Timp

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare

"Big Ben", marele ceas al Palatului Westminster din Londra, unul dintre cele mai renumite ceasuri din lume.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau

inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Timpul este mersul înainte continuu și nedefinit al existenței și al evenimentelor care

survin într-o succesiune după toate constatările ireversibilă din trecut, prin prezent, spre
viitor.[1][2][3] Timpul este unul din conceptele fundamentale ale fizicii și filosofiei. Este o
măsură a duratei evenimentelor și are diferite înțelesuri în funcție de contextul în care
este definit. În fizică, timpul este o dimensiune a naturii și poate fi văzută ca o măsură a
schimbării. În accepția fizicii clasice, timpul este un continuu. Fizica modernă (mai
precis, teoria mecanicii cuantice) dispută însă această calitate, sugerând că ar exista
doar continuu spațiu-timp. În filosofie, timpul este definit ca un flux neîntrerupt,
ireversibil, care nu poate curge decât într-un singur sens. Este deci un continuu în care
evenimentele se succed de la trecut, prin prezent spre viitor și în cadrul căruia se
desfășoară toate procesele din natură. Definirea cu exactitate a timpului este o sarcină
dificilă, atât în filozofie cât și în știință.

Cuprins

 1Definiția timpului în fizică

o 1.1Timpul în mecanica clasică
o 1.2Timpul în mecanica relativistă
 2Sensul curgerii timpului (săgeata timpului)
 3Măsurarea timpului
o 3.1Unități de măsură
o 3.2Standarde de timp
o 3.3Timpul astronomic
o 3.4Exemple de intervale de timp[5]
  4Istoric
 5Note
 6Vezi și
 7Legături externe

Definiția timpului în fizică[modificare | modificare sursă]

Timpul este o mărime fizică abstractă.
Durata de timp scursă între două evenimente poate fi definită pe baza unei mișcări
uniforme (de exemplu deplasarea luminii între două oglinzi paralele,
rotirea Pământului), sau și pe baza unui fenomen repetitiv (cum ar fi oscilația
unui pendul gravitațional, a unui pendul elastic, a unui circuit LC, etc.). Prin această
metodă se poate defini doar timpul pentru punctul din spațiu în care este plasat
instrumentul de măsură (ceasul). Pentru alte puncte din spațiu este necesar să se
stabilească mai întâi noțiunea de „simultaneitate la distanță” — un criteriu după care să
se poată declara dacă două evenimente ce au loc în puncte diferite din spațiu sunt
simultane sau nu.
Timpul în mecanica clasică[modificare | modificare sursă]
În mecanica clasică se consideră „de la sine înțeles” că simultaneitatea a două
evenimente este o proprietate independentă de observator și că ordinea cronologică și
duratele fenomenelor sunt independente de observator sau experimentator. În acest fel,
mulțimea momentelor de timp este izomorfă cu mulțimea punctelor de pe o dreaptă:

 fiecărui eveniment îi corespunde un punct unic de

pe axa timpului,
 pentru a asocia un număr fiecărui moment de timp
este necesar să fixăm o origine a timpului (un
moment pe care să-l notăm convențional cu „0”) și
să măsurăm durata dintre momentul respectiv și
momentul „0”.
Timpul în mecanica clasică este omogen (se scurge permanent la fel de repede), nu
este influențat de obiectele sau fenomenele ce au loc, și este independent de spațiu.
Timpul în mecanica relativistă[modificare | modificare sursă]
Fizica modernă

Ecuația lui Schrödinger  și  Ecuația Klein–Gordon

Fondatori[arată]
 Concepte[arată]

Ramuri[arată]

Oameni de știință[arată]

Categorii[arată]

 v
 d
 m

În teoria relativității, simultaneitatea, duratele și ordinea cronologică a evenimentelor

depind de observator. Transformările Lorentz stabilesc (în teoria relativității restrânse)
relația dintre duratele fenomenelor așa cum sunt percepute de observatori diferiți, în
funcție de viteza cu care se deplasează aceștia față de fenomenele studiate.
Ca urmare, timpul nu mai există independent de observator. În schimb, se poate
construi un model matematic de spațiu cvadridimensional, numit „spațiu-timp”, astfel că
fiecărui eveniment i se poate asocia un punct din spațiu-timp. Pentru un observator dat,
fiecare punct din spațiu-timp este văzut ca un punct având o anumită poziție în spațiu
față de sistemul de referință al observatorului și un anumit moment în timpul
observatorului. În teoria relativității restrânse, spațiu-timpul este modelat ca spațiu
Minkowski.
Noțiunea absolută (independentă de observator) de ordine cronologică se păstrează
doar în anumite limite. Anume, fiecărui eveniment (fiecărui punct din spațiu-timp) i se
pot asocia:

 un con de lumină viitor, constituit din punctele aflate

la distanță (în spațiu) mai mică sau egală cu timpul
scurs de la evenimentul considerat la acel punct
înmulțit cu viteza luminii în vid; cu alte cuvinte,
mulțimea de puncte în care poate ajunge lumina
emisă în punctul din spațiu-timp corespunzător
evenimentului sau mai târziu;
 precum și un con de lumină trecut, constituit din
punctele aflate la distanță mai mică sau egală cu
timpul scurs de la ele la evenimentul considerat
înmulțit cu viteza luminii în vid.
Conurile de lumină trecut și viitor ale unui punct din spațiu-timp sunt independente de
observator.
Punctele din conul de lumină viitor apar oricărui observator ca fiind ulterioare (în timp)
evenimentului considerat. Punctele din conul de lumină trecut apar oricărui observator
ca fiind anterioare evenimentului considerat. Orice punct aflat în afara conului viitor și a
conului trecut apare față de unii observatori ca fiind anterior evenimentului considerat,
față de alții ca fiind ulterior evenimentului și iarăși față de alții ca fiind simultan cu
evenimentul considerat. Deoarece viteza luminii în vid este cea mai mare viteză de
deplasare a unei acțiuni, rezultă că evenimentele din afara conurilor de lumină ale unui
eveniment nu pot influența (cauzal) și nu pot fi influențate de acel eveniment.
În teoria relativității generalizate, forma spațiu-timpului este influențată de prezența
materiei; ca urmare spațiu-timpul nu este o simplă „scenă” în care se desfășoară
fenomenele fizice, ci este influențat de acestea.

Sensul curgerii timpului (săgeata timpului)

[modificare | modificare sursă]
Există fenomene reversibile, care se desfășoară la fel indiferent de sensul în timp, de
exemplu mișcarea punctelor materiale sub efectul gravitației. Dacă am avea un film cu
mișcarea planetelor în jurul Soarelui și am rula filmul înainte și înapoi, nu am putea să
determinăm care sens este înainte și care înapoi — derularea filmului înapoi nu ar
prezenta fenomene incompatibile cu legile fizicii.
Pe de altă parte, există fenomene ireversibile, în raport cu care timpul „curge” într-un
sens bine determinat, dinspre trecut spre viitor: de exemplu, amestecarea spontană a
două lichide. Dacă am avea un film reprezentând amestecarea unei picături de cerneală
într-un pahar cu apă și am rula filmul înainte și înapoi, am determina ușor sensul corect
— derularea înapoi prezintă fenomene contrare celui de-al doilea principiu al
termodinamicii.
Există cel puțin trei lucruri care definesc un sens al curgerii timpului [4]:

 sensul termodinamic, sensul în care crește entropia

 sensul psihologic, determinat de faptul că ne
amintim trecutul și nu ne amintim viitorul
 sensul cosmologic, cel în care Universul este în
expansiune
Sensul termodinamic și sensul psihologic sunt probabil îndreptate în același sens
deoarece memorarea unei informații în memoria unui calculator, și probabil și în
memoria umană, este un proces în cursul căruia entropia crește.

Măsurarea timpului[modificare | modificare sursă]

Unități de măsură[modificare | modificare sursă]
Unitatea de măsură pentru timp în Sistemul Internațional de Unități de
Măsură este secunda, având simbolul „s”. Ea este definită pe baza proprietăților
atomului de cesiu. Definiția mai veche era făcută pe baza divizării zilei solare medii în
ore, minute și secunde; aceasta s-a utilizat până la apariția ceasurilor atomice, capabile
să pună în evidență neuniformitatea rotației Pământului.
Standarde de timp[modificare | modificare sursă]
Standardele de timp sunt reguli prin care unui moment de timp i se asociază o notație
de tip „dată și oră”. Există:

 timpul terestru (TT), timpul perceput de un

observator aflat pe suprafața geoidului terestru. Este
succesorul timpului efemeridelor, definit însă corect
în cadrul teoriei relativității.
 Geocentric Coordinate Time (TCG)
 Barycentric Coordinate Time (TCB)
 timpul atomic internațional (TAI), materializarea
timpului terestru (TT) realizată prin corelarea unor
ceasuri atomice
 timpul universal coordonat (UTC), definit pe baza
TAI, dar cu o regrupare diferită a secundelor în
minute pentru a-l menține în sincronism cu rotația
Pământului.
Timpul astronomic[modificare | modificare sursă]
În astronomie există câteva noțiuni de „timp”, numite colectiv timp astronomic. Acești
„timpi” sunt definiți ca unghiuri între repere de pe Pământ și repere legate de
alte corpuri cerești. Ei sunt echivalenți cu timpul (fizic) doar în măsura în care viteza de
rotatie a Pământului poate fi considerată constantă. Există:

 timpul sideral, definit ca unghiul orar al punctului

vernal. Este dependent
de longitudinea observatorului considerat
 timpul solar adevărat, definit ca unghiul orar al
Soarelui. Este dependent de observatorul considerat
și curge neuniform în timpul anului (vezi ecuația
timpului).
 timpul solar mijlociu, definit pe baza timpului solar
adevărat dar mediind variațiile din cursul anului
 timpul civil, definit ca timpul solar mediu minus 12
ore (pentru ca ziua să înceapă la miezul nopții, nu la
amiază)
 timpul universal, definit ca timpul civil
al Observatorului din Greenwich.
Exemple de intervale de timp[5][modificare | modificare sursă]
 Vârsta Pământului: 1,3•1017 secunde;
 vârsta Piramidei lui Keops: 1,5•1011 secunde;
 durata medie de viață a unui om: 2•109 secunde;
 durata revoluției Pământului în jurul Soarelui:
3,1•107 secunde = 1 an;
  durata rotației Pământului în jurul axei sale:
8,6•104 secunde = 1 zi;
 timpul de înjumătățire al neutronilor liberi: 700
secunde;
 timpul între două bătăi normale ale inimii: 0,8
secunde;
 perioada notei la a diapazonului: 2,3•10-3 secunde;
 timpul de înjumătățire al miuonilor: 2,2•10-6 secunde;
 perioada tipică de rotație a unei molecule: 1•10-
12
 secunde;
 timpul de înjumătățire a pionilor neutri: 2,2•10-
16
 secunde;
 timpul de trecere a unei particule elementare rapide
printr-un nucleu de dimensiuni medii: 2•10-
23
 secunde.

Istoric[modificare | modificare sursă]
Dintotdeauna timpul a fost un subiect important al filozofiei, artei, poeziei și științei.
Există multe divergențe în legatură cu însemnătatea lui, din acest motiv este dificil de
oferit o definiție a timpului care să nu ducă la controvese. Multe domenii folosesc o
definiție operativă în care unitățile timpului sunt definite. Academicienii au o opinie
diferită în ceea ce privește posibilitatea timpului de a fi măsurat sau incadrat într-un
sistem de măsurare.
Dicționarul Oxford definește timpul ca fiind „procesul indefinit și continuu al existenței
evenimentelor în trecut, prezent și viitor, privit ca o unitate”. O altă definiție de dicționar
standard este „Un continuum nonspațial linear în care evenimentele apar într-o ordine
aparent ireversibilă”.
Măsurarea timpului a ocupat de asemenea savanți și tehnicieni, și a fost o primă
motivație in astronomie. Timpul este de asemenea o problemă de o mare importanță
socială, având valoare economică („timpul înseamna bani”), precum și o valoare
personală datorită timpului limitat din fiecare zi și din viețile noastre. Unitățile timpului au
fost făcute prin acord pentru a cuantifica durata evenimentelor și intervalele dintre ele.
Evenimentele care se produc regulat și obiectele cu mișcare aparent periodică au servit
dintotdeauna ca standard pentru unitățile timpului. Exemple sunt aparenta mișcare a
soarelui pe cer si fazele lunii.

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ „Oxford Dictionaries:Time”. Oxford University
Press. 2011.  Arhivat  din originalul de la 4 iulie 2012. Accesat
în 18 mai 2017. The indefinite continued progress of
existence and events in the past, present, and future
regarded as a whole
2. ^
 o „Webster's New World College
Dictionary”. 2010.  Arhivat  din originalul de la 5
august 2011. Accesat în 9 aprilie
2011.  1.indefinite, unlimited duration in which
things are considered as happening in the past,
present, or future; every moment there has ever
been or ever will be… a system of measuring
duration 2.the period between two events or
during which something exists, happens, or acts;
measured or measurable interval
o „The American Heritage Stedman's Medical
Dictionary”. 2002.  Arhivat  din originalul de la 5
martie 2012. Accesat în  9 aprilie 2011. A
duration or relation of events expressed in terms
of past, present, and future, and measured in
units such as minutes, hours, days, months, or
years.
o „Collins Language.com”. HarperCollins.  2011.
Arhivat din  original  la 2 octombrie 2011.
Accesat în 18 decembrie 2011.  1. The
continuous passage of existence in which events
pass from a state of potentiality in the future,
through the present, to a state of finality in the
past. 2. physics  a quantity measuring duration,
usually with reference to a periodic process such
as the rotation of the earth or the frequency of
electromagnetic radiation emitted from certain
atoms. In classical mechanics, time is absolute
in the sense that the time of an event is
independent of the observer. According to the
theory of relativity it depends on the observer's
frame of reference. Time is considered as a
fourth coordinate required, along with three
spatial coordinates, to specify an event.
o „The American Heritage Science Dictionary
@dictionary.com”.  2002. Arhivat din originalul
de la  5 martie 2012. Accesat în  9 aprilie
2011.  1. A continuous, measurable quantity in
which events occur in a sequence proceeding
from the past through the present to the future.
2a. An interval separating two points of this
quantity; a duration. 2b. A system or reference
frame in which such intervals are measured or
such quantities are calculated.
o „Eric Weisstein's World of Science”.  2007.
Accesat în 9 aprilie 2011.  A quantity used to
specify the order in which events occurred and
measure the amount by which one event
preceded or followed another. In special
relativity, ct (where c is the speed of light and t is
time), plays the role of a fourth dimension.
3. ^ „Time”.  The American Heritage Dictionary of the English
Language (ed. Fourth).  2011. Arhivat din originalul de la  19
iulie 2012.  A nonspatial continuum in which events occur in
apparently irreversible succession from the past through the
present to the future.
4. ^ Stephen W. Hawking. Scurtă istorie a timpului. trad, Ed.
Humanitas, 2001
 5. ^ Halliday, David; Resnick, Robert - Fizică (vol. I), Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1975.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 An
 Deceniu
 Secol
 Mileniu
 An sideral
 Calendar
 Ceas
 Clepsidră
 Lună
 Secundă
 Spațiu
 Termen (drept)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 Data iuliană
 Poveștile Timpului, 15 decembrie 2008, Cecilia
Stroe, Descoperă
 Ce este timpul? Există cu adevărat sau este doar o
iluzie?, scientia.ro
 Socantele mistere ale timpului & Calatoria in timp ,
27 august 2009, Madalina Dragoi, Descoperă
 O chestiune de timp, 15 decembrie 2008, Cecilia
Stroe, Descoperă
 Forum Temporal, 15 decembrie 2008, Descoperă
 Fiinta si timp, 15 decembrie 2008, Daniel
Nicolescu, Descoperă
 Dispare timpul din Univers?, 22 iulie
2010, Descoperă
 Timpul in viziunea populara, 3 iulie 2012, Ernest
Bernea, CrestinOrtodox.ro
 Misterele timpului și secretele percepției noastre
asupra realității, 13 iulie 2012, Marius
Comper, Descoperă
 FOTO Lucrări de artă celebre care marchează
trecerea timpului, 2 ianuarie 2014, Corina
Zorzor, Adevărul
[arată]
 Elementele naturii
[arată]

Timp

7461-7

Categorie: 
 Timp
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
 Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descărcare ca PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
 Wikicitat
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 164
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 4 mai 2021, ora 18:55.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie