Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă

INOVAŢIE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN DEZVOLTAREA

PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN MEDIUL
URBAN

TIC ÎN EDUCAȚIE

Bucureşti
2011
Prezenta lucrare face parte din seria Module pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice
elaborată în cadrul proiectului Inovaţie şi performanţă în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice
din mediul urban, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Proiectul este implementat de Unitatea de Management
al Proiectelor cu Finanţare Externă în parteneriat cu SC Consultanţă Profesională de Recrutare
Personal SRL, SC Millenium Design Group SRL, SC C&T Strategic Bussines SRL.
Obiectivul general al proiectului este ddezvoltarea și implementarea unui program complex,
standardizat de dezvoltare profesională a cadrelor didactice din centrele urbane mari, program care
să includă activități de formare profesională, mentorat, cercetare-dezvoltare, dezbateri, ateliere de
lucru, reflecție asupra carierei, evaluarea cadrelor didactice.
Proiectul își propune, de asemenea, să creeze, la nivel de capitale de județ, Centre de Dezvoltare a
Carierei în Educație (CDCE) în cadrul școlilor selectate în proiect care să devină instituții resursă
certificate. Proiectul este implementat în 45 de unități de învățământ din București, Cluj, Iași,
Timișoara.

AUTOR: COSTEL NEICU

COORDONATOR MODUL: GABRIELA NOVEANU

REFERENȚI: Dănuț Bălan, Vicențiu Cristea, Georgeta Iordache, Manuel Igescu,

Victor Ilie, Nicoleta Grigoraș, Cornel Mareș, Paloma Petrescu, Florin Popa, Simina
Simion, Nicoleta Tănase, Adrian Tomescu, Didina Tomescu, Tiberiu Velter, Radu
Vasile

INTEGRATORI: Laura Gunesch, Horațiu Jugănaru, Cecilia Macri, Daniela Petrescu,

Cristi Petcu, Sorin Trocaru

Design copertă: Millenium Design Group

Layout&DTP: Millenium Design Group
Copertă şi interior: Millenium Design Group
 Prefaţă

Intervenţia TIC în educaţie poate începe de la simple medii de livrare de informaţie sau
poate fi utilizată ca instrumente de scriere (procesoarele de text) şi poate ajunge la concepte
avansate de predare prin intermediul tehnologiilor, e-learning, spaţii colaborative etc.
Datorită dezvoltării tehnologiilor de comunicare care au facilitat capacitaţi de bandă largă,
informaţia este accesibilă pentru un număr din ce în ce mai mare de persoane şi în diverse
forme. Este cunoscut impactul pe care îl au în instruirea personală, cursurile online sau
diverse alte modalităţi de livrare a informaţiei, în funcţie de ceea ce îşi doreşte navigatorul de
Internet. Sursele de informaţii sunt abundente, iar mijloacele de comunicare deschid noi
posibilităţi pentru profesori şi elevi pentru procesele de predare/învăţare.
În ultima perioadă, în dezvoltarea de tehnologii a avut loc o schimbare de abordare,
reliefată în special de evoluţia mediului web. Dacă la început tehnologia se centra pe
utilizator, încercând să îl ajute să acceseze informaţia şi să îi rezolve nevoile imediate,
dezvoltarea exponenţială a reţelelor sociale şi schimburile de idei, inclusiv în domeniul
tehnologiilor, a dus la diseminarea bunelor practici în diverse domenii,rezultând progrese
rapide în zona produselor tehnologice destinate accesibilităţii.
În România, începuturile instruirii asistate de calculator coincide în mod firesc cu apariţia
în mediul şcolar a calculatoarelor de tip personal. Fără pretenţia unei stricte rigurozităţi,
putem identifica patru momente majore care au iniţiat utilizarea tehnologiilor informatice în
şcoală.
Momentul iniţial a fost marcat de aparaţia între anii 1985 – 1987 a calculatoarelor
portabile produse în România, replici ale sistemelor Spectrum: Amic, TIM-S respectiv Prae.
Un al doilea moment important l-a constituit implementarea în România a programului
Fundaţiei Soros „Internet pentru licee” prin care au fost constituite primele reţele de
calculatoare conectate la internet din România, nucleul actualelor laboratoare de informatică
prezente astăzi în toate liceele şi majoritatea şcolilor din România. Dotarea a cuprins PC-uri
de tip 386, 486 etc. Cu sistem de operare Windows 3.1 şi server Linux pentru conectare la
Internet. În multe licee, administrarea reţelei şi accesului pe internet a fost asigurată de elevi
coordonaţi de profesori. Accesul pe internet era asigurat iniţial în mod text prin SSH, telnet.
Apariţia variantelor ulterioare a mediului Windows a permis trecerea, de la accesul doar în
mod text, la accesul paginilor web prin tehnologie HTML, folosind browserele Internet
explorer şi Netscape.
În ceea ce priveşte instruirea asistată de calculator se observă următoarele tendinţe:
3
 - Din punct de vedere al tehnologiilor folosite, accentul s-a mutat de la programarea
efectivă a aplicaţiilor, la utilizarea aplicaţiilor MS Office – crearea de documente
(word), calcul tabelar ( excel), realizarea de prezentări (Powerpoint).
- Creşterea competenţelor în căutarea şi găsirea informaţiilor şi consecutiv,
trecerea spre realizarea de documente suport pentru lecţii, mult mai facil de
realizat, decât aplicaţii stand alone1. Acestea au devenit apanajul claselor în care
se predă informatica.
- Se constată, în plan managerial, utilizarea word şi excel pentru realizarea de
documente oficiale, gestiune de baze de date, formularistică pentru desfăşurarea
concursurilor şi olimpiadelor şcolare.
Un al treilea moment important l-a constituit apariţia primului content orientat către
instruire– Programul AEL 2001, program susţinut prin fonduri guvernamentale şi implementat
de firma Siveco România. În urma implementării programului SEI au fost dotate sau redotate
laboratoarele de informatică cu calculatoare de ultimă generaţie conectate în reţele în
arhitectura LAN. Existenţa infrastructurii hard şi soft a impus modificarea programelor de
informatică şi ceea ce este mai important, schimbări în paradigma clasică a predării –
învăţării – evaluării prin integrarea lecţiilor electronice în activitatea la clasă. Acest lucru a
fost susţinut prin formarea profesorilor din şcolile în care a fost implementat AEL-ul în
utilizarea aplicaţiilor.
Cele trei momente, mai sus menţionate, au avut ca suport dezvoltarea infrastructurii de
conectare la Internet, apariţia oficială în 1998 prin hotărâre de guvern a reţelei educaţionale
din România – Roedunet. În prezent aceasta asigură „transportul Internetului” în toate
instiituţiile de învăţământ superior din România şi în toate reţelele educaţionale din
învăţământul preuniversitar.
Un al patrulea moment important îl constituie proiectul „Economia bazată pe cunoaştere”,
finanţat de Banca mondială având ca şi componentă intervenţia în domeniul global al e-
guvernării – concept larg ce include e-adminstrare, e-educaţie, e-formare, etc.
Rezultate concrete:
- elaborarea politicii de utilizare a TIC în învăţământ;
- apariţia TIC, ca şi disciplină seprată de informatică;
- schimbări în evaluarea la Bacalaureat prin apariţia examenului de competenţe
digitale;

1
aplicaţii autonome
4
 - stimularea utilizării TIC în medii defavorizate, ca premiză a egalizării şanselor de
acces la educaţie;
- creşterea semnificativă a proiectelor vizând dezvoltarea competenţelor în IAC;
- includerea în noua lege a educaţiei naţionale a cerinţelor specifice societăţii
informaţionale;

Integrarea României în Uniunea Europeană presupune racordarea la sistemul de

valori, specific comunităţii economice a acesteia. În perioada de după aderare, domeniul
educaţional s-a confruntat cu provocarea corelării modului de abordare care să permită
creşterea competitivităţii tinerilor absolvenţi, pe de o parte şi a adulţilor pe de altă parte pe
piaţa muncii din UE. Mai mult, conceptul de globalizare a accentuat necesitatea unei
schimbări fundamentale în paradigma educaţională.
Rolul TIC în dobândirea competenţelor cheie este esenţial în contextul accesului pe
piaţa muncii într-o societate globalizată. Astfel, proiectul UNESCO ICT Competency
Framework for Teachers2, are ca obiectiv principal îmbunătăţirea competenţelor practice ale
educatorilor, astfel încât să contribuie la îmbunătăţirea sistemului educaţional care să aibă
ca rezultat, o societate cu nivel de acces sporit la informaţie şi forţă de muncă de înaltă
calificare, ce poate asigura progresul economic şi social al ţării. Acest lucru presupune, în
esenţă, ca profesorul să fie ”înarmat cu instrumentele TIC”, nu pentru a le folosi ca un scop
în sine, ci pentru a le integra în procesul educaţional.
ÎN cadrul proiectului INET3 , care prevede interconectarea reţelelor educaţionale din
România, se evidenţiază necesitatea dezvoltării Societăţii Informaţionale.
Aceasta cuprinde două mari direcţii :
- dobândirea de către profesori a noilor competenţe digitale şi de integrare a
acestora în procesul instructiv;
- dezvoltarea de competenţe TIC şi noi competenţe digitale de către elevi şi
absolvenţi.
Astfel, în următorii ani, sistemul educaţional românesc va trebui să răspundă provocării de a
trece de nivelul formării de e-competenţe şi să fie capabil, prin schimbarea paradigmei

2
Sursa: http://portal.unesco.org/ci/en/ev.php-
URL_ID=22997&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html
3
Romania: Integrated Network for Education and Technologies (INET) + approach paper
5
educaţionale, să ofere elevilor competenţe specifice, relevante pentru utilizarea tehnologiilor
în societatea secolului XXI:
- rezolvarea de probleme şi luarea deciziilor;
- dezvoltarea gândirii critice şi creative;
- colaborarea, comunicarea şi negocierea;
- curiozitatea intelectuală, curajul şi integritatea, şi, poate cel mai important,
alfabetizarea digitală - un ansamblu format din atitudini şi deprinderi necesare
pentru utilizarea şi comunicarea informaţiilor şi a cunoştinţelor, în mod efectiv,
într-o varietate de medii şi formate” (Bawden, D., 2008).
Componentele acestui tip de alfabetizare sunt :
a) crearea şi comunicarea informaţiei digitale;
b) evaluarea informaţiei;
c) ansamblul cunoştinţelor;
d) alfabetizarea informaţională;
e) alfabetizarea media;
f) atitudinile şi perspectivele;
g) învăţarea independentă;
h) alfabetizarea morală(o sintagmă de tip ”umbrelă” pentru un set de practici sociale care
sunt corelate ”cum să fii contemporan”);
Dacă elevul atinge aceste componente atunci probează competenţe digitale.

Educaţia, în contextele descrise mai sus, are o nouă misiune.

Autorul

6
Scopul modulului:

În urma parcurgerii acestui modul participanţii la formare sunt abilitaţi pentru

integrarea tehnologiilor în cadrul procesului de predare-învăţare.
Obiectivele modulului de formare:
- Proiectarea şi organizarea activităţilor didactice, specifice fiecărei discipline şcolare,
pe baza Curriculumului Naţional, în contextul integrării tehnologiilor ;
- Explorarea potenţialului elevilor în vederea adoptării unor strategii didactice eficiente,,
adaptate la nevoile de învăţare ale elevilor în contextul integrării tehnologiilor;
- Dezvoltarea potenţialului creativ al cadrului didactic,prin integrarea tehnologiilor, care
să permită proiectarea, organizarea şi desfăşurarea de activităţi de învăţare centrate
pe dezvoltarea competenţelor cheie;
- Utilizarea unei varietăţi de instrumente de evaluare, prin integrarea tehnologiilor,
pentru realizarea unei evaluări centrate pe elev ;
- Manifestarea înţelegerii faţă de diversele aspecte organizatorice, legale sau etice,
care ţin de integrarea tehnologiilor în procesul didactic

Competenţe specifice:
– Dezvoltarea unor oportunităţi de învăţare pe baza strategiilor instrucţionale care
integrează tehnologiile, în scopul sprijinirii elevilor şi dezvoltarea unor abilităţi
metacognitive
– Aplicarea strategiilor centrate pe elev într-un mediu centrat pe integrarea tehnologiilor
– Utilizarea tehnologiei în scopul dezvoltării capacităţilor de gândire şi a creativităţii

– Facilitarea accesului echitabil, pentru toţi elevii, la resursele tehnologice

– Utilizarea tehnologiei pentru a comunica şi colabora cu toţi colegii, părinţii şi
comunitatea, în scopul stimulării învăţării elevilor
– Utilizarea tehnologiilor pentru colectarea şi analiza datelor, precum şi comunicarea
rezultatelor
– Aplicarea metodelor multiple de evaluare pentru a determina utilizarea
corespunzătoare a tehnologiei în vederea învăţării şi comunicării
– Identificarea şi localizarea resurselor TIC în scopul evaluării din punct de vedere al
acurateţei acestora
– Promovarea siguranţei în utilizarea tehnologiilor
7
Cuprins

1. Integrarea TIC în activitatea didactică .................................................................................. 9

1.1 Instruirea asistată de calculator (I.A.C.). Aplicaţii IAC. Softul educaţional. ..................... 9
1.2 Diferenţierea instruirii – modalităţi de diferenţiere ........................................................... 13
1.3 Inteligenţele multiple – un reper în diferenţierea instruirii................................................ 20
1.4 Stiluri de învăţare - tipologie, semnificaţii pentru organizarea demersului didactic la
clasă 25
1.5 Centrarea pe elev - semnificaţii, redimensionarea rolurilor cadrului didactic şi ale
elevului; strategii de predare/ învăţare ......................................................................................... 33
1.6 Programa şcolară - un produs curricular reglator ............................................................. 35
1.7 Evaluarea cu ajutorul TIC. Evaluarea produselor multimedia .......................................... 44
2. Instrumente de comunicare şi colaborare ............................................................................ 54
2.1. Instrumente de comunicare prin Internet: căutarea şi utilizarea informaţiei, mesaje
instant, grupul yahoo, skype ......................................................................................................... 54
2.2. Instrumente de colaborare prin Internet: blog, wiki, google docs ..................................... 64
2.3. Produse multimedia – prezentările PREZI şi Slideshare ................................................... 74
2.4. Platforme educaţionale – PLONE şi MOODLE................................................................ 79
3. Utilizarea calculatoarelor ...................................................................................................... 93
3.1 Utilizarea în siguranţă a internetului ................................................................................. 93
3.2 Legea dreptului de autor .................................................................................................. 100
Repere bibliografice: .................................................................................................................... 102

8
 1. Integrarea TIC în activitatea didactică

La finalul acestei unităţi de învăţare vei fi capabil să:

– dezvolţi oportunităţi de învăţare, pentru elevi, pe baza strategiilor instrucţionale care
integrează tehnologiile
– aplici strategii centrate pe elev într-un mediu axat pe integrarea tehnologiilor
– utilizezi tehnologia în scopul dezvoltării capacităţilor de gândire şi a creativităţii
elevilor

1.1 Instruirea asistată de calculator (I.A.C.). Aplicaţii IAC. Softul

educaţional.

Provocare

Utilizarea calculatorului în procesul educaţional devine o necesitate în condiţiile

dezvoltării accelerate a tehnologiei informaţiei?

Repere teoretice

Sistemul de IAC (Instruire Asistată de Calculator) este un mediu integrat hardware-software,

destinat interacţiunii dintre posesorii unui sistem de cunoştinte şi destinatarii acestuia, în
vederea asimilării active de informaţie, însoţită de achiziţionarea de noi operatţii şi deprinderi.
Instruirea asistată de calculator impune restructurarea conţinutului procesului de învăţământ,
a programelor,a manualelor. Este necesar să selectăm metodele şi formelor de organizare a
activităţii didactice, centrate pe individualizarea procesului de instruire, în scopul de a
eficientiza procesul de învăţare şi de a facilita formarea de competenţe.

Utilizarea calculatorului în şcoală vizează, în mod obişnuit, următoarele:

9
• Predarea cunoştinţelor în maniera tehnologiilor audiovizuale;
• Instruirea individualizată;
• Facilitarea diverselor activităţi specifice procesului instructiv-educativ;
• Informatizarea orientării şcolare şi profesionale;
• Utilizarea calculatoarelor ca instrumente administrative în şcoli;

Acestea pot fi detaliate pentru a evidenţia diferitele forme sub care poate fi utilizat
calculatorul în activităţile didactice:
- secvenţe de pregătire pentru transmiterea informaţiilor;
- ;formularea întrebărilor
- rezolvări de exerciţii şi probleme;
- prezentarea de algoritmi pentru rezolvarea unor probleme tip;
- proiectarea de grafice, de diagrame;
- aplicaţii practice;
- demonstrarea unor modele;
- simularea unor fenomene, a unor experienţe şi interpretarea lor;
- simulatoare pentru formarea unor deprinderi (conducere auto, dactilografie);
- simularea unor jocuri didactice;
- evaluarea rezultatelor învăţării şi autoevaluare;
- organizarea şi dirijarea învăţării independente pe baza unor programe de învăţare
etc.

Ceea ce este nou în folosirea calculatorului ca mijloc de învăţământ, faţă de celelalte

mijloace didactice, este caracterul interactiv al procesului învăţării. Oricare ar fi domeniul de
utilizare a calculatorului în instruire, acesta nu înlătură celelalte mijloace aflate în recuzita de
lucru a cadrului didactic. Calculatorul este un mijloc didactic care se integrează în contextul
celorlalte mijloace, amplificându-le valenţele instructiv-formative, completându-le atunci când
este necesar.
Introducerea calculatorului în procesul didactic şi învăţarea asistată de calculator
prefigurează doar schimbări calitative în tehnologia didactică, domeniu care asigură
scurtarea timpului de evaluare obiectivă a calităţilor mijloacelor de învăţământ şi a metodelor,
reţinând pe cele care se impun valoric:
-individualizarea activităţilor de învăţare;

10
-intervenţia în corectarea modului de asimilare a unor secvenţe informaţionale, evidenţiind
ordonarea logică a conţinutului informaticii pedagogice, cât şi mecanismul psihologic al
actului comunicării şi învăţării şcolare.

Tipurile IAC
Criteriile disocierii tipurilor IAC sunt organizarea materialului de învăţământ şi sursa
acţiunilor de comandă asupra subiectului.
• Instruirea programat dirijată - SIAC4 execută programe (cu cadre de interogare,
cadre informaţionale, cadre de sprijin) ce cuprind cunoştinţe, priceperi, deprinderi
ce urmează a fi însuşite şi algoritmi ce trebuie respectaţi pentru atingerea
obiectivelor( Ex.: Sistemele Plato –IV, SPOK s.a).
• Verificarea asistată de calculator – ansamblul task-urilor de control; bănci de task-
uri.
• Instruirea structurat dirijată - materialul este bine organizat sub formă de structuri
de date.
• Instruirea pentru luarea deciziilor – prezintă paşii pentru construirea soluţiei în
urma analizei unor situaţii posibile.
• Instruirea generativă - in acest tip de instruire nici un element al procesului
didactic (taskurile de învăţare, deciziile, conexiunea inversă) nu se fixează într-o
programă, ci sunt generate dinamic de SIAC.

Programele concepute pentru instruire sunt de două tipuri:

• tipul tutorial
• tipul help –on line
Tipul tutorial permite conversaţia cu calculatorul. Se prezintă meniul secvenţelor de
instruire, având posibilitatea de a alege şi urma programul recomandat. Calculatorul
completează, dar nu înlocuieşte cadrul didactic – se foloseşte în locul tablei, se dau
exemple, se oferă explicaţii, se simulează experienţe, se prezintă jocuri. Tipul tutorial are şi
facilitatea help.
Tipul help – on line cuprinde facilitatea help prin care calculatorul oferă sprijin, atunci
când elevul se află în încurcătură.
Eficienţa instruirii cu ajutorul calculatorului depinde şi de interfaţa om – calculator, de
calitatea conţinutului ei. Interfaţa reprezintă totalitatea modurilor şi echipamentelor prin care
utilizatorul poate să comunice cu calculatorul. Interfaţa se realizează prin mai multe forme:
• Interfaţă cu obiecte – imaginile se mişcă, se transformă, dispar, revin;
• Interfaţă pe baza textului scris – sarcinile de instruire sunt prezentate prin meniu-
uri;

4
Science Applications International Corporation
11
 • Interfaţă cu generator de voce realizată prin vorbire digitalizată - rostită la
microfon – sau prin sintetizarea vocii.

Softul educaţional, în sens larg, este un produs – program (un program scris pentru
calculator într-un limbaj de programare) care a fost în mod deliberat construit pentru a fi
utilizat în organizarea unor situaţii de învăţare.
În mod obişnuit, orice soft educaţional este însoţit de câteva indicaţii metodice care îi
prezintă profesorului modul de utilizare. În consecinţă, termenul de “courseware” sau “mediu
instrucţional bazat pe calculator” reprezintă un pachet care cuprinde un soft educaţional,
documentaţia necesară (indicaţii metodice, descrierea tipului de hard pe care poate fi
implementat) şi eventual, alte resurse materiale – fişe de lucru ce pot fi utilizate în clasă etc.
Pentru a pune în evidenţă diferenţa dintre un soft educaţional şi cel ne-educaţional,
vom enumera câteva caracteristici fundamentale ale primului tip de soft:
• este conceput pentru a produce învăţarea;
• trebuie să asigure o frecvenţă şi interacţiune flexibilă între elev şi calculator;
• elevul sau profesorul pot controla într-o anumită măsură, interacţiunea elevului cu
calculatorul;
• acelaşi soft utilizat în mod simultan şi independent de diferiţi elevi, se adaptează
în funcţie de anumite caracteristici individuale.
În designul softului educaţional din ultimii ani, este evidentă tendinţa de creare a unor
medii de învăţare în care elevii să nu fie puşi în faţa unor cunoştinţe ”preparate într-o formă
deja asimilabilă”, ci să li se solicite o participare activă prin care să-şi elaboreze cunoaşterea.

Temă de Reflecţie

Este valabilă această tendinţă şi în cadrul practicilor educaţionale curente? Prin ce

mijloace se concretizează?

eAplicaţie

Interpretează taxonomia obiectivelor educaţionale din domeniul cognitiv, din

perspectiva construcţiei procesului educaţional digital

12
1.2 Diferenţierea instruirii – modalităţi de diferenţiere

Provocare

Conţinutul învăţării se organizează în jurul problemelor complexe, realiste, relevante pentru

interesele elevilor. Pentru realizarea proiectării didactice o serie de întrebări sunt relevante:
o Cu ce atribuţii îl învestesc pe elev, în timpul activităţii pe care o proiectez?
o Cum voi interacţiona cu elevii, într-o asemenea situaţie?
o Ce tipuri de materiale didactice (materiale-suport pentru învăţare) îmi sunt necesare
într-o asemenea situaţie?

Repere teoretice

Prin diferenţierea instruirii se pun în evidenţă şi se valorifică următoarele elemente:

• competenţele cognitive obiectivate în: achiziţia, interpretarea, aplicarea, analiza-
sinteza, evaluarea critică a cunoştinţelor);
• trăsăturile de personalitate: temperamentale, aptitudinale, atitudinale, volitive,
caracteriale;
• particularităţile mediului sociocultural din care provine elevul: codul lingvistic
(simplu, complex; reproductiv, inovator); tipul de socializare; caracteristicile
familiei de apartenenţă, ale grupurilor nonformale, ale comunitatii educative
locale, ale organizaţiei şcolare absolvite anterior.

Diferenţierea instruirii poate fi realizată la nivelul:

• procesului de învăţare;
• conţinutului învăţării;
• organizării învăţării.

13
 Instruirea diferenţiată vizează adaptarea activităţii de învăţare - îndeosebi sub
raportul conţinutului, al formelor de organizare şi al metodologiei didactice - la posibilităţile
diferite ale elevilor, la capacitatea de înţelegere, ritmul de lucru proprii unor grupuri de elevi
sau chiar fiecărui elev în parte. Întrucât natura şi societatea umană progresează prin
diferenţiere şi nu prin uniformizare, interesul educatorilor nu trebuie să fie topirea
particularităţilor individuale, ci respectarea lor, pentru ca, prin educaţie şi instruire, fiecare
individualitate să poată fi transformată într-o personalitate umană, capabilă să creeze noi
valori materiale şi spirituale.
Premisa oricărei acţiuni de tratare diferenţiată o constituie depistarea trăsăturilor
care-i diferenţiază pe elevi, stabilirea rolului fiecăreia în definirea comportamentului care
conduce la performanţele aşteptate.
Şcoala modernă este aceea în care elevii trebuie să-şi asume într-o mai mare
măsură responsabilitatea modalităţii dobândirii cunoştinţelor, cadrul didactic devenind, în
acest fel, un organizator al activităţilor de învăţare. Cerinţele formării individului în şcoala
modernă - în perspectiva educaţiei permanente - impun formarea şi dezvoltarea capacităţilor
acestuia de a-l învăţa să înveţe.
Tehnicile de diferenţiere a instruirii vizează o gradare a sarcinilor şcolare, potrivit
posibilităţilor individuale şi a ritmului propriu de dezvoltare a fiecărui individ, astfel încât
randamentul să fie asigurat pentru toţi elevii. Putem sublinia, în acest sens, rolul deosebit de
important al cadrului didactic în generarea unui climat de încredere în forţele proprii ale
individului, încât să combată complexul de inferioritate pe care îl trăiesc mulţi dintre cei care
nu pot atinge performanţe ridicate şi, de asemenea, să combată atitudinea de uniformizare a
condiţiilor de învăţare şi dezvoltare pentru indivizii capabili de performante.
Principiul respectării ritmului de învăţare, care vizează respectarea şi valorificarea
particularităţilor elevilor stă la baza instruirii programate. Învăţarea ca proces presupune
secvenţialitatea unor procese dirijate de tip cauzal prin care profesorul determină stimulul
educaţional şi recepţionează răspunsul elevului. Evaluarea feedbackului elevului permite
profesorului aplicarea prin reiterare a stimulului modificat pentru reglarea prin întărire şi/sau
îmbunătăţirea răspunsului acestuia. Prin prisma instruirii programate sistemul profesor –
elevi, implicat de procesul educaţional, poate fi privit ca un sistem cibernetic care implică
autoreglarea.

În practica instruirii programate se cunosc diverse tipuri de programe. Din punctul de

vedere al formei răspunsului la temele de control, acestea pot fi:
14
 • programe cu răspuns construit, la care elevului i se cere să formuleze răspunsul
la tema cuprinsă în secvenţa studiată şi să-l compare cu răspunsul corect scris
din manual;
• programe cu răspuns la alegere, prin care elevului i se prezintă mai multe
răspunsuri şi i se cere să aleagă răspunsul cerut, fiind condus, în cazul unui
răspuns eronat, spre răspunsul corect şi arătându-se natura erorii.
Din punctul de vedere al înlănţuirii secvenţelor şi temelor, se deosebesc:
a. programarea liniară B. F. Skinner, propune următoarea structură de proiectare
a secvenţelor de instruire:
• informarea elevului;
• prezentarea sarcinii didactice: întrebare, exerciţiu, problemă;
• rezervarea spaţiului şi a timpului necesar pentru îndeplinirea sarcinii;
• oferirea variantei de răspuns corect, necesar pentru evaluarea fiecărei etape
parcurse. Parcurgerea unei etape, implică parcurgerea uneia sau a mai multor
secvenţe de instruire. Reuşita elevului presupune întărirea pozitivă a răspunsului,
care, în varianta programării liniare, susţine trecerea la o nouă etapă de instruire
b. programe ramificate N. A. Crowder, solicită un efort intelectual mai mare”
necesar elevului pentru recunoaşterea răspunsului corect din câteva
răspunsuri date, pe baza testului alegerii repetate. Acest tip de programare nu
urmăreşte numai preîntâmpinarea greşelilor – ca în cazul variantei liniare – ci
tratarea acestora prin diferite modalităţi de întărire negativă, care reorientează
activitatea elevului în direcţia recuperării, reinterpretării, reaplicării informaţiei
necesare pentru parcurgerea etapei respective.

Secvenţa de instruire, proiectată în cazul instruirii ramificate are următoarea structură

de organizare:
• informarea elevului;
• prezentarea sarcinii didactice: temă, întrebare, exerciţiu, problemă;
• rezervarea spaţiului şi timpului pentru alegerea răspunsului;
• întărirea pozitivă, în cazul răspunsului corect, care asigură trecerea la informaţia
necesară pentru parcurgerea etapei următoare;
• confirmarea răspunsului (corect sau incorect) în varianta de întărire pozitivă,
respectiv în cea de întărire negativă;

15
 • informarea din secvenţa următoare.

Studiu de caz

Proiectarea unei secvenţe de instruire programată ramificată

Utilizarea funcţiilor text în Excel
Pasul 1 Informarea elevului
 Vei învăţa să foloseşti câteva funcţii de prelucrare a textului:
- concatenate (ref_text1; ref_text2; ref_text3) returnează un şir de caractere format din
înlănţuirea şirului de caractere din celulele referenţiate de ref_text1, ref_text2, ref_text3.
Poate fi utilizat ca argument al funcţiei concatenate şi un şir de caractere dat, care trebuie
inclus între ghilimele.
Pasul 2 Prezentarea sarcinii didactice
 Într-o foaie de lucru nouă completează, ca în figură, primele două coloane – A şi B cu
numele a 5 persoane (îţi poţi alege singur cele cinci nume şi respectiv prenume).

 Vei insera în celula E2, funcţia concatenate care să îţi afişeze împreună
numele şi prenumele
Pasul 3 Rezervarea spaţiului şi timpului pentru alegerea răspunsului
Pasul 4 Timpul de lucru este stabilit la 2 minute.
Se va urmări modul de lucru al elevilor. Aceştia vor fi ajutaţi la rezolvarea cerinţei.
Pasul 5 Întărirea pozitivă şi confirmarea răspunsului;
Confirmarea pozitivă va fi dată de apariţia textului corect în celula E2 , urmarea fiind trecerea
la Pasul 6. Confirmarea negativă va fi dată de apariţia mesajului de eroare specific. Elevul
va fi ajutat să corecteze greşeala şi să folosească corect sintaxa funcţiei.
Greşeli tipice la care te poţi aştepta:
16
 - elevul nu foloseşte inserarea directă a funcţiei şi va scrie în celula E2 textul
funcţiei, făcând greşeli de sintaxă- sau nu pune semnul egal în faţa funcţiei.
Pasul 6 Informarea din secvenţa următoare
Se va atrage atenţia, în cazul celor care au primit confirmarea pozitivă, că ar trebui să
existe între Nume şi Prenume un spaţiu. Se va relua prezentarea sintaxei funcţiei
concatenate şi se va explica modul în care se poate insera un text dat (Pasul 1) şi procesul
este reluat.
Observaţie: Proiectarea în acest mod a secvenţei de instruire implică, în mod evident,
folosirea lucrului diferenţiat, unii elevi având nevoie de sprijin.. Cei care au deja competenţe
în utilizarea acestei funcţii vor fi puşi în faţa unor sarcini mai complexe, cum ar fi completarea
tabelului cu alte informaţii suplimentare etc. Este important ca să ne asigurăm că toţi elevii
dobândesc cel puţin un nivel de bază în utilizarea funcţiei concatenate.

Valoarea instruirii diferenţiate asistate de calculator (a instruirii programate) constă în

faptul că, prin organizarea procesului de învăţare, principiile didactice (însuşire conştientă şi
activă, sistematizare şi continuitate, accesibilitate şi însuşire temeinică a cunoştinţelor)
acţionează concomitent şi în fiecare moment al interacţiunii elevului cu programul, stimulând
formarea şi dezvoltarea capacităţilor intelectuale, precum şi deprinderi de muncă
independentă.
De asemenea, se reduce în mod simţitor, atât timpul necesar însuşirii cunoştinţelor,
cât şi redundanţa inerentă procesului de transmitere a informaţiilor de la profesor sau de la
manual la elev.
Facilităţi oferite de utilizarea calculatorului:
• simularea unor procese şi fenomene în mişcare prin imagini animate;
• crearea de situaţii – problemă cu valoare stimulativă şi motivaţională pentru elevi;
• îmbunătăţirea procesului de conexiune inversă;
• desfăşurarea de activităţi diferenţiate pe grupe de nivel;
• desfăşurarea de activităţi de autoinstruire;
• desfăşurarea de activităţi de autotestare;
• desfăşurarea de activităţi recapitulative;
• organizarea de jocuri didactice în scopul aprofundării cunoştinţelor şi abilităţilor.

Utilizarea TIC în educaţia copiilor cu cerinţe educaţionale speciale

17
Tehnologia informaţiei şi comunicării este tot mai mult folosită în scop educaţional prin
mijloace de prezentare, stocare şi procesare a informaţiei. Această tehnologie este deosebit
de valoroasă în procesul de învăţare a copiilor şi în mod deosebit a celor cu cerinţe
educaţionale speciale (CES). De aceea, folosirea TIC este de mare importanţă pentru aceşti
copii, reuşind ca prin folosirea unei taste să indice o alegere, să exprime dorinţe, necesităţi.
Folosirea TIC nu este un scop în sine, ci şi un mijloc de a rezolva anumite cerinţe prin care
elevii reuşesc să exploreze idei, să dobândească anumite abilităţi, procesul de învăţare
devenind din ce în ce mai personalizat, individualizat şi eficient. Se remarcă o serie de
avantaje ale utilizării TIC în procesul educaţional al copiilor cu cerinţe educaţionale speciale:
• Promovarea accesului fizic al persoanelor cu dizabilităţi
TIC poate acţiona pentru a transforma cea mai mică mişcare într-un răspuns la unele
solicitări de învăţare, oferă un acces real la o calitate mult îmbunătăţită a vieţii persoanelor
cu dizabilităţi.
• Creşterea motivaţiei
TIC influenţează motivaţia unui copil şi abilitatea acestuia de a pune în practică cunoştinţele
însuşite, până la formarea şi consolidarea unor deprinderi, abilităţi de lucru.
• Facilitarea colaborării şi lucrului în echipă
TIC poate încuraja şi dezvolta colaborarea în clasă, multe programe fiind folosite pentru a
stimula elevii să lucreze în echipă. Munca în echipă poate fi o bună strategie pentru
integrarea copiilor cu CES, deseori interacţiunile cu aceştia fiind evitate de colegi.
• Planificarea şi organizarea ideilor
Elevii pot folosi diferite programe informatice, nu numai pentru a înregistra o experienţă, ci şi
pentru a organiza ideile şi activităţile înainte de a le efectua. Prin programe adecvate se
utilizează imagini audio-video ca material demonstrativ pentru predarea unor teme de
matematica (de exemplu figuri plane, la geometrie), pentru limba română sunt utilizate
programe a căror derulare ajută elevii să-şi formeze deprinderi de citire şi scriere, de vorbire
corectă, fluentă şi ritmică.
• Îmbunătăţirea calităţii învăţării
Prin folosirea TIC, calitatea produsului final dintr-o schemă de lucru poate fi considerabil
îmbunătăţită. În şcoli mulţi elevi îşi scriu lucrările la computer, pentru a se putea concentra
pe calitatea ideilor şi nu pe abilitatea de a scrie literele. Pentru copiii cu dizabilităţi această
modalitate de lucru contribuie la realizarea cu succes a procesului de învăţare, la
dezvoltarea stimei de sine.

18
 • Controlul eficient asupra mediului
Elevii cu dificultăţi profunde de învăţare reuşesc să înveţe că prin acţionarea unei taste pot
să controleze o anumită secţiune a ecranului, astfel înţelegând noţiunea de cauză şi efect,
devin conştienţi de posibilitatea de a interveni, schimba mediul în care trăiesc. De exemplu,
unul dintre cele mai eficiente moduri de a folosi tehnologia informatică se referă la
dezvoltarea mobilităţii independente (persoanele cu dizabilităţi motorii învaţă să folosească
scaunul automat cu rotile descoperind autonomia personală de mişcare).
Folosirea TIC permite copiilor să devină din spectator (în cazul folosirii calculatorului pentru
stimulare senzorială), participant (în cazul interacţiunii cu mediul de învăţare), iar apoi creator
(în cazul modificării mediului conform dorinţelor, intereselor).
Ca spectator, copilul priveşte, ascultă şi răspunde pasiv, iar relaţia dintre copii şi mediul de
învăţare se reduce la receptarea simplă a diverselor informaţii. În acest context, folosirea
tehnologiei evidenţiază partea senzorială prin stimulări vizuale, auditive sau tactile, într-un
context stimulativ şi motivant.
Ca participant, copilul începe să interacţioneze cu mediul său şi învaţă o acţiune specifică
împreună cu efectele produse (ex. atingerea unui computer produce un răspuns, sub forma
unei explozii de culori, imagine prezentată pe monitor). La acest nivel, programele implica
atingerea de către copil a unei taste sau atingerea unei ferestre pentru a observa efectele.
La nivelul de creator, copilul foloseşte tastatura, fereastra sensibilă pentru a alege
răspunsurile corecte. Cu ajutorul a două taste, copilul stabileşte viteza de lucru, întrucât o
tastă evidenţiază opţiunile, iar a doua realizează selecţia.
Profesorii stabilesc obiectivele clare şi realiste pentru a identifica capacităţile specifice la
care trebuie să ajungă fiecare elev şi pe care trebuie să le dezvolte. Prin metoda paşilor
mărunţi sunt create etape intermediare pe care fiecare copil să le poată depăşi în condiţii
normale şi cu rezultate cât mai bune.
De exemplu:
Comunicarea informţiei Folosirea unui procesor word Scrierea şi corectarea unei
propoziţii Capacitatea de a completa o propoziţie cu un cuvânt potrivit Alegerea
unei metode potrivite de acces Accesarea unei anumite litere, dacă este necesar

Datoria profesorului este de a diferenţia stilurile şi maniera de prezentare a tehnologiei

informaţiei şi de a reflecta modurile în care TIC să fie folosită eficient în cadrul orelor cu
elevii.

19
 Am încercat să punem accentul pe rolul tehnologiei informaţiei în cadrul curriculumului
pentru aceşti elevi şi să atragem atenţia asupra faptului că toţi elevii trebuie să aibă
acces la acest sistem, fără discriminare, că pot progresa cu ajutorul acestuia.

1.3 Inteligenţele multiple – un reper în diferenţierea instruirii.

Provocare

În societatea actuală, dinamica schimbărilor socio-profesionale determină şi

dinamica/modificarea competenţelor, continua reconsiderarea acestora. Ca urmare, elevul
este confruntat cu o varietate de tipuri de probleme, de situaţii de învăţare care, de
asemenea, presupun construcţia şi valorificarea de competenţe. Elaborarea activităţilor de
învăţare care să vizeze dezvoltarea tuturor tiputilor de inteligenţă devine o necesitate, iar
tehnologia sprijină aceasta.

Repere teoretice

Dee Dickinson cercetează efectul şi impactul tehnologiei asupra modului în care se

poate accentua un anume tip de inteligenţă la elevii din ciclul primar şi gimnazial, când
influenţa asupra acestora poate fi fundamentală.
Există deja tehnologiile care măresc inteligenţa lingvistică, iar efectul lor este
asemănător celui produs de tipografia care a revoluţionat învăţarea şi modul de a gândi în
secolul al XV-lea.
Prin intermediul reţelelor de calculatoare şi a bazelor de date partajate din întreaga
lume, elevii au acces direct la informaţia curentă. Sistemele educaţionale se transformă
deoarece, atât elevii, cât şi profesorii învaţă să folosească tehnologia multimedia.
Noi programe permit copiilor să scrie sau să insereze grafice în texte gen rebus
precum “Wings of Learning” sau “Muppet Slate”.
Alte programe cum sunt “Pine Artist and Creative Writer” de la Microsoft vizează
proiectele de redactare şi editare a textelor în diferite forme, utilizatorul putând să scrie
20
cuvinte cu caractere de diferite mărimi şi să le acompanieze cu diferite efecte sonore. Aceste
programe sunt foarte motivante atât pentru scriitorii începători, cât şi pentru cei avansaţi.
Numărul crescând de programe user-friendly face posibilă combinarea informaţiei în
diferite forme, incluzând cuvinte, imagini şi sunete. Elevii pot acum să înregistreze, să
sorteze şi să intersecteze informaţii, notiţe, bibliografii şi să creeze raporturi multimedia.
Profesorii pot să-şi dezvolte propria “magazie” de cursuri, să creeze baze de date care să
lege documente, să folosească prezentări preprogramate cu suport video.
Unele dintre cele mai importante programe de procesare de text sunt Microsoft Word,
Word Perfect şi Ami Pro pentru Windows. Învăţarea tastatului în şcoala primară de astăzi
este la fel de importantă ca şi scrisul cu stiloul, şi de multe ori, copiii care intră în clasa I ştiu
deja să scrie folosind tastatura PC.
Elevii sunt încurajaţi să folosească comunicarea şi colaborarea cu elevii aflaţi la
distanţă, în cadrul unei varietăţi de proiecte, prin intermediul unui număr crescând de reţele
electronice mai mult sau mai puţin dedicate (colaborarea este inclusă şi în jocuri on-line,
reţele de socializare etc.). Dispozitivele portabile cum ar telefoanele mobile sau tablet PC–
urile incluzând modem-urile de conectare, esenţiale acestor procese ar trebui să fi
echipamentul standard al oricărei clase.
Inteligenţa logico-matematică poate fi exersată sau dezvoltată prin intermediul multor
tipuri noi şi provocatoare de tehnologii multimedia. Elevii, indiferent de nivelul de folosire a
raţionamentelor logico-matematice, pot învăţa eficient, utilizând programe interesante care
le oferă un feedback imediat, eliminând practic activităţile rutiniere .
Dintre multele programe care sunt acum pe piaţă, “Millie’s Mathhouse” de la
Edmark’s, este un program care introduce numerele şi conceptele matematice copiilor
preşcolari sau de şcoală primară. Este plin de culoare, sunet, muzică şi grafice şi lucrează
prin intermediul unui ecran de contact. Copiilor le sunt introduse conceptele matematice
esenţiale, în vreme ce ei operează cu insecte animate, de exemplu. În timp ce ei explorează
şi descoperă, învaţă şi despre numere, forme, mărimi, tipare, fiind stimulaţi în rezolvarea de
probleme.
Pentru elevii din ciclul primar, programul “Math and More” de la IBM introduce elevilor
modele, relaţii, geometrie, probabilităţi şi statistică prin intemediul unor materiale tipărite sau
video motivante. “Geometry, Physics and Calculus” de la Broderbund, transformă anumite
subiecte, abstracte şi adesea dificile, în subiecte mai concrete şi uşor de înţeles, în timp ce
elevii lucrează cu grafice colorate. “The Physics of Auto Collisions” şi “The Tacoma Narrows
Bridge Collapse” folosesc evenimente reale care să constituie contextul predării fizicii.
21
“Learn Smart” este un nou software care relevă punctele tari ale utilizatorului şi oferă strategii
pentru a creşte capacităţile intelectuale. Este potrivit elevilor de toate nivelurile.
Scopul acestor programe este să demonstreze că învăţarea şi gândirea trebuie
întotdeauna contextualizate, că ”a şti” şi ”a face” sunt foarte puternic legate. Ca rezultat,
acele activităţi de învăţare autentică şi de dobândire a experienţei în mod direct produc
oportunităţi de învăţare.
Inteligenţa corporal-kinestezică este în mod evident dezvoltată cu ajutorul
calculatorului deoarece, în timpul operării, coordonarea gestico–vizuală, prin folosirea
tastaturii şi a mouse-ului este extrem de mult implicată; activitatea kinestezică întăreşte
învăţatul şi face din elev un participant activ la procesul de învăţare.
Popularitatea jocurilor video se datorează implicării totale a jucătorului şi răspunsului
fizic, extrem de prompt la provocare. Jocuri precum “Pong” şi “Breakout” sunt printre primele
clasate, demonstrând atracţia pentru acest tip de tehnologie.
Binecunoscutul joc “Tetris” proiectat de Alexey Pajitnov, matematician rus, cercetător
în domeniul inteligenţei artificiale, implică necesitatea luării rapide de decizii şi coordonarea
ochi-mână, o dată cu testarea rapidă a ipotezei.
Recent, clase de elevi, care au avut posibilitatea conectării media cu exploratorii
plăcilor tectonice din adâncul Mediteranei, au fost capabile să comunice cu oamenii de
ştiinţă, să pună întrebări sau să observe suprafeţe sau obiecte mai îndeaproape. Elevii
aproape că se aflau acolo.
Tehnologia multimedia include, de asemenea şi activitate fizică. Shirley Ririe şi Joan
Woodbury de la compania de dans Ririe-Woodbury au găsit noi metode de folosire a
tehnologiei în predarea dansului. Acestea amplifică dansul cu imagini generate pe
calculator.Folosind o cameră video se editează instantaneu o lecţie care se proiectează pe
ecranul din spatele dansatorilor.
Elevii secolului XXI sunt extrem de bine orientaţi către învăţarea vizuală. Panourile,
proiecţiile si filmele sunt elemente importante ale învăţării. De exemplu, aparatul video este
folosit ca mijloc de învăţare activă într-o multitudine de moduri. În loc să se ruleze un
program de la început la sfârşit, profesorii pot folosi avantajul de a opri, a da înapoi sau de a
relua anumite secvenţe. Aceasta creează oportunităţi de a comenta imaginile proiectate şi
ceea ce va urma făcând posibile învăţatul anticipativ şi participativ. Sistemul IVD (interractive
videodisc) operează prin intermediul unui aparat video sau a unui monitor TV şi a unui PC.
Este foarte uşor de folosit şi învăţat. Este îndeajuns de flexibil pentru a încorpora alte
tehnologii cum ar fi CD-ROM, DVI (Digital Video Interractive), CDI (Compact Disc
22
Interractive) şi inteligenţa artificială. Perifericele vizuale amplifică numărul subiectelor,
precum şi abilităţile de învăţare. În unele şcoli, profesorii şi elevii deopotrivă pot fi implicaţi în
crearea de mesaje vizuale pentru etalare, folosind materiale provenite din fişiere
documentare sau transmiteri în direct prin intermediul unor reţele de calculator.
Aflată încă la început, această lume generată de calculator oferă metode de învăţare
în noi dimensiuni. De exemplu, elevul poartă o cască care conţine un monitor miniatural,
căşti şi o mănuşă electrică. Acest echipament este conectat la un calculator care
coordonează intrarea senzorială cu mişcarea fizică. Calculatorul monitorizează locaţia mâinii
cu mănuşa, creând experienţe reale.
Dezvoltarea inteligenţei muzicale poate fi amplificată de tehnologie în acelaşi fel în
care fluenţa verbală este amplificată de procesorul de text. MIDI (Musical Instrument Digital
Interface) face posibilă compunerea şi orchestrarea multor instrumente distincte prin
intermediul calculatorului. “Music Writer” de la Pyware şi “Music Studio” de la Activision sunt
exemple de programe care transformă această magie în realitate.
“Musicland” de la Menulay a fost folosit cu succes cu copii de până la 3 ani. Acesta
permite copiilor să compună muzica, imediat, prin manipularea notelor şi a reprezentării
grafice a conceptelor muzicale ale calculatorului. Un elev poate desena o formă pe ecranul
calculatorului pentru a o vedea transformată în notaţie muzicală. Elevul colorează după
aceea notele, cu diferite culori pentru diferite instrumente, după care calculatorul reproduce
sunetul sintetizat.
Elevii folosesc frecvent tehnologia, singuri, iar acest lucru este favorizant pentru
scopuri remediale sau pentru explorare personală. Cercetările actuale indică, totuşi, că
atunci când elevii folosesc calculatoarele, în perechi sau în grupuri mici, înţelegerea şi
învăţarea sunt facilitate şi accelerate. Experienţele de învăţare pozitivă pot rezulta atunci
când elevii îşi pun la dispoziţie descoperirile, se sprijină unul pe celălalt în rezolvarea
problemelor, şi lucrează în mod colaborativ la proiecte. La locul de muncă în socitatea de
astăzi, astfel de abilităţi sunt din ce în ce mai importante.
Sunt multe modalităţi prin care tehnologia poate fi folosită la clasă pentru a
îmbunătăţi inteligenţa interpersonală. De exemplu, elevii pot fi înregistraţi video în timp ce
fac o prezentare.
Abilităţile interpersonale pot fi ridicate prin intermediul grupurilor mici din clasă, ca şi
prin colaborarea prin reţeaua de calculatoare a elevilor din alte grupe sau şcoli. Învăţarea de
la distanţă facilitează comunicarea între elevi şi profesori din diferitel comunităţi ale ţării sau

23
ale lumii. Tehnologia interactivă dezvoltă abilităţile interpersonale şi sparge bariera culturală,
astfel încât elevii şi profesorii învaţă să comunice în noi moduri potrivite mediului respectiv.
Dezvoltarea inteligenţei intrapersonale poate fi facilitată prin folosirea unei tehnologii
de explorare a minţii umane. Tehnologia oferă mijloacele pentru dezvoltarea gândiri de mare
profunzime, cât şi accesul la ideile divergente.
Deşi o mare parte a tehnologiei folosite astăzi la clasă este destinată activităţii
practice, mulţi profesori utilizează aplicaţiile pentru a dezvolta abilităţile de gândire de ordin
superior. Elevii învaţă, astfel, nu numai să folosească bazele de date, cât şi să-şi creeze
propria tehnologie pentru a-şi explora şi a-şi dezvolta propria inteligenţă, ei construind astfel
“modele mentale” cu care pot vizualiza conexiunile dintre ideile din orice domeniu.
În timp ce tehnologiile electronice devin din ce în ce mai apropiate şi fac parte din ce
în ce mai mult din viaţa noastră, este esenţial să recunoaştem că ele nu înlocuiesc
interacţiunea umană şi experienţa cu lumea reală. Totuşi, sunt unelte excelente care
facilitează investigaţiile ştiinţifice, explorarea şi alte activităţi naturaliste. Tehnologia ajută
elevii să înţeleagă lumea dincolo de mediul lor, şi îi ajută să vadă cum acţiunile lor pot afecta
lumea înconjurătoare.
“Class Afloat” este o croazieră virtuală pentru elevii din clasele gimnaziale, care
urmăreşte aventurile unui grup de elevi de pe nava Concordia în timp ce înconjoară globul.
Seriile Sim, incluzând SimLife, oferă posibilitatea creării propriului ecosistem, iar Sim Ant,
care permite construirea unei lumi a furnicilor. Toate acestea, I Spy şi altele, sunt exemple
excelente ale acestui tip de instrument. În concluzie, tehnologia poate influenţa inteligenţa
naturalistă, prin întoarcerea la studiile de bază ale naturii.

Temă de reflecţie

În perioada de 6-8 ore, pe care elevul o petrece zilnic la şcolă, el este educat în
mediul informaţional al secolului XXI – nu are acces la telefonul mobil, are acces limitat la
internet etc. În afara şcolii, utilizarea internetului, folosirea mijloacelor mobile de comunicare
reprezintă deja ”un mod de viaţă standard”. Cum aţi putea integra aceste mijloace în
activitatea dumneavoastră la clasă?

24
1.4 Stiluri de învăţare - tipologie, semnificaţii pentru organizarea
demersului didactic la clasă

Provocare

Gândeşte-te la una din clasele la care predai. Construieşteţi imaginea ”elevului

reprezentativ” pentru acea clasă. Apreciază pe o scară de 4 puncte (1 - foarte puţin, 2 –
puţin, 3 – suficient, 4 – foarte bine) cele 5 dimensiuni ale competenţei şi cele 5 dimensiuni
ale motivaţiei corespunzătoare elevului reprezentativ care urmează să îndeplinească o
anumită sarcină.
Competenţă
1. Posedă cunoştinţele necesare pentru realizarea sarcinii 1 2 3 4
2. Are experienţă în realizarea unor sarcini similare 1 2 3 4
3. Posedă abilităţile necesare pentru realizarea sarcinii 1 2 3 4
4. Realizează sarcini similare în mod independent 1 2 3 4
5. Realizează întotdeauna sarcinile la timp 1 2 3 4
Motivaţie
1. Este sigur de forţele proprii 1 2 3 4
2. Doreşte să se implice în realizarea sarcinii 1 2 3 4
3. Este motivat 1 2 3 4
4. Doreşte să-şi asume responsabilitatea 1 2 3 4
5. Doreşte să comunice progresul obţinut 1 2 3 4

- Calculează suma pentru gradul de competenţă ___

- Calculează suma pentru gradul de motivare ___
- Transferă scorurile în tabelul de mai jos şi identifică la intersecţia scorurilor pentru
competenţă şi motivaţie stilul de predare pe care, în general, îl aplici clasei
respective.

25
 Stabileşte valoarea de adevăr a acestei aprecieri.

Studiu de caz

„În direct despre învăţare” 5

Rezumatul unităţii de învăţare

Temele studiate în cadrul acestei unităţi vizează managementul informaţiilor şi al

învăţării, dezvoltarea competenţelor personale, formarea unor tipare umane etc. Se vor putea
dezbate teme, ca: „In direct despre învăţare”, „Ce stil de învăţare mi se potriveşte”, Învăţ să-
mi gestionez memoria”.
Activităţile de învăţare vor fi realizate în laboratorul de informatică din şcoală, pentru
a dispune permanent de tehnologia necesară şi de acces nelimitat la Internet. Materialele
suport folosite de profesor şi materialele de facilitare oferite elevilor pe parcursul activităţilor
sunt corelate cu necesitatea dezvoltării abilităţilor de gândire critică, a creativităţii, a
comunicării, a responsabilităţii sociale.
Obiectivele proiectului multimedia creat de elevi:
Elevii trebuie să fie capabili să:
• realizeze planul individual de lucru şi al clasei, lucrând individual sau pe
echipe,
• identifice surse de informare primare şi secundare pentru a elabora un
chestionar pe care să-l aplice colegilor.

5
Prelucrare a unui proiect IntelTeach creat de profesor Emilia Jilavu – Şcoala Şuţeşti – Brăila
26
 • analizeze datele obţinute prin grafice, diagrame, scale, utilizând aplicaţia
Microsoft Excel;
• interpreteze datele, informaţiile şi graficele prin care sunt exprimate opiniile
elevilor, utilizând resursele electronice necesare;
• elaboreze concluzii asupra temei cercetate folosind fluturaşi/wiki/prezentare
Microsoft PowerPoint
O imagine clară a ciclului educaţional— o descriere a scopului şi succesiunii activităţilor
elevilor şi explicarea modului în care elevii sunt implicaţi în planificarea propriului parcurs de
învăţare.

Lecţia 1. În direct despre învăţare

Obiective:
• Să identifice stilul propriu de învăţare;
• Să înţeleagă importanţa unei învăţări eficiente ;
• Să analizeze paşii către performanţă
Materiale : scaune, camera video, fişe de lucru
Lecţia se va desfăşura ca un „talk show” pe tema învăţării în clasa aranjată în prealabil cu
câteva scaune aşezate în faţă. Invitaţii sunt prezentaţi: consilierul şcolii, un părinte, un
profesor, şeful clasei. Restul participanţilor, elevii, aşteptă cu interes ceea ce urmează. Un
elev filmează din unghiuri diferite toată ora. Materialul filmat va fi vizionat împreună cu elevii,
constituind o baza pentru autoanaliză Timp de lucru -5 minute.

Procedura de lucru:
. Se construieşte pe tema „Învăţare eficientă” un dialog pentru a se fixa cuvintele cheie –
conform fişelor, apoi se stabilesc regulile grupului. Se explică rolul invitaţilor: sprijinirea
creării unei formule ideale pentru învăţare.
Prima întrebare: Cum învaţă elevii în ziua de azi ? Se centralizează răspunsurile invitaţilor şi
elevilor.
Profesorul este cel care realizează medierea unui dialog între invitaţi şi elevi.
Distribuirea unui chestionar de identificare a problemelor de învăţare a celor prezenţi la oră.
Se formulează o concluzie cu ajutorul invitaţilor.
Concluziile vizează: felul în care elevii îşi pot perfecţiona stilul de învăţare.
Se insistă asupra tehnicilor de învăţare şi pe eficienţa memoriei vizuale şi a gândirii proprii.

27
Lecţia 2. Ce stil de învăţare mi se potriveşte?
Obiective:
• Să-şi identifice stilul personal de învăţare
• Să prezinte factorii care favorizează învăţarea, precum şi obstacolele învăţării
Se lucrează pe chestionarele de identificare a stilurilor de învăţare.
Concluzii: există 3 stiluri de învăţare – vizual, auditiv şi tactil-kinestezic
Pentru a conştientiza beneficiile unui stil de învăţare este foarte important să fie
identificaţi factorii care favorizează / blochează învăţarea.

Lecţia 3 Am program de învăţare

Obiective:
• Să identifice aspecte particulare ale învăţării în gimnaziu
• Să construiască planuri personalizate de învăţare
Pornind de la mottoul ”Rădăcinile învăţăturii pot fi amare, rezultatele însă sunt dulci”
elevii vor lucra în perechi pentru identificarea motivele pentru care ei învaţă, precum şi
scuzele pe care le folosesc ca să nu înveţe.
Se discută cu elevii despre importanţa organizării timpului destinat învăţării şi nevoia de
includere în program a pauzelor.
Discuţiile finale se vor centra pe importanţa activităţii de învăţare, nevoia unui orar de lucru,
cunoaşterea unor reguli de învăţare.
Evaluarea se face printr-un jurnalul personal.

Lecţia 4 Învăţ să-mi gestionez memoria

Obiective:
• Să identifice cauzele uitării şi factorii facilitatori ai memorării logice
• Să explice rolul realizării conexiunilor între cunoştinţe pentru memorarea informaţiilor
Un elev este invitat în faţa clasei pentru 2 minute. Apoi, după ce va trece în bancă, colegii săi
descriu desenul de pe tricoul elevului care a stat în faţa clasei, rugându-i să spună de ce nu
au putut descrie fidel desenul. Sunt întrebaţi dacă au întâlnit situaţii similare în experienţa lor,
când nu au putut să-şi amintească şi încearcă să explice cauzele uitării.

28
Elevii vor primi o fişă de lucru şi vor lucra în perechi. Răspunsurile vor fi discutate
accentuând rolul activităţii intelectuale pentru menţinerea unui tonus ridicat al memoriei şi
capacităţii cognitive. Vor trebui să găsească şi alte proverbe similare.
Discuţiile finale vor evidenţia necesitatea de a menţine mintea într-o permanentă muncă de
elaborare de soluţii pentru a fi antrenată să rezolve sarcini dificile răspunzând provocărilor
cotidiene.

Utilizarea camerei video şi folosirea filmului realizat, în direct, ca şi punct de acces pentru
atingerea obiectivelor temei În direct despre învăţare, reprezintă un mijloc de integrare a
tehnologiei în procesul didactic.

Repere teoretice

Unul din principiile fundamentale ale Curriculumului pentru învăţământul liceal

stipulează că “elevii învaţă în stiluri diferite şi în ritmuri diferite”, ei au niveluri diferite de
dezvoltare a abilităţilor şi a motivaţiei. Conştientizarea acestui principiu determină o
schimbare majoră a modalităţii de predare.
Sarcina oricărui profesor este de a forma elevilor săi abilităţi de utilizare independentă
a cunoştinţelor, a deprinderilor dobândite la ore şi a-i motiva pentru autoinstruirea continuă.
Ca rezultat al procesului de instruire, în mod ideal, elevul este cel care trebuie să fie capabil
să-şi fixeze obiectivele, să înveţe, să aplice şi să-şi evalueze propriile performanţe, fără
supervizarea profesorului.
P.Hersey şi K.Blanchard au conceput modelul Leadership-ului situaţional descriind cu
lux de amănunte şi în profunzime procesul de conducere, în multe privinţe similar celui de
predare/învăţare. Aceşti cercetători au descris patru stiluri principale de predare, derivate
dintr-o clasificare a comportamentului unui lider de grup în funcţie de doi parametri:
– centrarea pe realizarea sarcinilor, pe competenţele şi performanţele elevilor;
– centrarea pe “relaţiile umane”, pe motivaţia şi “angajamentul” elevilor.

29
 În conformitate cu aceşti parametri, stilurile de predare se pot încadra în următoarea
schemă:

Fiind prezentate în funcţie de gradul de libertate pe care îl oferă elevului, aceste stiluri
pot fi vizualizate astfel:

Fiecare dintre stilurile de predare poate fi descris printr-un şir de indicatori ce relevă
comportamentul profesorului (aceştia sunt prezentaţi în tabel):

30
 Nu există stil de predare bun sau rău, dar sunt situaţii în care un stil sau altul este
folosit adecvat sau neadecvat. Pentru realizarea obiectivelor disciplinei predate, profesorul
este nevoit să utilizeze toate stilurile, acestea însă trebuie să fie pertinente gradului de
competenţă şi motivării fiecărui grup de elevi.
Astfel, procesul de predare devine un sistem complex de acţiuni şi comportamente.
Sarcina de bază a profesorului la realizarea unui obiectiv este schimbarea stilului de
predare de la direcţionare spre monitorizare, de la monitorizare spre facilitare şi de la
facilitare spre delegare.
Conceptul de stil de învăţare resimte o vitală afirmare şi dezvoltare în educaţia de azi.
Stilul de învăţare este definit ca o caracteristică a comportamentelor cognitive, afective şi
psihologice care servesc ca indicatori relativ stabili asupra felului în care cel care învaţă
percepe, inter-relaţionează şi răspunde la mediu. (definiţia dată de Grupul de lucru învăţării
constituit de Naţional Association of Secundary School Principals, Marea Britanie, şi
enunţată de Keefe si Monk, 1989, redat de Bunch, G, p.111).
Care sunt secretele abordării stilului personal de învăţare? (Pat Wyman, 2004)
• Primul secret pentru a face învăţarea mai rapidă şi mai uşoară este de a înţelege
preferinţele specifice stilului personal de învăţare.
• Al doilea secret se referă la a conştientiza care stil de învăţare creează cea mai
eficientă cale de a înţelege şi de a ţine minte ceea ce alegem să învăţăm.

31
 Aplicaţie

Analizează imaginea de mai jos şi descrie o activitate de învăţare, diferenţiată pentru

emisfera dreaptă şi emisfera stângă şi care să integreze tehnologia.

Temă de reflecţie

• Cum procedezi pentru îmbunătăţirea stilului de învăţare al elevilor , în vederea

obţinerii succesului şcolar, în condiţiile integrării tehnologiei în procesul de instruire?

32
1.5 Centrarea pe elev - semnificaţii, redimensionarea rolurilor
cadrului didactic şi ale elevului; strategii de predare/ învăţare

Provocare

a) Navighează la una dintre următoarele adrese6, vizionează filmul şi imaginează o

activitate de învăţare în care vei face apel la informaţia furnizată de film, în cazul că
predai una dintre disciplinele în cauză sau în cazul în care poţi realiza activităţi integrate
plecând de la acestea.
b) Navighează pe internet şi identifică o adresă care poate fi folosită în scopul indicat mai
sus, pentru alte situaţii decât cele identificate mai sus.

Activitatea va fi descrisă astfel: competenţe specifice vizate; problema propusă spre

rezolvare prin activitatea propusă; sarcini de lucru.

Repere teoretice

Studii realizate în ultimii ani în diverse ţări au arătat că introducerea TIC, în procesul
educaţional contribuie într-o măsură mare la îmbunătăţirea rezultatelor elevilor. În primul
rând, acest lucru se datorează faptului că TIC se adaptează nevoilor de învăţare ale
elevilor şi nevoilor de predare ale profesorilor.
În România anului 2009 exista o reticenţă faţă de regândirea procesului de predare-
învăţare astfel încât tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor să fie parte din acest proces şi
nu doar simple instrumente de lucru. Din acest motiv, majoritatea profesorilor din
învăţământul preuniversitar, care folosesc în acest fel TIC, apelează în cele mai multe cazuri
la prezentări în PowerPoint şi într-o măsură mult mai mică la software educaţional. Însă TIC

6
Procesarea informaţiei şi folosirea acesteia, într-o manieră critică şi sistematică, precum şi
accesarea informaţiei la o adresă electronică reprezintă mijloace de integrare a competenţei digitale;
cu această ocazie se exersează și abilitatea de a înţelege mesaje orale într-o limbă străină.

33
nu se reduce doar la atât. Există o serie întreagă de tehnologii, atât software cât şi hardware
(de exemplu, tablele inteligente – smartboard – care îndeplinesc atât funcţia de video
proiector, cât şi pe cea de tablă normală, care vin în întâmpinarea profesorului şi-l ajută să
lucreze cu elevii.
Utilizarea TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare conduce la creşterea
receptivităţii elevilor precum şi a interactivităţii. Dacă în sistemul clasic elevul ascultă lecţia şi
ia notiţe, prin utilizarea TIC în predare se stimulează atenţia audio-vizuală. Este o foarte
mare diferenţă între explicarea în sistemul clasic a gravitaţiei şi explicarea însoţită de un
suport video în care sunt ilustrate efectele gravitaţiei (http://www.youtube.com/watch?v=O-
p8yZYxNGc&feature=related, http://www.youtube.com/watch?v=17zF_pt-Aeg).
Centrarea pe elev pretinde focalizarea pe învăţare şi dezvoltare şi abordarea învăţării
din perspectiva conţinutului, proceselor şi rezultatelor învăţării. La nivelul proiectării didactice,
centrarea pe elev înseamnă a oferi elevului posibilitatea de a alege ce să studieze şi cum să
studieze prin:
• alegerea anumitor conţinuturi de învăţare de către elevi în funcţie de interesele
personale;
• organizarea conţinuturilor pe principiile învăţării bazate pe rezolvarea de probleme.
Aceasta permite elevului să stabilească anumite obiective de învăţare şi să aibă control
asupra propriei învăţări;
• focalizarea, în formularea finalităţilor pe ceea vor face elevii la finalul lecţiei/disciplinei şi
nu pe conţinutul care trebuie acoperit. Este o practică tot mai des întâlnită şi permite
deplasarea accentului de pe cadrul didactic şi conţinut, pe elev, pe proces şi pe
competenţe.
Prin integrarea tehnologiei elevii vor fi angrenaţi în activităţi de culegere de informaţii de pe
Internet pentru rezolvarea problemelor asignate, vor comunica şi vor colabora. .
Folosind un blog şi nu o pagină simplă de web, profesorul poate primi comentarii şi
întrebări de la elevii săi şi le poate răspunde. Această comunicare vine în sprijinul elevului;
informaţii, adrese utile pentru continuarea studiului în profunzime pot fi postate pe blog.
În felul acesta, se realizează o învăţare asincronă, care nu depinde de răspunsurile
imediate din partea profesorului, aşa cum se întâmplă în cadrul unei ore de curs.
Avantajul materialelor suport şi a lecţiilor în format electronic este acela că elevul poate avea
acces la ele nu doar în timpul orei, când profesorul explică, ci şi după, pentru a relua anumite
aspecte.
Astfel, predarea se prelungeşte şi în afara orele de curs. Din acest motiv, profesorul
34
poate alege să insereze în material diverse sarcini pentru a fi îndeplinite de elevi acasă.

Aplicaţie

Identifică strategiile de predare-învăţare care să asigure centrarea pe elev, dar şi utilizarea

TIC la disciplina pe care o predai.

1.6 Programa şcolară - un produs curricular reglator

Provocare

“Învăţarea bazată pe proiecte este un model de instruire centrat pe elev. Acest tip de
învăţare dezvoltă cunoştinţe şi capacităţi într-un domeniu prin sarcini de lucru extensive, care
promovează investigaţia şi demonstraţiile autentice ale învăţării prin rezultate şi
performanţe. Educaţia prin metoda proiectului este orientată de întrebări cheie care fac
legătura între obiectivele de referinţă/competenţele specifice şi capacităţile cognitive de nivel
superior ale elevilor în contexte din viaţa reală.”
(http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/Design/)

Studiu de caz

Ce ţinte atingem prin integrarea tehnologiei în procesul didactic?

În exemplul următor7 se prezintă o activitate de învăţare de tip proiect care conduce
la dezvoltarea competenţei digitale; procesarea şi utlizarea informaţiei, într-o manieră
sistematică, precum şi accesarea informaţiei la o adresă electronică reprezintă mijloace de
integrare a tehnologiei în activitatea didactică

7
Exemplul folosit este creat de Gabriela Noveanu în cadrul cursului Intel Teach – Instruirea în societatea
cunoaşterii
35
Tema proiectului: Organizarea elementelor în tabelul periodic, clasa a IX-a, Chimie, 14 ore
1. Planificarea activităţii
a. Obiectivele sunt:

- Să te documentezi cu privire la succesiunea paşilor de urmat la adresa

http://dwb.unl.edu/chemistry/dochem/DoChem080.html (termen: lecţia 3);

- Să investighezi comportarea gazelor în vederea conceptualizării caracterului particular al

materiei (termen: lecţia 4);

- Să colectezi informaţii legate de difuzia celor 2 gaze prin observări calitative şi

cantitative (termen: lecţia 3)

- Să prezinţi rezultatele investigaţiei într-o publicaţie (termen: lecţia 4);

- Să aplici grila de evaluare criterială a investigaţiei în timpul prezentării celorlalte grupe (termen:
lecţia 5);
2. Realizarea produsului – o publicaţie electronică (termen: lecţia 4);
3. Prezentarea produsului – termen: lecţia 5.

Proiectul realizat de elevi, pe parcursul unităţii de învăţare este o publicaţie electronică - o

broşură. Reprezintă, de fapt, prezentarea investigaţiei Cum se deplasează gazele? din cadrul
proiectului Organizarea elementelor în tabelul periodic. Investigaţia este realizată pentru a se
putea face o comparaţie între solide, lichide şi gaze din punctul de vedere al nivelului de
organizare al particulelor componente.

36
Să analizăm!
Activităţile de învăţare prezentate sunt elaborate ca parte a unităţii de învăţare ”Organizarea
elementelor în Tabelul periodic”. Această unitate este cuprinsă în planificarea calendaristică
pentru disciplina Chimie, clasa a IX-a.

37
Rezumatul unităţii de învăţare:
Această unitate reprezintă un punct de plecare in studiul chimiei, clasa a IX-a, si este
destinat descoperirii şi fundamentării teoretice a aranjamentului elementelor în Tabelul
periodic.
Investigând difuzia a doua gaze (amoniac şi acid clorhidric) conştientizează natura
particulară a materiei, faptul că starea gazoasă se poate caracteriza printr-o stare de
dezordine mai mare decât a celorlalte stări de agregare. De asemenea, identifică faptul că,
viteza de difuzie diferită evidenţiază două substanţe chimice diferite şi verifică experimental
că, viteza de difuzie a unui gaz este invers proporţională cu masa molară a acestuia.
Studiind comportarea chimică a sodiului si a clorului pot descoperi natura diferită a
elementelor chimice. Se realizează predicţii asupra unor proprietăţi ale fierului şi cuprului, *şi
se investighează proprietăţile cuprului, independent, în scopul verificării predicţiilor. Ţinând
cont de noile achiziţii, elevii vor reuşi să generalize asupra proprietăţilor metalelor, definind
astfel caracterul metalic. Investigând proprietăţile clorului pot defini caracterul nemetalic.
Explorează un fragment din Tabelul periodic şi pe baza structurilor/ *configuraţiilor
electronice ale unor elemente, identifică criteriul organizării elementelor în grupe şi perioade.
Explorează Tabelul periodic/ seturi de elemente şi pe baza identificării modelului de variaţie
a unor proprietăţi periodice fizice fac predicţii asupra modelului aranjării elementelor/
*proprietăţilor unor elemente/ *configuraţiilor electronice ale unor atomi.
Se documentează pe teme legate de istoricul descoperirii unor metale şi/sau a modalităţilor
(semnificative) de aranjare a elementelor în Tabelul periodic.

Competenţe specifice vizate: 1.1. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un
context dat; 1.2.Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi,
ioni, molecule; 2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici,
proprietăţi, relaţii; 2.2. Colectarea informaţiilor prin observări calitative şi cantitative; 2.3.
Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme,
date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate; 4.1 Modelarea conceptelor,
structurilor, relaţiilor, proceselor, sistemelor

Întregul demers urmat de elevi evidenţiază activităţi de planificare, organizare, conducere, analiză,
comunicare, revizuire, evaluare, precum şi de înregistrare a rezultatelor; produsul final reprezintă
o demonstraţie asupra nivelului de atingere a unui set de deprinderi constitutive ale competenţei
Iniţiativă şi antreprenoriat. Totodată, prin produsul respectiv elevii demonstrează şi competenţe de
38
comunicare în limba maternă şi în limbă străină, competenţe matematice,dar şi niveluri de
performare a competenţelor disciplinare - normate de programa şcolară.

Repere teoretice

Noul model de proiectare didactică este centrat pe distribuirea conţinutului disciplinei

pe unităţi, ordonate într-o anumită succesiune şi care urmează să fie abordate în decursul
unui semestru sau an şcolar – denumite unităţi de învăţare.
O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă, care are
următoarele caracteristici:
- determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea
unor obiective de referinţă;
- este unitară din punct de vedere tematic;
- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
- se finalizează prin evaluarea sumativă;
- este stabilită de către profesor.
Detaliem în continuare cele patru etape ale proiectării demersului didactic.
• Lectura programei şcolare
• Stabilirea unităţilor de învăţare
• Planificarea calendaristică orientativă
• Proiectarea unităţilor de învăţare

Lectura programei şcolare şi planificarea calendaristică reprezintă premisele actului

didactic eficient. Proiectarea secvenţială a unităţilor de învăţare, cuprinde:
- identificarea competenţelor/obiectivelor de referinţă şi notarea acestora;
- selectarea, din programă, a conţinuturilor necesare; apar aici inclusiv detalieri de
conţinut necesare în explicitarea unor parcursuri pedagogice, respectiv în cuplarea
lor la baza proprie de cunoaştere a elevilor (la ceea ce deja au învăţat);
- analiza resurselor, respectiv specificări de timp, loc, forme de organizare a clasei,
logistică didactică necesară, metodologie, identificarea nevoilor de învăţare ale
elevilor (nivelul iniţial) etc.;

39
 - determinarea activităţilor de învăţare care facilitează formarea/dezvoltarea
competenţelor urmărite; de regulă, sunt cele din programa şcolară pe care profesorul
le completează, le modifică sau chiar le înlocuieşte cu altele în funcţie de obiectivele
propuse;
- stabilirea instrumentelor de evaluare şi apoi construirea lor.

Schema conceptuală a oricărei proiectări didactice la nivel de unitate de învăţare

este, în principiu, următoarea:
• identificarea obiectivelor/competenţelor - de ce voi face?
• selectarea conţinuturilor - ce voi face?
• analiza resurselor - cu ce voi face?
• stabilirea activităţilor de învăţare - cum voi face?
• stabilirea instrumentelor de evaluare - cât s-a realizat?

Proiectul unităţii de învăţare poate fi întocmit pornind de la următoarele rubrici:

Şcoala------- Clasa------------
Disciplina--------- Nr. ore/săpt.---------
Săptămâna------------
Proiectul unităţii de învăţare
Unitatea de învăţare-------------------
Nr. ore alocate-------------------------
Conţinuturi Obiective Activităţi Resurse folosite Modalităţi
(subteme/detalieri de de învăţare de evaluare
de conţinut) referinţă / Competenţe /
specifice instrumente

Se urmăreşte corelarea elementelor, pe orizontală, obiective de referinţă/competenţe

specifice, conţinuturi, prin activităţi de învăţare specifice , cu resursele adecvate.
Concomitent cu proiectarea demersului de predare–învăţare şi în concordanţă cu
acestea se proiectează şi activitatea de evaluare, aşa încât să fie evidenţiat nivelul de
performare al competenţelor/capacităţilor înregistrat de elevi. Se recomandă specificarea
instrumentului de evaluare (test docimologic, lucrare de control, activitate de evaluare prin
activităţi practice, fişă de observare, jurnal de reflecţie, listă de verificare a progresului etc.),

40
momentul evaluării. La finalul unităţii de învăţare se va programa o oră de evaluare
sumativă.
După proiectarea unei unităţi de învăţare se poate aplica lista de verifcare, de mai
jos, pentru identificarea aspectelor care pot fi îmbunătăţite.
Listă de verificare – unitate de învăţare

DA/NU Elemente componente Întrebări

Competenţe specifice Sunt în număr corespunzător?

/Obiective de referinţă
Sunt corelate cu tema?

Sunt adecvate nivelului de cunoştinţe şi vârstei

elevului?
Conţinuturile Sunt corelate cu competenţele specific/obiectivele de
referinţă?
Sunt o resursă cuprinzătoare pentru competenţele
specifice/obiectivele de referinţă?
Sunt organizate articulat, sistemic?

Sunt organizate astfel încât să se cumuleze şi să

permită progresul?
Activităţile de învăţare Duc la dezvoltarea competenţelor/capacităţilor
propuse?
Pot fi derulate efectiv în clasă?

Permit învăţarea în cooperare?

Presupun activitatea nemijlocită a elevului?

Programa şcolară a unei discipline se poate publica on-line – pe situl clasei, pe pagina
personală sau pe blogul personal - îmbogăţită cu trimiteri bibliografice asigurând, de fapt,
elevului un nou punct de acces la conţinutul educaţional pe care el trebuie să-l asimileze.
Un profesor ar putea să afişeze şi materiale suport, şi activităţi diferenţiate pe diferite
criterii, sau link-uri către asemenea resurse. Inclusiv notele elevilor la evaluări le poate
include într-o secţiune separată.
Un rol foarte important, privind din perspectiva unui profesor, îl are accesul la
informaţie. Multitudinea de surse potenţiale din Internet va face posibilă identificarea de
41
situaţii similare şi de a descoperi cazuistică şi exemple de buna practică pentru aproape
orice problemă pe care o întâmpină în activitatea sa. Este necesar în acest sens ca
profesorul să aibă competenţe de comunicare într-o limbă străină, în special limba engleză,
ţinând cont că majoritatea informaţiei disponibilă pe Internet este în limba engleză
(http://www.internetworldstats.com/images/languages2009.png ).

Studiu de caz

Activităţi de învăţare centrate pe utilizarea tehnologiei

Un exemplu de utilizare a tehnologiilor în cadrul lecţiei este cel al unui profesor de
limba franceză care doreşte să le predea elevilor substantivul.
Scenariul de predare regândit de profesor este următorul:
(1) apelează la o prezentare cu ajutorul calculatorului şi a unui video-proiector.
(2) se foloseşte de resurse găsite pe Internet: texte în franceză fie de pe site-urile unor
reviste pentru tineri din Franţa, fie de pe site-urile ziarelor franceze, fie de pe site-urile pentru
învăţarea limbii franceze (de ex., http://www.bonjourdefrance.com/, http://lexiquefle.free.fr/,

http://www.tv5.org/TV5Site/enseigner-apprendre-francais/accueil_enseigner.php).

42
 http://lexiquefle.free.fr/vocab.swf
După ce elevii au exersat circa 10 minute în felul acesta, profesorul apelează din nou
la Internet pentru a-i obişnui pe elevi cu limba franceză vorbită şi nu doar scrisă. Pentru asta
fiecare elev va accesa pe calculatorul din faţa sa o pagină web unde există un fişier audio şi
textul corespunzător. Elevii au căştile pe urechi şi pot să asculte în linişte accentul nativului şi
să meargă cu cursorul pe anumite cuvinte pentru a testa dacă au identificat corect
substantivele din textul lecturat.
(3) La final, profesorul revine la prezentarea iniţială şi verifică în circa 10 minute dacă elevii
au reţinut cuvintele noi şi cum se formează singularul şi pluralul substantivelor în limba
franceză

Aplicaţie

1. Adaugă în pagina de Internet a şcolii, programa şcolară a disciplinei pe care o predai la

una din clase, unităţile de învăţare şi planificarea calendaristică. Introdu pentru fiecare
unitate de învăţare cel puţin două materiale suplimentare pe care elevii să le studieze acasă.
2. Construieşte o activitate de învăţare în care integrezi tehnologia.
43
1.7 Evaluarea cu ajutorul TIC. Evaluarea produselor multimedia

Provocare

Atunci când planificăm evaluarea pentru o unitate de învăţare, o serie de întrebări trebuie să-
şi găsească răspunsul:
o Ce strategii de evaluare voi folosi pe parcursul unităţii de învăţare?
o Ce metode/instrumente de evaluare voi folosi pentru a identifica care sunt nevoile
de învăţare pentru unitatea de învăţare?
o Care sunt produsele sau performanţele practice pe care elevii le vor demonstra la
finalul unităţii?
o Ce metode/ instrumente voi utiliza pentru a evalua înţelegerea şi învăţarea, la final?
o Ce metode/instrumente voi folosi pentru monitorizare în scopul încurajării
managementului personal şi progresului elevului, în timpul activităţii independente
sau în grup?
o Ce metode/ instrumente de evaluare vor ajuta elevii să reflecteze la propria
învăţare?
o În ce moduri voi evalua gândirea de nivel superior în această unitate de învăţare?

Repere teoretice

Evaluarea – ca demers prin care se apreciază, se realizează diagnoza sau se

identifică achiziţiile elevului pentru a releva în ce măsură sunt realizate obiectivele prevăzute
– devine parte integrantă a procesului educaţional; evaluarea trebuie să reflecte diversitatea
şi specificitatea obiectivelor disciplinare, iar instrumentele ei să fie fidele, viabile şi să reflecte
specificitatea disciplinei.
Atunci când, pe parcursul instruirii, învăţarea elevilor este evaluată printr-o
multitudine de tehnici utilizându-se o multitudine de instrumente, unele dintre anxietăţile
datorate notelor pot fi îndepărtate; utilizarea unei largi varietăţi de instrumente de evaluare,
continuu, pe parcursul ciclului de instruire poate furniza informaţie mult mai valoroasă, atât
profesorilor, cât şi elevilor. Evaluările multiple se realizează prin aplicarea pe parcursul
44
unităţii de învăţare a unei diversităţi de instrumente, care se fac cunoscute elevilor, care
informează frecvent elevii despre punctele lor slabe şi tari, pregătindu-i pentru notele finale la
proiecte/activităţile de cercetare; dacă elevii au dificultăţi cu o deprindere/strategie/subiect
anume, atunci la evaluarea finală de produs, nu va fi prima dată când vor fi auzit despre
aceasta.
Utilizând TIC în evaluare, s-a observat că spaima rezultatului pe care trebuie să-l
obţină dispare aproape în totalitate pentru că atenţia elevului se mută de la coala albă
înspre modul de prezentare a conţinutului testării, implicit deci şi asupra conţinutului.
În plus, evaluările cu ajutorul TIC eficientizează în mod considerabil modul cum sunt
testaţi elevii; nu mai se pierde timp cu scrierea subiectelor sau cu corectarea unui număr
considerabil de lucrări care, de mai multe ori, pun probleme serioase legate de descifrarea
scrisului.
Nu este de neglijat posibilitatea de a avea evaluarea integrată într-un sistem de
management al educaţiei (LMS – Learning Management System), iar acest lucru să permită
afişarea notelor elevilor de la o anumită clasă într-o pagină specială, sub formă de tabel, fără
ca profesorul să stea să calculeze separat nota pentru fiecare elev în parte. Toată această
muncă o face direct sistemul, iar astfel evidenţa notelor este mult mai clară.

Exemplu de evaluare pe platforma AeL Educaţional

Conţinutul testelor şi rezultatele evaluării pot fi publicate on-line pe site-ul sau blog-ul
profesorului pentru ca elevii să poată reveni, dacă doresc, asupra lor şi să se auto-
corecteze. Rostul testelor nu este să le acorde note mici elevilor pentru că nu au învăţat, ci
45
să-i ajute să înveţe. De aceea, publicarea lor on-line este un beneficiu pentru profesor.
Publicarea lor on-line se poate face după finalizarea evaluării la toate clasele unde profesorul
respectiv predă.

Produsele multimedia educaţionale – prezentări, publicaţii electronice (afişe, fluturaşi,

broşuri, buletine informative, ziare etc.), situri wiki şi bloguri - se realizează cu ajutorul
tehnologiei informaţiei şi a comunicării.
Prezentările – sunt materiale descriptive, îmbogăţite cu imagini, materiale video-audio,
diagrame, legături către alte surse (via Internet). Microsoft PowerPoint este aplicaţia prin
care puteţi realiza prezentări variate.
Publicaţiile – sunt destinate comunicării bazate în mare măsură pe text, îmbogăţită cu
imagini, grafice etc.
Siturile wiki şi blogurile vor fi prezentatate în capitolul II.
Evaluarea acestor produse multimedia se realizează cu ajutorul unei multitudini de
instrumente care vizează atât produsul, cât şi procesul: fişe de observare, grile de evaluare
criterială, liste de verificare, jurnale de reflecţie etc.

Studiu de caz

Cum evaluăm proiectele multimedia?

Un exemplu de prezentare8 – proiect multimedia de realizat de către elevii clasei a VII-a, ca

urmare a studiului unităţii de învăţare ”OMUL, SOCIETATEA ŞI RELAŢIILE INTERPERSONALE”,
aria curriculară ”Om şi Societate” este prezentat mai jos.

8
Proiect realizat de profesor Dima Maria, Școala nr. 92, București, în cadrul proiectului structural ”Instruirea în
societatea cunoașterii”
46
 „ Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în drepturi . Ele sunt
înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă
de altele în spiritul fraternităţii „ .
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului ( 10 decembrie 1948 )

DREPTURILE OMULUI
Realizat :

Matei Cătălina – clasa aVII-a

Niţă Marian – clasa aVII-a
Olteanu Constantin – clasa aVII-a
Barbu Denisa – clasa aVII-a

10 decembrie este Ziua internaţională a drepturilor omului.

CINE SUNTEM?
Membrii unui grup de bloggeri

CARE ESTE MISIUNEA NOASTRĂ?

Dezbatem problema respectării drepturilor omului şi găsim soluţii pentru
încălcarea respectării drepturilor omului.
Ne punem întrebarea:
Cum ar fi lumea dacă nu ne-am respecta drepturile?

ÎN CE SCOP?
Cum sunt respectate drepturile omului în lume?
Cum poate influenţa respectarea/nerespectarea drepturilor omului viaţa
individului?
Ce putem face pentru respectarea drepturilor omului?

47
 - Sunt Cătălina, elevă în clasa a VIIa la Şcoala Nr. 92 din
România. Vă scriu în numele grupului “Optimiştii” . Grupul nostru
are patru membri: Marian Niţă, Constantin Olteanu, Denisa Barbu
şi eu Cătălina Matei. Suntem în aceeaşi clasă. Pentru că avem în
dezbatere problema respectării drepturilor omului la civică ne
intereasează ce studiaţi voi în ţările voastre? Sunt respectate
drepturile omului în ţările voastre?

- Mă numesc Émile, sunt elev în

- Eu sunt Antonino din Milano, studiez la
şcoală despre drepturile omului. Mă
interesează foarte mult această problemă,
chiar dacă unora le par distrat, nepăsător.
Îmi place muzica, cânt la chitară şi mă
bucur de acest drept la maxim. Familia
mea mă sprijină şi-mi asigură toate
condiţiile.
clasa a VII -a la o şcoală din Paris.
Şi noi studiem la şcoală despre
drepturile omului.
- Eu, Darrin, sunt un englez mândru
de originea, cultura poporului meu.
De multe ori am discutat la şcoală
depre această problemă cu
profesorii şi colegii mei. Mi-aţi face o
mare bucurie dacă aţi accepta
invitaţia mea la un workshop pe
care-l vom organiza în campus, în
luna mai. Tema este “Tinerii şi
cariera”

- Foarte interesant! Pentru mine nu

este nici o problemă de a veni.
Părinţii mă susţin financiar, dar cum
facem cu viza? Din cîte ştiu Regatul
-Nu aveţi nevoie de viză. Se poate Unitintra
şi Irlanda nu au semnat acordul
pe bază de paşaport. Oricum veţide primi
implementare a spaţiului
invitaţii din partea organizatorului,Schengen pe teritoriul lor.
Action Space Mobile, doamna Mary
Turner, UK. Este un proiect finanţat de
Uniunea Europenă. Cheltuielile de
transport, cazarea şi masa vor fi
suportate de organizator.

- Mulţumim foarte mult! Noi nu

putem ieşi din ţară decât însoţiţi de
un adult cu procură de la părinţii
noştri.

- Au fost prevăzute în proiect sume pentru deplasarea tinerilor

şi a profesorilor implicaţi.

48
 -Şi eu sunt interesat, ţinând cont că îmi doresc să devin muzician . În
muzica şi versurile cântecelor mele voi pleda pentru respectarea
drepturilor tuturor. Îmi doresc, pe viitor să nu mai fie situaţii în care unii
oameni să-i facă pe alţii să sufere. M-am gândit să am o intervenţie pe
tema : Muzica şi omul.

-Eu îmi doresc să devin un mare ecolog. Vreau prin activitatea mea să
lupt pentru apărarea dreptului esenţial al omului, dreptul la viaţă. Oare
cum ar putea exista viaţă, dacă mediul nu este protejat? Eu voi pune
în discuţie tema “Oikos Terra”, casa noastră Pământul. Ce poate fi
mai interesant decât să poţi considera Pământul, propria casă?
- Pentru că în ţara mea s-a dat Declaraţia Drepturilor Omului şi
ale Cetăţeanului în anul 1789 , am toată libertatea să-mi exercit
dreptul de cetăţean.

- Noi, “Optimiştii” iubim foarte mult literatura, suntem şi membrii unui

cerc literar, unde punem în discuţie diverse teme. Chiar săptămâna
aceasta am discutat despre subiectul : Literatura şi drepturile omului.

- Un lucru câştigat de noi, românii,

după revoluţie este libertatea
cuvântului. În literatura noastră
găsim multe astfel de exemple.
Doresc să vă facem şi vouă
cunoscut un astfel de exemplu:

Calul: Sărut mânuţele, distinsă doamnă! Vă reamintesc

respectuos că sunt calul unui mare luptător pentru drepturile
omului. Nu sunt o simplă vită de povară. Şi apoi, vă mărturisesc: trebuie să umblu în două
picioare. Anul acesta, de la bugetul central mi s-au repartizat numai două potcoave...
Făt-Frumos: Două potcoave, ai ? Asta numai din vina acelor neisprăviţi de la Isprăvnicie.
Un cal serios primeşte două potcoave. Şi asta, în ţara în care puricii se potcovesc cu
nouăzecişinouă de ocale de fier...
“Pacea cu zmeii”, scenariu de Valeriu Butulescu

49
 Surse bibliografice

1. Manuale alternative de cultură civică pentru cls. 7

2. Constituţia României
3. www. radford.edu
4. http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/declaratia_drepturilor_
omului
5. http://www.apador.org

Grilă de notare9
Acordaţi fiecărui grup o notă între 1 şi 5 (5 este cea mai mare notă)!
Grup _____________________________ Data _________
Proiect _____________________ Evaluator ___________________

CONŢINUT SCOR COMENTARII

Tema propusă cercetării este 5
identificabilă.
Prezintă tema aşa cum ai
înţeles-o în secţiunea Comentarii.
Informaţiile sunt interesante, 5 1)
folositoare în viaţa reală.
Scrie două lucruri pe care le-ai
învăţat sau le-ai găsit interesante în 2)
secţiunea Comentarii.

Notează pe o scară de la 1 la 5 5

9
Instrument, tradus, de pe situl http://educate.intel.com/assessing/PersonalLibraryPage.aspx, adaptat, în vederea
asigurării specificităţii, în legătură cu unitatea de învăţare prezentată
50
logica paşilor parcurşi în identificarea
problemei şi realizarea ei.
Scrie un motiv care justifică nota ta.
Prezentarea se adresează uneia din 5
întrebările unităţii:
Cum sunt respectate drepturile
omului în lume?
Cum poate influenţa
respectarea/nerespectarea
drepturilor omului viaţa individului?
Ce putem face pentru respectarea
drepturilor omului?
Răspunde la întrebarea respectivă
folosindu-te de prezentarea grupului
evaluat.
Prezentarea face apel la conceptele 5
studiate în cadrul unităţii?
La care dintre ele?
PREZENTARE ŞI ORGANIZARE
TIC este folosit pentru a face 5
proiectul mai interesant.
Informaţia este prezentată într-o 5
înlănţuire logică.
Prezentarea indică o evidenţă clară a 5
documentării şi nu sunt evidenţiate
erori de folosire a surselor sau de
prezentare. Sursele sunt citate.

Acest instrument poate fi utilizat atât în procesul de evaluare, cât şi în autoevaluare sau în
interevaluare şi vizează evaluarea produsului – o prezentare, cât şi performarea prezentării
orale a conţinutului prezentării power point.

Resurse utile
http://www.cniv.ro/2008/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaC/sectiuneaC_lucrarea14.pdf
prezentare a unor aspecte metodico-didactice şi a unor recomandări practice de evaluare
folosind mediul AeL
51
http://www.cniv.ro/2008/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaC/sectiuneaC_lucrarea23.pdf
prezentare a platformei Easy-Learning (http://easy-learning.neuro.pub.ro/) disponibilă în
cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, şi vă puteţi face o idee cu privire la cum arată o
platformă de evaluare integrată
http://myschool.ro/ - forum cu rezolvări la exerciţiile din manualele de liceu
http://matematik.ro/ - pagina web a unei profesoare de matematică din judeţul Sibiu şi care
conţine exerciţii de matematică pentru gimnaziu (organizat sub formă de forum)
http://teste.haios.ro/ - website cu teste grilă pentru diverse materii
http://www.englezaonline.ro/ - website care conţine şi o secţiune cu teste on-line
http://www.profuderomana.ro/ - website care are secţiune cu teste de gramatica limbii
române propuse la examenele de admitere la diferite universităţi

52
 Jurnal de curs

ce am învăţat
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
ce aplic
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
ce mai vreau să ştiu
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………

53
 2. Instrumente de comunicare şi colaborare

La finalul acestei unităţi de învăţare vei fi capabil să:

– facilitezi accesul echitabil, pentru toţi elevii, la resursele tehnologice
– utilizezi tehnologia pentru a comunica şi colabora cu colegii, părinţii şi comunitatea în
scopul stimulării învăţării elevilor
– utilizezi tehnologiile pentru colectarea şi analiza datelor, precum şi comunicarea
rezultatelor
– aplici metode multiple de evaluare pentru a determina utilizarea corespunzătoare a
tehnologiei în vederea învăţării şi comunicării

2.1. Instrumente de comunicare prin Internet: căutarea şi

utilizarea informaţiei, mesaje instant, grupul yahoo, skype

Provocare

Integrarea tehnologiilor în procesul educaţional, atrage după sine mai mult decât utilizarea
softurilor educaţionale şi nu înseamnă numai utilizare exclusivă în scop de informare. O serie
de întrebări sunt încă o provocare:
o Cum pot utiliza Internetul pentru a sprijini predarea şi învăţarea elevilor?
o Ce înseamnă o căutare eficientă pe Web?
o Cum pot fi utilizate la clasă instrumentele de comunicare prin Internet? În ce scop?
o Există reguli de comportament pe Internet? De ce trebuie să respectăm aceste
reguli?
o Ce aduce nou învăţarea pe Web (wiki, blog)?

54
 Repere teoretice

Pentru a-şi desfăşura activitatea profesională, pe lângă pregătirea de bază primită în

cadrul studiilor realizate, trebuie să ne menţinem la curent cu noile informaţii apărute în
domeniu, sa ne documentăm. Pe lângă domeniul nostru de bază, întotdeauna în
desfăşurarea activităţii profesionale, intervin şi alte domenii/subiecte pentru care nu avem
competenţe sau despre care nu avem informaţii de multă vreme şi pentru această situaţie
trebuie să ne documentăm. În general, metoda clasică de documentare era aceea de a citi
diverse materiale tipărite despre subiectul care ne interesează, participarea la diverse
seminarii şi conferinţe asupra subiectului de interes şi comunicarea în cadrul unor grupuri
profesionale restrânse.
În ultimii 20 ani, regulile documentării au fost brusc schimbate de apariţia Internetului
şi de înlesnirea procesului de identificare a materialelor de documentare şi suport pe care
acesta îl oferă. Informaţiile, greu de obţinut altminteri, acum se află doar la un click distanţă.
Internetul a revoluţionat societatea modernă ca nici o tehnologie până la acest moment.
Înainte de a ajunge la modelul pe care il cunoaştem acum, a început ca o reţea a
Departamentului de Apărare al SUA – ARPAnet. Acolo s-au pus bazele primelor protocoale
de comunicare între calculatoarele conectate la reţea, astfel încât să se poată realiza
schimbul de date. Alte agenţii şi universităţi au preluat ideea de protocoale de comunicare
pentru a rezolva problema schimbului de informaţii între cercetătorii lor precum şi nevoia de
a acoperi un teritoriu destul de mare şi, astfel în 1986 a luat fiinţă NSFNET (National Science
Foundation Network) care a conectat primul centru de supercalculatoare la o viteza de
56,000 biţi/secundă (viteza actuală a unui modem de dial-up obişnuit). Numărul de utilizatori
a crescut de la 2000 în 1985 la peste 2.000.000 în 1991, în prezent vorbind de aproape 2
miliarde de utilizatori10.
Web-ul (World Wide Web sau WWW - pânza de păianjen mondială) este unul dintre
cele mai interesante servicii oferite de reţeaua Internet, fiind instrumentul care a revoluţionat
accesul la Internet. Web-ul este mai mult decât o simplă reţea de calculatoare care se
bazează pe tehnologiile Internet, el permite utilizatorului unui calculator să acceseze
informaţii aflate pe un alt calculator din reţea, fiind un sistem client / server. Apărut în 1989 la
CERN, din necesitatea de a permite cercetătorilor din întreaga lume să colaboreze utilizând

10
http://www.internetworldstats.com/stats.htm
55
colecţii de rapoarte, planuri, desene, fotografii şi alte tipuri de documente aflate într-o
continuă modificare, Web-ul a făcut din Internet o reţea accesibilă tuturor celor care sunt
conectaţi. Tim Berners-Lee, coordonatorul proiectului este considerat şi astăzi “părintele
Internetului”. În prezent Tim Berners-Lee11 este preşedintele Consorţiului World Wide Web
(W3C), un forum tehnic internaţional care, împreună cu Internet Advisory Board, defineşte
standardele WWW.

2.1.1. Accesarea Internetului cu ajutorul browserelor

Serviciul World Wide Web (WWW) a fost creat în 1989 în Elveţia la Centre European
de Recherche Nuclaire(CERN) şi a fost proiectat pentru a permite fizicienilor din întreaga
lume să-şi comunice între ei informaţiile. Acest serviciu prezintă avantajul că uşurează
căutarea pe Internet prin stabilirea unor legături între informaţii şi permite căutarea în întreg
spaţiul Internet. WWW – încapsulează opţiunile de meniu direct în text. Opţiune de meniu
reprezintă o referinţă către o sursă de informaţie de pe acelaşi calculator sau de pe un alt
calculator. Această metodă este cunoscută sub numele de hypertext. Opţiunile de meniu
încapsulate pot uşura selectarea, deoarece textul în jurul opţiunii poate completa contextul.
Când serviciul de navigare afişează un text, utilizatorul poate să citească toată informaţia
sau poate să cerceteze printre termenii evidenţiaţi şi să selecteze unul din aceşti termeni
pentru a obţine mai multă informaţie.
Serviciul Web funcţionează pe baza modelului server – client în care serverul este
calculatorul pe care se găsesc unul sau mai multe site-uri Web, iar clientul este calculatorul
de pe care se emite cererea de informaţii. Pe calculatorul server este instalat un program
care administrează documentele Web şi care le pune la dispoziţia clienţilor atunci când
aceştia le cer. Pe calculatorul client Web este instalat un program de explorare a zonelor
Web numit browser, care îi permite utilizatorului să cerceteze zonele Web şi să ceară unui
server Web o informaţie.
Browser-ul este programul client folosit pentru a avea acces la serviciul Web.
Serviciul de navigare Web foloseşte interacţiunea client – server. Utilizatorul lansează în
execuţie un browser de pe calculatorul propriu şi interacţionează cu programul de navigare
de pe server pentru a controla selectarea şi afişarea informaţiei. Programul client specifică
adresa iniţială din Internet a informaţiei pe care programul de navigare o va căuta.

11
http://en.wikipedia.org/wiki/Tim_Berners-Lee
56
 Facilităţi oferite de un browser:
 urmărirea legăturilor dintre documentele html;
 deplasarea printre documentele html din serviciul WWW, din alte servicii sau
de pe calculatorul propriu şi vizualizarea lor;
 copierea informaţiilor în fişiere de pe propriul calculator;
 folosirea unui mecanism de căutare a informaţiei;
 accesul la celelalte servicii de informare;
 accesul la alte servicii Internet;
 folosirea semnelor de carte (bookmark) şi a istoricului pentru regăsirea rapidă
a informaţiilor.

Cele mai cunoscute browsere sunt:

Internet Explorer – creat de Microsoft este

inclus ca program utilitar în sistemul de
operare Windows. Ultima versiune 9.0

Opera- www.opera.com

57
MozillaFirefox- www.mozilla.org

Safari (pentru sisteme Apple)

Chrome – dezvoltat de Google

https://chrome.google.com

2.1.2. Motoare de căutare

Cantitatea uriaşă de informaţie din Internet a adus şi necesitatea organizării acesteia.
Astfel, încă de la început, au apărut programe concepute pentru a indexa informaţiile şi a
facilita accesul utilizatorului la acestea. Un motor de căutare execută următoarele operaţiuni:
• Strângerea datelor din mediul Web
• Indexarea datelor
• Funcţiile de căutare
Pentru a strânge informaţii din mediul Web, motoarele de căutare se folosesc de
programe numite spider (păianjen) al căror rol este să urmărească toate link-urile pe care le
58
găsesc atunci când vizitează o locaţie web. În plus, pentru adresele deja stocate în bazele
de date ale motorului de căutare, spiderii verifică periodic pentru a putea dispune permanent
de informaţie actualizată.
Conţinutul fiecărei pagini vizitate este analizat şi se determină automat cum trebuie
să fie indexat după reguli de proprietate. Fiecare motor de căutare are propriul său algoritm
la fel cum are şi proprii săi utilizatori şi simpatizanţi. Dacă în primii ani ai Internetului
utilizatorul avea posibilitatea să verifice rezultatele căutării pentru a putea să identifice care
dintre ele se adaptează cel mai bine cerinţelor sale, în prezent, a căuta pe internet este un
exerciţiu destul de dificil atunci când doreşti să obţii în timp util o informaţie necesară.
Primii care au reuşit să satisfacă această nevoie a utilizatorului final au fost cei de la
Google, al căror motor de căutare apărut în 2001 a devenit brusc numărul 1 pe o piaţă în
care existau câţiva mari jucători cu o tradiţie în spate (Yahoo, Altavista etc). Introducerea
sistemului de ranking ca şi a altor facilităţi adiacente motorului de căutare, au transformat
Google într-un lider detaşat al spaţiului Web, ajungându-se chiar şi la identificarea căutării pe
net cu verbalizarea numelui (“to google”). În prezent se pot folosi şi motoare de căutare
alternative: Bing, Altavista etc.
Dată fiind multitudinea informaţiilor, rezultatele procesului de căutare pot fi irelevante
din perspectiva aşteptărilor. Tocmai pentru a face ca cel care apelează un proces de căutare
să fie mulţumit, motoarele de căutare au introdus diverşi algoritmi care organizează
rezultatele căutării în funcţie de anumite repere. O căutare poate fi simplă prin introducerea
unui cuvânt cheie în zona de căutare sau poate fi complexă prin utilizarea unor operatori
booleeni (and, or, not), semne speciale (+, “”) sau chiar prin completarea unor formulare de
căutare avansată.
În ceea ce priveşte domeniul nostru de interes, căutarea este esenţială pentru cei
implicaţi în educaţia persoanelor cu nevoi speciale. În lume există foarte multe cazuri de
bună practică în acest domeniu şi s-au format deja comunităţi de învăţare prin care se
diseminează experienţele căpătate.
De asemenea trebuie să ţinem cont şi de localizarea căutării. Conţinutul în limba
română pe tema accesibilităţii şi a tehnologiilor asistive este destul de sărac. Este indicată în
acest caz căutarea în engleză (chiar este sugerată de către motorul de căutare). Ţinând cont
că la baza traducătoarelor stau algoritmi de inteligenţă artificială, este foarte posibil ca într-un
viitor apropiat traducerea să aibă o acurateţe suficient de bună pentru a se înţelege marea
majoritate a informaţiei de pe pagină.

59
 2.1.3. Comunicarea prin Internet
Comunicarea este o funcţie importantă a reţelei Internet prin care se realizează transferul
de mesaje şi de fişiere între calculatoarele din reţeaua Internet.
Această funcţie se realizează prin mai multe servicii, fiecare serviciu fiind orientat spre un
anumit tip de comunicare. Unele servicii de comunicare permit numai transferul mesajelor
sau numai transferul fişierelor, altele permit ambele tipuri de transfer. Unele servicii de
comunicare au pe lângă această funcţie şi altele, cum ar fi funcţia de informare şi funcţia
comercială.
Comunicarea mesajelor se poate realiza prin următoarele servicii:
• Serviciul conversaţional în timp real, care asigură o comunicare prin legătură
directă, similară unei convorbiri telefonice (organizat prin intermediul unor programe
specializate care creează camere de chat);
• Serviciu de poştă electronică asigură o comunicare prin legătură indirectă,
similară unei trimiteri poştale;
• Serviciul de comunicaţii audio şi video asigură o comunicare prin legături
simultane, similare unei conferinţe;
• Serviciul de grupuri de ştiri (newsletters), listele asigură o comunicare prin
legătură indirectă între un grup de persoane;
O primă formă de comunicare, este comunicarea directă. De-a lungul timpului,
comunicarea prin Internet a evoluat de la sistemul de mesagerie la un sistem de comunicare
în timp real. Actualele tendinţe atacă chiar şi piaţa comunicaţiilor mobile. Marii jucători din
domeniul Internet (Goggle, Microsoft, Skype etc) investesc în sisteme de comunicaţii, reţele
de cablu, sisteme de telefonie.
Dacă la începutul apariţiei programelor de dialog, se utiliza îndeosebi comunicarea
prin text, noile software-uri care permit comunicarea includ şi facilitaţi de transmisie video
(videochat). Posibilitatea comunicării în grup a fost unul din factorii care au dus la o creştere
exponenţială a numărului de utilizatori pentru aceste servicii. Primele sisteme de comunicare
destinate grupurilor de utilizatori aveau la baza protocolul IRC (Internet Relay Chat). În afara
unor reţele principale (EFNet, Undernet, IRCNet, Quakenet) au apărut foarte multe reţele
naţionale care au fost dezvoltate de utilizatori pasionaţi.

60
 Concurenţa în aceasta zonă creşte prin intrarea marilor jucători (Yahoo- Yahoo
Messenger , Microsoft – MSN Messenger) care oferă clienţilor servicii de chat. Mai nou, din
2005, în acest spaţiu a intrat puternic şi Google prin Google Talk. Un alt important concurent
în aceasta zonă este şi Skype despre care se spune că are cel mai bine pus la punct sistem
de comunicare prin voce.
Uşurinţa cu care sunt folosite aceste programe, facilităţile pe care le oferă, au făcut
să fie luate în considerare şi ca instrumente de lucru în cadrul companiilor. Iniţial au fost
folosite de către angajaţi ca iniţiative personale însă acum, în multe companii, comunicarea
între angajaţi este organizată şi se efectuează prin intermediul acestor sisteme. Statisticile
spun ca zeci de milioane de conturi de IM (Instant Messaging) sunt folosite în scopuri de
business de care angajaţi ai companiilor sau ai altor organizaţii.

Un foarte bun exemplu de soluţie de mesagerie instant este Skype

(www.skype.com). Foarte multe companii l-au adoptat ca instrument de
colaborare între angajaţi şi nu numai, utilizarea Skype fiind folosită şi în
relaţia cu clienţii. Facilitatea majoră pe care o oferă este posibilitatea
conectării la sistemele de telefonie, astfel încât o persoană poate suna
de oriunde, singura condiţie fiind un acces rezonabil la Internet. Urmând acest trend,
compania Skype a creat chiar şi o linie de producţie pentru aparate telefonice. Urmând
exemplul acestora, alte companii producătoare de soluţii IM îşi dezvoltă propriile abordări în
zona comunicaţiilor fixe sau mobile.
Însă, cu cât organizaţiile devin dependente de informaţie, nevoia de partajare a
informaţiei şi de lucru în mediu colaborativ devine vitală în special atunci când se lucrează în
zone dispersate geografic.

61
 O altă formă de comunicare este comunicarea indirectă. Acest tip de comunicare
se poate face în diverse forme organizate din care amintim e-listele, forumurile de discuţii,
blogurile.
Fiecare dintre formele menţionate anterior au reguli care au permis definirea unor
aplicaţii suport. Instalarea acestor aplicaţii este intuitivă şi se poate face accesând site-urile
prezentate anterior.
Pe lângă formele de comunicare directă menţionate care permit comunicarea prin
voce,video şi text şi care fac posibilă inclusiv organizarea unor conferinţe între mai mulţi
participanţi simultan, există şi posibilitatea organizării unor medii de comunicare astfel încât
să facă posibil schimburile de idei şi experienţe între membrii unei comunităţi online.

E-listele (grupurile) au la bază înscrierea prin intermediul unui cont de e-mail la un

grup de utilizatori care au un interes comun. Prin intermediul unui astfel de serviciu se poate
gestiona comunicarea pe diverse tematici între membrii grupului, nemaifiind nevoie de
cunoaşterea tuturor adreselor de mail ale celor implicaţi în dialogul online. Conversaţiile pot
avea reguli definite, se pot modera, se pot organiza fişiere, uşurând comunicarea între
membrii comunităţii.
Printre cele mai cunoscute soluţii pentru astfel de liste menţionăm pe cele oferite de
Yahoo şi de Google, uşor de folosit şi cărora li s-au adăugat şi facilităţi complementare
pentru a le mări gradul de atractivitate, cum ar fi posibilitatea folosirii de instrumente pentru
realizarea şi gestiunea de site-uri/pagini web individuale sau ale grupurilor, ediatarea şi
partajarea de poze etc.

Forumul reprezintă un tip aparte de comunicare. Dacă grupurile înştiinţează într-un

mod automat membrii comunităţii de apariţia unui nou mesaj, forumurile sunt zone în care
accesul la comunicare este la decizia administratorului.
Din punct de vedere al accesului, forumurile se pot defini ca fiind închise (destinate
doar utilizatorilor autentificaţi), deschise parţial (vizitatorii pot citi dar nu pot scrie) şi complet
deschise (orice vizitator poate citi şi scrie).
Forumurile se construiesc având ca fundament un grup de persoane care devin
utilizatori şi care au interese similare. Putem găsi, astfel, foarte multe zone de comunicare
organizate în jurul unor tematici profesionale.
Diferenţa faţă de alte tipuri de comunicare este ca informaţia rămâne accesibilă în
cadrul forumurilor pentru o perioadă de timp (în funcţie de setările aplicaţiei care susţine
62
forumul). Utilizatorul are libertatea de a alege momentul când doreşte să acceseze
informaţia.

Cum utilizăm serviciul yahoo.groups?

Internetul îţi dă posibilitatea să creezi un grup în care atât elevii cât şi profesorii pot
participa la discuţii şi la schimburi de informaţii, pe tema propusă de creatorul grupului. La
orice disciplină, schimbul de opinii poate fi foarte util, şi astfel poţi avea o imagine asupra
nivelului de interes pe care participanţii la grup îl manifestă.
Un exemplu este cazul profesorului care comunică prin mesaje de e-mail cu elevii
săi, sau cu colegii de aceeaşi specialitate din şcoală sau chiar din ţară.

Cerinţe minime pentru utilizarea serviciului:

• Calculatorul trebuie să fie conectat la serviciul Internet.
• Trebuie să ai o adresă de e-mail. Dacă nu ai, intri pe www.yahoo.com şi îţi creezi un
cont de utilizator.
Pentru a fi membru al unui grup, se solicită moderatorului acelui grup să îţi trimită o invitaţie
prin mail.

63
 2.2. Instrumente de colaborare prin Internet: blog, wiki, google
docs

Provocare

Au apărut bloguri jurnalistice, de fotbal, bloguri foto sau pur şi simplu o pagina de internet
care conţine diverse informaţii

Repere teoretice

2.2.1 Ce este un blog?

În esenţă este o pagină de internet, gratuită, pe care utilizatorul o personalizează,
adaugă un conţinut, o construieşte după propria dorinţă. Cuvântul blog este prescurtarea de
la weblog care într-o traducere ad-hoc am putea spune că înseamnă jurnal online.
Un exemplu de blog în care autorul propune elevilor şi chiar şi colegilor o serie de
probleme de matematică şi logică.

http://matematica.blog-gratuit.ro/

Un alt exemplu de blog „Poveşti din Bucureştiul de altădată”, o istorie romanţată a

Bucureştiului de altădată cu poveşti, imagini şi muzica veche.

64
 http://iola-povestidinbucurestiuldealtadata.blogspot.com/

Cum sau unde se face un blog?

Există o sumedenie de site-uri care oferă hosting gratuit pentru bloguri. Dintre cele mai
cunoscute sunt: http://edublogs.org/, blogger.com şi wordpress.com.
Există şi site-uri romaneşti. După o căutare pe www.google.ro se pot enumera:
http://weblog.ro, http://myblog.ro, http://ablog.ro . Eşti întâmpinat prietenos de un meniu
facil, iar crearea unui blog durează câteva minute.

Ce poate conţine?
Dacă am văzut cât de simplu este de făcut, urmează să ne gândim la ce o să conţină
această pagină de internet; blogul îţi oferă libertatea de a adăuga orice fel de conţinut.
Avem un blog, avem şi conţinut. Următorul pas este promovarea (cu siguranţă vrei ca
cineva să citească informaţiile de pe blogul tău). O modalitate simplă şi indicată este să
trimiţi mail-uri către alţi bloggeri invitându-i la blogroll (schimb de link-uri) sau pur şi simplu
mesaje pe messenger. O altă modalitate de promovare este cu ajutorul cititoarelor de rss (un
fişier ce cuprinde tot conţinutul blogului sau doar sumarul). Toate platformele de blog
generează şi un rss care poate foarte uşor fi înscris pe site-uri ca: rss.mioritics.ro,
blogosfera.ro.
Aceste lucruri sunt necesare pentru crearea unui blog şi introducerea lui în blogosfera.

65
 Dialogând cu elevii pe blog veţi reuşi să schimbaţi percepţia acestora şi asupra
dumneavoastră. De foarte multe ori, elevii reacţionează negativ şi ca urmare a faptului că ei
sesizează diferenţe considerabile între o lecţie făcută de alt profesor într-un mod interactiv,
cu ajutorul TIC, şi stilul clasic de predare – învăţare - evaluare
Blog-ul facilitează comunicarea dintre profesor şi elev să nu mai pară un monolog.
Elevul are posibilitatea de a contribui cu comentarii pe blog-ul profesorului şi să-şi spună
părerea cu privire la lecţiile pe care le audiază. Cu cât un elev se simte mai atras de
metodele utilizate de profesor la clasă şi în afara ei, cu atât elevul va opta pentru o
colaborare mai strânsă cu profesorul.

Info+

Creează propriul blog pe www.blogspot.com sau www.wordpress.com.

2.2.2 Ce este un Wiki?

Wiki-ul este un website pe care utilizatorii pot crea şi modifica informaţia, o unealta de
colaborare online, cea mai simplă bază de date editabilă online.
Cel mai bun exemplu de Wiki: Wikipedia.org, cea mai mare enciclopedie online, ce se
dezvolta prin contribuţii publice. Wikipedia a crescut atât de mult, încât, în ultimul an, a
devenit cea mai populară encilopedie, depăşind cu mult cantitatea de informaţie stocată în
orice alta enciclopedie (electronică sau tiparită).
Marele atu al unui Wiki este uşurinţa cu care utilizatorii pot interacţiona. E foarte
simplu să modifici anumite informaţii eronate sau să creezi pagini cu informaţii noi. Acest
sistem democratic permite dezvoltarea spectaculoasă a bazei cu date/informaţii.
Funcţionează la fel de bine pentru comunităţi publice, pentru şcoli, departamente, grupuri
sau organizaţii.

Un exemplu de wiki creat pentru disciplina Chimie

66
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Portal:Chimie
Avantajele unui Wiki:
- simplu de folosit, chiar şi pentru oamenii non-tehnici. Nu trebuie să ştii HTML pentru a lucra
cu un Wiki; are o sintaxă foarte simplă şi după ce înveţi câteva reguli de bază, poţi crea sau
modifica orice document.
- accesibil printr-un browser Web; oricine îl poate vedea, de pe calculatorul de la şcoală, de
pe telefon sau de pe laptop, în vacanţă.
- uşor de organizat, indexat şi căutat.
- uşor de instalat şi întreţinut; există o multitudine de Wiki-uri open source uşor de instalat,
dar şi servicii de wiki-hosting gratuit sau comercial.
- încurajează colaborarea; conţinutul de slabă calitate e sancţionat de utilizatori, nu exista
constrângeri ierarhice.

Studiu de caz

Utilizarea site-ului wiki

Proiectul cu tema „Lumea invizibilă - bună sau rea?” este realizat de elevi de clasa a
X-a organizaţi pe grupe, fiecare grupă derulând propria cercetare şi prezentând la finalul
unităţii de învăţare produse multimedia de tip prezentări power point şi broşuri.
Site-ul wiki este creat de profesor ca instrument de facilitare pentru realizarea unei
interacţiuni eficiente profesor-elevi în ceea ce priveşte planificarea şi elaborarea proiectului.
Elevii sunt ghidaţi, pe parcurs, prin postarea planului proiectului, postarea adreselor de

67
documentare, a materialelor suport pentru învăţare, a instrumentelor de evaluare, precum şi
a unor exemple de bună practică – modele pentru realizarea proiectului etc.12

Acest site este creat în contextul unităţii de învăţare Scurt istoric al microbiologiei şi
importanţa acesteia
• Aria tematică: Microbiologia resurselor naturale
• Clasa a X-a rută directă

Rezumatul unităţii de învăţare:

Unitatea de învăţare este orientată spre formarea abilităţilor elevilor de a proiecta şi realiza o
cercetare. Proiectul cu tema „Lumea invizibilă - bună sau rea ?” va fi realizat de elevi, grupaţi
în trei grupe, fiecare grupă derulând propria cercetare; la finalul unităţii de învăţare elevii
prezintă câte trei produse finale care vor fi evaluate. De asemenea, elevii îşi vor monitoriza

12
Exemplul folosit este creat de Mandiţa Albu, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentara “D. Motoc" în
cadrul cursului ”Modalităţi de consolidare a carierei în societatea bazată pe cunoaştere în regiunea B-
IF”
68
permanent activitatea de elaborare a proiectului prin completarea unor liste de verificare a
progresului.. Activităţile de învăţare vor fi realizate în laboratorul de informatică din şcoală,
pentru a dispune permanent de tehnologia necesară şi de acces nelimitat la internet, precum
şi în alte locaţii, pentru a prelua informaţii cu ajutorul chestionarului elaborat de fiecare grupă
de elevi. Materialele suport folosite de profesor şi cele oferite elevilor pe parcursul activităţilor
sunt corelate cu necesitatea dezvoltării la elevi a abilităţilor de gândire critică, a creativităţii,
comunicării, responsabilităţii sociale şi nu în ultimul rând a dezvoltării capacităţii elevilor de
identificare, formulare şi soluţionare a problemelor.

Info+

Citieşte şi aici ce trebuie să faci pentru a începe un Wiki:

http://en.wikibooks.org/wiki/WikiScience:Howtostarta_Wiki
Cea mai mare enciclopedie liberă de pe Internet este realizată cu această tehnologie, şi
anume Wikipedia (http://ro.wikipedia.org). În acelaşi mod cum a fost realizată Wikipedia, un
utilizator obişnuit poate să-şi creeze propria enciclopedie sau pagină de web.

2.2.3 GOOGLE DOCS

Google Docs este o soluţie gratuită, de tip in-the-cloud (adică softul, dar şi
documentele sunt stocate pe server-ele Google) care permite oricărui utilizator să editeze,
ori să creeze de la zero, documente, foi de calcul, prezentări şi grafice. Nu aveţi nevoie decât
de un browser Web.
Google Docs are la bază două programe distincte: Writely (un procesor de texte
online, creat de compania Upstartle şi lansat în August 2005), respectiv Spreadsheets, pe
numele complet său Google Labs Spreadsheets, un produs dezvoltat în urma achiziţiei
companiei 2Web Technologies (care avea o aplicaţie similară, intitulată XL2Web). În martie
2006, Google a anunţat cumpărarea companiei Upstartle. Patru luni mai târziu, invitaţii au
fost trimise celor care doreau să testeze serviciul în nou formulă, iar pe 23 august, Writely a
fost relansat în mod oficial. Până în septembrie Writely şi-a păstrat server-ele proprii, urmând
ca după acea dată să se producă integrarea cu Google Accounts.
Concomitent, Google a continuat să dezvolte aplicaţia de calcul tabelar (achiziţionată
tot în 2005, împreună cu compania 2Web Technologies), iar pe 6 iunie 2006, cu patru ani în
urmă, se lansa Google Spreadsheets, prima componentă a ceea ce avea să devină Google
69
Docs. Iniţial, accesul la Google Spreadsheets s-a făcut pe bază de invitaţie, urmând ca
versiunea beta să fie disponibilă tuturor celor care aveau un cont Google.

La începutul lui 2007, deja celebra pictogramă Google Docs putea fi văzută în Google
Apps, pentru ca tot în acelaşi an, suita să mai sufere câteva modificări estetice.

Permite crearea documentelor „de la zero”

Google Docs este gândit astfel încât să ofere şi utilizatorilor mai puţin obişnuiţi cu
rigorile unui presor de text, acces la toate facilităţile de creare şi editare de documente,
incluzând formatare cu bullet-uri, sortare pe coloane, inserare de tabele, imagini, comentarii
şi formule, alinierea textului, stabilirea distanţei dintre rânduri, schimbarea font-urilor,
alegerea culorilor şi nu numai.
Poţi încărca orice fişiere existent. Google Docs suportă orice tip de fişier şi poţi
prelucra majoritatea formatelor cunoscute (DOC, XLS, ODT, ODS, RTF, CSV, PPT). Mai
mult la încărcarea unui fişier există posibilitatea convertirii lui automate într-un format editabil
în Google Docs
Atunci când discutăm despre documente stocate online, se pune problema accesului
la informaţii. Cu Google Docs, doar introduci adresele de e-mail ale persoanelor pe doreşti
să le cooptezi în proiect şi trimiţi câte o invitaţie. Permisiunea le este acordată instantaneu,
iar odată ce s-au autentificat, pot începe să editeze (ori doar să vizualizeze / după caz)
documentul, foaia de calcul sau prezentarea.

Permite editarea documentelor împreună cu alţii, în timp real

Principalul avantaj oferit de Google Docs, şi totodată cheia soluţiilor in-the-cloud este
faptul că mai multe persoane pot modifica simultan acelaşi document, iar rezultatele se văd
în timp real (fără a fi necesar un refesh). Există o fereastră de conversaţie pe ecran pentru

70
foi de calcul şi pentru revizuirile de documente, în care puteţi vedea exact CINE, CE şi
CÂND a modificat.
În plus, vizualizarea unei prezentări împreună cu alte persoane devine un lucru
extrem de uşor, pentru că oricine s-a alăturat ulterior poate să ţină pasul cu cel care prezintă.

Permite editarea şi accesarea documentelor, din orice locaţie

Spre deosebire de soluţia clasică, cu Google Docs nu este necesar să fie descărcate
sau să fie instalate programe, atât softul de editare, cât şi documentele fiind stocate pe
servere-le Google. Este nevoie doar de conexiune la internet, care să funcţioneze
corespunzător, şi un browser web actualizat. Stocarea şi salvarea automată online aduce cu
sine lipsa grijilor cu privire la defectarea unităţii de hard disk sau la penele de curent, pentru
că o problemă de ordin tehnic este mult mai probabil să afecteze un sistem local, decât un
server13.

Permite colectarea de date

De multe ori trebuie să colectezi date despre elevi (nume, adresă, telefon, email etc).
Google Docs pune la dispoziţie un instrument extrem de uşor de folosit pentru crearea unui
formular plecând de la o foaie de calcul existentă. Poţi selecta modul în care să fie
completate datele - casetă text, paragraf, selecţie multiplă/simplă a unor răspunsuri
predefinte, selecţia răspunsului dintr-o listă folosind un combo box etc., precum şi
personalizarea modului în care să arate aceasta prin selectarea unuia dintre template-urile
predefinite. Odată creat formularul, acesta poate fi trimis spre completare, prin email la un
număr de maxim o sută de utilizatori. Formularul este primit în corpul mesajului şi după
completare, printr-un simplu clik pe butonul SUBMIT, datele completate în formular se
înregistrează în spreadsheet, odată cu data şi ora la care s-a realizat aceasta. Instrumentul
poate fi folosit şi pentru realizarea de teste on line. Există posibilitatea ca foaia de calcul să
fie partajată mai multor utilizatori şi în plus aplicaţia poate oferi o statistică a răspunsurilor
înregistrate.

13
http://www.google.com/google-d-s/intl/ro/tour1.html
71
Utilizarea Microsoft Excel pentru colectarea şi reprezentarea grafică a datelor
Graficele permit prezentarea datelor dintr-o foaie de calcul intr-un format vizual. Excel
pune la dispoziţie un program pentru construirea graficelor – Chart Wizard. Apelarea sa
permite construirea unor grafice de felurite tipuri care corespund datelor din foaie selectate.
Aplicaţia Chart Wizard (Expert diagram) îţi permite să creezi, pas cu pas, o diagramă
şi oferă opţiuni care să te ajute să modifici diagrama după cerinţele personale. Poţi reveni
oricând să modifici diagrama, după ce ai creat-o. După ce ai creat tabelul sursă - care
conţine informaţia ce urmează a fi reprezentată grafic - apelează aplicaţia Chart Wizard
pentru a crea diagrama dorită. Aplicaţia are anumite tipuri prestabilite de diagrame din care
poţi alege acel tip care oferă o reprezentare cât mai apropiată de cerinţă.
Cum reprezentăm datele?
Pentru a crea o diagrama trebuie să execuţi următoarele etape:
1. Creează tabelul pe care doreşti să-l reprezinţi grafic.
2. Selectează tabelul sau numai ceea ce vrei să reprezinţi din componenţa tabelului.
De exemplu: Evoluţia previzionată pentru absolvenţii de clasa a VIII -a 14
Judeţ, Localitate ANUL
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Judeţul Brăila 1313 1312 1442 1412 1868 1421 1506
Localitatea Brăila 1945,0 1780,0 1627,0 1674,0 1866,0 1392 1494
Localitatea Ianca 97,0 91,0 90,0 81,0 76,0 83 85
Localitatea Făurei 65,0 59,0 54,0 56,0 44,0 60 34
Localitatea Însurăţei 31,0 32,0 42,0 40,0 56,0 29 45
Localitatea Măxineni 23,0 23,0 23,0 23,0 17,0 19 12
Total 3474,0 3297,0 3278,0 3286,0 3927,0 3004,0 3176,0

Execută secvenţa Insert\Chart sau execută click pe butonul Chart Wizard de pe

bara standard. Se deschide caseta de dialog Chart Wizard.
Fişa Standard Types (Modele standard) conţine modele standard de diagrame cărora
este necesar să le aplici diferite formate şi opţiuni, cum ar fi: etichete sau culori care doreşti
să apară pe diagramă.

14
Sursa: ISJ Brăila
72
 Fişa Custom Types (Modele Personalizate) conţine modele de diagrame
personalizate care sunt similare cu un şablon sau un stil şi conţin formate adiţionale şi
opţiuni de diagramă. Poţi salva diagramele personalizate sau poţi crea altele noi.
Trebuie să parcurgi paşii din casetele de dialog ale aplicaţiei Chart Wizard completând orice
detalii în funcţie de cerinţe.
PASUL 1 - Selectarea tipului de diagramă
PASUL 2 - Stabilirea sursei de date
PASUL 3 - Alegerea opţiunilor de diagramă
PASUL 4 - Alegerea unui loc de expunere pentru diagramă

3. Afişează graficul evoluţiei previzionate pentru absolvenţii de clasa a VIII -a

1945,0
1866,0
2000 1780,0
1674,0 1868
1627,0
1800
1494
1600 1392 1506
1442 1412 1421
1400 1313 1312
1200
1000
800
600
400
Municipiul Braila
200
Judetul Braila
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Judetul Braila Municipiul Braila

Aplicaţie

Construieşte pe baza modelului descris un grafic al evoluţiei absenţelor pentru minim

3 elevi de la aceeaşi clasă din şcoala în care predai.

73
 2.3. Produse multimedia – prezentările PREZI şi Slideshare

Provocare

Prezentările au devenit un lucru comun în educaţie, iar foarte mulţi profesori au

început să le folosească din ce în ce mai des la clasă. Un profesor de limba română, de
exemplu, poate apela la această modalitate de comunicare pentru a aduce mai aproape de
elev romanele şi nuvelele din programa şcolară cu ajutorul imaginilor şi fragmentelor audio-
video din filme şi/sau piese de teatru.
Dar şi elevul trebuie să se deprindă cu astfel de prezentări deoarece este un mijloc
de comunicare facil, care îi dezvoltă abilităţile de prezentare în public. Ca atare, la ora de
limba română, profesorul poate delega câtorva elevi realizarea unei prezentări despre
romanul “Ion” al lui Liviu Rebreanu pe care să o posteze pe acest portal, iar toţi ceilalţi elevi
să o comenteze în acelaşi loc.

Repere teoretice

2.3.1 PREZI
Se poate demonstra că problemele dificile din biologie necesită metode şi algoritmi
foarte avansaţi pentru rezolvarea lor. Prezentarea din exemplul următor poate fi mai
atractivă, oferind posibilitatea intervenţiilor din partea elevilor.

74
http://prezi.com/gggrpdp6ogsx/aspecte-computationale-in-biologie/

Prezentarea unui proiect reprezintă o provocare pentru oricare dintre noi, fie că
suntem elevi, studenţi sau profesori, deoarece ajută publicul să îşi formeze o imagine de
ansamblu. Prezi este o aplicaţie web prin intermediul căreia puteţi concepe prezentări mult
mai atractive şi mai convingătoare decât cele realizate în Microsoft PowerPoint.

Ceea ce face diferenţa este atât grafica prietenoasă, cât şi posibilitatea de a evidenţia
relaţiile dintre componentele prezentării, fără a le „rupe” în slide-uri, aşa cum se întâmplă în
prezentările clasice.
Prezentarea poate fi realizată şi accesată online - oricând şi oriunde aveţi nevoie de
ea (aveţi la dispoziţie un spaţiu de 100 Mb, pentru contul standard, sau 500 Mb, pentru
75
contul Edu) pe www.prezi.com, sau poate fi descărcată în calculatorul personal, în cazul în
care nu aveţi acces la internet în momentul susţinerii. O altă modalitate prin care puteţi
realiza o „prezi” este editorul offline Prezi Desktop, care nu vă mai impune restricţii în ceea
ce priveşte spaţiul de stocare.

Cum realizăm o prezentare prezi?

Pentru început scrie-ţi ideile principale pe suprafaţa de lucru (dublu clic pe zona în
care doreşti să adăugi text), dă zoom în dreptul fiecăreia şi adăugă detalii, imagini, clipuri
video sau chiar fişiere pdf (cu opţiunea Insert din Bubble Menu), grupează-le (opţiunea
Frame) şi specifică ordinea în care doreşti să prezinţi elementele (storyline-ul) din zona de
lucru (opţiunea Path). În cazul în care nu ai o structură a prezentării, adăugă în zona de lucru
toate informaţiile de care dispui, imaginile, clipurile video şi pdf-urile pe care doreşti să le
incluzi şi ordonează-le.

Meniul „Bubble”

Făcând clic pe unul dintre discuri ai posibilitatea de a vedea cum se mişcă în meniul.
Ai posibilitatea să muţi unele discuri în sus sau în jos, făcând clic pe discul din stânga sus
(cel mai mare).
Odată ce începi lucrul în Prezi, comenzile rapide de la tastatură pot face minuni –
observă literele mici în paranteze în fiecare element din meniu - (p) pentru modul Place
(Publicaţi).
Poţi merge întotdeauna în partea de sus a meniului apăsând „Escape”. Acum, ceva
pentru momentul în care te simţi aproape expert: apasă „m” pentru a ascunde meniul, şi
iarăşi „m” pentru a-l vedea din nou.
76
 Scrierea unui text

Primul pas este să faci clic pe Publicaţi („Place”)/ text din meniu
Acum fă clic oriunde în pagina, şi începe să tastezi.
• Vei primi opţiunile pentru bullet-pointuri aliniere etc. imediat;
• Când ajungi la marginea ecranului, ajungi într-o nouă linie - foarte avantajos pentru
comanda copy-paste (copiază-lipeşte);
• Dacă ai mai mult de o linie, apar opţiunile de aliniere, pentru a te ajuta să te
organizezi în pagină.
Prin apăsarea tastei „t” de pe tastatură, instrumentul de text devine activ în orice
moment, , făcând clic pe undeva în pagină poţi începe să scrii!

Modificarea elementelor
Modificarea elementelor (text, imagini, video, frame, pdf) se face prin Transformation
Zebra: centru – mutare, inner ring – mărire/micşorare, outer ring – rotire.
Transformation Zebra: Pe parcursul prezentării este posibilă evidenţierea oricărui element pe
care nu l-ai inclus în storyline sau la care doreşti să te întorci printr-un simplu clic pe el, cu
scroll sau cu zoom, după care te întorci la ordinea prestabilită cu butonul Next.

77
 Recomandări

Aplicaţia nu oferă suport în limba română, însă are o interfaţă prietenoasă şi simplă şi
oferă informaţii detaliate despre paşii pe care trebuie să-i urmezi pentru a realiza o
prezentare de succes.
Tot ce trebuie să faci este să-ţi creezi un cont pe www.prezi.com şi să te „joci” cu
Prezi.

Aplicaţie

Folosind varianta online a Prezi, realizează o prezentare a principalelor avantaje şi

dezavantaje ale Prezi în raport cu Power Point.

Info+

Pentru a învăţa mai multe despre Prezi, poţi accesa următoarele tutoriale:
• Prezi Pas cu Pas: http://www.youtube.com/watch?v=MAloWJiCQ-o
• Tutorial Prezi http://www.youtube.com/watch?v=bMHBNa5KGJ0
• Intro Oficial Prezi- motive pentru care Prezi este un instrument mai bun decat
PowerPoint http://www.youtube.com/watch?v=pxhqD0hNx4Q&feature=related
Prezi în sala de clasă:
• Elevi lucrând cu Prezi
http://www.youtube.com/watch?v=TK6gbn9Bx80&feature=player_embedded
78
 • 17 moduri interesante de a utiliza Prezi în sala de curs:
https://docs.google.com/present/view?id=dhn2vcv5_238djxmbfhd&pli=1
• Prezi in the classroom http://www.slideshare.net/josteen/prezi-in-the-classroom
Prezentare Prezi despre cum puteţi folosi acest instrument în clasă:
http://learningblog.org/2010/05/04/the-power-and-point-of-using-prezi-in-the-classroom/

2.3.2 O altă modalitate de a face prezentări: Slideshare

Slideshare (www.slideshare.com) este un portal care conţine prezentări de tip
Microsoft PowerPoint şi OpenOffice Impress de la utilizatori din lumea întreagă. Acest portal
poate fi folosit atât pentru a găsi idei pentru prezentări sau pur şi simplu pentru a învăţa cât
mai bine cum se fac prezentările de efect, cât şi la clasă, pentru a-i motiva pe elevi să
genereze ei înşişi prezentări pe care să le salveze pe acest portal. Pe lângă prezentare, site-
ul oferă şi posibilitatea de a introduce comentarii la prezentare sau note la fiecare slide în
parte (pagină de prezentare).

Info+

Colecţiile de prezentări: Slideshare http://www.slideshare.net/mimlov/carte-co2nnect-

web

Aplicaţie

Accesează www.slideshare.com şi comentează 3 dintre slide-urile care ţi-au plăcut.

2.4. Platforme educaţionale – PLONE şi MOODLE

Platformele educaţionale sunt nişte instrumente de elaborare a programelor

computerizate de instruire şi mediu de efectuare a IAC. Acestea conţin modele educaţionale
care permit elaborarea unor programe computerizate de instruire de o calitate înaltă.

79
 Sunt accesibile pentru autori - profesorii fără experienţă în programare şi necesită
resurse umane minimale (un autor) pentru elaborarea unei programe computerizate de
instruire;

2.4.1 PLONE – o platformă educaţională

Provocare

„Crearea paginilor Web cu ajutorul aplicaţiei Plone” este un exemplu de utilizare a

platformei Plone15
Plone este în mod ideal folosit ca server intranet sau extranet, ca sistem de publicare
a documentelor, server pentru portale web sau unealta de colaborare între entităţi separate.
Aplicaţia Plone este un program Open Source folosit pentru alcătuirea paginilor web şi
este un program mai puţin studiat în România de către elevi sau chiar profesori. Programul
permite realizarea de site-uri de către elevi într-un mod unitar, folosind aceleaşi facilităţi ale
aplicaţiei.
Locul de desfăşurare a instruirii este laboratorul de informatică, dotat cu un număr de
25 de calculatoare în fiecare din cele 2 laboratoare ale şcolii, calculatoarele fiind conectate
în reţea şi cu acces la toate serviciile de Internet.
Materialele suport folosite de profesor şi oferite elevilor sunt reprezentate de tutoriale
Plone în format de lecţii AEL. Acest program ajută elevii la dezvoltarea capacităţilor de
comunicare, de identificare a problemelor şi găsire a soluţiilor, de dezvoltare a creativităţii.
Unitatea de învăţare cuprinde 4 ore cu următoarele teme:
1. Prezentarea aplicaţiei http://comphumanities.net
2. Identificarea opţiunilor caracteristice aplicaţiei Plone 3.3.5.
http://plone.org/products/plone/releases/3.3.5
3. Realizarea unei pagini web cu o temă dată - http://plone3.wikidot.com/cerinte
4. Realizarea unui site de prezentare a unei teme la alegere”

15
Adaptare a produsului creat de prof. Carmen Dragomir, Grup Şcolar „Constantin Brâncuşi” Brăila, Disciplina
Tehnologia Informaţiei şi a Comunicării
80
 Repere teoretice

Plone este unul dintre cele mai avansate sisteme de management a conţinutului,
identificat de CMSReport şi eWeek drept una dintre cele 3 variante open source din gama
sistemelor CMS 16 enterprise.
Plone este în mod ideal folosit ca server intranet sau extranet, ca sistem de publicare
a documentelor, server pentru portale web sau unealta de colaborare între entităţi separate.
Avantajele oferite de Plone:
o este extrem de uşor de folosit atât de către administratori, cât şi de editorii şi
vizitatorii site-ului;
o este complet multi-lingual, fiind tradus in peste 50 de limbi şi având suport
pentru documente în mai multe limbi;
o urmează standardele domeniului în materie de accesibilitate şi standarde
web;

Facilităţi ale platformei Plone:

o grupuri si utilizatori;
o sistem de workflow17 pentru editare;

16
Content Management System
81
 o editor visual pentru documente;
o indexare şi căutare automată în documente şi în fişierele încărcate (Word si
PDF);
o "smart folders", pentru agregarea conţinutului de pe site folosind anumite
criterii;
o o arhitectură standard pentru dezvoltarea de produse şi extensii, inclusiv
generarea acestora prin UML;
o o comunitate de programatori ce produc extensii pentru acest sistem, multe
dintre acestea disponibile in mod gratuit

Prezentarea platformei plone, www.plone.org

17
Software-ul workflow permite afacerilor moderne sa automatiezeze munca de zi cu zi.
82
Un alt exemplu: Un proiect creat de profesor şi elevi despre fluturi, pentru ora de
biologie
De exemplu, pentru a adăuga conţinut despre fluturi, s-ar putea adăuga un dosar numit
„Fluturi", apoi se adaugă un text la o pagină web în dosarul corespunzător.

Apoi s-ar putea adăuga şi fotografii ale fluturilor în acelaşi dosar; ai posibilitatea să
adăugi mai multe tipuri de conţinut într-un dosar, inclusiv sub-dosare.
După adăugarea câtorva rapoarte şi videoclipuri în dosarul Fluturi, conţinutul va fi
organizat în două sub-dosare :

83
 Putem distinge între proiectarea unui site web si funcţionalitatea unui site web.
Vom folosi designul implicit al Plone ca un exemplu tipic de diviziune a ecranului:

Ai libertatea de a adapta modul de organizare a conţinutului după preferinţe.

Aplicaţie

Selectează trei dintre site-urile web Plone din lista Plone web sites, pentru a le
compara şi a alege opţiunea potrivită pentru un proiect al tău.

Un exemplu de site web din această listă, este cel al revistei Discover.
Zona de antet (header) conţine un meniu mare pe orizontală, "meniul principal", un
meniu mai mic orizontal la dreapta sus şi o casetă de căutare.

84
 Acest site este bogat in căsuţe de text, care să acopere cât mai
multe subiecte, care sunt împărţite în trei coloane.
Partea de sus a coloanei din mijloc conţine o zonă de focalizare cu un videoclip.
Există porţiuni interactive în mai multe locuri. Subsolul conţine informaţii de bază de
identificare a site-ului .

Info+

Resurse suplimentare despre Plone

http://www.youtube.com/watch?v=d8bEU80gIzQ&NR=1
Adăugarea unui utilizator nou: http://www.youtube.com/watch?v=z1yJ-aYVN1o
Adăugarea unui folder: http://www.youtube.com/watch?v=FFFsVbT6EMo
Adăugarea unui text: http://www.youtube.com/watch?v=kewM-KtAxvk
Formatarea textului adăugat: http://www.youtube.com/watch?v=2_yXgCdU1Xk
http://www.youtube.com/watch?v=NSvQkpjawSA
http://www.youtube.com/watch?v=tdIKor9GUuk
Adăugarea de fişiere audio sau video
http://www.youtube.com/watch?v=OPS7V0JlH30&feature=related
Rearanjarea ordinii documentelor: http://www.youtube.com/watch?v=Xq-5ZjXUbpU
http://www.youtube.com/watch?v=bvBMfDf8uhI
Adăugarea unui link extern – către o pagină de internet:
http://www.youtube.com/watch?v=T6BBy7rCJZI

85
Adăugarea unui link către o alta pagină
http://www.youtube.com/watch?v=X39Nju1HgYI

2.4.2 Platforma Moodle

Provocare

Există posibilitatea ca două şcoli să conlucreze pe o platformă de e-learning, fapt

care deschide noi perspective şi experienţe atât elevilor cât şi profesorilor implicaţi.
Prin intermediul platformei Moodle, elevii se pot întâlni lunar cu alţi elevi pentru a
dezbate diferite teme, să participe la diferite cursuri şi concursuri online.

http://www.moodle.ro/mod/forum/discuss.php?d=67

O astfel de platformă este utilizată în cadrul programului masteral Didactică şi

Didactici de la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti:

86
 Repere teoretice

Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment (Moodle) este un pachet

software destinat producerii de cursuri bazate pe Internet, oferind un bun suport pentru
securitate şi administrare şi având conturată o comunitate amplă de utilizatori şi dezvoltatori.
Codul sursă scris în PHP utilizând baze de date MySql şi PostgreSQL este un atu pentru
adoptarea platformei datorită popularităţii acestor tehnologii, precum şi posibilităţii de utilizare
fără modificări pe mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux .
Moodle îşi are originea într-un proiect educaţional dezvoltat de Martin Dougiamas la
Curtin University of Technology, pornind de la ideea îmbunătăţirii sistemului de administrare
oferit de platforma WebCT. Versiunea 1.0 a Moodle a fost lansată la 20 august 2002, fiind
destinată configurării unui sistem de e-learning de nivelul unui curs academic. Dezvoltările
ulterioare de până la versiunea curentă 1.3.4 au adus numeroase îmbunătăţiri şi extensii de
funcţionalitate, astfel încât platforma Moodle este actualmente utilizată nu doar în
universităţi, ci şi în licee, şcoli primare, organizaţii nonprofit, companii private, de profesori
independenţi şi chiar de părinţii care doresc să îşi instruiască proprii copii. Situl moodle.org

87
constituie un punct central de informare, discuţie şi colaborare între diversele tipuri de
utilizatori ai sistemului Moodle: administratori de sistem, profesori, cercetători, pedagogi şi,
desigur, dezvoltatori. Adoptarea platformei Moodle integrează, aşadar, o universitate într-o
veritabilă comunitate internaţională, având acces la experienţa pedagogică şi ştiinţifică a
acesteia.
Sistemul Moodle promovează ca filosofie a învăţării ceea ce se numeşte „pedagogia
construcţionismului social” (social constructionist pedagogy), sprijinită pe patru mari
concepte:
1. Constructivism: noile cunoştinţe acumulate sunt sedimentate printr-o permanentă
raportare a lor la zestrea culturală şi informaţională, nu printr-o simplă „memorizare”;
2. Construcţionism: învăţarea ajunge să fie efectivă abia atunci când este împărtăşită,
discutată, explicată altora.
18
3. Constructivism social : diseminarea cunoştinţelor se face într-o manieră sistematică,
organizată, conducând la constituirea unei mici comunităţi culturale.
4. Dizident şi empatic: încearcă o privire de profunzime asupra motivaţiilor persoanelor
participante la dialog în cadrul unei astfel de comunităţi culturale. Un comportament dizident
încearcă să îşi păstreze obiectivitatea şi să îşi apere propriile idei căutând lacune logice în
ideile partenerilor de discuţie – fapt ce poate constitui pentru aceştia un real stimulent pentru
reconsiderarea şi consolidarea propriilor idei. Un comportament empatic acceptă
subiectivitatea, relevând un efort de înţelegere a celorlalte puncte de vedere.
Comportamentul promovat de sistemul Moodle – denumit constructed behaviour –
presupune o sensibilitate la aceste abordări, având permanent capacitatea de a o adopta pe
cea potrivită situaţiei curente.
Astfel, sistemul Moodle pleacă de la ideea că orice participant la un curs poate fi în
acelaşi timp student şi profesor, înlăturând imaginea profesorului ca „sursă de cunoştinţe” şi
promovând-o pe cea a profesorului ca modelator de personalităţi, care lucrează într-o
manieră particulară cu fiecare student pentru a-l ajuta să dobândească deprinderile şi
cunoştinţele de care este interesat, şi care moderează discuţiile şi activităţile într-o manieră
care ajută studenţii să colaboreze pentru a atinge, în mod colectiv, obiectivele generale ale
cursului.
Sistemul Moodle oferă un cadru pentru dezvoltare şi utilizare de materiale şi metode
moderne de lucru, dar şi de adoptare a unei pedagogii ce stimulează creativitatea.

18
Constructvism social. O constructie sociala sau un construct social este o idee sau obiect ce ne apare în mod
obisnuit drept natural, dar care, în realitate, este o inventie sau un artefact al unei culturi sau societati particulare
88
Panoul general de administrare al sistemului Moodle

Moodle este un sistem de management al cursurilor (Course Management System –

CMS), un pachet software creat pentru a ajuta profesorii să realizeze cursuri de calitate
online şi să coordoneze rezultatele educabililor. Astfel de sisteme sunt uneori numite
Learning Management Systems (LMS) (Sisteme de coordonare/management al învăţării),
Virtual Learning Environments (VLE) (Medii de învăţare virtuală) şi Learning Content
Management Systems (LCMS) (Sisteme de management al conţinutului învăţării).
Utilizatorii au nevoie doar de un browser (e.g., IE, Firefox, Safari) pentru a participa la
un curs în Moodle. Moodle este un program Open Source, ceea ce înseamnă ca oricine este
liber să-l downloadeze gratis, să îl folosească, modifice şi chiar să-l distribuie (în termenii
licenţei generale publice GNU - General Public License). Moodle rulează fără modificări pe
platforme Unix, Linux, Windows, Mac OS X, Netware şi orice alt sistem care suporta PHP,
incluzând majoritatea furnizorilor de web (cei de găzduiesc paginile web). Informaţia este

89
stocată într-o singură baza de date: MySQL si PostgreSQL sunt cele mai bine suportate, dar
poate fi folosit şi cu Oracle, Access, Interbase, ODBC şi altele.

Tipuri de formate de curs

În funcţie de specificul cursului poate fi selectat un anumit format. În zona centrală a ferestrei
se pot vedea, în funcţie de format, resursele cursului grupate pe săptămâni sau pe sesiuni.
Blocuri care permit accesul la diversele funcţii ale platformei se află in părţile laterale ale
paginii. Acestea pot fi modificate sau îndepărtate.
1.1. Format tip modul/tematici – Cursul este organizat pe module. Un astfel de construct
nu este restricţionat nici unei limite de timp. Numărul acestora poate fi specificat în setările
cursului şi poate fi modificat oricând.

Formatul de tip lecţie

1.2. Formatul social – acest format este orientat spre un forum principal, forumul Social,
care apare listat pe pagina principală.

Formatul social
Interfaţa Moodle
În partea centrală a ecranului se află enumerate modulele/tematicile, în timp ce
funcţiile utilizate pentru administrarea cursului şi pentru comunicare se află în părţile laterale
ale paginii principale a cursului.
90
 Switch role to...:
Cursul apare diferit cursantilor
şi instructorilor. Această
Numele complet al cursului opţiune îi permite instructorului
să vadă cursul aşa cum îl vede
Login/Logout un cursant.
Lista cu participanț ii la curs
curs
Activităţi: Activarea editării:
Lista cu toate tipurile de activităţi disponibile Acest mod poate fi acesat doar de
în cadrul cursului. către instructorul care a creat
acest curs. Permite aducerea la zi
şi organizarea cursului.

Ultimele ştiri:
Aici apar ultimele mesaje postate
pe forum-ul de discuţii.Este
inclusă o legătură care permite
postarea de subiecte noi.

Upcoming events:
Atenţionări cu privire la
evenimente legate de curs care
sunt programate în perioada
următoare.

Activităţi recente:
Aici vor apărea listate
modificările apărute de la ultima
accesare a site-ului.

Configurări:
De aici pot fi modificate setări Activităţi pe săptămâni/lecţii:
generale: numele cursului, Cursul pe săptămâni/subiectele cursului, dar şi texte,
rezumat, parolă, format etc. materiale şi teme. În funcţie de formatul cursului
acestea vor fi grupate pe lecţii, săptămâni sau mesaje
Assign roles: pe forum.
De aici pot fi numiţi alţi
instructori şi pot fi înscrişi
cursanţi.
Fişiere:
Permite încărcarea de fişiere şi
accesul la directorul care conţine
fişierele.

Aplicaţie

Explorează http://edu.moodle.ro/ şi descoperă dacă liceul tău este inclus în reţeaua

virtuală a liceelor din România.

91
 Jurnal de curs
ce am învăţat
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
ce aplic
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
ce mai vreau să ştiu
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………

92
 3. Utilizarea calculatoarelor

La finalul acestei unităţi de învăţare vei fi capabil să:

– identifici şi să localizezi resurse TIC în scopul evaluării din punct de vedere al
acurateţei acestora
– promovezi siguranţa şi utilizarea în siguranţă a tehnologiilor

3.1 Utilizarea în siguranţă a internetului

Utilizarea calculatoarelor a intrat într-o serie de ţări în practica şcolară,

redimensionând procesul de instruire şi educaţie. S-au obţinut o serie de rezultate
mulţumitoare în implementarea programelor de instruire asistată, dar aceasta nu înseamnă
că educatorii nu sunt confruntaţi cu probleme. Se menţionează dotarea insuficientă,
programele de învăţământ necorelate cu cerinţele instruirii asistate de calculator, absenţa
unei metodologii de instruire în noul context, lipsa de pregătire a profesorilor în operarea cu
calculatorul etc.

Provocare

Probabil aţi aflat de la diverse persoane că ecranul negru al calculatorului din

secretariat, care apare atunci când nu se lucrează la el circa 10 minute, poate fi personalizat
astfel încât să arate fie poze personale, fie ceasul, fie imagini de pe net. Prin urmare, aţi
căutat pe Internet programul recomandat şi apoi l-aţi instalat pe calculator. De fapt,
respectivul program generează o listă de imagini de pe Internet pe care le afişează sub
formă de ScreenSaver. Însă, ceea ce nu ştiţi e că respectivul program conţine un virus troian
care fură informaţii de pe calculatorul respectiv şi le transmite prin Internet către anumite
site-uri. În felul acesta, expuneţi toate datele şcolii acestui pericol, riscând nu doar ca
acestea să devină publice, ci chiar să le pierdeţi ca urmare a unei căderi a sistemului.
Rezolvarea acestor situaţii necesită o serie de măsuri. În primul rând, personalul
şcolii trebuie să fie instruit cu privire la eventualele riscuri la care se expun dacă folosesc
programe de calculator piratate sau din surse nesigure. În al doilea rând, este necesară o
93
administrare bazată pe categorii de utilizatori cu drepturi de acces diferenţiate pentru fiecare
calculator în parte. În al treilea rând, pentru a proteja sistemul, este nevoie să se utilizeze
periodic un program anti-virus, care conţine şi un anti-spyware şi un filtru pentru poşta
electronică (ca în cazul majorităţii programelor de acest fel), să nu se partajeze fişiere cu
date în reţea, să nu se acceseze site-uri cu conţinut reprobabil. În plus, toate parolele de
acces nu trebuie să fie cunoscute decât de persoanele cărora le sunt destinate, iar mesajele
de e-mail suspecte să nu fie accesate. În al patrulea rând, recomandarea specialiştilor este
ca toate datele şcolii (de ex. datele contabile, bazele de date cu profesorii şi elevii etc.) să nu
fie păstrate pe unităţi de calculator care sunt conectate la Internet sau în reţea.
Riscurile utilizării tehnologiilor nu pot fi eliminate, ci doar gestionate. Dar,
gestionându-le corect, foarte rar se poate întâmpla ca acele riscuri să se materializeze.

Recomandări
Protejarea tuturor calculatoarelor cu un program anti-virus, care să includă un firewall, este
esenţială.

Info+

SOFTWARE ANTI-VIRUS
AVG 8.0 Free – o versiune gratuită a AVG 8.0, dar şi cu mai puţine opţiuni de utilizare
http://free.avg.com/download-avg-anti-virus-free-edition
ESET NOD32 Antivirus – versiunea de probă (1 lună) este disponibilă în secţiunea
Download
http://www.eset.ro/thinksmart/ena.php

Sfaturi pentru şcoală

Calculatoarele pe care se află datele importante sau confidenţiale ale şcolii nu trebuie să
fie conectate la Internet pentru a evita eventuale probleme de genul celor amintite anterior.
De asemenea, soft-ul utilizat pe calculatoarele şcolii nu trebuie să fie piratat. Altfel, în cazul
în care sistemul se defectează, nimeni nu va garanta pentru integritatea datelor.
În cazul în care un calculator este utilizat de mai multe persoane, atunci se impune
asigurarea accesului la respectiva unitate numai pe bază de autentificare cu ajutorul unui
nume de utilizator şi a unei parole individuale (adică pentru fiecare utilizator în parte).
94
 Totodată, calculatoarele trebuie să aibă un cont de Administrator, care să aibă drepturi
“zero”(adică să poată instala programe, să poată modifica setările sistemului etc.), şi conturi
pentru restul utilizatorilor, dar cu drepturi restrânse (să nu poată instala programe, de
exemplu). În felul acesta se păstrează un control asupra programelor care se instalează pe
unitatea respectivă.
În cazul în care se foloseşte un program pentru poştă electronică (e-mail), atunci se
recomandă verificarea periodică a programului anti-virus ca să aibă activată setarea de
verificare a mesajelor primite şi transmise. Este recomandat să nu deschideţi documente pe
care le primiţi şi care au denumiri ciudate sau de la persoane pe care nu le cunoaşteţi.
Datele persoanele (CNP-uri, seria şi numărul buletinului, conturi bancare, parole şi coduri
de acces) nu se păstrează pe calculator fiindcă ele pot fi furate de programe specializate sau
de persoane răuvoitoare.
De asemenea, nu se transmite altor persoane numele de utilizator şi parola de la
calculatorul pe care îl foloseşti, parole şi alte date de acces pentru programele sau site-urile
pe care le foloseşti.
Este recomandat să-ţi schimbi parolele cel puţin o dată la doi ani şi să nu foloseşti în
formarea unei parole date relevante pentru tine (de exemplu, data de naştere sau CNP-ul),
numele unor persoane apropiate sau cuvinte din dicţionar. Specialiştii IT recomandă ca
parolele să conţină atât litere şi cifre, cât şi simboluri speciale (de exemplu, #, @, $, -) şi să
aibă în componenţă mai mult de 7 caractere.

Aplicaţie

1. Identifică programul anti-virus instalat pe calculatorul la care te afli şi porneşte interfaţa de

verificare pentru a verifica dacă pe calculator se află viruşi sau alte programe distructive.
2. Indică ce măsuri de protecţie ai luat pentru calculatoarele la care ai acces

Cum educăm copiii pentru a fi în siguranţă pe internet?

Dincolo de protecţia calculatorului şi a softurilor instalate există încă pericole pe care
nu puţini dintre dumneavoastră le-au observat. Este vorba de aparenta protecţie pe care
copilul - şi nu de puţine ori adultul - o simte la „adăpostul” unei identităţi virtuale. Ţi se cere
să creezi un nume de utilizator pentru o nouă căsuţă de e-mail sau ca să te conectezi la un

95
joc on-line, să intri pe o reţea de socializare sau pur şi simplu să „chat-uieşti”. Eşti tentat să
îţi ascunzi identitatea sub numele eroului de film preferat sau al lecturilor din copilărie etc.
Aparent nimic rău în aceasta şi totuşi, pericolele pe care le ascunde internetul pot fi generate
de un astfel de comportament.
O mare ameninţare o reprezintă infracţionalitatatea promovată pe internet căreia anual
îi cad pradă cu preponderenţă copiii minori. UE finanţează un proiect intitulat ins@fe care
oferă ghiduri şi informaţii pentru elevi, profesori şi părinţi refeitor la modalităţile eficiente de
protecţie împotriva infracţionalităţii mediate de Internet.
Iată câteva dintre sfaturile pe care trebuie să le discuţi cu elevii tăi, dar şi cu părinţii
acestora19:
1. Fii întotdeauna atent când navighezi pe Internet!
2. Nu da nici unei persoane întâlnite pe Internet informaţii personale despre tine
sau familia ta.
3. Parolele sunt secrete şi îţi aparţin.
4. Dacă vrei să te întâlneşti faţă în faţă cu persoanele cunoscute pe Internet sau
de la care ai primit mesaje pe telefonul mobil, anunţă-ţi părinţii pentru a te
însoţi, preferabil într-un loc public
5. Postează cu mare grijă fotografii cu tine sau cu familia ta!
6. Nu tot ceea ce citeşti sau vezi pe Internet este adevărat.
7. Nu răspunde la mesajele care te supără sau care conţin cuvinte ori imagini
nepotrivite!
8. Dă dovadă de respect, chiar dacă nu-i cunoşti pe cei cu care comunici.
9. Cumpărarea produselor pe Internet este permisă doar părinţilor.
10. Poţi oricând să te opreşti din navigarea pe Internet sau să refuzi să continui
discuţiile pe chat, dacă s-a ntâmplat ceva care nu ţi-a plăcut, te-a speriat sau pur şi
simplu, nu ai înţeles.
De asemenea, comunicarea în mediul virtual trebuie atent monitorizată. Ca urmare, se poate
lansa o listă deschisă a regulilor comunicării.

Reguli de utilizare ale blogului

1. Elevii vor trata acet spaţiu virtual ca şi spaţiul clasei. Discuţiile considerate nepotrivite
în clasă vor avea acelaşi regim şi în cadrul blogului. Ne aşteptăm ca interacţiunile
voastre cu ceilalţi bloggeri să fie reprezentative pentru şcoala noastră.

19
Fii un profesor “cool” ! realizat în cadrul proiectului @sigur.info www.sigur.info
96
2. Elevilor care vor viola aceste reguli li se va restricţiona accesul pentru o perioadă de
timp determinată.

3. Blogul clasei va fi un forum al libertăţii de expresie a elevilor. Dar, întâi de toate

reprezintă un instrument pentru învăţare şi ca urmare, va fi supus şi unor constrângeri
definite de profesor.

4. ……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……….

Aplicaţie

Te confrunţi cu următoarea problemă:Soliciţi elevilor tăi adresele lor de mail pentru a

iniţia un proiect colaborativ pe internet. Primeşti următoarea listă de mailuri din care cu
siguranţă nu ai cum să îţi dai seama de apartenenţă şi în plus, nu este vorba de un proiect
oficial în care colaborezi cu o instituţie unde adresele email au un format dat.
(ATENŢIE: fiecare dintre adresele email din listă au fost modificate faţă de varianta lor
iniţială. Recomandăm a nu le folosi în corespondenţă. Chiar modificate pot corespunde unor
adrese valide n.a.)
Identifică modalităţile prin care ai putea rezolva situaţia.

Efectele utilizării îndelungate a calculatorului asupra copiilor şi adolescenţilor

Calculatorul trebuie folosit cu moderaţie, mai ales de copii şi adolescenţi aflaţi în plin
proces de dezvoltare psiho-comportamentală. Cercetări în domeniu au evidenţiat că
97
utilizarea îndelungată a calculatorului afectează funcţionarea socială, psihologică şi
ocupaţională. Astfel, bazându-ne pe datele găsite în literatura de specialitate, în rândurile
următoare încercăm să atragem atenţia asupra necesităţii folosirii controlate a calculatorului
de către copii şi adolescenţi.
Majoritatea specialiştilor consideră că nu trebuie să ne întrebăm dacă instruirea elevilor
se îmbunătăţeşte prin utilizarea calculatorului, ci cum pot fi utilizate mai bine calităţile unice
ale acestuia, care îl deosebesc de alte medii: interactivitatea, precizia operaţiilor efectuate,
capacitatea de a oferi reprezentări multiple şi dinamice ale fenomenelor şi, mai ales, faptul
că pot interacţiona consistent şi diferenţiat cu fiecare elev în parte.
Timpul petrecut la calculator ar trebui atent controlat, astfel încât beneficiile descoperirii
abilităţilor de a folosi calculatorul şi apoi internetul să nu aibă în final consecinţe negative
asupra dezvoltării copiilor.
Menţionăm aici efectele asupra dezvoltării fizice, psiho-cognitive, asupra dezvoltării
relaţiilor şi a interacţiunii sociale şi asupra perceperii realităţii.
• Efectele asupra stării fizice: Utilizarea îndelungată a calculatorului constituie un
important factor de risc pentru obezitate. Poate determina iniţial disconfort sau
tensiune la nivelul muşchilor spatelui, pentru ca ulterior să observăm diferite poziţii
vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze). Timpul tot mai mare pe care îl
petrec copiii în faţa calculatorului duce la reducerea duratei de somn, ceea ce duce la
oboseală excesivă, ce interferează cu funcţionarea şcolară şi socială. Poate duce la
scăderea rezistenţei sistemului imunitar, cefalele, scăderea acuităţii vizuale,
modificări ale frecvenţei cardiace.
• Efecte asupra dezvoltării psiho-cognitive: Utilizarea îndelungată a calculatorului poate
determina tulburări emoţionale – anxietate, iritabilitate, toleranţă scăzută la frustrare.
Mulţi adolescenţi aleg să folosească calculatorul, reţelele de socializare, când se simt
singuri, nesiguri pe ei, au o stimă de sine scăzută.
• Efectele asupra dezvoltării aptitudinilor sociale: Utilizarea îndelungată a calculatorului
poate duce la retragere socială, introversie, agresivitate verbală sau fizică,
comportament exploziv iritant. S-a observat şi o tendinţă de erodare a autorităţii
parentale, copiii o acceptă mai puţin. Pentru a dezvolta competenţa socială necesară,
copiii trebuie să interacţioneze cu alţii. S-a evidenţiat o creştere a prietenilor
electronici la utilizatorii de calculator, odată cu diminuarea relaţiilor de prietenie care
implică interacţiune socială.

98
 Efectele utilizării calculatorului asupra perceperii realităţii: Lumea virtuală creată de
computer (jocuri, internet), îndepărtează copiii de lumea reală. Prin intermediul jocurilor
copilul interacţionează cu personaje simulate, cu creaturi diferite. Adolescenţii, prin
intermediul internetului, îşi asumă diverse identităţi in interacţiunea cu străinii. Acestea fac ca
limita dintre real şi virtual să nu mai fie clar definită pentru copii şi adolescenţi.

99
3.2 Legea dreptului de autor

Provocare

Nu începeţi munca la un proiect până nu revedeţi legea drepturilor de autor din România şi
încercaţi să răspundeţi al următoarele întrebări:
Chestionar cu privire la drepturile de autor:
1. Ce tipuri de surse media v-aţi gândit să folosiţi pentru realizarea proiectului propus?
2. Care sunt principalele limitări ale legii drepturilor de autor cu privire preluarea textelor, a
filmelor şi imaginilor de pe internet?
3. Care sunt principalele limitări ale legii drepturilor de autor cu privire la muzica folosită în
prezentări?
4. Care sunt principalele limitări ale legii drepturilor de autor cu privire la folosirea anumitor
date statistice şi interpretări ale acestora?

Repere teoretice

Drepturile de autor sau copyright reprezintă ansamblul prerogativelor de care se

bucură autorii cu referire la operele create, a informaţiilor publicate.

Ce protejează Legea drepturilor de autor?

În România, proprietatea intelectuală este apărată prin Legea nr 8/1996 privind
dreptul de autor şi drepturile conexe (actualizată până la data de 9 August 2006). Această
lege protejează opere precum:
1.scrierile literare şi publicistice, şi orice alte opere scrise sau orale, precum şi programele
pentru calculator;
2.operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare,
manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;
3.compoziţiile muzicale cu sau fără text;
4.operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele;
5.operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale;

100
6.operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog
fotografiei;
7.operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, gravură,
litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului,
desene, design, precum si alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări
practice;
8.operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi lucrările grafice ce formează
proiectele de arhitectură;
9.lucrările plastice, hârtiile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în
general .
În lumea digitală se aplică aceleaşi legi ale proprietăţii intelectuale şi drepturilor de autor ca
şi pentru toate celelalte creaţii originale. În martie 2002 a intrat în vigoare Tratatul OMPI
pentru Dreptul de Autor (WCT) şi în mai Tratatul OMPI pentru Interpretare şi Fonograme
(WPPT).cunoscute ca „Tratate ale Internetului” şi au fost realizate în 1996 de Organizaţia
Mondială a Proprietăţii Intelectuale.

Jurnal de curs

ce am învăţat
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
ce aplic
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
ce mai vreau să ştiu
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………

101
 Repere bibliografice:

1. Hersey, P.; Blanchard, H. Kenneth; Dewey, J., Management of Organizational Behavior.

Utilizing Human Resourses, Prentice Hall, Upper Saddle River, 1996.
2. Curriculum naţional. Programe pentru învăţămîntul liceal. Ştiinţe socio-umane, Editura
Cartier, Chişinău, 1999.
3. Curs tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Liviu Constandache, Radu Vasile, Bucureşti,
2010.
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturi_de_autor
5. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ghid:Drepturi_de_autor
6.
http://relatiipubliceinagentiadeturism.wikispaces.com/file/view/Utilizarea+dreptului+de+autor.
pdf
7. SIVECO Romania (2009) - Un ghid educaţional de utilizare a dreptului de autor -pentru
cursul Intel® Teach Program Essentials Course (suport CD)
8.Assumptions About Learning,
http://www.honolulu.hawaii.edu/intranet/committees/FacDevCom/guidebk/teachtip/assumpts.
html
9. How to learn, http://www.howtolearn.com/personal.html
10. Learning Styles, http://www.berghuis.co.nz/abiator/lsi/lsiframe.html
11. Learning Styles, http://www.chaminade.org/inspire/learnstl.htm
12. What's YOUR Learning Style, http://www.usd.edu/trio/tut/ts/style.html
13. Teaching Tips, http://www.adm.uwaterloo.ca/infotrac/tipsheets.html
14. Baban, A. -coord., Consiliere educationala. Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si
consiliere. Cluj- Napoca, 2001
15. Bawden, D. (2001). Information and digital literacies; a review of concepts. Journal of
Documentation, 57(2), 218-259.
16. Dumitru, Ion Al., Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta, Editura de Vest,
Timisoara, 2000
17. Muresan, P., Invatarea rapida si eficienta, Editura Ceres, Bucuresti, 1990

102
18. Noveanu, G.N. and Vlădoiu, D. (2009). Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării în
procesul de predare - învăţare. Educaţia 2000+, Bucureşti.

19. Noveanu, G.N. Integrating Technology in the classroom: A Teacher Training Programme
Experience. Buletinul Universitatii de Petrol - Gaze din Ploiesti, no2/2010, p. 78-85, ISSN
1841-6586.

20. Pacurari, O., Tarca, A., Sarivan, L., Strategii inovative, suport de curs, Editura Sigma,
Bucuresti, Colectia Centrul Educatia 2000+, 2003
21. Csorba D., Curs IAC – Pregătirea motivaţională, Bucureşti 2001
22. Tobolcea, I., Sisteme informatice pentru asistarea logopedului în stabilirea
terapiei personalizate a tulburărilor de limbaj, Editura Universităţii, Suceava, 2007
23. Tobolcea, I., Pentiuc, S.G., Danubianu, M., Folosirea tehnologiei informaţiei şi
comunicării în procesul de învăţare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale,
Editura Universităţii, Suceava, 2009
24. Prashnig, B., Learning Styles- Here to stay, Education Today, 2000
25. Prashnig, B., Don't teach me- let me learn! The learning Style of dropouts and at risk
students, , Education Today, 1994

103