarie 1913.
D-1 Dr. C. 1. Istrate prezentä medalii dela botezul A. S R. Prmcipelui
Mircea
. Scrisoarea d-lui B. Baillaud despre Spiru C. Haret
D-1 Emil Giurgea därueste semen de ale sale
D-1 St C. Hepetes despre scrierile diiruite de d-1 Emil Giurgea
D-1 Dr. C. I. Istrati despre: Decorafiunile Domnitorulue Alexandra loan
Cuza 46
D-1 D. Sturdza despre: Insemndtatea Comiseunie Europene dela Dunärea-de-jos:
1856 /a 1912. III
D-1 D. Sturdza därueste: Cesteunea Dundres-Acte f t Documente
D-1 Paul G. de Gore d5rueste un album si 2 publicatiuni tipärite la Chisinäu 47
Muzeul geologic aGiovani CapelliniD din Bologna arueste o publicatiune . .
D-1 Alexandra Lápádatu d5rueste o scrierb a sa
D-nii N. Bänescu si V. Mihäilescu ddruesc scrierea comemorativ5 : loan Ma-
eorescu
Deciziune de a se tipAri la Anale: A. Myller, Cuartecele tacnodale; G Titelca,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
422 CIIPRINSITL.

Pagina
Repels derivate, D. Pompeiu, Despre o chisel de integrale duble, Tr. Lalescu, In-
sumarea a doi sdinburi neortogonah, I Gherghinoiu, Drosera rotundifolta L.
in Oltenia; L Cosmovici, L Conti-04mm la shawl pulsafiunilor inimii la
. . ........
broascli. -II Un nou procedeu cls a exploret pulsatiiinde in.tinti la broascd, G
G. Starcovici, Despre pneumoentertta porcilor . . . .
Deciziune do a se tipäri In Publicafiunile Fonclulni Adantachs: I. Sirmonescu,
47

Resturi de lchhosaurteni in. triasicul din Dobrogea . .

26. Sedinta publlel dela 1 Feyritarie 1913.
D-1 N. lorga despre: a) Patrahirul lui Alexandru cel Bun: cel dintdm chip
de Domn ronidn, b) Ucraina Moldoveneasa . . 48
27. Sedinta dela 8 Fevraarle 1913.
Deciziune de a se tipäri In publicatiunea: Dm vieafa poportilus rowidn: Tu-
dor Painflle, Povestea lumit de demult dupa credenfele poporuliii roman . . .
Deciziune de a se tip5ri Iii Anale: G ',Urea si M. D. David, biota asupra unut

........
crania de Rhinoceros leptorhinus Cue ; I. Ciurea, Larvele de Diphyllobothrzum
latum (L.) la. pests,. din Wile Duntirei . . . . .
Deciziune de a se tip5ri in publicatiumle Fondultii Adamachi: C. Nicolescu-
.

Otin, Despre sslicafit sintetici de Insmut; Elena Nicodim, Asuprahepato-pancrea-

sului dela moluste; C. Popovici, Spiru Haret invarialnhtatea marilor axe
planetare
D-1 St. C Hepites prezent5 publicatiuni sisrnologice
D-1 Presedinte T C. Negruzzi despre Incetarea din vieatá a lui Grigorie M.
Buniclia .
Testamentul räposatului Gr. M. Buiuchu, prin care inshtue Academia 1egatur5
universa15. a avern sale 49
Acceptarea legatului Binuchu de cAtre Delegatiune
D-nii D. Zainfirescu, C Erbiceanu, General Gr. Crainicianu i L C. Negruzzi
despre testamentul räposatului Gr. Buitichu
28. *edlnta dela 15 Fevruarie 1913.
D-1 Presedinte I. C. Negruzzi despre Incetarea din vieatä a membrului ono-
rar Angelo De Gubernatis
Telegrama de condoleante adresatä Contesei De Gubernatis
Presedinte 1 C. Negruzzi despre Incetarea din vieatá a membrului ono-
rar Albert Gaudry 50
Invitare la al III-lea Congres international de neurologie dela Grand .
29. Sedinta dela 22 Feyruarie 1913.
D-1 N. lorga prezentá o scriere a sa
30. Sedinta publial dela 1 Martle 1913. ,
D-1 N. Iorga despre: Condifiunde de politicet generald in cam s'au. intemetat
Insericile romdnesti in veacurile XIV-XV
Scrisoarea d-rei Eugenia Henry despre incetarea din vieatä a membrului ono-
rar Louis Henry
D-1 Arhitect P. Antonescu dárueste exemplare din Albumul lucrárilor sale ..
Invitare la al IX-Iea Congres internatIonal de fiziologie dela Groningue si
la al XII-lea Congres geologic international dela Canada . . . . . . . . .
P. S. S. Episcopul Dimitrie Radu dárueste exemplare din: 13iserica din Rim-
pclhaza-Utalau ...... . , . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CIIPRINSUL. 423

Pagina
D-1 Preseclinte L C. Negruzzi despre sArbätorirea d-lui D Sturdza la implini-
rea varstei de 80 de ani 51
Actul de donatiune al d lui D. Sturdza pentru instituirea fonduhu de 100.000 lei
DoneOunea de &care Primaria Capita lei a terenului Moruzi-Cantacuzino . . . 53
Scrisoarea de omagiu a functionarilor Acadenuei cAtre d-1 D. Sturdza . . .
D-1 I. C. Negruzzi despre testamentul r5pcsatului Gheorghe Ein Philippescu,
care a lAsat biblioteca sa pentru Academie
Acceptarea legatului Philippescu de cAtre Deleggiune 54
31. $edinta dela 8 Martie 1913.
D-1 Presedinte L C bregruzzi despre incetarea din vieaVá a lui Constantm Er-
bweanu
Cumtntarea d-lui N. Iorga la immormetntarea rdposatului C Erbweanu . . . .
32. Sedinta dela 15 Martle 1913.
D-1 M. a Sutzu prezentS o scriere a sa 57
D-1 Dr C. L Istrati prezentä scrierea: Dacia pretstortcd de Nicolae Densu-
sianu.................... . .
D-1 I. Bianu despre informatiunile asupra Prinmpatelor Homâne din sail
1787-1791, procurate din Arhiva de Rásboiu din Viena
33 $edinta pnblici dela 22 Martle 1913.
D-1 Dr. V. Babe.F despre: Cercetdri noult asupra serului anhdiftersz i rezul-
tatele obtmute cu acest ser
D-1 Dr. Traian Braileanu dárueste o scriere a sa 1
34. $edinla dela 29 Hartle 1913.
D-1 Dr. A. Urbeanu därueste o scriere a sa 58
D-1 Dr. Gr. Musceleanu dárueste o scriere a sa
D-mi St. C. Hepites, Dr. V. Babes qi Dudiu Zamfirescu in chestiunea serului
antidifteric
D-1 I Bianu despre scrisoarea Cavalerului de Gentz privitoare la revoluOunea
lui Tudor Vladimirescu 59
Propunerea d-lm D. Zamfirescu de a se comunich d-rei Fany Szekuhcz serf.-
soarea Cavalerului de Gentz 60
35. Sedinta dela 5 Aprilie 1913.
Deciziune de a se tipárì In Publicattuntle IPonduJui Aclantacht : Dr. C. Ni-
culeseu-Otin, Contrab uttant la metcdurgia coaled a cupralui in ferile locutte
azi de Romani
Cererea d-lor I. Neville et Comp. de a se hotari un cuvant românesc pentru
numirea de cognac
Comisiunea premiului I. Lecomte du Notty dela coala de Arte-Frumoase
din lasi
D-1 N. lorga despre lucrärile Congresului pentru studii istorice dela Londra. 61
D-1 N. lorga däruegte o carte
36. $edinta dela 26 Aprille 1913.
Deeiziune de a se publicà In Anale : I. Ursu, .Bdteiltile dela Gwozdztec $ i Ober-
tyn, 1531
Deciziune de a se publich In Anale : Elena Lupu, Cercetdri Insto-fizzologice
asupra intestinulus dela Cobstis fossilis qi Dragomir Hurmuzescu, Mayne-
tostricfsunea Instabihtatea moleculard ............ . . . .

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
424 CIIPRINSUL.

Pagina
SECTITTNEA LITERARA.

Raportul d-lui I. Bianu despre Rutenii din Bucovina de Dimitrie Dan. . 62

Raportul d-lui A. Phdippide despre Codicele Teodorescu ft Codicele Martianu
de Nicolae Drilgan ; Stifixele macedo- $ i megleno-romane de origine neogreadt
de G. Pascu si Glosar de cuvinte din judeful Meheduiti de Ion Boceanu .
Raportul d-lui L Bianu despre Povestea lumii de &mutt dupa credintele po-
porului roman de Tudor Pamfile 63

SECTIIINEA ISTORICA.

1. Sedinta dela 15 Iunie 1912.

D-1 N. Iorga insárcinat cu redactarea Buletinului Sectiunii 61
Raportul d-lui D. 0 ncsul despre Bata litle dela Gwozdziec $ i dela Obertyn
(1531) de I. Ursu . D

SECTIUNEA ItSTIINTIFICA.

Raportul lui sp. Hard despre Marimea astrilor la orizont de I. Corbu. . 65

1. Sedinta dela 28 Septemyrie 1912.
Deciziune de a se public5. In Buletin . Dr. G. Macovei, Asupra cutrenturului
de polmant din Mai ea de Marmara dela 9 August 1912 D

2. k1edinta dela 26 Octomvrie 1912.

Decimune de a se publicA. in Buletin : T Lalescu, Asupra vartatrunti valo-
ruler caracterishce D

Deciziune de a se publich, in Anale Dr. N. Leon, Contribuftuni la stuchul

insectei Cochylis in Romania . . . 66
Raportul d-lui Dr. Or. Antipa despre Contributtuni la studiul snsectet Co-
chyhs de Dr. N. Leon D

3 Sedli4a dela 16 Noemvrie 1912. .

Modificarea regulamentului pentru Buletinul Secflunii D

Decizmne de a se publich in Anale : T. Lalescu, Asupra variatiunii valo-

rdor caracteristice ; I, Corbu, Marimea astrulor la orzzont ; Dr. G. Macovei,
Asupra cutremurului de pamant din Marea de Marmara 68
Raportul d-ltu L. Mrazec despre: Nota asupra faunei ohgocene din flisul
Moldovei de N. L. Cosmavici D

4. 8edinta dela 14 DecennrIe 1912.

Decizmne de ace tipri In Publicaftunde Fondului Adamachi, iar rezumatul in
Bulettn: 1. Simionescu, Resturi de lchtyosaurieni in trutsul din Dobrogea . . . i
5. .,edliga dela 21 Decemvrle 1912.
Deciziune de a se publicA in Buletin Dr. C Musceleanu, Ems Methods zur
Bestimmuug der Verdampfungswarme der Metalle D

6. §edinta dela 11 Ianuarle 1913.

Deciziune de a se publich In Anale ip Buletin A. Myller, Sur les guartigues
tacnodales; G T4eica, Sur les réseaux ddrivés, D. Pompeiu, Sür une classe d'in.
tégrales doubles; T. Lalescu, Sur l'addition des noyaux non-ortogonaux, I.
Gherghmoiu, Drosera rotundtfolia Ii in Oltenia, Dr Leon Cosmovim, Contribu-.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CIIPRINSUL. 425

Pagina
tion â l'étude des pulsations du coeur de la grenouille i Un nouveau procédd
d'explorer les pulsatwns du coeur de la grenouille. C. G. Starcovici, Note sur
la pneumoentérite infectieuse des porcs 69
7. .5edlnta dela 18 Ianuarie 1913.
Deciziune de a se publicb. in Buletin : Dr Hurmuzescu, Magnaostriction - In-
stabilité moléculaire si St. Procopm, Moment magndtique moléculaire par /a
théorie des quanta
8 SedInta dela 25 lanuarie 1913.
Deciziune de a se publicb. la Buletvn: L. Cosmovici, Des nouvelles observations
concernant les pulsations cardiaques de la grenouille si St. C. Llepites, Notiil
asupra lucrdrilor d-lui E. Churgea
9. Sedinfa dela 1 Fevruarie 1913.
Deciziune de a se tipäri in Anale, Pubhcapiunile Fondului Adamachz i Bu-
letin . Florea 0 David, Not& asupra unui craniu de Rhinoceros leptorhinus
Cuv. din tertictrul moklovenesc , A 0 I. Grintzescu, Contributions 4. l'étude
des mouvements des quelques légumineuses , C. Niculescu-Otin, Ueber die synthe-
tischen Silikate des Bismuts , A. Babe qi C. Bantoi, L'inanitwn chez les herbi-
vores, Les albuminuries et les cylindruries consécutives et l'inanition chez les
herbivores si Les rapports qui existent entre certaines anomalies congénitales
de la Me et entre la transformation symétriques des quatre extrémités, Elena
Nicodirn, L'hepatopancrdas chez les mollusques 70
10. $'edinta dela 8 Fevruarie 1913.
Deciziune de a se tipAri in Anale . I. Ciurea, Larvele de Diphyllobotriunz la-
turn (L.) la pestii din bâlpile Dundrei si in Publicatiunile Fondului Adamacki:
C Popovici, Spirit Haret z invariabilitatea marzlor axe ale orbitelor planetare.
Raportul d-lui Dr Gr. Antipa despre Larvele de lhphyllobotrium latum (L.)
la pestzi din 14 Itile .Dundrei de I. Ciurea
11. Sedina dela 22 Hartle 1913.
Deciziune de a se pubhch in Buletin. A. L. Montandon, Notes sur les Phyllo-
morphinae et description d'une forme nouvelle si D. Pompeiu, Sur une classe
d'intégrales doubles 71
12. Sedinta dela 5 Aprille 1913.
Deciziune de a se tip5ri. in Publicafiunile Fondului Adamachi si in Buletin:
C. Nicolescu-Otin, Contributiuni la inetalurgia antic& a cuprului in ferile lo-
elute art de Români, Elena Lupu, Cercetdri histo-fiziologice asupra intestinu-
lui dela Cobitis fossilis i A. Montandon, Etudes et descriptions des nouvelles
formes de la Famine Nephidae Hem
Raportul d-lur Dr. C. L Istrati despre Contribufiunz la metalurgiat anticd a
cuprului in ferile locuite de Romdtni de Dr. Ing. C. Nicolescu-Otin
13 ,$edinta dela 26 Aprilie 1913.
Deciziune de a se public& in Anale i Buletin : Elena Lupu, Cercetdrz histo-
fi ziologice asupra intestinului dela Colntis fossilis , Dr. Hurmuzescu, Magne-
tostrictiune - Instabilitate moleculard i D Porn pelu, Sur une classe d'intd-
grales doubles . . .

....
Raportul d-lui Dr. I. Atanasiu despre Cercetdrile histo-fiziologice asupra in-
testznilui dela Cobitis fossilis de Elena Lupu . . ,
72

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
426 CUPRINSUL.

PAR TEA II.

SESIUNEA GENERALA DIN ANUL 1913.

Pagina
1. .5edinta dela I Main 1913.
Cuvântarea d-lui Presedinte I. C. Negruzza la deschiderea sesiunii generale. 73
Telegrama adresatA M. S. Regelui Italiel 75
Progratna lucrArilor sesiunii generale D

Raportul d-lui Secretar general D Sturdza asupra lucrArilur fäcute in

1912 - 13 77
Raportul Comisiumi firmware asupra exerciOului bugetar din 1911--12 . 108
Pärintele V. Mangra InstunteazA ca nu poate veni la sesiune D

Comisiunea pentru examinarea lucrärilor fäcute In 1912-13 . . . . . I,

Deciziune de a se ceti in sedintA publica de cätre d-1 V. Parvan, Descoperiri

nowt in Scythia Mtnor D

2. Sedinta dela 2 Main 1913.

D-1 At. M. Marienescu instiinteaza cA. nu poate veni la sesiune D

D-1 Inginer Erich Kolbenheyer dArueste albumul sAu : Motive ale industriei
casnice de broderse din Bucovina ........... . . . . . . . D

Raportul Comisiunii Fondurilor loan Fätu i loan Sco*ianu asupra lucrA-

rilor din 1912 109
Comisiunea F'ondurilor I. FAtu si I. Scorteanu pentru 1913-14 110
Reportul Comisiunii financiare asupra conturilor anului bugetar 1911-12 A

Comisiunea financiarä pentru examinarea conturilor anului bugetar 1912-13. 113

3. edinta publicA dela 3 Main 1913.
D-1 1. Bianu clespre o carte araba tiparita in Iasi la anul 1742 D

D-1 N. Iorga despre : Dona traditri xstorice in Balcani : a Italzei # a Ro-

mdnilor 114
4. $edinta dela 4 Main 1913.
RAspunsul M. S. Regelui Halle] la telegrama Academiei 115
D-nii Andreiu Bdrseanu i Al. Phdippide instiin0azA cA nu pot vent la sesiune. s
Deciziune de a se tipArl in Pubhcaffunde Fondului Adamachi : P. Bogdan,
Repejunea sunetului la corpurtle lichtde D

Raportul Comisiurni Fondului Adamachi pentru lucrArile din 1912-13 .

Comisiunea Fondului Adamachi pentru 1913-14 117
b $edinta dela 6 Main 1913.
D-1 I Sbiera instrinteazA cA nu poate veni la sesiune. 118
Invitare la investirea noului Episcop al Ramnicului-Noului Severin . . . . D

Premiul I Lecointe du Nouy se acordä d-lor : Alexandru Grigorovici, Ema-

nuel Gliga i Richard Hette D

Decizmne de a se acordà cate o rentA viagerA frAilor si surorilor rAposa-

tului Grigore Buiuchu. D

Deciziune de a se vmde Statului mosia cu pädurile dela CAlimAnesti . . . D

6 edinta dela 7 Main 1913.

Raportul Comisiunii Fondului Tache Anastassiu asupra lucrárilor din 1912-13. 119
7. Sedinta publici dela 8 Main. 1913.
D-1 V. Parvan despre : Descopertrb noud in Scythla Minor 121

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CIIPRINSUL. 427

Pagina
8. .$edinta dela 9 Main 1913.
D-1 Dr Ilarion Puscariu dArueste o scrie re a sa 121
Raporlul Comisiunii Fondului Agarici pentru lucrArile din 1912-13 . .
Comisiunea Fondulm Agarici pentru 19 13-14 122
Comisiunea Fondulm Tache Anastassiu pentru 1913-14 123
Demismnea d-im L Kalinclerit, din Academie ii
Demisiunea d-lui I Kalindertt nu se lea in consideratiune
9. Sedinta dela 11 Main 1913.
Demziune de a se interveni pe lAng6 guvern pentru a inlesni d-lui N. Iorga
cercetärile istorice in Peninsula Balcanicä. . ii

Decimune de a se remunerà autorn comunicärilor din Buletinul Secttunit

tstorice
Chestiunea publicärii in Anale a lucriirilor in limb] sträine . .....
Propunerea Sechunn stimtifice pentru alegerea d-lui G. Titeica de membru activ.
124

Decizmne de a se därui Casei scoalelor terenuri in satele Chiselet si RAcAuti 126

. .....
D-1 I Butnu despre publicatiunea Anttchitiqi bulgare de arti i despre Co-
mimunea istorica dela noi ........ . . .
D-mi St C. Hepites, I Bogdan i I. C Negruzzi despre Comisiunea istoricä .
. . . .
127
Decimune de a se lnaintà Mimsterului un memorm pentru restabilirea situa-
iunii legale a Comisiunii istorice
10. Sedinta dela 13 Main 1913.
Raportul Comisiunn Fondului Ottetelesanu pentru luceärile din 1912 --13 . . 128
D-m] A D Xenopol qi I C Negruzzi despre dota de 200 galbeni din Fondul
Ottetelesanu 130
Comisiunea Fondului Ottetelesanu pentru 1913 -14,
11 Sedinta publici dela 14 Main 1913.
D-1 Dr. V Babes despre : Cercettirt noted asupra seriaut antidtfteric i rezul-
tatele obfmute en acest ser. II
D-1 Dr G. Marinescu despre Mecantsmul chimtco-coloidal al latrdnetelor fi
problema mortii naturale 131
Propunerea Sectiunn istorice pentru alegerea d-lui V. Pärvan ca membru achy.
12. Sedinta dela 15 Main 1913.
Expunerea d-lui St C Hepites asupra activitätif shintifice a d-lui G. Titeica.
D-I G. Tifeica este ales membru achy in Sectiunea tiinific 133
Raportul Comisiunn permanente a Bibliotech pentra 1912
Decimune de a se tipäri catalogul bibliotecii räposatulm Gr. Buiuchu, cu un
stadia al d-lui N lorga despre Armenit din Moldova 140
Invitare la Inaugurarea statuei lui Mihail Koggniceanu din Piatra-Neamt.
D-1 P Pont delegat la inaugurarea statue]. ltu Mihail Kogälniceanu
Procesul verbal al Delegahunn pentru modificarea regulamentului de pensiuni.
Raportul d-lui Director al Administrattet Academun-pentru modificarea regu-
lamentului de pensiuni 142
Discutiune asupra articolului 36 din Regulamentul general 144
Comisninea pentru modificarea art, 36 din Regulamentul general 150
13. Sedinta dela 16 Main 1913.
Cuvantarea d-lw Presechnte I C. Negruzzi pentru primirea d-lui G. Titeica
In Academie 151

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
428 CIIPRINSUL.

Pagina
D-1 G. Tifeica multumeste pentru alegerea sa ea membru 151
D-1 Presedinte I. C Negruzzi despre demisitmea d-lui I. Kahnderu din Academie 152
Fixarea ordinei de zi pentru discursurile de receptiune ale d-lor Barbu De-
lavrancea si 1 Simionescu
14. 8edinta publici dela 17 Main 1913.
D-1 A. D Xenopol despre Idea de lege fi de prevedere in mateme sociala.
/.Premiul Demostene Constantinide se acorchi d-lui V. Merutiu pentru: Con-
tribuftunt la stuchul massivelor de sare din Românta
Premml Neuschotz nu se acordä manuscrisului despre Cromatica poporului
roman
15. Sedinta dela 18 Main 1913.
Expunerea d-lui I Bogdan asupra activiatu stiintifice a d-lui V. Pkvan . . 153
D-1 V Parvan este ales membru activ in Sectiunea istoricá 154
Raportul Comisiunu Dietionarului limbn române
Discutiune asupra tehnologiei militare din Dictionar 155
Comisiunea Dictionarului limbn române pentru 1913 -14 157
16. $edinta dela 20 Main 1913.
Cuvântarea d-lui Presedinte 1. C. Negruzzi pentru primirea d-lui V. Pârvan
in Academie
D-1 V. Pârvan multumeste pentru alegerea sa ca membru
D-1 N. Techi despre excursiunea membrilor Academiei la Sinaia si Azuga . 159
Deciziune de a se publich In Anale N Teclu, Contributtunt la caractenstica
flacdrn st Z. Pantu, Orhidaceele din. România
Circulara Academiei de stiinte a Serbiei cu privire la contestatiile istorice
dintre Bulgari i SArbi in Macedonia
D-1 Presedinte 1. C. Negruzzi Instnnteazá GA A S. R Principele Carol va
asistà la discursul de receptiune al d-lui B. Delavrancea
17. 8ediuta dela 21 Main 1913.
Premiul Adamachi se acordá d-lui Gh. F. Ciausanu pentru manuscrisul : Stu-
din despre supershtzunde poporulut roman
La concursul premiului Nasturel din 1918 se pune subiectul: Studiu asupra
stilului cronicarilor români i la al premiului Ehade-Rádulescu
din 1918: Frumosul in poezza poporald româneascd . . . ii

Deciziune de a se publich In Anale. Dr. G. Pascu, Elementele romanece din

dialectele macedo. fi megleno-române 160
Discutiune pentru gasirea unei numiri care sA inlocueascá cuvântul: cognac.
Deciziune de a se publich in Anak. Dr. Joan Lupas, Principele ardelean Acaftu
Barcsai i Mitropolitul Sava Brancovici, 1658-1661 .
La concursul premmlui Lazär din 1918 se mIntine subiectul: Contributtuni.la
studiul caracterelor antropologice s lnologice ale grannlui roman
Propunere pentru alegerea d-lui Eugeniu Botezat ca membra corespondent
In Sectiunea stiintifick 161
D-1 Presedinte I. C. Negruzz& despre medaha comemorativá si pergamentul
pentru särbätorirea d-lui D. Sturdza la implinirea color 80 de am
18 SedInta solemnft dela 22 Main 1913.
D-1 .B. Delavrancea ceteste discursul de receptiune despre- Estetica poeziei
Ráspunsul d-lui I C Negruszt la discursul d-lui Delavrancea ..... . .

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 tTPR118113L. 429

Pagina
19 Sedln$a dela 23 Main 1913.
D-1 I. Bianu, despre proiectul Cornisiunn pentru modificarea art 35 si 36 din
Regulamentul general 162
20 $edinta solemn(' dela 24 Main 1913.
D-1 I Sintionescu ceteste discursul de receMiune: Din evolutia culturii ftim-
Nice in Romtinia 163
Räspunsul d-lui L. Mrazec la discursul d-lui Stmionescu
21 Sedinta dela 25 Main 1913.
Prelungirea sesiumi pänä la 28 Maiu
Mare le Premiu Nästurel de 12.000 lei se acordä. d-lut G. Murnu pentru tra-
T-ucerea in versant a Iltadei lui Omer
Expunerea d-lui N. lorga asupra activitätil stiinkifice a d-lui Bo ar.O. . a

4?-1 G. Boadan-Duicä este ales membru corespondent in Seqiunea istoricá . 164

Expunerea d-lui I. Simtonescu asupra activitMii stiintifiee a d--Tifi-Eugeniu
Botezat 165
D-1 Eugeniu Botezat este ales membru corespondent In Sec0unea stiintifieä. 167
Expunerea d-lin N. Toro asupra activittAii d-lut Karl Lamprecht 168
D-1 Karl Lamprecht este ales membru onorar.. . .

D-1 I. B Bury este ales membru onorar . .......

Expunerea d-lui N. lorga asupra activitätii d-lui I. B. Bury . .
. .
.....
. .
169

D-1 Dr. C. I. Istrati este ales Presedinte al Academiei

D-1 Dr. C L Istrati multumeste pentru alegerea de Presedinte
D-nit I. C. Negruzzi, D Onctul i L Mrazec sunt alesi Vicepresedmti 173
DiscuVune asupra modificArti art 35 si 36 din Regulamentul general . .
D-1 Presedinte Dr. C. I Istratt multumeste In numele Academiei d-lui I. C.
Negruzzt, care a prezidat luerärile ei 176
22. $edinta dela 27 Maiu 1913.
Raportul Cornisiunii pentru examinarea luerárilor din cursul anuhii . . .
D-1 N lorga prezentú o lucrare a sa In bmba suedezá 179
Invitare la al XII-lea Congres international de geologie din Canada 0

D-1 L Mrazec delegat la Congresul de geologie din Canada

La concursul premiulm Principesa Anna tirbei din 1918 se pune subiectul.
Povesttri morale pentru copu intre 10-14 ani
Comtslunea pretmului Eliade-Rádulescu cu subiect dat din 1914 180
Biuroul SecVunit literare pentru 1913-14 0

Deciziune de a se tipäri in publicAtunea : Dm vieata poporului roman :

Alexiu Viciu, Colande clan Ardeal, datine de Crdctun credal* poporane qi
Teodor Pamfile, Stirbatorile de toamnii i Postul Cractunului . .
Biuroul Sectiunii istorice pentru 1913--14
Premiul Adamachi se acordá d-lor: C. N. Burileanu, Eftimie Antonescu, Maxi-
milian Popovici si Gheorghe Cipäianu, Párintelui I. Antonovici si d-lui G. GM-
báneseu
Premml Nästurel se acordá d-lui loan C. Filitti pentru manuserisul: Dont-
nude romans sub Regulamentul Organic
Deciziune de a se public& In Anale: N. Doean, Explorattunv austriace pe
Dundre la sfdrFitul veactaui al XVIII-lea .
Discutiune asupra modificárii art. 35 si 36 din Regulamentul general. . . . D

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
480 OtTPRINSUL.

Pagina
Propunerile pentru modificarea art 35 qii 36 se scot dela ordinea zilei . . 182
Propunere pentru alegerea d-lor J. G. Darboux, Pietro Blaserna, Wilhelm
Foerster, Sir William Crookes qi S Arrhenius ca membri onorari . . . n
Expunerea d-lui St. C Hepites asupra d-lui J. G. Darboux D

Expunerea d-lui St. C. Hepdes asupra activit50i d-lin Pietro Blaserna . . 182b
Expunerea d-lui St C. Ifepttes asupra activitâtti d-lui Wilhelm Foerster D

Expunerea d-lui St C Hepdes asupra activit4ii lui Sir William Crookes. 182e
Expunerea d-lui St. C. Hepttes asupra activitAtii d-lui Svante August Ar-
rhenius 182d
D-nn Darboux, Blaserna, Foerster, Crookes si Arrhernus sunt aleql membri
onorari D

Expunerea d-lui St. C Repites asupra activitätii d-lui Fernand de Montessus

de Ballore »
D-1 Fernand de Montessus de Bal lore este ales membru corespondent str5in
in Sectmnea stiinOtIc5 183
23. 8edinta dela 28 Maim 1913.
D-mi General Gr. Crainzeianu 0 I. C. Negruzzi asupra luärii decimunilor Aca-
demiei n

Modificarea art 15 din Regulamentul premnlor . . . . . . 184

Propunerea Sectiurni istorice de a se capitalizà premiul E1iade-R5dulescu 185
DiscuVune asupra aplic5rn art. 15 modificat din Regulamentul premnlor D

Se amânä. acordarea premiului Ehade-R5dulescu 186

Votarea creditului extraordinar pentru procurare de cäqi i legatul lor. . 187
Invitare la desvelirea monumentului lui Mihail Kogiilniceanu din Dorohmu n

Bugetul Acadeunei pe 1913-14. - Discutiune D

Prelungirea sesiunil generale phrt5 la 30 Mani I.89

Cuvelntarea d-lui L Sonioneseu la inaugurarea monuntentului !us M Kogill-
niceanu in Dorohoiu D

24. 8edinta solemni dela 29 Main 1913.

Cuvântarea d-lui Prqedinte Dr. J. J. Istrati la distribuirea premblor. . 192
Cetirea rapoartelor asupra scrierilor premiate 193
Demziune de a nu se aplich, art. 15 modificat din Regulamentul premnlor 194
Votarea creditului extraordmar pentru Institutul Ottetelqanu D

Comisiunea premmlui Nästurel cu subiect dat din 1914 D

Biuroul Sectiumi qtnntifice pentru 1913-14 195

Deciziune de a se inapoiä manuscrisul d-lui lulu]. Prodan despre: Contribu-
fiunt la flora Romdnies D

Propunere pentru alegerea lui Sir William Ramsay 1 d-lor Vitto Volterra,
Emil Fischer, Anton Hendrik Lorentz si Felix Klein ca membri onorari . . . 195
Expunerea d-lui St. C. Hepntes asupra activitiAn lui Sir Wiham Ramsay. . 9

Sir William Ramsay este ales membru onorar 196

Expunerea d-lui St. C. Hepites asupra activitätii d-lui Vitto Volterra . . . n

D-1 Vitto Volterra este ales membru onorar D

Expunerea d-lui St. C. Hepites asupra activitätii d-lui Emil Fischer . . . n

D-1 Emil Fischer este ales membru onorar 197

Expunerea d-lui St C. Hepites asupra activitátii d-lui Anion Hendrik Lorentz. n

D-1 Anton Hendrik Lorentz este ales membru onorar v

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CtrPRINSIIi. 431

Pagma
Expunerea d-lui G. Titeica asupra activitätii d-lui Felix Klein 197
D-1 Felix Klein este ales membru onorar D

Propunere pentru alegerea d-lor L. Duparc si P Guye ca membri onorari 198

D-mi L Duparc si P Guye sunt alesi membri onorari A

Expunerea d-lui St. C. Hepites asupra activitätti d-lui Antonio Baldacci . .

D-1 Antonio Baldacci este ales membru onorar D

Comisiunea Sectiumi istorice pentru premiile Nästurel si al Asocia0und Ora-

iovene din 1914 D

Comisiunile premillor Alexandru loan Quza, Ahna Stirbei, Adamachi $ i

Alexandru Bodescu din 1914 . 199
Comisiunea Sectiumi literare pentru premnle Nästurel si al Asociatiumi Cra-
iovene din 1914 D

25. Sedinta dela 30 Main 1913.

Cuvântarea d-lui Presedinte Dr. C. I Istrati cu ocazia prezentärii d-lui D.
Sturdza a pergamentului comemorativ st medaltei bätute la implmirea várstei
de 80 de ani D

D-1 D. Sturdza multumeste pentru pergamentul comemorativ si medahe . 201

D-1 D. Sturdza därueste 2 brosurl vechi 202
D-1 Presedinte Dr C. I. Istrati multumeste d-lui D. Sturdza pentru brosu-
rile däruite D

Planul pentru localul Bibliotecii i

Discutiune asupra modificärilor de introdus In planurile pentru localul Bi-
bliotecii 203
Programa premiulm Adarnacht din 1918 cu sublect dat 208
Raportul d-lui Secretar general D Sturdza asupra lucrärilor din sesiunea
creneralä
a 209
Cuvântarea d-lui Presedinte Dr. C. I. Istrati la inchiderea sesiunii generale. 215

SECTIIINEA LITERARÄ.

1. $edinta dela 20 Main 1913.

Raportul Comisiunii premiului Adamachi cu subiectul: Superstitiunde popo-
ruluz romein 216
Raportul dim Al. Philippide despre manuscrisele: Stuart' despre supersti-
fiumle poporulua roman 0 Dr. G. Pascu, Elementele romanice din dialectele ma-
cedo- fi megleno-române 223
Premiul Adamachi se acordá manuscrisului despre : Superstittuntle popo-
rului român D

Decizmne de a se publicA ln Anale - Dr. G. Pascu, Elementele romanzce din elm-

lectele macedo- oi megleno-romdne D

Subiectele pentru premille Nästurel $ i Eliade-R5dulescu din 1918 D

......
Discutinne asupra gäsirii unui cuvint românesc pentru inlocuirea numelui
decognac . .
2. $edinta dela 27 Main 1913.
. . . . e

Subiectele pentru concursurile premillor: Princesa Alina Stirbei si Eliade.

Rádulescu din 1918 224
Biuroul Sectiunii pentru 1913-14 D

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
432 OttPla NM:M.

Pagina
Raportul d-lui A. Bdrseanu despre culegerea de Cohnde a d-lui A. Viciu . 24
Dectziune de a se publich in seine.: Din Weak& poporului roman: AL Vim',
Colinde ei Tudor Pamfile, Seirbeitorile de toamna i Postul Craciunu/ui, era-
ciunul. 225
3. Sedinta dela 29 Main 1913.
Comistunea premtilor Nästurel ei Asociattunit gratovene din 1914 D

4. Sedinta dela 31 Main 1913.

Dectztune de a se pub1i6, In seria: Din vie* poporului roman Dumitru
Furtunk Cuvinte scumpe, taclale, povestirt $ i legends romanesti 226
Raportul d-lut A. Barseanu. despre - Cuvinte scumpe, taclale, povestirt $ i le- C
gende romanefti de Dumitru Furtunä

SECTIIINEA ISTORIGN.

1. Sedina dela 25 fanuarle 1913.

Distributrea Intre membri a eirtilor dela premit pentra facerea rapoartelor
spectale 228
2 Sedinta dela 1 Main 1913.
Demziune de a se publich In Ana le: V PArvan, Cercetriri noud in Scythia
Minor 230
Raportul d-lui M C. Sutra despre: Cercetarz noud in Scythia Minor de V
Pârvan . A

3 Sedinta dela 13 Main 1913.

Alegerea d-lut V. Parvan ca membru achy . . . 231
4. $edinta dela 16 Main 1913.
Decizium privitoare la premn 232
5-lediuta dela 20 Main 1913.
Deciztuni privitoare la premli D

Deciziune de a se public& in Ana le: Dr. I. Dupe, Acatiu Bares= et Mstropo-

litul Sava Brancovics 233
Raportul d-lut A. D. Xenopol despre: Acafiu Barcsai ft Mitropohtul Sava
Brancovici de Dr. I Lupae »
6. edinta dela 21 Main 1913.
Propunere pentru alegerea d-lui G. Bogdan-Duicii ea membru corespondent. D

Propuneri privitoare la premn D

T.- edinta dela 25 Main 1913.

Biuroul Seetiunn pentru 1913-14 234
Propuneri privitoare la premit A

Premml Adamachi se imparte intre d-mi C. N Burileanu, Ettimie Antonescu,

kax. Popoviet ei G. Ciprilanu, PArintele I. Antonovict et d-1 Gh. Ghibnescu . . D

8 Sedinta dela 27 Main 1913.

Premiul Nästurel se acordli autorului manuscrtsulm despre: Dommile romame
sub Regulamentul Organic 235
Raportul Comisiunn premtulut Nästurel pentru manuscrisul- Doninitle romans
subt Regulamentut Organic »
Raportul d-lui N. lorga despre manuscrisul asupra Dommslor regulamentare. D

Raportul d-lui N. lorga despre Exploratiuni austriace pe Aware la sfarfitul

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MIDI/INSTIL. 433

Pagina
veaculut al XVIII-lea de N. Docan 236
Deciziune de a se public:a in Anale . N. Docan, Exploraftune austriace pe
Duntire la sfdrph il veacul ui al XVIII-lea D

9. Sedinta dela 28 Maiu 1913.

Deciziuni privitoare la premn 237
10 Sedinta dela 29 Main 1913.
Comisiumle premiului Nästurel si Craiovean, Alexandsu Cuza, Princesa Alma
Stirbei, Adamachi si Al Bodescu »

PREMIUL ADAMACHI
Eflimie Antonescu, Codul comermal adnotat. Vol IL-Raport de I C Negruzzi. 238
Preotul loan Antonovece, Documente Bárlädene Vol I -11.-Raport de I. Bog-
dan 239
G. Asian, Educatia prin sine insus. Editia III -Morala greacá. -Raport de A,
D Xenopol . . . 242
Alexanclru Bacalogla, Din monograha liceului Lazár Jubileul de 50 de ani.-
Raport de T. V. Stefanelh 243
Alexandru G. Bacaloglu, Descentralizarea administrativä comunalä a orasului
Bucuresti. Propunere precedatI de un studio retrospectiv asupra statisticei in
Romáma Biserica Curtea veche din Capitalai, monument istoric -Raport de T.
V. Stefanelh . 244
I. Boldescu, Monografia orasului Giorgio. - Raport de T. V. Stefanelli . . . 247
Tit Bud, Date istorice despre protopopiatele, parohnle si mánästirile romäne
din Maramures din timprile vechi pänä In anul 1911 -Raport de N lorga . . . 252
C. N. Burileanu, Romeni di Albania -Raport de N I orga 253
Alexandru V Casimir, Drumul nostru spre «Tara lui Soare-Räsare».- Raport
de A. D Xenopol 264
Tiberiu Constant, Publicul si Presa.-Raport de A D Xenopol D

Eleodor Constantenesou, Problema invätämântului secundar in Franta co-

hle primare superware din Paris.-Raport de A. D. Xenopol 255
Dimetree Dan, Cronica Episcopiei de Rädiluti -Raport de N lorga 256
loan Genf, Administratia bise riceascá.-Raport de D. Oncial. 258
G. Glizbanescu, Cuzestii. Precedat de un studiu istoric asupra vAii Elanului -
Raport de I Bogdan
Roinulus lonctfcu, Invätämäntul profesional in strainState.-Raport de A. D Xe-
nopol . 261
N Maid tescu-Nigrim, Teoria suprematiel-Raport de A. D. Xenopol . . . u

I Popescu-Igienaru, Schitul Bálteni din Codrul Vläseei.-Raport de D Onciul. 263

Maximilian Popovici i Gheorghe Cepdiann, Manual de agriculturá pentru
uzul scoalelor supermare si inferioare de agriculturä -Raport de A. D. Xenopol. D

Natalia Tulbicre, Atlas istoric al Rom6.nilor ou Ceti ri istorice. - Raport de

A. D. Xenopol 262

PREMIUL ELIADE-RXDULESCU
Cams la Co ligng, 75 Femei criminale, cu un studio criminologic de advocatul
Tiberiu Constant.-Raport de T. V. Stefanelli 264
Ana lele A. R.-XXXV-Desbaterile. 28

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
434 CtiPRINSUL

_Pagina
8 G. Longinescu, Legi vechi românesti i izvoarele lor Vol I Pravda Mol-
dova din vremea lui Vasile Lupu, insotita de tItlmacirea sa in frantuzeste de
A Patrognet -Raport de D. Oncna 270
I Tanoviceanu, Curs de drept penal Vol I-II Curs de procedurA penaLl -Ra-
port de A. D Xenopol 274

SaCTIIINEA TIINTIFICA..
1. Sedinta dela 18 lanuarie 1913.
improtirea intre membri a cartilor mtrate la premiul Demostene Constanti-
nide pentru facerea rapoartelor speciale 277
2. $edinla dela 4 Main 1913.
Deciziune de a se tipari in Publscatninzle Fondului Adamachi $1 in Buletin
P. Bogdan, Repkounea sunetulus în. lsclnde
Raportul d-lui St.C. Hepites despre Repepunea stinetulto in Mu& de Petru
Bogdan D

Deciziune de a se publica in Buletin G. Titeica, Sur une géndralisatwn des

surfaces msnsma 278
3. Sedinta dela 7 Main 1913.
D-1 Presedinte N. Teclu despre moartea lui Sp. C Haret D

connuesde Boumanie . . . . . . . . . ......

Demiune de a se public& in Buletin: G. Gruntescu, Plantes nouvelles ou pen
. . . . . . .
Discutiune asupra pubhOrn in Anale a lucrArn d-lor Alice si loan Grintescu
4. ,edinta dela 9 Main 1913.
Propunere pentru alegerea d-lui G. Titeuca de membru activ
5. Fedinta. dela 15 Main 1913.
Decizium prlvitoare la premiul Constantinide 279
6. ,$edinta dela 16 Main 1913.
Premiul Constantmide se acor&i, d-lui V. Merutiu pentru . Contranalunt la
studzul massivelor de sare ulm nominza 280
Raportul Comusiunn asupra manuscrusului prezentat la premiul Neuschotz
Prermul Neuschatz nu se acordii manuscrisului prezentat 283
7. tiedinta dela 17 Main 1913.
Decizmne de a se publica in Anale: N. Teclu, Contributsunt la caractenstica
flaceirst $i iii Bulettn: Saidel, Quantetative Untersuchungen uber due Reaction
ivassertger Bodenaussuge .........
8. Sedinta dela 20 Main 1913.
. . ...... 283

Decizume de a se mantmea pentru premiul Adamachi din 1918 sublectul:

. . . . ......
Contrubutiuni la studzul caracterelor antropologice qs beologice ale Viranulus
roindn. ......... .
Propunere pentru alegerea d1uu Eugernu Botezat ca membru corespondent .
. . . . . ..... n
*

9. $ediala dela 27 Main 1913.

Comisnmea prermului Nästurel din 1914 cu subiectul. Studiul fdistarilor din
Românsa 284
Comismnea premiului Násturel si al Asociatiunit Craiovene din 1914 D

Bluroul Sectiunu pe 1913-14 ....... . . . . D

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CUPRINSUL. 435

Pagina
10. Sedinta dela 28 Mali' 1913.
Se aprob5 programa premmlni Adamaclu din 1918. 281

PREMIIIL DEMOSTENE CONSTANTINIDE

Grigore Briscu, Heboopterele.- Raport de A Saligny »
R. Iacob, Elemente de geometrie pentru clasa III secundar5 de fete.- Raport »
de St. C Hepites 285
Dr V, Merufm, Contributiune la studiul massivelor de sare din România.-
Raport de I. Simionescu D

Dr. C. Parhon, Cercenri asupra glandelor cu secretitme intern5 in raportul

lor cu patologia menta15. - Raport de Dr. G Marinescu 287

COMISIDNEA MARELIII PREMIII NASTUREL

1. Sedinta dela 11 Ianuarie 1913.
Constituirea biuroulni 290
Impärtirea intre membri a cArtilor intrate la concurs, pentru facerea rapoar-
telor speciale n
2. Sedinta dela 25 Ianuarie 1913.
D-1 I C. Negruzzi ales presedinte In locul dim I Kalinderu. 291
D-1 C. Erbiceanu insM'cunat a raportà asupra scriern d-lui Dr B. Cirqeanu D

3. 8edinta dela 29 Martie 1913.

D-1 N. Dobrescu insárcinat a raportä asupra scriern d-lui Dr. 13. Cireqeano. D

4 Sedinta deIa 23 Main 1913.

Deciziuni priviloare la premn »

Marele Premiu NAsturel se acordA d-ltu G Murnu pentru traducerea Ihadei

lui Omer D

loan Al. Bratesca-Voinesta, In lumea dreptiltu Nuvele i solute.- Intuneric

ei lumin5. Nuvele ei schite.-Pe marginea artilor.- Raport de I C Negruzzi. 292
M. I Clurtfescu, Grânicerul - Raport de I Bianu 294
Dr. Badea Ctreseanu, Tezaurul liturgic al Sf. Biserici creOme ortodoxe de
Rásklt. I-III - Raport de N Dobrescu 296
Dumstru C Moruzi, Pribegi in tar.I rApità" - Raport de I. Bianu 300
George Murnu, Homer, Biada. Tradusä. Cântul XIII - XXIV.- Raport de
Duihu Zamfirescu 303
ataha Negru, Marturisiri. Nuvele.-Raport de L Blanu 315
Al. em Scrddeanu, Cartea de fizic ri. pentru clasa III-a secundarl-Cartea
de chinue pentru elevn el IV-a gimnaziale.-Raport de Dr. C. I. Istrah . . 316
A. Vlahup, Pictorul N. I Grigorescu Vieata i opera lui.-Raport de Barbu
Delavrancea 320

Anexe.
Bugetul Academiei pe a n ul 1913 -14 . 329
Concursuri pentru premii 385
Personalul AO-ademiei la 30 Mam 1913 403
Oficille Academiei in anul 1913-14 414

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro