CONTEMPORANUL

REVISTA STIINTIFICA SI LITERARA.

IESE DE DOUA ORI PE LUNA.
RXDACTORI:
pentru partea literara pentru partea §tiintifica.
V. G. Morten I. Niidejde
No. 10, 11 si 12. an. IV. Iasi 1885.
Privim ca abonati pe ce vor bine vroi a
primi douit numere unul dupe altul.

CADEREA STAMBULULUI

--
salt

0 VISIIINE A UM BUN OTOMAN.

Ore cunt reale celle ce and ?

Simt $i vtid eti bine tot ce m6'ncunjoriti?
Alah ! nu pot crede ca s6 RI to crud !
Pote e parerea care m6'nfiora:
Eat'o negrg NOpte ca cu-a sate come
A incins Stambulul de. jur imprejur !
Acum e totul par'cA donne;
Nimic nu s6 vede.... totul e obscur.
Vai! Alah vra ore a ne-an3eninta?
CAO1 TAcerea fuge.... o voce turbat6
Furios4 vine spre a domina
In lout Titcerei, deja detronatl ;
Caci and strigarea Undei din Bosfor,
Care nu produce ca odiniora,
Acel dulce sunet ce inspir6 dor....
Acea, melodie, lin6 si u$61.6
 354

Ca pe °and Zefirul In lenosul sbor,

Cu a lui Intinse aripi de azur,
Lovea fa 0a under, lin, incetisor
Si sonuri pliicute respandea 'mprejur....
Nu! Mel eat4 Colo monstrul fioros....
EatA Uraganul.... cu cats turbare,
Cu aripal durA, cu-aspectul feros
Bosforul turmenta fArg Incetare !...
Unda atacat6 face munti de valuri,
Cats sO se lupte, strig4, ur16, geme...
i infuriata sare peste maluri....
Total amenintl.... de niwic se tome....
Eat'o cum deschide gun nenumerate
Carr amenintA a ne Inghiti !...
Val! in contra nostr& tote's revoltate!
Ah Alah ! at mi1a, uu ne parasi !

Din Stambul sinistra pasere de nOpte,

In cadentr trimite un lugubru gemet,
Care ca un Echo cu bocinde sopte,
Cu tristetn 'ngAriA pe al Under urlet...
Alah! pe not singuri ore ne privesce
Augurul ista sail pe lumea tots ?...
Cerule 1...aico.... ce se roar zeresce?
Pote e pgrere?... 0 nu, nu, cAci eats :
Un mormant se vede.... WW1 se despicA....
Si din el mar n6gra chiar $i dedit nOptea,
0 fantasma esse ce'ncet se redicA,
FiorOs6 And, mar must decat mortea....
GreptenA pAmAntul cu hidOsa'l ghiOra,
Membre de$irate terse cu sine,
 355

Ride cu sarcasmo irupiosn fern,

S'amenintetere vine catra mine. ..

Eat'o c m'ajunge.... void sO fug.... nu pot...

Tremur mo pOtrunde.... start incremenit....
Cerul so'nvitrtesce $i pnmantul tot...
Ah Alah 1 se vecle c m'ai pnrdsit !

A! ce Ned acolo ? colo'n depai tare ?

Negra coma -a noptii eat'o despicatn,
De o furiosit razn, ardetore,
Pureegtnd din crucea cc mi se aratn.

Ea cu Ghiauri vine, fArti a se teme,

Spre Stambulul nostru fit] de viata....
Sorta vai comandn end mormintul geme....
Il and... m6 chiamn.... sangele'mi -Inghiatn....

Dar pnginul vine $i voios suride,

Pe cand respirarea'ini se opresce'n pept....
-Spectrul vai ! me trage.... mormintul sO'nchide !...
Ah Alah pnrinte ! cat e$ti de nedrept !

VIATA..
Simtim Timpul cum se scurge,
Cum torentu'l pe PAmAnt
Tot restornn $i distruge.
Timpul curge,
Viata fuge,
Si cu-acestn suspinaro
Ne tOrnsce la mormint :
O Nimicl cat e$ti de mare V
 356 --
T IMPUL.
Noptea 'ntinse majestosal" manta nogrA peste fume,.
Si Misterole din sinu'l sburand lin se respancliati,
Dupa sine cu sfiala t6rand $optele In sume,
$opte child ce cu-a for curse suvenirile repiati.

Pastorita 'nbracisatil, de plapanda voluptate,

Presereada de pe buzel pe-a Natura sin smaltat,
Multe $opte in catene de estase parfumate
Siintrerupte in restimpuri cl'un ardinte s6rutat.

Riul, florea $i zefirul, valea $i codrul frunzos,

Ca s6 cante-a for regina, armoniT au intonat.
Numai Timpu'n gelosie se framanta furios, (1)-
Se incrunta, se repede, ca gindirea a sburat....

Un mormint remane.... Timpul peste dinsul

Cu lene pa$esce... Se aude-un clopot, (2)
In Natura jaLa si la Pastor p?ansul....
Spaciul resuna d'a timpulul hohot.

DORINT A.
Negra nopte majestOsa cu tacerea 'mbracisata
Sbora lenos peste vasta lume de ea neuitata,
Trista Luna 'ncet pasesce spre cerescaii colivie,
De pe palida ei frunte revarsind melancolie.
Totul tace, total dorme, nu veghecla decal chinul;
In Natura adormita, nu and deeat suspinul

1) Varianta. Singer Timpu'n gelosie se ft manta furios,

2) Varianta. °stoat p4esce.... Se aude-un clopot,
 357

Turmentater mole mimi ce eselamA cu putere:

0 frumosa mea brunetA, dulce angel do plAcere I
F %'mi viata ea s6 fie un vis dulce si usor
DA'rni o rad& din speranta until pur si stint amor

DEDICATIUNE.

Vedi dragt BrtmetA cum se retacesee

Printre floricele -Undo, din WM?
Audi tu cc gingas si'neet iti vorbesce
CA nimic nu'i dulce ca numele WI?

Audi tu zetiril cum se joc prin frunde

Cu mister soptinduli eat esti de frumosA ?
Audi pentru tine suspinuri confuzo
Prin vales adineA, prin pAdurea deassA?

CAnd Natura ItregA 'ti suspinA en dor,

Nu'mi permiti si mie s6 spun ea, to -ador ?
gab

Nu vedi stilnea ascutitri

Cu abisul ling% ea
Cum aseeptit sA to 'nghitA?
Unde-alergi inima mea ?

111EDITATIUNE.

Peste spiritu'ini s6'ntinde a Icleilor torent

Ce alergA'n intuneric dup'un tel ce se depart !...
A mea inimt'i cuprinsit d'a Neliniscei turment,
Ce nfend6mnA, m6 opresce, m6 desperl, m6 transports....
 358

La Sehinteile dieing adresed cloru'mi ce ardo....

Dar de mural Ignorantei earAsi creeru'mi se frange L
Strahat codrul cn mistere, unde's Spiritele'n horde,
Uncle Ramurele tipli, si'ntre frunde Ventul plAnge..
Intreb Ventul, el susping....
Intreb florea, ea s6'neling....
Intreb Unda, ea se tome,
Si en fricit fugind, genie....
01 respunde dar to spirit ce animi aceste tote:
Pentru ce ysi pa a uncle acest sum fi acest fum ?
Printre soptele confuse a Natures spoliate,
Se strecorA Ong 'n peptu'rni acest echo : esci nebun t
lIe arunc prin Vecinicie cu aripa cugetArei...
Ret6cesc in negrul chaos ... In acest etsrn mormint....
S'un oribil intuneric sfarmAnd scara in It rer,
Cu blestemele pe buze cad sdrobit oar pe pamint
V. Conta.
*-41110

TREi MOR
(dud Lew Tolstoi)

1.

lerit toamna. Pe drumul mare doua trasun boeresti mergec_

in gonna. in cea de di'nnainte sedeatt doua femei ; o cucoana slab&
gi galbena si-o slujnica rotofee eu obrojii rumens si lucii. Ninni ro-
zarindu-se prin plesniturile rnanusei, --dadea pe ceafa un par
snit si aspru. ce iesea de sub o palarie terfelita. Pieptu-i bulbu-.
cat, coperit cu'n salisor de ling ierit plin de vieata ; °chit lei netrri,.
neastimparati urmarea, pe fereastra butcei, ogoarele ce fugenil on
se indreptat, pe furis, sere stapina sa si scormonean colturile tra-

*) Aceasa ituvela s'a lust dupil traducerea francezii a dim E. Jr

de Vogue tip4ritri in Revue des Deux-Mondes, din 15 Aug. 1832.
 -- 359
sines. Sub nasu-i sP legana palariea cucoanei acatata lute° retea,
an eatelu$ ii atipise pe genunchi, fear picioarele-i ridicate leraft re-
zemate pe scatulcele a$ezate in fundul buteel, cad se ciocneaft una
de alta cu'n zgomot ne'ntrerupt si nabu$it de salturile razoarelor
$i zinganitul geamurilor.
Cu minele ertici$, puse pe genunchi si ea ochii inehio cu-
coana se legana incet pe coltucele gramadite la spetele sale : 0 tusa
rea nu-I da ragaz $i-i -*ma mereu fata. Pe cap avea o boneta alba
fear grumazul sau uscat $i ofelit sera legat cu o naframil, albastra.
0 carare dreapta, ce se zarea sub boneta, despartea paru-i galban
$i lins ; albeata pielei astel largl carad 11 imfatisa, ce -va most 0
uscat. Pelita -i vestecla $i in floarea plumbului, inrosita la ume-
rii obrajilor, nu mai tinea pe oasele fete' ginga$e $i subtiri, cur-
gea in jos. Buzele-i ierau arse si'n neastimpar, genele rari $i ba-
toase. 0 haina de drum, de postav, in$ira cretil sal drepti pe si-
nul lei uscat. 5i cu toate ca tinea ochii inchisi, chipul drumeter
pastry urmele unei obosell, unei slabaciuni, unei indelungate suferinti.
Un fecior, dormea zgribulit pe capra ; surugiul, chiuind de-ti
Wit auzul. da zor tailor bleasca de sudoare si:n rastimpuri se in-
torcea eatind la surugiul trasurei din urma, and chiotele acestuia
ajungeau pima la dinsul. Largele urme paralele sapate in terns
glodoasa a drumului se desfasurau de o potriva $i cu rapegiune.
Ceriul ierii a ploaie $i friguros ; o picla rece impinzea cimpii si
drumul. in trasura o innadupla cumplita, si-un miros de eolo-
nie $i coIb.Bolnava lasa eapul pe spate $i deschise ochii inceti-
sor, niste ochi marl, stralueitorl si'ntuneco$1.
Tear.... zise lea rastit slujnicei, impingind en mina-I fru-
moasa $i slabita, poala eataveicei, ce-i atinsese piciorul.
Gura sa se incest] cu oterire, fear Matrio$a 10 strinse ca-
taveica cu amindoua minele, se Tidica pe zdravenele-I picioare, se a-
'maza mai incole $i din rumana ce bah se facu stacojie. Frumosii
ochi al bolnavei urmareati cu rivna miscarile astei fete. Pupa o
vreme apasindu-se en arnindoua minele pe perina trasurei, bolnava
incerca sa se ridice ca sa-51 sch:mbe statul ; dar nu avu desbula pu-
tere. Si din no gum i se increti si fate -i lua o imfatosare bat -
jocuritoare plina de eiuda $i desnadajduire.
Ajuta-ma inealtea 1... Orl nu,... nu le nevoie ; voift putea
singura.Alta data sa fats bine sa nu-nii mai pus la spate per-
nele tale.... Hal, lasa, nu pune mina, data nu to pricepi la nemica.
Cucoana inehise ochii, apoi rapede ii deschise si-I atinti asu-
pra slujnicei. 111atrio$a se uita, la iea muscindu-0 buzele. Un
suspin dureros ridica pieptul bolnavei si se sfimi *lute° tusa. Pupa
ce-i trecu tusa iea inehise din non pleoapele 0 din not '4i lua
statu-i neclintit.Trasurile intraa intr'un sat, Matriola isi scoase
 360
groasa-i mina de bub bland gi-gi facu truce.
Ce-i ? intreba stapina sa.
Poi?ta, conita.
Te intreb de ce-ti fact truce?
0 besereca, conita.
Bolnava se pleca spre oblon i !fleet, inset de tot iii facia sem-
nul crucel, privind en ochl marl, mahaloasa besereca a satului pe-
dinnaintea carien treceau.Amindoua trasurile se oprira la poarta
po$tei ; din cea deschisa se coborl barbatul bolnavei si un doftoi.
Amindol venira linga butca.
Cum va mai simtitt intreba doftorul pipaind pulsul bolnavei.
Tel, cum ill mai ieste, draga ? Nu le$ti obosita ? Vrai sa
to dal jos?
Aceste intrebari le facuse barbatul in frantuzeste. in vreme
ce Matriosa stringind buccelele $i cutiile se inghesttea in colt ea
sa, nu supere pe vorbitori.
Iea sea. Nici mai bine, nici mai reu, respunse bolnava.
..,.Nu ma data jos.
Dupa ce mai statu putin, barbatul, se indreptg spre casa po-
*tei si intra innuntru. Matrio$a sari jos din trasura $1 prin glod,
in virful degetelor alerga pans in u$a.
Pentru ca-ml le reit mien, nu trebuie sa remaneti ne min-
cati zise bolnava zimbind doftorului care remasese la oblon.
Doftorul se departa incet, apol sui rapede treptele cerd,acului.
Nici until nu-mi duce grija, zise drumeata in sine. Se simt
sanatosi si de aItil nu le pasa Doamne !... Doamne !
Barbatul le$1 intru Intimpinarea doftorului zimbind $i frecin-
du-$i miuele.
Stii una, Eduard Ivanovici,... am poruncit s'aduca scatulca
cu bauturi ;... ce zici ?
Minunat ! respunse doftorul.
El. cum merge ? intreba barbatul, mai inset, suspinind si
incretind sprincenele.
V'am spus ; nu numai ca nu va ajunge in Italiea, dar
Dumnezeil stie de va duce-o pang in Moscova ;... mai eu sama pe
viemea asta !
Ce-i de facut ? Of, Doamne !... Doamne !
Si barbatul puse mina la ochi...
Da-o Income, striga lel feciorului, care aducea scatulca cu
bauturi.
Nu trebuea sa plecati, urma doftorul stringind din umere.
Dar ma rog, ce puteam face ?... Le n'am zis, ce n'am ant
dear voiu opri-o ? I-am spus de cheltueala, de eopii, earl trebuea
sa remie singuri, de interesele mele lasate balta ; n'a luat nemic
 361

in sama ! n'a vrut si pace !... Isi face norme de trails grin straina-
tate ca si cum ar fi insanatosita. Sa-i spui in ce stare, ar fi SA-1
dal o lovitura de moarte !
Vasile Dimitrievici, trebuie sa stal ea lovitura de moarte
a primit'o de molt. Mime nu poate trai fara plamii si plamii
nu se fac de toemala. Ie trist, ie dureros, dar n'ai ce face. Not
nu mai avem alta datorie de cit de a cats sa-i ugurain moartea pe
rit sta in putinta noastra. Are sa trebueasca un preut.
Ah, Doamne sfinte !...Vai de mine si de mine ! Ce pacat !
Trebue sa o intreb slat ultimele vrointi... Fie ce-a fi. ten
unul nu-i dau lovitura asta. Stiff cit ii lea de bung.
Incearca, eel putin... Fa-o sa astepte o cale de sanie, zise
doftorul dind din cap : alt feliti drumul nu se mintuie cu bine.
Acsiusa! Aesiusal...hei Acsiusa! striga, surorei sale mai mice
fetita capitanului de posts coperindu-si capul ell polca si tupaind
in glod pe prispa din dosul easel, vin de vezl pe eouita din Cir-
china ! Zie c'o due in nuntru pentru o boala de plamii. Oare cum
is oftigosii ?
Acsiusa sari pragul, si amindoua fetele, tinindu-se de Mina,
dadura o fuga pan in poarta ograzei ; apoi di'nnaintea trasurei fin
damolira mersul si catara pe geamul deschis. Bolnava intoarse ca-
pul spre 'tele si gieindu-le gindul, increti sprinceana si se trace
inapoi
Doanme sfinte ! zise fata cea mai mare, feriud ittte int'o
parte ; lea care iera ash de frumoasa uit'te ce-a ajuns : to lea groaza!
Ai vazut ! at vazut Acsiusa !
Da, gi cit le de slaba ! Hai sa ne mai uitam o data : sa
ne facem treaba in fintina.S'a intors, kat: am vazut'o ! Ce gro-
zavenie, Mas'o !
Da, gi ce flio$earaie ! respunse Masa.
Si amindoua fetele o luara la fuga spre casa.
Trebuie sa fin de spariet, gindi bolnavit. Ah ! de-asi trece
granita mai degraba ! mai lute Acolo m'oitt indrepth Indata
Cum iti mai ieste drags ?... zise barbatul, care se inter-
I.
cea la trasura molfaind.
Veeinic aceea-si intrebare I gindi cucoana in sine gi
Inca, mininca
Tot ash, sopti lea intre dinti.
Stii untl draga ? ma tem sa, nu-ti fie reit in drumul ista,
pe ash vreme. Eduard Ivanovici le de aceeall parere. Hat, 8, ne
intoarcem innapoi t....
lea tacea si parea nemultamita.
S'a mai indreptit vremea poate ca s'a pune cale de sanie,...
te'l simti mai bine :... $i atuncea vom pima, cu totil...
 362

Sa mEi scutesti ! Data nu te ascultam din capul locului,

am fi de mult in Berlin ;. 8i-aeurna asi fi bine de tot.
Ce sa fae drag& ? Iera peste putinta, stiff to singura ;
chiar si aeuma dac'ai vra sa mai ingad.ui hie() luna te-ai indrepta
eu totul, mi-apt regula interesele si am lua si copii cu non.
Copii sint sanktosi si ien slut bolnava !
Dar intelegi Braga, ea pe vremea asta daca-ti le mai ren
pe drum !... A cask, eel putin !...
A easa ! sa mor a casa !..-Intrerupse lea cu furie.
Dar fu vadit, ca. vorba sin mor" o inspaiminta, cad tinti o
privire intrebatoare si plina de rugaminti asupra barbatului sari, care
puse ochii In pamint si tam Buzele bolnavei se strinsera, intif-
nosate ea ale unni eopil mic si lacrimi ti$nira din ochii sai ; near
barbatul, aseunzindu-si fata in basma, se departa de trasura.
Nu, voiti merge innainte ! zise iea naltind ochii la cer.
Apoi inerucisa manile si sopa cite-va vorbe fara sir : Doam-
ne !... De ce ?....
i lacrimile iei se zostogolira tot mai rapezi, tot mai dese si
cu evlavie si cucernicie se ruga iea indelung... Dar aceea-si zgircire
dureroasa ii stringea pieptul obosit ; eeriul, cimPii, drumul ierau
tot ash de cenusii, tot ash de bleasea ; aceea-si picla de toamna, nici
mai deasa, nisi mai rail se lash pe glodul din drum, pe cosurile
caselor, pe butea si pe cojoacele surugiilor, cari in hohote si vorbind
vesel intre lei ungean rotile si inhaman mil In trasuri.
II.
Cain ierati pusi, dar surugiul buteei nicaieri ; iel intrase in
izba, rindasilor, imde domnea intunerecul, o nadusala cumplita si-o
duhoare de pine calda, de curechili murat, de fiinti omenesti si de
pial de oaie. Citi-vii surugii statean gramada in singura odaie,
bucatareasa se invirtea pe ling& euptiorin, pe care zaeea un bolnav,
eulcat sub un cojoc.
Surugiul, un flaeaoandru, intra in casa cu cojocul in spate, ha-
rapnicul in mina si cu gins tare grid bolnavului
Mos Fedor ! Mos Fedor !
Ce-i, ce vral duglesule ? Ce at eu Fedkai respunse unlit
din tovarasii sai, nu vezi ea te asteapta eel en trasura ?
Vrati sa -i cer ciobotele ; ale mele 's bucati, urma flaeaul,
aruncindu-si pletele peste dap si virindu si groasele-i manusi in
area. Ce, doarme ?... Iel, mos Fedor !
Ce-i ? sopti un glas slabanogit, 8i un chip uscat si rosco-
van se pleca de pe cuptiorin. 0 mina lata si paroasa, fara culoare
$i fara carnuri ridica sumanul pe ni8te tner' slabiti, coperiti en'n
camev)iii solos. De baut, prietene..,. Ce vrai ?
 363

Flacaul ii intinse o ulcica cu apa.

Apoi da mos Fedia, zise iel cam inginind... Mne-ta poate
n'o sa mai ai nevoie de ciobote nowt. Da-mi-le mie, ca n'ai sa mat
umbli... negre$it...
Bolnavul pleea capu-i obosit pe ulcica de lut si bau hiltav,
muindu-si in apa turbure mustetele-i ran, plecate in jos si barba-i
murdara si incilcita ; .ear pleoapele-i slabite, fora putere se ridicau
cu greii spre surugifi. Cind sfirsi de bout, vru sa-si stearga bu-
zele cu mina, dar neavind destula putere si le user cu mineca su-
manului. Isi trase grei'i suflarea pe nas, isi aduna puterile si cata
tinta la flacau fait sa descleste gura.
Poate le-ai juruit cuia-va, urma acesta, atunci ii prea
tirziu ! Veal, afara ie fleoscaraie mare, am de lucru, trebue sa plec;
$i am chitit,... da,... hin, ce zice ?
Un sughit ardica pieptul bolnavului, care se rupse in dona,
innecat de o tusa saca neintrerupta. Cind de o data bucatarita in-
cepu a vui en glas ciudos.
La ee i-ar sluji ciubotele ? Tacit doua luni de cind n'a pus
piciorul in pamint. Se stinge, reul ii in launtru, n'ai de cit s'asculti.
Ce nevoie are de ciobote 1 Dom n'or sa-1 ingroape cu ciobote nowt !
i zeil, doamne iearta, i-a sosit ceasul de mult ! Nici nu se mai
poate Linea ! Marar duca-1 intr'alta izba, on si unde. Sint spi-
tale in ora$ ! tii on ba ? Tot cuptioral ii al lui. Pace ! nu mai
al unde to inghesul... Si-apoi mai zi sa tii carat !
Hei, Serioja ! Hai pe capra I Boerii asteapta I striga de
afara eapitanul de posta.
Serioja facu un pas spre usa, fora sa mai gindeasca la res-
punsul bolnavului, dar acesta impiedecat de tusa, ii facu semn din
ochi ca vrea sa-i vorbeasca.
... Tea ciubotele, Serioja, zise iel- cu glas ragusit ci Wilde-
st tusa ; numai asculta I Sa-mi cumperi o pieatra cind oitl muri !
Multamesc, mosule, le ion si ma prind sa-ti cumpar
pieatra.
S'a invoit, ati auzit fetii IMO. I mai putii glasui bolnavul.
Tusa i1 apuca din nou si-i indoi mijlocul.
Auzit, rostl un surugia !Hai, Serioja, pe eapra! uit'te
vine eapitanul ; coana din Circhina ii bolnava.
Serioja trase in pripti ciobotoaele lui sparte ciur si le arunca
sub o laita. Cele nova ale lui Fedor ii venean ca de tocmeala ; si
tlacaul iesi pe usa atind mindru la iele.
Ha, mindre ciobote ! Stai sa ti le ung, zise surugiul care
se intorcea en cutiea de unsoare, in vreme ce Serioja se suit pe
eapra adunind haturile. Ti le-a dat de geaba ?
Ce, iti fac on ochiul ? response Serioja tiindu-se tanto$ s!
 - - 364
imvalidu-s1 picioarele eu poalele cojocului. Lasa, da ineolo !... Hi,
eopii !... striga iel la eat plesnind din harapnie.
Si aminduua trasurile cu drumetil, valizele ei sipetele for por-
nira in treap de drumul glodos ei se facura nevazute in aburii 1i
piela tomnei.
Surugiul bolnav remasese pe cuptiorin in zaduful izbei. Nu-
mai tueea; slab de tot, se intorsese pe partea stingy ei-acum stit
nemigeat. Dusul $i venitul urma innainte , spre sara cu totii ruin-
cara, bolnavul tot nu se mieeh. Pupa nprinsul luminarilor buca-
tareasa se sui pe cuptiorit ei eoperi picioarele lui Fedor cu'n cojoc.
Nu to supara pe mine, Nastasi'o 'n curind ti-oin da load
innapoi, 5opti tel.
Bine, bine, no-i nemie ! mornAl Nastasiea. Und'te doare
mogule ? Spune.
In launtru ! Parca-mi roade toate maruntaile, Dumnezea
tie ce ieste.
Te doare gitlejul, eind tuseeti ?
Tot trupul ma doare : it semn ea mi-a sosit veleatul. Ai !
Ai ! gemil bolnavul.
Acopereti picioarele, team alit.
Nastasiea trase cojocul pe iel ei sari jos de pe cuptioriii.
Noaptea, un opaet lumina putin izba. Nastasiea ei vre-o zece
surugh dormeau, unit la pamint pe podele, altil pe laiti : cu tool
boraeaft arnarnic. Numal bolnavul hire ea inset, tusea ei se intor-
cea pe cuptiorirt, spre ziva inse tacu ei iel ei nu mai viecni.
Doamne, ce vis refs ! zise bucatarita, intinzindu-se in zoril
zilel. Am visat ca moe Fedor se coborea de pc cuptiorift si mer-
gea sa tae lemne, zicindu-mi : Staff, Nastasie'o, sa-ti apt." Cum
al sa pots despich lemnele ? ii zisel led. Dar iel inefaca toporul
$1 se puss pe lucre ;... ei lovea, lovea atit de tare in sit sureelele
sarean bat incolo. ,D'apoi bine, nu ierai bolnav pana mai adineoa-
rea ?"Nu, response Tel, is sanatos ;"... Si roti nu edit cum topo-
rul ca ma umplu de spaima. Am tipat ei m'am trezit. Oare n'o
11 murit!... Aloe Fedor ! Hel , mo. Fedor!...
Niel un respuns.
Oare nu-i mort? lean sa vedem, zise un surugiu ee se des-
metecea.
Mina-i osoasa, coperita cu par roe, atirnind de pe euptorin-,,
'era rece si alba.
Parc'a murit ; Sa spunem capitanului.
Fedor no area rude ei ierA di'ntr'un loc departat. A doua
zi, it ingropara in tinterimul eel non, di'ncolo de padure. Iear Na-
stasiea povesti, cite -vit zile in sir, la toti citi intilnea, cum visase
si cum vAzuse pe mos -Fedor innaintert celorlalti.
 365
III.
Primayara sosise. Pe stradele umede ale °Litwin', pri'ntre
Jamezile de sloiuri glodoase, se rapezeaa sopotind midi riulete, totul
Jerk vesel, in lumea ce foea, yesela Lena, culoarea, hainelor si vesel resu-
netul glasurilor. In gradinite, duo zeplazuri, mugurii pomilor
plesneau cu'n 7gomot nabusit, ramurile tremuran sub yintul de mien,-
zit noapte. Din toate partite se prelingeau si picuraa picatun stra-
yezii. Vrabiile se ciugulemt si saltaa pe aripioarele tor. In partea
soarelul, pe case, pe pomi, pe garduri totul stralucea si teril in ne-
astimpar. Tinereta si veselie iera in ceriu, pe pamint si'n inimele
omenesti.
Pe una din ulitele principale, intinsesera paie innaintea nue'
curti boeresti. In asta (Ma se. aflh bolnava, care acum dta-va vre-
me, se grabea sa treacit hotarul. La usa inchisa a carnerei sale,
barbatul §i o femeie in vrista statean in picioare ; un preut sedea
pe un divan, plecind ochii in pamint $i tinind ce-va sub patrahir
inteun colt o cucoana batrina, muma bolnayei, rasturnata inteun
jilt mare plingea cu lacrimi fierbinti. LInga Lea o fata din cask
tinea gata o basmit curata, a$teptind ea sa o ceara, alta $tergea
timplele stapinei si sulia peste capu-1 carunt, pe deasupra bonetei.
Du-te, draga, si domnul fie cu tine, zicea barbatul catra
cucoana in yirsta, care sta en lel In usa, are atita incredere in tine,...
numai to stiff cum s'o iei. Indeamn'o, draga cum vet sti, du-te...
tiff intinse mina sa deschida usit, vara-sa inse it opri, 1$1 sterse
do cite-ya on ochii eu bast-num Si clatina din cap.
Se mai vede c'am plins ? intreba lea si crapind de-abiea
u$a intra in odaie.
Barbatul ierh intr'o vinjoleala cumplita, parea zdrobit cu to-
tul. Iel se indrepta spre batrina ; dar dupa ce facu do" pall, se
intcarse innapoi, trecu in celalalt capat al $Alei si veil linga preut.
Acesta cata la iel $i ridicind ochii in ceriu suspina. Barba-1 stu-
toasa si alba intovarasind miscarea ochilor se ridica, si se Mss in jos.
Doamne ! Doamne ! scinci barbatul.
Ce se faci ? ingina preutul $i din non ochii si barba se'n-
naltera $i se plecara.
Si muma-sa care le aci ! zise barbatul cu desnadajduire.
Lovitura asta are sa o gateasca. 0 mbe$te atita !... atita !... Ce are
sa 'licit? Dumnezeit stie !... Parinte, ce nu incerci s'o lini$testi, s'o
faci sa se indeparteze.
Preutul se scula si se apropie de batrina.
Drept ie ca nime si nemica nu se poate furi$h in inima nue'
mame.... dar indurarea cereasca ie fdrii margeni.
Chipul batrinei se zbirci cu httala si un sughit isteric ii zgu-
dul tot trupul.
 366
.Mila Donmului ie fan margent, urma preutul dupa ce se
mai linisti l atrina. Cu Ioea Dunea-voastia, va voiu spline ca pri'n-
tre poporenii miel ieru unul, bolnav mult m <<i reu de cit Mariea
Dmitrievna, 5i cu toate acestea I un lucratorift l'a lecuit in teurta
vreme numai cu buruiene. Si tocmai lucratoriul ceala ie acum in
Moscova. Am spus 5i lei Vasili Dmitrievici:... de ce nu cercati...
eel putin, ar fi o mingii6re pentru bolnava. Total ie cu putiata
In Dumne7eft.
Nu. nu mai ie scapare, gemh batrina. Doamne ! de ce nu
m'ai strIns pe mine in locul lei Si sughitu-i isteric incepu din
non cu atita tarie incit baba lesina.
Barbatul I i aseunse fata in mini si iesi rApede din still. L-
iam fiinta ce intilni in tale fu un copil de Fj a s e an!, care se In-
naclush fugind dupa o fetita.
Se due conasii la conita ? Intreba dadaca.
Nu, nu vra sa-i vada, o supra.
Baleta5u1 state loculu o clipa, cata lung ht tata-san, apoi in-
-1,Irtindu-se pe calcaie, o rupse din noft In fnga strigiud vesel :
Iea ii calul, uirte tutu!
In vi'emea asta in ceealalta odaie, rara sedea In capataiul bol-
nmei si cu vorbe cintarite cerch s'o pregateasca cu gindul mortei.
Linga fereastra doftorul scuturli un sip cu doctorii.
Bolnava toata in alb, intinsa pe pat, Ineunjurata de perini,
privea in tacere pe ruda sa. De o data ii luti vorba din gum si
incepit cu rapegiune Ah ! draga mea, nu ma luh drept o copila.
Sint crestina si pricep... Stitt ca n'am mult de trait... si daca bar-
batul mien m'asculth mai degraba, a5i fi acum in Italica... asi fi poate
... de sigur chiar instinatosita. Toata lumen i-o spunea. Dar da?
Se vede ca ash a fort voea Domnului... Cu totii pacatulin pe lume,
stiu, dar nadajduesc in mila ceriului... Iel va ierth toate... trebuie
sa ierte !... Gaut sa-mt amintesc.. "Unite am pe suflet, draga, dar
si de suferit cite am suferit !. . Am Mat sa sufar. cu rabdare, toate
nenorocirile 5i durerile mele!...
Sa chiem preutul, draga ? Intrerupse vara. Te vel simtl
mai linistita, 5tiind ea ai iertat tuturora.
Bolnava pleca capul in semn de invoire.
Doamne sfinte, learta-ma ! sopi lea.
Vara iesi, facu semn preutului si intoreindu-se catra barbatul
bolnavel zise cu ocbii in lacrimi. Ie un Inger !
Barbatul plingea. Preutul trech pragul odaiei. Batrina ler&
tot lesinata ; si Sala remase in adinca tacere.
Peste cinci minunte, preutul se ivi paturindu.$i patrahirul f,ti
netezindu-si pletele.
Domnul fie laudat ! cuconita s'a mai linistit, va pofteste.
 367
Barbatul si vara intrara. Bolnava plingea incet, fara busp -
lie, cu oehii tinta la sfintele icoane.
Te felicit, draga, zise barbatul.
Multamesc... Cit ma simt de bine acum ce placutd sfir-
sala simtesc ! si un zimbet usor luneca pe buzele -i subtiete. Cit
de Induratoriii ie Dumnezeit ! nu ie ash ? Induratoriu si a tot puter-
nic !... si din nett cu o calduroasa ruga ochii sat plini de Intim,.
se Indreptara spre icoane.
De-o data, pana sa-sl aminteste ce-i a si facia semn barbatuluf
sa vie mai tinga lea.
Nici o data nu vrai sa fact ce to rog, zise bolna\a cu glas
mat stns si nemultamit.
Barbatul iutinzind gitul, asculta cu supunere.
Ce ie draga ?
De cite on nu ti -am spus ca doctorii istiea nu stilt nemie,
sint leacuri babesti can vindeca Ieaca. Sfiintiea-sa tint spunea de
un lucratoria... Trimite sa-1 ehieme !...
Pe tine draga ?
Doamne I Nici cit via sa inteleagal
Bolnava increti sprincenele si inehise ochii. Doctoral innainth
lua mina. Pulsul slabea vazind cu ochii. Doctorul then un
semn barbatului. Bolnava zati acest semn 5i cata la lei cu spaima.
Vara intoarse spatele plingind cu hohot.
Nu plinge, iti fact reit si tie si mie, zise boluava si asta-mi
nemiceste putina tarie ce mi-a mai remas.
Testi un Inger I strip vara siirutindit-t mina.
Nu, saruta-ma pe obraz, numai mortilor li se sarutit mina.
In sara acelea-si zile, bolnava an mai ierit decit un leg, intins
inteun seeriu, In mijlocul salonulut. In asta odaie mare en usile
inchise, sedea numal un dascal, mornaind pe nas si pe acela-si glas,
psalmit lui David L.. Din naltele sfesuicare de argint, lumina facli-
ilor cadea pe fruntea ofelita si senina a moartei, pe greoaele-i mini
de eeara, pe eretii cirepti si tapeni ai giulginlui, bulbucat de ge-
nunchi si degetele picioarelor... Si dascalul data psalmii incet si
fail a pricepe vorbele rostite... care se'nnaltau 5i pierean cu resunete
ciudate in tacereh salonului... fear dins, vreme in vreme de prin ca-
meri departate, strabateau zgornote de glasuri si tropaituri de copii...
Iti aseunzi chipul tau si iei se cutremura, zicea pEalmul,
chierni la tine duhul tau si tel mor si antra in terina tor. Tri-
meti duhul tats si iei Ee scoula si imfatosarea lutului s'a innoit..
Slava tie in vecii vecilor, slava tie !.`
Chipul moartei ierh strasnic si maret. Nemic nu se misch
nisi pe fatal inghietata, niei pe buze]e -i strips inclestate... Iea luh
hininte !... Pricepea lea oare acuma, aste vorbe marl, marl cit
lumea I
 368 -
IV.
La luna un altarift de- marmura se innalth pe mormintul ra-
posatel. Pe-al surugiuluf nici pieatra nu ferk ; numai iearba verde
coperea movila, sing,urul sewn ea un train omenese se sfirsise acolo.
Reti fad, Serioja, zise Intr'o zi bucatarita, ref! faci ca
nu cumperi pieatra luf Fedor. Pana acu lerh vista iernel, dar acu,
ce nu-ti, tii cuvintul ? Ieram fate eind to -al prins ! A venit o-
data sa, ti-o ceara de nu -i cumpark, are sa mai vie si are sa to
zugrume.
Val de mine, zic ieit ba ? respunse Serioja, cumparit,
pieatra juruita, cumpark una de o carboanta jumatate.., N'am
uitat, dar pieatra trebue adusa din tirg, eind oift gag prilejul sa
naa clue la tirg, i-oin cumpara-o.
Pune -i batir o cruce ! adauga, un surugiu batrin.
Zeu, nu To bine,... ii port!. ciobotele.
Dar de unde sa ion cruce ? Poti s'o faci di'ntr'o despica-
t ura ?
Cine-ti spune de despicatura. Iea-ti toportil, du-te la pa-
dure si taie-ti. N'ai de eit sa culci un frasin tinerel si ai de unde'tf
durh crucea ell de mare ii -vrea. Dar du-te de minecate. cad alt-
fella trebue sa cinstesti padurariul ;si nu-1 nevoie sa mai dai ra-
dio pentru un fleac. Ieaea feu, mai clauna-zi, se stricase crucea
oigtm, m'am dus, mi -am that o crack i - a m facut una noun ; si cric-
nit'a cine-vi ?
A doua zi, de minecate, abiea se erapit de ziva eind Serioja
lua toporul si pureese la padure.
Rona se lasb, inch, Impinzind pe toata firea an val facia si
inchis, ne luminat Inca de soare. Vasaritul albea putin, resfrin-
gindu -si sfiiciosa-i lumina pe bolta cerului, vatuit eu nor! usuref.
Nemic nu se miseh, nici un fir de iearba pe pamint, niei o foaie
pe lungile ranturi ale copacilor. Din eind in eind o Wale de a-
rip! in frunzis, o fosnitura mai pe pamint si atita tot ; nemie alta
nu Intrerumpea linistea padurel. Cind de-odata, ca din senin, nn
zgomot ciudat, strain glasurilor nature!, resuna si peri sub poalele
cringului. Pupa o vreme zgomotul resuna din noll si din limp in
tiulp urma mereh, zgomotul pornea de la raclacina unuiea din copa-
cii ce stateati nemiscati. Un virf tremura, frunzele lui pline de
vieata soptira ce -va ; o privighitoare suer& pe-o crack sillta in doua
rinduri si-apof se Mgt pe alt copac, tiindu-si coada intinsa.
Toporul lovea mereo la radaeina tulpinei, fovea tot mai na-
bgit, surcele albe ii cltioase zburah pe learba uda ; loviturilor na-
busite urma un trosnet usor. Copacul se clad din tot trupul sat,
se pleca, se'ndrepta cu repegiune, sovaind de spaima pe radacinele
Un picusor de tacere, copacul se pleeh din non ; inca un tro-
 369

suet gemu in tulpina... si zdrobindu-si tinerele vlastarl, repezindu-

$1 ramurile, se prabusi pe pamintul ud. Zgomotele toporulul si
ale pasurilor se stinsera. Privighitoarea suera si Balta. in vazduh.
Ramura atinsa de aripele sale tremura o clipa, apol ca si celelalte
remase nemiscata cu toate foile sale .. Iear virfurile copacilor, ne-
clintite, stralucira mai vesel in proaspatul lumint$.
Intaile raze ale soarelui, spargind norul ce le sta in cale, scin-
teeara pe ceriii, luminind pamintul si vazdnhul. Value, valuri pi-
cla se gramadea prin vagaunele Tailor, margaritare de roue soli-
peart in verdeata. nourii albiciosi ca sedeful, is! pripemt fuga pe
sub holta. albastrie. Paserile facean lama in frunzis si ca nebune
ciripeaft ce-vit duke si fake. Frunze le lucitoare sopteaft tame ve-
sele $i blinde ; si ramurile copacilor in vieata se clatean a lene pe
de-asupra celui mort, lungit la pamint....
V. G. Morp.m.
0-4 1110
Despre inteligenta animalelor.
(urmare).

In ,Revue seientifigne" No. 20, 16 illaiti 1885 cetim :

Teat& doui fapte cari dovedesc la animate oare-care
judecaa
Un eine turbat intrA, nu-i mult do atuncea, in ogra-
da unui castel vecin, muscft en furie, cinci on sese
apoi iesind afariti apnea la goana pe drumul eel mare.
Se lini$tise ; Intilni mai multi oameni si nu le f6cil nemi-
ca, trodt prin tirg $i desi mai intilni mul(ime de copil le-
sind de la scoalg, nu se rApezi sit -i muste. Dupe ce ie$1
din tirg, Wit de o baba care -si pastea mAgariul pe lin-
ga drum. 11drigariul, bleg de blind ce ierA, avea numai
o patima, pe lume, dar strasnicA ; nu putea suferi cInii.
Cum vedea until, srea la dinsul, si deed -1 putea ajunge,
11 loves cu picioarele, II muscA cu dintil, in sfirsit fl ju-
deca urit de tot.
Baba, vgzincl ca vine cinele, gindi : Uitet-te »alga-
riul are sti-1 chelf rineze qi pe aeesta I Si, in adevAr, cum
l'a, vazut, se si rapezi la dinsul, en capul plecat, cu ure-
chile ciulite ; dar, eind ajunse la clti-va pa$i de tine, se
opri si clind semne de mare spaimn se intoarse innapoi.
24
 370

Baba nu mai putea de mierare, nu mai vAzuse sA,

i se poarte asil, de prost magariul, dar Iutelese In curind
pricing, clnd sosirA o multime de oameni alergind din rtis-
puteri, Innarmati cu pusti $i cu furci de fier, ca sa, o-
moare cinele.
Se vecle deci cA mAgariul, desi cinele loth linistit,
cunoscuse cA Ter turbat. Oamenii s'ar fi inselat, lel nu."
Redactiea Revister pone aice o noth in care zice cg
poate fi vorba mai elegrabl, de instinct de cit de inteligen*
Alt fapt. Un doctor de sat mergea la bolnavi en
trAsura. Viziteul pAtimea de ametalA, $i apucindu-1 boala too-
mai atunci, cAzit de pe caprA $1 scapa friele, calul spAiri-
indu-se lui vInt, rupse liamurile $t rAsturnA trasura.
Adoua-zi voirA sA-1 puie la altA trAsurA, dar calul
cum se vAlit intro hlobe, fear se spArie $i Incepft a sAri
$i a svirli.
PAnA aice nici o minune ; dar incepe a fi ciudatA,
urmarea. Doctorul avea inch un cal, dar bAtrin $i ne-
lntrebuintat de cit la marl nevoi: cinci it chemau prea des
bolnavii. Vroincl sA-1 Inhaine atuncia, calul eel lAtrin base,
desi nu putuse sti prin sine Insu-$f despre intimplarea din
ziva trecuth, cum se vAzit Inhamat incepit $i lel a zvIrli
5i a se zmunci In cit n'a fost chip sA-I puie la, trAsurit.
Se poate care sa-I fi spus cum-vA celalalt ce-va despre In-
timplare ?
Ori cum putem scoate macar urmAtoriul sfat prae-
tic : daca un cal s'a spariet on a luat vint, nu -1 puneri in
grajdiu impreuna cu ceialalci, ci finefi-1 deosebisr
Aceste observatil le-a trimes Dl. Honore ;Maier. IeatA
altA, istorie reprodusa In acela-$f numgr din Revue scion-
tifique dupa, L'Eleveur.
in privinta Inteligentei animalelor, vom aminti o i-
storie publicatit de mult Intr'un jurnal, Les trois .Regnes de
la nature, al citrui director Tell M. Chenu $i redactorl
mai lnsemnati G. de Cherville §i V. Meunier.
Ie vorba de un act do inteligentA, la pore.
Pe o corabie in care loth B. Franklin tineau un pore
 371

un cine ; dobitoacele se imprietenisera bino. Minoan din-

Vacela-si vas, se primblau imprennit si se culcau unul
lingt altul la soave.
Numai intro privinta nu se Intelegeau tot deauna
$i a mime pentru culcus.
Nu lertl de cit un culcus pentru amindoi, si aceala
dormea intr*Insul care apucb, a antra maT intaib..
intr'o sara batea vintul tare, porch!, ne simtindu-se
de ajuns de sigur pe pod, crezit inteleptese lucru de a se
aciu? Tel in culcus.
Degeaba rugs fuse pe cine sa-I lose pe dinsul, prie-
-tenul se facea ca nu Intelege; atuncT porcul nascoci o vi-
olenie prin care reusi minunat.
Lua o farfurie de costoriii. In care fusesera cartofe, o
Buse aproape de culcus si Incepit a se face ca manInca ;
o izbea Wind zgomot si elefaind strasnic.
Cinele auzind asA petrecere, nu se putit stapini.: se
rapezi pe pod, Ca sa-si lea si Tel partea cuvenita si chiar
-viri botui in farfuriea goals. Porcul se arunca ca o sa-
geata, si se asezase in calms, cind clnele descoperi in
sfirsit pleileala.
Gine ar fi crezut ea porcul va fi find ass de plin
,de siriclic?"
Faptul urmatorit fl gasim reprodus in revista din
_Nature.
Nature citeaza, in unul din numerele din urma, fap-
tul cu o pasere de prada care s'a priceput a Intrebuinttl
drumul de fier ca haitas la vinatul sau.
Stiind din experienta ca locomotiva cind trece spa-
rie pas,,relele cc staff ascunse prin gardurile de pe linga
drum, a inceput a insoti regulat trenul Intre doug statil.
-Zboara la 5 on 6 metri deasupra masinei si cum vede
vre o paserea spa'rieata zburind din gard, ripitoriul se IA-
pede, o prinde si-o mininca. Amploiatil de la tren cu-
nose foarte bino planul acestul vinittoriti ciudat ; degeaba
-cants a-1 alungt1 cn pietre se fereste bine. Asa de Tube
zboarai in cit daca remlne ce-va in urma ca sa-si minince
 372

prada, In cite-va secunde ajunge din non trenul, care pe.

acolo merge cu mare ititala, $i se pune la pinch Tear lin-
git fumul locomotives."
In Revue scientifique" No. 18, 2 Maiti 1885, cetim
o scrisoare de la Dl. B. Let Obure de Fourcy, in privinta,
unul tine. Autoriul scrisorei credo ca animalele superi-
care au idee de mearte $1 aduee ca dovada urmAtoarea
Intimplare.
1.1'am dus lute° zi la vinat avind en mine un clue
de soiti inglizesc.
Pe la amieaza, obosit do Imblaturn si de caldurn,
m'am intins pe learbn ca sa dorm la umbra $i cum m'am
culcat am $i Inchis ()chit
Cinele spariet, dupa ce a umblat do cite-va or! im-
prejurul mien, mi s'a suit In spate si s'a culcat peste mine,
simt Inca cum cauta sft -mi acopere tot trupul.
Ce vroea ? Negresit cata sä ma incalzasca.
Pentru ce ? Pentru c ieram Intins $i en oeliii in-
chi$1.
Cinele credea ca murisem si stiind c mortis slut
reel, vroea sa ma Incalzasen ca doar m'ar mintui cliu
primejdie."
* * *
Dl. Briot inginerit al provintiei Scutari (Turciea) tri-
mete urmatoriul ravas la Revue scientifique"
Doctorul Ch. Letourneau, eiteaza in conferinta-i des-
pre Evolufiea morales, fapta unul babuin brttrin care s'a In-
turnat sa apere si sa scoata din primejdie un puln ce re-
masese fn urma si- iera sa fie sfasieat cle chi!.
Ieu am fost de eurind martur la o fapta, de acela-si
felit dar cu atita mai de mierat en cit un animal anar a
dat ajutoriti unuia batrin.
In lima Jul octomvrie 1883, leram la Aiesio, undo
cercetam locurile pentru a face o $osea. In fie-care sara,
Intoreindu-ne de la lucre, ne odihneam pe malul Drinu-
lui asteptZncl masa, Tocmal fn hula lei octomvrie se co-
boara muntenil Albaneji In viii pentru iernatee,
 373

Sosesc in mare numar minindu-si call% vacile si oile,

duoind de fringhie porei : Tear femeile merg ducInd copiii
-eel midi in spate, barbatil innarmati din cap 'Ana In talpi
vegheaza si pazese averea.
Pe celalalt mal In fats noastra sosiso o ceata de mun-
teni, trebuea M-at treaca vitele In not. Nu *Teri chip sa
le tread cu saica, de vremo ce de abiea ar fi lnegiput in-
tr'insa cite doua-trei o data. Riul in urma ploilor venise
mare 5i Ter lat peste 200 de metri : en *aim le-ar fi
trebuit eel putin 24 de ceasurl
On chiote si on lovituri izbutira muntenil a viri In
aph vr'o dna-zed de cal. pri'ntre carii cinci on sere *Tope
-ea rninzi in vrista de cite trei luni.
De o data vlizuram cum o leapit Wring, cu sea
mare In spate remanea In urma si o Ina puhoiul. Bieata
vita nu mai avea chip de seapare ; Ter& acolo o sada, dar
pana ce ar fi ajuns la leanit de bun& sama ca ar fi tre-
cut prey mutt.
In vremea aceasta ceialalll cal ajunsera la malul pe
-care sedeam not si minzil zburdind de bucurie, ierau pe
lingo mamele for : numai until alerga nechezind pe ling&
turma. Atunei furam marturl la o priveliste In adevar
minunata si pe care nu voiii putea-o uitA nisi o data.
Minzul se Intoarse pe mainl nalt acolo de patru on
cinci metri. U clips stain nemiseat, cu °Ail' Invapa-
iati, foraind pe nari. Apoi necheza aseutit, arAtind o du-
Tere en neputinta de deserts : vazuse pe ma-sa dusa de pu-
hoiti 300 de metri la vale, si no mai eereind maear sa
seape.
Sarind de sus de pe mal, minzul ajunsese In riu. Do
o camdata se aeufundit, apol *Test la fata, Innaintind on
Uric in spre m& -sa desi valurile YI Impiedecati de a vedea,
Innot4 neehezind si azvirlindu-se, en gitul intins, aproape
jumatate afar din apa, deli putin innainte de abiea pu-
tusera sa-I mie In rin Impreuna cu ceialalti cat
Ma-sa ridica ea pul si respunse prin horcaituri nein-
telese la nechezatul lei.
 374

AT zice ca instinctul de a trai o insufletise pentru un)

time. Dar de ce nu rilicase capul chid se apropiea sai-
ca, pe care o deslegasera de la term si o minau spre dinsa?
Minzul ajunse6e la leapa : II sprijinea capul afar& din
apa eu umarul. $i o ducea spre mal : ast-feliti o scapa de-
la pieire.
Pe mal sburdaturile Incepura siminzul tot alerga_
In jurul mini -sa si o izbea eft se putea cu copitele de di'n-
napol in pIntece. Se vede .cA asA 1$1 arata minzii iubirea
pentru parinti..."
(Revue scientifique No. 1, 5 Julie 1884).

* *

DI. Emile Bouant publics, in Revue scientifique" de-

la 6 Sept. 1884, No. 10.
.,In anul 1872 'exam in Perigueaux. tntr'o demi-
neata, mita mea navali in oclaiea de culcare cu o Nrabie
In guilt. Cum infra, slobozi paserea, gindind sa se joace-
cu clinsa, cum fac de obiceiti mitele cu searecii Innainte
do a-1 mina. Vrabiea, avind o aripa, ruptA, nu putea sA
zboate, dar plina de curaj so puse In poara cu mita $1-1
trase lovituri, zdravene de cioc peste pas. Mita vazit ea
nu -' de ag6 tii o lacti in pace.
De atuncl, mita $i vrabiea, ne mai gindind la in-
stinctele ]or, traira in bung, intelegere. Ba chlar ajunsera,
prietene bune. Mince], dormeat, se primblau impreuna.
Adesea vedeai vrabiea sezind In spatele mite' -$1 Imblind
ast-felit prin odsi, alte-ori mita ducea vrabiea In gura, si
o lssa In data ce dadea semi ca s'a saturat de acest joc.
Vrabiea, lerA tiranul mitei: aceasta nu avea voie sa
guste din sup In ce-I nu se saturA mai intaiu vrabiea._
Multi prieteni venind la mine au vazut petrecindu-se-
cele ce am spits.
Par toate ail sfirsit. bite° demineata, vrabiea, vA-
zind foreastra deschisa $i simtindu-si aripele 'earn -s' en
vlagft, zbura. Drept Ieste ea si mita nu murl de suparare.'
 375
*
* *
In No. 26, de la 22 Dec. 1884 cetim despre inteli-
genta broastei tistoase.
Nu voiti vorbi nici despre cine nici despre mitA, dar
despre un animal cAruiea i s'a tAgAduit on ce inteligentA,
WA, sn-si dea inse eine-vA ostenealn sn afle cum leste In
adevar. To vorba de o broascA tistoasA din speciea Te-
studo mauritanica.
Nu still sti fi sells cine-vii despre insusirea ce are
acest animal de a-$1 puno In legAturn si de a-si sintetizA
sim ti rile.
Broasca de care voiti vorbi Ter sn fie mincatA,
de niste soldati ; len inse vazind'o micutA, ca testul strA-
lucitoriir $i en izvod frumos pe clinsul am cerut'o. Mi-au
dat'o cu bucurie.
O chisel' In odaiea rnea ; o hrAnii bine ; mind. si bea
netrecindu-i prin cap di vnzuse hlit de aproape moartea.
limp de cite-va zile, TerA tot selbatecA, se ascun-
dea la cel mai mie zgomot si nu iesea din cotlonul in-
tunecos in care sedea. meet in incet, prinse curaj vlizin-
du -mli cli mli port bine, se mai imblinzi si-$1 alese de cul-
°us un pantof de ai miei. Dar nu trecit mult si nu-i mai
dAdir voie sli se cuibAreasca intr'insul, did de curntenie
avea mare ingrijire.
find mA trezeam, Tent destul si'i suer ca serpii $i
o vedeam alergind la mine. Une ori, venea incetisor, in-
data ce auzea en mA trezesc. Dad, o chemam mai cu
staruinta si-i spuneam cuvinte dezmierdlitoare, slirmana
broasci. grAbindu-se prea din cale afar% endea pe plastron.
Cum ajungea lingn pat, ridie capul, se uitA la mine,
Imi mozolea degetul, mA !Asa s'o netezesci s'o dezmierd
nu aratet nici o frici si nu cntA sli se ascundli sub test.
find II dideam de Tillman), une ori tineam bucatile
sus ; IerA nostim de tot s'o fi vizut intinzind laba $i
lungind gitul Ca sit le apuce. I se IntimplA chiar sli cadn
pe spate ; dar nu-si facea inimA rea si dupli ce se intor-
cea cum se cade mIncA Innainte.
 376

no faceam sA vie dupa mina mea inselind'o cu vre

un fir de learbA ; mai pe urmA se Linea de mine intocmai
ca un cAtelus : isi potrivea mersul dupA gustul mien. Une
on se primbla plinA de ifos, se suea pe ciubota mea, mi
trAgea de strae ca sa bag la dinsa samA.
Lucru si mai insemnat, cunostea sunetul glasului
mica, si dacA vre un ofiteriti vroea sti se joace cu dinsa,
se minieA si se stringea sub test si nu iesea de cot cind
o strigam lea.
... Cind am plccat din Tunisiea am dat'o ca semn
de amintire doctorului B.... care mi-o cerea. Acuma ieste
la Paris. sAnAtoasA tun. H. Boisse veterinariti." * **
-4 16--

Conceptiunea Progresului.
(Conferinta popular& finutti in sala Universitafei din Iasi
in ziva de 10 .Martie 1885).

Sint foarte convins, onorat auditoria, ea ideile ca $i cuvintele

progres $i conservare nu shit ce-va non pentru Dv. si daca m'a$1
fi luat dupa meritul noutatei, fiti siguri ca nu v'a$1 fi ripit o oara
ca sa v8 vorbesc de dinsele.
Progresul ei conservarea an preocupat tot-deauna, mai mult
sail mai putin conscient. pe oameni, au dat adesea na$tere la lupte
infierbintate si in special progresul, adeca tendinta de a merge mai
departe, avind un caracter mai impulsiv, mai activ, a produs o mul-
time de martini, incepind de la Socrate, Hristos etc., 'Ana la cei
can in timpurile noastre dau de lucru spinzuratorilor rusesti an
umplu ocnele Siberiei din pricina prea marei for dragosti pentru
cei impilati.
Ideea de progres se poate aplica la universul intreg, la in-
treg sistemul solar, la natura care ne incunjoara, la omenire, la so-
cietatea particulara din care facem parte si la not ca individ, ca t-
tom social.
Daca asi examina progresul din toate aceste puncte de vedere
chestiunea ar fi prea complexa, si .titt vorba ceea, qui trop embr,isse,
mal etreint, in cat a,1 risca BEI remin sail prea abstract sail prea
superficial. De aceea Ea -M I data voie a examina progresul unmet
 377
din punct de vedere omenesc, intru cit are legatura eu fericirea
omului.
Mai intairt sa examinam parerea celora can contesta in prin-
cipiu existenta progresulut Las, bine inteles, de o parte pe cei
ce contesta progresul bazati pe ides religioase, pentru acestia vieata
omului pe pamint ne fiind de cit o mica calatorie de curiozitate
$i de incereare in timpul careia trebuie sa-t1 dal toata ingrijirea ea
in eea di'ntaitt chiemare sa to intorci leara-$1 eatra eel de Sus. A
vorbi serios unor asemenea capete de ispravile oamenilor si de
idealul for pe pamint ieste un non-sens.
Ma voin ocupa inse de aceia cari contesta progresul bazati
pe date stiintifice, Asa ni se face urmatoarea argumentatiune : Sti-
inta ne spune ca in ultitna analiza tot ce exista se poate reduce in
materie. inrudirea intre un fir de colb si cel mai puternic genii'
.,ie foarte apropieatadeli se pare ca exista o distanta imensa.
Tot stiinta ne spune ea nemie nu se ereeaza din nemie, dar nici
nu se picnic nemie in natura, dee' materiea le eterua si ea atare
nici nu scade, nice nn sporeste. AtuneI node mai poate fi vorba de
progres ?
Premisele acestei argumentari slut, onorat auditoriu, strict
stiintifice si in adevar examinind lumea asa de sus, principiul eel
mai general care euprinde pe toate cele-lalte ie principiul eonser-
varei materiel.
Tie pe tin deal toti oamenil din vale ni se par de aceea-si
statura si de pe an munte inualt intr'o departare mare un om ie
tot atit de neinsenmat ea si un fir de leirba. Apoi existenta o-
menirei, a sistemului solar chiar, din punctul de vedere al infini-
tato timpulut le nemica. Toate acestea ITISB nu impiedeeft ea len oin
sa gasesc deosebire intre un uries si tin pitic, intre un fir de 'ear-
ba si un OM, sa gasese ea durata vietel until om le ce-va, ca du-
rata vietei omenirei to mult, ca durata sistenntlui solar to grozav
de malt. Aveam dar dreptate sa ma scobor si sa examinez ideea
de progres 5i conservare din punctul de vedere al omului.
Chiar din acest din urma punet de vedere le firesc ea con -
ceptiunea progresului sa fad' lea insa-s1 progres, sa varieze de la
o epoca In alta in masura in care se dezvolta inteligenta noastra
$i $tiinta ce avern despre natur& si despre opt.
Ceea cc pentru o epocaje idee progresista poate sit fie pen -
trn epoca urnaatoarea o idee conservatoare si chiar reactionara.
Asa in vremea lut Mihaiu Sturza, innainte de fericitul intru amin-
tire, 48, monarhiea constitutional& sera visul de our al celor mai
innaintati din generatie acelui timp si cti toate acestea afara de cei
ce trag vr'un ci$tig real $i fara mull& truda din starea actuala de
lueruri. nime din generatiunea nouti nu mai me ineintat de o a$a
 -- 378
stare gi cauta alt ce-va, care li se pare mai bun. Pe vremea cind
sclavia iera generala si a tot puternica starea de gerbie iera un vis,
ieara salariatul iera o nebunie salt o utopie, dupa cum se zice in
termeni mai delicati. De robie, asta-zi nime nu mai indrazneste sa
mai vorbeasca, eel putin pe continentul european, gerbiea a mai re-
mat, poate in capul citor-va reactionarisi de fapt, daca nu de drept
exibta chiar in tan la not cu mentinerea salariatului toata clasa
htapinitoare ar remanea incintata, fear munca pentru sine adeca sa
ai drept resplata produsul integral al mimeo tale ie utopiea tim-
pului actual.
Daca ideea de progres le ce-va relativ, care ie conceptiunea
cea mai innaltii a ac.stei idea pentru timpul in care traim ? La a-
ceasta intrebare nii-am propus sa respund, in limitele unei con-
ferinti populare bine inteles.
Ie de netagaduit dar ea materiea in catime nici nu sporegte,
nioi nu scade, principiul eel mai general le dar un principiu de
conservare, dar innauntrul acestui principiu de conservare progresul
le posibil. Materiea eterna ni se prezinta ca vesnie in migcare,
schimbandu-se necontenit, intrupindu-se in diferite forme, trecind
de la o forma in alta. Iell om gasese ca uncle din aceste forme
hint mai snperioare, mat in progres decit alte forme. Sa luam e-
semple din materiea inorganica: Materia intrupata in nasip si pa-
mintul negru pe care pots face semanaturi bogate ; din lumea or-
ganics an ierme si un om. Nu inse on ce schimbare ie progres,
schimbarea poate fi si regres. Aga omul se schimba toata vieata lui,
inse nu ie tot-deauna in progres. Vine o epoca cind omul incepe
a scadea gi fizicamente si intelectualminte, in acea epoca de si le
o schimbare, acea schimbare is un regres, nu un progres.
Avem not vr'o masura, vr'un criterium, en care masurind un
lucru, o stare de lucruri, sa stim daca acel lucru sari acea stare de
lucruri constitue un progres ? Daca examinam de aproape chesti-
unea vedem ca ideea de progres, ideea de superioritate ie legata
en scopul, destinatiunea, finalitatea, ca sa intrebuintez un termen
filosofic, ce atribuim acelui lucru. Acest principiu it patem veri-
flea si asupra lucrurilor din natura si asupra omului. Aga voim sa
facem o. masa, vom gasi lemnul de stejar superior lemnului de brad
si lemnul de stejar uscat superior lemnului verde, de si din alt
punet de vedere stejarul uscat le o ssadere, un regres fate eu ste-
jarul verde.
Sa-1 examinam In om. Cea d'intain chestiune care si -a pus'o
omul a fost acea a chiemarel sale. Ce cautam aidi pe pamint ? Na-
tural ca in anil de copilarie ai mintei omenegti respunsurile a tre-
buit sa fie tot pe atit de gregite, pe eit de pripitesi fele consti-
tuesc mare parte din credintile religioase, dar falsitatea for n'a
impiedecat pe om salt indrepte activitatea sa dupe aceste respunsuri.
 379

Asa sa examinam respunsul dat de religiunea budista asupra

destinatiunef omului. Dupe budism lumea aceasta ie un toe de -Mi-
zeril si nenorociri si eel mai bun lucru le sa te schingiuiestz, sa te
nemienicesti ea sa intri in Nirvana, D-zeul superior. Credincioslf
acestei religiuni socot pe tin om cu atit mai superior cu cit se va
schingiui mai tare. De aceea vedem admirati oanienif cari traesc in
pesteri, on Loghii care sed numai intr'un calcaia, isi astupa ure-
chile si nar:le, si stradanuindu-se printr'nn exereitiu gradat ajung
mai sa nu resufle, cad intro stare de catalepsie, de nesiintire
complecta.
Treeind la Greci vedem ca acesti oanneni destepti si practici
facusera pe Zei dupa chipul oamenilor si le insusisera toate slabaciu-
note §i patimile omenesti, asa intrigile amoroase, atribuite luf Zeus
si celorlalti zei si zeite. Natural ca aseminea zei trebuea sa tie
ingaduitori eu slabaciunile oamenilor si sa le respecte toate porni-
rile trupesti si sufletesti. De aceea la oamenii eel putin din
elasq de sus, vedem ca progresul statea in desvoltarea annonira a
facultatilor fiziee si intelectuale.
Vine crestinismul care imprumuta o znultime de absurditati
de la religiunile orientale. In om sent doua ham, sufletul si tru-
pul. Sufletul feste ce ieste bind ca fe vecinic, din suflarea lui D-zeu,
fear trupul, Ain terina a legit si in term a se To, intoarce". Omul
pe lumen aceasta nu- nu be decit un trecatorift efemer... lel n'a ve-
nit aid' decit ca sa se pregateasca pentru lumen viitoare. Sufletul
a fost unit cu trupul pentru incercare. TrupuL trage sufletul la
toate pacatele, de men sufletul, data vra sa nu fie pedepsit pe ceea
lume, trebuie sa infrineze trupul, si in adevar bietul trup plateste
toate gloabele. Dar trupul doborit cu ce remine sufletul ? Daca toata
lumea ar fi urmat it la lettre povetele erestine ruinindu-si puterile
fizice prin tot feliul de posturi apoi si puterile sufletesti ale ome-
nirei ar fi fost at de doborite in cit cu desteptaeiunea unui pro-
voslavnic cretin n'am fi ajuns nisi unde sintem, si am fi nevoiti
poate, sa umblam, acuma in veacul at 19-a, cum scrie la carte ca
umblk Ioan innainte mergatoriul, imbracati cu par de camila si min-
cind miere selbateca.
Pe aceste explicari religioase s'au hultuit explicarile politice.
Asa vedem teoriea monarhica de la inceputul periodei moderne : Re-
gele ieste loc-tiitoriul lui D-zeu pe pamint, poporul a fost treat
ea se aiba regele pe eine stapani, deci poporul va fi cu atit mai
bun, mai placid luf D-zeu, cu cit va shill mai bine pe rege; fear
regele va avea datoria d'a tinea poporul in calea Domnului si bind
ca Domnul si cu dinsul ferau una, deci sa-1 tie in calea lui, adee
sa-1 dud, dupa cum is vor povatui interesele sale de rege. Nu-1
vorba ca iel lera cam nevoit sa imparta stapiuirea cu preutil si en
 -380 --
magnatii eari la un loc leran mai taxi decit regele si cari la rin-
dul for zieeau ea si lei aft tescherea in regula de la D-zeu ca sa
ocirmueasea poporul.
liege le intrecindu-se cu dragostea pentru popor, o parte din a-
eel popor care prin comert si industfie isi cistigase mijloace cu
earl sa inceapa lupta contra btapinitorilor, pe cari cei mai destepti
d'intre dinsii it stieau ca-s oameni ca toti oamenii, chiemara
In rasvratire pe tot! apasatit. Filosofii veacului al 18-a detroneaza
explicarile religioase ale chiemarei omului ei dau alta explicare in-
temeiata pe Ratiune in Raison cu R mare, cum scrieaft jet, si se
naste democratismul modern, duo care chiemarea omului ie traiul
in societate, in care tote as fie liberi, egali $1 ca frati. Libertatea,
Egalitatea, Fraternitatea, fu deviza acelei revolutii.
1?roclamatiea revolutiei franceze a fost un ce frumos, dar care
a remas numai pe hirtie ; s'a intimplat cu dinsa cea ce se intim-
pia cu mesagiile regale, can vecinic fagaduese fericirea poporului
si en toate acestea daca bietul popor s'ar lash numai pe fagaduin-
tele mesagielor, zeft nu stint cita parte de fericire ar area pe acest
parnint. $i pentru ce Revolutiea franceza n'a putut imbunatati
soarta mares multimi : soarta gloatet ; pentru ce n'a putut ajunge la
visul saft de libertate, egalitate, fraternitate ? Pentru ea a cazut in
acela-st paeat ea si crestinisrnul, s'a indreptat l' om, la individ
tear nu la mijlocul social. Revolutiea franceza sfatueste pe oameni
an fie frati, sa respeete libertatea si sa-1 priveasea ea egali, dar
nu schimba organizatiea sociala ash ca sa deie unora mijlocul de
a-si capatit drepturile tor, fear pe albil sa-i puie in neputinta de a
abuza de putere. De aceea sfatul s'a pus in dos 'rift si cei pu-
terniei act urmat a-$1 Implini poftele pe spetele celor slabi. Zise-
sem ea revolutiea franceza a cazut in acela-si peat ca si crestinis-
mul. In adevar Hristos propeveduise si iel libertatea, egalitatea si
fratcrnitatea intre oameni, dar dind Chesarulni ce led], a Chesarului
adeca respectind orgnizatiea sociala de atunci, ideile lui de egali-
tate nu s'au putut realizh. $i in be de a schimbh societatea dapa
ideile tor, cresting a trebuit as se potriveasca iel mijloculut in
care traean, de aceea vedem ierarhiea ee domnea in lumen profana
intrind in tagma preutilor, apostolit egalitatei, ash ca asta-zt avem
in aceea si tagma pe Papa cu venit de zeci de milioane si pe ca-
lugarii eersitort earl se hranesc ea paserile ceriului, pe unde ga-
sesc ; vedem pe mitropoliti cu mil de lei pe luna afara de cutiea
milelor, afara de felin de felitl de venituri ce pot sa-si aleatueasca
si pe calugarit de in manastirea Neamtului cu 16 galbeni pe an;
Cu toate ea si unit si altit an tot aceea-si ratiune, sari mat bine
neratiune, de a fi. A.poi data o religie care punea in lucrare rotita
cea mai puternica ce poate sa mists an om, nemurirea, ferieirea in
 381
vieata viitoare si tot n'a putut impiedeca mersul lucrurilor, ce va,
putea face alt sistem care vorbeste ',tuna' ratiunei omului si senti-
inentelor sale altruiste eafi-s ash de slabe de cite orl nu se potri-
yesc cu sentimeutele egoiste ! (de ex fabricantul).
0 forma mai non a democratismului to derno,ratiea Cezari-
enna, reinnoita de Napoleon III, dupa democratismil Cezarilor Ro-
me'. Dup. acest sistem ieatia, menirea omului de la care 'Airlift,
conceptiunea progresului. Omenirea ii impatita in eirinuiti si cir-
muitorl. Cirmuitii, poporul, an, eel mult dreptul d'a cere sa aiba
hrana de taste zilele, dar alte drepturi nu pot pretinde. Val de
eel care va mai crieni cind pintecele ii va fi plin. La proyri,s dans
l'ordre" ierk formula acestui democratism, dar mai la firma urine'
ordinea innainte de toate. Napoleon iera un fella de St. Simonian,
dar SA,fi asigurat traiul poporulut n'o $tim, ea i-a Pipit toate drep-
turile inse o stim cu totii. Acest democratism Cezarian it vedem
reprodus in Germaniea de Dl Bizmark en omeopatieul sari socia-
lism de stat, it vedem chiar in republi. a franceza, cael DI. Ferry
a declarat anul trecut cit ,,Republica va fi republica teranilor sac
nu va fi" 5i aceasta pentru ea lueriitoril de prin °rase incep a se
destepth si a cere reducerea puterei cirmuitorilor si stapintlor pe
pe cind teranul de la Cara le multiunit cind ploua Si cind pretul
productelor !e bun si nu-si mai bate enpul cu Bernie alit), nu se
mai intereseaza de ce fat cirmuitorii si cind le vorba de ot merg
ea oile dupa primaric si suprefect. i cind si teranii se vor de-
stepth ca lucratorii tirgurilor, zea nu still a cut va mai zice ca le
republica, data nu cum-a va mtirturisi drept ca le a sa si a prie-
tenilor
Acest democratism Cezarian domneste si in Rnsiea, in Aus-
triea. etc. precum si in capul multor oameni politic' de la no!.
Acest principiu l'am vazut reprodus de ziarul Tribuna" din Tran-
silvaniea, care strip, tocmal in momentul dud sfortarile Romini-
lor catra emancipare se manifesta mai puternic : Poporalui romin
nu -i trebue drepturi, ci hrana de toate zilele ."
In alte societati nici acest democratism nu exista, ci scepti-
eismul si desordinea cea mai mare domneste in toata puterea en-
vintului. fie-care face ce poatefie-care pentru sine. Pe id pe co-
lea minor-AM' radicale eari vad ca marina o sn fats explozie si m-
yna supape de scapare prin oare-cari paliative.
Care desvoltarea inteligentei omenesti si progresul 5tiintilor
nu ne poate duce de tit la scepticism, la desordine, la indiferenta.
si oare nu putem avea, bazati pe date stiintifice, o conceptiune mai
solid& despre progres in omenire si despre chipul de a-I zealiza ?
len cred ea da. Sa ceream. Stiinta nu mai admire finalitate. On
ce s'a faeut in lame, s'a realizat in mod fatal, dupa legl fixe, liar
 382 --
nu dupa plan anuinit. Religiea ne spune ca pe lame totul a fost
creat pentru om, regele creatiunei. Soarele sa-1 incalzasca, luna sa-1
lumineze in timpul lipset boareluT, nurnai nenorocirei ie, ca in nop-
tile nouroase, atunci cind am avea mai mare nevoie de lumina, a-
tunci luna se acunde si lea I Stiinta a rastarnat toate acestea do-
vedind ca pamintul relativ in soare si celelalte astre nu le nemica
si ca mai degraba pamintul ar fi Ant pentru iele. Darwin a dat
lovitura de moarte teoriei finalitatei aratind ca admitindu-se aceasta
teorie se pane plugul innaintea boilor. Ash dupa teoriea cauzelor
finale, D-zeft a dat vulturului ochi ash de bunt. ea sa poata vedea
prada de sus. Darwin fuse explica aceasta prin selectiune, prin
lupta pentru traiu. La inceput vulturul nu avea oehi ash de pu-
ternici cum ii are acorn, dar intimplindu-se ea o varietate de vul-
turi sa vada mai de departe prada, acea varietate a trait mai -bine,
a invins in coneurenta pe ceialaltt si traind mai bine a trait mai
mult si a lasat urnaasi nurnerosi, tear eel ctr ochit mai Glabi, ca tim-
pul an fost invins t si nit trebuit sa dispara. Tot asa si cu burate-
cul, de ex. care in inceput nu se deosebea de culoarea broastei, dar
varietatea aceea care se apropriea mai tare de culoarea frunzelor
copaeului, care se "idea ascunde mai bine de ochiul dusmanului a
invins pe cei can deosebindu-se de euloarea frunzelor puteau fi ve-
zuti mai lesne si mai de departe.
Deca trecern la om, se intelege ca dupa stiinta omul nu are
nici o chiemare. Ce mita omul pe pamint? Nemic nu se poate res-
punde. Nateria combinindu-se in anume proportiuni a produs pe
ow. Dar indata ce existam, tinem foarte mult sa train' cit mai
indelung si mai fericiti, adeca mai lipsiti de dureri. Instinctul de
conservare le eel mai puternic din instinctele omenesti, Omul face
on -ce ea sa tneasn si cind vieata -i ie amenintata, ce nu da ea s'o
scape, da chiar fericirea. prefers sa traeasca in dureri si gindeste
ca poetul : ca moartea ie eel mai grozav remediu."
Bed in mama in care acest instinct de conservare va fi sa-
tisfacut in aceea-0 masura se va realiza si progresul relativ in in-
divid. Dar ea vieata sa socotesc numai momentele de can avem con-
stiinta, pe can le simtim, eaci in starea de letargie omul ar pu-
tea sa traeasea eit de mutt dar aceasta nu ar mai fi vieata in de-
pliniil Inteles al euvintulul : Viata ie o serie de sen.50tini, eontiente.
Aceste senzatiuni ne dau notiune de durata vietei. Simtirile sint
placerile si durerile. Placerile satisfac mai bine instinctul de con-
servare. eaci iele lungese vieata pe cind suferintile o scurteaza, de
aceea vedem pe om umblind necontenit dupa placere. Dar in ce
sta placerea ? in implinirea nevoilor fi in exereifial potrivit al tu-
taror faculteifilor ontului. Cu studiul nevoilor si facultatilor omului
se indeletniceste Fiziologiea si Psihologiea, si teats pentru ce So-
ciologiea are nevoie de aceste doua stiinti.
 383
Niel Fiziologiea, niei Psihologiea nu au ajuns la maximul for
de desvoltare, dar iele au stabilit destule adevaruri pentru ea So-
ciologiea sa poata lesi din stem sa de empirism.
Fiziologiea arata, trebuintile fizice ale °multi', asa lea ne spu-
ne ca avem nevoie de atita catime de materii azotate (300 grame)
de atita materie carbonate (1000 grame) precum legume etc; avem
nevoie de aier care sa euprinda cutare catime de oxigen, avem ne-.
voie de cutare catime de liquid etc., avem nevoie de adapost ca sa
nu suferim sehimbari rapezi de temperature si caldura trupului sa
be pastreze la temperature cuvenita. Omul care isi indestuleaza toate
aceste nevoi le in progres asupra celni ce nu si le poate multami
$i progresal va erefte. cit cit va creqle ysi usurinta pentru a fi le
indestulci. Asa decd asemanam in aceasta privinta omul selbatec cu
omul civilizat, vedem ca selbatecul ca $i animalul umbla tot tim-
pul numai dupa implinirea nevoilor sale fizice, pe rind omului ci-
vilizatcel putin unei parti din oamenii civilizatiii remine Inca
timp pentru multamirea si exercitarea facultatilor intelectuale si
morale. indestularea nevoilor fizice sa nu credeti ca le lueru de
mina a doua, din contra trebue sa-1 dam locul de capetenie, cad
prelungeste de a drept-ul vieata si ie temeliea pe care se desvolta
vieata sufleteasea a omului. Chiar cei vechi =earl : Mena sana iea
corpore sano. Fiziologien, in unire eu eel veehi ne spune ca unui
crier desvoltat, sanatos, hranit de singe bogat si curet, fi corespunde
si o inteligenta desvoltata.
Pe linga aceasta, usurintn sett greutatea de a multami nevo-
ile fizice a grabit sat intirzieat alcatuirea soPietatilor. Oamenii nu
s'aft intrunit in soeietate, dupa cum s'a zis, din pricina ca tineau
unii la altii. Vorba filosofului Hobbes ea: ,,Homo homini lupus" Baca
nu-I adevarata pentru societatea de a-zi ie foarte adevarata pentru
omenirea in stare de selbatacie. Simpatiea ie mai degrabit urma-
rea traiului in societate de cit pricina. Si dace n'avem documente
pentru asemenea inductie apoi sintem in drept a o face prin ana-
logie luind Emma la animalele superioare. Asa animalele erbivore
cafi ist gasesc foarte usor hrana, carom semenil nu le facean nici
un neajuns traesc in turme marl pe cind animalele carnivore cari
isl gasese mai en greu prada, traese singuratece ca kit si tigrii saa
in cete mai mid ca lupii cind an de luptat eu prazi marl si puter-
nice pentru doborirea carom un lup sau dot nu ar fi de ajuns,.
Nevoile fizice au treat industriea si comertul si chipul pro-
ductiunei lucrurilor ce indestuleaza aceste cerinti sint factorul de
capetenie care hotureste ca societatea sa fie alcatuita in cutare salt
cntare feliu. Robiea, serbiea si salariatul corespuad cu tree chipuni
de a pi oduce, dupa cum folosirea de produsul integral al muncei
va corespunde unui nou feliu de a produce : producerea sociala, in
comun.
 384
Trecem in nevoile intelectuale ale omulur. Sub acest punct
de vedere oamenii se deosebesc foarte mult. Pe cind nevoile fizice
sint acelea-,t pentru toti de in imparat pang la eel din urma pro-
tetarin. le de netagaduit ea aplecarea intelectuale, dorinta de a sti
le innaseuta in om si poate si in animalele superioare. Asa n'avem
de cut sa observam curiozitatea copilului: cu ce Inure aminte atin-
teste iel ochii in tot ce-1 incunjoara, apoi cind ineepe a vorb1 cum
si cit ne necajeste cu nesfirsitelei intrebari si in urma cu ce pofta
strica toate jucariile ea sa vada ee contin. Cu toate acestea omul
inai tirziu ne fiind pus in imprejurari, ea sa-st exercite aceasta a-
plecare o pierde. Aga patesc chiar oamenii can si-an inchiegat ce-
va instructie, can incepusera a duce o vileatit inteleetuala, dar ca-
rora multamirea nevoilor zilnice ne dindu-le nici un ragaz, cad
reara-si intr'o viea(a josnica, si. t( spun singuri cind intrebi pe veu-
nul di'ntre acestia: ('e mai faci ? Iea vegetez. Progres din punct de
vedere omenese va fi numai ea cit omul va simti mai mule we-
voX intelectuale fi va area mijloacele sci gi .e Inulleimeasca. Asa in-
tre teranul, prostit si lenit in minte prin feliul traiului lui, care nu
vrea sa-si dea copilul in scoala zicind ea dupa cum a trait iel si
parintit lui fart imp atatura poate tell si copilul sat $i intre acel ce
6imte nevoiea sa-si deie copilul sit invete macar a ceti, a scrie sI
ce-va aritmetica, stiind ea ast-feliu va fi o leaca mai innarmat con-
tra eelor ce vor cerch, sa-linsele, progresul ieste cu eel de al do-
ilea. Di'ntre eel ce se multameste, in privinta intimplarilor naturei
ce-1 incunjoara, en rebpunsurile interesate san on eurn proaste ale
celei di'ntaiu religii, i$i face dogme din superstitiile babelor din sat
$i acel care mita cu multi truda sit vada ce lamurifi ii da stiinta
pozitiva din timpul situ, eel de al doilea ie superior. Di'ntre eel ce
asteapta poronea primariului, subpretectull i, cornisariului, etc. pen-
tru ea sit stie cum sit voteze si acel care se sileste da sama ce-i
politica, cari sint drepturile gi datoriile oamenilor, superiorul ie al
doilea. Di'ntre tinarul care a trecut bacalaureatul $1 crede ca tie
tot ce poate sti un om cult, si ineintat de inteligenta si cultura sa,
se multameste a se pone a quatre Opingles, insira saloanele cu
"vaza zvirlind cu ifos in dreapta si'n stinga fraze intortochiate, in-
\ atate pe de rost din romanurile a la mode sari din vr'nn .1111a-
nuel du bon ton" $i mai trecind eel mult cite un examen de drept
pe an, pregatit pe din afara dupa eel mai pe scurt rezurnat, 5i
tinarul care simte ca deli a trecut bacalaureatul nici n'a ajuns
Inca sit priceapd tot ce se poate pricepe din stiinta timpnlui sari,
si prin urmare ea abiea de acuma ineepe, in adevar, munca intelec-
tuala,... superioritatea le pentru eel din urma. Di'ntre o femee de so-
cietate care dupa ee a mintuit de dat poronci slugilor, porneste en
*Meta din Ma in cast spuind iel ce a auzit cold, se intelege cu
 385
adausuri cit se poate mai reutacioase gi femeeit care tie ca mintea
femeeasca nu-1 asa de scurta cum zic unii barbati, care tine mai
mult la carti de stiinta saft de literatura deeit la sindrofii, cart' de
joc, dant $i alte mahalagilicun... superioritatea ie pentru aceasta de
a doua.
Pe linga toate acestea desvoltarea intelectuala serveste direct
instinctul de conservare. Omul are de luptat contra fortelor natu-
re! si nu poate lupta cu puterea-1 fizica, caci ie slab, dar lupta
Cu iseusinta, cu inteligenta sa. Si in adevar n'avem de sit sa ob-
servam cum omitl civilizat trage folds din toate fortele nature'. in-
naintea earora omul primitiv tremura gi pe care le admit. Omul
civilizat se incearea a reduce chiar spatiul si timpul si din acest
punet de vedere s'a facut un progres imens in veacul nostru, prin
drumul de fier de ex, dupa care mini poiminl vor veni calatoriile
in talon gi asa mai departe.
Omul nu le numai. stomah numai inteligenta ci ie si senti-
ment. Se intelege ca sentimentul eel mai puternic in om ie ego-
ismul, dar innauntrul acestui egoism progresul, din punet de vedere
social, le posibil. Ast-felin unii gasesc satisfacerea egoismului lor in
satisfacerea intereselor lor materials personale, altii gasesc placere
tot o satisfacere a egoismuluiin a-si face datoriea catra aproa-
pele, in a produce placer! semenului lor. Ast-feliii sint oamenii
cinstiti in relatiile lor, genero$1. Nu ie vorba ea de multe on ge-
nerozitatea le intovarasita de un egoism foarte grosolan. Asa cu ba-
lurile de bine facere, la alcatuirea carora multe eucoane lean parte
numai ca sa-si arate tualetele si gratiile sau Ca sa li se tipareasca
numele prin gazete. Tot asemenea si cu cei generosi pentru motive
religioase, cari fac bine cu eonditie ca D-zeu sa le deie de-o mie
de on mai mult. Ei bine, oamenii cinstiti, in cari vieaza sentimen-
ts altruiste puterniee, sint cei mai folositori vietei sociale, fora de
can omul nu ar fi mai iesit din selbatacie si de sigur societatea
si deci vieaza omeneasca ar fi peste putinta daca tot" oamenii ar
cauth sa traeasca numai pentru dinsii.
Deci leata, dupa mine, care ie conceptiunea progresului : Sa-
tisfacerea nevoilor fizice, deOeptarea de nevoi intelectuale cit se
poate mai multe ssi desteptarea sentimentelor altruiste.
Realizatu-s'a mult din aces progres in societatea in care tra-
im ? Pentru unii da, pentru altil nu. Ash in privinta nevoilor fi-
zice o mica minoritate sta bine. Case marl, luminoase, serate, Nara
bas si primblafi la aler curat, prin munti; mineare substaatiala si
de ajuns; mijloace de indreptare la caz de boala. Nana majoritate
Inse, teranul, traieste in bordeie sail in case rele prin can vintul
trece, feresti cit pumnul in cit casele lui nu sint mult mai lumi-
noase de cit pesterile prin care traian rasstrabunii nostri si in earl
25
 386

locueste la un lee cu dobitoacele ca si stramosil notri. Mininca

mamaliga cu sare bail cu Borg de buruiene, din cind in cind ee-va brin-
za si lapte gi rar de totde Pasti tai de Craciuncarne. Cind se imbol-
naveste greu, moare ne avind cu ce se caulk; copii face multi, dar, din
acele-asi prieini, foarte putini se ridica. In apus vedem chiar Ca nior
muncitorii de foame, ne gisind de Meru, Bind ca s'a produs prea mult.
Se poate oare o organizatiune sociala mai absurda 1? In privinta in-
telectuala tabloid ie si mai desnadajduitorin. Progresul intelectual, in
noi, Ye In dozy de tot omeopatica. Abiea 3-4000 cetese gazete gi
peste tot earn pe atitia cetesc o carte, doua, 90 la 100 nu stiu ma-
car scrie gi ceti, adeca nu au nisi instrumentul cu care sa-si ago-
niseasea eunostinti. Si clan examinam feliul petreeerilor noastre,
va intreb, In cite ease gasesti discuth inteligente, desi jot de cart!
afli mai in toate 1?
In privinta morala poti numara cite au o mila adevarata, "ear
DU platonic& or! de Ma, pentru cei de jos, pentru eel in nevol gi
citi nu vad un dustman in egalul lor.
Cum se face ca progresam asa, de ineet ? Aceasta vine din
mai multe pricini. Mai intain chiar eel can doresc progresul nu
Incep reforma sociala de unde trebue poate ca nu-1 doresc din
toata inima. Tel vran imbunatatirea sociala pe tale sentimentala.
Apo! noi am vazut a nici crestinismul care miscit, oinul printr'un
interes cum nu se poate mai puternie Nemurirea si fericirea in
vieata viitoarenn a putut reusi; apoi putea-vor reusi niste simpli
moralist' ? Asa de, pilda: s'a produs prea mult. Cutare produs nu
St mat cere. Fabricantul trebue sa inehida fabrics. CACI alt-felin se
ruineaza. Inchizind'o lasa pe drumuri mil de inuneitori. Poti sa -" tot
spul ca aceasta ie o crima; te va, aseultit ? De sigur 'nu 1 Fiind ca
nu poate caleit, de tit cu pierderea intereselor sale. legile economi-
ce ale organizarei sociale in care traeste.
Altii zic : trebue mat intaiit sit fie toti luminati si apoi numai
se va putea realize progresul. Apo" cum sa te luminezi cind nu
ai nicl mijloace, lie' vreme, cad tot timpul ti-1 dal pentru agoni-
siren celor de prima necesitate ? Dupa aceea cind toti vor li in-
struiti, credeti ca nu vor mai fi oameni can sa moara de foame.
In apus se vede deja acest fenomen. Si tine din noi nu tie eh a-
tunci cind n'ai parale n'ai ce4ti trebue, puterile inteleetuale itl sint
scazute mai bine de jumatate. Cel ee doresc progresul ar trebni sa
Inceapa de la temelie, de In organizarea material& a sooietatei4 sa
fan ast-felin ea toti sit aiba cu ce-sl implini nevoile de prima ne-
cesitate. Spencer dovedeste ea societatea le un organism analog or-
gunismului omenese, numal mai complex. Recunoaste inse ea, ac-
tnalininte fie pe cal° de formare sy solidaritatea, diferitelor p&rti Ae
Inca slabs ca la unelEt aniinale inferioare pe care (Ian le tai in
 387
buca.ti, toate bacatile urmeaza de a trai. Asta-zi o clam de oanieni
poate tral razleata, de eelelalte si-si poate zice : tnaE intaiai pentru
rao Fi 02)0 pentru ceialalti,cind si-o ma! zic dar ea cit inte-
gratiunea. va face progres cu atita solidaritatea intre parti va deveni
mai mare ca zn organismul map, in cit data una nu ar respecta
drepturile Ban nevoile celeilalte, organismul intreg s'ar imbolnavi.
Asit de ex. la om dupa Maki stoinahul are mai mutt& nevoie de
singe de eit inna'nte $i atunci celelalte organe sint nevoite sa-i re-
specte nevoiea, cari de ex. daea crierul s'ar pone sa Inereze si ar
sere $i lel singe atunci sap. mistuirea nu s'ar face sail ne-ar apnea
durere de cap $i tot organismul ar fi in stare rea, Ceea ce se intimpla
acorn in trupul omenese cu singele, se va intimpIa eu soeietatea eind
organismul social va ajunge la desavar$ita sa desvoltare organic&
in privirea lucrurilor de prima neeesitate: vcy &Alit Rd se deie fie-
eciruien dupit nevoile sale.
i afara de aceasta ;resale in metoda de a trait luernrile pro-
gresul merge greu din prieina ca spiritul de progres le invins de
spiritul de eonservare de spiritul de stare pe toe. La acest spirit
11e conservare contribuese anal multi faetori :
1) Interesul celor cari au puterea in mina $i can is multa-
miti cam stall $i toemal aeestiea find previlegiatii, eel mai instruiti,
sint singurii eari ar putea face mult pentru progres: dar lei nu lac
ind ca ar lovi in interesele Ion de elasa privilegiata. Aeestia ad-
mit, eel malt, din chid in chid, cite o idee nova nevataniatoare in-
tereselor for si de aeeea gasesti oament cari-ti spun ra eutare idee
ie band pentru dar nu pentru toati lunzea. Daca toata lumen
s'ar sluji de bunatatea ideilor noua , ee ar mai insemna privilegiile ?
2) Religiea cu nestramutarea lei zicind ca fericirea nu le
aid pe pamint ci in lumea viitoare $i ca ferieirea va fi toeinai ras-
plata suferintelor de pe acest pamint, face pe om aa', se lase in pra-
(la suferintilor, sa fie misel 5i sa nu Iiipte din toate puterile pen-
tru a scaph din aceste stiferinti. (Fericirea a 8-a zice : Fericift ccl
goniti pentru dreptate cic acelora ieste imparciOea ceriarilor. a 9-a:
kericifi vep; f .ciud vei vor ocari pe nol si va vor Boni 0 vor zice
tot cavintut reu impotriva voastra mintind pentru mine).
3) Toate instituttiile existente. Spencer rata iii Introduction
a la science soeiale" cum un progres realizat poate fi piedeca rea-
lizard altui progres. De pilda cu drumurile de fier Inglejii ar vra
sa schimbe drumurile for de fier ca sa introduca, sistetna americana.
Dar schimbarea $inelor existente $i lasarea la o parte a materia-
lului de pans aeum an costa enotm. leata cum o ordine de luermi,
prin aceea numal ca exists, impiedeca Inti'oducerea unei alte ordini
de lueruri mai folositoare. Totalitatea institutiilor soeiale constitue
 388

mediul in care se desvolta indivizii si mediul are putere asa de mare

In cit schimba indivizii dupa dinsul. Adaptarea la mediu ie condi-
tiea traiului indelungat si numai oamenii superiori de, tot nn se
due inteuna dupa Inriurirea mediulut, ei-si pastreaza individualitatea
for chiar cu primejduirea vietet. Dar eiti sint de aeestia ? Putini de
tot Cel mai multi se drill duo, lumea in care traiesc.
1

Chiar instructieacu toate ca se zice din potrivaie o dovad,t

cif institutiile existente impiedeca progresul. Prin instructie se pre-
fac mintile cum vrea cine-va, mai ales in intaii an!, si stim ca mu-
tea majoritate se opreste la aceasta instructie. Instructiea oficialar
actuala, produce innainte de toate conservarea stare! actuale Asa.
sa ham o carte care se pare foarte innaintata Manuel d'instruc-
tion laique" de Edgar Monteil. Aceasta carte ie obligatoare in sCOft-
lele comunale din Paris, si in unele parti ie asa de innaintata
daca un profesor de la not ar indrazni sa spue asemenea lucruri,
nu scolarilor din clasele primate, ci celor din cursul superior ar fi
de sigur destituit pe data si pus in carantina.
Yn adevar aceasta carticica incepe prin un capitol intitulpt
,,Despre Dumnezeu" in chipul urmatorin :
I. Ce este D-zeu ?
R.Nu flint nemic despre aceasta.
I. D-zeu 'este acela care a creat si guverna totul.
R.De unde stiff 9
I. Zit unit.
It.Aceia nu -1 cunosc si not nu-1 cunoastem mai mult deeit
1. Nu cunosti dar o fiinta superioara si diriguitoare ?
R.Ce nevoie ? Demonstrati trebuinta sa. Aratati-mi-1.
I. Nu pot.
R.Atunci le de prisos a mai vorbi de dinsul.
.51 capitolul se incheie ast-felia :
1. Dec!, nu trehue sa credem in D-zeu.
R.N'avPin sa ne ocuparn alt-felia de dinsul."
Pupa cum incepe mai ca al strigh plin de bucutie, ca Arhimede-
Eureca! Ieata un autoriu care aerie pentru toata lumen impins nu-
mai de dragostea adevarului. A mara Inselaciune I Cite-va fete mai
Incolo autoriul se arata tine le si pentru tine aerie, cad rezumin-
du-si doctrina zice la pagina 129 ,,Crestinismul leste Inca mai con-
dantnabil ca socialism de cit ea religie !"
Apoi ce se mai zici de celelalte carti din can se adapa si din
can se formeaza mintile fragete, can toate sfirsesc cam in sensul
Monteil si care din nenorocire nu an macar Inceputul carte!
tale !
Un alt factor puternic pentru conservare ie existenta unor na-
 389
tun omine$ti cari fac entire lucru sail se tin de cutare idea fiind
Ca a$a, ail apueat de la parinti. Aceasta, de altmintrelea ie mai tot
deauna tin semn de inferioritate intelectuala ai imi aduc aminte de.
urmatoarea experienta a until doctor german care prin o plan de
stecla desparti un avuz in doua pacts, intr'o parte ierit o $tinca, in
ceealalta pe$tisorii; timp de trei luni, $tiuca doritoare de a prinde
pe$ti$orii se bath necontenit cu capul de despartitura transparenta,
in sfirsit fit convinsa de neputinta sa $i nu mat incerea. Atunci
placa de stecla fa scoasa. Degeaba inse ! stitica apucase a se deprinde
wit idea unei despartituri neinvinse $i nu se mai incerca sa prinda
pe$ti$orit. Dupii mine nu vad Hies o deosebire intre feliul inteli-
gentei $tiucei $i feliul de inteligenta al multor oament cari se tin
le o idee fiind ca asa alt apucat'o de la parinti.
Inca o dovada ea placerea de a reminea in ideile ce le at, to
semn de inferioritate intelectuala, ieste ca aceasta stare sufleteasca
se manifests mai la toti oamenii la vrista innaintata cind puterile
fizice ale omuluili prin urmare $i cele intelectuale--incep a sea-
dea ; si in adevar ie cunoscut de toti ea crierii oamenitor batrini,
aproape tan esceptie, sint inaccesibill ideilor noua.
Natural ca cu toate piedecile progresul s'a realizat. Aceasta
insamna ca instinetul de propasire ie puternie in omenire. Dar la
laza tle desvoltare la care am ajuns ar trebui se le$ini din sta-
rea de progres instinctiv $i sa trecem la starea de progres inteli-
gent, conscient, $i de aceea cei ce inteleg $i iubese progresul tre-
bnie sa se pregateasca ca prin priceperea $i energiea Ion in lupta
sa fie la innaltimea piedeeilor ce au de invins.
Celor ce voiese ca desvoltarea omenirei sa nu se opreasca de
belie, li se face urmatoarea obiectie : un om dupa cite-va ceasurt de
luau are nevoie de odihna multa sau putinA dupa puterile vitale
ale acelui om. Iei bine, adauga iei, a$it trebuie sa fie $i cu'n po-
por... Progresul nu poate fi neintrerupt ci trebuie sa vristeze cu
start pe loc, en rastimpuri de .repaos, de improspatare de putert.
Acestor conservators li se poate respunde in chipul urmatoria
$i en aceasta sfirsesc. Pascal a zis ca omenirea prin soliclaritate ge-
neratiunilor cari-si transmit uua alteia cuno$tintile ci$-tigate, poate
fi considerata ea un singur om care -ar inivath necontenit. Aceasta
ideie foarte juste se poate aplica .i la progres.
Relativ la aceastp, sa-mi permiteti o comparatie cam vulgara
dar foarte potrivita : In vremea pe cind in tan In not calatoreauf
en cut caruta de po$ta n'asteptam sa se odihneasca eaii, dar inhamam
altii $i ne urmant drum'. Cred ca ceea ce sint sal mbarile de cat
peutru earuta de po$ta trebue sa fie generatiile ce se urmeazo pen-
trn earn! progresului
lteneratiile noua de cite on vor vedea carul progresului a-
 390 --
menintat ha stea pe loe, din prieina istovirei generatiuner ce le-a
preePdat, sa pule umarul si BA nu-1 lase sa se opreasea; si aceasta
le en atit mai de Revoie in timpurile noastre cind traim in epoen
aburultti si a eleetrieitatei, cind spatiul si timpul chiar se par ea,
nu mai insamnA nemic pentru orn, cind coneurenta intre popoare ci
intre indivizi ie asii de mare si cind prin urmare eel ce vrPa 6a.
traieasea nu trebuie SA lase pe mini ceea ce poate face a-zi !
Al. A. &Aar An.

DOHA M A. M E.
Cuconita, a venit fata babel' Catrina.
Zi-I sa astepte.
Cuconita ier4 soacra proprietariului din satul Chite-
testi. Avea poate intre 40 $i 50 de ani ; cle stat mijlocie.
cu o imfatosare chipe$6, pArea mult mai tinara de cit Iertl ;
se vedea tit de colo ca nu dnsese lipsa In vieata.
Dupe ce gati tigara $i cafeaua, se roti putin Innaintea
oglinzei $i ie$1 In baleon.
Iel, Anic'o, vin Incoace.
Sarutam dreapta, cuconita.
Anica ieril o fata naltg, roscovana, piing de putere,
cum se mai zaresc lima la lard lei colea cite una lmbro-
bodithi en tulpan caramiziu, la flori mascot, came$a-1 ler4
groasa dar curate, si catrinta-i cafenie virstata, la o
parte ridicata in brio ; ca podoabh n'avea de cit un ghior-
clan si cite-va $iraguri de mnrgele rosii .ca si briul.
Vedeal ca nu se tirgovetise Inca.
Iel, Anic'o, $tii la ce to -am chiemat ?
Da. cuconita, Gheorghe, al Mariel mi-a zis sg ma ra-
pad pang la curte.
Par'ea aT un copil, de cite luni ii?
Apol, cuconita, tale multe innainte, a Implinit pa-
tru la Sin Toader.
Dar aT tita de ajuns, II voinic ?
Slava Domnulul am, si sa, nu fie de deochi, cum
n'aude nemic a$A 86, nu-i fie nemica, Ii voinicuta.
 391

Atuneia at s'o poti 'Asti cu baba si sa intri la

mancie ; stiff ca asteptAm sa facit duduca.
Si iertati, cuconitA, 'feu ehiteso ca -I Area mica
incA ;si-i pacat do DumnezeA s'o intiresc de pe acuma.
ce poate iea mincA? Fara tits moare Ilenuta mamel, moare,
cum a murit a lelitel llarghiola, dar in caltea iea n'are pa-
cat ca i-a intercat tita rind a fort bolnavA de lungoare.
Iei Duamne, fatA hai, si mare paguba, daca a
muri, o nevoesil mai putin pe lume; aiba pe suflet eel ce
te-a scos din minte.
Da, nu m'ar fi lasat Tel pe la usile oamenilor,
dad, nu l'ar fi luat in oasto ; si da, vorbind la dreptul,
ce-i vinovata sarmanica de dinsa ca sa rabde de foame ?
D'apoi vom poronci la odae sa -i dea I1 fie-care
zi lapte. Pe semne n'aveti vacs?
Nu ca ne-au luat'o pentru dAri ; iear juncuta pe
care o asteptAm sa fete am vindut'o cind a murit tAtuca,
n'aveam letcae In casa $i popa n'a voit sfi-I ceteascA stil-
pii pans nu i-am platit.
Apol ask Anic'o, a$A, nu mai stA la ginduri In-
tra, la curte are sa-ti fie bine ; If avea ca hac 500 de
lei prosti, pe an, un cit de ,rochie, un bariz, o pAreche de
papucl si alte daruri, numai sA, to porti bine. De to -al
potrivi plodului mori in casa de foame. Iean vezi sfA-
tueste-te en baba si fii gata, a-zi, mine duduca poate sa
faca,
* *
Peste vre-o septamina duduca a nascut o fata, cam
slAbutA, cam bicisnica, asA ca tie fricA sa nu malt ne
ere$tinath, au botezat'o pe la miezul noptei. Doctorul si
moa$a i-au incredintat sa n'aiba grija, capita are sa trA-
easeA mutual' sa cate mama voinica. Cuconita hotArt sa
eheme pe Anica tit fora si doctorul: s'o vada de n'are vre-
un betesug.
A trimes un feeler boeresc des demineatk in ponoare
la baba Catrina, sa chieme pe Anica.
 392

lele $edeau Wet) casuta mica acoperita Cu paie : o

tinda o odae cum sunt toate casele terenesti. In launtru
ierau dons laity, un pat in fundul easel, pe pat o albiuta
in care iera culcata copila, Imvalita In niste peteci vechl
la capatul patului o lads cu cite -va perne pe Tea ; pe coar-
da stateau aruncate niste strae ; o masuta ratuncla cu tree
picioare gatita sa rastoarne marnaliga pe dInsa, sedea linga
vat* Tear ceaunul forfotea pe pirostii.
Hai, Anica, sa mincam, s'a face marnaliga creme-
ne si cirul s'a raci.
Doamne, mama, nu mi-I foam de feliti ; de cind a
fost Gheorghe $i-a zis sa merg la curte par'ea, mi-a dat
cu'n cutit prin inima.
Nevoea, dragul mamel, to duce pe uncle nu ti-i
voea.
Maraud, al sa mergi cu mine pan6 la curte.
Ohl merge dad zici ; dar la ce?
D'apoi doar sa aduci pe Ilenuta acasa, o mai ieu
cu mine, pe drum mai suge mititica, ca pe urma nu i-a
mai da mama tits.... Of, mamuca, mamuca, aT zis D-ta sa
Intru, dar nu stiii cum oiti scoate-o la capat.
Da, fats, ce sa facem ; nu vezi car n'avem fir de
farina, in casa ; de angajat ne am angajat pe toata vara,
Teri am fost la cantelerie $i vatavul a spus ca nu mi se
vine nernic,
Na, Ilenuta, suge, suge, dragul mamel, nu mai ride,
stii car de-anal mamuta tits nu ti-a mai da, $i in brate
tine tie cind te-a mai Linea.
Dernineata, Tab, rece $i jilays, Ceata nu se rldicase Inca.
Tot drumul Anica gramadea, tits in gura copile!, pares
ar fi vrut sa-I dea laptele tot, tot. sa remle fara pic de
Opt, s'o hraneasch, s'o sature, sä n'aiba nevoe un an in-
treg. AjungInd la curte Intrara in bucatarie ; Anica des-
fase copila, IT fuse bulendrute uscate, dInd'o mai pe aproa-
pe de foe doar i-ar trece sughitul. 0 mai lua in brate,
IT mai aseza tulpanasul, ii stropi tits In ochl, o mai le-
gann pe mini privind'o Cu jalei
 393

Draga mama eft If $ede de reu cu peteca asta de

tulpan, las, are sa-I ampere mama o bonetica roeie.
Haide mama, to chiamg euconita sus.
Si Incetisor Anica dada copila In bratele babel, pares
s'o dea sa n'o dea, II faoii un benehiu In frunte, o saruta
de vre-o doua or! si se porni sa leash.
Uita-te, mhmuca, lora tit pe ce sa uit, eind fT mer-
ge a cash sa call In palamida lazei ieste o bucatieg de za-
har si-un covrig, lea cite-o farlma mesteca .si pane lute°
peteca curata de da Ilenufel sa sugh, doar s'ar mai lua,
mititca, pang va uita tita.
Da, las'o e'a minea si mamgliga eu mujdeia. doar
nu-I fats de boeriti s'o imveti eu eofeturi si scumpotur!,
zise o tiganea batrIna.
Cum a venit sus, doctorul a ascultat'o la piept, a ea-
tat'o la ochi, a gasit'o deplin sangtoasa si buns de lapte.
Anic'o, du-te jos sit to la!, sa to piepteni si am
poroncit jupinesel sa dea strae sit to schimbi. tntr'un teas
sa-mi fiT Bata, al auzit ?
Cum zis s'a si flout. Anica sehimbata si curittita
a venit In odaea de alitturea cu etacul cucoane!. Ce ma!
mlndreturi, &deo, Anica. Innaintea leaganulul remase mal
cu sama bezmeteca; un Ieagln de bronz eaptusit cu atlaz
roe, Innauntru copila mai nu se vedea din horbote si cor-
dole. Nu trecii mult si Incepit a plInge, dar ass de slab,
semana mai mult cu miorlaitul unel mite lihnite. Moa-
sa si cucoana se rApezirg la leaggn, cea di'ntaiti lug en-
pilul In braise.
Manc'o, lean sterge-ti tifele cu buretele, stoarce-
le ;nu-i bine sa dal lapte stat. Btlava, al bune gurgue,
are sa le poatg ueor apuch duduita iast' mare.
StAT ici pe canapea ; sh-I mai punem o perinuta
sub cap, bag, de swill, sa nu o tiI nici o data cu capul
strimb.
On mare nAcaz copila apuea Pita, cucoana si moasa
priveau Cu bucurie. AnicM pare/ »n fier ros II treat grin
inima.
 394

Sara incepit pregatirea de scaldat, adusese un fere-

deu mic de stejar Incrat cu ghibacie, un burete de toale-
ta, pomada de frecat copilul, prostirile, albituri $i alte
maruntusuri.
Haide, manc'o, uita-te cum se scalda, n'ai s'o scalzi
doar ca pe al* vostri, zise moasa.
Pune mina de vezi eft de calda trebue sa fie alga.
Da oare nu.1 rece cucoana ? De-i o tira mai cal-
da, II prie$te ea, nu se stringe.
Vorba sa, fie, pesemne to crezi ca la dinsa Ye
pielea groasa ca la tine. IJit'te bine, manca, o spell peste
tot trupul cu buretele ; dar sä nn to puie cum-va piticatul
sa-i incruci$ezi minele cu picioarele cum aveti obiceit.
Da, cucoana, copilul se stringe, dace nu -1 intinzi
o lead vinele.
Iean tad ca la voi on ce boala fi tot strins.
* *
IerA vara, Bombonica multamita titei imbielsugatoare
a Anicai avea obrazul grasut, minutele curmate, in sfir$it
iera destul de Imvalitica.
Dudue, dudue, lean priveste cum ride Bombonica
noastra, ce ochi viol* are, cit de bine AI samara, par'ca ie
un auroras, zise cuconita.
lute° zi copila sugind se uitA multamita in ochii
mancei ; satula, !Asa de supt, incept'', a ride si -a ganguri.
Anica poate in dorul Ilenutei, pa care n'o vazuse de mult,
cad boerii banueau de venea baba, cu iea ; saruta copila
fare sa bage de sama, ea duduea Te pe-acolo.
Ah manc'o, ti-am zis de atltea on sa nu-ml* sa-
ruti copila, nu intelegi °Ind iti zic ca sarutatul slabeste
copiii !

* * *
Intr'una din :Ole Anica ne mat putindu-se rabdAs rtiga
pe Gheorghe al Mariei sa, treacit pe la baba $i sa-1 spire
 395

ca Intr'o demineata pe vremea ce dorm boeril sit vie cu

Ilenuta 'Ana la curte.
Dumineca des de demineata baba Catrina, Imbracath
cu camera alba, imprejurata cu catrinta pe care i-o lasa-
se Anica, porni spre curte cu Ilenuta In brate ; Bleats, co-
pila lora cu fata trash $i pirlita.
StaT, matu$it, eolea pe scar', am sa zic Anica' sh
Masa, zise fata din cash.
Anica desehise Incetisor usile $i mergind in virful
degetelor, le$1 la scarile din dosul easel uncle asteptil baba.
Ce mai fad, mamuca, de mult nu to -am vazut,
Doamne, Doamne, par-ch, al mai imbatrInit! Da Ilenuta ma-
mei, cum a mai slabit I ?
Ada doua, Ilenuta, la mama, ada dot* tine mama
ti-a da margele.
Te-a uitat, lean vezi cum ascunde capul, se teme
de tine; s'a deprins Ilenuta cu baba.
Da, da mi-o, mamuca, o leach, in brate s'o vhd
grey -T.
Na-ti-o fata, dar are sa tipe si-a trezi boeril.
Iea-o mama, Tea -o, nici s'o sarut nu vra, draga
mamel, draga, cum se teme Yea de mine, tare 111'1,4 uitat.
Zi mai bine ca nici n'a avut vreme sit to cunoa-
sea ; daca aT lasat'o de patru luni 1
Ieu is de villa ?. D-ta aT zis s'o las.
Uit'te i-am facut o roe'nitit ro$ie, de-ar tam a$T
Imbraca-o, sa vitd cum o prinde
Tipetul Ilenutel trezi pe cuconita, care desehise u$a la
odaea mancei $i nevhzInd'o lua rapede $alul si ie$i In
cerdac.
Dar ce-mi facl, manc'o, cum de la$I duduita sin-
gura ? Si eine-I pe sca' ? Baba eu fatal Nu eum-va ai dat
tita In gura plodului?
D'apoi II Intercata, mititicao uncle vrea Tea sh su-
ga, zise baba.
Da a$a, i-a fi dat de gust, stiu ion cum aveti
voi obiceiti. Hai, cara-te $i-ti sterge titele eu apai mi so
pare ca plinge duduita. Dar, aT auzit ? 5terge -te.
 396

i to baba., Testi batting $i nebuna, ce mai vii sa

innade$ti fata ? Am zis, clnd Ili trebue ce-va sa spui lui
Gheorghe al Mariei, on sa vii singura.
in spre sara duduca In costum de voeaj sosi de
la feredee. SprintPna 81 vesela sari din trasura; fear fecio-
rul ajuta boieriului sa se dea jos. eucoana Ilencu, manea
cu duduita in brate, $i slugele toate le ie$Ira intru in-
timpinare.
Bon jour, maman, bon jour. $i sarutarile nu se mai
sfirsau.
Ce faci, Bombonica, ce faci? Cit de mare $i grasuta
s'a gent ! Ce mlnuti curmatel Uitg-te, maman, nu ma en-
noaste ; cum so tine de gitul mancei ! Ha ! ha ! ha ! cit ie
de nostima
Sofiea Niidejde.

LUI TEFAN-VODA
(epigramit).

Cind to uitl si bagi de same,

Bine, zeii, ca-i de aroma ;
CO, de ar fi de came frate, nici n'ar sta ca sa-1 privesti :
Ar plecii, la Bucuresti.
A. C. Ca :a.

.Fenteea indardptn,ica
(anecdotti popularA).

Un romin avea saracul o nevasta hartagasa,

Indaraptnica la culme si cu tonne, buclucasa,
in cit n'avea cap bietul de ce -va s'o sfatuegsca
Ca lea 'ndata din potriva s'apuch sa faptueasca.
Yi mersese acum buhul in tot satul ha si-afara.
i doar tot spunea Rominul : Brea, iesti prey din cale-afara,
MM femee, fii mai moale, baga-ti mintile in cap,"
Ti-al gasit sa-$1 beta capul, o Linea mereu intr'una
$i facea la boroboate'n toata ziva cite una I
 397
lntr'o zi ii vine 'n minte sa se dual, la prins peste
La o apa curgatoare de pe aproape si porneste
Si'mvirtindu-se prin apa, nu stiu cum a lunecat
Intr'un ochia si de iDdata acole s'a si'nnecat.
Mai sub sara vede omul ca nevasta nu mai vine,
Isi inchipue indata ea zabava nu-I a bine.
Se porneste cu grabire si ineepe-a o cats
Si-ajungind is girla prinde'n susul apes a'nnota..
Tot innoata si se uita, se afunda si tot cata
Dar mereu in susul apes soeotind ea ar sa poata
S'o gasasca... Cind it vede un Romin care -1 intreaba ;
De ce- alearga'n sitsul ape!, unde are asa treaba
Iel ii spune ca nevasta-i a-zi aeon, s'a'nnecat
5i -ar vrea trupul sa-i gasasca sa nu-1 lese ne'ngropat.
Apoi bine, bre Romine, spune iesti. to om cu minte
De o tot cat' in susul apei, du-te'n eon innainte
incotro as scurge apa data vrel ea s'o gasesti.
.,Dar in sus tine s'o duca ? In zadar to ostenesti."
Ba nu bade, cad neveste-i, Dumneieu s'o odihneasca,
II placea tot din potriva on si ce sit savirsasea
In tit creel ca si aiuma eind a fost de s'a'nnecat,
S'a fi pus tot din potriva si in sus va fi plecat."
N. G. T.
-->-1E-4----
Studii geologice $i paleontologice asupra unor
tartan uri tertiare din unele part' ale Roinaniei
de
G. Cobalcescu
profesor la qe. militaril, la Universitate 0 la f coact normal su-
perioard din, lays -a.
Bucureati. Stabilimentul Soceo & Teclu 1883 *)
(urmare).

Mama oligocene. Greziul de Miigura. Formatiunea

menilitied 0 marnele inframenilitice.
In basinul SlAnicului, in Pirseov, se ang sub tarimul
cu sare niste paturi alcAtuite din pieatrg de nAsip, adecg
din greziu.
*). Vezi No. 6, 7, 8, 9. Cont. an. IV.
 398

In fig. 12 fata 63, pune dl. Cobglcescu o tgieturg care

ne Imfgtosazg malul drept al SlAniculut Intr'Insa vedem
muntii : Coasta Tiganului, Zaristea $i Poiana Greului. Mun-
til ne dau prilej de a cunoaste bine greziul de MAgura.
In muntele Zaristea pe coasta NN V In spre plraul Greu-
lui vedem Intro pAtarile de greziu una de lut on ozokerit
si mai dedesupt multe paturi In cari se aflg izvoare de
pgcurg.
Peste greziul de MAgura se razimg, cum am spus, pa-
turi salifere si se poate vedea suprapunerea la poalele
muntelul Tiganul. Greziul de Magurg vine peste pgturi
menilitice, mum se vede In muntele Poiana Greului. In ge-
neral bancurile de greziu virsteardi Cu pAturi lutoase.
Formatiunea menilitice se poate cereetg foarte bine
In termul Slenieulul, si Ye aleAtuita mai cu same din
schisturi lutoase tari, Imvirtosate prin silice $i cari se
daring usor In fragments colturoase, din luturi bitumi-
noase Si, In sflrsit din straturi ce cuprind menilit sat
sint formate In Intregime din acest mineral. Ce Teste mai
molt suprafata acestor rod Teste ades acoperita de o pul-
.,bere galbie, ce are aspectul sulfurelur
Formatia aceasta, tot cu asemenea caractere a fost
aflatii, In Galitiea Bucovina Si nordul Ungariel si In ba-
senul Oituzulul (amok) de Herbich). In basenul Somesulul
constitue formatiunea numitg straturile cu solzl de paste
de la Fonda, contimporang cu formatiunea aquitanicg a
Jul Meyer.
Sub formatiunea menilitieg yin paturile cunoscute cu
unmele de marne inframenilitice.
Toate aceste trei formatiuni oligocene sint foarte des-
voltate in Moldova, In judetul Buzeulul nu sau putut constatg
incg marne inframenilitice (formatiunea de Raja). Din potrivg
tocmal aceasta formatiune se aflg in imprejurimile Moine-
*tiler, p5olontulul, Cimpenilor, Tetcanilor etc., $i cuprind
bogate izvoare de pficurg. $e aratgsi, la Hirja (Chersa)
undo formeazg o indoiturg convex& pe care se razimg yle-
pozitele menilitice descrise de dl. Herbich in Das Sze-
 399

klerland ". Manacle oligocenulul inferior euprind petroleu

si acolo
to judetul Neamtului Testa aldituit din sistema meni-
Utica $i din greziul de AlAgura lantul ce se intinde la stin-
ga riului Neamtul, de la Pipirig pgnr, la intrunirea riuluT
chat cu Nemtisorul. Tot asa ieste si cu lantul ce clesparte
Domesnicul de Seen, cu eel di'ntre Seen si Topolita, nu-
mit Sirghiea, cu lantul Siblei care s'a intinde dealungul
basinuluT CrAcgmlui pA,nh, la Pieatra, lingA care greziurile
formeaza, muntii Pieatra $i Pietriciea. La amleaza de tirg
tot aceste clorra sisteme formeazA muntele Cer-Negura (maT
drept cerne -gora, munte negru) si se intinde spre apus
pA,u6, in Piraul Vadurilor. Spre angieaz5, se intind panb., la
izvoarele Tazlaului, alatuesc lantul Tazlaului $i in ma-
re parte basenul eu acest nume.
In basenul Uzului si al aminduror Doftianelor se a-
fla peste greziul de la MAgura si peste paturile menilitice
formatiea cu congeril.
Cele don& formatiuni superioare din oligoten se mai
afla in jos de locul uncle se varsg, Doftana mare in Tro-
tus si aleatuese mai tot Berzuntul ; fac parte si din lantul
di'ntre Doftana si Slanic si formeaz6, partea apusan4 a
lantului di'ntre Slanic si Oituz precum $i a lantului di'ntre
Oituz si Cd$11:1.
Se aflA $i mai la amieazA, dar nu-s Inca deajuns 4e
e,er eetate.
lzvoarele de pacura din basinul Thregului precum $i
celede la Hirja (descrise de dl. Herbiclg in basinul
.

sint In paturile inframenilitice. Nivelul gisementelor

de p4curg, sint in ph,turi. de lut tare si cuprinzAtoare de
damurit.
Du pa acestea ajunge autoriul la vrista ptiturilor ce
formeaza amindouA lanturile Intro can surge Slanicul (acesta
se varsil la Ocna In Trotus), precum si a grezintilor oe
aleiltuese math Yllgura si Dealul-Sarel intro earl se atI
itniu-$1 erasut. Umurindu-se vrista greziurilor tot o data
se hotgireSte i vrista paturei cu flare din Dealul-SArel, a-
deck a paturel in care ieste Ocna.
 400

Dl. CobAlcescu nu primeste pgrerea luT Coquand care

credea cft sarea se aflg In o pAtura mai veche de cft gre-
ziul de Mftgura.
Dl. Coquand a mai scris Inca de pe la 1874 cg gre-
ziul de Magura cuprinde Chondrites intricatus si deel sarea
ar fi eocenft.
Dl. Colfileeseu n'a gftsit nici p asemftnare Intro gre-
ziul de la Mftgura si Intre macigno sat alberezft, de ase-
menea cu toate cercetItrile Indelungate alit ale D-sale °It
si ale D-lui inginerifi Draghiceanu nu s'au putut gftsi chon-
drites intricatus. Pe urmft greziul zace in stratificafie con-
cordatg peste paturile oligocene numite menilitice. Dl. au-
toritt a mai dovedit cft greziul din dealul Sftrei Teste cu
totul deosebit de eel din muntele Mftgura, tot ast-feliti leste
si cu laturile de sub greziu. Greziul din Mftgura Teste alb,
on grguncioare de o potrivg de marl', aproape fftr4 ciment,
nu fierbe on acidele, nu cuprinde gips nisi prund de loo.
Din potrivg eel din dealul Sftrei Teste gftlbiu necurat, eu
grftuncioare marl, cuprinde prund mftrunt, fierbe cu aci-
dele si are si bucftl de gips si pe ling& acestea Teste
schistoid. Greziul din urmft Teste on desgvirsire de o po-
trivg cu col cuprinzittorit de sare in judetul Buzeulul si
se cleosebeste numai prin culoare de greziurile salifere su-
perioare studiate ling& Neamt si la Cftlugftra (aproape de
Bacftu). Luturile de sub greziul din dealul Sftrei, cari
cuprind sane, samAng de asemenea cu luturile cu sare din
Buzeu $i nu se potrivese de feat cu formatiunea meni-
litieg ori inframenilitieg.
Din cele spuse urmeazft cft .dealul Sftrei lest() alcfttuit
din formatiunea saliferft, Tear muntele Magurp din greziu
oligocen si cg formatiunea cu sare se razimft In strati&
catie discordantft pe greziul de Mftgura.
La fats 71 Teste o sectiune prin dealul Wei si prin
muntele Mftgura, aceastft sectiune am publicat'o in Con-
timporanul No. 16, anal al III-lea, pag. 610.
Tinfnd samft de aceste cercetftrl se poate respunde In
privinta vristei pgturilor din can ies izvoarele minerale
 401

de la Slanic. Parerea d-lul Cobilcescu ieste singura in-

dreptatita prin fapte, DomniT Coquand si Tschermak s'au
inselat refl. Dl. Coquand a aflat (cum si Ieste) ca izvoarele
Yes din schisturi bituminoase si din niste greziuri asezate
peste schisturile acestea; a gresit inse socotind amIndoua
paturile de yrista eocena. Dl. Tschermak a fost chiemat
de epitropia Sf. Spiridon toemaY pentru a cerceta bail° Si
in scrierea ce a publicat la 1380 spune ca schisturile si
greziurile pomenite aice slut din perioda cretacee ; despre
izvoare credo ea yin din adincime, din niste paturI cu sare.
in adevar inse atit greziul de la Slanic cit si schi-
sturile bituminoase sint oligocene si anume greziul Ye eel
de Magura si schisturile slut formatiunea mermaid". Dl.
Cobilcescu a urmarit amindoua paturile !Ana la Ocna uncle
cum am spus formatiunea cu sare se sfirseste la poalele
muntelul Magura. Paturile de la baile SlaniculuI se pot
urmari si spre Hirja si le vedem cum tree prin culmea
Paltinulul. Aceste patua an fost studiate In tara Seoul-
]or de D-nii Herbich si Paul si gasit tot ca oligocene si
deci oligocene. sint $1 prelungirile for in Moldova. DI.
Tschermak credo ca a gasit "Ghondrites intricatus in gre-
ziul de la Slanic, Dl. Cobilcescu tagadueste existenta ace-
stel alge. AO de puternicr sint dovezile stratigrafice in
eft chiar daca s'ar si gitisi "Ghondrites tot n'am avea alta
de facut de cit sa admitem ca speciea aceasta a trait pang
in perioda kiligocena. Ca sa respundem la intrebarea prac-
tice de pot fi intarite izvoarele de la Slanic, ar trebui sa
cunoastern bine alcatuirea dealurilor si plecarea paturilor,
etc. Ieste inse de crezut cg unirea mai multor izvoare
ar fi en putinta, dar Dl. Cobilcescu ar putea singur res-
punde In cunestinta de cauza.
* * *
La pag, 73 incepe un capitol (al V-lea) despre Vul-
caniI de glod din Pirscov. Locuitorii 11 numesc Pike on
Bihle.
Dl. Cobilcescu spune ea a$A zisil vulcanI de glod se
26
 .102
afla pe o linie dreapta care ar purcede de la Berea si s'ar
sfirsi tot mergind spre nord, linga Policior!. Pe liniea a-
ceasta sint patru locuri In cari se al% grupe de conurele
de glod.
Din glodul gros si bituminos Yes bulbuel de hidro-
gen carbonat. In locurile unde citimea de gaz leste mare
se Intimpla eruptiI de glod si se (aides° conuri d'intr'in-
sul. Pricina acestor vulcanl ieste apa ce curge pe sub
pamint impreona cu hidrogenul carbonat din paturile eu
materil carbunoase.
*
Dupa acestea vine partea paleontologica a memoriu-
luI. Aceasth parte cuprinde descrierea a multime de spe-
ell noun de moluste descoperite do Dl. Cobilcescu in pa-
turile cu Congeril. MaT insemnat leste subgenul Psilo-
don Intemeiat pe cerceta:-ea fosilelor de la Pirscov. Cu
drept euvint II pastreaza numele dat de D-sa Inca de la
1881; cael pe de o parte Tournouyer niei n'a caracterizat
Nine subgenul, neavInd exemplare destule si complecte, Year
pe de alta determinarea D -luI Cobilcescu Teste mai veche.
Toate speciile descrise 'sint si figurate In plans() mi-
nunat acute si eari fac cinste lueratorilor D-lui Socec.
In scurt Dl. Cobilcescu a muncit foarte mult pentru
a adunn faptele cuprinse In memoriul ce am analizat si
a reusit a lamurl cit se poate de bine geologiea celeI mai
marl partI din Moldova ba $i a unel OM din Munteniea,
a Indreptat gresell acute de °amen): cu nume in stiinta,
(Tschermak) si ceea ce IerA $i mai greu a studiat fosilele
noun ce a aflat $1 lea pus la locul cuvenit for In sirul
fiintelor ce au locuit pamintul In trecut
Ne mieram, $i socotim ea se va mierA Impreuna en
noT on eine va vroi s cugete serios, de ce Academiea
romina a gnsit acest memoriu, asn de insemnat ca stiinta
si ca munch, nevrednic de premiul eel mare de 12000
de frand ba chiar $i de eel mic.
Ce semAluire poate fi facuta intre Terapiea ce s'a in-
 -403 --
fAtosat ca concurentA memoriulul acestuiea 'si Intro lucra-
rea D -luT Coolleescu ? Tare am dori sA, cetim raportul D-
lui Dr. BrinzA ca sl vedem cum a judecat, $i-1 vom cit-
EWA not eInd-vA.
Mai IntrebAm dae leste cuviincios lucru sA se dea
premil marl pentru lucrAri lipsite de Insemnatate, ca nu
mai sal care din piesele D -luT Alexandri, $i sS se lose
Treincurajate luerArI ca ale D-lui Cobilcescu.
Poate academistii socot cA, prin piesele D-lui Ale -
iandri va vedea lumea culti EuropeanA ce groznic am
propAsit In Romrniea I
Sintem incredintati acuma ca si mai Inainte cA Dl.
Cobilcescu va fi pretuit clt se cuvine In strAinAtate. Not
vom face cunoscute pArerile ImvAtatilor strAini asupra a-
cestui memoriu Indath ce vom putea sa le aflam.
Sintem siguri cA In curind vom ceti $i alto lucrAri
ale acestul Insemnat geolog $i paleontolog Ronan si cA
nedreptatea ce i s'a faint de Academie nu va avea de ur-
mare desgustul pentru cercetarea $tiintificA curath.
SA nu so zica fuse el Dl. Cobilcescu a fAcut reu de
si-a trimes lucrarea sA concureze pentru premiu ; cAci
Academiea a$6, a gAsit de cuviintA sA, lase pe autori sA-si
trimatA singuri scrierile pentru earl pretind premil ! Dar
tot To bine $i a$A, am avut priveliste hazlie, am admirat
modestiea D-lul V. Ionescu, profesorul de romAneste de la
$coala normala Vasil° Lupul, care a trimes cercetArile(?) sale
.cele deochete asupra bietel limbo romine.
loan Ncidejde.

Teel coal/edit ale litt L. I. Caragiali.

In articolul din No. 8-9 am vorbit de schita dra-
maticA a lul V. G. Mortun. Acol6 am arAtat cit de mare
interes pot sA de$tepte in noT persoanele zugrAvite Intr'o
schitg, chiar, daca Intimplarea $i persoanele slut luate din
vieata realA. Acuma trecem la un scriitoriti realist, care
 404

a saris trei comedic Intregi, care a avut, pentru Cara noa-

stra, o reusita ne mai auzita. Avem de vorbit despre-
un scriitorit a caruia fizionomie literary a!ai hotarit bine,.
case a ridicat polemica, In ziarele noastre, care To aparat
de unil si Invinovatit de altiT, care a avut timpuri de tri-
urnf si timpuri de Were. Vorbim de L. Caragiali.
Am spas mai de demult ca reusita comediilor D-lui Ca-
ragiale nu poate de cit ss ne bucure, vedem Ineeputul
until viitoriii mai bun pentru literature noastra In gene-
ral si In special, pentru cea 'dramatica care pans acunia
fusese monopolizata oil de traducerile celor mai proaste
melodrama frantuzesti on de drame patriotico-istorico-na-
tionale can Nitreceau pans si pomenitele melodrama prin
stil Imflat, prin scene prost Intocmite si prin lipsa
spaimintatoare de talent. Ivirea D-lui Caragiali pe arena"
literatures dramatics $i mai ales reusita lul nu putea say
nu ne bucure.
* * *
Cea di'ntAiii comedie, acea prin care s'a aratat pa-
blicului acest scriitorit plin de talent, Noaptea furtunoa-
sa", ieste clupa not si cea mai bung din toate trele. In
aceasta comedie autoriul ne descrie acel strat social care-
poart6 numele de mabala".
tntr'o brosura scrisa. de pseudonimii Stemi si Niger-
pentru apararea D-lui Caragiali cetim ca unii gaseati de-
reit pe autoriti, de ce a luat sa descrie tipuri din ma-
hal4 si nu din saloane si buduare. Dace in adevar s'a&
gasit asemenea oameni, nu putem de cit sa-1 plingem pen-
trn Hese. asA de mare de pricepere.
Mai Innainte de toate un autorit descrie si trebue-
sa descrie acel strat social pe care-I cunoaste mai bine
si afara de aceasta, cum am zis ainrea, (*) mahalaua
de la 1848 In coace ate din ce in ce mai multa Insem-
natate in vieata noastra socials. Despre insemna,tatea

(*) Drepturile Omulul" din BucureAl.

 405

mathalaleI in vieata noastra politica nici nu vorbim, fie-

-care tie ea de la maha1 atirna alegerile In orase, fie-ca-
re *tie ca un guvern care ar pierde sprijinul mahalalei
n'ar putea-o duce mult. Mahalaua mai* are si alts Insem-
natate ; di'ntr'insa Iese burta-verzimea im.bogatita, burghe-
zimea noastra nationals. Un crismariti, un cherestegiu,
tmbogatinduse., tine mai stie cum, ajunge bancheriti, lip-
-scan, negutitoriu national. Influinta acestor burta ver-
de" cu punga piing asupra vietei noastre Intregi, de Ion-
ni sami't ca nimene nu va nega-o. Un Tirtirica inima
rea" imbogatit isi mAritg, fata dupa vre un urmas ruinat
-de al fanariotilor, lmpodobit fuse en vre un titlu de print,
-orl dupa vre un funtionariu innalt $i ast-feliti, multamita
pungeT, se Inrudeste cu buduarele" In cari incepe a
domni Zita" fiind ca a adus 50,000 de galbeni zestre. Ti-
tirica inima rea", In ciuda aristocratimeI fanariote, are prin
bane putere strasnica asupra buduarelor. Dar ziaristiea ?
Care ziar va putea trai fara subventie, daca Titirica i-
nim6, rea" nu-1 va cumpara ? Burt4 verzimea, Titiricit
inima rea", are inriurire foarte mare asupra tuturor ma-
nifestarilor vietei noastre sociale $i mahalaua ieste rasad-
nita burta-verzimeI noasre.
Am fi putut sa zicem multe Inca in privinta maha-
halalei, dar ajung i eel() spuse pentru a arata cit de
mare iuteres trebue sa avem pentru mahalti si cit de re-
cunoscatorl so cuvine sa fim D-luI Caragiali eti a adus'o
pe seem.
Nu vom arata cuprinsul comediil or D-lui Caragiali,
find ca cetitoriI le cunosc, apol nice be nu avem. Per-
soana de cipetenie In Noaptea furtunoasV Ieste Dumi-
trachi zis Si Titirica inima rea", cherestegiu, comersant",
Si eilpitan in garda civics. Jupinul Dumitrachi ieste in
.adevar eel mai tipic reprezentant al mahalalei. Am spus
ea puterea mahalalei incepe de la 1848, chid an cazut
boieril Si pe terenul vietei sociale a incept a iesi burtii-
verzimea, cind domniea privilegiuluI s'a inlocuit prin a
banului. Jupinul Dumitrachi Ieste reprezentantul mahala-
 406

let, until din reprezentantil domniel banulul si Tel lei ska-

te bine puterea, o cunoaste chiar laraurit. De la 1848
in coace peste mahala a trecut civilizatiea europeana $1 a
lasat urme cari ail schimbat In ott-vA vieata de mai Irina-
inte, din nefericire inse schimbarea a fost numai in forme
in tocn3ai ca si In paturile mai Mahe, boieresti. ale socie-
tatei. Jupinul Dumitrachi se Imbraca, acum altmintrelea, se-
duce la Iunion" sa asculte cantonete, ie de parere ca: e
data ce barbatul nu Te levent, ce feliti de cash sa mai fie
s'aia ?-, ceteste jurnale. Dar cu toate acestea schimbarea
Te numai la fats, In adIncime inse Tel a pastrat firea-1 sel-
bateca. care se arata prin chipul cum se poarta, cu bale-
tul Spiridon. Jupinul Dumitrachi fl bate, cind it gaseste
treaz, Intrebindu-I de ce nu doarme ; Tear de -1 gaseste dor-
mind Il bate, gasindu-I pricina cii, de cc n'a stat treaz. 0-
biceiurile selbate,ce les le iveala .si spatele luT Spiridon
sufar. Ca om de familie. jupinul To levent", dar asta
nu-I Impledeca, de a socoti ca femeea ar trebui tinuta In
harem, Inchisa, el, ea sa, nu o lase In voie, ii pune stra-
jerit pe baietul din pravalie. Chiriac, ca s'o pazasca, a-
deca are un fella de eef de -harem, ca TurciT. Nu-1 vor-
ha acuma nu-$1 mai esplica purtarea prin vrointa Jul D-zeil
on prin puterea sa, care ca barbat To stapIn pe vieata,
femeei ; nu,' acuma spune ca are .,ambit, clnd Te vorba
la o adeca de onoarea sa de familist"; dar numai forma
le alta. inse jupinul Dumitrachi To schimbat, cu desa-
varsire schimbat. prin miscarea eivilizatoare, vorbeste
altmintrelea, se poarta altmintrelea, se deosebeete cu totul
de jupinul Dumitrache eel di'nnainte de 1848, clnd ie
vorba de domniea banului; caci stie si simte ca acuma
To domniea sa. Jupinul Dumitrachi stie. on macar sim-
te, ca, toata miscarea liberals ieste pentru dinsul, Titiri-
cil, inima rea", ca parlamentele lucreaza pentru dinsul, ca
Voacea patriotulul national' cu redactorul. Tel Rica Ven-
tureanu combat() pentru dinsul, ca sfinta constitutie" In
sfireit Teste pentru dinsul facuta. Stie si simte, de aceea
cu o mina pe burta-1 gross si cu alta pe punga, zice:
 407

Nol sintem popor, natie...," cum ziceati mai de rnult boie-

rii si cu eel mai mare dispret vorbeste despre cei ce n'au
bani, adeca acel ce, tare face pe om sa, fie din casta sta-
pinitoare. Functionaril mid cu leaf putina, stilt la dInsul
bagabonti", ,coate goale", mate fripte" $i D-sa stApIn
pe situatie, da mandate de arest In potriva bolnavilor, ba-
te slugile, si daca nu umfla 5i pe redactorul Rich, apoi
pricina nu-I frica de a bate un se,Irtai-scirtai, ci pentru
ca Iet, de ! negustoriii. sa ma puit. In public cu un
coate goale !" tin om sarac, pentru Titirica inima rea"
ieste asA de jos. In cit, chiar cind II functionarit, ie
rusine a-1 bate. Si Titirica" le numai cherestegiu, ce va
fi un jupin de soiul acesta mai bogat Inca ? Tipul jupInu-
lui Dumitrachi ie de mare interes si-I pacat. mare pacat,
ca, autoriul n'a analizat de ajuns tipul In Noaptea fur-
tunoasa", on nu l'a fcut leroul altei comedii. Not sfa-
tuim pe talentatul scriitorit sa, 'lea acest tip si .pentru
scrierile viitoare. Jupinul Dumitrachi- Titirica( mai ales im-
bogatit), ieste un tip cit se poate de interesant $i de ac-
tualitate.
Nu $tim dad, autoriul a pus innadins In aceea-si co-
medie pe baietul Spiridon, pe tinarul Chiriac si pe jupi-
nul Dumitrachi. Ori cum in aceasta treime avem un sin-
gur Titirica, dar la felurite vriste. Baietul Spiridon, pe
care 11 creste stapinu-su prin sfintul Nicolai cu sfircuri"
pe care-1 bate $1 trage de cap on unde-1 Intilneste,.. Spi-
ridon, care de mic To deprins a bea tutun, a furA 5i a
duce biletele de amor ale Zitei".., Spiridon °rescind ajun-
ge un Chiriac, Wet de pravalie, capata Increderea, stapl-
nului, consimte la onoarea lui de familist", adeca se fa-
ce pazitoriul stapinel, pe 'Irma amantul Tel si ast-felit,
fiind bine cu jupinul si mai ales cu.jnpineasa, Infra si iel
cu parte In pravalie, se insoara si se face ..negustorit"
adeca un jupin Dumitrachi-Titirica inima rea. Pe with
15i destoaie pentru bataiele suferite pe alti Spiridonl.
CrPdem ca acuma ver vedea cetitoril nostri ce pro-
stie an spus eel ce ziceau ea autoriul a gresit luInd tipuri
din mahelA in loc sa le lea din saloane si buduare.
 408

In Zita", cumnata lui Dumitrachi, vedem ce fnriu-

rire a avut civilizatiea asupra femeilor din mahalA. Zita
se duce la Iunion," stie sa fad, cu ochia, sA, se imbace,
sa faca intrigi amoroase, sa zica cite -vA cuvinte frantu-
zesti soldite grozav si in sfirsit ea hranA sufleteasea are
romane dobitocesti ca Drame le Parisu 10", despre care
zice cite au resit le-am cetit de trei ors."
Rica Ventureanu, tandru poet, student In drept si re-
dactor la Voacea, patriotulul national" le alt tip, tot :Alt
de cu spirit descris si de real. Zic unit ca tipul lul Rica.
Ie prea din cale afara. .N.oi nu sintem de aceasta parere.
Tinerii gagAuti, tinerimea, speranta viitorului," cari bat
trotuarele Bucurestilor, umplu cafenelele $i tunelurile, joaca
loata noaptea biliad, tsI ruineazA sanatatea si morala in
casele publide si sarind gardurile mahalalelor ; acesti tineri
cari se pretind imvatati pentru ca stiu sA, insire cite-va
fraze stricate, frantuzesti aces tineri earl se fae lumi-
natoriu natiel, In ziare, pentru ca au imvatat pe de a ro-
stul cite-va fraze, o dinioara cu Inteles mare, pentru cari
au barut inimi maxi, dar cad acuma au ajuns stereotipe,
s'au pingirit, au ajuns de ris In gura acestor Rica., Ipin-
gescu, Titirica, etc....; acesti tineri can se fac redactorl la
Vocile patriotulul national," repetind cu patos: natie, pa-
triotism, poporul suveran (adecA Titirica, Ipingescu si
Rica). patriea ie familiea cea mare," etc. ; acesti tineri,
aceasta sperantA a viitorului, sint o realitate prea batA-
toare la ochi pentru a mai putea fi negata. Cit despre nA-
strusnica lipsa de cunostinti a edactorului Vocel pa-
triotului national", care scrie ..sunt intr'o pozitiune pi-
toreasca si mizericorilioasa," aboi grin ce Ieste aceastA fraza
mai gogonata de cit cea scrisa de eclactoril revistei Steluta"
din Roman, rind zic nutrim devotamentul de a colabor&
pentru progres."
Dacit vre un alt Rica, on vre un urmas al fanari-
otilor, manusat, cu monoclul la (AIM. ne-ar declarnri in
Noaptea furtunoasa :" SArmana Cara, pe ce mini as a-
juns, niste demagogy, regicizi etc. "... atuncI am ii avut
 409

In comedie cle o data pe ziaristul liberal si pre eel ari-

stocrato-conservatoriti. Se lntelege, sint si exceptii feri-
cite In ziaristica, dar fireste... nu ie vorba de dinele.
Daca trecem de la tipurile din Noaptea furtunoasa"
la consideratii generale, trebue sa spunem, mai Innainte de
toate, ea In adevar autoriul Intelege foarte bine scena, ac-
tiunea 'este vie, un act urmeaza din altul fara nici o
inbriga ie cit se poate de simply si de realit. Afara, de
acestea comediea Ye de spirit in eel mai mare grad. Mai
tot ce zic domnil Stemi si Niger in brosura for Caragiali
fluerat" despre D'ale carnavalului" sintem gata a iscali
pentru Noaptea furtunoasa ;" dar pe 1Inga merite trebue
sa aratam si un neajuns mare, un neajuns foarte mare,
si anume : piesel ti lipseste analiza sufleteasca mai adInca
a tipurilor Intrebuintate. Sa lamurim. Pentru ca un seri-
it orift sa ne dea -on tip. trebue sa ni-1 zugraveasca si din
dark adeca, sa ne arate portul, chipul de a vorbi, de a-$1
arat6, cugetarile, de a se purt6, cu alti oameni, ceea ce
a am putea numi caracterul exterior ; si pe urma, lucru si
mai de capetenie, trebue sa ne dea caracterul nauntric, cre-
dintele si simtirile nauntrice, pricinele adlnci, sufletul o-
mului, pre acesta trebue sa-1 numim caracterul nauntrie.
Numai zugravindu-ne pe om din aceste doua puncte de ve-
dere, un scriitorit cu talent poate sa ne dea tipuri trainice,
tipuri Intregi, tipuri ce vor tral veacuri. Pentru a scrie
comediea D'ale carnavalului," domnil Stemi si Neger ne
spun. domnul Caragiali s'a dus la un barbierit. In dea-
lul Spirei pentru a-I surprinde in exercitiul meseriei si
traiului sau." In adevar, pentru a zugravi un strat al
societatei trebue sal se fi strecurat Intr'insul, sa-1 cunoasca
traind Impreuna cu dinsul. Se Intelege ca pentru a ne
zugravi mahalaua, autoriul a trebuit, sa traeasea Intro ti-
purile ce ne descrie si acolo In mahalA, ie a putut face cu-
nostinta cu mahalagioalca Zita, jung si cu deduca tie" pu-
tea sa vada cum schimonoseste frantuzasca, putea sa vada
cum se poarta cu r'amenii etc... Observind si vazind a-
ceste fapte, daca are talentul $i spiritul D-lul Caragiali, ne
 - 410
va (la pe Zita din Noaptea furtunoasa" Dar ast-feliu vom
avea caracterul exterior al Zitei; pentru A avea Inse si ca-
racterul nauntric, trebuea sa cerceteze Indelung insusirile Tel
morale, credintele, pricinele adinci, numal ast-feliti ar fi pu-
tut crmoaste tot caracterul Zitei. Acest studiu Ye foarte a-
nevoios de facut. Fie-care popor are multe zicatori pentru
a arata ("It de greu le sa eunosti pre em, chiar vazindu-1
adesea. anl si ani de abiea ajung. MaestriI cel marl
inse ne fat sa cunoastem with° pre oamen!, In cite-va
eeasurl $i de aeeasta tipurile ce ne dau maestrii cei
marl sint nepieritoare. Intilnind ape! In vieata, asemenea
tip, Indat6, It cunoastem, fl cunoastem ;10 de bine, pare
ca ne-ar fi o cunostinta veche. Dar pentru a ne de ast-
befit de tip, autoriul nu trebue sa ne zugraveasca tipul
numal pe din afark trebue sa-I studieze, sa patrunza
in acel Interior care le ascuns pentru muritorii istialaltI.
Se Intelege cil, atuncl nu tie va da toate faptele si vorbele..
persoanelor ce va vedea, II va alege, va intr'uni aceste fapte
si vorbe as ca pentru noi sa ieasa limpede si caracterul
exterior si eel nauntric, psihicul omulul. Nu-i vorba dad,
tipurile sint bine deQcri,e din afara, atunci ace! cari le cu-
nose din vieata, contereporanii ocestor tipuri, prin asociatiea.
ideilor IST vor zugravi $i caracterul nauntric, psihicul
omulul. Cunosolnd no!, de pilda, bine popimea, clerul no-
stru mirean, dace un autorit ne va zugravi un pope as
cum ieste, cum vorbeste, atunci de pe semnele exterioare,
data slut bine, real descrise, prin asociatiea ideilor, aceste
serene vor destepta In mintea noastra caracterul total al
pope! $i adineimea caracterului va atirna de cunostinta ce
avem din vieata despre asemenea tip. Dar meritul de a cu
noaste caracterul va fi mai mult al publicului 1e cit al au-
toriuluT Autoriul trebue sa ne dea tipurl pe cari pentru
a le Intelege O. nu ni se tears cunostintl adInci si nicl aso-
ciatie de idol. Tipurile trebue 04 tie a$6. fae,ute In cit si a-
cel ce nu cunosc patura socials descrisa de autoriul si chiar
urmasil nostri dupe sute de an!, cetind scrierile autoriu-
lul sa-$1 inchipue tipul Intreg cum a trait In vremea lul.
 411

Un Hamlet, un Falstaff, un Tartufe slut tocmai de aceasta

tipuri nepioritoare find cg, slut zugravite cu aceea-si ma
estri° si In privinta caracterului nauntric si in a celui ex-
terior. Dace, ne Intoarcem acuma, dupe aceste cite -va
consideratii generale, Ia comediea Noaptea furtunoasa,"
dace, analizam tipurile zugravite de Dl. Caragiali, vom
vedea ladata ca tipurile slut zugravite mai malt In pri-
vinta formelor vAzute. Zita, Ipingescu si chiar Titirica (deli
In acesta se vede mai mutt studiu psihic) sint descrisi
.minunat in privinta caracterului exterior. A utoriul ride
mai ales de chipul caraghioz cum vobesc cei do Ia ma-
hala, cum vrau sg, se argte civilizati intrebuintind ale-
voa," In loc de au revoir," deducatg," In loc de edu-
catg,," sinucidg" In be de ucidg," etc. Se Intelege cg,
si acestea slut de nevoie Intr'o comedie de obiceiuri, dar
nu-s lucru de egpitenie. Daca am zis c autoriul bagg, In
same, mai ales exteriorul tipurilor, nu am voit sn spunem
cil,-1 tggaduim cu desevIrsire studiul psihic.
In Noaptea fartunoasa" leste mai mult6 cercetare de
acest fella de cit In celelalte doug, comedii, leatg, de ce ere -
dem cg, Noaptea furtunoasa" ie cea mai bung, din cola
trel comedil ale D-lui Caragiali Ieste chiar o sceng, mi-
nunatil,, care arata cIt de departe ar putea s mearga au-
toriul, dacg, ar da mai mare lucre aminte si mai multh,
muncg, pentru cercetarca psihic a persoanelor. Seena de-
spre care vorbim ieste a VIII-a, act II, Intro Chiriac si. Veta,
clnd in urma unel sfezi ar don amindoi sa, se impace,
dar iubirea de sine nu-ilasa, mai ales cInd si unul si al-
tul erode cg, are dreptate ; dorinta de a se Impgca, Inse
cu conditie ca celalalt s faca IntrLiul pas, nehothrirea, In-
doeala shit descrise Intr'o singura scena cu total vredni-
ea de a fi admirata. Ieatg, Inceputul semi :
Chiriac. D-ta m'ai chiemat ?
Yeta. Ieu ?... Nu...
Chiriac. Spiridon mi-a spur c ...
Veta. Da am zis lui Spiridon sa-ti duck mondiriul;
l'am cusut.
 412

Chiriac Merci 1
Vera Pentru putin (pauza),
Chiriac. Poarta... am Incuiet'o.
Veta. Bine (intoarce capul in faca scenet, ie iniscata)
Chiriac. Mt nemic nu mai ai sa-mi poroncesti ?
Veta. Ce ! Ieu sa-ti poroncesc D-tale ?
Chitae. Sa-mi poruncesti, fire$te ; nu-mi ie$ti stapi-
na ?... Nu sInt slugs In casa d-tale, cu simbrie ?
Veta. (Intorcinda-se cu fa(a spre Chiriac). Bine, d-le
Chiriac, bine ; zi Innainte, ca n'ai zis destule.
,
Marturisim ca am cetit de multe on aceasta scena
si din ce In ce ne-a placut mai mult. Aied fie-care Cu-
vint ieste la locul sat], nemica nu ie de prisos on exa-
gerat $i se cunoaste e6, d-nul Caragiali poate sa vada in a-
dincul inimei omenesti. Din nefericire scena aceasta ie
unica.
*
* *
Si% trecem acuma la a doua comedic, la .,Scrisoarea
pierduta ".
Respunzlud d-lor Stemi si Niger la brosura Caragiali
fluerat" am zis urmatoarele In Drepturile Omului".
,.Putem ride vazind piesa, dar cind ne Intoarcem a
casa 81 cugetam, on cind o cetim din nou in Convor-
biri literare nu ne mai vine a ride, ci a plinge, a stri-
.,ga de durere, incle$tind dintii $i stringind din piimni cu
furie. Innaintea acestel icoane credincidase a claselor
, stapinitoare, Priviti realitatea scandaloasa a lucrurilor :
ieata prefectul care alege pe,' deputati, care aresteaza
cetilteni peutru a da de urma unui bilet de dragoste ;
ieata ibOvnica prefectului cum cirrnueste tot judetul. cum
face alegerile ; si stupidul Trahanachi, prost ca o ciu-
bota, parintele judetului $i reprezentantul marilor pro-
prietari. Yin apoi sarlatanii Farfuride, Manta, Cata-
veneu $i BrInzoveuescu, politaiul model Ghita si In sfir-
$it idiotul Dandanachi. Ieata innainte-ne toti reprezen-
 413

tantii claselor stapinitoare, ieata -i pe toti aice carii n'au

.,voit sa dea poporului votul universal sub cuvint ca nu-1
,,gaseau destul de luminat. Si Innaintea acestui tablou
desgustatoriu ieste foarte potrivita intrebarea D-lor Stemi
si Niger: Dar de ce n'am ride plingInd In acela-si timp?"
Si In fata aceste privelisti ce ne-o da dl. Caragiali, am
putea respunde cu prietenul nostru Saphir :
Ba sa plinga cine poate
Cu inbire a mai scoate
Lacrimi de margarintar
Si sa rlda numai cine
A Watt oftind ca mine
Al deceptiei pahar !
Putin avem de adaugit linga acestea. Vom spune nu-
mai ca urma$ii nostri de buns sama v or crede ca icoa-
na politica ieste exagerata, In adevar inse a remas cu mult
mai pe jos de cit adevarul. Am avea multe de spas In
fata ace$tel icoane a starei noastre politice, dar nil scriem
aice un pamflet politic ci o critica literara, apoi nici locul
nu ne-ar Ingadul. Daca trecem de la Insemnatatea,
politico-sociala la luorarea artistico-literara apoi trebue si
spunem tot cele spuse $i despre Noaptea furtunoasa".
Piesa aceasta ieste plina de spirit. intriga foarte simply,
tipurile deplin reale, observarea $i zugravirea $i mai de-
savirsita, poate, de cit In ,Noaptea furtunoasa", Intru cit
ie vorba, de caracterul exterior al persoanelor ; dar anali-
za, psihica ieste mai pulina de cit In Noaptea furtunoasa".
Politaiul Ghita, advocatii Catavencu, Farfuridi, proprietml
Brinzovenescu sint descrisi asp, cum IT putem vedea In fie-
care zi si mai ales pe vremea alegerilor, dar nnmai cum
II vedem Si nu a$A cum i-am cunoaste, data am fi trait mult
timp Cu nisi'. Se intelege ca autoriul poate zice ca a
vroit sa, ne dea o icoana din vieata politica $i prin urma-
re n'avea nevoie sa adinceasca caracterele, In privinta
vietei intime, $i Intru Cit-va chiar poate sa aiba dreptate
dar faptul remino : In Noaptea furtunoasa" $i Inca mai
mult In Scrisoarea perduta", analiza sufleteasca a tin-
purilor lipseste.
 414

Se Intelege nu To mai putin adevarat, ca meritul a-

utoriului To mare, find ca ne-a dat o icoana atit de ade-
varata, diu vieata politica atit de piing de spirit, $i nu
pentru a micsorA acest merit scriem not rindurile acestea.
* * *
Sa trecem acuma la a treia comedie a D -luI Caragi-
ali la D'ale Carnavalului".
Oamenii patrunzatori, chiar innainte de a fi jucata
comediea aceasta, cind se cetise numal in salonul d-lui
Maiorescu, cu drept cuvInt se 'ngrijeau de viitoriul iei.
Pricinile ce puteau sa ne faca a nu avea marl a$teptarI
de la aceasta comedie slut doua.
Una am aratat'o destul de pe larg, le lipsa de a-
naliza adinca a caracterulul nauntric Orl cit de minu-
nat observatorit ar fi dl. Caragiali, on cit de bine ar
zugravi caracterul exterior, tot nu poate gasi material pen-
tru multe comedil. Exteriorul roahalalei zugravit in Noap-
tea furtunoasa" poate da materie pentru o comedie ; dar
pentru a doua, a treia. autoriul va trebui sa ne repete
acelea-$1. lucruri. Numal psihicul, fisonomiea morals on
cum am zis not caracterul nauntric ne da multime de
combinatil $i prin urmare material bogat, nesecat. IerA,
deel foarte fireasca parerea celor ce se temeau ca auto-
riul sa nu se repete
A doua pricing care putea sa puie pe gindnri n'am
atins'o inert. D-nii Stemi si Niger laudind pe dl. Caragi-
ali zic expresiunea personals, la Caragiali ca la nime
altul la nol, To Impinsa papa la extrem. In vieata ca
.,$i In teatru gluma curge din nesecatul sgu spirit... etc..."
Da, in adevar, Dl Caragiali nu le nuraai scriitoriii dra-
matic ci $i satiric. Tel ride si risul leste puternica arms.
Dar tocmai pentru cg $i not dam risului mare Insem-
natate, vroim sa stim ce ris anume To acesta. Omul ride
&este, de ceea ce-I pare tui de ris ; feliul risului urmea-
za (led din caracterul omului, din credintele $i din i-
dealurile lui. Un clerical, un credineios, nu va ride de
religie ; pe rind un ateu poate ride de credintele religi-
 415

oase. Repethm darn, idealul autoriului hothreste feliul sa-

tire)", feliul risului. Si, negresit. cu cit autoriul va avea
ideal mai Innalt, cu cit va sth mai pre sus de socie-
tatea ce-1 Incunjort, cu atIta va gasi mai multe pri-
cinT pentru ris, cu atita risul lui se va respindi mai
tare, va arde mai adinc, va, fi arm& mai strasnich
Tin om insh, care nu sth mai pre sus de stratul social
ce descrie, nu va ghsi nemich de ris in vieata ce-1 Incun-
joara si dach va Incepe a ride, risul lui va fi silit, nefi-
resc. Repethm risul ieste atuncea de mare Insemnatate
cind idealul autoriulul ieste mai pre sus de societatea re-
alh. Voltaire, cu tot geniul shu, n'ar fi avut Inriurirea
ce a avut, dach n'ar fi stat prin desvoltare, prin ideal,
niai pe sus de contemporanil sill, da/.6 n'ar fi fost col
mai mare revolutionariti din veacul al opt-spre-zecelea.
Si tocmai hind eh avea ideal ash de tuna It 8i de mare.
do aceea risul lui a zguduit lumea atunci $i a ajuns si
pang, la noi, fear veacul al opt-spre-zecelea a putut fi
numit veacul lui Voltaire.
Dach ne Intoarcem la Dl. Caragiali si ne punem In-
trebare : cari-I slut credintile, ce feliti fest° idealul care
II face sh ria, de societatea de a-zi ; vedem ch D-sa To
conservatoriiT, eh idealul si credintile cari II fac sh, rid6, de
soeietate shit conservAtoare. Dar a ride de o epoch oa-
re-si care avind Insu-ti idealul In trecut, To cit se poate
de nepotrivit. Se intelege, Zita le de ris, cind zice ;,ale-
voa", sh-mi fac afront", monserul", on cind face in-
trigi amoroase etc... $i le drept ch In timpurile vechl dupA
cari ofteazh conservatoril nostri, Zita mahalagioaica ar fi
vorbit ronahneste curat, dar atunci Zita ar ti fost In toath
puterea cuvIntului roaba bhrbatu-so, atunci n'ar fi putut
sh se desparta de pastramagiti $i ar fi trebuit sä sufere bh-
thi crIncene de la Tirchdhu, atunci ar fi stat inchish In
cash, ca femeile din harem, atunci Zita ar fi, fost In toath
puterea cuvIntului un dobitoc ; si dach am fi fost pusi sh
alegem Intro Zita din vremea slrtvith de conservatoril no-
$tri si Intro Zita din Noaptea furtunoasa," apoi negresit
am fi ales pe aceasth din urmh.
 416

Nu se poate, repetam, ride on sums de o soeietate,

cind 4 T aT idealul In trecut, cum nu poti merge cu suc-
ces Innainte Intorcindu-te cu fata Innapoi. Acest punct
'le de cea mai mare lnserunatate, pentru ca dupg, parerea
noastra aceasta Teste pricina care a nemicit toga Inriuri-
rea grupuluT literar al Convorbirilor literare", grup care a-
yea talente frumoase ; aceasta ie pricina de ce numitul
grup nici n'a avut, nici nu va avea mare Inriurire asu-
pra vietei 'noastre sociale si literare chiar. Alta data vom
vorbi mai pe larg despre acest punct caci merits, aloe
ne marginim la cele zise. Daca ne Intoarcem la come-
diea Vale carnavalului", apol trebue sg, zicem ca oame-
nil. cari luasera in bagare de sama putina adincime a a-
nalizei psihice si idealiti conservatoriu al D-lui Caragiali,
puteau sa prezica ce feliii ierg, sa fie $i aceasta comedie.
In ,.D'ale carnavalului" autoriul ne arata ieara-$1 maha-
laua si anume un strat mai de jos de °It cel din Noaptea
furtunoasa." In D'ale earnavalulul" autoriul ride mai
mult de cuvinte caraghioaze, de fraze pocite, de batAI,
etc... lucruri cari de bung, sama nu ne pot arat4 ea-
racterul sufletesc al persoanelor. Mintuind toata colectiea
de cuvinte pocite culese din mahala, autoriul faureste de
la sine cuvinte caraghioaze on sehimoseste cuvinte bine
ounoscute de mahalagil. AO Mita zice fidea" In loc de
fidela" deli on -ce mahalagita stie bine ce vrea sa zica,
., fidea." Alaturi cu cuvintele pocite merg tirade intregi,
tirade ce nu pot fi In gura celor ce le spun in co-
mediea D-lui Caragiali $i filcute anume ca sa-$1 bats joc
de frazele democratice $i pentru a mai afla inarerie de ris,
pentru cg,, dupti cum am zis, fizonorniea exterioarg, a Te-
roilor nu dg, tocrnal mult material de ris, Tear de cea ngi-
untria autoriul nu-si bate capul. Mita Baston, cocota,
care nu stie sa rosteasca un cuvint strain, care scrie lui
Nae" barbieriul : Vin'o sa-i tragem un chef," care cere
mis-mas, mai mult mis de cit mars," aceasta Mita ro-
steste tirade Ca urmatoarele : Ai uitat ca sunt fiicg, din po-
por si cg, sunt violenta, ca in vinele mele curge singele
 417

Amartirilor de la 11 Februarie (formidabil), al uitat ca

stint Ploesteanca ?" orl : Dumnezeule 1 jur pe ce mi-a re-
mas mai scump, jur pe statua libertatel din Ploesti ori :
0 sa ma dea la juratl... ti se va IertA multe, cad mult
al iubit ; mi se va TertA mult pentru ca juratil stint din
popor, nu stint tiranl, n 'au obiceiu sit condamne." Cum
se potrivesc aceste tirade cu tipul Miter Baston ? Dar Mita
nu poate fi reala, Ie contrazicerea personificatai In seena
Intaea vine cu steclnta de vitriol (ea In Paris) pentru a
amenintA pe amantul sau ; lucrul s'ar intelege dad, eel
putin l'ar fi Tuba, dar autoriul ne arata ea Mita numai
se facea ca-1 iubeste. In ast-feliil de ImprAjurari ce im-
boldire, caci patima lipseste, a facut pe Mita sg, arunce
cu vitriol In fata presupusulul Nae si Inca, in mijlocul ha-
lului ? Mita persoana de capetenie din piesa, ie tipul eel
mar nereusit din toate cite a zugravit DI. Caragiali.
Didina Ieste alt tip, despre care D-nil Stemi si Niger
ne zie ca leste un , tip si caracter bine reu$it de cocota
ordinara." Neat numai ca nu ne spun ce anume To tipic
in Didina. Cind oare ni se arata tipul $1 caraeterul ace-
stel Didine ? In actul al doilea clnd cere o here, orl cind
pe bate cu Mita strigInd : Iesti o smintita, o desucheta,
,.o nebuna! si am sa-t1 trag palme 1" ? Injuraturile si WA-
ile neintrerupte din D'ale carnavalului" Incinta asA de
mult pe D -niI Stemi si Niger. In cit plini de foe strip, :
Cite 0111 reale si pline de putere nu ar fi suprimat un
altul ; chestiunea ierA Inse d'a iesi din farsa 1..."
Gagauta catindatul de la perceptie si Mache Raza-
chosen, zis Cracanel, slut singurele persoane, cari ne a-
due aminte de zugravirea cea piing, de talent si de spirit,
deli prea exterioara, Intrebuintata In all& piese. Celelate
tipuri stilt gresite si exagerate chiar In privinta caracte-
rului exterior.
Intriga, ca $i tot cuprinsul, ieste mult mar Incurcata
In D'ale carnavalnlui" de clt In celelalte comedii ale au-
toriulul. In adevar sg, vedem.
Nae barbieriul pierde un Janet de dragoste do la a-
27
 418

manta sa Mita, la alt amantg, Didina, care To ibovnicg

do pungg, a lul Pampon. Pampon ggseste biletul sr fiind
cg Impreung cu acesta aflg si un bilet de abonament la
frizeriea lui Nae, se duce la Nae sa-I cearg deslusirl. Dacg
Pampon ggsea pe Nae a cash, s'ar fi limpezit lucrul,
dar atunel comediea s'ar fi sfirsit chiar de la Inceput, de
aceea Pampon nu ggseste pe Nae, ci pe calf& pe Iorda-
chi, can incepe sA-1 spunk ca an scos din circulatie bile-
tele din care Pampon a ggsit unul, si-I Insirg istoriea falsi-
fiegrilor fitiptuite de un spiteritl. Pampon Incepe sg bk-
nueascg pc spiteriti si se rApede afarg ca sa-1 bath (Pam-
pon, pe cit se pare, pgtimeste de ideea nestramutatg de a
bate In dreapta si In stinga...) on cum zice, s4-1 dea o
curgtenie.... sg-I rupg salele !" Neggsind pe spiteriti, se
intoarce Innapoi la bgrbierie, dar pe Nae tot nu-1 gaseste
(lueru cum am spus foarte de nevoie pentru autoriti, fiind
ch ast-feliti s'ar lgmuri chestiea si comediea s'ar mintui
tocmal de la Inceput), ci pe Mita. Ni tam, ni sam Incepe
a-I spune si Tel chestiea cu traducerea In be de trgdarea)
si Mita, aflg ast-feliti ch biletul scris de dinsa lul Nae, a
fost pierdut In odae la Didina si prin urmare ca Nae l'a
fost pierdut in odae la Didina si prin urmare of Nae o
.,traduce" cu Didina. Mita spune lul Pampon cum stair
lucrurile fgrg a-1" spune inse si cine be bibicul" (ash -1 zi-
sese Mita lul Nae in biletul pierdut), lucru de asemenea
foarte de nevoie pentru autoriti deli nu tocmai en putintg
nicl real. Pampon si Mita jurg sa-s1 razbune In potriva
bibicului," care To pricina tradgrei pentru amindol. Lu-
cru ciudat inse, Pampon jura sa-s1 razbune In tovgrgsie
en Mita In potriva bibiculul" si nice n'o Intreabg mgcar
cine anume To acel bible". Lucrul nu-1 cu putintg, dar
fT trebue d-lui Caragiali, cad Pampon n'avea pri-
lej s6, tragg bAtAI oamenilor nevinovatl, luAndu-i drept
bibicul. in actul al doilea, Pampon merge la bal ma-
scat, chiemat de Mita care'l instiintazg, ca Didina va fi la
bal cu bibicul. Se Intelege ea si la cal Pampon tot nu
stie cine-T bibicul. Bal =scat cu schimbArl de costume
 419

Ieste o temg., foarte Intrebuintata de scriitorii Franceji In

farse $1 In vodeviluri ; Incurcatura din pricing ca unul nu
cunoaste pe altul care si -a schimbat costumul isca feliii
de fella de fapte cornice cari fac pe privitori sat rich. A-
ceasta mods veche frantuzasca a luat'o si autoriul nostru.
La bal so lncep Incurcaturile, neIntelegerile, fiind ca toil
isi schimbl, costumele. Didina, do oare ce catindatul o pof-
testa sa joace contina oarba si -I vorbeste de pamponul de
la coma (Didina II Imbracata In polonez) pe care-1 pier -
cluse, crede ca-I vorba de amantul lel eel vechill cgruiea
pe ling, Pampon II mai ziceat si contina cu duel fanti.
Cracanel spune catindatulul ca nenea Iancu (adecg Iancu
Pampon) Taste la bal, catindatul crezind ca-I vorba de ne-
nea Iancu, frate-su, eel de la Ploesti, Isi schimbg costumul
ca Boar nu l'ar cunoaste nene-su. Mita schirnbg costumul
de frica lui Cracanel. Dar schimbgrile nu-s as& de sim-
ple ; Incurcatura vine de acole cg, Mita se Imbraca In co-
stumul polonez cu care fusese de la inceput Didina, Iorda-
chi Yea costumul turcesc pe care l'a lepgdat Nae. Nae se
imbracg, cu costumul catindatulul si catinclatul cu al lul
Nae. Din toate acestea urmeazg, : ca Pampon chelfgneaza
pe Cracanel ; cg, Mita vrca sa chiorasca en vitriol pe Iorda-
chi, gindind ca-I Nae ; cg, Pampon si Cracanel Imflg, pe
Iordachi crezInd ca-I bibicul ; In sfirsit Pampon $i Grad,-
nel trag o Mae zdravana eatindatulull luindu-1 tot drept
bibicul $i in sfIrsit Mita cearca sa-1 chiorasca tot pe ea-
tindat dIndu-i cu vitriol In °chi (nu-I vorba spiteriul fu-
sese de treabg $i dgduse Mitei cernealg, In loc de vitriol,
alt-felit fuse n'ar fi fost comedie, ci drama), tot luindu-1
drept bibicul, Daca vom mai spune ca actul al doilea se
mintue far& ca Pampon sg, afle de la Mita tine -i bibicul
pe care-1 bate mereti $i pe care Mita II chioreste, apol ne
vom face idee despre toata Incurcatura In care si dracul
s'ar fi buimacit on n'ar fi scapat cu coada teafara. Vor-
bind despre aceastg babilonie din actul al II-lea, d-nil
Stemi si Niger zic : Actul al II-lea. Actiunea se desfa-
surg, Innainte, puternic, real, neforfat.,." Se vede ca tot
 420

acest act i -a Mout sg, zits : Pang asta-zi nu cunoastem

Inca piese de trei on patru acte, care sa, fie rgzgmate
pe temelii mai puternice." SA nu eunoaseg, ieste cu pu-
tinta, dar tine -I tragea de limbg, sa marturisasca ?
Intriga in D'ale Carnavalului" To atit de incurcata in
cit autoriul nu mai indrazneste s'o discurce pe scena, cum
a %cut In Noaptea furtnnoasg", ci o discurea Intro cu-
lise. Nae vine de la politie cu Pampon si zice C6. s'at't
Inteles, cg, i -a lamurit toata Incurcatura acole.
Dori Vita Baston ieste un tip fall, spune tirade pe cari nu
putea sa le stie, numai pentru ca 0, dea autoriului prilej de
a-si bate jot de fraze democratise (tot de mem II zice Didinei
nihilists, iear Mitei,republicans din Ploesti). In Didina
nu vedem nemic caracteristic, tipic, si Inca si mai putin
In Nap. Pampon Imbla Ca un turbat si Incepe en batae
Indata ee aude cuvintul bibie" (Poate ride publicul, dar
Pampon numai tip de mahala nu-1) Numai catindatul si
Craegnel mai sint la innaltimea tipurilor din celelalte della
comedii. intriga nu4 simply ; actiunea To vie, dar o multi-
me de scene, de fraze $i de Mai sint prise numai cu stop
de a face sa rids publicul nestiutoriti. In total afarg, de
catindat si de Cracgnel si afara de unele scene cum le cea
di'ntaiti Intro cadindnt si Iordachi,comediea To mai prp
jos de cit celelalte ale D-lui Caragiali, mai pre jos de ta-
lontal lui..
* * *
Sa aratam acuma In scurt, tole spuse. Dl. Caragiali
ieste intaiul seriitoritii dramatic realist si mai ales eel di'n-
taiti care a adus pe sceng mahalaua, factor Insemnat In
vieata noastra socialg en Ineepere mai cu mina de la
1848. Acesta le rneritul si curajul autoriului. Caragiali
In Noaptea furtunoasa" a ridicat un colt a vglului ce
ascundea vieata mahalalei, In Seiisoarea pierduta" ne-a
dat o icoana creclincioasg, din vieata noastra politics. In
analndoug comediile a dovedit eg, are spirit de observatie
si maestrie In zugravirea tipurilor, pe tit To mai ales vor-
Li de exteriorul Ion. Dar algturi cu aceste Insusiri Mine,
 421

are si dour, neajunsuri foarte grele pentru un scriitoria.

intAffi nu analizazit adInc sufletul persoanelor si se mul-
tAmeste numai Cu forma vAzutA : al doilea are idealul In
trecut, ieste conservatorit. Neajunsul Int ill margineste
pe autorill la zugrAvitul vorbelor, manierelor, exterioru-
Jul tipurilor si deci are la IndAmlna putin material si tre-
bue sA se repete on sA fAureascA, vorbe si sucituri de
frazg, ce nu se afla In realitate. Al doilea neajuns ii tot
asA de mare, lipsa de ideal mare, In stare a pune pe a-
ntorili deasupra cetAtenilor celoralalti, Il face sA treaca on
vederea un material nespus de bogat si face ca risul d-
lui Caragiali stt-$1 pieardA mare parte din Insemntate.
In D'ale Carnavalului" vedem In adevAr cA neajunsurile
eitate au impins pe autoriti tocmai unde ziceam Ii lip-
seste seriozitatea In ris, se repeth, nAscoceste tirade ce
nu pot fi In gura persoanelor ce le fac, flureste cuvinte
de spirit, imiteazA farsele franceze Intrebuintind baluri
mascate cu schimhAri de costume, at b tt i si strimbAturi
pe scenA etc.... si numai unele -,eene mai aduc aminte de
comediile vechi si mai stall la aceea-si InnAltime en din-
sele si corespund cu talentul autoriului Noptei furtunoa-
se" . Si toemal de aceea, adecA fiind cA sint si In D'ale
earnavalului" scene bune, adAogim aice cA, de si D'ale
Carnavalului" ie mai pe jos de celelalte comedii ale d-lui
Caragialil tot le mai pe sus decIt dramele patriotice in
cinci acte cn prolog si In versuri, In cari nu to taie
eapul de ce sA to Inerucesti mai molt de lipsa de talent a
autorilor on de gustul neluminat al publicului care mer-
ge de ascultA asemenea eabazllouri. Noi nu voim sa ne
uitAm In viitoril, nu vroim sA ne facem proorocI, dar
despArtindu-ne de cetitori remAnem cu nAdejdea ca vre-o
lucrare noun a d-lui Caragiali, mai pe sus de cit cea din
urma, ne va face sA, mai avem de vorbit on cetitorii nostri.
PS. Am fAgAduit sA mai vorbim despre domnii Ste -
mi $i Niger. Cetitoril at putut vedea $i pfinA acuma ce
minte pAtrunzAtoare au acestr domni. dar tot voni adAo-
gi cite -va cuvinte Inca. ArAtind toate superioritAtile co-
 422

meelieT D'ale carnavalulul" criticil citati zit : chestiunea

TerA foarte dificilA : a aduce la teatru faptc adeviirate ie
incutit mai grew de cit a aduce numai tipuri qi cuvinte a-
devorate. Din acest punct de vedere, opera d-lui Cara-
giali To vrednicA de talentul si curagiul WV. Nu stilt
cline din firma soeialg Stemi & Niger s'a Invrednicit a
face ast6 frazA : Stemi ? Niger ? on amindoi? Adinc& cri-
tic& ! Ce idee v& facet! de teatru (naturalist Inc& drag&
doamne) onorabililor ? Se pot oare aduce pe stem tipurt
reale cari s6, Intrebuinteze cuvinte adevArate Year faptele
s& le fie de tot nepotrivite, si piesa sA ,poata fi numita
buns ? Atuncl de ce nu s'ar admite si arte celea de pil-
d& Ca Titirica sa tie discursurl ca Gambeta si s& hie&
fapte ca Rinaldo-Rinaldini si totu-si piesa sg, se chieme na-
turalist& ?
Apol chiar do ar fi fraza de maT sus cu vre un In -
toles. tot spun bazaeonii ne maT Inehipuite. Ie Insutit
maT gret a, duce fapte adevArate pe stem de cit tipuri
si cuvinte adevArate"dar toemal aeeasta nu-1 grew de
lee si dad, ar fi numai atlta greutate pentru scritoril
dramaticl realisti, apoi tots baietii din prAv&Iii s'ar face
autori dramatici-realisti si domnil Stemi & Niger ar a-
junge maestri. Pentru ca, se poate lucru maT usor de
cit sA, mearg& lute° bgrbierie din maha la , cum spun cri-
ticii nostri cA, a fAcut DI. Caragiali, 86 vada ce tapte ade-
varate face barbierul, calfa, mustereii si apoT sti le astern&
pe hirtie? Daea, un scriitoria va fa ce ask d-nif Stemi si
Niger vor spline cg opera ie vrednica de talentul auto-
riului ; dar d-lor int& cg, autoriul d&scAlit ast-felit 1 a pu-
tea sit ne adnea pe scenA poate si din acele fapte, natu-
ra!e si adevitrate, de cari i-i rusine omulul sa le savIr-
*ascii In public si ca atunci numai d-lor ar zice ca o-
pera To demna de. curagiul autoriuluT; pe cind scriitoria
ademenit de povestele critieelor easel Stemi si Niger ar
putea clstiga cite-va lull*" de Inchisoare pentru atentat la
bunele moravurl.
Se Intelege a aceste zise ale noastre privesc pe d-nil
 423

Stemi si Niger rear nu pe dl. Caragiali, care nu-i de fella

vinovat de toate bazaconiile insirate de cinstitele fete po-
menite mai sus. Nu, domnilor, nu copind toate faptele
persoanelor, nu aduclnd pe seen& toate faptele vazute, se
fao opera dramatice realiste. Se III telege ca autoriul vro-
ind a ne zugravi tipuri di'ntr'un strat social va trebul stL
studieze faptele ce savIrsesc persoanele, euvintele ce ros-
tesc ; dar din toata gramada de fapte autoriul va alege
numai pe acele caracteristice pentru tipurile ce ne zugra-
veste, din toate frazele- ce rostese iearg-$1 numai pe cele
tipice $i apoi va combina faptele adevarate si cuvintele
adevarate a$A, ca sa ne arate lamurit fizionomia extern&
si caracterul nauntric, sufletese, al ieroilor sal si chid va
face a$11, ne va da tipuri adevarate, Intregi, cari cuprind,
prin urmare, si fai.te $i cuvinte adevarate. Dad, domnii
Stemi si Niger ar fi inteles atita lucru nu mai ziceau ba-
zaconiea ca a aduce pe scene fapte adevarate ie Insutit
mai grew de cit a aduce tipm I si cuvinte adevarate" $i
data nu Inteleg atita apol nici idee n'au de cele mai e-
lementare regule si principii ale realismului In literature
si In teatru si, neintelegInd, cum indraznese se dea publi-
cului $i ziaristicel lectii de realism ?
I. Gherea.

7 .4 .322-4= CONT..49-
(Notitti biografia si literarii).

Vasile Conta s'a nascut in 15 Nov. 1846 in satul Ghindaoani

din tinutul Neamtului.
Parintii sai ieran nevoiesi. Tata-su lera preutul satului.
Dupa ce sfirsi clasele primare in Tirgul Neamtului fu pri-
mit ea bursierin in liceul national din Iasi. !Ilse remaind repe-
tent, chiar in nnul intain, pierdu internatul gi urma cursurile ca
extern pana. in clasa a patra ; cind fie din pricina lipsei de mij-
)(Ace, fie din neastimpar on crezindu-se chiemat pentru teatru
intra ea aetorin in trupa d-lui Lupescu si cutriera tarn in lung qi
in larg, jucind cum apnea si fail a mai alege. Intrind in teatru
 424
lel nu av ea de cit 14 ani, ieth Inca copil, dar trupul Ban sera cre-
bent ca al unui om de 20.
Pupa dot ani de zbucium, find dezgustat de teatru si de ne-
ajunsurile ce trebuea sa intilneasca, ca actorill on prinzindu-1 do-
rinta de all toma studiile mai departe, Conta reveni in Ia$1 tre-
eh examenul chisel a patra si urma cursul regulat pan& la ban-
lauriat, pe care-1 treat in 1869.
0 societate privata, intemeista de d -nil dr. Fatu 5i V. Po-
gor, intru ajutorarea tinerilor lipsiti de mijloace, II oferi pe timp
de patru ant o bursa pentru a limit cursurile scoalel comerciale
din An% ers. inse acolb iel se indeletniel mat malt cu dreptul
hi literele.
Pupil tree ani de zile, in vara anului 1872, se intoarce in tail
si iii toamna aceluiali an fit numit profesor de drept civil la fa-
cultatea de drept din Iasi.
*
* *
Staruinta cu care lucrase in anii din urm& si urmarile boa-
lelor capatate in vremea externatului sat' ii zdruneinase cu totul
sanatatea. In toamna anulul urmatorin 1873 fu nevoit sa piece
in Italia.
Pe drum avii nenorocirea de a-$1 pierde sacul in care ieth
Intaea-1 scriere, o carte de drept, despre care nu s'a putut afla
nemic si at careia subiect nu ne leste eunoscut.
Intorcindu-se din Italiea mai sanatos, prinse a se indeletnici
numai si numai cu filosofiea, studiu, pe care nu-1 parasi decit in
anal 1879 cind ft ales deputat al colegiului at 3-lea din Iasi si
lua parte la lucrarile acelei constituante.
In chestiunea imps mintenirei Evreilor tel fit protivnic guvernu-
lui, dar dupa dezlegarea ace$tiea treat in partidul guvernamental
$i lua portofoliul ministeriului Cultelor si Instructiunel.
Ca ministru al Cultelor $i al Instructinnel vrol as aduca schim-
bar! radicale in organizatiea invatilmIntulul nobtru. dar acestea nu
venire la socoteala celor interesati in cauza cari trasera in partea
for multimea proprietarilor si a celorlalti nestiutori intru ace-
stea. Proiectul cazii $i Conta fu nevoit sa se retraga din ministeriii.
Din ministerii trech ea membru la Curtea de Casatde $i Jus-
titie, loc pe care-1 tinii pang la moart.e.
*
* *
Politica si amarurile iei. it zdruncinasera din noft sanatatea, ii
trezise boala atipita $i din non fu nevoit s& treaca iearna in Italiea.
base de asta-data, clima ealda remase fara priinta si oftiga nu-n
bat &Oil raga si putina vreme dupa Intoarcerea ba in tall tel se
savirai din vieata in Bucuresti, in primavara anulul 1882 la 21
Aprilie, in vrIsta numai de 37 de ani.
 425

Murind lass cu limba de moarte sa fie ingropat Dorinta

care nu se lug, in same de cam mai marii terei, carora nu le ve-
nea la indamina asemenea lucru.
i preutimea bueuroasa de asemenea izbinda sfinti in numele
Dumuezeului crestinesc remasitele acestui aten !
* *
Ca scriitorifl, Conta si a publicat scrierile sale in revista le-
a'ana Convorbirile literare".
/ntaiea-i lucrare filosofica : Teoria Fatalistnului (Cony. Litt.
an. 9 1875).
Apoi in anii urmatori 1876 si 1877 : Toriea Ondulatiunei
Universale (Cony. Litt. ani 10 si 11)
Iar in 1879: Ineereari de liletafizieet materialist& Partea
I. Introducerea istoricd (Cony. Litt. an. 14).
Convorbirile literare aft mai publicat, in anul I No. 22, din
15 Ian. 1868 sub initialele V. C. una din poeziele lui : Vieata.
Alain de aceste Conta a lasat manuscriptul ultimel sale seri-
al. Partea a II-a din ffbtqfisied. lel le neispravit si tontine nu-
mai 5 din Me 7 capitole cari le avea de scris.
Manuscriptul se afla in pastrare la d-nul Roseti-Tetcanu.
Tot la d-nul Roseti-Tetcanu se aflg, si un exemplar din... Teo-
riea fatalismulai (versiune franceza), adnotat cu mina sa, precum
5i -o sums de note desparechete.
Iear la d-nul Liveanu slut notele lui privitoare la stiinta
dreptului.
Lucrarea sa de capetenie si cu totul originals a remas Teo-
riea Ondulatiunei Universale.
Teoria F atalismalui 5i IneereaK de illetafisied, partea I-a
ail fost traduse de lel insu-si in limba franceza si aft atras luarea
aminte a oamenilor de stiinta din strainatate.
*
* *
Cele septe poezii publicate in fruntea acestui numar sint scri-
se eu mina sa intr'un caietel. Poeziea intitulata Vieata le sin -
gura care a fost publicata pana acum.
Patru file din acest caiet sint rupte, iele continean frei poe-
zii, din care una singura a lasat urme :
le o poezie de sese versuri, despartita in doua strofe, inta-
iea, de patru si a doua de doug, intitulata : Suvenire. Din lea ne-a
remas strofa intaea care suna ast-felin :
In a mea viata trista fura cate-va momente
Ce la carul fericirei injugate me purtafl
Palpita inima'n mine de transport, de dulci turmente
Ge pe albia sperantel adormit me leganan.
Pe ling& acestea D-na Conta, bora autorului, ne a spus o doi-
 426
na compusa, la Cahul cu prilejul unei reprezentatii data de ni$te
tineri de acole si care s'a intercalat in una din piesele ce jueaft,
leat'o :
S'apoi ci ea frunza'i verde,
Vin'o puica 'n codrul verde,
Sa-ti culeg pe sin o Hoare
Si sa -ti dau o sarutare.
Vin'o puica ca to asteapta :
Si florile eu covorul
Si frunzile cu sopronul
Si inima cu poclonul.
Conta a scris aceste poPzif find Inca in scoala, prin clasa a
5-a, cam pe la 17 ani,
Tot d-nu Conta ne-a spus ca in vremea cit a fost actorin tel
scrisese o piesa, o drama, care nu s'a jucat si a careia manuscript
s'a pierdut. Se st'e numai ca lerft contra calugarilor si ca ieroul
principal ierft un haiduc.
Pe la 1875 a tradus din frantuzeste piesa d-lui Ad, Belot
Miss - Milton" care a fost jucat pe scena teatrulul national din Iasi.
In caietul care confine poeziile publicate mai sus si in alt
cal, t mai maricel sint cite-va note razlete privitoare la ieconomiea
politica, la estetica, etc... fele vor aparea in unul din numerele
viitoare ale acestei reviste.
* *
Publicind poezile lui V. Conta not credem ea am facut mare
bine atit autoriului eit si publiculni cetitorin, cad nu le lucru de
putina insemnfttate a putea urmari deosebitele schimbari prin efiri
a trecut dezvoltarea gindirei la un asemenea om.
Ba chiar din potriva ie ce-ya foarte folositorin de a cunoaste
inceputurile until scriitoriil ajuns. pe sfinta dreptate, la vaza si re-
nume ; de a-i dovedi chiemarea dupa intaiele scripte, vazindu -i gin-
dirile Inca in fssa, deslusindu-i simtirile necoapte si inceputul cu-
getarel sale, Inlantuita prin lipsa de cunostinti intru ale vietei,
prin restristea celor stiute.
Cetind aceste poezii putem vedea ca de tinar, Conta IV in-
dreptit gindul catra vecinicile intrebari ale oamenilor can vietuese
nu numat trupeste. In Vica,f(t, in poezlea ? siin ultimele strofe din
Timpul, putem vedea, limpede si lamurit, feliul gindirilor si impre-
siunilor lui copilaresti.
Conta copil le lovit, jignit de nemicniciea fiintei omene$ti si
en toate acestea in jalea sa lel pare a zimbi de chinul sari. lel
se uita la una ca aceasta ca la un ce fatal, care trebuie sa se in-
timple musai si in potriva carui -a slabiciunea firei noastre nu
poate nemic.
 427
Baietandrul de 17 ani care a scris Vieafa,? sl versurile :
Numai Timpu'n gelosie se framanta furios,
Se incranta, se repede, en gindirea a Aunt...
Un mormint remane... Timpul peste dinsul
Cu lene paseste... Se aude-un clopot,
In Natura jalea si la Pastor plansul.,..
Spaciul resuna d'a timpului hohot."
pasind spre deplina sa desvoltare intelectuala trebuea sa scrie : Teo-
riea Ondulatiuna Universale on ce-va in genul acesta.
* *
Mara de acestea poeziile sale ne arata ca dacii. V. Conta ar
fi urmat a se indeletniel cu poieziea, ar fi ajuns de sigur bun poet.
Doua din incerearile sale: Viaca $i poeziea, pe care in lipsa de
titlu am intitulat'o ? puteati fi iscalite in vole Nina de 111S11-$1
Eminescu.
Poezi ea :
,.Nu vezi stinca aseutita
.,Cu .abisul linga ea
Cum asteapta sa to 'nghita ?
Unde-alergi inima mea ?"
atit de gingasa si patrunzatoare in simplicitatea iei, zugrave-
ste minunat de bine. stares sufleteasca a celui ce iubests dar ca-
re in aceala-si timp cearea sa -si stavileasca pornirea dragostel sale.
Cel ce a scris aceste versuri avea tot ce-i trebuiea ea sa poa-
ta ajunge un poet iubit si la,udat.
V. G. Morfun
6-4 11.--

TEORIA LUI ROSLER

de
A. D. 71LENOPOL
Profesor de Istoria Rofinilor la Univereitatea din lafi"
1884.
(unwire)

Tot de pe la inceputul acestuT veac, al XV-lea, mai

avem euvintul Besarab de trei off Intr'un document scris
In Suceava la anul 1407. DacA aceasta Teste forma cuvin-
 428

tulul, atuncT am avea dovada cä nisi la Munteni nu tre-

ciise e dupe labiale in a In vremea aceea. Kromer care
cetise documents din arhivele polone si anume d'intre anii
1389 si 1411. numeste Valahiea, Bessarabia. (HIjdau Ist.
Critics). Intr'un act pastrat in Arch. municip. din Lemberg
si scris la 1408 se ceteste nuntiis Bessarabia. (Hijd6u).
intr'un document de la 1395 cetim : Vaivorla Besaraiae.
(Hijdau). Dlugosz, nascut la 1415, scrie Bessarabiae Mie-
chowschi tot ask Vladislav Iagello la 1431 intr'un rava$
ce trimite Imparatului Sigismund intrebuintaza forma Bes-
sarabiam,
In sfirsit inteo cronies veche eontemporana cu fap-
tele descrise se ceteste sub anul 1259 cuvintul Bessara-
benis. (Hijditu lee eit).
Dad, $i acest din urma text se raporteaz& tot la
Munteni atum-ti putem fi siguri ea forma veche a clivin-
tulni a avut e dupe b si tot o data vedem ca prefacerea
Ina nu s'a Intamplat de cit sere mijlocul veacului al XV-lea.
Forme cu a se gases° de asemenea tot incepand din
veacul al XIII-lea dar noT ne luam de pe documents mol-
dovenesti si muntenesti din veacul al XIV-lea si al XV lea
si admitem forma cu e ca mai veche si deci stim ca .1n
jumittatea 1-a a veacului at XV-lea a avut loc trecerea lui
e dup. labiale In a si In Moldova si in Munteniea.
Inteun document de la 1460 scris In Suceava (Arh.
1st. pg. 171, T. II) gasim numele unul boeriu scris Fet
Ion, deci _Pet In loc de Fat.
Totu-si cum am aratat la Jumetate prefacerea se In-
tilneste mai Innainte de 1460, in jumatatea intitiea a vea-
cului al XV-lea. Asa gasim intr'un document de la 1453
scris In Suceava, la sfirsitul caruiea ieste o monogram&
care trebue cetita lloroArrsn adeca Logo fatal.
Cea mai veche urma de prefacere la e neaccentuat
dup& labiale in a este de la, 1435, lux pentru e aceentuat
de la 1453, cu toate acestea forma Fet ne intimpina si la
1460; forma logofet o intilnim pans tirziu dar, nu ne poate
 429

folosi la ce-vtl pitstrarea luT e, cAcT influenta former slave

o explien.
Cuvintul Fet mai Teste Intr'un document de la 1433,
scris In Suceava, dar din nefericire DI. HIjdgu n'a pu-
blicat textul slay ci numaT traducerea si desi d-sa scrie
Fet nu $tiu de a p4strat forma din original. Ne avind la
lndAmInA, Efemeridele sm. antic. Odesene" nu putem cer-
ceta cum To scris : cu e orT en 6.
Din cele spuse urmeaza cg de buns saml In Moldova
si In Munteniea (Besarab) data nu in toat6 Dacia
TraianA, prefacerea lul e dupgi labiale In a Teste Inceputg
In jumatatea intaia a veauulni al XV-lea. Aceasth deose-
bire Intre clialectele de re la noT si Intro eel Macedonese
nu Teste decT veche.
Deosebirea In privinta prefacereI luT a In e (in lege
p. leage, neted p. neated etc. ) de asemenea nu exist6 pP
la iumAtatea Intaiea a veaculuT al XV-lea, end am dovedit
cum aceastrt prefacere Teste mai noun de ell a lul e in
a si prin urmare se zicea neatedu, leage pe vremea rind
ierau forme ea jumetate, fetu, etc.*)
Cum ca prefacerile de la .No. 2, 3, 4 s'ai intimplat
pe cind .Rominii ierau impreund, se vede de pe faptul ca
legile prefacerilor sint acelea-g qi vechinzea relativd de ase-
menea. Ar fi ciudat lucru de crezut ca ie acolo qi not a-
ice am fost atin$ de acelea-0 schimbdrY in organele vorbirei
qi anume in acela-fi sir. Apoi faptul nu-i izolat, asa Teste
cu toate prefacerile fonetice comune anzinduror dialectelor,
Dad. n'ar fi vietuit Impreun6 RomlniI de aice cu cell din
Macedoniea de ce nu s'ar fi intimplat la dInsiT prefacerea
luT e in ea Inainte de a luT e-n In in, a$6, ca 0, se fi zis:
pleana nu plind, vean4 nu vind? OrT de ce Ia nor nu s'ar
fi intimplat prefacerea luT e Ina dupa labiale, Innainte de
a lul e In ea, asa ea sA avem fata, masa si nu fatd, masa
etc. din teata, meas4...?
6) 113 accentuat on ba, s'a prefacut in l dupd s, $, t, Z, j.
*) Despre aceastii chestie a timpului prefacerei lull a in e vom vorbi mai
pe larg chid vom face recenziune unei lucriiri a d-luI Tiktin.
 430

Prefacerea se cunoa$te atit In Daciea Traiang cit si

in Macedoniea, dar acolo ca $i nice nu leste generalg, ci
in unele graiuri o vedem, In altele nu. In Daciea Traiank
au venit Romlni $i innainte de a se fi Inceput In patriea
veche aceasth prefacere $i dupg aceea. In dialectul ce ni
s'a pgstrat In manuscriptul de la Voronet, prefacerea leste
aproape de tot necunoscutg, chiar conjunctiea sä o gasim
de reguig sub forma se.
Prefacerea nu iera se vede cunoscuth nici In dialec-
tul obicinuit in Moldova In tot veacul al XV-lea, de
vreme ce ggsim: Secara in multe documents de la Stefan
.301 mare ( Arh. Istor. t. 1, 1, 156, anul 1490 $i 1491,
Suceava) Cafelean (Arh. 1st. t. 1, 1. 102, an. 1453, Su-
ceava), 45'erhici derivat de la ,Verb (servus) (Arh. Ist. t. 1,
1, 123, anul 1442), Ofel (Arh. Ist. t. 1, 1, 154, an. 1456).
Tot ast-feliti gg,im $i pe la jumiltatea Intgiea a veacului
al XVI-lea. De pe la jumatatea a doua se cunosc Inse $i
forme en e prefgeut in ei dup& s, q, f, z, j sau dupg une-
le din aceste consoane. In Cuvente den batrani" tom. I,
ggsim Intr'o notit de la 1571; Galati, CZ atpAz In loc de se
41#, cz Ana In loc de se tali, (se conj.), CZ Rd calma In loc
de se va afla, MmNE3as, ca nomEAcKa p. Dumneztiu, etc...
Intr'un zapis din jud. Tecuciu, anul 577, ggsim call
(54-i p. se -i) cz CE (p. se se) In alt zapis din jud. Bacgu, din
anul 15ki1, ggsim save (zgci), cz (sg, p. se).
In toate documentele acestea ieste lupta intre doug
dialecte (eel cu e prefacut in a dupg s, f etc. $i celalalt),
pe cind In doctunentele din veacul al XV-lea $i din ju-
mgtatea Intgiea a veacului al XVI-lea In Moldova dialectul
Cu e neschimbat pare tot atit de puternic $i de curat ca
5i In graiul din manuscriptul de la Voronet.
In Munteniea la Inceputul veacului al XVI-lea dom-
neste tot dialectul cu e pgstrat, dovadg glosele publicate
de dl. Hijdgt1 In Cuvente den bgtrgni" tom. I, pg. 237-
258. Pentru Intgia omit se aratg aceastg prefacere la a-
nul 1593 Intr'un document din Bucuresti (pg. 258) In for-
ma ItzpmspEAE In Joe de cea veche fermurele. In celelalte
 431

document° gasim Vite/u/ui (1556), Se lige (1560), Fetitel

(1563). Dar Intr'un text biblic dupa dl. Ilik lau, din Olte-
niea, cu data 1560 gasim : ca (conj.), Cara (din Ceara prin
fdara), CWHATIPIE (p. selbatece), chpsxmiT (p. serbdtori,), de
mai multe oil. intr'un document de la 1573 (Vilcea) ga-
sim numai conjunctiea se prefacuta In 0, alts forme cu
prefaccre nu. intr'un document din distr. Muscelului din -
anii 1583-1585 gasim, insd (In Joe de inse), conj. sa (p.
se). in documentul publicat la pag. 56-58, din anul 1591,
Tirgul-Jiu, nu se afla alts cuvinte cu prefacerea de care
vorbim aice de eft conjunctiva set (din se). Deci in unele
din aceste documents aflam dialectul Cu e neprefaent a-
proape carat, In altele formele cu e prefacut sInt destul
de multe. Formele inset si sa (conj) ) le aflam $i intr'un za-
pis din jud. DImbovita la 1595. In alt zapis din jud. Pra-
hova, 1596, gasim nu numai conj scrisa sa, dar $i pro-
numele personal $i chiar cind urmeaza dupa ()IMO,: sit
sa ereazd, sa sa f tie, sa va alege, etc. inse Dumnezeu. Cel
putin conjunctiea sa o gasim In documents din acest veac
de la R. Vilcel $i din Mehedinti.
In Transilvaniea In toate tipariturile din veacul al
XVI-lea prefacerea lui e In a dupa aceste consoane, se a-
rata si tot In lupta en dialectal cu e pastrat
AO darn ieste fapt dovedit ca in Daciea Traiana a
fost un dialect cu e pastrat dupa s $i ea acesta a avut
lupta cu celalalt, In Moldova acuma In limba poporului
prefacerea Jul e dupa, s, $, t, z, j, Tests aplicata cu cea
mai mare strapicie, In limba literary nu se primeste inse
schimbarea aceasta.
Cea mai veche urmit de aceasta prefacere o gasim
Intr'un document de la 1424 In Munteniea (Arh. ist. 1,
1, 19) $i anume In cuvintul farina care presupune forma
Cara i deci (earn, Mara, Ord; dar chiar alaturea cu acea-
sta forma avem cireolul $i nu cirqdlul, dar In aceasta din
urma e dup6, f, leste neaccentuat.
Cum ea dialectul acesta a avut mare Insemnatate se
vede de pe Inriurirea ce a avut asupra intregei limbi ro-
 432

mine. Vorbim de fenomenul ce ne Infnto$azn Inmultitele

In i de la substantivele femeesti cInd aveau a accentuat.
Se stie en In loc de barbi, jumatafi, adunari, cag (plural
de la case), etc. se zice la toti Born barbi, juntatati,
adunari, cap, etc...
Aceastn Inlocuire s'a Intimplat sub Inriurirea unor
forme produse prin prefacerea lul e Ina dupe s, q, t, z, j.
Ieatit cum s'a petrecut fenomenul.
Din Ceara, feri; sears, seri; feapa, fepi s'a flint tara
(prin tgara), Carl; sara (prin saara), sari; capa (OW), (dpi.
AO darn vedem subst. femeesti cu a ace. la singurit $i
la inmultit cu forme sfIr*ite In i $i cu a In locul WI a
de la singurit; dupe aceastn analogie Barba are pentru
plural barbi In 100 de barbi; sapa, sapi in loo de sapi, etc.
Putinele substantive citate mai sus n'ar fi fost dea-
juns pentru a duce dupe dInsele toate substantivele fe-
meesti cu a accentuat la singurit. In limba romInn sint
Inse multime de substantive femeesti formate de la verbe
de conjugarea a IV-a $i sfIr$ite In eala, plur. eli; di'ntre
acestea cele ce aveau Inainte do e, consoanele s, 5, t, z, j,
au suferit prefacerea luT e In a si apol an ajuns la fina-
lele aid sing. $i an la Inmultit. Ieatn example ; ametala,
amefals ; umezala, umezati ; pricopsalci, pricopsali ; grqala.
greOli; minjala, minjall, etc.
Di'ntru'ntnit s'a Intins analogiea la subst. femeesti
In a dupe ce acest chip de a face Inmultitul a fost luat
ca un caracter pentru substantivele femeesti, s'a Intins $i
la cele de la a treia.
Dupn, cele spuse, si tinind same de faptul cn acest o-
biceit it au substantivele femeesti cu a accentuat atit la
nol t Dacia cit *i in Macedoniea, sintem silitt a admite cn
prefacerea a Inceput di'ncolo de Dunnrea $i cn tot acolo s'a
Indeplinit fenomenul de analogie pomenit sic dupn acea-
sta an plecat grupe de Romlni $i au adus In Daciea Tra-
ieann un dialect cu prefacerea lul e In a dupg, s, $, t, z, j,
si cu particularitatea descrisn, la pluralele femeesti. Acest
dialect s'a Intins pretutindenea In Daciea Traiann $i a In-
 433

ceput lupta cu dialectul maT vecliiiii adus aice de grupe

desprinse din patriea veche Innainte de prefacerea lul e du-
pg s,etc. In a. Lupta a fost grea si numai in Moldova si
In pgrtile Tel vechi dialectul a Invins cu desAvIrsire pece-
lAlalt, care, cum am vgaut, Teri atIt de puternic In veacul
al XV-lea si al XVI-lea la Inceput. Ainrea dialectul eel
vechiu a fost foarte tare Inriurit de eel noii Inse n'a pu-
tut fi Inlocuit, ba Inca In limbs literarA domneste tot Tel.
A primit Inse pluralele analogice In a ....i la sub. fern. si
chiar prefacerea grupei ea dupA s, $, t, z, in a eind In
silaba urmAtoare iera a: sara, card, etc.
Cum cg cele spuse aice shit ade'carate se vede si de
pe dialectul din manuscriptul de la Voronet, In acesta nu
gasim forme ca adunari, barbi, casi, Orli, ci numai adu-
nal% barbs, casl, parfi... Tot din dialectul farg prefacerea
lug e In a dupg s, etc. shit formele ca falci, barbt, etc. ce
se intllnesc In texturi din veacul al XVI-lea ori si al XVII-lea
in Moldova, In Ardeal, etc. chiar forma vacs remasA pAng
In ziva de a-zi face parte din dialectul eel vechiii.
Despre timpul rind vor fi venit Romlnii cu dialectul
farg prefacerea lui 6 Ina dupA s etc. am vorbit In urmi,
a au venit tot dupg o mie.
Istialalti, eel cu prefacerea, trebue sA fie sositi maT
In urmA. Intre plecarea celorlalti si Intre a acestora an
avut loe cite -va prefaceri fonetice Insemnate si a nume
prefacerea lui e in a dupA s, $, t, z, j si fenomenul de
analogie de la Inmultitele femeesti, deci eel putin o sutA
on douA de anT trebue sA fi treeut, poate Inse si maT
malt. Ouvintul tarina ne aratg cA pe la inceputul veacu-
in! al XV-lea ajunseserA asemenea grupe eel putin In
Munteniea.
Din cele spuse urmeaza lara doar si poate ca limp
de sute de ani au tot venit aice grupe de Romini de peste
Dunarea aducind mode mud can intrau in lupte cu cele
vechi pastrate aice on cu cele. iscodite sau pricinuite prin
locu/ile acestea.
E s'a mai prefgeut In a si dupA r. La 'Moldoveni
28
 434

eat si la Munteni nu s'a f &out prefacerea, tocmai regulat

ori eel putin pan& acuma nu se cunoaste bine partea ce
au luat analogiile la intinderea prefacerei off la margi-
nirea iei.
A$6, gasim formele hiarti (fie-care) card (care), topoa-
r4 (topoarA), izvoara (izvoare), etc in eari vedem pe e de
la sfireitul cuvintelor prefacnt In a; la, alto finale Inse, la
adjective etc, gasim e pastrat(la Munteni) ori prefacut inse
In i nu In a. Asa Moldovenil zie : maxi (p. mare), cheri
(p. piere), per! (pere frncte), meri (p. mere), etc ; !ear
Munteni! : mare, piere, pere, mere etc .. Dar nu-I nici o
minune, daea prefacerea nu s'a\ Intins la finale can se
pastreaza sub inriurirea alter cuvinte in can nu se afla
asemenea consoana ; cum ca prefacerea eat& sa se intin-
(la si la finale vedem de pe exemplele de mai sus.
Pentru e din launtrul cuvintului prefacerea leste de-
stul de Intinsa, totu-si exemple ca crap (crep) alaturi Cu
cred (nici o data old), free, tree, grew etc ne arata ca,
trebue sa fie la mijloc luptrde forme dialectale, dad, nu
cum-va influinta accentului,
In texturile vechi, adeca pan& prin veacul al X VI-lea
gasim forme cu prefacere alaturi cu de cele Para preface-
re, aceea-si lupta o vedem si Ia, Rominii din Mace-
donia. Urmeaza deci ea din patriea veche a Rominilor
au plecat grupuri far prefacerea pomenita si mai apoi
au venit si de cele eu prefacere si ca Intre amiAdoul, fe-
liurile de grain s'a incins lupta Indelungata. In limba li-
terara nu se primeste prefacerea lul e in a dupa r.
I In unele. dialect° n'a suferit alta prefacere de cat
o seurtare Si anume cind sera neacentuat, final $i n'avea
innainte doua consoane d'intre cari cea vecina / or! r.
AO: din domni s'a facut donna ; din lupi, lup ; din cerbi
cerbi ; Inse socri, afli, sufli,acri, etc ail remas Cu i intrPg.
I dupa vocale s'a unit cu dinsele In diftong : bo-i, boa ; ae-
bcistri-i, albastrii, etc.
Pupa Miklosich la RoMinii din Macedoniea s'a sour-
tat nuMai dupa o singura consoana, ba Inca foarte tare
 435

iel citeaza forme ca ficior-li pentru ficiori-li. Nol credem

inse ca tot se aude $i aice un i foarte scull si ne luam
dupg, Ascaparea ali Dince" scrisg, In dialectul de la
Crusova.
1 s'a prefacut la uniT Romlni in i si anume dupa r $i
dupa s, q, t, z, j. Aceasta prefacers nu Ye facuta o data,
nici dupg, aceea-si lege. Prefacerea dap& r se pare mai
veche de cit dupa celelalte consoane insirate mai
sus. ApoT pentru prefacerea dupa acestea ieste cel putin
in Moldova o lege foarte aspru urmata : I dupti s, t, z,
j se preface in I. Nu se face deosebire de Teste acest i
accentuat on ba : dzic, fin, tigan, dzile, pazi, OA sin-
gur, sit ?, qi,pciqi,taqind, ascufird, pafisi (e), slaji, jilav, etc.
Dupa r prefacerea Teste mull mai Incurcata. A$4
nu so aplicg, nici la toti i accentuati, nici la toff cei ne-
accentuati, nici la cel din cuvinte latine numai, nici la cei
din eels slave. Trebue sa presupunem lucrari de ale a-
nalogiilor si lupta de dialecte.
Prefacerea Teste cunoscutg si In Macedoniea, deci tre-
bue sa, fi venit Romlni Intr'a coace din patriea veche si
innainte si dupa aceasta prefacere. Tot asa Tests si cu
prefacerea dupg, s, f, t, z, j. Gasim urmele Tel liana In
veacal at XVI-lea in manuscripte si tipariturl, cea mai
veche urma cunoscuta de not Teste de la 1546, Intr'un
document slay de la Tirgovistea (Arht. Ist. 1. 1. 49) In
care cetim `Capdfinenii In be de Capafinenii.
Ajungem la vocala o.
1). Cea mai veche prefacer° ieste a luT 0 deschis qi
accentuat in u0. Prefacerea Tests cunoscuta In toate lim-
bele romanice on eel putin a foat cunoscuta mai de de-
mult. Romlnii inse n'ati pastrat pans a -zT prefacerea a-
ceasta, ci grupa uo s'a redus cu timpul fear la, o. Ash
din suoru s'a Mout sora, etc. Tot asA leste si la Romlnii
Macedoneni, deci a fort la un boo cu (lei de la Nordul
Dunarel pang, claps prefacerea grupei uo In o. Lambrior
presupune ca forma soor ce se Intilneste Intr'un document
din veaeul al XVI-lea publicat de Dl. Iiljdau In Cuvente
 -436 --
tien bltrAni" ar fi mijlocie intre suoru si soru. Lucrul se
poate $i In asemenea caz, trebue sA fi venit $i Romlni de
aceia la, cari trecerea grupel uo in o nu se Intlmplase IncA,
ci se oprise la oo.
2). Alt& prefacers veche a lui o Teste prefacerea lui
O corespunzatoriii lui u scurt clasic in u.
intAit de toate se tie ea, Inc a, din latina popularA se
zicea : lopo, loto, croce etc. in lot de licpum, lutum, totem,
etc. Aceste forme au fost la toti Rominii. AstA-zi Inse
la toti Rominii cea mai mare parte din aceste cuvinte au
u In be de o. Tot asa Teste la Rominii din Macedoniea ca
si la Doi.
In limba literarA ($i In dialectul Moldovenesc) gAsim
Inse urmAtoarele cuvinte cu o de acest-feliti 'Astral. Le
dAm dupA Cartea de cetire" a MI Lambrior : nor, flora
(nurum); cot (ctbitum); a In incotro '(obi); roib trilbeum) ;
scot (exciitio) ; ploaie (pltiviam); rossii2 (russeum) ; toamna
(auctrimnum); moare (muriam); covru (cribulum); strimptoare
(stricttiram), hotru (adtiltrum),
Nu putem Intelege de ce In aceste cuvinte s'a, pa-
strat o (coresp. lui u) pe cind In toate celelalte s'a prefa-
cut In u fare a admite ca a fost intr'o creme un dialect
romAnesc care a pAstrat pe acest o pe cind alt dialect It
prefacea In u. Aceste cloud dialecte s'au luptat Si eel co
u in Joe de o a Invins, dar a prima cuvintele de mai sus
din dialectul biruit.
Fiind cA la Macedoneni stau lucrurile, putem zice, ca
$i la noT, trebue sa admitem ca lupta intre dialecte s'a
intimplat di'ncolo de Dunrtrea $i prin urmare cA au ve-
nit di'ncoace grupe cu graiuri in care se afla fenomenul
ca $i astA-zi.
Nu zicem Inse cA n'au venit Intracoace $i Innainte
de prefacerea lul o in u, prin urmare cu dialectul fora pre-
facerea luT o In u. Din potrivit uncle texturT din veacul
al XVI-lea par a ne fi prtstrat forme cli'ntr'un dialect cu
o uncle avem acuma $i noT $i Macedonenii u : sofleto
lot de sufletu etc. (vezi Cuvente den b6trani" tom. II In
scrierile luT pops Grigorie).
 -437
Pe do alts parte In cuvintele Macedonene publicate de
Miklosich gasim rocii2 si rusiti (deli Miklosich crede ca
trebue de cetit rus, flea* ne linen' de rus fiind ca Ye scris
Cu an).
In unele cuvinte o coresp. lui is se afla acuma Infatopte
nu prin o, ci prin u, In urma unor lucrarl de analogie,
AO in Joe de jor, jori, joara (cari se mai aud, de pilda.
prin Transilvaniea) se zice jur, juri, jurii prin Inriurire,
formelor cu u Wu% din o neaecentuat In juram, jurafi
etc. Tot ast-faliii s'a Intimplat cu roameg din romeg (rt-
migo) Tot la formele cu o p. 4 numaram pe urmatoa-
rele doi (duo), so, to (p scum, Mum).
Se pare ea lupta Intro dialeetele acestea a avut ea ur-
-mare si Inlocuirea unor o de alts natnra prin u. Gasim
la Macedoneni $i la nolasemenea fenomen : torte (mr. si dr,
.coresp. lui curtem, collortem latin), rugli (mr. si dr. din
-eoresp. Jul rogo, rogare la tin), usi 5i usd (mr. $i dr. din
ostiam forma populara). Numai la Macedoneni aflim :
plupu p plop, tutu p. tot on tat (dar au $i tot, eel putin
pe une loeuri). Numal la nof, @film : curs din colat, (apa
curs), cute dar ieste si coate, spuza (spodiam), murk (mora
plur de la mo rum). Alte exemple citate deMiklosich se pot
.explica prin analogii.
3). Prefacerea lui 0 accertuat in u se intimpla chid
ie urmat de u, mp, mb. A$A, de pilda ; din bono avem
bun; din torso, tun ; din sono, sun ; din ponce, punte ; din
fronte, frunte ; din fronza, frunza ; etc.
Prefacerea se cnnoa$te la no! cit $i la Macedoneni.
In privinta vechimei iei, data ne luam pe kimpalongu de
la 1013, trebue sa o admitem ca mai noun, de cit 'Turd
al XI-lea $i totu -si prefa'erea ieste comuna Macedonenilor
$i noun. Cum en, prefacerea leste mai noun se mai vede
si de pe niste cuvinte, pe cit se pare romanestI, scrise de
Constantin Porfirogenitul wof) Inst, $i Oora ap,o()s ; decI bona
Inse anger, cad alts ce-va nu poate fi ro5 1,7E(,) de
eit to finger ((Const. Porfirog. pag. 386 vol Tar.
Di ;aced loc urmeaza ca prefacerea lul a in i ieri g.ata in veacul al
:ecelea.
 438

In texturile din veacul al XVI-lea gasim !Ilse cuvinte

cu o accentuat urmat de n pastrat, se Inteege ca rerna-
site din graiul unor grupe de Romlni cari au venit Intr'a-
coace fail a fi avut prefacerea aceasta. Dialectul for a
pierit Inse In lupta. In scrierile lui popa Grigorie de la
Mahacit (Cuv. din bttrani torn. II) aflam pore (adeca pone
nu pune), sponre (adeca spone nu spone), atonce (adeca a-
tunce), .. etc. Si fapt si mai de capetenie In aceste forme
nisi o nu ie prefacut In oa, cum se si cuvine pentru un
dialect ce nu cunostea prefacerea lui o in u.
4)' 0 accentuat s'a prefacut in oa cind in silo-
ba urmatoare se a flci it sau e. Prefacerea ieste cunoscuta
atit la, not cit si In Macedoniea. Dar cunoastem exemple
din veacul at XVI-lea etc. can no arata ca ierau pe la
not si Romlni ce nu o cunosteau, de pilda scrierile lui
popa Grigorie de ]a Mahacit (loc. cit.) si altele. Ar fi
(le prisos sa mai citez.
5). 0 accentuat de la sfiqitul cuvintelor s'a prefacut
in 1. Asa a fost la Mudd pentru taudo, sin p. so-1-21,
tin p. to±u, va p. v o(s), nu p, no(s). la p, /o(s) etc.
Lambrior a crezut ca prefacerea acestui o din elemen-
tele latine s'a IntImplat dupe primirea multor cuvinte un-
guresti ca Bare), hatalO, etc. Noi, deli de o cam data am
primit ideea aceasta, acuma $tim ca prefacerile nu au a-
vut loc o data. In adevar In Bacau avem pe o accentuat
trecut in a, fear pe a neaccentuat 11 gasim neatius si
stim ca prefacerea lui a neacc. In a ieste foarte veche.
Cit priveste prefacerea In elementele latine, fenome-
nul ieste mai vechit de ell despartirea Rorninilor de la
olalta. Nu se cunosc Romlni can sa nu fie cu aceasta
prefacere.
6). 0 neaccentuat s'a prefacut in u. Prefacerea ieste
cunoscuta si aice si In Macedoniea. Cunoastem Inse din
veacul al XVI-lea exemple cu o petistrat. Prefacerea pare
a fi avut loc Innainte de 1013, dovada Kimpalongu nu
Kimpalonoo.
Prefacerile 3. 4, 5, 6, sint mai noun de cit Intrarea
 439

de cuvinte slave in limbs, prefacerea 1 Teste mai veche,

Tear 2 si o par de asemenea mal noun de cit venires Sla-
viler.
Vechimea relativii a pre/acerilor qi legile dupd can se
fac sint ocelea-;91, deci i de aice iese tot aceea-i inchiere,
ca Rominii au venit de peste Dandrea in feliurite tint-
purl aducind p-efacerile ce se intimplaserd in patrie. La
0 nu putem cite decit o schimbare care sd fie inceputa in
Daciea loci Traian. Am vazut ca apoape a$A leste $i en
schimbarile studiate pana aice. Nu vedem cum s'ar pu-
tea Import teza D-InI Xenopol on asemenea fapte.
1) U s'a scurtatde tot dupe o singurd consoand. Feno-
menul s'a petrecut la toti Rominil Cunoa$tem inse tex-
Wei din veacul al XVI-lea de la not si de la Macedoneni
din cele noun, cu u pasrrat in Intregime. Prin urmare
se pare ea prefacerea nu ieste comuna, on eel putin le
comuna numai lntre Macedoneni 5i eel din urmii venitl
la noT.
2) U s'a seurtat de tot qi dupd dotal consoane, data con-
soana ce-1 preceda nu iera 1 071 r ape ceealalta 0 mutd. De
pilda dam : domn, cerb, Inse acre, socru, etc.
La Macedoneni nu s'a pierdut u dupa cloud consoane.
Avem deci eel putin In aceasta privinta o prefacer° spe-
ciala noun', Intimplata aice. Din veacurile din urma ne-au
remas si de aice texturi Cu u Intreg.
Despre d si i am vorbit la a.
(Va urma) loan Nddejde.
--

COP1LA!
Si eIrmuita de-al tau dor
De ti-ai urzit vreun viitor
Zburdalnic ca mintea -ti de fata
Cum mi l'ai spur si alt data ;
Di'ntr'insul sterge al mien nume
Si nu'neerca pe astft lame
 440
Sa legi ce-1 dezlegat din fire :
Gindirea mea eu-a to iubire.
Da, ne-am iubit find copii
Purtatt de visurl mii si mii
fen am tot mers fait popas,
Tu.... tot copila ai remas.
Am fost nebun de am socotit
CA ma vei face fericit,
Dar to nebun'ai fi 5i-aeum
De-ai credo ca ie foe si'n serum ;
Cad cum inchid intr'un secriu
Pe-acel ce nu mai ieste virt,
lea in trecutu-mi am litchis
Al amintire tale vis ;

. . ....
Yn cat strain de tot $i rece
Pe linga racla-ti ieu ast trece ;
De tot strain si rece -asi stn
Pe tine'n iea de to -a$i vedea.

0, du-te, cad in alta parte

S'a pus gindireati sa to poarte ;
In locul mien gasi-vel mit,
Caci lumea-I p1ina de copii,
D. A. Tcodor.

DUREREA MEA
Urmarit'am corbul jalnic prin pustiul cu meat,
Muntilor cu fruntea alba dorul inimei s'arat ;
Inima, izvor de lacrimi st mi-o 'nghete gerul great,
Salt descarce muntii geru 'n golul sufletului mien..,
Pribegil prin munti de stinca, prin prapastiile mortei
Sa-mi sfarim de stinci durerea, sa sdrobesc urgia sortei;
Si'n ungheriul mintii mele am catat puteri sa curme
Lupta inimel cu gindul, nemicind ale id urme.
 441
Hrana viermilor din groapa trasnetul inchine-ma I
Cad $i gerul se 'infierbinta la pojar din ineina ;
Tear durerea mi-i mai tare decit cremenea din stinca.
Doan moartea sa-i mai poata sterge urma cea adinca
T. Galin°.

Nepotriviri !titre Evaugheli0i.

(sfir§it).

Din cele spuse pan& aice a putut vedea cetitoriul cit

de putina Incredere se cuvine sit avem In adunhturile de
legende ciudate $i nepotrivite Intre dinsele, numite evan-
ghelii $i puse in sama duhului sfint. Zicem ca cetitoriul
a putut vedea. dar 0, nu gresasca cine-vA $i s6-si inchi-
pue ca sintem asA de naivi in eit ne asteptgm s& lumi-
nAm pe top'. tim foarte bine cg, -multi sint acel cari
urechl, au si nu and, ochi au $i nu vg.d," fanatismul i-a
orbit pang, la atita In cit orl ce murie fat& on Incgpati-
narea acestora le pierclutg, ; stim, si de aceea nu pentru a-
semenea fanatiel seriem, ci pentru oamenil cu minte sg,-
ng,toasA, doritori de a crede nnmal In adevar *si gata a
se lepg,dil de Inehipiiirile ce li s'au sgdit In minte inca
din cea mai fragedg. copilArie.'
Crestinismul care se ridiel amenintatoriu In Cara noa-
strA, trebue supus la cercetare asprg ca sl se vadg lim-
pede pe ce temelii putrede se razimg, $i sA se Ineredinteze
lumea c& zbuciumgrile-i sint cn desgivIrsire de prisos. Mot.-
tut de la groapa nu se Intoarce, crestinismul a murit de
loviturile ce a primit de la stiintg,
Ca dovadg, mai puternicg, aducem urrng,toarea. In
Contemporanul" s'au sons multe studii In potriva. spiri-
tualismului, teismulul, mozaismulului si crestinismului;
Ong, acuma Inse la toate zisele noastre nu ni s'a adus
respunsuri serioase, ci nuinai °earl $i afurisenil ba Inca
Acuma in urmg, se vede ca
$i amenintitiri cu prigonirea.
tot in Too de respuns. nm cetit prin ziare e& se vor face
douit scoli in care Ortodoxica" va Intl (mull! neerinosr!a-
 442 --
tor! de bine si de ran si le va falsifiea judecata ast-feliti
In cit sa-I sent/ crestini bun! I
Ar fi usor s fac6 din copii cresol*" ast-felit si min-
cAtori de oamenl, n'au de eft O. le spue cA asA Testa fru-
mos si bine ; dar oare ar aduce ast-felit dovadA cfi leste
bine sA mincgm si noT carne de om. ApArAtorii cresti-
nismului, aT religiel si aT altor mosteniri din trecut ar tre-
bui sa" vie 0, lupte la lumina zilei Cu noT, pot care de vor
si sprijinul duhului dint, In Joe de a se Indeletnici cu spio-
natul, cu falsificatul vorbele unora si -ale altora. Vrednici
urmasi aT lul llristos si aT apostolilor, dacA car ajutoriul
statuluT pentru a-si Linea In picioare religiea ! N'avem ce
zice.
Acuma Innainte de a incheea cu nepotrivirile Intro e-
vanghelisti mai culegem cite ce-vA din observat iile lul Pa-
trice Laroque pe care l'am avut necontenit de cAlguz in
horhaurile evanghelice.
Ispitirea de catrd diavol. Se stie cum spun evanghe-
listil a diavolul a venit de a ispitit pe Isus In pustie.
Cum se face Inse a diavolul s nu fi stiut c Isus Teri
fiiul lui D-zeu, $i mai mutt cum sufere Isus ca diavo-
lul sA-1 pIngai easa, ducindu-1 pe sus ba pe un munte
Innalt, ba pe acoperisul templului ? Ce feliti de mun-
te ler4 aceala de pe care se vedeau toate Impgratiile lu-
me!? Iear dacA nu-i vorba de arAtat ImpftrAtiile a$6, ca sa
le vada Isus, ci numal de o lectie de geografie, atunel ce
nevoe lera sti, se suie pe munte, lectiea de geografie pu-
tea sAi o dea diavolul on uncle? Ce Insamnn vorbele lul
Marcu (cap. 1, v. 13) ca ]sus a fost impreund cu dobitoa-
cele, mai ales elnd acest evanghelist despre ispitA nu spu-
ne nemica mai pe larg ?
Morals avangelica. Necontenit ne Impuieazti urechile cu
morala evangelicA. Ba chiar D nil de la Revista teologica"
In deplina Intelegere cu rninistrul cultelor, an facut rA-
boifi pentru cg, Dl. Meitner, profesor de pedagogic la scoala
normala Vasile Lupu, a spur la congresul profesoral din
lunele trecute eft nu trebue sa se lump morala, ca stiirta`
 443

in feCiii. Nu s'au multamit fuse cu taraboiul numai, dar au

citat a$4 de frumos din zisele D-lui Meisner In eft eel
slabi de duh ar fi putut credo ea Dl Meisner spune lu-
mei a vrea sa stoats din scoala oameni immorali si des-
frinati 1 le bine decl sa vedem ce. zice Isus.
Ceea ce die nu- place, nicl altuia nu face. Oare daca dom-
nie-le for ar fi facut ceea ce a faeut Dl. Meisner, le-ar fi
placut sa, be fi %lout for altil ass ? Ma tern ca nu, prin urmare
ce fen de erestini sint si Domniile Lor ? Pe urrna un
pezev.enchit ce-va ar trage cam sugubete inchieri din a-
semenea regula morals, mai ales complectata cum urmeaza:
fear ceea ce ati voi sci vd face vouch oamenii, faced $ vdi lor."
Dar despre urmatoarele : Dacd te lomte cine-va pe
obrazul dript intoarce-i lui fi col sting ; Dac1 vrea cine-va
sit se jndece cu tine gi sit -ri lea tunica dd-i lui i haina ;
Data te silefte cine-va sa fact o vile de poi, mai fii o tnie, etc.
Frumoase lucruri ! Asa felili de deprinderl atl dorl sa
aiba oamenii? De ce nu dati pilda singurl?
A doua venire a /ur Isus. Dupa, MateM, cap, v. 28,
$i cap. 24, v. 34; Marcu, cap. 8, v. 39, si cap. 13 v.
30; si Luca, cap. 9, v. 27, si cap. 21, v. 32 Isus pro-
roceste, foarte lamurit, ca va veni in curind pe pamInt
ca sa statorniceasca domniea lui Dumnezeu. Spune nu
numai ca eel in vieata, pe vremea propeveduirei sale nu
vor apuca a muri cu totii, dar chiar ea di'ntre cei ce -1
ascultau uniT nu vor muri innainte de a fi vazut impara-
tiea ceriului. Evanghelistul loan nu spline nemica despre
ast-feliu de prorocie. lucru ciudat de vreme de Marcu la
cap. 13, zice ca Ioan a auzit aceasta prevestire a lui
Hristos ; mai mult, di'ntre evanghelisti numai Ioan fusese,
dupa Marcu de fats, si elnd colo toti scriu si Ioan taco !
Prorociea nelinplinindu-se, nu putine naduvuri avura
de suferit cresting de la pagini. Unii di'ntre eredinciosi
asteptau a doua venire pe la mijlocul veacului al doilea,
altil chiar pe la inceputul Veacului al IV-lea. Lactantiu
spunea cu depling incredere ea Hristos trebue sa sit' vie
numai de cit eel mult peste 200 de anT de la vremea °Ind
 444

seriea Tel. Unit* se hotarisera se astepte anul 1000. ZA-

darnica a$teptare, sintem la 1885 si stelele n'au cazut si
omenirea ast' pacatoasa tot traeste. Nu ne-ar putea oare
bpune domniT de la Revista Teologica" daca nu s'a pri-
mit vre o veste ce-va de la sfintal duh ca 0, stim pe cind
va avea loc vestita representatie neincetat prorocita si tot
neincetat amIn ata
Pentru ce vorbea Isus multimei in parabole. In Marcu
cap 4, v. 11 si 12, si Luca, cap. 8, v. 10, Isus, pe care
ucenicii intreba pentru ce vorbeste multimei in parabole,
respunde ea for le-a fost dat a cunoaste taina imparatiei
lui D-zeu, dar ca pentru ceialalti, din afara, totul trebue
ha se petreaca In parabole. Aceasta deosebire IT destul de
necuviincioa§6., prin sine insusi: dar si mai urit ieste ca,,
dupa evanghelisti, Isus a zis ca mulcimea vede fart sd va-
(id fi ascultd Ord sd inteleaga. Marcu adauge de la din-
snl ca Isus vorbea in parabole : de teond sa nu cum-
va sr se pocdiasca fi sa 1e fie iertate p&catele I Ce ziceti ore-,
stinilor de principiile imvatatilor de la Revista teologica ?`
Se vede ca si D-lor calca in urmele imvatatoriului de vre-
me ce nu cautati sa scrieti articule prin can sa ne adu-
ceti la credinta cea adevarata, ci fauriti Impletituri de fra-
ze pogane si schiloade, de ti-I mai mare mila, si apol le
imprastieti in lume. Dar frica ca va va intelege cine-va
1 se va pocal nu vetl fi avind, stiind bine a nu ie
chip sa. va, Inteleaga altil °Ind batir singuri nu va, intelegeti.
/sas a avut frati si surori. Crestinii tin, nu pricep
pentru ce, sa creada ca Mariea a remas feeioara innainte
cit si dupti nasterea lui Isus. Cum putea inse se fie Isus
om desevirsit, dupa cerinta dogmelor, dad, nu s'ar fi zeme-
slit si nascut ca toti oamenii? Apol ce Insemnare an ur-
matoarele vorbe ale Nazaretenilor citate de illateia cap.
15, v. 55 si 56 : Nu-i Tel fiiul muncitorulul? Pe ma-sa
n'o chiema Mariea, si pe fratil Jul Iacob, Iosif, Simon si
Iuda ? Si surorile lui nu-s toate in mijlocul nostru ?` Tot
asa nice si dupa Marcu, cap. 6, v. 3: ,.Nu-1 muneitoriul,
,.fiiul Mariei si fratele lui Ta cob. Iosif, Iuda si Simon ? Si
 -- 445.--
surorile lul nu-s in mijlocul nostru?" Cum indrAznese
klecT cre$tinif a scorni n mama lul Isus l'a zemislit f1 r
a cunoaste bg,rbat, ba chiar cA, tot fecioarg, a remas Gi
dupa, nastere ?
A. T. U.
PS. In numerele viitoare voiu argtA dupa Patrice
Laroque greselele $i nepotrivirile vechiuluT testament. Prin
critica evangheliilor am lucrat pentru crestini numal, prin
a bibliel voiu face bine si crestinilor si Evreilor.

De prin lume adunate Id la lime learA-vi date."

Lumina pentru toti" leste numele unet reviste ce a inceput
a iesi in Bucuresti in cursul lunei lui Iunie. Dl. Eniu Balteanu"
isi intituleaza opera revista ilustrata de enciclopodie si de peda-
gogie pentru luminarea poporului. In prospect eetim cia D-sa
are de gind sa formeze earactere marl si oneste", ne spune ca va
scrie lute° limbs curat romaneasca si inteleass de toti" despre
toate stiintele. Ne mai spune ca va scoate carticele eftene pentru
popor si ca va cautit sa infiinteze conferinte populare $i cursuri do-
minicale pentru adults si $ezatori de sara etc. Rev ista va vorbi
despre Pedagogic si Mefodologie, Enciglopodie, Galerie ilustratci,
Romfinisnzul, Literaturd, qtiinte, Arte, Religie, Bibliografie, Dari
de samd.
Se intelege ea fats cu asemene program avem dreptul de a
vedea data faptele corespund cu vorbele; cad a fagsdui sarea $i
marea ieste usor, fear a indeplini mult mai greu.
Innainte de toate sa vedem ce felift de limbs scrie Dl. Eniu
Balteanu. Consultatd, Inicia, cestiune, precidi, indulgenra, de-
fectele, espresii, sensul, dirige, destinatd, stabilescd, banale, exal-
tandu'i ilusiile, precipitandu'l in desilusie, deja, deferite
dificultdci, divisate, private (lipsite), superficial, posibild, confuse,
isolare, grave, maturitate. distruse, invoalta, profunde, derotament.
grosierci, replicaid, prodigioasci, distracfia, etalea, resolufiunea, a-
gitate, imediat, facoriseze, suferincii, muma mare, distreze, oferind,
persoane lemenine, abondanta, innumir, corig, erori,finim, comis o
eroare (inteo lectie de lueruri), arbitrare, eacrifieivi, preferirea,
mediocru, protectore, etc.
Bine, D-le Balteanu, sa lasam gluma la o parte, limbo
curat romaneasca si Inteleasa de toti" se chieama aceasta ? Ieats
cum v'ati tinut fagadueala pang acuma, BA, mai vedem si in site
 446

privinti. Sa nu se creada inse ca numai cuvintele sint lovite cu

lenca, se eta si constructit tot ash de hazlit si de romanesti ca si
cuvintele. Sa citam cite-v mai gogonate, peste can am dat cetind
numarul : nu fac de cit sa'l vntame" (pug. 8) in be de nn pot...";
fine dar ar putea, tagadui ca gradinarul n'are niei o influenta a-
supra plantelor .." (pag. 13) (Urea sa zica Dl. fost revisor scolar
nu stie niei Intrebuintarea negatiilor in romaneste, de vreme ce
spune tocmai di'mpotriva de cum vroea sa aerie) ; s'a comparat la
rindul sau persoanei inscircinata eu educatiea..." (pag. 18). (Fru-
mos, nicl atita nu stiti, D-le revizor, ca se nice persoanei insdrei-
nate ?) Apoi ce vrea sa zica ,,este de o mare eruzime" ? Cite gre-
sell in 5 cuvinte ! Mare nu trebuea pus Innainte de substantiv, a-
pe o leste de prisos, pe urma constructiea en de le imitatie fran-
tuzasca. De ce n'ar fl zis mat bine : teste foarte crud.' ? Mai
puternic a omori" (pag. 14) ; ,,de o inteligenta superioara aceleia
a multimir' (pag. 15); Ajand: la mine 'i aratai cartes numita :"
(pag. 15) ; (ce fella de constructie va mai fi find si aceasta ? De
eind se intrebuintaza la not participiul absolut ?) ;
E facea bueuriea, veselia si distractia intregel familit " ! !
(pug. 16) si Inteligenta si memoria copilel fciceau admiratia tutu-
ror persoanelor..." (pag. 16) (Verbul a, face poate oare, avea in
romaneste asemenea constructie ?). ,.Ba E calatori si la Englitera."
(A ice ai nemerit'o, Domnule Balteanu. nu-i chip de tagaduit.
Ne-ai dezarmat ! Se intelege, numai eel ce nu still romaneste cred
ea trebue de pus in, prin ; eel ce an inteles inse pana la fund
limba noastra zie. : Am calatorit la Rusiea," unit zic si na Rusi-
ea; dar aceia is prea din ctle afara...). La pag. 19 ai scris : din
cause sanatatil sale sdruncinatd" (De ce nu ,,sdruncinate ?"). La
pag. 23 gasim o nascocire a D-lui Eniu Balteanu, naseocire foarte
nostima, D-sa s'a saturat de verbul a numara si a fabricat unul
non a innumira...Tot ii bine, Curaj !
Dl. Balteanu ar fi lasat in revista D sale o lipsa nemasurat
de mare, data n'ar fi incoronat'o cu greseli temeinice de stiinta.
La pug. 32 incepe un articol intitulat ,,Studiul naturei" prelucrat
pentru popor de Eniu Balteanu. Sa nu va treaca prin minte, D-
ior cetitori, ca-i lucru de gluma, nu : axest articol faze parte din
Biblioteca populara" Si mai tirziu are sit faca parte si di'ntr'o
Enciclopodie" care va fi in forma de dictionaria.
Sa cereetana deci ce stiinta are omul care se incumateaza a
ne faadui sa ridice lumea din titini.
cu o citatie : Nepote, ti se pare Ca not ne aflam in
mijlocul unul cere, marginit de toate partite eu bolta cereasea 5i
tu crezi ea lumea se sfirseste acolo, la acele margini. Ei bine,
ea nepote, ca pamintul nu se sfirseste acolo, cad or-cat to -ai
duce tot n'ai sa dal de marginea fut. Dar, daca ti se pare ca
ceriul se razama de pamint eauza le ca vedreji nit poate
 447
,,patrunde mai departe. Si pentru ea sa to ineredintezi de acest
adever, n'ai de cit sa priyesti un herete sau alts pasere care se
',due in sus. Mai intaiil o vezi din ce In ee mai mica, apoi iti
pore cu totul din vedere. Acesta ti-arata ca ochiul omului poate
sa vada numai pans la oare-care departare. Departarea pink, uncle
vederea omului se poata intinde, in cart', se numeste orizontul ye-
derii. Ast-fel cercul acesta inchipuit in mijlocul caruia ne aflam
noi acum nu este de cit orizontul yederil, adeca marginile pina
unde vederea omului se poate intinde atit Imprejur cit si in sus.
Ce spune Dl. Balteanu $i prin urmare ce are de gind sa spuie
poporului ?
Din cele spuse de D-sa urmeaza ea data in loc de a ne uith
Cu ochii goi, am intrebuinth vre-o ocheana, am vedea mult mai de-
parte $i prin urmare cercul in mijloe,ulcaruiea ne pare ea ne aflam ar fi
Inuit mai mare. Cu toate acestea ieste lucru elementar de tot ca
acea linie de la care incolo nu mai vedem nemica din suprafata pa-
mintului ieste pricinuita cu totul de alto, ce-vii de cit de slabiciu-
nea vederei noastre. Pe marea nu vei vedea mai departe de 13 chi-
lometri din jur imprejur macar sa aduci ocheanele cele mai na-
strusnice. Pe urma see cauta orizontul cind le vorba de cit putem
vedea in sus? Pentru Dl. Balteanu fenomenul de care vorbim s'ar
petrece intocmai si pe o suprafata cu desavirsire plana, caci D-sa
ne spune ea orizonul ieste cercul marginit prin circumferinta co
uneste punctele pana la can Strunde vederea noastra DL Baltea-
nu habar n'are ca vederea noastra nu poate patrunde mai departe
din pricina ca pamintul ieste rotund ea o sfera, nici nu intelege ca
circumferinta de care vorbeste ieste formata prin punctele unde ra-
zele vederel sint tagente cu suprafata sferica a pamintului. Dupa Dl.
Balteanu ar urma ca de pe virful unui munte sa nu vedem mai de-
parte de cit din mijlocul unui ses on de pe o corabie departata de
termuri, cad data departarea circumferintei atirna de puterea ye-
derel noastre atunci de pe virful unui munte fireste ea nu vom vedea
mai departe de cit din ses. Imi Inchipuiti zilpaceala D-lui Baltea-
nu cind s'ar uith cu ocheana pe marea si s'ar incredinth ca nu vede
mai departe de tit cu ()chi' gol. Nu zicem ca D-sa n'are voie a
a nu sti asemenea lueruri, dar II ineredintam ea data ar cadea pe
mina unui profesoa de stiintele naturale de la clasa intaiea gimna-
ziala, it incredintam zit ea mai mult de nota unul (in lipsa de
zero) n'ar capata si Ca ar stirni intre elevi ash veselie, in cit yes-
titul ris al zeilor din Olimp ar remanea cu desavirsire nevinovat.
In privinta telescoapelor are autoriul nostru multe idea gresite,
nu mai departe de cit la pag. 33 cetim De abia pusel !nee ochiul la
capul de jos al tubuld si ma retrasei speriat, cad stelele Imi pa-
rura de o marime grosnica si gata sa calla peste mine. Si mai
incolo : Tot uitlindu-me mereu ma obisnuil si nu mai avul nice
 448
o frica de stelele cele marl." D'apoi bine, D-le ltene, se vede
ca D-ta, n'al cetit chiar de felift ! Se poate oare sa fie cine-va om
cult si sa nu stie ca stelele se vad in telescoape si in lunete Inca
mai mid de cit en ochit got, adeca numai ca niste puncte
luminoase ? Daca v'ati fi uitat vre o data la stele prin teleseop on
prin lunete n'ati fi scris nazdravaniile de mai sus. Pe urma nu
sera numai de cit nevoie sa fi vazut stelele in telescoape, lerh de a-
juns sa fi cetit macar o singura cosmografie innainte de a va &pica
de luminat lumea.
La fata 34 cetim : Indreptind telescopul !name si incolo pe
cer, descoperii niste lucruri albicioase, ici si colo, cari reireau, tot
ca calea, lactee si unchiu met imi esplica ca aceste marl pete albe
se numesc nebuloase si ca, ele ar fi formate tot de stelute." Asa
dar Dl. Balteanu nu stie ca sint nebuloase alcatuite din noun ga-
zosi si de felitt din stele.
La pag. 38 cetim : Tot observInd mereu cerul, bagal de sama
ea uncle stele se miscau din loc $i dupa ce cutrierau un oare-care
spatiu al ceriulul, se Intorcean tot in locul for dupa acelas timp
de calatorie" Cit despre aceasta, iertati-ne D-le Balteanu, dar nu
spuneti adevarat. Pentru a deosebi plantele de stele putea, unchiul
de care se vorbeste In scrierea Dv. sa intrebuinteze cu total alte
mijloace, de pilda putea sa arate nepotului ca stelele vazute prin
luneta se arata ca niste puncte luminoase, pe cind planetele se vad
In forma de discuri cu lumina slaba. Pentru ca sa inteleaga ci-
ne-vii, cum isi schimba planetele local printre stele, trebue sa in-
tre adinc In cosmografie, se Insemne pe hart! ceresti locul planetei
observate, sa discurce ce ieste real in aceste miscari $i ce pricinu-
ii, de iniscarea p.rnintului etc. Despre cele doua planete mai a-
propiete de soare de cit pamintul, putem arata ca sint cind mai la
proape cind mai depute de soare si prin urmare cii, se invirtesc
in jurul lui. Putea deci autoriul sa spue ca planetele (adeca acele
corpuri ceresti cari se arata sub forma de discuri, cind ne uitam
la dinsele prin telescoape) se misca printre stele si nu-si ingreuea
constiinta cu un neadevar.
La fata 33 mai cetim : Triachiul imi spuse ca una din aceste
se numeste luceafarul de sari, si alta luceafarul de dimineata."
Bravo, D-le Balteanu, dar stii oare ca onorabilul unchift nu lent
toentai tare in cosmografie, de vreme .ce nu $tiea, ca planta Venus
se arata si ca luceafar de Sara si ca . luceafar de demineata ? Ieata
la ce duce lipsa de cunostinti : fact pe copil sa creada lucruri nea-
devara te in loc sa te put singur pe invatat ca sa te luminezt. Si
Dl. Balteanu a fest revizor scolar 1 Halal de tail 1 Si dupa ce In-
su-si D-sa are numai o spoiealei de cosmografie se apnea de ziee
la pag. 34 ,,...ba Inca unit oameni cari an Invatat putina carte
adica numai o spoela se tern ea parnintul nostru are sa se cioc-
 449
neasca cu cometa si ca o sa ardem tots de vii cu pamint cu tot.
Dar or-cine s'ar gindi eft de putin asupra lucrurilor n'ar avea de
ce sa se teams." De ce nu si-a amintit autoriul nostril de vor-
bele evangheliei : .,Vezi gunoiul din ochiul fratelui tau $i birna
din ochiul tau nu o Chiar $i in bucata citata prea lini$tit
se arata $i prea gluma i se pare intilnirea uner comete cu pamin-
tul. Daca masa cometelor ieste mica (de$i a unora ie destul de
respectabila), dar gazurile ce se afla intr'nsele find arzatoare ors
rele pentru resuflare, intilnirea ar putea sa ne faca, nu patina suparare.
Lasam pentru asta data de-o parte parerile ciudate ce are Dl.
fost revizor in multe alte privinti si sfir$irn, dar in treacat amin-
tim ca in leetiea despra floare am vazut o gresala, anume la pag.
26 colona a doua unde spune ca virful tecei mica si verzi din floa-
rea salcimului se chiarna, pistil, pe eind in adevar se chiama, stil,
iear pistil ieste teaca intreaga
Daunii-zi am vorbit de Dl Belortu, director la o $coala din
Roman $i am aratat lipsa desavix$ita de cultura ce are, acuma din
fericire ne-a cazut in gabs, un fost revizor $colar $i actual director
de peusionat. Credem ca Dl. ministru Sturza, uitind pentru cit-va
cercetarea opiniilor mar mult on mai putin socialists ale profesorilor
din judetul Ilfov, se va ingriji de tescherelele ce poate imfato$4 Dl.
Eniu Balteanu 5i poate $i de gradul de $tiinta ce dovede$te prin
lucrarile-i publicate in Lumina pentru tote" (Se vede ea-0 pa-
streaza monopolul intunerecului numai pentru D-sa $i pentru ai
D-sale.)
Illordax.

I este sau nu Dumnezeu?

(Urm are)
Camille Flammarion lsi arat6 In scurt mersul de-
monstratiei ce a dat pentru existenta lui Dumnezet. Pen-
tru a face pe cetitori s judece mai cu usurint& respun-
sul nostru publicam aice Incheerea 1111 Flammarion.
S6, aratAm pe scurt argumentatiea noastra. Am
dovedit mai IntAiii hotarInd nodul problemei eft studiu
de clpetenie are de stop sA ne Lea a deosebiputerea del
*) Itezi No. 1, 2, 3, 4, 6.,. an. IV ,.Cont."
29
 450

materie, si a aflA daca in naturg materiea Teste stgpina

puterei on din potriva dacg puterea doreneste asupra ma-
teriel. AfirmArile materialilstilor ni s'aii parut chiar de
la Inceput cu desavirsire MA, temeiti $i numal curate
petitil de principiti (sofisme) ware de demaseat.
,;Cercetarea noastrA In privinta rolului puterei In na-
ture a Inceput prin panorama Ingririlor ceresti. Am -vg-
zut cg in Intinderea farg margipi a spatiuluT, lumile se
cirmuesc de lege, de o lege matematecA, $i cg armoniea mi-
scArilor ceresti, rodniciea astrelor, pastrarea fiintelor vietui-
toare pe planete, vieata si frumuseta In univers... se da-
toresc Indeplinirei acestel legi. Materiea inertg ne Orin-
du-ni-se In stare a Intelege si a aplica calcului infinitizmal,
am tras Ineheiere cg regula numerics a organizatiei astro-
nomice se datoreste unul spirit, mai pe sus fArg Indoia-
IA decit al astronomilor earl au descoperit formula ace-
stor legi. Argumentele ce aduu in potriva noastra si -au
ruinat singure copilAriile lor.
Cercetlnd legile ce cirmuesc combinarile chemice,
rolul geometriel si a]gebreT In fenomenele atomelor, pute-
rile ce stApinesc fenomenele lumei neorganice $i regulea-
zA calgtoriile atomelor, armoniea ce aflAm In vibratiile
lumineT ca $i In ale sunetului, $i IntAiea trezire a pute-
rei organise In lumea plantelor, am dovedit cg pe pg.-
mint ca si in ceriii o inteligenta necunoscutg reguleazg
aleAtuirea lumel, Teste mgretiea si frumuseta acestiea.
Acestel hotgrIri a. teoriel adevArate despre raportu-
rile intre putere si materie i-am pus ca epigraf vorba
veche a Pitagorenilor : Numerele cirmuesc lumea.
Apoi pAtrunzInd In ImpArgtiea vietet, ne lovi mai
IntAiti unitatea In care toate fiintele sInt cuprinse. Sub-
stanta fiintelor ne-a parut cg nu Teste a for ci cg trece
neincetat de la una la alta, aierul find mijloeitoriul or-
ganizatieT vitale a planeteT noastre. Resuflarea $i hrg-
nirea ne-au arAtat solid aritatea ce leagg plantele cu ani-
malele. Trupul omplui ni s'a aratat prefAcindu-se ne-In-
cetat. Fenomenul circulatiei materiel a dovedit Ca trebuie
 451

sa fie numai de cit in fie-care fiinta o putere laun-

trica care leste vieata, numal ast-feliti se Int° lege perma-
nenta organismelor. Aceasta putere orgianica nu poate
sa se Impartasasca de cit prin generatie. Aratind cele de
pe urma euceriri ale chemiel organic° am vazut ca si a-
cestea ne Intgrese In .ideea ce ne-am flout despre putere
cind am cercetat rezultatele fiziologiel.
,.ApoI trecind drneolo de vieata de acuma, la Incepu-
tul fiintelor vii pe pamint, spiritualismul ni s'a aratat din
ce In ce mai trebuitoriti si mai adevarat. Am pus fat&
In fats presupunerea veche materialist& a facerel lumel
cu cea not* si am aflat ca nu se deosebesc una de alta
si ca sInt neIndestulatoare. Tot aceasta eercetare ne-a
dus la generatile spontanee, problems Inca nedeslega-
ta. Punctul de capetenie al Intrebarei a fost sa dove-
dim ca dace s'ar organizA materiea insa-si fats de ame-
stee strain, teologiea natural& n'are de temut, si ca pute-
rea diriguitoare leste numal de sit de nevoie chiar si a-
toilet Am mai vazut, peste acestea, ca nu Insi-$1 Imva-
tatil eel de frunte pun teoriile for In pofriva lui D-zeta,
ci niste ucenicl neincercati : Vom credo ea speciile se nasc
prin schimbare din allele on ca slat facute fie-care In de-
osebi ;legea tot domneste. Si cit despre om am vazut ca lo-
cul lui deosebit in natura it datoreste mai putin caractere-
lor anatomise de cit puterei de a cugetA privity In Insusirea
iel de a Innainta si de a rations.
),Acestei cercetari despre vieata paminteasca i-am pus
ca epigraf urma toarea zicere de frunte a lui Aristotel :
Sufletul face si organizaza trupul vietuitoritl.
Dar mai ales In om am aflat lamurit ca puterea
leste fara Indoeala stapina materiel. Cercetind crierii am
nemicit Inchipuirea Inselatoa re ce -si fa° metafizicii can
despretuese laboratoriul si disectiea si cred ca tin natu-
re Intr'o difinitie ; am aratat ce raport este Intro crieri
si intro cugetare, si am spus ca alcatuirea crierilor, for-
ma marimea si greutatea for nu shit far& nisi o Inriu-
rire asupra sufletului. Atunci din fiziologie a iesit ade-
 452

vArul lnriurirei sufletului asupra crierilor. Presupune-

rile ce se fac pentru a asAmalui cugetarea cu o secretiu-
ne a materiel crierilor on en o miscare de nervi, s'aft
aratat cu slAbAcinnile lor. Am vAzut cA sufletul trebue
sA exist°, cercetind pAnA si nebuniea. Geniul a fost pentru
not cea mai InnaltA manifestare a Insusirei de a cugeta.
Personalitatea omeneascrt s'a arittat mai apoi In
toatA puterea lei. Am vazut ca fiintAm In adevAr $i nu
sIntem numai o Insusire schimbAtoare a substantei crie-
rilor. Sufletul ne-a arAtat cu tarie unitatea si personali-
tatea ce-1 earacterizazA. Nepotrivirea Intro aceasta uni-
tate si Intro multiplicitatea miscArilor p6rticelelor materi-
el nervoase, si mai ales nepotrivirea Intro identitatea tier-
manentA a sufletului si Intre schimbarea neodihnitA a par-
ticelelor ce alcAtuese crieril, a nemicit presupunerea ma-
terialista, In desert s'a apArat : am dovedit cA toate ex-
plicarile ce le scoate Innainte sInt nemica fats cu faptele
Insemnate ce constiinta noastra, ne afirma.
In sfirsit pentru e nemici pars in temelie pretentiea
ciudatg, si trista a celor ce spun ca materiea clrmueste pe
om, am discutat Intemeindu-ne pe fa pte si pe pilde, dael.
ieste on nu adevarat ca vrointa si individualitatea ar fi
nurnai nista Inchipuiri, dacA ieste adevarat ca judecata si.'
stiinta atIrnA de la hrana. Exempie istorice de vro-
inti puternice si de caractere tari, de curaj, de statorni-
cie, de Virtute au zdrobit cele din urmA impotriviri ale
materialismului contemporan, si au aratat cA Insusirile
intelectuale si morale nu fac parte din chemie, si ea spi-
ritul locueste intro lume deosebitA de a materiel, mai pe
sus de turburarile si miscArile trecatoare ale lumei fizice.
Sufletul nostru n'a IngAduit ca demnitatea omeneasca, li-
bertatea, principiile sfinte de-pre bine, frumos si drept sa
fie Ingropate In haosul presupunerei materialiste.
Acestel declaratii a drepturilor sufletul i-am pus ca
moto : Sufletul ieste forma trupului, si o cuprinde In act
$i in putintg.
In a patra parte am tras urmArile &esti din cele
 453

spuse si le-am complectat prin ideile noastre asupra me-

nirel lucrurilor si tiintelor. Arn, cintarit gresala si cara-
ghiozlicul celor ce cred cat toate au fost facute pentru om
$i gresala celor sari nu primesc nici un plan In nature.
Legile organizatoare ale vietei, alcatuirea minunat& a or-
ganelor $i a simturilor ne -ati do vedit eh' Teste o pricina, in-
teligenta, a intemeierei vietei pe pamint. Presupunerea
c fiintele vii s'ail format prin lucrarea unei puterl in-
stinctive universale, presupunerea ca speciile se transfor-
m, departe de a nemici ideea despre D-zet creatoriul,
lass, neatins& intelepciunea si puterea lul ! Si. ast-feliti pla-
nul naturei se dadu la iveala, prin alcatuirea flintelor vie-
tuitoare.
Nandi naturel s'a aratat $i mai lamurit prin fapte-
le instinctulul la -animale, si creatiea ni s'a aratat savar-
sit& cu mriretie prin legi cari o lac sa, dureze.
Dar In timp ce D-zeti ni se aratA cu mai mult& ta-
rie, problema general& a menirel lumei ni s'a aratat mai
intinsa si mai infricosata, nemicniciea noastra, fats, cu
dinsa s'a a at pe fata, si ast-feliti fireste scrierea noastra,
ne-a adus la load. de unde am plecat : s& aratam gresa-
la ateismului si a superstitiel religioase.
Oercetarea cauzalitatei a avut ca epigraf titlul scri-
erei fizicului si filosofulul vestit Oersted : Spiritulin nature.
puterea spirituals, ce traeste in esenta lucrurilor si
eirmueste lumea in pantile nemarginit do mici s'a aratat
ast-feliu pe rind in lumea stelelor, in lumea, neorganica,
In lumea plantelor, in lumea fiintelor Insufletite si in
lumea gindirei, Creclem ca, observatoriul cinstit a ca-
ruiea minte nu-i turburata, prin nici un sistem, va fi
%toles In aceasta Insirare a celor mai noun, rezultate ale
stintel contemporane, afirmarea neincetata, ca, puterea dom-
neste asupra materiel, Sintem on desavarsire incredin-
-tati ea D-zeti i s'a imfatosat mai mare si mai carat de
ott on -ce chip simbolic si dogmatic, si ca lumea, realiza-
rea tainica, a unei singure cugetari, i s'a aratat mai ne-
ra&rginit& si mai frumoasa. Universul s'a desvoltat In rea-
 454

litatea-I, ca darea pe fate a unei singure Wei, a until'

singur plan, a unei singui e vointi. De ar putea aceastA
priveliste a vietel vesnice a natures in D -zeu, se IndepAr-
teze din suflete greselele ce samtinti, materialismul in toa-
te partile, si sr), ne int6reascn mintile in iubirea curath,
pentru adevar. De s'ar Otrunde spiriteie noastre din ce
In ce mai mult de frumuseta ce se ara tit in nature, si
sa se sfintasca in bine, Intelegind mai adinc lucrarea dum-
nezeascA, fa' clndu-si idee mai dreapta despre venirea spi-
ritului nostru, cunoscind locul nostru pe prtmint fate cu
totalitatea lucrurilor, stiind In sfirsit, ca rnarirea noastre
sta In a ne innalta necontenit prin clstigarea averitor ne-
pieritoare ale lumei inteligentelor !"
Acuma dupg, ce am pus Inaintea cetitorilor chiar in-
chierea MI C. Flammarion, socot c5, nu ne vor Invinovati
cä ascundem dovezile puternice ce s'ar crede ca acest au-
torit aduce.
S6, cercetam deci spusele acestui apttratoriti al lul
D-zen. Pentru scurtare Inse, dacg la unele din dovezile
Jul vom fi respuns in alth, parte, acuma vom trimete acohi.
Toata inlantuirea de dovezi se intemeeazA la dl. Flam-
marion pe presupunerea ca puterea ieste ce-va deosebit de
materie. Aceasta credinta o primeste autoriul nostru fare
sa-el dea osteneala sa o dovedeasca cum-vA. 0 data ce -si
dA vole a admite ca pe 1Ing6, materie ieste ce-vA neInte-
les numit putere, apoi foarte fir( ste urmeaza sa creadA
si in fiinta unui spirit deosebit do materie pentru a-si ex-
plica fnnomenele psihiee si mai pe urma si intr'un d-zet
care sa clrmueascrt puterile celelalte.
Asupra acestui punct ca In adevar stiinta ne do-
vedeste cum ce puterea, nisi nu exists am vorbit de mul-
te on 5i anume In Ce stim despre lame ? In anul I-ifi
at Contemporanului", In critiea ,introducerei in Metafi-
sicii, a lui V. Conta, In articolul Ieste spiritul ce -v4 de-
osebit de materie ?" In anul al III -lea si in sfirsit chiar
In articulul de fats, ce-vA mai in urm5,. Prin urmare ar
fi de prisos sa repet aice cele spuse.
 455

0 data ce nu leste putere, fire$te ea n'are de uncle

sa, donmeasca peste materie $i toate cele spuse de dl. Flam-
marion remin numai bucatI de literature, une-ori foarte
artistic sense. Fizica contemporanit nu Ingadue de fen
presupunerea ca puterea ar fi ce-va deosebit de materie ;
trebue sa fie tine -va filosof, $i Inch lipsit de cuno$tintl In
ale fizicei, pentru a nu vedea cum toate fenomenele se re-
due la materie In miscare In spatial si cum Inchipuirea ca
slut feliurite orl numal una singura Teste o remasita din
modul de a judeca al selbatecilor.
A dona gre$ala a hal Flammarion Teste chipul citi-
dat cum intelege legea. Mi -se pare lucru de tot usor de
priceput ca legile fizicei, chemieT, astronomiel, etc, nu
slut alta ce-vA de hit formularea chipulul cum se pe-
tree fenomenele In privinta legaturel Intre dInsele, tarieT
etc.. A$a, de pilda, observind ca toti corpil se pot Impar-
ti In particele foarte midi, zic corpii sint divizibili. lest°
aice vre-o lege care stapaneste materiea ? Daca, cercetez
cum cad corplI $i aflu ca spatiile strahatute de un corp
in cadere sint proportionale cu patratul timpului intrebuin-
tat; ce ieste aise alta, ce-va de clt constatarea ea luern-
rile se petree in cutare orl cutare chip ? Metafizicil Inse
au gasit ca legea cirmueste fenomenele, au personificat
legea, au facet di'ntr'insa o putere mai pe sus de mate-
rie $i la urma urmel au *us sa zica despre Dumnezeti
ea Teste legea legilor. Nu s'au multumit cu atita au per-
sonificat $i numerele $i ne spun ea numerele stApithesc
lumea I
Slntem In drept a intreba pe dl. Flammarion sail
pe altii cari se unesc In idol cu d-sa : De ce nu presu-
pun ca legile urmeaza din proprietatile nestramutate ale
materiel ? Mai ales avem acest drept cind $tim ea acea-
eta Teste parerea ce urmeaza &este din cercetarile $tiin-
tifice Ynoderne.
(Va urma). I. Nadejde.
 456

Credin,Cele religioase la Romini.

OrT -ce credinta, on -ce religie, nu le, cum s'ar credo la
intgiea glndire, o fantazie, o aiurare sat o $arlgthenie a
unuiea orT a citor-va oameni. OrT ce religie are o evolu-
tie a cgrei radAcini se pot urmgri pang poste sute de ge-
nera si adesea Te rodul simtirilor, nevoilor, si gindiri-
lor acestora. Pentru a avea o idee dreaptg despre formarea
religiilor, stiinta sociologic g a cercetat credintele si obi-
ceiurile selbatecilor de a-zi, cercetare cu atita mai folositoare
cu eit acestiea nu stet la acela-se nivel intele ctual, cum
am vazut din articolale d rului Letourneau. AO de ex.
Australieniii orT Bojesmanii de abiea, slut cu mintea mai
pe sus de animale, pe cind Eschimosii ore Taitenii sent
cu mult mai innaintati de cit eel di'ntgiii si ne aratg o
stare mijlocie Intre selbatecii primitivl $i intre civilizatii de
a-zi. A mai ajutat la limpezirea acestei chestii si arhe-
ologiea, cgci cercetarea mormintelor din feliurite epoce
cit si desgropgrile idolilor si a altor lucrurt ne aratg cre-
dintele unor popoare ce au trait cu sute de mii anT in-
nainte, credintl can samAng cu ale selbatecilor de a-zi
Pe aceste dout cgi se poate vede inceputul si mersul re-
ligiunilor ce an stgpainit si stgpgnesc fne omenirea.
Dupg cum paleontologiea slujeste la complectarea anato-
mies comparate si pentru a argta, evolutiea formelor animale
si vegetate, tot ast-feliti arheologiea impreung Cu credin-
tele selbatecilor de a-zi ne dg, evolutiea religiilor $i ore-
dintelor.
Dezvoltarea credintelor religioase a lost ce-vg neinlg-
turat pentru mintea omeneasca, dar nu To mai putin drept
c acestea an injugat si Injugg Inca omenirea si cg dacg
la inceput an lost semn de propasire si de covirsire into-
lectualg asupra celorlalte animale, ammo, sent numal o
nenorocire si in mina sarlatanilor o armg puternicg pen-
tru a Linea poporul neluminat injugat vesnic la carul ne-
voiel si al robiei. Pentru a putea combate credintele si
superstitiile religioase trebue sg le cunoastem noT insi-ne.
 457

si ast-feliti vom avea idee despre starea sufleteascg, a

poporului.
Ie lucru anevoios a spline cum s'a iscat la om sim-
tul religiei, dar din observarile citate mai sus tot se poa-
te forma o idee aproape sigurg.
H. Spencer dovedeste ca animalele pot deosebi ceea
ce ieste viu de ceea ce nu leste, si cu atit mai mult o-
mul trebue sg fi putut face aceastg, deosebire. Numai
mai tirziu, cind fantaziea a Inceput a-I fi mai puternicg,
dui a inceput omul a avea cunostintg de lucruri de can
nu-0 putea da samg, adecg, nu le putea explica, numai a-
tuncia a fost tint a-$1 forma niste explicatil Inchipuite
cu totul protivnice realitgtei, dar sari lui i se pgreail re-
ale. Si ieatg cum : Visurile In mare parte ail fost iz-
vorul tuturor reutatilor. Selbatecul dupg o zi piing de
chin In care nu ggseste nemic de vinat, adoarme ; In vis
vede vinaturl nenumgrate, le prinde, se desfatr si se ospg-
teaza, dar la trezire nemic nu-I In jurul lui ; ba mai malt,
foamea, To mai puternicg de cit Innainte. Cu toate ace-
stea .care trebuie sä fie nedumerirea lui dud stie eg a
mincat vinat ? Acela-si lucru se intimplg si la copil, cind
visaza cofeturi sail jucgrii si indatg ce se trezesc Incep
a bojbgi si a plinge cg, nuscine le-a luat bungtgtile. Sel-
batecul visaza, cg a fost la vinat cut arcul on la pascuit
cu undita si cind se desteapth femeea orl eel ce slut pe
lIngg dinsul ii spun cg nu a fost nicgeri ; dar Tel stie cit
a fost, cit a vitzut toate acele lucruri, cit arcul sau topo-
rul a fost cu Tel, toate acestea trebue sit si le explice in-
tr'un fen. Aceste lucruri it Inning a credo cit are In
sine Inca pe un altul.care vede lucrurile ce i se aratit In vis si
Ssf nice : Cind slut treaz dublul sta In mine, fear cind adorn'
plead,. Tot ast-felit si arcul si toporul si vinatul at In Te-
le cite un dublu, care to poate pgrgsi." Umbra pe care o
aft atit fiintele vii cit si celelalte lucruri, II IntAreste $i
mai mult In aceastg explicare $i cu atita, mai mult cu
cit umbra noaptea pgrgseste lucrurile.
Multe fapte dovedesc cit umbrele au jucat rol
 458

Insemnat in Insufletirea lucrurilor din fire. Asta-zi Inch,

poporul erede ca daca until om i se va masura umbra
si dacti masura va fi push In zidit, omul va muri. Vra
sa zica umbra ie luata drept suflet.
Alt fapt, copil cred ca umbra le vie; adese II vezi
infurieti In potriva umbrei, strigind sa fuga, dati cu pi-
eioarele in lea si o alunga sa nu vie dupa dinii, on
daca mincInd on bind privesc umbra striga, sa nu bea
on sa nu minince $i lea.
Observarile facute asupra evolutiel mint' copilu-
NI pot aduce in la un punct lamurirl asupra evoluti-
el mintei omene$ti; dupa cum observarile embriologiel a-
duc lamurirl asupra evolutiei fiintelor.
Si a$A ideea ca fie-care lucru are ce-va asemanatoriii
cu dublul omului incetul cu Incetul se hotareste, se lirn-
pezeste In mintea selbatecului si cu chipul acesta se na-
ste ideea de spirit, de duh ; si leata-1 pe selbatec cum
Insufleteste natura intreaga. Aceasta Insufletire a tutu-
ror lucrurilor din fire se chiama animism.
Ne vom IncercA sa cautam ce urme din aceasta pe-
rioda gasim la Romini ; cad stint Ye ca de $i religiea
nu sta locului si, desi !met, tot se schimb6, lash inse In
darapt multiple de urme. Poporul primeste credintI noun,
dar leapada foarte cu anevoe pe cele vechi. Ca urme
do animism la Romini putem city mai Intaiti povestea
Sf Vineri.
Ie cam asA: 0 femee a fiert carne$I Inspre Vi-
neri. Intr'un 1,1rziti vede ca vine o baba Imbracata In
alb si lmbrobodita, cu $tergariti alb: ierA sf. Miercuri. Cum
lntra. zise femeel sa intoarne toate lucrurile din casa cu
susul In jos. caci alt-felift are sa fie red, ca de va you
sf. Vineri o fierbe de vie. Femeea a rasturnat toate lu-
crurile afara de opaet pe care l'a uitat Pe la miez
de noapte vent sf. Vineri si ceru sa-i deschida usa, fe-
meea nu vol. atunci lea Incepll a chiema toate lucrurile
pe nume : Sal cociorvti, si -mi !deschide- .,Nu pot ca-s
rasturnata," Sai ceaun de-ml deschide", Nu pot ca-s
 459

tutors" si a$A chiema toate lucrurile De rind si toate res-

punsera ca sint intoarse. La urma chiema pe opaet s, -I
deschida, acesta singur remasese neintors, dar rind sari
se resturni1 de pe prichiciul hornulul si se strieg,. A-
tunel Sf. Vineri zise ; .,De -ai facut din capul tau, bun
cap al. avut ; dar de te-a imvatat eine-vA, bine ti-a priit."
De aice se vede, cred, foarte lamurit credinta popo-
rului ca lucrurile slut insufletite de vreme ce la chiema-
rea until spirit mal puternic pot imbla si vorbi. Alta dova-
ca la poporul Romin stilt urme de animism, ieste datul
de pomana. Caci nime nu erode ea va gasi mincarile
hainele sau luminarile ce le dft de pomana, ci duhul a-
cestora. Cit li-I de. Inradacinata credinta to convingi auzind
cu ce foe ItI spun : TOt luminare sa-1.1 dal' de pomana." etc.
On co multamire nu -ti spune unul care a faeut un pod,
on o fintina , c le face A, le aiba pe ceea lume, fireste nu
chiar pe acestea ci numai duhul lor.
Mal ales in poeziile populare gasim exemple din earl
se vede ea poporul crede sat a erezitt lucrurile Insufle-
tite. Patera zice on siguranta cat mai degraba le erode
de cit nu ; c ci alt-felit nu se pot explie4 o multime de
alte fapte. leata cite -va eulegeri 'de cintece populare.
MAICA BATRINA. *)
Dunare, Dunare Si ash graea
Drum fail pulbere Maicuta batrina,
$i far de haugas Cu briul de lina
Trup molt dragalas De ling seina
De-ai fi vorbitoare De par de eamila,
$i 'ndatoritoare Si de l'am vazut
Ieu ea to -asi ruga Nu l'am cunoseut
$i to -asi intreba Dar to sa to duct
De-un Drahiu al min In cola a'apuei
Ce l'am perdut iet La sora mea ceata
Ce aeum se innalta
Ca le mat mare
Mai inneeatoare
$i 'ntuneeatoare
Dunarea privea Poate l'a vazut
ry Trebue sa fi foat drag flu Popular draghiu §i dl. Burada, a auzitdrahiu.
 460
l'a cunoscut Cea ceata
Negureata
Din Gnra 'I graea
$i asa zicea :
Maicnta blitrina
etc.
De aice se vede limpede cg Dunarea To crezutg in-
sufletitg ai chiar cg poate grgi deci, un pas cgtrg antro-
pomorfism, chiar si negura To Insufletitg si Inca, mai pu-
ternicg de (lit DunArea.
BRADUL $1 TEIUL *
Doug lemne mi se certft
Ne Incetat sfadg-si clit4
Teiul
i Bradul.
Bradul la Telt ch privea
Si din gull, asa'l graea :
Teiule, Teiule,
Buturugosule,
Tu frunzosu le,
Mai mare slut let
Peste capul tail
Teiul la Brad privea
Din gura as4 graea ;
Bradule, Bradule,
Tu, Inaltule
Nodurosule

STEJARUL SI CORNUL **
Frate, frate de stejar I Cornule ce nu te 'ndoi
Lasa-ma sa tail un par De-o creangg SA te despoil
Sa-mi fac osie la ear, Sa-ml fac prajina de boi
Fratioare Rominas, Fratioare Romlnas
Voios parul parul da-ti-l'asi Creanga lunga da-ti o asi
. ,
. ,

*) Burada ealittorii in Dobroges.

*) V. Alexandri, poezii populare.
 461

Din poeziile citate se vede cum copacii sint crezutl Insu-

fletiti. De $i acuma aceasth credinta nu le asa de Interne-
eath, sigur Inse ca, a fost mai de demult, de vreme ce
ghsim asemenea urme.
In povesti se spune c zmhul cind vine a cash azvir-
le buzduganul de departe, acesta deschide poarta $i se
pune singur In cuiti. Se mai zice eh le pant de 16sat
spini In gard, chcl vintul Wind se love$te $i se vaith. Ve-
dem Insufletirea fenomenelor atmosferice. De asemenea Iele-
le sint niste vinturi insufletite cari pot lua oameni. Cur-
cubhul Inch, le Insufletit de vreme ce poporul crede ch, se
pleach $i bea app.
Animismul, deli sub formh inconscienth, ie Inca pu-
ternie la poeti. Tel vorbesc cu toate elementele firei ; pe
toate le Inteleg, sail mai bine poetul Insuseste sentimen-
timentul sou firel Intregl. Nu -i mai putin adevarat Ins°
c poetul InfrumusetInd acest animism inconscient cu fan-
taziea-I bogath ne face sa simtim Impreunh cu clin,ul, $i
adese noi, oamenii iubitori de realitate. plingem sail rldem
Impreunh, cu poetul care poate asa de minunat Insufleti
firea. Fantaziea cu care Imbrobode firea Intreagh ne In-
vlue si pe noi, chphtam cum am zice, fantaziea prin
molipsire. $i asa pentru un moment uithm realitatea $i
ne ducem cu dInsul in lumea fantazief. S privim cite-
va poezil de ale lui Eminescu :
CE TE LE GENI CODRULE?
Ce to legeni codrule Daca paserile tree !
Fara ploae fara vint Peste virf de ramurele
Cu crengile la pa mint ? Tree in stoluri rindurele
De ce nu m'asi leganit Ducind gindurile mele
DPCA trece vremea mea. $i norocul mien cu iele.
Ziva scade, noaptea creste $i se due pe rind pe rind
$i frunzisul mi-1 rareste. Zarea lumei 'ntunecind.
Bate vintul frunza 'ndunga Si se due ca dipole
Cintaretii mi-i alunga, Seuturind aripele
Bate vintul di'ntr'o parte Si ma lasa pustiit
Iarna -i ici, vara-i departe Vestejit si amortit
Si de ce sa nu ma pie; Si cu doru-mi singurel
De ma 'ngin nu mai cu tel !
 462

Poetul descrie ash de minunat tinguirea codrului In

cit uitam neinsufletirea acestuiea si mintea ne *le InvAlui-
t6 de jalea ce codrul pare c simte vAzindu-se desbrAcat
de podoaba -T, pArAsit de toti si zbuciumIndu-se numai
cu dorul.
REVEDERE
Codrule, codrutule, Codrule cu rim line,
Ce mai fact dragutule ? Vremea trece vremea vine,
Ca de cind nu ne-am vazut Tu din tinar precum iesti
Multa vreme a trecut, Tot mere') intinere5ti.
Si de rind m'am departat Ce mi-i vremea cind de veacuri
Multa lame am imblat Stele-mi scintee pe lacuri,
Ia. left fac ce fac de malt : Ca de-i vremea rea sail buna,
Rama viscolul ascult Vintu-mi bate, frunza-mt suns
Crengile rup indu-le, Si de-i vremea buna, rea,
Apele astupindu-le Mie-mi curge Dunarea.
Troenind cararile Numai omu-i schimb&torin
Si gonind cintarile. Pe pamint ratacitorie,
Si mat fac ce fac de mult Tear not locului ne tinem
Vara doina mi-o ascult ; Cum am fost ash reminem :
Pe cararea spre izvor Marea si cu riurile
Ce le-am dat'o tuturor, Lumea cu pustiurile,
Umplindu-si cofeile Luna si cu soarele,
Mi-or (Anti) femeile. Codrul cu izvoarele,
Si cu aceasth poezie poetul ne farmacg, uitam reali-
tatea si pAtrunsi de jale privim vieata-ne mirth si me-
reh schimbAtoare, fatA cu natura vesnicA, care deli nu
std locului tot Ins° schimbarea *lei fats cu a noastrA e
nesimtith. Sitntim soarta noastrA ticAloasA fatA cu fatA
mtireata a codrului.
,Nu mai ontu-i schimbatoria pe ptimint ratacitoriii ;
iar not locului ne tinem cum am fost asa reminem :
51 cum putea omul si. nu-si Inchipue natura, Insu-
fletitA, IndatA ce avu mai multA minte si fantazie de oft
celelalte animale ? inchipuiti-vi-1 fat cu natura furioasA,
Privind ceriul care din senin si vesel se preface in negru si
furios ; vintul mink nouril cu furie, parch se fugArese
Intre Tel; fulgerele ImpestritazA ceriul din toate pArtile,
sAgeti luminoase IT tree pe di'nnaintea ochilor, bubuiturl
 463

grozave ii !eau auzul ; copacii se bat Invr kjbitl unul cu

altul on creanga cu creang5, unii slut rAstogolitI la pa-
mint. Apa, cade in siroae, serpuind pe pamint. i in fa(a
unui asemenea tabloti omul asa de mic, asa de nemernic
putea sa 1111-$1 Inchipue elementele Insufletite, puternica
si furioase ?!
(Va, urma) So flea Nddejde.

Kr. Ayrop:M. Gaster. Literatura, point-

lara rontan.a.
In ultimul nurnar al revistel trimestriale ".Romania"
consacrata studiului limbelor i literaturilor romane cetim
urmatoarea critics pe care o traducem in Intregime
In Olanda, Germaniea, Suediea $i Danemarea s'a scris de
multa vreme istoriea amanuntita ale literaturelor populare, Mone
(1838), de Govres (1807), de BaeckstrOm (1845-48) $i Nyerup
(1816) -
Asupra terilor romane nu sera pans mai daunazi decit cartea
lui Ch. Nisard (1854, a 2-a ed., 1864), dar ieata ca Romaniea ne
da doua scrieri prin care putem studied in chipul eel mai com-
plect treptata desvoltare a literature! romine. Ie vorba de scrie-
rea d-lui Hijdan : Ciir(ile poporane ale Rominilor in secolul al
XVI si de sus citata carte a d-lui Gaster.Aste doua scrieri fac
mare cinste agerimei $i eruditiunei autorilor for si sint doveda de-
pre dezvoltarea vietei $tiintifice In tinarul regat. Alultamita oste-
nelelor ilustrului Titu Maiorescu, lumea incepe a se lepadh de gar-
gaunii latinismului $i a se indeletnici cu stiinta fara ginduri ascubse.
Dl. Rijdan a publicat o bogata culegere de scripte populare
din veacu al XVI-lea si al XVII-lea $i le a insotit eu eomentarii
filologice $i literare ; In fruntea aster frumoase publicatii ieste o :
Ochire asupra airfilor poporane, fusemnata din mai multe puncte
de vedere, dar vroind a vorbi alta data despre intreaga lucrare a
d-lui Hijdau fl voin lash de o parte $i ma voia Indeletniel, de a-
sta data, numai cu cartea d-nului Gaster.Ie o scriere de mare in-
teres, trh,tind un subject cu total noit $i scrisa cu cea mai mare
bagare de Barna. Autoriul desfasura Innaintea noastra intreaga li-
teratura a poporului $i ne da pentru fie-care text, ea sa zic a$h,
istoricul, aratindu-ne originea $i $irul traducerelor prin can a
trecut innainte de a se Mimic! in romaneste. Sarcina nu sera u-
 464
F;oara, cad autoriul a trebuit sa rasfoiasPa eu de- amanuntul litera-
ture slava ei greceasca pentru a gasi originalele de pe can s'an
tradus in romaneete ; r i multe din texturile romine sint numa 1
manuscripte, ceea ce a intirzieat ei stavilit cercetarile sale. Cu
toate acestea dl. Gaster a imvins toate greutatile ei a gtiut sail
arate adincele-i cercetari, fara a obosi "etitoriul cu bogata-i erudi-
tie, ascunsa cu modestie in note. (1)
Dl. Ouster ei-a impartit subiectul in trei parts : iiteraturra
estetica (romantics), literature, etica ei literature religioasa. In par-
tea intaiea romanele si zvoanele ; in a doua fabulele, proverbele ei
gicitorile ; ei In a treia legendele, minunile, cintecele de stea ei car-
tile de farmed. Aceast6 clasificatie care de sigur nu ie. fief mai
buns, nici mai rea decit multe altele, ieste uvara, de inteles ei
practica. $i alta ce putem cere unei clasifieatii artificiale,
Literatura estetica :Alexandriea. (p. 7 31) : legenda lui A-
lexandru le mai veche ei mai respindita din cartile poporane ro-
mine ; ierit cunoscuta prin veacul al XVII si pare a ii tradusa din
vr'un text slay, care se trage din PseudoCallisthenes. Vorbind
de Gog ei Magog (p. 30) autoriul ne trimete la Winer ; mai inna-
inte de toate trebuea sa luam in sama cercetarile d-lui A. Graf din
eartea sa Roma nella litteratura del medio evo (II, 507-63).Var-
laam qi basal (p. 32-53) se gase.te in mai multe tradnetii, toa-
te de pe originale slave. Syndipa. (p 54-77) din potriva a fost
tradus din greeeete, dar toate observatiile autoriului (p. 63) asu-
raportului reproductiile europeene intre dinsele, in mare parte
sint cu totul greeite. Ieata ce spune dl. Gaster ; Baza tutu-
.,ror reproductiunilor europee este traductiunea cea evreeasca de pe
la anal 1250. Din aceasta a facut un monah, Dom Iehan, una
.,latineasca, ei Hebers o traductiune francezasub titlul Dolopathos"
(secolul XIV). Din o alta traductiune franceza s'an faeut cele
, alte reproductiuni. (romanele les Sept Sages"...), etc." Cite
afirmari atitea greeell, ne pare ren ca dl. Gaster nu a cunoseut
artieolul d-lui G. Paris (Romania II, 481-503),B,rtoldo (p.
78-91) lei arata prin infiu-§1 numele san origins -i italiana, dar dl.
Gaster crede ea sceasta lucrare nu a venit de a dreptul in Roma-
niea ci a trecut prin o traductie greats populara. Cetesti en ma-
re placere acest capitol, diferitele ehestii privitoare la legenda,
lui Solomon si Morolf sint foarte bine aratate. La p. 89 le vorba
[si la paginele 83, 110] de povestea fetes care trebuie sa se
(1) Cu toate acestea autorial vorbind de sine in precuvintare nu piea
de be in pitcatul modestiei ei zice (p. VII) : Modul nostru de a considers ei
studia literatura populark se deosebqte lntr'un mod fundamental de toate car.
eetfirile analoage fault° In alte limbi." $i cu toate acestea dl. Gaster a urmat
si ,Iel metoda tuturor celor cari se indeletnicesc asta-zicu acelea-eistudff..(117yrop)
 465
imfatiseze "del imbracata uici dezbracata, niei pe jos, nice calare,
etc ; pe linga indicatiile bibliografice ale d-lui Caster asupra fo-
vestilor cari se asamana en aceasta, s'ar putea adaugl Inca mi-
te allele ; voin aminti numai pe : Cerquand, Contes Basques No.
73 ; Bondsen, Svenska folksagor, No, 71 ; Asbjornsen, II No. 8 ;
Revue des langues romanes, III, 402 si Romania. X, 27. Ace-
la-el luera it mat gasim In Sagase ca savirsit de celebrul Viking
Regnar Lodbrog si de Kraka (p. 92, 103), adunatura
de povestlscoase uncle din 0 mie si una de Nopti, altele din o
mie si una de zile si traduse pe la sfirsitul veacului trecut din lim-
ta greaca populara. DL (faster aminteste tot o data de alta colec-
tie -de povesti publicata in 1881 sub titlu : O mie si una de zile"
dar care nu nu are a face, intru nemie, cu Halimaua. Din cele
trei povesti ce cuprinde aceasta colectie, numai una ie de inte-
res mai general, ie traducerea povestei lui Bozo d'Antona. (1)
Ar fi de dorit ca vr'un invatat sa urmeze si sa complecteze frumoa-
sele cercetari ale d-lui Pio Rajna, studiind in parte trecerea poe-
multi! lui Beuve d'Haustone si inriurirea ce a avut asupra literatu-
rilor din veacul de mijloe. Ie unul din cele mat frnmoase subiecte.
Trebuie sa se cerceteze pe de-o parte Sir Bevis §i Bevers Saga (2)
sin din alta parte versiunile italiene si formele orientale cu earl
slat in legatura, povestea rusasca care pate !mita de pe un origi-
nal pule (3) apul povestea evreeasca care dateaza de pe la 1501,
si ie origina probabila a versiunel romanesti. Aveltir si Anadam
(p. 104-113) le traduetica unei cacti populare slave, se trage
din Una din pove$tile euprinse in 0 mie si una de nopri, (ed. Ha-
bicht, XIII, 86).Wenoveva ip. 114-25) le tradusa dea dreptul
din frantuze$te $i nu ie de mare interes ; ne-ar fi usor sit citam
mai multe gresell asset din introduction explieativa a autorittlui.
In coca ce pri% este povestea amintita la p. 125 Fata Ain't mina, tre-
bue sa tineni barna de notele cl -lui E. Cosquitt Romania, X, 550)
si Prato lib, XIII, 156) ; comp. Baeckstrom, III, 108. lliodor
(p. 126-8) le traducerea A etiopicelot." $i nu exista decit in ma-
nuseriptFilerot si Antasa, (p.129-31) ie reproducerea, rotnanulut
grec Erotocritos al lui Vicenzo Cornaro. Dracut si fcmeca (p.
132---37), uu ie alta decit Belphegor al I ta 1111tebiavel.Floarea
Parttri'o (p. 139-59) traducerea tine' eulegert grecesti : 'Ard,os
roiv yuetrniv tiparita in Venetiea la 1 ti75, ie o amestecatura de
maxim, legende, povesti etc, scoase in mare parte, din Physiolo-
(1) Diu Coate romanele cavalcre,ti ale veaculal de mijloc nuns dolai
au strgtAtut in Romiiniea ; Beuve d'Ilaastene ei Ugeru Danezal, ai Inca Ira-
ducerea alai Ain urinA ie non& de tot (18481; com. Gbter p. 1d6.
(2) Pnblieutil de dl. Cederschiold iu TorrusOgur Surlandha.
(8) Comp. Rajna. I Realdi Francia, 1, 114-216 ; Romania, 11, 859 ;
Nyrop Den Old /ranske Belledigtning, '215; Rainba,nd, la Rnssie Npique, 4'29-433.
 466

you yi din Gesta Romunorum. Ne priude care cum mierarea Na-

zind ca dl. Glister vorbeste in acest capitol de traductiuni cu totul
moderne a romanelor franceze ti spaniole : Marmontel, Florian-
Lazarillo Tormes, cari nu all ce cata aci. Din potriva sintem in-
cintati de a cunoaste pe Anton Pann si deosebitele sale cartI po-
pulare. Dl. Gaster ne vesteste ca va publicit in curind asupra a-
cestui autoriu un studiu special in care va examinit cu de-
amanuntul toate chestiile privitoare la Povestea vorbei. (1) Joi
a celorlalte scrieri. De o cain data se margineste a ne aratit doua
din povestile lui : "Planul Simigiulta" care corespunde cu la Pe-
rette" a lui la Fontaine si "Feciorul motenitor" care nu ie alta
de cit o varianta a judecatei lui Solomon. (1) Capitolul se sfir-
seste prin cite -vii observatil foarte drepte asupra Ate.z.etoria la 7'ara-
znoava citata la p. 158 le o varianta a until subiect cunoscut (fi-
natul tuns, femeea Innecata ; la Fontaine, Fablet, III, 16) asupra
caruiea am dat lamuriri in Svenska landstatilaa (II, CV). Tilu Buh-
Oglindci (p. 160-163) le traductiea lui TillEulenspiegel. Na-
stratin Iloyea (p. 164-70), Eulenspigelul turc, ale taruiea nazdra-
vanii Anton Pann le-a cules. In acest capitol si in eel urmatoriti
Cornicea Satelor (p. 170-176), dl. Gaster ne vorbeste despre znoa-
vele romanesti (2) din care multe alt acela-s1 leroa Dedu-Ivan ; fap-
tura caraghioaza, demo tovaras at indianului Paramartha si inlo-
cuit une-ori eu un tigan ; cad in literature ca si in vieata zilnica,
tigahit remin vecinic paciliti, i an in Romania aceea-si faima de
istetime ca Illartegii in Provansa, Snail in Germania si Molboerii in
Danemarka (3) Am fi dorit sa ni se dee deslusiri mai intinse asu-
pra acestei literaturI plina de interes si o culegere mat complecta
de prin colectiile grefi de gasit de cei cari nu locuesc in Roma-
niea. (4) Asupra acestui subject reiniu de facet multime de ter-
cetarl pline de interes i mat cu ;AMA, asupra tiganilor si a rolului
for In folk-lorul romanesc si nu trebuie sa ne marginim ca di.

(1) asupra acestei insgmugtur1 a cuvintulul Vorbd veil obser-

vatiile lnt Slavici, Die .Rumaenen in Ungarn, etc Wien 1881; p. 147.
(1) Vez, pastrind observatiile d-lui E. Picot din editarea cisrteT Mis-
fire du Viet Testament" IV, CXIV.
(2) Voiii aminti In treacgt cg. No. 11 din C'ornicea se gisesce in Bon -
doson Svenska Folksagor, No. 46; Grundtvig Danske Folkeeventy (Khon 1883,
p. 76 ; vez. Asbjornsen. I, 26, Hagen, Gesammtabouteiter, No. XXX, si Romania
X. II (i tordi) No. 21 din aceia-6i colectie corespunde cu Grimm, K. M., No 7;
Straparoli VII, 3 ; Monnier, Contes populaires en Italie, p. 236 Saechetti;
Schimpf and Ernst 614.
(3) Cea mai bung colectie Ye a d -lui Ispirescu, Znoave saw povc ?ti po-
pulare adunate din gura poporulni. editiea a 2-a. Bucuresti, 1879.
(4) Vez. Romania, IX, 139 ; Gaidoz ¢i Sebillot, Blason populaire de la
France, p. VI, es.
 -467 --
Gaster nmnai la pove$ti ; asemenea trebuie sa cercetam proverbele
(1) $i literatura tiganilor scrisa in limba lor. (2).
Partea a doua a cartel se indeletniceste eu literatura morala :
fabule (p. 181-196), proerbe [p. 197 -223], obicitori (p. 224-50).
Dl Gaster a scris con amore aceasta parte a folk-loralui : Cligeta-
rile lui sint drepte si bine spuse $i observatiile tot atit de fe-
'Write pe cit $i de instructive. Si nu am de facet de cit putine ob-
servatil. P 184, nu mai ie lertat nimanui in zitia de a-zi a
vorbi de epopee de animate, in veacul de mijloc, cum face auto-
riul vorbind despre Reineke Fuchs.P. 192. di. Easter vorbeste de
fabula cu membrele si stomahul, asupra &vela trebue luate in sa-
ma observatiile aratate in Revue critique [1.893, I, 39] (3). P. 207
ie vorba de faimosul Cilibi Moise, vestit filosof pupultar, ale caruiea
zicatori sint cunoseute in toata Cara, in treacat voift atrage luarea
aminte asupra editiei foarte bine ce a scos dl. Schwartzfeld, dupe
tiparirea cartel d-lui Gaster (4) $i sfir$ind cu literatura morala
voia spline ca gasim sumedemie de lucruri bune capitol $i cu
deosebire trebuie sa luain in swim tot ce spune autoriul asupra
deosebitelor izvoare ale proverbelor $i asupra formarei lor.
Partea a treia. Literatura religioasa. A ceasta parte le cea
mai intinsa a scrierei (mai bine de 300 de pagini), $i in acela-$1
time cea mai nova si mai plina de interes. Dl. Gaster cerceteaza
mat intaia inriurirea legendelor crestine $i a literatures Bogomili-
lor (1) asupra literature' populare, apol adauge niste observatii
foarte intemeiate asupra eredintilor pagine .remase in cretinism.
(2). Pe urma ne arata in treacitt legenda lui Adam $i Eva, a
lemnului cruel, a lui Cain $i Abel, a NI Melchisedee, a lui A-
braham, .a hit Moise $i a lui Solomon i intinsa-i stiinta intru ale
literatures populace evreesti it Oita pretutindenea sa poata a-
rata originele legendelor $i sa traga paralele earl, punts acum sca-
pasera din vederea imvatatilor din Europa ocidentala. [3]. Cu toate
(1) Hinteseu, Proverbele lionzilnilor. Sibiu. 1877. P. 186.
(2) Costineseu, Probe de limba si literatura Tiganilor din Romania.
Bucureoti, 1878.
[3] V. oi articolul d-lui Prato, publieat acorn in urm'el in : 4rchivio
per 1) pludin delle tradi:ioni popolari IV, 25-40.
lIi Practica si Apropourtle dui Cilibi Moise, vestitul din Para roma-
taus* adunate tisi aranjate dupti ntaterii si precerlate de biografiea lux Cili-
bi Moise de dl. 8wartzfeld. Craiova, 1883, oi ca sa complectam indicatiile bi-
bliografice ale autoriulul, voirt cite, o traductie nemtasea a proverbelor romiinetti:
Sprchwoerter des runactenisaten V olkes. Gesammelt and uebersetzt von E. L.
Vizoly. Pancsova, 1883.
(1). V. articolul d-lui L. Leger din Roumanie contemporaine. Paris.
1874, I, 233.55, of Bijdeii, .Ctivente den Betriint, II, 247. 55., of passim.
(2). V. Meyer, Der A berglaube des blittelalters. Basel, 1B84, p. 113-132
(3) Acorn in until dl. Gaster a tinut la Ateneul din Buenreofi o con-
ferintit foarte de dull asupra acesteI literatur1; vezi Atheneul Roman Con ferinte
publice 1883-1884, IV. Apocrifele in Literatura Rotninti
 - - 468
acestea nu ie tot-deauna in curent cu lucrarile publicate in timpul
din urma In Frantiea si aiurea. Ast-felia eind le vorba de legenda
lui Samir si de iearba fiarelor (p. 326) autoriul s'ar fi putut
folosi de cartes lid F. L. Grundtvig, Loesninystenen (Copenhagd
1878), pentru femeea hi Solomon de articolele it-hri 0 Paris $i
pentru Solomon detronat" de studiul comparativ al d-lni Varn ha-
gen, Ein inclis(hises 31arrcben (Berlin, .1882), etc, etc. Capitolul
urmatoria vorbeste despre legendele privitoare la darimarea Tern-
salimulut si la profetul Ieremiea (p. 34Q - 48) si da lftmuriri de ma-
re interes asupra somnului lui Avimeleh care tinii 5apte-zeci de
an1 ; aceasta variants a snbiectului, foarte respindit, cry fepte ador-
miff, nu sera gunoscuta d-lui Koch care a studiat arum de curind Di,
Siebenschlaefirlegende (Leipzig, 1883) Intenn chip emir nu be
poate mai complect. Mal shit apoi apocrifele despre Hristos, Pi-
lat, Sf. Pal el (349-61), Epistoliea Maisel 1)omnnlui, continind
pogorirea in lead si vedenin, legenda Botninicei si a Vinerei
si minunele sfintolut Sizoe (p. 361 405). Am avea prea
multe de zis daca am intra in arnanuntimi : ne vorn multami
sa spunem ea, toata aeeasta parte a cartel ie foarte instructive si
bogatit in observatii nova. In paginele urmatoare vorbeste de des-
cintece (p. 406-429) di'ntre cari multe se trig, dupa cum arida a-
utoriul, din apoerife. U mare parte din aceste descinteee slut Inca
inedite, Academiea Romina a puhlicat acum in unlit o colee-
tie mica dar plina de interes. (1) Ravasul cu ,Sator Arepo citat
la p. 425 se gaseste in adevar prin toata Europa, dar dl. Gaster,
pare ca nu cunomte interesantele studii ale d-lut Koehler (2) asupra
acestiti subieet. Minune e Maicei Domnului.(p. 430-438) ; din
nenorocire autorill nu ne spune decit putine Meru' asupra acestor
minuet, printre cari se afla lueruri de mutt cunoscute, ea legenda
Mum Teofil ; am fi prea fericitr Baca dl. Vaster ar complecta vre-o-

data indieatiile sale asupra acestei pretioase colectil. Trecem

in grabs peste articolele priv itoare Li Vasile cel net (p. 9.39-444
si Descoperirea &into; Liturghii p 445-4581 ea sit ajungem la
I

cintecele populare. I p. 459 489). Dl. Oaster lasind -de-o

parte, nu stim pentru ce, doinel c si horele se cenpa numai de cin-
tec5 de stew, co'inde si cin'ece batrineM. Aceste din urma a
eaxor selbateca frumuseta o poti admirit in destu], siut fara Boar si
poate partea sea mai interesanta din literatura pcpulara a Romi-
nilor, ai err toate acestea iele nu au fort studiate in de ajuns in

(1). Miintenchin din manuscriyele lai G. Siialesca. Ruportul lue S. Y.

Mariana. Analele acadelnie1 ronnIne. see. II. tom VII. Bueuti, 1.883.
(2). V. Verhandlung der Berliner anihrovolog. Gesellschaft. 1880 p.
14 215, 276; 1881. 35, 85, 131, 162, 301. I. e. Itolhler nu a ennoseut formele
franeeze.Vehl Kristensen &finny ()verb.° fra Jylland p. 382.
 469
Cara lor. An eautat in aste balade urmele zeitatilor romans si
mai qtiti leA ce ? dar of -nu bAtut prea putin eapul sit eerceteze, de
pilda, adevarld texturilor. Cu toate acestea nu le nevoie sa ce-
testi pagini din coleetiPa d-ltri Alexandri pentru ca sa vezi ea ma-
'Tie poet si-a permia indreptari si imbelnal tiri"-,' eari s'ar admi-
te poste din punctul de vedere poetic (si patriotic), dar care mic-
sureaza pentru imvatati foarte mutt valoarea eolectiei. Din feri-
eire, Wei dl. Marian, (1) nisi dl. Pompiliu (2) nu aft urmat acea-
ta tale si in eoleetiile for poti studieh cu deplina incredere aceste
neasemanate poezii eari pot rivalizit, in vole buna, cu romanele
spaniole in originalitate, frumnseta si vigoare.
Ar fi de dorit ca vr'un tinar romin twine pregatit si care nu
s'ar gindi la latinism" sa inseapA a enlege ce mai remine prin
popor din [lees poezii batrinesti : dar nu iP Vreme de pierdut ; cad
lavtarii eei Irma se imputineazir. Dl. Teodorescu a spovadnit in
gura mortei pe unul din acesti batrini tnuhadurl, care, innain-
te de a si da duhul i-a eintat tot ce sties. Nu putem decit ba ne
bucuriim. Prea scurtelP comunie,atii date de dl. Teridorescu asupra
descoperirei sale sint asil de interesante ca -1 rngam din toata ini-
ma, sa nu intirzie publicatiea for intreaga. Cu ajutoriul acestor tex-
turi, cu eele hey va publieit Academiea romina, sub inp,Tijirea d-lui
Jarnik, si en altele eari nadajduim ea se vor mai btringe, se va pu-
tea ineepe studird atit de atragatoriu al tuturor chestiilor privi-
toare la poez!ea epics populara a Rorninilor, dezvoltarea aeestei
poezii, forma si limbs iei, stilul si elementele ce o alcatuiese, si
a poieziilor legemlore, luminind in acela si limp inriurirea popoare-
lor invecinate, [21 Ar fi o lucrare demna de Academiea din Bucu-
resti de a calauzi neeste eercetari, de a face exploatatii regulate
sr metodica prin rleosebite parti ale terel, de a intruni o eoleetie
ea a lid Svend Urundtvig, pentru publicarea texturilor adunate gi
de-a he Intovaritsi en note istorice si filologice.
Dar sa ne intoareem la eartea d-lui Gaster. Ultimele pagini
ce ne mai remin de cercetat contin observatii asupra lrozilor qi a
Vecleiinelor, in felie demisteriuri 5i asupra cartilor de farmed, a

11). Poem populare rumnAne. Ilona vol. Cerniiu(T. 1.873 1.875.

[2). Balade populare routine. Iai?1, 1870.
(1). Oein. Teodorescu, Petiea Crefuld Solcanu MutaritatI Brailei. Pok
In Conferivtele pubeice ale Atheneului din Bucuresd. 1884.
(2). DI, Hijdfiti a Inceput aceste cercetari prin tin st)dinl asupra poeziet
Cucul fi turturica ; autoriul area Inca o data intinsa eruditie, dar metoda
sa nu ne pare nestul de sigura si ne temem ca rezultatele sale nu vor fi de-
stul de Intemeiate. Se t;tie ca, dl. Cratiunescu a publicat, acum vr'o zece
o carte asupra cintecelor nationals ale Rominilor ; carton. In mrisa bine. dar ffi-
rI pretentit stiintifice.
 470
cdr(ilor de prevestire qi de noroc si cartilor de medicina populara.
!spot vine eel din ulna capitol, asupra povestilor populare, in care
autoriul cerceteazg, mai cu Emma, originea kti migratiunea for $i in
care apara eu mulla inaiestrie originala-i teorie, cd o mare parte
din basmele actuale, dacd nu cea mai mare parte, s'au desvoltat
din novele ri povestirl. Teoriea, cu toate ca ie indrazneata, lull pare
bine intemeiatit $i mai cit m'a convins ; dar in Romania no pot
t3it ma intind mai Inuit asupra acestei chestii atit de incurcate,
trebuie sa o las revistelor can se indeletnicesa mai special cu Folk-
bond 1).
DI Gaster a hicut foarte bine ea a adaugat la sfir$itul car-
tei sale o tabla de materie amanuntita, an index al manuscriptelor
intrebuintate $i altul al cartilor citate : acestea fac ea ne putem
folobi mult mai mult de carte, ne u$ureaza cercetarile. Pri'ntre
eartile citate se afla $i Crestomatiea ronadna a d-lui ()taster ; nadaj-
duim ca aceasta 'mare, dup. cit ant vazut'o not insi-ne la Bueu-
restt. foarte bine alcatuita va aparea in curind. Cu aceste doua
publicatii : Crestomatiea $i cartea pe care am Oxaminat'o, tinarul
si ne obositul imvatat a ajutat foarte mult studiarea chestinuilor
privitoare la Romini 1).
Kr. Nyrop

Tot In acest nunitir al Romaniei la pagina 170 gti,-

sim dare de samit de alto dou& publcatil romine :
loan N dejde. Gramatica limbei romane. Fonetica, etimolo-
giea, sinlaxa si istoriea limbei, pentru clasele liceale, dupe Melt-
rile lui Diez, Cipariu, Ilijdan, Lambrior, etc. 1884, Iasi. Popovici,
II 240 p. Aeeasta lucrare. a careia titlu arata bine carac-
tend $i seopul, ne pare vrednica da lauda ; autoriul arata deslusit
$i fara pretentii rezultatele In cari a ajuns pang acuma filologioa
romini Dar autoriul n'a, putut sii scape de ne-ajunsurile ce
intimpina pre vtilgarizOtoriu, ,de lipsurile $i contrazicerile cari sint
Inca in mare citime in cercetarile $i teoriile invatatilor dupa cari
a lucrat ; dar cartea hit le Va da Is iveala si va inlesni indepar-
tarea maltora din iele. Partea istoriea ie scrisa en multa pricepe.
Putem imputii autoriului ea a lasat de-oparte, mai de tot, elemen-
(1). Si Cu aceasta voiti otraffe luarea aminte a folkloristilor asupra in-
setnnatel serierl publieati de dl. S. P. Mariana : Ornitologiea poporand ro-
nainii. Tom I. 11. Cernituff, 1883.
(1). Intefteeastit ncta dl. Nyrop aratii ea s'ati treent numeroase gresell de
tiparin In serierea d -lui hostel-. Inse aceasta nu ne faces:I. ne mierrn, stint cite
e.rentati ci neekjunstirl intimpina eel cc tipare;te ce-va in taro noastra.
 471

till 811LV dill limba romink. Uu neajuns mai usor, da foarte sti-
iteeasta gramaticii nu are de loc.
pftracios, le lipsa tablelor si

Ed. Gruber. Stadia asupra gennial elementelar tatine in

romineqte in comparatie en celelalte limb! romanice, Jassy tipogr.
lucratorilor aSociati, 1884, in-8, 35 p. Acest studio, care nu le
prea adincit, ne die liste folositoare si ne arati in odat&. eft de
multe fenomene din limbele romanice se gftsesc in latina popnlara.
Autoriul nu a ennosent Incrarea D-lui W. Meyer asupra nentrului,
I-ar fi fost de folos.
Iear la pag. 171 vedin asetnenea o reeenzinne de-
spre traduetia franceza a Teorio1 luI Roesler :
A. D. Xenopol, Une enigme historique. Les Boumair.s an
Mogen -Age.. Paris, Leroux 1885, gr. in-8, 238. p. Autorin I
acestel scrieri, lucrata cu mare inaiestrie, a adimat toate dovezile
istorice si filologice pentru a sustinea teza, drag. Rominilor, staru-
intei Latinilor in Cara for de la Traian pans in zilele noastre Cis
that& stiiuta si talentul sAti, dl. Xenopol nu eredem ca si-a ajuns In
scop ; poate vom timer& a-i resonde in unul din numerele viitoare.

ERATA LA No. 4 81 9
La pag. 158 rind. 8. spre noianul in loc de spry not anul.
330 ., 16: Fiera' intinsti, albi mare, in lac de.... alba, mare,
I? 26 Pintre stele in lac de ..,, intre stele.

CORtSPONDENTA
D-1111 Y Ian. Textul poemel in prod s'a pierdut. Vi 'wain tre-
meteii-t din nou.
D-110 Eu Birlad. S'ar Wee publieil en oare-eari indreptgri trimeteti
mai bine altN-eevii.
U -lu! Belortu. Roman. Am prima serisoarea Dv. care nu eupriude de
eft batjoonri si nu respunde de loe la inviuuirile ce vi s'au adue, dovedeti cg
zisele lui Mordax nu sint intemeiate Qi atunel puhlicim elder si ()Arlie ce veti
bine voi a ne adresa.
ltedactiett
BIBLIOGRAFIE
Emil MAX. Arta obstetriealci (fast. I-a in 8, II, 34 p.
pentru medics si student!. Iasi Tipo-litografiea H. Goldner, 1885.
 - - 472
Alex, I. SoN-ro, l'oeme a maxima 1879-48850-1 vol. 93
p. in- 12 ,Bucuresti. Tipo-Lit. Dor. 1'. Olen. 1885,
Li. G. NADEJDE, 1.troducere in .tiintele natarale ti tofiuni
dr cosmo Irafie prelnerate conform programet actuate pentrit clasa
I-a gimnaziala. Ed. 11-11. 1 vol. in-8, XII, 185 p, Iasi. Prop, si
edit. Dim. Jeanie! 1885.
Alex. ODOBESCU. (Bib'. nat. No. 2-3) Basma andtoresc.
1 bros,-16, portret, 41L-16-1. Craiov. Ed. S. Samitea. 1885.
N. P. OUR AN. Principiql naionalittifilor, conferinta tinuta
la 29 Aprilie 1885 (Atoneul din Craiova).-1 bros. in-12, 43 p.
Craiova Tipo-Lit. nut. R. &mite& 1885.
N. BELDIcEANu. Antiehiteitile do la Cucuteni schita arheologi-
Pa, 1 bros. In-12, 9 p o gravura. Iasi-Tipo-Lit. H. Goldner 1885.
A. RosETTI. &tier(' din jonete ti di Etilin. Toni 2. Ed.
II Tom. I (serieri din jurlete) in-8, 1V-208 p.' Bucureset Tipo-
grafia Rotnanul" Carol Goebl. 1885.
Tom. II (scrier1 din Exliu Ed. II in-8, 223 p. Buctiescli.
Tipografia .,Romano]" Carol Goebl. 1885.
Dim. MoFvfm. Norel4 ti legende 1. vol. in-8. 166 p. List
Edit. si .prop. Dim. Daniel. 1885.
Maria DATCULESCU. Dona Uri qi o Dragoste, comedic in
nn act. 1 vol. in-8. 46 p. Ramnieu Sarat. Tip. .,GazPtei Sateann-
Int `. 1684.
Emilia SKR/ESzeVeKi l'eene0 din tieata llomanului in trytat
fi present". Piesa in, patru acte cu cintece. 1 vol. In-8. V--97 p.
Craiova Tipo-Lit. R. Samitca. 1886.
C. DisEscu. Opinianea conferinta tinuta In Atene-
ul Roman. 1 bros. in-12.,.. p, Bucuresti. Ed. lg. 'Minium 1885.
N. XENOPOL. Hatiral, conferinta tinuta In Affirmed Ro-
mM. 1 bros. In-12,,.. p. Bucuresel. Etf. Ig. Haimann, 1885.
N. GAs-rER. Origauf alfabetutui Orkgrufia liomind Con-
ferenta tinuta In Atheneul Roman. 1 bros. InI 2... p. lineuresci
Ed. 1g. Ilahnann.. 1885
G. MAKIANU, Carmen Sylea, conferinta tintit4 Aiheneul
Roman. 1 bros., in-12,... Bucuresci. Ed. Ig. Ilaimann.
Doctor Butcu lsterie qi 1pnctism, conferinta tintita in Athe-
neul Roman bros, in-12,. 57 p. 13neuresci. Ed. Haimann 1885.
11

-.4 6. Bo--