“Popoarele marii”cum au fost numiti grecii-vechi locuitori ai Egiptului-de catre

egipteni,sunt cei care in neasramparul calatoriei si aventurii cunoasterii au lasat

una dintre marile civilizatii ala lumii, marcand fundamental evolutia milenara a
culturii urmatoare si a epocii moderne,inzestrandu-le cu principiile morale,cele
estetice si “esentialul instrumentar intelectial.

Doua evenimente importante,numite invazia doriana si migratia ioniana,constituie

fenomenul complex al civilizatie elenice.In insulele Ciclede din Marea Egee s-a
instalat o civilizatie prospea,colonii,care vorbeau dialectal ionic si care se
suprapuneau peste vechea civilizatiepeste vechea civilizatie cicladica a mileniului
al III-lea in.Hr. ,dupa cum peste civilizatia seculara a micenienulor din sudul
Greciei, in Poloponez si Creta s-au stabilit dorienii,semnati in poemele homerice
cu “ahei”si a caror existenta dateaza sin secolul al XV-lea in.Hr.

In secolele al XIV-lea si al XIII-lea a avut loc prima expansiune elenica semnalata

in intregul bazin oriental sl Mediteranei si pana la portile Orientului.Expansiunea
eelenica,atacurile intreprinse in Orientul Apropiatmca si migratiile foarte
puternice ala acelor asa-zise “popoare ala marii”sunt mentionate in documentele
egiptene ala veacurilor al XIIIlea si al XII-lea in.Hr.

Cultura greaca poate fi urmarita dea lungul celor douasprezece secole de

existenta,din secolul al XII-lea inainte de Hristos pana in sec I in.Hr. Cadrul
evilutiei artelor plastice se disting cinci perioade:

Arta homerica-(secolele XII-VIII in.Hr.);

Arta arhaica-(secolele VII-VI in.Hr.)
Arta clasica-(parioada apogeunui artei grecesti,,epoca de aur,epoca lui
Pericle(secolui al V-le in.Hr.)
Arta clasicismului tarziu-(secolul al IV-lea in.Hr.)

Arta elenistica –(secolele III-II-I in. Hr.)

RELIGIA,ETICA SI ESTETICA

Spre deosebire de mistica popoarelor orientala,religia grecilor din antichitate

stabilea reletia dintre bine-rau,frumos-urat, sub semnyl interventiei zeilor si al
liberului arbitru avandu-l pe Zeus cel ce hotarea soarta muritorilor,politeismul
grec avea ca principui suprematia justitiei si dreptatii,(M.Eliade,”Istoria
credintelor si ideilor religioase”Vol I-p.259).Miturile in conceptia grecilor
vechii,au corelat filozofia cu poezia si cu morala. Existenta umana,cu trairile
frumoase ori urate,bune ori rele,cu disponubilitatiile si manifestarile de la
abjest la sublime au constituit,pentru greci reperele simbolicii mitologiei lor si
aspiratia lor catre idealul de om superior si idealul de erou. Zeul era zeul
supreme,zeul suveram al tuturor olimpienilor si tuturor pamantenilor.

Apolo (Apollon),zeul patron al artelor si al armoniei,avand simbolurile purificatii

(lira)si indepartarii raului(arcul),era zeul adorat in sanctuarulcelebru,de la
Delfi(Delphi).Conceptia apolenica afrirma superioritatea inteligentei,stiintei si
intelepciunii,acestea fiind considerate insusiri divine,acordate de zei si in primu
ramd de Apolo. Seninatatea si calmu ratiunii devin pentru greci semnele apolinice
ale emblemei spiritului si,astfel,ale modelului de om superior,finite desavarsite.

Opusul lui Apollom era Dionysos,zeul vinului.Acompaniat de colegiul sau de satiri

si menade,Dionysos avea ca symbol vita de vie si ciorchinii de struguri.Conceptiei
apolinice a seninatatii si logicii ratiunii este opusa conceptia Dionisiaca , a
exaltarii trairilor necontrolate de ratiune.Simbolurile apolinice ala piritatii
sprititului,greci l-au opus simbolurile dionisiatice ale beatitudinii impuslsurilor
si instinctelor.Cele doua repere morale au marcat artele plastice cu axele estetice
ale”appolincului si dionisiacului”,prezente,in seosebi,in sculptura statuara.
Balansul disponibilitatiilor,controlul si afirmarea lor,echilibrarea conflicteloc
au format idealul grec de perfectiune unama.Concepita antropomorfozarii zeilor este
un reflex ai idealului de om superior si de perfectiune a corpului uman.Noutatea
esentiala a valorizarilor din religia greaca este aceea e sacralizarii conditiei
umane,beatitudinea de a exista,bucuria omului de a trai prezentul.

In politeismul antropimorfic al religiei grecesti divinitatea nu se releva prin

finite si fenomene,ci fiecare fenomen poate fo considerat o divinitate,insesi
ideile care prind viata.

Organizarea sociala a societatilor sin Grecia antica a avut ca principiu ierarhiile

de tip sclavagist,cele mai multe state aderand la democratie si cele mai
putinefavorizandr aristrocratia.In secolul al V-lea in.Hr. cetatenii liberi
erauegali in fata legii,indifernt de avere.Pentru greci patria inseamna limitele
unei regiuni iar statul,administratii unui oras si a periferiei sale.

Ideea care ii unea pe grecii de pretutideni se bazeazape respectful pentrupersoana

umana.In civilizatia greaca omagierea insusirilor exceptionale ala omului stabilea
reperele de conduita sociala si etica:nici trufie, nicumilinta injositoare.

EVOLUTIA ARTELOR PLASTICE

Perioada Homerica

(intre secolele al XII-lea si al VIII-lea in.Hr.)

Civilizatiaa greaca inglobeaza experientele seculare consummate si Pelaponez de

micenieni si dorieni si cu mult inaintea acestora,in mileniul al III-lea in.Hr. in
insulele Giclade de catre egeeni.

Sculptura:

Idolii din marmura si statuile din marmura sau siluetele in forma de violina
descoperite in insulele Egee si datand din mileniul al III-lea in.Hr. sunt probe
singulare si originale ale unei foarte evaluate gandiri plastice.

Fara a se putea corela in civilizatii plastice similare din alte zone geografice
dai aceeasi vreme si fara a se putea urmarii o cronologie,exemple ramase,cum este
cazul lucrarii:”Cantaret din harpa”ilustreaza sinteza volumelor,structurile
esentializate confundate cu armura.