Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Din Iași

Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial

Proiect
Tehnologii de prelucrare prin
deformare plastică la rece 2

Student: Tanurcov Nicolae

Grupa: 4401

An universitar
2021-2022
 Cuprins
Tema proiectului..............................................................................................6
Capitolul 1 Analiza datelor inițiale..................................................................8
1.1 Analiza materialului din care se confecționează piesa (CuZn30)....8
1.2.Analiza desenului de execuție.............................................................9
Capitolul 2 Calcule tehnologice.....................................................................11
2.1 Determinarea diametrului semifabricatului plan...........................11
2.2. Adoptarea tipului de bandă.............................................................12
2.3. Determinarea lățimii benzilor..........................................................12
2.4 Alegerea lățimii benzii din STAS.....................................................12
2.5 Determinarea distanței dintre riglele de ghidare............................13
2.6 Calculul cantității de material pentru volumul de producție dat..14
2.7 Determinarea numărului operațiilor de ambutisare......................14
2.8 Determinarea tipului operațiilor de ambutisare.............................16
2.9 Adoptarea razelor de racordare.......................................................16
2.10 Calculul diametrelor intermediare.................................................17
2.11 Calculul înălțimilor intermediare...................................................18
2.12 Întocmirea fișei tehnologice............................................................19
2.13 Executarea schiței matriței.............................................................20
Capitolul 3.CALCULUL FORȚELOR TEHNOLOGICE ȘI A LUCRULUI
MECANIC.....................................................................................................21
3.1. Calculul forței de ambutisare..........................................................21
3.2. Calculul forței de apăsare pentru reținerea materialului.............21
3.3. Calculul forței de împingere prin placa de ambutisare.................22
3.4. Calculul forței necesare pentru comprimarea dispozitivului de
amortizare.................................................................................................23
3.5. Calculul forței pentru decuparea flanșei și al forței de perforare.
...................................................................................................................23
3.6. Calculul forței totale.........................................................................23
 3.7. Calculul lucrului mecanic la ambutisare........................................24
3.8. Determinarea centrului de presiune a matriței..............................24
Capitolul 4. ADOPTAREA DIMENSIUNILOR ELEMENTELOR
COMPONENTE ALE MATRIȚELOR.........................................................26
4.1.Alegerea materialelor din care se confecționează elementele
componente...............................................................................................26
4.2. Adoptarea dimensiunilor elementelor active.................................27
4.2.1. Adoptarea dimensiunilor plăcii active.....................................27
4.2.2. Dimensionarea poansoanelor pentru ambutisare.......................28
4.2.3. Verificarea plăcii active și a poansoanelor pentru ambutisare. 29
4.2.4. Verificarea plăcii active și a poansoanelor pentru ambutisare. 29
4.2.5. Calculul dimensiunilor părților de lucru a elementelor active
pentru operațiile de ambutisare:............................................................30
4.2.5.1. Stabilirea mărimii jocului între elementele active...............30
4.2.5.2. Stabilirea dimensiunii elementelor active:...........................31
4.2.6. Calculul dimensiunilor părților de lucru a elementelor active
pentru decuparea și perforarea pieselor :.............................................31
4.2.6.1. Stabilirea mărimii jocului între elementele active:..............31
4.2.6.2. Stabilirea dimensiunii elementelor active:...........................31
4.3. Adoptarea dimensiunilor elementelor de reazem și de susținere. 31
4.3.1. Adoptarea dimensiunilor plăcii de bază..................................31
4.3.2. Adoptarea dimensiunilor plăcii superioare (placă de cap)........32
4.3.3. Adoptarea dimensiunilor plăcii port-poanson............................32
4.3.4. Adoptarea dimensiunilor plăcii de presiune...............................32
4.3.5. Adoptarea dimensiunilor plăcii intermediare.............................33
4.4. Adoptarea dimensiunilor elementelor de ghidare.........................33
4.4.1. Adoptarea dimensiunilor plăcii de ghidare.............................33
4.4.2. Adoptarea dimensiunilor coloanelor de ghidare.........................34
4.4.3. Adoptarea dimensiunilor bucșelor de ghidare............................34
 4.5. Adoptarea dimensiunilor elementelor pentru conducerea și
poziționarea semifabricatului în interiorul ștanței...............................35
4.5.1. Adoptarea dimensiunilor riglelor de ghidare..........................35
4.5.2. Adoptarea dimensiunilor poansonului de pas.............................36
4.5.3. Adoptarea formei și dimensiunilor opritorilor...........................36
4.5.4. Adoptarea formei și dimensiunilor căutătorilor.........................37
4.5.5. Adoptarea formei și dimensiunilor ridicărilor de bandă...........37
4.6. Adoptarea dimensiunilor elementelor de asamblare.....................38
4.7. Dimensionarea elementelor de prindere a matriței pe presă........38
4.7.1. Adoptarea dimensiunilor cepului de prindere........................38
4.7.2. Adoptarea dimensiunilor bridelor și a prismelor.......................40
4.8. Identificarea elementelor de apăsare și reținere............................40
4.9. Identificarea elementelor elastice....................................................41
4.10. Identificarea elementelor de desprindere a materialului din zona
activă.........................................................................................................41
4.10.1. Adoptarea dimensiunilor plăcii extractoare..........................41
4.10.2. Adoptarea formei și dimensiunilor extractoarelor...............42
4.10.3. Adoptarea formei și dimensiunilor împingătoarelor............42
Capitolul 5. Realizare desenului de ansamblu a matriței...............................43
Capitolul 6.Alegerea utilajului de presare la rece..........................................43
6.1. Alegerea și verificarea presei...........................................................43
6.1.1. Domeniul de reglaj al cursei berbecului..................................43
6.1.2. Verificarea corelării dimensiunale a matriței cu cele ale
presei.....................................................................................................43
6.2. Indicații privind montarea, exploatarea, întreținerea și verificarea
matriței proiectate....................................................................................44
6.3. Norme specifice de protecția muncii...............................................44
CAPITOLUL 7. Calcule tehnico-economice.................................................45
7.1. Normarea tehnică a lucrărilor.........................................................45
7.1.1. Calculul normei de timp NT .......................................................45
 7.1.2. Calculul normei de producție NP ..................................................45

7.2. Calculul costului unei piese ambutisate..........................................46

7.2.1. Calculul costului materialului necesar unei piese cmat ............46
7.2.2. Calculul costului manoperei necesare realizării unei piese cman
...............................................................................................................46
7.2.3. Calculul costului regiei totale de realizare a unei piese cr ......47
7.2.4. Calculul costului de amortizare a presei ce revine unei piese
cap ...........................................................................................................47

7.2.5. Calculul costului de amortizare a matriței ce revine unei piese

cam ..........................................................................................................47
 Tema proiectului
Conceperea procesului tehnologic și proiectarea matriței pentru executarea
reperului conform desenului de execuție în condițiile producției de serie mare sau
de masă (1 milion de piese pe an).

Date inițiale: (CuZn30)

Df =¿ 30;

d= 15;
g=0,2;
H=30;
d 0 =¿3;

r F =¿2;

r f =¿ 2.
Capitolul 1 Analiza datelor inițiale
1.1 Analiza materialului din care se confecționează piesa (CuZn30)
Proprietăți fizico-mecanice (table, discuri, benzi):
 ρ=8.55 ¿);
 σ =390−450[ MPa];
 E=115[GPa];

Valori standard moale tare

Rm [MPa] 320 670

R p [MPa]
02
<150 320≥

A50 [%] 35 1

HV 60 185

Compozitie chimică

Cu
Pb [%] Al [%] Ni [%] Sn [%] Fe [%] Zn [%]
[%]

0.1
69-71 0.05 max 0.02 max 0.3 max 0.05 max restul
max

Se livrează sub forme de table, tuburi, bare

Dimensiuni de livrare

Firma producătoare
Forma de
Dimensiuni
livrare www.piese- www.metal-nef.ro
industriale.ro/
Table Masa(kg) 3000 -

Lungime 20-1000 -

Grosime Ø15- Ø69 -

Tuburi Masa(kg) - 2000

 Lungime − 600

Grosime - 10≥

Masa(kg) − −

Bare Lungime 3000 -

hexagonale
Diametru H 4 ÷ H 41 -
1.2.Analiza desenului de execuție

a) Verificarea și studiul desenului de execuție privind toleranțe, cote, rugozități după STAS
11111/68.

În urma analizei piesei se constată că:

 Scara nu este precizată, se impune scara 2:1(din motiv că piesa este mică);
 Grosimea este precizată pe desen;
 Piesa nu prezintă dimensiuni tolerate;
 Întrucât piesa se va executa dintr-un semifabricat cu o grosime cunoscută (g=0,2), se poate
considera că numărul vederilor este suficient.
 Nu sunt precizate informații legate de rugozitatea suprafeței.
 Nu este menționată greutatea piesei.

Aria piesei: A p = 4000 (mm¿ ¿2) ¿

Masa piesei (pentru ρ=8,55 g /cm2):m p=3 g.

b) Raze minime de ambutisare.

Grosime material[mm] rp r pl

pâna la 1,00 2 3
Capitolul 2 Calcule tehnologice.
2.1 Determinarea diametrului semifabricatului plan.

Pentru determinarea diametrului semifabricatului plan va fi necesar împărțirea piesei în arii

elementare, conform literaturii de specialitate:

D0 = 1, 13 · √ Σ A i [mm]:

A1−¿aria unui inel;

A2−¿aria unui sfert de inel concav;
A3 −¿aria unui cilindru;
A 4−¿aria unui sfert de inel convex;
A5 −¿aria unui cerc;

π 2 2
1) A1= ( d −d ) , d =Df ,d 1=d+ 2r F
4 2 1 2
π
A1= ( 302− (15+ 2∙ 2 )2 )=423,32961(mm¿¿ 2)¿
4

π
2) A2=
4
( 2 π ∙ d 1 ∙ r F−8 r 2F ) , d 1=d +2 r F
π 2
A2= (2 π ∙19 ∙ 2−8 ∙ 2 )=162,38974( mm¿¿ 2)¿
4
3) A3 =π ∙ d ∙ h , h=H−r F −r f
A3 =π ∙ 15∙ ( 30−2−2 )=1225,22113( mm¿¿ 2)¿
π
4) A 4= ( 2 π ∙ d 1 ∙ r F +8 r f ) , d 1=d−2 r f
2
4

π 2
A 4= (2 π ∙ 11 ∙2+8 ∙ 2 )=133,69839(mm¿ ¿2) ¿
4
π d2 π d2
5) A5 = 1 − 0 , d 1=d−2 r f
4 4
 π ∙112 π ∙ 32
A5 = − =87,96459(mm¿¿ 2)¿
4 4

D0=1,13 √ A1 + A2 + A3 + A 4 + A5

D0=1,13 √ 423,32961+162,38974+ 1225,22113+ 133,69839+ 87,96459=50,94538 [mm2 ¿

2.2. Adoptarea tipului de bandă

2.3. Determinarea lățimii benzilor

Lățimea benzii, fără a se ține seama de toleranță și jocul de siguranță, se va calcula cu ajutorul
relatiilor de mai jos:
B= D '0 +2 a1 [mm]
'
D0 =(1,08...1,1) D 0

B-lățimea benzii;
'
D0 -diametrul semifabricatului plan;

a 1-puntița laterală.

D '0=1,1∙ 50,94538=56,039918 [mm]

B=56,039918 +2∙2=60,039918 [mm]

2.4 Alegerea lățimii benzii din STAS

Lățimea benzii din STAS se va alege pentru lățimea de bandă calculată la subcapitolul anterior.
Se poate face o rotunjire, în plus, a benzii calculate cu cel mult 1 mm.
BSTAS =B+1[mm] ↔ Alegerea benzii din STAS
BSTAS =60,039918+1=61, 039918[mm]

Dimensiuni STAS 290/2-89

10 12 14 15 16 18 20 21 22 24

25 26 28 29 30 32 35 36 40 42

45 46 47 48 50 52 55 56 60 63

65 70 72 75 80 81 85 90 94 95

100 103 105 106 110 115 120 130 135 140

145 150 155 160 180 200 220 240 250 260

270 280 300 320 360 400 450 500 560 -

BSTASadoptat =63[mm]

2.5 Determinarea distanței dintre riglele de ghidare

Distanța dintre rigle de ghidare se va calcula cu ajutorul relației de mai jos:

Dr =B STAS + j [mm]

B-lățimea benzii;
 D r -distanțadintre riglele de ghidare;
j-joc între bandă și riglele de ghidare.

Dr =63+¿1=64 [mm]
2.6 Calculul cantității de material pentru volumul de producție dat

Cantitatea de material se va calcula cu ajutorul relațiilor de mai jos:

a) Se va determina numărul de piese obținut dintr-un colac cu lungimea de 30 000 mm.

30000
N p=¿
P [buc]
*Se va rotunji în minus numărul de piese obținut
P= D0 +b 1 [mm]
P=50,94538+1,5=52,44538[mm]
30000
N p=¿ =572,02369=572[ buc ]
52,44538
b) Se va determina, cu regula de trei simpla, cantitatea totală de material pentru volumul
de 1 000 000 piese.

30000 mm ... ... ... N p[buc]

x mm ... ... ... 1000000 [buc]

30000∙ 1000000
x= 572
=52447552,4 [mm]

2.7 Determinarea numărului operațiilor de ambutisare

Numărul operațiilor de ambutisare se determina cu ajutorul relațiilor:

d
mc = Dc =1,13 √ Σ A3 + A 4 + A5 =42,98 [mm]
Dc

15
mc = =0,349
42,98

gr −¿grosimea relativă;

g 0,2
gr = ∙ 100= ∙ 100=0,46
Dc 42,98

d f 30
= =2
d 15

Tabel 7.5(Braha)

mc0 = 0, 66
 mc <mc0 =¿ piesa se va executadin mai multe operații

Se adopta m1 = mc0 = 0, 66 si se determina d1, cu relatia:

d1 = m1 · D c
d1 = m1 · Dc = 0,66 · 42,98 = 28,36[mm]

d 1=28,36 mm

Se verifica daca diametrul astfel calculat d1 respecta conditia ca sa se traga in cavitatea

placii active cantitatea de material necesara pentru obtinerea piesei cu flansa, cu dimensiunile
flansei prevazute pe desenul de executie, adica daca este indeplinita conditia:
d 1 +2 r ≤ d f +∆ d f

r m 1=0,8 √ ( D 0−d 1 ) g

r m 1=0,8 √( D 0−d 1 ) g=0,8 √ [ 50,94538−28,36 ] ∙ 0,2=1,7[mm]

28,36+2 ∙ 1,7=31,76< 30+2

Tabel 7.3(Braha)

m2=0,78

d 2=m2 ∙ d1 =0,78 ∙28,36=22,12[mm]

Se compară d 2 cu d n, dacă d 2 ≤ dn piesa se poate obține prin două operații

22,12>15, piesa se obține prin 2 sau mai multe operații

m3=0,80

d 3=m3 ∙ d 2=0,80 ∙22,12=17,70 [ mm ]

Se compară d 3 cu d n , dacă d 3 ≤ d n piesa se poate obține prin trei operații

17,70>15, piesa se obține prin 3 sau mai multe operații

m4 =0,82

d 4 =m4 ∙ d 3=0,82 ∙17,70=14,51[mm]

Se compară d 4 cu d n , dacă d 4 ≤ d n piesa se poate obține prin patru operații

14,51<15, piesa se obține prin 4 operații

Coficientii de ambutisare pe operatie alesi, sunt:

m1 = 0, 66 m2 = 0, 78 m3 = 0, 80 m3 = 0, 82
 Pentru acesti coeficienti se verifica obtinerea diametrului piesei prin cele trei
operatii de ambutisare.

d1 = m1 · Dc = 0,66 · 42,98 = 28,36[mm]

d 2=m2 ∙ d1 =0,78 ∙28,36=22,12[mm]

d 3=m3 ∙ d 2=0,80 ∙22,12=17,70 [ mm ]

d 4 =m4 ∙ d 3=0,82 ∙17,70=14,51[mm]

Pentru ca la ultima operatie de ambutisare sa se obtina diametrul piesei, se

majoreaza coeficientul de ambutisare m1 pana la maxim m2.
¿ mc 0,349
m 1 ef = = =0,68
m 2 ∙ m3 ∙ m 4 0,78∙ 0,80 ∙ 0,82

Coeficientii de ambutisare pe operatie vor fi:

m1 = 0, 68 m2 = 0, 78 m3 = 0, 80 m3 = 0, 82
Se face verificarea obtinerii diametrului piesei:

d1 = m1 · Dc = 0,68 · 42,98 = 29,22[mm]

d 2=m2 ∙ d1 =0,78 ∙29,22=22,79[mm]

d 3=m3 ∙ d 2=0,80 ∙22,79=18,23 [ mm ]

d 4 =m4 ∙ d 3=0,82 ∙18,23=15[mm]

2.8 Determinarea tipului operațiilor de ambutisare

Felul operațiilor de ambutisare se alege în funcție de grosimea materialului, atât pentru prima
operație cât și pentru celelalte ce vor urma.

Tabel 7.2(Braha)

g 0,2
gr = ∙ 100= ∙ 100=0,46
Dc 42,98

m1 = 0, 68

m2 = 0, 78

- pentru Op. I, ambutisare cu apasarea si retinerea semifabricatului;

- pentru Op. II÷n, ambutisare fara apasarea si retinerea semifabricatului.
2.9 Adoptarea razelor de racordare
Razele de racordare se adoptă atât pentru placa și poanson cât și pentru prima și următoarele
operații de ambutisare.

Raze de racordare la plăcile de ambutisare, r pl (prima operație)

r pl 1=15 ∙ 0,2=3[mm]

Raze de racordare la plăcile de ambutisare, r pl (următoarele operații)

r pl 2=0,6 ∙ 3=1,8 [mm]

r pl 3=0,6 ∙ 1,8=1,08 [mm]

r pl 4 =0,6 ∙1,08=0,648[mm]

Raze de racordare la poansoanele de ambutisare, r p (prima operație)

r p 1=1,5 ∙ 3=4,5[mm]

Raze de racordare la plăcile de ambutisare, r p (următoarele operații)

d 1−d 2−2 g 29,22−22,79−0,4

r p 2= = =3[mm]
2 2

d 2−d 3−2 g 22,79−18,23−0,4

r p 3= = =2,1[mm]
2 2

d 3−d 4 −2 g 18,23−15−0,4
r p4= = =1,5[mm]
2 2
2.10 Calculul diametrelor intermediare
Diametrele intermediare se calculează ca fiind produsul dintre doua valori, pentru fiecare
operație de ambutisare, cu ajutorul relațiilor de mai jos:

d1 = m1 · Dc = 0,68 · 42,98 = 29,22[mm]

d 2=m2 ∙ d1 =0,78 ∙29,22=22,79[mm]

d 3=m3 ∙ d 2=0,80 ∙22,79=18,23 [ mm ]

d 4 =m4 ∙ d 3=0,82 ∙18,23=15[mm]

2.11 Calculul înălțimilor intermediare

Înălțimile intermediare se calculează pentru fiecare operație de ambutisare, cu ajutorul relațiilor
de mai jos:

Piese cilindrice cu flanșă:

2
D0 d f
h1 =0,25( − +3,44 r p 1 )
m1 d1

h1 =0,25 ( 50,95
−
302
0,68 29,22 )
+3,44 ∙ 4,5 =14,90 [mm ]

2
D0 df
h2 =0,25( − +3,44 r p 2)
m1 ∙ m2 d 2

( )
2
50,95 30
h2 =0,25 − +3,44 ∙ 3 =17,44[mm]
0,68 ∙0,78 22,79
2
D0 df
h3 =0,25( − + 3,44 r p 3)
m 1 ∙ m 2 ∙ m3 d 3

( )
2
50,95 30
h3 =0,25 − +3,44 ∙2,1 =20,39,6 [mm ]
0,68 ∙ 0,78∙ 0,80 18,23

D0 d 2f
h 4=0,25 ( − +3,44 r p 4)
m1 ∙ m2 ∙ m3 ∙ m4 d 4

( )
2
50,95 30
h 4=0,25 − +3,44 ∙ 1,5 =24 [mm]
0,68 ∙ 0,78 ∙ 0,80∙ 0,82 15
2.12 Întocmirea fișei tehnologice
Fișa tehnologică se va completa, după un format standardizat, cu informațiile piesei din desenul
de execuție și a numărului de operații obținut în subcapitolele anterioare.

Denumirea piesei Piesă cu flanșă Schița piesei

Bandă de alamă CuZn30

Denumirea
30000 x BSTAS mm

Grosimea 0,2 mm

σ r=390 ÷ 450 [MPa]

Material

σ c =150÷ 320 [MPa]

Caracteristici
mecanice A5 =35÷ 1 [%]

HV =60 ÷ 185

Denumirea
Schița operației S.D.V.
oper.
Nr.

operației

1 Ambutisare Ștanță succesivă de

succesivă din
bandă decupare-perforare

Perforare

Decupare

Faza 1

Ambutisare
1,2,3
 Faza 2

Perfoare

Decupare

Curățare

2 Debavurare Tobă mare, lentă cu palete

Lustruire

Conform STAS 3160-62 (înlocuit)

3 Control C.T.C
SR ISO 285-0:1999

2.13 Executarea schiței matriței.

Capitolul 3.CALCULUL FORȚELOR TEHNOLOGICE
ȘI A LUCRULUI MECANIC.
3.1. Calculul forței de ambutisare
Numărul forțelor de ambutisare este egal cu numărul operațiilor de ambutisare.

F 1=π ∙ d 1 ∙ g ∙ σ r ∙ k f [N]

F 1=π ∙ 29,22∙ 0,2 ∙ 400 ∙0,37=2717,2[ N ]

F 2=π ∙ d 2 ∙ g ∙ σ r ∙ k f [N]

F 2=π ∙ 22,79 ∙0,2 ∙ 400 ∙ 0,37=2119,2[ N ]

F 3=π ∙ d 3 ∙ g ∙ σ r ∙ k f [N]

F 3=π ∙ 18,23 ∙0,2 ∙ 400 ∙ 0,37=1695,2[ N ]

F 4=π ∙ d 4 ∙ g ∙ σ r ∙ k f [N]

F 4=π ∙15 ∙ 0,2 ∙ 400∙ 0,37=1394,8[ N ]

3.2. Calculul forței de apăsare pentru reținerea materialului.
Numărul forțelor de apăsare pentru reținerea materialului este egal cu numărul operațiilor de
ambutisare.

π
4
2
[ 2
Q1= ∙ D0−( d 1+ 2∙ r pl ) ∙ q[ N ]
1 ]
π
Q1= ∙ [ 50,94 −( 29,22+2 ∙3 ) ] ∙ 1,5=1595,6 [N ]
2 2
4

Q1=( 1,20 … 1,30 ) ∙Q1 [ N ]

'

Q1=1,20 ∙ Q 1=1914,7 [ N ]
'

π 2
[ 2
Q2= ∙ d 1−( d 2+ 2∙ r pl ) ∙ q[ N ]
4 2 ]
π
Q2= ∙ [ 29,22 −( 22,79+2 ∙1,8 ) ] ∙1,5=185,4 [N ]
2 2
4

Q 2=( 1,20 … 1,30 ) ∙Q2 [ N ]

'

Q'2=1,20 ∙ Q2=222,5 [ N ]

π 2
[ 2
Q3= ∙ d 2−( d 3+ 2∙ r pl ) ∙ q[ N ]
4 3 ]
π
Q3= ∙ [ 22,792−( 18,23+2 ∙1,08 )2 ] ∙ 1,5=122[ N ]
4

Q3=( 1,20 … 1,30 ) ∙Q3 [ N ]

'

Q 3=1,20 ∙ Q3=146,4 [ N ]
'

π 2
[ 2
Q4 = ∙ d 3−( d 4 +2∙ r pl ) ∙ q [N ]
4 4 ]
π
Q4 = ∙ [ 18,232− (15+ 2∙ 0,648 )2 ] ∙1,5=78,66[ N ]
4

Q 4 =( 1,20 … 1,30 ) ∙ Q 4 [ N ]
'

Q4 =1,20 ∙Q 4=94,4 [ N ]
'
3.3. Calculul forței de împingere prin placa de ambutisare.
Numărul forțelor de împingere prin placa de ambutisare este egal cu numărul operațiilor de
ambutisare.

F împingere =(1,20...1,30)∙ F 1 [N]

1

F împingere =1,20∙ 2717,2 =3260,6

1 [N]
F împingere =(1,20...1,30)∙ F 2 [N]
2

F împingere =1,20∙ 2119,2

2 =2543 [N]
F împingere =(1,20...1,30)∙ F 3 [N]
3

F împingere =1,20∙ 1695,2 =2034,2

3 [N]
F împingere =(1,20...1,30)∙ F 4 [N]
4

F împingere =1,20∙ 1394,8 =1673,76 [N]

4

3.4. Calculul forței necesare pentru comprimarea dispozitivului de amortizare.

Numărul forțelor necesare pentru comprimarea dispozitivului de amortizare este egal cu
numărul operațiilor de ambutisare.
2
F a =0,1 ∙ F 1 [ daN /mm ]
1

2
F a =0,1 ∙2717,2=271,72[daN /mm ]
1

F a =0,1 ∙ F 2 [daN / mm2 ]

2

F a =0,1 ∙2119,2=211,92[daN /mm2 ]

2

2
F a =0,1 ∙ F 3 [daN / mm ]
3

2
F a =0,1 ∙1695,2=169,52[daN /mm ]
3

F a =0,1 ∙ F 4 [daN /mm2 ]

4

2
F a =0,1 ∙ 1394,48=139,48[daN /mm ]
4
3.5. Calculul forței pentru decuparea flanșei și al forței de perforare.

F decupare =l ∙ g∙ τ [N]
F decupare =l ∙ g∙ τ = π ∙ 30 ∙ 0,2∙ 260 =4900[N]
F perforare =l∙ g ∙ τ [N]
F perforare =l∙ g ∙ τ = π ∙ 3 ∙ 0,2∙ 260=490 [N]

3.6. Calculul forței totale.

Valoarea forței totale este dată de suma forțelor calculate anterior, cu ajutorul relației:
'
F TOTAL=Ftot +Qtot + F imp + Fa + Fd + F p [N ] tot tot

F tot =F1 + F 2+ F 3 + F 4=¿ 2717,2+2119,2+1695,2+1394,48=7926,08 [N]

' ' ' ' '

Qtot =Q1 +Q2 +Q3 +Q4 =1914,7+222,5+146,4+ 94,4=2378[ N ]

F imp =F imp + F imp + Fimp + F imp =3260,6+2543+2034,2+1673,76=9511,56[ N ]

tot 1 2 3 4

F a =F a + F a + F a + F a =271,72+211,92+169,52+139,48=792,64[ N ]
tot 1 2 3 4

F d=4900[ N ]

F p=490 [N ]

F TOTAL=7926,08+2378+9511,56+ 792,64+4900+ 490=25998,28[ N ]

3.7. Calculul lucrului mecanic la ambutisare.

Lucrul mecanic la ambutisare se calculează cu următoarea relație:

FTOT ∙C ∙ h
L= [J ]
1000

25998,28 ∙0,74 ∙ 30
L= =577,2[ J ]
1000

3.8. Determinarea centrului de presiune a matriței.

Centrul de presiune a matriței se calculează cu următoarele relații:
 F 1 x ∙ x 1 + F2 x ∙ x 2 + F 3 x ∙ x 3+ F 4 x ∙ x 4 + F px ∙ x p + F dx ∙ x d
X= [mm]
F 1 x + F 2 x + F 3 x + F 4 x + F px + F dx

F 1 y ∙ y 1+ F 2 y ∙ y 2 + F3 y ∙ y3 + F 4 y ∙ y 4 + F py ∙ y p + F dy ∙ y d
Y= [mm]
F 1 y + F2 y + F 3 y + F 4 y + F py + F dy

d2 d3 d4 d0 d
d1

F1x F2x F3x F4x F px F dx

31,5 F 1 y
F2 y F3 y F4 y F py F dy

14,61 x
67,11
119,61
172,11
224,61

F 1 =2717,2[N]; x 1=¿14,61 [mm];

x
277,11

F 2 =2119,2[N]; x 2=¿ 67,11 [mm];

x

F 3 =1695,2[N]; x 3=¿ 119,61 [mm];

x

F 4 =1394,8 [N]; x 4 =¿ 172,11 [mm];

x

F p =490[N]; x p=¿ 224,61 [mm];

x

F d =4900 [N]; x d =277,11 [mm].

x

2717,2 ∙ 14,61+2119,2 ∙ 67,11+ 1695,2∙ 119,61+1394,8 ∙ 172,11+ 490 ∙224,61+ 4900∙ 277,11
X=
2717,2+ 2119,2+ 1695,2+1394,8+ 490+ 4900

174386467
X= =157 [mm]
1109700

F 1 =2717,2 [N]; y 1=¿ 31,5 [mm];

y

F 2 =2119,2 [N]; y 2=¿ 31,5 [mm];

y

F 3 =1695,2 [N]; y 3=¿ 31,5 [mm];

y

F 4 =1394,8[N]; y 4 =¿ 31,5 [mm];

y
 F p =490 [N]; y p=¿ 31,5 [mm];
y

F d =4900 [N]; y d =31,5 [mm].

y

2717,2 ∙31,5+2119,2 ∙ 31,5+ 1695,2∙ 31,5+1394,8∙ 31,5+ 490∙ 31,5+ 4900∙ 31,5
Y=
2717,2+2119,2+1695,2+1394,8+490+ 4900

63
Y= =31,5 [mm]
2

Capitolul 4. ADOPTAREA DIMENSIUNILOR ELEMENTELOR

COMPONENTE ALE MATRIȚELOR.

4.1.Alegerea materialelor din care se confecționează elementele componente.

Nr Denumirea elementelor Materialul utilizar Tratament termic

crt recomandat

1 Poansoane și plăci de tăiere OSC10 U10 (GOST) călire+revenire la 58-60HRC

C105W1 (DIN)

2 Plăci de ghidare OLC45 C45 (DIN)

3 Coloane și bucșe de ghidare OLC15 C15 (DIN) cementare 0.8-1,2 mm + călire la

56-62HRC

4 Rigle de ghidare OLC45 C45 (DIN)

Jgheaburi de ghidare

5 Poansoane și plăci pentru îndoire OSC10 U10 (GOST) călire+revenire la 58-60 HRC
și pentru ambutisare

6 Știfturi de poziție OLC45 C45 (DIN) călire+revenire la 50-55HRC

7 Poansoane pentru pas OSC10 U10 (GOST) călire+revenire la 58-60HRC

C105W1 (DIN)
 8 Placă de bază OL 37 A570GR36 (AISI)

9 Placă superioară OL42 USt42-1 (DIN)

10 Placă port-poanson OL42 USt42-1 (DIN)

11 Șuruburi OL37 A570GR36 (AISI)

12 Știfturi OLC60 C60 (DIN) călire+revenire la 55-60HRC

13 Poansoane și plăci pentru C15 călire+revenire la 62-64HRC

extrudare și pentru operații de
formare.

14 Inele de reținere OSC8 călire+revenire la 58-60HRC

15 Căutător OSC8 călire+revenire la 58-60HRC

16 Placă de desprindere și eliminare OL42 USt42-1 (DIN)

17 Aruncător OL37 A570GR36 (AISI)

18 Arcuri de compresie RUL 2 călire+revenire la 50-54HRC

19 Arcuri taler Arc 4 călire+revenire la 55-60HRC

4.2. Adoptarea dimensiunilor elementelor active.

4.2.1. Adoptarea dimensiunilor plăcii active.

g-grosimea semifabricatului;
d1
k-coeficient ce ține de rezistența la rupere a materialului;
a-dimensiunea maximă a piesei(lungime);
b-dimensiunea maximă a piesei(lățime);
n pas -numărul de pași prin care se realizează piesa (n pas =2);
h pas -pasul de ambutisare ( D0 +b 1 ¿.
a) Înălțimea plăcii active:

H pa=g+ k ∙ √ D0 +(7 ÷ 10)=0,2+0,8 ∙ √50,95+ 10=15,9[mm] ;

 b) Distanța minimă dintre marginea plăcii și muchia activă:

b 1=H pa=15,9[mm];

c) Lungimea plăcii active;

L pa =n pas ∙h pas +( 2÷ 2,5)∙ h pas =6 ∙ 66,85+2 ∙66,85=534,8[mm];

d) Lățimea minimă a plăcii active:

B pa=D0 +( 2,5÷ 4)∙ H pa=50,95+3,1 ∙15,9=100[ mm];

e) Diametrul găurilor pentru fixarea cu șuruburi și știfturi;

d=12,5[mm];

d 1=d−(1 ÷ 2)=12,5−1=11,5[mm];

f) Distanța minimă între găurile de știft și de șurub;

d+ d 1 12,5+11,5
b 4=0,8 ∙ d + =0,8 ∙12,5+ =22[mm];
2 2

g) Distanța minimă dintre marginile plăcii și găurile de fixare cu șuruburi;

B pa −b
=1,4 ∙ d=17,5 [mm ].
2

4.2.2. Dimensionarea poansoanelor pentru ambutisare.

a) Lungimea poansoanelor pentru ambutisare:

 Lambutisare =H riglă + H pg + H ppp + h1 + ( 15 ÷25 )=¿
1

Lambutisare =H riglă + H pg + H ppp +h2 + ( 15 ÷25 )=¿

2

Lambutisare =H riglă+ H pg + H ppp +h3 + ( 15 ÷ 25 )=¿

3

Lambutisare =H riglă+ H pg + H ppp +h 4 + ( 15÷ 25 )=¿

4

H riglă -înălțimea riglei de conducere;

H pg - înălțimea plăcii de ghidar

H ppp-înălțimea plăcii port-poanson.

b) Stabilirea formei constructive și a modului de fixare;

D1 h

D
Dimesiuni principale ale poansoanelor:
L

4.2.3. Verificarea plăcii active și a poansoanelor pentru ambutisare.

a ¿ Ldecupare =H riglă + H pg + H ppp + ( 15 ÷ 25 )=¿

L perforare =H riglă + H pg + H ppp + H piesa + ( 15÷ 25 ) =¿

b) Stabilirea formei constructive și a modului de fixare;

4.2.4. Verificarea plăcii active și a poansoanelor pentru ambutisare.

a) Verificarea plăcii active:

1) Plăci circulare:

(1− 32∙d∙ d ) ≤ σ
1,5 ∙ F c
σ î= 2 aî ,unde F c=1,3F
H pa 0

Rm 750
σ aî = = =500[ MPa]
c 1,5

Rm −¿rezistența la rupere (pentru OSC10, Rm =750[ MPa] )

c−¿coeficient de siguranță (c=1,5 dacă materialul și condițiile de lucru sunt bine cunoscute )

σ î=
1,5 ∙ 1,3∙ 25998,28
15,9
∙ 1− (
2 ∙ 15
3∙3 )
=467,9 ≤500 [MPa]

2) Plăci dreptunghiulare:

( )
b
3 ∙ Fc a
σ î= ≤ σ aî ,unde F c=1,3F
H 2pa b2
1+ 2
a

3 ∙ 1,3∙ 282614,436 0,64

σ î= ∙ =90,6 ≤ 500[ MPa]
27,225
2
1,416
 b) Verificarea poansoanelor la compresiune(verificarea se va face doar pentru un
singur poanson):
Fc
σ c= ≤ σ ac
A min

1,3 ∙ 25998
σ c= =8,44 [MPa ]
4000

4.2.5. Calculul dimensiunilor părților de lucru a elementelor active pentru

operațiile de ambutisare:

4.2.5.1. Stabilirea mărimii jocului între elementele active

j a=1,1∙ g=1,1∙ 0,2=0,22 [mm]

Toleranțe la execuția poansoanelor și a plăcilor active:

Toleranța de execuție
Grosimea
materialului T pl Tp

0,2 0,02 0,01

4.2.5.2. Stabilirea dimensiunii elementelor active:

a) Ambutisarea pieselor cu precizie medie:

D pl =( D min )+T =( D+ A i )+T =(29,22+0)+0,02 ¿ 29,22+ 0,025[mm];
pl pl

D p= ( D pl − j min )−T =(D+ Ai −2 j a)−T =(30+0−0,44)−0,015=29,56−0,01 [mm]

p p

4.2.6. Calculul dimensiunilor părților de lucru a elementelor active pentru

decuparea și perforarea pieselor :
4.2.6.1. Stabilirea mărimii jocului între elementele active:
j min =0,005 [ mm ] ;

j max =0,020 [ mm ] .
4.2.6.2. Stabilirea dimensiunii elementelor active:
a) Decupare:
+T pl +T pl +0,02 + 0,025
D pl =( D min ) =( D+ A i ) =(29,22+0) ¿ 29,22 [mm] ;
D p= ( D pl − j min )−T =(D+ Ai − j min )−T =(30+ 0−0,005)−0,015=29,995−0,01 [mm]
p p

b) Perforare:
0
d p= ( d max )−T =(d + A s )−T =(30+0,015)−0,01=10,015−0,01 [mm];
p p

+T pl +T pl +0,02 +0,02
d pl =( d p+ j min ) =( d + A s+ j min ) =( 30+0,015+0,005 ) =30,020 [mm]

4.3. Adoptarea dimensiunilor elementelor de reazem și de susținere.

4.3.1. Adoptarea dimensiunilor plăcii de bază.

a) Înălțimea plăcii de bază:

H pb=( 1,3 ÷ 1,5 ) ∙ H pa =1,3 ∙15,9=20,67 [mm ];

b) Lungimea plăcii de bază:

L pb=L pa +(80 ÷ 100)=534,8+85,2=620[mm];

c) Lățimea plăcii de bază:

B pb=B pa=100[mm] ;

d) Dimensiunile orificiilor de evacuare a pieselor și a deșeurilor:

D orificiu =D piesă + ( 2 ÷ 3 )=30+ 2=32[mm] .

4.3.2. Adoptarea dimensiunilor plăcii superioare (placă de cap).

a) Înălțimea plăcii superioare:

H ps =(1,3÷ 1,5)∙ H pa=1,3 ∙ 15,9=20,67 [mm ];

b) Lungimea plăcii superioare:

L ps =L pa +(80 ÷ 100)=534,8+85,2=620[mm];

c) Lățimea plăcii superioare:

B ps =B pa =100[mm].

4.3.3. Adoptarea dimensiunilor plăcii port-poanson.

 a) Înălțimea plăcii port-poanson:
H ppp =( 0,3 ÷ 0,5 ) ∙ H pa=0,5 ∙ 15,9=7,95 [mm ];

b) Lungimea plăcii port-poanson:

L ppp =L pa =534,8[mm];

c) Lățimea plăcii port-poanson:

B ppp =B pa=100[mm].

4.3.4. Adoptarea dimensiunilor plăcii de presiune.

a) Înălțimea plăcii de presiune:

H ppres =( 3÷ 8 )=5[ mm];

b) Lugimea plăcii de presiune:

L ppres=L ppp =534,8 [mm ];

c) Lățimea plăcii de presiune:

B ppres=B ppp =100 [mm ];

4.3.5. Adoptarea dimensiunilor plăcii intermediare.

a) Înălțimea plăcii intermediare:

H pi =(3÷ 8)=5[mm];

b) Lungimea plăcii intermediare:

L pi =L pa=534,8[mm] ;

c) Lățimea plăcii intermediare:

B pi =B pa=100[mm].
4.4. Adoptarea dimensiunilor elementelor de ghidare.
4.4.1. Adoptarea dimensiunilor plăcii de ghidare

a) Înălțimea plăcii de ghidare:

H pg=(0,7 ÷ 0,9)∙ H pa=0.76 ∙15,9=12[mm];

b) Lungimea plăcii de ghidare:

L pg =L pa=534,8 [mm] ;

c) Lățimea plăcii de ghidare:

B pg=B pa=100[mm] .
4.4.2. Adoptarea dimensiunilor coloanelor de ghidare.

8°
l l2 l2

1
d1 d2
d4 d

l1
L

Coloană de ghidare Ø30x200 1080-0127: Codul:0139

0
d(h6)=30(¿−0,013 ) ¿;
L=180 [mm];
l 1=22 [ mm ] ;

l 2=20 [mm ];

l=60 [mm];

d 4 =12[mm];

d 3=24[mm];

d 2=27 [mm];

d 1=30(¿ +0,028
+0,015 )¿.

4.4.3. Adoptarea dimensiunilor bucșelor de ghidare.

1,6 R3

d D
D d2 d1
1 x 45 °

l1
l2
 l
Bucșă de ghidare Ø30x78 1032-0049: Codul: 0048

d(H7)=30(¿ +0,021
0 )¿ [mm];
D=42( ¿+0,059
+0,043 ) ¿ [mm];
d 1=¿ 45 [mm];
d 2=¿ 31 [mm];
l= 78 [mm];
l 1=¿20 [mm];
l 2=¿68 [mm].

l2

4.5. Adoptarea dimensiunilor elementelor pentru conducerea și poziționarea

semifabricatului în interiorul ștanței.

4.5.1. Adoptarea dimensiunilor riglelor de ghidare.

a) Înălțimea riglelor de ghidare:
H rigle =(3 ÷ 5)∙ g=5 ∙ 0,2=1[mm] ;

b) Lungimea riglelor de ghidare:

 Lrigle =L pa+(10 ÷20)=534,8+ 15,2=550[mm];

c) Lățimea riglelor de ghidare:

Brigle =(25 ÷ 40)=30 [mm].

4.5.2. Adoptarea dimensiunilor poansonului de pas.

a) Înălțimea poansonului de pas:

H poanson de pas =H rigla + H pg+ H ppp +(15÷ 25)=[mm];
b) Lungimea poansonului de pas:
L poanson de pas =D0 +b1=50,94 +1,4=52,34[ mm] ;

c) Lățimea poansonului de pas:

B poanson de pas =c=1,5[mm] .

4.5.3. Adoptarea formei și dimensiunilor opritorilor.

Opritor 10x60 1050-0701: Codul: 0702

+0
d(h11)=4 (¿−0,075 )¿ [mm];
L=50 [mm];
4.5.4. Adoptarea formei și dimensiunilor căutătorilor.

Căutător A 5x77 1056-0209: Codul: 0182

d(h9)=3(¿ +0,012
+0,004) ¿ [mm];

L=60 [mm];
L1=¿ 66 [mm];
e=¿ 2 [mm];
l= 12 [mm];
l 1=¿19 [mm];
D=5 [mm];
c=¿1,5 [mm];
D 1=¿ 5,2 [mm].

4.5.5. Adoptarea formei și dimensiunilor ridicărilor de bandă.

 Bulon de ridicat, cu filet 35 1097-8023: Codul: 0022

d=M16;
D=25 [mm];
D 1=¿ 40 [mm];
S=¿30 [mm];
l= 25 [mm];
L=¿ 80 [mm];
f=3 [mm];
d 1=¿ 13 [mm].
c=¿2 [mm].

4.6. Adoptarea dimensiunilor elementelor de asamblare.

Șuruburi cu locaș hexagonal:

d= M10;

D= 16 [mm];

K=10 [mm];

l=80 [mm].

Știfturi cilindrice:

d=8 [mm];

l=30 [mm].

4.7. Dimensionarea elementelor de prindere a matriței pe presă.

4.7.1. Adoptarea dimensiunilor cepului de prindere.

 d1

l 10

d5

l6
l1

d4
d3

Cep de prindere I C 32 x 74

d 1=32 [mm] ;

d 3=60[mm];

d 4 =8 [mm ];

d 5=13 [mm];

l 10=74 [mm];

l 1=13[mm] ;

l 6=9[mm].
4.7.2. Adoptarea dimensiunilor bridelor și a prismelor.

b2 d b1

l2 l3
l1

d h b2 b1 l2 l3 l1 Pentru șuruburi

11 15 12 30 15 30 80 M10

4.8. Identificarea elementelor de apăsare și reținere.

4.9. Identificarea elementelor elastice.

4.10. Identificarea elementelor de desprindere a materialului din zona activă.

4.10.1. Adoptarea dimensiunilor plăcii extractoare.

a) Înălțimea plăcii de ghidare:

H pe =(0,8 ÷ 01)∙ H pa=0.82 ∙15,9=13[mm];

b) Lungimea plăcii de ghidare:

L pe =L pa=534,8[mm];

c) Lățimea plăcii de ghidare:

B pe =B pa =100[mm].
4.10.2. Adoptarea formei și dimensiunilor extractoarelor.

4.10.3. Adoptarea formei și dimensiunilor împingătoarelor.

Capitolul 5. Realizare desenului de ansamblu a matriței.

Pe baza schemei tehnologice adoptate se va realiza desenul de ansamblu al matriței pe un format

standardizat, după cum urmează:

1. Se va realiza la scara de 1:1, iar în funcție de dimensiunile piesei vor fi admise excepții;

2. Desenul de ansamblu va cuprinde o secțiune în planul orizontal obținută prin secționarea ștanței cu
un plan care trece pe deasupra riglelor de conducere, considerând scula în poziție închisă (pachetul mobil la
sfârșitul cursei active);

3. Secțiunea din planul vertical se va obține în urma secționării sculei cu un plan în trepte, ale cărui
urme sunt trasate pe secțiunea din planul orizontal, care să treacă prin cât mai multe din elementele
componente ale ștanței;

4. Se vor trece pe desen: dimensiunile de gabarit ale ștanței, pasul de avans (pasul de ștanțare), distanța
între rigle la intrarea semifabricatului, diametrul cepului și poziția acestuia pe placa superioară;

5. Desenul va conține în mod obligatoriu ajustajele realizate între anumite elemente componente;

6. Deasupra indicatorului se va desena piesa și traseul tehnologic de obținere a acesteia cu fazele din fișa
tehnologică;

7. Vor fi specificate condiții tehnice de montare exploatare și întreținere.

Capitolul 6.Alegerea utilajului de presare la rece.

6.1. Alegerea și verificarea presei.

F total 25998,28
F utilaj= = =34664,37 [N ]
0,75 0,75

6.1.1. Domeniul de reglaj al cursei berbecului.

c min =( 2 ÷2,5 ) ∙ h=2∙ 30=60 [mm]

6.1.2. Verificarea corelării dimensiunale a matriței cu cele ale presei.

H max −5[mm]≥ H m ≥ H min +10[mm]

 160−5[mm]≥140 ≥ 120+10[mm]

6.2. Indicații privind montarea, exploatarea, întreținerea și verificarea matriței

proiectate.

Pentru o întreținere rațională a matriței, este necesar să se respecte următoarele indicații:

-indicații privind montarea matriței pe presa aleasă;

-indicațiile privind reglarea dispozitivului de alimentare automată cu semifabricate;

-indicații privind întreținerea matriței, durabilitatea și recondiționarea părților active și a

celor care sunt supuse uzării intense;

-măsuri de tehnica securității muncii, avute în vedere la proiectare și indicații în acest

sens, legate de exploatearea matriței.

Înainte de utilizarea pe presă, matrița va fi verificată de un maistru care v-a verifica

starea ei și existența tuturor componentelor și dispozitivelor de siguranță.

6.3. Norme specifice de protecția muncii.

 Starea mobilierului din dotare se controlează și se iau măsuri pentru repararea sau
îndepărtarea obiectelor deteriorate care pot produce accidente.
 La punerea sub tensiune a mașinilor unelte se vor respecta, in ordine, următoarele
prevederii:
a) verificarea temperaturii și umidității din laborator;
b) verificarea conectării tabloului de alimentare;
c) punerea sub tensiune a unități centrale, prin acționarea butonului
corespunzător de pe panoul unități centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acționarea butoanelor
corespunzătoare de pe panourile de comandă, în succesiunea indicată în
documentația tehnică a calculatorului.
 Toate organele în mișcare vor avea apărători de protecție pe întreaga lor circumferință.
 Pe tot timpul lucrului muncitorul va purta, obligatoriu, îmbrăcămitea de lucru și de
protecție.
 La încheierea programului de lucru, se vor lua măsuri de deconectare a tablourilor de
alimentare cu tensiune a echipamentelor din laborator.
CAPITOLUL 7. Calcule tehnico-economice.

7.1. Normarea tehnică a lucrărilor.

7.1.1. Calculul normei de timp N T .

T pi 18
NT= +T op +T dl +T îr = +9,26=¿9,26
no 84000

N T −¿norma de timp;

T pî −¿timp de pregătire-încheiere;

n o−¿număr de piese dintr-un lot(luăm la o lună, aproximativ 84000 bucății);

T op −¿timp operativ;

T dl −¿timp de deservire a locului de muncă;

T îr −¿ timp de întreruperi reglementate.

! Suma timpilor T op, T dl, T îr se mai întâlnește sub denumirea de timp unitar și se notează cu T u. !

7.1.2. Calculul normei de producție N P.

480 480
N P= = =51,83 [buc ]
T u 9,26

(
T u=( t b +t a ) 1+
p
100)=T op + K 1=8,1253+1,14=9,26[min]

T op =t a +t b=8 , 122+ 0,0033=8,1253 [min]

T u−¿timp unitar;

t b−¿ timp de bază [min];

t a−¿ timp ajutător [min];

p−¿procentul stabilit între timpul de deservire a locului de muncă T dl și timpul de întreruperi

reglementate T îr ;
T op −¿timp operativ;

K 1−¿ coeficient ce ține seama de timpul de deservire a locului de muncă T dl ți timpul de întreruperi

reglementate T îr .
 kc 1,05
t b= = =0,0033[min]
n ∙ Z 160 ∙ 2

n−¿nr de curse duble pe minut;

t a=0 , 022+1,8+3,0+1,6+ 0,8+0,9=8,122[min]

7.2. Calculul costului unei piese ambutisate.

C=C mat +Cman +C r +C ap+C am=0,24+1,65+5,77+ 0,0038+ 0,082=7,7458(lei /buc)

C mat −¿ costul materialului necesar realizării unei piese (lei/buc);

C man−¿costul manoperei necesar realizării piesei (lei/buc);

C r−¿ costul regiei totale de realizare a unei piese (lei/buc);

C ap−¿costul de amortizare a presei ce revine unei piese (lei/buc);

C as −¿costul de amortizare a matriței ce revine unei piese (lei/buc).

7.2.1. Calculul costului materialului necesar unei piese c mat .

f ∙ g ∙ ρ∙ p 4000 ∙0,2 ∙ 8,5∙ 77,25

c mat = 4
= 4
=0,24 (lei/buc )
10 ∙ K f 10 ∙ 220

f−¿ aria piesei plane din care se scad orificiile (lei/buc);

g−¿grosimea materialului (mm);
ρ−¿masa specifică a materialului (kg /dm 3);
p−¿ costul de amortizare a presei ce revine unei piese (lei/buc);

K f −¿ costul unitar al materialului (lei/kg);

7.2.2. Calculul costului manoperei necesare realizării unei piese c man.

Sp S r T pî 10,70 12,10 18
c man= ∙ Tu+ ∙ = ∙ 9,26+ ∙ =1,65(lei/buc )
60 60 n0 60 60 1000000
 S p−¿retribuția media orară a presatorului;

T u−¿timpul unitar;

Sr −¿retribuția medie orară a reglorului;

T pî −¿timplu de pregătire-încheiere;

n 0−¿numărul de piese din lot, pentru producția în serie.

7.2.3. Calculul costului regiei totale de realizare a unei piese c r .

R 350
c r =Cman ∙ =1,65 ∙ =5,77(lei / buc)
100 100

R−¿regia totală, R=(350…370)%.

7.2.4. Calculul costului de amortizare a presei ce revine unei piese c ap .

V p∙ Ap 41390∙ 4,2
c ap= 4
∙= 4
∙220=0,0038(lei / buc)
n ∙ 10 1000000∙ 10

9,26 ∙1000000
¿ ∙ 100=220[%]
60∙ 307 ∙ 3∙ 8 ∙ 0,95∙ 10

V p−¿valoarea inițială a presei;

A p −¿norma de amortizare a presei;

n−¿programul anual de fabricație;

−¿ gradul de încărcare a presei cu fabricarea programului anual de piese dat,în (%).

7.2.5. Calculul costului de amortizare a matriței ce revine unei piese c am.

k ∙ V s 2∙ 41390
c am= = =0,082(lei/buc )
n 1000000

V s −¿costul ștanței;

n−¿programul anual de fabricație, (buc/an);

k −¿constantă care are valori întregi și ține seama de raportul dintre programul anual de fabricație și
durabilitatea totală a ștanței.
Bibliografie:
1. Tehnologii de ștanțare și matrițare - Îndrumar de proiectare, Autori: V. Braha Gh. Nagîț.
2. Elemente de proiectare a ștanțelor și matrițelor, Autori: M. TEODORESCU.
3. www.piese-industriale.ro/.
4. www.metal-nef.ro.