Primul pas către succes.

Metode practice de combatere

a abandonului şcolar
Consilier şcolar Vartan Angelica
Liceul Teoretic Independenţa Calafat

Motto:
Situaţiile dificile
există şi... le
putem rezolva!
Absenteismul
Poate fi definit ca lipsa de la şcoală pe o
perioadă îndelungată de timp a elevilor care
urmează învăţământul formal sau non-formal
unde prezenţa este obligatorie.
Elevul primeşte absenţă atunci când lipseşte de
la oră chiar dacă se află în incinta şcolii.
Absenţele sunt înregistrate într-un document
şcolar numit catalog.
Absenţele nemotivate sunt asociate conceptului
de absenteism.

Abandonul şcolar reprezintă forma

extremă a absenteismului.
 Aspecte generale
În România organele competente au încercat să
găsească soluţii pentru reducerea ratei
abandonului şcolar. Soluţia găsită la momentul
respectiv (1990-1995) a fost garantarea alocaţiei
de stat pentru copiii care frecventează
învăţământul obligatoriu.
Lipsa unei monitorizări eficiente şi sistematice
nu a condus la rezultatele aşteptate de reducere
a abandonului şcolar.
În prezent sunt unele familii care îşi trimit la
şcoală copiii doar pentru ridicarea carnetului de
alocaţie. Din păcate, există şi familii care preferă
să-şi trimită copiii la cerşit sau să-i ţină acasă
pentru a avea grijă de fraţii mai mici.

Experienţa personalã
În şcolile în care ne desfăşurăm
activitatea, rata celor care absentează
sau au un risc crescut de abandon şcolar
sunt elevii de etnie rromă.
O altă categorie de elevi care absentează o
reprezintă aceia care au părinţii plecaţi la

muncă în străinătate.
Cauze ale absenteismului
Situaţia economică precară a multor familii;
 Mediul în care trăiesc copiii, numărul mare de copii şi
precaritatea mijloacelor de subzistenţă contribuie la o
sărăcie avansată;
Grija faţă de fraţii mai mici îi ţine departe de şcoală;
Lipsa condiţiilor normale de trai şi de studiu;
Lipsa modelelor familiale-percepţia părinţilor despre rolul şi
importanţa educaţiei;
Preluarea activităţilor gospodăreşti;
Alimentaţia insuficientă şi nediversificată;
Nesupravegherea copiilor rămaşi în grija rudelor;
Grad scăzut de implicare din partea părinţilor şi lipsa
colaborării cu cadrele didactice.
 Bune practici în prevenirea
abandonului ∆colar
Parteneriat şcoală-familie-comunitate locală bazat pe colaborare, implicare,
sprijin, sponsorizare etc.;
Echipe comunitare pentru a interveni eficient în reintegrarea şcolară a copiilor;
Activităţi extraşcolare (excursii, spectacole, vizite la muzee, concursuri tematice,
tabere de vacanţă etc.);
Responsabilizarea la nivelul clasei;
Valorizarea elevilor aflaţi în dificultate prin diferite activităţi;
“Şcoala părinţilor” pentru a schimba mentalitatea părinţilor care consideră că
munca este bună pentru copii la orice vârstă;
Derularea formelor de recuperare şcolară ( elevi, adolescenţi, tineri, adulţi ),
prin forme alternative, gen “ A doua şansă“;
Activităţi de consiliere;
Organizarea de întâlniri între elevi, absolvenţi, părinţi, cadre didactice, cu
prezentarea de modele de reuşită în profesie;
 Consilierea elevilor şi a părinţilor în vederea accesării fondurilor şi alocaţiilor legale
(burse, alocaţii, rechizite, bani pentru calculator), în vederea obţinerii actelor de
identitate;
Stimularea copiilor cu rezultate bune la învăţătură;
Implicarea mediatorului şcolar.

Rolul mediatorului ∆colar

Este negociator şi personal de sprijin pentru familie şi şcoală, în
scopul sporirii participării copiilor rromi la procesul educaţional;
Acţionează ca agent al comunităţii în relaţie cu şcoala, reprezintă
comunitatea rromă în şcoală şi şcoala în cadrul comunităţii;
Promovează valorile multiculturalităţii, şcolii incluzive şi a şanselor
egale, atât în mediul şcolar, cât şi în comunitate;
Previne şi mediază conflictele între şcoală-familie-comunitate;
Comunică şcolii problemele, punctele de vedere ale familiei şi ale
comunităţii în legătură cu diverse situaţii ivite;
Lucreză în echipă cu personalul şcolii şi cu reprezentanţii
comunităţii;
Ajută elevii rromi să depăşească barierele care îi împiedică să se
dezvolte în concordanţă cu potenţialul lor;
Analizează documentele din şcoală şi identifică pe baza acestei
analize (solicitând sprijinul directorului, tutorelui, comunităţii locale)
soluţiile optime de intervenţie.

Metode ∆i tehnici în lucrul cu elevii

aflaţi în dificultate

Grila de monitorizare;
Observaţia;
Anamneza;
Interviul;
Jocul de rol.

Metode ∆i tehnici în lucrul cu pãrinţii

Consiliere individuală şi de grup;

“Şcoala părinţilor”;
Grupuri de sprijin;
Ateliere de lucru;
Lectorate;

Dezbaterea.
 Instrumente
folosite
Fi∆a de monitorizare a copilului
Nume şi prenume…………………………………………..
Vârsta................Clasa................
Date medicale
Antecedente, probleme medicale:………………………………………………
Dezvoltare fizică:…………………………………………………………………
Date şcolare (nivelul reuşitei şcolare):
Nr. corigenţe…………….Note sub medie/peste medie……………………….
Abilităţi dezvoltate superior………………………………………………………
Discipline cu rezultate deosebite………………………………………………..
Discipline cu rezultate scăzute………………………………………………….
Motivaţia pentru învăţare………………………………………………………..
Prezenţa la ore……………………………………………………………………
Comportament social:
În clasă…………………………………………………………………………….
În grupul de prieteni………………………………………………………………
În familie…………………………………………………………………………… Activităţi
preferate…………………………………………………………………..
Obiective de intervenţie…………………………………………………………….
Intervenţie (tehnici, metode de evaluare, monitorizare)
Recomandări...................................................................................................
Fi∆a de monitorizare a pãrintelui
Nume şi prenume…………………………………………………………………………
Vârsta……………Educaţie………………………………………………………………
Ocupaţie…………………………….Loc de muncă……………………………………..
Descriere succintă a profilului familiei
Nr. copii…………
Condiţii de locuit……………………………………………………………………………
Surse de venit………………………………………………………………………………..
De când creşte singur copilul (dacă este cazul)...........................................................
Şedinţa de grup nr.................
Cum s-a implicat..........................................................................................................
Probleme ridicate de părinte........................................................................................
Soluţii identificate de părinte.......................................................................................
Reacţii ale părinelui....................................................................................................
Colaborarea cu alţi părinţi............................................................................................
Recomandări,concluzii...................................................................................................... .
.................................................................................................................................... ....
.................................................................................................................................
Periada monitorizării..........................................................

Activitãţi practice pentru grupurile de

sprijin cu pãrinţii
Calităţile, abilităţile sale de părinte
• Au încredere în ei?
• Cum au grijă de ei înşişi?
• Cum a fost/este relaţia cu părinţii lor?
• Ce îşi doresc pentru ei? Dificultăţile sale ca părinte
• Care sunt dificultăţile pe care le au în relaţia lor cu copilul?
• Unde simt nevoia să fie ajutaţi în relaţia cu copilul?
• Cum a evoluat în timp relaţia cu copilul? Ce ştie despre copil
• Care sunt activităţile lui preferate?
• Ce face în timpul liber?
• Ce ştie despre prietenii lui?
• Cum îşi petrec timpul împreună? Care sunt activităţile pe care le fac cu plăcere?
• Ce fel de adult va fi copilul lor? Disciplină
• Ce reguli respectă copilul? • Cum oferă recompensele?
• Cum procedează când nu respectă regulile?
 • Care sunt reacţiile copilului? Temele pentru acasă
• Se informează despre teme?
• La ce fel de teme îl ajută / nu îl ajută?
Cum dezvoltă o relaţie afectivă cu copilul
• Vă puneţi des în locul copilului pentru a vedea cum se simte el în situaţia respectivă şi ce poate învăţa?
• Discutaţi cu copilul despre succesele lui?
• Îl încurajaţi să-şi exprime nevoile, sentimentele?

Grilã de observaţie a progresului

copilului

Numărul absenţelor
Media notelor (română, matematică etc.)
Comportamente de indisciplină
 Feedback-ul dirigintelui (observaţii)
Feedback-ul colegilor (observaţii)
Feedback-ul părintelui/tutorelui (observaţii)

Concluzii
Toate activitatile pe care le putem face pentru a prevenii si combate
abandonul scolar trebuie sustinute social de institutiile statului care cred
eu ca ar trebui sa se concentreze pe eliminare principalului factor al
abandonului scolar si anume SARACIA.
M-am axat pe aceasta categorie sociala adica elevii de etnie rroma
pentru ca in special aceste familii sunt cele mai afectate de saracie si de
lipsa educatiei.
Acesti copii sunt condamnati la saracie si nestiinta pentru ca insusi
societatea este cea care nu ofera prea multe sanse!