hp.

SATE I PREOTI
DIN

TIRDEPILt

BUCURETT
Inst. de Arte Grafice CrIROL GoBL S-r I. 5T. RASIDESCU
16, STRADA DOAMNEI, 16
1902

qaP--- No. 5556

www.dacoromanica.ro
 N. IO RGA

SATE SI PREOTI
DIN

ARDEAL

---==>E--,tic2-c.----

BUCCIRETI
Inst. de Fide Grafice ,,CFIROL GOBL" S r I. ST. RFISIDESCU
16, Strada Doamne, 16.
1902.

www.dacoromanica.ro
 Aceste studii al% fost tipeirite irdaiii in Noua
Revista Romana ", continuaki apoi supt titlul
de Revista Romancif . Incepindu-le, aveam de
gind sa da nuinai cuprinsul izvoarelor noua)
privitoare la viafa in trecut a Romdnilor de supt
Coroana Ungariei, pe care le descoperisem in
cursul unei milatorii in Ardeal si la Pesta. Din-
tre aceste izvoare, cele mai insemnate eratt acelea
care alcatuiaii bogata corespondenki, in mare
parte purtatci in romaneste, a episcopului neunit
Dionisie Novacovici. i prin corespondenki nu
inkleg numai schimbul de scrisori al episcopului,
ci toate actele privitoare la clerul roman Paeunit
de pe vremea sa si la poporenii cirmuiti su/le-
teste de acest cler, toata archiva episcopala a celui
d'intaiii pastor dupa Unire a Romanilor ce nu
voise a primi aceaski schimbare a legii sai o
parasise, dupa un limp mai licng sail mai scurt.
Din acest plan originar, venia i Mut supt
care s'aft urmat deosebitele parri ale lucreirii in

www.dacoromanica.ro
 Iv

Revistci. Dar, cind izvoarele mi s'aii infdtisat din

noli, legate acum, 'Mire dinsele si, luminate prin
cunoaster ea, de aiur ea, a sub iectul ui, cind explicat
noud s'aü impus si s'aü ivit ipotese prea inte-
resante pentru ea ele sei nu fie infatisate, tittal,
rdmas de la intiiul articol, n'a mai cuprins pe
deplin sabiectul. Acesta s'a desvoltat de la sine,
dupei nevoi intrinsece, si pe incetul nem geisit
povestind mai mutt istoria culturald a Romdnilor
de peste munti, incepind incei din vremuri cu
total vechi, de la care mai era drum pand la
stdpinirea Vkidiceii sirbesc pentru Neunitii de
neamul nostru din Ardeal.
Fireste cd s'a jertfit aici, in carte, partea din
tutu ce nu mai corespundea, si ast- fel cetitorul
e Omura de la inceput asupra cuprinsului.
eine vrea set 'cadet cum se treiia in bordeiele
si ceisutele Romeinilor din satele i tirgurile Ar-
dealului pawl in timpurile cind buciumul lui
Horia chemei la reispkitire si reisbunare, dacd, nu
la biruintd, ceteascei rindurile acestea, scrise
cu tot atita dragoste pentru adevcirul, cdruia mi-am
inchinat streiduintile, i pentru neamul din care
ma slit mindru cei, fac parte.
dacei ele vor fi cetite CUM se ceteste la po-
poarele luminate, dacei interesul pentru aceastet
carte m'ar indemna si el sci urmdresc mai &-
parte aceste cercetdri asupra unei vieti ce ne

www.dacoromanica.ro
 V

este asa de .scumpd si se leagd asa de strins

de a noastrd, atunci eelitorul e rugat set pri-
veascd lucrarea de fafd ea un mntciü volum din
istoria eulturald a Romdnitor Ardeleni.
N. IORGA.

www.dacoromanica.ro
PREOTILOR I INVATATORILOR

DIN ROMANIMEA DE PESTE MUNTI,

CELOR PRIN CART SE PASTREAZA NEAMUL

IN ASTEPTAREA VIITORULUI

CARE ATIRNA DE VREDNICIA NOASTRA

Ackind aceasta carticial

Autortil.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
1.

INNAINTE DE UNIRE

www.dacoromanica.ro
 Mai multe milioane de Romani, locuind in tari
de veche stapinire etnicg, sail politica romineasca,
nu fac parte din Statul nostru. Pe chid el pas-
treaza Insa, cu iubire si spirit de jertfa, fiint,a, lof
deosebita ca popor, pe cind contribuie dupg, pu-
teri, dupg, greleleimprejurdri in care-si duc traiul,
la dezvoltarea cugetarii si a scrierii romanesti,
noi nu li acordgm alta atentie decit aceia, en
totul interesata, a politicianilor, earl s'ail eindit
la un moment dat c ar fi util sg, se foloseasca
de dinsii pentra luptele lor de rasturnare §i cA-
p atuire.
Literatura de calatorii a noastra nu e bogata:
dar intre paginele care s'aii scris n'ar fi fost rti
sa se intimpine i eite-va despre Ora pe care
au aparat-o i afl facut-o roditoare, cu singele
inimii i sudoarea fruntii lor, fratii nostri In-
strainati, cei de dincolo de Carpat,i, de dincolo

www.dacoromanica.ro
 6

de Nistru, de dincolo de granita mestesugita §i

strabatuta de blesteme pe care ail taiat-o cum-
paratorii de suflete omenesti pe linga santurile
batrinei Suceve. Trebuie s cunoastem de fapt,
tot asa de bine ca i usurpatoril, ceia ce recla-
rnam de drept, caci alt-fel reclamatiile noastre
nu sint decit niste za'clarnice tinguiri, care nu
razbat 'Ana la auzul izbindei, niste flori de re-
torica artificiala, care nu dail roada.
Literatura noastra istoricrt, i mai ales cea
serioasrt, cu informatia indestulatoare, critica
dreapta si forma potrivita cu timpul, e abia la
inceputul ei. in ea se pot gasi tratate, pentru a-
numite scopuri, i intrebari de istorie universala,
care puteail sa fie lasate i pentru mai ttrzlit
Dar in zadar ar cauta cineva intre toate aceste
carti i cartulii, in care se povesteste despre
trecut, una singura in care un Roman de aici,
din Romania, sa fi deslusit un punct privitor la
istoria acelor ce se lupta pentru existenta lor
cu gindul la noi. La multe s"ar putea gasi c ne
pricepem, la multe lucruri rele si la cite-va bune,
dar Intre acestea nu e i felul cum trebuie srt
aducern prinosul lucrului cinstit i venit din inima
idealelor noastre.
Vecinil nostri de peste Dunare ail o civilisatie
mult mai tingra cleat a noastra, si ea a venit la
eT, nu duprt o continuitate de silinti dare lu-
mina, ca la noT, ci dupa veacuri intregi de in-

www.dacoromanica.ro
 7

tunerec desavirsit. Dintre aT lor, mult mai putini

(leen al nostri s'ail gasit in afara," de Statul pe
care 11 l'ail daruit mai daunazi liberatoril lor ci
celelalte Puteri ale Europei. Dar el caut6 cu sfin-
tenie sá lamureasca tot ceea ce priveste viata
nationalg in rartile bulgaresti ce nu se imp6r-
trtsesc de libertate, i chiar acolo unde din pre-
senta Bulgarilor a mai ramas o traditie pe cale
a se pierde, un nume infipt Inca' in amintirea oa-
menilor, se gAseste cite un invalat care vine cu
osteneala i dragoste s culeaga ce se mai poate
afla Inca despre al lui cari ati fost acolo.
Alta' vin prin urmare la ceia ce aü fost odatd,
si noi nu binevoim, in lipsa noastra de constiintd,
85, aruncsam o privire la ceea ce este si poate fi
si mai mult al nostru, la miile de sate, la sutele
de mil de oameni cari vorbesc graiul nostru si
se IncMzesc in sufletele lor rilbdiltoare de ceia
ce ne incalzeste i pe not
Daca nu va avea alt merit, cercetarea de fatil
va avea pe acela ca este cea d'intain lucrare in
care un Roman din Bucuresti cerceteaza viata
conationalilor s'ai din hotare straine.

I.

Istoria Romanilor liberi astazi. i mei at" pastrat

in totdeauna, multamita unor imprejurari mai
priincioase, acea parte insemnata a libertatii care

www.dacoromanica.ro
 8

e dreptul de a-si da legi si de a se clrmui sin-

guff in toat . viata din l'auntru, e o istorie de
Domni si de tárani, de Curti si de sate. De la
Domni yin fazboaiele §i pci1e, bisericile si ma-
nastirile, cärtile si legile, tot ce se vede limpede
la cea d'intlifi aruncaufa de ochi asupra trecu-
tului unui popor. De la th'rani ail venit holdele,
datinele si cintecele, hrana trupului si sufletului
tuturora, munca si poesia. Fara a studia pe a-
mIndoi acesti factori, istoria noastrA nu poate
sa fie bine inteleas'a si judecaa.
Din istoria Romttnilor trgind in Stat propritl
face parte OA mai deun'azi istoria Basarabiei
si a Bucovinei. Din potrivg, istoria Ardealului
nostru e de la inceput chiar o istorie de tArani.
De Varani cu pgmInt si fArg, de tgrani cu carte
si far'd carte, de t'grani cari ail muncit numai
cu bratele, pgstrind obiceiurile si imbogalind
limba prin cInturi, si de tgrani earl all luptat ca
mosneni si soldati, de tgrani earl Wail rugat
lui Dumnezell dupil slova tipgrita pentru binele,
fericirea i ---. in fundul gindului une-ori pentru
iertarea din robie a tuturora.
0 istorie de sate si de preqf e istoria Ar-
dealului romAnesc.
Ea trebue s fie scristi de noi, Insä e mai greil
a o scrie declt istoria unui Stat. SAtenii nu fac
letopisete pentru faptele juzilor si nu sapd pi-
sanii in lespezi de piatrg intru arnintirea acelor

www.dacoromanica.ro
 9

dintre nisi" earl se intore in pamintul stra-

mosilor. Viata modesta de acolo nu lash alte
urme decit durata, intarirea i imbogatirea nea-
mului.Doar in vre-o rascoal capata satele o viath,
istorich, proprill zisa.
Dar afara de aceasta este si o alta, care existh',
desi se poate urmari mal greü. E istoria schim-
barn' paminturilor dintr'o mina in alta, lucraril
ogoarelor intr'un chip care nu e cel mostenit, des-
voltarii obiceiurilor ce yin de la eel ce ail traft,
innainte, prefacern legaturilor i credintelor.
acolo e o viat,a a sufletului si a inirnil care e-
volueaza, incetul cu incetul, pentru a transforma
pe urma o natiune.
Pentru o asemenea cercetare sint la nol mal
mune izvoare de stiin. Gind mosneanul §i-a
vindut mosia, cind Varanul inchinat celui pu-
ternic trupul sail si al famine" sale, un zapis a
fost scris, Intarit de necarturail cu pecetl de
fum, intinse cu degetul, i pe temeiul acestui
zapis Voda a daruit din parte-Y, printr'un act
solemn, noua stapInire b oiereasca. Dincolo, iobagia
e mat veche, si nu se poate urmari tot asa de
bine hrapirea pamintului de nobilul strain sail
trecerea proprietarulusi roman de pamint la acea
nobilime straina.
Dar Intimplarea a fault sa se pastreze ceva
§i colo. Mindria de nemesl a Fagarasenilor
ni-a transmis genealogii i ispravi deosebite ale

www.dacoromanica.ro
 10

Romanilor din partea loculul, in documente de

drepturi si sterna acordate de principil ar-
delenI sail de cancelaril" imparatesti, pe vremea
nernteasca. Anume asezarl" romanestI s'ail inte-
meiat si ati trait in umbra zidurilor unel cetatsi
sasestI, si Sasil, en spiritul lor de conservatle
pioasa, de arnintire trainica, ail pus la o parte,
pentru viitorime, ale noastre alaturi" cu ale lor
despre trecut. In scirsit, framIntaril religioase ail
sees la lumina de la un timp incoace suferintele
si aspiratille taranilor roman)." din Ardeal si, pre-
curn intrebarea religioasa daduse glas sate-
lor, acest glas rasuna 'Ana, la noi prin hIrtiile
vechl pastrate prin archivele episcopale din pro-
vi n cie.
\Tread sa povestesc ceva despre istoria ar-
deleana a Rornanilor, pe basa lucrurilor stiute
si intrebuintate si pe basa celor putin cunos-
cute si neglijate, pe a documentelor fa,gara-
sene, ce-mI Sint cunoscute, a actelor satului
Siliste, aflatoare in archivele Sibiului si, in sfIrsit
a corespondentil, ce se gaseste astail. in Archi-
vele StatuluI din Buda, a episcopului neunit Dio-
nisie Novacovici, una din cele mai bogate si fe-
lurite culegeri privitoare la istoria Romanilor
de peste munti.
As incepe cu vremea clnd incep isvoarele mele
netiparite, adeca de la unirea unel" parti a Ar-

www.dacoromanica.ro
 11

delenilor cu Biserica Romel, dar oare-care It-

muriri noug slut de dat, la inceput, cetitorilor.
IL
E vrednic de luat aminte un lucru in politica
regilor Ungariei, regi apostolici, fata de catoli-
cism, caruia II datoriail civilisaia Statului lor
si fixarea locului pe care-1 ocupail in Europa im-
perialg, latina a veacului de mijloc. In veacul al
XIII-lea §i al XIV-lea 11 vedem InfAisindu-se ca
sprijinitorli cei mai calduro§i ai confesiel romane
in tarile pe care ei ar fi dorit s le cucereasca,
patronind misionari i Intemeind episcopii. La
diniT acasa insa, cu foarte rare exceptii (1), era
alt-ceva.
Aid Românii schismatici" aveaii o singura
misiune de indeplinit: sa are si s culeaga pentru
domni. De mintuirea sufletului lor prin cutare
saiti cutare forma religioasa nu se ocupa nimeni,
admitind c. puternicii ar fi fost incredintati de
faptul c i iobagul are un suflet. Se Intemeiati
odinioara fnanastiri, in Ardeal i partile vecine,
si in cele mai insemnate din ele macar, daca
nu in toate, se gasia si cite un egumen care-si.
lua une- ori §ititlul de Vladica si functiona atit de

(1) Vezi, de ex.: cite-va mentiuni de cuceriri ale Ca-

tolicismului in Ardeal, in Hurmuzaki, I, pp. 697-8 (551);
I2, pp. 23841 (186-7).

www.dacoromanica.ro
 12

departe cit It inglduiati oamenii. De ierarchie epis-

copald, de o continuitate a Vlddicilor intr'un
anume loc, nu se poate vorbi, i ar fi zddarnic
sa se mai incerce a se statornici seril de pdstori
ai Bisericil romane§ti din Ardeal.
Odatd predicatia neobis,nuitd a Sfintulul loan
de Capistrano, care apdra Belgradul contra Tur-
cilor §i voi s stabileasca MinortI la Chi lia,
scoate la lumina numele unui pseudo-episcop"
de acetia, Ioan de Capha, care era poate un
Grec din Crimeia, ratdeit cine sAie cum prin aceste
Apoi neglijarea normald a popilor" pentru
iobagi continua (1).
Joan de Capha, strain, cum pare sd fi fost,
era insd un om popular, cu o autoritate mare In
popor (2). Spre a inlatura influerqa luT, perieu-
loasa pentru interesele catolicismului, Hunyady
trebui s porunceascd arestarea cdpeteniei de
eresie". Joan fu adus la Timi§oara, innaintea luT
Corvin, §i de aid expediat la Roma ea s'a se
pocalascd, innainte de all primi locul innapol.
Preot,ii earl' aveati singhelie de la dinsul, asupra
caruia el pusese mlnile lui piicatoase, trebuird
ssa se supuie la o noug hirotonisire. Un misio-

(1) Vezi actele relative la Ioan de Capha, publicate

de d-1 A. D. Xenopol in Revista pentru archeologie,
istorie i filologie, VII, p. 387 0 urm.
(2) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 13

nariA cu numele de Mihai Secuiul strAbdtea tam

cautindu-I, pe cind alt emisarid al SfIntuluI pro-
poveduia credit*, cea dreptd in Moldova.
N'avem nicI o stiintä despre cele ce se intim-
plard, dupd plecarea Vlildicgi", intre preotfl din
Ardeal : Hunyady muri in ace1as1 an 1456 si
Capistrano-I urmä peste putin in moarte.
S'ail adus innainte insd anurne acte, carI ar
completa cunostintile noastre asupra Bisericil
ardelene din secolul al XV-lea cu nume si la-
murifi noud. Asupra lor trebue sa ne oprim o
clipa pentru a Inn:tura pareri gresite, care nu
ne folosesc supt nici un raport si ne expun nu-
mai la critici aspre din partea strainilor ce ne
urasc si se bucura de cIte-orl pot spulbera o
ilusie in care credeam.
Ltd de ce e vorba.
in 1721, teologul episcopuldi unit al Roma-
nilor din Ardeal, care-1 Ingrijia corespondenta
si-I inspira hotarlrile, Int-4.0 Capitolului din
Alba-lulia spre autentificare patru acte vechi, din
vremea regilor, dintre cari doua ar avea o mare
insemnátate pentru noi, dacd intelesul lor ar fi
acela ce li s'a atribuit (1).
(1) Vezi-le in Petru Maior, Ist. bis. Romilnilor, p.
142 si urm., nota. De comparat cu istoria episcopiei
rutene de Muncach i. a lui Basilovits, care scrie si el
in secolul al XVIIIlea.

www.dacoromanica.ro
 14

Printr'unul Matei Corvin scute§te de taxe re-

gale, la 1479, pe preotdi românI ortodoxi din
Maramure§, argtInd ea o face s,i dupA cererea
MI Ioanichie (Iovanychik) Mitropolitul din Bel-
grad (Nandoralbensis)". 0 gre§alá de cancelarie
care ar fi schimbat Belgradul cu Alba-Iulia e cu
neputintd de admis intr'un act solemn, scris pe
pergament §i pecetluit cu pecetea regalli. Pe
acea vreme insa" se poate admite lesne cA Mi-
tropolitul Serbiei supuse de Turd se afla acra-
postit la Curtea regelui unguresc.
La 1494, prin alt act, regele Vladislav luta-
re§te WI Ilarie, egumenul m'angstirii Sf'. Mihail
din Maramures, privilegiile cuprinse intr'un vechiii
document patriarchal de la sfir§itul veacului pre-
cedent. Aceasta cu o singued conditie: ca el sti,
asculte, ca de mai marii s'ai, de episcopul de
Muncaciti, ca unul ce e de acelasj Ordin cu dInsul
(sui Ordinis reverentla), adecg al Sf. Vasile, iar,
altfel de archiepiscopul din Ardeal" (arehiepis-
copo vero de Transylvania). Formularea privi-
legiuldi e departe de a fi clarsa, si nel4muritg va
fi fost §i ideia redactorului, care voia s'd fat-
reasc4 ast-fel o legAturA de atirnare intre staretul
pravoslavnic de la fundatia Coriatovicilor §i e-
piscopia latin'a a Ardealului.
De o archiepiscopie" romAneasc6 se poate
vorbi aid mai putin decit despre ori-ce alta. Mil-
dastirea ruteana nu se putea subordona unui

www.dacoromanica.ro
 15

Vladica tot rutean din aceial Ora, inteun

i,
grad superior ierarchic, unui archiepiscop" ro-
man, care Au se dovedeste prin nimic alta §i
care, de sigur, n'ar fi fost intitulat cu atita cinste.
Sri, se gindeasca cineva numai la bietul Joan de
Capha, popularul pastor al Romanilor, care e
tratat de perfid Vladica" in scrisoarea cuiva
care se trezise cu lege si limba romaneascg acasa
la pa,rintii lui !
Cu un archiepiscop" roman, residind fie si in
Alba-Iulia care, pe acel timp, nici nu era o ca-
pitala i un centru i ocrotit de rege atit de
mult, incit sit se gindeasca la drepturile 1111
ierarchice in ori-ce privilegiu acordat vre-unui
cillugar de lege greceascii, am fi avut de sigur
alta istorie bisericeasca in Ardeal decit aceia
pe care o vom veclea acum, de la 1500 in-
nainte.

Dupa cite-va decenil de la inceputul secolului

gasim nume de Vlildici" romani, dar aceia se
adapostesc in cite un unghiil de tara, in cite o
manastire cu ziduri de cetate, la adapostul nit-
vitlitorilor si dregatorilor de alta religie ai ta-
ril, earl* se putea sa nu fie mai buni decit cei
d'intiitl.
Pe cind stapinia teftinitil-Vodil in Moldova,
se ridica in veciniltatea pilduroasa a Bistritii, in
Nord-Vestul Ardealului, chiar linga granitil, in-

www.dacoromanica.ro
 16

cotro ducea apa grilbitá a rlurilor, o m'anAstire

romaneascá. Fusese dlltdit poate, in vremi grele,
de chlug'ari moldoveni fugari, dar se poate si
aceia sg-si fi avut intemeierea din Ardeal chiar.
In 1523, egumen era acolo un anume Ilarion, si
el nu era eel d'intiiil. Poate innaintea 1ul fusese
un Macarie, care In 1469, ca episcop Galliciensis",
resida In Galati. si steal:IA-tea de acolo Ardealul
pentru a-si stringe, pIn1a Sibiii, veniturile printre
popii români (1).
In tinutul Albel-Iulii, aproape de satul Joajul
saü Gioagiul-de-sus, era o alth modesta mtns-
tire, unde cAlugArli rornânrinvgail carte pe vi-
Aura' preoti a satelor. Apoi, in tara Hategulul,
ling Silvas, mlindstirea Prislopulut i ceT ce
o locuiad stiad sg spuie cA un slint vestit
prin aceste locuri IT pusese temelia, acel Sfint
Nicodim care e ctitorul d'intlih al frumoasel
noastre Tismene si al Voditei. Timpul clgeapg-
nase aceste zidurI Ins5, ca i pe ale mAnAstirii
din Vad.
In curincl, dArnicia Domnilor nostri din Mol-
dova si din Tara-Romaneased asigura' o stare
mai bun'a miinstirilor archieresti sai episcopale.
Petru Bares ajunse a stdpini o bund parte din
regiunea Bistritei care-i era zdlogild,si pIrccTlabii

(1) Fr. Pesty, Szörényi Bdnsdg tôrténete, pp. 347-1.

www.dacoromanica.ro
 17

sciisteiturd in MM. Un V1dic Varlaam de Vad

se intilneste intliil pomenit pe o odajde ddruitá
lui de Dornn, in prinml an al Domnieilui (1527) (1).
In suita lui Vodd, cu palosul la coapsd, ca un
cdpitan, gdsim apoi pe Anastasie, alt episcop de
Vad. El stiitea la Vad chiar, uncle i pInd acuma
se pomeneste Cetdteaua", FIntIna i rätul"
sail grAdina Vladieti", unde ranil tid el, se
cob oard din iobagii until episcop de mult dispdrut ;
unde, in stir-sit, in vechia bisericd, de la inceputul
veacului al XVI-lea, se mai vede scaunul de piatrd
al egumenului-archiereil (2). Cind Anastasie dis-
pare, unul din urmasii lui, Gheorghe, e trimis,
in 1550, de Ilie-Vodd pentru a fi intdrit sl as-
cultat la Bistrita. Tarasie, predecesorul ml Ghe-
orghe, fusese ales si recomandat anume Bistri-
tenilor de Petru-Vodd, ca mai mare peste totI
preotii din vidic sati tinut (3).
Ceva mai tirziil, regina Isabela face episcop
romfinesc pe alt egumen, pe Cristofor, cel invdtat
in carte greceascd. Acesta e numit inteun chip
(1) Cipariii, Acte si fragmente, p. my.
(2) Cf. notitele date de canonicul Boros in numàrul
jubilar din 1900 al Uniril (se citeazã acolo si o icoand
a Sf. Nicolae purtind nurnele lui Anastasie) si Iorga,
Documente din Archivele Bistritei, I, pp. xxv, xxxiir;
II, pp. XXIXTI, 112-3 (x).
(3) Doc. din Arch. Distr., I, pp. xLII, lavr, wan.

www.dacoromanica.ro
 18

foarte caracteristic si care lurnineazg de minune

imprejurgrile : episcop al mgngstirii Joajului-de-
sus (1)."
Asa se dest4urg lucrurile ping pe la 1556,
cind episcopul catolic al Ardealului, restabilit de
lmperiali, fu gonit de dieta tgrii i cea mai de
cgpetenie intrebare pentru toatrt provincia fu into-
meierea i organisarea legii crestinesti curate",
a Refoimei. i pentru Romitni incepurg atunci
alto imprejurgri.
Un nog episcop fu numit, cu un nume nog
§i pentru o misiune noug. Cei vechi fticeati din
copii de tgrani crescuti la mgngstire preoti pi
culegeag veniturile Scaunului; venitul vIddiceso",
dgjdi preutesti, de osfestenii, irnpgrtituri, frsativ,
cuscrii, cumetrii i alte fgrg de legi", adecg a-
mende pentru pgcate fatg de canoane (a). El
n'aveail nici o atingere cu guvernul trail, care se
fgcea a ignora chiar existenta pseudo episcopilor".
Pe cel nori, ales printre popil cu oare-care
culturrt, earl se simtiat atrasl cgtre Reformg sail
crttre beneficiile pe care le procurg aplicarea la o

(1) «Episcopus claustri Fel-Diod,; Pesty, p. 346; re-

produs i in HurmuzakiDensusianu, IP, pp. 445-6
(184); traducerea româneasch in aguna, 1st. bisericii
II, pp. 97-8.
(2) Doe. Bistritei, I, p 43, No. ism.

www.dacoromanica.ro
 19

religie de Stat, principele 11 intitula episcop",

addog1nd la aceasta denominatie pe aceia, calvi-
neascd, de superintendent al bisericilor romane",
sail superintendent general al bisericilor române
din Ardeal (1)." Si ml i se cuveniail censul o-
bisnuit i veniturile legiuite", day chernarea lui
de cdpetenie era sd propoveduiascd i sh intindd
schimbarea de credintä. Si aceasta trebuia s o
faca, prin cuvIntdri la biseric i sfaturi perso-
nale, prin ispite i amenintdri, la noua adunare
a sinoadelor sail soboarelor, care se tineail anual
pentru profesiunea unei mai curate doctrine e-
vangelice, in zile i locuri anumite, in puterea
dreptului siti de episcop", chemindu-se i adu-
nindu-se, la nevoie, cu de-asila popii" de odi-
nioard, earl devenise acum interesant2I pdstori ai
bisericilor românesti".
Sinoade furl tinute, la Turda, la Aiud, I ar-
ticolele, votate de ele si aprobate de guvernul
Varfl, hotdriail, pe lIngd unele rectificdri de dogma
si inraturdri de superstitii", introducerea in
slujba bisericeascd a limbil romanesti.

Cei ce se ingrijiall asa de mult de felul cum

Varanul roman din Ardeal se va inchina lui Dum-
nezed, cerindu-I indurarea i dreptatea, n'aveail
de gInd sä intareascd in suiletul lui constiinta

(1) Ibidem, II, pp. xLI-m.

www.dacoromanica.ro
 20

ci e de alt neam cu strtpinitorii lui. Dar scopul

ce se ajunse fu acesta : injgheb area unei culturi
românesti. creareaunui curent care merse sal invie
mult mai departe decit hotarele Ardealului seri-
sul si cugetarea neamului.
In 1544, anul clnd orasele sAsesti trecute la
luteranism adresarg un grabnic apel la unire
cAtre cele nehotarlte inc`a, in preziva dietei de
pastori" din Sighisoara, care proclam'a ca in-
dreptar al reformatilor de limbsa germanA, con-
fesia de la Augsburg (1), cea d'intIiii carte ro-
rnaneasca' apArea la : catechismul luteran (2),
tradus poate de Filip Maier, interpret, spion si am-
basador aclese-ori trimis in Tara-RomaneascA (3).
In curInd lncepull tip6rituri1e de la Brasov
alediaconului Coresi, de loc din Chios, uncle gAsim
adesea mernbri ai familiei ml facind comert intre
Polonia si Moldova (4). Asupra lor s'a scris foarte

(1) Teutsch, Gesch. der Sachsen in Siebenburgen; Fess-

ler, Gesch von Ungarn, III, p. 640.
(2) Dovezile pentru aceasta tiptritur5., contestatd fárd
temeiii, in Bianu i Hodos, Bibliografia romdneascci
veche, pp. 21-3.
(3) Hurmuzaki, XI, pp. 855-61. 864.
(4) Afarã de izvoarele stiute, la care se referA i ulti-
mul biograf al lui Coresi, d. N. Sulica, in studiul sail
publicat ca foileton la Gazeta Transilvaniel" din vara a-
nului 1901, v. Iorga, Relatiite cu Lembergul, p. 50-1:
Anton si Gheorghe Coressi in 1573; p. 103: Dziani Co-
ressi la Lemberg in 1591.

www.dacoromanica.ro
 21

mult din punct de vedere bibliografic §i filologic.

Dar oare-care lAmuriri istorice rAman Inc sä fie
date asupra acestui meritos cleric, care a scris
cu tipariul (1)" atitea folositoare earti de slujhg,
pentru folosul neamului s'ati de adoptie.
Activitatea lui Coressi n'ar fi fost cu putintA
CM% mai multe ImprejurAri favorabile. El va fi
venit in Tara-Romaneascg In suita lui 136tra§cu
cel Bun, cgci in Domnia d'IntIiii a lui Mircea
Ciobanul eisim pe aII rne§teri lucrind la cgrti
bisericesti slavone (2). PAtrapu murind In Scaun,
Mircea se intoarse innapoi din Anatolia cu multe
lucruri de rázbunat §i. pedepse de indeplinit.
in Ianuar 1558, el I§1 1u Scaunul, si in Februar
el atrAgea la Curte pe boierii ce i se inchinase,
precum i pre amindoi episcopii i totiegumenii,
cumultime de alugAri", i ii Vale capetele (3). Cel
putin Mitropolitul se gAsi Intro morl, &del un ra-
port din Adrianopol vorbes.te de uciderea episco-
pului Romanilor" (4). Cu cIte-va zileinnainte de so-
sirea strwicei ve0i la Brasov, IntIlnim insg. acolo,
In pribegie, pe un episcop §i citi-va cAlugAri",
earl nu se increzuse In fbigAduintile tiranului (5).

(1) Bianu i Hodo, /. c., p. 51.

(2) Bianu §i Hodo, /. c.
(3) Cronica (left.
(4) Hurmuzaki, II, p. 351, No. 341.
(5) Hurmuzaki XI, p. 798: Socotelile Bra§ovului.

www.dacoromanica.ro
 22

Mircea ucigasul nu trM mult, dar Doamna WY,

care avea epitropia tin'arului cocon Petru, urma
sistemul de groazti al Warbatuldf el. Daed nu e-
piscopul pomenit, de sigur cel oltean, unii dintre
ctilugArii de la 1558 ramasefa% in Brasov, astep-
find plecarea de pe tron a Mircestilor i vremi
linistite si statornice.
Aid in Brasov, de unde incepu agitatia pen-
tru ReformA, rivna era si mai mare pentru le-
gea curata" a lui Hristos. intre fruntasii bur-
ghesiei sgsesti se afla Hans Bengner, judele
cetiY, si el, care avea supt ochli sI pe Românii
din Schell-1 trgind in rsat'acirile Bisericii grecesti",
se hotari si fac6 o oper6, pfacuta lul Dumnezeti
punind in mina Valachilor" arti pe limba lor
pe inteles. $1, Intliti, Evanghelia.
Misiunea de tradacere si tip'arire fu incre-
dintaa la doi pribegi, Coresi si Tudor diacu
Ei incepufa lucrul in Maiii 1560 (1).

Se intimplii c pe atuncl o intelegere aparentA

domnia intre natiunile provinciei in privinta
schimbArilor religioase de introdus. Legea Cra-
itiluI" era si legea Sasilor, i asemenea cu dinsa
era si prefacerea pe care o suferia ortodoxia
supt ingrijirea liii Gheorghe de Singiorz, epis-
copul romtinesc numit de la Curte pentru tutu

(1) Prefata la prima Evaughelie; din 1560-1.

www.dacoromanica.ro
 23

tinutuln ArdealultA si alit Oraziel" (1). La 10 Oc-

tombre venia la Brasov episcopul roman"
episcopus walachicus In care trebuie de vgzut
acesta i, pe cind inspecta pe popa Dobre din
Schein (2), el se va fi interesat si de lucrarea
lul Coresi. Si, cind aceasta esi de sub teascuri,
in Januar 1561, el II va fi dat toatg, osteneala
ca s'o raspindeasca.
Vladica Gheorghe era un aprig luptätor pen-
tru introducerea limbiT romanestI si a ideilor
nourt in Biserica sa. Inca din 1565, el, in inele-
gore cu Sfatul, ram a se introduce un predi-
cator roman in Brasov, unde se tiparise Evan-
ghelia pe care trebuia s'o lamureascg. In 1566,
se hotareste in dieta scoaterea popilor români
ce nu 1-ar asculta, preferind s earning, orbl
intre orbi" (3). In 1567 11 vedem plingindu-se
ca popil nu-i yin la sinoade si nu vreail sit ce-
teasca Evangheli a luT Coresi, ci pe cele slavonesti
de mai nainte. La 11 Noiembre, principele opri
aceasta perpetuare a rataciriI, i ordong cetirea
in romaneste i talmgcirea Scripturil in aceiasl.

(1) Asa se intituleazd in Cazania din 1581 urmasui

lui Gheorghe, Ghenadie.
(2) Hurmuzaki, XI, p. 798.
(3) Hurmuzaki, II5, p. 602. Cf. ibid., pp. 631-3, No.
219; pp. 656-7, 660.

www.dacoromanica.ro
 24

1imbh' (1). La 1567 un sinod hotgri intrebuinta-

rea exclusivg a limbii rornâne (2). Dar sinodul
de la Aiud (3) care hotgri scoaterea preotului ce
va mai sluji liturghia in sirbeste (4), se tinu
supt urma§u1 WI, Pavel Tordasi. Acesta lucrg in
ace1a0 sens ping in 1570-1, cind, in locul cgl-
durosului sprijinitor al Reformel, Ioan-Sigismund
Zdpolya, veni Stefan Báthory, un nehotarit, care
deveni apoi rege catolic al Po Ionia.
Pe timpul silintilor stgruitoare pentruReformg,
Coresi urmeazg cu tipgriturile 1111 pentru Ro-
mânil dispusi la schimbarea de religie. Astfel,
Praxiul, al cgrui editor nu se cunoa§te, Tileui
evangheliilor i molitvenieul, apgrute cu chel-
ciugul puternicului nobil calvin ForrO
Psaltirea din 1570, poate pentru Vlitclic. Toate
in limba poporului.
Apol, supt principele nehotarit, nehotgritg in-
cope a se infgt,i§a §i istoria Bisericil si a tipg-
riturilor noastre.
cu Pavel Tordasi se incheie §irul epis-
copilor pusi cu de- a-sila de guvernul tgrii, pen-

(1) Ordinul se aflà in Arch. din Bistrita; copie la

Bibl. Ac. Rom. Cf. Iorga, Doc. Bistrifei, I, p. max ;
II, pp. xu-It.
(2) Ibidem.
(3) Octombre 1569.
(4) Inedit, 1. c. Cf. Doc. Bistritei, 1. C.

www.dacoromanica.ro
 25

tru a strecura inovatii mintuitoare in mintea

orbilor" terani din Romimimea Craiului. Stefan
Báthory permise Intiü predicatia in provincie
unui calugAr invgtat, scriitor de cronicg, refugiat
din Moldova. lar, dupA un an de propovAduire a.
InvAtatului pribeag, cinstitul Popa Eftimie" cd-
pAt'a vrednicia episcopalA in tot tinutul supus
principelui: In tara Ardealuldl §i in WV le un-
gure§tI". Numirea din partea autoritAiI laice
fusese precedat'a de hirotonirea de c5,tre noul pa-
triarch de Ipek, Macarie, care, cum se stie, cd-
ratase asemenea drepturi asupra bisericilor din
Ungaria ce se aflad in tinuturI de stApinire sah
suzeranitate turceasch" (1).
Eftimie 10 ph'rrtsi de buda. voie Scaunul, pe
care-1 ocupa", dup6 dinsul un alt preot deosebit
prin §tiinta sa", un anume Cristofor, a ardi a-
legere fu comunicata de principe acelor pe care-I
interesa, la 6 Iunie 1574. Era sA fie episcop al
popilor rom'ane§tI din Ardeal" §i, adAugim, din
pdrtile unguretI care se tIneail de provincie,
Intro care, in rindul d'intgig, tinutul Oradiei-Mari.

(1) Cf. Doc. Bistritei II, p. ; Lukits, in G. Po-

poviciii, Uniunea Romdnilor din Transilvania en Bi-
serica romano-catolicd, Lugoj, 1901, p. 8 ; Jire6ek. Der
Gross-Vezier Mehmed So1colovi6 und die serbischen Pa-
triarchen Makarij und Antonij, extras din Archiv far
slavische Philologie, XI. Pentru Eftimie, cf. Iorga, 1st-
lit. rom. in sec. al XVI1I-lea, II, p. 540 si urm.

www.dacoromanica.ro
 26

De el trebuiati sg atirne totl prtstorii suflete§ti

ai satelor, 2i cei ce se tin de legea romang, ca
si cei ce se tin de cea greceascrt (1).
A fost §i acesta sfintit la Ipek de Sirbi, in
tara cgrora se ducea viitoril preotl rom'ani din
Ardeal pentru a Inv.* carte ortodoxg in limba
slavong (2) ? Nu se poate afirma, de §i lucrul e
destul de probabil. Si, farti indoialg a in ace-
leal conditii I§1 va fi cgpAtat mitra vlgdiceascg
si clrja Ghenadie, care se intitula in 1581 epis-
cop" sag si archiepiscop" cu invoire de sus, de
la Craiul, a totti tinutulg Ardealului §i al 0-
rgziel" (3).
Pe sprijinul Statului in toatg aceastg vreme
nu se putea pune temeig pentru intinderea Re-
formei. Báthorqtri erag catolici §i, dacg Stefan,
ngscut pentru stApInire, priceput in impgcarea
intereselor protivnice, nu lucra fati In contra
mis,cgrif de purificare a legii, urmasul i locti-
itorul sgg, in acelas,i timp, Cristofor, nu se sfii
sg instaleze in targ pe aceia earl represintati cu
mai multg putere Si indráznealg reactiunea ca-
tolicg, pe pgrintii Iesuiti". Si ei se ingrijirg a
face din Sigismund Báthory fiul lui Cristofor
(1) Episcopus Valachoru.m presbyterorum transsil-
vanensium rornanarn videlicet seu grae cam religionern
profitentiurn". Vez1 Doc. Bistritei, II, p. xurr.
(2) Stinghe, lstoria bes6riceE cheailor, p. 3.
(3) Cazania din 1581.

www.dacoromanica.ro
 27

nepotul de frate al lui tefan tInarul bine

crescut pe care-I cunoastem (1).
Orasele sasesti, en grija pentru libertatea lor
proprie de constiinta, fatid de vintul de dusmanie
care incepea sit sufle, lasara la o parte pentru
im timp, i poate chiar pentru tot-deauna, grija
satletelor rornanesti de supt ascultarea sail din
vecinatatea lor. Asa incIt din toate partile nit-
mIneati iso1ai acei lesne-crezatori earl urmarise
pina atunci, pentru Romani, opera de predicaVe
prin euvint i cartea tiparita.
Coresi era insa mester de tipar, i slova lui
nu putea sit zaca neIntrebuinOta. Neputind ti-
pari mai departe carti sflnte in limba romaneasca,
el alcatui din acelemi buchi cirilice alte carti
sfinte, slavonesti.
acestea erail cerute. In Ardeal chiar i par-
Die vecine locuite de Romani, de catre toti aceia
cari priviart introducerea limbii poporane in
slujba ea o usurpare 1 i o fapta de eretic. Dar
mai ales dincolo, in Tara-Romaneasca si Moldova,
unde vechia pravoslavnicie era .Vnuta inaratnic
de archimitropol4I", Vlitdiel i Voevozi, in ve-
chile forme consflOte.
In Moldova, cartile veniati numal de aiurea,

(1) V.Iorga, Pretenaenti domneglin secolul al X V1-lea

p. 10.

www.dacoromanica.ro
 28

ceia ce pare totus,1 ciudat, m6car la intlia pri-

vire, cind se gindes,te cine-va la puternica in-
fluenVä de culturä ce se exercita de peste Nis-
tru. La Munteni, fusese teascuri, In Tirgovi§te,
dar nu mai era de mult cine sa', lucreze cu ele, s,i
slova se va fi risipit, In timpuri putin prielnice
pentru cultura. In Domniile lor tulburate, Mircea
Ciobanul dupä intoarcerea lui din exil, §i Petru
Schiopul n'avuse grija tip'ariturilor. Alt-fel a fost
insa, cind, cu mazilia 1-0 Petru Schiopul, se min-
tui regimul tiranic s,i pe tronul muntean veni
Alexandru-Voda', sntal unei femei evlavioase si
pricepute.
Inca' de la 1568, anul numirii noului Domn,
vedem pe Coresi tipa'rind un Sbornic pentru din-
sill. Il incepu pe la mijlocul lunii Julie, §i Ale-
xandru sosi in taxa' la Inceputul lunii (1).
Cartea fu lucratA si ea in Bra§ov, §i credem di
tipograful nostru n'a pgräsit nici odatä, dacá nu a-
cest ora§, macar Ardealul, unde activitatea lui de
scriitor in tipariti" fu continuata, de fiul silt. Ser-
ban. Ce e drept, in 1573 se cuprind in Socotelile Bra-
sovului ni§te insemnäri privitoare la tiparul roma,-
nese, care ar face s'a" se cread6 inteo intoarcere
a diaconului pribeag, dar sensul adevärat nu (3

(1) Vezi, pentru cronologie, Prefata mea la vol. XI

din Colectia Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 29

acel ce ii s'a atribuit, in necunostinta altor men-

tiuni asemAndtoare (1).
La 11 Iunie soseste la Brasov, dupd Socotelile
citate, un popd de la Alexandru-Vodd pentru
tipar". Ceia ce inseamnd ed Domnul avea afaceri
cu tipografia drilled' din Brasov, si nirnie mai
mult. Popa std patru zile i pleacd. in to-amnd,
la 29 Octombre, soseste Vlddica insusi". In stir-
sit, la 12 Decembre se Intätiseazd si e foarte
bine primit diaconul Vlädieti, tipograf", cu aIi
patru, pentru o presd". Diaconul Vlddicai" e
Coresi, fireste, mai ales fiind i tipograf"; cei
patru slut ucenicii" lui, si in 1578, dud tipari
Trioclul slavonese, ne spune InsuT c erail cinci".
El venise pentru o pres'a", adecd se intorsese
din vre-o nandstire ardeleand pentru a incepe
o cornandd si ceruse uneltele ce-i trebuiail ea
s'o indeplineased. Comanda era a Octoihului, care
incepu a se tipiiri in Maid 1574 si fu stirsit, am-
bele volume, In August 1575.
Altd interpretare nu se poate da. VIddica de
care atirrid, diaconul Coresi e acel care venise
cu putin timp innainte In oras. El e identic apoi
eu Vladica românese" ce se porneneste in so-
cotelile Siblialui la 1569-70 (2), en VIddica a-

(1) Vezi locurile de care e vorba, in editia Socote-

lilor ce am dat, in Hurmuzaki, XI.
(2) Hurmuzaki, XI, pp. 806-7.

www.dacoromanica.ro
 30

cestei t,6rI", de care vorbe§te intro scrisoare Lu-

cas Ilirscher, judele Bras,ovului (1), cu Vllidica
venit iar" In 1574, Februar, pentru a merge en
un sol moldovean sá cateriseasc6 un coleg e-
piscopal in Moldova (2).
Resultatul trimiterilor liii Alexandru-Vodil la
Bra§ov fu acesta, c diaconul Coresi se indatori
sa lucreze c6,rtile de nevoie pentru Biserica mun-
teanA. El mai fäcu s aparA ast-fel, in ofi-ce cas
in Ardeal, §i poate une-ori chiar la Brapv, de
unde Saii, care-§1 lAceati i socotelile aláturI
cu iubirea de Dumnezeit, 1-ar fi ras at cu grail
sa-§I exporte definitiv mes,tesygul pe rind ur-
mtoarele crlI slavone: Psaltire, in 7085, un
Triod, in 1578, un Octoih mic la 7086, precum §i
Evanghelia in 7087. S,i numai (Iona eirtl slavo-
romine : cunoscuta si cu prisosintA discutatil
Psaltire din 7085 §i problematica Evanghelie (3)
Categorie de c'artI. sfinte, care ImpAcail traditia
unel limbi sfinte §i nevoia de a se intelege, mit-
car de preot, ce se ceteste.
in Julie 1577 muri Alexandru-Vodd, i cea din
urrn5, lucrare in slavones,te purtind numele lul
Coresi, comandatA de Domn, fu inceputA dupä
moartea lul §i sfirsitä in 1578.
(1) Ibid., p. 656, No. 96.
(2) Ibid., p. 811.
(3) Pentru care v. Bianu §i liodo I. c, pp. 80-1.

www.dacoromanica.ro
 31

Pe la 1580 insa va fi fost nmnit Vladica Ghe-

nadie, i acest prelat, ortodox pe cit ii lasa spi-
ritul sail de impaciuire fata de dorintile celor
mai puternici decit dinsul, facu si el apel la
rnestesugul diaconului Coresi pentru a-si crea
un nume prin tiparitura de carti religioase. Cu
atit mai mult, cu cIt, fara, nici un amestec i farti,
nici o stiinta a episcopului, altii intreprinsese
tiprirea rasplatitoare a cartilor de slujbe pravos-
lavnice, privilegii pentru aceasta de
la guvern (1).
Lui Ghenadie-i facu Intiiti tipograful nostru un
Sbornic, pe care insusi Vladica 11 adunase si care
iesi la lumina In 1580, Noembre, la Sas-Sebes.
in acest Sbornic se pomeniati la sfIr§it eel
patru patriarchi ai lumil, fara a se vorbi nimic
despre Mitropolitul muntean din vecinatate. Cu
totul alt-fel se infatiseaza Cazania din 1581, care
fu data la tipar de alt cineva, dupa ce fusese
consultat insa Ghenadie i ali preoti mai inva-
tati din provincie.
Numita Cazanie era o Intreprindere comer-
ciala a lui Lucas Hirscher, judele brasovean. in
Tirgoviste, el gasise la Mitropolitul Serafim o
Cazanie slavoneasca, pe care o capata Imprumut,

(1) Vreail sa vorbeasa. de Evanghelia din Alba-Iulia,

tiparita de un strain, Diacul Lorint . Bianu i Hodo
p. 75.

www.dacoromanica.ro
 32

Intors acasa, el se sfatui cu capeteniile clerului

roman din Ardeal, care-1 Indemnar s puie s'o
traduc i s'o tipareasca in limba poporului.
Aid trebuie s observam c editarea unei arta'
de invatatura romaneasca, trebuia sa fie privita
bine de ortodoxul cel mai sinititor la inovatii :
in adeva'r, nu era o carte de slujba, ci o carte
de lamurire si lumina, de predica. Vladica ar-
delean In pentru publicarea unei talmaciri, cel
muntean va fi stiut de la inceput de ce era rugat
ad trimeata cartea, i poate c s'a cerut i pa-
rerea Mitropolitului din Moldova. Tipograful Co-
resi era un cunoscator de slavoneste, si mai sco-
sese din sirbie o carte : Psaltirea. Ajutat fiind
si de preotii din ,chei, Ioan, cel Wein, si Miha
cel venit de putin timp de la invalatura, el tra-
duse Cazania (1). Ea se tipari i, dupa ce aparu,
editorul raspindi exemplare, cu obisnuitele ru-
garninti de a fi recomandate credinciosilor, in
Ardeal, in Tara-Romaneasca, i chiar in Mol-

(1) Sfatuitori i poate chiar indrepLare in vechi tra-

duceri care trebuie sà fi fost insa de tot rare, cu
prejudecata ce domnia in potriva intrebuintaril in bi-
serica a limbil populare a avut Coresi i pentru
Psaltire, dar nu i se poate ra'spinge mArturia cd el in
rindul inthia a lucrat la aceste versiuni. Datarea si to-
pografia pe basa fenomenelor unel limbi cu putine
monurnente literare nu pot fi nici odath foarte precise
Cf Sulica, art. citat.

www.dacoromanica.ro
 33

dova (1). Una din scrisorile acestea ni s'a pAstrat,

si In ea Hirscher spune ca-I iese cheltuiala prin
cumpärAturile fAcute In principate (2).

As crede el gioartea lui Coresi s'a Intimplat

in acest an 1581, cAci in 1582 vedem pe flul
sthl, diaconul erban", lucrind, Impreunl cu un
diac Marion", la o carte, care ni dezvglueste in
ce stare se afla, pe cind pgstoria Ghenadie asu-
pra preotilor drept-credinciosl, ceialalta episcopie,
superintendenta acelor dintre clericii si credin-
ciosiI romanI, cari se induplecase a primi Re-
forma.
Vedem pe un al doilea Tordasi, Mihai, acesta
episcop ales de sob or, dupg norma calvinA : alesil
piscopul Romanilor In Ardeal". El declarA cg a
simt,it lipsa de ScripturA bisericeasc5, In roma-
neste si s'a gindit s'ail ImbogtiteascA poporul
cu asemenea dartul. A ales, ca inceput, Palia.
Dar, fiind, se pare, om InvAat, n'a fticut ca SasiI
din Brasov, ci a pregUit cu muncA o editie cri-
tica, IntrebuintInd pentru aceasta originate In
limba jidoveascA si greceasca" si sIrbeascI". i pen-
tru aceasta a luat drept colaboratorI, nu doI
(1) Pentru care se va fi facut o editie deosebitt, cu-
prinzind numele respectivului Mitropolit si Domn,
precum avem altele cu numele celor din Tara-Roma-
neaset.
(2) Hurmuzaki, XI, p. 656, No. .96.
3

www.dacoromanica.ro
 34

preoti, mai mult saü mai putin obscuri, cum

Meuse Coresi, omul lui Ghenadie, ci pe un pre-
dicator din Caransebes, pe un dascal de da's-
cillie" din Sebes, pe un alt predicator, din Lugos,
si pe un protopop alt element noil, venit
din Reforma (1)de la Huniedoara : Stefan Herce,
Efrem Moan, Moise Pestisel i popa Achirie.
E caracteristic faptul di, data aceasta, chel-
ciugul" II poartA un nobil maghiar, a csarui viati
a fost mult amestecatA cu a Românilor din prin-
cipate si care a fost mai tIrzig un fel de tutor
militar al MI Aron-Vodá. Geszty Ferencz era
atot puternic la OrAstie, si de aceia s'a i tipgrit
aici cartea.
Sprijinul Statului se dusese deci, si Biserica
romAneascA reformata ajunsese sh" tr6iascg, o
viat6 precar i clandestinA, in umbra unui Calvin
prietenos, plin de evlavie i darnic cu averea
sa. Geszty promisese s editeze i alte" cArti,
facindu-se astfel un fel de biblioteed religioas
pentru calvinisati, si mai filgAduise ajutor i alti
oameni buni".
Dar mai mult decit atita nu se facu. Biblio-
teca deci se opri pe loc. CInd al doilea Tordasi
disparu, Sigismund Bathory, noul principe, numi
pe un anume Spiridon,In 1585. Dar, in acelasl an,

(1) Cf. insa actul, indoielnic, din 1526 : protopop ro-

man la 1526 ; in Cipariu, Ade ci fragmente, p. 72.

www.dacoromanica.ro
 35

el trebuia s'a confirme ca VradicA, al Romhnilor

ortodoxY pe Schivnicul Joan, egumen de la Pri-
slop.
Acesta era sg organiseze durabil Biserica ro-
m'an5, din Ardeal, cAreia Mihai Viteazul II d'adu,
cum vom vedea IndatA, ceia ce n'aveap'an'a acum:
un titlu, o dependentA ierarchicA si o resedintA,
intemeind, odath ," cu biserica, si Scaunul Mitropo-
litan din BAlgrad sail Alba-Iulia, pe care nu 1-am
gilsit pAnA aid si care nici nu se poate gAsi.

Se pare di Sigismund isi inchipuia ch" VIddica

Joan se tine de partisanii calvinisgrii, si de aceea
II va fi dat titlul, cu care-1 numeste Ina in
1595 (1), de VIAdic 5. al s'aboarelor românesti. in
Ardeal, cum si IntrA alte pArti a terei noastre,
Ardealului". Se afirm4" chiar di actul de nu-
mire 11 intituleazA superintendent", ca pe epis-
copii oficiali de supt Ioan Sigismund (2).
Insg Joan era un bun pravoslavnic. Ca de un
ortodox fierbinte isi aminteste de el traditia din
Prislop, unde trgi in schimnicie, IndreptInd pe

(1) Vezi rnal departe.

(2) Boros, art. citat, dupai istoricul maghiar Márki,
care intrebuinteazá Liber Regius din Pesta. Mind in
acest oras, as fi putut extrage actele relative la Biserica
noasträ din volumele de privilegii ardelene, dacä as
fi avut de gind atunci sii-mi incep studiile Inca din

www.dacoromanica.ro
 3

frati la viata sfintil (1). MAnAstirea aceasta chiar,

unde nu mai §tim s fi fost episcopi innainte,
des,i era potrivia pentru o residentA vilidiceascd,
II datoria prefacerea din noil §i ImbogAirea
unei Domnite muntene, Zamfira, fiica Jul Moise-_
Vodä, c5Atorita totu0 in Ardeal cu lArbatI de
alta lege (2). in sfir§it, din Socotelile Brwvului
afFam c'a in 1585, dup6 numirea sa de principe,
Ioan din Prislop merse in Tara-Romaneasc5, pen-
tru a primi hirotonirea de la archimitropoli-
tul" local. La 20 Martie, i se dgduse actul de
numire de la Sigismund, iar la 18 August se
intorcea la Bra§ov Vradica, ce a fost in Tara, Ro-
mâneascl pentru a fi hirotonisit acolo" (3). Ii mai
vedem fitcind o calgtorie peste munti la 1586 (4).
Judecind pe Mihai Viteazul, dupa' aceia earl.
11 acordail marl planuri de cuget6tor politic su-
perior, s'a egzut poate in grepla opusä de a-i
refusa ori-ce Intelegere pentru interese politice
veacul al XVI-lea. Rdmine acum ca alt Roman aflator
in Pesta sa aduct acest serviciil, putin obositor, de
altmintrelea, istoriei poporului nostru.
(1) Vezi Iorga, Ist. lit. rom., II, dupa plingerea in
versuri a calugärilor din Prislop, dupa Unire.
(2) Hurmuzaki, XI, pp. xLvIII si n. 8, 638 n. 2, 854
n 2; Doc. Bistrirei, I, p. mu.
(3) Hurmuzaki, XI, p. 830.
(4) Socotelile Brafovului, in Hurmuzaki, XI, p. 832.
Cf. p. 840.

www.dacoromanica.ro
 37

mai marl si mai departate, numai me-

ritul de a deslega cu tgisul sabiei imprejurgrile
incurcate. Deunazi tipariam un loc dintr'un do-
cument muntean in care se arata cum cuceri-
torul Ardealului, stapinitorul unei parti din co-
mitatele exterioare, pe earl le reclama in intre-
gime, a luat cu sine pre pcirintele archimandri-
tul Serghie de aici de la Tismeana, de 1-ctil pus
episcop in sfcinta episcupie ce sd chiamd Mun-
each:1,, in Teara Ungureascd" (I).
Mihai avea deci oare-cari ginduri de organi-
satie, anume planuri de politica religioasa, care
poate fi privit i ca nationala, cind aducea un
staret muntean in Scaunul episcopilor, ruteni
ping &tuna, ai Maramuresului, locuit de o nu-
meroasa populatie româneasca. in Ardeal e lim-
pede ea a facut acelasi lucru. A dat adeca Ro-
manilor sl de-o-cam-data un archiepiscop, un
adevarat Mitropolit, residind in capitala provin-
ciei, in preajma Craiului", pe care el, Mihai, 11
visa Roman, din singele sat.
Asernenea intentii de sprijinire a Bisericii ar-
delene, de statornicire a unei leggturi intre dinsa
i cea munteang, le argtase el si mai de'nnainte.
Pinä la dinsuI, episcopii ardeleni se intimping
fa'cind calatoria de consacrare in Tara-Roma-
neasca, precum a facut Eftimie, cel numit din

(1) Cony. literare, 1901, p. 811.

www.dacoromanica.ro
 38

Ipec, In 1573 (1). Apoi, prin tipariturile facute de

Coresi pentru tarile rornanesti de la Nordul si Sudul
Carpatilor de o potriva, mai' ales prin publicarea
Cazaniel destinate tuturor celor trel tarl: Ar-
dealul, Tara-Romaneasca si Moldova, un inceput-
de legatura se facuse, fail a mai pomeni fap-
tul, foarte insemnat, ca o buna parte din clericil
ardeleni se formase pentru misiunea lor in princi-
pate. Prefata Cazaniei numeste pe Vladica arde-
lean Ghenadie: mitropolit" si archiepiscop", dar
in schimb cinsteste pe cel din Tirgoviste, Se-
rafim, cu titlul, superior, de archimitropolit".

Supunerea Bisericli ardelene, ce se afla pe

calea organisdrfl, care cea munteana, organi-
sata de mult, se afla In sensul desvoltaril celei
d'IntIia. De aceea era natural ca atunci cind
Mihal trimise la Sigismund, pentru a incheia
un tratat de alianta politica, o ambasada, din
care faceail parte si eel trei episcopl ai sal, el
sa se fi gindit si la asemenea hicruri. In lega-
tura sa din Maiti 1595 cu Ardealul, articolul ce
priveste libertatea de cult a Tarii-Romanesti,
articol care corespunde altuia din legatura Mol-
dovel cu Ardealul, are si un adaus, care nu se
afla dincolo: Si toate bisericile rornamesti care

(1) Socotelile Brwovului, anul 1573, la inceput, in

Hurmuzaki, XI.

www.dacoromanica.ro
 39

slat in tinutul Crain lui vor fi supt judecata si

despusul archiepiscopului din Tirgoviste, potri-
vit cu dreptul bisericesc i orInduiala acelei trul
muntene, si-si vor avea [atunci] veniturile obis-
nuite" (1).
Iar peste citeva zile, in lunie, Sigismund, duprt
stáruintele acelorasI soli muntenI, Med indoiala",
int Aria lui Than episcopul dreptul de a-si culege
florinul pe an de la tot,1 poplI romanestI supt
puterea WI" (2).

Clnd Mihai veni in Ardeal ca luptgtor si r5.-

mase ca stapin, Intilnim de citeva orl lingI
dinsul un Vladica", in care as, vedea mai bu-
curos pe Ioan din Prislop, Vradica" prin exce-
lentg pentru Brasoveni carI ne dail aceastA stire,
(leek pe cel din Tirnova, un Grec (3). Pentru
Vladica Ioan In Miltg Mihai, spre marea indig-
nare a catolicilor spnijiniT pIn atunci de Ba-

(11 Omnes etiam ecclesiae valachales in ditionibus

Suae Serenitatis existentes erunt sub iurisdictione vel
dispositione archiepiscopi tergovistiensis, iuxta cede-
siastici iuris et ordinis ilius regni dispositionem, pro-
ventusque suos solitos et ordinarios percipere pote-
runt. Hurmuzaki, HD, p. 212. Cf. ibid., p. 474.
(2) Sincai, la anul 1596.
(3) Cf Socotelile Brasovubli, in Hurmuzaki, XI, pp.
840-2 si Iorga, Documente despre Petru Sehiopul qi
JJiiha Viteazul, p. 26; Socotelile Sibiului, p. 21.

www.dacoromanica.ro
 40

thorestl, o Mitropolie valaha", in capitala chiar

a tarii, linga locuinta lui Napragy, episcopul la-
tin al Transilvaniei (1). Ping, tirziii se pastra in
Muntenia amintirea ea Mihal-Voda, pa, vreame
eind ail fost Craia Inteacea parte de loc", a inal-
tat biserica archiepiscopala. $i laras1 pina tirziii,
adeca pIna la Unire, care rupse legatura ierar-
chica dintre Scaunul din Balgrad si cel muntean,
aceasta biserica, a celor trei Arhangheli, se bu-
cura de ocrotirea deosebitä si de subsidiile Dom-
nilor muntenl, urmasil intemeietoruhil.
Chipurile sfintilor Arhangheli, Mihail, patronul
ctitoruldi, Gavriil si Rafail, se afla tot-de-auna
pe pecetea Mitropolitilor ardelea Dipticul ofi-
cial, care da, dupa pomelnice, numele tuturor
pastorilor archiepiscoparf, prin urmare isvorul de
capetenie pentru stabilirea seriei acestor pre-
latj (2), incepe en numele lui Joan. Cirja de ar-

(1) Plingeri in acest sens se cuprind intr'un act i-

nedit, aflätor in Arch. de RA.zboiii din Viena si care
va aphrea in colectia mea de documente : Studg si Do-
cumente cu privire la istoria Romdnilor, IV.
(2) Dipticul era la Bias odinioarã; Petru Maior, 1St.
besearicii Rom., p. 159; Moise Dragos, in Ciparlii, 1. c ,
p. 43 de unde 1-a luat Sincal si I-a dat Bibliotecei din
Pesta; .incal, III, p. 130. 0 editie a dat-o d. N. Densu-
sianu, in Analele AcademieiRomdne, ser. II, II, sect.
1, p. 192. 0 alta, pe basa manuscriptului, aflátor asfazi
in Bibl. Museului National din Budapesta, in lorga,
Studii si documente, IV.

www.dacoromanica.ro
 41

gint a Mitropolitdlor, facutil din porunca WI Mihal-

Vodd, purta numele WI. Ioan (1). in fine, de la
Mihal vine, fill indoiald, corespunzInd situatieli
§i aspiratiilor sale §i resumInd in ace1a§1 timp
tot trecutul nesigur s,i rdtdcitor al episcopiel"
ardelene, titlul cel noil mitropolitan, purtat de
Viddicil secoluldi al XVII-lea: Arhiepiscop §i
Mitropolit sfintei. MitropoliT a Belgradului, al
Vadulia, al Silva§uluI, al Fdgdras,ulul, al Mara-
mord§uluil §i al episcopilor din Tara Ungureascd
iproci" (2).
SIrghie din Maramure§ fu deci sufragan al
lui Joan de Belgrad, iar acesta al lui Eftimie de
Tirgoviste, in Cilia" lig Mihai-Vodil.

Prin urmare, apare limpede, in potriva ilusi-

ilor mdgulitoare ale noastre §i ilusiilor du§md-
noase ale altora, cd primul archiepiscop de Alba-
Julia a fost Joan de Prislop §i cd acesta nu trecu
de la situatia de Vlddicd al sdboarelor romfine§tY
in Ardeal" la aceea de Mitropolit decit multu-
mita, cuceririi lui Mihai.
A§a in cit, in lumea faptelor, §i nu a ideale-
lor sail inrIuririlor, aceasta rdmase din glorioasa
vijelie rdsboinicd de acum trei sute de aril, care
rdsturnd dureroase hotare : noua Mitropolie a

(1) Cipariii, 1. c., p. xiv.

2) In prefata Molitvelnicului din 16 9.

www.dacoromanica.ro
 42

Romanilor din Ardeal si partile vecine, gruparea

tuturor fratilor de acolo in jurul acestril centru
§i legarea acestuia cu Biserica munteada.
Ceea-ce pentru un popor supus strilinului, nu
inseamna putin. Din unitatea religioasa resulta
pe atunci unitatea de cultura, §i din aceasta
poate sa vie astazI, in imprejurari ce nu se pot
prevedea, unitatea

* *

Ca'derea dorninatdei lui Mihai Viteazul nu va

fi fost priincioasa nici pentru primul titular al
Scaunuldi archiepiscopal din Alba-Iulia, Vl Mica
Than. De dinsul nu mai allam nimic dupa aceasta,
pe cInd episcopul roman din Muncachl funcio-
neaz i mai departe, ping in 1606 tocrnai (I).
In mijloc II framIntarilor politice de pe acel
timp, nu era cum sa, se inchege mai bine aceasta,
nousa fundatie Muth' in folosul unui popor care,
politicete, nu insemna nirnic In aceste lupte
dintre Nenttl i Unguri, pentru supunerea catre
Imparatul sail viata deosebita, supt principii
maghlari, de sine cirmuitorli, aT Ardealuldi. A-
paritda din nog a WI' Sigismund Bathory, in
1601 2, nu se poate numi o domnie. Iar, cind
Basta IV wza o§teniI in provincie, el se gindea

(1) Basilovits, /. c., pp. 42-7.

www.dacoromanica.ro
 43

la ocrotirea unei singure legi, care era si a lui

si a Imparatului sail, cultul catolic.
Boerul muntean, de singe basarabesc, care iz-
buti a capete mostenirea munteana a lui Mihai
devenind din S, erban Radu-Voda, era inzestrat,
de sigur, cu vitejie si iubea stapinirea, dar ambiVa
lui n'avea aripi spre cucerire. El intra in Ardeal
la 1603, batu pe Ungurfl rasculaV, le ucise re-
gala" capetenie, Moise Szacely, dar el se intoarse
irnediat innapoi, ca unul ce nu credea ca are peste
munti alta sarcina de indeplinit.
Mai era pe vremea aceasta la biserica din
Balgrad archiepiscopul Joan? Ceia ce stim, e dr
Voevodul fu chemat din taxa lui, in numele Sa-
silor credinciosi Cesarului german, nu de vre-un
Vladica, ci numai de protopopul brasovean, pa-
rintele Mihai". i acesta nu venia din partea
Romanilor, cum am spus, ci numai dupa porunca
cinstitulul Sfat" al orasului ail (1).
S'ar putea insd ca in 1604, anul cind Radu se
intilni la Brasov cu patronul si epitropul sail
Basta, o meatiune a V1M1cai ardelean sa fie
cuprinsa in Socotelile Brasovului. Intrevederea
Domnului cu generalul se facu in Martie. In luna
precedenta, un Vladica sosia cu oare-care sulfa.
de la Curtea imperiala : acesta nu poate fi al
Ardealului, ci poate unul care conspira in Mol-

(1) Stinghe, o. c., p. 5.

www.dacoromanica.ro
 44

dova contra lui Ieremia-Vodä (1). in Martie Inca,

indata dupa ce trecu muntil Innapoi, Radu tri-
mise la Brasov, ca prins, un alt Vladica, ce se
Meuse vinovat de rascoala In potriva lui, poate
Eftimie, al Tarii-Romanesti odinioara. Deosebit
de acestia e un al treilea, Vlildica ce fusese In
Moldova" si care revenea in cetate la 20 Mart-
Dar, daca e unul de Alba-Iulia, nu i se da nu-
mele.
In 1606, Radu-Voda serba o nunta, si el chema
la dinsa pe un preot din Brasov, care, insurIn-
du-se, trecuse insa intro rindurile mirenilor,
popa Balea. (2) Pe atunci insa era un episcop
roman peste munti. Cronica bisericii din clieiti,
redactata mult mai tirzih, dar dupa uncle In-
semnari contemporane (3), pomeneste scoaterea
unui preot local, de origine din Tara-Romaneasca,
de catre ierarchul ardelean si superiorul lui din
Tirgoviste. Luca, acesta din urma, iar cel din-
tilt'', Teoctist.
Pe Teoctist II stie si pomelnicul bisericii me-
tropolitane. El vine acolo indata dupa loan si se
spune despre el, In fata numelui sail, ca ail
facut o craja de argintil". Fara a sti mai mult

(1) Cf. Socotelile Brasovului i Prefata mea la Stu-

dil si documente, IV; supt presä
(2) Socotelile Brasovului i Stinghe, p 4.
(3) Iorga, 1st. literaturii romdne, II, p. 155.

www.dacoromanica.ro
 45

decit aceste doua izvoare, Cipariü Ii punea (1)

'nitre 1605 si 1609. El a fost deci al doilea archi-
episcop belgradean.

Cind ii gásirn la acest an sigur, 1606, situatia

politica se schimbase in Ardeal. In potriva guver-
nului strain se ridicase batrinul magnat Bocskay,
si invinsese. El era principe al Ardealului si in-
cheiase, in lulie 1605, un tratat cu Radu-Voda.
Ceva mai tirzili in sfirsit, la 13 Martie 1606, intra
in Brasov der wallachisch Vladica", episcopul
romitnese din, Ardeal (2). Stim de ce acuma : ca
sh scoata, cu invoirea WI' Luca, pe popa Nea-
goslav cel sumet," (3).
Poate chiar c Teoctist Ii datoria numirea
liii Bocskay. in adevar, in suita lui Basta se afla
un episcop romtmesc : un om mic, en parul
lung, care avea MCA intrargintita", ceia ce in-
seamna toiag. El fu vazut la Cluj, dar, and iz-
bucni revolta, el crezu de datoria lui s contribue
la potolirea ei, luptind in Wile imparatesti. Fu
unul din asediatii de la Satu-Mare, unde facu
minuni de vitejie. Ad prins un palos nemtesc
in amindoao miinile i, incatro da, multi cildeail

(1) Acte i fragmente, p.

(2) Socotelile Brapvultti.
(3) El e poate i acel ein Vladica" ce apare in Brwv,
dupd Socoteli, Inca. la 22 Iunie 1605, earn pe vremea
negocierilor cu Domnul muntean.

www.dacoromanica.ro
 46

de mina 11.11 ; nici da in zddar, ci totdeauna ne-

meria ; mai pre urma 1-ad impuscat tocmai prin
i asa ail murit" (1).
mijloc ;
Bocskay muri peste cite-va luni, i dieta Ar-
dealului alese, in Februarie 1607, pe Sigismund
RdkOczy, si el un eretic". Ereticul" cel-l'alt
nu se amestecase in afacerile Bisericil rornâne
din posesiunile sale. Acesta numi, IntImplindu-se
probabil sa' moard Teoctist, pe superintendentul
Spiridon de odinioard, care dispdruse clt-va timp.
El fu numit din noil la 23 Iunie 1607, cu toata
prietenia legatd cu Muntenii, i ni se spune ca
el functiona Inca' la 29 Aprilie 1608 (2).
Pe vremea cind Spiridon cauta s'd se impuie, in-
tllnim, la 1608, si pe un Sava episcopul. Dar a-
cesta nu mai poate incurca astazi cercetdrile,
cad s'a dovedit cu prisosint,a, de canonicul Boros,
cd el n'avea nimic a face cu Ardealul, ci era
unul dintee episcopii ce pdstoriail sate roma,
nesti i sirbesti" in partile temesene, residind, cum
se intimpla, la Indti, la Lipova, etc. (3).

(1) Sincai, la a. 1605; dupd un anonim, in Colectia

Hevenesi. Volumul care-I cuprindea lipseste din Co-
ce se pdstreazd astdzi in Biblioteca Universitatii
din Pesta. Se and, numai cite-va fol risipite.
(2) Boros, art. citat. dupd Mdrki, care intrebuinteazd
registrele de diplorne ale Cancelariel ardelene.
(3) Art. citat i seria de at uncle din Unirea pe 1894,
p. 189 si urm.

www.dacoromanica.ro
 47

Biserica ortodox 5. n'a recunoscut InsA, pe Spi-

ridon, care a cirmuit in adevgr In Ardeal. 0
cirmuire care n'a durat prea mult, cAcl, RakOczy
abdicind, pe tronul, rgmas liber, al principilor
regali, se sui, In 1608, un catolic, Gabriel Báthory.
Supt stApInirea lui, care tinu piniti in 1613,
nu stim eine a fost archiepiscopul romfinesc de
Alba-Julia. El Il pomeneste totusI pe acest VM-
did. al RomAnilor, carele lAcuieste in gallgrad",
in actul prin care, la 9 Iunie 1609, el scuteste
pe preotfl romAnesti de tirania domnilor", ce-i
puneail la lucru de iobagi si le impiedicati str4-
mutarea din satul de unde erati originari (1).

La detronarea i moartea mY Bathory, cel din

urma din neamul sAd, se Impliniail doi-spre-zece
ani de la ucid ere a WI Mihai Viteazul, doi-spre-zece
ani In cursul singeros al csa'rora Ardealul, atacat
de dusmani sail alergind dup6 dInii cInd nu ye-
neati el', nu cunoscu ce e odihna si siguranta.
In 1613, Turcil, impreun6," cu carI venial amin-
doI Domnii romini, stabilira in Scaunul provin-
ciei pe Bethlen, un om de intelepciune cumpilnit&
care Om potrivit s intemeieze o dinastie.
(1) incai, II, pp. 501-6; dupà o tipáritura, neeu-
noscutd alt-fel, din 4653; in latineste, la Fiedler, Die
Union der Walachen in Siebenbürg en, in Sitzungsbe-
richte der wiener Alcademie, phil.-hist. Abtheilung,
XXVII, 1858, p. 350 (n'arn avut lucrarea la indfimin6).

www.dacoromanica.ro
 48

Una din basele politicei acestuia era zelul

pentru Reforma, pe care o represinta si aiurea
decit acasa la dInsul. Timpul superintendentilor se
Intoarse, prin urmare, aducind falsificarI de dogma,
purificare cu de-a sila a credintiI, alegerea, e,
vitropisirea si indreptarea episcopilor de catre
principele calvin si capul Bisericii lut Lui Beth len
trebue sa i se pue In seama asezarea Vladical
Dosoftei In fruntea popilor sag, dupa termino-
logia noua, pastorilor" românI din provincie.
Din cele ce a facut Beth len si Mitropolitul WI,
stim numai doua lucrurl, care se Impaca intro
ele si ail fost adese oil repetate, amindoud. in
1624, preotii romaril fired scutig cu desavIrsire
de dijrna grinelor si a vitelor (1). Iar, la 4 Iulie
1627, Vladica lua o serie de milsuri, impreund
cu tot saborul sail", pentru a-s1 invata clerul
cum trebuiaste a tinea leagea lui Dumnez ail pren-
tru ispäsenie sufletuluV. Se hotaria in ele di
preotul va purta numai de cit haine lungi pand
la glesne", ceia ce e numai moral, decent, dar,
pe linga aceasta, si altele ca aceasta, pedeapsa
pentru cel carele nu va sti de 'nteles", ceia ce
e impunerea limbii vulgare, deci calvinesc (2).
(1) Fiedler, 1. c., p. 366 ; citat in Hurmuzaki, Frag-
mente, II, p. 5.
(2) Mdsurile le-a descoperit pe o veche carte de slujbd
Petru Maior si le-a tipdrit, iar, dupd el, Cipariii, Acte
fis fragm., p. 150 si urm.

www.dacoromanica.ro
 49

Cam atita stim despre Dosoftei, care trebue

sit fie Vradica ce se intimpind §i la Brasov Inc
din 1615 (1), unde apare de doud ori in acest
an, la 30 August i 7 Noembre, i prime§te
damn Ii mai vedem odatd, ca Vradied de Bel-
grad §i a toatá tara" in mdsurile citate se
intituleazd numal Vlddicd de BdIgrad" recla-
mind de la sate dajdea, poclonul de un florin,
dupd porunca CraiuluI, veniturile de la osfe§tanii
si gloabe, de la VIddica Eftimie incoace" (2).

In Noembre 1630, dupd un scurt interegn, o

and personalitate capabi1 d. dobindia prin alegere
Ardealul : Gheorghe RdkOczy, ruda principelui
din 1607. Politica lui, care-i Pam o mare faimd
in Europa, se rdzima, ca §i a lui Bethlen, pe na-
tionalism unguresc i pe calvinism intransigent.
Mai mult decit acesta, el inriuri purtarea Vla-
dicilor romane§ti pe care-I priveghia necontenit,
aruncindu-I §i schimbindu-I dupa voe. La dreptul
vorbind, nici el, niei tlu i urmasul lui, en care
se incheie aceasta erg de neatirnare §i putere,
nu recunoscura legea deosebita a iobagilor, ci o
privird mai mult ca un provisorat, ce trebuia
scurtat dupd putint.d.
RdlcOczy cel dintiifi a apucat pe urmasul lui

(1) Socotellie ora§u1u1.

(2) Iorga, Doc. din Bistrifa, II, p. 4, n-le 163-4.
4

www.dacoromanica.ro
 50

TeOctist in lista din Mitropolia de la BAlgrad,

pe Ghenadie, care, ne spune principele, se nu-
mia IntIiü Gheorghe Bradi" sail Brad (1).
Cad, la 4 Decembre 1628 inert, chir Ghenadie,
din Scaunul Belgradului, al Vadului i Oradiei-
Mari i Satului-Mare, si a toata tara Ardealului",
intAria pe un protopop Mane din Huniedoara (2).
Despre dinsul maT tim ea' a avut ca delegat in
partile din sus ale tarii. pe chipul vradicesc"
Than (3) si c, multumind pe principe, a murit in
Scaun. Supunerea liii aduse acordarea unui non
privilegin pentru ascultiitoril preoti, la 9 Aprilie
1638 (4).

Pe cind el conducea Biserica ardeleann, o noun

miscare culturaln" se incepea in Tara-Romitineascn,
odata cu statornicirea unei Domnii puternice
depArtarea atentiei Turcilor de la afacerile du-
ndrene. La Cimpulung, in msangstirea ortodoxil,
apoi la Govora i iardsi la Cimpulung, mesteri
veniti de peste Dunnre i Nistru prinser6 iar
a scrie" cu tiparul cri slavonesti i romnesti.
Unul din ucenicii lor trecu in Ardeal pe vre-
mea JuT Ghenadie i, multAmitá emigrAril. acestul:

(1) Actul pentru numirea lui tefan, in Petru Maior,

1st. bis., p. 72 si urm., nota; reprodus si in Cipariu, o. c.
(2) Cipariii, 1. c., pp. 253-4.
(3) Doc. Bistr., I, p. 43, No 58.
(4) Hurmuzaki, Fragments, II. p. 5.

www.dacoromanica.ro
 51

dascnipopaDobre", putu s'.1 inceap5, archimitro-

politul" nostru tiparul Cazaniei din BAlgrad, care
iesi dupg moartea WI numai.
La 22 Martie 1639, Vradica din Alba-Iulia"
vine la Brasov (1). In postul anului 1640, cind
apAru la Govora Pravda, din care o editie anume
era destinatA pentru Ardeal, Ghenadie se alla
Inca in viatg, dar el muri in Septembre urm5.-
tor, chiar la inceput (2).
Dipticul mentioneazil acum trei VradicI, pe
cari. nu-I cunoastem din lid o altg, parte, dar
carI trebuie sA fi pästorit, de si putind vreme:
un intlitt Teofil, un Stefan I-Iti si un Gherasim.
Ei nu vor fi pfacut lui 116.1cOczy, care trece
asupra lor si vorbeste numai de Ilie, In c5,1u-
ggrie Iorest, din care face urmasul luI Gheorghe
Brad, numindu-1 superintendent al tuturor bi-
sericilor din Ardeal ce observä rituri grecesti,
s1rbestI si romamestl." Cum se vede, nu lege, ci
rituri, §i românestI" la urmA (3).
Moartea lui Ghenadie dAdea prilej lui 116,1cOczy
s-s.1 aleag4 un Mitropolit dup5, placul s'ail, care
sá se si1easc6 in chip credincios pentru prefa-
(1) Socotelile Brasovului, reg. inedit 1639-42 : 22
Martii. Kompt der Wledika von Weysemburp. Servii
lui acolo la 5 August
(2) Cipariil, 1. c , p. 7. Vezi si in aceste cercetdri, mai
departe.
(3) Actul pentru numirea lui Stefan.

www.dacoromanica.ro
 52

cerea legil dup6, voia stápInului. La 4 Septembre,

superintendentul calvin anunta principelui ch
Biserica romilneascd a rAmas WA,' pastor si sa-
tuia sh," se aleagg, acum un orn cuminte." Pen-
tru ca intelepciunea lui sg, nu rgtAceascA nicI
odatá, trebuie Ins6 un indreptar, si de aceia a-
lesul Craiului" fu pus s'a jure unele puncte" si
conditil", oare-care lucruri ce i-ail fost pros-
e]. ise." Era inceputul jalnicei cariere a lui Io-
rest.
Ca la totI ierarchil ardeleni din aceste timpuri,
situatia lui e ambigua', de ortodoxie suspectA si
de eresie sfioasd. Dupl ce iscMi si jurä clt i se
ceru, el merse, ca predecesorii sAI cu adevgrat
pravoslavnicl, s'a fie hirotonisit la Munteni, de la
carI, din tail, se intorcea in Brasov cu o suitä
de nou 5. persoane, la 9 Noembre 1640 (1) Dar
tot el fu acela care, duOintoarcerea-1 innapoi, bid
asuprAil o grea vinovalie fatA de dogma Bisericii
räsAritene, fasIncl s'5, se tip6reasca la resedinta-i
din Alba-Iulia acea cArtalue mica" anume Ca-
tihismul crestinesc", care stirni o mare revoltä

(1) Socotelile Brasovului, partea ineditä : cDen 9 Nov.

kam aussm Land der Wladicka, selb '10 Personen.,
Cf. ibid., la data de 7 Iulie 1641: Den 7 Julij kain der
wallachische Wledicka von Fogaras La aceia de 23
Mart 1642: Den 23 Martii zu Mittag schiken dem wal-
lachischen Wledika .

www.dacoromanica.ro
 53

printredrept-credinciosji de dincoace de munti (1).

TipArirea Catechismului era Ins'a mai u§oar'a
decit fAspindirea, adoptarea lui, §i aceasta era
intlia oarA cind Calvinil intrebuintaii acest mij-
loc de convertire. Experienta cu Catechismul lu-
teran din 1544 nu isbutise. i, llind-c`a nu isbuti
nici aceasta, cu vina Mitropolitului sail färg, el
II pierdu Scaunul §i-§i terminA intr'un chip ru-
sinos rastoria dAruitA de guvern.
Scoaterea lui Iorest e menOonat'a cu oare-care
am'anunte in actul principelui pentru numirea
clericului care-1 succed6. Preoti romani s'ar fi
gilsit carT s'a-1 pireasc6 pentru relele lui purtári,
pentru nefandae vitae maculae," pentru des-
frifi §i abusuri. Guvernul nu interveni direct in
potriva acestui instrument puVn ascultator al
politicii lui religioase, ci lucrsa pIn5, la sfigit
prin nemultumitii pe care-1 descoperise §i in-
demnase la pirä. Se tInu un sobor, o adunare
obs,teascA a tuturor protopopilor §i pastorilor
romanI de riturile grec si sirbesc", §i, observin-
du-se toate formele, se ascultarA marturi, se re-
dactar5, protocoale §i se hotgri, pe temeiul lor,

(1) Data nu poate fi de cit 1642. In 4640, Iorest fu

nurnit si petrecu restul anului in calatoria de confir-
matie. In 1641 ar fi prea timpuriti pentru caderea lui
Iorest, care se intimpld in 1643, dupd toatä probabi-
litatea din causa neacceptdrii sincere a Catechismului
eretic.

www.dacoromanica.ro
 54

caterisirea nevrednicului, §i mai ales nefolosito-

rului V1dic. Necrezindu-1 potrivit m'acar pentru
o parohie de simplu preot, membrii soborului de
easturnare iT adur`a ierarchul In mina puterii
civile, spre mustrare §i pedeaps6 (1).
Ce a fitut magistratul" cu popa" vinovat
nu ne spune actul Craiului", dar putem afla
din povestirea unuI cronicar sas contemporan (2).
Cu toate c Iorest fusese sprijinit la vremea lui
de MateI-VodA, pe atunci, 1n 1643, bunul aliat al
principelui ardelean (3), cu toate ci in timpuri
el era deprins a vorbi cu incredere de trecerea
ce avea la Craiul" (4), Mitropolitul depus tre-
bui s sufere o crudá §i injositoare pedeaps6.
Se vorbea prin orar, intre straini, de bAtaia cu
vergi a c51ueiruldi valach", de ruinosul trecut
t are-I meritase aceastA osind6, de comorile pe
tare le .$,tia ascunse §i le destginui pentru a
saipa de chinuri (5).
Trebuia acum WA se aleagg tin alt superin-

(1) Actul in P. Maior, 1. C.

(2) Krauss, editat in Fontes rerum Austriacarum.
Scriptores; I, pp. 131-2. Citat de $incai la a. 1638, in
forma, supt care e cuprins in Analele lui Hermann. Cf.
Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, ed. Trausch, II,
p. 15.
(3) Aceiasi Cronid. shseascA.
(4) Doc. Bistrifel, I, p. 76, No. 102.
(5) Cronica citatä.

www.dacoromanica.ro
 F,5

tendent sail, cum II zice poporul, Vladica,". Pentru

aceasta se urma practica obisnuitA a Calvinilor,
fax% nici o schimbare. Alesul, Stefan Simon,
Vladica de Belgrad si a toat'a tara Ardealului" (1),
fost paroh de Alba-Iulia i cunoscut, prin ur-
mare, la Curte, II datori local in rindul IntIiit
alegerii soborului, apoi intaririi lui ItakOczy, a-
dus la aceasta de stáruintile, adica' de asigura-
rile, episcopului sail ortodox" Gelei, Calvinul.
Se poate afirma (2) ca" acest Vladica n'a trecut
muntii pentru a fi hirotonisit in TIrgoviste de
efiI Bisericii muntene.
Aceasta era o inovatie. A doua fu clesbinarea
diocesei. Stefan nu fu numit In adevar peste
atita cuprins de tail, cIta si-o atribue el in ti-
tlu, identic cu cel vechici. Inca din 1642, lid-
kOczy se ocupa de un noü vla'dica roman", a-
nume Mi1oviiü, recomandindu-I s intrebuinteze
in cercul administratiei lui limba poporului (3).
Avem a face cu un protopop roman trecut pe
deplin, fir nici o reserva dogmaticA, la legea
reformata. De acestia mai erail i aliT, ca Petru
din Ciuciü, mentionat la 1648, sati ca Petrascu
din Maramures, de care se vorbeste in 1652. Ei
(1) Titlul ce si-1 iea intr'o scrisoare din 2 Decembre
1648, in Studiile $i doeumentele mele, IV.
(2) De si ne lipsesc Socotelile Brasovu1u1 pentru a-
nul 1643.
(3) Born art. din numdrul jubilar, dupd Mdrki.

www.dacoromanica.ro
 56

erail supusi direct superintendentului ungur si

n'aveail nimic a face cu Vladicia ortodoxa (1).
De aceia, Gelei 10 reserva lusi ins41, aparIn-
du-le de orl-ce amestec din partea acelui ce mai
represinta Inca, off- cit de indulcit, religia veche,
parochiile si protopopiile complect cucerite, din
Alamor, Orastie, Hateg, Uniedoara, Ilia, Cris, §i
taxa Fagarmului. Ce-I ramlnea lui Stefan, se
specifica anume : comitatele de Alba, Crasna,
Solnocul de mijloc, Doboca, Cluj, Turda, TIT-
navele, districtele Chioarei, BIrseI si BistriteL
impreuna cu cetatile si Scaunele sasesti si se-
cues,ti, intru cit erati Romani in ele (2).
In sfIrsit, arhiepiscopul Stefan" lua asupra-si
sa-si purifice §i civiliseze Biserica, in sensul ce
i se arata. Slujba si predica in limba poporului,
tainele ca in templele stapInilor, cult moderat
al icoanelor si crucilor. Apoi, fata de fugarii la
ortodoxie", adeca, pentru Romani, la eresie, se
va arata bun frate s,i ingaduitor parinte; la gre-
utatile ce se vor ivi in sinoadele ce se Indato-
ria sa adune In fiece an, va consulta pe cine
avea interes sa-1 rataceasca: pe episcopul cel
ortodox" sail calvin; protopopil nu vor fi pusI
. In demnitate si scosi: nil voia aceluiasI patron.
Ace§ti protopopi il vor ajuta la ori-ce lucru, si

(1) Boro§, /. c.
Decretul de numire.

www.dacoromanica.ro
 57

de la ori 0 ce judecatg se va putea face apel

la zisul supraveghetor. Ast-fel, §i plAtind pe§che-
0.11 de blani Cralului, 10 va merita el traditio-
nalul florin pe an de la preotil ce ar mai voi
sa-1 recunoascrt.
Acesta era un arhiereil bun 0 era s'a p6sto-
reascA mult timp, In lini§te si cu deosebita fa-
voare a Crailor ce se succedar6.
Stefan Simon sail Simion nume pe care le
poart6 pe amindourt sail prefer`a pe cel d'IntIiil,
cel laic, nu cel calug'aresc, ca o noug dovadA de
iubire pentru reforma legii a fost, pentru gu-
vernul eretic" al Ardealului, un Vlildica far&
pgreche. AscultAtor, supus, indeplinitor cons,tiin-
cios al punctelor" ce jurase, rgspInditor zelos al
adeva'rului calvin. Supt pAstorirea lui se fäcu ce
voi Craiul".
Aparitia Catechismutta lui Riikeiczy provocase
o m4care neobipuitä In Biserica romaneascl
de dincoace de mung. Frunta0i culturali al:
Moldovei §i T'Arii-Romane0i Mitropolitul din
Suceava, Varlaam, §i Nrtsturel, cum natul lui Matei-
Vodsd, se sratuise In privinta primejdiei, §i. un
sinod de clerici din arnindou6 principatele se a-
dunase pentru a lua m'asuri de paz6 i apdrare.
Rgspunsuri" fusese date la lumin`a. care Weaü
convinge pe multi, dar nu pe acela care era in
Scaunul din Bglgrad ca sä nu audA aceste ar-
gumentgri §i indemnuri. Stefan arhimitropolitul",

www.dacoromanica.ro
 58

care null' avea ca superior ierarchic decit pe

principele svail i superintendentul lui calvin, se
grgbi a scoate o nou'a editie a cArtfi de scan-
delP, dindu-I titlul de rAsboill de scut" al Ca-
tichizmusului, cu rgspunsu den ScrAptura Svdnt5,
in potriva easpunsului a doao t'ari fr Scriptura
Svinta".
Nu numal ca," fu un bun reformat, dar el duse
iubirea pentru eterodoxie pinA la o purtare plA-
catolicilor, ali domni cu trecere, de a
cut g. §i
dror lege era si Imparatul vecin. In adeVar, el
nu stAtu pe &duff sä hirotoniseasa, pentru
Maramures pe un noti episcop, Partenie, care In
unul dintre cei d'intial luptaori pentru Unirea
Bisericilor orientale cu Scaunul Roman (1).
In actele sale solemne el poarta, Inca titlul ve-
chiti, de archiepiscop al Balgradului, al Vadului,
al Maramurasului si al tot Ardealului episcop de
ritul grecesc", dar in practica el lasa sà cada cu to-
tal autoritatea-i in tinuturile pe care Craiul" le
desfkuse de Scaunul luT. In comitatele exterioare,
cum am mai vazut, pastorii i protopopil erati
lasati sa se converteasca i singuri la calvinis-
mul des'avirsit. Cind tefan Fogarassy facu sa
aparA, la 1648 in Alba lia, la o tipografie in-
timpfaloare, uncle nu erafi decit litere latine,
si nu buchi, un nal Catechism, sail Atsaja ej

(1) P. Major, /. c., p. 136 sail incal, la anul 1651.

www.dacoromanica.ro
 59

atsaja", el putu s'o facg in toatg voia. Tradu-

cgtorul era un pastor valaho-maghiar" din Lu-
go§ si se ostenise pentru scolarii de neam deosebit,
dar de aceiasi lege, din orasul sii i din Caran-
sebes, i nime n'avea dreptul sa se amestece inteo
opera de Invgtaturg" patronatg de Banul local.
Afara de Catechism, Stefan Vladica a mai ti-
pgrit, in destul de multe exemplare, doug cärtI
in tipografia noug pe care i-o (Muse RákOczy,
rivnitor pentru intinderea legii lul celei curate.
E Noul Testament din 1648 si Psaltirea ce sg
zice Cintarea", din 1651. Galli le sint frumoase,
ingrijite, traduse den limba jidoveasca", den
izvoade grecesti i slavonesti i latinesti", ping
si dupg texte ce fusese editate la Moscova. Buna
orInduialg, limba clara, popularg, cu caracter ge-
neral a acestor tiparituri, dintre care stim ca a
revázut pe cea din urmg, ne infatiseaz'a pe Vlii-
dica supt o lumina ceva mai bung, mgcar ca
scriitor si orn de carte. Apa totu-i mai curata",
spune el, vorbind de nevoia de a se recurge la
originalele cartdlor sfinte, si mai limpede in izvor
decit in pgrae, cg, de ce se departa apa de iz-
vorg, totu-i mai inmestecata si mai turbure."
8ati, despre alegerea cuvintelor pe intelesul ori-
cul in cgrti pentru toti Romgnii : Cuvintele tre-
bue sa fie ca banii, cii banii aceia sint buni caril
imbli in toate liiri1e, asia i cuvintele, acealea
sitnttt bune, carele le intelegg toti."

www.dacoromanica.ro
 60

tefan Simion muri ca Mitropolit, in 1651.

Ca urma§ al sail intr'un Scaun de primejdii
sag de rasplata, cum era §i resister*, morath .
a omului, dipticul inseamna pe Daniil. El vine
indata dupa, Iorest, de oare-ce traditia ortodoxa,
romana n'a recunoscut nici odata pe sprijinitorul
ortodoxiel." calvine, Vradica ,tefan.
Intre diplomele principilor ardeleni se MIA si
aceia pentru intarirea hiT Daniil, §i ea poarta,
data de 1651 (1). Intarirea lui RalcOczy al II-lea,
care avea in toate acei4 directie ca §i tatal sag,
arat c, Daniil trebui sil ceara, §i el incuviintarea
superintendentului" pentru numirea sa, adict
sai se supuie ierarchic si s primeasca punctele"
§tiute pentru indreptare si imbunatatire.
insa el pare sa fi trecut muntii pentru hiro-
tonisire in Tara-Romaneasca, unde-1 vedem
primit mai tirzig §i functionind ca archiereg fara
Scaun. La 1662, dupg ce multe lucruri se schim-
base In Ardeal, el e intarit de un nog Craig",
Mihail Apaffy, ca episcop al partilor calvine
numal in inchipuirea superintendentilor prea
zelosi, dintre Olt §i muntii de hotar. Deci la
aceasta data el trebuise sa paraseasca re§edinta
din Balgrad, ca unul ce nu §tia sa aduca acolo
serviciile pentru care se alegeatt episcopi romarff

(1) Márki, citat de Berm dupd Liber Regius al Ar-

dealului.

www.dacoromanica.ro
 61

de cirmuire. Din tara Fagarasultff, el se ada-

posti apoi la Curtea Domnilor munteni, In urma
silintelor de refacere a unitatff de administratie
bisericeasca, ale unui urmas In Scaunul metro-
politan. Pe la sfIrsitul Domniei lui Serban Can-
tacuzino, la ipopsiflarea Vladicai Varlaam de
A1ba7-Iu1ia, se Int Ilneste intre propunatorff can-
didatdlor, In BucurestI, acest Daniil proin Ar-
delean", care a murit, de sigur, in exil.

Urmasul lui Daniil in Mitropolia lul Mihai Vitea-

zul fu Sava Brancovici, al caruI nume desteapta
amintiri de prigonire i chinuri, de lupta Inver-
sunata pentru ortodoxie, amintief raspIndite de o
traditie care nu infatdseaza intru toate adevarul.
Fara Indoiala ca Sava a suferit i pentru
dreapta credintA a Bisericii Rasaritului, de
cum vom vedea Indata, nu numai pentru dinsa.
Dar mucenicia lul nu se leaga intru nimic de
revendicarile i suferintile poporului nostru pen-
tru viata lul deosebita, asa In cit locul acestui
marturisitor" nu e intro aceia ce si-art martu-
risit cu putere, In auzul stapinilor straini, neamul.
Cad era un Sirb, In familia caruia s'ail pas-
trat pina la sfirsit, cu toate multele relatii ce
a avut cu tarile noastre, caracterul sirbesc. Un
alt fig al lui Joan Brancovici i Corenici din
Podgorita", Gheorghe, a frtcut sa fie proclamat
ca Despot al Sirbilor, i ni-a lasat in sirbeste,

www.dacoromanica.ro
 62

limba liii nationalA, povestea intimplgrilor lul

si ale fratelui s'ati V16,dica (1).
Sava se chemase IntIit Simion, fusese in Tara-
Româneascg, la nilinástirea Comana, trecuse in
Banat, unde erail multi dintre compatriotii
se insurase, Meuse politicsa, vrtijmasd Turcilor
§i, la urmA, se fixase ca protopop la linitr. De
aid Ii chemg alegerea unui sobor de protopopi
§i preot1 romani din Ardeal, increderea supe-
rintendentului calvin i vointa Craiului", Carl
asteptail de la acest om energic i luminat mai
mult decit de la insignificantul Daniil.
Ca pe un vrednic urmas al ha tefan 11 Intgri
deci Italiczy al 11-lea la 28 Decembre 1656.
Actul este redactat in forma obisnuit6. Ca si la
numirea ml tefan, se enumer6 tInuturile ce vor
atirna de episcopul-superintendent al biserici-
lor ce se OA Intro Greci, SIrbi si Romani".
1 se lasil comitatele de Alba, Uniedoara, Zorin",
Bihor, Zarand, Crasna, doug Solnocuri, Doboca,
Clujul, Turda, Tirnavele, Maramuresul, Chioara,
Bistrita, Beiusul i pgrtile s'asestI i secuesti,
deci ceva mai mult decit predecesorului sAti. Se
recunoaste VIAdicaI dreptul de a-si cirmui popiT

(1) Spusele Jul afl fost intrebuintate de istoriograful

sirb Raid, pe eare-1 resumä Engel, in Geschichte von
Serwien, p. 474 si urm. Cf. si Cipariii, Acte i frag-
mente, p. 70.

www.dacoromanica.ro
 63

si de a stringe de la dinsii veniturile traditio-

nal°.
Punctele lipsesc ins 'a. din diploma', de oare-ce
RákOczy va fi socotit c.a, nu e nevoie de ase-
menea indatoriri scrise fat'a de un om ca Sava,
un nobil si un cdrturar. in schimb, se hotdreste
anume c noul superintendent sail episcop" va
Intrebuinta venitul stI legiuit i pentru dou'a
scopuri de culturA : tipárirea de ca'rt,i bisericesti
in limba poporului i tinerea de scoli" (1).
La aceasta, data, stapinirea tIngrului RakOczy
se apropia de sfirsit. Incercarea de a realisa un
gInd nebun, pe care-1 mai avuse i alI tineri de
pe tronul Ardealului, acela de a dobindi coroana
polona, 11 duse la mind. Tocmai doug zile duptt
confirmarea MI Sava, aparea manifestul princi-
pelul in potriva Poloniei (2), si el trecea muntii
de la Nordul tArii sale pentru a se intoarce dupa
cite-va luni ca un fugar, care trebui deocam-
data, sa-si prtraseasca tronul, unde Turcii nu mai
voiatt sa-i sufere neastImparul.
in locu-I fu ales fostul Ban de Lugos, si Ca-
ransebe, cheltuitorul" pentru tiparul Catechis-
mului tradus de Fogarassy, care se razima pe
(1) .Libris lingua ecclesiarum quibus praeest verna-
cula excudendis, scholis sustentandis ac honorario nos-
troo> Diploma la P. Maior, /. c., p. 169 si urm., nota.
(2) V. Prefata mea la vol. X din Colectia Hurmu-
zaki, p. v.

www.dacoromanica.ro
 64

dinsul vorbind si de alte lucruri ce vor mai ve-

dea lumina. Acatiu Barcsai, pentru Romani Bor-
cea Acos", tinu la inceputul anului 1669 o dieta
la Bistrita, si intre cei ce venirá la dinsa fu si
Mitropolitul Sava, care intovarasia pe un Martin
Szerpataky. Cu acest prilej, prea-cinstitul Sava
Brancovici, episcopul tuturor bisericilor roma-
nesti in teara noastra", capata de la stapInul
WI, in ziva de 15 Martie, un noil privilegiii, ase-
menea aceluia acordat in 1653 lui Daniil (1) si
prin care preotimea romaneasca era scutith de
thjma din vite si producte (2).
indata dupil aceasta, incepura tulbuecirile noug
in Ardealul atita vreme deprins cu linistea si
siguranta. RakOczy crezu ca ar putea sa-si ca-
pete iarasi tronul perdut din prea multa fa-
comie pentru stapiniri straine. El izbuti sa a-
runce pe rivalul s'ail In Sibilil, unde-1 tinu In-
cunjurat cite-va luni, incepind cu Decembre al
anului 1659.
In asemenea imprejurari, clnd erati dol. Crai",

(1) V. SincaI, la aceasta data.

(2) Privilegiul in Sincai, anul 1659. In latineste, in
Colectia Hevenesi, la Biblioteca Universitatil din Bu-
dapesta, vol. LVII, fol. 68 Vo. si urm., ca si multe din
celelalte privilegil pentru preotil rornani, pe care,
pentru usurinta cetitorului, le-am citat dupd SincaL
Pentru petrecerea lui Sava in Bistrita, Iorga, Doc.
Bistrifii, II, P. 9, No. 176.

www.dacoromanica.ro
 65

intro cart rAminea s hotgreaseg norocul i Tur-

cif, un Vlädieg romanesc obisnuit s'ar fi putut
strecura neobservat i nime nu 1-ar ft intrebat
en cine este. Dar Sava Brancovid era un per-
sonagiii politic potrivit pentru misiunI in stra,
in'atate, era fratele unui dibachl negociator i un
om a cArdi faimg se intindea peste hotare. El
trebui sA se hoWeascl, in acelas1 sens ca i po-
porul s511.
in luptele de 1Ing Sibiiü vedem Romani pea-
datI, chinui, schi1odii, trasi In tapil (1). Ro-
manul Petru Buday era inchis in Sibiiü cu prin-
cipele Turcilor, si el merse cu o misiune pentru
Barcsai in Tara-RomaneascA si la Pasa de Si-
listra (2). Boierii. FgrauIui cerml de la ace-
Iasi Craill ramurirI despre ce trebuie s facä, si
li se trimiserA poruncile Marelui-Vizir, traduse
in romaneste de un preot ce se afla in cetate (3).
Dar cei mai multi. Romani, deprinsI sh" joace
(1) intre altil si o valachica mulier decrepita , o
biata babä, pe care Rákóczyenn o luard drept un Turc
schimbat de haine ! .Acta dierum sub quibus Georgius
Rakocius et Acatius Barczai, una cum suis adhaeren-
tibus, intra et extra civitatem Cibinium super regimine
regni Transylvaniae contendunt, anno 1660, in Pesta,
Bibl. Academiel, Hist. fol. 158.
(2) Ziarul lui Frank, la *incal.
(3) Igitur litterae Supremi Vezerii vertuntur in val-
lachicum idioma per quendam vallachicum pastorem.
Acta dierum, 1. c.
5

www.dacoromanica.ro
 66

un rol numai in ast-fel de vremi aspre, se de-

clararg pentru Racocea", Domnul cel vechiri.
La 17 Ianuar 1660, ziaristul asediului scrie: sit
se stie c RákOczyenfl tiliag se cunosteari a fi
t6rani, parte Romani, parte Unguri, Secui, si
chiar Seimeni i c111.-va dragoni" (1).
S,tim i numele unora dintre acesti lupttorl, pe
carl rkboiul pentru Domnie II chemase din sate
in vremea cind tarina se odihneste: tefan Ro-
man din Teleagd, popa Chiril sari Ciurula", ti-
cglosul de popa Cziiriiki", spuneati Ungurli Jul
Barcsai, cari-1 vedeaii luptind sub zidurile Sibi-
iuldi (2). Popa avea vre-o sase sute de f1ac5I, tog
Rom'ani, cu carI, nu numai c5, se deosebi in In-
dierArile acestea de la Sibiiil, dar tgie cores-
pondenta asediattlor cu Deva, atac5, Huniedoara,
unde fusese preot, prinse pe nobilul Nicolae Zo-
lyomy si arse Deva. Venind, dup5, porunca lui
RákOczy, in pArtile Bail de Cris, ale Oradiei si
Beiusului, el fAgAdui nemesia acelor ce se vor uni
cu dinsul. Trecind, in slinsit, prin Zlatna si Aiud,

(1) Notandum item quod Rakociani obtruncati dinos-

cebantur esse rustici, partim Valachi, partim Hungari,
SicuIi, irno quidam Seminiani, quidarn autem drago-
nes. Acta dierum, 1. c.
(2) In April, se face o harp cu Gaudy, tcum Se-
minianis Volachisque, scelerato quodam Czartiki Pap
adhaerentibus . Izvorul citat,

www.dacoromanica.ro
 67

el 10 gäsi moartea in lupt4 cu Turcii, pe sesul,

atit de fatal pentru noi, al Turdei (1).
in Decembre 1659, pe cind se petreceag aceste
lupte, Sava era in Alba-Iulia, in regiuni supuse
lui RalcOczy, si scria de aid orgsenilor sasi din
Bistrita (2). Iar, cu eite-va luni inainte, in Julie,
se adresa acelorasi un Ghenadie, arhiepiscop
de Bálgrad, Maramures si a toath tara Ardea-
lului", care vorbia de Sava ca de un prede-
cesor (3). El trebue sA fie noul Mitropolit al ILA
Barcsai.
De acest5,-Palt Viddicsa ne vorbeste si ziarul
asediului Sibilului. In cursul incunjufarii, in April ie
1660, la 25, moare un Petru Balmocz de Szo-
mostelka, nobil de origine ronfaneascA si care
nu trecuse la religia castei sale. I se facu deci
o ingropare ortodoxg, cu lumIndri aprinse si
cintar'i românesti, de episcopul Varintdlor
parinthiarum ! din Ardeal, carele fusese ales
aid, in Sibiih" (4).

(1) incal, la anil 1659, 1660.

(2) lorga, Doc. Bistritei, II, p. 9, No. 176.
(3) Ibid., No. 175.
(4) t D Balmocz P. tumulatur, qui, quia Volachorurn
confessionem fuerat secutus, cum exequiis volachicis
etiam funeratur, taliter : In suo hospitio ardentibus
cereis candelis celebratur concio idiornate volachico per
episcopum parinthiarum transylvaniensium, hic Cibinii
electum ; expost dueitur cantu volachico et inflato tu-

www.dacoromanica.ro
 68

Incerarile lui RákOczy pentru cistiga

iari tara rgmasefa, se stie, eadarnice. Atunci
cind el mai rad'ajduia Inca si Vatea la toate usile
dupA ajutor, II vedem trimitind un emisariü la
Muscall, in persoana unui pop4 românesc sa-
crificulus , pe care-I prinse in trecere dusma-
nul din Moldova, Ghica-Vod6, 1i-1 transmise Tur-
cilor (1).
incai bAnuia ci acest pop`d" ar putea s'a" fie
Sava, 'cunoscAtorul limbilor slavonesti, VI6dica
pentru care se avea la Moscova, cum se dove-
deste si mai tiriü, o consideratie deosebitá.
dacg ne gindim la pomenirea unei chlAtoril in
tara turceasc6" in procesul lui Sava din 1680,
vom fi si mai aplecati s primim acestA, identi-
ficare (2). Ar fi acea misiune la Rusi, dat'a lui
Sava si frateIu sti Gheorghe, despre care vor-
beste si Constantin Stolnicul Cantacuzino (3).
Dar, in Aprilie 1661, Sava se intorsese in Ar-
deal i, in mijlocul rAzboiului pentru stapinire,
c6ruia nu-1 pusese capAt moartea lul RaOczy,

barum sonitu ad coemeterium monasterii B. Elizabe-

thae ; sed tarnen observandum quod in coemeterio nulla
pompa, volachica aliave, exercetur, verum extempore
corpus tumulatur., Acta dierum, 1. c.
(1) *incai, la acest an.
(2) V. incal, la anul 1680.
(3) Iorga, Operele lui Constantin Cantacuzino, p.169.

www.dacoromanica.ro
 69

el TO auta de daraverele lui bisericesti (1).

Cind Apaffy ajunse st se impuie, el intdri, cel
putin pentru partea de la Olt incolo, pe Bran-
covid, prin actul de la 23 Apri lie 1662 (2). lar
in anul urmAtor, el scutea clerul romilnese de
dijma vinulul (3).
Era bine vAzut pe atund §i la aceastá Curte,
precurn fuse se la aceia a lui RakOczy al II-lea
un moment, la a lull Barcsai. Cind Doamna
lui Grigore-Vo d Ghica din Tara-RomAneasca,
Maria, cauta un ad'apost in Ardeal, de unde furA
Olt) sa," o dea in mina Turcilor, ce o reclamase,
Mitropolitul Sava primi InsArcinarea de a merge
sO mingiie CU vorbe i exemple din Scriptur'a
pe biata femeie care, alt fel, s'ar fi spinzurat Mr%
indoialP (4).
Ii afilira indata, in 1668, sthruind in strtiin'a-
tate pentru binele Bisericil sale. intovilril§it §i
data aceasta de fratele sü, Gheorghe, Vlaidica
se duse la Moscova, unde fu primit foarte bine,
ca un archiereil pravoslavnic din OA eretice.
Gheorghe fu wzat la slujba," in biseric4" in rim-
dul boerilor muscale§ti, iar lui Sava i se drtdu

(1) Iorga, Doc. Bistritei,11, p. 10, No. 177.

(2) Márki, la Boros, 1. c.; dupd Liber Regius al Ar-
dealului.
(3) Engel, o. c., p. 482.
(4) Praernissus valachicae episcopus nationis, grae-
cam profitens religionern." Analele lui Ivan Bethlen.

www.dacoromanica.ro
 70

un hrisov de danie din partea Tarilor Mihail si

Petru, oajdil scumpe : stihariti de atlaz, patra-
hir de ursinic, narucavite, poaz si felon, precurn
si un numár de Carta' slavone (1).
Dar vremile bune nu tinurA mult timp dupA
aceasta pentru influentul prelat, care-si dklea
toat'a osteneala pentru inzestra i organisa
Biserica. Cállitorlile la Moscova, de si ingAduite,
puteatl produce bAnueli ; mai ales In mintea a-
celora cari stiati ce urmareste Despotul" Cheor-
ghe, cu ajutorul ambasadorului imperial din Con-
stantinopol si al patriarchului sth sirbesc, din
Ipec (2). Sava, de si primise episcopia sa ca o
superintendent6", nu uitase cgratoria de hiro-
tonisire la Tirgoviste, unde Mitropolitul Ungro-
vlahiei, tefan, 11 sfintise de ziva Cruciiin 1656 (3).
Cu toata supunerea ierarchied fatl de episcopul
ortodox" calvin Tiszabecsy, el nu credea c tre-
bue s cearg vre-odatA pgrerea acestuia, precurn
ar fi f6cut, de sigur, *taw]. Simion. De si-si luase
indatorirea de a aseza o tipografie si de a des-
chide scoli, InvA,16tur6 romaneascg nu se d'adea

(1) V Zaconicul din 1680, cuprinzind lista lucrurilor

cedate de Sava soborului de cercetare in potriva lui,
in Cipariii, Acte i fragmente, p. 257 si urm. Cf. En-
gel, 1. c.
(2) Engel, /. c., p. 484. Cf. lorga, Socotelile Brace-
vului, p. 125 si nota 2.
(3) Engel, 1. e., p. 481.

www.dacoromanica.ro
 71

nicir copiilor, iar, in loc de nol cartl pe In-

teles, se intrebuintaii, In bisericile din eparchia
tiparituri strict pravoslavnice, i multe din-
tr'Insele slavone, aduse din Tara-Romaneasca, din
Moldova si din Moscova (1).
Cite-va luni dupa o noua intarire a scutirilor
pentru preotff românesti (2), Craiul" trebui decl
s'a ieie oare-care masuri in urma staruintelor
superintendentului sail. Se hotarI, la 14 Iulie 1674,
ca episcopul" roman, vicaril, protopopil si pas-
torn si sa respecte obiceaiul" vechiti de a con-
sulta pe superiorul lor calvin : ca pispecul eel
de leagea noastra", zice Apaffy, sa alba grije sa
indreapte gresealele, de s'ar face In beseariceale
romanestr. Sava e obligat a iesi innaintea acestui
pispec" la visitatil i a primi ca el sa aiba
grip, de toate besearicile românesti ceale de supt
stapInirea noastra". Pe de alta parte, pentru ca
adevarata credinta s strabata si in popor, el,
Mitropolitul, sa cearce i st colaceasca uncle este
sati ar putea sa fie tipografia cea ronfaneasca,
carea o Meuse raposatul printul Racoti" (3).
In legatura cu aceasta orInduiala slat refor-
mele din 1675.
De la sine asa mergea vorba un sobor pre-

(1) V. Zaconicul citat.

(2) Acordath la 20 Decernbre 1673; *incai, la acest an.
(3) *incal, la acest an.

www.dacoromanica.ro
 72

sidat de Sava lug, mhsuri atunci, pentru apropierea

bisericil de popor, ridicarea moralitätfi preoti-
lor si inldturarea vechilor si, une ori, frumoa-
selor obiceturI populare, pe care Calvinii le cre-
deail pdgInestI" si necuviincioase. Se va pre- _

dica in romaneste, se vor ceti numai chrtI ro-

mhnestl, se vor invh.ta oamenfi sh stie Tathl Nos-
tru, Crezul, cele zece PoruncI, se va tinea scoalil
cu pruncir de preot, dupd slujbh. Sh se nu-
measch preoti cu stirea protopopulur si duph
dovezI scrise de bunh' purtare, sh se tie numal.
anume shrlAtorI, sh se slujeasch la tIrguri zilnic,
iar la sate, gall de shrbtorT, Dumineca, Mer-
curea si Vinerea; preotil sh nu fie vornici la
nunti, sh nu bea, sh nu fie meisceirici 0, vreiji-
tori, sh nu cunune noaptea, nici rude, nici oamenI
rhl, nicI fugarT; sh nu se fereasch lumea de preotul
ce a cuminecat un bolnav, sh nu fach molitvh
oaselor, hainelor", sh nu inghduie a se da ol.
sail vaci. presto mortu", ci in laturi", sh nu spele
picioarele dobitoacelor", nici: sh le arzh cu lu-
mina in frunte", sh nu se dea colacu preste
groaph", sh nu se arunce banI in ea, sh nu tipe
muierile pre ulip, sh nu se tie unele zile ca rele
pentru Ingrophri, sh nu se fach foc in curte la
Gioi-Mari sail la BlagovesteniI", nicI sh se intindil
mash pentru mortl si sh se verse aph pre pa-
jiste" pentru rhcorirea bor. SA nu se fach Martia
si Miercurea year si shrbatorI deacestI". Sri

www.dacoromanica.ro
 73

nu toace pre p`aresimi" pruncii, nicI oamenii

sg se bath' cu lopata la Pa§ti", nici giocurile"
de Durninecg §i din s'arbgtori s'a nu cheme lu-
mea de la biseric5, (1).
Gheorghe Brancovici, ni-a pAstrat o noug di-
piorn a lui Apaffy, prin care ar fi dres in
parte, in folosul lui Sava, efectul celei dintli, a-
tit de umilitoare. La 30 Decembre 1675, el ar
fi incuviintat acestui episcop peste Slrbii, Grecil
si Românii din tinutul nostru" s nu i se calce
de nimeni privilegiile i obiceiurile. Smulgerea
parohiilor de la Scaunul sü i refusarea flori-
nuldi legiuit slut §i ele oprite prin acest act,
care pare sg fie autentic (2). Cu atit mai mult,
cu clt in 1676 vedem, prin alt izvor, c popil
romfine§t1 dobandesc intgrirea scutirilor de care
se bucurail din vechiil (3).

Dar situatia apAratA §i ocrotita nu putea s.

ie mult. Mai multe schimbgri, in Ardeal chiar
§i in alte pàri, aduseed cgderea WY Sava, pe care
nief el nu facu nimic pentru a o InlAtura. De
la 1677 unnainte, Apaffy cAzu supt influenta
nevestesi lig, Ana Bornemissa, §i a rudelor acesteia,
intre care barinul Mihal Teleky ; dincolo de

(1) CipariO, Acte $1.fragmen1e, p. 145 si urm.

(2) Engel, 1. c., pp. 482-3.
(3) *incal, la acest an.

www.dacoromanica.ro
 74

munti, In Tara-Romaneasca, in locul lui Duca-

VodO, mazil, cu care Craiul" vecin trh'ise in
cele mai bune re1ail, venise ca Domn un om
mIndru, ambitios, mester in a tese intrigi, un
prieten declarat al cres,tinilor, cu cari Apaffy nu -
se putea intelege, nind-c5,4 voiail tara. .erban
Cantacuzino, cu toate asigurarile ce d'aduse, lucrA
de la Inceput pentru numirea vre unuia din
pribegii ardeleni, precum era Ladislail Csaky (1).
Legenda a impodobit cu flori de imaginatie
suferintile Jai Sava Brancovici. El ar fi pOcOlit
pe Craiul", care voia bath. joc de popa
valah" dindu-i un cine sal boteze : falsul prune
Il vddi firea cea adevrat i, 'acomindu-se,
intr'o zi de post, mai mult la bucate de frupt,
manifesta incontestabile sentimente calvinesti.
CrOlasar`, pentru pierde, ar fi adus Innaintea
a-1
sotalui ei plingeri putifarice (2).
AdevOrul e mai simplu, §i el se poate desface
aproape desdvlqit. Sava era bogat, §i erail oa-
meni, ca Ladislati Székely §i tefan Naldczy, ce
erail bucuroSI sd se ImpArt4easca, din averile
14 confiscate pentru favoriti. Sava avea lega-
turi cu stapInitori ce nu voiail binele lui Apaffy.
Si motive pentru a-1 da jos nu lipsiati : se spu-
nea c banii lui sint din ai Bisericii §i cA via-

(1) Cf. Iorga, S1udi- i Documente, III, pp. 97-8.

(2) *incai, la anul 1680.

www.dacoromanica.ro
 75

ta-I privata ar cuprinde inteinsa lucruri urite.

Caci pe temeiul adevaratei liii vinovatii,putinul
luY zel pentru calvinism, pardsirea tipografiei §i
dispretul pentru §coli, nu voia principele sa se
pronunte osinda de sinod.
Un intlig sobor se tinu la 6 Iulie 1679 pentru
a lua socoteala Mitropolitului de tot bunul be-
searece i venitul §co1ei §'a tipografiei". El dadu
tot, cartI i odajdii, cum i se ceruse, i nicI o
hotarire nu se putu lua in potriva lui (1). Se
pare chiar ca Sava dobindi o noua intarire a
pastoriei i drepturilor sale, la 24 Octombre din
acest an (2).
In 1.680, Februar, vedem pe Bra5,oveni trimi-
tind la Curte can' episcopului romanesc" (3) :
ya fi fost un dar al ml Sava catre stapinul care
p5ruse a-I ierta. insa acel ce-i jurase peirea nu
se dadura invin§l.
Un nog sobor se tinu, tot la Balgrad, la 2
Iulie 1680. Erau de fata Unguri, represintantl al
Craiulul", erati juratii §i titorfi Mitropoliei: pro-
topopul din Balgrad chiar, din Deva, din Orme-
Ili§ Si cel din Vinti, loan, care a fost apoi un
traducator §i tiparitor de cartj religioase. Era
§i un laic, un binefacator al Mitropoliei, Suciti
(1) Zaconicul citat, in Cipariii, Acte i fragm., p, 259
§i urm.
(2) Engel, p. 483 ; dupd Gh. Brancovici, la Raicl.
(3) Iorga, Socotelile Bra$ovului, la aceastd data.

www.dacoromanica.ro
 76

Pavel. Toti s, tiati de innainte ce aveatt s'a fac1i,

s,i-§i Indeplinirg chemarea en atita mai u§or, en
ell, VlAdica, Vntuit de podagrá, nu putu s'a vie
insusi ca s'd se apere, ci trimise numai, pentru
a vorbi in numele s'ail, pe Gheorghe Brancovici
§i un Pater Iadas", care-si avea p4minturi si
rostul sAil dincolo de multi (1).
Sava un brttrin aproape de moarte fu ju-
decat pentru via0 necuvioasA, ea fapitoriil de
mueri, curvarriti s,i prea-curvaria", ca unul ce
sävir§ise un horrendum incestus vitium" cu ti-
itoarea propriului s'ail frate, pe care diploma lui
Apaffy pentru noul Vl'adic'a o ca1ific6, din acest
motiv, de soror consanguinea" a presupusului
ei concubin. Oda-0," ce era voia Craiului ca vi-
novgtia sá existe, se gAsirA marturi, §i soborul
10 lacu datoria s'a, osindeaseä.
Un V15,dich" depus din demnitatea lui era insa
un Vlddieg dat pe mina oamenilor stApinirii. Ca
s,i pe Iorest, 11 supuser il. la pedepse injositoare,
baindu-1 cu vergi in temnita de la Vinti, unde
§i. astazi am Osit pgstrata amintirea lui la u-
mill sAteni. Ca §i pe Iorest, egutard in acelasi
timp sii-1 despoaie, §i, pentru ea s'd aducA, de la

(1) Cel putin mai tirziii. Cf. Iorga, ht. lit. rom., II,
p. 61, nota 7. Si in documente din vremea lui Brinco-
veanu inedite in Bibl. Ac. Rom. l'am gasit men-
tionat.

www.dacoromanica.ro
 77

Munteni pretul de rgscumpArare, se acid dru-

mul lul Gheorghe Brancovici, care, fr nici o
IndreptAire, fusese amestecat in prigonirea fra-
telui sa'll (1).
E usor de inchipuit cum primi miniosul *er-
ban-Vodá vestea c vecinul de peste muntl, pen-
tru care n'avea de cit dispret,, II apasA §i pin-
gsareste legea. Cind, pe calea Craiovei, unde
fusese bine primit de Banul Radu IFasturel (2),
Gheorghe Brancovici ajunse la BucurestI, Voe-
vodul, Vnindu-1 la Curte, nicI nu voi sg, audd de
o r6scumparare pentru nevinovatul ce pAtimise
intre OgInI". El som6 pe Apaffy sá libereze pe
Sava si sa-1 aseze iarl in Scaun, declarindu-i
cti alt-fel e gata a cheltui i junfatate de milion
de lei la Poartg, numai sa-I aduc i lui mazi-
lia. Inca in 1681, August, vedem pe Brincoveanu,
viitorul Domn, lar atunci capuchehaia unchiuldi
s'ail la Tarigrad, negociind pentru aceast6 afa-
cere cu pribegii ardelenI, Csdky i Cristofor
Pasko, call se Indatoriati, dacsa si-ar ajunge sco-
pul cu sprijinul Cantacuzinuldl, a face s'a se re-
statorniceasa episcopul, tinut in inchisoare de
(1) Engel, dupà Gh. Brancovici ; Zaconicul citat si
Sincal, la anul 1680 ; Iorga, Socot. Sibiiului, P. 15.
(2) Gh. Brancovici vorbWe de Radu Nestor, si
in Engel, /. c. In Arch. Statului, doc. Radu-Vodd, pach.
42, no. 47, avem un act, din Iunie 1678, de la gRadul
Naosturel Ban Erascul .

www.dacoromanica.ro
 78

cirmuirea tiranica, de acum, a Iu Apaffy" §i a

intgri libertatea de cult, dupg datinile din ve-
chime, pentru legea ortodoxg, ce se zice roma,-
:

neascg" (1).
Moartea lui Sava, indatA dupg. liberarea WY,
puse capg't stgruintilor acestora, dar din ele re-
sulfa% ceva pentru Tara-Romameasca, al ch'rui
drept ierarchic se recunoscu pe deplin de cgtre
principele ungur §i fu exercitat fár intrerupere
ping, la venire.

Insg, istoria Vlgdicilor ce pAstorird ping la Te-

ofil e prea interesantg pentru ca s'a" putem trece
repede asupra et Cu atit mai mult, cu cit avem
asupra ei izvoare ce se intrebuinteazg, aid pen-
tru intiia oarg.
Scoaterea lui Sava nu era in intentla lui Apaffy
numai o schimbare de persoanä, ci Intoarcerea
vechlului regim, de control calvin. Alegind i el
pe alesul sinodului, cgluggrul Iosif Budai de Pis-
kincz", la 28 Decembre 1680, el 11 Ricea sg, jure
vechile puncte de reformA, §i adgmgea pe linra
dinsele si unele not
Prin acestea el se indatoria a face §coli In-
(1) A moderno Abafio tyrannico gubernio innocenter
captivatus Religionem orthodoxam, vulgo valachi-
cam, ab antiquo solitis ceremoniis, eos uti, cum libero
exercitio, secundum canones patriae., P. Maior, p. 76,
nota.

www.dacoromanica.ro
 79

tre Romani": in manästirea de la Alba-lulia, in

comitatele Uniedoarei si Maramuresului si in
partIle Chioarei, pentru cetirea si scrierea in ro-
maneste, precum si, uncle se poate, pentru ceva
stiinta a limbii latine. Tipografia metropolitana
se va restaura si va scoate carti noT, roma-
nesti, pentru popor. Popii ce nu still de cit sa,
boscorodeasca slavoneste" vor fi inlocuiti prin eel
deprinsi a citi si vorbi in limba tuturora In
sfirsit, Vladica va atirna de superintendent, nu
numai in numirea, scoaterea si certarea preotilor,
nu numal in revisia causelor grele, ci si in con-
vocarea si presidarea sinoadelor. i., cind acestea
vor fi incheiate, hotaririle vor fi aduse de o de-
putatie, avind in frunte pe Vladica, pentru a fi
incuviintate si de superintendent si sob orul luT
calvinesc (1).
A ramas o urma dupa intlia visitatie a WY
Iosif si intr'o scrisoare adresatil Bistritenilor, la 2
Februar 1681 (2). Ce s'a petrecut mai departe
in pastorirea lui, nu stim.
Insemnatatea ei sta in imprejurarile numirii
si felului cum ea a fost intarita de ierarchul mun-
tean. Innainte de a i se da diploma principeluT,
Iosif, ales de sobor si recomandat de Apaffy,
merse pentru consacrare in Tara-Romaneasca :
(1) Cipariii, Acte .Fi fragm., p. 60 i urm.
(2) Iorga, Doc. Bist., II, pp. 30-1, No. 215; Studif i
doc, I, p. 52.

www.dacoromanica.ro
 so

sa se hirotoniseasca dupg leage". II intovarásiail,

ca marturie, WI din protopopii saI.
Se intelege ct Serban-Voda nu I-a primit cu
multa dragoste pe acest usurpator, caruia Inca
In anul urmator spera sa-I iea Innapoi Scaunul,
ce se cuvenia lui Sava. Totusi el Intelegea ci
restitut,ia acestuia nu se poate face in pripa, §i,
pina, la biruinta pe IMO Poarta in aceasta a-
facere, fratii de neam si lege in Ardeal aveail
nevoie de un VladiCa. Hirotonisirea se fazu
deci, dar actul din 23 August st. v., care o co-
memoreaza, poarta in fie-ce parte a lui intip-
rirea sentimentelor indignate ale Voevodului.
Cel mai denainte Mitropolit, Sava, scotIndu-se
den Scaun de cel ce domneaste acolo Craiul Ar-
dealului" ceia ce nu suna tocmai arnical
Inpreung cu tot Svatul Oral si a protopopilor
Bisericii noastre, cari sant pa acolo, pentru ale
lui napasti",nu vinovatil (1)de carele Svatul
ca niste oameni slobozi" earl pot face de c
rail fara a 11 impedicati 1-ati judicatil acolo,
nepohtindu judecata de aiurea" adeca de la
Mitropolitul superior, muntean, sail de la Pa-
triarchia bizantina si alegindu-1 de acolo Cra-
iul cu tot Svatu Oral i cu voia protopopilor
qi crestinilor pravoslavnici, cari santil acolo la-
cuitori, pre chir Iosif ieromonahul", din parte-I

(1) Cum fusese scris lntiiü, spune CipariS.

www.dacoromanica.ro
 81

Ingadue sfintirea. Dar Voda declara ca a fa'cut

aceasta, cu Sfatul §i archiereii sai, ca sa nu ra-
mae acel Scaun vaduv §i cre§tinii de acolo far
pästoriti". i el termina a§a, reproducind indrep-
tatirilevecinuldi: neputand cel mai denainte sa-§i
dobandeasca Scaunul, adeca Mitropolitul Sava,
pentru nemutatele obiceaiuri §i tocmeale ce are
respublica tax5,1 Ardealului".
i nu numai atit. Iosif facu o profesie de cre-
dinta ortodoxa, fagadui sa se pazeasca de nes-
care lucruri" protivnice dreptei credinti, se In -
datori a se pleca In toate bunelor inveipturi ale
Vladical Teodosie §i a pazi neschimbate in e-
parchia sa cite tocmeale ce are Scaunul Ungro-
vlahiei" (1).

In 1682 muri insa losif, dupa o scurta cirmuire

§i iaräsi chestia numirii Vladicai ardelean se
ivi pentru erban-Voda. Ca urma§ al lui fu ales
de sinodul din Fagara§, se pare, §i de Crait", un
prelat grec, ce fusese Mitropolit al Lacedemonei,
Ioasaf, dar el trebui cel d'intffil dintre epis-
copii de peste muntI sa se supue unei noua
alegeri in Tara-Romaneasca. In calitate de Via-

(1) Actul se afla in Condica Mitropoliei Ungrovla-

chieicondica azi perdutfi, mi se spune. A fost tipArit
de Ciparia, Acte $i fragm., pp. 234-6, de unde in Popea,
Vechia Mitropolie, pp. 7-8. Din nob., dup.& original, in
Condica Sfintd, ed. Ghenadie EnAceanu.
6

www.dacoromanica.ro
 82

dica roman" apare el la Brasov in ziva de 26 Mart,

cu delegatul lui Apaffy, Sigismund Boier. La 1
April, el pleaca spre munO.
Zece zile dupa aceasta, erbari dadea ordin
sa i se adune clerul in Biserica Mitropoliei, ca sa
aleag i sa hotarasca pe cel ce se va gasi
mai vrednic spre ingrijirea cea pastoreasca a
Mitropoliei aceia." De forma, se mai propusera
doi candidaV, dar fireste cá alesul fu Grecul
Ioasaf, care fusese ales de fapt aiurea (1).
Numirea acestui Grec, care nu stiu nici macar
sa iscaleasca cu slove romanesti actul consa-
crarii sale, destepta insa in Ardeal o puternica
nemultamire. i Sava nu fusese Roman, dar el
IsI cunostea bine turma, innainte de a fi chemat la
'Astoria lui. Pe dud Ioasaf, zis i Akakios, era
un Grec din Grecia, un ortodox de un exclusi-
vism strimt, un ascultator fara reserve al Pa-
triarchului sat" din Constantinopol.
Veni ca si cum eI ar fi cel d'intiiii urmas al
lui Brancovici, i o i spuse la intrarea sa in
m'anastire : scoaterea lui Sava trebuise a se face
prin Patriarchie, iar nu prin Craiil" i popil un-
guri, earl n'ati nici un drept la aceasta. Cinta
greceste dupa cartile lui grecesti, facea predica
tot asa, nu stia nici Tata]. Nostni, Crezul si cele
zece Porunci in limba poporului ; de injurat nu-

(1) In aceleae locurL

www.dacoromanica.ro
 83

mai, stia sk injure turceste. DusmaniI ml po-

vestiail cd. la Curtea munteand se mirad cum vrea
principele Ardealului de pastor un Grec, cd a-
cest Grec privea pe reformati ca pe niste pa-
gini i c declarase cd, fereascd Dumnezeti, el
nu va tipri, la venirea tiparelor, cArti biseri-
cestI reformate In româneste, ci va talmdci
da la lumina carp' de credintA dreaptd".
Aceste Invirinirl furá aduse luT loasaf, Indatd,
dupd intoarcerea ml, de protopopii Ioan Zoba"
din Vinti, Gheorghe din Daia, Vasile din Bal-
grad, David, Ioan, Moise din Uniedoara si Da-
niil din Ilia, pe care-1 sprijinia In silintele lor
de a scdpa de Vlddica strain si orasul Sas-Se-
besului, uncle trdiail multi Romani. Intrebat,
Grecul" rdspunse cd, n'aro sá dea seam/ ni-
mdnui decit Craiului" ce i-a dat de bunk vole
episcopia. insd stdpinul Bisericii românesti, su-
perintendentul Tophaeus, fusese convins de ade-
värul acestor invinuiri i, amenintat cu o cate-
risire rusinoasd, Ioasaf trebui sd-si pdrdseascd
de bund voie Scaunul abia cIstigat, cumpArat,
se zice la 14 Iulie din anul in care fusese ales (1).
Nu stim felul cum aceasta" stire fu primitd in
Tara-Romameascd, unde ea trebui s desplacd,
(1) Mon. Conzitialia Transylvaniae, XVII, p. 292 §i
urm.; Török-Magyarlcori Allarn-Okincinytdr, VI, pp.
273-4. Un privilegiii popilor rornane0, in privinia.
dijmei, in Mon. Com. Transs., 1. c., p. 286.

www.dacoromanica.ro
 84

de oare-ce Inca odata se scotoa pe o cale ile-

gala un episcop, de autoritatea laicg. Mitropo-
litul muntean nu se hotari sa dea un urmas
lui Ioasaf, decit dupg ce acesta trecu din viata,
In Ardeal chiar, sag, cum e mai probabil, din-
coace. La o data ce nu se inseamna, se facea
iarg,0 votul pentru trei candidata', si resultatul
lift' fu alegerea unui noil Sava, care administra
poate si innaintea acestui act de recunoastere
si hirotonisirii ce-i urmg (1).
Pang atunci, episcopia fu administratg de un
om sigur, acel popa Joan din Vinti., care spu-
sese lui Ioasaf a principele are dreptul de a
judeca episcopii, de oars ce lui, Cesarului", si nu
Imparatului turcesc, li se plgteste birul de .targ (2).
Pe vremea lui, se aduse tipografia, care fu ase-
zata la Sas-Sebes, si. din care esi prima carte
la 1683, anul asediului Vienei, cind trecura prin
Ardeal cei dol.' Voevozi romani. E o culegere de
predice la morg Sicriiulit de aur, a cgrui Pre-
fa0, e iscalita de popa loang din Vinti, cn top
protopopii si cu tail saborulg Rumgnilor din
Ardealii". Dar Joan a fost si traduchtorul lu-
crgrii, precum ni spune insusi ca a Intorsil
pre limba rumaneasca, [s]pre folosul si intramarea
neamului nostru rumanesc", a doua tiparitura
(1) Condica, in editiile citate.
(2) Mon. Comitialia Transylvaniae, 1. a, p. 293

www.dacoromanica.ro
 85

din Sas-Sebes : Ceirarea pre scurtil, un tratat de

moralisare, ce iese in 1685 (1).
in amindoud aceste opere nu se vorbeste ni-
mic despre vre un Waffled'. Scaunul era vacant
atuncl and ele apArued. De unde resulta cd 'As-
toria lui Sava a trebuit sd fie scurta.

CA di urmd'torul lui Vasile, in cAlugArie Var-

laam, e intdrit de principe la 10 April 1686 ined.
in act se spune de la inceput gIndul ce are A-
paffy de a indepgrta prin numirea acestui WA-
dick" invdtat supersti(iile ce stdpInesc in Bise-
rica neIncercatei plebT românest", dar mai de-
parte nu se insird decit punetele §tiute, ce fusese
jurate si Innainte de Sava Brancovici (2). Ca si toti
predecesorii sdi de un timp incoace, Varlaam mer-
sese peste munti pentru a se supune alegerii
formale a cleruldi superior muntean. La 23 De-
cembre 1685 pleca din Brasov Vlddica roma,-
nese", cu sase cal, calre Curtea ILA erban-Voda (3).
El fa hirotonisit aid cu ceremoniile obisnuite (4).
Despre Varlaam avem oare-care still. Ni s'ail
pAstrat scrisori de administratie de ale lui (5),
(1) In 1684, chemarea la un sinod a popilor români,
in Mon. comitialia Transylvaniae, XVIII, p. 237.
(2) Mon. comitialia Transylvaniae, XVIII, pp. 486-93.
(3) lorga, Socotelile Brasovului, p. 120.
(4) Condica sfintd in locurile citate.
(5) Iorga, Doc. Bistritei, If, pp. 68-9, No. 288.

www.dacoromanica.ro
 86

Inteuna din care el Impartaseste eparhiei sale

masurI luate de un sabor mare" din Balgrad,
cu invoirea patronuhil, cinstitul pispecul Horti
Istioan": ele privese veniturile ce au sa iea pre
otii romanestI de la sate, In pro ducte si zile de
lucru, in taxe pentru serviciii si in reparatii la
case, precum si scutirea easel." si marhei po-
pilor" de orl-ce lucrure spanestI si mirenesti" (1).
Se arata si un binefacator al Bisericif metro-
politane, careia-I facu daruri (2).
HotarIt sa cheltuiasca" pentru cart'l roma-
nestI, el stramutd tipografia in manastirea sa
de resedinta,adusemesteri din strainatate, Rusl"
si altfl, si dadu grija publicatlilor lui Joan din
VintI si WI Gheorghe, protopopul de la Daia,
ispravnici" ai tiparului vladicesc. Se alesera mai
ales cart1 de slujba: asa se raspIndira prin sate
Ciaslovetul din 1687, Pcinduiala diaconstvelor din
acelas1 an, Molitvenicul, Povestea la 40 de muce-
nici, ambele din 1689. Toate fusese Intoarse" din
slavoneste pentru cine nu intelegea aceasta limn,
fara scopuri de propaganda, inteo vreme cInd
stapInirea principilor calvini era pe sfirsite (3).

(1) Cipariii, Acte i fragm., pp. 264-5.

(2) incal, III, p. 206: 26 Iulie 1690.
(3) Pentru aceste cartI, ca si pentru toate cele-lalte,
cf. Bibliografia romcineascd a d-lor Biana si Hodos.

www.dacoromanica.ro
 II.

UNIRE A

www.dacoromanica.ro
 Inca din 1687 Imperialil patrunsera in Ardeal
ca dominatorl. Iar la 18 Septembre 1692 episcopil
muntenI faceaii un notiVladica In provincie, dupa
moartea lui Varlaam. Acesta, Toma Seremi, In
calugarie Teofil, numit de principe la 21 Iulie
precedent, era sä inceapa in istoria Bisericii ro-
mane§tI din Ardeal o epoca noud (1).
Luind in stapInire Ardealul prin puterea ar-
melor, Casa de Austria nu intelegea numai sa-1
alipeasca la celelalte provincii ale sale, dindu-I
ast-fel voie sa-s,I duel viata cu care se deprinsese
supt vechii saI Crai" s,i Voevozi", supt prin-
cipii noi cu pretentfi regale. Gindurile cucerito-
rilor germani §i catolici erail, acum In 1687, a-
celea§I ca s,i in alte rInduri, cind crezuse cuce-
rirea indeplinita §i trainica: sa germaniseze adeca
formele de administratie ca §i §coala §i sa stir-
peasca eresia", eresia oficiala, calvina, eresia
(4) J. Hintz, Gesch. des Bisthums der griechisch-
nicht-unirten Glaubensg enossen in Siebenbarg en, Sibiiii,
1850, p. 83 0 urrn.

www.dacoromanica.ro
 90

nemteasca, luteran i, pe linga ele, pe cit era

cu putinta, superstitia" romaneasca, despretuita
de non' Domni ca §i de eel vechi. Programul de cir-
muire, schitat cu aproape un secol in urma, pe vre-
mea Jul' Basta, era sa fie acum adus la indeplinire.
Ast-fel prefacutä, tara trebuia s dea cit se
poate mai mult pentru marile nevoi ale unei
Curti stralucite, ale unei politice, care avea ori
in ce parte a Europei cite ceva de urmarit. Insa,
a§a cum Ardealul cazuse in mina oamenilor Tm-
pratului cre§tin, nu era in provincie, pe departe,
bogatia, starea bun i multamita, contribuabi-
litatea ce putea sa fie cu o noua alcatuire in-
terioar i cu alt-fel de administratie. in orw,
lucraü Sa§ii, cum apucase din neam in neam, de
la plecarea lor din vechia patrie indepartata,
dar lucrul lor nu era ocrotit de cirmuire, nici
ajutat in raspindirea ml aducatoare de rasplata,
dincolo de hotare. Nobilii unguri sati unguriti,
din earl' se alesese principii, domniail fr pri-
cepere i fara plan, cheltuind pe lux i petre-
con aurul cu care se vindeail holdele ridicate,
ingrijite §i culese de iobagi. Iar acqti iobagi, in
talmacire nationara: Romanii, sail mai bine eel
mai multi dintre Romani, traiati fara folos pen-
tru din§ii, o generatie perind dupa alta far% sa
lase alta urma de cit fiinta unei alte generatii
de robi. Aplireail §i dispareati ca buruiana des-
pretuitn, legati de' pamint ca §i Musa.

www.dacoromanica.ro
 91

Insa eel mai multi erail el, acesti bieti mun-

citori fail nume. In munti ca si in vale, de-a-
lungul riurilor, In unghiurile stincilor, tot sate
de-ale lor, fa'ra avere, fail luminh, Mr% dreptate:
suferite" numai de eine avea puterea, pentru
ea' brazda cere brate si risipa stralucitoare a
stapinului se tine din neagra munch' a rp-
bului.
Numal un guvern salbatec putea s'a sufere
viata in salbatäcie a tuturor acestora, a sutelor
de mit Stapinirea calvin'a se gindise la dinsii
numai pentru a cistiga sufletele lor pentru Re-
forma, cad si acesti oameni aveah, in intunere-
cul lor, suflete. De sufletul lor si de banul lor
avea nevoie guvernul nal al Imparatului. Su-
fletul trebuia sa recunoasca in privinta inchinaril
la Dumnezeil. un alt adevar de cit adevarul stra-
mosilor si de cit adevarul fostilor apasatori. Iar,
pentru a iesi la iveall banul romftnesc, trebuia
ca iobagimii sa-i ramie ceva din munca inchi-
nata altora.
Greutatea era acum sa se gaseasch un drum
care aceasta indreptare a celor multi si deprinsi
a munci. Din timpuri vechi de tot, privilegiatii
se unise intre dinsil pentru a se aphra in po-
triva taranilor", rebeli pentru cá el 1111 puteati
gasi dreptatea acolo unde altli aveah atitea drep-
turi deosebite. Trei natiuni" se despartise de
plebea de ori-ce neam, contopita prin aceiasi

www.dacoromanica.ro
 92

nenorocire, strivita de ace1eas,1 sarcini: natiunea

nobililor", puternica prin curalia singeluT eT,
natiunea" Secuilor, folositoare pentru apararea
unor primejduite granig s,i natiunea" Sa5,i1or,
razimata pe actele acordate de regil ce o a§e-
zase In pgrtI pustii", Ma' de ora§e.
Col' ce nu se gasiail In cercul acesta vrajit,
aveail minile legate §i gura inchissa. Fapta lor
o hotdriag altii, iar vorba lor nu se asculta, po-
trivit cu legea. EI nu erati o natiune" s,i nu
puteail nici sa ajunga una, far& ca intreaga cla,-
dire sprijinita pe suferintele lor nemeritate sa.
se sfarime. Pentru a savirs,i o ast-fel de revo-
lutie, In numele bunuluT simt §i al omeniel, tre-
buia o alt`a stapinire de cit cea austriaca, atit
de härtuita din toate partile, de atitea interese,
pofte s,i primejdiT, trebuia, apoi, §i o alta' vreme
de cit aceea a stoarcerei darilor s,i la'rgiril ho-
tarelor in folosul celor cruzi s, i celor lacomi.
Ceva se putea face pentru Romani Inteun
singur chip : inlocuind Insemnaatea constitutio-
nala" a natiuniT" prin aceea a religieT §i che-
mind pe iobagi la adapostul mintuitor al uneT
legi noui, care nu putea sa fie decit a impAra-
tului: cea catolica,.

Inainte de a vedea cum s'a facut aceasta, tre-

buie Famurita mai bine, In amanunte, starea sa-
telor romanestl In aceasta vreme de innoire In

www.dacoromanica.ro
 93

tot chipul. Cu atit mai mutt, cu cit lucrul s'a

fgcut foarte putin ping acuma si cu cit astgzi
el se poate face, cel putin pentru uncle parti
din ar i unele categorii de säteni romani.
Cel mai multi Romani erail, cum am spus,
iobagi al nobililor, si se stie ea Watt fost asa
totdeauna.
In adevgr, Ungurii agpgtruns numai pe incetul
In Ardeal i ping foarte tirzig stgpinirea lor in
aceastg regiune, ce s e putea cirmui numai cu
greil, a fost o stgpInire de granitA si de cetgti.
Era a Craiului ceia ce se ggsia lingg tara lui ma-
ghiarg, pe clina rasa'xiteang a muntelui sag mai
departe in valea riului, dupg ce acesta strgbAtea
pasul ; era, apoi, locul unde se ridicase ziduri
la capgtul until drum, pentru a primi ostasi. Era,
In sfirsit, Secuimea, in care nu still dacg nu s'ar
putea vedea o avangardg, trimeasg in vremi mai
vechl, ajunsg departe de tot, si uitatg.
Restul era Tara-Romaneascg", nume care a
cuprins din ce In ce mai putin pamint, in mg-
surg ce vecinii dusmani se organisail i inna-
intad cu Statul, oastea i colonisarea lor. Era
toatg, mosia plugarului, pe unde el prinsese a
se aseza, i toatg pgsunea pgstorilor. Intru cit-va,
ea iY avea o unitatea geografica una de or-
ganisare lipsia Insg cu totul, i aceasta a fost
slgbiciunea I, pe multe locuri, pricina de cgpe-
tenie a peiril noastre. Voevozi la rgzboig, du-

www.dacoromanica.ro
 94

cind fracgri cu arcuri, cnejI in timp de pace, ju-

decInd pe prispg dupg vechiul drept al Roma,-
nilor", acestia ere"' capeteniile sgtenilor nostri
unde erati sate, si a ostirilor ciobgnesti vesnic
in miscare.
Cu atita insg, nu se putea respinge cotropirea
strging. Ea veni pe cM deosebite, In deosebitele
timpurt
Pe la inceputul secolului al XIII-lea, in Europa
rgsgriteang, se petrec marI schimbgri, pe un
timp clnd off-ce rege cguta sg-sl ggseascg un
hotar pentru Statul sü, ce incepea sg, se al-
cdtuiascg. Rgscoala RomAnilor i Bulgarilor din
Balcani aduse o impArgtde noug, iar expeditda
cruciatilor la Constantinopol o alta. Aceasta tre-
buie sä fi pus pe ginduri pe regele ungur Andrei',
care se hotgri ca, fatg de aceste Puteri militare,
ivite in apropierea sa, sg-s1 consolideze hotarul
do miazgzi, ce i se pgrea prea putin apgrat de
munti: i sg-1 intindg nu numai ping la acestia
chiar, ci, dacg se poate, ping la Dungre, pe ruina
suprematdei barbare a Cumanilor, domnil sesului
roditor. Flamanzii" veniserg' intaiii In Ardealul
incg, nesigur si destul de putin populat un ar-
chiepiscop de Gran fu; pe acest timp, un Flamand,
apoi Ordinul teutonic apgru un moment in a-
ceste pgrti (1).

(1) Cf. Prefata mea la vol. I II din Studi4i, documente.

www.dacoromanica.ro
 95

Sasil nurnele supt care furl cunoscuti de

acum innainte Flamanzii" par a fi fost asezati
mai ales In locuri de acelea uncle se gasead sate
ca sa-1 ajute la deschiderea pustiului" pentru
acele sate erail romanesti. Toata
tara cucerita, smulsa, de la Romani" (1), era so-
cotita, ca o proprietate a regelui cuceritor, ca
un fundus regius, ce se putea da ori cui, cum
vazuram ca se (Mica atunci chid cucerirea era
numai o dorinta ambitioasa. Ca si oaspetil" a-
dusi din departare, luptatori unguri, biserici, cas-
tele Il capatara mosil intinse, abia luate de la
vechii stapini, i impreuna cu dinsele drepturi
mai mult sail mai putin hotarite asupra popoa-
relor" populi din partea locului.
Acestea decazura pe incetul. In secolul al
XIII-lea se mai stia de Tara Romanilor", de pa-
durea Romanilor si a Pecenegilor", cu carl trai-
sera in teritoriul necotropit Inca. La adunarile
ce luau masuri pentru tot Ardealul se infatisail
Inca la 1291 (2), deopotriva, nobilii, Sasil, Secuii
Romanii". in secolul urmator, cneazul roman
intarit era socotit ca egalul nobilului, cel nein-
tarit avea si el valoarea omeneasca superioara,
iar Romanul de rind" Olachus communis

(1) Terra exempta de Blaccis. Zimmermann-Werner,

Urkundenbuch, I, p. 27.
(2) Ibid., p. 177, no. 244.

www.dacoromanica.ro
 96

era pus alaturi cu. ori-ce om de rind din alta

natie", care cuvint de natio n'avea Inca un In-
teles exclusiv (1). Cnejii §i batrinil judecati in
voie In acele parti ale Oltului §i Hategului, ce
fusese oare-cind i ele in Tara-Româneasca" (2).
in mai multe rinduri, diete ardelene consfintira
dreptul taranului roman de a se rascumpara de
la domnul sad i de a pleca in voie aiurea.
Slabirea autoritatii centrale, mai ales dupg,
Mateiü Corvin, primejdia necontenita a Turcilor,
lasarg pe nobili liberi sa Incalce avutul altora.
Din_rindurile cnejilor muitY apucase a trece la
dlniii. Cind Ungaria veche se sfarima la Mohacs,
era o iobggie a tgranimii in Ardeal, asemenea
cu servagiul din Apus, i eel mai multi iobagi
erati fireste Romanii, taranii" prin excelenta.
Veni secolul al XVII-lea, cu formele-i specifice
ungure§ti pentru Ardealul, cu totul despartit de
Casa de Austria i, in bung parte, de civilisatia,
Inca lating, a Europa Acum, cei ce erail pri-
goniti Innainte pentru situatja lor sociala, furl
despretuiti pentru neamul, pentru limba lor §i,
cum am vazut, pe vremuri de calvinism into-
(1) Ho tárirea pentru judecatá a regelui Ludovic, 28
Rude 3366 ; ibid., II.
(2) V. Kurz, Magazin, II: articolul lui Iosif Kemény
despre cneji. LAinuriri se pot afla in capitolele despre
Romanil din Ardeal, in Xenopol, I, II. precum si in
notele la Onciul, Originile principatelor rorndne.

www.dacoromanica.ro
 97

lerant, pentru lege. Jugul iobagiei apasa deci si

mai greil asupra unui popor, caruia, pentru lunga
lui munch rabdatoare, i se arunca toleranta"
pe care o Impartia cu Armenii, Grecii I Evreii,
zvIrlig in tara de vIntul
Spicuind In culegerea de hotarIri regale a lui
Verböczy, in Approbatae constitutiones", ce cu-
prinde opera de legiuire indeplinita in veacul
acesta din urma, de diete i principi, se gasesc
multe tirY privitoare la iobagia ardeleana, de
care se impartasiati cei mai multi dintre Ro-
mani si, alaturea cu dInil, i unil dintre Unguri.
Masurile de oprire in loc, de aspra pedeapsa, de
urmarire fara mi1 . a vInatului omenesc fugar nu
sInt Insa Meg pereche, ci se IntIlnesc si in le-
gislatia sociala a altor popoare. Ceea ce e noti
aid si legitimeaza indignarea e faptul, indoit,
oh' asemenea legi nu mai rdspundeall vremii si
eh' ele tinteatl mai ales apasarea i injosirea
unui singur popor, care era vrednic, prin sufletul
si inima sa, de o soarta mai buna.
Despre traiul satenilor romani cu domni" Im-
gull, a iobagilor din varmeghii" (1) nu se afla
izvoare, pentru ca, nu s'ati pastrat, si in ori-ce
cas nu s'ail tiparit, acte privitoare la adminis-
tratia unui domeniti nobiliar, unei mosii de ne-
mes. Cind, prin corespondente bisericesti ale

(1) lorga, Doc. Bistrifei, II, p. 10S, No. 379.

7

www.dacoromanica.ro
 98

noastre, din secolul al XVIII-lea, ajungern sa'

avem 1murirl i asupra acestor mai putini no-
rociti dintre ai nostri eel prigoniti de noroc,
constatdm ImprejurAri foarte schimbAtoare, care
atirng. dupg obiceiul locului i dup5, inima stil7
pinului de suflete trAind in robie.

Cu totul alt-fefse infaliseazsa" lucrurile pentru

Romanil din Scaunele sAsesti, fie cá el Sint a-
sezati, suferitl sa, se aseze, in cuprinsul zidurilor
orasului" sail in satele ce-1 ineunjurti, ori se
megiesese cu dInsul, in ceia ce se chiamil vi-
dicul". Aid avem si innainte de Unire izvoare
care vorbese si spun multe, une-ori en oare-care
urmare.
Dar si aid ce e adev'arat pentru Bistrita nu
se potriveste pentru Brasov sail Sibilitincepu-
tul leguiturilor dintre tAranii nostril si Sasl era
deosebit, i prin urmare nici aceste legilturi nu
pot sem'Ana in toate intre dinsele. i, fiind vorba
de lucruri necunoscute pná acum, nu stric5, sd.
le affam in elt de multe locuri si In anarumn-
timi cit mai bogate.
irnprejufarile din Brasov slut acestea : fingi
orasul negustoresc, industrial, 1ing6 cetatea pri-
vilegiata a streinilor, IneunjuratA eu zidurile
ei de piatra l cu cel-l'alt zid, de lege si tra-
ditie, al drepturilor deosebite, se aflg, o asezare
de RomAni, carora li se zice Bulgari i earl se

www.dacoromanica.ro
 99

numesc eT pe sine ScheI". Brasovul Sasilor a

fost inceput a se zidi, ni spun Cronicile lor (1),
la 1203, cola ce e prea de vreme, dar Braso-
vul Ii incepu cariera de munca i boatie in
acest secol al XIII-lea. Scheii." venira, dui-A cit
se pare, pe urma, adapostindu-se in acest loc
de siguranO, i Cronica bisericii Sf. Nicolae in-
seamna pentru stabilirea lor anul 6900 (2). E
vorba insa de o compilaVe tirzie, si data aceasta
va fi fost aleasa de vre-un carturar dupa aceia
a caderil TIrnoveY in minile Turcilor i ráspin-
diril in lume a multora dintre locuitorfi capi-
taleY bulgare.
Las Ind la o parte un nume care nu se poate
lamuri dupa cit stim astzI, locuitorii subur-
bieI romanestI" a Brasovului duceail o viata
neasemanat maT buna decit a fratilor lor de
pe moiilo nobililor marl. i mid. Aproape de
dInii erail Domnii din tara", i acestia aveati
une-ori, pe lingil datoria lor de Romani si cres-
tinI, i datorii din pribegie de platit fata de a-
cestI vecini folositort Neagee Basarab" a fost
unul din ctitorii Sf. Nicolae din ScheI si a sta-
ruit pe lInga Sfatul brasovenesc pentru ca s.
se ingaduie ridicarea acestei biserict Petru Cer-

(I) Paul Sutor, in Quellen der Stadt Kronstadt, IV,

p. 11; Michael Forgats, ibid., p. 40, etc.
(2) Stinghe, 1st. beséricei ?chador, p. 1.

www.dacoromanica.ro
 100

cel a Innaltat tinda de Oatra", a imp-odobit

zidurile cu chipuri de sfinci, facute de vre-un
mester de la dinsul. Aron-Voda al Moldovei de-
savirsi opera de evlavie a acestui frate" intru
Domnie, ridica turnul, dadu odajdi i hotarl bi-
sericii un venit de 12.000 de aspri pe an, in
1594. Peste cinci anI, unul din eel doi preoti
din *chei esia innaintea lul Mihai-Voda nava-
litorul, de la care se vor fi a§t eptat multe. Fe
Radu-Vocla ,Serban,urmasul adevarat al lul MihaT,
11 vedem c. primeste la el In solie pe acelasI
preot mai mare sail protopop. Alt Radu, Mih-
nea, i tefan Tomsa, Domnul MoldoveY, asculta
slujba in ziva de Sinta-Maria Mare din anul 1613
in biserica romaneasca a cheilor, pe unde treceati
pentru a goni pe un principe ardelean (1). Ghe-
orghe tefan intari dania lui Aron-Vocla (2). Iar
inteo alta zi de 15 August un Voevod roman
statu din nal in strana bisericii Sf. Nicolae, a
doua zi dupä o biruinta, la care luase si el
parte : Constantin Brincoveanu, in 1690, dupa
lupta de la Zernesti (3).

(1) Den 15. Seyn die beyden Vaida nach Cronstadt

in die I3leschkirch geritten.D Cronica lui Andrei Hegyes,
in Trauschenfels, Deutsche Fundgruben, p. 291.
(2) Pentru aceastä stire i cele-l'alte, afarä de aceia
al cdrel izvor deosebit se aratA, v. Cronica citatà a
bisericii.
(3) Iorga, Socotelile Brasovului, p. 130.

www.dacoromanica.ro
 10t

StrgbAtut necontenit de negustori, de drumetl,

de soli si stafete din Tara-Romaneascg si Mol-
dova, trgind mai mult din schimbul de mgrfurI
cu cele doug Transalpine", Brasovul e, in fiece
moment, strins legat de viata noastrg liberg ce
se desfásura dincolo de treatort Sash din ce-
tate dail Voevozilor sfoafg, postav pentru oaste,
argintgril si fel de fel de lucruri de metal, de
lux si de intrebuintare zilnicg (1). Pgstorii din
Tara Birsei IsI pasc numeroasele turme dincolo
de munt:i. Deoparte si de alta a Carpatilor, sint
interese trainice si prietenii adevgrate. Cind nu
mai sint pribegi boierestc, sint de dincolo" sg-
teni fugari, ping va veni vremea ca fugarii ar-
deleni din aceste pgrti sg se adgposteascg din-
coace". In Brasov se desface vinul românesc al
lui Vodg, pe vremea Brincoveanului; In Brasov
locuieste, in case cumpgrate de Voevod, agentul
lui politic, Dindar ; In locuri vecine cut cetatea,
el, Domnul, 41 are mosii si castele. Inca innainte
de dinsul, dupe'n zilele MI Mateiti-Voda", case din
cetate apartineati unor boieri munteni (2), pe duci
mai tirziit vedem biserica Scheilor in stgpinirea
unor vii in partea Pitestilor, la Top oloveni (3).
RomâniI erati deci oameni bine privitl si pre-.
tuitl dup'g cuviintg In orasul sgsesc de la hotare
(1) Ibid., p. 136 §i urm.
(2) Socotelile BraFovului, 1. C.
(3) Iorga, Studii $i docunzente, I-II, pp. 306-7.

www.dacoromanica.ro
 102

Ceva din trecerea do care se bucurail cel de

supt stápInirea Domnilor trecu i asupra supu-
silor romani, cu firma bulg'areasel, al Sfatului.
Acestia eraü, de altmintrelea, i prin ei Inil
oameni pretiosi, ca unit ce cresteail prin mese--
ria lor infloritoare, de cárilusie, boghlia provin-
ciel si, pe de alai, parte, aduceall, ca spioni si
agenti cum se vede pe fie-care paginA din So-
cotelile, tinute cu ingrijire, ale Brasovulia, ser-
vicii Insemnate politico.
Flea, s aibg egalitatea de drepturi, ceia ce
nu se putea intelege cu felul de judecata al tim-
pului, el trAiatl nesupgrati i in destul de mill-
omity. In jurul bisericil i aiel" centrul celor
de neamul nostru ei aveati si un fel de viatA
politica. Certele de popi, ce intimpinAm in vea-
cul al XVHI-lea, s'ail intfinit tot-de-auna aid, si
une orl cronicarul sas din apropiere Oseste des-
tul de insemnate aceste certe do clerici, gotmani
sail epitropi Ca'petenfile laice i enoriasl, pen-
till a le face loc In notele sale. Cind Iucrurile
se amestecarg",_In 1615, Intro popa Constantin
si popa Stan (1), se fäcu apel la cinstitul Sfat".
Acosta opri pe Stan de la slujbd, dar nu de la
biseried, i numai pe jumAtate de an. Ci, peste
cite-va zile, vine in grabg, VlAdica, pe care-1 che-
mase invinsul, i acesta are pliicerea de a sluji

(1) Cronica bisericil, p. 6.

www.dacoromanica.ro
 103

el de SIntd-Mifria Mare : Sventa Maria tschel

mare", scrie romimeste analistul sas. indatd, Sfa-
tul ceru innapoi cheile, i ele trebuird sd fie date,
cu toath durerea ce cuprinse, ni se asigurd, tot
$cheiul" die game Belgerey , care se tinguia:
Val de sufletele noastre ! Ce dap. vo biserica
cheiului in mInile Sasilor, Letinilor i pdgIni-
lor !" Apoi popa Stan aduce in oras o femeie ce
fusese gonith pentru rea purtare, e inchis i li-
berat, dupd ce se hotäreste izgonirea el din nat.
Constantin rdmIne protopop fdrd, voia VlatlicAT,
e amenintat de acesta cu afurisanie, dar scapd
printr'o nou'd porunca' a Sasilor ca: prea-sfin-
tul pdrinte" der allerheiligste Pater sA,' se
astimpere, cdci In ast-f el de afaceri judele e
Vlddica bisericii". De altmintrelea, innaintea u-
nul soboras" de septe popi, Constantin jurase
cd n'are nici o vind, cu fata" adusd impotrivd-I
de Stan rivalul. 0 ceartd, care se repetd de a-
titea off in viata comunitdtilor noastre din Ar-
deal in veacul al XVIII-Iea : oprirea de la bi-
sericd, luarea cheilor, luptele pentru slujbd, plIn-
gerile la Sfat i neapdrata persoand femenind fatd
de care pdrintele n'are nici odatä vre-o vino-
vatie (1).
De Brasov se mai tin insd si mai multe sate
rornânesti din vecindtate, care pratesc pentru o
(1) Hegyes, pp. 315-7.

www.dacoromanica.ro
 104

libertate ce nu ati aiurea, pentru dreptul de a

se cirmui aproape do sine, inflorind pIna in sta-
rea frumoosa In care le vedem i astazi, anu-
mite dari, ce se inseamna in socotelile orasului,
cu numele gospodarilor, sefii de familie, ce alt plata-
pentru ei i ai lor (1). Unul din aceste sate, Vlak
era destul de Insemnat pentru ca Vl'adica Sava srt
vie insusi pe la 1673 pentru a-1 sfintd biserica (2).
inteo stare mai ocrotita si mai prospera, Ro-
manii din acest vidic" se intnultird inteatita,
in cit ajunsera sa. fie priviti ca o primejdie de
stapinii lor sasi, earl se temeart de o intoarcere
a vremilor lui Mihaitt Viteazul.
Anume, la 18 August 1679 se infatiseaza la
Brasov un jude i un fost jnde al Risnovului (3),
pentru ca s arate c, fata de numarul tot mai
mare al Romanilor cari s'ail asezat la dinsii
de multi ani" (4), bietii Sasi" cred de nevoie
s'a iea masuri in privinta dreptului de mostenire
al acestor conlocuitori neplacuti asupra prtmin-

(1) Cf. si Die Rechislage des ehemaligen Tdrzburger

Dominiums, Brasov, 1882.
(2) Stinghe, 1. c., p. 14.
(3) Risnovenii da.deati cal de postai pind la Tirgoviste
si in aceasta privinp se pastreath in mica Archivd a
pla.cutului oräsel de munte doua ordine: de la Gheorghe
Rákóczy al II-lea si de la Apaffy.
(4) ( Derer bey ihnen von vielen Jahren inplantier-,
ten und nun in die Menge vermehreten Vallachen.p

www.dacoromanica.ro
 105

tului ce 1-ati dobindit, parte prin cumpgraturg

schimb siret, parte 1-ail mostenit si de la pg-
rintil lor" (1). Caci, despre aceasta, e stint de
tar i de oras cg aceasta natio barbarg e un
popor foarte amestecat i in leggturi de inru-
dire cu Romanii din Varile vecine, Moldova si
Tara-Romaneascg, asa cg, murind dintre eel din-
Mit, in lipsa copiilor, prin impartdrea averil
mobile, s'ar putea intimpla foarte ciudate i mi-
nunate amestecgturi in fundul regal" (2).
Aceste plingeri In numele dreptgtii", pe care
o confundati cu drepturile", si nu puteail sg
n'o confunde, gindindu-se la trecutul ca si la
mungrul lor, Mem% pe Sasil eel marl din Bra-
sov a se gindi si la alte lucruri, petrecute aiu-
rea cu aceiasi Romani cotropitori: cum acest
popor românesc, dupg nefericita ngvglire a lui
Mihal Voevod (3), In aceastg targ foarte slgbita,
inteatita sad amestecat in fundul regal, in cit
in deosebite locurl bietil Sal all fost cu totul
desradacinati, si, pe de altg parte, aceastg natie
barbara asa de malt a prins radacini, in clt a-
cum mai toate unghiurile sint pline de aceasta,

(1) Theiles durch Kauffen und listigen Wechssel, theils

auch von ihren Eltern iiberkommen..
(2) Gar seltzame und wunderbarliche Vermischungen
in [undo regio.v
(3) Nach der ungliickseligen Irruption Michaelis Waj-
wodae.

www.dacoromanica.ro
 106

pleavg" (1). Pentru a impiedica l'Airea acestei

peiri pe tgcutele, el, pornind de la principiul CA
de drept fundul regal" mosia de odinioarg
a crgiesculul cuceritor, dgruitg de dinsul in toatg
forma colonisatorilor chemag din alte 0,41 ale"
lumfi se cuvine Sasilor, si nu Romanilor" (2), eI
statornicesc cg mostenirea pgmintului de la Ro-
man la Roman nu se va face decit care copil,
si numal: cind copiii nu sint insurat,i in alte parti,
numal cind nu se dovedeste ci mosia de mos-
tenit a fost cumpgratg de mort de la un Sas
si cind nu se poate da de urma vre-unei inse-
Morn' la cumpgrare. Dacg se aducea la indepli-
nire acest act, nu era alt-ceva decit un decret
de expulsare (3).

De la acest Scaun sgsesc sg trecem la altal,

din vecingtate, la Scaunul Cohalmului, In relatii
strinse si dese en Romanimea din FAggras.
Cg Ungurii si Romani:1 ail_ avut si eI parte
la alegerea judelui", scrie Eder, vorbind de da-

(1) In unterschiullichen Ortern die arme Sachssen

gantz aussgewurtzelt, dargegen aber diese gedachte
barbarische Nation also eingewurtzelt, dass nu fast alle
Winckel dieses Gesindes voll sind. >
(2) Massen von rechtswegen der regius fundus, nicht
den Vallachen, sondern den Sachssen gebiihret.
(3) Actul se afld in Archivele Risnovului.

www.dacoromanica.ro
 107

tina din Orastia (1), arata obiceiul de asta'zi

si in clte-ya alte Scaune säsestl, precum In al
Cohalmului, ca din fie-care sat sa se adune ba-
trInfi seniores pentrn a alege judele : deci
din satele unguresti i romanesti yin Unguri §i
Romani".
Si Cohalmul are deci satele sale romanesti,
care se ocrotesc pe IMO, el si atIrna de dInsul
in conditiile taranilor din Tinutul Brasovului sati
al Sthiiului, i, cum am yazut, in unele priyirI,
chiar i in condltil mai bune. Asupra acestor
blesche Dörffer" Sasii din erase ail drepturi
Intinse : pun contributii, pronunta osinde, care
se pomenesc dese orl in Socotelile Cohalmului
si slut aspre ca unele ce atingeati un popor
numeros i desprquit, o natiune" decazuta,
dezmostenita. Or5se1ul de astazi a pastrat §i
protocoale judiciare din timpurile mai vechi §i
pe temeiul cercetaril lor mai amanuntite s'ar
putea spune lucruri precise si colorate despre
viata satelor romanesti de supt ascultarea a-
cestui jude, ales si de dinsele.
Une orl, fiind multi supt acelasi coperernint,
p'amintul nu ajungea, i atunci so recurgea la
vecini, earl aveail din destul. Un ast-fel de con-

(1) Exercitationes diplonzaticae, in Bibl. Museului Na-

lional din Pesta, fol. lat. 2242, p. 75.

www.dacoromanica.ro
 108

tract pentru cedare de ogoare, cu data de 29

Julie 1627, ni s'a pastrat (1).
E incheiat intre Romanii i Sasii din Ticus,
cel Noi i cel Vechiil, sate deosebite i odini-
oara in ceia ce priveste neamul locuitorilor. Ti--
cusul-Vechia era al Sasilor, i el ingaduise unor
tarani romanI a intemeia pe locul lor, In hota-
rul lor" (2), un alt sat, care purta acelas1 nume.
Conditiile Invoielii sint acestea, asupra carora
Romanii, dupa obiceitl, II baura aldamasul:
Satenii nol nu vor sta de cit atita timp, cit cel
vechi nu vor avea nevoie de pamIntul cedat nu-
mal trecator; ei vor plati pentru aceasta la Sf.
Martin al fie-carui an o sum 5. oare-care; partea
fie-caruia se va da cu voia Sasilor, si care îT
va lua de la sine pamint, 11 va pierde; averile
cu paguba," vor fi luate de judele sas, nu de
cel roman (3); Sasil vor hotarI in privinta dij-
melor das Zehendenteil ; se vor observa a-
numite obiceiuri ale oaspetilor la Ingrijirea dij-
melor din samanaturi" si se vor arata anurne
satenii ce raspund pentru plata veniturilor.

(1) in Analectele lui Eder, in Bibl Museului din

Budapesta, VI. In copie din 1656.
(2) Auff der teutscher Tekkieser ihren Hattert.,
(3) 4. Sollen sie keine Macht haben schadhafftige
Gutter von Medden Landt zu ihrem Hannen einzu .
treiben, sondern was im Schaden gefunden wird, soli
bey uns zum Hannen gerichtet werden.,

www.dacoromanica.ro
 109

La Sighi§oara avem un materia ,ahmilnator,

din care s'ar putea scoate deslqiri de acelW
fel. La Media§, el nu se mai aflg, in Archive le Co-
munei, si n'am putut vedea ce cuprinde. La Sas-
Sebe avem insemnhri mai tirzii, ce e dreptul,
dar starea socialA a tilranilor noWi nu s'a schirn-
bat mult cu timpul, a§a incit §i asemenea §tiri
pot fi Intre buintate.
AicT Românii din ora, chiar, din walachi-
sche Vorstadt" sail suburbia locuit g. de din§ii, 1§1:
ati un jude §ijurati anume. Cite un jude .5,i mai
multi jurati se aflA §i In satele din domeniti, si
judicia pare cá tinea un an de zile. Si unii §i
altil erail chemati mai ales sg, strIngA contri-
butia", pentru care dildeati samil innaintea Sfa-
tului s'asesc.
in suburbie, Romanii aveati psaminturi, Hoff-
stellen, ce se mo§teniati .5,i se puteati imparti.
Pe lingd acestea, eT cereati s li se irnpartil de
Sfat, ca unor contribuabili, locuri de arat ce
erail in sapinirea Comunei (1). in fruntea lor,
macar pe la jumritatea secolului al XVIII-lea,
statea, pentru cele suflete§ti, un protopop.
Cel din sate se hilniatl si din pAstorie §i, bu-
(1) Cum accluso suburbialium valachicorum rne-
moriali, iubens ut terrenum Kan, pro pascuo con-
versum, iterum pro agricultura applicetur, inter con-
tribuentes more antiquo dividatur." In Protocolul Sas-
Sebeului pe anul 1774; in Archivele locale.

www.dacoromanica.ro
 110

curIndu-se de vechi privilegii din partea Dom-

nilor nostri, ei treceart muntele cautind pentru
turmele lor grasele pasune din tara". Traiul
lor reproducea pina tirzla pe acela din foarte
vechi vremuri, si ni se vorbeste de obiceiuri
traditdonale de drept romdnesc ce se pastrase si
la dinsii: cel invinuit pentru ceva era cercetat
de jude innaintea bisericii ; fiul care lua asu-
pra-si gospodaria parinteasca i ingrijia de ba-
trIni avea o parte mai larga din mostenirea
cimpului, lulnd singur cit frati impre-
una (1).
Despre Orastia, avem la Indeming mai multe
still in colectia de documente, privitoare la a-
cest Scaun sasese, a lui Amlacher.
Aid Romanii nu jucart in oras chiar rolul pe
care am vazut ca-1 jucail la Sas-Sebes, dar de
jur imprejur satele erail pline de dinsii. Fiind
multi la numar, el se arata, de la cele mai vechi
lamuriri ce avem asupra lor, ca un element semet.
in 1515, episcopul din Ardeal se plinge ct acesti
Valahl de pe la Orastia" supara pe plebanulcatolic
din Jibet, lined CImpul-Pinii, unde se daduse, cu
cite-va zed de ani In urma, o vestita lupta in po-

(1) 1768. tinter denen Wallaehen es gebrauchlich

ware, aus dem Grunde, weil sie die Wirthsehafft ge,
fiihret und seine iibrige Kinder versorget hatte, e-
bensoviel Theil als die ilbrige Briider dieser Juane
nehmen soltev. Iudicialia, 1. c.

www.dacoromanica.ro
 111

triva Turcilor. Aid, fatd de Valahil" rara credintd,

se numesc crestini" cei-laltI locuitorl, Sasl
Unguri. Romanil, spune episcopul, vreail, nu
numal s ruineze plebania, ci s6 iea pentru din-
sil sdlasele crestinilor" (I). Cu zece anT inainte,
la o ceartá cu un nobil ungur cotropitor, el II
silesc tot satul Pricas sd sara in Mures",
uncle se inneacd, si la judecatä oras,ul le tine
parte, neprimind a se hotdri lucrul dupd" drep-
tul nobiliar, al Ungurilor, i aruncInd vina a-
supra cItor-va fugari, pe cind cei-laltI tdrani se
curgd prin jurdmint (2). in 1557, cel din Ro-
mos cer sd, li se dea i lor din pdmintul fdrnas
slobod pentru lucru dupd ddrImarea unor case
ale satului ; cdcl, spun el, dail si el to ate Cra-
iului, de o potrivd, in banl ti slujbe, dedi doresc
o parte de o potrivd, din acel loc, ca si din
celelalte tarini". Cel1aIl locuitori recunoscurd
eb dreptatea cere sd se dea i Romanilor partea
lor din pdminturile ce se ImpArtiati in fie-ce an

nales ,
intre pilrintif de familie annualinz divisio-
§i adRserd innainte numal, pentru a
nu-i primi i aid, Ca el nu ajutase la inlätura-

(1) Ut mox ipsi sessiones christianorum pro se oc-

cuparent. ,, Documentul a fost Intiiii citat de Eder, in
Analeetele sale ms , la Bibl. l'vluseului din Budapesta,
V; tipdrit in Amlacher, Urkundenbuch der Stadt und
des Stuhles Broos, Sibiifl, 1879, in-80; pp. 87-8.
(2) ibid., pp. 72-3.

www.dacoromanica.ro
 112

rea darInlaturilor. Dar hotarirea fu pe placul

reclamantilor (1).
Dintre Romani, unde satul era al lor, se a-
legea cneazul, chenezul", care aduna pe ceilalti
la cas de foc sari la alta nevoie si-i calauzea (2).
Romani erail une-ori Vornicii earl stfingeati in
unele locuri anumite dari (3). Iobagi.se allail pu-
tini, ca acel Neagu, care are daraveri, tocinai la
sfirsitul veacului al XV-lea, cu un puternic de
peste munti, Marele-Ban al Craiovei, Barbu (4).
Prin oras se rataceail une-ori negustori ro-
mani, ca In 1561 (5). Pribegi erati destui in vre-
muri de prigonire i primejdie : aa in 1529, in
1546, in 1549, in 1558, cind se coborira" aid fu-
gaff innaintea miniei crude a mill Mircea Ciobanul,
jertfitorul de boerl (6). Pe cind Vlad Caluga' rul sta-
pinia Tara-Romaneasca, un coboritor din neamul
Voevozilor, Stefan sail Stoian, veni sa se adapos-
teasca in acest pasnic i sigur unghill al Ardea-
lului, unde nu-1 puteart ajunge dusmanii (7).
(1) Ibid.
(2) ibid., an. 1545. Cf. p. 152.
(3) Pp. 58-9.
(4) Ibid., pp. 67-8.
(5) Ibid., p. 142.
(6) Hurmuzaki, XI, pp. 854, 860-1, 86,9, 870
(7) Pentru genealogia liii, cu totul nesigura si fSrä
garantil, v. spusele fiului sau, Nicolaus Olahus, resu-
mate si discutate in Iorga, Contribulitini la Istoria
Muntenia:, p. 2, nota 3.

www.dacoromanica.ro
 113

NeputInd fi Domn la Tirgovi§te, el ajunse judo

la Ords.tia, cu toat6 impotrivirea Sibiienilor (1).
De la inceput, de cInd un rege cu sentimente
p'arinte§ti, Matei, aduse Sa§ilor dreptul de a-sI
alege judele, ace§tia II imp`artiail cu populatia
liber6 de alt neam ce se gasia lIng6 din§ii, sati
chiar Impreuna cu dIns,f1. In 1464 alegerea lui
Mates, fiul judelui Ladislail, se ilcu ast-fel cu
vointa Scaunului Intreg, anume : a Sas,ilor, a
Ungurilor §i a Romanilor" (2).
La rindul lui, Stefan, Stefan Romdnul, Olah"
sail Olahus", ea'pAt5, cirmuirea miculdi ora§,
in 1504, §i ea famase foarte mula vreme in
minile lui (3). Clnd atinsese acum adinci batri.-
nete, fiind, In desfA§urarea carierei WI, jude,
procurator al unor ora§e vecine (4), Capetenie
de osta§i (5), fiul s'ati mai mare, Nicolae, un
vestit diac, care ajunse un umanist cu frasa
frumoas6 §i InvAtat5, §i un negociator de in-
semnate afaceri impArsate§t1, se afla, bucurIn-
du-se de mult`a trecere, pe MO episcopul de
Fiinfkirchen. Prin stAruintile hi se recunoscu
unul Irate mai mic, MateI, dreptul de a urma

(1) Amlacher, p. 71.

(2) Ibid., pp. 26-7.
(3) Ibid., pp. 74, 77, 79, 80, 83, 85.
(4) Ibid., p. 74.
(5) Nicolaus Olahus, Attila, ed. Koller, Viena, 1763,
la sfirsitul cartil a doua.
5

www.dacoromanica.ro
 114

ca jude 1u -tefan, inc5. in viata acestui pArinte

al sail (1). Se stie ce se alese mai tirziu, si in
privinta demnitAtilor, din scriitorul Nicolae Ro-
meinul, care stráluci pe rind la Curtea regilor
Vladislav, Ludovic, In suita reginei vAduvei Ma-
ria, cu care se duse in Tgrile-de-Jos, In intimi-
tatea lui Ferdinand de Austria, cAruia, dupl ce-1
Intova'Asise i pe cimpii de lupta din Germa-
nia, se invrednici s'a-i boteze o imp'ar6teasea o-
i impodobi pe rind prin talentul sü
drasra,,
Scaunele episcopale din Agram i Erlau (2).
Fat% IndoiaI, un om care facu cinste neamului
sgit, i i-ar fi fácut si mai mult dacA si-ar fi a-
dus aminte de dinsul i pentru alt ceva decit
mindria de a se dovedi rudg a lui Hunyady si
ramurä din trunchitl domnesc.

Intru citva Bistrita era pentru Moldova ceia

ce am vA.zut cA era pentru Tara-RomAneasc'd
BrasovuL i de aid' pornia marfa, si aid se o-
plosiail invinsi in lupta pentru putere, chiar si
din Tara-Româneasc6 (3). Numai cit aicT orasul

(1) Amlacher, pp. 91-3.

(2) V. diploma ce dobindi la 23 Noembre 1548, in
edi(ia Koller a tratatului Attila. Reprodusg, cu alte
lucrurl ce-1 privesc, in Archivul lui Cipariü, p. 693
§i urm.
(3) Hurmuzaki, XI, p. 583, nota 4. Cf. Iorga, Studil $i
documente, I-II; Socotelile latine ale Bistricel.

www.dacoromanica.ro
 115

era mai mic, bogAia mai put,inA §i influenta

mai slabri, : ea durA §i. mai scurtg vreme, §i Bis-
tritenii nu mai aveail decit leaturile zilnice cu
granita, intr'un timp dud Brovenii erart fur-
nisorii neconteniti §i bunii prieteni ai lig Brin-
coveanu.
In Bistrita chiar, Romanii nu venirA decit mai
tirzitl, dar in jurul zidurilor, in vesela cimpie
de la poalele muntilor, pe malul riului eapede,
albe case de p`astori, plugari si vinAtori romani
se easfirail In preajma bisericii de lemn sail,
une oil, de piatrá. Aid trMati oameni viteji §i
IndrAzneti, gata de prada" in munte sail de
rAsboiil In alte vM pentru vre-un Domni§or
instrMnat, care dorea de Scaunul strämo§esc
al Sucevei. Stefan MizgA, dusmanul L'apusneanului
celui. bAtrin, se coborI la Cetatea Neamtului, in-
tre cetele flgcAllor din BIrgAil (1).
Inca la 1366, regele Ludovic ingAduie pope-
rului din sate", in vidicul Bistritei, s'a-§1 aleagil
juzii 5,i juratil dintre dIn§ii, dup6 orInduiala §i
bunul plac al judelui bistritean, al juratilor §i
cetatenilor orasului" (2). In documentele roma-
ne§t'f ce ni s'ail pastrat de la aceste sate, ele
ail In fruntea lor, pe linga" popi, fi.re§te, drega-
(1) Hurmuzaki, XI, p. 584 si urm. Cf. Iorga, Doe.
Bistritei, I, p. xLv in.
(2) Villici et etiam iustitiarii de sui medio", etc. Zit&
mermann-Werner-Mfiller, II, pp. 249-50, No. 858.

www.dacoromanica.ro
 116

tori mireni, co se chiamh juzi, cei mai marl',

jurati, afara de al' Vladical (1), crainici
slobodnici (2). El sint scutiVi de anumite p1a0
ai, impreuna cu dinsil, fill lor necasatoriti, met,
cum se spunea, erail Inteo pita" cu parintfl
lor (3). Se plata venitul vladicesc"
darile preoOsti" calre preqi (4), pe cari-i ve-
dem insa une-ori plingindu-se ca. n'afi simbril",
ca altil de aiurea, c. li se opresc de sate eel
zece de bani de cash, mieqa de grill, claca al
pielcelele de miel la trei sarbatori Sf. Ghe-
orghe, Ispas i Rusalii ce li se hotarise ca
rasplata de Vladica Sava (5), si c sint pusi la
por(ie, ca oamenii de rind (6). in Rodna, se in-
tilnesc chiar,in timpuri mai vachl, cneji", cari
ajuta la prefacerea manästirii bistritene (7).
Sfatul sasesc avea nevoie de acesti Romani,
pentru banul, munca i bratele lor, ca 3i pentru
inlesnirile politice ce aduceail, prinzind limba"
(1) Iorga, Doc. Bistritel, I, p. 93, No. 117.
(2) Ibid., II, p. 99, No. 364; p. 108, No. 379.
(3) _Ibid., II, p. 108, No. 379.
(4) Ibid., I, p. 43, No. 58.
(5) Ibid., II, pp. 33-4, 220. Varlaam hothrise Ci
putt, Acte i fragm , p. 264 eo dale de grill i una
de ovás, i o zi de coasá i alta de secere,, un cas
de Simpetru, dot potorI saü potronici de Pasti, afard
de plata pentru anumite slujbe.
(6) Iorga, Doc. Bistritei, Ii, p. 107, No. 378.
aLibid., I, p. xv.t; cf. p. mut.

www.dacoromanica.ro
 117

In tara Voevodului moldovenesc. Precum Bra-

§ovenii, ce e drept mai mult din interes, aju-
tase inceputurile literaturii religioase romane§ti,
Bistritenii credeail c trebue s sustie s,i ei cu
un florin" activitatea unui necunoscut, ce voia,
la 1683, s6 faca,' o Bib lie in romanes,te" (1).
Nu stim din citsa vreme s'ati asezat bAtrinil
nostri aicea la acest vestit ora* ail trait", scria
intr'un rind niste preoti romani, tot bine si
frumos in viiata lor" (2). Cind Ardealul ineapu
in minile Imperialilor si legal, prin moartea lui
Apaffy (3), satele romhne§ti libere jurara de-
osebit, cu fruntasii lor insemnati anume, cre-
dinta ce se cuvenia de acum inainte noilor
domni, ImpAratul nemtesc Leopoldus" i fe-
ciorul 3/16riii Sale, Iojev, a PAratului nemtesc" (4).

De la Bistrita in sus, Romanimea se intindea

fa,r5, intrerupere ping in muntii Maramureplui,
unde, cum vom vedea, se pastra o nobilime ro-
(1) Iorga, Studiti si Doeumente, I-II, p. 52. Pentru
traducerea Noului Testament, RalcOczy dädu qacelui
popà roman» (calugarul Silivestru; Bianu si Hodos,
p. 169) 50 de florini i un postav (Szilágyi, I. Rdlcoczy
György, in Colectia de biografil maghiarä ; p. 352, n. 2).
(2) Doe. Bistrita, II, p. 107, No. 378; an. 1722.
(3) Asupra imprejurdrilor, v. inceputul vol. I din
Fàiiile alese ale lui Baritiü, unde si pentru istoria
bisericeasca se pot gasi unele intregiri.
(4) Iorga, Doc. Bistritei, II, p. 76 si urm.

www.dacoromanica.ro
 118

mâneascI Dar de acestia nu poate fi vorba a-

cum. RAmIn alti skeni dintre ai nostri asezati
pe pauant d'aruit Sasilor, aceia despre earl se
stie mai mult, cei din tdnutul Sibiiului.
Despre acesti tdrani harnici, istel, cu gust in
ImbraVamintea lor curata', se afra Intuit lmurirl
risipite. Apoi un sir de informatii bogate asupra
unuia din aceste sate, asupra celui mai mare si
mai frumos, Silistea.
In timpurile vechi, granita aid nu era ca as-
tazi, ci prisosea in paguba Ungurilor, cum vom
arka in urmarea acestor studil. Aceast5, gra-
nità insemna foarte putin i, necontenit, ea era
ealcatg, pentru strAmutare i ajutor. Asa in 1383
dud o ridicare a Românilor in potriva Sasilor,
vecinii lor, e sprijinitA de elemente din tarA. Ea
se mintui prin biruinta celor mai bine organi-
sati, earl impuserA invinsilor o Invoiab, In care,
intro altele, se opria portul armel nationale, ar-
cul (1).
La cite-va ceasurl de Sibiiti se MIA intr'o fru-
moas6 cimpie, in vederea muntilor, bogatul sat
Silistea, cu desgvirsire romanesc. E una din cele
mai frumoase infkisAri ale vietii poporului nos-
tru de la tail. Case bine tinute, curp. Imbelsu-
gate de toatä bogAtia gospodarului bun de la
tarA, oameni istei, sprinteni, cari tiü sa impace

(1) Zimmermann-Werner-Milner, II, p. 564 i urru.

www.dacoromanica.ro
 119

lipsa de sfial'a innaintea stfainului cu buna cu-

viint4 cea ma desAvirsit'a, porturi frumoase
simple, care imbracg atit de bine aceast4 s4"-
n'a'tate mIndr i aleas1 Cine vede invIrtindu-se,
en toat'a orinduiala timpurilor Intelepte, hora
Silistenilor, IT intgreste credinta eh' in poporul
nostru, acolo unde e curat de amestecuri si duce
o viatA mai bung, se MIA un fel de iscusintI in
alegerea podoabei, de m'asurA sup-tire in misc'ari
pi vorbe, o constiintA de aristocratie care-1 de-
osebeste pi-1 ridica cu mult mai presus de rasele
greoaie si grosolane ce-1 IncunjurA.
Dar nu numai c Silistea are Insusirea sa. fie
un model de sat romanesc, astAzi ; ea a avut
norocul s i se pástreze mai bine decit ori-c5rei
aezari tlea'nesti din RomAnimea larg"a, aminti-
rea In slove a trecutului. in Archive le din Sibiiti
se pAstreazg protocoale ale Silistei Inca din a-
nul 1585. innainte de Mihai Viteazul adia, si in
ele se oglindeste cu credintA viata Silistenilor
din vechi vremuri ca si din acele mai noui. Cel
volum s'a Inceput de scris pe cind era
jude in sat Petru Blotz," iar ajutoare ale lui
li se zice Burger, adicg, pirgari : Crestel Bib,
Joan Herm," Bucur Durda, Dan Lata jude. in
Cacova, Banciü Popa i pIrgar Opris Rarsan. Apoi,
In Sibiiel, alt sat vecin, judele Ioan Sandor pi
pirgarii Vlad Seracin, al lui Oprea Durda. in

www.dacoromanica.ro
 120

Tili§ca: Stan Miclo§, judo §i Dan Costa, pirgar.

in Gali§, in sfir§it: Dobretha Zalzull," judo.
Aceste sate formeaza In Scaunul sasesc un
Scaun romanesc, pentru administrarea caruia se
aleg din Sibiiil doi din Sfat, doi senatori, earl
porta numele de indices ordinarii sedis szelisti-
ensis", juzii obi§nuiti al Scaunului Sili§tei(1). Ei ail
mai mult sarcina de inspectori §i judecatori pen-
tru pricinile mai insemnate: in hotarIrile de la
1585 ale Sfatului din Sibiiil se hotare§te ca nici
un jude roman nu va primi un juramint," de
oare ce pentru aceasta e judele ales al Scau-
nului" (2). Stateaii, fire§te, mai mult in ora§ §i
nu veniail decit la o anume data In sat, unde
erail tinuti pe socoteala comunei. Afara de a-
ceasta intretinere, ei se bucurail de un venit
anual jarliches subsidium expensarum quo-
tidianarum" de o suta de florini pentru cel mai
in virsta §i de cind-zeci pentru cel-l'alt. Dar li
se mai dadea doua parti. unuia, o parte celui
de-al doilea doua dari culese anume pentru
din§ii : datul oilor §i dijma.
in fiece sat e acum, ca dregd torul cel mai de

(1) Pomeniti si in 1618 si innainte, in cDes Szelister

Stuhls von anno 1585, den 1 October, biss anno 1709 .
(2) 4, Der erwelte Stultzrichter., Amenda e de o marca"
de argint.

www.dacoromanica.ro
 121

seama, un jude roman (1). Asupra alegerii lui,

avem orinduiala Malta, de eel dol senatori, in
ziva de Pastile romanesti 1649. Bagind de sung,
spun ei, ca la alegerea judelui din Si liste e o
mare neregul i zapaceala, i chiar dihonie,
asa Inch e de temut sa nu se isce dinteaceasta
un mare rail saii o mare nenorocire", ei leall ma-
surile ce urmeaza :
1. Mai Intlili, nu trebuie ca toata comuna,
tineri i batrini, la timp de alegere a judelui,
sa alerge i sa, se Ingramadeasca unul pe altul
in biserica, pina aleg pe cei patru-zeci, ce aleg
la rindul lor pe jude, cum s'a facut in tot anul
pina acum, Cf fie-care patrime iedveder vierte
Theil din comuna sa-si alba oamenii, in nu-
mar de unsprezece, earl acum a i fost alesi
de fata cu noi, dar din acelasi nearn nu mai
mult de dot
2. La timp de alegere, din fie-care patrirne u-
nul dintre eel unsprezece sa fie ales, de la cei-
Palti sa se ia voturile pe rind, in biserica, si
ast-fel, dupa plecarea acestor patru datil pentru
alegere, sa se aleaga judele (2).

(1) Un cneaz : ,Coman Pays, knesio d.e Wayl,a , se

mai afld numai intr'un proces cu dol Silistent, la 1527,
pentru o livadd in satul acestora. Protocoale sibiiene,
I, fol. 46.
(2) Soll von iedern vierten Theil, einer aus denen
11 zuer Zeit der Ervelung in die Election gegeben,

www.dacoromanica.ro
 122

3. De moare intre acestea unul din cel 44,

pgtrimea din care era, va alege altul, al chrui
nume se va scrie in locul mortului."
Din lista ce urmeazg §i care e tinutg In cu-
rent ping la 1687, se vede cg din numgrul aces-
tor candidati se §terg i pentru furt, pentru slg-
biciune sag pentru strgmutare.
Jude le ales are, cum II aratg numele, pe sama
liii afacerile de judecatg si, de sigur, stringerea
dgrilor. Dar el §i administreazg: ast-fel, in 1617,
satul Sgcel, fiind cu totul pustiit in vremurile
furtunoase rumorischen dupg venirea liii
Mihai-Vodd, iar oamenii scgzuti i morti, rgmi-
nind multe locuri de cash pustii,"judele §i cu
beitrinii stI dart unul sgtean gospoddria altuia
ce murise. El Imparte sarcinile, alege sati trage
la sorti pe ostasti ceruti de Craig §i earl, ple-
cind, I§I tree altuia pgmintul ; tot el dg cal
pentru expeditie, §i intr'un rind vedem pe un hot,
mergind la oaste, pe calul ce furase, inlocuind
ast-fel, cu totul fr voie, pe pggubas. Ca leafa,
judele are gloabele in munte §i o dijmg, cind
Dumnezeil d bine-cuvintarea sa in codru."
La invoieli se obi§nue§te a se aduce nfarturia
oarnenilor buni (1). Hotgririle se indeplinesc prin
von den Iebrigen die vota singillathn in der Kirchen
colligiert undt also, nach abgrettretenen den 4 in die
Wall gegebenen Walchen, der Sude eligiert werden,
(1) cEtliche gutte Leh); 1626

www.dacoromanica.ro
 423

pristavi. Mai tIrzitt col putlin, platiti mai ales cu

vama casuldi ce trece prin pasuri si poteci, gh"--
sim veitasii. El jurail cgtre sfirsit, pe vremea Im-
pAr'ateascA cu urmatoarele cuvinte (1):

«Nof NN. jurdm in numele Tata 1111 si Fiului si Du-

hului Svintului, Svintel Troite, precum noi domnu-
lui cinstitului si prea-luminatului imparatului si Cra-
iului (2) vom sluji cu mare dreptate, si domnilor Scan-
nulu I Seliste rinduiti porunca VOM asculth in toate
cele care se va cadea, cum ail fost si. pina acum
la toti Domnii care ail trait cu cinste si cu drep-
tate. Ce vom auzi, hie bine, hie rail, vom spune de
vreme. Muntil vom pazi cu mare dreptate, povari
de la paza plaiurilor in slujbele noastre nu vom
mina, dard vom avea grija foarte mare sà tunble si
hie in grijã si slujbd dupa jurdmintul lor, cu mare
cinste si dreptate, cum am pomenit de la parintii
nostri. Birsagurile domnilor, adied toate furtisagurile,
vrajbile, bataie sail altefapte rele nu vom pitula. Pentru
dare, mita, fratie, rudenie in dreptate, in slujbh si in
dregatoria noastra, vom umbla cum se cade. Veniturile
domnilor nu vom pitula; macar de unde va fi, vom
da in mud cu mare dreptate. Hasna noastra cu pa-
guba domnilor Scaunului nu vom cauta. Slujbele care
ne vor da domnif nostri denainte, vom ispravi cu cin-
ste, cum noua se cade. Veste cal e vom putea precepe
si auzi de pe munti, hie bune, hie rele, indatd vom
spune domnilor nostri. Cu un cuvint, toate cele pe

(1) Le extrag din Protocolum sedis selistensis [1750

fi um ] .
(2) Odinioard numai: «Craiului..

www.dacoromanica.ro
 124

care am jurat, vom ispr5vi, sub mare birsag. Asa s5

ne ajute Dumnezed si Svinta Troird (1).
De vätav atirnh pgzitorii potecilor, grAni-
cerii" de sat sail Scaun, am putea zice. Si ei
slut legati printeun jurdmint, si-1 putem infa-
t4a, dupä ace1a0 isvor, §i pe acesta. Adicg:
aJurhm Tathlui, Fiului si Duhului Svint, prea-svinta
Troit5, un Dumnezed adevdrat, Maichi prea-curatei,
pe doi-spre-zece Apostoll, pe Evanghelie, pe patru pos-
turi inteun an, pe pitd, sare, cumineedtura cea de
moarte, cum, la slujba aceia care n'au dat domnil si
Scaunul innainte, la paza plaiurilor, vom griji, si. la
zile bune si rele nu [ne] vom uita pe voia nimdruia,
mid la pdrinti, nici la fralie, nici la rudd ce ne va
veni Thainte, care va umbla fdr5. treabd. Vom prinde
si vom da innaintea domnilor Scaunului venitul dom-
nilor, dupd cum ad fost si mai nainte. Nu vom pi-
tula darea, de unde va fi, vom da in salmi cu mare
dereptate. Cuvintul vdtafului si al domnilor om as-
culta. Dacd s'ar timpla cä n'am umbla in derep-
tate, birsagul nostru sd fie cum sh va chclea dupd
faptele noastre: tapa, roata ad furcile, si de acolo sä
n'aibh altii a da sama pentru nol. Cu un cuvint, MO.-
duim a sluji la slujba noasträ cu mare dereptate. Asa
sd ne ajute Dumnezed, si sa ne folosascd cuminecdtura
cea de moarte (2).0
Acestia erail dregnorii satului §i Scaunuldi
(1) Am inldturat ins5, fireste, fantastica ortografie
nemteaseg -ungureasca a documentului, si asa facem
si cu judmintul, ce urmeazti, al plaiasilor.
(2) Registrul pe 1709 si urm.

www.dacoromanica.ro
 125

silistean. Darile ce se plktiail erall, afar% de

cele aratate pink acum, acea, de capetenie, care
se dadea Sfatului din Sibiiil in fie-care an, In-
nainte de Craciun. Sint asa numitil bani bul-
garesti", al ca'ror nume ne aminteste pe al
Bulgarilor" din Brasov, si se poate larnuri tot
asa de putin ca si acesta din urmk. Mai era
apoi si o dare asupra fructelor, obicinuita a se
culege din timpuri vechi".
Locuitorii sint, in parte numai, pastori. Stina
sail muntele" se arendeaza une ori, si aceasta
se chiama prinsoarea muntelui". line le asezari
de acestea trecatoare se fac si dincolo de hotar,
pe pamintul romanesc al Domnului, si atunci
pastorii silisteni se inteleg cu Muntenii" pen-
tru pamint", dar continua sa dea si de aic.I Sfa-
tului sibiian, pe fie-ce an. Sint moil in stapi-
nirea Romanilor de aid, si ni se vorbeste de
blide de moara". Dar cea mai mare parte din
ei sint gospodari cu ogoare, oameni tot-deauna
la casa lor, avind ocina", mosie", pamint", chiar
si aceia dintre ei earl au fost serbi", iobagi
prin alte locuri si ail capatat o carte de ier-
tare", un fraien Brieff", curn vedem, de exemplu,
in 1618. Aceasta avere statornica se iea pentru
purtari rele, dar intrio imprejurare ca aceasta
rudele de aproape o pot cere pentru ele, pia-
tind birsagul pentru vinovat ca in casul Ma-
rinei, fata lui Stan Munte, ce nu se purta bine

www.dacoromanica.ro
 126

Mmintul" se mai perde si de acei cart se In-

stedinea4 chiar numai pe doi-trei ani; dupa o
ma'sur6 luatA in 1691 Ins, iarIsi In loc vine
cel mai apropiat din acelasi. singe.
Satenii aü dreptul s hota'reasca' in privinta
proprietAil lor cum voiesc, in cuprinsul Insil al
dreptului românesc", scris In amintirea vesnica'
a tuturora, In pravila credincioas i trainicA a
traditiei. La vinzare, se IntIlnesc tot-deauna
adoilmetsarii, Almeschleutt" i chiar rd vasul
ce addlmas Almeschbrieff". Vinzarea, spre
mai multa' IntArire, se vesteste Intregului sat
innaintea bisericii, in trel Dumineci pe rind, cum
se face si pentru alto acte publice i solemne :
o iertare, de exemplu. Mama vaduva' mosteneste
impreung cu fill, dar nu tot-deauna si cu fetele,
care-si capsata zestrea in vite, in haine, in flo-
rinti", in t,arini chiar, platindu-li-se ast-fel ca-
pul" (1). Cine ingrijeste de barinetele mamei
primeste mai mult din averea ra'massa, i pentru
aceasta se incheie une ori o carte in toath forma ;
i se poate rasa chiar acestui fiti tot plmintul
parintesc. Se vad parinti earl lasA unuia din co-
boritorii lor casa 6i cimpul, pentru c, find el
bolnavi, nu-si mai pot auta de ele ; Inteun rind
un tatA, care nu vrea s. mearga' la rzboiti, tri-

(1) Iorga, Studi i documente, IV, pp 15-7, N-rele

xxvlvn.

www.dacoromanica.ro
 127

mite pe fi.u-sáti, si-1 rlsplAteste cu mostenirea

Innainte de vreme. Se fac si vInz'ari, in care
se prevede cA, Intiiul stgpinitor Isl va tinea lo-
cuinta pAn'd la moarte si va culege jum'atate
din rodul livezii. Cind nu se face o vinzare si
gospodarii n'ail copfl, ei fac sA se a1cgtuiasc6un
testament prin care lash' ce au crestinuluI care-1
va ingropa dup`a cuviint2a.
Ni s'aii paistrat ast-fel de testamente tArdnestY
si, ele find foarte rare la noi, dacg, se mai gA-
sesc chiar, e bine sg, inratis'am aid cuprinsul
lor, traducindu-le din nemteste sag dind chiar,
afarä de ortografie, romaneasca greimeiticului (1).
Ast-fel, Laza Sabo din Siliste pune sg se scrie
acestea :
aAm avut dona surori, una la Tilisca : Stana, cea-
laltd la Gura Riului : Stanca, cdrora li-am dat pe de-
plin partea cuvenitä ce li-a rdmas de la pärintii nostri,
si din averea miscàtoare si. din cea nemiscdtoare. Cea
din Tilisca a ldsat doi copilasl, pe cari eil i-am cres-
cut: unul Coman si altul Opris cu numele. Lui Coman
Mgadueste LAzoaia aici, innaintea noastrá, a came-
nilor buni, a-I da doi florintl, cu cari s'a si mul-
Omit. Lui Opris insd i-a cumpärat Laza o casà si o
curte la Galis drept florinti unsprezece, pe care. i le-a
ldsat prin testament. Iar Stanca lasd si ea un copilas,
anume Opre, pe care-1 am acum la mine: acestuia-I

(1) Graimáticul, care era si aKirchendiener», slujbas al

bisericii, era scutit de mersul la oaste, de chtánie, cum
se vede dintr'o hotärire a celor doi juzi, la 1616.

www.dacoromanica.ro
 128

las toata averea mea, curtea i alte averl miscatoare

nemiscdtoare; dar femeia m ea sh-1 creased pand va
fi mare, si toate trebue sá rdmiie in mlinile el. De moare
copilul innainte de dinsa, ei sa-I rämiie toate, färd sa
poata pune cineva cuvint impotrivd. Si ea fdgddueste
ca, dacd va fi sà moard innaintea copilului, tot vaiduva,
sa-i rdmiie toate ale el acestui Oprea, fard sa poata
pune cineva cuvint impotrivd. Acel oameni buni ad
fost : Popa Oprea, Popa Mane, Popa Gherghe din
Balgrad, Stanciul cojocarul jude, Coman e Harr e , Jonas
Stefle, Ionas «Wolkaleze» Coman Gherghind, Stan
«Boye» (1)

Sail, in ralmaciti, o carte din 1702, 6110 seri-

soarea româneasc5, :
SA' sá tie cã am strins bdtrinil satului i cu judele
Ion Opre Plinga de am impartit ocina pe cum am
stiut ied cu sufletul midis : am dat lui Sirb ocina unde
sta Sura, ca am fost datori, i sa intoarca fetele lui
Sirb florini 12. Si am lásat Neagdi un stucsor de o-
chid despre Coman Boerivol, si ocina pänd in ulita o
las lui Tuduri, sd ma grijasca 'Yana void trei; i, daca
void muri, i dupd moartea mea sd ma cominde
cu ocine pe linga cask sá le hie urdinis lui Sirb el
Tuduri ; iar care ar face gard sà astupe urdinisul, sd
fie birsag domnese doisprezece florinti. Si au fost
marturie judele Bancl, i Vasi Sirb, i Iacol Popi, si
Dumitru Grecul, Brdtila Curteanul. Am scris eü popa
Mane. Dat. 1702 (2).

(1) Protocolul Silistel, I, p. 126; an. 1626.

(2) P. 179 din cel d'intlit Protocol al Talmaciuldi
in aceleasi Archive ale Sibiului, p. 172 si urm. (litere
latine).

www.dacoromanica.ro
 129

Täranii poarta une ori nume vechi: Peligrad,

Cristul, Barbu, Stanomir, Latco, Oprea Cirligul,
Visa, Sora, Musa, Brandusa. El tin vechile obi-
celurl: frg,tia de cruce", colacaritul" pentru
a capata still, etc. De si ail destiff popl, el cred
Inca in toate superstitiile timpurilor naive, si
intre judecatl gasim i unele pentru vräji si
farmece aruncate asupra oamenilor sail turine-
bor. intre insulte, pe Bugg: lesinat, cioara, Ti-
gang din Tara-Romfmeasca", pe care le scrin
Sasii la protocol in limba in care ag fost spuse,
ca un corpus delicti ce nu Ingadue talmacire
si prefacere, gasim pi ; strigoaie munteneasca".
In 1715, o matrong localg, in leggturi presupuse
cu lumea cealalta, e data in judecata pentru a-
ceasta. Ea cinstise ast-fel pe un satean : Ba-
tg-te Dumnezeil, i ziva Rusaliilor, raza Boaru-
lul raza al Boarului si Sinta-Mgria, cite
zile bune peste an ; i luna sg se uite la gura
eT ce va zice: sa nu fie luna, lid saptamina
ping va loghi logyi raul fetelor, care sg nu
lase nici una, darg sai le dud la podgradie linga
beseric i sg le bati supt pamint". I se ras-
punde sg nu blasteme fomeia", cad, de se
intimpla ceva, va purta rgspunderea. Si vorbele
rele pornesc din noil: dupa doug din ele, ce nu
se pot reproduce : Astg-zi dacg v'ar duce pe
vol tot,I la beserica, nicI capul nu ma va durea;
n'am nici o grijg de voi : ieil nu slut strigoaie
9

www.dacoromanica.ro
 130

ca tu (!), s'a mine inima omului". 0 fatrt a celui

blgstàmat se imbolraveste, si el incepe jude-
cata. Petca Morgreasa cere atunci, ea s6-1 ias5,
dreptatea, sA-I jure pirisul cu septe marturi,
pe cap, c5, asa este. Lucrul nu se face i, en
toate invinuirile altor sgteni c5, a mai filcut si
altele, arzind garduri, etc., se hotrtreste de ju-
dele sgsesc o crestineascg iertare" (1).
Acestea sint satele romanesti ale SibiitiluT, sate
care, din a doua junlatate a veacului al XV-lea
innainte (2), s'ati tinut de oras.Innainte de aceasta,
ele fusese o posesie regala", i avuse o clipA"
norocul de a fi. d'aruite Domnilor munteni, ca o
parte din ducatul Fággrasului i Amlasuhn",
impreun'a en Am lasu1 chiar, de care atirnart (3).

(1) Protocolul 1715 si urm., pp. 22 3, 32 si urm.,

50 si urm., 86; an. 1715. -- Sint si procese pentru dra-
goste neingaduitd, si o femeie, ale cdrui legaturi cu un
flacau sint date in vileag, incheie vorba cu aceasta
declaratie : ce-ti place, it! place .
(2) Fr. Zimmermann. Das Archiv der Stadt Her-
mannstacit, ed. a 2-a, 1901, p. 79.
(3) Aceasta s'a intimplat supt Mircea cel Mare nu-
mai. Innainte, in 1366, cum s'a crezut nu se poate :
pentru ca., daca sint titluri ce cuprind prea mult, nu
sint care sd cuprinda prea putin si nici odatá pina la
Mircea, in acte, in peceti un Domn muntean nu cu-
prinde in titlul sãü Amlasul; pentru cd viitorul ducat
al Amlasulu],> era in 1383 Inca dat unor Nemt] si re-
clamat de altii Zimmermann-Werner-Miiller, II ;

www.dacoromanica.ro
 131

DupA Omni, acum nobilii, cei ce fusese i cei

ce se mai aflati Inca' la sfirsitul secolului al
XVIII-Iea.
Ca regiuni de nobilime romarreasc6 se men-
tioneazA patru tinuturi, in Ardeal sari Una, Ar-
deal : Hategul, Banatul, FagArasul, Mararnuresul.
Despre cele trei din urm5,, avem stiri mai multe.
NIaramuresul nu e o tara, ci o cetate, ceta-
tea care apAr i priveghiaz'a la miazA-noapte
Ardealul. In rnuntii din aceastá straj'a trebuiati
sh se easeasca" in num'ar mare Romanii, §i-I si
gAsim, in adevAr, de la inceputul izvoarelor,
multl, viteji si tinuti in seam`a.
In veacul al XIV-lea, ei triaI1 supt cirmuirea
enejilor ca si in alte pirI. Cnejii fusese gsiI
de puterea regalA in aceste pa'rti cucerite foarte
tirziti numai i intr'un chip cu totul neindes-
turator i nesigur, in acest trifinium disputat.

pentru ca, in fine, delimitatia, ce s'a adus imiainte, a

doua sate de cdtre posesiile lui Vladislav-Vodd, se
face, nu de tinutul Amlasului, care e la Nord de ele
si nu poate fi aiurea v. ibid., p. 583, ci de partea
muntoasä de la Sud, unde granita Tdrii-Romdnesti
atunci mergea dedi pind in josul muntelui. Cf. Has-
deft, Istoria criticd, ed. a 2-a, p. 23; Onciul, Orig. prin-
cipatelor, pp. 55, 190-1 si Iorga, in Convorbiri lite-
rare, 1900, p. 981 nota 1 Un ducat deosebit al Am-
lasului nu exista, ci el se adause numai in urmd, la
al Fagdrasului, creat, in 1365, dupd un model frances
din 1360. V. mai departe.

www.dacoromanica.ro
 132

Regele recunoscu numal pe acei cari fusese in-

nainte de dinsul acolo. Ca si in vremurile de
libertate, cnejil romani stapinirá satele : unul,
mai mune, o regiune intreagA, dupà imprejurari;
judecara pastorii i plugarli, strinsera dijmele,
dari i ostasi, oprind din venituff jumatate pe
seama Mr (1).
in provincie era un comite, une on i pentru
tinuturi vecine, care puteati sa fie si indepartate.
Se intimpla ca acest ofiter ungur s poarte si
titlul de Voevod. insa pe linga dInsul era Voe-
vodul doosebit al Romanilor din Maramures",
ales de dinsii si avind drepturi ca ale cnejilor,
d-ar intinse asupra tarn' intregi. El era ales de
neamul sti, i vedem, in 1364, ca si Rornanii
din comitatul vecin al Beregului cer s li se in-
gaduie ca, potrivit cu privilegiul lor", sa-si a-
leaga un Voevod pentru sine, spre a-i judeca si
precum atl si alti Romani, in Maramu-
re i alto 'Arta' ale Ungariei" (2). Ceia-ce cil-
patara in adevar (3).
Pe acest timp, nobilii romilni de aid aveati
mesh, iobagi (4), drepturi si cinste, dorninind

(1) loan Mittalyi de Apsa, Diphime rnaramuroene,

1900, I. E izvorul de cdpetenie pentru tot ce priveste
istoria Rornânilor din Marantures. V. pp, 185 7.
(2) Ibid., p. 55.
(3) Cf. ibid., p. 78.
(4) Ibid., pp. 120-1, No. 69.

www.dacoromanica.ro
 133

une off el Maramuresul. In a doua jumgtate a

secolului, comite al Maramuresului fu Bale, care
era sg domneaseg in Moldova. La 1325, vice-
comitele poarta un nume care samang a fi ro-
mânesc si, ori cum, Romani erail dol din eel
patru iudices nobaium ce-1 ajutail (1).
intre cnejii maramureseni se inseamng un
Aprusa", care e, probabil, acel Voevod" de care
vorbeste o scrisoare a Papei, indemnatoare la
primirea religiel catolice (2). Se pomeneste a-
desea un cneaz Stanislav, fiul MI Stan, tatgl liii
Micu i altor fii (3). In Bereg, e Crgciun, de
care atirng sate en Romani si iobagi", uncle
nu se amestecg oamenii Craiului decit pentru
urmgrirea crimelor, Craciun si fill : Sera-
chin, Nicolae, Valentin si Lucacl (4).
0 familie insernnata, Ii are cuibul, mosia de
cgpetenie i mai de samg (5), la Cuhea, unde
ping pe vremea lui Miron Costin i s'a pastrat a-
mintirea (6). Un Iuga, fiul lui Micu poate, stgpini

(1) Ibid., p. 85, No. 51.

(2) Cf. ibid., p. 20 si Iorga, Studii si documente, I-II,
p xxlli. Ambele acte silt din acelasi an.
(3) Ibid., pp. 6-7, 21, 64, No. 35; p. 77.
(4) Ibid., in multe locuri. V. tabla.
(5) Capitalis et principalis possessio ; ibid., pp.
30-2.
(6) Arch. istoricd, II, p. 165.

www.dacoromanica.ro
 134

aid cu fratele sag, Bogdan (10). Despre cel d'intiiii

nu stim nimic ; cel de-al doilea Insa era sa in-
deplineasca lucrud marl, 1ntemeind o .tara, pe
malul undi rig strain, din pamintul Tata-
rilor".
Inca la 1335 el daca e vorba de dinsulse
arata un supus neastimparat, i regele socotia
aceste apucatud ale lui destul de primejdioase
pentru a-1 indemna sa se stramute aiurea prin-
tr'un sol de insemnatatea primatului Ungariei
cancelarig al regatului (1) Dar el nu se in-
dupleca la aceasta, ci ramase, tot neascultator.
El pierdu prin urmare Voevodatul, care fu in-
credintat altuia din acest neam, Joan. fiul lui

(1) Bogdan, desedlecdtorul Moldovel, era unchiul

al fiilor lui Iuga si, pe de altd parte, se
clupd tatad>
vorbeste la 1335 de strdmutarea in Ungaria din tara
sa a Voevodului Bogdan fiul lui Mien, care, cum vom
vedea, s'ar putea sa fie acelasi.
(2) Mihdlyi, pp. 11-3. Sd se tie samd cd Bogdan era in-
tr.o tard deosebitd de Ungaria i cd in Maramures se
vorbia pe atunci de strada ce duce din Mararnures
in Ungaria ; ibid., p. 14 ; a. 1336. Faptul ca in cele
trei drumuri ale sale ca negociator prelatul a pus la
cheltuiald locuitori din pdrtile de spre Banat nu do-
vedeste cd e vorba de un Voevod de pe acolo. La ci-
neva neinsemnat nu e de gindit i alt Bogdan Voevod
cu insemnatate nu e pe aceastd vierne. Contra acestel
pdreri ar fi numal felul cum se vorbeste de hotarele),
pe unde a trecut prelatul i acelea unde era Bogdan.

www.dacoromanica.ro
 135

Iuga. hi iarna anilor 1342-3, indata dupa moar-

tea regelui Carol-Robert, Bogdan era acum un
fasculat si el se ciocni cu ostasii Domnului sat",
ajutat fiind la lupt5, si de mai multi Romani,
intre earl dusmanii lui puser i pe cneazul Cra-
ciun (1). Un alt fill al lui Iuga chiar, Stefan, se
dadu de partea lul, i el puse mina, intre alte
averi straine, i pe páminturile unui Gyula, fiul
mY Dragos, si ale fratilor sAT, cneji ce Vastrasera
credinta noului i foarte tinarului rege Ludo-
vic (2).
Ii va fi sprijinit i cine-va de peste hotare,
cad tocrnai pe atunci partile vecine ale Rusiei
erail in mina Litvanilor. Acestia incheiase i un
tratat cu Polonii, dar, tiindu-1 foarte fag, regele
Casimir II goni de acolo la 1349. Tocmai in a-
cest an, Ludovic al Ungariei, ocupat mult timp
Cu afaceri italiene, vine la Bistrqa, in Ardeal,
unde-1 intimpina Gyula, cu plingerile sale, cneji
din Maramures si Andrei, comitele Secuilor, al
Brasovului si al Maramuresului, care se luptase
dincolo de munti, cii Tatarii (3).
0 expeditie in 1350 a lui loan Voevodul res-

(1) Mihályi, p. 17.

(2) _Ibid., pp. 26-7, No. 13.
(3) Mihályi, 1. c. Cf. istoria Ungariel de Fess ler, a
Galitiei i Lodomiriel de Hoppe; Viena, 1792, pp. 188-9
cea de Engel.

www.dacoromanica.ro
 136

tabili pe Gyula. (1). Bogdan isi Meuse poate pa-

cea cu stapinul, cad in 1353, cind se hotarnicesto
Cuhea lui Joan i fratelui tefan, numiti numal
servitori romani" ai regelui, se vorbeste de mo-
sia, din hotar, a lui Bogdan fara, mentiune de
tradare i confiscatie (2). Tot asa in 1360, cind
intervine alta intarire pentru eel doT frati, te-
fan fiind acum Voevod (3).
Dar Bogdan gasi peste putin un adapost pen-
tru neatirnarea sa. La 1324, viincl in Ardeal, re-
gele Carol-Robert trimisese In chiar tara Ta-
tarilor" pentru paza adeca in Moldova de mai
tirzig, mai multi credinciosI aI sal (4). Unii ra-
maser% poate acolo. S, 11 fost intro dInil un
cneaz maramuresan Dragos, care ajunse ast-fel
a sta,pini ceva dincolo de muntI, Dragos Voevod
al pomelnicelor i Cronicii moldovene ? Nu cred.
Mai curind coborirea din Maramures a lui Sas, fiul
lui Dragos, se facu in urma luptelor de pe la
1352-3 ale regelui nog cu Tatarii (5).
in 1360, in. taxa moldoveneasca" a regelui se
potolise o rascoala a mai multor Romani", pe
cari-i Impaca Dragos, fiul lui Gyula pomenit mai

(1) Mihályi, pp. 28-9: raportul Voevodului.

(2) Possessiones Bogdan Woyvode, patruelis ipso-
rum ; ibid., pp. 30-2.
(3) P. 45 si urm,
(4) Zimmermann-Werner, I, pp. 388-9, No. 427.
(b) Hurmuzaki, 12, pp. 25, 31, 32-3.

www.dacoromanica.ro
 137

sus (1). De Bogdan nu se vorbeste Inc nimic,

si el va fi fost trecut cn vederea poate pentru
el, desi trecuse acolo in Moldova, care exista
acum, se irnp'acase cu regele, i se inchinase. in
1365 insil nu se gAsiati cuvinte destul de aspre
pentru dinsul: el nAvalise in posesiunile vecine, fo-
losindu-se, credem, de moartea Iu Sas, se cioenise
cu fiul acestuia Bale, venit din Ungaria ca sa-st
iea mostenirea, II Muse, IY ucisese fratii. Lupta
continua i, pentru a indemna ma mult pe Bale
sail Balita, i se dadea Voevodatul Maramuresulul
pi averile confiscate de la Bogdan si fifl lui. A-
cesta putea gasi ajutor la Domnul vecin al TariI-
Rornanesti, atuncl in lupta cu Ungurii, i Voe-
vodatul sail de la Moldova", din Baia, ajunse
peste putin la Mare (2).
Bale Mesterul" i fratele sail Drag ramasefa
deci in Maramures, unde traia si fiul unel su-
rorl a lor, Joan, al cardi tata cazuse in luptele
(1) Mihályi, p. 37 si urm. Gyula traia atunci, si el si
fiii sal.: Tatar, Costa, Dragornir, *tefan, preotul Miros-
lav sint pomeniti pind tirziu. El moare abia prin 1368.
V. tabla la Mihalyi, o. c.
(2) Asa trebuie lute les, cred, inceputul Moldovei, dupd
tipärirea mai ales a documentelor d-lui Mihályi Cea
din urmã teorie in aceastd privintä e aceia expriinatä
de d-1 D. Onciul in Originile principatelor ronielne.
Citva timp Inca in umiak regele nu vedea in Moldova
decit o ,tara tatarä,. Zimmermann-Werner-Miiller, II,
p. 315, No. 917. Cf. si çárile Ware din titlul lui Mircea.

www.dacoromanica.ro
 138

pentru stäpInirea Vidinultg, pe timpul cind se

intemeia Moldova. EI ajunseed la mare trecere,
seluptará pentru rege Inpotriva Litvanilor, luarA
steaguri i pe cgpitanul dusmanilor. Mostenito-
rul lui Sas ajunse comite al Maramuresului, domn
de Chioara, Hust, Sighet siRodna, corespondent al
patriarhului din Constantinopol, ctitor de mán'as-
tiri. Frail murirA la inceputul veacului urmAtor,
clupá ce luptaserá pentru causa ml Ladislas de
Neapole. Pe atuncI, coboritoril lui Gyula si a`i
nepotIlor ha Bogdan se cufundase In intunerec (I).
Ca intreaga noastrA nobilirne de aicl, care a-
vuse in perioada angeving, un rol asa de mare.
In secolul al XV-lea aflám cneji, dar uniT sInt
numal un fel de vAtavI aI unor nobilI straInI (2),
un Voevod sigur nu se constata. Luptatorl
mari. sint Ins6 : un Ostas, un Cori:if, care se luptil
la Baia contra lui tefan cel Mare (3), un Bar-
tolomeiti Dragfy, cuscrul" acestui Domn, care
fiti al lui Drag" fu Voevod al Ardealului (4).
In veacul al XVI-lea gàsim, cgtre stirsit, pe spa-
nul Gheorghe Pogan, bilnuit de Imperiali cä Vne

(1) Mihályi, o. c , passim ; Hasdeil, in Col. 1. Traian,

1874, p. 126.
(2) Ibid., p. 329.
(3) Ibid., pp. 493, 498-9.
(4) V. pp. 552 §i urm., 589-91; cf Picot, in Col. lvi
Tra4 an, 1883 sail Revista p. istorie, archeol. si filologie,
V, p. 310 §i urm.

www.dacoromanica.ro
 139

cu Sigismund Báthory (1). Familia era de loc

din Urmezd Si va fi urmat sg, vorbeasca" roma-
neste, de vreme ce pe timpul lui Mihaid Vitea-
zul in limba noastra, scria Bistritei, si el pan
Pogan Jury', span ot Maramores", si Isac Po-
gan, care din vre-o sedere in principate Is1 luase
numele de biv Vornic glotni", fost Vornic de
gloatA, ca i Biltil Toma juratul din Maramu-
res, din vidicul de sus" (2). Ce e mai tIrzid, nu
se poate spune, din lipsa isvoarelor (3).
0 bucata de vreme, Domnii moldovenT ad avut
in mina lor de la Stefan-cel-Mare pIna," la di-
nastia Raresilor o parte insernnata., din p6-
mintul ardelean in unghiul BistriteI : Ciceul,
Rodna, cu patru sate (4), Ungurasul, Retegul,
Mira a vorbi de un alt feud ardelean, de o altä
fasplatg din partea regelui a dusmAniei lor vi-
teze, de Cetatea-de-Balta'. Bistrita chiar a fost
cedata in aceste timpuri de intindere biruitoare a

(1) Inedite, la Arch. de Blzboin din Viena. Vor aph-

rea in Colectia mea de documente privitoare la Mihal-
Vodd. Cf Szddeczky, Erdély és MiJuUy Vajda, p. 607,
si Mihdlyi, pp. 610-3, 622-3.
(2) Iorga, Doc. Bistrifei, I, pp. 1-2, n-le 2-3; p. 24,
No. 31; II, p. u.
(3) Ldmuriri va aduce, de sigur, in mare numdr,
vol. II din publicatia d-lui Milidlyi. D-sa publicd la
sfirsitul vol. I i un interesant document românesc
din 1593.
(4) Hurmuzaki, IP, p. 732.

www.dacoromanica.ro
 140

Molclovenilor, earl puteag hotg'ri in Ardeal soarta

luptelor pentru Coroana ungureascg. Dar, cu
toatg presenta in aceste pgrti a pircilabilor §i
camerarilor" moldoveni, nu se poate urrngri o
inriurire a stgpiniril romanesti asupra felului de
viatl, asupra situatiei sociale i politice a lo-
cuitorilor de acelas neam, ce se ggseag in feodele
cistigate de Voevozi (1).
Cu mult innaintea lui Stefan-cel-Mare, pe un
timp cind se alcgtuia abia un Stat in valeaMol-
dovel, in gura Maramuresului, Domnii munteni
aveall rkboaie pentru neatirnare cu Crail un-
guri earl' nu-0 uitase vechile visuri de intindere
ping la Dungre si, dacg, se poate, i ma departe
in Ráshritul shismatic sag Oen. In 1365, ma-
rele rege Ludovic poruncise a i se aduce nobilii
pentru a fringe trufasa cerbicie a Voevoduhfl
de peste munti", Vladislav sag Laic-Vodg. Dar,
chemat de altg ispitg, in Bulgaria apuseang, eI
II ertg" neascultgtorul vasal" pentru a se a-
runca asupra Vidinului. i, pentru c aceastg
cucerire era numai un inceput pentru lucruri
mai marl, pentru cg Ludovic se privia, si era privit,
ca dusmanul firesc al Turcilor i apArgtorul
Constantinopolei crestine, el tinu sg-si asigure
pentru tot-deauna prietenia i alianta neastirn-
pgratului Domn muntean. De aceia, nu pentru

(1) V. Prefata la Doc, Bistritei, I.

www.dacoromanica.ro
 141

o biruinta care nu fusese Inca, IY dadu el, prin-

tr'un act ce nu ni s'a pastrat, paminturi din
Tara-Rornaneasca" ardeleana, earl pe acea vreme
Inca, in hotar cu Birsa intarita de colonisarea
saseasca, erail mai nmlt pustil", In sensul ad-
ministrativ al cuvIntului, adica locuite de oameni
ran i nearzati, de pastori cu salasuri schim-
batoare. Cu vre-o cinci ani innainte, o ruda a
Francesului napolitan Ludovic, regele loan din
Paris, II luase un drept care nu era al regilor,
ci numal al Imparatului, stapinul" lor teoretic :
dreptul de a face ducate, i daduse acest titlu
provinciilor Berri si Anjou, apanagii pentru doi
din fill sal. Cu totul strabatut de idei apusene,
precum necontenit se amesteca in Apus, dr-
muind in Ungaria cu un suflet curat feudal,
Ludovic crezu c poate s intemeieze si el intre
largul curs al Oltului i muntii de zapada" un
ducat unguresc de pustietate", pe care-I darui,
cu o cetate, dar aproape fail sate imprejur, in-
draznetului stI vecin. Asa se intemeie ducatul
Fagara§ului", printeun act politic care avea doua
scopuri : tinerea in credinta a Munteanului"
printr'o posesie ce se putea sechestra ori-cind
pentru ovaire §i tradare §i prefacerea pusti-
ului" in Ora locuitä, in teritoria fiscal, ca alt
data, in parti apropiate, prin Sa0 (1).
(1) .Pind atunct Fagarwl e pomenit numal de doud
or ca terra , intr'o mentiune de locuitort romdni din

www.dacoromanica.ro
 142

Ma tirziti, pe vremea cind Joan Zipolya, lup-

tdtorul ungur pentru mostenirea Coroanel Sf.
Stefan, cduta aliatI ea s. poatd rdminea in Ar-
deal, precum ddduse Moldovenilor Bistrita, el
desfdeu, i aid cu toate plingerile Sasilor, din
stápinirea lor doud, sate, unul In fata altuia, la
Mures : Alvintul i Vurperul, pentru a le da
lul Radu de la Afumati, din Tara-Romaneascd.
De ele se Oneati patru sute românesti vecine.
Radu le pdstrd ping, la moarte, apol ele Inca-
purl in mina unni magnat ce slujise bine WI
Zdpolya, furd rdseumpgrate, trecurd la puterni-
cul Majldth, i cind Cglugdrul", atotputernicul
prirnat i tesaurariti Gheorghe Martinuzzi, avu
nevoie de Radu Paisie, i le incredintd in ve-
chile eonditii, primind in schimb, ca i atuncl,
cetatea munteand a Poienarilor (1).
Dar intro acest non' apanagiii i cel vechiti
este o deosebire ; ce se putea face in marea in-
tindere a aceluia, era en neputintg, aiet Name_

1231 si intr'o intdrire pentrn Ugrinus, a edruI familie

avea drepturi ereditare asupra cetatii i satului Sim-
bata-Mare ; Zimmermann-Werner, I, pp. 55, 177. Carac-
terul donatiel e analog cu al feodelor muntene de mai
tIrziü: Alvintul si Vurperul, ddruite spune raportul
fiscal din 1552 ; Hurmuzaki, IP, p. 721 <Ut haec ceu
pignora fidei et eoncordiae utrinque haberentur.
(1) Cf docurnentul citat si Iorga, Studfiqi doc.,III, pp.
xLvII ei n. 9, 2cm; Hurrnuzaki, XI, pp. 8-16, 849, 853, 863.

www.dacoromanica.ro
 143

In Filgaras, stapinirea munthang aduse cu sine o

colonisare, facu din locul daruit de Unguri o noug,
plantatie" romaneasca, precum scrie Vladislav, nu-
mai acolo presenta dreggtorilor domnesti a lasat
urme care se vad aproape ping in zilele noastre.
Voevozii munteni primira tara cu toate drep-
turile regale §i se ocupara siL .Intemeieze" a-
ceasta slobozie", s. faca din salsa sate §i sg
curate" padurile prin oameni adu0.. de din5ii
din Ora de dincoace de munti. Se Men aicY ca
si, in cele dintii timpuri, de cealalta parte : pen-
tru slujba de ostas,i, indeplinita inteun razboig,
sag care raminea sg se indeplineasca in raz-
boaie viitoare, boierii capatara, cimpii si sate en
indemnul sA, adune cit mai multi locuitori in
ele. Domnia ii parasia toate drepturile ei : dijrne
§i judecati marunte, afarg de cele trei drepturi
marl: culegerea birului in bani, pentru sine in-
pentru Turd pe urmg; judecata crimelor
§i intarirea ori-carei schimbari in situatia pit-
mintului, adica atributlile de stapin al parnin-
tului itrii i de hotaritor asupra vietelor.
Cneji nu sint deci in aceasta parte colonisata,
precum i-am v-iizut in Maramures, precum ii
ggsim judecind alaturi cu batrinii" in Hateg (1)
(1) Cf. Zimmermann-Werner-Miiller, II, la data de
1363 i N. DensuOanu, Monumente pentru istoria fdrei,
Fdgdraplui ; extras din Columna lui Traian , Bu-
eure§ti, 1883, p. 2, nota 1.

www.dacoromanica.ro
 144

§i-i aflam pomeniti, ca oameni liberL chiar in

Tara-Romaneasca, pina tirzlii (I). Voevod nu e
clecIt unul: Domnul, in Scaunele i cetatile sale
de peste Carpati.
Ramineall sa fie ast-fel, in aceasta prelungire,
pe pamint daruit, a Tarii-Romanesti, boieril cu
Curti le, si chiar cu cetatuile lor, cum gasim
pomenita in secolul al XVI-lea una la Sinn, (2),
cu paminturile ce pastrail pentru sine, tarini
alodiale, cu muniT, pasunile, paidurile lor rP-
servate, cu morile i locurile de moara. Apoi
dupd dImiT : vecinii a§ezati pe mosia altora, veniti
din Ardeal chiar, in aceasta noud asezare, cu. cir-
muire romaneasca, dar mai curind de dincolo
de munti, cum se hotaria tot-deauna ca slobo-
zia sa-si capete plugarii din alte stapiniri decit
a celui care (Muse voie ca ea sa se intemeieze.
Une-ori sint asa de multi, Melt fac sat alaturi
(1) Magazinul istoric, II, pp. 265-8; Uricariul, XX,
pp. 103, 112.
(2) Tempore cum per crudeles Thurcas cum Molda-
vianis hoc regnum invasum et devastatum et per eos-
dem annotatus dominus quondam Stephanus May lath
in captivitatem adductus, tune ipsi praedicti boIeroni
praefatas litteras eorum cum omnibus rebus eorum
causa defensionis ac conservationis in castellum Kis
Sink induxissent et locassent, ac ibidem una cum om-
nibus rebus eorum exdedissent , spune un act inedit
din 155'1, in Arch. din Buda, dosarul I. 39 b, 40 si 41;
1848-9.

www.dacoromanica.ro
 145

cu satul boieresc, la o parte de neamurile vechi,

prin care s'a facut descalecarea : precum Breaza
s'a alcatuit ast-fel, prin gramadirea de streini",
de colibasi" ce voiail sa lucreze si ei un ogor,
linga vechia danie domneasch a Posoritei, din
veacul al XIV-lea sari al XV-lea Inca. Tot-dea-
una ei datoresc celor ce i-ail primit si-i apara
anumite slujbe, intre care claca. lar, jos de tot,
unde nu mai este demnitate omeneasca, se afla
Tiganii, pe earl Domnii nostri i-ati impartit de
la inceput boerilor ce se luptail pentru Co-
roana si manastirilor co se rugati pentru su-
flet (1).
In cetate stall pircalabii lui Voda, si boierii
sint tinuti, dupa vechiul obiceiti muntean, trecut
In Moldova, organisata pe urma, slut tinuti
sit ajute pe acesti pircalabi la rázboiti, supt hot-
nog, cu calul, armele si dulama lor, cum si-ar
ajuta Domnul, iar, in timp de pace, sa-i stea
alaturi la judecata, precum alti boieri, in Sea-
unul OM celei marl, dad sfatul lor la cerceta-
rea pricinilor In Divan si precum boierii din
tara se afla, Para indoiala, In aceiasi insusire in
tinuturile de judecata de acolo, in judefrie ce
se Intimpina Inca de la inceput. Se judeca si
(1) hail aceste ldmuriri din colectia tipdritd de d.
N. Densusianu In Columna lui Traian i scoasd si
aparte cu titlul ce am ardtat. Actele se aflà in dosa-
rele de avocat ale 1111 Aron Densusianu.
10

www.dacoromanica.ro
 146

aid dupà obiceiul romanesc, ajuns, in obladuirea

Voevodului, un drept de Stat: doIsprezece tre-
buie sa fie de fata, la cercetarea jalbelor, la in-
tarirea schimbarilor de proprietate, la adoptarea
rudelor mal de departe (1), a strainului chiar care
ajutit la imbunlitatirea moie la facerea unel"
mod, d. ex., fiind adoptat pentru o parte din
venitul el , sail a crestinului care fägadueste
un comindat dupa, moartea parintelui de adoptie.
Ca in satele sibiiene, si aid se core ca hotarIrea,
ca sa fie trainica, sa se spuie in auzul tuturora
de trel oft Si aid pedeapsa e mai mult o ras-
cumparare, vinovatda traind pentru judecator
intre prigonirea i iertarea celor interesap : ded
si aid se osindeste mai mult la un birsag, ma-
sura ce se pastreaza pima tirzitt, la prefacerea
desavIrsith a tuturor obiceiurilor. Cine calca o
hotarire a Scaunuldi judecatorese" e peclepsit
cu o suma ce se imparte pe din doua intre ju-
decator i acela ce s'a tinut de spusa lor. Curn-
paraturile se fac i ne aducem aminte eh', in
vremea de tot veche, Domnul primeste dincolo,
ca taxa, pentru prefaceri privitoare la stapinirea
mosfilor un cal bun" cu bani une-od, dar si
cu boi, caT, berbed (2). Juraoril: joaca, fireste,
(1) 0 adoptare a fetelor ca fii pentru a putea mos-
teni, in Col. 1. Traian, 1874, p. 132.
(2) Cele-l'alte stiri mai mult in N. Densusianu, 1. c.,
dar si in cele trel dosare privitoare la Fagdras din

www.dacoromanica.ro
 147

un rol mare in statornicirea adevgrulul i, rind

e vorba de libertatea sag vecingtatea unui sat,
tgranif se aratg gata sg-sl aducg ping la doug
sute de adeveritori aT unei marturisiri, ce se
dovedeste apoi falsg. Ping si dgrile vechl sint
cele din care, in stgpinirea celor d'intglg Voe-
vozi, se hrgnea Vistieria: dijmele. Vlad Dracul,
dind unor boieri stgpinirea in Faggras (1), II
scuteste de dijmele domnesti pe ol, porci, al-
bine, si Inca in al XVII-lea veac se vorbeste de
gostina pentru ghindg, adecg pentru acei ce o
mgnincg din pgdurea boerilor sail a cIrmuirii (2).
Toate aceste datine, carT sint acele ale epo-
cel colonisgrii, se pástrarg neatinse, mult timp
dupg ce leggturile politice se rupserg si nu furg
inlocuite prin altele, Fgggrgsenii nefiind pgstori,
ci lucrgtori de pgmint i cárgusl, iar cei din cetate
mestesugari (3). i, ping in vremi cu total noui,

Archiva din Buda, din urbariile unor comune fdgdra-

sene trecute, in secolul al XVIII-lea, in stdpinirea Si-
biiului i aflatoare azi in Archiva acestui oras. V., in
fine, Analectele lui Eder, in BibL Museulm din Buda-
pesta, fol. lat. 2241, V.
(1) Hurmuzaki, 12, pp. 574-5. Cf. Iorga, Studii gi
documente, III, pp. xLvrtvm.
(2) 1678. Taxa vulg, gosztina Pénz dicta, ex glan-
dinatione in districtu fogarasiensi . inventariul Fdgd-
ramlui, in Arch. din Buda.
(3) Pentru cehul lor, organisat cu totul ungureste
in vremea lui Apaffy v., Densusianu, 1. c.

www.dacoromanica.ro
 148

numele de altä data se pastrara : boierii faga-

raseni, chiar si din veacurile al XVII-lea si al
XVIII-lea, se numeati Inca' Roman, Aide, Mares,
Nan, Cobuz, Comsa, Stanislav, Gorun, Bucsan,
Leavul, Todoritan, sat, cu numiri biblice: ZaheI,
Iosiv, Moise, Avram, Iacov, David, deosebindu-se
si ast-fel de Romanii, de altà obirsie f cu alt
rost, cari-I Incunjurail.

innainte de a-i vedea cum ni se infatiseaza,

sckutl i umiliti de vremuri, In timpul prefa-
cerii de lege, cite-va lamuriri istorice asupra
soartei tdril pe care o locuiail. Cu prilejul lor
vor veni de la sine lamuririIe asupra schimba-
rilor petrecute in aceasta insula isolata de res-
tul Romanimil muntene.
Vladislav-Voda capatase cel d'intaiil Fagara-
sul va fi t,inut mdcar pima la Inceperea prin
1373 a unei politice care nu se potrivea cu in-
teresele i idealele Ungariei. Tinutul cel noil nu
i se afla numai in titlu, ci Voevodul face da-
ruri in cuprinsul lui : ast-fel, credinciosului sU
luptator i rudei sale iubite Ladislaa de Doboka,
fiul unui boier asezat In Vinetla Fagarasuldi si
stranepotul Banului Micud (1). Dusmdnia, pe care

(1) Cf. Iorga, Lupta pentru steipinirea Vidinula in

1365-9, in Cony. literare. XXXIV, pp. 974, 989, si Zim-
mermann-Werner-Miiller, 1, p. 585. Ala donatie se po-
meneste intr'un act tirziii; Col. 1. Traian, 1874, p. 126.

www.dacoromanica.ro
 149

el o deschisese din nal, tinu i supt urma§ul

s6,11 Dan, de la care n'avern acte cu titlul Ft-
grau1ul (1) Cind, cel mai tIrziii la 1387, Mir-
cea avu Domnia asupra prii-Romane§ti, el intrg.
la rindul lui in antagonism cu Craiul" vecin,
legindu-se impotrivg-i cu cellalt ginere al lui
Ludovic-cel-Mare, Vladislav de Po Ionia. Acosta,
care avea nevoie de un asemenea prieten, nu-i
intari numal FAgArasul, ci Mcu din satele ro-
mh,neti din preajma AmJau1uT un adaus la ve-
chiul ducat" din 1395, as,a Melt noul Voevod
putea lua titlul, §i maT räsun'ator, de duce al
Faggra§ului §i al Amla§ului".
in aceasth" feudA de peste munti, numele
lui Mircea orinduitorul, pgrintescul IndreptAtor
al supu§ilor sM, n'a perit din amintirea oame-
nilor. Avem o danie a lui in aceste pArti (2),
dar bAtrInii ce trAirA dup`a dinsul se deprinserA
a face sä se urce inceputul tuturor boierilor"
pinä la cirmuirea lui IndelungatA §i binefAcAtoare.
In faptä, credinciosul luptator pentru cres.ting,-
tate, bunul vecin al Ungurilor, Dan al II-lea, nu
se vede stapInind In Fggara,, dar viteazul flu

(1) Hasdeu, Ist. (Titled, ed. 2-a, p. 127 si urm. ; On-

ciul, in Cony. literare, XXXV, p. 1014, nota 1. Ca a dona-
nit Radu, tatal lui Dan si al lui Mircea, nu dovedeste
nimic pina acum.
(2) Hurrnuzaki, 12, pp. 341-2, no, cm,loont.

www.dacoromanica.ro
 150

al lui Mircea, Vlad Dracul, creaza si el boieri

de acestia din tara Oltului (1).
Apol Voevozi mai slabi plecara tot mai jos
fruntea innaintea Turcilor i crodinta lor intim-
platoare fata de Unguri nu se mai crezu vred-
nick de o ast-fel de fasplata (2). Mai intilnim dupa
moartea lui Vlad un Domnisor care-si asteapta
norocul la Am las (3). Apoi, pe cind Amlasul si
satele romanesti ajungoati statornic in mina Sasi-
lor, FIgarasul, daruit acestora in 1469 si 1472 (4),
se intoarse la Coroana i ajunse un zalog sait
un apanagiii tot-deauna gata.
La inceputul secolului al XVI-lea, pe dud, pen-
tru o suparare, la 1503, Faga'rasenii ard pina la
Sibiiii (5), stall in Maras, ca pircalabi cei trei
Thomory, Paul, Laurentiii. si Nicolae, call se a-
mestecara adesea in afacerile noastre (6). De la
dinsii el fu luat de un Roman, de un neam de
boieri din aceste parti, care avea intro innainte-
mergatorii sT pe un Dragomir si un Oprea, s, i
era invocat ca ruda, pe urma, de boierii faga-

(1) Ibid., la, pp. 574-5. $i in 1452 Vladislav Dan se

aratà ea avind de fapt Fägdrapl; Co/ 1. Traian, 1. c.
(2) Radu eel Mare ceru in zadar vechile feude. V.
Hurmuzaki, IP, pp, 509 10.
(3) Cony. literare, XXXV, p. 151, 153n.2
(4) Hurmuzaki, ID, pp. 189, 222.
(5) Eder, Exercitationes, pp. 102-3.
(6) V. Exercitationes p. 89; an. 1524.

www.dacoromanica.ro
 151

rAseni Penciil (1). Stefan Majlath, puternicul

Voevod ardelean de mai trirzill, care dori neatIr-
narea i Intllni in cale pe Voda Rares din Mol-
dova, ca s piara prin el, a fost domn liber al
tariI Fagarasului" si a judecat si el pricini de
parnInt prin aceste parti (2). El rasa' cetatea gi-
nerelul sail Andrei Báthory, care statea in le-
gaturi dese cu Mircea-Voda Ciobanul, primind
totusi la el si pribegi, fugari de mlnia acestuia ;
vduva lui Majlath, Ana Nadasdy, se afla linga
dinsul pe atunci (3). Alt Roman i alt vinator
de coroana, Gaspar Bekes, judeca apoi aicl si
filcu sa-1 treaca pe dinnainte rindurile boierilor,
pinä ce i se Ma cetatea cu sila. De aid' innainte
avem pe Cozma Horvath, iarasi un bun prieten
al Domnilor munteni (4). lii epoca lui Mihai Vi-
teazul, se afla aic Baltazar Báthory, i marele
Voevod a lost pe la acest magnat vecin, pe cind
nu era Inca decit un pribeag amenintat cu moar-
tea. Cind Sigismund, ucigasul lui Baltasar, pa-

(I) Col. mi Traian, 1883, p. 182 ; Hurmuzaki, 12, p.

503; an. 1418 ; Analectele lui Eder, VI. Inteo scrisoare
inedita, din 20 Maiu 1540, Toma 1\adasdy si Ioan Zalay,
pretind insä cã ii s'ar fi dat cetatea lor i lu1 Majlath
la un loc si cà acesta li-ar fi cedat partea (Archiva Aca-
demiei maghiare, cutia XIII).
(2) Eder, Analecta, V; 1535.
(3) Hurmuzaki, 116, p. 738; XI, p. 800.
(4 Hurmuzaki, XI, la acest nume.

www.dacoromanica.ro
 159

rdsi Ardealul, el ldsd Flgaras,u1 sotiei sale ar-

chiducesa Maria-Cristina, care hotdrete inteun
rind asupra unor locuri de arat, spunind si cum
se chiamd, ele In limba sdlbatecd a Românilor" ( I).
Mihai, de la care avem dou'd hotdriri pentru bo-
ierii de aid (2), statu citeva zile in cetate, in
s,i averea in
April 1600, §i-s,i addposti familia
acest loc curat romattesc, pe care era bucuros
sd-1 pdstreze, dac d. ar fi s piardd pe cele-Palte.
Dupd dinsul, incepe decdderea. Vaduva lui Beth-
len, Caterina, RdkOczyi amindol, Susana Lo-
rántfy, vdduva lacelui dintiifl. Apaffy, sotia lui,
Ana Bornemissa, tinurd adesea Curte crdiasca
in Fägdra, dar aceasta nu folosi rnult boie-
rilor nostri. ET iT pierdurd, tot mai tare ca-
racterul vechiti l, cu ding eel ce stäteati supt
ascultarea lor. Vedem de aceia cu nume ca Bar-
bély, Szdkely, care se potrivesc as,a, de putin cu
ale celor-Palti. Obiceiul armelor de familie pd-
trunde. Prin cdshitorii, fetele primind pdmint ca
zestre, WO din mqiile vechi se instrdineazd.
Insemn6tatea vecindaqii, special romdnes, ti, scade:
in loc slut iobagi, ca in satele magnatilor, si une
ori cirmuirea, care InlAturd claca, iea pdmintul
(1) Quasdam duas partes terrarutn arabilium bar-
baro Valachorum idiornate Theus vocatarum . Dosarul
I din Archivele din Buda.
(2) Szddeczky, Erdély és Mihdly Vajda, ed. a 2-a,
pp. 335-6 0 Iorga, Studil si doe., IV, pp. 15 6.

www.dacoromanica.ro
 153

boieresc §i, a$,ezInd pe el vecini, 11 preface in io-

bagI ai fiscului, dindu-li biräi tot din rIndurile
lor robite Slue crAie$I: bucAtari, vizitiI, sInt
inna4aV la boierie fagar4an'a'.
In acelasj timp, se desfac bucAtI din tarA"
pentra a fi 'd'aruite, amanetate sati vindute. Si-
gismund Bithory dgrue§te lui MihaI-Vo4 alia-
tul s4 in chip ereditar, Bolia (1). Regenta Ca-
terina z'alogqte Po§orta (2). in 1653 se amane-
teazA pentru 1800 de ughi lui Preda Vornicul
muntean, din neamul B. incovenilor, SImbata-de-
jos (3). Un Serban Vajda cumpthl de la Apaffy

(1) Raportul episcopului latin Napragy cdtre Ru-

dolf, in Hurmuzaki, 1V1, p. 287. Aici se vorbeste si de
clddirea mandstirii Billgradului de Mihai, afirmindu-se
câ lucrul s'ar fi sa.virsit Inca supt Sigismund, ceia ce,
date hind imprejurarile timpuhii, desprelul dominant
pentru legea Valahilor, pare totusi foarte gral de pH-
mit. Acesta e textul la care ma raportarn, gresind asupra
locului unde-1 cetisem, mai sus, cu prilejul discutiel a-
supra intemeierii Mitropoliei din Alba-Iulia. Dar se
vede dintr'un document inedit, in Arhivele Statului
Mandstirea dinlr'un lemn, pach, 18, no. 1 ca exista
prin 1595 o biserica din Belgrad , in care s'a ingro-
pat atunci Danciul Brincoveanul, tatal lui Matei-Vodt
de mai Grain.
(2) Col. 1. Traian, 1882, pp. 94-5.
(3) Eder, Exereitationes: Georgius Rdkotzi anno
1653 portionem possessionariam in Fels6 Szombath,
districtus Fogaras et cornitatus Albensis, generoso do-

www.dacoromanica.ro
 154

mosia Copacel. Simbata-de-sus, cu Besimbacul,

Vistul, Dragusul, ajunge a fisculul, trece la gu-
vernatorul Gheorghe 13AI-iffy i e cumparata de
la acesta, supt forma' de zalog, de Constantin-
Voda Brincoveanu (1), care trimite ca s'o admi-
nistreze pe Logoratul Stancu". In 1702, o Ungu-
roaica din familia Gilányi are Berivoiul. Recea
fu cumparata in parte de Stefan-Voda Cantacu-
zino i ramase vaduvel i fiilor sal, pina ce fis-
cul o Ina de la el' pentru tradare. Pe atunci,
magnatii Teleky, Barcsai, etc. IV' aveail paminturi
fagarasane, rupte sati cazute din vechi boieril
ale lui Mircea-cel-Batrin.
Din urbarii, statistice agrare, ce se pastreaza
la Sibiiti, pentru satele din acest tinut ce s'ail
daruit Sasilor : Besimbac, Vist, Dragos, en tot
ce se tinea de ele, vedem limpede starea de lu-
cruri In tot secolul al XVIII-lea. Boieril nu mai'
slujesc la oaste, i judecata lor e Impiedecatà
de a judecatorilor domnesti, iudices curiae. Ei
ail tribunalul lor deosebit la judele nobililor",
la sedria comitatensis", si nu platesc decit pen-
tru iugera colonicalia, tarinile ce nu slut vechi
boieresti, o plata de gaini. Ei singuri aü drep-
mino Praedae Vornik, Vaivodae Transalpinae consi-
liario, impignorat in 1800 flor. hung. Documentum ex-
stat in Archivo carolinensi... .
(1) Cf. si Iorga, Doe. privitoare la Constantin-Voda,
Brineoveanu, Bucuresti, 1901, p. 165.

www.dacoromanica.ro
 155

tul la folosirea Vadurii. Dar in sate el se gdsesc

de-a valma cu tdranii, lIngd earl: start in locuri
de jude i juratisi, recunoscindu-li-se desdvirsita
libertate, nobleta i armele din stemd, li se a-
minteste c, i ei fac parte dintr'un popor care
e numai tolerat In provincie.
CO mai multi din sáteni, rupti de boierii lor,
sint iobagi. Pe lined ce dart Impdratului, ei se
incovoaie supt sarcini foarte grele fatd. de domni".
Fiscului II d'adeart innainte, eind el era si dom-
nul", patru zile de lucru cu mInile sail doud cu
carul, din cele sapte ale sdpamdnii, intro care
Dumineca odihnii i sdrbátorile de care Ungurul
nu tine samd. Dupd ce veni stdpinirea parti-
culard, se facu numai o imbundatire aparentd.
Se ceruril, in adevdr, numai doud zile cu boil si
trei, sail chiar numai doud, cu mInile, dar ziva
domnului", tinea din zori pind la apusul soare-
lui"; satele mergeail la lucru pInd departe ; in loc
sa fie apoi, ca innainte, ca unitate de lucru, doi
párinti de familie, muncind cu rIndul, datoria
c zu asupra ori-cdrui teran insurat. Griul se
dAdu de la Curte, dar aceasta aduse un prisos
de lucru, cu coasa, inch' o zi. Ca si innainte, numai
finetele, trase la sorti, rdmaserd deschise ioba-
gilor; muniT,rIu1, Vadurea furdoprite de domn"
§i boieri. Dijma se culese de pe ori-ce venit al
bordeiului: din miei, iezi, porci, stupi. 0 taxd
de 3 fl., 20 cr. pe an de fiece tatd de familie sari

www.dacoromanica.ro
 456

1,40 pentru casa condusg de o vgduvg se mai

adgugea i, ca so fascumpere, trebuia o muncg
de patru sgptilmini. Femeile impleteall i coseati
la Curte. In sfIrsit, bgtgile erail de fie-care clipg,
si un trimis al Sasilor, care pomeneste desel6
fugi in lume, aminteste de pedepsirea cu doug-
sprezece bete a unui mosneag de cinste, mai
mare in satul sti honestus senecio fiind-cl
nu incgrcase atitea lemne pe carul sti Yuen sg-1
rupg.
Ceva mai bine trgiall numai vechil vecini",
inquilini. EY aveail numai claca lor i o zi de
lucru pe sgptgmIng in unele locuri, aiurea ju-
mgtate din socoteala unui iobag, in sate mai
fericite vre-o lung de lucru in tot anul.

Aid ajunsese boieril fäggrgseni i supusii lor.

Dar ei nu trgise in zadar. Prin ei se vgzuse
ping tirzirt in fata Ungurilor Români cad' nu
tineatt plugul, ci sabia, ca i stgpInitorii. Si apoi
dintre dinsii ati rgsgrit oameni cad ail jucat ro-
hirb insemnate i ne-au fgcut cinste. Un Ionasco
din Sercaia Serkeiezy hiptg pe vremea tul-
burgrilor rákOczyene din veacul al X VII-lea ;
secretariul lui Apaffy era un boier. Nagy de
flarsány, ornul lui Gheorghe Stefan al Moldovei,
tovargsu-I de exil, poate sä fi fost din tara Oltului,
si de aid era secretariul" lui de ungureste, Ioan
Mondrai, cgruia Susana Lorantfy -1 d'adu la 1654

www.dacoromanica.ro
 157

noble.ta i arme, intre care un calamus scrip-

torius, un condehl de diac. La anul 1676 ea-
sim pe un Serban Talaba, zis i diacul", din
Sescior, care fu provisor" al bunurilor regale la
fIgAras, i tim c`a, un Talaba a fost agent pinA
in Rusia al pretendentulul RákOczy din secolul
al XVHI-lea si a purtat titlul de baron (1). .5i.
ce-a fost alta decit un boier de Fag Aras, mindru
de originea sa boiereascá, marele Sincai, descope-
ritorul plin de rIvnA al trecutului romhnesc (2)?
1126mIn cite-va cuvinte de spus asupra altor
Roman Y. pe earl' imprejurAff priincioase 'ff tinurá
pinA tIrziU intr'o situatie privilegiata, de no-
bili rgzb oinici.
In secolul al XII-lea intaiii,Ungurfi se simt
in stare s'a, treacA riurile care deosebiail vechile
lor stápIniri de peninsula balcanic6 propriii gist.
0 puternic6Innaintare a Bizantinilor supt Manuil
Comnenul IT ra'spinge, amenintindu-Vin tara lor
chiar. Apoi barina impArAie greacg e in1ocuit6
(1) Hurmuzaki, Supl. IL si Inventariul inedit citat.
Cf. Col. lui Traian, 1882, pp. 224-6.
(2) In secolul al XVII-lea gasim pe un Stefan Sincat,
zis Strimbul. Un act din Sinca, poate foarte vechiii,
in Iorga, Socot. Brapvului, pp. 154-5. 0 lista, cu ex-
plicatii, din 1647, a popilor fagh.rgseni, inedità, in Arch.
din Buda: n'am copiat-o, fiind scrisas in ungureste.
diploma de boieri si in revista maghiarbi Turul, XII,
p. 175.

www.dacoromanica.ro
 158

cu o alta latind, plind pe neastImpAr feodal,

Bulgarii Intemeiase la Nordul ci, cu ajutor ro-
manesc de pdstori. o impdrätie in numele cd-
reia se face un too i luptdtorilor pentru liber-
tate, impArdtia Bulgarilor §i a Vlachilor" sag,
printr'o rea traducere de pisar latinesc, a Bul-
gariei i a Vlachiei" (1). Am vdzut si innainte
ce urmdri avurd aceste lucruri pentru Ardeal
si pgrtdle de peste munte".
Dar nu le-am spus pe toate. i aiurea decit
in Birsa si in Risimea noud se luard mdsuri de
Intdrire §i aph"rare In tot lungul granitii sudice.
Dupd ce regele Andrei trecu muntii pentru a
scoate din Cumania" pe Teutonii prea neatIr-
nati, fiul lui, Bela, alcdtui o stdpInire transal-
pind" in pdrti de munte mai bine locuite pentru
Conrad, fiul unui Cristian, unul din coloni§tii
secolului al XII-lea, caie dildu numele sü sa-
tului Cristian" de 11[110 Sibid. Conrad cdpätd
§i el, la 1233, un pdmint de granitd, nu departe
de insula" ardeleand a lui Cristian, dintre cele
doud, riuri mai apropiate de wzarea sa. Pd-
mIntul ddruit lui Conrad se intindea de la ulti-
mul afluent ardelean al Oltului, Lotrul de la
(1) Cind, pe aceste timpuri, nu exista decit de-asu-
pra Dundrii, o Cumanie sprijinitd pe mulled vlahd,),
iar dincolo cete de Vlachi , minind turmele cu arcul
in mind. Oltenia, necumand, nu era o Vlachie de pus
linga Bulgaria..

www.dacoromanica.ro
 159

Turnu-Rq, i se ehema Lovi§tea, nume ce s'a

intins pe urmg Prin ingrijirea noului sthpinitor
muntean", se innaltA cetatea Tálmaciulii, in sus
de pasul unde poats tot el intemeie Turnul-Ro§u :
la 1265 i se zicea acum Conrad de nlmaciti".
0 cetate a Lotrului, o Lothorvar", Lauter-
burg", datorith tot activit4tii lui, de sigur, se in-
tImpin'a intr'un ordin regal din 1453, §i In veacul
al XVIII-lea Inca i se mai vedeail ruinele, intre
Boita §i granita de atunei a Tarii-Romane§ti,
ruine ce n'ah dispArut Inca nici azi en totul (1).
El mai avea castelul Salgo" i un numa'r de
sate, din care mai afrdm, in veacul urmgtor, in
sthpinirea familiei: Arnla§ul, Alamor, Tálmacih,
Sheel, Orlat §i cinci sate romilne§ti" nenumite,
ce par sh fie InsA: Thlmacelul, Boita, Plopi, Por-
cesti §i Sebe§ul, cu care a fost dttruitA cetatea cA-
tre Sa§1. in 1453 (2). Cum se vede, un alt ducat"

(1) Actul nu e reprodus in Colectiile noastre. Eder

1-a cuprins in Exercitationes ale sale mss., pp. 14-6

,
4< castra nostra regalia Tholmach et Lothorvar ac tur-
cis Veresthoron vocata, in comitatu albensi addugind
ca notdp. 20:gLothorvar: castri huius rudera os .
tenduntur quidem hodie edam inter pagum Boitza et
limitern ValachiaeD. Actul e i in I. Puscariu, Memo-
rid pentru Siliste i Talmacid (1868).
(2) Donatia citatd. Pentru cele-l'alte, spre a nu in-
multi citatiile, trimit la tabla din Zimmermann-Wer-
ner-Miiller.

www.dacoromanica.ro
 160

de Romani, de cealalta parte a Oltu lui, in fat,a

Fagarasului.
Dar venira Tatarii, si Conrad, daca, trecuse
granita, fu aruncat innapoi. Pe urma, cInd regele
chema In aceste parti pe cavaleril Hospitalieri,
nu se mai vorbeste nimic de pamintul lui Con-
rad, intarit totusi in zadar, lui i fiului Nicolae.
Acesta statu mai mult in Cisnadia vecina, casa-
torindu-se cu nepoata unui nobil ardelean, Ca-
zut in lupta cu Vladislav-Voda. Fratele sail loan,
aratindu-se rebel regelui, familia fu indepartata
de la granita cu despágubiri. Talmaciul ajunse
al vicevoevodului ardelean i fu ars de Vladis-
lav la 1365, cu. manastirea Sf. Nicolae, facuta
poate de fostul domn" al locula in loc, se
zidi Indata o Landskrone", pentru a infrina pe
Munteni, cetate din care se \rad urme Inca si
in zilele noastre (1).
In 1453, si Talmaciul i cetatea Lotrului §i
Turnul-Rosu erail sfarImate cu totul rupta et
penitus desolata,--- §i Turcii treceail in voie din
Tara-Romaneasca, de-a lungul Oltului, in Ardeal,
catre cetatea Sibiiii". Aceasta aduse pe regele
Ladislail sa daruiasca, i cetatile si satele ro-
mânesti vecine, Sasilor. Vedem, in 1489, pe Ma-

(1) Cf. publicatia citatd, art. mai in Cony, lit. pe

15 Nov. 1900 si o nota a lui Eder, 1. c. : Supersunt
etiam nunc rudera castelli quod Landskron adpellantz.

www.dacoromanica.ro
 161

tel Corvin poruncind, din Viena, srt se dreagd

TAlmaciul. Dar Sash Ii amanetard In veacul ur-
rndtor, lui Majldth din FAgdras, pentru 2.000 de
florini i, la 1533, dupd' scdrImarea regatului un-
guresc, Turnul-Ros era rupt de ape si nu se
mai refacuse (1). Cit despre locuitorii romfinT
din acest ducat" neizbutit, devenit Scaunul
TAlmaciuluT, ei triali In liniste supt Sasl, cam
In felul celor din Siliste, cum am vdzut.
Vorbisem de donatia facutd Hospitalierilor
cu voia Papei in 1250. ET cdpdtasP, pentru a o
impopora, Oltenia si voia de a lua apárarea tärii
de peste Olt, transalutanel". Dania cuprindea
doud chenezate oltene, ale lui Joan si Fdrcas, a-
tribuia jumdtate din veniturile ce lua regele de la
Românii" ce se alcdtuise in Voivodate: Litvoi (2)
la dreapta OltuluT (3) si Seneslail la stinga.
Ea opria pentru rege pescdriile de la Celei, in
(1) Eder, 1. c., pp. 21, 23, 33, 35.
(2) in facsimilele date la sfirsitul vol. I din Hurmuzaki,
No. 116, sta.' limpede : Lytvoy . in cele cloud docurnente
unguresti ce-1 mentioneazA sta. intr'unul: (p.457) t Lyth-
von , in altul < Litva, ; facsimile nu stailla dispositie. in
cel dintil, y a fost citit ca n, in cel-lalt oi ca a, ca si in
Lytva din 1251, unde s'a transcris fàfl in actul solemn.
(3) Un Lithvon= Lithvoy, in secolul al XV-lea in
tara Hategului, Hurmuzaki, Ia, pp. 515-6. Un Locovoi
Lotovoi, in Maramures; Mihdlyi, pp. 50, 129, 526.
Un Litovoi bulgar i doi moldoveni se citeaza in On-
ciul, Originile principatelor, pp. 172-3.
11

www.dacoromanica.ro
 162

chenezatele pomenite, precum i, in tara lui

Litvoi, tara Hategului", dar ii dadea in deplina
stapinire locuri la Codlea, vechia cetate de granita
a Birsel,Innaintea Branului facut de regele Lu-
dovic (1),tara Severinului", cu muntii i tinu-
tul ei", care se intindea la Apus pina la tinutul
cetäiT vecine Carasul, iar la Räsarit pina la
cele doua chenezate. Aici era un castel Seve-
rin" (2) si locuri vecine" (3). Propaganda ca-
tolica' incepuse aici Inca din 1237, iar un Ban
fusese asezat, ca in Croatia, Ina, de prin 1233.
Mai de demult erail Romani in partite Seve-
rinului i Carasului, cetatile noui, dar regele nu
se ocupase a intari aceasta granita, unde era
numai vechiul castel Keve", pe care nu still
daca n'ar fi prea indraznet a-1 traduce printr'o
romaneasca: Cheia". Luptele de dupa Ionitt,
marele Imparat bulgar, biruinta Ungurilor la
Vidin adusera intemeierea cetatilor pe eine stie
ce vechi urme bizantine, i creatia Banatului. In
zadar incercara Bulgarii a-1 lua innapoi in in-
tiiul deceniti dupa' donatia, probabil zadarnica,
facuta Hospitalierilor. Banatul se 'Astra In mina
Ungurilor i innainta Inspre Apus pina Intr'atita
Incit cuprinse supt el si tinuturile cele-Palte din
(1) Cf. i Co/. 1. Traian, 1. c.
(2) Hurmuzaki, I, p. 154.
(3) Cf. Iorga, Studii i doc., I-II, p. xvii i Onciul,
in Cony. Ut., pe Ianuar 4901.

www.dacoromanica.ro
 163

fata Sirbilor i Bulgarilor apuseni. Numai pe

urmg, cind Voevodatele de la dreapta i stinga
Oltului se reunirá intr'o singur6 Tarä-Roma,
neascg liberà, ea ciut s aiba la Apus si Se-
verinul, care fu ocupat IntIiü supt barinul Ba-
sarab-Vod6. Ungurii se luptarA o bucat'd de vreme;
apoi Ludovic cel Mare crezu c e mai bine sg-si
strAmute centrul de sapinire la aceastA granita
in Vidin. El intemeie deci un Banat vidinean,
de care se tinea si tot ceia ce se ga'seste la
Apus chiar de cetatea Severinului, acum mun-
teang. Dar Banatul acesta nu dufa, i regele In-
cercg printr'un nal rAzbohl s restituie pe cel
vechiti (1). La urm6, Severinul c'azu in mina Tur-
cilor, putin innaintea peirii regatului, i Banatul
ajunse s'a fie asezat in Lugo i Caransebes, pIn6
dispáru din realitatea istoricg (2).
In tot timpul de luptä cu Turcii, Românii din
Tara-RomAneascP a Banatului", famasi supt
(1) V. actul din 1376 al lui Ludovic, pentru doi Ro-
mani Carl participd la reoptentio civitatis et terre
zeuriniensis, ; Col. 1. Traian, 1874, 1. c. Academia Ito-
mand are un facsimile fotografic dupa confirmarea
actului de regina Maria.
(2) Cf. bunul resurnat al d-lui Dragalina, in Bibli-
oteca noastrav din Caransebes; 2 volumase. Materialul
e in studiile lui Pesty Fr. asupra Banatului Severi-
nului i comitatului Carasului, la care trebuie sá se
adaoge doeumentele tiphrite de el in «Disertatiilex. A-
eademiel maghiare, V, nr. Paminturile severinene furd

www.dacoromanica.ro
 164

Unguri, se deosebird printr'o inddfatnicd vitejie.

Ei erati impArtiti dupd, nevoile apdrdrii vaduri-
lor, drumurilor i pasurilor in opt tinuturi marl
sail districte românesti", cu un centru de ju-
decatd la Sebes, si aveall cneji si nobili, cari si-ag-
'Mauls numele In istoria Ungariei. Pavel luptdtorul
din Cimpul-Pinei era un chenez din Banat, unde,
ca i in alto prl, cneji emit numai Românii.
Dar Tamil se asezard In Timisoara Si Incill-
card tot mai mult din pdmIntul vecin supus
Ardealului. Caracterul militar al Românilor, care
nu mai era cerut, se pierdu, si cu dinsul indrep-
tdtirea privilegiilor lor. Populatia sdfaci in aceste
locuri vesnic prAdate si, cind Imperialii, cucerind
tara, aduserd Sirbi In masd, pe 1ing Sirbii venig
Innainte, clnd asezard sate si tirguri de Svabi", ei
coborIrd si mai mult situatia noastrd acolo.
Am vdzut c Hategul se tinea si el de tara
lui Litvoi. Asupra acestei tdri, care pdzia insa.
o trecdtoare, a Vulcanului, i alta, spre Apus, a
Porta de Fer, izvoarele tac pInd mult timp pe
urmd (1). Aid locuia totusl o puternicd nobilime
läsate Românilor duph ddrimarea castelului, si ele furl
cerute de Turd numai in 1580 (Hurrnuzaki, XI, pag.
634-4, No. 78 si notele). Acolo gAsim in 1591 pe Mihnea
Turcitul (An. Ac. Rom., XVIII, p. 101).
(1) Aceasta a observat-o si d-1 Hasdeil, in Negru-
Vodei, din care cea mai mare parte e numai fantas-
magorie pentru spiritele naive sail o distractie personald
a autorului cu afirmatii in gol.

www.dacoromanica.ro
 165

romaneascil, avind juratil ski, scaunele sale ju-

decktoresti, chemarea sa mifitark. In multe rindurl
aflkm in acest unghitt curat românesc persoane
ce poartk numele de Basarab, pe care Basarabul
muntean 1-a prefácut in nume de dinastie (1).
Si aid aflkm, in sfirsit, cnejii caracteristici.
Rolul lor cel mai strklucitor e in secolul al
XV-lea, cind se dail in Ardeal marile lupte cu
Turcil, in care el ail un loc de frunte. S ne a-
mintim nurnal de lupta de supt Hateg pe la
1420 si de aceia din 1442. Ca si FkgArksenii,
Sibiienil, el erall oameni neastimpkratI si ajutail
adesea contra Ungurilor pe fratil lor de din-
colo. Astfel in 1434, cind comitele Secuilor po-
runcia sk se ucidil cu totul" penitus interfi-
ciantur In munti Rornanii din rágkras In%e-
lest cuMunteni1,serkscoa1d i nobili de ai nostri
din Hateg, cad tree de ceia parte, si se intorc
prkdind (2). Mal pe urmk, el se coborirk, färd
sa stim cum, prin documente descoperite pink
acuma, in starea boierilor din Fkgkras (3).

(1) La 1398 Col. lui Traian, 1882, p. 3; Hurinuzaki,

P. p. 397 , la 1435, ibid., pp. 592-4, No. 496,la 1433;
ibid., I, pp. 18-9. Cf. COI. I. Traian, I. c., pp. 120, 130, 133.
(2) Confiscgia contra lor in 1435; in Hurrnuzaki, 12,
pp. 592-4, No. 496. «Moldova pare a fi pentru «Tara-
Româneasca . Cf. ibid., p. 590, No. 492.
(3) V. Operele lid Constantin Cantacuzino, pp.
434, 132.

www.dacoromanica.ro
 160

Hategul era un district" roman de militari

si el era In legátura cu cele din Banat. Tot asa
era si cu districtul" din Uniedoara, dar despre a-
costa nu putem spune aici mai mult decit ca el a
dat nastere celui mai mare Roman din clti aa trait
intre Unguri i pentru Unguri: lui Ioan Corvinul.
Istoria Unirii, pe care ail intunecat-o si corn-
plicat-o patimi, usoare de inteles, dar daunatoare
statornicirli adevarului istoric, e nu se poate
mai simpla, precum simple erail imprejurarile si
simpla firea poporului a card( aristocratic) de
popi foarte putin carturari a luat, In mai multe
rinduri, supt doi Vladici unul dupa altul, aceleasi
masuri, pe care le poruncea vremea
Osti imparatesti intrase in Ardeal, i Inca din
1691 satenii jurara in limba lor patriarhala cre-
-dinta unui nog stapIn. Fata de acesta, aliT, mei*
locuiail in cuprinsul acelelasi tari, gásiaü un sprijin
In vechi diplome, In obiceiuri ce nu se mai puteail
Inlatura, in bogatie, in cultura, In deprinderea de
a purta armele. Românii aveail cu dInsii numai
numarul, de care gavernul Imparatesc tinu seama,
dar nlmarul singur nu pretheste nimic fail con-
stiinta care lumineaza i organisarea care adung,
puterile. in vecinatate, erail Domni de acelasi
neam, carT erag deprinsi sa se amestece In a-
facerile Bisericii din Balgrad, forma unica supt
care se infatisa in vederea tuturora intreg po-
porul romanesc din Ardeal. Din Tara-Romaneasca

www.dacoromanica.ro
 167

venise, prin Mihai Viteazul, intemeiarea Mitro-

poliei ; din Moldova, ca si de dincolo, cita luminA
era printre ai nostri Mitropolitul DosofteI de
la inceputul veacului al XVII-lea fusese, innainte
de a Ostori in Ardeal, egumen de Bisericani M
stAtuse in legAturI de aproape cu ;Adam Tomsa (1).
Acesti Domni fusese de folos Imperialilor, c1tA
vreme ei nu-sI atinsese Inca scopul de a se in-
tihde pInA la CarpatI si aveag nevoie de stiri
asupra dusmanului sag de zaherea pentru catane.
Cind ins'a Turcii kirk' b`atuti hottirItor i un tra-
tat d'adu Ardealul in mina Cesarului catolic, in-
semngtatea vasalilor de la Dungre ai Sultanuldi
Segni simtltor pentru Nemti. Un cuvint venit
de la Iasi sag Bucures,t1 nu mai putea ajuta nimic
la nevoile intImpratoare ale celor de un nearn
cu not
(I) Arch. ist., I', pp. 92-3, Stäruinti ale lui Simion
Movila pentru Vladica romanesc , in 1607, la Mihályi,
o. c., I, p. 394. Am vdzut Ca vecinatatea Voevozilor
munteni i moldoveni n'a fost farà inriurire asupra
clãdirii si pastrAril manalstirilor, care flied cele dintii
Scaune .vladicesti din Ardeal. Trebuie sd se lase la o
parte insa. episcopia Feleacului, a cdrei existentt a fost
descoperita de Ciparil Cele cloud acte ce o privesc, aü
fost tiparite din null in Hurmuzaki, IP, p. 167, No. 95
si p. 506, No. 313. In Kemény, Notitia archivi capituli
albensis, p. 296, cetim :
Item eidem commendat pro typographo valachico
calugerum quendam moldaviensem ; Albae, 15 Sept.
1640 .

www.dacoromanica.ro
 168

Doug lueruri se puteati face : sg se urmeze

vechia leggturd eu ealvinii sail aceasta sg fie le-
pddatg pentru a se face o aliantä religioasg cu
noul domn a drii.
De Calvini, erati sätui Românci. Li jertfise, de
voie sail de nevoie, atitea, incit in multe lucruri
singuri nu vor fi stiut care e legea cea adevg-
ratg, venitg de la Pgrintil Bisericii si de la so-
boare, si care e schimbarea adnsg printr'o hotg-
Are a dietei sail o poruncg a Craiului". In schimb,
ce se cgpdtase? NicT drepturi de oameni pentru
toti. nici o viatg materiald einstitd pentru pre-
MI, nici scoff. pentru cine voiad sg, invete. Starea
peste tot a Rornânilor din Ardeal era cea mai
proastd. Sdtenii liberi din vechi timpuri eratl
iobagi, robi aproape ; unde se mai pgstrase std.-
pinirea omului asupra lui insusi, in Scaunele sg-
sesti, i acolo, urmind curentul, inegledrile erati
cu fie-ce zi care trecea mai dese si, ca sg le o-
preascg, nu se amesteca nimeni (1). Boerimea a-
junsese o batjocurd i pentru aceia dintre ai nostri
earl n'o aveati, si de dinsa se mai tineati numal
scutirea de sarcinile serbului si anumite mgrunte
drepturi locale.
Preotii stgteatd si el pe marginea salbdtdciel.
Emil cite sase la un sat, intgrit,i eine stie unde,

(1) V. un cas, cu Si1itenii, in Memoriul redactat un-

gureste pentru Camera din Pesta de d-1 I. Puscariu

www.dacoromanica.ro
 169

printr'o singhelie capatata cu cltl-va potronici.

Numai potcapiul de coloare albastra pentru popii
de rind, neagra pentru protopopi, 11 deosibea
de cei-Palti sateni, de la car! nu luail dijma,
ca alte cleruri, pentru oameni cu diploma, ci
arad, semanail si culegeaii, ce li se ingaduia
a culege, de-a valma cu satul. EY atirnail mai
mult de domnul locului de cit de protopop sati
de VIddica, i, batindu-si joc de legea barbarilor,
Unguril din castele recomandail pentru diaconie,
0 isbutiaa, fireste, copii de opt sail zece an! (1).
Neaparat ca se slujia la biserica numai atunci cind
lucrul cimpului pentru sine si pentru altil, aceia
la care iobeigiet si omul itil Dumnezeil, nu tinea
miinele prinse pe plug sail sapa. Liturghia se
facea numai Dumineca si la sarbatori marl, pe cit
Il aducea aminte bietul om din ce vazuse la altil,
car! nu stiail mult mai mult de cit dinsul (2).
Protopopiipina' tirziil scriatI, cei mai multi din-
tre dInil, cu degetele amortite pe condeiti, buchi
inspalmintatoare. CInd il ziceail pe latineste, ei
se visail archipiscopi" (3). insusi Vladica nu se

(1) Nilles, Symbolae ad illustrandam historiam

Ecclesiae orientalis in terris Coronae S. Stephani,
Innsbruck, 1885, pp. 146, 152.
(2) Ibid. Pentru preotii care-si cäutail, cu dare de
bani, carti de nemesip, v. Doc. Bistritei, II, p. 21.
(3) in Col. Hevenesi, XXIV, se aild douS cereri pen-
tru noblea i dijme, de la 0Abrahamus Pap, ecclesia-

www.dacoromanica.ro
 170

deosebia tot-deauna prin cunostinti: i frumoase

purtári, fiind ales dupA placul until Curtean cu
trecere care primise bani, pentru a-I sprijini, de
la vre-un cAluggr farg vrista i cucernicia cu-
venitA. Cind se lu g. in cercetare viata lui Ata,
nasie, urmasul lui Teofil unii preoti aduserá
inaintea Curtii din Viena plingeri ca acestea :
a a prefAcut rdangstirea sa in circiumA, c adu-
cea la dant femei si silia i pe protopopi s joace
cu dinsele, la zile marl, cInd crestinul se bucuil ;
vt bea frgeste cu Tiganii pentru ca i ei sä-1
antuiasca' inainte, ca. mergea la vinat, ca", lasa
pe preql s'a. fie calcati in picioare" de rudele
lui, c hirotonisia pe cine nu stia Toted nostru,
at dedea pentru mita' cárti de despArtenie, pi
altele de acest fel. El Ins* a recunoscut ase-
menea gresell; faggduind 0, nu va mai face (1).
CA era un om necArturar", spune un cleric ca-
tolic care 1-a cunoscut (2).
Pentru aceast g. stare de lucruri rusinoas6, in-
duraserg atitea V1diciI romani ai Ardealului, in
tot cursul veacului al XVII-lea : pentru ca ast-fel

rum in Transilvania valachicalium archiepiscopus, ;

fara date. Cf. §i Pió, Abstammung der Rumdnenj p.
219 n. 25. E acela0 cu protopopa Abraham, din
Mlles, p. 261.
(1) Ibid., p. 286.
(2) Nilles, p. 263 si urm.: procesul lui Atanasie, in-
nainte de a fi intdrit de Imparat.

www.dacoromanica.ro
 171

de urmasi s pa'storeascA, prin ast-fel de preotl,

-tArani atit de nenorocitI i acoperig de dispretul
tuturora. Se mai putea gAsi cine-va care s'a, tie,
acum cind puterea trecuse in mina altora, la
Calvinismul superintendentilor i domnilor" r6-
masi, atunci cind principele dispAruse?
Cu Impa'ratul era alt-fel: numele ml impárä-
tesc chiar trezia in mintile oamenilor amintiri
ce veniaii din dep6rfari nestirsite. Raul care-1
putuse face atanele In cele d'intlid timpuri nu
era not' intr'o tara" deprinsl cu osti sträine. Si
apoi, de la Curtea cea nousa, nu mai veniaii ca
de la cea veche din 1351grad, numal porunci de
biruri si cuvinte batjocoritoare. Se spunea printre
preoti i, de la dInil, prin sate ca, noul sta-
pinitor pe care-1 alesese Dumnezeil prin norocul
luptelor s'ar gandi la suferintele celor multi cari
imincesc pthnintul altora pentru ca Vistieria sä
poatá plAti cheltuelile cirmuirii. Ar trebui, pentru
ca i poporul nedreptatit pin5, acum sA se Im-
partaseascA de situatia cul Il fAcuse dreptate,
o singurA jertfá : a legit
Pentru un alt neam, ajuns departe in desvol-
tarea sa, pretul s'ar fi pArut scump. Asa cum
ekiati InsA, Românii de la sfirsitul veacului al
XVII-Iea nu se horarirA prea lesne. In pArtile
unde si-a pastrat insusirile care-1 deosibesc, ta-
ranul nostru e cumpanit in vorba si in fapta lui,
intelept in alegerea inceat5, a gindului, i, cum

www.dacoromanica.ro
 172

am vazut, preotii din Ardeal nu erag deal, tt-

rani traind viata obi§nuita a taranilor. Cart( multe
nu citisera, aceia dintre dIniI cari §tiail in ade-
\IT s citeasca, §i oameni invatati nu-i lamurise
in §con asupra adevarurilor suptiri §i innalte ale
Credintii. Dar nu era nevoe nici: de una, nici do
alta pentru a-s21 da seama de insernnatatea unei
schimbari. care rupe cu trecutul in care au trMt
generatii intregi innainte i pune in primejdie,
daca adevarul a re'mas in urma, ceva mai scump
de cit bunurile acestei lumi : soarta venicg, a
sufletului.
Teofil, episcopul care indrazni cel
stea de vorba pentru schimbarea legii cu aIiT
deelt aceia cu carl se stause de vorba pina atunci,
a fost numit in imprejurarile obipuite de pe
timpul Calvinilor. Ales in afara de principe de si
mai era unul, fiul lui Apaffy,el trecuse la Bra.ov
si in Tara-Romaneasca, uncle Dieu marturisirea
obi§tmita, de care era sa se tie foarte putin (1). Tu-
tors, e intarit, la 18 Decembre 1692, de guver-
natorul Ardealulta, Gheorghe Binffy, supt con-
ditille calvine§t1 pe care le cunoastem (2). In
axml urmator, el II face visitatia si tine in deo-
(1) Condica sfintd, pp. 07-9; Stinghe, 1st. besér. ,$chéi-
lor, pp. 20-2.
(2) Bibl Univ. din Budapesta, Col. Hevenesi, XXIV,
p. 43 si urni.; Nilles, p. 153 si urrn.

www.dacoromanica.ro
 173

sebitele pArti sinoade (1). La 1695, II revedem,

In legkturi cu Sibiiul (2). Avem §i o numire fä-
eutk de dinsul In 1697 (3).
Pe acest timp, el se sfktuia acum cu inainte-
mergAtorii catolicismului in Ardeal, §i mai ales
cu zelosul Iesuit Baranyi, ale caruia spuse-1 in-
teresail mai mult supt raportul material, pentru
el, pentru clerul i pentru poporul s, deeit
supt raportul dogmatic. Nada se pusese hick din
1692, eind, la 23 August, Impikratul hotari ea"
popii greci" ce se vor uni en Biserica romank
vor fi priviT ea avind drept la aceia§i situatie
ea §i preqii eatolici (4).
In 1701, Vlkdica Atanasie, urma§ul lui Teofil,
recunoa§te e negocierile incepuse cu opt ani
Inainte (5). Acte n'avem frisk, i nici nu vor fi
existat, pink la 1697, cind, In urma ceddrii Ar-
dealului cktre Impkrat, in 1696 Inca', nu mai era
nimic de temut din partea intoarcerii unui stk-
pinitor calvin. Tot In 1696 apare cea
carte de propaganda catolick pentra Români :
Catechismul din SimbAta-Mare, odatk cu eiaslo-
vaful tipkrit in Sibiiü en cheltuiala lui Teofil (6).

(1) Iorga, Doc. Bistrifei, II, pp. 89-90; n-le 342-3.

(2) Soc. Sibiiului, p. 17.
(3) Cipariu, Acte vi fragm., pp. 264-5.
(4) Nilles, p. 162.
(5) Nilles, p. 125.
(6) Bianu i Hodos, Bibliogr. rom., pp. 339-40.

www.dacoromanica.ro
 174

La inceputul anului uringtor, care vdzu i bd-

-Villa de la Zenta, biruinta definitivd" a Nemtilor
asupra ostirilor Sultanulul, un sinod se adund
la BdIgrad. El era chemat s primeascd cele patru
puncte in care mai ales se deosebeste Credinta-
crestind asa cum o márturisesc cele doud Bise-
rid: a Rdsdritului si a Apusului.
Un iubitor de cercetdri istorice" i un cro-
nicar ungur spun cd Teofil ar fi fost adus la
acest pas printr'o primejdie ce-1 privia numai
pe dinsul. Era vorba, adicd, de scoaterea lui
din Scaun, pentru betie i cdlcarea posturilor, si
pentru cd un altul ar fi oferit bani, prin secre-
tarul domnesc Dindar, liii Brincoveanu i Mi-
tropolitului muntean Teodosie (1). Ar fi fost
atunci ceva cu totul noil In istoria Bisericii ro-
mane din Ardeal, fiind-cd, dacd" prelatii munteni
sfintiail pe Mitropoliti, ii scoteatt, pentru dare de
bani sail alte motive, numai principii Ardealului,
earl aveali singuri puterea si dreptul cerut.
In acest sinod, care se numeste atunci, i mai
tIrziil, de Teofil ca si de Atanasie, sinod general",
sobor de obste, Vlädica incepu s spuie ce stiail
si ascultalorii printr'o dureroasd experientd :
cum Calvinii, stdpInil cdzuti, macar din Scaunul

(1) Syllogimaea Transylvanae Ecclesiae per histo-

riophilum anagnosten, pars I; in Col. Hevenesi, XXIII:
ille qui 300 aureos et 500 imperiales promittebab).

www.dacoromanica.ro
 175

acesta din Balgrad, II rideati de posturi si de

icoane, cum impuneati sMbatecilor popi ar ioba-
gilor cgrti cu mestesug, cum visitatorii superin-
tendentului strabateail tara ca s vada ce fac
acestia fatA, de poruncile Craiuldf", cum Mitro-
politul fusese robit de capetenia Bisericii calvine,
iar preutir lui, pentru cite cedase, nu primisera
macar rasplata scutirii de acele sarcini. de munca
in care se injoseste darul lor. Apoi, el arata ca
milostivul Imp 'drat" e gata s scoatA de supt
jag clerul românesc, daca el ar recunoWe a-
deVarul cuprins in cele patru puncte : primatul
Paper, azima in impartasenie, purgatoriul in care
se pocdesc sufletele i purcederea Duhului Stint
si de la Fiul.
Era o deosebire de purtare intro catolici si cal-
vini, care trebuia s maguleasca' pe fratir nostri,
chiar i in afara de marile fagadueli. Calvinfl Cra-
iului" batuse din picior, catolicii Imparatuluifaceau
propuneri. Cei dintliti amenintati cu temnita §i
Wane Teofil nu uitase a pomeni mucenicia
lui Sava ; acestialalti faceati sa" se zgreasca in-
ceputul unei ere de libertate i lumina. Pentru
popir nostri, carT invatase cit am vazut si nu erati
de loc chemati a discuta asupra unor puncte de
dogma, legea erati posturile, sarbatorile, icoanele,
calendarul cel vechiti, limba cu care se deprin-
sese in slujba, adica limba neamului lor. Inna-
inte de toate, acestea trebuiail s rbniie nea-

www.dacoromanica.ro
 176

tinse; ineolo, putea merge cine-va in raid si cii

alte pdreri despre azima din potir, calea pe care
o iad sufletele pentru a ajunge la judecata 1111
Dumnezed, leggturile ipostaselor din Treime §i
rostul Papei in Biserica cea mare a lui Hristos.
Yard indoiald, pentru popor, Papd" i papistas"
sunad foarte urit, facead parte dintre cele necu-
rate, dar aceasta mai ales pentru inNisarea cul-
tului ce se slujia in numele acestui Anticrist",
pentru edlcarea sfinteniei postului desdvirsit care,
sldbind trupul, rdseump'ard sufletul, i pentru
alte fard-de-legi ca acestea.
Deci protopopil, cIi erail de fatd intr'un loe
se dá, poate dupd actul din Iunie, numdrul de
doisprezece §i cit,1 popi venise din eel cloud
mil" ce erail pentru 2-300.000 de locuitori (1),
se invoird cu cele propuse de Vlddicd, addugind
Insd pe larg si limpede cd el .(in ca, in schimb,
sd fie pentru Rom'anii toti drepturi In loc de
toleran0", slujbe, scoff, iar, pentru ei si cape-
tenia lor sufleteascd, scutiri i mijloace de traid
einstit (2). Hotdrirea fu pusd in scris, ca decret",
(1) Syllogimaea, 1. c
(2) Actele s'aii pástrat numal in latineste, in côpil,
dintre care una se afla azi in Archivele Bisericil ca-
tolice ardelene. S'a tiphrit de Laurian, in Magasinul
istorie, III, p. 267 si urrn., dupa editia anterioard din
Ortus et progressus al lui Illia; Cluj, 1750 ; de Cipariu,
in Acte i fragm., pp. 80-3, dup5. Clain, care si el iea din
Illia. in urmà, de Nilles, p. 165 si urm., dupa. original.

www.dacoromanica.ro
 177

la 21 Martie, iar la 10 Iunie urmalor se athin-

gir isclituri1e pe o Intgrire care fusese cerutg,
prin Baranyi, de sufletul tuturor acestor silinte
de Igtire a catolicismului, cardinalul-principe
Kollonics, primat al Ungariei (1).
Moartea lui Teofil, Intimp lath,' in imprejurd'rI
necunoscute, zdbovi insg lucrurile Rdspunsul de
la Viena nu mai ggsi in via td. pe incepdtorul
Unirit

Urmavl sui fu un om tIngr, prea tIndr incg,

Atanasie, feciorul preotului din Babilna, care
fusese in adevdr hirotonisit de Varlaam ca preot,
ceea-ce T dadea in parte dreptul sg'§I zicd Ata-
nasie ieromonahul de la Ardeal" (2), dar in-
vdta incd la scoala din Balgrad, cea veche, a
Calvinilor. Tatd1 la care era incd in vieatd in 1701
§i lug parte la marele alaiti de instalare al fiu-
lui ad, intors ca episcop unit din Viena, avea
ceva banI, §i de aceea se interesard pentru tIngrul
candidat magna# cu trecere mare, ca Nicolae
Bethlen, Naldczy, care era in relatiI de afacerI

(1) in Nilles, pp. 173-4, se reproduce in facsimile

actul, care poarfa iscalituri ce nu se pot ta'gklui. Pe-
cetea ceia-ce nu se intelege din facsimile are li-
terile: lo 9 M li= Io Teofil, Mitropolitul Ralgradulni .
(2) Condica sfintd, in actul consacrärii lui ; Nlcolae
Bethlen, in incai, III, p. 289.
12

www.dacoromanica.ro
 178

eu Brincoveanu (1), Keresztessi, §i chiar en guver-

torul (2). StAruintele lor §i ceva darnel pe la
eine se cuvenia invinser5, neinerederea ce dom-
nise Intliü la Bucure§ti fata, de tin'arul cleric §i,
in Ianuar 1698, el era sfintit dup6 obiceill in
Scaunul cel noil al Mitropoliei Muntene (3).
In 1697, dup6 actul lui Teofil, o numire cal-
vinease4" din partea lui Banffy, ca aceea din 1692,
nu mai era en putintg. Baranyi, care se g5tea sa"
mearg6. la Viena tocmai pentru afacerile Unirii,
ar fi s,tiut s'o impiedice. Deci e aproape sigur
ci Atanasie, ales de un sobor ardelean, se duse
la Bucure§ti neintarit de puterea laia, din pro-
vincie si cá, &TA intoarcere, 11 famase a's1 cis-
tiga confirmarea imperiara, prin purtarea-i in
problema schimbárii religioase.
La Bucure§ti, Atanasie Meuse mArturisirea de
credintA obisnuita §i primise §i o lung5, inv6-
tAturA de la patriarchul de Ierusalim Dosoftel,
care pe acea vreme stAtea Una, BrAncoveanu

(1) Iorga, Docurn. relat. la C. Brincoveanu, pp. 165 6.

(2) Bethlen, in $incai, 1. c. i partea, netipárità in
Nilles, din marturia lui Dindar : qui pro illo, per me,
inquit, principi et Metropolitae intercesserunt. Quod
autem intercesserunt ratio est quia uni 300, alteri 20D
aureos promisit et dedit. Metropolitae autem summum
80 imperiales leoninos in recognitionem obtulisse .
(3) Dindar partea netip6ritá spune ca Atanasie
p5ruse 1111 «invenis rudis et non usque adeo exemplaris

www.dacoromanica.ro
 179

si indrepta Biserica munteana pe calea ortodoxiei

sigure (1). Fara de aceasta, nu putea sa fie Mi-
tropolit, precum fail fagadueli facute Calvinilor
se zice, si e de crezut, chiar superintenden-
tului el n'ar fi capatat un sprijin folositor pe
IMO'. Brancoveanu si Teodosie. Acum, cind aceste
greutati fusese inlaturate, la' slnd sa se vada alta,
el Isl. Mai cererea catre Imparat, pe care cerere
o iscalira mai multi: protopopi si doi laici, tefan
Rat, Calvin, se crede, si un Nicolae Arbánasul,
care era cunoscut la Curtea Imparateasca din
Viena, ca si la Curtea Domneasca munteana, intro
care negociase (2). Iar lui Baranyi II scrise, ark-
tind ca, va face ceea-ce Meuse si Teofil, desavir-
sind lucrul (3).
Din Viena, multamita silintelor acestui con-
vertitor, i se raspunse prin diploma imparateasca
din 14 April si prin declaratia lui Kolonics din
2 Iunie, earl eraa garantii pentru asimilarea in
toate a clerului roman, ce s'ar uni, cu vechiul
cler catolic (4).

(1) rondica sfintd sail Magazinul istoric, III, pp.

276-7.
(2) Cf. Nilles, p. 193 cu Iorga, Operele lui Constantin
Cantacuzino, p. 1 si urm. ; Doc. rel. la C. Brincoveanu,
p. 3 si urm.
(3) Ca a stat incà din iarnà in intelegere cu lesuitul,
spune insusi ; v. Nilles, p. 214.
(4) Actele in Laurian, Nilles si Cipariu.

www.dacoromanica.ro
 180

Nu s'ar putea spune sigur c'd a fost un sinod

in lithe pentru a lua cuno§tintA de aceste asi-
gurári, i cu atit mai putin ne putem lámuri ce
sinod a putut fi acesta (I). Dar, la inceputul lui
Octombre, protopopi in numAr mare, din toate par-
tile Ardealului i din vecinAtatea ungureased, se
aflail lIng Atanasie §i hot'ariail, la 7 ale lunii, U-
nirea.Adicgprefacerea preotilor nostri In mAdu-
lari ale ce0ii bisearici sfinte catolice§ti a Romer,
cu conditiile cunoscute de a se rasa ritul neatins
§i Vllidica in Scaun (2).
Sinodul mai tinu cite-va zile (3), §i apoi acela
care-i stkuse in frunte ceru ca §i el §i tovar4ii
de pgreri sa," fie apgrati la nevoe cu armele, de
prigonirile pe earl le asteptail (4).
$i avea dreptate s le a0epte. Domnir su-
feriail In mindria lor prin actul care se incheiase:
RomAnii tarii calvine treceati, intgrindu-1 prin
numArul §i vitejia lor, la noul stApin, legindu-se
de el prin leatura cea mai puterniel pentru
dln§ii: a legii. Dar nu era numai o chestie de
ambitie : vechii popi robiaii ca lobagi, chiar dupA
eel) schimbase, in atitea puncte, legea de ha-
tirul stApinilor ; de acum innainte ins5 clerul
-
(1) V. G. Popovicin, Uniunea Rom., p. 83.
(2) in ace1ea0 culegeri, actele.
(3) Nilles, p. 200.
(4) Ibid., pp. 213, 215.

www.dacoromanica.ro
 181

românesc unit cu Biserica romana era inzestrat

cu dreptnri care pagubeail pe stapiniI
§i se vestea 1111 numai ruperea acestor
lanturi nedrepte, ci ridicarea intregului popor
de iobagi pe o mai inalta treapta de vrednicie
omeneasca. Calvinul i proprietarul de oameni
protestail impreuna, prin mijloace potrivite cu
timpul I cu rasa: gonind pe preotdi vinovatl de
ratacire, luindu-le ogorul, Inchizlnd §i stricind bi-
serica celor ce primise idolatria" Impa'ratu1ui(1).
La acesta pleca un trimis al neme§ilor, Vas, pen-
tru a se plinge de asemenea uneltiri ale Iesui-
tilor (2).
Cu aceasta nu se folosi nimic. La 1 6 Februarie
1699, and pacea en Tureff, carl pa'rasiafi Ar-
dealul, era acum incheiata, Leopold intaria pri-
vilegiile clerului convertit i ale acelora din popo-
reni, earl 1-ar urma : pentru unii ca i pentru altdi
era asigurata o stare intocmai ca §i a catolici-
lor (3). Guvernul ardelean puse conditdi: sa nu
primeasca preotul pe nimeni in scutirea sa per-
sonala, sa nu fie mai mult de dol preotl intr'un
sat, sa se faca pentru cash' o invoiala cu domnul"
§i sa se plateasca dijma pentru ogorul strain, sii

(1) Nil les, pp. 218-9.

(2) Ibid., pp. 219-20.
(3) Ibid., p. 224 $i urm.

www.dacoromanica.ro
 182

se capete siguranta cá Unirea e adevArata (1).

Dar diploma se ceti in sinodul din Mait, de Apor
Barányi, i dieta rii trebui s o asculte pi
ea in Septembre, Meg s'd poat'a face altceva decit
sá ceafa garantil de InvArtturri, i purtare buda
de la preotli unitI (2).
Atanasie nu era ins6 int'arit de Imp`dratul, care
se ingrijia ast-fel de r'asplata cuvenitA Unitilor.
Si in 1700 situatia hfi ritmIne oare-cum neho-
tgrita, ambiguA. In Matti. Incg, Brincoveanu nu-1
privea ca pe un apostat i confirma Mitropoliei
pe numele lui Atanasie Merisanfi, mosia mun-
teanA a Scaunului din Walgrad (3). In Septembre
el tine un sobor mare, care, dupA ce repeta
declaratia veche de Unire, se ocup6 numal cu
indreptarY ale disciplinei i cu inlilturarea obi-
ceiurilor rele : numirea de popi ce nu still Psal-
tirea, ce n'atl inv4at la Mitropolie, primirea ce-

(1) Ibid., pp. 227-9. Cf. Monumenta comitialia Tran-

sylvaniac, XXI, p. 431 si urm. si Hurmuzaki, Doc., AT,
pp. 540-1.
(2) Nilles, p. 232 si urm., pp. 271-3 Pentru cerce-
tarea ce se propuse, Lira' voia catolicilor, ibid., p. 242
urm. Cf. ,5incal, III, pp. 305-6 ; o list5 de 55 de pro-
topopi i 1.582 preotl unitl; dupa. o forint), cu data de
12 Decembre 1700, a actulul de Unire.
(3) Magazinul istoric, III, p. 305 si urm. Un privi-
legit) din 1698 pentru venitul in bani, la Popoviciu,
o. c., p. 71 n. 1. Cf. Soc. Sibiiului p. 18, nota 1.

www.dacoromanica.ro
 183

lor ce yin din alte taxi" cu singbelfl steaine,

portul fgrA pleas'a sat potcapoc" si cu haine
scurte, mersul la cIrcium'a, lipsa credinciosllor
de la biseric5, si neregula in slujbA, tragerea
de tabac", suduirea de suflet sail de lege",
reaua ingrijire a odAjdillor", jocurile cum se
trag pe ulitt", relele despártenii Si cununii, etc. (1).
Dar in Octombre fácea zgornot in Ardeal afa-
cerea lui Joan Tirat, preot cu oare-cari cuno-
stinte, care, inteles cu Calving, se ridicase in po-
triva Unirii, adunase isc1iturI, cercase la Mun,
teni a fi sfintit V1dic, fusese inchis la mAn'astire,
scàpase cu sprijinul nobililor i ajunsese paroh in
Tara Hategului, unde reformatii cistigase pentru
dinsii pe mai multi preoti. Atanasie cerea lui Ko-
Ionics sa' se iea m'astiri in contra turburätorului
si s'a se Indemne guvernatorul i Bethlen a nu-i
mai face neajunsurile de pAn'a" atunci (2). Dar nu
exisfa, nici o urm6 in Condica sfinta" a Bucures-
tilor despre consacrarea ml TircA i, in Novembre,
Atanasie scria Brasovenilor, earl' se declarase im-
potriya Unirii, afirrnIndu-si drepturile asupra
lor, cu amenintAri (3). S'a, amintim i aceea cA in
(1) Magazinul istoric, III, p. 352 si urm. Cf. Nilles,
p. 246 si turn.
(2) Nilles, pp. 220-3,
(3) 4Noi santem Pan'acum am fost fiiul pkcil,
iar, deaca ma yell rnäniia, voia sà fid ca un lett tradat
de fil sal ). Stinghe, Documente privitoare la trecutut
Rominilor din 6chei, p. 5 si urm., pp. 8-9, 10-11

www.dacoromanica.ro
 184

1699 aparuse la Balgrad un Chiriacodromion,

tiparit cu slovä munteana, de un ucenic al lui
Antim, care pomenia pe Brincoveanu, lumina-
torin credintii pravoslavnice", i asigura cd nu
s'a f 'dent in carte nici o strdmutare in potrivd
Sfintei Scripturi, atl In rinduiala dogmelor ce tine
porunceas,te pravoslavnica Beseareca a Rasa-
ritului" (1).
Stdruitoarea luptil a lui Tired, pentru a c1§-
tiga, prin Calvini §i ortodoxii munteni, Scaunul
Balgradului trebui sa faca pe Atanasie a grdbi
drumul la Viena, care era sa fie pentru constiinta
lui i un drum al Damascului, in cursul cdruia
i se impra§tiara §i nesigurantele din urmd. El
porni Inca din 1701, nesigur in ceia co privete
o Intrire pe care multi n'o voia1, aducind In-
Dainte ca, In locul acestui Vlddich sfintit de shis-
matici la inceput, ar fi mai potrivit un altul, cu
totul noil, care ar fi avut §i purtari mai vred-
nice de lauda (2). Atanasie isbuti s capete de
la clerul ce tinea cu dIngul o marturie, data In-
tr'un sinod din lanuarie 1701, prin care se cerea
pdstrarea lui si neingAduirea amestecului In lu-
crurile vladicesti" a unuia saA altuia dintre
mireani sail streini" (3). Dar atIta nu ajungea

(1) Mann i Hodo§, Bibl. rom., p. 376.

(2) V. in urrna, p. 48.
(3) Iorga, Studii $i doe., IV, pp. 71-2, No. LxvI.

www.dacoromanica.ro
 185

pentru ca sd-i rdmlie eIrja episcopald. I se ceru

sd, facd anumite deelaratii si fagddueli. asigurd-
toare, pe care el le primi, isedlindu-le In cliva
de 7 Aprilie (1).
Prin aceastd mdrturie de credintd, Athanasie,
a legii cu sfinta Beseareed a Romei unitd si im-
preunatd romanesti in Ardeald si In piirtile -(4111
unguresti, care sä tin de Ardeald, VD:died",
multumeste Intiiil pentru semnele de bung,-
vointd si de cinste pe care i le (Muse impd-
ratul si de care pind atunci nu se mai invred-
nicise nici un episcop românese din tara de robi
a Ardealului: 1ant,i1 de aurd" cu chip impdrd-
tesc, si titlu de sfetnic, In semnul si mdrturi-
sirea Uniciunil direapte". Tot asa se pomeneste
cu recunostintd deslegarea" soborului said din
giug iobdgesed, slujba si honorarimul sail cinste,
en care domnilor lor pAnd inteaceastd undd de
vreame s'ad tInut a da, plata vamelor si d'intealte
mai multe tdrhaturi si greutdt si addhri (sic)".
El jurd deci cardinalului-primat, pe care-I recu-
noaste de : sie drept si adevdrat Mitropolit",
urmAtoareIe puncte, pe care le va face sd fie ur-
mate si de provincia lui eclesiasticd, de biru-
(I) Nilles, p. 279 si urm. Citatiile ce urmeazä sint
luate dupà forma româneasca a declaratiei, care se aflà
in ms. citat din Col. Hevenesi si nu e reprodusä in
Nilles. Dar se dd dupd o copie a d-lui N. Densusianu,
in Popoviciii, p. 153 si urm.

www.dacoromanica.ro
 186

into," sa. ,,U1uituri giurnfaatil" vor face si tot1

preotri sM.
In pomelnicul de la liturghie va scoate pe patri-
archul din Constantinopol, inlocuindu-1 cu capul
sf[iIntiI Beseareci crestinestI, a sA sti sfAntula
Papa de Roma". Recunoscind c vechia lui sfin-
tire bucuresteanrt n'are nici Un pret, acum cind
ochii i s'ati deschis la lumina (1), el se Invo-
ieste a fi din nog ordinat. Va inlocui Catechis-
mul vechig prin cel ce se va tipgri de Kolo-
nics, va indrepta toate cgrtile bisericestI i va su-
pune cuprinsul lor aprecieril ajutorului ság din
fie-care clipg, teologul de sfat si de poruncA. Ca-
tichismusul legiI direpte in limba," rum6neasc6" se
va da fara' banI, In cinste". Et' fiind in multe rigIn-
vAtat, nemuncitil i necercat, pe theologul i sfet-
nicul popa roman-catolic II priimescg ca un pg-
rinte atátoriil de sfat... NicI tArciilat de beseareci
nu yogi inceape, nici Med adeva'rátura aceluia pe
nime nu voi lepAda din besearecg, nici void des-
Warti", precum nu va arunca gloabe i nu va
face popi, ci va cguta, in toate, sfaturile ispA-
sitoare" ale st6pInitorului faptei sale. Ca s'a n'aibd,
cum WI zgudui credinta de curInd intemeiatá,
Atanasie rupe hotttirIt legAturile sale, asa de vechl,
cu Tara-Rornâneasca' a fratIlor, lurninhtorilor
§i bine-fc6torilor : Mg leap'ad de toath' cur6s-

(1) V. si Nilles, p. 99.

www.dacoromanica.ro
 187

pundeatiia i thitiltura in stiinta, prin scrisoare si

prietesugul sismaticilor, a eriticilor si a Craiului
sag VodiiTarM-Muntenesti ; nice o carte de acum
innainte cu aceia raspunsg nu voig avea, i nici
pre Bucurestan mai multil al mieg arhiepiscup
si Mitropolit a fi nu-1 voitl cunoaste... Dar, unde
a fi lipsa lui Voda al Taral-Muntenesti sag altuia
cumva din sismatici a scrii carte, mai nainte
carte oi arata - o theologusului i sfetnicului
mieg". La intors, va face socotul" clerului sag
pentru noul sag Mitropolit unguresc. Preoti si
diaconi va numi dupa cercetare din partea te-
ologului si protopopului, dintre cei ce still carte
si ail o viatA dupa canoane. Ivindu-se nemultu-
mir cu clerul sad, va barmi soborul" en cin-
ste, nu cu mascara si cu rusine, in desertg. i de
acuminnainte nu void ingadui pre tata-miett si fratii
sa alba a sa amestica in treabele popesti i popilor
sa porunceasca sag bani de la lei sastranga".Veni-
tul sag de la preoti nu va fi mai mare decit un
florin pe an de la fie-care ; gloabele vor fi hotarIte
de teolog, si jurnatate din ele va fi a Bisericii. in
Curte mea numai catolici sag direptg uniti vol.
tinea", iar pe eel-Fait:I cat de in graba' din Carte
mea IT void da afara". in Belgrat cat in grab WI
sin Si void munci oscula sa-s inceapa: mesteril
osculelor voitl aleage s tie dieceaste i ruing,
neaste, -valachicam et latincon". in treaba i lu-
crari de lege a popilor na voig afla Scaunul

www.dacoromanica.ro
 188

mireanilor". Va inggdui cumineatura si din sgr-

bgtorile Pastilor incolo". Plata preotului pentru
botezil i spovedanie de Past'!" va fi de un banit",
iar pentru giurgmgntil de cg'sgtorie, ingrupgciune
§i premiria muerii in besearicl dupg nastere" se
va rumpe de el, cu soborul i teologul-epitrop,
o tascg" -taxgdireaptg, stdtgloare". Vistie-
ria Bisericii nui va mai fi ea pAng acum in ming,
ci hasna i proventusul din economie besearecii
sail Mitropolii ce va ei, o fi suptil grija corato-
rilor". Recunoscind, va sg, zicg, adevgrul unora
din piffle ce se ridicase impotriva 1u, el aratg
cg, se va sirgui a fi cu pildg bung ; in Mitropo-
liia mea giocurI sg fie, la aceale giocurI muerY
sg vie, nu voiti rgbda, nu void suferi, nici voiti
lgsa a face vgngtoare armat i cu sunetil;
mt void pgrgsi. Dojeneala theologultil mieti
bucuros le voill priimi si, oare-ce va giudeca
theologul in Beseareca noastrg rumgneascg, sg-s
Imbuneazg, oi imbuna". Dacg s'ar indgeatnici
insg i ar urma pe calea greselii i dupg o intreitg
mustrare : multil de till ori", confirmatiia"
nu va mai avea nici o putere i, de s'ar vedea
bine Bisearecii rumgriesti cu a Roma unite din
Vl[g]d[i]cie s m, scoatg si in locul mieil altul
care sg ting lucrurile mai din sus scriite, Uni-
ciunn foarte de 1ips, va pune Vlgdicg. Asea
intgresc i adeverez".
Acesta se chema un Vlsadicg, si pe latineste i

www.dacoromanica.ro
 189

se zicea episcop, pentru ca Mitropolitul era acum

la Granul Ungariei i nu mai era ea vechiul Mi-
tropolit muntean, ce ingaduia o archiepiscopie
atirnind, impotriva canoanel or, de archiepiscopia
sa. Avea lant de aur, purta titlul de sfetnic irn-
paratesc s,i, cind IV facu intrarea in Balgrad.
Intr'o cucie aurita, in alaiul sail mergeail cei
d'intliti nobill ai tArii, in alte cucii impodobite ;
innaintea lui se in§irail pe stradele vechiului oras,
peste cinci-zeci de protopopi, slujba§ii bisericif
cu crud. §i prapure, mai mult de o mie de preoti,
citi nu se mai adunase vre-o data la un loc, §i
o multime de vreo doua mii de capete. S'a spus
ca nici Craii de odinioara n'avuse o intrare
a§a de stralucita ca aceasta. In biserica lui Mihal
Viteazul, care aducea aminte de alte timpuri si
de alte sperante, un grat ungur, Apor, citi po-
runca imparateasca din 19 Martie Inca, prin care
Atanasie, fostul Mitropolit si§matic", era facut
episcop adevarat unit cu Roma, si cel d'intiiil teo-
log, un Iesuit neamt, ii. lua locul pe urma pentru a
face cunoscuta o noua In-Wire, cu aceeas,I data si
cu condiVile jurate de Atanasie, a drepturilor de-
rului §i poporului romanesc venit la pocainta (1).

(1) Ceremonia instalhril e descrisk dup. o Relatio

de installatione Reverendissimi episcopi Vala chorum
uniti S. Romano-Catholicae Ecclesiae facta Albae
Iuliae, die 25 iunii anno 1701, pästratã in vol. citat
din Col. Hevenesi, p. 479 si urm., in Nilles, pp. 320-2;

www.dacoromanica.ro
 190

Dar putere de fapt nu-i mai ramasese nici

ma acestui Vladica pentru Romani!' Impa'ratului
catolic. Credea ce voise altii sa creada si se in-
datoria s mearga si mai departe pe aceasta cale,
iscalind ce i se va pune supt condeitl. Sinoadele
erail adunate cu invoirea altuia, care le presida
el mai mult de cat episcopul si le indrepta incotro
credea ea' trebuie. Rare-ori preotul putea s vor-
beasca, In ori-ce fel de afaceri, cu Vladica; teo-
logul se gasea tot-deauna la mijloc, cercetind si
deslegind toate. Recunoscind nepriceperea i ne-
siguranta-i morala, Atanasie abdicase, si din mo-
mentul Intaririi lui la Viena, el trecu teologului,
pedagogului" sui, ziceati Calvinii, intregimea
misiunii sale de pastor sufletesc : judecata, cer-
cetarea satelor, indreptarea naravurilor rele, nu-
mirea, schimbarea i scoaterea preotilor. Pe linga
acest adevarat stapIn al diocesei romanesti ar-
delene, el era numai o umbra stralucitoare. Cu
dinsul sail fara dinsul, putin intrebat si Inca mai
putin tinut in seama, era acelasi lucru, i dupa
aceastä mare ceremonie din Iunie 1701 se poate
zice ca el dispare. Moartea lui, in 1713, nu tul-
burg, intru nimic desfasurarea Imprejurarilor, pe
care In vieata lui le InrIurise asa de putin.

v. si Memoriile mI Bethlen, reproduse in $incai, III,

p. 312 si urm. Diplomele i instructia Iesuitului se aflä,
in cea mai nouh editie. la Nilles, p. 287 si urm.

www.dacoromanica.ro
 191

Din umilinta WI a esit insd, mintuirea noastra.

Dar nu in to ate de-a dreptul, cum s'ar putea crede.
Fara unirea in credintd cu imparatul nu era liber-
tatea, pretuirea, recunoasterea demnitdtii umane.
Fara unirea in credintd cu Roma nu erail scolile
marl din strainatate pentru ucenicii romani, aspri
in ale invdVaturii, nu era mai ales acea mare snarl
pentru inima poporului nostru, care a fost Roma
insasi. Fárá noul curent de viatA format din is-
vorul Unirii, frdtia inteo noud ideie n'ar fi venit
sa inlocuiasca unitatea de lege prin care innainte
ne simt,isem a fi un singur popor. Dar pentru
Romanii din Ardeal, earl eraii s primeasca in
rindul IntIiü bine-facerile luminii i s incerce
singuri foloasele materiale, politice ale actului
din 1701, ceva insemnat raminea sa se inde-
plineascd. Redusl sit trdeascd intr'o singura forma
publica, a organisdrii religioase, eT trebuiail s'o
cucereascd din noil pe aceasta. intoarcerea stain
de lucruri din treent, ascultarea tuturora de ,.Le-
la§T episcop nu mai era cu putinta. Pentru U-
niti silini1e trebuiah sa se indrepte cdtre eman-
ciparea Scaunului din BdIgrad, legat acum en le-
rarchia ungureased i supravegheat de un prelat
catolic, ce inlocuia in acest rol pe superintenden-
tul calvin de altd data. Iar pentru eel ce nu voiah sa
se uneascd, trebuia sit se aducd intemeiarea unei
noud Mitropolii ortodoxe, tot asa de libel% fat,A,
de strdini ca i cea-Palta. Istoria acestor silinti e

www.dacoromanica.ro
 192

istoria politica a Romanilor din Ardeal ping, la

Mitropolia lui u1u si Mitropolia lui aguna.
De o cam data, ramlnea sa se aleaga hotarele
celor doua' credinte, dintre care nici una nu ye-
cunostea dreptul de existenta al celei-lalte si
cauta s pastreze sag sä cucereasca tot neamul
pentru dinsa.
In diploma lui Teofil de la guvernatorul cal-
vin se lasase la o parte din stapInirea lui epi-
scopala tara Fagarasului, precum se obisnuia
de la o vreme. i In privinta religioasa acest
tinut al Oltului pastra iubirea pentru trecut. In
Brasov, in Sibiiti si In alte orase, Inca mai de
mult se asezase colonii grecesti, pentru negot,
nu numai c ele ramasera credincioase cre-
dintil asa de strins legata de nationalitatea lor,
dar sfatuira si sprijinira In acest sens i pe Ro-
mani, cari puteag sa' para une on nehota'rIti. Cind
Atanasie intra solemn In biserica sa din Balgrad,
el gasi la usa protestatori din Brasov si Faga-
ras, earl strigara destul de tare pentru a fi
ziti, cu tot sgomotul alaiului (1). Hategul se
clatina la inceput din ascultarea fata de Atana-
nasie, precum facura si Romanii din tinutul Hu-
nedoarei (2). In Banat si partile Crisului era In-
(1) Descrierile citate.
(2) V. mai sus, Magazinul istoric,III, pp. 322-3 pi
*Meal, la a. 1701.

www.dacoromanica.ro
 193

demnul Sirbilor pentru a putea impieclica lAti-

rea celei de a treia lea Iar in Maramures in-
tIlnim Inca din 1699 pe Iosif Stoica, unul din
urmasii ml Sirghie al lui Mihal Viteazul, care
Iosif lua titlul do episcop romtmesc al Mara-
muresului" si nu lntelese sA fie alt ceva (1).

impotrivirea cea mai mare, si care se sfirsi

cu biruintA, veni din partea Brasovenilor. Aceasta
pentru c ei stMeati mai aproape de granit4,
in stare sg, primeasc6 necontenit indemnuri Si
indreptgri din Tara-Romaneascl
Brincoveanu era un Domn prea cumpanit ca
sIi strice pentru patru sati mai multe puncte"
bunele lui remail cu. Imp6ratul, la care se gin-
dia s fugA, in vre-o nevoie. Cind IesuiiI ajunserA

1) Mihdlyi, p. 255. Il mai gäsim si in 1693 ; Mlles,

pp. 268 n. 2, 3 ; p. 388 n. 1. Purta titlul de .episcop
de Maramures, exarh al patriarhului de Constantino-
pol si administrator al Mitropoliel Balgradului din
Ardeal . Urmasul lui poate sã fi fost Spiridon, Vlddiea
de Ardeal i Maramures; Doc. Bistritei, IL pp. 94-5, n-le
352, 354. Apoi va fi venit Dosoftel din 1728 ; Nil les, p.
434; Hurmuzaki, Fragm., II, p. 70. incercarea de a
se identifica loan Tirca cu acest Dosoftel (An. Ac. Rom.
XXIII, pp. 177-87), nu se poate admite, pentru ca se
vede dintr'o scrisoare a lui Tired pastrarea vechiului
sail mime si ea episcop. V. mai departe. Pentru Sirghie,
v. si documentul tiparit de d-1 Gr. Tocilescu, in C'ol. 1.
Traian pe 1874, pp. 236-8.
13

www.dacoromanica.ro
 194

la Bra§ov, el le fAcu daruri din vinurile sale (1).

Asupra purt6rii lui Atanasie, ca i odinioarg
asupra uneltirilor 1u Teofil, el inchisese ochil.
urmind dup6 d1nsul, trebuiserA s faca" acelasi
lucru Teodosie, Mitropolitul muntean, §i Patri-
arhul Dosoftel, care era in -tafa mai mult de cit
un Mitropolit (2).
Dar, clnd Atanasie se lepAdd de cine-1 sfint,ise
§i ajutase, clnd schimbarea lui de lege fu strigat'a
in auzul tuturora, aceastd politica,' de ignorare nu
mai putea fi continuatA. Dupg indemnul BrInco-
veanului, Bra§ovenii protestafa, prin dou'a acte (3),
contra primirei celor patru puncte, care li se pgrea
de o potriv`a cu trecerea la catolicism (4), Inch' din
Iunie 1701. Oamenil lui VodA, secretarul Dindar,
socrul acestuia, Pater lan", Andrei Banul se
puserg la lucru, fa' cind s6 se vadg primejdia §i
propunInd mijloace de luptg, impotriva el' (5). Un
Bras,ovean, trecut ca osta§ §i hegociator in slujba

(1) Ni Iles, I, pp. 140, 164-5.

(2) V. Iorga, 1st. lit. rom., I, capitolul I. in al doilea
volum se trateazd pe scurt §i Unirea.
(3) Stinghe, Doc., I, pp. 5-6 §i Cipariu, Acte $i fragm.,
pp. 268-9.
(4) A priimi acealia , spun ei cu alt prilej, .iaste a-
devärat papista§ a fi . Stinghe, 1. c., p. 28.
(5) Cf. Stinghe, 1. c., pp. 11-3. Pentru Dindar, care a
fost §i informatorul lui Nicolae Mavrocordat, v. tabla
la Nilles. inrudirea cu Pater, Hurmuzaki, 1. c., p. 70.

www.dacoromanica.ro
 195

Cantacuzine§tilor i a DomnuluI inrudit cu dln§11,

David Corbea (1), VarsA, la rindul stt1 untdelemn
peste focul nernultgmirii, dind Scheienilor dirti
de plingere gata flicute i sfatuindu-I sä nu im-
pace §i acum cearta prin cofe de icre negre",
trimise poclon Mitropolitului apostat (2). Voevo-
dul insu0 ImbgrbM, in Iulie, pe vecinii s'ai de
acelasI neam s5, nu se plece, pentru c Vlddica,
ajuns acum numai episcupul de acii din Ardeal",
n'are voe ImpgrAteascil s facA silrt oamenilor (3).
Ruperea hotArltoare a vechilor i strinselor
leglturi se Mon numai in 1702, dupg toate aceste
IntetirI pregRitoare. Calinic de Constantinopol,
Patriarhul pe care-1 repudiase Atanasie, rAspunse
fireste printr'o afurisenie. Ea se trimise prin Teo-
dosie §i Dosoftei. Mitropolitul indrepta atunci
chlre acela chruia-T aduse Scaunul, o ultim
scrisoare de Infruntare, unde spunea c5, de acum
nu o s mai capete de la Bucuresti nici darul
in bani, nicI venitul de la mo§ie, nici cArtile bi-
sericesAI : Octoihul, Triodul, Penticostariul,
nici macar potcapurile cAlugAre§tit, de care spu-

(1) V. Ist. lit. rom., tabla.

(2) Stinghe, 1. c., p. 17 si urm.
(3) lbid., p. 15 si urm. Interventia lui la Viena prin
ambasadorul engles Paget pentru trecerea chruia v.
1st. lit. rom.-- nu folosi la nimic.

www.dacoromanica.ro
 196

sese c mai are nevoie (1). in acelasi timp, Ro-

manii supusi Scaunului belgradean erail scatui.(1
sa nu mai sarute mina lui Atanasie, caci ar fi
ca si cum el' ar saruta mina unui birti, sail a
unui cathti, sail a unui calvin" (2).
A doua protestare veni de la un fost dregator
ardelean, Roman de nastere, Gavril Nagyszégy.
Co a facut pentru a fi aruncat In inchisoare, nu
stim bine : el spunea ca se an acolo pentru le-
gea sa ; generalul Ii arata ca tulburator i ca
datornic rail de plata al lui Apor, iar prigoni-
tong 11 invinuiail c Intet,ise pe Romani Imp otriva
guvernului i legii nou i c, s'ar fi infruptat din
banii ce-i avuse pe mini, ca stringator al portiei
vladicesti si comisariii episcopal" (3). Ca statea in
legaturi cu domnii" calvini i cu luteranii sasi
din orase e vadit, si el insusi adauge la afirma-
tine, dovezile i prezicerile sale parerea in scris
a lui Joan Sachs, judele din siva
(1) Nilles, pp. 345 si urm., 353 si urm. Titlul de 4Mi-
tropolit al Ardealului din forma latind a scrisorii lui
Teodosie vine dintr'o rea traducere a cUngrovlachiei .
Originalul roman trebuie sa fi avut acest nume.
(2) Stinghe, 1. c., p. 34 si urm.
(3) Fui et ego in offitio inter Vallachos per septem
annos integros, portionis exactor et in aliis negotiis
episcopi commissarius ; Coll. Hevenesi, vo/. cit., p.
'187 i urm.; 5 Novembre 1701. E memoriul lui cdtre
guvern, din care memoriii s'au reprodus nurnal frase
intr'ales, in Nilles, pp. 335-7.

www.dacoromanica.ro
 197

Din temnitA el indrepta care carmuire o lungá

tinguire fara' 1egttur i scrisa foarte prost, In-
teo latineasca potrivita dupa gindul romanesc
al scriitorului. Ea cuprinde insa fapte i senti-
mente de mare interes. Gavril arata ell, de bine
cunoaste poporul sail, care si-ar fi pierdut rab-
darea une-ori i fata de dinsul, ce era Roman
si se purta bine; cu atIt ma mult o va face acum
cind vin unfi s i se amestece in lege. Se vor
gasi eine sä atIte nemultumirea, cad' Muscalul,
Cazacul, Munteanul, care se tin de aceasta cre-
dinta patriarhiceasca", nu vor sta cu minile legate.
Atanasie, care se caieste si el de ce a Matt,
n'avea dreptul sil se uneasca in numele tuturor
Romanilor, ci numai al celor carI erall de fata".
HotarIrea lul n'a trecut frä sa se ridice din cler
impotriva el, ci in mai multe rinduri s'au tInut
adunari in manastirea din Balgrad, s'a vorbit cu
lacrimi de fapta episcopului i s'at si soils ark-
tarI Came dieta i guvernul tárii, care ail trecut
insa asupra lul. Cine s'a supus si a votat a fost
indemnat, nu de iubirea pentru legea catolica,
ci de nevoie", ca sa scape de darile nesuferite
si de impilari (1). Chid Vladica roman din Ma-
ramures, Isaia, s'a supus episcopului unit si a

(1) Quod horrendis gravibusque contributionibus

citra ordinis proportionem sint aggravati... Non arnore
catholicae religionis..., sed tantum necessitate.

www.dacoromanica.ro
 198

cercat s induplece la aceasta i poporul

acesta 1-ar fi omorit, spunind ca nu vreag sa
se rasboteze (1). SA nu se inraiasca lucrurile prin
sprijinul de catane ce s'ar da liii Atanasie, care
se laudg cu aceia ci va pune ost4i ImparatuluI
in casele celor ce flU vreall sa se plece (2). Ma-
car vor fugi oamenii, cad. doar nu e inconjurata
tara cu Ufi zid de piatra". Ajunga cIi ag fost
cuceritl ping acum ; sg li se scrie numele, i chiar
acestora sa li se dea voie a se intoarce, daca ii
pare rail, la vechea lege pgrasita. Pentru cei ce
se tin de patriarh, sa se numeasca de la Impa-
rat, fara dare de burl, cine-va care sa le caute
de trebi §i sh fie cu inima dreaptg §i credin-
cioasa fata de Maria Sa, in acest lucru al legii" (3).
Niel sa se aleagg pentru marea lui nobilime
sag pentru bogatie, ci aa, temlltor de Durnne-

(1) cQuidana episcopus aut vicarius, nornine Esaias,

qui obligaverat se unito episcopo rnunkAcsiensi Iosepho
de Camelis quod omnes Valachos, etiarn citra suam vo-
luntatem, ad Unionem persuadere velit... Nos [inquiunt
Valachi] inbaptistas vis facere, nos latrones sumus;
eliberabimus potius a te reliquos fratres nostros.
(2) Ab episcopo aliisque haec verba audivi: quod,
si alia ratione, non tantum Vallachi, sed etiam alii, se
cum catholicis non univerint, in quamvis domum mi-
les imponetur, tamdiu donee, nolle velle, se univerint.,
(3) Quendam ordinari, qui omnia sua negotia diri-
geret Suaeque Maiestati esset sincerus et fidus servus
in hoc religionis negotio.

www.dacoromanica.ro
 199

zeil, incercat, cu credinta Domnu1u i milostiv,

fara pompa, ca o persoana eclesiastica ; nu din
rindul popilor, ci sa fie om mirean". CacI, in-
cheie el, Vladica se face cu bani i lea bani la
rindul sair de la protopopi, cite zece cinci-spre-
zece galbeni, cal' i altele",ramfind ca acestia
s6-§1 rastoarca, prin popI, de la poporeni.

Dar in curInd, din aceiasi parte, o primejdie

cu mult mai mare arneninta noua Biserica unita
si dadu sperante celor ce ramasese credinciosi
legii din timpurile Turcilor". Nemultamirea Un-
gurilor cu un stapInitor de alt neam si de altil
religie, greutatea birurilor, escesele soldatilor,
Indemnuri venite din afar* adunara o mica oaste
in jurul mT Francisc RakOczy, coboritor proas-
pat, scapat din inchisoarea politica, al Crailor din
bunele timpuri pentru nernesi. impreuna cu Un-
gurii calvini, Romani prieteni ai Calvinilor intrara
In rIndurile pradalnice ale Curtilor Craiului"
celui not", care nu era sa se Invechiasca, cu
toata vitejia lor. Rascoala se incepu, raspIndind
ruina asupra celor mai multe tinuturi, in 1703,
siconteni abia In 1711, dupa ce iii odata lin-
perialfi avuse temeil s creada c au pierdut
Ardealul (1).

(1) V. 0 Herrmann, Das alte und neue Kronstadt,

1883, I, p. 64 0 urm.; unde se d i cealaltä bthlio-
grafie.

www.dacoromanica.ro
 200

intre acei ce se bucurarg mai mult de ridi-

carea armelor in contra Impgratului fu Joan Tircg.
Ii vedem scriind, din Moldova uncle se adgpos-
tise, lui Ram Ai Frantii, Craiul ril unguresti
de sus si Ardialului, spanul Sgeuilor", egruia-T
doreste izbinda lui David. El iscgleste Tirca
Ion, eu voe Mgrii Tale Ardialului episcop Romg-
nilor", i, ca sg fie in adevgr Vlgdicg, el faggduia
Crain It& sü un dar de sase telegari pe an.
El ajunse in adevär a sta o elipg in Alba-lulia,
pe cind Afanasie fugia cu catanele la Sibiig, dar
in 1707 acesta din urmg ggsia trei-zeci de pro-
topopi earl sg isegliascg si in asemenea timpuri
o hotgrire sinodalg' pentru dinsul. Nu stim ce se
va fi fgeut apoi cu Ting : in 1708, scriind luy
Constantin Stolnicul Cantacuzino, Ralcdczy se
plingea ea in tot Ardealul nu ggseste un popg
românese bun sa fie episeop Si stind atita carte
cit sg poatg vorbi en dinsul farg tilmacig (1).
Nagyszégy era intre luptgtori si el (2), si se
spune cg ping si credin0 lui Atanasie slábi un
moment. OA cum, in Noembre 1711, el credea
eg, se cuvine a intgri iargsi, in numele sgg, cele
co faggduise la Viena ca va inea (3). In 1712,
. ur'amintul se lua din nog si de la protopopi,
J

(1) Nilles, pp. 372-5.

(2) Hurmuzaki, /. c., p. 87.
(3) Nilles, pp. 386-7.

www.dacoromanica.ro
 201

iar In 1713 muria Atanasie, dupa ce scapase de

griji (1).
Era de asteptat ca, indata dupa moartea lui
Atanasie, un noil Vladica, ales in graba de so-
borul, foarte putin de obste", al protopopilor
mai apropiati i mai siguri, sa fie propus la
Viena, intarit acolo en diploma imparateasca
recunoscut de Roma. tntaiii, pentru ca, in noua
stare de lucruri, nu era greil de gasit un bun
episcop pentru Romani : nu trebuia Mei carte,
pentru c in lucrurile de credinta si drept ho-
taria teologul, nici energie, fiind-ca aceasta ar
fi fost mai curind un primejdios neajuns, nici
dovezi de moralitate in cursul unei lungi viete
curate de pastor al sufletelor, pentru ca se ga-
sia eine sa tie in frig apucaturile rele i s in-
drepte spre bine pe un tInar fara incercare. Pe
urma, daca era liniste in 1713, nu se implinise
nici doua-zeci de ani de la anexarea Ardealului
pentru Casa de Austria, rascoala se stinsese abia
cu del ani in urma, si in acelasi timp cu res-
tabilirea ordinei in Ardeal se vorbise in Rasarit
de o mare nadejde noua a tuturor crestinilor
ce-si fac crucea de la dreapta la stinga" (2), si
cu norocul din 1711 al Tarului Petru nu se im-
prastiase i sperantele puse de pravoslavnicii"

(1) ibid., pp. 389-90.

(2) Iorga, Ade i fragm., I, p. 325.

www.dacoromanica.ro
 202

fárA amestec en Papa in viitorul Rusiei. In sfir-

sit, era de asteptat ceia ce se si Intirnpl6 in
adevAr, adec'a ivirea de pretendenti la VIhdicia
ardeleanA, earl, sa-si caute sfintirea in Tara-Ro-
miineascA, iar sprijinul Intro aceia dintre conh-
tionalff lor earl nu voise sä treacg la alta lege (l),
Dar alte motive aduser 5. z'abava, lunga zAbavA,
care duse la o noug Vastorie destul de scurtg,.
DacA pentru multi dintre Romani concesiile fa-
cute catolicismului erail prea marl, pentru ca-
tolid Inil ele eraiti neindestufatoare, privindu-se,
fireste, mai mult ca o stare de lucruri trecg-
toare flinta acestei Biserici cu alte datine. Ata-
nasie, supt care se des'Avirsise opera Unirei, nu
putea s5. fie pfacut superiorilor noi pe cari-I cis-
tigase prin schimbarea sa, si de aceia, pentru
a-I tinea legate mlnile nesigure, fusese stator-
nicita straja teologului. Acum, cind episcopul
mostenit din vremurile shismatice dispArea, tre-
buia s5, se iveascg ispita unei asiguearl i sirn-
plificArI a lucrurilor. Daca, in locul rsarnas liber
in 1715, s'ar putea aseza un prelat catolic, din
ostirea pling de riva, pentru intoarcerea sufle-
telor, dintre Iesuiti?
Se zice c soborul ce se adund dup4 moartea
lui Atanasie oferi Scaunul episcopal teologului
chiar, Szuny ogh, care, duplti regulele Ordinuldf

(1) Nilles, pp. 394-7.

www.dacoromanica.ro
 203

sail, nu putea s primeasca. Apoi voturile pro-

topopilor, earl credeati ea' pot vorbi in numele
popilor, neintrebati, i ant de putin chemati sh'
raspunda, czura asupra secretariului timp de
patrusprezece ani a lui Atanasie, acela care-1
supraveghia i Indrepta, in al doilea rind, cores-
pondenta : neaparat un catolic, Wenceslas Franz,
din Silesia, care se deprinsese i romaneste (1).
Scrisorile prin carl se vesti alegerea lui acelor
earl trebuiail s'o recunoasca, sint din 9 Septem-
bre 1713, si in Decembre mai marele Bisericii
noastre ardelene, Primatul unguresc, ii arata
credinta c acest episcop strain pentru Romanii
convertiti va fi Intarit §i de Impäratul (2).
Dar la Curtea din Viena, supt Imparatul nou,
Carol al VI-lea, domneail sentimente calduroase
pentru unificarea legii in toata intinderea sta-
pinirilor austriace. Nu mai era acum timpul cind
pentru restaurarea catolicismului in Ardeal se
intrebuintaii mijloacele sfioase ale slbiciunil. Cu
toata crutarea, Ungurii din provincie se riiscu-
lase, si fusese invinsi. Pentru a-i stapini de a-
cum innainte, o cetate incepu sa se zideasca in
vechia resedinta a principilor, in Alba-Iulia, si
cea d'intdia piatra se punea in Novembre 1715 (3).
Intro cldiriIe carI trebuir s cada, precum ca-
(1) Ibid., pp. 394-5.
(2) Ibid., pp. 396-7.
(3) Herrmann, I, p. 148 n. 1.

www.dacoromanica.ro
 204

zuse trecutul pe care-1 infati§ati, fu manastirea.

lui Mihai Viteazul, care pomenia unirea treed-
toare a Romanilor supt unul dintre a lor (1).
Cu banii imparate§ti se facu o aith biserich',
In vale, catre Mure§. in imprejurarile in care fu
innaltat5, ea nu parea potrivita pentru re§e-
dinta aceluia care fusese oare-cind Mitropolit
pentru toata lumea si era acuma Vladica numal
pentru poporul sail, al Unitilor. Supt scutul cetatii
nu era sa stea in siguranta numai autoritatea
imparateasca, ci o alta incd, de alta, natura, care,
trebuia sa atite i mai multe nemultamiri decit
prefacerea, in titlu §i neam, a cirmuitorului. Pe
vremea Iu Sigismund Bathory, ucenicul Iesui-
tilor, si a imparatulal Rudolf, caruia-i trecuse-
puterea ; pe vremea cardinalului-Craiti Andrei,
fusese, Inca, un episcop latin de Ardeal, dar, cind
Ungurii luara iara puterea pentru din§ii, el
disparu innaintea superintendentului calvin, ne-
putind fi pe linga dinsul ca bietul archiereil ro-
manesc. Viind iaras,i Casa de Austria in pose-
siunea Ardealului, ea trebuia sa-§i aduca aminte
de acest Scaun episcopal parasit, §i Inca in 1712,
pe cind traia Atanasie, in fruntea consilierilor
de guvern catolici ie§iti din dezbaterile dietei
din Meclia§, se Intimpina Gheorghe Martonffy,
episcopul catolic (2). Peste puin, in 1716, acest
(1) Cf. *inem. III, p. 380.
(2) Herrmann, I, p. 145 n. 1.

www.dacoromanica.ro
 205

episcop lua In stapInire biserica cea mare din

Balgrad, eliminInd, spune inscriptia amintitoare,
murdariile calvinWi" (1).
Martonffy ar fi trecut u§or asupra deosebirii
de nit dintre Ungurii lui si Romanii alipiti la
catolicismul pe care-I represinta, i ar fi primit
sa, fie i pastorul acestora. Starea de atunci a
episcopiei romanesti era o ispita pentru aceasta.
Dupa indemnuri ce nu ni shit cunoscute, impa-
ratul nu primise pe alesul soborului din 1713,
pe Freant Neamtul, care fusease logofat la A-
tanasie" (2), supt cuvintul c prea se Meuse lucru-
rile in graba §i nu venise destul alegatori (3). Ca
director" sail defensor", fEir numire in regula,
era administrata Biserica unita de Iesuitul Iosif
Bardia, un German, dupa care lua aceiasi sar-
cina, de ispravnic al saborului" pentru a no§-
tri, Ungurul Gheorghe 114gai, din acelas,i Ordin (4).
De la ace§ti catolici eirmuind fati acolo unde
teologii de innaintea lor poruncise prin sfaturi
§i sfatuise prin porunci, era, pare ca, mai a-
proape anexarea la Biserica noua catolica a Un-
gurilor decIt intoarcerea la un Vladica dintre
Romani.

(1) Nilles, p. 449 si urm.

(2) Ist. besjr. ,S'ehéilor, pp. 43-4.
(3) Nilles, p. 398.
(4) Cf. Nilles, p. 398 si urm. si Ist. besér. &ha-
Ion p. 46.

www.dacoromanica.ro
 206

Se ga'si insa", unul, care Varea c poate impaca

pe toata, lumea. Era un flU de neme§, crescut
Intro Unguri i Nemp, inteun Colegiu din Roma,
Intors de acolo on titlul de doctor §i bune a-
testate ; trecuse pe deplin la legea profesoriler
si tovara§ilor lui de s, coala, dar se arata gata s.
se intoarcä la ritul ce fusese o lege pentru paxintiI
sat dac a. i s'ar ingadui aceasta de SfIntul Scaun.
loan Patachi i§1 sfir§ise infalatura in 1710 si,
Intorcindu-se in Ardeal, pe cind era acolo un
VIAdica al Romanilor uniV, el nu ceruse a lucra
supt calguzirea acestuia, ci se InfaV§ase ca mi-
sionar catolic, romano-catolic, cum se zice in
Ardeal de la Unire Inn ace, §i prinsese a pre-
dica in acest sens prin Tara YagarasuluI, uncle
se 'Astra iubirea pentru pravoslavie (1).
Patachi era bun pentru episcopie, fiind aproape
ca si catolicii cei-lalti §i avInd mai mult decit
dinii numai iubirea pentru poporul art roma-
nese", de care nu se despa,rtise cu totul prin

(1) in colectia de acte in copie ce mi-a incredintat

d-1 I. Bianu, care a aleatuit-o in timpul sederil sale
in Italia, e i o scrisoare, din Deva, 3 Iunie 1711, a
lui Patachi &are cardinalul Sacripanti, prin care-1
aratä ce cale a apucat pentru ea sa ajungã acolo si
cit de mult sint dispusi Românil pentru Unire. 0 alta,
catre secretariul Propagandei, fixeazä data plecarii lui
din Viena : 9 Maiü. Cf. Nilles, pp. 87, 280-2, 407-8.

www.dacoromanica.ro
 207

cre§terea sa (1). Partea mai bogatA §i mai pre-

tun dintre Romani 11 voia, i el putu s ca-
pete o scrisoare de recomandatie §i de la bei-
zadea Iordachi Cantacuzino, fial lui erban-Vod6,
care avea trecere la ofiteril imp6rAte§ti, §i chiar
la Curte (2).
Cum s'a Mout, in 1715, alegerea lui Patachi,
nu ne spune vre-un izvor. La 23 Decembre din
acest an Il int Aria Imptiratul, ea episcop, in Ar-
deal §i Orti le ungure§tI vecine, al Românilor,
Grecilor, Rutenilor §i Sirbilor" reuniti cu Bise-
rica romang, (3). Odat 5. en aceastA numire, prin
ace1a§1 act, Patachi c'ApAta", pentru Scaunul s'Ati
bunuri ale fiscului, dind un venit de 3.000 de
florinl, la Gherla i in Besembacul Fäglra§ului (4).
Imparatul ceruse §i intgrirea de la Roma, dar
aceasta zAbovi foarte malt. Aid Martonffy des-
chisese lupta, neputInd incuviinta ca alAturI de
dInsul, in umbra cetAtiI ImpArae0I, s stea un
alt episcop, recunoscind §i el primatul Papei,
dar fár sá stea fa tg. de el in vre-o legaufa
de supunere. El voia ca Vradica romanesc s'a"
Orgseasch' ascultarea GranuIul pentru ascultarea
de dinsul i sg, nu poarte nici un titlu dio-
(1) ,Mea chara natio valachica , aerie el In 1713. Nifles,
p. 406.
(2) Ibid., pp. 408-9.
(3) Ibid., pp. 409-11.
(4) Cf. Nilles, 1. c., i Hurmuzaki, Fragmente, If, p. 95.

www.dacoromanica.ro
 208

cesan asemenea cu al ha, ci vre-unul din Italia

orl din depgrtatul RAsärit, ca episcopul pentru
Armenfl unit). saü cel din Maramures, (1).
Pentru limpezirea situaVeT tulbure trebui nu
mai putin decit doi aril de zile : Patachi stind In
tot acest fastImp la Viena, unde se incerca a
se ImpAca interesele dus,mane. De aid vor fi
venit propunerile pe care Papa le primi la urm6,
in 1720. Episcopia romAneascA trebuia ssa se des-
fac4 de legRura, statornicit4 supt Atanasie, cu
Granul, dar pentru aceasta ea nu fu supus5. luI
Martonffy. Rupindu-i-se legitturile ierarhice, i
se rupser i acelea carI o uniati cu o intreag5,
descasurare istorica". Neputindu-se ca Vradica sO
stea in Walgrad, Scaunul BMgraduldi, pe care
abia-I recunoscuse Roma, in forma cea nouA, unitg,
aprobind pur i simplu ceia ce fficuse Kolonics,
dar Idea o intárire solemng,, Scaunul acesta fu
desfiintat. Cu sail fár," voia lui Patachi (2), noua
diocesA fu considerata ca IntMa ce se infiir4eaz6
pentru Romanff intor§1 la credinta adevArat5, si
pentru tovarA§ii lor de rAtácire in trecut, carI
se gra', in hotarele ArdealuluT. Fárg a se po-
meni el a fost odath" un Atanasie care §i-a c1§-
tigat merite fa0 de catolicism, FIggrasul era
prefAcut in episcopie, biserica Sf. Nicolae de a-
(1) Nilles, pp. 418-20, Unul era de Alladia, iar cellalt
de Sebasta.
(2) Cf. $incai, III, pp. 412-4.

www.dacoromanica.ro
 209

colo in catedralA si Patachi ajungea astfel, la 18

Maiti 1721, cel d'intAiil dintre episcopii de FA-
Oras, (1), rAminind numai de fapt episcop al
RomAnilor" (2).
Si se pare c5, nici aceastA isbindA nu ajungea
pentru ca Patachi sA ia puterea in minile sale.
Abia in vara anului 1723 el venia la FAgAras, si
aid era instalat cu o pompA deosebitA, de R--
gai, care vorbi latineste innaintea popilor adu-
nan, unit de nevoie (3). Ionasco Monea, dintr'un
neam de boieri fagArAseni, era atunci protopop,
si el salutA in romAneste sosirea noului episcop,
care respindea pretutindeni cA e pravoslavnic"
si nu va pune dAjdile temute (4).
Se pare ch. episcopia de FAgAras avea Ine . un
scop pentru Imperiali. OdinioarA chid, supt In-
riurirea cunoscutuldi Iesuit Possevino, catolicii
nAdájduiail la sfirsitul secolului al XVI-lea cu-
cerirea intregului RAsArit shismatic, regele Po-
loniei, Stefan Báthory, spunea ea% prin FAO-

(1) Nilles, p. 430 si urm. Hothirea se luase in con-

sistoria supt predecesorul lui Inocentiu al XIII-lea,
Clement al XI-lea, la 28 Noembre 1720.
(2) Asa se iscalia in 1718; ibid., p. 420. 0 scrisoare
a lui Régai din 1720, chtre Brasoveni, in Stinghe, Do-
cumente, I, pp. 55-6.
(3) Stinghe, Ist. besér. 6chéilor, pp. 46-7, 70; Nilles,
pp. 462-3.
(4) Ibid. Cf. Iorga, Studii si Doc., IV, pp. 81-2.
1t

www.dacoromanica.ro
 210

rasul, care e mosia Iu particularg, s'ar putea

incepe opera de rAspindire a legii bune in Tara-
RomaneascA (1). De la pacea din Passarowitz,
partea de dincolo de Olt a prii-Romanesti se
gAsia in sthpinirea impAratubii, care nu-si pier-
duse speranta de a reuni tam intreaga, supt stA-
pInirea lui crestin'a. Era bine ca" noua resedintl
episcopalA pentru Romanii unitl era departe de
BAlgrad si nu era r'ail pentrupolitica austriaca, nici
aceia c episcopul se afla de acum innainte in acea.
ta,r5, a Oltu lui pe care puternicul rIti o leag'a mai
strips de pArtile dungrene, infasurind-o cu apele-i.
Dar Patachi nu se putu impune mAcar in to ate
p`arti le de peste munti, si sthpinirea ml fu pe
atit de scurta, pe cit de neinsemnata". Ii vedem
Vind in Februarie 1725 un sinod, care se o-
cup6 de d5jdi1e vradicesti", de talerul logofg-
tului", de procatori", de incalarile monahilor,
de oprirea cgrtilor tipArite la Munteni, de por-
tul preotilor : cu tichiia, iara, nu cu ca'ciula sail
cu cum'anac", de ingrijirea Cuminecaurii, de
superstitii, ca a celor ce, In loc de Pasti, iati de

(1) Del paese di Siculia mi ha detto ch'il camino pia

diretto sara nel contado di Fogaras, chre suo, et nel
quale mi dara commissione che si rifaccia chiesa et
che vi si riponga qualche principio di religione catto-
lica. Possevino cdtre cardinalul de Como; 9 Julie 1583;
copie in Colectia Vladimir Ghica, la Academia Romând.

www.dacoromanica.ro
 211

minca" muguri sail alte ierbi" (1). Pentru Ma-

ramure§, unde 'Astoria pentru neuni0 un anume
Dosoftei (2) §i uncle se gAsia, §i un episcop unit,
Patachi e in lupta pentru autoritatea de ierarh
cu acesta din urma, si nu poate distruge pe cel
d'intaill. In 1717, Romani" din Caransebe§, Lugo§
§i partile vecine aratail luI Stainville, generalul
imparatesc din noua Karlsburg, foasta Gyula-
Fejervár a Ungurilor, ca. doresc a trece la Unire,
puindu-li-se Vladica un Petronie in locul lui
Moise, cel abusiv, din vremea Turcilor (3). Dupa,
patru an" insa", episcopul sirbesc al Inaului sail
Ienopolei, care resida In Arad, primia asigufari
de credinta de la Omni" nostril de la Beiu§,
earl voiail sa" lepede Unirea (4). PIO, §i cu FA-
gdrasenfi MY, bietul episcop de FIggra§ era in
fazboiil (5).
El muri in 1727, la 29 Octombre st. v., dupA
cit-va timp de boala. (6), nelasind in urma lui
nicl" o alta amintire trainica pentru poporul sail'

(1) P. Maior, Ist. bis., p. 377 si urm.; Nilles, p. 465

si urm. Cf. Moldovanu, Acte sinodali, II, P. 409 si
urm. V. si Stinghe, Doc., I., pp. 127-8.
(2) Nilles, p. 491 si urm. Cf. P. Major, 1. c., p. 377.
(3) Nilles, pp. 445-6.
(4) Iorga, Studii si Doc., IV, pp. 80-1.
(5) Stinghe, Doc., I, pp. 127-8.
(6) Ace last, 1St. besér. 6chalor, p. 70.

www.dacoromanica.ro
 212

decIt o schimbare de nume, putin glorioas:a,

pentru eparhia co a stapInit-o (1).
Starea de lucruri la moartea lui Patachi era
tot asa de putIn multamitoare pentru eine tinea
la Unire, ca i pe vremea disparitdeI celui d'in-
tail Vladica supus Romei. Cetatile schismeI"
so aparail tot asa de bine, cu toate c, 1ntr'un
timp cind la Bucuresti domnia numai pentru
dinsul Nicolae Mavrocordat, care-s1 facea o mIn-
drie s schimbe scrisori latinesti cu Iesuitii din
Ardeal (2), nu mal veniail de aid, ca alta data,
pentru acei ce pastrati credinta veche, mingiieri,
Indemnuri i rasplata. Asezarea Austriacilor in
Oltenia n'avuse folosul asteptat : Intro altele,
nici supt raportul cuceririi religioase, civilisdril
prin catolicism. Nu numai c nimic nu fu cIs-
tigat de partea crestina sail de cea patina a
Oltului, dar cirmuirea ardeleang intimpina greu-
tall cind voi s scoata pe Brasoveni, si altii ca
dinsii, de supt atirnarea Scaunului muntean
pentru a-i da in grija pastoreasca a episcopului
neunit din tara imparateasca : acel din Rimnic.
Supt Damaschin nu se ajunse la nici un capat

(1) In Bibl. Bruckenthal din Sibiiü, catalogul noteaza

o colectie de scrisori ale WY Patachi chtre cardinali,
s. a., dar mi s'a spus in cloud rinduri ca ea a dis-
parut, poate in colectia vre-unui amator, care tine sh
ramie necunoscut.
(2) Nilles, pp. 398, 401, 447.

www.dacoromanica.ro
 213

cu poruncile dintr'o parte §i cu intrebarile, in-

nadins zabovite, din cea-Paltà. Urma§u114 Stefan,
n'avu vreme s dea un raspuns de lamurire la
acelea§i nesigurante in privinta aseultarii pre-
otilor români neuniti din Tara Rirsei, i numai
dupg o hotärire a generalului-comandant, in
1730, legatura ierarehica noua fu recunoscuta
de inclaratnicii pravoslavniel", cu prilejul tre-
ceril noului Vladica, Inochentie, prin Sibiiii (1).
Curtea nu indraznia s dea nici un sprijin Sea-
unului unit, pribeag acum in unghiul departat
al Fagarwlui, §i se spune c in anumite mi-
carl rnetl de pe aceasta vreme eel ce se
ridicaü impotriva oamenilor imparate0i voiaü
sa-si arate ast-fel §1 nemultamirea pentru legea
noua ce ii s'ar fi impus (2).
Moartea lui Patachi trebuia s inraiasca §i
mai mult aceasta situatie de umilinta §i de-
eadere. Cel d'intaia episeop fagara§ean fusese
macar un om invatat, en pretIoase eunqtinti §i
prietenii la Roma, un propoveduitor meritos al
eatolicismului eurat sail al Unirii, un Unar pre-
lat de o viata nepatata. Cind el se stinse inna-
into de vreme, sa fi vrut Imperialii sa-i gaseasca
un urmn §i nu 1-ar fi descoperit. Ca multe alto
fagaduieli marT, i aceia a luminii pentru fliT

(1) Ist. besér. .5'ehalor, pp. 80-8.

(2) Hurmuzaki, Fragm., II, p. 88.

www.dacoromanica.ro
 214

Romanilor ce vor primi Unirea, se ardtase za-

darnica. Va fi fost lipsa de tragere de inimg, la
aT nostri, nedeprins1 cu lndelungate i obosi-
toare invatatuff, dar i stapinff nu ca'utasera sd"-I
indrepte in aceasta privinta. Drumul la scoala
româneasca ar fi fost gasit mai usor i urmat
mai lesne, decit acela, plin de pieded i nepla-
ced, care ducea la o scoala catolicd oare-care,
a Ungurilor. Loc de scoala pentru Uniti se da-
duse de guvern, dar de aid pina la innaltarea
ei, mai erail multe de invins. i clt de putin
sprijin se putea grtsi la tovarasiI de credintrt
carl apartineati altor popoare, se poate vedea
din nepomenita saracie a tipariturilor românestI
in Ardeal pe acest timp. Din cind in cind, cite
o neaparata cartulie, publican. supt controlul te-
ologului (1), alcatuiesc singura literatura a unei
epoce care trebuia sa fie inceputul regenerariI
prin cultura europeana a Romanilor.
Iesuitul Adam Fitter lug, in 1727 rolul MI Re-
gal, gata sa administreze, ca i acesta din urma,
cit de mult, pentru reformarea deprinderilor
rele ale salbateculul cler românesc. 0 porunca
imparateasca facu Insa, peste putin, ca un so-
bor de alegere sa se adune : sarcina de a pre-
sida se daduse episcopului latin, pentru a-1 ma-
guli macar In acest chip, pentru superioritatea

(1) V. Bianu i Hodo, /. e.

www.dacoromanica.ro
 215

ierarchica ce nu putuse capata. Nu stim nici

cine a fost de fatä, nici in ce forma se infati-
sara la Curte numele color trei clerici dintre
cari Imparatul trebuia, ca patron al Bisericii
Fagarasului, sa numeasca pe episcopul ce era
sa fie. Ar fi izbutit dol straini, dintre earl unul
fusese episcop unit in Maramures, iar cel-l'alt
era Inca paroh al greco-catolicilor in resedinta
fagaraseana. Pe linga numele lor se scrise si a-
cela al Romanului Joan Micu, care, nascut la
1692, avea deci trei-zeci si cinci de ani in ca-
pat si invata totusl Inca teologia, pe linga con-
scolari, cu cit mai tineri, din neamuri luminate,
la scoala de propaganda pe care Kolonics o sta-
bilise la SImbata-Mare pentru copiii shismatici-
lor si ereticilor din partile vecine supuse Co-
roanei unguresti.
Trecura citeva luni, fara sa se iea o hotarIre.
Fitter tinu un sobor, si anume tocmal la ma-
nastirea de linga Cluj a Ordinului din care si
el facea parte. Se luar a. ma'suri pentru a taia
indrasneala celor ce nu voiail Unirea sat' o pa-
rasise si cautail sa cIstige si pe altii la necre-
dinta lor ; se hotari cercetarea vietii clerului si
adunarea lig in soborase" locale, unde sa fie
cercetat fie-ce preot de protopopul sail ; se sta-
tornici urmarirea calugarilor cari se amesteca,
tulburind constiintile, in lucruri ce nu sint de
competenta lor. Si In acelasi timp se faceail a-

www.dacoromanica.ro
 216

uzite, pentru intaia oara de la 1701, in acest boo

strain, unde dezbaterile erat. Indreptate de un
catolic german, plingeff pentru asteptarile In-
elate: preot,f1 adunati de Fitter is aratara do:-
rinta ca feciorti de popa sa se bucure de oare-
care scutire, ca parohii sa-§1 alba o simbrie sta-
tornica, ca thijdile, cvartirurile apasatoare sa nu
atinga pe omul biserici ca i pe satenci din ju-
rul lut Nu lipsia In sfilit nic cererea ca o §coala
preoteasca sa se intemeleze, anume pentru Ro
manii uniti, din mos,tenirea, oprita de stapinire,
a episcopului mort (1).
imparatul alese in Februar 1729 pe Micu, ba-
trin scolar, dar episcop neobisnuit de -anal., pre-
cum fusesera, de altmintrelea, innainte de dinsul,
atitia altdi in Biserica romaneasca din Ardeal.
A ctul de numire, din Iulie, e pastrat, dar din el nu
s'a tiparit decit o parte, In care se cuprinde
indatorirea pentru noul ales de a se intoarce la
condiVile anterioare lul Patachi : cele insemnate
In diploma pentru numirea lul Atanasie (2).
(1) Actele sinodului, in latineste, la Nines, p 491 si
urm. Hotarirea pentru alegere, ibid., p. 197 si urm.
Cele-l'alte stiri, dupa manuscriptele Walachische U-
nion* din Sibiffi, pe care timpul nu mi-a ingaduit a
le cerceta, in excelenta carte a parintelui canonic Dr_
Augustin Bunea : Din istoria Romanilor. Episeopul
loan Inocentiii Klein ; Blaj, 1900.
(2) Un fragment al actului, dupd o copie aflatoare
in posesia parintelui canonic I. Moldovanu, s'a tiparit

www.dacoromanica.ro
 217

Dupa redactarea numiril sale ca episcop de

Maras, Micu adresa o cerere, care arata de la
inceput ce Intelegea s faca in pastorirea sa a-
cest nu de taran instarit, ajuns aa de tirziii
la binefacerile luminii. Episcopil din Ardeal de
lege cato1ic eraIi cregi, In acelasi timp cu in-
tarirea lor de Curte, baroni liberl, i Antalffy,
episcopul din 1729, era al doilea care se impar-
tasise de acest privilegiti. Micu voia pentru din-
sul, episcop unit cu Roma al Valachilor", ceia
ce se dkluse capetenieI spirituale a catolicilor
ungurl. Cu gra" s'ar putea spune ce a inriurit
In favoarea lui, dar In Septembre 1729 se de-
creta la Viena eel d'intaiil baron dintre Romani
care sa null fi vindut, in acelasl timp cu in-'
naltarea lui Intro eel puternici, neamul i reli-
gia. Deveni ast-fel baronul loan Klein, episcop
unit al Romanilor din Ardeal, supt titlul Faga-
rasulul (1).
Dar baronul §i episcopul de Fagara. era Inca
un laic, si Curtea romana, la care se Meuse
Inca de la Inceput cuvenita in§tiintare, nu pu-
tea sa-1 confirme pentru eel trel ani de teologie

in Adele sinodali ale sale, I, p. 177. Nimic mai mult

nu se afla in Nilles, p. 501. Par. Bunea trimite la Ac-
tele sinodali, schimbind insa data.
(1) Actul de nobilitare e si el netiparit; par. Bunea
ii citeazd, p. 9, dupd hirtiile lui Rosenfeld la Sibiiii,
Bibl. Bruckenthal.

www.dacoromanica.ro
 218

pe cari el apucase a-I face. Patachi plecase din

Roma ca preot catolic (1) ; Klein easi mai bine
decIt s petreacA un timp acolo, s'a-s1 caute mai
aproape preotia, i, mai mult decIt aceastá a-
propiere, II Pau s iea altä hotgrire dorinta lul
de a se depArta cIt mai putin de amintirile
datinile legate de Vradicia sa româneascA. El
tinea sg, fie cAluggr rgsgritean, sg-si capete dupá
normele Bisericii ortodoxe Insusirea de diacon
preot. Pentru aceasta, el intrg In mAnástirea
Sf. Nicolae de la Muncaciii, fundat,ia din al XIV-lea
veac a Litvanului Teodor Coriatovid aid Il
vedem felicitInd de Cratiun, in acelasI an 1729,
pe Mitropolitul" säti, primatul unguresc din
Gran (2). Inca in August al anului urmator, el
IT facea la Muncaciti, in destula saracie, novicia-
tul (3). Si tot acolo, In Octombre, el era con-
sacrat episcop supt numele de Inochentie, in
urma preconisarii fácute la Roma, unde puter-
nice stáruintI impeastiase indoielile produse de
caracterul neobisnuit al episcopuldi propus de
Imparat (4).
Klein 41 putea lua in stapinire acum biserica
Sf. Nicolae din Fagaras, Curtile vladicestI ce vor
fi fost pe linga dinsa i clrmuirea diocesei sale
(1) Nilles, p. 405.
(2) Ibid., pp. 602-3.
(3) Ibid., p. 603.
(4) Ibid., pp. 506-7 ; Bunea, p. 8.

www.dacoromanica.ro
 219

nesigure. Dar ceia-ce ar fi ajuns lui Patachl,

ceia-ce ar fi multgmit pe Atanasie, eel doi ne-
mesi tineri, nu era decIt un inceput pentru a-
cest serios fecior de tgran de ling% munte (1).
De bung samg fgrg sg intrebe pe nimeni, i, mai
putin decit pe ori-cine, pe Iesuitul numit ca
sg-I argte calea, el se duse la Viena, pentru a
rgscoli acolo amintiri aproape stinse si a chema
la viatg drepturi uitate.
Vorbind In numele sgti, al clerului ce-i era
supus si al poporului si românesc unit, de
nit grecesc", el araAg cui nu prea voia sg audg,
Eind-cg stia cg flU poate isprgvi nimic, cum po-
pii români, cu toate privilegiile date de un im-
pgrat binefachtor, plgtesc, ca i innainte, fis-
cului, domnilor si chiar clericilor eretici: pro-
testanti i calvini, cum poporenii lor in pgrti
unde nu mai este alt neam intretin cu munc a
lor tot pe represintant11 altei lee., cum mrtr-
genirea prea mare a numgrului. slujbasilor bi-
sericii face cu neputiqg urmarea ritului, in-
ggduit, al Grecilor, cu atit mai mult cu clt popa
românesc are si ogorul pe lingg altar, ca un
om sgrac Si fgrg venituri ce este. El cerea in-
dreptare : tinerea fgggduielilor date si cresterea

(1) Era din Sad, in pArtite Sibiiului, i numele sa

tului s'ali de nastere e titlul lui de baron.

www.dacoromanica.ro
 220

autoriatii sale, incredintindu-i-se JuT afaceri de

orinduialt, care nu privesc pe nimeni (1).
Cind, In Septembre, Klein se intoarse in Ar-
deal pentru a-§1 lua in sapinire Scaunul, in
care intelegea sa, fie ceva, st-§i cAltuzeasct a-
dect de acolo neamul in cucerirea drepturilor
omenW,1, religioase §i nationale, se luase o ho-
tärire la Viena in privinta memoriilor Infatisate
de episcop. i in Decembre pornia din Cancela-
ria ImpArtteasct rescriptul prin care se decreta
alegerea, in sinul dietel ardelene, a unei comi-
siuni, cuprinzind in aceeasi linie pe amindoi e-
piscopii catolici ai 1riT, pentru a lua in cerce-
tare pricinile de nemultAmire ale clerului ro-
mall unit (2).
Dieta, innaintea careia trebuia st se ceteasct
hottrirea, se adunt in Februar 1733. Pint a-
tunci vedem pe Klein urmtrind altul din sco-
purile de eapetenie ale cirmuiril lui adunarea
in jurul Scaunului din Fägtra* pe care desigur
cii 1-ar fi voit mai bine la Bilgrad, a tuturor
credincioOlor catolici de rit grecesc din Ardeal
si ce se putea credo cd se tine de dinsul. Cad
el era numit pentru intreaga tart, i nu recu-
no§tea ca dupt hottririle protopopilor §i preo-
tilor de la inceputul veacului mai putea sii e-

(1) Nilles, pp. 512-7.

(2) Ibid. §i p. 157.

www.dacoromanica.ro
 221

xiste o lege romaneasca fara atirnare de Roma,

fl vedem, ast-fel, intrind in Scheri BrasovuluI,
unde nu i se dadu vole nici s slujeasca Insusi
liturghia, nici s stea de fata la slujba in strana
pastrata pentru un Vladica pravoslavnic (1). In
primavara episcopul de Rimnic tinu un sobor
mare la Gherla (2). 0 InfrIngere, care facea sd. se
prevada altele, pe acest cimp de lupta al intregirii
ierarhice, in care era numai seful Unitilor, ca
si pe altul, mai glorios, al revendicarilor natio-
nale, unde a simtit i lucrat ca fruntasul Ro-
mnimiI intregi, care n'avea alt aparator, in-
naintea celor marl, decit dinsul.
Imparatul Ii daduse i dreptul de a lua loc In
dieta, unde statea de mult colegul sag romano-
catolic (3). El veni aid, Intro oamenii suptdri si
luminap din neam In neam, pentru ca sa vada
porniri de un salbatec egoism, pentru ca sa a-
uda hohote de rIs pentru latineasca lui slabd §i
batjocuri care se adresati unui popor ce tinea
greul birurilor i unui prelat recunoscut de
Roma si Intarit de Imparatul, care-I Meuse no-
bil i sfetnic al sad. De la inceput Inca, el In-
timpina Impotrivirea indaratnica si inviersunata
a celor earl a o nedreptate de aVarat. Se za-
(1) Ist. bese'r. ,S`chéilor, p. 115 i urm.; Herrmann,
I, p. 188 §i urm.
(2) Stinghe, Doc., I, pp. 160-1.
(3) Bunea, p. 11.

www.dacoromanica.ro
 222

bovi hotdrirea asupra plingerilor, ImpArt4ite

de guvern, ale poporului românesc unit, supt
cuvint ca trebuie Intäiü o cercetare a stdril de
lucrurt a numdrulul, averiI, moralitAtiI si sin:
ceritatii de credinta." a preotilor românI (1). In
tot cuprinsul Ardealuldi, popii furl adunatl, in
August, la soboare pe tinuturi, pentru ldmuri-
rea acestor puncte (2).
Dar comisiunea se innomoli (3). Dupd zddar-
nice stdruintI, episcopul pierdu rdbdarea §i se
duse din noil la Viena, unde intimpinase pind
atuncl numai bundvointd. Se numi o alta co-
misie, i aceasta sfir§i in adevdr lucrdrile, rds-
pingind Insd aproape toate cererile lui Klein sail
puind atitea mdrginiri §i amindrY, incit era ace-
lasI lucru.
Klein primi §tirea la Viena, unde-I ajunserd §i
altele, tot asa de nepldcute, despre memoriile ce
innaintail Sa§iI pentru a-1 opri pe el si clerul
liii sd stdpineascd pdmint in vechiul fundus re-
gal. La acestea din urmil el rdspunse printr'o
indignath scrisoare adresatd undi cleric prieten,
cdruia-I aratd mirarea cd se invocd diplome vechI
regale de aceia carl a schimbat situatia din
alte timpuri, inldturind religia catolicd din std-
(1) Walachzsche Union, in Bunea, pp. 31-3; Transit-
vania, 1898, p. 171 i urm.
(2) Ist. besér. AS'ehdilor, p. 122.
(3) Bunea, pp. 33-4.

www.dacoromanica.ro
 223

pinirea Coroanei Apostolice. Românii unit,i cu

legea romang att mai multe drepturl declt Sa§il
eretici; impg,ratul printr'un act solemn i-a in-
corporal in provincia in earl se giisiail ca mun-
citori pentru traiul bun al altora, oi ce incor-
poratie ar fi aceia dacg dupg, plac ne-ar inde-
pgrta unul dintr'un loc si altul din altul", lgsin-
du-le dreptul de all Inchiria sgla§e, pe care-1
ail ping §i Evreii" ? i apoi, innainte de regii
unguri, ail fost impgratii stäpinitori ai lumii, i
din vita acestora se trag Românii, neclintiti
pe tarina strgbunilor. Cad nol", spune el in
cuvinte de o frumuset,d atit de noug pentru Ro-
mgnii din aceste pgrti, am fost mos,tenitori in
acest pgmint al Crailor incg din vremea lui Tra-
ian, Innainte ca natia sgseascg sä fi intrat in
Ardeal, §i. avem aid ping astgzi mo§ii intregi s.i
sate, cu toate cg, am fost impovgratI cu sarcini
de tot felul §i cu miseril milenare, ca de la cei
mai puternici decit noi (3)".
Iar, dud aft' isprava de pgrtenire §i de urg,
pe care o Meuse in lipsa lui comisarii dietei, el
vorbi Impgratului printr'o plingere pentru umi-
lirea §i lgsarea In pgrgsire a natiei lui", care
ar putea sg, fie mintuitg numai primitg fiind §i
ea In guvern. E vorba, scrie el, de un popor

(3) Nilles, pp. 527-9 ; 19 Marte 1735. IIrmätoarea, din

8 Aprilie, pomene§te primirea ráspunsului comisiunii.

www.dacoromanica.ro
 224

mai mare decit cele-lalte, credincios cu desa-

virsire, recunoscut ca vrednic de ingrijire prin-
tr'o diploma imperiala, sprijinitor puternic al ca-
tolicismului prin alipirea catre aceasta religie,
de un popor pe care el nu-1 credo mai pre jos
decit altul, nici prin virtute, nici prin stiinta,
nici prin priceperea In afaceri (1)".
Curtea era in ajunul unui razboill cu Turcii,
si nu-i trebuia sa supere pe eel puternici din
Ardealul de granit2a. Cererile de participare la
guvern fur% privite ca obraznice, iar tinguirile
care priveati numai hotarirea comisiunii adusera
o noua intrebare a unei diete, care se stia prea
bine ce poate sa raspunda. Guvernul, alcatuit
tot dintre cei cu drepturi ai provinciei, n'avea
pentru ai nostri sentimente mai binevoitoare.
Episcopul se intoarse in Ardeal, si la noua
dieta din 1736, el isi Infatds'a," vechile reclamatdi,
care nu tinteati la alt ceva decit la ridicarea
clerului de iobagi la Innaltimea unui cler onorat,
bucurindu-se de lumina si de oare-care drepturi.
in sprijin se aducea numai diploma imparateasca
din 1701, care era o invoiala lamurita Intre
Leopold si Romanii represintati prin Atanasie,
si. vesnica dreptate, mai veche de cit ml-ce di-
ploma. I se raspunse data aceasta printr'un stri-
gat de revolta din partea celor cu drepturi, call

(1) Bunea, p. 37 nota 2, reproduce actul.

www.dacoromanica.ro
 225

priviati aducerea unui astfel de act innaintea

lor ca o singeroast ofenst. Gind, in anul urmt-
tor, alt memoriii al episcopuluI veni s ceart
hottrIrea care nu se (Muse In nobila aprindere
a sufletelor viteze, a mintilor ImbogAtite si in-
thrite de culturt, acesta nu putu sit fie cetit de-
cit fasindu-se la o parte tot ce ar putea sit part
o afirmatie de egalitate omeneasct a Românilor
fata cu Apoi comisiunI, dezbateri,
proiecte i contraproiecte, pint ce la urmt, in
1738, se vott in diett o propunere, asupra ct-
reia stim atita cit n'a putut st fie primitt de cle-
rul in folosul cdruia se ftcea (1).
In aceastt parte, era vadit ct, nu se va face
nimic, si nu numai atund, in vrerni de cugetare
politict strimtt, de inchidere a castelor in zi
durl innalte de drepturi istorice, atit de putin
istorice, de multe orl, si ele, dar pint la sfir-
situl veaculuI, pina la o nout erg, si pint in zi-
lele noastre de libertate i lumint. Dar drep-
tatea pentru un popor nu izvoreste din bunt-
tatea dusmanilor InduiosatI prin plingeri, ci din
puterea constiintil sale propra, care, dupt cum
o vremea, spune cuvintul care indeamnt sa
misct bratul care smulge InnapoI cele ce s'ati
smuls.
Un popor se recunoaste numai si se intelege

(1) Dup6 tWalaehisehe Union , Bunea.

15

www.dacoromanica.ro
 226

la lumina culturii sale. Fiind Intia oar'a la Viena,

in 1731, Klein arAtase nevoia sg, se intemeieze
lingA Scaunul s'ail de episcop o c'alugarime, care
ajute in biserica', dea sprijirml pentru
a-§1 cerceta intinsa diocesg, s'a" cucereascA prin
cuvint i exemplu" neamuri vecine i s facg
scoff pentru fill' Românilor de pretutindeni (1).
In 1785, el vorbea de tipografia ce ar voi st
capete iará.I, pentru folosul leglI ca si al nea-
mului 2). In anul cind trebui s piardtt nAclejdea
c'dpgt'arii prin dieta apAs6torilor a drepturilor
politice, Klein des'avirsia ceva care nu era mai
putin insemnat decit scopul pe care-I urmrtrise
prin infruntarea insultelor. La 11 August, um-
Oratul schimba domeniul vechiti al FAgrtrasului
si al Gherlei cu acela al Blajului, unde fusese
odata un castel al nrincipilor ardeleni. Noile ve-
nituri trebuiati sa% tie, nu numai pe episcop, ci
pe vicariul care-I servia, pe alti opt c'aluggrI,
dintre cari doi profesori, pe dou'a zed de inva"-
tAcei i pe trel tineri, carT, avind cunostintele
pregnitoare, erart s plece pentru a le desA-
virsi, la Roma (3). inngitarea mánAstirii, inte-

(1) Nil les, p. 533.

(2) Tbid , p. 529.
(3) Ibid., p. 533 si urni. La 14 Octombre 1737 (?) Inca,
afldm pe Klein la Blaj, scriind unui cardinal pentru
«deplorabilis alumnorum nostrorum casus,, trimisi in-
napol de la Roma. Coleqia I. Bianu.

www.dacoromanica.ro
 227

meiarea scolilor, aprinderea acestul Intiti focar

de luming, furg de acum innainte ginduri scumpe
episcopului Inochentie.

Peste dol anT, muri Impgratul i, pe cind raz-

boaie marl zguduiail monarhia, pentru nol Impre-
jurgrile Il schirnbaii intru cltva fata.
Urmasul Impgratului mort fu o reging a Un-
gariel, care se rgzima, in greaua luptg, ce se des-
chidea pentru dinsa, in mare parte pe sentirnen-
tele de credintg ale poporului maghiar. In col
d'intain ani de primejdie ai Mariei-Teresei pu-
teatl rilzbate si mai greil decit pe vremea lui
Carol al VI-lea cereri earl tintiall sä schimbe in
folosul until popor incg carg indreptare sigurg
§i constiintg de sine pronuntatg o veche orin-
duialg de Stat pentru care erail gata s aducg,
cele mai scumpe jertfe popoare deprinse a po-
runci i stgpini.
Incg in 1741 se Vim in Ardeal o dietg, cea
d'intgiil din noua erg de privilegii respectate,
care dietg alese o deputatie spre a se 1nfgtisa
en cereriinnaintea Crgiesii" venite la Pressburg
pentru povesti nenorocirile. Vlädica avea
de gind sg vie si el sg se amestece in multdmea,
celor ce aveatl o plIngere de adus, dar fu oprit
de boald de a mai cersi odatä la 110 ce nu se
puteail deschide pentru cel slabi i dusmAniti.
In curind ii veni de la Curte decretul care

www.dacoromanica.ro
 944

numia ca tealog pe Iesuitul losif Balogh. La a-

semenea prilej se alum un sobor, care facea
noului reverend parinte" anume cereri de cir-
muire blinda i frog innoituri. In 1739, cind pre-
decesorul lui Balogh Ii luase in prirnire drega-
toria, se arMase i dorinta ca diploma din 1701,
care intemeiase aceasta institutie de suprave-
ghere i asigurare, sa fie cunoscutli in original
de clerul unit (1). Acum, in 1742, prof opopii se
adunara iariT, luarä masurile obisnuite i, Irn-
preun en dinsele, alte cite-va care intereseaza,
din deosebite puncte de vedere. inteun timp
cind se respingead toate cererile de drepturi
pentru preotul roman prin invinuirea cid el n'are
cunostintele i purtarea ce se pot cere de la un
om al bisericii, se hotari de acest sobor cum-
pararea de catechizmusurl" in toate satele i ras-
pindirea in popor a povetelor din de, pastrarea
portului deosebit pentru preotl, cercetarea lor
de ditre protopopi, tinerea de registre la bise-
rid, etc. Vechia banuiala cu privire la situatia
adevarata a teologului potrivit cu diploma leo-
poldind din 1701 apare iarài, alaturl cu dorinta
noud ca sa se impiedece trecerea de la ritul
grec al Bisericii catolice din provincie la cel
latin (2).

(1) Nilles, p. 544 si urm.

(2) Moldovanu, II, p. 146 si urm.

www.dacoromanica.ro
 229

Urrn5, dicta nouti, creia Klein, care asist'd la

lucrgrile ei, n'avea nimic sl-I spuie, dup.a." incer-
crtrile din trecut. El plecg de aid la Curte pen-
tru ca sa," cerce dispositdile ministrilor ce in-
cunjurail pe tlifaira stapinitoare, de la care as-
teptail multiimire atitea interese protivnice.
Ce a vorbit la Curte, stim printr'un act care
aduna", la un loc cele cuprinse in jalbele ante-
rioare. Era mai obraznic" data aceasta decit
od-clnd, cerind prin umilite rugáciuni" lucruri
marl si innalte : SA se aducii la indeplinire di-
plomele lui Leopold, s se recunoascA Unitil ca
fil ai patriel" ftir deosebire din cel-Palti i s'a,"
se facit parte si Romtmilor cu insusiri In gu-
vernul Vara, care fusese statornicit pentru ad-
ministratia Ardealului in 1713 (1), sti se dea si
popilor romami o portie canonidi" de care se
bucurA pastoril ereticilor, sil nu se apese tir-
nimea cu birurl nepotrivite cii boggia el, si se
stabileasca dupil dreptate si omenie sarcinile
datorite domnilor, sca,zInd munca pentru stpi-
nil pilmintului la singure dou5, zile pe sapt5,-
mInA. .51. pentru ca s'a se asigure cele dobindite,
sr" se creeze o a patra natie din acest popor,
care, nu numal cit e cu mult cel maT vechiii
dar e i cel mai mare in numilr" (2). Iar, mai
(1) Felmer, Prime linece historice transilvance, ed.
Eder, Sibiiu-Cluj, p. 273.
(2) Nilles, pp. 518-9.

www.dacoromanica.ro
 230

pe urma, el se lamuri si mai rnult, adaugind ca

e de nevoie pentru ca dreptatea sa se Led, in
sfirsit, ca el sa nu fie singurul unit in dieta, ci
impreuna cu dinsul sa se afle acolo cei doi vi-
carT aT sT, notarul i teologul. In guvern find
atitia necatolid i catolicii fiind Unguri, adeca
dusmani, sä i se acorde lut i urmasilor siti
dupa dinsul, situatia de consilieri de guvern (1).
Cererea trecu in cercetarea unei Cancelaril,
cea de Curte, si apoi ajunse In minile judeca-
torilor competentl din Cancelaria ardeleana, pe
cind Vladica raminea la Viena, in lipsa Impara-
tesii, dusa pentru incoronare. Dinteo parte si
din alta, veni respingerea, care se deosebea de
a Statelor ardelene, carora li se Meuse ace1eas1
aratari, numai prin cuviinta administrativa a
formei i prin siretenia mestesugita a dovezilor
aduse. In lucrurile mid se ceda, sail aproape ;
in cele marT, politice", de la care atirnati, in
fond, si cele d'intaia, nu se incuviinta nimic.
Prea multi Uniti In dietil ar turbura echilibrul
religios i ar ridica pe necatolici in potriva
Curtii; in guvern, pentru a se ingriji parinteste
de Rornanii uniT, singurii earl' existail pentru
cercurile Beainterilor, sint atitea mimI bune §i
spirite nepartinitoare, top tovaräsii de credinta

(1) Traclucere rornaneasc6 a cererilor, cu rdspunsul

ci contra-raspunsul, in Bunea, p. 05 i unn.

www.dacoromanica.ro
 231

din poporul prigonitor ; incorporarea celor e

se tin de Unire la natiile recunoscute nu se
poate face, pentru csa ar s'argci Ora, represintata
prin bielsugul trufas al nemesilor si infloritorul
egoism al Sasilor ; cele doug zile pe sgptaming
sint contra unor hotgriri imparates,ti si ar fi o
ispitti pentru iobagil de alt singe, call ar cere
aceleasi lucruri. Iar, cit despre temeiul de cape-
tenie al reclamatiilor românesti, Leopoldina a
doua, se aduse innainte ca originalul nu i s'a
putut afla, ca ea n'a fost aprobata de vre-o dicta,
si ca prin urmare pentru Ora care face legile
in folosul sail, e ca si cum n'ar fi fost data. nici
odata pentru a face din Români, coborit:i in
rindul vitelor de plug, oameni (I).
Ministrii Mariei-Teresei flog convinsi de aceste
argumente, si, la 9 Septembre, suverana, Cra-
lasa", dgdea cit credea ca se cuvine supusilor
sai din cimpiile si muntii departatului Ardeal,
pang unde nu vedeati bine eel mai duiosi ochi de
maicg". Cite-va scutiri neindestulatoare pentru
preoti, voia ea si nobilii romiini sa poata avea
dregatorie, dacg se vor ggsi capabili de care aceia
ce aveail interes sg-i raspinga, si porunca de a se
cauta diploma din 1701, pentru ca, in casul chid
s'ar ggsi, guvernul ardelean sa sfatuiasca ce se

(1) Bunea, 1. c. Cf. protestarea Mcutà in ,Zieict din

1703 contra diplomel, in Nilles, p. 512.

www.dacoromanica.ro
 232

opune la aducerea ei la indeplinire, adecA nevoile

ci patimile acelor din call se alcraula zisul gu-
vern (1). Se recomanda episcopului, la sfirsit, si .
nu mai supere Curtea cu infalisarea lui, ci sd-si
trateze afacerile printeun agent, rdmIind s5, vie
cu voia guvernului, numal in imprejuriirile de
tot grele.
in zadar se Meuse deci edlduroasele rugil-
minV. se Ritiiduise intgrirea solemng a Unirii,
se pusese in perspectiva chiar darul maul regi-
ment de Romhni earl s lupte in depArtiiri pentru
mArirea si numele bun al Imp5,rätiei (2). Curtea
nu putea s'd dea mai mult i IndfAznia abia et
propuie si atita strasnicilor apgratori ai drep-
turilor nedrepte, carT pAziag in Ardeal idolii de
diplome din alte epoci. Indignarea lui Klein nu-I
folosi mai mult decIt ingenunchiarea innaintea
tronului cand vorbi de osinda neamului sü tra-
tat mai rti decit Evreil, earl ail, asa cum sInt,
averea, libertatea i cirmuirea prin el insisi in
afacerile lui particulare, marfl conVpisti vor fi
ridicat din umeri la auzul acestui miscAtor glas
de adevilr cuprins in cuvinte latinesti r`ail orIn-
duite (3).
0 dietA se adunA IncA In iarnA. I se InfiitisA

(1) Nilles, p. 548 si urin.

(2) Bunea, p. 62; Hurmuzaki, VI, pp. 569-70.
(3) Ibid., pp. 567-9, No. ccoxiv

www.dacoromanica.ro
 233

noua hotgrire a suveranei, dar ea nu fu adusg,

in discutie, frird sg fun bine liimuriti in aceastg
privintg. Maria-Teresa, care fusese lgmuritg sg
nu creadg in autenticitatea i valoarea legalg,
a diplomei din 1701, n'avuse de ce sa nu recu-
noascg pe cea din 1699 ; dar intarirea ei pro-
duse nemulturniri intre privi1egial, earl alergarg
la mijlocul cel mai practic de zgdgrnicire : la
aminarea pgng la o aminare viitoare. Erail unele
legi de prefacut dupg starea noug a lucrurilor
in Ardeal, uncle se introdusese, cu Austriacii, o
multdrne de factori necunoscup. In trecut. In doug
articole se puneail pe aceiasi treaptg episcopia
catolicl i supusii ei de ori-ce stare cu episcopia
unit i ceT ce atirnad de dinsa. Gindindu-se
mai bine, Statele intoarserg redactia ast-fel, in
cit drepturi veneer numai pentru nobilii romani,
iar 0 crestere a situatiei economice era oprita.
pentru episcopia rorntineascg (1). in acelasi. limp
se trimiteati la Curte ca o indreptgire ocgri
grosolane in potriva Valachilor" vagabone, trg-
thitori, sJbatecT, primitl in tara, uncle venise,
unul cite unul, nurnai pentru cg se cereah braze
pentru cimpii ce de multg vreme nu se mai lu-
crah (2).
Ce putea face in aceste irnprejurgri cel mai
(1) V. Bunea §i plingerile lui Klein, in volurnul citat
din Hurmuzaki, an. 1744.
(2) Hurmuzaki, /. c.

www.dacoromanica.ro
 234

rdbdItor dintre oameni? Sd amine deslegarea

grelei intrebdri politice, pdnd ce poporul nostril
va fi in stare s'a se impuie prin cultur i or-
ganisare ? S'a gdsit eine slirecomande aceasta (1),
dar pentru Românii din vremea Jul Klein era
ceva care-i indemnaInnainte, care cucerirea Med
zdbavd a drepturilor : amintirea imprejurdrilor
in care s'a facut Unirea si siguranta c In acte
ce ii s'ail dat de un Impdrat, stdpinitor al Orli,
se cuprinde ceia ce doriati ei s aibd. i cre-
deati, In naivitatea lor de oameni simpli, cd la
urmd va trebui ca tot vointa impdrdteascd sd fie
mai puternicd decit IndArdtnicia supus,ilor into-
resatt Lucrul pornise de la Impdratie", se dez-
voltase prin Imparatie", §i acuma ea trebuia
sd-1 duel la capdt bun, la tinta pe care o ardtase.
Klein nu vedea lanturile nevoil care prindeall
minile Crdiesii, cdci, dacd le-ar fi vdzut, ar fi lasat
ori-ce nddejde din aceasta parte i ar fi sfdtuit
pe ai lui sit lupte, supt altd cIpetenie, cu alte
arme, pe alt cimp de bdtae, uncle din singele
vdrsat incolte§te dreptatea. I se parea cit e numai
o rea vointli, care poate fi invinsd.
Si altd clan, vorbise el de primejdia ce ar ame-
ninta Unirea dacd a§teptdrile Romanilor ce se
tin de dinsa ar fi inelate. Acum se pdrea ca
poate vorbi mai tare. Credinta veche se intdrise,
(1) Höchsmann, in Arch. fur siebenbürgische Lan-
deskunde, XVI.

www.dacoromanica.ro
 235

In adevar, la hotarele provinciel. Oltenia se pier-

duse prin pacea de la Belgrad i Scaunul din
Rimnic se alipise iara§i de Mitropolia bucure-
teana. La Apus, Patriarhia slrbeasch, stra'mutata
la Belgrad, se innalta neconteuit ca prestigiti i
se amesteca in lucruri pravoslavnice" tot mai
.departate. Vliidicil IenopoleY, din Arad, lucrail
pentru cktigarea din noti a locuitorilor din sa-
tele de peste Mures, §i prin 1730 40 ca§tigul lor
de suflete in aceste partT nu se putea tagadui (1).
Inca innainte de desflintarea granitei irnparatesti
a Oltului, cu prilejul unel vacante a Scaunultil
Rimnicean, relatiT se legase intre tara BarseT,
ce nu voia sä auda de Unire, i Biserica Sirbilor.
Scrisori, deputatfl, staruinti, sosirea in Bras, ov
a episcopultil Nicanor Meletievici, fost de Cru-
§edol, care facu aci un protopop §i strinse o sutit
de galbeni pentru regimentul impus de la Viena
Patriarhiei (2). in Bihor, Romanll luase chiar
armele pentru a intoarce la vechia credinta pe
eel nehotarItI, i abia in 1736 se ajunse la do-
bandirea unal partI din paguba' (3).
in 1743, se crezu ca granita Ardealului poate
fi trecuta alt-fel decat printr'un Vladica venit
(1) V. Iorga, Studii si Doc., IV, pp. 83-4.
(2) 1St. besér. AS'cheilor, pp. 431-2 si urm ; Herrmann,
I, p. 193 si urm.; Stinghe, Doc., pp. 173, 188 si urm.
(3) Nilles, pp. 525 6. Cf Ardelean, 1st. diecesei Oradei-
Mari, II, PP. 23-5.

www.dacoromanica.ro
 236

pe furis, cat in scop de milostenii. Cu pasapoarte

de prelatI sirbI, un cAlugilr bosniac veni, incun-
jurat de o mare faimA de sfint, in p5xtile Dobrei
si Or6stieI, supt cuvint ert pe acolo e drumul
in Ierusalim, unde mai fusese odatA pe o cale
ceva mai scurtI Multimil ce i se geamadea in-
nainte, In sunetul clopotelor, 11 vorbia de minunl,
de cinstea ce I fac lui, umilul Visarion, puter-
nicii limiT, dar mai ales de nevoia ca ori-cine
tine la sufletul sü s'a, lase o lege care Incurca
mintile in via t5. si nu d, dup moarte, mIntuirea,
Intlrind Intro eel simpli despretul, groaza pentru
Letini", cMc4,Aorii de posturi, el izbuti i porni
o puternicA miscare, pina, ce puterea laid. IT
opri drumul do triumfaor (1).
Klein era la dietd, e1nd Sfintul" fu prins, si el
&Au ochii eu dinsul; dar nici acum, nici pe urma
nu fa prea aspru en acest propovAduitor al Cre-
dintii vechi. Pe clad dusmanil Romanilor se
folosiail de acest incident pentru ea s proclame
instr5Inarea de Unire a intregului neam nesigur,
episcopul crezu crt acest exemplu poate servi la
Viena ca sri, se arate la ce duce netinerea in seam'a
a filggduelilor i aducerea la desnädejde prin
zrthAvile neputintii sail ale vicleniei.
Un ordin imptuiltesc 11 chemase la Curte pentru

(1) Asupra lui Visarion Sarai s'a scris o monografie

speciald de d-1 Bogdan-Duica, la 1896.

www.dacoromanica.ro
 237

a da lamurlri in privinta aventurii lui Visarion.

El se folosi de aceasta calatorie pentru care nu-1
mai putea mustra nimeni. innainte de plecare,
strinse tin sobor, in Iunie 1744, i, pe langa
intrebdrile in privinta staruintilor ce mai slut
de facut i cheltuelilor ce trebuie sa aduca, el
vorbi, aprins, despre piedica teologului, ce-i cd-
zuse sarcing i ca intretinere, despre zadarnicia
rugämintilor si despre acea razbunare ce ar fi
pentru Rornanii inselati pardsirea Unirii.
Guvernul, teologul aflara CU o bucurie deo-
sebita aceste spuse minioase sail prefacute. TA-
ria Romanilor ping acum era si in credinta lor
nebanuita fata de Casa Domnitoare si in legd-
tura lor cu catolicismul. Se dadu de veste la
Viena c, lucrurile s'ail schimbat i, cind episcopul
fa adus pentru lamuriri innaintea unei comi-
siuni de cercetare, el prinse banuiala asupra
scopurilor ce se avea cu dinsul si, facindu-se a
pleca inteun pelerinagill, fugi.
Fugi la Roma. Aid, credea el, va fi dreptatea,
pe care n'o descoperise la Viena. CAA de fiinta
acestei dreptati era incredintat ca de fiinta lui
Dumnezeil, in numele caruia pgstoria sufletele
Pina acum, in forma cea noua a luptei lor
pentru dreptate, Romanfi de peste rnunti ¶I cd-

(1) V. Bunn si brosura d-lui Gb. Bogdan-Dulcà despre

procesul lui Klein.

www.dacoromanica.ro
 238

pgtase faigaduinti: indata uitate, diplome ce nu

se puteati aduce la indeplinire i prieteni, carl
disparusera. Ei nu avuse inca pentru a se min-
dri en dinsii i a-i urma, in silintile i suferinta
lor, apostoli cari sg marturiseasca prin patimile
lor adevarul causei, i jertfa acestor marturisi-
tori e tin pret de rascumpgrare pentru ca, in-
data sari mai tirzitl, dreptatea sa, fie recunos-
cutg. Insemnatatea cea mare a Jul' Inochentie
Klein sta, mai mult decit in tulburata sa pas-
torie, in prigonirea ce a indurat-o pentru Bise-
rica i poporul sAti.
Cind tdnea piept celor miilI, puternici si bo-
gaI, earl stiaiti latineste mai bine do cit dinsul,
batjocura de care era acoperit fiind-ca' se incu-
metase a zgudui stilpii pe earl se rdzima o stare
de lucruri, pe atit de legald, pe cit de nelegiu-
itd, va fi cutremurat de revoltg, va fi aprins
pentru razbunare i pe altil decit fiinta lui bat-
jocoritg si se va fi vorbit prin sate de Vladica
Unitilor i fruntasul Romani lor care le apara
nevoia tuturora innaintea celor ce nu voiatt siti
stie de dinsa.
Cind insg el plea, la Viena judecgtii si la
Roma pribegiei vesnice, se savirsi in multimea
necarturarilor actul recunoasterii lui depline. Cind
el nu se mai intoarse si se §tiu cine-1 opreste,
i pentru ce vinovatie, incepu sa se pregateased
revolta, ce avu urmarile pe earl de atita timp

www.dacoromanica.ro
 239

le vestiail aceia ce vedeail limpede in viitor.

0 bucatg de timp, el nu inteti nemultArnirea
pe care stia bine ea,' o va aduce purtarea Curtii
fatA de dinsul. in 1745, anul de dupg fugä, el
se infAtiseaz'a incil numai ca un tinguitor care
crede in folosul tinguirilor sale. Socotind eh' din
Roma cApeteniei sale bisericesti el va fi auzit
mai bine decit dintr'o anticamerA, ministeriaM,
dintr'o odaie de cercetare sail din fundul unel
temniti, unde s'ar fi putut sá se coboare, rämi-
nind, el vorbi din mil despre reformele ce se
impun. Ceru iari indeplinirea celor dou'ii, di-
plome ce rgsplätiserA Unirea, inlaurarea teo-
logului din economia domeniului episcopal, ale-
gerea lui dintre eel' de ritul unit, numirea unni
nobil cu trecere ca ocrotitor al Bisericii sale.
Amintia ImparAtesei, cu prilejul unel bucurii de
familie, cá prin glasul sall vorbesc o sun,' de mil'
de familii credincioase Casei domnitoare si el
ea datoreste altora indurarea de care, in timpuri
grele, Dumnezeil a fost darnic fatA de dinsa (1).
La Viena ins'a afacerea lui era incheiatA : cu
acest r5zvfatitor impotriva nedreptaIii tolerate
de Stat, nu mai voia nimeni s'd aibl a face.
Cind af15, aceasta si se IncredintA de zsadArnicia
silintklor sale, b'anuiell i se ivird in minte in pri-

(1) Bunea, 1. c., p. 180, No. 2; Foaia Besericeascd

din Blaj, 1888, No. 11, 13.

www.dacoromanica.ro
 240

vinta celor cari-1 asezaserg ast-fel pe iIng. cei

puternici. Innainte de toate, i se Varea en des-
copere actiunea Iesuitdlor, cari se oplosise in
veniturile teologului si nu voiail sa, fie scosi din
ele. Si, fiind asa cum era, grabnic la fapta, el
nu se sfii sá alerge de odata la cel mai puter-
nic mijloc de intimidare i pedeapsd, la exco-
muni c are.
Prin actul de excomunicare a teologului Ba-
logh, el ar5ta, la 12 Novembre 1746, cum s'a
furisat supraveghetorul strain in Biserica unita
a Românilor, cum s'a instalat in averea ei, cum
a tesut mreje, in care, pe timpul noviciatului,
si el era sa cada, cum a cAutat sä opreasca nu-
mai pentru dinsul numirile i sa" facä el singur
legile, cum incercase a lega resedinta protopo-
pilor de locurile de asezare ale Ordinului, cum
intemnitase preotl si se sirguise a stirbi drep-
turile episcopului. In scrisoarea din 19 care e-
piscopul de nit roman el vorbeste de indrazneala
Iesuitilor", earl cautase a pune intrigiintre dinsul
§1 principil prtmintului si State le regatului",
despre Invinuirea calomnioasa de necredinta qi
nu stir' care alte pacate" ce adus innaintea
Curtii (1). Folosindu-se de faptul ca", a doua diplo-
(I) Iesuitarum praesumpta temeritas et maior scan-
dali abominatio qua inter principes terrae, etc.; qua
apud Augustarn Aulam contra me disgratiam provo-
cant calumniosa infidelitatis et nescitur quorum delic-

www.dacoromanica.ro
 241

ma leopolding e pusa la indoiala, eI, Iesuiii, cearcrt

so insele o partid i pe cealalta: fagaduindu4, pe
de o parte, ca vor face-o a fi. primita, daca' mit
void invoi cu scopurile lor nedrepte i nepi-
oase" (1), iar, pe de alta, stind la vorbrt cu Sta-
tele pentru desavIrsita el inlaturare. Ail nu este
aceasta sireata semanare de zizaniI pe care SfInta
Scriptura o osIndeste ? Nu e un chip de Inselare
vrednica de pedeapsa ? i ciuma soaptelor de
sarpe ?" (2).
Dar nu i se parea lui Klein, care, in saracia
suparárile lul, Il isclia scrisorile tristul tall
parinte" moestus pater cti teologul fusese
singurul care-1 pregatise peirea i acum II impie-
deca sa se ridice dinteinsa. Vicariul sàti Petru
Pavel Aron era un om despre care se poate
spune mult bine : un cleric curat in credinta Si
in viata sa, trtiind asa clt sd i se tie numai su-

thrum accusatione Copia epistolae ab Illustrissimo

domino barone Klein, graeci ritus episcopo fogara-
siensi, Roma, .19 Novembris die, ad me episcopwin
Transylvaniae datae; Budapesta, Bibl. Universitatii,
Col. Pray, XXVIII, p. 317 si urm. Urmeaza decretul
cle excomunicare.
(1) Si eorum iniquis et impiis intentionibus acquie-
vero.
(2) Urmeazd rugAciunea rAspindirii actului de exco-
municare si liberArit unor prinsl inchisi : aliquot iam
annis saecularibus publicis carceribus indigne macera-
tos graeci ritus presbyteros. Cf. Bunea, 1. c., p. 213.
16

www.dacoromanica.ro
 242

fletul inteinsul, hfanindu-se din legume cii ceva

uleiti de in"; ca episcop, el ImpArtia pe cheltuiala
sa pine la peste trei sute de s, colari sArmani §i
nu se cruta steibalind tara pentru intemeiarea
§i IntArirea legii pe care o infali§a (1). Era si
m bun Roman supt cirmuirea lui si-ad ince-
put roditoarea activitate scoala bliljean'a §i se-
minariul, a cA,rui deschidere apropiata" o vestea
el cu atita bucurie la 1758 (2). 1sT iubia pope-
rul, §i-1 durea s,i pe dinsul de durerile acestul
neam al sail. Este", scria el inteun rind la
Roma, un popor numeros, rAma'site ale lui Tra-
ian i Adrian, cum spune istoria, pentru care
se §i numesc pe sine Romcini sail Romani pinA
in ziva de astäzi. Vorba li este latina" si foarte
asemenea cu cea italieneasc6. Din fire sInt foarte
blinzi §i aplecati la ori-ce mestes,uguri sail §ti-
inti, la viiT ca i la pietate. Dar Oa acum ei

(1) Scrisoare a dascalului scolilor inferioare din Blaj

Lfisslo, 20 Novembre 1760; in Colectia d-lui I. Bianu,
dupd originalul in Arch. Propagandei. V. si marturia
lui Samuil Klein, in lorga, /st. lit. rom., II, p. 163.
(2) Blaj, 7 Iunie 1758; scrisoarea catre Propaganda :
serninariul va cuprinde, spune el, seaptezeci-optzeci de
elevi si se va deschide in anul urrnator. inteo altä
scrisoare din colectia Bianu din 19 Iulie 1763 el
cere stiri daca in adevdr s'a creat la o scoalà catolica
din Neapole un stipendhl pentru «Romani , fiind-ca ar
trirnite eine sà invete acolo ca sa-1 fie apoi profesor
la Seminarift.

www.dacoromanica.ro
 243

all fost cu totul Ordsit,I si despretuiti chiar de

popoarele care-1 stdpinesc, §i de- ereticl. De a-
ceia sint §i foarte aspri §i firt tiinta de carte.
Sint aproape strivitl de greutatile Cirmuiril §i
ale domnilor, ca fliI lul Iacob in Egipet, cum se
cete§te numai po aceste timpuri dll ar fl locui-
torfi Paraguayului sail al. Brasiliel" (1).
Dar in acest caluggr Med,' milà pentru dinsul,
in acest iubitor de lumina sufletului §i in acest
fiti adevdrat al tdrilnimfi romdneiX1 din Ardeal,
se lupth ambitia de a stdpini, §i ast-fel el se a-
lunecd a spune cuvinte rele, nedrepte, despre
luptdtorul invins, care nu voia incd sd-s1 piece
fruntea. in starea de suilet a ha Klein, el nu
(1) Populus innurnerus Traiani quondam, ut
annales referunt, et Adriani reliquiae ; unde etiam Ro-
mini seu Romani nunc quoque proprio nuncupentur
vocabulo... Valerius Vlaccus, Traiani dux, etc. I diomate
utuntur latino, et italico perquam affini Genio ad-
modum dociles ad quaeque, seu artes, sive scientias,
ad Alia item et pietatem suapte natura proni et plane
proclives. Ast hactenus penitus neglecti, contempti i-
tem a praevalentibus nationibus et haereticis, atque
despecti, et ideirco etiam rudes admodurn et idiotae.
Publicis privatisque oneribus ad instar filiorum Iacobi
in Aegypto propemodum oppressi, quibus consimiles
praesenti aevo nonnisi in provinciis Paraquariae et
Brassiliae reperiri in Sanctitatis Vestrae bullario const.
38 ... leguntur ; catre Papa ; Blaj, 16 Septembre 1756.
Dupd o copie aflatoare in Bibl, Batthydnyi din Alba-
Iulia, a originalului din Bibl. Casanatense din Roma.

www.dacoromanica.ro
 244

putea sa-s1 stapineascil amilraciunea, gIndindu-se

la nevoile Bisericii si la judecata lumii. Unirea
Ins* cind i se vadise zadarnicia pentru binele
neamului intreg, i se instrainase oare-cum de
inirna : Acest Scaun al mieil a fost archiepis-
copal", scrie el in 1747, si s'a facut episcopal
numai. Ce folos are deci Biserica mea ?"
El mustra intaitt cu cuvinte grele pe cine i
se 'Area dui gresise pentru a-I inlocui pe dinsul,
apoi, peste cite-va luni, excomunicarea cazu 0
asupra vicariului necredincios, la 25 August
1747 (1). In sinodul din 19 Octombre, noul vicariii,
Nicolae din Balomir, ceti deeretul care inlatura
pentru popor, daca nu pentru clrmuire, pe Aron
din situatia WI' de pina atunci (2).
Atit maT trebuia pentru ca miscarea impotriva
Unirii sui isbucneasca In partile uncle pIna atunci.
ea arsese innabusit. Inca din 1745 tulburari ur-
meaza plecariI WI Klein (3). Curtea hiui masurf
ca sui preintimpine 0 rascoala maT Intinsa si mai
serioasa : pe de o parte, ea aduse la indeplinire

(1) Cf. scrisoarea din Tunic, in Nilles, p. 586, si p.

592. Actul de excomunicare e mentionat in Bunea, 1. e.,
p. 213 n. 1 : el n'a fost publicat dupd acest protocol
din Oradea.
(2) Nilles, p. 213 si urm., p. 223. Cf. raportul care
Propaganda al celor trek calugari tineri, intorsk din
Roma : Major, Caliani i Cotore.
(3) Bunea, 1. c., p. 191 si urm.

www.dacoromanica.ro
 245

unele din dorintele episcopului instrginat, si a-

nume in ceia ce priveste ocrotitorul Bisericii
unite, unele drepturi pentru clerul ei, grAbirea
scolilor i tipografiei (1). Pe de alta parte, e-
piscopul de Maramures, Olsawszki, pe care-I sfin-
tise Klein, veni cu o pompg deosebitä ca sä cer-
ceteze sentimentele Românilor, s ii dea sfaturi
§i sa propue msu rile ce ar fi bine s'a se ieie (2).
Pentru a asigura pe coT cu Meg, se declarsa, in
sfirsit, &it implirAteasa nu doreste a face cato-
lia si in ceia ce priveste formele i ierarchia pe
supusii srti de nit grecesc, dar uniti cu Scaunul
Roman (3).
Cu asa de putin ins'a, nu se puteati 1initi spi-
ritele, mai ales cg, aducerea Inapoi a lui Klein,
care se recomandase de toatrt lumea, se p`area
celor de la Curte cu neputintA. Trei tineri abia
Intorsi de la Roma : Grigore Major, Caliani §i
Cotore, seriti Propagandei, de supt aripele eg-
reia plecase abia, in acest an 1747, si mArtu-
risesc fdrá reserve adevArata situatie re1igioas6
a Romanilor. Poporul, spun ei, rämas ca oile
frtrA pastor", se pierde pentru Unirea ma de grett
Intemeiata. Cancelistii camerali merg ici i colo
prin WA, IntrebIndu-i pe tArani despre Unire ;
ii due cu sila la Biseric i, dacA nu merg, ii
(1) Bunea, pp. 190, 202-3.
(2) Bunea, p. 193; Nilles, p. 572 i urm.
(3) Nilles, pp. 574-6.

www.dacoromanica.ro
 246

pedepsesc tare, in tot chipul, si el nu still s spuie

alta cleat : Episcopul nostru, Episcopul nostru !
qi alt nimic. Asa strig5, aid, asa pretutindeni,
trimitInd pe cine-i intrealA, la sosirea episco-
puluI lor si la ce-I va Inv'ata el : Noi, spun eI,
in toate-1 vom credo pe dinsul (1)." Cind, in ti-
nutul Bistritei, unii dregUori din partea locului,
sfatuitl de cirmuirea ardeleang, puserit soroc
de opt zile stenilor pentru ca s:a ParnureascA
clac6 tin cu bucurie si prirnesc cele patru puncte,
spuindu-le anume, ei treceag peste munt,l, in
Moldova, innainte de a se implini sgpth.mina de
inggduiara". In Fundul regal, pe pttmintul salpinit
de Sasl, pastoriI, folosindu-se de imprejurild,
spuneail, ca la Sas-Sebes, vecinilor lor români
sA-SI ia lumea In cimp, lisInd ast-fel in urmil
cimpul, pentru c, dac . nu se unesc, vor veni
asupra lor Nemtii §i-I vor prinde §i-I vor t5da
in buc4I pe totl" (2). Cruel se ridicatt pe elm-

(1) Girano gli cancellisti cameratici di qua, di la, per

paese, domandandogli intorno all' Unione: gli menano
per forza alla chiesa e, se non vanno, gli multano in
ogni modo, fortemente ; e questi non san' altro, uno ore
tutti questi : Episeopu nostru, Episeopu nostru, et altro
niente. Cosi gridano qui, cosi dapertutto, rileggandosi
alla sola venuta del loro vescovo. CR) che lui insegnera,
noi, dicono . - tutto ii crederemo. Scrisoare din Blaj,
29 Octombre 1747, in Colectia Bianu.
(2) Con dire che gl'abbian detto gli Sassoni missio-

www.dacoromanica.ro
 247

purl, insernnIndu-se pe dinsele amintirea sfin-

tului" Visarion, desteptatorul constiintilor a-
dormite (1).
In anul urmator, pentru a nu se atita si maY
nmlt Romanil IndIrjil impotriva legil fdra epis-
cop si cu catane, se tinu un sinod de inforrnatie,
pe care-1 presida, nu Aron cel excomunicat,
nici fugarul Balomir, ci Olsawszki din Muncaciil,
care era bine privit in Ardeal de chid cu Intáia
lui calAtorie. Se alcatui aid un memoriD, si se
alese, ca sa-1 duca la Viena, Caliani i Maior, eel
doi tineri Inv Atatl, ImpreunA cu un protopop.
Spuind unde ail ajuns Rom Anil ce nu mai voiesc
Unirea §1 nu ail preotl, sa se impartasasca in-
tre sine cu pine intinsa in Yin sail in apa §i
cu. . ciupercile paduril, el cerura uncle drop-
turi pentru cler s,i favoarea de a se da voie lui
Klein sa se intoarca in eparchia lui ruinatA (2).
In afara de aceasta insä, soborul din 1748 IY
insusia toate reclarnatiile episcopului pe care-1
doria : o a patra natie pentru Romani, titlul de
consilier al guyernului pentru capetenia Bisericil

narii di Sassebes che, se non saranno uniti, verrano

sopra di loro i Tedeschi e gli taglieranno tutti a pezzi.
Scrisoarea citatd.
(1) .Haec sancta ac salutifera crux erecta est ternpore
divi Besarion, quando prophetavit. V. si Foaia besear.,
1. c., p. 245.
(2) Bunea, pp. 245-6 si Apendicele-i, I.

www.dacoromanica.ro
 248

unite, represintarea ei in dietg si primirea in

functii a credinciosilor Unirii. Inca la 10 Maid
1749, deputatii erail la Viena si, plingind pe po-
porul lor, pgrgsit si nimicit aproape", ei se a-
"%tail nemultamiti de zgbava rgspunsului, cit si
de nehotarirea lui Klein, in sama cgruia puneail
rgmasul lui la Roma (1).
In acest timp, partisanii legii vechi cistigaii
tot mai mult teren fata de Biserica dusmana,
slabitg din atitea motive. Balomir trecu la Curtea
Domnului muntean, unde facu o bung impresie,
prin statura WY innaltg si cunostinta-i de latineste.
Dacg un trecgtor principe din vremea Fanariotilor
nu putea indrazni sa prirneasca o ofertg ca aceia
de a se strgmuta dincoace, de pe pamintul irnpg-
ratesc, 16.000 de Romani ce voiati sa' ramie pra-
y oslavnici" (2), pe calea aceasta a tarilor de la
Dungre se ajungea la o altg Impgratie, unde toate
se pretuiati dupg rivna pentru pravoslavia" lui
Visarion sfintul". Balomir merse la Tarina Elisa-
veta, si ambasadorul rusesc la Viena primi indata
instructdi sg vorbeasca cui se cuvine pentru
a fi lasati in pace acei call nu vreail s'a se in-
chine alt-fel de cum ail apucat de la parinti (3).

(1) 4 Codest' abbandonato e gra perito popolo. . . N6

cosa mai pensi o voglia anco Monsignor Klein capir
potiamo.v. Copiile d-lui I. Bianu.
(2) Nilles, p. 598 sail Hurmuzaki, VII.
(3) Bunea, p. 248 i urm.

www.dacoromanica.ro
 249

in 1751, Maih, obosit de luptA s,1 ispitit a-0

petrece in lini§te biltrinetele, Inochentie Klein
10' párAsia Scaunul, pentru boale. in August,
se poruncia stringerea sinodului de alegere, care
ar fi trebuit, dupil pgrerea Curt,ii, s'a aleagg pe
Olsawszki. Dar protopopq adunap inf4i§arh" im-
p6r6tdei pe Aron i pe cei doi tineri deputati
din 1748. Cel d'intgl fu preferat, pentru vrista
ca §i pentru serviciile sale politice (1). Intr'o
scrisoare din 29 Octombre 1754, el pretinde ea,'
a sosit in mijlocul bucuriei tuturor celor carT, cu
citi-va ani in urmg, se depArtase cugroaz6 de acela
pe care-I isolase intre ai al excomunicarea (2).
Pe cind Aron IV ca'uta de §colile lui inflori-
toare, de cAlugh"riT lui. nesupu0 (3), de boala lui (4),

(1) Bunea, p. 294 si urm., 299 si urm.; Hurmuzaki,

Fragmente,II, pp. 129-31,--mal mult dupd Samuil Klein,
in Cipariti, Acte qi fragm.
(2) Con giubilo universale della Chiesa e con piena
contentezza de' poveri sitibondi diocesani e sensibile
loro confermazione nella Santa Fede Cattolica.p Asupra
episcopatului lui PPtru Aron std.' sã apard o noud lu-
crare a par. canonic Augustin Bunea, lucrare de la
care sintem in drept a as tepta o reinnoire a subiectului.
(3) Maior scria despre dinsul, din inchisoare, la 28
Maiii 1765: 4 S'a fácut Vladicd., cum s'a facut, asupra
celui-lalt, inca viii, si astfel supt el peri Biserica . Si
fece come si fece vescovo, sopra l'altro vivo; e cosi
sotto di lui perl la Chiesa . Copiile d-lui Bianu.
(4) In 1758, la 7 Iunie, el spune ca s'a intremat
dupd zdcare. Ibid.

www.dacoromanica.ro
 250

shismaticil", sprijiniti de banil negustorilor

companis,ti, de indemnurile Voevozilor vecin.1 §i
de ispitele Rusiei, se agitati ca s capete voia
de a so inehina §i a crede cum li se pare mai
bine §i a-§i tinea i preoti de legea lor. La o
episeopie nou'a, nu se gindiail, §tiind c oamenl
ca dInsil nu pot cere fd,r4 primejdie lueruri
prea marl, dar erati bucuro§1 sa"-§i poat5, primi
popil de la Sirbi. i Vlgdica Nenadovici de la
Carboy At nu era scump cu scrisorile de sfátuire.
in 1751, o carte v1diceasc fr isegliturlt, co
trebuia purtatá din sat in sat, arata naivilor
nostri säteni din Ardeal c. Unitul se face nea-
plirat Neamt la urmA i le da indemnul de ail
cere un ViadicA sirb din CarlovAt", de la dinsul,
care Vradich e gata" i va fi numit, dacil, se
va da m'acar un florin de sat" pentru a inehiria
sprijin, cdel acum e timpul" (1).
Mai bine zis, timpul trebuia s'a' vie, odatA en
Inceperea until noti §i greti rázboiti pentru Casa
de Austria : ra'zboiul de sapte ani, Inceput in
1756. Doi ani dupA.plecarea o§tilor in deplirtare,
VlAdica Aron se plingea de nelini§tea ce a en-
prins pe shismatieff" ce nu voiau sà-1 rem-
noaseá (2), §i In acelas,i an Consiliul ImpArAtesc
era silit sg iea in de aproape cercetare afacerea

(1) Hurmuzaki, Doc., VII, p. 4.

(2) Scrisoarea din 7 Iunie 1758; copiile I. Bianu.

www.dacoromanica.ro
 951

Neunitilor ardeleril, earl arneninat st se rgscoale.

Kaunitz, conduciltorul politiceI austriace, se
pronuntA pentru o ingsurA hotAritoare. Oaste,
care srt sfArlme o impotrivire cu armele, nu era ;
pasurile nu puteah fi pzite asa de bine Melt
sa", nu se strecoare necontenit pribegI carIli &A-
ntall odihna aiurea, sckind prin lipsa lor suma
birurilor. Prin ra'h nu se putea face nimic deo-
camdatil. SA se incerce deci cu binele, dind Ne-
unitilor un episcop, dar nii orl-care, ci un orn
cuminte, care s5, n'aiba, nici o legaturA cu Car-
lovitul. PArerea aceasta fu primitrt, i Dionisie
NovacovicI, episcop al BudeI si al Cimpilor Mo-
haciulut, un om Vdtrin i sfios fat2a," de cirmuire,
fit numit in 1759, dup5, o cercetare care dovedi
crt se poate pune incredere in acest prelat, care
la inceput era pentru Kaimitz numal. un oare-
care Dionisie" (1).
Dar hotArlrea nu era s'a, fie publicg, declt du0
limpezirea imprejuearilor din afard. Viitorfi fib
sufletestI aT lul Dionisie stiart tot asa de putin
despre numire, ca or.1-si-care nu era initiat In
planurile Curtri, i el urmar6 a-§I cauta drep-
tate pe calea de violentA a uneI rbdirT prea
mult timp obosite.
in acelasI timp aproape, doT propoveduitori im-
(1) Hurmuzaki, Doc., VII, pp. 19-20, No. xvm; Fraym.,
II, p. 159 §i urm.

www.dacoromanica.ro
 952

potriva Unir apgrurA. Unal era un preot tuns,

Joan Molnar, care, descoperindu-si o mishme ca a
lui Visarion, incepu s vorbeascä in versuri la un
bilcitl de tarA. Multimea vgzu in el un sfint"
cirmuirea un rAzvrätitor i, dat pe mina Unitilor
el fu InlAturat din provincie 0i-11 incheiè repede
cariera (1).
Cel-lalt frizu sa" se vorbeascA mai multg vreme
de dinsul i ajunsese s aibA in minA mil de
oameni, cari-i ascultail cuvintul. Sofronie din
Cioara ap'aru prin 1760, venind din intunericul
unei vieti de cAlugàr sail preot de sat. Folosin-
du-se de slaba paz'n. din provincie, de ajutorul
cunoscut de toata lumea pe care-1 &Idea Rusia
ortodoxismului in Ardeal, el pornise a cutreiera
mocAnimea", imitind, inteun chip bgtAtor la
ochi, pe Visarion, mod elul, depAr tat acum, al
sfintdlor". Avea cArti de trecere, o strajg de doi-
sprezece tnrani cu plat i un alaiü de alti dou'a
sute, arUa porunci de la Curte, cu o pecete cit
un taler", prin care Imp6rgteasa adea voe sa' se
goneasd, popii neuniti ; i purta, de altfel, haine
obisnuite romanesti, avea opinci de mätase si
in cap o c'aciull de miel (2).
Cuvintele JuT gAsirá pretutindeni Asunet. Uni-
rea stAtea, in adevAr, asa de rail, incit in No-

(1) Petru Maior, Ist. bisericeased, p. 111 i urm.

(2) Herrmann, I, p. 245 i urm.

www.dacoromanica.ro
 253

embre 1760 o scrisoare din Blaj marturiseste,

ca, episcopul trebuise s fuga la Sibitit (1), ca in
August t'aranii voise sri se arance asupra lui in
Blaj (2), ca-1 cereati sri li fie dat in mina, cum
cereati Evreii pe Isus din Nazaret" si cri numai
atacul administratiei minelor de catre tarani
adusese lovirea i imprastiarea lor cu sila (3).
De la Viena, nunciul spunea lui Aron ca nu e
nimic de facut i cri numai in alte timpuri im-
parateasa ar putea face o intrebuintare mai
puternica de autoritatea sa" (4).
Dar zgomotul ispravilor mT Sofronie misca
cercurile cirmuitoare din Viena. La 12 Marte
1761 se hotari intfo conferinta ministeriala tri-
miterea in Ardeal, cu ceva trupe, a generalului
Buccow, avind cu sine si doi consilieri si frirri
nici o legatura cu guvernul, partinitor, al pro-
vinciei. El trebuia sri faca liniste Intriuii, sri sta-
torniceasca apoi botare intre cele doug legi,

(1) gIn fortezza pill sicura del suo castello vescovile,

principalmente per la paura dei propri patrioti.
(2) Con intenzione di venir qua sopra d'esso a tra-
vagliarci, con tutto l'oppido.
(3) Colectia I. Bianu.
(4) 13 Octombre 1760; colectia citata. Se mai spune
ca : aciô s'aggiugne l'essere quegli scismatici protetti
dagli uffici della Moscovia, cui Sua Maiesta non pu6
trascurare. per li suoi presenti interessi con quella
Corte,.

www.dacoromanica.ro
 254

dintre care, fireste, cea unitA trebuie sprijinitA,

in deosebi, la or i ce prilej ; s IntroducA re-
forme fiscale i s intemeieze o militie a gra' -
nicerilor. Tot lul i se aduse sarcina de a in-
stala, foarte putin canonic, pe Vradica Dionisie.
i era un om de ispravil, in stare a le face pe
toate (1).
La 5 Aprilie el sosise acum la locul neorindu-
elelor. A doua zi Romftnii din Scaunul Sibiiuhu
venir'a s6-1 cearg : iertare pentru trecut, un epis-
cop al lor, sati macar alipirea Ardealului la epar-
hia Carlov`atulut El le d'Adu un bacsis, spune
Herrmann, dar flu numai atit.
in adevAr, Sofronie v6zuse ch" acum nu se
maipoateimpotrivire fatisd, i cAutä clod si se puie
bine pelingg trirniiI Imp'ar'atestI, cistigindu-I pen-
tru Neunitil sAI. De la dinsul, de bun'a sam'a, e cir-
culara iscMitti de Popa Sofronie vicar4", jurat,
ImpreunA cu popa Ghiorghi ot Abrud", al S.S
de la Carlovet", prin care, la 10 21 Martie Inca,
se vesteste ingaduirea de imparateasa a legil
celei pravoslavnice, celei din mosi i stramosr,
a popilor ce vrea poporul, darea pe sama sa-
telor a cradirilor bisericesti facute cu banii tu-
turor i numirea until arhiereti pravoslavnic" (2).
Cind Buccow ajunse i intrebd, cum am vazut,

(1) Cf. Herrmann, 1., c. i Hurmuzaki, Fragm., II.

(2) Iorga, Studii i doc., IV , pp. 86-7, No. umur.

www.dacoromanica.ro
 255

pe deputatii. Romanilor du§manT ai Unirii, el

primi din mInile acestora, co credeatt ca pot
vorbi in numele Intregului popor -- plebs
roman", cererea, tlnguirea ce urmeaza, tradusa
sail prescurtata din latineste :
Nei, fie-care dintre Romanii din Ardeal, de
nit grecesc neunit", am aflat de sosirea Mariel
Sale 5,i-I infali§am plingerile acestea, pentru
cele ce de §eaptesprezece anT acum le induram
din pricina lea noastre". Fagaduielile ce s'ail dat,
n'ail fost tinute in seama. Caci contributla o
dam §i implinim toate poruncile imparate§ti, si
vrem sä le indeplinim si sa, le facem, ba chiar
§i singele sa ni-1 varsam sintem gata pentru
prea-Induratoarea noastra Craiasa". Si totusi
sIntem InvinuitT ca tulburam pacea. Ne rugam
iar5,§1 Escelentri Tale, cu lacramI, ca sa fim ascul-
tatI cu bunatate, cacTintru aceasta noT n'avem nicT
o vinovatie". Am suferit prigoniri de la frunta§iT
antistites Vadi,impotriva poruncil de la Cra-
iasa". Acum nadajduim a ne putea tine legea. MI
noT nu ocarIm Unirea, Ilia o surpam, ci numaT
nu o voim, cad nu o intelegem ce este (1). Pre-
otti. unitI sa o tie, in numele WI Dumnezetl, cad
noT nici-odata n'am §tiut ca am fi uniti." PreotiT
ace§tia unitl cer sa fie primitT, §i se c5iesc dupa

(1) Sed unice nolere non volumus, nam esse non in-
telligimus.

www.dacoromanica.ro
 256

ce merg peste hotar si ieati blagoslovenie sail

absolutie", dar noi n'avem nici de cum nevoie
de dinsii, nici vrern a-i primi". Al doilea, voim un
Vladicg venit, cu binecuvintarea si voia pgrin-
tetra' domini domini din Car loyal, si cu sti-
rea tuturor magnatilor din Ardeal. Cad noi cu
dumnealui Vladica Petru Aron de la inceput,
de cind a venit, n'am fost multamiti, nici nu 1-am
recunoscut; nici de acuma nu ne folosim de din-
sul, nici voim a fi in vre-un chip supt el". Cerem
a se da drumul la acel oameni pe earl noi, tot
neamul Iota gens i-am trimis la Prea-Milo-
stiva Crgiasg,pentru credirqg (1), si anume: Oprea
Miclaus din Siliste, popa Mucenic Illatsinik
din Sibiiel, popa Joan din Galls, popa Joan din
Sad. .., cad el n'atl mai multa ving decit nol
ori-ce alti Romani din Ardeal; noi i-am indu-
plecat pe dinsii ca sg mearga pentru credinta
noastra". Sa. fie scutiti popil de contributie, pre-
cum sint scutiti si parohii Sasilor, si multi altii
cad popil nostri se roagg pentru Prea-Milostiva
Crgiasg, si ne vom ruga si not in veci". Sg ne
ramlie bisericile, cu avutul lor, cgcl cu. multg
sudoare am inngltat bisericile ; mosiile si pgmin-
turile fundos et terras cu banil nostri le-am
cumpgrat". Ping si bisericile noui, nu le-ail facut
preotii unitl, ci noi din banil nostri.. Iar bi-.

(1) Propter fidem ad clementissimam Reginam mi-

simus."

www.dacoromanica.ro
 257

sericile ce slut mai vechi ail fost clgdite de strg-

bunii nostri si de eine le-at unnat, fiT i nepoti,
pe vremea cind in Ardeal nu se stia nhnic de
TJnire". Dacg Unitii all documente Insä, e bine.
Sg se porunceascg dreggtorilor a nu mai inchide
si a nu mai supgra pentru lege", cgci se nasc
multe tulburgriconfusiones in poporul nos-
tru romanesc, si nu mai putern suferi la urmg
atitea chinuri ale inchisorilor". Sg se dea inapol
§1 gloabele pentru credintä, Cad pe multi dintre
Romanii nos, tri ele i-ail adus in cea mai mare
lipsg". Noi Românii din toatg tara, marl si mici",
ne ruggm pentru un popg anume Sofronie
de quodam popa nomine Soffronj ca s poata
merge prin toatti aceastg tart i s invete pe
popii nostri neunitl, de Ht grecesc, ping ce ne
va trimete Prea-Milostiva Crgiash' un episcop,
eaci 11 vom apgra de toatg tara, dupg cum pu-
tern si ma'rturisim ; &ad, cu toate c dumnealor
dreatorii, precum i preotil unii, 11 invinuesc
cg s'a ridicat cu ostasii cum militibus ca sg
tulbure pacea riT, totusi acestea toate nu sint
adevärate, ci numai noi, Romamii, am facut strajg
la el excubias ad ipsum egimus, cgci dregg-
torn cgutase a-1 inchide, iar protopopil a-1 ucide
cu pusca, precum el poate afla aceasta ail
facut CU unit in satul Poggceana (1), cgci popa

(1) Povestirea la Petru Maior, /. c.

17

www.dacoromanica.ro
 258

Sofronie nu despretueste Unirea, Mei o ockreste,

si noi, toatk, tara, n'o despretuim nec asper-
nimus, nec despicamus: numai cit, celul ce vrea,
s'o tie, ii e slobod; dar noi, Romani! din Ardeal,
rughm pe top' sh nu avem nici o silk pentru
aceasta, Cacl nu mai putem sk rkminem uniti ;
di pentru InvAtktorul nostru Sofronie pra
doctore Sophronio noi top', Romknii din Ar-
deal, vrem mai bucuros sk perim sail sk iesim
din tail decit ca el sk sufere prigonire. Caci
noi, duph porunca Prea-Milostivei Cralese, fkrk
voia ml, ram trezit si l'am induplecat s ne in-
vete si s ne deprindk dupk credinta noastrh
neunitk". Cerem iarksi un episcop : ckci la noi
e mare lipsk, i n'ail invalktorii nostri uncle sa se
hirotoniseascil, si un capktä de la magnati pasuri
pentru a se putea hirotonisi in alte pkrti". Cei
ce tree nmniT, sint InchiT s,i prigonitI; cer deci
, pasuri ca s poata merge In strkinktate pentru
hirotonisire ca preoti, pink ce Prea-Puternica
Criliask en mila-i indurktoare ne va privi i ne
va trimite episcop de nit grecesc neunit". Acestea,
pentru ca s ne putem as,eza in bunk pace, noi
Romknii toti, din tot Ardealul, marl si mid" (1).

(1) Concept de traducere din romineste in Cores-

pondenta lui Novacovici, in Archivele din Buda, fasc.
VII, supt titlul Copia memorialis per deputatos no-
mine totius plebis vallachicae sub 7-a aprilis 761 coram
Commissione Aulica apparentes eadern porrecti.

www.dacoromanica.ro
 259

Intelegerea se facu astfel, pentru a4 stirnpara,

cu generalul, i atunei Sofronie iscali aceasta
proclamatie
Noi ce mai jos scrisi, earl am auzit si am
inteles tot r6spunsu1 inaltei Cornish' la cererea
noastra, poruncim", incepe actul, tare -you'd ne-
unitilor ca sa paziti in toate, en sfintenie, pon-
turile ce urmeaza" : 1. Imparateasa, ca o mama
bung cu fifi ei, neuitindu-se la prostia simpli-
citatem noastra, a vrut sa ne mingle si sa ne
faca o mild"; deci sa se roage pentru ea, pentru
Hueco Nv, pentru toti magnatil crestini", pentru
Casa de Austria, pentru oastea ei. 2. Comisia a
fagaduit c. noi, cu legea noastra neunita vom
avea pace". 3. Apoi, ca, daca va cunoaste ca
Tom fi supusi, ne va da sigur si in scurt un
episcop neunit, i opreste aspru ca diecii stu-
diosi sa nu mai treaca in partile straine
pentru hirotonisirea preoteasca", supt grea pe-
leapsä. 4. Averile bisericesti, ce se aflail la in-
trarea Excelentli Sale", 19 30 Martie, vor fi tot
asa pana la cercetarea de obste a Comisiei; deci
sa nu se mai iea cu sfla de la Unitl; ci s'a dea
inapol ce s'a luat, i sa nu se mai fad, asa.
5. Popii neuniti vor da, ce e drept, portia
portionem ; dar ne spune sa avem nadejde
buna, ca Excelenta Sa va ierta taxa pe cap".6. SA
pule In serfs cele ce ail suferit de la preotii
uniti sail de la magnati, pentru lege". 7. De se

www.dacoromanica.ro
 260

vor arata supusi, pot nadajdui eh' li se va da

un privilegiil, ca Brasovenilor i Grecilor, i cre-
dem c i cei InchiI pentru lege vor fi liberatI,
precum popa Ion din Sad a si fost liberat din
mila MarieI Sale si se va intoarce in curind
acasa".
Acestea se vor capAta prin ascultarea de
Buccow, pe care Dumnezeil si Maria Sa s'att
milostivit a-I alege pentru noi" i prin supune-
rea fata, de Vladica Novacovici din Buda"
episeopus Novetehovits, Budensis. SA fitI deci
evlaviosl, cinstitI i pasnici." Daca insa cineva
se Impotriveste sail da alte porunci supt pe-
cetea mea sail ocareste prin grahl alta lege",
dad, porneste la neunire sail supara pe cineva,
sh' nu tinetl seama de dInsul, ci, prinzindu-1, sa
fitl tinutl a-I aduce la noi, pentru ca sa-1 dam
Comisiei ExcelentiI Sale". Sa duca astfel o viata
linistita, rugIndu-se luI Dumnezeil. Va spun si
aceia vou, Neunitilor, c, daca, Unita' nu vor
pzi aceasta porunca, iI vor da socoteall. Dar
voi fil oamera cum se cade i plecati; cad, alt-
fel, daca vet,I pi ceva, nu va fi vina noastra.
Pentru ca de aceia vrt marturisim poruncile In-
naltei Comisii, ca sa nu ni se dea vina ca nu
v'am spus poruncile, daca se va intimpla ceva
rail Impotrivitorilor".
Instructiile poseda, iscalitura lui Sofronie, In
latineste si in romameste. El scrie cu InsusI

www.dacoromanica.ro
 261

mina lui nesigurg acestea : Eil popa Sofronie

din Iosag Zlacni, neunit, de leaga grOasca dupg
rgnduiala Bisereci RgsgrituItil, aceastea, care mai
sus am insgmnat, din cistita Comisie am In-Wes,
care s'ati dat numelui mieü i a tot neamului
romgnesc neunit" (1).
Sofronie se infgtisg, ni spune Herrmann, pe ur-
mg, in 'Wahl, cu daruri, i primi altele, impreung
cu incredintarea cá nu e de la Imparglie" cartea
ce aratg. Apoi Buccomr trecu la Ocna, CU infan-
terie i husari, d'adu biserica de acolo Unitilor
duse la Sibiiü pe cine argtase gind de impo-
trivire. Trecu la Faggras, i ram acelasi lucru
in sfirsit, intrind in Brasov, la 11 Iunie, el duse
in biserica din Schei pe Dionisie, intre doug
rinduri de catane, ceti clerului i credinciosilor
un cuvint latinesc, la care episcopul rgspunse, de
supt baldachinul sgti, prin altul ; se ospgtg cu el,
cu ofiterii Si cu clericii de toate felurile intr'o
grgding din vecingtate, i Incheie cearta asa de
bine, incit, in acelasi timp, UniiI gsiatl c supt

(1) In corespondenta lui Novacovici la Buda, fasc. IX.

in latineste : Ego popa Sophronius, graeci ritus, inu-
nitus, ex Zlathna post ordinationem Ecclesiae Hiero-
solymitanae haec superius adsignita ab Excelsa Corn-
missione inteflexi, quae data sunt rneo nomini totins
plebi Vallachorurn inunitae Actul insusi e in lati-
.

neste nurnai. Pecetea, de ceard rosie, are arme ne-

Amurite.

www.dacoromanica.ro
 262

generalul nog lucrurile se imbuneazk iar Neu-

nitii se bucurail de Vraclica aruit de pArinteasca
lor stApinitoare (1).
Istoria bisericeascA se mintuie aici, §i inteun
ultiin capitol imi r'amine sh" infat*z starea pre-
otilor §i s'atenilor romhni in acest timp, dui-A
intinsa coresponden0 a lui Dionisie.
Dionisie se numia, in eartile sale de singhelie :
cu mila lui Dumnezeil pravoslavnic episcopil
Budi, Carnpilor Mohaciului §i a tot Ardealului"
§i, mai scurt, isc1ia ast-fel, in latines,te, actele
sale : cu mila lui Dumnezeil pravoslavnica e-
piscopil affi Ardeahilui i al Budil", puind, prin
urmare, in rindul Intàffl, titlul eparchiei sale mai
nou'a, românes.ti. Latines,te-1 vedem scriind : e-
piscopus Budensis et Transylvanim." Pecetea sa
MI% inscriptie, poara numai o cruce greceasca
de-asupra unei mimi s'agetate, ceia-ce e o ale-
gorie ciudatA.
Rostul lui in Ardeal nu era nici mare nici
stallucitor. innainte de toate, venise acolo pen-
tru ca sa" minglie sufletele nemultumite, s creascl
prin cuvintul sü archieresc insemnätatea in-
dufarii venite de la impArAtie celor ce n'ar fl

(1) Cf. Herrmann cu scrisoarea din 23 August 1761

a lui rdss10 in Colectia I. Bianu si profesia de
credinta a WI Dionisie, in *chef, 23 August ; Stinghe,
Doc , I, pp. 231-2.

www.dacoromanica.ro
 263

fost vrednici de o asemenea facere de bine. De

la inceput, data de cind se socotea la Viena
Inceputul OstorieI sale e 3 Septembre 1761 (1),
el trebui s piece, cu toata bUrInetea sa Irma-
intatg, pe drumurile strasnice ale timpului, ca
s'a" rAspIndeasca pretutindeni vestea cea bunk' a
archiereului pravoslavnic" trimis de ImpArA-
teasa. In 1762 el merse pe la Miercurea, Sas-
Sebes, Of-astia, Hat,eg, Deva, Balgrad, fiirg s'a
gäseasca, spune el, nimic Inpotriva binelui obs-
tese al OM" (2). Visitatia aceasta de la ince-
put tinu din Iunie pina in Octombre, i tim
ea. la 18 Septembre el se afla In Casail",
iar la 10 Noembre era gAzduit in SimbAta de
jos (3).
Dar nu se mintui anul o i Dionisie, pe care tA-
ranfl II numiaii Vlädica Budeanulil", se des-
gusta de aceasM episcopie indep`artatA si tot atit
de 1ipsit6 de cinste, ca si de venituri, de aceasta
pgstorie l'aturalnic5, a toleratilor". El multá-
mnte, la 18 Decembre st. n., pentru diploma de
numire In acest episcopat al neunitilor din Ar-
deal", dar In acelasI timp arard c e batrin, o-
bosit si slab si c ar fi bucuros a se intoarce

(1) «A 3-tia Septernbris, anno 1761.

(2) Adversi bono patriae publico.
(3) a Cändil am fostil noi in Shrnbata de josil, la 1762
Noemvrie 10.

www.dacoromanica.ro
 264

acum in vechia lui diocesd, unde are ce-I lipseste

in ArdeaI, adend resedinta (1).
Se judecd la Viena cd nu sosise vremea ca
episcopul neunitilor sd lipseascd din tara incd
atit de tulburatd si necontenit strabdtutd de in-
demndtorii la impotrivire si rdscoald. in April
1763, el cere iardsi sd" i se ineaduie a veni in
Julie la Buda, de unde bucuros s'ar repezi la
Viena, ca s'a fie ascultat de Impárateasd. I se
rdspunse la Rdsinari, dincolo de pddurea Sibliului,
in apropiere de muntii hotarului, cd poate sd
plece. dar pe urind, la 8 Iu lie, se d'adu o poruncd
de a rdmInea, si el nu isbuti sd-si capete voia
atIt de mult doritd : decit sd-1 lase pe dinsul la
Buda, Curtea era bucuroasd a numi pe altul in
aceastd din urmd resedintA.
Pastile din anul 1764 le petrecu Insd la Buda.
in sfirsit, si poate cd sederea lui aid se zdbovi
si mai mult. In 1765, el veni din Buda pentru
a cerceta starea de lucruri la Ordstia. In 1767,
cInd fdcu o noud cäldtorie in eparhia lui de c'd-
petenie, i se dAdu nädejdea cd Ardealul ar fi
incredintat altuia, dacd el ar putea sa-si gd-
seascd aid un vrednic inlocuitor. Niel. la aceastd
data, Dionisie nu-si avea alta resedintd de en umila

(1) Pro hocce Transylvaniae episcopatu non unito-

rum. . . Aerumnosa senectutis meae debilitas. .. Pro
benigna domum mearn transmissione ad prioremque,
diaecesim budensem reditum.. .

www.dacoromanica.ro
 265

locuinta tgrgneascg din Wasinari, care se aratg,

si astgzi visitatorului. Se vorbise la 1764 de o
clgdire cuviincioasg, care ar fi sg se innate cu
o cheltuialg de 2.000 florin'. (1), dar unor pla-
nuri asa de costisitoare era greil s li se dea
urmare. Ping la sfirsit, Dionisie rgmase pentru
Guvern un episcop al momentului, pentru care
nu fgcea sg se sape o temelie : episcopul budan
al bisericilor neunite de nit grecesc din Ardeal" (2).
Pentru intretinerea sa mai mult de cit sgra-
cgcloasg, bietul cähiggr avea, se zice, un ajutor
de 2.000 de florin' pe an din partea Curtii si
un venit de la popi, ca innaintasil ssal ortodoxi
innainte de Unire : dajdea vlgdiceascg" (3). Dar
impiirgteasa avea nevoie i pentru sine, pentru
cheltuiala din timpul fazboiului si de dupg räz-
bohl, de banul, putin si pgstrat cu greil, al tg-
ranilor români din provincie sail al negustorilor
din orase, ce se tineail i eT de noua Bisericg
neunitg. intrebuintind in amindoug pgrtile mij-
locul Vlgdicgi i protopopilor lui, ea ceru im-
prumut capitalul bisericilor, i, la 3 April st. v.
1764, Dionisie rilspundea ca" Brasovenii singuri:
ail ast-fel de capital, pecuniae fundationales",

(1) Domus episcopalis, ad cuius aedificationem duo

millia florenorum requiruntur.D
(2) Ecclesiarum in Transylvania graeci ritus nort
unitarum episcopus budensis , 1767.
(3) Cf. Hurmuzaki, Fragnz., II, p. 171.

www.dacoromanica.ro
 266

pe care, clt este, adea, 500 de florini, sInt gata

a-I da cu doblndA in Vistieria impr6teascii. C`atre
toti ascuit'atorii de dinsul se indreptá inch' din
1762 Novacovicl, amintind mila niaiceasci-i" a
suveranel si indemnIndu- s. ingenunche inna-
intea Prea-Idaltimil Ei" cu un dar : dupä starea
§i putinta fiWecAruia familii, ceva din bunii
voia noastr6", a§a ca un point' verde milostivei,
in sgmn de prè-piecath mu1tAmire" (1). Incepu
ast-fel §petificatia" locuitorilor pravosiavnicl aT
Ardealuldl, de toate treptele (2), si, pe temeiul
acestor statistice, collectura din porunca prea-
luminatului i prea-innilltatuluI Iosif IrnpAxat §i
cu porunca preaosfintituldi archiereului nostru
Dionisie Novacovici, pravoslavnic episcop neu-
nit", sail culesul banilor pe sama bisericea-
scA" (3).

(1) Iorga, Sudii i doe., IV , pp. 99-100.

(2) Buccow scrie in 1761 : In hocce inclyto Transyl-
vaniae principatu diversarum condition= Vallachi
reperiantur : nobiles, boerones, libertini, inquilini, iob-
bagyones, vagi.) Statistici se pastreaza mai multe in
Archiva lui Novacovici ; intre altele : insemnarea fa-
meliilor, preotilor, bisearicilor si satelor, caril sä afla
In districtul Brasovului.)
(3) Plata se face dupd chitante tipärite, in «florini
nem-testi' sail zloti . Se vorbeste intr'un loc de pro-
topopii fugiti in Moldova la astringerea darului . Se
mentioneazd si o taxa de 18 cra4ari, ea zablhilor si
slugilor in 1762.

www.dacoromanica.ro
 267

Culegkorul de dájdil pentru Impgrgteasg nu

se bucura tocmai mult de prietenia episcopilor
vecini de aceiasi lege. Cel de la Carlovgt, care
voia Ardealul pentru sine, era impotriva unirii
a doug eparhii in mina ace1uia0, prelat, cu toate
cg in titlul ce se dAdea de Curte lui Dionisie,
nu se vedea un cumul de diocese (1). Mitropo-
litul din Bucuresti, care cistigase iardsi pentru
dinsul pe Brasoveni, scrise cu plingeri pentru
afacerea unui Dimitrie Lackus, aducgtor de cgrti
bisericesti tiOrite la nol, care ar fi fost despoiat
de dinsele de cgtre un preot ardelean. Avem
rgspunsul dat de Novacovici la Mitropolitul dd.
Grigorie in Bucuresti". El incepe prin aceste
cuvinte : Prea-sfintite, prea-iubitoriule de Dum-
nezert, intru inteleptie prea-cuvintäretule si in-
nalt prea-vrednice d. Arhiepiscop i Mitropolite,
doamne frate i impreung-slujitor, intru Hristos
prea-iubite, prea-dorite". Incolo se spune cum
Dimitrie strgmbil au informdluit s,i aü in§tiintat
pre Preasfintia Voastrg", se vorbeste de un
nepopg Isaia" i, incredintindu-se c s'att dat
innapoi cgrtile, se aratg, dorinta ca harfelile
minciunile fiesteckuia netrebnic om" srt nu mai
fie crezute in paguba luT (2).
(1) Hurmuzaki, 1. c.
(2) Era vorba de trer Evanghelii, patru Molitvenice,
cloud Catavasiere, un Ceaslov, un Tesalonic . In alta
parte se spune cä Dimitrie era din tinutul Chioarei

www.dacoromanica.ro
 268

Inca din 1761 Grigore al Rimniculiff, alt Grigore,

scrise fratelul sail dorit", Dionisie, pravoslavni-
cului episcop al Budei si al Campiilor Moha-
ciuldi §i a tot Ardealului", cu sarutare" pentru
alegerea lui de pastor al neamuldi rumanesc
neunit lacuitorI Tranzilvaniel" (1). In alta scri-
soare, din 1763, Grigore socoate ca folose§te
mult recomandind lui Dionisie pe un cMugar
Nicodim, de loc din Ardeal, care, din indem-
narea lacuitorilor pravoslavnief al Ardealuldl,
1uindu-s1 voe si blagoslovenie de la noi, s'al
dus cu oares-ce j1bi §i Ora la Curtea ruseasca,
la raposata intru fericire Elisaveta Petrovna,
Marea Imparateasa a toatei Rosiia" (2). Inteo

ca impartise cãri tiparite in BucurestI, irnbuta in

Valachia civitateque Bukurest arte typographica . Isaia
era din Apoldul-Mic, i adusese si el carti muntene.
(1) I se vorbeste si de o carte a lui Sinesie, episcop
de Arad, tiparità la Rimnic. Tin exemplar a fost dá-
ruit de curind Academiel Rornane de par. vicarifi
Mangra. V. An. Ac. Rom., ser. II, t. XXIV, partea ad-
ministrativa, p. 76.
(2) Amindoua scrisorile i raspunsul, din 9 Julie, la
aceasta din urma, in Stud. $i Doc., IV, pp. 87-91 i p.
91 No. 1. In ace1as1 timp scrisese, la 2 Ianuare, si cä-
lugdrul : «Nicodim ieromonah, igumen B[istritel], :
trägindu-ma si ea cu patriia de acolo, mi s'aa inveselit
sufletul impreund si s'aa bucurat i inima de acia de
multa dorire a tichlosilor pravoslavnici ; cere deci
4blagosloveniia i incredinlarea ea sa vie.

www.dacoromanica.ro
 269

a treia scrisoare, poate lnc'a din 1762, el cere

a i se prat nWe cri biserice§tI de atre das-
calul Vasilie, ce iaste sicritar Preaosfintdei Tale" (1).
Avem §i o scrisoare care el de la episcopul
Meletie" CovacI din Orade (2).
Din partea undi interesat sail altuia, Nova-
covici putea s6 primeasa laude intimpratoare :
Astfel, In 1763, un Joan Rutthkai, care avea un
proces, 11 asam'An'a cu bgrbatul zugrávit de Sf.
Pavel, in scrisoarea-I cAtre Efesieni, §i §colarii
de la Bálgrad, optzeci la numAr In palestra lor
de cur1nd IntemeiatA", vorbesc, cu mica lor Mi-
nerv`a" tenella Pallas, de rAsArirea in Ardeal
a noului soare archiepiscopal, de unde s'ar putea
cobori atre dinii invietoare raze de stipendii (3).
Marele boier muntean Constantin Brincoveanu
felicita i el pe episcop §i i se plinge c bise-
rica din FagAra§, cladia de bunul sAil, a ajuns
in mina Unitilor (4).
(1) Studii i Doc., IV, pp. 91-2, No. 'moor. Pentru
secretariul Vasile Miroliub, v. mai departe.
(2) 17 lulie 1766.
(3) dntegra carolina scholastica iuventus.»
(4) Bucuresti, 29 Maid st. v. 1761: Malignitate cuius-
dam protopopae ab unitis VaIlachis est usurpata». Dio-
nisie rAspunde la 28 Mart 1766. D. G. Alexici, profesor
in Pesta, irni comunicd o plingere a lui Nicolae si E-
manuil Brincoveanu, Bucuresti, 10 Septembre 1785,
cdtre guvernul ardelean contra cuprinderii altel bise-
rici strdbune, cea din Simbáta, intre min4stiri1e ce
silt a se dhrima.

www.dacoromanica.ro
 270

Pentru Uniti, Dionisie fu la inceput, un usur-

pator, cu care se deprinserA pe incetul, trebuind
chiar s intre in corespondentg cu dInsul in
unele afaceri. La 19 Octombre 1763, episcopul
din Blaj, Aron, se plInge la Cirmuire pentru co-
pill pe cari-I boteaz'a din noti Neunitii i ras-
pindirea unei c'arti batjocoritoareimpotriva Unirii,
si, in aceastg tinguire, el numqte pe Dionisie
numai idem illustrissimus Dionisius" sail eorum
antesignanus", ferindu-se de a-1 numi cu Ull
nume de diocesA satt demnitate bisericeasc6 (1).
in acelasi an, protopopul cel unit din Uniedoara
face cunoscutil ridicarea unei biserici de cea-
lalt5, lege, prea aproape de biserica lor, i a-
ceasta cu voia VlAdictti Budeanul" (2). Dar in
1766, protopopul Maniu din Armeaniti, unchiul
lui Samuil Klein, se indreaptii care Dionisie,
calificinda-1 de prea-luminatul i preosfintitul
domnul Dionisie Novacovici, din mila lul Dum-
nezeil arhiereti neunitilorti in tara Ardealului,
mie mare patron preaosfintit", §i-T aratg cuviin-
cios cum nu s,titi ce oi sg mai facu cu preetii
MArii Tale, cA nu sg, supun nici porunciloril crg-

(1) Se vorbeste si de: le procul dubio infamis liber

schismaticus, nuper huc inventus, contra Sacrarn Re li-
gionem regnantem
(2) Non sit ibi ecclesia ad ecclesiam et altare con-
tra altare , ca si cum s'ar zice : tRelinque hanc et
ite ad illam .

www.dacoromanica.ro
 271

esti", smomese pe Unita', daii l'astile d'a le poarta.

rnuerile prin sat, de facu atata scandela" si A
mesteca in poporul altuia" : doI protopopI, spune
el, de o parte si de alta, A,' sa adune si sa faca
incvizitie si imphcaciune". In sfIrsit, vicariul
Ignatie Darabant, fiindu-I episcopul bolnav, scrie
intr'o afacere de preot lui Novacovici cu toata
titulatura de cinste, dIndu-I si numele de e-
piscop ardelean al neunitilor de nit grecesc" (1).
in cirmuirea sa sufleteasca, Dionisie era ajutat
de un secretarih. Pe cel d'intal care ()Pupa' a-
cost loc, Il adusese el din Buda : Il chiema ju-
pInul Vasile Miroliub" si primia ca sicretaris
al Preasfintitului" o suta de galbenI pe an, pe
linga" cari mai cerea, din Viena, unde plecase,
alti o suth. Fu scos atunci si inlocuit cu un in-
semnat om de scoala din aceasta epoch., Roman
din Brasov, Dimitrie Eustatievici, care ajunse
sgcretariusl episcopesc a tot neamului neunit
ta'xiI Ardealuhri" inch din 1762 si pastra' mult
timp aceasth inshrcinare (2). in 1763, pe linga
(1) Blaj, 31 Mart 1766: D. Ignatius, vicarius gene-
ralis Illustrissimo ac Reverendissirno p. Dionisio No-
vákovith, graeci ritus non unitorum episcopo transil-
vaniensi, domino colendissimo, Resinar . Odata i se
spune de un corespondent si a reverendus d. archie-
piscopus .
(2) V. si Iorga, 1st. lit. rom. in secolul al XVIII-lea,
II, la locurile afatate in tablä.

www.dacoromanica.ro
 272

dinsul, Vladica lu ca scriitor" pe un Daniil

Marginal, care se indatoreste si cantelarii in-
structia a pki si a cinsti". La Curte Dionisie
tinea ca resident pe un Agent", anume Feerman.
In sfirsit, In toate daraverile bisericesti mai in-
semnate, el trebuia sa,' se inteleaga cu conzis-
toriumul vlddicesc", cu soborul cel mare al pro-
topopilor s'61, care avea i dreptul de a usura
judecata" si de a bisegui" sail amenda pe pre-
oil carl, facind parte din vre-un sobor local,
judecase rti (1).
Protopopii acestia ti preotfl ce atirnati de din-
iI nu erail usori de indreptat si de tinut In as-
cultare. El stiati In ce ImprejurArI venise acest
prelat sirb la stápinirea bisericeascA a Neuniti-
lor din Ardeal, 1l aminteag de luptele i sufe-
rintile lor pentru libertatea religioasa, si nu uitase
pe acela care-I dusese, rara,' sa', se deosebeasc5,
In rang si nastere de dInsil, la biruintA. Sofronie
plecase din tara la punerea in Scaun a lui Di-
onisie, dar muIt vreme Inca, numele sa,i1 trezi
sperante, destepta, bAnuiell i izvori prigonifi.
Eraii preotl call nu crutail cu batjocura pe
capetenia lor stráina,. WV, auzit-atl", se spune
(1) La Buda, Novacovici avea ea inlocuitor Inca de
la 1765 pe Sofronie Chirilovici, staret de Sf. Mihail de
Grabat, pe care in 1767 voia sd-1 inlocuiased printr'un
Iosif.

www.dacoromanica.ro
 273

Inteo cercetare, pre popa Petro din Santail sa

fie dzis ch Vladica Dionisie iaste rata si Apia:
preghetil ca strange bani i s'a duce pe acie In-
colo". Altdi spun la Orastia : Brasoveanii nu te
cunoscii arhiereil, altii graia ca, mai multi' poate
un satti decat Preaosfintia Ta". Se pireste un
preot care multe s fi graft asupra Domnului
Vladicai". S'ail jeluit", cetim, cum ca el iaste
protopop pus de la Imparatie si de la episcop,
n'ar fi venit episcopu neuniiat in tara,, de n'ar
fifost el protopop". CA. mi sä pare, candil ati
fostil Preasfintitul in Santa& (1), zice o plea,
s'ail stiutd ce hula face Marii. Tale, cc ati u-
dat icoana Preacisti cu apa si ail zis c pentru
Maria Ta plange, cad aT venit in Santail, si
multa mihnire sail facutil atuncea", Protopopul
loan din Sad afirma ca de la suferintile lui, care
1,a vazut in fata pe Imparateasa" a atirnat in-
temeiarea episcopiei neunite (2). Si cam tot asa
un popa orastian : Sa nu RI rabdat eti i alti
doi preoti länga mine, n'aril fi Vladica Budea-
nulti Vladica in Ardealii". Un altul, in cearta cu
un tovaras, cuteza sa scrie ast-fel episcopului, ca-
ruia i se declara, de altmintrelea, rob smerita
si plecat" : SA-1 scot din oras, ca sa fie pre

(1) Se vorbeste intr'un act de popa Constantin de

la sfanta mAnAstire a Säntaului), unit.
(2) (Nullum episcopum in Transylvaniam ventururn
fuisse, nisi ille carceres perpessus fuisse.
18

www.dacoromanica.ro
 274

pamint pace si intre oameni bunAvoire, iar, de

nu-1 vei scote, sa nu-mi lAgat vinä, c ii voiti
scote eti".
Guvernul ajutase pe Novacovid, cu mtisurI
aspre, ca ssa-sI zdrobeascA dusmanii ascunst Im-
potrivitorii la poruncile de Impàciuire merserg,
pe cite zece ani sh. lucreze la cetatea din BM-
grad ; eel ce fusese piigubiVi de Sofronie primirA
paguba innapol (1), si anume frá zAbavg (2).
CilugriT fura" luati pe goana,' : eel din Prislop
pi Plotzk" erail declarati ca fugarl scandalosI"
de la Unire. Gel de la Remetz" i Gioagitl
Gyogy avurg aceiasI soarta, cu toate c5. se a-
raase dePartarea nfan'astirilor acestora de gra-
nit,6 i folosul lor pentru ca s invet,e copiiii
carte (3).
Totusl si mai departe urmarA a sluji popi din
vremea luI Sofronie, neinti-irrti de Dionisie (4).
Se atita lumea ea sa ceara, pentru revisia ho-
tarelor dintre Unire si vechia credinta, un fel
de mare sobor de popi si laid ca o Adunare
(1) Per Sophronium laesis condigna satisfactio et
plenaria restitutio.
(2) Adresä a hit Mörringer catre Dionisie ; 3 Maiii
1761: Mox et de facto .
(3) Ubi edam pueri nostri in litteris et divinis ser-
vitiis instruantur . Rdspuns : aceste locum din launtru
ut plurimum pravorum hominurn receptaculo servisse.
(4) Slujeaste din vreame liii Sofronie, cu ingadu-
inta protopopului Simion, neintarit.

www.dacoromanica.ro
 275

National'a (1). in August 1760, ,,Popa Nicolae"

din Zlatna scrie 1111 popa Ia cuvinte ca
acestea :
lard. de alte stie Dumnezeii, iard, trimetindii i pd-
rintele Sofronie m[o]llit]vd si blagoslovenie, si sà nu
ne supdrdm nimica, ca, deaca-i va ajuta D[u]mnezeil,
va mai cerceta i Sf[in]tie Sa incoace, iard la VI[adi]cd
zice sa nu mergernii. lard, de-i si merge, sa vii pe la
mine, unde ta vei afla, ca stiu raspunde mai bine. *i
sa vii cu 6 oameni batrani, sd ne intelegem si mai
bine ce vom face.
Se faspIndeati, prin Novembre 1762, scrisori ce
indemnati la rascoa16, la aruncarea Uniri,, si la
scoaterea jugului iobägiel:" (2), cum pare sa' fie
urmatoarea carte pe care o traducem iari in
romaneste din latineasca In care ni s'a pAstrat:
Ma inchin Dommilor Voastre preotiloi si satenilor
din Saard. Dar sa stiti ca am sa va vestesc mult, dar
nu e timpul. Una va voiu vesti : inthiti-va in cre-
dinta si rugati-vd milostivului Dumnezeu, si sa nu z.-
ceti ca nu vom putea sd invingem pe pagini, pentru
cd e sint mai marl in tam : cdci nu sint em mai marl,
Dumnezeu e mai mare. De aceia, acum stati uniti,

(1 Certum communem popparum et laicormn con-

gres su s.
(2) Sparsae quaedam per principatum litterae disuni-
tos incolas ad tumultuandum, eiiciendam e patria Sacram
Unionem excutiendumque iobbagionatus iugum. Cf. si
Iorga, Cdkitoriile lm Mihai Popovici (Arad, 1900).

www.dacoromanica.ro
 276

pi gätiti-vd la rdzboifi, ca sä gonim Unirea si iobd-

gia din lard. Ci cumpärati-vä pusti si pistoale, &ad va
veni vremea cind veti da un plug cu bol pentru un
pistol micut, si nu-1 vett afla. Si sd nu credetl cã
aceasta e glumh sati poveste, ci grabiti-vd, cad nu
stiti ceasul cind va veni si porunca. Si vol credeti Ca
pdrintele vostru a perit, dar, tot ce facet'', se trimite
la el. Iar acurn bucurati-vá i veseliti-va pentru eh
Dumnezen ne va ajuta si ne va ridica, pentru Ca, dupd
cum mi-a scris pdrintele, si eü v'am scris you'd. Iar
vol nu bagati de samd in cite chipuri se gatesc dus-
manii ca sh vá nimiceased, iar Domniile Voastre nici
intr'un chip DU và sfdtuiti, nici vá adunati, ca sà in-
demnall pe credinciosi la rugáciune, ca sã vestiti cu-
vintele acestea tuturor credinciosilor in adevdr ;
dach cineva dintre dusmani va intreba : ce sint a-
ceste cuvinte ? vol spuneti : ch se va gasi scris, 3ar
adevarul nu-1 stie nimeni. S'o stiff insd, cá de la mine
sint adevdrate. Si sh nu se intristeze nimeni pentru
cd nu va fi auzit numele alien : ci eft am scris nu-
mele mieü, dar m'am temut oá vre-un strain va aduce
scrisoarea aceasta i, dacd ar intelege dusmanii, vor
opri armele. Iar Domniile Voastre pe mine, pentru
oaste (?). Dar nime dintre credinciosi sà nu cuteze a
prinde pe cinevasl ; Ca eine va face asa ceva, unul ca
acela ar fi fost mai bine sh nu se fi ndscut pe lume.
Iar cine yeti asculta, rugati-va lui Dumnezeii, midi si
marl. Ci sh stip cä prin marl cheltuieli $i ostenele s'au
trimis aceste cuvinte in tam vecind. Ci nu acestea, ci
altele : cad in ele sint lucruri mai marl si mai de
pret ; de aceia nu mi se cade a le da in ochii tuturora.
Dar aceste vorbe sd le trimiteti in toatd tara. Amin,
pi Dumnezeii sà vh ierte phcatele. Alt ceva insd, mai
mare si la toti de folos : dacã vd yeti' supune, mar-
turisiti-va si pocditi-vä i invdta0-vd a face eleimosind.

www.dacoromanica.ro
 277

Si SA nu va supdrati cã e scris urit, cad mai uriti

vor fi cei ce nu vor crede ; arnin (1).
BAnuiala c ar fi autorul, unealta liti Sofronie,
chizu asupra unul protopop Simion de BAlgrad,
care sta in mAngstirea din Gioagill, i, inldturind
invinuirea c5, el ar if vorbit Varanilor de veni-
rea apropiata a lui Sofronie cu 'Mul, el re-
cunoscu ea' stie despre adApostul de la Arges
al tulburvatorului, si rm se sfii a spune c'a" oa-
menil zicd ca ar II bine de ar veni, i ar da
bani colectorii mai cu dragil" (2). In acelasi an,
cind grànicerii romani din p6rti1e Bistr4ei nu
voirg, din motive religioase, sa' jure steagului
plecarA acasA, cu armele ce li se aduse (3), se
vorbi de un preot neunit care se Meuse printre
ei vicariü, in RirgAil, i lucra impotriva Unirii-
Tot atunci, in sfirsit, i se inflitisg lui Novaco-
yid o plingere in care i se amintia jurAmintul
ce Meuse in cheiii de a sta cu noi si la ne-

(1) Corespondenta citath, fasc. III ; in latineste.

(2) Cf. Studii i doc., IV, pp. 93-4, no. LXXXVII. Ca tre-
bue pus actul in 1762 chiar arata ce s'a spus, ordinul
guvernului din 19 Noembre 1762 : cnon unitus simul
ac malitiosus Sofronii assecla i raportul din Mures-
Osorheiii, 9 Octombre 1762, al episcopului : in Diod
habitantem . . . Cuius examen his accludo. Cognovi
quidem in praenominatum minime esse culpae, quem
in gratiam Exc. V. humillime recommendo.
(3) Hurmuzaki, 1. c.

www.dacoromanica.ro
 278

norocire si la fericire, pgrig, la ultima suflare.

de a pgzi poporul ce ti s'a incredintat" (1).
in 1761, orl-ce schimb de scrisori cu Sofronie
e oprit supt cele mai grele pedepse (2). Totusi
se Inseamng un cgluggr Efrem, care vine de doug,
or cu vesmintele schimbate" i dispare (3).
Dar in 1765 se prind iar scrisorI ale lul Sofro-
nie", litterae soffronianae; protopopul Ioan din
Sad cere la guvern s poata merge la Viena
du stgruinti", i intfun loc auzim pe sgten1
plingindu-se cum ne tinem cu stgpgn sag pg-
curarig sufletescil, I flu ne apgrg". De si aveail
acum Biserica lor recunoscutg, dacg nu ocrotitg,
Neunitif fug peste munti in asa de mare numg.r,
in clt, pentru o ast-fel de pardsire a OM, poate, se
crede de nevoie a se ordona impuscarea i ar-
derea corpului vinovatilor (4). Se iag Românilor in

(1) (Quasi non Ill. V. opem de nostro principatu,

prouti se promisit iuramentotenus Coronae, in Bulgair-
szeg, quod tam in adversis, quam in prosperis no-
biscum stabit usque ad ultimum vitae spiritum et con-
creditum sibi populum custodiet . Guvernul raspuuse,
la 4 Ianuar 1763, calificind pe Neuniti de necuviinciosi
si nerecunoscátori.
(2) Herrmann, I, p. 257 si urm.
(3) Cf. Studii qi Doe., /V, p. 96, No. xcii.
(4) Protocoale din Sas-Sebes. 1765, Octombre : (Prae-
varicatores alpestres... , non laqueo punientur, verum
igne sclopetario traiiciantur, eorumque cadavera corn-
burantur . In aparenp, e vorba de contrabandisti.

www.dacoromanica.ro
 279

de obste armele si se opreste a li se vinde praf de

puse'a (1). inch' de la inceputul anului se luau
másuri pentru a opri acest exod al nemulVimirii
mai adinci careil luase intimprator steagul legii,
si se punea un pret de cinci-zeci de galbeni
pentru acela ce va da in mina guvernului pe
cunoscutul insenitor Sofronie", apetenia ispi-
titorilor" ce due pe Valahi" in Moldova si Tara-
Rom'aneasc4 (2). i episcopul Dionisie primi de
la guvern indemnul sá spuie ce trebuie pentru
a-i tinea eredinciosil in cuprinsul hotarelor : la
11 August, el scria astfel : dumnealor jup.
ostasilor i tuturor pravoslavnicilor crestini carii
sa an' in Jina Noao" :
Iar vorbele acele streine, mincinoase si inseldtoare,
care vd vin de la cei ce aü fugit, sã nu credetl, cd ale
lor vorbe sintii mincinoase. dupa cum si el, cd acolo,
la Tara-Rumaneased nicl o statornicie, nici o dreptate,
ce toatã ramtatea i nevoe, si multi ar vrea sd vie de
acolo aicea, dar nu e slohocl a-i priimi. Asea dar cu toatd

(1) Ibid., 31 Octombre : tCornmissio gubernalis, in

qua iubetur ut: 10 arma a Valachis desumantur ; 2 do
mercatoribus interdicatur ne Valachis pulverem pyrii
vel plumbum vendere praesumant .
(2) Ibid., 22 Iunie : Contra profugiurn plebis con-
tribuentis ad Moldaviam Vallachiamque, unde nimirum
aliqui seductores in principatum advenire perhibentur.
Item stipulatur proemium 50 aureorum illi dandum
qui notum impostorem Sophronium E. Gubernio sistere-
poterit».

www.dacoromanica.ro
 280

inima i cu tot sufletul implinid datoria voastrA, faced

slujba cu credincloasd osdrdie, sá nu perdeti locula,
mosiile si mila cea ImpArâteased ce aved si, de yeti as-
culta acestii sfatn al mieü pdrintescil i arhipástoreseft,.
mare bucurie i laudd ved face la tot neamul romänescil
neunit, si mila impárkeascd va fi totdeauna cu vol (1).

In Februar 1766 se iartA de pedeaps'a tin a' -

luggr din BAlgrad, care fusese inchis pentru co-
respondentg cu Sofronie. in ace1a§1 an, un preat
Nicolae, paroh din Abrudu" pirWe atre Cirmuire
uneltiri tainice venind de la doi §pionI", Teodosie
§iEfrem, venitl de peste muntl. Generalul, inaintea
ca'ruia se infali§g, I dAdu o scrisoare cAtre episcop,
iar acesta una la alugArul din Galati, ca prin-
trInsul s sh", iveasa lu crul spionilor, unde säntu".
El puse mina apoi pe o scrisoare a lul Teodosie
ieromonahul" cure un protopop, Simion Stoica
din BAlgrad, care am vIzut cE fusese bnuit
Ina. din 1762 pentru legAturI cu Sofronie. pi-
anti lui Sofronie ace§tiia", scrie el in Iulie Vra-
diaf, adea Efremu §i Teodosie, i-amil aflatu
unde snütu, pri[n]zindu-le i cartea : adea.
Efrem era la TAlna, mai sus de Balgrad, ling6
unii alugAr Athanasie slujitoriii", iar Teodosie,
venit mai pe urmg de la Munteni, se gdsia la.
Bulz, dar, strigqi de tisturi prin tirguri, eT fu-
gise de un timp. Totu§I Nicolae-Y putu da de

(1) Cf. Iorga, 1st. lit. rom., II, p. 342.

www.dacoromanica.ro
 2SI

urma unnia, §i-1 trimise la protopop, cu o seri-

soare cu ascunsuri, prin care-I spunea ca, data,
nu face ca Teodosie s ajunga la RasinarI, va
ramanea cum II striga printre totI omenii", a-
nume c umbra', cu minciuni, s aduca alt Vl-
dica in Ardeal" (1).
Scrisoarea, prinsa, a lui Teodosie pomenea §i
numele preotului Gligorie de Ponorel, §i, in Sep-
tembre (2), Nicolae-1 aseza §i pe dinsul la epis-
cop ca e prieten cu Sofronie" si mina dreapta
a protopopului. El §i Gavri§ din Bistra, affind
dll luI Nicolae i se datoreste descoperirea, II ie-
Ora innainte in tirg si 1-ail mdscarit §i ati rupt
pecetiul". Atunci parohul din Abrud scrise, cum
vazuram, la R4inarI spunind ca se impart an-
timisuri de la Rimnic si de ale lui Sofronie,
zicandu dll nu-sti bune a PreaosfintituluI". Un
alt §pion a lui Sofronie" ar fi Ion Sperlea sail
Sperle, popa de la Bulz. Si pira se incheie ast-
fel : Iara facu in§tiintare Preasfintitului pentru
pioniia, care am datu innainte pentru aducerea
altui Vladica, pe exariul de la Arad, in trecuta
vreme ; eil nu §tha ce all raspunsil innaintea Pre-
osfintItului; dll atuncea ail fost trimisul la exa-
riul, iarrtI acuma 1-ail dus tocma la InsusI Vld-
dica Sinesie, la Halmagi." Mai intilnim o poruncl

(1) Studii i Doc., IV, p. 97, No. xciti.

(2) Scrisoarea e sositä la 15 ale lunei.

www.dacoromanica.ro
 289

a 1715,dicAi ca s,' se facg, cercetare, sag vdkitas

cu utroni, in privinta purtdrii i intelegerilor
ce avuse spionii" cIt ag stat la Bulz (1) §i o plin-
gore atre dinsul a preotilor din Zlagna" con-
tra celui ce-i face pe nedrept sTioni si pro-
tivnici Innaltei gubernii sni arhiereului lui" (2).
In 1769, un archimandrit Sofronie se af15, pe
IIng Pirvu Cantacuzino, cirmuitorul Tarii-Ro-
mane0i in numele RtOlor, i e mai mult de
cit probabil c e Sofronie a nostru (3). Dar incd
la 1774, tot in cursul rAsbolului de peste munti,
se pune la pre iaráI capul turburätorului (4).
Tot in acest an, protopopul din Sas-Sebes e
trimis la Sibiig, §i i se opresc hirtiile, pentru ca
státuse In schimb de scrisori, de tidule viclene",
se zicea, cu acel cunoscut in§elgtor Sofronie,

(1) La Bulzil la mantstire popa Teodosie spionulti

cu a cuI stire ai ezut acolo si cu a cul slobozenie
s'ati dusil de acolo; asijderea i pentru cglugárul Efrem,
cu a cul stire Wail dusti la Tara-Romaneasca, i cu
a cul povat5., i unde s5. af15. actual.
(2) Tot in 1766, la 11 Octombre, popa Todor din Be-
gàü e pirit de colegul sn unit cum ca cu sfatul i stire
popi Teodor 1-ati prins oamenii lui Sofronie, si aü ro-
bit, 0 1-ail muncit./. Se pare c5 si in 1767 se vorbeste
de un indemn al lui Sofronie : id in se continens,
quid dictae plebi agendum veniat.
(3) Genealogia Cantaeuzinilor, ed lorga, pp. 160, 177.
(4) Herrmann, I, p. 257 0 urm.

www.dacoromanica.ro
 283

care Incepe din nal a rdspindi otrava legii ro-

mânes,ti shismatice in aceastd tard" (1).

In afacerile acestea tdinuite, care urnfariall

scopuri ware de ghicit, dar pe care nu le pu-
tem hotdri in amdnunte, se amestecd, precum am
vdzut, protopopii, cari au o mare putere s,i as-
cultd, cel mai multi dintre dln§ii, foarte putin
de episcop. Iatd ce putem afla despre starea §i
purtdrile lor din Corespondenta lui Novacovici.
La Abrud, judele sas flind rugat de niste preoti
sd hotdrascd un proces, el rdspunde : Nu mg
amestec in legea voastrd: este protopop ; mer-
get,'" la el." Acest dregdtor bisericesc, cu judo-
cata lui deosebitd, recunoscutd, de cirmuirea OM
s,i de guvernele ordlene$1, se alegeade cdtre cre-
dinciosi, mireni si clerici (2), dar Vlddica-1 in-
-Cada, de clnd era un VIddicd, si avea dreptul, de
care se folosia insd foarte cu scumpätate, de a-1
pune gios, sail a-1 scoate din functie. Umbla
imbrdcat ca preotii ceilalti, deci aproape ca td-
ranii, cu rnintie", cataveicd", §i celelalte acce-
sorii. Afard de veniturile sale ca preot, el primea

(1) Notorii illius impostoris, Sophronii, virus schis-

maticae religionis valachicae iterurn in hac provincia
spargere incipientis correspon dens.
(2) Cas de alegere din parte a thuiates non uniti,
tam ecclesiastici, quam plebei .

www.dacoromanica.ro
 284

o dajdie dasznie anume, care se socoate la

3 florini renenses." Dar nu se multamiau cu
atita, i, in 15 April st. V. 1763, Dionisie cerea
pentru dinsii de la Guvern s li se dea din fie-
care sat mai mare doug cable" de grill, doua
de oväs i un florin ; de la satul mijlocia o ca'big"
de grill, tot doug de ovas si numal 30 de crai.-
tari ; iar de la satul mic un car de fin, iar doua
cable" de ovas si 15 craitari ; in Scaunele sg-
sesti, uncle taranimea noastra statea mult mai
bine, s'ar cuveni, credeail protopopii, patru cable"
de ova's, un ulcior de vin i un galben ungu-
resc (1). Dar la 4 Aprilie 1764 se raspingeail
fara deosebire toate aceste cereri (2).
Protopopul face visitatia" eparfiriei" sale,
dar ggsim casuri dud vre-un preot, ca Puma
din Schei, face el visitatia" in tinuturile unor
protopopi, apasa-ti de piri ale poporenilor. El ju-
dec i porunceste judecata, dind pecete de vg-
latuitu, de sorocitil si de opritu" ; preotii slut

(1) Ut in comitatibus ipsis a singulo maiori pago

duos cubulos tritici, duos cubulos avenae et unum Rf.; a
mediocri, 1 cubulum tritici, 2 cubulos avenae et xr. 30;
a minimo vero unum currum foeni, 2 cubulos avenae
et 15 xr. In Sedibus autern a quovis pago 4 cubulos
avenae, urnam unam vini atque hung. unum a suis
auditoribus habere liceat, patiente regionis solo.
(2) Caeterum ut protopopis vel triticum, vel avenat
vel foenum pagatim contribuantur, haud permitti.

www.dacoromanica.ro
 285

pedepsiti si luindu-li-se vitele de munca de pe

ogor. Soborul cel mare" se alcatueste din ei,
si inteun rind Dionisie spune ch nu se poate
hotari in privinta serbatorilor ce ar trebui im-
putinate, fard sa-si intrebe intai protopopii (3).
In oras 11 vedem puind si scotAnd gucimanii",
dar si band cu dansii".
Caci purtarea protopopilor nu e la innaltimea
chemarii lor : ridicati eel mai multi dintre dinsil
pe timpurile lift Sofronie, pentru energia in lupte
care nu cereati insusiri pdstoresti, ei slut im-
povarati de toate pacatele acelora pe earl tre-
bue sa-1 certe si sa-I indrepte, si nu se feresc
de loc de (whit' lumii. Cutare protopop e vestit
pentru lacomia la bacsisuri : e pirit ea iea o
spata de pore de la dutee", zeace veadre de
must", pominoace, den toate satele cite un
zlot... si o galeata de ovas si 2 speate de pore,
si 2 pogaci din toata eparhiia, pe sama vladi-
ciasca". Altul, Bucur Mardan, necinsteste fetele
din satul sail, li fagadueste ca va fugi cu ele
in Moldova, unde-si va afla un rost si mai strasnic
de cit In Ardeal, si bate pe parintii call yin sa
se tinguiaseá. Dar acela despre care se spune

(3) In materia dispensationis festorum absque con-

sensu omnium meorum archidiaconorum, ob evita-
tionem suspicionis et aliarum sequellarum, quidquarn
agere non possetn.,

www.dacoromanica.ro
 286

mai multe e bätrinul protopop Petru de la 0-

rgstie. i el iea bani : cind episcopul Novacovid
veni in eras la 1764 si i se fgcu prgnz In casa
jup. Gheorghie Vintanul", un negustor din altg,
parte, sprijinitor al protopopului, - pentru a-
ceasta i pentru forspan", el lug 13 fl. de la
satele mai marl, iar din alto sate ail luatil cgte
un mariias, si de la preoti alt ragrias" i, in sfIrsit,
de la satele de varmeghie", cgte 2 dutce". E
sfadnic" : face la ceartà pe negustori capre
)7

"'home" si capre de pre rgzbor" ; pre unii i-ag

minat la amid, pre altii pre la strgmAturi" sail
pre la bolte". Cind poporenii se adung la o
serbgtoare in pridvor i pornesc a scrie o jalbg.
Impotriva lui, el iese din biserica. smulge cg-
ramdrile si härtiia", si-0 apucsa un dusman
de git, de Innegrise tot". Spuipg" si su-
duie", si de mortl, sucindu-se apor cu Mut
catra oameni. Trage preop de piept prin tirg
la temnip. Se sfgdeste cu potirul in ming ; merge
la crijmai la un Sas", cgcl ad fost in 9 am
cgluseariii". Cind e minios, nu vine la bisericg
zece Dumineci in sir. Se bate cu ung omu ding
pricaz". Dg, cu bita l cu palma". Pierde In
invglmgsalg o baerg de la dulamg". Nu stie
carte : cind slujeste, vezi oamenii cotindu-se si
rizind". Spune numai Credeul" i Cazania: nu
face Invglgturg crestineascg", nici spune sgr-
bgtorile. Prime§te pe dasal in bisericg, si-1 in-

www.dacoromanica.ro
 287

vata, diecii sail ginere-sitil (1), a carui sotie spune

cu mama-sa, batrina protopopeasa, la vederea,
negustorilor protivnici: Ce te uiI la niste capre
riloasa ; lasa-1, nu te prinde cu el". Si Inca, slut
altii cari 1 intrec, precum e acela care cu feciorul
§i b'Ata§il lui docoi liagrt-I in !ant" pe preoti,
si-I spanzura de grinda" ; care iea dajde de
2 saii de 3 ori", pune leage" i sa tocmeste
cu vinovatul", de strica lege saborului" ; iar, la
oil-co tinguire, raspunde cu cuvinte grozave"
si cu lauda ca-I el arhierea, si nu altul" (2).
Venirn acum la preot4. Ei erair si in 1762, dupa
jocul intereselor private, sease, opt, zece la un
sat, impartind venitul mar mult sail mai putin
frateaste". Veniail din felurite stall si in felurite
chipuri. Cutare era, ca spionii" Teodosie si E-
frem, cahtgar umblator". pe care vre-un pro-
topop cu 1nte1eg eri in strainatatea pravoslavnica,
1-ail bagat in biserica, de ail si slujit" Altil,
destul de rani, se trimit la Vladica sa inveate"
pentru preotie. Sint pe cari-i vrea satul sati o
parte din el : slut, se spune inteo cercetare,
langa popa Gheorghie 50 de oameni, iar impo-
triva, 20". Une on satenii scot cu mare cheltuialdt

(1) Nu tie, fgra daseAlul, ginere-shu, invga in be-

sareed.
(2) Alt protopop e invinuit in 1762 pentru luare ba-
nilor din lora farà de poruned.

www.dacoromanica.ro
 288

pe vre-un diac de la domnul Maria Sa", pentru

ca s li se slujeasca in biserica. Alteori cata-
wele hotaresc popia cuiva, cu de-a sila vedem
pe un popa si preoteasa lui giucand cu cata-
nele in anul 1764" ; unul merge §i mai departe
imbracat in haine militare§ti militaribus
vestibus indutus" iese beat din cirmá §i go-
nes,te lumea ; la Comana de jos, preotul, alt to-
yards de petrecere al granicerilor, II indeamna
sd ucida pe eine ar indrazni sa,-1 inlocuiasca.
Am militari prietini mil", striga un preot, §i
CU aceia, ce voila vria, pod' face".
Adesea recomandatia vine de la domnul lo-
cului comitesa Teleky spune ca. nu e nevoie
pentru a face un popd nici de singhelia straina,
nici de singhelia ArlAdichl, cit de voia stápinu-
lui, nefiind posibila numirea invito domino ter-
restri et absque eiusdem seria recommendatione".
Cite-va cuvinte de la protopop folosesc, fire§te,
ca in acest cas :

Acestii preot, popa Timoftein. din satu Lupoae, var-

meghie Dobáci, care, pentru multà sdrácie neavdnclii
cu eel pldti singhelie, i neaduandil nici tird de seri-
soare de mdrturie, eft nu i-am dat voe a sluji nemic,
si acurn parochienii, milostivindu-sd, 1-ait ajutorat ca
sd-s id singhelie afard ; deci, pentru multa a lui in-
farziere, altà pricind nemicd nu n' [e], ce iaste preot de
cinste, neavänd nicl-o canoniclasca. Impedecare; cu Sà-
teni are dragoste, i säntii in mare lipsd sdtenil pentru.
preot. Anul 1766, Mai 28. Protopo[p] Gavriil Mihai.

www.dacoromanica.ro
 289

Dupd hotarirea guvernului, orT-ce preot neunit

trebue sd, fie Intdrit" de Novacovici, dar poate
sd-0 scuteascd 0 aceasta cheltuiald, dInci mitd
protopopuliff: un burliti i 2 ferdele de grall"
de exemplu, sail un rdindtor gras", o galeatd,
de grad §i 6 mariiae, oil opt zloti" i untt caril
de find §i un mield", §i Inca', nu iaste de ale
Preaosfintitulul antimisul" sail si numai seapte
florini. Se intaresc astfel popI in orl-ce conditii,
§i vedem slujind un preot neintärit, cu a doao
muere".
Ales saii primit de episcop, preotul jurd, cit
va pazi, va mingiia turma sa, afara de in§tructie
nu va e§i, de gloabe §1 bir§aguri sit va 021 si
feri", §i adauge : Cum graescil, a§a sg-mI ajute
Dumnezeil". El se intoarce apoi acasa, si duce
viata ce-i ingadue mijloacele. Unil sint taranI
liberI, boieri, neme§1", ca acela care spune :
Sfantii sdbor, eti still ca sant neamesil i preot;
de unde are voe sa' mit poatd sit mit parasca in
doao saboard?". AltiI insil, multi, sint iobagi, fiT
de iobagi. Popil iobagi", spune guvernul, earl
n'ati fost liberag nu pot fi scutiti de Indatori-
rile, intemeiate pe legi, fata de domnii lor, §i nit
se intelege, cum ridica' macar o astfel de pre-
tentie de scutire" (1). Liber sail ba, el mun-

(I) dPoppae iobbagyones non manumissi a debita

suis terrestribus obligationis conventione in legibus fun-
19

www.dacoromanica.ro
 290

ceste algturi de credinciosii sal, si vedem cum

popa loan din M[alerile Sibiiului" pleacg cu caru
in padure".
Dar li s'ail dat unele drepturI : din 1765 e
opritg sistarea preotilor neunitt Cind sint o-
rinduiti de Dionisie, slut scutiti de capitatie (1),
si ei cer a se Intim-le acest drept la totl slujbasii
bisericii: crisnicul, fgtul bisearicil", dascMul, care
e si ludi magister", tog cart' grit scutiti In e-
parchia episcopului unit. Casa lor e apgrata de
incalcarea mirenilor straini din dregatorin Niel
odinioare ping acum tisturile nici a face la casa
sag marha preutilor n'ail indrisnitil". De si se
pling di nu potil birui s,i cu portiile si cu daj-
diile", ei nu slujesc In cinste", ci ail venituri
bune : Orli, adecg poggcii", ferdele de mazgre"
si alte legume sag grine, venitul praznicului
Botezului", de la mortl", de la alte sarbatori
si slujbe.
data nullatenus eximi possunt, unde nec videtur quo-
moclo hancce, nullo prorsus fundamento fulcitam, prae-
tensionem illegitirnm formare vel praesumunt.
(1) La 8 Decembre st. v. 1762, din Mures-Osorheiii,
Novacovici se plinge cd se iea Inca taxa capitis sacer-
dotum non unitorum . La 23 Iulie 1765, cdtre percep-
torul din Sas-Sebes : Recordabitur Perillustris Domi-
natio Vestra ex altissima Sacratissimae Caesareo-Re-
giae et Apostolicae Maiestatis dementia taxam capitis
non unitorum fungentium sacerdoturn per me confir-
matorurn relaxatam esse .

www.dacoromanica.ro
 291

Cind stim ce se poate gasi printre protopopl,

ne Inehipuim c preotd1 nu slut totdeauna cum
s'ar cadea sa fie. Cutare suduie de pausti, de
pomana pu protopopi si p nameznici". Altul
da de trel orl en piciorul in pamantu" la mi-
nie. intre ei se ameninta a se scoate de barba
afara din beseareca". Fiul until preot zice pre-
otului rival: ea va chpata una care nu o va
putea duce la Sarata" si-1 face lesinat". La
Sibii", se spune de un popa, fiind la o carchn5,7
innaintea multora ati sarutatii o Unguroaica si
ne-ati ficutii rusine la tot". inteun loc, teranil
arat c pastorul lor ail afurisit, i omul ati
sileat de picioare, de nu poate umbla i zace la
pat", ca a sarit la bataie cu Imblcii i topoare
deelara, cerind scoaterea lui: Mai bine ne-
am da tot la Unatie, dar nu n'om da". Altdi a-
rata cam tot asa ca-I face talhari, sudue de
muma, sa lauda totti cu bita, face-i huntf
sa c pa blagosloveniia nostra si le tipa pres-
curile din biserica ; i toti: gata sintil a merge
la Unatde". Aiurea, un preot merge cu sabia
dupa oameni cu catanele, suduie sa zaca Duhul
necurat in tine si In tot niamul tati" si dil in
oameni cu ferdelul de masurat gent EY fac pe
unil locultorl de cinste calvini blestematI si a-
furisitl". Un preot sa biciuluiaste" pentru multe
prade si trasurI fara" de cale", iar in latineste
altul e zugravit asa traducerea n'ar avea haz :

www.dacoromanica.ro
 292

iurgiosus, contentiosus, plagosus, noctis films,

noctis opera sequens, hoc est moechus, et cae-
tera ... Caput fregit, animam blasfernavit".
Cu cit avea de lucru la cimp, daca mai area
pacate, preotului nu-i mai raminea, fireste,
vreme pentru biserica lui. La Or5stie, episcopul
gasi In bisereca", in partea din jos" a orasului,
sfinta cuminecatura rnucezit i inflorita". A-
iurea, popa, care nu putea suferi femeile si le
califica : procleatd, diiavolui, scroafa", nu voia sa
le cuminece : Le-at m'anat", spune o marturd,
la un om mirean sa le ispovedeasca, ca acela
nri iaste noao popa". Uneia-I spune : Nu oiü
spovedui Ruii, ca" tu esti Rusca'; in loc de im-
partäsenie el da mireanului care-I inlocuia, apa :
Fie ce apa iaste, tu-i toarna in cea gura'", §i,
spune informatorul, i-ail mersil" bolnavuhil si
pre barba". Popii pun lumea in lant,uri pentru
vinovat,ii mai usoare, ei lasa cimitirele in pail-
sire, si intr'un rind unul din ei thi gloaba un
octoih, afland tintirimul deschis pan va in-
chide t,intirimul". Un preot e invinuit ca se face
represintat la slujba prin copila liii, in vristu de
treisprezece ant Ati auzit, se intreabil la cerce-
tare, sa fi slujit leturghia cu fata lui ?". Ad
slujit", spune un raspuns, leturghia cu fata lui,
si o aii vazutit imblundil in altar, si ati scos
fata nafura din altaritt in biseareca, i o ail pus
pre masa". lar altul : Fata hiT popa Petre ce-

www.dacoromanica.ro
 293

teaste Apostolii la biseareca, candh iaste letur-

ghie, i nafura fata scoate". Alt martur ar fi
auzit-o spuind Tatal Nostru i Crezul i tie o-
biceiul pope l. de a tipa prescurile in vale", cind
nu le da la dint
Asa fiind practica preotiei pe alocurea, nu e
de mirare ci, respectul catre oamena lui Dum-
nezet1 lipsia atund cu totul. VaT, popa, vina",
i se striga unuia, vina numai : IT volli da eti
clopot ; clopotul e al nostru, nu al tail". Biraul
cornitelui Teleki, un Roman i acest birati, bat-
jocureste pe preotul satului ; i acesta nu gaseste
alte raspunsuri decit : nu ma sudui, ci doara
nu sinternii frati", nu ma rusina in drumul
tarn" ; cind teranul s'a tapat" apoi sa apuce
pi popa de barba, flindil calari", protopopul, ce
era de fata, II infrunta cu blindeta: Rogu-te §i
cu Dumnezail, nu face asO" : dupa care, fireste,
se aud botele touncanindil". Pentru c. preotul
nu e pe placul enoriasilor, acestia nu yin cite
doua luni la biserica. In ziva Sfintului Ilie, sä-
tenfrdin alta parte pun steaguri de batjocura
in usa preotuldi, spuind tare ca pretuiesc mai
mult pe pa'storul porcilor din curte (1).

intre indatoririle preotilor i protopopilor erail

(1) Festum qui vocatur Ilie Prologh ...Se plus ho-

noris porcorum quam animarum pastori contribuere.

www.dacoromanica.ro
 294

si de acelea care priviad judecata. Altturea de

Scaunu rnirenescd", cu protesta-
Oile", asesorii" sM, era judetul dupt SMnta
Pravilt", innaintea soboarelor protopopilor sad
AdicAl, cari hottriail i dupt rinduiala tg,ri
porunca legilor imparttesti". Obiceiul" nu era
uitat nici el, si Ortstienil se indreptttesc cu toc-
meala ce pururea amtt avut obiciai de la stril-
mosi nostri, pentru cg obiciaiuld vechi, In care
nu st, aflt, eresg, sg, poate socoti si a st, tinia
in locti de lege".
innaintea acestor judecttori se 'raft tiseazil, in-
ttid, preotii chiar, pentru vinovttiile lor calm-
nice. Pedepsele mai intelepte si mai blinde sint
acelea ce se dag de Insusi Vladica : opreliste
de la biserict", lipsire de epitrafll si de venit",
sad aceia ca st fie aicea in Rasinari la inviitt-
tura" un timp oare-care. Doi preoti cari, timp
de mai multi ani, se facusert de ris unul pe al-
tul, Sint si1i0 da strutarea cea preoteasct
crestineasct", poate pedeapsa cea mai grea.
Nicolae din Abrud, amestecat In afaceri politice
cu Cirmuirea, primeste, la 21 Octombre 1764, de
la Dionisie aceastt hottrire : Popa Nicolae sit
fie ingaduitor pant sit va Indrepta din gubernie
aflindu-st, undeva locti, sit va da norie, iar in
§i,
Abrud nici de cum". Petru protopopul din Ortstia
rtmine, dupt, cite Meuse, In Scam, dart nu
singuril lucrttoriti ; singur nici judecatt st fact,

www.dacoromanica.ro
 295

nice vizitatie intru clerg sag norod ; ce sa si

comportaluiasca Intrii toate preotului care sa va
rindui de la nol lIng, dinsul sa fie sinearghis".
Poporanii lui, earl ail smuls din bisericg, strana
facuta anume, la un loc de cinste, pentru tru-
fasul Gheorghe Vintanul, ramin sg fie supt ne-
blagosloveniia noastra, pang vor veni innaintea
noastrg la Rasinari, pentru indreptare".
in soboarele obisnuite, iatig cam In ce fel se
rasplittesc greselile : pentru neingrijirea altaru-
lui se dail doao galete de grag si 20 veadre
do yin". Cine e mai gresit, se pune in lanturi
de protopopil abusivi AducetI lantul", spune
unul, si se aduc niste flare de cai". Un preot
primeste dougsprezece becqe pentru c ati zisg
protopopului Moga : Minti". Pentru caskoria en
o unita, pedeapsa e 40 de bate sail patru gal-
bini". i, in exercitiul functlunilor sale de cer-
tare parinteasca cu batul, un protopop striga
cul cirtia : Nu sant slobod a bate popi mel i
pre macar eine, pang va caclea carnia putreda
dupg trupul sáü, ca pentru aceia mi-ag dat ba-
ting In mäng, cd eg santil judecata!"
in litmurirea afacerilor mirenesti, soborul lu-
creaza ast-fel. Se Incepe cu o sorocire a proto-
popului, cu un vcildtas de cercetare, i apoi se
stringe soborul. Pirital se aduce innainte la
Brasov este obiceiul de prinsoare in tintirim"
sag dg chizes", a carui misiune nu e placutg,

www.dacoromanica.ro
 996

pentru ea,' el stá une on, cInd II fuge prietenul,

cu lantu in picioare" (1). M'arturisirile se ca-
pilth une or prin induplecarea b sIni Ciand
ar judeca Sfintia Ta drept", se spune until pro-
topop, sb," o pu supt bgtae, atunci amil vedea
ce arti spune". Se cere jurgnfintit : Aciastg
muere", easpunde protopopul mentionat, nu s'a
poate bate, ce numa l. un juilmAnt are". Sint chel-
tuieli de judecatA, ca : 3 mariias pentru traph"-
dul", saI osteneala, judecatorilor". Pentru a-
mInare e a1t6 platä: Si i-amil datil doisprdzece
ban" dreptate, ca sa fie opritA judecata pr Luni".
A se Inuta judecata innaintea VIddiceri e ingA-
duit, clan cine face ast fel apel pune patruzecl
de bans. In ceia ce priveste pedeapsa, marturul
fals primeste patruzeci de beate, din care odatl
iartA judecata cincIsprezece. Pdrintii ce silesc
la nunta primesc inchisoare. Sint multe sentinte
patriarhale, ca aceia care indatoreste pe un pro-
topop heapitor s1 cumpere OgubasuluI alte
capre, p-anil in 15 zile". Innainte de a se spline
osinda, se ofeil pa'rtilor ce sInt in ceartgpacea:
ast-fel, unel fete ce nu voia s iea pe flAcaul ce
i se páruse la un ochiti tras In sus si in jos"
i se dá aceastg alegere : ail s'a, dea 80 de flo-
rintI, ail sä-I dea 80 de toiage, au sg-s cunune".

(1) Cf. la Brwv : Chizeul 1-ati legatit pre el, 0

1-ail datil in mana Sfatului .

www.dacoromanica.ro
 297

Pentru numele bun aI acusatei, fata mT Onea

Munteanul din Chieta", trebuic st spunem ea ea
a voit mai bine gloaba sai1 beatele (1).

Erah insa gilcevi biserice.sti stras,nice, pe care

nic unul din soboarele Preosfintitului" Nova-
covici Budeanul" nu putea sa le inlature : anume
lupta veche dintre Unire i Neunire, care in-
trase numal intr'o noua fasa.
intro alte lucruri ce se impusese ml Dionisie
fusese i cel mai mare respect pentru cealalta
Biserica romlineascd, de care nu era vrednic sa
alature pe a lui. tn decretul din 6 Iulie 1761 i
se spusese a comunica plebeineunite" ca tot ce
s'a fAcut nu vine din impotrivirea ei, ci din mila
nemarginita a impArdtesei. Unirea ramlnea do-
rinta suveranei, cad, acum clnd s'a strecurat, la
30 Mart, sorocul de alegere, e slobod ori-cui a
trece din not la Unire, pe cInd nu e iertat ni-
milruidintre Uniti sa-si paraseasca credinta : una
aduce dupal sine rasplatd omnis gratia et pro-
tectio, iar, cealaltd numai cea mai cruda pe-
deapsa"saevissintaanimadversio. Di onisie scrise
in acest sens, i, in 1763 el dddea din noil a-
celasl indemn (2). Sit nu se amestece preotdi sal
in greutatile de la Bistrita", pe care Ie cunoas-

(1) Studii qi doc., IV, pp. 95-6, No. xcI; pp. 101-2
(2) Hurmuzaki, Fragmente, II, pp. 175-6.

www.dacoromanica.ro
 298

s'a, nu puie piedeci Uniril i .s6,' nu smo-

-tern,
measa, pe nimeni de la dinsa" (1).
Dar atita nu ajungea ca s fac6, uitat tre-
cutul i sg, impace pe urmatorii celor dou'd cre-
dinti, carT pe acele timpuri trMati viaa sufle-
tului numal In lege. lAsind la o parte faptul ca
guvernul era aplecat care prigoniri, cil, de
exemplu, cismarii din Faggras fur% opriti de
a lucra pentru c'a,' nu voiail Unirea i c'a" Vl-
4ica Aron numia despretuitor, pe Neuniti tole-
rati de felul acesta" : eiusmodi tollerati, (2), fo-
cul era tinut necontenit aprins de luptele pen-
tru bisericA.
Cornisia lui Buccow lucrase cum nici nu se
putea astepta alt-fel. DacA sint inteun loc",
hotarise ea, Unit,i, fie si in ma i. ink num'ar, bi-
serica se va da acestor Uniti" (3), Se intimplil
astfel in ceie mai multe p.rT ca la llembac,
uncle 725 de locuitori neunig staleail filrA bi-
serice, innaintea celor nou'asprezece uniti, cari

(1) In difficultates Bistriciensiurn, eo minus Unionem

impedire aut homines ab ea avertere praesurnant. in
privinta unui conver tit ce se oferia, se decide : Popa
Ioja, facdnd profesie, nu sä priimeaste mai mult la Ne-
unatie .
(2) Intr'o scrisoare cdtre guvern; Blaj, 9 Septem-
bre 1763.
(3) Ecclesiae, si in loco aliquo, licet minori etiarn
numero, supersint uniti, illae unitis adiudicentur..

www.dacoromanica.ro
 299

aveall unde s'a se inchine pentru c'd erail de le-

gea Imp'artitesei. Bisericile cele mai multe, mai
vechi si mai Insemnate furl luate ast-fel de
supt obliduirea lui Dionisie (1).
In unele locuri, impotrivirea Neunitilor la lu-
crarea bisericilor fu inviersunaa. Asa in OrA,stia,
unde se aminteste lui Novacovici c`a,a &kg,
nevoe i streiratate ami rgbdat, de p'ara arra
ajunsil de amil sculat muerile i copii, precum
era vrernile, in tintirimul bisereci, sand cu multi
friar, ca s un ne scape biserica ding India".
Adesea slujba lor trebuia sa,' se fad, in surl si
colibe, s,i incil se pomenesc casuri cind ele furA
diirimate, ca, supt Atanasie Rednic, cele din do-
meniul Blajului (2). Une-ori iarl cei mai pu-
tinT, neavind cu ce-si tine biserica fr pa"min-
turi, o Risati celor multi, de lege dusman, earl
trebuiall sa", le cfaxleasch" aiurea un paraclis. Nu
erail rare ins5, luptele in toath forma, cu mortii
ce se aduceail spre ingropare in biserica a cArel.
sapinire se reclama. Aiurea, nevoia silia pe
oameni s mearei si dincolo, fiind-cg biserica lor

(1) inteo scrisoare din 26 Octombre 1764, Adam co-

mite Teleki vorbeste de o biserieà facutd de Mihal
Viteazul: ia vicinitate pagi Losárd Lusárdea, in
partile Dobocel templum sit in meo fundo, etiam
antea, a Vajvoda quondam Michaele aedificatum..
(2) Cultum divinum in horreis et domibus frequen-
tare cogantur.»

www.dacoromanica.ro
 300

din alt sat era prea departe. Lucruri ce se pot

spune, acestea din urma", despre Unii i Neu-
nitI de o potrivA.
Prin toate acestea se hrdnia ura nelegiuit'a
intre fijI aceluia§I neam, earl se prigoniati Intre
sine in numele unul Dumnezeti de iubire, inte-
les, in fundul inimii tuturora, in ace14 chip, de
sigur. NeunitiI numiatl pe du§mani" cn vorbe de
ocar6: Uniati", spurcati", pAgini"; II insultail,
increpantes, spune naiv o plingere, animam,
matron. Preotii erail 1oviY, clopotele sfarImate,
cu ajutorul catanelor une-ori, sail al dreg6to-
rilor (1) : I-ad stricatil cuptoarele", se spune
de un preot, si u§ile, i toate ce avea ; cu pa-
gubire le-ad aruncatil in ulit`a". Clericii din am-
bele tabere se trAgeati de barbA §i de par, in
vederea sträinilor, ce rldeail in pumni : per
barbam et capillos, horrendum in modum". Min-
ciunI se purtail pentru a inteti multdmea : in-
tr'un doe se spunea ci e porunc6 de la Dionisie,
ca, dacd un unit, un catolic, luteran saq tigan"
ar intra in biseric6, s6 se sape Vamintul, s'a, se
spele pAretiI §i s'a, se sfinteascA din nog" (2). Pro-
topopul din SAcel vesti oamenilor ca are carte

(1) liii sunt multi , spun Unitii din Abrud, get of fi-
ciales sunt ex suis.D
(2) Templurn effodi, parietes lavi, totum deinde sane-
tifieari debet.

www.dacoromanica.ro
 301

de la ghenerariul i secretariul sa nu le slujascá

la oamenI care air fostil la ospát, la Uniieti" (1).
Innaintea spanulul, a crainicului, a judelui se
infatisag tInguirl de prigonire, pe care el le res-
pingeail cu dispret sail batjocurá : Nu te-a
b ant pe tine, cihaina": Non tepercussit, sed vestem.
De ti-ar fi spart capul, eti a fi stiut ce sa fac,
dar asa du-te la span", care trimitea si el aiu-
rea, in rIs.
Haratdrea aceasta zadarnica ducea la scene
inteadevar vrednice de ris si de compRimire.
Unitul era impiedecat de a fi nas, la Neunit1;
moasa, dacil era neunita, n'avea voie sa se dila,
in casele Unitilor (2). Laun osp4 de 1-iilIanuar in
Sacel, Unita furl In1aturai, i tot as,a pe aiurea
de la petreceri poporane. Ba gasim i o cerere
de despartenie pe motivul rar ca nu poate trii
cu dansa, fiindti fat6 de tata unit".
anturea de aceste impunsalurl i fautAti
puse la cale, se intilneste vechia nepilsare a Ro-
manuluI pentru toate straduintile de a pune In
micile cutiute ale gindului ornenesc lucruri marT
§i tainice ce nu se pot cuprinde in intregime,
necum sa se poata nitisura cu de-amanuntul.

(1) Pentru aceasta el capdtà bete 10 , in sobor, si

oprit de slujbd .
(2) Obstetricem ab unita gravida, iamque paritura,
arcere non reformidant.

www.dacoromanica.ro
 302

A se lace unit sari neunit era si un lucru de

oportunitate, acurn cind se deprinsese lumea cu
fiinta unel a doua legi, care prinsese r6dAeina".
Cei din Orgstia, at lui Dionisie, amenintA ch.,
nefgeIndu-li-se dreptate, gata s'antemil a pleasi
biserica". Inteun sat uncle popa bate cu ma-
caul peste capil i peste miini", oamenit spun
cá, de nu vor axe mingAiarea, tqi se vorti da
la Unatie". Popii unit)." se amestee'a in certe ale
colegilor lor neunitI, si dati i mArturie pentru
dinsii la episcopul de cealalta lege. Ba vedem,
pe negustorii din OrAstia luIndu-st titlul de pind,
acuin neunitt" : hactenus graeci ritus non uniti".

intre ascultAtorii tiff Novacovici era int5111 o

minoritate de negustori din orase, nu tett Ro-
mani, ci multi dintre dinsit Greet, Bulgari, Lipo-
vent, earl nu ajutase putin la smulgerea con-
cesiilor din 1761. Asupra lor sint cite-va lueruff,
care meritA a fi Insemnate
La Sibiiti se pomeneste preotul, 4-71:_thricos al
cinstitei companii a Grecilor din acest oras", ce
era pe aceasta vreme un Iacob Olympiotas ; dar
companistil, chiar juratii companii grecesti de
la Sibiiti", cart veniail la slujba lui, se indreptail
pentru ori-ce afaceri de judecatA bisericease6
tot la Novacovici. Brasovenit aveati i un pa-
rinte grecesc", un ephemerius, numit de peste
Dung,"re, care fu, In aceasta vreme, Cristofor si

www.dacoromanica.ro
 303

apoi Ierotei, de la 1763. AfarA de acestia, erati

bine ospAtati in acest oras pravoslavnic cite un
preotil c51ugilr", venit de peste InuntS, care
serba si logodna in cassa. Dar preotii din che'f
ascultail de cuvintul VIddicAI din RAsinarY, la
care se indreapta in toate nehotAririle si greu-
tatile lor, spuindu-i, in 1767, pin'a si nevoia de
a esi in tarA, la Bucurest1", pentru ca s'a, li se
intáreasca hrisovul pentru pAscutul oilor, de Dom-
nul not', fid al lui Scarlat-Vod6. i acestia cu
boatia lor de negot, care &Idea numai vginff
irnpgrnesti: 20.000 de florini pe an (1), erati niste
puternici sprijinitori (2). Se pare, in adevgr, ea
ei reinnoirä acum o veche si insemnata cerere,
folosindu-se de incheiarea pAcil:: aceia de a fi
supusl cheienii bisericeste episcopului de Rim-
nic si Mitropolituhrl din Belgrad saii unui so-
bor de obste : vel universali greci ritus con-
gregationi", iar in cele-lalte afaceri Consiliului
de Wasbohl (3).

(1) Herrmann, I, p. 197.

(2) Se mentioneazd, in Corespondenta lui Dionisie
Brasoveanul Vlad, ce mergea cu negotul pind la Pos-
nania, in tara lesasca . Cf. Herrmann, /. c.
(3) Despre infatisarea cereril in 1738, v. Herrmann,
I, pp. 197-8. in corespondenta lui Novacovici se aflä
o versiune fail data, in care, ca si innainte, Eusta-
tius Vassilievich, presbyter et parochus ecclesiae ca-
thedralis bolgarssegiensis; Georgius Hers, quaestor

www.dacoromanica.ro
 804

La Ocna Sibiiului gäsim juraVI aT bisericii ne-

unite, asemenea cu gocimanii din Brasov, si hti-
trInl, earl' intatiseaza pe locuitorff români din
tirg : iurati aedilles ecclesiae non unitae huiatis,
libertini, Petrus Rattz et Szavul Nisstor, simul
cum senioribus eiusdem ecclesiae, scillicet Szimon
Thudur, Tudor Nyegull, Toma Vayna et Ivon
Vineram". La Mures-Osorheiii, aMm iargsi ne-
gustori romani, earl merg cu marfurile la bit-
ciul Bistritei: eI se pling c'a, in ceia-ce priveste
legea, sInt ca trandafirul intre spini", neavind
preot care sä-Y. boteze, casatoreasca i ingroape,
asa incit unil dintre noi tree de ceia parte".
Din Turda scriti odata Viadicai Lipovenii, carI
poarta aceste nume : Pacurariii Mihaiti, Mogusil
Gligora, Samfiril, Solomon, MArginean Avram,
Goada Lazaril, Tirlea Triful, Beligherü Gheorghe

et incola suburbii Bolgarssegh , cer imparätesei drep-

turile arhtate. Se doreste cirmuirea de suos proprios,
a magistratu coronensi eiusque subiectione penitus
separatos, iudicem et assessores iuratos, qui occurrentes
lites derimerent atque sic hucusque inter civitatem
coronensem et incolas bolgárssegienses subortas con-
troversias ac illatas aggravationes penitus tollerent
Alta data, se spune la sfirsit, dorinta Scheienilor nu
fusese incuviintatà ob publica, eaque maioris consi-
derationis negotia, quibus moderno rerum statu et
flagrantibus belli turcici circumstantiis eandem Maies-
tatem Vestram Sacratissimam occupari palm est .,
Pentru cei ce aduserd petitia, v. Stinghe, Doc., I.

www.dacoromanica.ro
 305

§i Mustea Gavrilti. Nei' ctitorfl din orasulti Bel-

gradului, orasanii impreung cu Lipoveanii", cer
inteun rind MI Dionisie un preot aid. la Lipo-
venT". Din Deva s'a pastrat o plingere a dascä-
lulul scorn' impotriva protopopului : dascalul
lafet din Deva asupra protopopului Devi, chinl
Mihalil,precum nu i-ar fi plait deplinil pentru
scoala, care ail fostil tocmit 30 f.".
Mai bine decit pentru orl ce altri asezare o-
ra'seneasca, de Romani se laniuresc insa lucru-
rile pentru Orastie, mu1t6mita IndelungateT lupte
a negustorilor de acolo cu protopopul Petru.
Aid poporani, fii sfintei bisered dinti orasti 0-
rAstie, neunitI", slut multi( i bogali, de trepte
de sus si de trepte mai de jos, ceia ce nu WA,
sa insemne, precum i Intre femel se face deo-
sebire intre o juparleas6" i mueri mai de
josti". EY ati gocIrnanT, alesT de dinsii i intariti
de guvern : si gocimanu cine 1-at pusti", arata"
eT odata,, nu stim, ca.' ail inselat la SibiT pre col'
marl cu nurnele nostru, i noT nu stimti nimica".
ln legAturile cu judetul" ei sint faira staid :
Inteun rind, patrunde totti orasul la judetulit
in cas". Pecetea" acestui dregator nu e ti-
nuta, totdeauna in mina : Ati scosti protopo-
pult1 pecetea domnuluT judetuluT, zicand : V o-
presc cu pecetia judetului NoT nu stirn sa fie
domnul judetul V1ádic peste preotT, iara Sfin-
Via Ta, daca faci pre domnul Vladica morttl.
20

www.dacoromanica.ro
 806

si en musaiti voesti a judeca pre popa, nu

1-am l'asat". El numese preot pe eine li place :
pre popa Constandine, Ii auzirn spuind intr'un
rind, noi l-amil adus la nol dascaliti si prim
chivernisirea i cheltuiala noastrh, s'ail preotitil".
De Sfintul Gheorghe ei indeamnh, ast-fel pe acest
popa Constantin, pe care-I sprijiniati din rhsputeri:
Sfirrtla Ta te gath en aldhmasu, precum til
obiciaiulti orasulul i, chndit vomil trage elopo-
tul, precum in tog ani s'ail facut, s ill gata,
si totni ne vomit strAnge si vomit imbia, i noi te
eunoastemil noah preot".
Shtenil sint i acum, cum i-am vhzut innainte,
imprtiti in mai multe clase. Dar de curind, prin
intemeiarea grhnicerilor, s'a mai aditiugat una.
Intre catane Intl% cineva fArá voie : L-ail luat
la ehtane, in ce chip, adech, cu putearia a tot
satului shsesch Somhrtiii". Primind armele im-
parátesti, se ridich insh shteanul mai sus de al
lui : militari", se zice, In vremea aceia, iar a-
cum lAcuitori prosti". Asezatl undeva supt tis-
tul lor milith'resc", el joach un rol, care nu e
insh de cinste, adesea on. Ei bat, taie, trag cu
pusea, návAlese i smulg bisericile, fac pe preot :
eine de poph", etc.: Dar pentru noi grhniceria
era insemnath prin aceia ch dAdea Românilor
mindrie i constiinth de insusirile lor. Un vechil
de magnat se plinge inteun rind ch iobagii nu
mai vreail sit tie de slujbh, ca-I si bate in za-

www.dacoromanica.ro
 b07

dar, bucurindu-se crt §i el peste putin se vor

face catane" (1).

Cit despre tgranii obiclnuil, earl: trAiese, cum

i-am putut vedea in altA parte a cercetArilor
acestora, supt juzi, biritl, namestnici, juratl,
uniI dintre el slut cArAusi, dar eel mal multi lu-
creazA pArnIntul, sag pasc turmele, ducind" §i
aducInd olle la staurti" §i de la staurit". Chiar
intre iobagi, in afar% de dregnori. se desfac
oameni a crifor mArturie e mai curind crezutA:
oameni de omenie" i femei de cinste", cu
care se face totdeauna valrttasul".
Din hIrtiile episcopiei neunite se capritA, en
privire la el, cum se §i poate aSepta, maY mult
stiri despre viata de familie, alcAtuirea. petre-
cerea si desfacerea ei.
Legaturile nelncuviintate de bisericil slut dese,
i multi shit feciorasil", copiii din forT. CInd
se face plea la sobor pentru lnplarea unei fete,
hotilrIrea nu e asprA: SA o ia de muere sail,
nevrandit sA o ia, sA dea cres,tere (?) pruncului
14 11. si el, mai sus numitei mueri, 6".
CrtsAtoria se face de cu vreme, §i Novacovici

(1) Ut nos ipsi quoque verberibus etiam paucum

servitii ab illis subditis trahere possumus, laetantes
semet ipsos eo quod illi quoque brevi dierum facturi
erunt milites.

www.dacoromanica.ro
 308

iea másuri contra celor ce binecuvinteaz 5. cu-

nunia intre o fatA de 13 ani" i un bAietel de...
11, ba chiar Intro mireasa de 3 ant" i mirele
potrivit cu dinsa. Une on fetele se m'aritA ia
9, la 11 ani. Silirea la easnorie e un Iucru des,
si se pomeneste o fatá pus5, in flail' Vin'a ce
se invoieste.
Innainte i in gall de logodng, e o intele-
gore, din iubire, i pe cinste, intre viitoril soti
cari-§1 plac ochii. Tinerii Incredintati" ast-fel
si-aa dat mina" : tradere manum. data
m'ana", se spune, si sail legatil cu toate scri-
sorile care ail scris". Alth legaturP, glásuieste
o mArturie, atuncia n'a5 fostil, numai dragoste
§i voie bun'a ; dal% adeväratil c amit auzitt,
cAndil ail datil mAna mai dint, precumil avem
noi obiceii aicia in tara Oltului, s'aii facutil le-
gtur intre diinii, i ail pus si birsagil pentru
ca sg. s dea 24 de florinti, care dintru dtinii
s'ar 15.sa de acia leatursa, sail care ar intoarce".
Orenii dan inele : Tine", ar fi spus un Bra-
sovean fetei unui companist din Sibiiü, tine i-
nelu arvuná, i s nu-t paie cu greil Van vol
merge la Brasov si Vol trimite inelu ce aii ril-
mas de la dumneaei maica; care mai frumos
nu trebuie, ch. pretu lui este mai multil decItU
o suta de galbini". Un dar de logodng se alcd-
tueste, de exemplu, din 2 mtiriimI de damascil
per 3 11., 1 fachiolit, 4 cot, panclicA, 1 pantofli,

www.dacoromanica.ro
 309

1 mrtnusA, 1 ap'graAor", sail evantaliu, precum

fachiolul e o batistá. Cind stria, una din p541
logodna, ea Intoarce darul indoit, si toatá chel-
tuiala, si pentru zminteala logodnei strof vIkli-
cescil 12 galbini: darul fiindil de 6 galbini, sä
i s'a IntoarcA in doile". N'avem o descriere de
nunta, dar este o plril cA un preot a serbat cu-
nunia du0 unsprezece ciasuri cAtil miazil-
noapte, nice vestire in bisericg, nice a sti tineri
ruggciunile ceale poruncite (1)". Protopopri dail
-tidula de slobozanie a sa. cununa", Wind une-
off un bacsis, ce se ridicrt pIn'," la 1 mriias".
Obiceiul fugli e pomenit de citeva ori, dar in
treadtt. Se plgteste odatA, gloabh' de mire, fi-
ind-cd ail fugit cu fata". Dator iaste", spune
o hot'arire, a nu priimi Va'rintele pA fii-sát,
fiiind easAtoriti in intámplarea fugH".
La orase, negustoresele se imbracg mai' luxos:
Muliu Marica iea de la p`arinti, ast-fel, o man-
tie de anglie", un brae, 12 lanturi de argint",
un inel de aur", o cruce de argintil poleifa si
cu milrgdritare". Alta spune ca.' i-a risipit bar-
batul zestrea, ce se alcAtuia din : brAti, siruff
de mArgäritare, inele de aur, argint, gheordie de
coftirie si roche de mAtase cu Hoff. cu fir si
cercei de aur si 2 nisaia §i un surtil".
Ca totdeauna si or): unde, sint si Warbati Ili:

(1) Adec6: credeul i poruncile.

www.dacoromanica.ro
 310

zgirciti, härtdgosi ; o femeie se plinge cd, atunci

cAnd briga in brid, iar numdra s vazd, srint
atdtea ad ba" i cd, a bdtut-o rdd pentru cá se
infruptase dinteun felid de peste, pe care std-
pinul 0-1 phstrase pentru eL Se judecd un bdr-
bat care si-a britut nevasta cu viltrariu1", si in-
teleptu1 episcop 11 osindeste la 15 bete, si sd, fie
la arestil Wind va da chizesi cd nu va face ce
ad fdcut ptn acum", i Inca un an sa" fie des-
pdrtiti".
Chicl femeia fuge din casa el", se poate intiunpla
ca soborul s condamne la beafr pe fugare si
pe mama care a invdtat-o i care se pricepe
Insd a strämuta procesul la vre-un inspector
mirean, ungur, care hotdreste despArtenia. (Math,
o Tigancd fuge i, intorcindu-se pocaltd, Tiga-
nul ei o primeste, o cuprinde ; dar, pentru a
rdzbuna bunele moravuri jignite de aceasta zbu-
rdtoare, i se dri, pe cheltuiala Tigantflui mdri-
nimos, flreste, canon la beserecrt la Veastem,
flor. 12 ; iard nu birsag, numai canon", ceea ce
nu costa mai putin. Alt bArbat se poartil alt-
fel : femeia fuge, si el n'o cautd : pentru aceasta,
ea primeste trel toiage", iar el de cloud ori pe
atita. Femeia doveditd de purtare rea drtglnabil
§i ajunge in unele orase sdsesti la temnitd, la
tucaos", i Sfatul decide sd o bat d. si sa o scoatd
din hotar afar, cu specolatorul", dar i atunci
situatia bárbatului e ridicul de impovdratd. El,

www.dacoromanica.ro
 311

dacg doreste sg se insoare din noil, trebue s&

umble ca sg, afle de muerea lui undo sg, aflit,
vie iaste sati moartg" i. and descopere pre-
cum sti fie fugit cu anti bArbatil a sg cununa",
descoperirea n'are tirmgri pentru dinsa (1).
Despgrtenia, deschilinirea", se face in multe
chipuri. Pentru un capriciti, care iea infgtisarea
de g1um criminaI une-ori : lila §i oarneni
sdntti", ni se spune, In Tinutul Hinedori si a
Dolni i orasul Devi, cad de oarneni nelegiuit
s'ati fleut, eg s'or schimbatti muerile unu cu
altu". Fdrá lgmuriri: Sotii, scrie un biet soeru
necäjit, ail trgit Inteo cinste a casil lor unul
cu altul, bine, ping in sgeerat ; iartt de la sg-
cerat pAng astgzi unul de catrg altulti deschili-
niff s'ant; i, nu stid pentru ce pricing, in zioa
aceaia, nici bgtae sail clartä fdcg'ndil feta meale,
numai cu frumosul i-ail luat din nagng furca en
tortul i o ati mgmat la mine acasg, zieandu-i ci
nu-1 mai trebue cu ea sg, trgiascg, hid muere
s5,-i fie, lepgdgndu-i dupg, ia si 2 boi de zestre,
ce i-am dat"; iar, dud socrul se inflitiseazg cu
intrebgri, me-air argtat sgcurea, sd esti din casii,
cg ma va face vadti". Lipsa de opt aril a unui
sot desface casgtoria. Dar se face cercetare im-
potriva unel femei, pentru pricina precum, dupg

(1) Bietul om, dezn5chijduit, scrie episcopului cá,

de nu-1 vorn slobozi, sä va face Uniiat .

www.dacoromanica.ro
 312

ce &ad dusil el", sotul, la c'alane, Innainte de

6 aril' ea s'ati mIritat CU altul".
Pentru a treia §i a patra cununie" se cere
o carte protopopasd.". Un biet iobag, Todo-.
rita Costan, din Moigrad, in varmeghia Solno-
cului de mijloc, caruia-i murise trei neveste, a
patra fugind incg cu zile, nu e mulOmit cu a-
titea jertfe, ci, InvocIndu-si sArAcia, cere voie a
mai jertfi §1. pe fugare t A§il vrea sl" §aze Cu
mine, cA am prunci §i nu-mi pociil tinea casa
f6r5. gazd,c sIntfl orn cu domn".
Obiceiurt superstitil nu se pomenesc, din ne-
norocire, dech foarte rar. A§a se judecA o bi-
rdoae, strigoae si fermecRoare", care, s'ati
fAcut mutA" si a tors a Mil In casele vecinilor.
Se atinge datina prinzulul de Cea'ciun din baniT
tuturor frac:Mier (1) §i alegerea Craiului. de Pa§ti
dintre aceial" tineff (2).
Aceasta era in privinta moraIiti4iT t'arAnimea
noastril din Ardeal §1 psartile vecine acum o
suta §i cincized de ant Cine o va ashm4na cu
cea de astäzi, se va inchina innaintea opera
binefácgtoare pe care a indeplinit-o pe acutele
o Biseric6 de o potrivg cu cealaltA, inteo tara
uncle Statul are alte scopurt
(1) In pagus Czikenthal .
(2) Rex paschalis, nornine Morar, quern pro eo die
praeficere sibi solet rustica iuventus.,,

www.dacoromanica.ro
 EPILOG

Pe dud se tipariail aceste studii, a aparut la

Blaj o lucrare de un mare merit, datorita celui
mai chemat dintre istoricii nostri de peste munti,
pa'rintele canonic Dr. Augustin Bunea. in ea se
cerceteaza, mai pe larg o parte din subiectul lu-
crarii mele : Vechile episcopii romanesti a Va-
dului, Geoagiului, Silvasului si Balgradului". Cum
am avut prilejul sa spun si in Convorbirile
literare" (1), ma', gasesc de aceiasi parere cu
par. Bunea in toate chestiile esentiale aproape.
Dar dimensiunile mai marl ale scrierii sale, in-
trebuintarea unor izvoare de care nu m'am fo-
losit, privirea lucrurilor dinteun punct de ve-
dere deosebit ail adus pe autorul Vechilor e-
piscopir la ridicarea si deslegarea unor intre-
Uri, la care nu ma oprisem. Cred ca, nicairi
n'as putea sii, ma ocup de dinsele mai potrivit
de cit la capatul acestor cercetari.
(1) V. n-rul de la 1 April 1902.

www.dacoromanica.ro
 314

1. Deeretul lui Vladislav at H-lea din 1494.

La 1494, regele Ungariel. supune pe egumenul
uneY manästirI maramuresene de rit grecesc
Arhiepiscopulta de Ardeal" (1). Pe acest timp;
nu e nici o dovada de episcop romanesc in
Balgradul Ardealului, sad de o mitropolie a
noastra In altd parte a VariI. Am lamurit lucrul
prin incercarea, din partea catolicilor, de a lega
bogata manastire de archiepiscopia" /or din Ar-
deal.
Par. canonic Moldoveanu, din Blaj, in darea-i
de seama asupra unel istorii a episcopiilor ro-
manestl ardelene, citeaza o alta, versiune a ac-
tuldi, in care sta scris, in loc de Transylvania":
Transalpina", adica, nu Ardealul, ci Tara-Roma-
neasca (2). Versiunea e cuprinsa in editia actu-
1'11 de Batthydnyi, in Leges ecelesiasticae, i e-
ruditul maghiar, ca i Petru iVlaior al nostru,
1-a cunoscut numai dupd o copie din 1721. Deci
dupd, atita nu ne-am putea hotarl in privinta ci-
tiril ce trebue primita.
Dar, din alt punct de vedere, versiunea Bat-
thydni, primita de par. Moldoveanu i Bunea, nu
se poate admite. In Tara-Romaneasca era pe a-
tuna la 1494, un Vladica la dreapta Oltului, cu

(1) Mai sus, p. 14

(2) Cf. Cipariti, Archivu, p. 702.

www.dacoromanica.ro
 315

titlu metropolitan, si poate unul in stinga riu-

lui, pentru Banatul de odinioarh. Dar aceste
douh Scaune archieresti, intemeiate in veacul al
XIV-lea, nu erail organisate innainte de vremea
lui Neagoe-Vodh si activitatea orinduitoare a
lui Nifon patriarchul. Pe de altil parte, pe atunci,
clack in Ungaria regele Vladislav nu era un rege
mare intre alp regi, Voevodul muntean Vlad
Chlughrul (1), ce domnih la Tirgoviste, trebue
socotit printre cei mai slabi cirmuitori al nostri.
De cit o Incercare de a se pune mina pe o bo-
gath mhuhstire, se poate admite cu mult mai
greh supunerea de chtre un rege ungur a de-
phrtatului Maramures chtre neinsemnatul Scaun
tirgovistean dintr'o tall vasalh. E adeviirat cil
asa ceva s'a filcut de Sigismund pentru Mihal
Viteazul, dar Mil a se pomeni un precedent ;
si pe urmh raportul era altul la 1595 intre prin-
cipatul ardelean si Tara-Romfineasch, ambele thri
inchinate Tur cilor si rhsculate, cu primejdie mare
impotriva lor, decit acel care fusese alta datil
intre marea Ungarie liberh' si Tara-Romaneasch
in care i se recunosteati drepturi de suzerani-
tate. Titlul de Mitropolit al Ungrovlachiei" e
alchtuit duph acela al Voevodului, si nurnele nu
Mena alta decit sh arate asezarea geografich a

(1) Sail Rada la inceputul Doninid.

www.dacoromanica.ro
 316

tarn' (1). Despre o pretinsa autoritate exercitata

peste munti de im Vilidica severinean in veacul al
XV-lea, vom vorbi indata la episcopia din Fe-
leac, cu care e in legatura aceasta pomenire a
lui Daniil, archiepiscop de Severin" (2).

2. Ioan de Caffa.
A avut acest Vladica, pe care-I cunoastern
numai prin masurile luate in 1456 Impotriva.
lui, o diocesa, un rost cunoscut i recunoscut
de Cirmuire? Par. Bunea crede ca el venise In
taxa pe furie i c repeda i s'ail incheiat unel-
tirile prin pedeapsa. E mai probabil, gindindu-se
cineva la starea de lucruri de atunci, ca loan
n'ar fi fost de loc oprit intr'o pastorire, a Cara
durata nu se poate fixa, daca nu s'ar fi inceput
cruciata de la Belgrad i daca IntImplarea n'ar
if adus unul la altul pe Hunyady, luptatorul cu-
cernic, i pe Capistrano, sfintul razboinic. Multe
lucrurI Invechite in intuneric apar In vederea
urmasilor la licarirea de fulger a unei prigoniri (3).
(1) V. Iorga, Studii i Doc.,III, p. Lvii saü Onciul,
in Cony. lit. din 1901.
(2) Episcopul Matei pentru Romanii din Ardeal, ce
nu voiat sä fie catolici, episcop pe care-1 pomeneste
Ciparin, Acte i Fragm., p. xvi, e cam indoelnic.
(3) Observ cä loan de Caffa a fost rnentionat intãiü
de par. Nilles, in Symbolae.

www.dacoromanica.ro
 317

3. Macarie episcopus gallicensis".

De oare-ce nu observasem articolul canonicu-
lui Boros, in Unirea pe 1897 (1), Macarie aces-
ta-mI era cunoscut nurnai prin porunca din 1469,
tipäritri, de Pesty (2), de a i se rAspunde veni-
turile flea piedicA din partea nim'arul. D. Boros
citeaz'a InsA, dupg Katholikus Szemle (3) un act
pontifical, prin care Papa ins'arcineazá pe archi-
episcopul de Strigonia, ca fiind In acele pgrtr,
s6 cerceteze plIngerile pe care le aduce impo-
triva episcopului ardelean, pentru 'care de
drepturi, Macarie, acela0 episcopus gallicensis"
§i acum, In 1466. El fusese intifl chluggr, de o-
rigine romaneasc4 poate, la St Chiprian, mAnAs-
tire din Constantinopol. Fiind, dupa sinodul de
Unire din Florenta, printre putinii RAs'AritenI
earl se inur i mai departe de hotArIrile flo-
rentine, Papa Calist-1455-8 11 fAcu episcop. Ne
gindim, dupA aceast5, indreptare cronologied, la
IntImplArile din 1450, la trimiterea la Roma a
lul Joan de Caffa, la propaganda misionarilor,
la silintile de a cuceri sufletele simple ale tgra-
nilor nostri pentra o alt5, lege decit cea veche.
Nu e de loc IndrAznet a se presupune di,' loan,

(1) N-rele 15, 18, 21, 29 §i urm.

(2) Szörenyi Bcinsdg, p. 317 n. 3.
(3) 1877, I, p. 28 i urm.

www.dacoromanica.ro
 818

a clirui intoarcere in Ardeal nu e Inca do-

veditl, n'a fost crezut vrednic la Roma sa," mai
fie pAstorul acelor pe cari-i sfatuise rü. Atunci
se vor fi dat ordine la Constantinopol, unde fu .

descoperit Macarie i trimis pentru desAvIr§irea

operel, abia incepute, a Unirii.
Din hotärirea de la 1466 vedern ct aceast6,' Bi-
serict avea bunuri" i c, cea mai mare parte
a lor se gilsia in tinutul Oradiei, in tara Ardea-
lului si in diocesa de Er lau, unde vor fi fost
convertiti co nu se puteail supunc- altui prelat
unit, afarA numai dacil Agriensis" nu e Ar-
giensis" sail diocesa catolia de Arges, in Tara-
Româneascg. Ca unul ce fusese numit de Sca-
mul apostolic, dup5, norme de organisare ce
nu existail la noi, Macarie IT avea o mensa epis-
copalis", §i plingerea lui fu ascu1tat6, aducind o
cercetare, al clirui sfIrsit favorabil s'ar lega foarte
bine cu porunca din 1469 atre Siblieni pentrn
plata veniturilor.
Un episcopat unit al Haliciului nu se constatt
de fapi de nicA'iri, i Haliciul acesta e atit de
departe de Sibiiti §i de Oradea-Mare ! Numele
episcopului ortodox din Haliciti pe acea vreme
se cunoate, si n'avem pe ce ne rAzima pentru
a crede 6, el ar fi avut drept predecesor pe
Macarie, fugar dupg, ce Unirea ar fi lost OM-
sitd. In Polonia catolicA un episcop unit gAsia
aRe mijloace de traill §i alt5, intrebuintare decit

www.dacoromanica.ro
 319

aceia de a merge pentru hrana in tari depar-

tate, straine i barbare. Si de-ar fi venit in Ar-
deal acest pribeag, cu greil ar fi vorbit el, tocmai
la Roma, care stia pentru ce-1 numise, de drep-
turile-I" ardelene, enumerindu-le. Daca ar fi lost
vorba de un episcop strain pentru Romani!
unitl aT Ardealului, era unul in Moldova, §i poate
cel de la Severin ; era, in Ardeal chiar, cel de
Milcov, toti catolici earl arnestecail, de sigur, ca-
tolicismul lor cu multe practici rasaritene (1).
Deci §i acum as, vedea In Macarie un episcop
de Galati' i ca si par. Bunea, care prefera
insa Haliciul dintre Ga1aiI ardeleni m'a§ opri
Ia cel din partile Bistrit,e1". pentru ct acesta era
aproape de Moldova, pentru c aid era un
castel, §i pentru ca de aicl era mai' usoara stra-
mutarea in manastirea noua a Vadului.

4. Episcopii din Fetecw.

Zic episcopii", §i nu episcopie", pentru ca
o ast-fel de episcopie n'a existat nici o data, ci
numal care-call Imprejurari ail adus ca In Fe-
leac, satul romfmesc, vechiil de pe la 1377, care
pazia drumul de negot ce trecea prin padurea
cea mare si primejdioasa de lInga Cluj, in acest
vechitl cuib de pindari §i strgjeri, sa, se aseze
(1) Iorga, Studv i doc., III, pp. xxxv-vn.

www.dacoromanica.ro
 320

un pribeag, care a lásat i flului silti de suflet

titlul de VIAdicA ce-1 avea (1).
Asupra acestor episcopi avem putine stiri, dar
destule pentru a ne famuri aproape desávIrsit.
Toate tiri1e le-a descoperit si pus in circulatie
Ciparig : el a giisit o notA slavong din 1489 si
dOUg acte latinesti, de la 1338 si 1550 (2).
Nota e scrisA pe o evanghelie pentru a mar-
turisi c aceastg sfinta" carte s'a copiat In zilele
marelui Craiti Maties", in numele Feleacului
1ing5, Cluj", adicA pentru slujba bisericil Sfintei
Paraschiva de acolo, din porunca archiepisco-
pului nostru Daniil", care e si ctitorul bisericei.
Se adaugA sus, la numele lui Daniil episcopul,
si deslusirea : al Severinului"; dar, cum vom
vedea, e probabil numai un adaus mai tIrziti
Dupa aproape patru-zeci de ani, la 1538, ye-
tlem pe Romhnca Ana vinzind popel din Feleac (3)
casa, grädina, livada de fin, pe care le avea de
la fratele el, Petru, episcopul romilnese din Feleac.
Iar la 1550, isbuteste s inving'5," innaintea Sfa-

(1) Cf. Jakab Elek, Kolozsvdri tört., Okl., I, pp. 58,

94 6; II, pp. 56-8.
(2) V. Archivu, p. 776 si urm. Dupà o copie, actul
din 1550 se aflà tipairit si in Jakab, 1. c., II. Dup5. Ci-
parid, cele cloud acte in Hurmuzaki-Densusianu, la
data bor.
(3) «Honorabili Iohanni, presbitero valachali et ple-
banoeiusdem possessionis Felek..

www.dacoromanica.ro
 321

tultif din Cluj, acelasI popg Ioan, cgruia arm-

mite rude II täggduise insusirea de fig legiuit al
lut Danciu episcopul", episcopul, care stgtea in
satul Feleac". Despre Danciu insus, mort atund
ca i sera luI, Ana, de bung seamg cea de mai
sus, se dag FamurirI pretioase. El era fiul unuI
vechig popg Vlad din acelasI sat, si odinioarg
cumpgrase de la acesta din urmg o locuintg, cu
imprejurimea ei, un fugar archiereg, Vladica gre-
cesc Marcu guidam graecus episcopus, nomine
Marcus". Marcu Ii sfirsi zilele In Feleac, si el
lug pe lingg sine pentru a-I invata mestesugul
sti duhovnicesc pe Danciu, din care fgcu un fig
adoptiv i un Vhidicg" pentru folosul celor ci-
te-va familf1 de phziterI ai codrului.
Leggtura se raseste usor. Grecul Marcu se va
fi rgtgcit Iii Ardeal, pe vremea cind Europa in-
treagg era cutreeratg de pribegi din neamul sati,
gonitf de urgia Turcilor cuceriteri. El dildu td-
ngruldf Danciu cunostinti i avere, i acesta, In-
deplinind functiunile de preot, va fi crezut, dupg
moartea InvkatoruluI sáti, cg se poate numi, fär
stirea nimgnul, Vladica", precum fusese Marcu.
Daniil i Dancin e aceias1 persoang ; deci el trgia
Inert la 1489, ca ascultgtor al Craiului i pastor
al satuldi : de ar fi fost altele timpurile, el ar
fi vhldicit" maT departe de cite vecingtatea pa-
durri sag tinutul Clujulut Din neamul WI Dan-
ciu se mai fácu Vladica" pe aceias1 cale Petru,
21

www.dacoromanica.ro
 392

Innainte de 1538, dar loan, fiti al lui Danciu, nu

se mai numi alt-fel de eh cu titlul de preot,
caci vintul Reformei batea in tara, si de la un
Vladica romanese emit sa se ceard alte insu-
siri de cit ceva carte slavoneasca si ull condeiti
mester. Pina In zilele noastre aproape, preoVa
din Feleac ramase de mostenire in neamul ce
se mindrise cu trel Vladici far% eparchie.
5. Ste f an cel Mare si meindstirea Vadulia.
Din No . 13 a Tr ansilvaniei pe 1874, scoate par.
Bunea, pentru a-1 pune in 1iimin, inventariul
din 1553 al Ciceului, inventarig care s'a reprodus
si In Hurmuzaki-Densusianu, V, p. 150 si urm.
Intre alte pamInturi ce atIrna de Ciceti, se
inseamna doua mosif : Bogatele, pe care Petru
Rares, stapInul Ciceului, le (Muse Vladical ce
statea in Vad, alt pullet din raza intinsa a Or-

,
calabiei Ciceului. Si se mai spune ca Vadul In-
susi si Zlatina erail ale Scaunului archieresc mai
de demult, ab antiquo daruite find insa
tot de Voevozi".
Cine sunt acel Voevozi mai vechi? Nu m'as
sui pIna la Bale si Drag, call., Voevozi" de si-
gur, nu erail ai Moldovei, cum se vede din forma
rnentiunii. Dar par. Bunea are dreptate cInd
se gIndeste la Stefan cel Mare. Acesta a fost,
cum se stie (1), fericitul cuceritor care a rupt
(1) Iorga, Chilia fi Ce'atea-Albd, pp. 271-2.

www.dacoromanica.ro
 323

Inteo parte macar granita muntilor, asezindu-si

plitesil in Ciceil din 1475 Inca,.
De aid insa putem merge mai departe, atin-
gInd macar o foarte mare probabilitate. Pro-
paganda catolicil de la jumatatea secolului al
XV-lea scoate pe Joan de Caffa din Vladicia lui
schismatica" la 1456. in locu-i Hunyady si Ca-
pistrano pun poate de Matei (1). Roma trimite
pe Macarie. Acesta se simte mai sigur linga
granita celui mai tare din Voevodatele roma,
nesti vecine : Moldova. Stefan cel Mare domnia
atuncia i, Wind Ciceul, el chema pe Macarie de
hi Galati]: Bistritii in Vadul din preajrna Ciceu-
la Aid se facu din nou, la 1523, o manastire
distrusa, i, venind Rare§ pentru a-§I lua partea
din mostenirea ungureasca, el crescu si mai mult
insemnatatea episcopiei, care nu tinu mult timp
dupa dinsul i disparu odata cu dinastia lui.

6. Episcopia Gioagialut.
La 1557 regina Isabela facea un episcop (2)
la manastirea Gioagiului de sus, care ar fi al-
cttuit o veche episcopie, cu drepturi i veni-
turi cunoscute. Cristofor e al-Rat ca un cunos-
cator de carte greceasca". Se mai spune ca de
(1) Cipariti, Acte si Fragm., p. xt: dupd Germania
franciscana, ce-mi lipse§te.
(2) V. pp. 16-7 (citez dupd tiragiul aparte).

www.dacoromanica.ro
 224

el atirnati calugari, preoti i a1l oameni ce O-

neat' legea greceasca".
De cine s fi fost facuta manastirea ? Fiind-ca
din existenta rnanastirii, din innaltarea rese-
dintil s'a desfacut i acum, ca i peste vre-o juma-
tate de veac, In Balgrad, activitatea unui Vladica.
La 1523, popii si enejii din partile Bistritei se
apucatt s refaca mandstirea Vadului, sprijiniti,
poate de si nu se spune anume, in ce ni s'a pas-
trat de StetanitA-Voda Moldoveanul. intlia oara
insa manastirea pare a fi fost innaltata de Stefan-
cel-Mare. Si par. Bunea banueste cu dreptate ci
din Tara-Romaneasca a venit i cladirea manas-
tirii din Gioagill.
Anurne, d-sa citeazil un loc din Istvánify,
cronicarul unguresc din al XVI-lea veac, care vor-
beste de venirea la Buda pentru inchinare a lui
Radu", Domnul Terii-Romaneti, care aduse ca
daruri cal impodobiti, oimi, sbiI scumpe. In
schimb, dupa staruinta mai multor magnati, el
ar fi dobindit Gioagiul, rascumparat de la un fost
comite al Secuilor. Locul acesta a fost cunoscut
si lui Engel (1), care admitea si el o calatorie
a lui Radu la Buda, in cele din urma timpuri
ale Domniei Si vietei sale.
La o calatorie la Buda a Domnului muntean,
a ori-carui Domn muntean in Scaun, nu ne pu-
(1) Gesch. der Walachey, p. 190.

www.dacoromanica.ro
 325

tern gindi : stdpinirea lor era totdeauna prea

subredd pentru ea ei sit se incumete a pleca a-
tit de departe. Dar nici material luterul nu e en
putintg. in adevdr, la sfirsitul lui Octombre 1507,
dupd, eronicile moldovenesti, Radu are o doe-
nire in pdrtile Rimnicului en vecinul silt' Bogdan-
\Todd. La 3 Decembre urrnätor, el se gitsia la
Tirgoviste si incheia un tratat err Sasii (1). in
Februar 1508, 11 vedem grad bolnav, i peste
cite-va sitptdmini el moare (2). Cind putea el
sd fad), lunga aildtorie?
Se mai adauge un fapt : dupd Istvánffy, Radu-
\Todd, eel ce veni la Buda ar fi ineeput numai
legAturile sale de supunere Ltd. de Ungaria supt
Craiul Vladislav. dar el ar fi urmat i supt ur-
maul acestuia, Ludovic, cc-0 ineepe stilpinirea
la 1516. Deci e vddit ed avem a face cu alt
Radu, cu un Radu pribeag, care umbla nurnai
dupd, Domnia, pe care o atinse mai tirziti.
Radu reclamase in 1503, prin Poloni, de la
Unguri FAgd,rasul i Amlasul, i chiar Rodna (3) ,
reservate, ea apanagii intirnpldtoare, pentru Vo-
evozii nostri, de Matei Corvin. Lui Radu de la
Afumati, Zapolya-i dada dupd 1526 Alvintul si
Vurperul, tot in partile Billgradului (4). Nu e
(1) Engel, 1. c., pp. 187-90.
(2) Iorga, Pretendeng doninegi, p. 206.
(3) Hurmuzaki, IP, p. 509 Cf. ibid., p. 179.
(4) V. mai sus, p. 142.

www.dacoromanica.ro
 326

mal firesc sa se vad a. in acest Radu, pribeagul

care cautase la Buda o rnosie de adapost, ce i
se dadu la Strernt, lIngá Gioagiul de sus (1) ?

7. Episcopii calvini si orlodoxi din principatul

Ardealului In secolul al XVI-lea.

Ioan-Sigismund Zapolya fu, la dreptul vorbind,

cel dintIii principe al taril note], ardelene, alcatuità
din sfärimaturile vechiului regat unguresc. Supt
raportul religios, el fir un calduros sprijinitor
al Reformei, i 1u l datorira, locul de superin-
tendent" pentru credinciosii ce riu se grabiaii sA
vie la dinsii, dol vldicl ratacitl ai RomAnilor :
Gheorghe de Singiorz si Pavel Tordasi, dintre
carl cel din urma nu se constata prin nimic
sa fi trait dincolo de anul 1570. Craiul" cuceritor
de constiinte muri la 14 Martie 1571 (2).
El isi tinuse episcopii rornâni in satele roma-
nesti de linga resedinta sa din Brilgrad, cad
intr'o manastire drept-credincioasA, ca a Gioa-
giuldi, a Prislopulul, a Vadului, nu era loc pentru
dinsii : II vedem scriind din Teius, din Lancrarn.
Insemnatatea nurnirii lor sat aiurea de cit in le-

(1) ,Diodu1 qiAnzlaml eraii pe vrernea lui Zapolya in

stgpinirea lui Emeric Balassa; Zermegh, in Schwan-
dtner, II, p. 414.
(2) Fessler-Klein, 111, P. 608.

www.dacoromanica.ro
 327

gaturile lor cu calvinismul oficial : anume intr'a-

ceia ca, episcopi de la Curte, oameni al Cir-
muirii, ei aveaa, in teorie, autoritate asupra tutu-
r or bisericllor romanesti din tara Ardealului" (1)
Pentru intlia oara, tot') Romanii din tail erau
supusi acelaiasi pastor sufletesc.
Urmasul ultimului Zapolya se latirnpla sa" fie
catolicul Stefan Báthory. Par. Bunea erode ca
supt el ail trait alaturi douil episcopii romanesti
ale intregului Ardeal: cea calvineasca, supt Paul
Tordasi. care ar mai fi trait pina la 1577, si o
alta, drept-credincioasa, de lege veche, al carui
intihl ocirmuitor ar fi fost Eftimie, avindu-si re-
sedinta in Silvas.
Lucrurile mi se par a se infatisa insa ast-fel.
Dupa disparitia lui Tordasi, Stefan Bathory, care,
in cel dintlig timp al cirmuiril sale, nu putea
face alta de eit sa urmeze in privinta religioasa
predecesorului saa, numi un episcop, pe Eftimie,
eu vechia indreptare de convertire la calvinism.
In adevar, in actul de numire se spune ca el
va propovedui euvintul lui Dtunnezeil cel curat si
drept",pastrind ritul sail" (2), si se stie ce in-
seamna pe acest timp cuvintul curat si drept
al lui Dumnezeil". Peste citeva zile, dicta hota-
ria, din parte-i, ca in legea romaneasca nu

(1) Doc. Bistritei, II, p. )(rm.

(2) Doc. Bistrilei, II, p. xLm.

www.dacoromanica.ro
 328

se va aduce o schimbare fata de starea lucru-

rilor supt Ioan-Sigismund (1). Si din alte acte
Eftimie, de altmintrelea nil calugar moldovean,
apare in aceasta insu§ire de predicator.
Dar pe urina, cind Bithory fu in adevar sta-
pinul in Ardeal, la 1574, la retragerea de bung.
voie a lui Eftimie, el numi, cu totul in alti ter-

-
menI, pe Cristofor, poate egumenul din Gioa-
giii, cum propune par. Bunea. Acestuia nu i
se pun nici un fel de indatoriri anume, §i chiar
despre legea alor sal se vorbe§te nehotarit (2)
In 1576 Stefan trecu ca rege in Polonia, pas-
trind in Ardeal, al carui titlu Ii mai purta Inca,
anumite drepturi de supraveghere. Supt fratele
sail Cristofor, care-1 urma in cirmuirea provin-
ciei, dieta primi in 1577 cererea unora dintre Ro-
Wulff cu tragere de inima pentru calvinism, ca
sa li se ingaduie a-si alege un superintendent"
in locul celui ce murise (3). Se alese deci alt
Torda0, Mihai, pe care-1 vedem patronind tipa-
rirea de carti religioase In 1582 (4).
Despre dinsul nu se §tie nimic dupa aceasta
data. In 1585 insa se arata lui Sigismund BA,

(1) Ciparin, Archivu, p. 801.

(2) Mal sus, pp. 25-6.
(3) Cipariti, Archivu, p. 301.
(4) Mal sus, pp. 33-4; Bunea, p_ 42 (iota eitata aid
e probabil dupd aceia0 tipAritura).

www.dacoromanica.ro
 329

thory, sail mai bine epitropilor principelta co-

pil, c, murind Eftimie episcopul", s'a facut
liber locul de superintendent" al bisericilor ro-
mane din comitatele de Nord : Turda, Cluj, Do-
boca, Solnocul dinnauntru. In loc, bisericile"
alesese pe la 1579 (1) pe un Spiridon, care
primiintarirea de la Craiul Stefan si se facu re-
cunoscut i de preotiT ce se aflail in alt Solnoc,
cel de Mijloc, situ Crasna, Sigismund II intari in
calitate de episcop in aceste parVi i, dupa ter-
mmii IntrebuintatI, se vede de co natura era
aceasta episcopie romaneasca a bisericilor" sail
superintendenta" (2).
Cum se vede, Spiridon ii punea Vladicia in
legatura, cu a ml Eftimie, lasind la o parte pe
Cristofor, care nu fusese superintendent", si pe
Tordasi, care fusese si era poate Inca tot
superintendent" in alte parg alesic piscopul Ro-
rnaniloril in Ardeal" (3).
Cristofor ortodoxul avuse insa, un urmas, ca si
Eftimie cel trecut la calvinism. in 1581, acesta, Ghe-
nadie, se intitula arhiepiscop a tail inutulii Ar-
dealului si al Oraziei" (4), pastorind mai' ales in
(I) Cipariii, Archivu, p. 302.
(2) Actul pentru recunoasterea lui Spiridon s'a ti-
parit intIiü, dupd Liber Regius, de par. Bunea, p. 57
n. 1.
(3) Bianu si Hodos, p. 95.
(4) Mai sus, p. 26.

www.dacoromanica.ro
 330

partile de miaza-zi, vecine en Tara-Romaneasca.

La 1585 el Caeca loc lul loan din Prislop, cel dintIiü
Vladica romAnese ce se constata a fi locuit in a-
ceasta manastire, pref6,cuta de o Domnita mun-
teana eu vre-o jumatate de veac inainte. Par.
Bunea a tiparit actul pentru numirea liii loan,
care, cu toata forma ealvina in care e scris a-
cest act, rämase tot-deauna un bun ortodox si
avu norocul de a fi cel dintliti Mitropolit roma--
nese stind In Balgrad.
8. Mitropolitii din Bedgrad.
Cind Mitropolia se infiinta, stim ea in Mara-
inures Anal Viteazul aduse ea episcop sufragant
pe Serghie (1). Pe Calvinul Spiridon, episcop ro-
manese calvin prin preajma acelor 1ocurl, fireste
ca nu-1 putea primi ; dar acesta iesi iaras1 la
iveala dupa plecarea Romanilor 1u1 MihaI si 1m-
perialilor lul Basta. Par. Bunea publica din Liber
Regius Inturirea luI din 1607, din partea liii
Sigismund ItakOczy, si, pe linga vechile JuT drop-
turi, i se dati si altele noug, facind dintrInsulun
superintendent saprem" peste toata stupinirea
Craiult0", si pe acea din tara Ungureasca, salvo
iure alieno" (2).
(1) Sufragant in sensul idellor naive ale timpulni,
deci cu toata legatura de atirnare dintre Scaunul din
Balgrad insusi i acel din Tirgoviste.
(2) Bunea, p. 73, n. 2.

www.dacoromanica.ro
 331

Nu putem spune daca a residat vreodata, un

episcop roman in manastirea maramure§eana
din Peri, Gum ceruse Simion Movila (1). Dar in
1608, cind un noti principe ardelean, Gabriel
Báthory, Intitri pentru a treia oara pe Spirid on,
repetInd- forma cunoscuta a decretului, el nu
maI incredinteaza VliidicaI din partile de sus §i
o superintendenta suprema", dar, in loc, II da
§i Maramuresul (2).
RaportIndu-se la un loc din critica par. Mol-
doveanu, care-mi scdpase din vedere, par. Bu-
nea statorniceste faptul, foarte insemnat, ca Do-
softei, urmasul in Balgrad al WI Teoctist, care
fusese si el urrna§ul lui Joan, cel dintahd Mitro-
polit, c Dosoftei avea in atirnarea sa si Ma-
ramuresul. El se nume§te in adevar, la 2 L April
1622, intr'o notita, Vladica Dosofteiri, ci-am fost
in Roman §i in Hu§I §i mai mare pestre toate rn-
nstiri1e teriei Moldoveei, asisdere Vladic in Ar-
deal §i in Maramures, si am fost in Tinutul
SacmariuluI pang la Dobritin" (3). inteo seri-
soare a MI catre calugarii de la BisericanI, in

(1) V. mai sus, p. 167 n. 1.

(2) Bunea, p. 76 n. 1; care a dat la lumina', dupd Liber
Regius, actul. Cred actin' ca si pärintele Bnnea cà el e
Spiridon de cA.rdeal si Mararnures in Doc. Bistri fa,
Cf. mai sus, p. 193 n. 1.
(3) Cipariii, Arehivu,p. 781.

www.dacoromanica.ro
 332

cea d'intgiii a lui patrie, el se IntituleazA insg

mult mai simplu : en mila luI Dumnezeil prea-
sfintitul chir Dosofteiti, Mitropolitul 13111gradului,
al toat'a tara Arde1eneasc i Ungureasea §i
celelalte" (1).
0 intreb are ce n'a fost lltmuriti e aceasta :
ce rost a avut in Moldova Dosoftei i cind a
putut-o p'arasi ?
Episcop la Roman si Husl, cum s'ar pArea cit
reiese din noti, n'a fost, Cad un Dosoftei nu
figureazsa printre cirmuitorii acestor dona Sca-
une p1istoresti. El a fost egumen numai, poate
chiar la BisericanI. Stefan Tomsa a stat, cum
se vede din scrisoarea lui, in strinse leaturI en
dinsul, si i-a dat el deel grija tuturor manteti-
rilor. Dosoftei pribegi cind nAvAlirá Polonii en
-Alexandru. Movi15. in 1615, dar ne spune singur
ca," s'a inturnat in tar6". Se stie ea Tomsa avn
o noua Domnie, care tdnu pinA in 1623. Dar
Dosoftei n'o asteptase, ci-§T ggsise in Ardeal,
care-1 adApostise ea pribeag, un rost mai' mare (2).

( I) Ilasdea, Arch. ist., 1, p. 93.

(2) Par. Bunea lamureste prin intinderea teritoriului
lui Gavril Bethlen intinderea spre Apus a eparchiel
Jul Dosoftei si arata cä acesta n'a putut avea Mara-
muresul decit pind in 1623, cind s'a numit un archie-
reit anume pentru aceastd lard. *i am vdzut, In adevdr,
cd titlul al doilea lipseste din scrisoarea cdtre l3iseri-
cani. Dosoftel se raportd intr'o cerere la veniturile

www.dacoromanica.ro
 333

Titlul ml Ghenadie, urmasul lui Dosoftei, e

iarä noti : Maramuresul lipseste, i acolo apar
pentru RomAni episcopi" raácitori (1). Dar apare
ca o amintire a trecutului Vadul, unde poate ca
stdtuse pcind la moartea lum Spiridon acesti Via-
d ici de miazd-noapte. Bagradul e titlul Scan-
nului siü, iar Oradea-Mare, Satu-Mare figureazA,
pentru cá ele facead parte din posesiunile lui
Bethlen in ultimele lui timpuri de st'apinire.
De 'Astoria ml Ghenadie se 1eag6 un act de
o mare insemnaate, care a fost, in adevgr, tipgrit
de dou'd orl : in Throk-Magyarkori Allam- Ok-
mdnykir (2), iar de acolo in Istoria diocesei 0-
radei-Mari de I. Ardelean (3), dar asupra ctiruia
pAr. Bunea atrage cel dintiti atentia in deo-
sebi. E o scrisoare a patriarchului calvinisant
China care Craiul" calvin lidkOczy, in afacerea
Romanilor din Ardeal, supt data de 2 Septem-
bre 1629.
Din ea se vede cil Bethlen nu gásise hi noul

stabilite de Vladica Eftirnie , pentru ca." aceastd cerere

se adresa Bistritenilor, in tinutul carora fusese, in ade-
var, episcop Eftirnie Par. Btmea mai citeaza si o
curnparaturd facutà pentru Mitropolie de acest prelat
in 4626.
(1) Bunea, pp. 82-3, 91. Regret ca nu pot avea cartea
dlui Tit Bud, citatä acolo.
(2) II, pp. 137-40.
(3) II, pp. 86-8.

www.dacoromanica.ro
 334

episcop Ghenadie o aplecare deplint spre a litt-

era pentru schimbarea legii la credinciosii sill'.
Pentru a-si linisti cugetul, el ceruse stdpInului
sdil st, intrebe si pe patriarchul din Constanti-
nopol, cerIndu-T. dezlegarea trebuitoare ; si Beth-
len se indreptase care Chiril, aduclndu-I arga-
mente in sprijinul planurilor sale de reforint.
Tamil, zicea el, n'ar fi iinpotriva lucrului, Rind-
et lor nu le past, de deosebirile ce sint intre
crestinil supusi lor ; prin trecerea la calvinism
s'ar imprdstia nestiinta Romdnilor, al cdror pre-
op nu still une-ori nici st, ceteasek necum sil
invete asupra lucrurilor cetite ; decit st, nu fie
nicl o lege, nu e mai bine sit fie una, chiar dart
s'ar deosebi intru citva de dogma constantino-
politand, pe care n'o pdzia tocmal de aproape
patriarchul Chiril? Ca ultim mijloc de convin-
gere, Craiul" aducea bucuria cu care prefacerea
ar fi primitd de regele Suedieb, de Electorul de
Brandenburg si de principil protestantl al. Ger-
maniel.
Rtspunsul e cumptnit si intelept, potrivit cn
demnitatea patriarchald ca si en prietenia po-
liticd fatt de Calvini. Cine are o lege rea, n'are
nici o lege ; starea bunt, pe ptinint nu trebuo
cumpdratt, en primejdia sufletului ; nestiinta sad
silt, despre care nu credem sd fie in tinutul
Mtriei Tale", pot st-si atingt, tinta, ftra ca st-I
stea lui, patriarchului, prin putintd a se apdra

www.dacoromanica.ro
 335

alt-fel decit cu. grain]. : dar fatis sail in -Lain&

s. ajutam cu minile noastre la aceasta deser-
tiune, ar fi un pacat din partea noastra, pe care
toate chinurile de pe pamint nu 1-ar putea spala".
Si apoi e cineva mai aproape, care impiedeca
pierderea la RomAnii ardeleni a credintii vechi
si drepte : Pentru a se face lucrul bine si in
liniste, am trebui innainte de toate sa se rupa,
legatura de singe §i de iubire, care, de si intr'as-
cuns, dar in felul cel mai strins leaga pe Ro-
mann' din Ardeal cu locuitorii Taril-Rornanesti
si Moldova 0 prefacere de lege la eel d'intaiit
n'ar ingadui-o nici-odata Domnii vecini din a-
ceste doi rl, ci mai mult de cit sigur vor
pune piedeci, daca nu cu armele, macar en as-
cunse intetiri" (1). Acest patriarch din Constan-
tinopol, care statuse mai mult timp in tara, isi
dadea ast-fel sama pe deplin de puterea unita-
tdi prin graiti i credinta a poporului romanesc
de pretutindeni (2).
(1) Sed ad id feliciter pacateque assequendum rumpi
deberet ante omnia sanguinis affectuumque nexus,
qui inter Valachos ditionis Transilvanicae ac incolas
terrarum Valachiae Moldaviaeque, clancularius quan-
quam, at artissimus viget. In id sane principes vicini
dictarurn terrarum nunquam concedent obicesque, si
non armis, saltem occultis suggestionibus, certo certius
ponent.,
(2) Par. Bunea citeaza si un decret- al lui Gabriel
Bethlen pentru preoiI romani, din 25 Iunie 1614.

www.dacoromanica.ro
 336

Intrebuintind un studiii asupra superinten-

dentului Geley, care studiti a esit in revista
Uj Magyar Muzeum pe 1859, par. Bunea face
pentru intaia oar% cunoscute mai multe lucruri
noua en privire la pastoria episcopuldi Iorest,
care sacceda lui: Ghenadie (I).
Se vede intait.i ea, la moartea lui Ghenadie,
Geley voia pe altul decit pe Iorest, si ca acesta,
Milovitius", era un calugar muntean, de loc din
Macedonia si mester de tipar : par. Bunea ga-
seste adevarul eind II identifica pe Milovitius"
en Meletie Macedoneanul, tipograful lui Matei
Basarab. Egumenul de la Govora se arata so-
vaitor in privirea dogma si Geley voia sa-I im-
pule un intreg program de luminare prin scoala
si de moralisare prin calvinism : scoala de la-
tineste, greceste si romaneste, tipografie, slujba
in limba credinciosilor, predica, tiparire de ru-

(1) In Teofil, pornenit de dipticul din Bdlgrad

Studii qi Doc., IV , nu putern vedea pe Mitropolitul
muntean. lin cas analog un Vlddica. Ardelean intre
eel munteni s'ar gdsi in pomelnicul Mitropolitilor
din Tara-Romaneascd, tipdrit in Cipariii; dar acest
pomelnic nu e decit alcdtuit de Cipariii insusi dupd
datele din Condica Santa, unde se afld, fireste, si
hirotOnisirile streine. Teofil poate fi protopopul din
Hateg, precum *tefan e cdlugdrul din 13dlgrad, earl,
amindol, se infdtisard pentru episcopie aldturi de
Iorest.

www.dacoromanica.ro
 337

gaciuni, de cintari ce se intrebuinteaza in Banat,

raspindirea tot prin tipar a Catechismului, ce
s'a tMmacit acurn pe romanete" (1).
Stim cá vestea mortii 1u Ghenadie se dadu,
de Geley, Craiului a doua zi, la 4 Septembre (2) .

Doritorii se infat,iseaza' : calugarul Stefan din

Balgrad, poate viitorul Stefan Simion, proto-
popul din Hateg §i Meletie la care, se oprqte
superintendentul". In acest timp se tiparia de
preotul muntean Dobre Cazania la Balgrad.
Pentru organisarea lucrului de bund seama veni
de mai multe on Meletie, §1 moartea lui Ghe-
nadie-1 gasi in Ardeal. Pentru ace1a§1 lucru insa
stim ca venise, innainte de 15 Septembre, un
calugar moldovean" (3). Acesta, Muntean de
origine, se numea Iorest i crescuse la Putna,
cum se vede dintr'o scrisoare a ierarchilor mol-
doveni catre Tar, tratlusa din Muraviev de epi-
scopul Melhisedec (4), dar pentru Intaia oara, in-
trebuintata de par. Bunea. El era numit acum la

(1) Cf. mai sus, pp. 51-2.

(2) V. Bunea, p. 86; mai sus, p. 52 si Kemény, No-
titia capituli Albensis, p. 296: Stephanus Gelei refert
mortem episcopi valachici Georgio principi oratque
eurn ut hominem prudentem huic muneri praeficiat.
Albae, 4 Sept. 1610 .
(3) V. mai sus, p. 167, nota 1.
(4) An. Ac. Rom., XII, pp. 347-9.
22

www.dacoromanica.ro
 338

24 Septembre, cind Geley se ocupa de punctele"

ce va trebui sa jure noul Vladica (1).
Pentru sfirsitul V1diciei lui Iorest, un ele-
ment noil de cunostinta ii aduce par. Bunea din
scrisoarea citata, a episcopilor Moldovel catre
Tar. Vedem de acolo ca. el s'a rascumparat de
la inchisoare printr'un act soils c va plati
Craiului" 1000 de taled, pentru cad se facura
chizesl: douazeci i patru de persoane, ca el
veni In Moldova pentru a stringe mila i ca de
aid lua drumul Moscovei : fusese liberat dupa
ce statuse noua luni intree in temnita (2).
Un Sas 10 lamureste osindirea luI Iorest, prin
desfria (3). Craiul" insus1 cid acelasl motiv, §i
cuvintele analistului sas trebue puse in legatura
cu acelea din diploma. insa vedem ca, Ralviczy
se lacomia la banil osinditului i ca se gasiaa
douäzeci i patru de oameni en trecere cad sa'
puie chiezasie pentru un popa sarac. In sfirsit,
clerul superior moldovean arata apriat Tarulul
ea' osinda s'a datorit numai unor neadevaruri

(I) Cf. Cipariii, Acte $i fragm., p. 7 si Kemény, 1. c.

p. 296: Iniuriosissima proponit puncta valachico illi
popae, qui successor esse vult episcopi defuncti Va-
lachorum, subscribitque se [Gelei] episcopum Hunga-
rorum. Idem zelosissime informat principem de con-
ditionibus a se propositis futuro episcopo valachico .
(2) Melhiseclec, Z. c.
(3) Cf. si CipariU, Archivu, p. 629, nota a.

www.dacoromanica.ro
 339

scornite de predicatorul CurtiI. Asa in cit pentru

aceste motive ramin de Were cä innainte de
toate pentru nosiguranta in rAspindirea calvi-
nismului a fost scos Iorest, in favo area cilruia vor-
bise la inceput Domra ce-1 puteafi cunoaste. Pen-
tm via usoarg nu bgteail cu vergile Unguril
pe un Vl'adich românesc ce ar fi impArtit cu o
deosebitA rivn'a Catechismul lul 116,1cOczy" (1).

La episcopul tefan, pg,r. Bunea InFaturg gre-

sala c'a el ar fi flicut o hirotonisire de episcop
maramuresean in 1651 impreunil cu Mitropo-
litul Moldovel: si ufl episcop de Bistra: e vorba
numai de egumenii de Moldavita i Bistrita. A-
dresindu-se de-a dreptul la lucrarea eruditulni.
maghiar Marki, care nu-mi era cunoscuta." decit
prin articolul canonicului Boros, d-sa rectificá data
de 1651 (2) pentru sfirsitul pilstorieT acestuT
Vladicg. Ar avea astfel dreptate incal: (3), care-1

(1) in analisarea amánuntitä a scrisoril din Melhi-

sedec trebue tinut samd c'a avem a face cu o tradu-
cere Mead de o persoand care n'avea cunostinti mai
intinse de istorie straind. Nu avem dovezi de re-
clamatii din partea lui Matel-Vodd, dar nici nu ni s'a
pastrat corespondenta acestuia zi cu zi cu Ardealul.
(2) V. mai sus, p. 60.
(3) 111, pp. 92-3.

www.dacoromanica.ro
 340

pomenete Inca, resumind un privilegiil, la

1653 (1).

Pomelnicul din Balgrad pomene§te dupa, ste-

fan pe Daniil, care se IntIlneste mai tirziil, odata. in
Ardealul de jos, iar alta data, in pribegie la
Munteni. Pe de alta parte, ca traducator din
grece§te apare peste munti, la Curtea lui Matei
Basarab, un monach Daniil Andrian din Pano-
nia", din Tara Ungureasca, precurn ar fi zis cineva
mai putin invgat. Ultima lui lucrare e din 1652.
El era Roman din Ardeal sail din partile vecine,
om bine privit la Curtea muntean i tipograf,
ca i Meletie §i lorest . Par. Bunea propune sa
se identifice calugarul §i. Vladica Daniil, §i soco-
tim ca are dreptate. D-sa reproduce §i actul din
1662, prin care Daniil e numit din noil pentru
bisericile de peste Olt", cu ascultare de epis-
copul ortodox" sail superintendentul ungur. E
interesant si aceasta ar mai forma o dovada
pentru identificarea propusa ca principele vor-
be§te cu acest prilej si de Invatatura" lui Da-
niil i c spune ca-1 IntareSe mai ales duph sta-

(1) Dar n'as pune temeiü pe hotärirea confusd a

dietel din 165; Cipariü, Archivu, p. 436; din earn nu
reiese vacanta Scaunului din Mg-rad. Relatdle lui
Rákticzy cu Constantin-Voda Munteanul e'en fost fa-
tis rele nici o data.

www.dacoromanica.ro
 341

ruinta cancelariului Joan Beth len, un om de

carte §i tin scriitor (1).

Sava Brancovici a fost un Sirb, dar n'as ye-

dea in chiar actul sdil de numire tending slave
pe care el s'A le fi furisat (2). Par. Bunea re-
produce dupa. Liber Regius intArirea ill): de ace-
laT Apaffy, care reinnoise i puterile episcopuldi
de spre Munteni Daniil. Din act se vede cá Sca-
unul fusese socotit ca vacant pentru schimbarea
timpurilor si a lucrurilor", a se adunase un non
sobor de alegere 1i ea Sava e§ise iafas1 VMdic'fi
si din acest sobor (3). D-sa liimureste cu dea-
nAnuntul reformele calvine ce &ad strecurat
supt 'Astoria luI Sava.
Care a fost causa peirii lui Brancovici ? Nu
se poate tsagddui ch," si aid, ca i in casul luI
lorest, a fost la mijloc o neintelegere Intro Vla-
dica Romanilor si superintendent, care gásia ca
subordonatul sau valach" nu-§I face toata da-

(I) Bunea, p. 113 n. 2.

(2) Cf. $i mai sus, p. 51.
(3) Apaffy a plätit, iii spune Ziarul Anei Bornemissa
Magyar Tort. Tar, 1878, I, p. 240 «40 fl., 40 de ve-
dre de yin $i 12 masuri de grid", ce se putead pre-
face $i in leafd anuald, pentru traducerea unei carp
religioase române$ti. Par. Bunea dà, dupa Archivul
lui Ciparid, un numar de hotariri ale principelui in
favoarea preotilor romane$ti.

www.dacoromanica.ro
 342

toria, si, in adevar, Sava n'ainterneiat scoff. i n'a

tiparit nimie, pentru propaganda. Dupa un ar-
ticol al lui ThallOczy in Ungarische Revue (1), par.
Bunea aduce alt motiv, in care ar vedea po
acel de capetenie : anume Gheorghe, neastimpa-
ratul i ambitdosul frate al lui Sava, intrase in
legatura eu partida dusmana Jul Apaffy, prin-
cipele domnitor, i se eompromisese astfel en
PaskO, Csay si Beldi. Una din prieinile prigo-
niril lui Sava, urmata apoi de a fratelui sail
ce alergase de la Constantinopol sa-1 scape, a
fost fara indoiala aceasta.
Dar, de sigur, c n'a fost singura. Fratii Bran-
covici aveail legaturi ii eu aII dusmani ai ml
Apaffy decit aceia cari uneltiail pe 1Ing Turcii
de la Poarta. Cum am spus (2), noul Domn mun-
tean a fost de la inceput un dusman al Cra-
iului" vecin, i dusmania si-a dat-o la lumina
Serban-Voda, indata ce a putut s'o faca. In Tara-
Româneasca-si eauta un adapost Gheorghe si
alI eltiva din familie, si de aid venira, struin-
ele ameniiftatoare pentru Sava si pirile pentru
rasturnare la Imparatie".
Dar la o Curte cum era cea din Ardeal, mai
ales pe aceasta vreme, persoanele, cu dusma-
nine, eu poftele lor, jucail un rol mare. Ca ail
(1) P. 604 si urm. Thálloczy intrebuinteaza si car-
tea lui Deak Farkas, pe care n'am avut-o la indemind.
(2) V. si sham; i Doc., IV, Prefata, la sfirsit.

www.dacoromanica.ro
 343

fost magnap cari ati rivnit la averea VlAdicAl,

ni se spune, nu de un istoric tirziti, ci de unul din
cei mai bogati i siguri cronicari ai timpului,
Cserei. Si Sava Insusl se vede ridicind plingerl
impotriva ace1uia0. Naldczy care se arat'a in cro-
nica ungureascá printre acel ce 1-ati rápus ca
s5,-1 prade.
E semnificativ §i felul cum vorbqte Apaffy
insuO de afacerea pe care nu cuteza s'o Infi-
eze in adevArata e uming,. La 30 Septembre
1680, el scrie la Poarta", unde se incepuse acum
lupta pentru mintuirea lui Sava, in aceste cu-
vinte, residentului sáti acolo : Dac5. afacerea
Vlildical romanesc se va aduce innainte, pop
ra'spunde cum e §i adev6ru1 : 16muririle date
sint false, cAci el a fost osindit, dupa." legea cea
dreaptä, intr'un sobor de ob§te al preoplor un-
gurl §i romani i de fatA cu oameni intelepp
dintre mireni, la pierderea vredniciel sale, §i a-
facerea e Inca innaintea judecAil. Dar", adauge
principele, fasind linitea de pin 5. acum la o
parte, dup5, faptele lui cele rele, ar fi vrednic
nu o singurti dat5, de moarte. Pop lua §i ho-
tArIrea soborului [din Julie] ca dovada"" (2).
Cind, in August, Serban-Vod'a se invoi la sfinti-
rea lui Iosif, urma§ullui Sava, prigonirea acestuia

(2) Töra-Mag. Allam-Olcm., VI, p. 401.

www.dacoromanica.ro
 8,14

se oprise la scoaterea din Scaun. Am vazut (1)

in ce cuvinte se pomeneste noua hirotonisirein
Cartea MitropolieT. Iata mns i scrisoarea prin
care, la 4 Septembre, Domnul muntean anunta
lucrul lui Apaffy (2):
Am primit scrisoarea Aviiriel Tale si am in-
teles de lucrul Vladicai de la omul ce a venit
pentru sfintire. Cu toate c dupa pravila s'ar
fi ca'zut s cercetam cum sta afacerea, dar, tiind
sam c crestinil din tara Mariei Tale nu pot
sa ramiie farä pastor, am läsat ori-ce cercetare,
si el, intelegindu-se cu Mitropolitul nostru, 1-a
sfintit ca Vladica, cu toate c vorbele celui-lalt
Vladica nu le-a cintarit indestul, tiind sama
numai de aceia sa nu ramIie poporul fara, de
pastor, precum ni scrfi".
La aceasta data Gheorghe nu se mai afla in
Ardeal, ci lucra la Poarta impotriva celui ce-i
nenorocise fratele. Cind Apaffy trimise in Sep-
tembre solul sail la Poarta, el I! insarcing sa
lamureasca pe Turci si pentru mireanul Bran-
covici : el ar fi fost dovedit ca tovaras al tra-
darn lui Beldy, i, de i iertat, se temuse de
pedeapsa ce putea sa,-1 ating In urma unor
destainuiri noua, i plecase. Plecase pe la ,er-
ban, semanind in drum ura, i merse la Turd

(1) Mai sus, p. 80.

(2) Török-Mag. Allam-Okm., Z. c., p. 97.

www.dacoromanica.ro
 345

sa-i inteteasca. Atunci Sava fu intemnitat, si la

aceasta contribuira si dusmanii pentru lege.
Cad ni s'a pastrat o jalba care Craig, prin care
mai multi credinciosi, protopopi si preog", earl
cer a se intemeia tipografia de propaganda, a
se innalta scoala pentru cucerirea constiintilor,
lasind la voia Craiului, daca neamul lor trebue
sa se calvineasca, acesti Romani pe placul
stapInilor arata cu nemultamire si aceia ca Sava :
cu toate ca e pus jos, tot sfinteste preoti si
biserici" (1).

Printr'o mentiune din Zaconicul de la Cipa-

rig (2), in care se spune cal ,$erban-Voda a
dat Vladicai Sava Vestemeanul" dour', carti ti-
parite In Tara-Romaneasca, din care cea mai

(1) Tort. Tar, 1878, II, p. 706. Pentru Sava 13ranco-

vici, v. si articolele tipdrite de par. vicar Mangra, in
Tribnna poporulta, n-rele 40, 45, 50, 55. Pentru en-
riositate, notez cà actul cunoscut prin care Brinco-
veanu ddrueste la 1698, din parte-i, venitul cel vechiu
al Mitropoliei Balgraduhri v. Cipariii, Archivu, pp.
453-i; Popovicia, Unirea Románilor, p. 71 n. 1; Iorga,
Soc. Sibtiului, p. 18 n. 1 are in copia din Condica
Brincoveneascd (rns. la Arch. Statului din BucurestI,
fol. 137), in locul menOunil lui Mihal, aceasta: facutä
si innaltatd de un prea-sfintul si de Dumnezeii alesul
si pomenitul parintele Sava Brancovici". Dupd o comu-
nicare a rap. I. Petrut catre d. G. Bogdan-Duica.
(2) Acte qi fraym., p. 261.

www.dacoromanica.ro
 346

noua are ca data de aparitie 13 Novembre 1683,

par. Bunea ajunge sa hotareasca faptul ca Sava
n'a putut fi numit decit prin 1684. In 1685, se
tipareste insa la Balgrad Cararea pe scurt",
fail mentiune de Vladica. in Decembre al a-
cest an, foul episcop, Varlaam, pleca din BrasoV
pentru hirotonisire (1).
De aici reiese Ca Sava n'a putut pastori decit
in 1683-4 sail in 1685, intre aparitia Cararii"
si luna lui Decembre.
Supt Varlaam se tipareste Ciaslovetul, caruia
i se atribue in Bibliografia romeind data de
1687 (2). Par. Bunco propune 1685", fiind-ca se
spune ca a inceput a se tipari odata cu numirea
noului Vladica. Cartea s'a inceput deci in 1686,
cind Varlaam a fost Intarit de Craig, si s'a min-
tuit probabil in acelasl an.
*
* *
incheifi cu dorinta ca lucrari atIt de bune cum
e aceasta a par. Bunea sa se publice cit mai des
in t'arile românesti despartite de not si in felul
acesta de pretutindeni sa se inceapa munca, prea
mult timp zabovita, pentru innaltarea cladirii
solide si cuprinzatoare a istoriei neamului intreg.

(1) V. mai sus, pp. 84-6.

(2) 0 primisem, mai sus, p. 86.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSIJL
I. Introclucere: fnnainte de Unire 3
Inceputurile organisdrii religioase a Romanilor
din Ardeal : Ioan de Caffa 12
Pretinsa Mitropolie a Bálgradului din sec al XV-lea 13
Episcopia Vadului . 15
Episcopia Gioagiului 17
Episcopil calvini pentru Romani . . 18
Coresi 21
Episcopul roman Eftimie 24
Urmarea activitd01 lui Coresi 27
Episcopul Ghenadie 30
Vlddica Joan de Prislop, intdiul in Bdigrad . . 24
Mihal Viteazul si intemeierea Mitropoliei . . 36
Mitropolitul Teoctist 42
Episcopul Spiridon (din nou) 46
Mitropolitul Dosoftei . 47
Mitropolitul Ghenadie 49
Urmasil lul nesiguri 51
Mitropolitul Iorest . 51
Mitropolitul tefazt 51
Episcopul Daniil . 60
Mitropolitul Sava Brancoviel 61
Lupta Jul cu Ghenadie al II-lea 65
Prigonirea Mitropolitului Sava 73
Sava Brancovici si Serban Cantacuzino.. 7-6,
Mitropolitul Iosif Budai 78

www.dacoromanica.ro
 348

Mitropolitul grec Ioasaf 81

Mitropolitul Varlaarn . 85
H. Unirea 87
Conditia sociald si politica a Romanilor din Ar-
deal innainte de Unire . 92
Cele mai vechi timpuri ale RomSnilor de pe pa-
minturile domnilor. 92
Românil din Scaunele sAsesti : Scheii Brasovului. 98
Satele din Tara Birsel , 103
Romanil din Scaunul Cohalmului 104
Românil din Scaunul Sighisoarei 109
Românii din Scaunul OrSstiei 110
RomAnil din Scaunul 13istritel 114
Romdnii din Scaunul Sibiiului : Si1itenii. . . 117
Românil din Mararnure si i intemeierea princi-
patului moblovenese 180
Rornfinil din ducatul FfigSrasului si Amlasului 138
Românii din Banatul Severinului 167
Cetatea Lotrului, a Tillmaciului, Landskrone . 157
Interneierea Banatului 161
Românil din Tara Hategului 164
Motivele Unirii 166
Negocierile cu Mitropolitul Teofil 172
Urmarea lor supt Mitropolitul Atanasie . . . 177
Diploma din '1699 a imparatului Leopold . . . 181
Declaratia de credintd a noului episcop unit 185
Urmarile Uniril pentru Atanasie 190
Besistenta contra Unirii 193
Politica lui Brincoveanu si a Bisericii Rdsántene. 193
Gavril Nagyszégy 196
loan Tired 200
Mostenirea lui Atanasie 201
Dupei Unire 201
Episcopul Patachi 206

www.dacoromanica.ro
 349

Mostenirea lui Patachi 212

Episcopul Klein si luptele sale : intdia periodd 216
A doua periodd a luptelor lui Klein 225
Episcopul Petru Pavel Aron 219
.Agitatorii impotriva Unirii: Joan Molnar si So-
fronie 251
Episcopul Dionisie Novacovici al Neunitilor ro-
mâni din Ardeal 262
Conditiile de trait"' ale Romdnilor din Ardeal pe
vremea episcopului Dionisie: Vlddica . . . . 262
Curteal. episcopald 271
Protopopii . 272
Certele confesionale 274
Preotil . 287
Epilog . 313
Decretul lui Vladislav al II-lea din 1494 . . 314
loan de Caffa 316
Macarie episcopul gallicensis» 317
Episcopii din Feleac 319
Stefan cel Mare si mdndstirea Vadului
Episcopia Gioagiului . . ...... . .
.

Episcopil calvini si ortodoxi români din princi-

322
323

patul Ardealului in secolul al XVI-lea . . . . 326

Mitropolitii din Billgrad 330

www.dacoromanica.ro
 PRETUL LEI 2,50

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro