Omul și timpul

Realizat: Palega Alexandru, Gr.M2017

1
Conținutul Prezentării:
Noțiuni generale

Începuturile reflecţiei despre timp 

Concepțiile filosofice despre timp

Cugetări proprii
 Noțiuni generale

Conceptul de timp se sustrage

determinărilor filosofice riguroase
întrucât nu are o natură imuabilă.
Surprinderea semnificaţiei acestui
concept se poate desfăşura pe
două paliere comprehensive:
 măsura şi măsurarea timpului
şi a fenomenului său corelativ
(spaţiul) – vorbim în această
perspectivă despre timpul
fizic  reprezentând un
 descrierea modului în care
timpul apare conştiinţei,
existenţei umane, caz în care
vorbim despre timpul uman.
Timpul fizic exprimă Timpul
măsurarea desfășurării  uman constituie
temporale dintre două rezultatul reflexiei
momente. El raţionale şi
este împărțit de meditaţiei asupra
gândirea abstractă în raportului existenţă
segmente egale, – timp – finitudine.
nediferenţiate calitativ,
„număr al mişcărilor”. 
3
 Începuturile reflecţiei despre timp…
Asociați anii cu filosofii:
Recunoașteți filosoful:

 (c.570 î.Hr.)  Pitagora

(429-347 î.Hr.) Platon

(388-322 î.Hr.) Aristotel

(1642-1727) Isaac Newton

(1724-1804) Immanuel Kant 

4
Începuturile reflecţiei despre timp…
Pitagora (c.570 î.Hr.)  Platon (429-347 î.Hr.)
Timpul se situează în
afara kosmos-ului
Nelimitatului
Kosmos-ul îl „inhalează” şi
căruia îi impune limita
Dăinuire veşnică al
timpului
Reducerea lui la număr
(arithmos)
Limitarea aspectului brut
Timpul descinde din ideea
de eternitate şi cer
El este o formă degradată a
eternităţii
Simplă devenire
Mişcare
Transformare
Timpul constituie semnul
finitudinii şi al
permanentei deveniri
Aristotel (388-322
î.Hr.)
Numărul mişcării privitor
la înainte şi după
Timpul nu se va diminua
niciodată
Sfârşitul unui trecut
Un singur timp, dar mai
multe mişcări: mişcarea
este un fel de substrat al
timpului
Timpul este măsura
mişcării
Fiecare clipă este începutul
unui viitor
Isaac Newton (1642-
1727)
Nu timpul şi spaţiul se află
în univers, ci universul este
cuprins în timp.
Timpul este imuabil,
absolut
Formează succesiunea oră,
zi, săptămână
Timpul absolut este diferit
de măsurile sau părţile
mobile
Timpul trebuie măsurat și
este măsurabil, se reduce
finitudinea lui.
Substanță independentă de
lucruri
Immanuel
Kant (1724-1804)
Timpul nu este un obiect
real, ține de constituția
subiectivă a gândirii
noastre
Timpul se termină odată cu
moartea
Desemnează o ordine de
coexistenţă
Timpul desemnează
o ordine de succesiune
Timpul nu deţine o
existenţă reală
5
Concepții filosofice
despre timp
 Concepţia substanţială

Concepţia substanţială presupune existenţa de sine stătătoare,

în afara lucrurilor, de rând cu lucrurile, a spaţiului și timpului.
Din această concepţie ar reieşi că timpul şi spaţiul sunt un fel de
containere în care se desfăşoară evenimentele, se mişcă
lucrurile. Una dintre primele concepţii substanţiale despre spaţiu
şi timp a fost concepţia sistemului atomist a lui Democrit.
Democrit consideră că atomii ca să se poată mişca trebuie să
aibă loc liber, adică spaţiu liber, pe care îl numim vid. Din acest
punct de vedere spaţiul există separat de atomi, adică există în
mod absolut. Ideile lui Democrit au fost continuate de Isaac
Newton şi Rene Descartes. Primul susţine că timpul şi spaţiul
există în mod independent faţă de materie, iar cel de-al doilea
susţine că timpul este o succesiune de momente, independente
unele de altele, iar spaţiul fiind ca cel ce constituie esenţa
proprie a corpurilor, substanţa materială însăşi.
7
 Concepţia relaţională

Concepţia relaţională despre spaţiu şi timp susţine că aceasta nu

au existenţă absolută, că ele reflectă raporturile dintre corpurile
materiale care sunt în mişcare. Astfel, Aristotel susţine că spaţiul
există dependent de corpuri, iar timpul există în legătură cu
mişcarea, fără a se confunda cu ea. Leibnitz va susţine că întinderea
nu este totuna cu substanţa, căci substanţa este una şi indivizibilă,
pe când întinderea este divizibilă la infinit. Pe lângă afirmaţiile
acestea, Hobbes susţine că spaţiul şi timpul nu există în mod
absolut şi că acestea sunt iluzii.
8
 Concepţia subiectivistă

Concepţia subiectivistă Aceasta a fost propusă de către

Immanuel Kant. Conform ideilor lui, atât spaţiul cât şi timpul
sunt forme ale cunoaşterii. El va respinge conceperea
spaţiului şi timpului ca realităţi în sine sau relaţie a corpurilor
şi fenomenelor. Spaţiul este formă a simţului extern, după
care este percepută lumea exterioară, iar timpul, forma
simţului intern, după care se percepe viaţa noastră interioară,
ca succesiune de momente şi stări.
9
 Vorbind ca între
prieteni...
Cugetării proprii...

Pentru tine ce înseamnă timpul?

Este timpul o resursă sau un instrument?
LOREM IPSUM DOLOR SIT AMET, CONSECTETUER ADIPISCING ELIT.9

• Ce ai făcut cu timpul
tău de până acum?
• Nu ai lăsat cumva să
treacă viața pe lângă
tine, amăgindu-te cu
simple „iluzii
pierdute”?
• Te-ai ocupat cu ce
trebuie și te-ai realizat
ca om al destinului,
care, după părerea celor
mai vechi, nu e timpul
industrializat în
ceasornic, ci timpul
trăit cu sufletul, plin de
înțelesuri și de taine
încă nedescoperite?
11
Pentru că a fost doar timpul tău, ți-a aparținut doar ție
și știi că nu se va mai întoarce, îți pui aceste întrebări
și încă multe-multe altele, dar una dintre ele nu te mai
lasă în pace. Să fie omul, care s-a declarat stăpânul
lumii, atât de vulnerabil și să lase să i se știrbească
din măreția puterii și a faimei sale de atoateștiutor, în
stare să rezolve orice problemă, chiar dacă, certându-
se cu mama natură, problemele și le creează, în
primul rând, el? Întrebarea este, bineînțeles, mai mult
retorică și, uitându-ne în jur, atât cât ni se permite,
vedem ceea ce vedem. 12
Altceva e că timpul face banii, pâinea și toate celelalte
necesare vieții. Nu ne rămâne decât să ne înarmăm cu
răbdare, să așteptăm să treacă, evident implicându-ne
și utilizându-l la maxim și după atâtea întrebări pe care
ni le punem în timpuri de restriște, să ne mai punem o
întrebare. Utilizăm oare corect noi acest
instrument...timpul?
13
 Bibliografie:
Manuale:
 Francis E. Peters, Termenii filozofiei greceşti, Editura
Humanitas, Bucureşti, 1997, p. 53-54
 Sir David Ross, Aristotel, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998,
p. 89
 Immanuel Kant, Critica raţiunii pure, Editura IRI, Bucureşti,
1998, p. 73
Site-uri web:
 https://gazetadechisinau.md/2020/03/23/omul-si-timpul-sau/

https://floringeorgepopovici.wordpress.com/2011/08/10/spatiu-si
-timp-abordari-filosofice/
 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/497-500_1.pdf
Imagini:
 Google Chrome

14
Mulțumesc pentru atenție!

Alexandru Palega

+37367528516

alexpalega@gmail.com

Palega Alex