Functiile comunicarii

1. Functia emotiva (expresiva):

- se centreaza pe emitator;
- exprima subiectivitatea si starile sufletesti ale emitatorului;
- este dominata de lirismul subiectiv;

2. Functia conotativa (persuasiva):

- se centreaza pe receptor;
- exprima incercarea de-a influenta, de a-l incita la actiune pe interlocutor printr-un
ordin, rugaminte, etc.;
- frecvent intalnita in stilul oficial-administrativ, dar si in comunicarea cotidiana;
- are rol de apel;
- se realizeaza prin pers. a II-a, vocativ, imperativ;

3. Functia metalingvistica:
- are rolul de-a controla codul;
- intelegerea mesajului, ex.: Ma intelegi?;
- frecvent intalnita in stilul stiintific (explicatiile);

4. Functia fatica:
- are rolul de-a controla canalul;
- domina in comunicarea la distanta, ex.: Alo, mai esti pe fir? Ma auzi?;

5. Functia referentiala:
- are rolul de-a transmite informatii despre lumea "reala";
- este centrata pe referent;
- este intalnita in toate tipurile de comunicare, ex.: Spectacolul incepe la ora 10. / Era
odata un imparat cu trei feciori.;

6. Functia poetica:
- este axata pe text, pe mesaj, punand in valoare mesajul;
- prin aceasta functie mesajul nu ramane un simplu mod de-a transmite o informatie,
el devine un text frumos, usor de retinut;
- nu se manifesta doar in literatura, este evidenta si in proverbe, ex.: Cu o floare nu se
face primavara. / Capul face, capul trage.;
- in literatura este suprapusa celorlalte functii: in genul epic se combina cu functia
referentiala, iar in genul liric se combina cu functia emotiva;