S.C.

ROM DINAROM SRL LS 02/2005

ZALAU PROCEDURA DE LUCRU IN Pag.
LABORATOR REVIZIA

1. SCOP
1.1. Prezenta procedura a fost intocmita cu scopul de a prezenta toate etapele(pasii) activitatilor
desfasurate in cadrul laboratorului in cursul unui program de lucru de la intrarea in schimb,
la locul de munca si pana la incheierea programului de lucru si parasirea locului de munca.
1.2. Respectand toate etapele prezentei proceduri, se va obtine o credibilitate deosebita in
calitatea rezultatelor obtinute la compozitia chimica determinata.
1.3. Testul pentru determinarea compozitiei chimice are rolul si de a pune in evidenta elementele
componente ale unui material sau produs, care comparate cu valorile date in Norma tehnica
a materialului-produsului, se poate aprecia daca materialul sau produsul este sau nu conform
cu contitiile impuse in Norma tehnica.
1.4. Testul pentru determinarea compozitiei chimice se executa si pentru:
- verificarea calitativa-cantitativa a unor elemente in vederea receptionarii materialului-
produsului
- elucidarea unor greseli tehnologice, cum ar fi :elaborarea diferitelor aliaje sau sudarea
diferitelor aliaje;
- sortarea aliajelor in cazul unor amestecuri;
- rezolvarea unor cazuri de litigii.

2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Prezenta procedura are aplicabilitate doar in laboratorul din S.C. ROM DINAROM SRL.
2.2. Procedura pentru determinarea compozitiei chimice se refera doar la aliajele si metalele ce
au elemental de baza(matricea): fier(toate tipurile-marcile- de fonta si otel); cupru (toate
tipurile-marcile de alama, bronz etc); aluminiu (toate tipurile-marcile de aluminiu si aliajele
sale)
2.3. Prezenta procedura nu poate fi imprumutata, multiplicata si instrainata fara acordul inscris
al conducerii S.C. ROM DINAROM SRL.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA
Testele pentru determinarea compozitiei chimice, in majoritatea cazurilor se executa in
conformitate cu conditiile impuse de Norma tehnica a produsului si de Norma tehnica de executie a
testului.
In Norma tehnica a produsului care poate fi: un standard NI sau CS sunt precizate in general
urmatoarele:
- conditii de prelevare a probei-epruvetei (slifului)
- modul de determinare a compozitiei chimice, inclusiv valorile care trebuie sa fie ,
precum si abaterile admise
- masurile ce trebuie luate pentru evitarea contaminarii probelor-epruvetelor si vicierea
rezultatelor.
 In functie de cele prezentate mai sus, documentatia de referinta se imparte in:
- documentatie de referinta generala
- documentatia de referinta pentru executarea testelor in vederea determinarii compozitiei
chimice
- documentatia de referinta pentru interpretarea rezultatelor

3.1. Documentatia de referinta generala

- Manualul calitatii MC-G al societatii
- Procedurile de sistem
- Manualul calitatii MC-LS
- SREN ISO 9001/2001. Sisteme de management al calitatii.CERINTE
- SREN ISO/CEI 17025. Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si
etalonari
- Ordonanta Guvernului nr.20/1992 privind activitatea metrologica in Romania.
- Ordin al Directoratului General al Biroului Roman de Metrologie Legala nr.20/1998, pentru
aprobarea listei oficiale a mijloacelor de masurare propuse obligatoriu controlului metrologic al
Statului - LO-98.
- Regulamentul de organizare si functionare al societatii
- Regulamentul de ordine interioara al societatii
- Norme de protectia muncii
- Normele de prevenire si stingere a incendiului

3.2. Documentatia de referinta pentru executarea testelor in vederea determinarii compozitiei

chimice
3.2.1. Documentatia de referinta pentru executarea determinarilor de compozitie chimica la aliajele
avand elemental principal (matricea) fierul si care se refera la urmatoarele elemente: C; Si; Mn; P; S;
Cr; Mo; Ni; Al; Co; Cu; Mg; Nb; Ti; V; Pb; Sn; B; Zr; As; W; Ca:
- STAS 1457- Fonte si oteluri- Determinarea continutului de carbon. Metoda spectrala.
- STAS 1459- Fonte si oteluri. Determinarea continutului de sulf. Metoda spectrala.
- STAS 1461- Fonte si oteluri. Determinarea continutului de siliciu. Metoda spectrala.
- STAS 1463- Fonte si oteluri. Determinarea continutului de cupru. Metoda spectrala.
- STAS 2602- Fonte si oteluri. Determinarea continutului de molibden. Metoda spectrala.
- STAS 3419- Fonte si oteluri. Determinarea continutului de cobalt. Metoda spectrala.
- STAS 3420- Fonte si oteluri. Determinarea continutului de wolfram. Metoda spectrala.
- STAS 6747- Fonte si oteluri. Determinarea continutului de titan. Metoda spectrala.
- STAS 6842- Fonte si oteluri. Determinarea continutului de alumuniu. Metoda spectrala.
- STAS 7333- Fonte si oteluri. Determinarea continutului de magneziu. Metoda spectrala.
- STAS 7662- Fonte si oteluri. Determinarea continutului de bor. Metoda spectrala.
- STAS 7732- Fonte si oteluri. Determinarea continutului de niobium. Metoda spectrala
- STAS 8532- Fonte si oteluir. Determinarea continutului de plumb. Metoda spectrala.
- STAS 11259- Indicatii generale pentru efectuarea analizelor chimice.
- STAS 11464- Analiza spectrochimica.
- STAS 11564- Analiza spectrografica in emisie pentru otel rapid.
- STAS 11607- Analiza spectrografica a otelurilor slab si mediu aliate.
- SR EN 2603- 1994 (SREN 24947-1994) –Fonte si oteluri. Determinarea continutului de
Vanadiu. Metoda spectrala.
- SR EN 10184-1994 . Fonte si oteluri. Determinarea continutului de fosfor. Metoda spectrala.
- SR EN 24937- 1994. Fonte si oteluri. Determinarea continutului de crom. Metoda spectrala.
- SR EN 26847-1996. Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru determinarea compozitiei
chimice a metalului depus.
 - SR ISO 14284-1999- Fonte si oteluri. Luarea si pregatirea probelor pentru determinarea
compozitiei chimice.

3.2.2. Documentatia de referinta pentru executarea determinarilor de compozitie chimica la aliajele

avand elemental principal (matricea) cupru, si se refera la urmatoarele elemente:
Cu; Zn; Pb; Sn; P; Mn; Fe; Ni; Si; Mg; Cr; Al; S; As; Be; Ag; Co; Bi; Cd.
- STAS 2960/2- Alame. Determinarea continutului de cupru. Metoda spectrala.
- STAS 2960/3- Aliaje de cupru-zinc. Determinarea continutului de plumb. Metoda spectrala.
- STAS 2960/5- Alame. Determinarea continutului de aluminiu. Metoda spectrala.
- STAS 2960/6- Alame. Determinarea continutului de fier. Metoda spectrala.
- STAS 2960/7- Alame. Determinarea continutului de mangan. Metoda spectrala.
- STAS 2960/8- Alame. Determinarea continutului de nichel. Metoda spectrala.
- STAS 2960/10- Alame. Determinarea continutului de siliciu. Metoda spectrala.
- STAS 2960/12- Alame. Determinarea continutului de zinc. Metoda spectrala.
- STAS 2979- Aliaje de cupru-staniu. Determinarea continutului de staniu. Metoda
spectrala.
- STAS 7662-
- SR ISO 4741-1991. Cupru. Determinarea continutului de fosfor. Metoda spectrala.

3.2.3. Documentatia de referinta pentru executia determinarilor de compozitie chimica la aliajele

avand elemental principal (matricea) aluminiu, referindu-se la urmatoarele elemente: Al; Si; Fe;
Cu; Mn; Mg; Zn; Cr; Ni; Ti; Be; Ca; Li; Pb; Sn; Sr; V; Na; Bi; Zr; B; Ga; Cd; Co sunt:
- SR ISO 796-1996- Aliaje de aluminiu. Determinarea continutului de cupru. Metoda spectrala.
- SR ISO 4193- 1999- Aliaje de aluminiu. Determinarea continutului de crom.metoda spectrala.
- SR ISO 6827- 1998- Aliaje de aluminiu. Determinarea continutului de titan. Metoda spectrala.

3.3. Documentatia de referinta pentru interpretarea rezultatelor.

3.3.1. documentatia de referinte pentru interpretarea rezultatelor pentru aliajele cu elemental
principal (matricea) fier.
3.3.1.1. Oteluri.
- STAS 2700/3- organe de asamblare. Caracteristici mecanice si metode de incercare pentru
suruburi si prezoane.
- STAS 3611- Oteluri aliate pentru scule. Marci si conditii tehnice generale de calitate.
- STAS 6058- Materiale refolosibile feroase pentru retopire.
- STAS 9277. Oteluri turnate in piese pentru armaturi. Marci si conditii tehnice de calitate.
- STAS 11290. Oteluri rezistente la temperaturi ridicate si scazute destinate organelor de
asamblare. Marci si conditii tehnice de calitate.
- STAS 11523- Oteluri refractare si rezistente mecanic la temperaturi ridicate, prelucrate prin
deformare la cald.
- STAS 12404- Otel carbon slab aliat si mediu aliat rezistente la temperaturi ridicate turnate in
piese. Marci si conditii tehnice de calitate.
- SR EN 10250/1- 2002. Piese forjate din otel. Piese forjate destinate constructiei de masini.
Conditii tehnice generale de calitate.
- SR EN 10087-2002. Oteluri pentru automate cu plumb. Marci si conditii tehnice de calitate.
- SR EN 10025-1- Produse laminate la cald din oteluri de constructie nealiate. Conditii tehnice
de livrare.
- SR EN 213-2. Conditii tehnice de livrare pentru piese turnate din otel utilizate la presiune.
Partea aII-a. Marci de otel utilizate la temperatura ambianta si temperaturi ridicate.
 - SR EN 10095-2002. Oteluri refractare si rezistente mecanic la temperaturi ridicate, prelucrate
prin deformare la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate.
- SR EN 10107- 2001. Oteluri electrotehnice cu orientate.
- SR EN 10083-1. Oteluri pentru calire si revenire. Partea I. conditii tehnice de livrare pentru
oteluri speciale.
- SR EN 10283-1999. Otel inox turnat in piese. Marci si conditii tehnice generale de calitate.
- SR EN 10295-2003. Otel aliat refractar si anticoroziv turnat in piese. Marci si conditii tehnice
generale de calitate.
- SR EN ISO 683/7-2002. Otel pentru rulmenti. Marci si conditii tehnice de calitate.
- SREN ISO 4957-2000. Otel carbon pentru scule. Marci si conditii tehnice generale de calitate.
- SR ISO 9477-1994. Otel slab aliat turnat in piese. Marci si conditii tehnice generale de
calitate.
- NI 35/06.06.2005. Otel inalt aliat si refractar pentru lineale. Compozitia chimica.

3.3.1.2. Electrozi de sudura pentru sudarea otelului.

- STAS 1125/2- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab
aliate. Tipuri si conditii tehnice de calitate.
- STAS 1125/4- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor termorezistente.
Tipuri si conditii tehnice de calitate.
- STAS 1125/5- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor inoxidabile.
Tipuri si conditii tehnice de calitate.
- STAS 1125/6- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru incarcare prin sudare. Tipuri si
conditii tehnice de ciliate.

3.3.1.3. Fonte.
- SR EN 1561- Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar.
- SR EN 1562- 1999. Turnatorie. Fonta maleabila.
- SR EN 1563-1999. Turnatorie. Fonta cu grafit nodular. Clasificare
- SR EN 10001-1993. Fonte brute. Conditii generale de calitate.
- SR EN 13835-2003. Fonta austenitica.
- SR ISO 2892-1994. Fonta austenitica turnata in piese. Marci si conditii tehnice generale de
calitate.
- SR 12592. Fonte de inalta puritate pentru turnatorie.

3.3.1.4. Electrozi pentru sudarea fontei.

- STAS 7242- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea fontei. Tipuri si conditii
tehnice de calitate.

3.3.2. Documentatia de referinta pentru interpretarea rezultatelor pentru aliajele cu elementul

principal (matricea) cuprul:
3.3.2.1. Aliaje cupru-zinc.
- STAS 95- Aliaje cupru-zinc deformabile. Marci
- STAS 199/1. Aliaje cupru-zinc turnat in blocuri.
- SR EN 12163-2002. Bare rotunde din aliaje de cupru-zinc. Conditii tehnice de calitate.
- SR EN 12167-2002. Bare dreptunghiulare din aliaje de cupru-zinc. Conditii tehnice de
calitate.
- SR ISO 1652-2000. Table si aliaje de cupru-zinc. Conditii tehnice de calitate.
- SR ISO 1652(SR EN 1652)-2000. Placi din aliaje de cupru-zinc. Conditii tehnice de calitate.
3.3.2.2. Aliaje de cupru-staniu..
- STAS 197/1. Aliajede cupru-staniu turnate in blocuri.
- SR EN 1652-2000. Table si benzi din aliaje de cupru-staniu deformabile. Conditii tehnice de
calitate.
- SR ISO 427/1-1996. Alaje de cupru-staniu. Marci.

3.3.2.3. Aliaje de cupru-aluminiu.

- STAS 198/2- Aliaje de cupru-aluminiu turnate in piese.
- SR ISO 428-1996. Aliaje de cupru –aluminiu deformabile. Marci.

3.3.2.4. Aliaje de cupru-nichel-zinc.

- SR ISO 439-1995. Aliaj de cupru-nichel-zinc deformabile. Marci.

3.3.2.5. Cupru.
- SR EN 1652-2060 (SR ISO 1652-2000) Placi de cupru. Conditii tehnice generale de calitate.
- SR EN 12163-2002. Bare rotunde de cupru. Conditii tehnice de calitate.
- SR EN 13920/1-2003. Materiale secundare si deseuri de neferoase.
- SR ISO 431-1995. Cupru. Marci.

3.3.3. Documentatia de referinta pentru interpretarea rezultatelor pentru aliajele cu elementul

principal (matricea) aluminiul.
- SR EN 573/3-2004. Aluminiu si aliaje de aluminiu. Compozitia chimica si forma produselor
obtinute prin deformare plastica. Partea III. Compozitia chimica.
- SR EN 576-1997. Aluminiu rafinat electrolitic. Aluminiu tehnic primar turnat in blocuri.
Conditii tehnice generale de calitate.
- SR EN 602-2004. Aluminiu si aliaje de aluminiu. Produse obtinute prin deformare plastica.
Compozitia chimica a semifabricatelor pentru obtinerea articolelor.
- SR EN 752/2-1998. Bare trase din aliaje de aluminiu. Conditii tehnice generale de calitate.
- SR EN 754/1 si 2-1998. Bare rotunde si dreptunghiulare din aluminiu. Conditii tehnice de
calitate.
- SR EN 755/1 si 2-1998. Bare rotunde si dreptunghiulare din aluminiu. Conditii tehnice de
calitate.

4. Definitii, prescurtari si simbolizari.

4.1. Definitii.
4.1.1. Analiza chimica= identificarea si determinarea compozitiei chimice a unei substante cu
ajutorul unor metode -chimice sau fizice- chimice specifice.
4.1.2. Analiza spectrala= metoda pentru identificarea si determinarea cantitativa a diferitelor
elemente sau a diferitelor combinatii dintr-o substanta sau amestec de substante, cu ajutorul
spectrelor caracteristice ale elementelor sau ale combinatiilor.
4.1.3. Proba = o parte din material sau produsul, prelevata din lot pentru a da indicatii asupra
calitatii intregului lot.
4.1.4. Epruveta(slif) = parte a probei cu dimensiuni stabilite, prelucrata sau neprelucrata in conditii
cerute, pentru a fi supus unei incercari.
4.1.5. Pentru mai multe definitii se poate consulta SR ISO 14284 si SR EN 377.

4.2. Prescurtari si simbolizari.

LS= Laborator spectral.
MC-L= Manualul calitatii de la laborator.
 MC-G= Manualul calitatii pe societate
ROI= Regulamentul de ordine interioara
ROF= Regulamentul de organizare si functionare
NTS= Norme de tehnica securitatii muncii
PSI= Norme pentru protectia si securitatea impotriva incendiilor
NI= Norma interna
C.S= Caiet de sarcini

5. Responsabilitati
5.1. Responsabilul de laborator =raspunde de modul de organizare si desfasurare a activitatilor
in cadrul laboratorului; de nivelul de pregatire a personalului pe linie profesionala, NTS si
PSI in conformitate cu prevederile din fisa postului.
5.2. Responsabilul AQ= corecteaza, completeaza si revizuieste Procedura de lucru in laborator,
prin prisma modificarilor aparute in standardele si Normele tehnice specifice acestei
activitati; informeaza personalul laboratorului cu privire la modificarile aparute in
procedura.
5.3. Personalul executant= insuseste prevederile prezentei proceduri, dupa care le pune in
practica sub indrumarea Responsabilului de laborator.

6. Organigrama locului de munca si a personalului

6.1. Amplasarea si organizarea laboratorului

6.1.1. Laboratorul, asa cum rezulta si din schita de mai sus se compune dintr-o singura sala,
amplasata la capatul atelierului de prelucrare prin aschiere, alaturi de restul birourilor
administrative, cu intrare din atelierul de prelucrare prin aschiere.
6.1.2. Activitatile care se vor desfasura aici sunt:
- primirea si receptionarea probelor conform cu procedura LS 01/2005
- executarea testului de determinarea compozitiei chimice conform prezentei proceduri
LS 02/2005
- interpretarea rezultatelor de compozitie chimica- conform prezentei proceduri LS
02/2005.
- comunicarea rezultatelor sectiei de turnatorie sau editarea si eliberarea buletinului de
analiza conform prezentei proceduri LS 02/2005
- completarea registrului de evidenta
- impachetarea si marcarea contraprobei
6.1.3. Pregatirea probelor-epruvetelor (slifurilor): din lipsa de spatiu se va face in atelierul de
prelucrare prin aschiere conform prezentei proceduri LS 02/2005.

6.2. Organizarea personalului laboratorului

6.2.1. Personalul laboratorului este foarte redus, intru-cat volumul de munca este foarte redus si se
compune dintr-o singura persoana, care indeplineste toate functiile si sarcinile mentionate in
Manualul de asigurare a calitatii in laborator; in procedura LS 01/2005; prezenta procedura
LS 02/2005 precum si in fisa postului.
7. Dotarea laboratorului
7.1. Dotarea cu mobilier
7.2. Dotarea cu aparate si utilaje
7.3. Alte dotari
7.3.1. alimentarea cu apa potabila de la reteaua orasului, a unei chiuvete(spalator) montat in
laborator pe peretele de langa usa de intrare in partea dreapta.
7.3.2. Alimentarea cu argon a instrumentului.
Se face de la butelia cu argon montata in exteriorul laboratorului, pe peretele din partea
dreapta fata de usa de intrare, fixat cu o bratara de perete.
Legatura la instrument se face cu teava de cupru printr-un redactor de presiune.
7.3.3. Etaloane pentru verificarea si recalibrarea programelor de lucru sunt:
7.3.3.1. Etaloane avand elemental principal(matricea) fierul:
a) Otel
- RE 12-fier pur- cu certificate de calitate
- RN 19/13-SUS”I” –otel aliat superior –cu Buletin de analiza realizat dupa mai multe
masuratori sip e diferite programe de lucru
- RH 18/22-SUS “A”- otel aliat superior cu Buletin de analiza realizat dupa mai multe
masuratori sip e diferite programe de lucru
b) Fonte
- CL 900/135-Fonta cenusie aliata cu mangan, cu Buletin de analiza realizat dupa mai
multe masuratori sip e diferite programe
- CI 300/345- Fonta aliata superior cu nichel, cupru, magneziu si vanadiu, cu Buletin de
analiza realizat dupa mai multe masuratori sip e diferite programe de lucru
- RG 14/10 SUS”I”- fonta slab aliata cu crom si vanadium, cu Buletin de analiza realizat
dupa mai multe masuratori sip e diferite programe.
7.3.3.2. etaloane avand elemental principal (matricea) cupru:
a) Cupru
- RC 11/14-SUS- cupru pur, cu Buletin de analiza, realizat dupa mai multe masuratori si
pe diferite programe de lucru
- RC 12/10-SUS- cupru tehnic, cu Buletin de analiza, realizat dupa mai multe masuratori
si pe diferite programe de lucru
- RC 14/17- SUS”C”- cupru slab aliat cu crom, cu Buletin de analiza, realizat dupa mai
multe masuratori si pe diferite programe de lucru

b) Alama
- RC 32/18 SUS- alama aliata cu mangan, aluminiu, siliciu, cu Buletin de analiza, realizat
dupa mai multe masuratori si pe diferite programe de lucru
c) Bronz pe baza de aluminiu
- RC 33/23 SUS”A”- Bronz pe baza de aluminiu aliat cu fier si nichel, cu Buletin de
analiza, realizat dupa mai multe masuratori si pe diferite programe de lucru
d) Bronz pe baza de staniu
- RC 36/23 SUS “A”- Bronz pe baza de staniu aliat cu plumb si nichel, cu Buletin de
analiza, realizat dupa mai multe masuratori si pe diferite programe
e) Aliaj cupru-nichel
- RC 38/11 SUS”A” –aliaj de cupru-nichel, cu Buletin de analiza, realizat dupa mai multe
masuratori si pe diferite programe
7.3.3.3. Etaloane avand elemental principal (matricea) aluminiu:
a) Aluminiu
- RA 10/1 SUS- Aluminiu pur, cu Buletin de analiza realizat dupa mai multe masuratori
b) Aliaje de aluminiu
 - RA 17/5 SUS- Aliaj de aluminiu cu magneziu, zinc, fier, nichel, titan, cu Buletin de
analiza realizat dupa mai multe masuratori
- RA 16/4 SUS- Aliaj de aluminiu cu siliciu, cupru, nichel, magneziu, cu Buletin de
analiza realizat dupa mai multe masuratori
7.3.4. Registru pentru evidenta probelor primite –receptionate, a corespondentei etc.
7.3.5. Materiale consumabile

8. VERIFICAREA SI ETALONAREA APARATELOR

Verificarea si etalonarea aparatelor se face de catre Metrologia de Stat a Romaniei, in
conformitate cu Normele Tehnice de Metrologie NTM 3-60-90.
Pentru respectarea Normelor Metrologice, Responsabilul de laborator se ocupa de tinerea
evidentei verificarilor ,precum si de trimiterea aparatelor la verificare in conformitate cu
prevederile din NTM 3-60-90
Aparatele care nu sunt sub incidenta Normelor Tehnice de Metrologie, vor fi verificate de catre
personalul executant al testelor in conformitate cu cartea tehnica, folosind etaloanele
recomandate de acesta.
In cazul unor neconformitati, se vor lua cele mai potrivite masuri pentru remedierea
deficientelor constatate, si astfel aparatul sa devina conform cu cerintele din Cartea tehnica.

9. Descrierea activitatii
9.1. Prezentarea la locul de munca
In conformitate cu prevederile R.O.I ,personalul se prezinta la locul de munca cu 15 minute
inainte de a incepe programul de munca-de lucru-.
Dupa echiparea in echipamentul de lucru sau de protectie in vestiarele destinate acestui
scop, acestia se deplaseaza la locul de munca, astfel ca la ora fixata pentru inceperea lucrului sa
fie pregatiti.
9.2. Verificarea locului de munca
Imediat dupa intrarea la locul de munca, personalul de serviciu va trece la verificarea
locului de munca si a aparaturii ce consta in:
- starea aparatelor si a utilajelor, daca sunt compatibile pentru lucru, fiind in parametrii
prescrisi in Cartea tehnica
- existenta materialelor consumabile
- existenta etaloanelor si pregatirea lor pentru verificarea sau recalibrarea daca este
necesar sau solicita computerul

NOTA.
Daca se constata deficiente sau lipsuri, imediat va fi informat responsabilul de laborator,
care va lua toate masurile necesare eliminarii deficientelor constatate, creand astfel
conditii optime de lucru.
- verifica curatenia la instrumente, la utilaje, iar in cazul lipsei curateniei va face
curat la instrumente, iar pentru utilaje va anunta Responsabilul de atelier, care la
randul sau, va lua astfel de masuri in urma carora sa se elimine deficientele
constatate.

9.3. Pregatirea instrumentelor si utilajelor pentru lucru

9.3.1. – se taie panza(hartie) abraziva pentru slefuirea probelor slifurilor si se monteaza pe
dispozitivul de slefuire
9.3.2. – se verifica polizorul, in special piatra de polizor, daca se constata deficiente care implica
utilizarea lui, se anunta Responsabilul de atelier sau de laborator care vor lua masuri pentru
eliminarea deficientelor constatate.
9.3.3. – se verifica starea buteliei de argon, presiunea existenta in butelie, prin deschiderea
robinetului de la butelie, iar indicatia manometrului de pe reductorul de presiune de langa
butelie arata presiunea argonului din butelie si presiunea de lucru este aratata de al II lea
manometru de la reductor

NOTA.
Se va avea in vedere ca presiunea de lucru reglata este de 5,5±0,5 bar, iar in butelie
trebuie sa fie minim 10 bar. In cazul ca nu este minim 10 bar se va inlocui butelia. Daca se
constata deficiente, se vor lua masuri pentru eliminare, dar dace nu le poate rezolva,
personalul executant va anunta Responsabilul de laborator.

9.3.4. – se verifica si pregateste standul de excitatie-de scanteiere, care consta in urmatoarele:

9.3.4.1 – se indeparteaza electrodul de masa de pe capacul standului
9.3.4.2 – se verifica electrodul: pentru aceasta se ia cheia hexagonala Allen de 2x100mm cu maner
pentru suruburi cu cap inclus din lada de scule
9.3.4.3. – se desurubeaza sablonul de pe partea dreapta a standului de scanteiere si se aseaza pe
varful electrodului, tinandu-l cu mana sa stea fix
9.3.4.4. – se introduce prin orificiul liber lasat de sablon , cheia hexagonala in capul surubului care
blocheaza electrodul
9.3.4.5. – se rasuceste cheia spre stanga- in sens invers acelor de ceasornic, ,pana se simte ca a fost
slabit, iar electrodul este impins catre sablon de arcul de sub electrod
9.3.4.6.- se slabeste lent sablonul pana capatul superior al electrodului iese din locas, iar arcul este
extins complet, fiind liber
9.3.4.7. – se prinde electrodul cu mana si se scoate din locas, dupa care cu panza abraziva de 80
microni granulatie uzata sau de 400 microni se curata - in mod special canul- dupa care se
aseaza langa instrument.
9.3.4.8. – se desfac cele doua cleme de la capacul standului de scanteiere.
9.3.4.9. – se ridica capacul si se indeparteaza de pe standul de scanteiere
9.3.4.10 – se indeparteaza stropii si urmele de arsura din camera de scanteiere din capac cu pensula
si cu panza abraziva de 400 microni, dupa care se sterge bine atat camera de scanteiere cat si
restul capacului cu o carpa curate si care nu lasa scame, dupa care se aseaza pe masa langa
instrument.
9.3.4.11. – se scoate “O” ringul de etansare dintre standul de scanteiere fixa si capacul standului de
scanteiere, aceasta izoleaza camera de scanteiere de mediul extern
9.3.4.12 – se sterge “O” ringul cu o carpa curate si care nu lasa scame

9.3.4.13 – se indeparteaza resturile de la scanteiere cu pensula si cu panza abraziva cu granulatie de

400 microni, dupa care se sterge cu carpa care nu lasa scame, inclusive canalul pentru “O”
ring
9.3.4.14 – se scoate izolatia ceramica cu extractorul care se gaseste in lada de scule , se curate cu
pensula de resturile de arsura , apoi se ia “O”ringul de etansare de pe izolator cu ajutorul
pensetei din lada de scule, se sterge cu carpa atat “O’ringul cat si canalul sau, dupa care se
aseaza pe masa langa instrument.
9.3.4.15 – se sulfa cu aer uscat locasul izolatorului, iar daca sunt urme de arsura se indeparteaza cu
pensula si cu panza abraziva cu granulatia de 400 microni
 9.3.4.16 – se ia “O”ringul de la izolatorul de ceramica si se greseaza foarte fin cu unsoare siliconica
pentru vid si se monteaza la loc pe inelul de ceramica si impreuna sunt montate in locasul lor
din camera de excitatie(scanteiere) de pe standul de scanteiere fix
9.3.4.17 – se ia “O”ringul pentru etansarea camerei de scanteiere , se greseaza foarte fin cu unsoare
siliconica pentru etansare pentru vid, dupa care se monteaza in locasul sau de pe standul fix
pentru scanteiere
9.3.4.18 – se ia capacul standului pentru scanteiere, se greseaza “O”ringul de la fanta pentru
lumina, dupa care se monteaza la loc, avand grija san u cada “O”ringul fanta pentru lumina
9.3.4.19 – se apasa capacul pe standul de scanteiere fix si se fixeaza cu cele doua cleme
9.3.4.20 – se ia electrodul de scanteiere, se sterge cu carpa, apoi cu penseta sau cu o carpa curata
care nu lasa scame si se aseaza in locasul sau
9.3.4.21. – se ia sablonul, se aseaza pe varful electrodului si se apasa pana sablonul se aseaza
complet pe capacul standului de scanteiere, iar electrodul se blocheaza cu surubul de blocare
prin rasucirea cheii spre dreapta, in senul de miscare al acelor de ceasornic
9.3.4.22 – se ia peria de sarma rotunda si se curata inca odata electrodul de scanteiere, si se periaza
cu pensula rotunda
9.3.4.23 – se aseaza o proba –epruveta(slif) pe orificiul capacului standului de scanteiere, deci
deasupra electrodului de scanteiere
9.3.4.24 – se aseaza electrodul de masa pe capacul standului de scanteiere sau pe proba
9.3.4.25 – se monteaza sablonul la locul sau, avand grija sa nu cada “O”ringul, astfel standul de
scanteiere este pregatit de lucru
NOTA
- Aceasta operatie de curatire se va face fie in fiecare dimineata inainte de pornirea
instrumentului, fie conform solicitarii programului de lucru din calculator, dupa
150 de scanteieri, cu conditia ca daca se face conform programului calculatorului,
va trebui sa se astepte 20-30 minute pentru purificarea camerei de scanteiere, ceea
ce poate deranja in fluxul de productie, deoarece in aceasta perioada nu se pot face
analize, rezultatele nefiind conforme cu cerintele din Norma tehnica a produsului
si nici nu sunt reproductibile. Deasemenea , nu permite nici calculatorul ca
scanteierea sa aiba loc continuu.
- Este interzis a se monta electrodul de scanteiere fara sablon
- Sablonul are in primul rand rolul de a regla distanta dintre suprafata probei ce
urmeaza a fi expusa si varful electrodului. Aceasta distanta trebuie pastrata
constant pe toata perioada de lucru, motiv pentru care la fiecare 25 scanteieri se va
regla distanta dintre electrodul de scanteiere si proba(slif) cu ajutorul sablonului si
al cheii hexagonale Allen de 2x100 mm, conform pct.9.3.4.21
9.3.5. –se verifica calitatea apei din spatele spectrometrului in care este imersat furtunul de iesire
pentru argon. Daca apa este murdara, se scoate furtunul, se ia vasul, se arunca apa, se spala
vasul, se pune din nou apa, se aseaza in spatele spectrometrului, dupa care se imerseaza
furtunul de iesire pentru argon.

9.4. Pornirea spectrometrului (instrumentului) FOUNDRY MASTER

9.4.1. Pornirea spectrometrului dupa o oprire completa
9.4.1.1. Se porneste instrumentul-spectrometrul prin actionarea intrerupatorului general aflat pe
panoul din spate in partea dreapta sus, avand culoarea verde
9.4.1.2. se alimenteaza unitatea de baza a calculatorului actionand intrerupatorul aflat pe panoul
din spate al unitatii in partea dreapta sus, avand culoarea neagra
9.4.1.3. se porneste unitatea de baza actionand-apasand butonul rotund marcat cu semnul
(pornire-oprire)aflat pe panoul frontal al unitatii sub emblema”EXONE”, pornirea este
indicate de aprinderea ledului verde de langa buton.
9.4.1.4. se porneste monitorul prin actionarea –apasarea butonului marcat de semnul (pornire-
oprire) aflat pe panoul frontal in partea dreapta jos, primul buton din dreapta.
9.4.1.5. se porneste IMPRIMANTA actionand –apasand butonul marcat cu semnul (pornire-
oprire) aflat pe panoul frontal in partea stanga, primul buton; aprinderea ledului verde
din partea stanga indica pornirea imprimantei.
9.4.1.6. se asteapta incarcarea sistemului de operare WINDOWS.
9.4.1.7. se verifica functiile spectrometrului procedand astfel:
9.4.1.7.1. – se deschide robinetul de la butelia cu argon (presiunea de lucru a argonului este de
5,5±0,5 bar, iar presiunea minima necesara in butelie 10 bar)
9.4.1.7.2. se porneste sursa de excitare-scanteiere a spectrometrului prin actionarea
intrerupatorului aflat pe panoul frontal al spectrometrului, in partea de jos, in partea
dreapta a standului de excitare-scanteiere; lumina verde a ledului indica faptul ca
sursa este activata
9.4.1.7.3. pe ecranul monitorului, dupa un timp apar afisate meniurile:
a) in partea stanga : WINDOWS EXPLORER
 RECYCLE BIN
 MY COMPUTER
 MY DOCUMENTS
 MY NETWORK PLACES
 SHORTCUT TO FM CONTROLS
 MANUAL
 WASLAB PROGRAM
b) in partea de mijloc- apare emblema firmei producatoare a spectrometrului
WORLDWIDE ANALYTICAL SYSTEMS AG
c) in parea din dreapta jos este afisat o atentionare prin care se precizeaza ca calculatorul
este protejat la riscuri si el este oprit in mod automat in caz de risc.
9.4.1.7.4. se apeleaza programul WASLAB prin fixarea mouseului pe acest meniu si se aplica
dublu-click, iar pe ecranul monitorului apare afisat:
- in partea de sus, emblema firmei producatoare a spectrometrului
- la mijloc FOUNDRY MASTER si UTILITIES
- in partea de jos, meniul ANALYSIS si functia EXIT
9.4.1.7.5. se intra in meniul ANALYSIS prin miscarea mouseului pe acest meniu si se aplica
simplu click, iar pe ecranul monitorului apar afisate cele trei programe de lucru
pentru cele trei grupe de aliaje cu elementul principal (matricea) AL;Cu;Fe precum
si posibilitatea de confirmare cu functia OK sau nu CANCEL
9.4.1.7.6. cu ajutorul mouseului se selecteaza un program, de exemplu programul avand
elemental principal(matricea) fierul si se aplica un click, pe ecranul monitorului apar
afisate toate subprogramele de lucru avand matricea fier
- cu simbolul FE-000, subprogramul Fe-orientativ- este un subprogram de cautare a unui
aliaj dupa compozitia chimica la care subprograme poate fi analizat cu cea mai buna
precizie a rezultatelor
- cu simbolul FE-100, subprogramul Fe-LOW alloy steel- este subprogramul in care se
face analiza aliajelor (otelurilor de compozitie chimica slab aliate.
- cu simbolul FE-200, subprogramul Fe Cast iron- este subprogramul pentru analiza
compozitiei chimice ale fontelor turnate
- cu simbolul FE-250, subprogramul Fe-High alloy cast iron, este subprogramul pentru
analiza compozitiei chimice ale fontelor turnate inalt aliate-refractare
- cu sibolul FE-300, subprogramul Fe-Cr,Cr/Ni-Ni-steel este subprogramul pentru analiza
compozitiei chimice a otelurilor inalt aliate, inoxidabile, austenitice-refractare
 Deasemenea , pe ecranul MONITORULUI apare posibilitatea de confirmare sau
anularea selectiei, adica functiile OK, respective CANCEL
9.4.1.7.7. cu ajutorul mouseului se selecteaza un subprogram de lucru(de analiza), de exemplu
FE-250 se marcheaza prin aplicarea unui click, cand linia respectiva se coloreaza in
albastru, aceasta indica ca subprogramul a fost marcat pentru realizarea selectiei, se
aplica un click pe functia OK si pe ecranul MONITORULUI apare afisat:
a) in partea de sus pe prima linie subprogramele folosite in procesul de analiza:START;
NEW;PRINT;DEL;STORI;RACAL;MODE;LOAD;CHANGE;RSD;EXIT
b) pe a doua linie: SAMPLES- aici in continuare vor apare caracteristicile de identificare a probei
dupa inregistrare si confirmare
c) pe a treia linie apare tabelul cu elementele ce vor fi analizate si ordinea masuratorilor
d) pe a patra linie sub tabelul cu elementele ce vor fi masurate apare:PA; subprogramul de lucru
ales sau dupa analiza ales de calculator; “curve” si numarul de scanteieri realizat cu ajutorul
mouseului se selecteaza subprogramul “MODE” prin aplicarea unui click, iar pe ecranul
monitorului apare sub forma de tabel ,capitolul “BURN MODE”:

Recal stored analysis Mode

Repeat burns Procent analysis
Stand cleanend Grade set
Clean window Search Grade
Argon flush Compare Grade
Disable alignment Grade action
Print/store option

OK CANCEL

9.4.1.7.8. Din tabelul de mai sus se marcheaza casuta “Argon Flush” cu un singur click, iar
pentru selectare se confirma prin aplicarea unui click pe functia OK, daca nu vrem a
face selectarea se aplica un click pe CANCEL
NOTA.
a) prin acest proces s-a procedat la cresterea debitului de argon, care trece prin instrument, grabind
astfel purificarea standului de excitare-scanteiere. Aceasta crestere de debit al argonului se
poate observa daca privim vasul cu apa. Pentru a avea loc acest fenomen, este necesar ca
orificiul din capacul standului de excitare-scanteiere sa fie acoperit cu o proba; astfel nu se
permite degajarea argonului si se asigura curgerea prin stand si iesirea in vasul cu apa.
b) In cazul in care nu trece argonul, se va verifica:
- daca robinetul de la butelie este deschis
- robinetul fiind deschis, manometrul de inalta presiune, cel de catre butelie de pe
reductorul de presiune, trebuie sa indice minim 10(zece) bar. In cazul in care nu indica,
indica ca butelia este goala si trebuie schimbata sau manometrul este defect si trebuie
dus la reparat si verificat;
- se ia o butelie plina cu argon sau contine cel putin 10(zece) bar si inlocuim butelia
considerata goala. Daca nici acum manometrul de inalta presiune nu indica nici o
valoare, rezulta ca manometrul este defect si trebuie inlocuit cu unul verificat de organul
metrologic
- daca indica peste 10(zece) bar, se verifica iesirea din reductor daca este deschis, iar
manometrul de joasa presiune indica 5±0,5 bar (manometrul care este spre iesirea
gazului prin redactor)
 - daca manometrul de joasa presiune nu indica nici o valoare, inseamna ca reductorul de
presiune este defect sau manometrul de joasa presiune este defect. In acest caz,
reductorul cu manometru cu tot va fid us la un atelier metrologic pentru verificare,
reparare si autorizare
- sursa de excitare-scanteiere a spectrometrului trebuie sa fie activata, ledul verde din
intrerupatoare aprins, indica ca sursa este activate.
- tot in aceasta etapa se poate regla presiunea de lucru a argonului care este de 5±0,5 bar
Debitul mare de argon se mentine si nu se poate opri, numai daca se face o expunere a unei
probe, dupa care curgerea argonului are loc cu debitul normal pentru lucru, sau dupa trei
minute de la terminarea scanteierii. Curgerea argonului se face cu un program
economicos(adica instrumentul este in asa numita perioada de asteptare)
9.4.1.7.9. se paraseste programul “MODE” prin miscarea mouseului pe functia EXIT si se
aplica un click. Pe ecranul monitorului apare programul “ANALYSIS” in partea de
jos, la mijloc FOUNDRY MASTER, iar in partea de sus numele si emblema firmei
producatoare a spectrometrului. In partea dreapta jos apare functia EXIT iar la
mijloc programul ‘UTILITIES”
9.4.1.7.10. se iese din program prin miscarea mouseului pe functia EXIT si aplicarea unui click.
Pe ecranul monitorului apar meniurile generale, mentionate la pct.9.4.1.7.3;in
aceasta faza se poate opri:-monitorul, imprimanta si calculatorul.
9.4.1.7.11. se activeaza programul “SHORTCUT TO Fm CONTROLS” prin miscarea
mouseului si aplicarea cu dublu-click, cand pe ecranul monitorului apare
titlul”Foundry master controls” si urmatoarea imagine:

SHUTER STAND
SHUTER OPTIC

HF VAC
AF

Par 1 Par 2 Par 3 RUN

OFF

0 0 0
STOP START SAMPLE
9.4.1.7.12. se deschide standul de excitare-scanteiere, prin indepartarea clemelor laterale, dupa
care se ridica capacul standului si se indeparteaza. Se verifica functionarea
obturatorului traseului indirect prin fibra optica, selectand functia “SHUTER
STAND”. La selectarea acestei functii, obturatorul coboara, iar la anularea selectiei,
obturatorul se ridica. Se fac min 3 comenzi pentru ridicarea , respectiv coborarea
obturatorului.
Sursa de excitare-scanteiere va fi activata, precum si argonul deschis in aceasta perioada.
9.4.1.7.13. se verifica functionarea releelor din interiorul aparatului prin selectarea functiei
“SHUTER OPTIC”. La selectare, respectiv la anularea selectiei se aude cum
cupleaza, respectiv decupleaza releele. Se executa minim trei comenzi.
9.4.1.7.14. se opreste sursa de excitare-scanteiere a aparatului sai se iese din acest program prin
activarea functiei EXIT sau x-ul alb in patrat rosu.
9.4.1.7.15. se verifica starea electrodului de scanteiere si modul de fixare. Pentru aceasta se
desurubeaza sablonul de pe partea dreapta a standului de excitare-scanteiere, apoi se
aseaza pe orificiul capacului standului de excitare-scanteiere, deasupra electrodului.
Se ia cheia hexagonala Allen de 2x100mm, se introduce prin orificiul eliberat prin
indepartarea sablonului in capul surubului de fixare al electrodului si se rasuceste
spre stanga in sens invers acelor de ceasornic pana se slabeste fixarea electrodului,
iar electrodul este eliberat si impins afara partial din locas de arcul de sub el. In urma
verificarii electrodului, care consta in: indepartearea arsurilor si a picaturilor de
topitura; daca varful este uzat, ciobti etc se remediaza prin reascutirea lui pe un
strung, apoi se aseaza din nou in locas, se apasa cu sablonul, dupa care se fixeaza cu
surubul de blocare prin rasucirea cheii hexagonale Allen de 2x100mm spre dreapta
in sensul acelor de ceasornic. In final, se insurubeaza la loc sablonul iar cheia
hexagonala se aseaza in trusa de scule. Se ia peria rotunda de sarma si pensula si se
curata inca o data electrodul.

NOTA.
Se va acorda o atentie deosebita la fixarea electrodului, caci daca in timpul excitarii-
scanteierii se elibereaza si atinge proba-sliful ,face scurt circuit si poate duce la deteriorarea
sursei de excitare-scanteiere, facand inutilizabil instrumentul.

9.4.1.8. Pornirea propriu-zisa a aparataului

9.4.1.8.1. se activeaza-porneste sursa de excitare-scanteiere de la instrumentul amplasat pe
panoul frontal al aparatului,in partea de jos, in dreapta standului de excitare-
scanteiere. Lumina verde a ledului din intrerupator indica ca sursa este activate-
pornita.
9.4.1.8.2. calculatorul fiind pornit(daca nu este pornit se va proceda conform pct.9.4.1.2;
9.4.1.3; 9.4.1.4; 9.4.1.5; 9.4.1.6; 9.4.1.7.3; 9.4.1.7.4; 9.4.1.7.5; 9.4.1.7.6; 9.4.1.7.7)
9.4.1.8.3. se misca mouseul pe subprogramul “MODE” si se selecteaza acest subprogram prin
aplicarea unui click. Pe ecran sunt afisate : vezi pct. 9.4.1.7.8
9.4.1.8.4. se respecta pct. 9.4.1.7.8 , doar ca se confirma selectia prin aplicarea unui click pe
functia OK. Deci a fost activate subprogramul “ARGIN FLUSH”
9.4.1.8.5. se lasa sa treaca argon cu debit mare timp de 10(zece) minute, astfel se elimina aerul
de pe intreg traseul.
9.4.1.8.6. se porneste pompa de vid actionand intrerupatorul montat pe capacul de protectie al
motorului
9.4.1.8.7. dupa 15 secunde de la pornirea pompei de vid se deschide robinetul(montat pe
conducta de iesire din camera spectrala in spatele spectrometrului, sub intrerupatorul
general al spectrometrului) actionand lent maneta, care trebuie sa fie paralela cu
conducta.
9.4.1.8.8. se lasa in functiune timp de doua ore pentru realizarea vidului in camera spectrala.
9.4.1.8.9. dupa trecerea celor doua ore-spectrometrul este gata-pregatiti- pentru a se face
determinari de compozitie chimica.
9.4.2. Pornirea spectrometrului dupa o oprire de pana la 16 ore a sursei de excitare-scanteiere,
argonului si al pomei de vid
9.4.2.1. se executa operatiile de la pct.9.3.4.1-9.3.4.26 si 9.3.5
9.4.2.2. calculatorul este in unul din programele de lucru-analiza
9.4.2.3. se porneste pompa de vid de la intrerupatorul sau- care este montat pe capacul de
protectie al motorului; dupa 15-20 secunde se deschide lent robinetul de la camera
spectrala- montat in spatele spectrometrului, sub intrerupatorul general al
spectrometrului
9.4.2.4. se deschide robinetul de la butelia de argon si apoi se respecta “NOTA” de la pct.
9.4.1.7.8 fara a activa subprogramul “MODE”
9.4.2.5. se porneste sursa de excitare-scanteiere, actionand intrerupatorul montat pe panoul
frontal al instrumentului in partea dreapta a standului de scanteiere. Lumina verde a
ledului din intrerupator indica ca sursa este activata.
9.4.2.6. se lasa in aceasta stare instrumentul, minim 50 minute pentru realizarea vidului in
camera spectrala si purificarea camerei de excitare-scanteiere.
9.4.2.7. in aceasta perioada se aplica si prevederile de la pct.9.3.5.
9.4.2.8. dupa expirarea celor 50 minute, spectrometrul este gata-pregatit- pentru a se face
determinari de compozitie chimica

9.5. Executarea determinarilor de compozitie chimica

9.5.1. Verificarea programului de lucru
9.5.1.1. Se alege programul de lucru procedand astfel:
9.5.1.1.1. calculatorul nu este pornit. In acest caz se vor respecta pct.9.4.1.1-9.4.1.6; 9.4.1.7.4;
9.4.1.7.5; 9.4.1.7.6; 9.4.1.7.7.
9.5.1.1.2. calculatorul este pornit si este intr-un program de lucru. Daca nu vrem sa lucram cu
acel program se misca mouseul pe functia EXIT si se aplica un click, iar pe ecranul
monitorului se afiseaza: vezi pct.9.4.1.7.4.
9.5.1.1.3. in continuare se respecta pct.9.4.1.7.5 si 9.4.1.7.6 pentru selectarea programului de
lucru.
9.5.1.1.4. odata programul selectat, aceasta se verifica din punct de vedere al preciziei
masuratorilor si al reproductibilitatii valorilor, procedand astfel:
a) se ia etalonul 135/CL900- care este o fonta turnata slab aliata cu mangan pentru programele
avand elementul principal (matricea) fierul, sau un alt etalon care se apropie ca si compozitie
chimica de aliajul care urmeaza sa fie analizat, avand elementul principal fierul, cuprul sau
aluminiul.
b) Se verifica suprafat de expunere care trebuie sa fie perfect curata, fara impuritati organice,
mecanice sau sa prezinte arsuri, sa fie plana; in caz contrar se pregateste conform pct. 13.
c) Se ia certificatul de calitate al etalonului respective din dosarul cu certificate de calitate sau
buletine de analiza al etaloanelor.
d) Se aseaza sliful, proba-etalonul pe orificiul din capacul standului de excitare-scanteiere
deasupra electrodului de excitare-scanteiere si se fixeaza cu electrodul de masa daca permite
proba-sliful, daca nu permite se aseaza electrodul pe masa, pe capacul standului de excitare-
scanteiere, aproape de proba, etaon sau slif.
NOTA.
- Proba, etalonul, sliful va fi astfel asezat deasupra electrodului ca suprafata ei sa
permita minim 3 (trei) scanteieri fara sa se suprapuna arsurile si sa o acopere
complet orificiul in cazul in care suprafata este mica, si nu se pot evita
suprapunerile arsurilor, dupa fiecare arsura se repregateste suprafata de excitare-
scanteiere.
- Asezarea electrodului de masa pe proba sau pe capacul standului de scanteiere este
obligatoriu pentru a se putea face santeierea.
e) se misca mouseul pe subprogramul “MODE” si se aplica un click sau se apasa de la tastatura
externa tasta F7, pe ecranul monitorului apare afisat sub forma de tabel capitolul “BURN
MODE”
f) se selecteaza prin miscarea mouseului “ARGON FLUSH”, se aplica un click, iar culoarea
dreptunghiului devine mai alba, ceea ce indica ca s-a realizat marcarea.
g) Se misca mouseul pe functia “OK” si se aplica un click, aceasta confirma selectia, iar debitul de
argon creste, calculatorul revine automat la programul de lucru selectat.
h) Se da startul pentru excitare-scantiere –masurare, deci pentru analiza, fie miscand mouseul pe
functia START si aplicarea unui click, fie prin apasarea butonului verde de pe panoul frontal al
spectrometrului, deasupra standului de excitare-scanteier, putin in dreapta.
i) Dupa afisarea rezultatelor, se indeparteaza proba-sliful cu peria de sarma prin orificiu, se curata
electrodul, apoi cu peria rotunda se indeparteaza rezidul prin perierea electrodului, a capacului
standului de excitare-scanteiere si al suprafetei de excitare-scanteiere de la proba, dupa care
proba-sliful se reaseaza pe orificiul din capacul standului de excitare-scanteiere, evitand arsurile
precedente.
j) Se repeta operatiile de la pct.9.5.1.1.3 lit.
k) Se executa minim 3(trei) excitari-scanteieri-masuratori, media valorilor obtinute sunt afisate la
capatul tabelului in ultima coloana”AVERAGE”
l) Se examineaza valorile afisate pentru fiecare element, comparative cu fiecare masuratoare,
extremele se elimina procedand astfel:
- se misca mouseul pe coloana de valori care dorim sa o eliminam si se aplica dublu-click
cand toata coloana devine albastra, apoi se misca mouseul pe functia “DEL” si se aplica
un click sau se apasa tasta “DELETE” de la tastatura, cand are loc imediat stergerea
rezultatelor
m) media valorilor masuratorilor se compara cu valorile din Buletinul de analiza(certificate de
calitate) pentru fiecare element. Daca abaterile se inscriu in cele prevazute, inseamna ca cu
programul respectiv se pot face determinari-masuratori de compozitie chimica.
n) In cazul in care abaterile sunt mai mari decat cele prescrise sau calculatorul solicita recalibrarea
programului respectiv de lucru, se va trece imediat la executarea operatiilor de recalibrare
conform pct.14.

9.5.2. Executarea determinarilor de compozitie chimica

9.5.2.1. Daca verificarea programului indica ca se pot face determinari de compozitie
chimica(sau dupa executarea recalibrarii) se trece la executarea determinarilor de
compozitie chimica pentru probele la care nu cunoastem compozitia chimica ,procedand
astfel:
9.5.2.2. se ia proba(sliful) si se verifica starea suprafetei care urmeaza a fi scanteiata, care
trebuie sa corespunda conform pct.9.5.1.1.4 lit.b.
9.5.2.3. daca suprafata probei pentru scanteiere corespunde, se trece la executarea testului de
determinare a compozitiei chimice respectand urmatoarele:
9.5.2.3.1. nu se cunoaste marca aliajului, se stie doar elementul principal(matricea)
9.5.2.3.1.1. in aceasta situatie se misca mouseul pe functia “EXIT” si se aplica un click, astfel se
iese din programul in care este calculatorul, pe ecranul monitorului se afiseaza
meniul cu cele trei programe de lucru avand matricele Al;Cu;Fe.
9.5.2.3.1.2. se alege matricea prin miscarea mouseului pe simbolul elementului dorit si se aplica
un click, iar ca selectia sa aiba loc se confirma prin aplicarea unui click pe functia
OK, pe ecranul monitorului sunt afisate imediat toate subprogramele de lucru din
matricea selectata. Exemplu Fe:FE-000;FE-100;FE-200; FE-250;FE-300
9.5.2.3.1.3. se misca mouseul pe subprogramul de lucru FE-000, care este un subprogram
general de cautare in cazul in care nu se cunoaste marca aliajului-si nu stim pe ce
subprogram sa-l testam(la fel este si pentru aliajele cu elementul principal(matricea)-
cuprul, aluminiul au doar un singur program de lucru) si se aplica un click, cand
toata linia se coloreaza in albastru.
9.5.2.3.1.4. pentru confirmarea selectiei se misca mouseul pe functia OK si se aplica un click,
imediat pe ecranul monitorului este afisat- vezi pct.9.4.1.7.7
9.5.2.3.1.5. se aseaza proba-sliful pe orificiul din capacul standului de excitare-scanteiere, astfel
ca orificiul sa fie complet acoperit, iar pe suprafata probei sa se poata executa minim
trei scanteieri daca aceasta permite.
9.5.2.3.1.6. se da startul pentru scanteiere prin miscarea mouseului pe functia START si
aplicarea unui click sau prin apasarea butonului verde ce este amplasat pe panoul
frontal al spectrometrului in partea dreapta si deasupra standului de excitare-
scanteiere.
9.5.2.3.1.7. dupa expirarea timpului de prescanteiere, scanteiere si masurare, calculatorul
afiseaza rezultatele si modifica daca este cazul subprogramul de analiza, alegand
subprogramul care da rezultatele cele mai precise. Simbolul subprogramului ales
este afisat in partea de jos stanga pe ecranul monitorului.
9.5.2.3.1.8. se curata electrodul prin periere cu peria de sarma, apoi se periaza inclusiv proba cu
pensula rotunda
9.5.2.3.1.9. se repeta operatiile de la pct.9.5.2.3.1-9.5.2.3.1.8 de inca cel putin doua ori, se
elimina masuratoarea cu valorile extreme
9.5.2.3.1.10. se noteaza subprogramul de lucru ales de calculator unde va fi re proba conform
pct.9.5.1-9.5.2.4
9.5.2.3.1.11. se repeta operatiile de la pct.9.5.2.3.1.1-9.5.2.3.1.10 pentru toate probele la care nu
cunoastem compozitia chimica, deci marca aliajului
9.5.2.3.2. in cazul in care se cunoaste marca aliajului, se va respecta pct.9.5.1; 9.5.2.2 si
9.5.2.4
9.5.2.4. se alege subprogramul “NEW” prin miscarea mouseului si aplicare unui clik sau prin
apasarea tastei F2 de la tastatura externa, cand pe ecranul monitorului apare sub forma
de table capitolul “DIALOG” avand urmatoarele date de identificare a probei:
- date identificare proba/sample ID____________________
- beneficiar/customer_______________________________
- material/material conf. Norma nr.____________________ OK
- laborator/lab-na/Pgr de analiza______________________
- denumire piesa__________________________________ CANCEL
- dimensiuni/dimension_____________________________
- tratament termic/heat tratament______________________
- numar tratament/heat no___________________________
- Buletin de analiza chimica spectrala no________________
- Analiza spectrala Foundry Master____________________
- Operator/tester___________________________________
 - Inginer/enginer__________________________________
- Oras/town______________________________________

9.5.2.5. se completeaza acest tabel cu toate datele solicitate incepand cu prima linie-adica- Date
identificare proba- prin miscarea mouseului pe zona alba a liniei si aplicand un click;
aici se trece numarul sarjei din care face parte proba sau indicativul sarjei, produsului
9.5.2.6. se trec datele in linia respectiva, iar pentru a trece la urmatoarea linie se misca mouseul
si apoi se aplica un click sau se apasa tasta TAB de la tastatura, apoi se completeaza cu
datele cerute
9.5.2.7. se repeta pct.9.5.2.6 pana se completeaza toate liniile cu datele solicitate
9.5.2.8. in final se confirma toate datele din tabel prin accesarea functiei OK, iar aceste date sunt
afisate pe o linie in dreptul cuvantului”SAMPLE” aflat intre tabelul cu elementele de
analizat, numarul de masuratori si linia cu subprogramele de executie
NOTA.
In cazul neconfirmarii datelor din table accesand functia OK dupa masurare si eliberare a
rezultatelor, datele de identificare vor fi cele de la ultimele date confirmate sin u cele reale.
Acelasi fenomen se intampla si daca se aceeseaza functia “CANCEL”, adica se revine la
starea in care a fost calculatorul.

9.5.2.9. daca datele de identificare au fost confirmate, proba-sliful este pregatit corespunzator,
aceasta se periaza si se aseaza pe orificiile din capacul standului de excitare, deasupra
electrodului pentru scanteiere, astfel ca sa acopere orificiul complet, dupa care se aseaza
 electrodul de masa pe proba daca aceasta permite, in caz contrar electrodul se aseaza
langa proba, pe capacul standului de excitare-scanteiere.
9.5.2.10. se misca mouseul pe functia START si se da un click sau se apasa intrerupatorul verde
de pe panoul frontal al spectrometrului, deasupra standului de excitare in dreapta si
astfel incep operatiile pentru determinarea compozitiei chimice.
NOTA.
In timpul procesului de scanteiere intalnim urmatoarele doua etape:
- PREBURN –are rolul de a indeparta un strat superficial de pe suprafata probei,
astfel ca masuratoarea sa se faca intr-o zona curata in profunzime
- Masuring- in aceasta etapa lumina produsa in timpul excitarii-scanteierii patrunde
in camera spectrala fiind analizata si pe baza masuratorilor si calculelor facute de
calculator intr-un anumit interval de timp bine stabilit, se afiseaza rezultatele
analizei
9.5.2.11. dupa afisarea rezultatelor se indeparteaza proba-sliful, iar cu peria de sarma rotunda se
curata electrodul pentru excitare-scanteiere prin orificiul din capacul standului, dupa
care cu pensula rotunda se periaza electrodul, capacul standului de excitare-scanteiere
precum si proba.
9.5.2.12. se aseaza proba deasupra electrodului de excitare-scanteiere si se respecta pct.9.5.2.10 si
9.5.2.11 de cel putin inca doua ori- deci sa fie minim trei excitari-scanteieri-masurari
9.5.2.13. se analizeaza fiecare valoare pentru fiecare element si masuratoare, valorile extreme se
elimina conform pct.9.5.11.4 lit.e. media obtinuta din Norma tehnica a aliajului,
produsului
9.5.2.14. media valorilor masuratorilor fiind acceptate sunt salvate si stocate in calculator
procedand astfel:
- se acceseaza subprogramul “STORE” prin miscarea mouseului pe acest subprogram,
dupa care se aplica un click sau se apasa tasta F5 de la tastatura externa. Afisarea pe
ecranul monitorului a “ANALYSIS STORE” indica ca rezultatele au fost salvate si
stocate
9.5.2.15. se ia o proba noua si se repeta operatiile de la pct.9.5.2.2; 9.5.2.4-9.5.2.14 si tot asa
pentru fiecare proba in parte.
NOTA:
La introducerea datelor de identificare a probelor, cand se completeaza linia cu numarul de
sarja, pentru probele din turnatorie va fi trecuta si faza din procesul de elaborare, cand a fost
recoltata proba, adica T=faza topirii; A=faza alierii; A1/2=faza alierii la jumatate din
volumul topiturii in cuptor

10. Inregistrarea rezultatelor

10.1. Avand in vedere programul de lucru din calculator care are un fisier(subprogram) pentru
stocarea(memorarea) rezultatelor, nu este strict necesar un registru pentru tinerea evidentei
rezultatelor, acestea putandu-se memora automat conform pct.9.5.2.14.

11. Interpretarea rezultatelor, clasarea aliajului

11.1. Rezultatele obtinute, indiferent ca sunt memorate(salvate) sau nu, se compara cu valorile
mentionate in Norma tehnica a aliajului-produsului, la capitolul Caracteristici tehnice de
calitate si se evalueaza daca sunt conforme sau neconforme cu valorile mentionate
11.2. Daca rezultatele sunt neconforme, iar aliajul este elaborate in sectia de turnatorie a S.C.
ROM DINAROM SRL, responsabilul cu elaborarea va verifica calitatea rezultatelor prin
11.3. Daca se confirma neconformitatea , imediat Responsabilul cu elaborarea va face corectiile
necesare, dupa care va mai preleva o proba pentru verificarea compozitiei chimice.
 Rezultatele fiind conforme cu cerintele din Norma tehnica a aliajului-produsului, se trece la
elaborare –turnare.
11.4. Daca compozitia chimica obtinuta este de la proba-produs si dupa corectie este neconforma,
iar aliajul a fost turnat, Responsabilul cu elaborarea va mentiona in fisa sarjei aceasta
neconformitate, iar piesele obtinute vor fi adunate si marcate cu o eticheta ce va avea scris:
- felul aliajului
- nr.de sarja
- tipul de piese
= PIESE NECONFORME=

11.5. Responsabilul cu elaborarea va informa imediat si seful de sectie despre aceasta

neconformitate aparuta.
11.6. Daca proba –produsul nu a fost elaborate in sectia de turnatorie a S.C. ROM DINAROM
SRL, atunci in functie de cele solicitate prin comanda aliajul va fi sau nu clasat in functie de
compozitia chimica obtinuta.
11.7. Daca a fost solicitata si clasarea aliajului, atunci compozitia chimica obtinuta se compara cu
cele mentionate in Norma tehnica si se evalueaza daca sunt conforme sau neconforme cu
cele prezentate in Norma tehnica.
11.8. Daca compozitia chimica este conforma cu cele mentionate in Norma tehnica a produsului,
se mentioneaza aceasta prin scrierea la rubrica Observatii din Registrul de primire-receptie
probe la care corespunde marca aliajului si Norma tehnica conform careia a fost facuta
interpretarea, apoi se va edita Buletinul de analiza conform pct.12.
11.9. Daca compozitia chimica nu corespunde la marca de aliaj mentionata in Norma tehnica a
produsului, se va cauta in celelalte Norme tehnice marca la care corespunde, si apoi va fi
completat in rubrica Observatii din Registrul de primire-receptionare probe-
epruvete(slifuri), dupa care se va edita Buletinul de analiza conform pct.12.
11.10. Daca compozitia chimica nu se regaseste in nici una din Normele tehnice se va mentiona
acest lucru la rubrica Observatii din Registrul de primire-receptionare probe-epruvete.

12. Editarea Buletinului de analiza

12.1. Calculatorul este intr-unul din programele de lucru iar imprimanta este pornita.
12.2. Se pune hartie format A4 pe suportul inferior pentru hartie a imprimantei
12.3. Editarea unui Buletin de analiza de compozitie chimica se poate executa astfel:
12.3.1. Imediat dupa executarea testului de compozitie chimica inainte sau dupa memorarea
(salvarea) rezultatelor si consta in: miscarea mouseului pe subprogramele “PRINT” si
aplicarea unui click sau apasarea tastei F4 de la tastatura externa . Imprimanta, dupa
preluarea datelor de la calculator editeaza Buletinul de analiza de compozitie chimica in
formatul creat in prealabil.
12.3.2. Editarea Buletinului de analiza de compozitie chimica pentru orice test de compozitie
chimica memorata(salvata) consta in:
12.3.2.1. Calculatorul este intr-unul din subprogramele pentru executarea testului de compozitie
chimica
12.3.2.2. Se misca mouseul pe subprogramul “MODE” si se aplica un clicksau se apasa tasta F4
de la tastatura externa, imediat pe ecranul MONITORULUI apare afisat sub forma de
table capitolul “BURN MODE” vezi pct.9.4.1.7.7 lit.d.
12.3.2.3. Se misca mouseul pe linia “RECALL STORED ANALYSIS” din table si se aplica un
click, pe ecranul monitorului apare sun forma de tabel:
a) pe prima linie colorat cu albastru in partea stanga titlul tabelululi capitolul “SELECT
ANALYSIS” , pe aceeasi linie in partea dreapta un cadru alb in care este un patrat alb care daca
 este accesat se afiseaza tabelul marit si cu toate datele, apoi un patrat rosu cu un “X” alb care
reprezinta functia “EXIT”, adica iesire din acest fisier.
b)
pe a doua linie in partea stanga intalnim un varf de sageata de culoare negru cu varful barat cu o
linie care daca este accesat cu ajutorul mouseului selectia sare la primul test de compozitie
chimica executat cu acst instrument si care a fost memorat(salvat), apoi urmeaza un varf de
sageata de culoare negru si care daca este accsat cu ajutorul mouseului, selectia se face linie cu
linie (pas cu pas) incepand cu ultimul rezultat memorat(salvat). Tot pe aceeasi linie spre
dreapata intalnim functiile “SELECT” si “DELETE” cu ajutorul carora se poate selecta un
rezultat sau sterge un rezultat existent in arhiva de date a calculatorului- vezi pct.12.3.3.
c) urmatoarea linie (a treia) cuprinde datele din capul de tabel, adica: Data, Prog; Mode;
Sample(proba) si un varf de sageata albastra care reprezinta:
- Data=data cu ora ,minutul si secunda la care a fost executat testul de compozitie chimica
- Prog=programul de analiza chimica utilizat pentru testul de compozitie chimica
- Mode=indica modul de selectie al programelor, de exemplu PA=program
analytic;SF=program de recalibrare
- Sample(proba)=indica toate datele pentru identificarea probei
- Varful de sageata de culare albastra=daca este activate cu ajutorul mouseului, selectia
probelor pe care vrem sa le vizualizam sare pe prima proba care nu se vede in tabel, iar
de acolo selectia se poate face pas cu pas.
d) urmeaza tabelul cu probele testate si salvate cu toate datele. La vizualizarea acestui tabel se va
constata ca ultima probatestata si memorata (salvata) este marcata cu o culoare albastra iar in
partea stangaare un varf de sageata de culoare neagra ce indica si ea ca proba respective este
marcata si aplicand un dublu clickse vor vizualiza toate rezultatele si datele corespunzatoare
aceste probe.
e) Tot in partea dreapta dar pe coloana cu sageata albastra lit.”c” exista un varf de sageata albastra
indreptata in jos. Daca se acceseaza cu ajutorul mouseului, se marcheaza cate o proba deplasan
culoarea albastra si varful de sageata neagra. Deplasarea se face catre ultima proba testate
f) Pe ultima linie din acest tabel intalnim in partea dreapta o sageata albastra cu varful indreptat
spre dreapta si care daca este accesat cu ajutorul mouseului, datele scrise referitor la proba
selectata se deplaseaza spre stanga si astfel se vizualizeaza datele care nu sunt pe ecranul
MONITORULUI in momentul selectarii acestui tabel “SELECT ANALYSIS”. In partea stanga
apare o sageata albastra ca varful spre stanga, iar cand este accesat cu ajutorul mouseului,
scrierea de pe linia selectata se deplaseaza spre dreapta si astfel se vizualizeaza datele de pe
linia din patea stanga care nu se vad.

12.3.3. Editarea propriu-zisa a unui Buletin de analiza pentru o proba testate , iar rezultatele care au
fost salvate si se gasesc in fisierul “SELECT ANALYSIS” consta in urmatoarele:
a) dupa selectarea fisierului”SELECT ANALYSIS” conform pct.12.3.2 ,pe ecran apare tabelul cu
ultima linie marcat cu albastru iar in stanga ei varful de sgeata neagra. Se analizeaza care din
probele afisate ne intereseaza. Daca este cuprins intre probele afisate, cu ajutorul mouseului se
acceseaza sageata neagra de pe a doua linie, ceea ce face deplasarea culorii albastre a selectarii
si a sagetii negre din stanga pas cu pas pana se ajunge la proba care ne intereseaza.
b) Daca proba cautata nu se gaseste intre probele afisate, se continua cautarea accesand varful de
sageata neagra sau utilizand celelalte varfuri de sageti ce permite o deplasare mai rapida a
selectiei-vezi pct.12.3.2.3 pana se gaseste proba cautata.
c) Se misca mouseul pe culoarea albastra si apoi se aplica un dublu click. Pe ecranul monitorului
imediat sunt afisate datele de identificare ale probei precum si rezultatele.
d) Dupa ce se analizeaza datele afisate si se ajunge la concluzia dorita, se misca mouseul pe
subprogramul “PRINT” si se aplica un click sau se apasa tasta F4, imprimanta dup ace a preluat
datele de la calculator editeaza Buletinul de analiza de compozitie chimica in formatul dinainte
stabilit-creat.

13. Pregatirea probelor-epruvetelor(slifurilor)

13.1. Utilajele si sculele necesare
- strung parallel
- freza universala
- polizor
- ghilotina manuala
- foarfeca de mana pentru tabla
- masina de slefuit ca panza abraziva
13.2. Materialele necesare
- cutite de strung de diferite forme si marimi
- freze de diferite forme si marimi
- piatra de polizor-rapid si vidia
- panza abraziva cu granulatia de 80 microni

13.3. Pregatirea probelor-epruvetelor(slifurilor) propriu-zisa

13.3.1. Pregatirea probelor-epruvetelor in vederea executarii testului de compozitie chimica cu
spectrometrul FOUNDRY MASTER se face conform procedurii privind PRIMIREA SI
RECEPTIONAREA probelor LS 01/2005 pct.8.3.
13.3.2. Probele-epruvetele(slifurile) prelevate prin turnare se polizeaza la polizor pana ce suprafata
de expunere este curata avand grija ca apasarea probei de piatra de polizor san u se faca cu o
forta mare care poate sa duca la arderea stratului superficial pe langa faptul ca proba poate fi
scapata din mana sin e putem accidenta.
13.3.3. Probele-epruvetele(slifurile) polizate sau prelevate pe masini de aschiat se finiseaza pe
masini de slefuit sau manual pe o masa pe panza abraziva cu granulatia de 80 microni.
13.3.4. Proba-epruveta(sliful) se va apasa pe panza abraziva astfel ca stratul superficial san u se
arda. Slefuirea se face pan ace suprafata are o rugozitate sub 80 microni. Aceasta se constata
prin rasucirea probei la slafuire cu 90 grade, dupa care se slefuieste pana dispar urmele
precedentei slefuiri.
13.3.5. O proba-epruveta(slif) dupa slefuire trebuie :
- sa nu prezinte defecte
- sa nu prezinte impuritati mecanice sau organice
- sa nu prezinte arsuri sau puncte de oxizi
- sa fie plana
- sa aiba o rugozitate echivalenta sau mai mica decat al abrazivului folosit
- suprafata nu trebuie sa aiba aspect de oglinda

14. Recalibrarea programelor de analiza de compozitie chimica

14.1. Daca in urma verificarilor programului de lucru conform pct.9.5.1.1.4 se constata ca este
necesar a se executa recalibrarea programului respective sau in cazul in care calculatorul
solicita aceasta recalibrare se va trece imediat la aceasta operatie , deoarece rezultatele
obtinute nu sunt cele mai precise.
14.2. Recalibrarea unui program de analiza de compozitie chimica are scopul de a corecta
coeficientii de calcul a concentratiei elementelor in urma expunerii-scanteierii.
14.3. pentru realizarea operatiei de recalibrare se procedeaza astfel:
14.3.1. Se allege programul de analiza chimica dorit conform pct.9.4.1.7.5 si 9.4.1.7.6
14.3.2. se misca mouseul pe subprogramul “RECAL”si se aplica un click, pe ecranul monitorului
apare sub forma de tabel capitolul (fereastra) “RECALIBRATION METHOD” cu
urmatoarele subcapitole:
Type recal sample-nefunctiona
Type- nefunctional
Use tipe- nefunctional
Undo tipe- nefunctional
This alloy- functional
Full- functional
Cancel- functional

14.3.3. Se misca mouseul pe subcapitolul ‘THIS ALLOY” si se aplica un click. Programul, automat
selecteaza numele si ordinea etaloanelor care trebuie scanteiate(masurate) si afiseaza
numele primului etalon, in cazul nostru pentru programele ce au elemental principal
fier(matricea fier) este RE12, precum si tabelul cu elementele si lungimile de unda a liniilor
folosite in acest program, iar pe orizontala numarul masuratorilor ce se pot realiza si
coloanele RSD. ( abaterea relativa standard).
14.3.4. se ia etalonul RE12 si se examineaza suprafata care urmeaza sa fie scanteiata. Aceasta
trebuie sa corespunda conform pct.13.3.5, in cazul in care nu corespunde se va pregati
conform pct.13.3.1-13.3.4.
14.3.5. in cazul in care suprafata corespunde conform pct.13.3.5 sau a fost pregatita , se periaza cu
pensula rotunda, iar electrodul se curata cu peria de sarma, apoi si aceasta este periata cu
pensula rotunda, dupa care se aseaza etalonul pe orificiul din capacul standului de excitare ,
deasupra electrodului in asa fel ca sa acopere complet orificiul si urma lasata sa permita inca
cel putin doua expuneri.
14.3.6. se da startul pentru scanteiere(masurare) prin miscarea mouseului pe functia START si api
aplicarea unui click sau apasarea butonuluiVERDE din dreapta standului de
excitare(scanteiere)
14.3.7. se asteapta sa se parcurga toate operatiile de scanteiere- masurare pana la afisarea
rezultatelor.
14.3.8. se repeta operatiile de la pct.14.3.5-14.3.7 inca de trei ori.
14.3.9. se analizeaza valorile de la coloana RSD care trebuie sa fie intre 0,5-11,5. acolo unde
aceasta valoare este mult in afara domeniului se compara rezultatele masuratorilor si se
elimina cea care este mult departe de celelalte valori, si astfel se imbunatateste calitatea
rezultatelor. Pentru a elimina valorile unei masuratori se misca mouseul pe coloana
respective, se aplica dublu-click, coloana primeste culoarea albastra, se misca mouseul pe
functia “DEL” si se aplica un click.
14.3.10. Odata acceptate valorile abaterilor RSD se trece la urmatorul etalon prin miscarea
mouseului pe functia “NEXT” si aplicarea unui click. Imediat se afiseaza pe monitor
numele urmatorului etalon, iar valorile precedente sunt memorate.
14.3.11. Se repeta operatiile de la pct.14.3.4-14.3.10 pana se scanteiaza –masoara toate
etaloanele prevazute a fi folosite la recalibrare. Dupa masurarea ultimului etalon, in mod
automat se intra in programul de lucru si se poate incepe determinarile de compozitie
chimica.
14.3.12. Repetand pct.14 pentru oricare din programele de lucru se recalibreaza fiecare program.
NOTA..
- Nu se admit valori ale RSD-ului marcati cu rosu de instrument sau valori egale sau mai
mari de 2(doi)
 - Sunt necesare minimum 3(trei) scanteieri pentru ca instrumental sa calculeze RSD-urile,
motiv pentru care se vor face de fiecare data cel putin 4(patru)scanteieri, si astfel avem
posibilitatea de a elimina masuratoarea cu valori mult departat de restul valorilor de la
celelalte scanteieri-masuratori.
- Functia “FULL” din tabelul “Recalibration Method” se foloseste la o recalibrare
generala sau la recalibrarea programelor generale de cautare al unui aliaj Al-000;Cu-
000; Fe-000
- Functia “CANCEL” se foloseste pentru iesirea din program, deci daca nu mai vrem sa
continuam.

15. Intretinerea spectrometrului Foundry Master si ale anexelor

15.1. Conditii de lucru
15.1.1. Temperatura de lucru 16-28 C
15.1.2. Sistemul electric
- alimentarea aparatului se face la 220 50 Hz, cablul avand 3(trei) fire:faza, nul,
impamantare
- aparatul va fi protejat impotriva socurilor electrice, daca este necesar se va folosi un
stabilizator de tensiune
15.1.3. Sistemul de alimentare cu argon
- argonul folosit trebuie sa fie de puritate spectrala, adica 99,999%, sau altfel dupa punctaj
5.0.
- conexiunile sistemului de alimentare trebuie sa fie etanse . Aerul influenteaza in mod
negativ functionarea aparatului.
- Furtunul de evacuare al argonului trebuie sa fie introdus in permanenta intr-un vas cu
apa .Apa se scimba regulat-adica atunci cand prezinta impuritati mecanice si este slab
tulbure.
- Nu se vor utiliza butelii cu argon in care presiunea argonului este sub 10(zece) bar,
pentru a evita contaminarea cu impuritati.
15.2. Intretinerea pompei cu vid
15.2.1. Pompa de vid trebuie sa functioneze continuu, astfel sa asigura vidul necesar in camera
spectrala.
15.2.2. Uleiul din pompa de vid se va schimba in momentul in care acesta isi schimba culoarea sau
daca s-au implinit sase luni de la schimbul precedent. Pentru aceasta se va proceda astfel:
- se inchide robinetul de acces in camera spectrala
- se opreste motorul pompei
- se scoate uleiul uzat din pompa prin indepartarea busonului de golire
- se pune la loc busonul si se verifica daca este bine insurubat
- se indeparteaza busonul de umplere cu ulei al pompei
- se toarna ulei in pompa astfel ca nivelul sa fie mai sus de mijlocul nivelmetrului
- se insurubeaza busonul de umplere cu ulei al pompei
- se porneste motorul pompei si se asteapta 1,5-2,5 minute
- se deschide robinetul de access pre camera spectrala lent.
15.3. Curatarea traseelor optice
15.3.1. Se scanteiaza-masoara etalonul CL 900/135 si se vor inregistra rezultatele in intensitati (se
pot masura toate etaloanele ce se folosesc la recalibrare) procedand astfel:
15.3.1.1. Se alege programul de lucru Fe-100 conform pct.9.4. daca instrumentul nu este pornit,
iar daca este intr-unul din programele de lucru , se misca mouseul pe functia “EXIT” si
se aplica un click, iar pe ecran apare vezi.pct.9.4.1.7.4 aopi se respecta pct.9.4.1.7.5;
 9.4.1.7.6; 9.4.1.7.7 , numai ca in loc de programul FE 250 se acceseaza programul FE-
100.
15.3.1.2. Cu ajutorul mouseului se acceseaza subprogramul “MODE” vezi pct. 9.4.1.7.7 lit.d.
15.3.1.3. Se misca mouseul pe sageata din dreptul “PROCENT ANALYSIS” si se aplica un click,
pe ecranul monitorului apare sub forma de tabel fisierul “MODE”:
- PROCENT ANALYSIS
- PROCENT ANALYSIS
- CHANNEL CONCENTRATION
- CORECTED INTRATIO
- RECALIBRATED INTRATIO
- INTENSITY RATIO
- INTENSITI
- RESTANDARDIZATION FACTORS
precum si functiile “OK” si “CANCEL”.

15.3.1.4. Primele doua, adica “PROCENT ANALYSIS” sunt marcate de culoarea albastra
15.3.1.5. Se misca mouseul pe culoarea albastra si acesta este deplasat in jos pana la operatia
“INTENSITI” apoi se aplica un click, dupa care operatia “PROCENT ANALYSIS” este
inlocuita cu operatia “INTENSITI”. Se conirma selectia prin aplicarea unui click pe
functia “OK”, iar calculatorul revine la programul de lucru FE-100.
15.3.1.6. Acum se face operatia de scnateiere-masurare conform pct.9.5.2 , numai ca valorile
obtinute vor fi exprimate in intensitati si nu in procente.
15.3.1.7. dupa 3-4 masuratori si in urma eliminarii valorilor externe, se listeaza media valorilor
obtinute pastrand lista.
15.3.1.8. Curatarea propriu-zisa a traseelor optice
a) Traseul de optica directa (prin lentila)
- se opreste sursa de excitare-scanteiere
- se deschide panoul frontal din dreptul standului de excitare-scanteiere
- se extrage furtunul de evacuare a argonului din vasul cu apa
- se inchide robinetul de access pre camera spectrala prin rotire spre stanga
- se desurubeaza suportul lentilei
- se extrage lentila
- se curata lentila cu hartie optica si alcool
- se introduce lentila in suport
- se insurubeaza si fixeaza suportul
- se deschide robinetul de acces spre camera spectrala prin rotirea manetei spre dreapta
- se introduce furtunul de evacuare al argonului in vasul cu apa
- se inchide panoul frontal din dreptul standului de excitare-scanteiere
- se porneste sursa de excitare-scanteiere
- instrumentul este gata pentru lucru
NOTA:
Se va acorda o atentie deosebita la garnituri. Acestea trebuie sa fie intacte si sa fie asezate
corect.
Sunt 4(patru) garnituri, din care 2(doua) la suportul lentilei si 2(doua) sub si peste lentila.

b) Traseul de optica indirecta(prin fibra optica)

- camera de excitare-scanteiere este deschisa, daca nu este deschisa se va deschide
conform pct.__________
 - se acceseaza programul c:/ master/fm.controls
- se acceseaza “SHUTTER STANDARD”, opturatorul din stand coboara
- se curata cu mare grija capatul fibrei optice, folosind creion de stergere optica sau un
betisor cu vata si alcool
ATENTIE: SE STERGE PRIN ATINGERI USOARE PENTRU A NU ZGARIA FIBRA
OPTICA
- dupa curatare se acceseaza “SHUTTER STANDARD” :opturatorul de ridica
- se iese din acest fisier prin accesarea functiei “EXIT”
- se inchide camera , dupa care se monteaza electrodul conform pct._____________
- se curata electrodul cu peria de sarma si pensula rotunda prin orificiul capacului
standului de excitare-scanteiere
15.3.1.9. se repeta pct.15.3.1.5-15.3.1.6
15.3.1.10. se compara valorile obtinute inainte de curatarea traseelor optice si dupa curatarea
traseelor optice, si cu valorile initiale cand trebuie sa rezulte o imbunatatire a valorilor
intensitatilor si o apropiere fata de cele initiale.
15.3.1.11. se repeta pct. 15.3.1.2;15.3.1.3;15.3.1.4;15.3.1.5 numai ca se va selecta “PROCENT
ANALYSIS” in loc de “INTENSITI”
15.3.1.12. acum instrumentul este in stare de lucru iar valorile masuratorilor vor fi exprimate in
procente
15.3.1.13. listingurile obtinute cu valorile exprimate in intensitati se ataseaza la listingurile
precedente si se depun la arhiva.
15.4. Alte considerente pentru o functionare buna a instrumentului
15.4.1. Probele-slifurile trebuie sa fie pregatite corespunzator. Pregatirea precara a probelor
influenteaza negativ valorile masuratorilor.
15.4.2. Probele-slifurile se vor aseza corect pe standul de scanteiere, astfel incat orificiul de acces la
electrod sa fie complet acoperit. Probele trebuie sa fie fixate cu ajutorul sistemului de
prindere mobil- daca acestea au o forma si suprafata care nu permitefixarea, sistemul de
prindere mobil(masa) , va fi asezata langa proba pe capacul standului de excitare-scanteiere.
15.4.3. Electrodul trebuie curatat dupa fiecare scanteiere cu peria de sarma si pensula rotunda. Dupa
cate 25 excitari-scanteieri, inaltimea electrodului va fi reglata cu ajutorul sablonului si al
cheii”Allen” de 2x100 mm
15.4.4. Se va acorda o atentie deosebita la fixarea electrodului. In cazul unei fixari incorecte, poate
atinge proba-sliful si poate produce avarii la standul de excitare-scanteiere.
15.4.5. Standul de excitare-scanteiere va fi curatat in momentul in care programul anunta acest
lucru sau dupa 50 de excitari-scanteieri
15.4.6. Se va acorda o atentie la inlocuirea apei din vasul de colectare a reziduurilor de fiecare data
cand se constata ca este murdara si vor fi curatate furtunele de evacuare a reziduurilor,
arsurilor de la scanteiere.

16. Registrul de evidenta

16.1. Se va folosi acelasi registru de evidenta care este mentioant la pct.9 din Procedura privind
primirea si receptionarea probelor pentru executarea testului de compozitie chimica LS
01/2005.

17. Norme de protectia muncii si PSI

17.1. Norme de protectia muncii
17.1.1. Responsabilul de laborator va face un instructaj de atentionare la fiecare inceput de schimb
si instrctajul periodic in fiecare luna ,in prima zi de luni din luna.
17.1.2. Materialele prelucrate la instrctajul de protectia muncii vor fi cele specifice activitatii de
laborator si in mod special cele ce privesc munca in laboratoarele de analiza chimica
spectrala cu aparatura automata
17.1.3. La terminarea instructajului se va completa fisa de protectia muncii care va fi semnata de
catre cel instruit sic el care a tinut instructajul , adica Responsabilul de laborator.

17.2. Norme de PSI

17.2.1. Responsabilul de laborator va face si instruirea pe linie de PSI odata cu instruirea periodic
ape linie de protectia muncii, cand va prelucra materialele specifice la lucrul in laboratoarele
de analiza chimica spectrala
17.2.2. Dupa executarea instructajului se va completa fisa de instruire pe linie de PSI si se va semna
atat de cel instruit cat si de catre instructor.

18. Instruirea personalului.

18.1. Prezentele instructiuni vor fi prelucrate cu tot personalul care are tangenta directa cu ea.
18.2. Aceste instructiuni vor fi prelucrate de fiecare data cand apar probleme de calitate, cand
sunt completari sau modificari in procedura, dar nu mai putin de doua ori pe an.
18.3. La incheierea instructajului, se va incheia un Proces verbal unde va fi mentionat numele
participantilor si care vor semna de luare la cunostinta a prevederilor procedurii.
18.4. La final, Procesul verbal va fi indosariat, iar la finele anului dosarul va fi depus la arhiva
laboratorului.