Kazahstan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Kazahstan
Republica Kazahstan
Қазақстан Республикасы
Qazaqstan Respýblıkasy
Республика Казахстан
Respublika Kazakhstan

Drapelul Kazahstanului Stema Kazahstanului[*]

Deviză: El meu Kazakhstan 

Imn: Kazakhstanul meu

Imnul național: 

MENIU

0:00

Localizarea Kazahstanului

Geografie
Suprafață  
 - totală 2.724.900 km² (locul 9)
Cel mai înalt punct Han Táńiri[*] (7.010 m) 
Cel mai jos punct depresiunea
Qaraqııa[*] (−132 m) 
Cel mai mare oraș Almatî
Vecini Turkmenistan
Republica Populară Chineză
Kârgâzstan
Uzbekistan
Rusia 
Fus orar UTC+5 (UTC+5)
UTC+6 (UTC+6) 
Populație
Populație  
 - Recensământ 2009 16.402.861
Densitate 7 loc/km²
 - Estimare 2021 ▲ 19.082.467 (locul 62)
Limbi oficiale Kazahă
Rusă
Etnonim Kazahi
Guvernare
Sistem politic Republică prezidențială
Președinte (d)
Kassym-Jomart Tokaev 
Premier (d)
Alihan Smailov[*] 
Capitala Nur-Sultan
Istorie
Stat independent
Independență față
16 decembrie 1991
de U.R.S.S.
Economie
PIB (PPC) 2017
 - Total 474.312.001.190 $
 - Pe cap de locuitor 26.071 $ (locul 53)
PIB (nominal) 2017
 - Total 216.802.000.000 $ (locul 50)
 - Pe cap de locuitor (locul 54)8.585 $
Gini (2013) 26.4 (scăzut)
IDU (2015) ▬ 0,794 (ridicat) (locul 56)
Monedă Tenge kazah (KZT)
Coduri și identificatori
Cod CIO KAZ 
Cod mobil 401 
Prefix telefonic +7
ISO 3166-2 KZ
Domeniu Internet .kz
 Prezență online
site web oficial
hasthtag
Modifică date / text 

Kazahstan[1] (în kazahă Қазақстан, Qazaqstan, IPA /qɑzɑqˈstɑn/; rusă Каза
хстан, Kazakhstán, IPA /kɐzəxˈstɐn/), oficial Republica Kazahstan, este o
țară transcontinentală care se află în Asia Centrală, având doar un petic de
teritoriu la vest de râul Ural, în Europa.[2] Kazahstan este cel mai mare stat
fără ieșire la mare și a 9-a țară din lume după mărimea suprafeței ocupate;
teritoriul său de 2.727.300 km² este mai mare ca Europa de Vest.[2][3] El are
hotar cu (în direcția acelor ceasornicului, începând cu
nordul) Rusia, China, Kîrgîstan, Uzbekistan și Turkmenistan, de asemenea
are ieșire la Marea Caspică. Kazahstan dispune
de stepă, taiga, defileuri, dealuri, deltă, munți acoperiți de zăpadă și deșerturi.
Populația țării la 1 noiembrie 2014 număra 17.377.807 de locuitori,
[4]
 densitatea ei fiind foarte mică (aprox. 6 oameni/km²). Capitala țării
este Nursultan, schimbându-și în 2019 denumirea din Astana, care a înlocuit
în 1997 fosta capitală, Almatî.

Cuprins

 1Istorie
 2Geografie
o 2.1Relief
o 2.2Climă
 3Politică
o 3.1Împărțire administrativă
 4Demografie
o 4.1Religie
o 4.2Orașe
 5Economie
 6Patrimoniu mondial UNESCO
 7Vezi și
 8Note
 9Lectură suplimentară
 10Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]
Teritoriul Kazahstanului a fost ocupat pentru prima dată de triburi nomade,
care locuiau în stepele din această zonă. Acestea au fost cucerite în secolul al
XIII-lea de către mongoli, care, în acel timp, erau conduși de Ginghis Han.
Prin secolul al XV-lea, kazahii au format trei hoarde (numite în cazahă Juz-
uri), care au continuat să ducă o viață nomadă până în secolul XIX, când au
fost ocupați de Rusia.
La 16 decembrie 1991, Kazahstanul era ultima republică din URSS care își
proclama independența.
Granițele acestui stat sunt
cu: China, Rusia, Turkmenistan, Uzbekistan și Kîrgîstan.

Geografie[modificare | modificare sursă]
O mică porțiune a teritoriului aflată la vestul râului Ural este localizată în
extremitatea estică a Europei. Vecinii principali sunt Rusia și China, iar în sud-
vest se învecinează cu țările Asiei
centrale: Kârgâzstan, Uzbekistan și Turkmenistan. De asemenea, are o
coastă importantă la malul Mării Caspice. Kazahstanul este a noua țară din
lume ca suprafață, dar, datorită reliefului de stepă semi-deșertică, este una
dintre cele mai rar populate țări cu puțin sub 6 locuitori per kilometru pătrat.
Kazahstanul se află aproape în întregime în Asia Centrală și se întinde de
la Marea Caspică (în vest) până la munții Altai în est. O foarte mare parte din
suprafața sa este acoperită de stepe aride. Kazahstanul se află pe locul 62 în
lume ca număr de locuitori. De-a lungul veacurilor teritoriul Kazahstanului de
astăzi a fost locuit de triburi de nomazi, abia prin secolul al XVI-lea urmând sa
se afirme drept un grup distinct, împărțit în trei hoarde. Rușii au început să
pătrundă în stepele Kazahstanului doar prin secolul al XVIII-lea, iar pe la
mijlocul secolului al XIX-lea întreaga țară făcea parte din Imperiul Rus.
După revoluția rusă din 1917 și după războiul civil, teritoriul Kazahstanului a
fost reorganizat de câteva ori înainte ca el sa devină Republica Sovietică
Socialistă a Kazahstanului în 1936 făcând parte din fostul U.R.S.S. În timpul
secolului XX, Kazahstanul a făcut parte din multe proiecte sovietice printre
care și servind drept principala zonă de testare a armelor nucleare. În anii
1950 stepele din nord au fost desțelenite în cadrul unei campanii organizate
de Nikita Hrușciov, iar în sud a fost construit cosmodromul Baikonur.
Kazahstanul și-a declarat independenta pe data de 16 decembrie 1991, fiind
ultima dintre Republicile Sovietice care se declară independentă, iar fostul
lider comunist devenea președinte. De la independență, Kazahstanul a urmat
o politică externă echilibrată și s-a axat pe dezvoltarea economiei cu accentul
pe industria hidrocarburilor. Cu toate că economia statului este într-o continuă
creștere, președintele Nursultan Nazarbayev încă deține un control strict
asupra politicilor de guvernare. Mulți lideri opozanți și jurnaliști au fost uciși în
ultimii ani, iar observatorii vestici consideră alegerile din Kazahstan nedrepte,
dar fără îndoială prestigiul țării creste în continuare. La momentul actual este
considerată drept țara dominantă din Centrul Asiei. Țara face parte din
numeroase organizații internaționale precum ONU, Comunitatea Statelor
Independente și Organizația Cooperatistă de la Shanghai, iar din 2011
formează o uniune vamală cu Rusia și Belarus.
Kazahstanul este o țară diversificată din punct de vedere etnic și cultural, în
mare parte datorită masivelor deportări de pe vremea conducerii lui Stalin,
dar, totuși, kazahii sunt cel mai mare grup, urmați de ruși. Țara oferă
libertatea alegerii religiei: astfel, se pot întâlni multe credințe diferite aici,
islamul fiind religia de bază, urmată de creștinism. Limba oficială este
limba kazahă, deși rusa este la fel de folosită în vorbirea de zi cu zi.
Relief[modificare | modificare sursă]
Kazahstanul are un relief foarte diversificat. Cea mai mare parte a teritoriului
(aproximativ 50%) este ocupată de câmpii. Către est se găsește o zonă
muntoasă, vârful Khan Tengri, din munții Tian Shan având o înălțime de
6995m. În centrul țării se găsește o zonă deșertică, care este, practic,
nelocuită.
Climă[modificare | modificare sursă]
Datorită suprafeței întinse a țării, clima este foarte diversificată, în cea mai
mare suprafață, aceasta fiind temperat continentală, aridă și semiaridă.
Temperaturile medii anuale variază între -19 °C și -3 °C în ianuarie, respectiv
+19 °C și +30 °C în iulie.

Politică[modificare | modificare sursă]

Șeful de stat, Kassym-Jomart Tokaev; și șeful guvernului, Alihan Smailov(d)

Kazahstan este un stat unitar. Primul președinte a fost Nursultan
Nazarbaev, Qasîm-Jomart Toqaev fiind cel actual. Președintele poate exercita
dreptul de veto asupra legislației care a fost adoptată de Parlament și este, de
asemenea, comandantul suprem al forțelor armate. Primul-ministrul conduce
Cabinetul de Miniștri și servește ca șef de guvern al Kazahstanului. În Cabinet
există trei vicepremieri și șaisprezece miniștri.
Parlamentul din Kazahstan este bicameral, fiind compus din Majilis (Camera
Deputaților) și Senat.[5]
Împărțire administrativă[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Provinciile Kazahstanului.
Kazahstanul este divizat în 14 provincii.

Provincii
Supra
le Capit Popul
față
Kazahsta ală ație
(km.²)
nului

Kóksheta
Akmola 121,400 829,000
ú

Aktobe Aktobe 300,600 661,000

orașul Almaty
(1) Almaty 324.8 1,226,300

Almatî Taldyqor
224,000 860,000
(provincie) ǵan

orașul Nur- Nur-
710.2 600,200
Sultan(1) Sultan

Atyraú Atyraú 118,600 380,000

Baikonur(2) Baikonur 57 70,000

Jambîl Taraz 144,000 962,000

Kazahstanul
Oskemen 283,300 897,000
de Est
Provincii
Supra
le Capit Popul
față
Kazahsta ală ație
(km.²)
nului

Kazahstanul
Petropavl 123,200 586,000
de Nord

Türkıstan 116.902 k
Turkistan 1.929.000
qalasy[*] m²

Kazahstanul
Oral 151,300 599,000
de Vest

Qaraǵan
Qaraǵandy 428,000 1,287,000
dy

Qyzylord
Qyzylorda 226,000 590,000
a

Qostanaı Qostanaı 196,000 975,000

Mangîstau Aktau 165,600 316,847

Pavlodar Pavlodar 124,800 851,000

orașul Shymk Shymken
347 km² 1.028.673
ent t

Note:[2]

 (1) Orașele Alma-Ata și Nur-Sultan au statut de

importanță națională și nu se consideră provincii.
 (2) Orașul Baikonur are un statut special deoarece
este închiriat Rusiei împreună cu Cosmodromul
Baikonur până în anul 2050.
Fiecare provincie este condusă de un Akim (guvernator provincial) numit de
președinte. Guvernatori municipali sunt numiți de cei provinciali. Guvernul
Kazahstanului a mutat capitala din Alma-Ata la Nur-Sultan (fost: Astana) în 10
decembrie 1997.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Conform datelor Agenției de Statistică a Republicii Kazahstan, populația țării
la 1 noiembrie 2014 număra 17.377.807 de locuitori.[4] Conform
recensământului din 2009, 46% din populație trăia în mediul rural și 54% în
cel urban.[6]
Conform datelor oficiale preliminare a recensământului populație, publicate pe
4 februarie 2010, principalele grupuri etnice sunt: kazahi — 63,1 % din
populația totală a țării, ruși — 23,7 %, uzbeci — 2,8 %, ucraineni —
2,1 %, uiguri — 1,4 %, tătari — 1,3 %, germani — 1,1 % și alte naționalități —
4,5 %.[7] Numărul kazahilor în intervalul 1999—2009, conform datelor, s-a
mărit cu 26 % (sau cu 2,1 milioane de oameni), uzbecilor cu 23 % (sau 87 de
mii), uigurilor cu 6 % (sau 13 mii). Numărul germanilor însă a scăzut
considerabil cu 50 % (sau 175 mii), dar și cel al ucrainenilor cu 39 % (sau 214
mii), al tătarilor cu 18 % (sau 46 de mii) și al rușilor cu 15 % (sau 683 mii).
Religie[modificare | modificare sursă]
 Creștini- 3,975,440
 Musulmani- 11,285,120
 Budiști- 32,060
 Neafiliată- 673,260
 Religie populară- 48,090
 Alte religii- 16,030
[necesită citare]

Orașe[modificare | modificare sursă]
Capitala Kazahstanului este Nur-Sultan, însă cel mai mare oraș este Almaty,
fosta capitală a statului.

 v • d • m  Cele mai mari orașe din K

http://www.geonames.org/KZ/largest-cities-in

Loc Numele orașului P

1 Almaty Almaty
2 Astana Astana
3 Shymkent Kazahstanul de
4 Qaraǵandy Qaraǵandy
5 Aktobe Aktobe
Almaty 6 Taraz Jambyl
7 Pavlodar Pavlodar
8 Oskemen Kazahstanul de
9 Semeı Kazahstanul de

10 Oral Kazahstanul de
Astana
Economie[modificare | modificare sursă]
Kazahstanul este o țară foarte bogată în resurse naturale, dar acestea nu sunt
încă exploatate la capacitatea maximă. Rezervele de uraniu din sol, situează
țara pe locul 3 în lume. De asemenea, prezintă cantități însemnate de petrol,
gaze naturale, cărbune, cupru, zinc, mangan, fier, aur. Industria metalurgică,
constructoare de mașini și alimentară, sunt în continuă dezvoltare.
Kazahstanul este cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală[8].

Patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]

Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 3
obiective din această țară.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Lista orașelor din Kazahstan
 Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO
 Listă de fluvii din Asia

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ “Țara Kazahilor“, sufixul „stan“ însemnȃnd în persană
„țară“.
2. ^ a b c CIA World Factbook: Kazakhstan.
3. ^ „Agency of Statistics of the Republic of Kazakhstan
(ASRK). 2005. Main Demographic Indicators”. Stat.kz.
Accesat în 1 iunie 2010.
4. ^ a b Қазақстан Республикасы Статистика
агенттігі. Агентство по статистике РК. Численность
населения Республики Казахстан
5. ^ „Official site of the President of the Republic of Kazakhstan
– Kazakhstan”. Akorda.kz. Accesat în 26 martie 2013.
6. ^ „Итоги переписи населения Республики Казахстан
2009 года”. Stat.kz. 4 februarie 2010. Arhivat
din original la 28 iunie 2010. Accesat în 1 iunie 2010.
7. ^ Предварительные итоги переписи населения 2009 г.
8. ^ Kazahstanul vămuiește petrolul, 16 august 2010,
capital.ro, accesat la 17 august 2010

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

 Kazahstan, leopardul Asiei Centrale, Anton
Caragea, Editura Mihai Eminescu, București, 2006

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  Kazahstan, drumul spre viitor, 8 ianuarie 2012,
Gabriel Arsene, Jurnalul Național
 Despre Republica Kazahstan, 22 noiembrie
2007, Amos News
 25 Octombrie - Ziua națională a Republicii
Kazahstan, 25 octombrie 2010, Amos News'

Kazahstan — Kazahi — Limba kazahă
v • d • m

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  
• Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  
• Imagini  • • Portal

[arată]
v • d • m
Comunitatea Statelor Indepen

[arată]
v • d • m
State în Asia Centra
[arată]
v • d • m
Popoare sau entități naționale cu lim
[arată]
v • d • m
Țări independente sau recunoscute parțial și re
[arată]
v • d • m
Țări independente sau recunoscute parțial și
764

11873 (data)

636192

39-5

001 2188 4309

00005

 92d52542-3363-351c-a8b6-d991e0bccb8f

6437
05

56

464457

6451

ntities (via VIAF): 124906451
Categorii: 
 Kazahstan
 State membre ale Organizației Națiunilor Unite
 Eponime ale asteroizilor
 Foste țări ale Uniunii Sovietice
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
 Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descărcare ca PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
 Wikiștiri
 Wikivoyage
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 251
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 9 ianuarie 2022, ora 00:37.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice