Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tratat de Geologie Cu Exemple Luate În Deosebi Din România de I. Simionescu. 1927. (Cosăuți) PDF
Tratat de Geologie Cu Exemple Luate În Deosebi Din România de I. Simionescu. 1927. (Cosăuți) PDF
DE
GEOLOGIE
CU EXEMPLE LU A TE 1 N DEOSEBI
DIN
ROMÂNIA
DE
1. SIMTONESC.U
Profesor la Universitatea din [aşi
Membru al Academiei RomAne
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Aceastd carte este sistematizarea cursului de geologie, fie care-I
lac la Universitatea din Iasi. Ea se adreseazd deci in firimul
rand studenfilor.
Scriind'o, m'am gandit insd si la tofi aceia, cari in viafa
firactied au nevoe de cunostinfi geologice, ca si la acei, cat de
pufini, cari ar dori &Ili complecteze cultura lor generald prin
sinteza fenomenelor complexe ce se petrec azi in pamant ori
au avut Mc odatd la fafa pdmantului. Tocmai prin asemenea
priviri generale, geologia are imfi ortanfd educativii si cultural&
Din aceastd cauziz' am cdutat sti fiu cat mai limpede in scris,
sit inlaur pe cat fiosibil termenii prea greu de infeles si sd
oranduesc materia asa, ca sti inlesnesc tuturora cetirea cdrfii.
Am Jost silit sd fin seamd al geologia este tiinfa evolufiei
panantului. Deci am avut in vedere rezultatele generale, asa
cum se obisnuege in ori ce tratat general de Geologie.
Ca f i la geografie ins& exemplele se pot lua i dintr'o portiune
restransd de pe filimant. Legile maturii sunt acelealsi in mic ca
§i in totalitatea kr. S'a incercat sti se artite, prin fotografii
mdrite, cii in glodul uscat de fie drum se pot prinde aceleasi forme
geografice f i geologice ca fi cele din mdrefia munfilor. Profe-
sorul A. Penck ob4nuia sti ne facet' pregatirea excursiunilor
mai marl, folosindu-se pentru Idmurirea f ormarei valor, a
§irilor muntoase etc., de cea dintdi gramadd de ntisip intanitd
in cale sau de paraichsul temp orar ce safid marginea drumului
dupd poi mai indelungi.
lard de ce am finut sit iau cat mai multe exemple din cufirinsul
jcirii noastre, fie cat de complecsd in toate ale geologiei, fie atilt
de mandril ca varietale plastic& Cartea este deci i o Geologie
a României.
In domeniul geologiei s'au stivaqit numeroase si imp ortante
www.dacoromanica.ro
4 I. SIMIONESCU
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 5
GENERA LITATI
www.dacoromanica.ro
6 GENERAL/TAT!
www.dacoromanica.ro
TRATAT. DE GEOLOGIE 7
www.dacoromanica.ro
8 GENERALITATI
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 9
www.dacoromanica.ro
10 GENERALITATI
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE QEOLOGIE 11
LITERATURA
1. Xenopol A. D. Istoria si geologia. Viata Romaneasca. 1910. lasi.
2. Zittel K. A. Geschichte der Geologie und Palaeontologie. Leipzig.E
Geikie A. The founders of Geology. London, 1897.
3. Simionescu I. Goethe ca naturalist. Cony. lit. 1912.
4. Ed. Suess. ErinnerungeniLeipzig, 1916.
5. Simionescu I. Asupra progresului Geologiei In Romania. Noua Re-
vista Romand, 1900.
Simionescu I. Evolutia culturii stiintifice In Romania. Discurs de
receptie, Acad. rom. 1913.
6. Stefanescu Gr. Observatiuni geol. in Romania. An. Acad. Rom. 1892.
7. Simionescu L Geologia Romaniei.fPubl. fond. V. Adamachi, Ac. Rom.
1906.
Roman D. §i Codarcea'A. Bibliografia geologica a Romaniei. Instit.
geol. 1926.
www.dacoromanica.ro
12 GENERALITATI
Pentru Romania.
Gr. Stefanescu. Curs elementar de Geologie Ed. II. Bucuresti 1902.
I. Simionescu. Elemente de geologie Ed. VI. 1927, Bucuresti.
I. Popescu-Voitesti. Elemente de geologie generall Ed. II Cluj, 1926.
Sava Athanasiu. Curs de geologie generalA Part. I. 1916 (Litografiat).
Gh. Macovei. Curs de geologie stratigraficA. Bucuresti, 1925 (Litografiat).
Harti geologice referitoare la Romania.
Gr. Stefanescu. Harta geologica generalA a RomAniei. 28 foi 1:200.000.
Bucuresti 1887.
Draghiceanu M. pbersichtskarte des Kanigreiches Rumanien. Wien
(t :800.000) 1890.
Institut geologic al Romaniei. Harta geologicA a RomAniei. 1:1500.000.
1927.
Hauer Fr. Geol. ilbersichtskarte Siebenhargens. 1874.
Paul K. Harta geologicA a Bucovinei. 1876 (Iahrb. d. K. K. geol.
R. A. XXVI).
Sinzow I. Harta geologicA a Basarabiei.
Harta geologica internationalä. Berlin.
Reviste romane care cuprind lucrari geologice.
Publicatiunile fondului V. Adamachi. Academia Románd.
Buletinul sectiunii stantsfice. Academia Romand.
Memoriile sect. stantifice. Academia Romdnd.
Anuarul Institutului de geologie. Bucurefti.
Ddrile de seamd ale fedintelor (Institutul geologic al Romaniei).
Anna les scientifiques de ?Universal de lassy.
Revista Muzeulus geologic-mineralogic al Universildtii din Cluj.
Buletinul Muzeului national de Istorie Naturald. Chi.;indu
Analele Minelor. Bucurefti.
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 13
CAP. I.
www.dacoromanica.ro
14 METEORITE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGlE 15
www.dacoromanica.ro
16 CORPURILE CERE5T1
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 17
www.dacoromanica.ro
18 PART! LE PAMANTULUI
CAP II.
PARTILE PAMANTULUL
Parnantul, ca. §i soarele, este format din sfere suprapuse; ele
alcatuesc partile planetei noastre, cu o a§ezare dupa densitate.
Atmosfera, cea mai u§oara., este inväli§ul gazos, format din
aer, amestec de 78% N., 21 % 0., prea putine gazuri rare
(argon, neon). A§a e in zona dinspre fata pamantului. Mai sus
de II km. azotul prepondereaza, iar dela 80-150 km, se aflä
H §i He. Partea periferica a atmosferii e formata din geoco-
ronium, banuit ca nou.
Densitatea atmosferii descre§te cu inaltdmea. La 5000 m este
scazutä aproape de jumatate. i temperatura scade, dar numai
pana la ii km; de acolo ramãne constanta. (-55°).
Din Intreaga atmosferA, importantA pentru pAmAnt este numai portiunea
joasA (Troposfera), In care au loc toate fenomenele meteorologice. Mai In
sus de II km., in S tr a to sfer a, dominA relativA linilte. Aice iau naltere
aureolele boreale. -
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 19
www.dacoromanica.ro
20 PARTILE PAMANTULUI
pAmant, au dus la
alte concluziuni. In- 4 9180m.
teriorul pAmantu- cio Ihn4 = ovianyeata totald ,
lui trebuie sA aibA Fig. 7. Raporturile dintre uscat fi ape (d. Kober).
rigiditatea otelului
pentru ca sA poatA opune o rezistenta elasticA la toate schimbarile de
formA, cum ar fi atractia soarelui si a lunei.
Pe acest nou criteriu s'a nascut ipoteza C ontinuitAtii, dupa care
pamantul prezintA toate ,stArile de agregare ale materiei, dela coaja solida
externA, pang la gazurile monoatomice, baza elementelor chimice. Aceste
gazuri centrale fiind supuse la presiuni mari pot capata rigiditatea otelului.
Cel mai entuziast apArAtor al acestei ipoteze este S. A r rheniu s, geo-
fizicianul scandinav.
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 21
www.dacoromanica.ro
22 CALDURA TELURICA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGlE 23
CAP. III.
CONSTITUTIA LITOSFERII
(NOTIUNI DE PETROGRAFIE)
A. Genera Map.
Elemente. Din numärul mare de elemente chimice cunoscute
pana acum, prea putine joaca un rol insemnat in constitutia
parpi externe a litosferii. Numai 8 elemente se allä in proportie
mai mare de 1%, in atmosfera, apa marii §i in litosferá (io km.
de la fata ei).
Dupa Clarke si V o g t, aceste elemente sunt (In procente) : 0. (50); Si.
...g. 2.3, K. 2.27,.
3.19, ; _a. ( 2.43, ; 1M
(26,2o) ; Al. (7.44); Fe. ( 4.15, ; C
Alte 6 elemehte, din cele mai importante in economia ome-
neasca, abea se gasesc in cantitati minimale, intre 1% si 0J010.
Asa sunt : H. (0.9); Ti. (0.4); Cl. (0.2); C. (0.13) : S. si P. cdte o.i 0/0. Vin
apoi Ba. (0.082) i Mn. (0.078).
Minerale. Elementele intre ele se combina spre a da mine-
ralele, corpuri amorfe sau cu fete regulate (cristali). Dar §i din
multimea mineralelor, ca numar Inca nedefinite, prea putine
inträ in constitutia partfi externe a litosferii. A§a bunä oar% in
alcatuirea rocilor eruptive, nu se afth. in proportii mai mari de
cat urmätoarele : Feldspate (6o%) ; Amfibole §i Piroxene (17 %);
Cvart (12%) ; Biotit (4%) ; Minerale de titan (i.5%); Apatit
(0.5 %).
Roci. 0 roca este formatä sau dintr'un singur mineral (Sarea)
sau, mai ades, din mai multe minerale imbinate felurit. Condi-
tiunea principala care ingrade§te notiunea de roca, este volumul
ce-1 ocupa in litosferä.
Roca nu inseamna numai stanca, avand o mare rezistenta la
rupere. i petrolul e roca, intru cat se atlä in mare cantitate
www.dacoromanica.ro
24 PETROGRAFIE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 25
www.dacoromanica.ro
26 PETROGRAFIE
Rocile depuse azi sunt mai tinere : mai, nasip, ori prundis. Cele depuse
in vremea tertiara sunt formate tot din nasip, dar cu concretiuni ; cimen-
tat, da grezul, dui:A cum malul e schimbat in hum& Huma depusa In
vremea mai veche, mesozoica ori paleozoica, a ajuns dui* cu greu se
mai poate sgaria cu unghia.
Alcatuirea petrografica a Dobrogei de nord, pamant vechiu, e alta de
cat a Olteniei din jurul Craiovei, formata din depozite tertiare, de si la
Inceput aceleasi soiuri de roci s'au depus
in mari.
Geode; concretiuni; pseudomor-
fose. Dovada prefacerilor din inti-
rnitatea chiar a rocilor eruptive, este
data de geode, pungi captu§ite cu cri-
stali marunti, aciculari, formati din
solutiuni infiltrate.
Frumoase geode se gasesc In rocile erup-
tive de la Baia-Mare si BaiaSprie. Adese
Fig. 8. Concretiune de grez ori fosilele au scoica captusita pe din launtru
din mud. Mtova. (Orig. lab. cu cristali nascuti in acelasi chip.
geol. Iasi).
Concretiunile din potriva sunt ci-
mentari de material rnärunt sau concentrari de substante disol-
vate, depuse in jurul unui corp central.
Numeroase concretiuni se intalnesc la noi mai ales in nasipurile tertiare.
In DIFeleacului langa Cluj'sunt ca niste boambe mari (Pl.); in jurul bisericii
din Brebu langa Campina, e
un adevarat muzeu de con-
cretiuni cu forme fantastice,
la fel cu acele gasite in Jud.
Tutova, expuse la Expozitia
din Bucuresti, cu numiri de
fosile (fig. 8).
In aceiali categorie sunt
cremenele ori concretiunile
de marcasitä (fig. 9) din cre-
tacicul de pe malul Nistrului,
casi broboanele de calcar din
loessul raspandit asa de mult Fig. 9. Concretiuni de inarcasit, Soroca.
si In Romania. Septariile, (Orig. lab. geol. Iasi).
concretiuni lenticulare cu
crapaturi radiare pline cu calcitä (Brebu) ori concretiunile argiloase, goale
In launtru, ca niste judirii (Klapperstein), aflate in sarmatianul de la Curtesti
(Botosani), fac parte din aceiasi categorie.
Pseudomorfosele sunt dovezile cele mai vadite de prefacerile
intirne din roci. Sub imbracamintea unui cristal se substitue o
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 27
www.dacoromanica.ro
28 PETROGRAFIE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 29
%,,e1
S,
observarea la microscop.
Structura intima a ro-
cilor eruptive atarnä de
gr
.ill.vo low
44511' 107/VOL
conditiunile in care mag-
ma s'a racit. Cand s'a rY*; 440 \N
räcit in tihnä §i incet,
toate mineralele au ca-
141 41f .44s.
147
patat o forma cristalina. 1.;itAud4
(s tare hollocristalina), Fig. ii. Structurd granulard (diorit) i = fer ;
dupa cum daca s'au räcit 2= apatit ; 3 = sfen ; 4 = oligocloz ;
repede, mineralele au ra.- 5 = horublendA (d. Vélain).
mas in stare amorfa. Ca
tip intermediar este starea hypocristalina, cu cate-va cristale
implantate inteun aluat amorf. In acest fel rocile eruptive pot
avea urmatoarele structuri principale :
a) Structuragranulard sau granitoidd,
observata §i la graniturile de pe mar-
genea trotoarelor, cand ploaia le spath.
? (Fig. II).
Mineralele principale, toate mari, se ating
unele cu altele ; toate, i cele mai mArunte, sunt
cristaline, chiar dacd n'au avut loc sAli des-
fdsoare forma lor exterioard In lntregime.
b) Structura microllticä e in general
Fig. 12. Structurd microliticd a rocilor care nu s'au racit incet. Pe langa
(basalt). Fenocristal de augit
(dreapta) i olivind (stAnga).
cristali marl, bine formati (fenocristali),
Petele negre sunt de mag- ceilalti sunt in faza embrionara (microlite);
netit. Microlite de plagiocloz. uneori ace§tia sunt destul de de§i (Fig. 12)
ca sä umple spatiul dintre ceiIa1i (str.
porfiroida); alte ori mai ramane printre ei §i aluatul amorf (trachit).
Ca trecere Intre aceastA structurd i cea granitoidd este structura ofiticd
Microlitele sunt inlocuite prin cristali ceva mai marl, dar lungiti, necom-
plecti si cu tendintd de a se dispune In siraguri.
www.dacoromanica.ro
30 PETROGRAFIE
§i lungimi diferite (Fig. 14) strabätand alte roci sau varate intre
fetele celor sedimentare.
12ocile eruptive mai pot avea forma de r,stalpi mai mult ori
k
111113°'',. rej:
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 31
www.dacoromanica.ro
32 PETROGRAFIE
din dealurile dinspre Arad, cu vii vestite. Granit se mai afla In Muntii
Codrului.
Mid stand de granit ros, asemenea cu Rapakiwi din Finlanda, apar In
albia Nistrului, la Cosauti langa Soroca.
Riolitele sunt rocile de efusiune din familia granitului; sunt
formate din fenocristali de plagioclase, sanidind §i o pasta
sticloasd ori microcristalind. Se mai numesc §i trahite cvartifere.
Formeazd filoane sau cum e la noi, panze intinse, din cauza
curgerii la suprafata.
Tipurile sticloase ale familiei sunt obsidiana, sticld naturald,
negrie cu ruptura scoicoasä §i pechsteinul, negru la culoare, cu
aspectul de rd§ind. Ambele au structura sticloasd, cu prea putine
microlite.
Rio lit sticlos se gaseste alcatuind buna parte din VlAdiasa (Bihor), cu cri-
f_±../"."-7_-=7....--_--73.,,_:-.----"'=" ----.Z.T , stali mArunti de cvart
7 :7;2.--.,...-
Si cu mult magnetit in
....4,7--.==--...-7,,,==.-ILZ.
-,:4).: ,,-- "' 7 1 % g; :.
:3,_
pasta (7). De asemenea
a.w.-...- --
.
,.:
apare i In lmprejuri-
.....
-"!--
eW ...
'...-.)-:-' Ck--:ZA f "ti-'=2:1--:
. -. 't _ t-'s
- - -,--,:- .,
mile R9iei, cu mari
---.---,-Jr: - .. --- --`--- r .. 5 .
...-- v.. .-1,- --- ..............-7. :,...0% --- zj..
.
cristali de feldspat.
.._., ...
l''e- --7-77:"..?if -A-8-.74.: :'-:--- .......-:.. t.:".....
Portirurile cvar-
lijere au mari cri-
stali de feldspat §i
Fig. 16. D. Consul, format din porfir. (Dupa
cvart implantati in-
fotografie).
tr'o pasta formata
din cvart, ortoclaz §i magnetita. Abundente (8) in nordul Do-
brogei (Masivul de la Camena) se prezinta §i sub formd de
filoane ce strdbat calcarurile triasice. Porfiruri se intalnesc §i in
partea externa a Muntilor Apuseni (Muntii Codru).
Familia dioritelor cvartifere, in care cvartill rämdne ca ele-
ment principal, dar e in asociatie cu feldspaturi calcosodice §i mi-
nerale ferromagneziane (piroxen, amfibol sau biofit). Aici intra
tonalitul din Muntii de la Greci (Dobrogea), ca un facies
periferic al granitului, in care plagioclasul e precumpdnitor
(5o%). E reprezentantul granulitic al familiei.
In Banat sunt rdspandite Banatitele (De la Dogsan la
Moldova-Noud), socotite de C otta ca o grupd aparte intalnitä
in Banat, dar §i in sudul Muntilor Apuseni. Studiul lor mai
amänuntit a ardtat eä pot fi luate ca granodiorite sdrace in
cvart (9).
Dacitul represinta seria vulcania a familiei; e raspandit
www.dacoromanica.ro
I. Simionescu Geologic,. Marla I
n,";
2e37-77--0./Tjg"
PrA r
--, .
/110.- . .s."7.01.4;,..-,_ 7"; . .4 a
. .
Fot. Oprean-Zarstesti
Babele (Bucegi)
n
.
Lr.
, .
47',401..r*:-..,
;
:
..trb7:121;.' ir
Fut. Lab. min. Cluj
Concretiuni din Feleac (Cluj)
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 33
www.dacoromanica.ro
34 PETROGRAFIE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 35
www.dacoromanica.ro
36 PETROGRAFIE
nordul Basarabiei (16) Sunt roci usoare, poroase, albii, cenusii ori chiar
verzui.
Pot fi tufuri vechi porfirice (TrescovAt la N. W. de Svinita pe malul
DunArii), tufuri riolitice cu fosile, tufuri dacitice foarte rAspAndite, andesitice
cu boambe si lapilli sau chiar basaltice (Jud. TArnava-mare la Racos).
C. ROCI SEDIMENTARE
Aspecte. Rocile sedimentare se gasesc in straturi, sunt con-
stituite din substance amorfe §i cuprind fosile. Natura lor este
variatä, dupa origina.
Aspectul stratificat, cu pAturi a cAror grosime variazA de la cAti-va mi-
limetri la zeci de metri, se perde une ori, cum e In rocile de naturA
recifalA (recife de corali la HArsova, recife briozoice (Toltry) din Jud.
Botosani i Hotin). De
asemenea fosilele pot
sA lipseascA, fie prin
sArAcia primitivA, fie
prin distrugerea lor
postumA. Pot cuprinde
4 ;
:,';:,;7::,re.-4,;.. Milk si cristali, dar secun-
. .. . ,L
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 37
www.dacoromanica.ro
38 PETROGRAFIE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 39
www.dacoromanica.ro
40 PETROGRAFIE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 41
www.dacoromanica.ro
42 PETROGRAFIE
Creta, una din rocile cele mai cunoscute, utilizatA de elevul care merge
la scoala, e usor friabilA, cAci e formatA din scoicusoare de foraminifere,
foarte putin cimentate. AlcAtueste la noi termul Prutului si al Nistrului
In jud. Dorohoi, Hotin i Soroca, gasindu-se si la Murfatlar, pe linia Cer-
navoda-Constanta.
Calcar scoicos, e alcAtuit aproape numai din scoici fie cimentate i stri-
vite (lurnachele), fie aproape necimentate (falune). Calcarurile sarmatice
mai cu seamA din sudul Dobrogei (Constanta, Caliacra), ca si din Basarabia
(ChisinAu) sunt In aceastA categorie.
DupA felul organismelor care le alcAtuesc capAtA nume deosebite. Asa
sunt calcaruri briozoice (Toltry dela
jud. Botosani panA 'n Hotin), calca-
ruri cu vermi (Ripiceni jud. Botosani),
cu corali (HArsova), cu brachiopode
(Strunga-Bucegi), cu Actaeonella (Dea-
lul-Melcilor lAngA Vidra In Muntii Apu-
seni), calcar numulitic (Albesti-Muscel,
Porcesti-Sibiu ; Ilanda-Mare, Cluj) cal-
car cu Lithothamnium, alge calcaroase
(Mitoc-Dorohoi, Soroca, Hidas-Turda).
c) Cakaruri de origind orga-
nicd dar si clastkii.
Marmore. Sub aceastä numire
obi§nuit se cunosc calcare colo-
rate felurit, care cuprind scoici,
dar §i multe suvite de calcitä,
depuse in crapaturile ce carac-
terizeaza. roca. Prin luciere dau
Fig. 25. Dolomite din Tirol (dupA frumoase pietre ornamentale.
o fotografie). Se gAsesc In Dobrogea de...Nord
(Isaccea, Tulcea), In Muntii Apuseni
(VascAu), In Banat. La noi sunt prea putin industrializate, de si au ape
minunate. Balustrada Parlamentului din Budapesta, este formatA din mar-
mora dela VascAu (Bihor).
d) Cakaruri litografice, vestite pentru el au contribuit mult
la rdspandirea culturii artistice, sunt roci cu particelele atat de
fine, in cat luciate dau o fata neteda, pe care se poate desemna.
Cele mai cunoscute yin de la Solenhofen (Bavaria).
e) Calcarurile de ciment, importante, au In constitutia lor §i ceva
argila. Dupa cantitatea acesteia, din ele se scoate varul gras
(5% argila), var hidraulic, care se Intare§te sub apa (12-20%
argila), ciment de portland (pana. la 25 % area), ciment roman
(pana la 30%). Fabricile noastre de ciment se folosesc de cal-
carurile de la Cernavoda, Turda, Azuga.
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 43
D. ROC1 DE PRECIPITARE.
Provin din evaporarea apei, care contine in ea diferite saruri
solubile. A§a sunt: gipsul, sarea; vor fi studiate la locul lox.
www.dacoromanica.ro
44 AGENT! EXTERN!
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 45
CAP. IV.
ACTIUNEA ATMOSFERII
Aerul, prin sine, nu are influenta puternica asupra scoartei
pamantului, de cat in regiunile aride. Actiunea lui scade cu
latitudinea. In tinuturile de derrturi, cele doua brae tropicale,
actiunea atmosferii se manifestä prin diferentä brusca de tern-
p eratura.
In toiul zilei pietrele se incalzesc, pentru ca sä se raceasca
repede cum apune soarele. Prin amplitudinea temperaturii de
50-60 grade:in 24 de ore, pietrele crapa. Astfel se nasc groho-
tirri la suprafata platourilor inalte, naruituri datorite numai
oscilatiunilor temperaturii atmosferice.
Vânturi. Aerul e un agent activ mai ales cand e in miscare.
Vanturile, näscute prin diferente de ternperaturi in atmosfera,
au uneori puterea valurilor celor mai sbuciumate. Iuteala kr
variaza de la o m. 30 pana la 28 m. pe secunda, iar presiunea de la
0,15 'Ana la 95 kilograme pe metru patrat. Puterea neobi§nuita
a marilor cicloane, chiar cu iuteala de 45 km pe secunda poate
ajunge §i 400 kgr pe metru patrat. Ea se poate deduce din
näruirea caselor sgarie-nori de beton armat, pe coasta Flo-
ridei, in vara anului 1926.
Vanturile i§i sporesc puterea de roadere §i prin nasipul ce-1
mi§ca. §i-1 arunca asupra unei suprafeti, jucand rolul aerului
comprimat din saparea tunelurilor. Mai ales and vanturile, ca
la noi Criv Aul, bat mare parte din an in aceiasi directiune,
actiunea lor de roadere se poate simti chiar in regiunile de
stepa din zonele temperate.
Deflatiune'; Corrasiune. Cea mai simplä actiune a van-
tului constatatä §i in zona noasträ, este cä el mäturl produsele
de desagregare de la fata formelor expuse Mail lui.
www.dacoromanica.ro
46 ATMOSFERA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 47
www.dacoromanica.ro
48 DUNE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 49
www.dacoromanica.ro
50 LOESS
www.dacoromanica.ro
7RATAT DE GEOLOGIE 51
Ihl ni 11
11
"".
kW.
41
P' "1'.
"4.44-'4444..166 "
www.dacoromanica.ro
52 FULGUR1TE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 53
CAP. V.
ACTIUNEA VAPORILOR DE APA.
Actiunea mecaniclVapori de apä nu lipsesc aproape
nici odata in atmosfera. Daca in regiunile aride atmosfera este
aproape uscatä, in celelalte latitudini umiditatea absoluta. (greu-
tatea vaporilor de apa cuprinsa inteo unitate de volum de
aer) variaza, atingand maximum in regiunile ecvatorului.
Vaporii de apa intra, impreuna cu aerul, in ori ce porositati
ori crapaturi din roci. Cand variatiunea de temperatura este
(le a§a natura in cat inghetul §i desghetul apei urmeazä in t:imp
relativ scurt, apa lucreaza mecanic; aducand slabirea cohesi-
unii dintre particelele dela suprafata stanch, provoaca maci-
narea bor.
Apa Inghetand, 4i marelte volumul, lArgind necontenit spatiul In care
a pAtruns, fAcAnd loc altei cantitati de apA dinafart Repetandu-se feno-
menul, pArticelele de la periferie se desprind.
La suprafata rocii se nasc In acest chip gropite In partile mai putin rezistente,
pare cA s'ar fi jucat un copil cu degetele. Astfel de semne se ArAd mai
ales In zidurile acute din calcaruri oolitice slabe (rod gelive), cum sunt
acele din sarmatecul din Moldova &. Basarabia. Pentru a f i apArate, pie-
.
www.dacoromanica.ro
54 V APORII DE APit
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 55
www.dacoromanica.ro
56 DESAGREGARE
Jdnr
Fig. 35. Moful s: Baba. Forme de erosiune In calcarul de lAngA HArrva.
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 57
www.dacoromanica.ro
58 APA DE PLOA1E
CAP. VI.
ACTIUNEA APEI DE PLOAIE.
Ploaie. S'a vazut ce importanta geologica au vaporii de
apa din aer. Dacä din punct de vedere chimic ploaia nu
poate avea mare actiune, in tinuturile noastre ea joacä un rol
mecanic, mult mai insemnat de cat se socoate.
Ploaia de la noi, mai ales cea din lunile de varl, cade din
belpg, cu picaturi mari §i repede. La Curtea de Arge§ in 1889
Julie 7, s'a adunat in 20 minute, 204 mm. de apa.
Suprafata Orli noastre din tinutul stepelor find alcatuitä din
roci friabile (argila, loess, näsip), numai prin greutatea picaturilor
ca i prin abundenta lor ploaia spala terenurile desgolite, carand
particele de parnant din deal §i aluvionand terenurile joase.
Urmele spalArii coastelor de pAmant negru, se poate prinde adesea prin
variatia vegetatiunii pe ogoarele ca niste curele,intinse in curmezisul coa-
stelor. Vegetatia este deasA, bogatA In partile joase, aluvionate i sArAca-
cioasA sub muchea dealului, unde subsolul este desgolit.
Actiunea de denivelare a ploilor, la noi, este foarte activa,
iar impotmolirile §esurilor, inaltarea lor, este un fapt obi§nuit.
Urmele piaturilor de ploaie; raglâituri. Cat de in-
semnatä este puterea mecanica a picaturi de ploaie se poate
vedea din urma ce lasä and cade reslet pe malul cu supra-
fata neteda, ramas pe urma unei inundatiuni. Dui:A o ploaie
rara, suprafata lui capata aspectul craterelor lunare (P1).
Urmele picAturilor de ploaie ca i crApAturile poligonale ale nAmolului sbi-
cit se pastreaz1 si in stare fosill, aratand o intrerupere in sedimentare,
Si indicAnd fata unei paturi. (Fig. 37).
Pe o suprafata inclinatä din roci u§or solubile, §uvitele de
apa le dizolva cu vremea in dreptul locurilor unde curg, formand
adancaturi, despärtite prin creste ascutite, cum se observä pe
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 59
www.dacoromanica.ro
60 ,VRO/RE
.11==7.111111=11=EF-Lall-IJI
AntwasusramorrumtaREQrammrus
AlawediummF&a,sumrei-alaA
301E-C491iZineRiligkWidDigQiM: W.4111025
:1:11117-7 LAIR
affeaffiraiRgE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 61
www.dacoromanica.ro
62 APA SUBPAMANTEANA
CAP. VII.
ACTIUNEA APEI SUBPAMANTENE.
Soarta apei de ploaie. Ploaia cazand pe pamant, se imparte
in treiTärti neegale, cu soarta diferitä. Raportul intre ele variaza
dupa conditiunile climaterice, natura §i inclinarea terenului.
0 parte se evaporeazg direct sau dupa ce trece prin corpul
plantei (transpiratie). In regiunele de stepä aceasta prepondereaza.
0 altä parte se scurge la fata terenului. In cazul cand acesta
este argilos, ca pe valea Jijiei sau in Campia ardeleang, ea e
mai mare de cat celelalte. In sfar§it a treia parte se varä in
pamant. In capitolul de fatä ne vom ocupa de ea.
PAturi permeabile §i impermeabile. Apa nu gase§te
cale deschisa ori unde. Sunt roci mai poroase care permit absor-
birea ei lesnicioasa. §i altele care mai cu greu pot sä fie stra-
batute de apa.
Cele dintai se numesc permeabile; cele de al doilea imper-
meabile de §i nu e nici o roca, prin care sa nu poata patrunde
apa.
Absorbirea apei In pamant atdrna, in afara de conditiile de panta, 0 de
alti factori, ca : a) marimea particelelor din care e constituitä roca (prun-
distil e mai permeabil de cat grezul); b) cantitatea substantelor colloidale
si electrolitice; c) pozitiunea paturilor; d) faptul daca pamantul e impti-
durit sau desgolit, acoperit cu un strat de plante care retin apa (muschi,
turba) sau de iarba marunta.
Printre rocile permeabile prundi§ul §i nasipul stau In frunte,
find poroase. In al doilea rand vin rocile masive dar cu multe
crapaturi granitul ori calcarul. Grezul intra §i el In cate-
goria rocilor permeabile, ca §i loessul ce ocupa suprafeti
intinse la noi.
Ca tip al rocilor impermeabile. e socotitä huma §i in genere
argilele, formate din particele fine, strans lipite intre ele, cu
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 63
Vale umed.O.
Mcre
".
Rinza nevifera
Fig. 40. Nivelul hydrostatic al unei prinze acvifere in dune
(d. Potonii).
www.dacoromanica.ro
64 IZVOARE
www.dacoromanica.ro
I. Sinsioneseu Geologic Plan la II
7 LI
"gc
IX v..- e
61.1
=, `
Scr
,e> .seiPH
t
, . -
air ,,.
0 °
,"-E, ,
7
sot. T. Vdseduferes
Calcarurile Toltry (CorjeutiHotin)
;1 4-
t-
Ir.! r
4,orti
°.
5 .
a
Cob. lAll. prof. we
Bloc cu Exogvra Columba (Hotin)
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 65
www.dacoromanica.ro
66 ISBUCU RI
,
de sifon.
In muntii
Codru Moma,
--_, - in regiunea
-- Va§caului se
afla. un platou
Fig. 43. Principiul fan tdnelor ascendente. PAtura de calcar tria-
punctatA e cea acviferA. Linia punctatA e nivelul
panA la care s'ar putea ridica apa. sic de 65 kml,
unde sunt ra-
uH, caci curg subpamantean. Isbucul de la Calugar in schimb
are eruptii mai dese primavara, mai rar vara, iar toamna aproape
inceteaza (26).
Izvoare termale. De regula temperatura apei din izvoare
este cel mult egala cu acea medie anuala a locului. Alte ori
venind de la adanc, isvoarele au apa mai calcla (termale).
Temperatura lor ridicata o iau sau dela caldura telurica sau
pentru ca ies din tinuturi vulcanice,
In ori ce caz se deosebesc de izvoarele obi§nuite prin
debitul lor bogat, mai constant, ceiace aratä cà nu sunt dato-
rite unor panze acvifere ci yin la fatä prin crapaturi mai largi.
La noi se gAsesc izvoare termale indeajuns de multe, fie In tinuturi
fracturate (Baile Herculane 560) Baile Episcopiei (420), Felix (499 de
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 67
www.dacoromanica.ro
68 GHEIZERE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 69
www.dacoromanica.ro
70 STALACTITE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 71
,=--
1-4151-'
hidritei carbo-
nice intervin §i =_-
plantele. Car-
bonatul se in- Fig. 48. Un firag de doline In regiunea Tomasca
Ponor din M-tii Apuseni (d. de Martonne).
gramadeste §i
formeaza o roca u§oara, poroasä, (P1.) cu numeroase impresiuni
de plante.
Apele din gheizere, ferbinti, sunt bogate in silice disolvat.
Acesta depunandu-se, alcatue§te basene, trepte, formate dintr'un
siliciu hydratat, luciu, limpede, numit gheizerit.
Fenomene carstice. In regiunile formate din calcar, activi-
tatea apei subpamantene este atat de intensä, in cat rezultatele
se prind nu numai in adancul litosferii, dar au urmari §i la
exterior. Iau na§tere astfel fenomene proprii tMuturilor calca-
roase, numite Carstice, de la Karst, o regiune säräcäcioasä din
Istria, in apropiere de Fiume (30).
Fenomenele Carstice se arät chiar de la suprafata, prin acele
raglaituri in fata pietrii numite Karren (vezi pag. 59). In locul
unde apa da de o cräpatura, atat de numeroase in calcaruri,
www.dacoromanica.ro
72 FEN. CARSTICE
www.dacoromanica.ro
TRATAT. DE GEOLOGIE 73
www.dacoromanica.ro
74 ALUNECARI
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 75
www.dacoromanica.ro
76 ,PACLE
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 77
CAP. VIII
Existl un punct din cursul unui rau, care aratä nivelul panä
unde sa poate adanci valea, deci panä unde ar putea ajunge
erosiunea verticall. Acesta e nivelul de &wiz.; pentru fluvii
corespunde cu nivelul märii. Dacä prin jocul sloiurilor Oman-
te§ti nivelul de bazl se scoboarl., activitatea mole§ita a cursului
de apl reinvie.
Acest fenomen sA observA bine In Dobrogea. Nivelul de bazA scoborAn-
du-se prin schimbarea nivelului mArii, rfturile l'au adancit valea, Ingusth
ca un canion (Cavarna).
www.dacoromanica.ro
78 RAURI
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 79
lungul sau, iar apele ati drum intortochiate prin cotituii mul-
tiple.
Ori §i ce ram, cat de bäträn, a trecut in viata lui prin aceste
trei faze.
Tendinta retelei cursului
de apa., cu afluentii säi, im-
preuna cu activitatea celor-
lalti agenti exteriori, este
de a tot scobori nivelul for-
melor parnante§ti, schim-
band un profil vioi in unul
mai rotunjit §i mai jos.
In raport cu fazele deo-
sebite ale raurilor, se poate
vorbi de cicluri de erosi-
une. Acolo unde predornina
rauri tinere, cu vaile nefor- Fig. 55. Un stadiu mai inaintat decal
in fig. 54. Conturul primitiv al insulei
mate pe deplin, §i infati- este punctat.
§area terenului este vioaie,
cu profiluri rupte. E aspectul nestatorniciei tmerepi. Asa e
bunIoarä un peisaj din Curbura Carpatilor (Fig. 54).
Cand reteaua hidro-
grafica e la maturitate,
se ajunge la un echilibru
al formelor de teren.
Vaile i§i au aspectul lor
definit; profilul formelor
nu este prea abrupt. E
o stare de statornicie
maturl. Asa e bunloara
regiunea ardeleneasca.
Daca raurile au ajuns
la bâtreinefei, formele din
ochiurile retelei de apa
Fig. 56. Stadiul final din evolutia unor
sunt joase, vaile largi,
rciuri, cu meandre aproape In tot cursul
mocirloase, coastele lor
lor. Insula, dela Ioo m. Inaltime, a ajuns
la 30 m. (Toate trei dupA Chamberlin ca netezite 'de o mana
si Salisbury). uria§e. Cel mult raman
marturi din vioiciunea de alth data, forme izolate. E stadiul
apropiat lini§tei depline (Fig. 56). A§a e in Dobrogea de nord.
Drept martori din vechiul relief au rams dealuri ca Denistepe.
www.dacoromanica.ro
80 TORENTE
,
mai repede, croindu-§i un sghiab adanc, sarind din prag in
prag. Acesta e canalul de scurgere. Cand a ajuns la loc drept
§i puterea apei slabe§te, materialul scormonit din drum se
depune in ordinea greutatei, formand un con de dejectie ; in
\Tali se lasa. bolovanii §i materialul mai greu, colturat; spre bazä
e materialul mai märunt.
Prin navala cu care curge, prin pietri§ul räscolit, torentele
sunt forte de distrugere
puternice, dannatoare mai
41P,114_2, - - ales in tinuturile noastre,
unde pamantul e format din
..'1" ../111Its terenuri moi (nasip) on din
... -
- terenuri u§or de sfaramat
---5---- - - .ftrs (gresul din fli§). Sgomotul
'-..,, 7, -: ' .. . . ce face in curgerea-i naval-
- _ -_ 1
--=-..,
-:_=_
-
_...-,
,v -. c --,-;;:.....-......
;- -:-.-:.::-4-,-...
nica, e caracterizat de po-
-.-:-,.._ ,-,-_:_4-,.: ..':.-...--:-...-:;;:-:,-_-_,... por prin expresiunea vine
Fig. 57. Un torent. M=basinul de recep- valea".
tie; T=canalul; C Con de dejectie. Torentele sunt o pacoste. Dona
judete din Franta de sud au fost
aproape pustiite din cauza kr. Oamenii s'au luat lumea 'n cap. La noi
torentele sunt mai active In regiunile muntoase, din cauza despAduririi fArA
masurA. Tinutul Vrancei a ajuns un tinut al dezolArii, asemAnat de d e
Mar tonne cu regiunile semiaride din Algeria saharianA.
Sunt pustiitoare i In regiunile deluroase, desgolite, formate din nAsip.
Tabloul dealurilor din spre rAsAritul oraplui BArlad pot da dovada pus-
tiirii torentelor. PAmAnt arabil sau palunile sunt schimbate In rAni adânci.
Dusmanul starpitor de torente este ImpAdurirea, sus unde se adunA apa,
cAci trunchiurile de arbori opresc stivoaiele iar frunzarul servind ca o
spongie, infiltrarea'apei se face mai temeinic. In canalul de scurgere se pun
In curmezi garduri de nuele, spre a domoli puterea de roadere a apei,
deci i transportul materialului.
Sunt mAsuri care nu trebue sA Intarzie din planul gospodAriei noastre
generale.
Stabilirea profilului de echilibru. Chei. La inceput
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 81
www.dacoromanica.ro
82 V Al
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 83
www.dacoromanica.ro
84 CAPTARI
Raul Rautu din Basarabia e silit sasi taie asemenea vai adanci, cand
trece prin podisul sarmatic, iar mai toate raurile din 4udu1 Dobrogei, atat
cele dinspre M. Neagra cat i dinspre Dunarea, au vaile ca niste Inguste
canioane (Fig. 62).
Cotituri.Firul apei:cu maxima iuteall, nu e in linie dreaptd,
caci nici raul nu e ca o sfoara. intinsä. La cea mai slabä in-
doiturd puterea din mijlocul raului loveste mai mult inteun
mal. Näruindu-1 mai mult, ajunge sä formeze coturi (mean-
dre). E deajuns unul pentru ca sinuositatea apei sä nasca
altele. In partea convexa a cotiturii, malul e rupt, pe cand in
x r celthalt, concav, e jos, format
.
..... din aluviuni. La viituri, puterea
*: r apei crescand, loveste un cot din
e,/e A amandoua pärtile, taindu-i rada-
f-'
,../
k4,....
. ......
1
//
I it
cina. Raul i§i reNpätä pentru
, moment iara§i cursul drept, pe
) / ......
.......4 .. ..........
:.-1,g" a .
and cotul tthat se transformä
;
in mla§tinä, Intr'un iaz lung, §i
cu vremea seaca, nefiind alimen-
z tat decat pe vremea revarsärilor.
Meandre au mai toate raurile noa-
stre,' mai ales cele din Campie (42) iar
/ coturi moarte, pirdsite,--"sunt nume-
roase In lungul Dunarii, Siretului, Pru-
! tului. Urmele vechilor inaltimi, izolate
prin formarea luncei, sunt gradistele
Fig. 63: Cotiturile Deimbovi pi (I. sau popinele, cum e buna oara Colina
II. III). Vechile cursuri (a. b. c.) Mitropoliei pe care e cladit Parla-
ramase ca vai oarbe ori cu lacuri. mentul (Fig. 63).
A. B. C. gradistele ramase din
divagarea raului (d. Vinson). Alte ori coturile formate la su-
prafata unui podi§ s'au adancit
mereu prin erosiunea raului §i au ramas prcuite in zidul po-
Ele nu mai pot de cat cu greu varia.
Meandre Incercuite sunt tipice 1n partea Nistrului cam pana la Rezina.
Ele dau tinutului un pitoresc asemenea celui din lungul Meusei in
Ardeni. In dreptul fiecarui cot e un mal 1nalt, rupt cand spre Romania
cand spre Ucraina, cu capetele roase ale paturilor. Satele sunt sus pe podis.
Celalt mal dimpotriva este mai jos, acoperit de depuneri unde se 1ntind
ogoare, deci si sate. Farmecul unui drum pe Nistru, consta tocmai In aceasta
variatie.
Capturi. Cumpene de ape. Cursul unui rau nu este de-
finit. E indeajuns o mica 4chimbare In nivelul de baza, pentru
www.dacoromanica.ro
T RAT AT DE GEOLOGIE 85
ca puterea lui sä creasca in tot lungul, dar mai ales spre is-
voare. Acolo roade mai cu tarie, näruie creasta ce-1 desparte
de apele care curg pe dina opusa ; trece in domeniul bor. 0
parte din afluentii acestora pot fi astfel prin§i; incep a curge
in directie opusä de cum curgeau, devenind afluentii raului mai
vioi, care a strabätut in domeniul celuilalt. Se pot prinde chiar
inceputul capturarii unor afluenti. Cand erosiunea nu este Inca
bine difinitä, apa, dupa cantitatea ei, curge cand intr'o parte,
cand in alta.
Vestita e cumpana de aria (bifurcatie) dintre Casiquiare afluentul Ore-
nocului 0 Rio-Negro al Amazonului. In muntii Apuseni o asemenea cum-
pana exista 1ntre ailuentii Somesului-rece 0 al Ariesului (Titára i Valea
Arazei) dupà cum si Intre afluentii Prutului (C er emus u I) i ai Siretului,
In Bucovina, ori 1ntre ai CrisuluiRe-
pede i Somes, In depresiunea Huedi-
nului (R. Calata) sunt capari proas-
pete (43).
Captarile sunt destul de dese
in tinuturile noastre, din cauza
scufundarii din Campia Romana,
care a adus scoborarea punc-
-.."
telor de bazä a. mai tuturor ran- Fig. 64. Formarea cursului Bistritii
rilor ce curg din Carp* Prin prin captarea afluentilor Murefului
(d. S. Atanasiu). G = Giumalául,
aceasta le-au dat puteri nouä, fa- P=Petrosu. NS= Neagra §arului;
candu-le sa treacd dincolo de NB =Neagra Brostenilor.
coama muntilor. Astfel au luat
na§tere multe din \rade transversale, care, spre deosebire de
cele longitudinale (Valea Lotrului, Taslau, Tarcau), taie lantu-
rile muntoase in curmeiz§.
Lamurirea Vali Jiului, a fost data prin captarea din partea Jiului ce curge
spre Dunare a afluentilor Streiului (41). Cele doua Jiuri din depresiunea de
la Petrosani sunt afluentii captati, iar pasul de la Merisor, vestit din ulti-
mul rasboi, e vechea lor trecatoare catra Streiu.
Cursul Oltului 1ntortochiat nu poate fi lamurit de cat tot prin captari;
atat valea transversala. din Persani, cotul brusc ce-1 face la Racos, cat si
acel de la Turnul Ros, sunt datorite cursurilor de apa ce curgeau In
directii opuse, pe vremea cand Tara Barsei i Campia Trei-Scaune erau
lacuri. Valea Homorodului ca i intrarea Oltului la Turmi-Ros, sunt mult
mai largi de cat Valea Oltului paná la Brezoi. i Bistrita a atras spre ea
cativa afluenti ai Mureplui, croindu-si astfel salbateca vale dintre Giumalau
si Petrosu (44). Chiar cea mai mareata 0 mai lunga vale transversala din
Europa (45) acea a Dunärii dintre Bazia i T.-Severin., se poate mai bine
lamuri tot numai prin captari.
www.dacoromanica.ro
86 TRANSPORT
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 87
www.dacoromanica.ro
88 DELTA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 89
con de dejecti- A es A
une, a unui mare
curs de apa. ce Fig. 69. Zdtoane (negru) alterndnd cu grinduri
se varsa in gol- (dungi), langa gura Sf. Gheorghe.
ful unei mari.
Formarea deltelor variazä dupa imprejurari. Ele se clädesc
mai ales in mai-He inchise.
In Mediterana sunt cele mai numeroase (Nistru, Dunarea,
Nil, Padul). Se formeaza insä §i in marile sbuciumate, cu flux
§i reflux, cand cantitatea de material adus este ant de mare
in cat marea nu dovede§te sä-1 spulbere. Se nasc atunci ade-
\Tar-ate punti ce inainteaza in mare (Misisipi).
Cand din potriva materialul este spalat inainte de a se de-
pune, dus departe §i depus la o mare distanta de gura fluviu-
lui, aceasta ramane larga, deschisä, alcatuind un estuar (Tamisa,
Amazonul).
www.dacoromanica.ro
90 OMETE VAPIICE
CAP. IX.
ACTIUNEA APEI SOLIDE.
Omete ve§nice. In tinuturile noastre, omatul nu se
pastreaza peste vara deck rare ori prin viroagele nordice si
umbrite ale muntilor. In unele pe§teri, cum e Scaripara din
M-tii Apuseni, ghiata se tine inteuna din cauza cä nu este ven-
tilae iudeajunsä pentru ca_ aerul cald, vara, sä patrunda pana'n
fundul pe§terii. Incolo pe toata intinderea Romaniei, nu exista
5200 nici omat nici ghiata, care sa. se
4 /06 acopere din an in an.
Nu tot a§a e in Alpi. Acolo
ploaia care cade mai sus de inal-
26*
tirnea de 25053 rn. se depune sub
forma de omät, iar piscurile inalte,
1111 A Se I Sp E
ve§nic sunt acoperite cu o scufie
b. de zapada. Inteaceasta constä toc-
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOOIE 91
www.dacoromanica.ro
92 GHETARI
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 93
www.dacoromanica.ro
94 MORENE
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 95
www.dacoromanica.ro
96 RASPAND1RE
www.dacoromanica.ro
I. Simioneseu Geologie.
Plana III
I IN
rAil*
r, 11' 4., ill! 'tin
:v
I t,A
' °
A ...CI...0,f.. E
d. Ha Meats I.
§uroiere. Dealul-Rol (Sehelul-sAsesc)
.--
-(-777-0:7RF":
02;
1.%
trt
10011-.
e-r
"It
.. Or
Al. lt r
,fb
V.
.C:16 4. ; .
..4
s
1;.*
I ET,
dc.41,--y
je -±2-
.1. v4'
,
Fot. 1. Cottatantidascu
Mull sarmatice orizontale (Cricov-Läpura)
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 97
www.dacoromanica.ro
98 ZAPOARE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 99
CAP. X.
ACTIUNEA APEI STATATOARE
Oceane i Mari. In adancul apelor se plamadesc Oman-
turi noul.; la marginea lor mereu sbuciumata Oceanele naruie
tármul. Importanta geologica a fenomenelor din domeniul celor
14.000 mil. Km3 de apa sarata, intinsä pe o suprafata. de 354
mil. Km2, este mare, caci ele lámuresc buna parte din trecutul
pamantesc.
Adancul marilor a rámas multa vreme o tainä. De cand insä Oceano-
grafia a devenit o Itiintà de sine stAtAtoare, incetul cu Incetul prinde a
se lumina intunerecul apelor, macar din punct de vedere biologic. Paleon-
tologia in special capata rnultä viatà din rezultatele oceanografice.
Ca §i ceilalti agenti exteriori, mrile lucreaza in trei feluri :
dardnili, transportii §i depun. Prima §i a doua parte din acti-
vitatea lor se restrange in apropierea tärmurilor. A treia cu-
prinde §i largul.
Puterea marilor. Rar cand fala marilor e oglincla. Chiar
cand sunt lini§tite, au pulsatiuni foarte regulate, urmele atrac-
tiunii lunare, afara de marile läuntrice, cum e §i M. Neagra.
Fluxul §i refluxul ordinar poate cre§te in intensitate cand luna
§i soarele se aflä pe aceeasi linie, atractiunea lunei märindu-se
cu a soarelui.
Mi§carii regulate a marii, datorite cauzelor externe, se adauga
acele intempestive, datorite vantului. Intensitatea valurilor cre§te
in legatura cu furia vantului, ce le dg. na§tere. Puterea ce o
exercitä asupra tärmului este enorma. Forta lor vie, produsul
massei §i a iuelii, ajunge adesea egala cu o presiune de 3
kilograme pe centimetru patrat. Cand insa mai intervin inter-
ferente de valuri, puterea spore§te, iar valul se poate ridica,
la locul de rezistenta, §i la 50 m. mnlime. Rocile cele mai
(lure, nu pot la cele din urma rezista sub necontenita lovire
www.dacoromanica.ro
100 TARMURILE
a 30000 kgr. pe metru patrat. Lucrarile cele mai mari ale omului
devin jucaria valurilor.
Lupta dintre tärm §i valuri. Maxima acOune o exer-
citeaza marea in locul unde vine in contact mai indelung cu
tarmul, adeca intre inaltimea unde bate fluxul §i reiluxul la
marile cu maree sau aproape de linia nivelului, ca la Marea
Neagra. Prin necontenitele loviri in aceea§i zonä, incep sä se
formeze escavatiuni sau mici pe§teri, cum se observa in pe-
ninsula Caliacra. Pe§terile se adancesc §i astfel temelia tarmului
slabindu-se, acesta de la o vreme se surpa. Bolovanii formati
din näruituri, deocamdata fac zid de apt-are pentru tam. Ro-
stogoliti i§i mic§ureaza volumul, sunt du§i mai la larg sau
servesc valurilor drept ajutor, cand marea din nou incepe atacul.
Jocul continuandu-se vreme indelungata, tarmul da indarat.
Dupa socotelile acute, marea a castigat asupra uscatului 1400 m. pe
coasta nordica a Frantei,
format din cretä friabila
ti mai bine de 2 km. pc
coasta Angliei, dela vea-
cul al 6-lea pana azi. In-
sula Heligoland a perdut
In ultimele 3 veacuri, pe-
ste 2/, din suprafata ei.
Pentru a o apara de distru-
gerea complecta, a fost
Fig. 75. Sectiune sematicii In promontorul Intaritä cu ziduri groase
Caliacra. In partea unde se surpa
mai repede.
Variatia tärmurilor. Actiunea vaiurilor n'au pretutindeni
acela§ rezultat, iar configuratia tarmului atarnä §i de varietatea
rocilor ce se gäsesc in ele, cat §i de chipul cum sunt dispuse
paturile.
Un tarm format din roci u§or friabile va fi distrus mai u§or.
A§a e cu coasta de nord a Frantei, formata din creta. Tarmul
e mai peste tot proaspät surpat, vertical, cu pe§teri, cu punti
provenite din surparea pe§terilor ori colti care räman din
surparea puntilor. Partea din tarmul de la Constanta, formata.
din Loess mereu este surpatä amenintand si orasul, pe and
regiunea de la Otel Carol, din roci mai dure, rämane ca un
mic cap.
Variatia ce o capata un tarm, dupa acea a rocilor ce o formeaza, se
vede foarte bine pe o distanta mica de la Capul Dolojman pana la Enisala
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 101
pe lacul Raze lm, odatA golf. Capul Dolojman format din marnA cretacee,
friabilA, e mereu surpat, pe cand mai spre nord vinele de porfir ori con-
glomeratul cretacic mai rezistent, formeaza proeminente, cu pqteri, punt'',
In miniaturA la fel cu ceia ce se vede pe coastele Bretaniei. (Fig. 76).
Inaintarea marii atarna §i de chipul cum sunt a§ezate patu-
rile. Daca sunt orizontale, ca la Balcic, surparea e mai lesni-
cioasä, de cat acolo unde paturile sunt inclinate spre tarm, ca
in Raze lm, aproape de Enisala sau §i mai greu se face unde
paturile find inclinate spre mare, valurile aluneca pe fata Ior
perzanduli din putere (cum e in dosul Otelului Carol de la
Constanta). De asemenea rezultatul luptei dintre tarm §i mare
e diferit, daca paturile sunt incretite.
Exemplul cel mai tipic se vede la :capatul peninsulei Bretagne, unde
valurile Oc. At Ian-
tic lovesc In curme-
z*1 unei vechi
catene muntoase.
Roci le eruptive mai
rezistente, formea-
zA promontorii, din
care se desprind
insule mArunte, Mat
de periculoase pen-
tru navigatie. Din
potrivA In dreptul TI
rocilor mai moi sau
al sinclinalelor, ma-
rea se InfundA In
uscat, alcatuind gol- Fig. 76. Pirmul lacului Raze lm, aproape de Enisala
furi adanci (Rias). (dupl o fotografie).
Coasta Dalmatiei
din potrivA e exemplul unui lant muntos lovit In lungul sAu. Se formeazA
insule paralele cu tArmul, vArfurile catenelor muritoase.
Daca distrugerea tth-mului depinde de natura geologica, atarna
§1 de expunerea sau adapostul de la furia valurilor. Coasta
nordica a peninsulei Caliacra e in calea valurilor biciuite de
crivat. Rezultatul e o distrugere vie a tth-mului, dealungul caruia
se vad bolovani proveniti din naruitura päturilor superioare.
Intre Caliacra §i Ecrene, golful e mai intotdeauna lini§tit. In
lungul tarmului s'a format o ingusta plaja de bolovani§, iar
paretii, numai rani pe versantill nordic, aici e acoperit de un
bran de tufe de smochini. (Fig. 75).
Cordoane Morale._ Materialul provenit din naruire, e
www.dacoromanica.ro
102 GRINDURI
OeutU /
--/jV.'
limba de näsip se tot lunge §te, pan a.
ce se prinde de celalalt mal al gu-
rei golfului, inchizandu-1 §i transfor-
Fig. 77. Cordoanele litorale mandu-1 in lagund. Limanurile din
(Nehrung), din coltul Sud- lungul Coastei Mani Negre sunt
estic al Balticei, despArtind inchise sau de tot sau ramane o
lagune (Haff).
Portitä, cum e la Razelm. Zatoa-
nele din Delta nu sunt de cat bucati din mare, despartite prin
cordoane litorale (Fig. 69).
Lagunele devin salcii, apoi se schimbá in lacuri cu apa dulce
sau pot ffi umplute de o delta, cum s'a intamplat cu Golful
Dunarii sau cum incepe sä se intample cu limanul Nistrului.
Daca o insull e in apropierea tarmului, in calea cordoanelor
litorale, ea serve§te drept razam acestora §i e incorporata
din nou la uscat, cum s'a intamplat cu Bisericuta, insula de
roci cretacee, de langa Portita Razelmului. In acest chip Marea
contribue la cre§terea uscatului in detrimentul ei.
Abrasiune; prag continental. Terase marine. Cand
actiunea marii se exerciteaza fall, obstacol in lungul coastei
timp mai indelungat, rezultatul este formarea unei prispe taiatä
in tarm, de latime variata, dupä natura rocelor §i puterea valu-
rilor. Sunt terasele marine.
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 103
arir
J.
jur imprejurul conti-
nentelor.
Pe acea§i cale Ri-
Alle
chthofen explica si Fig. 78. Abrasiune marina' in legiiturci cu
retezarea unor siri in- scoboreirea Mriuului (d. RicliThofen).
tregi muntoase, (abra-
siunea marina). Prin necontenita largire a pragului, marea inain-
teaza mereu peste continent, pe un plan slab inclinat ce §i-1
formeaza neincetat, in activitatea-i indelunga. (Fig. 78).
Lacuri. Pe langa Mari, si lacurile sunt ape statatoare ;
ochiuri de dimensiuni variabile, dela iazurile din Moldova,
apa lor tndeobste e dulce.
Origina lacurilor este diferita. Unele pot fi formate in scobi-
turile lasate de ghetari (L. Galcescu din Parang) sau stavilate
de morenele frontale (Lacul Garda). Existä lacuri formate prin
zagazuri din näruirea muntilor (Lacul Ucigasului din Hastna§ul-
Mare) sau cratere umplute de apa (Lacul SE Ana). Multe Ia-
curl sunt in lungul marilor fluvii (Lacul Greaca) sau golfuri
despartite prin cordoane litorale (Lacul Razelm, Mangalia).
Limanurile incepand cu Bratesul si pana la Saba langa Ce-
tatea Alba, sunt vai largite, invadate de mare si apoi separate
fie prin miscari tectonice, fie prin praguri (50).
Legatura de odinioarA a limanurilor basarabene cu marea, este arAtatA
prin compozitia apei (51), ca i prin fauna bar (52), care cuprinde multe
forme marine sau derivate din cele marine.
www.dacoromanica.ro
104 LACURI
Fig. 83. Treptata impotmolire a unui lac prin aluviuni (d. de Martonne).
In aceste conditiuni, ele sunt locul unei intense depuneri de
material, care aduc radicarea fundului, formarea deltelor, deci
mic§orarea intinderii lor. Cand aceasta impotmolire e legata §i
cu o clima secetoasä ori cu mi§cari de teren, secarea lacurilor
este iminenta. In locul lor raman deposite lacustre, ce cuprind
fosile de arA dulce.
In acest chip au dispArut marile lacuri levantine ce acopereau depre-
siunea geticA, CAmpia RomanA si Sudul Moldovei si al Basarabiei, micso-
rAndu-si necontenit s uprafata prin aluviunile puternice scoborate din Carpatii
de curAnd ridicati.
Lacurile din Tibet ca Si acela din bazenul Anzilor sunt azi In descre-
stere ; lacul Bonneville din Vestul Statelor Unite cu terase de jur Imprejur,
nu este decAt o portiune dintr'un lac mai mare, secat necontenit din cauza
conditiunilor climaterice schimbate, ca si din cauza miscArilor pAmantului
In sfar§it lacurile sunt importante §i prin formarea pe fundul
lor, a Sap roft elului, provenit din inceata descompunere a orga-
nismelor märunte de la suprafata apei. Sapropelul poate sa
devie origina multor roci bituminoase.
DEPUNERI MARINE.
Varietatea materialului marin. Oceanele sunt rezervorii
naturale in care se intalneste tot soiul de material, adus pe cäi
diferite. Aceste sunt de origini diferite §i anume:
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 105
www.dacoromanica.ro
106 DEPUNERI MARINE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOWE 107
www.dacoromanica.ro
108 APA DE MARE
DEPUNERI CHIMICE.
Constitutia apei de mare. Apa oceanelor §i a marilor
se deosebe§te de acea a lacurilor §i raurilor, prin cantitatea
de saruri disolvate in ea. Suma totala a särurilor continute
inteun litru de apa, in mijlociu este de 35 gr. (Salinatatea
marina).
Aceasta cifra. variaza. In Marea Rosie, unde evaporarea este puternica,
salinatatea se ridica la 43 gr. In schimb In Marea Neagra (47) Inchisk cu
multe fluvii mari, salinatatea e de 18 gr., chiar 13 gr. In coltul ei Nordestic,
urcandu-se In adancime la 22 gr. Marea Baltica are o salinatate si mai
mica (I).
Compozitia apei de mare, in mijlociu, dupa Forchhammer
este urmatoarea:
Na CI 78.32
K CI 1.69
Mg CI, 9.44
Mg So, 6.40
Ca So, 3.94
99-79
residuuri 0.21
100.00
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 109
www.dacoromanica.ro
110 SAREA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 111
www.dacoromanica.ro
112 ORGANISAIE
CAP. XI.
ACTIUNEA ORGANISMELOR.
A. Acliunea animalelor.
Animalele marine. Sunt animale marine cari au obiceiul
sg sfredeleasca pietrele, spre a-§i face un adapost. Pe tarmul
Marei Negre Pholas bungoarä sapà unele langd altele tuburi
destul de largi potrivit scoicii lungarete iar la Caliacra se gasesc
numeroase lespezi gdurite de Petricella lythophaga. Aricii de mare
sunt in aceea§i categorie cu Pholas. Prin aceasta nu numai cg
ajuta la deplasarea materiei, dar indirect maresc suprafata
de contact intre pietre §i apa de mare, iutind distrugerea lor.
Animalele de uscat. Mai ales inteun tinut de step., cum
e mare parte din tara noastra, actiunea animalelor cavernicole,
nu trebue de neglijat, cgci joaca insemnat rol la formarea solului,
dintr'un subsol friabil cum e loessul.
Sunt numeroase animalele careli fac locuinta In pamant. Ele apartin
atat claselor inferioare (vespi, albine), cat i celor superioare (Paseri, dar
mai ales rozatoare de stepa ca : Popandau, Orbete, Harciog, etc.). In spe-
cial cartitele, la noi numeroase, pe langa ca-si sapa sub pamant cotloane
Intortochiate, dar produc moproaie ce dau un aspect caracteristic esurilor.
Influenta ramelor in primenirea päturii superficiale a Oman-
tului, este prea bine cunoscuta, dupl migaloasele §i mgestritele
cercetgri ale lui D arwin. In numar mare, sapandu-§i tuburi si
de i m., carand la suprafata pamant cu humus de la adanc,
rolul lor in formarea pamantului arabil, e nepretuit.
Actiunea omului. Omului ca factor geologic prea putina
atentiune i se da, de §i adesea activitatea lui este poate mai
intensa de cat a multor al agenti. Influenta lui e variata §i
mai mult destructiva (53).
Prin sapari de mine intrece activitatea tuturor animalelor. Cetatea de
langa Rosia, mina parasita de pe vremea Romanior, poate fi luat ca un
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 113
www.dacoromanica.ro
114 RECIFE
,1\**,k4st,A,
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 115
www.dacoromanica.ro
116 PLANTELE
www.dacoromanica.ro
7RAT AT DE GEOLOG1E 117
'Z V- - iOF
din ele. Bacteriile de tot so-
iul (nitrifiante, sulfuroase etc)., ef.
prefac patura superficiala a :e17;1?.
solului arabil. Urmele radaci- elk&
, 7,2
nelor care strabat in pamant, "--a "1"
RY?
www.dacoromanica.ro
118 PLAUR
//
A.,
4,.. -
/
ghiolurilor, plutind la fail (Fig 89). La marile viituri impletitura
este acoperita cu mal,
and prilej astfel al-
tor plante sä creasca
pe ea ingro§ind-o. Alte
Fig. 89. Plaurul 01) fi insulele (i) plutitoare
din delft'.
ori plaurul se rupe
in bucati care plutesc
duse de \rant, pana se lipesc de altä parte a tärmului, unde se
prind, continuand a cre§te spre larg. Cand incarcatura de mal este
atat de mare, in cat plaurul devine greu, la apele joase se lasa. la
fund, inältindu-l. Sondajele acute in asemenea regiuni au dat
peste malul negru amestecat cu radacini de stuf putrezit, in
grosime de 1 m. In sapäturile acute la canalul Regele Carol
ce leaga Bratul Sf. Gheorghe cu Razelmul, s'a gäsit plaur vechiu
acoperit cu aluviuni, pe care prind a cre§te plante xerofile.
Asa s'a impotmolit legatura dintre L. Razelm §i L. Babadag.
ROCI IMOGENE.
carbuni de pamânt. MArele rol al plantelor e ca dau
zacamintele de carbuni de pamant, concentrarea carbonului
din corpul lor, in anumite conditiuni.
Spre deosebire de putrezire, cand din corpul plantei in con-
tact direct cu aerul nu rail-Ian decat substantele minerale,
plantele izolate de oxigen, prin o patura de apa bunaoara, dau
carbunii de pamant.
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 119
www.dacoromanica.ro
120 CARBUNI DE PAMANT
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 121
www.dacoromanica.ro
122 PETROLUL
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 123
www.dacoromanica.ro
124 SAPROPEL
r fundul apelor
stätgtoare §i
AT (7 -;,()1)
provine din a-
r (` ))
mestecul ma-
lului fin cu
substante or-
A ganice putre-
zite in anu-
mite conditi-
Fig. 92. Efirea gazului metan prin crapaturi dupA uni, izolate de
Inchiderea sondei In SArmAsel 1912 (d. K. v. Papp). oxigenul din
aer. Materia
organicg provine din Planctonul apelor (alge, animate mici), fiint-i
bogate in oloiuri §i. gräsimi.
Sapropelul uscat serveste ca ingrAllmant natural, cAci nu e destul de
consistent dec1t rareori (Saprocoll), pentru a pAstra substantele combus-
tibile prea lungA vreme.
Din distilarea artificialA a sapropelului
s'a putut cApAta hydrocarburi asemenea
celor din petrol.
Guano. Necuräteniile de pg-
seri, liliaci ori foci, amestecate cu
cadavrele animalelor, depuse in lo-
curt aride, ajung sg se transforme
inteo rocg foarte pretioasg pentru
agricultura, cAci cuprinde fosfat de
calciu, dar §i sgruri amoniacale.
Depozite de asemenea naturg se Fig. 93. Secgune inteun fos-
forit (Neporotova-Nistru) (d.
gasesc pe insulele de langa coasta Vdscdutanu 0 Savul).
nordicl din Chile, unde e pustiul
cel mai arid (Atacama). Dacg ploile spalä substantele amonia-
cale, depozitele rgman totu§i bogate in fosfat de calciu, ce poate
sä impregneze §i rocile din atingere.
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLO11E 126
www.dacoromanica.ro
126 LITERATURA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 127
www.dacoromanica.ro
128 LlTERATURA
www.dacoromanica.ro
5imronesru (wologre. Plan la IV
:d 4
Vkk,.:1
t-
Fot. J. Lasmay
Oolituri dezagregate (Zid din Iasi)
ekair'ic,-4; 1,0)"-
,411 r
;a7.04-
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOOIE 129
AGENTII INTERN!.
CAP. XII.
VULCANI §I VULCANISM.
Genera lino. Sub numele de vukanism se inteleg toate
rfianifestatiunile legate de mi§carea care exterior a magnei din
interiorul pamantului. Unele materii topite n'au puterea necesara
ca sä strabata litosfera. Ele sunt injectate printre straturile
acesteia (filoane) sau sunt ingramadite in spatiuri mai largi ori
mai restranse. Alte ori insä strabat panä la suprafata, erup in
diferite chipuri, adaugand forme noi (conuri vulcanice), formelor
nascute prin actiunea agentilor externi.
Vulcani. Locul unde materia topitä ese la suprafata lito-
sferii poarta numele de vulcan. Une ori gura vulcanului (cra-
ter) abea se poate prinde, caci materia topita (lava) se
intinde la fata pamantului, dupa cum e terenul pe care curge
De regula insä craterul se aflä in varful unui con, format din
materiile vulcanice §i strabatut de un canal, ce face legatura
intre exterior §i vatra cu magma.
Vulcanii nu apar in locuri determinate. Pot sä se formeze in
piing. cam* (Jorullo din Mexic) sau pe spinarea unor munti
(Vulcanii din Anzii nordici), la fata continentelor (vulcani conti-
nentali) sau pe fundul oceanelor (v. submarin0. Nici inaltimea
lor nu este aceea§i. Sunt conuri vulcanice (Jorullo) care-§i inalta
craterul abea la 500 m., dup. cum Chimborazo, il are ridicat
la 6310 m.
Intre con §i crater iara§i nu este nici un raport fix, totul atar-
nand de conditiunile erupliunii, intelegandu-se prin aceasta fe-
nomenele ce intovararsc activitatea vulcanului la exterior.
Tot a§a sunt vulcani ce par stanfi (Harghita, Calimani), adecà
in care nu se mai observä de mult vre-o mi§care, iar altii in
activitate continua sau intermitenta. Pang. la 79 d. Hr. Vesuvul
I. Simioneseu Tratat de Geologie. 9
www.dacoromanica.ro
130 VULCANI
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 131
www.dacoromanica.ro
132 VULCANI
Fig. 93. Boarnbd vulcanicd din Fig. 94. Boantbd vulcanicd din
andesiturile de la Tupad (d. basalturile de la Racolul de sus
Uhlig). (d. Koch)
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 133
www.dacoromanica.ro
134 VULCANt
Vulcano din I. Lipari, din potriva are o lava mai vdscoasa. Gazurile nu
pot strabate prin astupusul canalului, de cat formand explosiuni, ce proec-
teaza mari cantitati de cenuse. Acesta e tipul vulcanian.
La Etna, in Sicilia, se observa aka particularitate. Lava iese prin co-
nun "remade, mici, Insirate pe dina domoala a uriasului, ce-si Ina lta var-
ful la 3220 m.
Vulcanul din I. Santorin, cu activitate -recenta (1925), este tipul vulca-.
nului submarin. Arhipelagul Santorin este format din insule exterioare
(Thera, Therasia) ce reprezinta marginea craterului principal, asemenea
cu Somma de pe Vesuv, iar insulele marunte din interior (Neakaymeni.
PalaeaKaymeni) sunt scurgeri de lava Intarita.
Insulele au aparut In vremurile istorice i sunt marite In diferitele
perioade de activitate ale vulcanului.
0 alta regiune vulcanica din Europa este I. Islanda, vestitä
§i prin gheizere.
Caracterul vulcanicitatii In Islanda, este faptul ca lava tasneste din conuri
Insirate ln linii drepte, ca dealungul unor crapaturi. Insusi Islanda Intreaga
e o insula ramasa din prabusirea unui continent.
Daca in partea räsariteana a Oceanului Atlantic vulcanii ac-
tivi sunt restran§i aproape la cei pomeniti, in schimb in jurul
Oceanului Pacific existä un kin/ de foc, care incepe in Cam-
ciatca, merge dealungul Asiei, prin I. Sundelor pana'n Noua-
Zelanda, pentru ca prin Terror §i Erebus de langa continentul
Antartic, sa se lege cu Vulcanii din Anzi, continuandu-se pana'n
Alasca si I. Aleute. Vulcanice sunt mai ales insulele din Me-
diterana asiatica (Java, Sumatra), ca §i din cea americana (An-
tilele). Insemnati vulcani sunt §i in cuprinsul Oceanului Pacific
(I. Sandwich).
In mijlocul continentelor, vulcani activi sunt mai rani. In
partea de rasarit a Africei se ridica cati-va (Kenia, Kiliman-
djaro) in lungul marii gropi africane, iar in interiorul Asiei se
cunosc putini (Ararat, Rubruck in Kuenlun, in Tian§an etc).
Vulcanii din jurul Oceanului Pacific sunt foarte activi. Unii din ei s'au
facut vestiti prin caracterul exfilosiv al eruptiunii. Asa e Krakatau, de la
capatul I. Sumatra. In 1883 a erupt cu atata furie, Incat cenusele asvarlite
pand la 70-80 km. Inaltime, au ratacit multa vreme Inainte de a se depune,
producand apusuri rosii de soare, vizibile i In Europa. Sgomotul explo-
siunii s'a auzit la aproape 5000 km. depth-tare iar valurile produse prin
scufundarea vechiului crater, in locul caruia a pus stapanire marea, s'au
simtit pana pe coasta Americei.
Eruptie explosiva a avut i vulcanul Timboro, tot din Mediterana asia-
tica (1815) ca Si Taravera (1886) din Noua-Zelanda, a carui explosiune a
distrus o parte din gheizerele vestite prin frumoasele depuneri ca niste
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOG1 E 135
www.dacoromanica.ro
136 VULCAN!
- ---
Fig. 97. Pichupichu din Bolivia, cu o Caldera (ed. Stdbel).
Harghita, unde se \TM chiar craterele, de §i au erupt in vre-
mea tertiara.
Cand in formarea conului predomina cenu§ele, acestea sunt
lesne atacate de puhoaie ; ele incep atacul conului. Se na§te
o ruptura in coasta vulcanului (Caldeira) ca un circ (Fig. 97)
in mijlocul caruia poate sä räsara alt con mai mic. A§a e in-
-
,
$ -
-
-
.,'
- , - ,- 1
,e-
. ,-
*
,'
,.
,
fati§area Vesuviu-
\.\ lui de azi. Somma
4++ « +
+ ,
,
' ., nu e de cat un vechi
.1 + .
..- , +
. .«
« crater rupt in& o
, «
o
+ parte. Conul este
e ____---,_
astfel sapat radiar.
_____---.,-A) .
«4... Invali§ul neintarit,
Fig. 98. Conul vulcanic de la Barza (Mlii e lesne indepartat,
neramanand de cat
delfiuseni) a=canalul plin cu dacit ; b=sub-
stratul stratigrafic c=scurgeri de lava d=tuf;
astupu§ul de lava
e =restul conului. din canal, ca in co-
nul vulcanic de la Berza (Fig. 98) cu ceva diri inväli§ul de tufuri.
Intrusiunile radiare de lava, apar ca ni§te ziduri in ruine.
Cu vremea conul este complect indepartat. Pe locul vechiu-
lui vulcan nu ramane de cat umplutura canalului, cum se ob-
serva in Muntii Per§ani, in centrele de eruptie ale Basaltului.
Cetatea Cohalmului este mnalata pe un asemenea astupn pe
.':.1111111111111111111111111101111100H.,,,,th
1111111111111111111111111111111111111111111111111111111110111111111111111111111111111111111,),:7:. Mr7
--------
Fig. 99. Canal umplut cu dacit din apropierea Dejului (d. Koch).
cand in apropiere se mai poate prinde legatura dintre scurge-
rele lavei la suprafata, cu centrul de eruptie (Fig. 99).
Degradarea find mai adana, nu se vede de cat lava intäritä,
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 137
numite laccolite, cu
numeroase apofise in Fig. mo. Urmele erptive reimase in lungul
,
toate direciile. Cand faliei banatice (d. Suess).
erosiunea le scoatc
la ivealä, ele formeaza spipari de dealuri izolate, cu profilul
larg, cum e Muntele Carol I de langa Turcoaia (Dobrogea).
Lava din lacolite, ca §i din ori ce expansiune vulcanica,
poate strabate rocile invecinate in directiuni diferite formand
filoane eruptive sau Dyk-uri,
:_;-_-_=.:"-- ---- - ----z-
care adesea raman ca ni§te
's, .,
ziduri, mai rezistente la desa-
7:-- ---__
11= gregare (Fig. 103).
Batholite. i mai la a-
1:1:71111.: danc sunt ingramadiri de lava,
z";::-: cu volume mai mari de cat
rthY I I/ A mei laccolitele, putand fi socotite
Fig. Dn. Laccolite (d. Harker). drept vatra de alimentare pen-
tru vulcanii de la fata. Acestea
sunt batholitele. Desgolite prin denudare, se aratä pe hartile
geologice ca suprafeti tntinse, inconjurate de o aureola de
roci metamorfozate (Fig. 104).
www.dacoromanica.ro
138 VULCAN!
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 139
www.dacoromanica.ro
140 CUTREMURE
CAP. XIII.
CUTREMURE DE PAMANT.
Genera Math Nu e fenomen pamantesc care sâ bage mai
mult groaza in oameni, de cat un cutremur de tämeint, care
rästoarnä macar pentru cate-va clipe notiunea stabilitatii scoartei
pamantului, cu care ne-am obi§nuit. In tinuturile unde cutre-
murele sunt mai rare, ca la noi, in popor lunga vreme sa
masoara timpul de la o asemenea sguduire mai puternica, cum
e acea bunaoara care a daramat in parte Turnul Coltii din
Bucure§ti, in 1802.
Cutremurile de rämant sunt manifestärile unui desechilibru
static, intamplat in interiorul pamantului. Sunt cutremure ne-
simtite de om, dar simtite de unele animale mai sensibile sau
de aparate de inregistrare (Microseisme) si altele, puternice,
care pot ajunge catastrofale (Macroseisnze).
Tinandu-se in seama tocmai de nenorocirile pe care le pot
provoca, studiul lor a luat in anumite taxi (Japonia, Italia) o
desvoltare deosebitä, ducand la individualizarea ramurii din
geologie, care se ocupa cu fenomenele seismice (Seismologia).
In acest capitol nu se va al-Ma de cat latura geologica a cutre-
murilor de pamant.
Seismografe ; Seismograme. Pentru inregistrarea celor
mai ware microseisme, in vederea propagarii lor prin litosfera
gi corpul pamantesc, s'au construit aparate complicate, numite
seismografe, a caror rost e nu numai sä insemne timpul cand
a inceput un cutremur, dar i variatia amplitudinei vibratiunilor
nascute.
Seismogratele, In principiu, nu sunt deck niste pendule, unele orizontale
altele verticale (Fig. 105), a cAror Arad greu pus in oscilatie, Inscrie pe un
cilindru cu hArtie InegritA, ca 1i In arratele fisiologice, linia ce aratA
variatia vibratiunilor (Seisrnograme).
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 141
In acela§ timp -
se capätä ho- [Fig. io6. 0 seismogramd.'
moseistele.
FTicentrul rar e o suprafata redusä la un punct. De obicei
exist a. o zonä epicentralä, cu intinderi deosebite §i cu forme
ce variazâ dupa imprejurari, cele mai dese ori fiind elipse
lungite (Fig. 107).
www.dacoromanica.ro
142 CUTREMURE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 143
www.dacoromanica.ro
144 CUTREMURE
`
00%0
.101..,
ga. Izvoarele seaca.
In timpul cutremuru-
" .1 ....Aut
lui de pamant de la
Lisabona (1755) cel
mai pomenit eveni-
Fig. iio. Gard rupt i deplasat cu 5 m. Cu- ment din veacul al
tremurul de la St. Francisco 19o9. (Schaffer).
i8-lea, dupa. Revolu-
tie, isvoarele de la Teplitz din Bohemia au secat o clipä spre a
isbucni cu putere, dar ro§fi ca sangele.
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 145
www.dacoromanica.ro
146 CUTREMURE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 147
www.dacoromanica.ro
148 CUTREMU RE
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLCUIE 149
www.dacoromanica.ro
150 TECTONICA
CAP. XIV.
MISCARI EPIROGENETICE
Linia tfirmului. Semne cä o bucatä de pamant se last
ori se ridica, nu pot sä existe de cat acolo unde e o linie de
comparare. Suprafata de unde se socot toate inaLtimile este
nivelul márii, iar linia de intretaiere a fetei märilor cu planul
vertical al tärmului, se nume§te linia prinului. Ea este aratata
de regula prin urmele loviturii valurilor, ca o scobitur g. u§oara,
un §ir de pe§teri, ori ca ni§te prispe mai late.
La Caliacra se observg. deasupra §irului de jos de pe§teri,.
altele, sub far, la inältime de cali-va metri in legatura cu con-
glomerate formate din cimentarea prundiprilor din pietrele
tarmului.
Deci nivelul Marii-Negre nu mai este acela§. Se prind semnele
unor rni§cari verticale, seculare sau incete (epirogenetice).
E greu de stablit cine se ridica ori cine se lasa, bucata de uscat sau_
fundul marl. Pentru a nu crea notiuni falr, Su ess a Intrebuintat ter-
menul de deplasari positive sau negative ale liniei tarmului cand e vorba.
in primul caz de scoborare a nivelului marl sau de ridicare In al doilea
caz. Interpretarea Insa a acestor termeni da nmtere la confusiuni. Deaceea
voi Intrebuinta numai termenul de ridicare sau scufundare a uscatului,
indeajuns ca sa. se princla sensul miscarii.
Radicarea tarmului. Ea e aratata, prin terase aflate mai
sus de nivelul actual al mgrii ori prin prundi§uri. Uneori tera-
sele sunt mai multe, arätand continuarea mi§carilor in timp-
indelungat. Banci de midii, de stridii, se gäsesc in afarä de
domeniul actual al apei. In Scandinavia asemenea dovezi de
bataia mgrii, s'au urmärit pana departe de tarm, la inaltimi de
300 m. Dui:4 unele insemnäri acute de pe vremea lui Li n eu,
coasta de rgsgrit a Scandinaviei §i azi einteo necontenita intltare..
Prin radicarea tärmului, se schimba §i nivelul de baza. aL
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 151
www.dacoromanica.ro
152 TECTONICA
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 153
fir
Fig. 116. 0 transiresiune. PArtile punctate aratA depositele de
tArm ale celor 3 faze de inaintare (d. Kayser).
www.dacoromanica.ro
154 TECTONICA
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 155
CAP. XV.
MICARI OROGENETICE.
Genera MAO. In mi§carile epirogenetice, un sloiu Oman-
tesc se lasa ori se inaltä in directie verticalä, mai adesea Incet
§i lini§tit. Päturile care-I constituesc sufera slaba deplasare din
poziOa lor primitiva, orizontall, iar sloiurile mi§cate au de regula
o intindere mare. Sunt insa. §i alte mi§cari in scoarta Oman-
teasel, provenite din scufundäri §i ridicari mai bru§te. Paturile
orizontale la inceput, capata macar o inclinare cat de slaba,
dupa mi§carea sloiului din care face parte. Acestea, cazand in
adanc, se apasa. §i lateral, tangential, a§a Inca paturile se incre-
tesc, inältindu-se, ca sä poata ocupa volumul restrans prin depla-
sarea verticala a sloiurilor. Asa se formeaza muntii, a§a gropile
invadate de marl. Miscarilor bru§te, de pe urma carora paturile
i§i schimba regulata lor a§ezare primitivä se numesc miciiri
orogenetice, spre deosebire de cele epirogenetice, incete.
Pentru a putea lamuri cele mai complecxe rezultate ale mi§cl-
rilor orogenice, reprezintate prin munti, voi incepe cu aratarea
celor mai simple asezari.
A. SRATIFICATIE.
Päturi. Rocile sedimentare se deosebesc de cele eruptive,
prin a§ezarea Mr in paturi. 0 pcitura sau strat represinta un
volum lenticular in intregimea lui, paralalipipedic and e luat
pe o portiune restransä, marginit in acest caz de doua fete
plane ; are mai totdeauna un caracter petrografic bine definit.
Pativa este rezultatul depunerii substantelor minerale disolvate
ori in suspensiune intr'un mediu oarecare. Particelele fiind grele,
se lasä in jos, dupa. greutatea Mr, panä ce dau de un teren
preexintent, pe care se opresc. In aceleasi conditiuni, particelele
www.dacoromanica.ro
156 TECTONICA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 167
cordanta, transgresiva.Paturile iz
/1 t5 v
www.dacoromanica.ro
158 TECTONICA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 159
www.dacoromanica.ro
160 TECTONICA
i Marea defiresiune
africa (suprafetele cu
linii oblice si M. Rosie)
si o falie ce se Intinde de la
Peceneaga pe DunAre panA la
Camena MngA Razelm. Ca ex-
emplu de Graben de la noi, este
Campia Ron:tank mArginitA spre
sud de falia DunArii, iar spre
nord de faliile dispre Carpatii.
In afarä de aceste douá
sisteme de falii mai obi§-
Fig. 12o. Groafia vdii Rinului. Vosgii i
PAdurea Neagra (cu linii), din potrivA nuite, sunt altele mai rar
sunt horsturi (d. Potonie). intalnite. Sunt sisteme de
falii, cu sloiurile tot din
ce in ce mai mult läsate ca ni§te trepte sau neregulat läsate ofi
radicate la inlmi deosebite.
www.dacoromanica.ro
1 Cinitonevor -- Geo logrf., Planr V
.7 :ram IA rr
.=
''si.?";"
7 2.0
r
Aft' - Arlfc:err
.10.1.14 . '$1 ,
-
0:0
bolf
.&
:th/
Col. Lab. geol. Jairi
Oulu sarmatic (Schcia-Vaslui)
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 161
-"alm.:
W6iMir...1.11.1011L
ts=i
vicmasast_
-aomos
NnImEm. _ 1...;
ANITa
.....ik MIM1111
"MAW I
1411". lisuria
Illogramet
ValMMIIMM.
111=11%111IM
,ir
...1111111ESdailt
4ati.
C. MISCARI TANGENTIALE.
Päturi inclinate. A§ezarea normald a paturi!or este cea
orizontala sau slab inclinata, ca in delte. De indatä ce sunt in-
clinate 'Ana la verticala sau rasturnate, e semn cä au fost
mi§cate din loc de o putere tangentialä. Aceasta poate fi slaba,
sau venitä dinteo singurd parte. In acest caz, cum e dealungul
Dunärii intre Har§ova in Cernavoda, paturile sunt numai in-
clinate, cu un unghiu ce nu trece de 45 ° (Fig. 123).
I. Simionesen Tratat de Geologie. 11
www.dacoromanica.ro
162 TECTON1CA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 163
www.dacoromanica.ro
164 TECTONICA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 165
4 (Ito rhIon.
Fig. 134. Diferite soiuri de cute (d. Kober) C=cutA culcata; P =Panza.;
Fr.=---Fruntea pAnzei de priaj ; S =Structura solzoasA ; Fe = Fereastra ;
K = Klippe. Aut= Autochton.
Adese ori aceste cute manate la distante marl, se sub-
tieaz i ele ; atacate de agentii atmosferici, perd continuitatea.
www.dacoromanica.ro
166 TECTONICA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 167
www.dacoromanica.ro
168 TECTONICA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 169
CAP. XVI.
METAMORFISM.
GeneralitAti.Vorbind despre evolutia unei roci, s'a spus
ca de cand iea na§tere inteun mediu i pana ce se macina per-
zandu-§i individualitatea, sufera numeroase schimbari, prin dia-
genesa ori metasomatoza. Unele insä sular schimbari si mai
adanci, prin influenta sau a caldurii centrale, transportata pana
la ele prin rocile eruptive sau de pe urma presiunii nascute
la formarea muntilor. Si inteun caz si in altul, schimbaréa este
atat de profunda si intima, incat uneori nu i se mai cunoaste
origina. Acestui nou fenomen i s'a dat numele de metamorlism
si anume; a) prin contact, cand prefacerea e datorita lavei si
b) dinamic (metamorlism regional), cand prefacerea e o con-
secinta a mi§carilor puternice din litosferä.
0 bucatd de marmord statuard, formata din cristali de calcitã este pro-
venitä din metarmorfozarea cretei, ca si a oricdrui calcar; ardesia, placa
de scris, nu este decal un sist argilos rnetamorfosat.
Rocile metamorfice se recunosc prin cristalindtatea elemen-
telor constitutive sau prin cantitatea mai mare de cristale, for-
mate nu pe calea apelor. Sistositatea lor este aproape generala.
www.dacoromanica.ro
170 METAMORFISM
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 171
B. DINAMOMETAMORFISM.
Metamorfism structural. Sorby §i Tyndall au acut o
experienta, supunand la o mare presiune laterala argila plastica
in care a presärat foiti de mica. Argila a capatat o structura.
§istoasä, caci foitele de mica s'au oranduit paralel §i perpendi-
cular pe directiunea puterii de presiune. A fost dovada prac-
tica de diformarea structurala pe care o exercitä presiunea.
Geologul sviterian A. Heim a al-Mat cl §i in natura se in-
tampla acela§ fenomen. Cu cat sunt mai la adanc cu ant rocile
devin mai plastice. Aceasta se tradeaza §i prin fina Incretire
intima panä §i a rocilor. Call ,suprafata, rocile dure neputand
ajunge plastice, sufär o sfärmare in intimitatea structurii lor.
DeformAri prin sfArAmare e un fenomen obisnuit In grezurile carpatice.
BucAtile rupte sunt apoi cimentate prin infiltratiuni de calcitA, formAndu-se
vinisoare, care se taie In toate direcOunile. CAnd calcita, prin desagregare,
este disolvatA, bucatile cimentate formeazA grohotisurile colturate, ce acopAr
coasta muntior.
Marmora ruiniformA de asemenea se caracterizeazA prin sfArAmarea in-
timA a calcarului.
www.dacoromanica.ro
172 METAMORFISM
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 173
www.dacoromanica.ro
174 MET AMORFISAI
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 175
www.dacoromanica.ro
176 MUNTI
CAP. XVII.
FORMAREA MUNTILOR.
Legatura dintre vulcani, cutremure §i munti.Din toate
cele spuse pAna acum, se vede un raport cauzal dintre diferi-
tele manifestatiuni endogene. RAspandirea vulcanilor, coincide
adesea cu margenea zonelor muntoase sau chiar cu cutArile mun-
tilor, iar, zonele seismice corespund celor dintai. AceastA co-
nexiune aratà cA litosfera nu e dintr'o singurA bucatA, ci e for-
matA din sloiuri asemAnate cu blocurile de lemn de densitAti deo-
sebite, ce plutesc pe apA. Chiar dacA sloiurile pAmantesti nu
ar pluti pe pirosfera de lavA, cum socot o parte din geologi
(W eg en er), totu§i fenomenele citate aratA cA sunt inteun echi-
libru nestabil, mereu in mi§care, uneori inceatd, verticalA
car/ efiirogenetice) alte ori prin raporturile mecanice dintre ele,
&And loc la mi§cAri mai puternice (m. orogenice) care se ma-
nifestA mai ales tangential.
Scuturi continentale. Sunt tinuturi cu seismicitate pro-
nuntata, iar altele aseismice. Cele dintai arata mi§cAri necon-
tenite, nestabilitate de echilibru; inseamna ca. nu sunt intAtAnate,
ci adevArate parti sensibile.
Cele din urmA din potrivA sunt scuturi, dupA termenul in-
trebuintat de Sues s, parti intepenite, inghebo§eri din primi-
tiva scoartA planetara. Ele au fost rar acoperite de mAn i au
putine sedimente peste §isturile cristaline ce le formeazA. Lan-
turile de munti mai noi s'au format in jurul lor, iar continen-
tele actuale au crescut prin adaugiri de sedimente la perife-
ria lor.
Asemenea scuturi continentale sunt : finosarmatic (baltic = platforma
rusesca in N. 0 rgsasitul Europei); Angara in N. Asiei ; etiopic formánd mai
toatA Africa ; Indo-madagascar ; Australian ; Canadian ; Columbis ; Antillis;
brasilian ; Antarctic incepand din Patagonia.
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 177
c fl
Prat Carnbr Solur Devon (*.ripe. Perm 11,as Juno Cret Pak" WI Gat
www.dacoromanica.ro
178 MUNTI
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 179
-
AM(
Fig. 148. Secliunea fematicd in pilmantul Romeiniei, cu diferitele
blocuri care-1 formeaza. T = Sesul Tisei ; M. A = M-tii Apuseni ;
BA =Podisul ardelean cu cununa de roci eruptive (H) ; C =Blocul
carpatic ; M =-- Podisul Moldovei In fundul cAruia se presupune cA
ar zacea rAmAsitele muntilor Dobrogeni (K); Fs =-- Marginea scu-
tului finosarmatic.
www.dacoromanica.ro
180 muNp-
www.dacoromanica.ro
TRATAt DE GEOLOGIE 181
. '
Fig. 15o. Distribuga increliturilor muntoase succesive in Europa
(d. Stifle)
1
www.dacoromanica.ro
182 MUNTF
CAP. XVIII.
TEORIILE ASUPRA FORMARII MUNTILOR
Teoria vulcanicä. Cea mai veche Orere asupra formarii
muntilor, a fost acea exprimata de L. v. B uch, din perioada
eroica a geologiei. Plecand de la aparenta structura simetrica
a Alpilor de räsarit §i de la faptul ca inima lor e formatä din
sisturi cristaline §i granit, v. Buch socoate ca Alpii au fost
inaltati prin ridicarea in spate a paturilor, de cat-re granit.
Aceasta teorie, este astazi complect parasitä. Rocile eruptive
nu pot avea un rol activ, chiar and ele sunt scoase la supra-
fata prin puterea de expansiune a gazurilor.
Teoria contractiunii.Suess därämand parerea demai sus,
prin dovedirea intre altele a nesimetriei Alpilor, a fost sustina-
torul celei mai plausibile teorii, de care se tin majoritatea geolo-
gilor. Ea pleacä de la un fenomen fizic firesc : perderea cal-
durii launtrice a parnantului prin radiare. In acest fel volumul
miezului pamantesc tot descre§te, indiferent dacä e in intre-
gime fluid sau numai spre suprafala.
Mic§orandu-se volumul pirosferii, litosfera resistenta se corn-
portä ca o boltä. Net-find uniforma, Jormata din acelea§i roci,
se vor gasi parti slabe care se vor surpa, formandu-se fracturi,
pe urma unor mi§cari radiare. Cum insä sloiurile astfel formate,
afundandu-se se apasa §i lateral unele pe altele, se nasc im-
pingeri tangentiale, de pe urma carora sloiurile mai slabe vor
trebui sä cedeze, incretindu-se. Astfel alterneaza pärti ridicate
prin incretire (Carpatii), invecinate cu zone scufundate (Basinul
ardelenesc §i scufundatura din Moldova).
In acest chip capAtä lamurire nu numai miscArile epirogenetice 0 oro-
genetice, nu numai rupturile verticale 0 incretirile muntilor, dar 0 vulca-
nismul ori cutremurele de pAmânt, precum 0 repartizarea lor. Pe de altk
parte gAse0e lAmurire 0 repartitia lanturilor muntoase pe locul geosin-
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 183
clinalelor, pArti mai slabe din scoarta terestrA, prinse intre doug randuri
de scuturi continentale mai resistente.
Teoria contracOunii este cea mai multumitoare ; cad ea ex-
plica nu numai multe fenomene geologice (intre altele §i trans-
gresiunile), dar este in incatenare logicä cu evolutia corpurilor
ceresti, urmata. §i de parnant.
Teoria termicS. S'au erriis §i alte pareri, dar care nu pot
multurni ansamblul fenomenelor. A§a e parerea lui Dana.
Prin incalzire corpurile se dilata, deci si un sistem de depo-
zite. Dilatarea se poate manifesta sau prin intindere laterall a
paturilor sau prin incretire. Locul acestor incretituri ar fi geosin-
clinalele, unde se ingramadesc sedimentele ; prin ingrämadire
§i afundare, paturile de la baza se incalzesc, chiar daca tempera-
tura cre§te numai cu I° la 33 m.; la adancimea de 10-15 km.
temperatura se urca la 4-5oo°. La ase- ---; .-.,
menea temperatura, dilatarea lineara e de
1 m. la 1 km., ceiace face de trei ori pe
atata cand dilatarea e irnpiedicata sa se
faca lateral, si e indreptata in sus.
Teoria isostasiei. A fost enuntata
de americanul geolog Dutton §i lamure§te
multe fenomene geologice, ca formarea
geosinclinalelor, repartizarea cutremurelor
etc. Dutton pleaca tot de la ideia cä lito-
sfera este formata din sloiuri, ce se sprijina
pe o magma fluida. Prin rotatia pämantului
aceste blocuri se gäsesc inteun echilibru Fig. ig. Echilibru iso-
stasic firin transport de
hydrostatic, la care revin de cate ori vre-o material. (d. Sieberg.)
cauza oarecare il deranjeaza. Sloiurile mai
u§oare, prin forta centrifugall se vor ridica, cele mai grele se
vor afunda. Masuratorile pendulare in adevär au aratat ca blo-
curile suboceanice sunt mai dense cleat cele continentale.
Blocurile continentale sunt mereu descarcate prin denudare,
iar cele oceanice incarcate spre margene; tot mai grele, cele
din urma se afunda, pe cand cele dintai se inaltä. Prin aceasta
se revine la mecanismul invocat in teoria contractiunii. Mi§c1.-
rile verticale pot O. se transforme in altele tangentiale.
Aceastä ipoteza explicä inainte de orice acumularea sedimen-
telor in geosinclinale. Ea coroboreaza cu mi§carile de inaltare
in scutul fmlandic prin usurarea de balast, cand ghetarii s'au
www.dacoromanica.ro
184 'HUNT/
www.dacoromanica.ro
TRy1TAT DE GEOLOGIE 185
www.dacoromanica.ro
186 MUNT/
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOOlE 187
PARTEA II.
GEOLOGIA STRATIGRAFICA
GENERALITATI
Catastrofism; actualism. Sfar§itul veacului al Ig-lea, arata
inceputul individualizarii geologiei ca §tiinta. Inginerul Smith
in Anglia, Werner in Germania, pun in relief succesiunea
straturilor, in legatura cu variatia organismelor. A§a .a luat
n Were Stratigrafia.
Schimbarea organismelor, ca reprezentantele unor lumi dis-
parute, ramane un fapt hotarat, ca§tigat pentru §tiintlExplicarea
acestuia insä nu putea scapa lesne de incatu§area parerilor
puternice Inca prin inertie, näscute in evul mediu. C u vier in-
cearcä sä puie In concordanta ideile trecutului cu faptele ne-
tagaduite observate. Astfel a luat na§tere pentru scurt timp,
teoria cataclismelor, aplicarea ideei potopului in nimicirea succe-
siva a flintelor. Prin revolutiuni tereste formele existente au
fost nimicite; altele au fost create in locul lor.
Dupa cum am amintit, Ly ell, sprijinitorul ideilor lui D arwin,.
inlaturä supranaturalul punand in loc legile fire§ti de cauzali-
tate. A§a patrunde pe incetul actualismul sau metoda ontolo-
gird, dupa care trecutul pamantului nu se poate altfel lamuri
de cat prin activitatea acelora§i factori, cu intensitati de actiune
marite, care actual contribue la schimbarea scoartei pamantului.
Desfa§urarea fenomenelor pamante§ti din trecut, infra astfel
in cadrul general al principiului evolutiv. Evolutie inseamna
necontenitä prefacere, uneori lenta, alte ori mai brusca. Ideia
catastrofelor deci nu a fost in totul eliminata, ci restransä. Nu
se mai iau distrugeri generale, drept cauza variatiei biologice,.
dar catastrofe restranse paroxysme, se pot intampla ; ele
aduc prefaceri repezi inteun tinut tarcuit de pe fata pamantu-
www.dacoromanica.ro
188 STRATIGRAFIA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 189
www.dacoromanica.ro
190 STRATIGRAFIA
0E4 ift
=;(') owl;
Mastodon gs.
4
ekidna01.
Arkeomastachn
<114'
Haer,YAe.rom
(110
stsroti.
Fig. 155. Variatia proboscidienilor in timp. Moeritherium, Palae-
()mastodon (paleogen); Tetrabelodon, Mastodon, (Neogen) Ste-
godan, Elephas din cvaternar (d. Andrews).
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 191
www.dacoromanica.ro
192 STRATIGRAFIA
www.dacoromanica.ro
I. Sisnionesru Geology, Planr VI
.!
7- 4,
'Itrlt
,/,
-./..
*.74., .",&...,
.r,./1.-- ',.-t- I .....
' . ..;* : 16 7.. r 1
r1.1141i. v
:: iffi
''''.:. .' , '' -': '',E, .. .., ,
t...:. .1..\:.-d...tr :.=!.....; 1,4
--r .
-
4
00.
th.;
ies-4, .
F ,
J. 4-
t , .
t
°°...,
, A. , .
.
...,.. ..
.
*, b
. ,..
°
i . ,
r. 't
!!--" .°`
;
. °Jr ,
:*".°
, "".
ketr- .
.P.ziiiis,.:4.Ag.xvr:
Col. Lab geol. lagl
Calcar triasic Cu amoniti (Hagighiol)
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 193
EVOLUTIA PAMANTULUI.
CAP. XIX.
FAZA ASTRALA.
E inceputul prin care trec toate corpurile cere§ti, a§a cum
se arata in imensitatea spatiului cosmic. Nu e nici un argu-
ment Impotriva generalizarii faptelor observate.
Toate fazele principale, dela nebuloasele gazoase la corpurile
ce-§i perd lumina, sunt observate, a§a in cat §1 pamantul a
trebuit sä treaca prin ele.
Faza planetara inseamna stangerea luminii proprii, izvorul
find acoperit cu o carapaca tot mai groasa, prin care nu poate
strabate decat incidental, magma vulcanica.
Prima crusta terestra nu putea fi de cat vulcanicA, formata
dinteo roca acida, u§oara, cu mari proportii de feldspat §i
cvart, a§a cum e granitul. De indata ce a ajuns destul de
groasa pentru a slabi radiatiunea caldurei centrale, gazurile
ce se aflau in afara corpului pamantesc sau cele ie§ite din In-
chisoarea magmei recite la fall, au dat na§tere la prima atmosfera.
Vaporii de apa cuprin§i in ea, apa juvenila ridicata dela adanc,
au dat na§tere primei panze a hidrosferii.
Toate fenomenele aceste corespund unei vremi azoice, din
viata pamantului ; era vremea prefacerii planetare. Abea dupa
ce s'a separat uscat, de apa. §i aer, prin tainuite combinatii de
forte fizice §i chimice au inceput §i zorii vieii, faza eozoka.
E o taing incA nepAtrunsa dacA viata a luat naltere pe pAmAnt ori e venitA
din alte corpuri cosmice, puin sporii resistenti chiar la temperatura scAzutA
interstelarA, adtqi de meteorite, cum presupune S. A rrheniu s.
astfel s'a injgebat prima parte, bazala, a litosferii, formata
mai ales din granit, din care au luat na§tere cele dintai sedimente.
In ele ar fi de cautat primele urme de vietati, a caror resturi
insa cu greu s'au pastrat, din cauza enormelor framantari din
litosfera §i mai ales din cauza constitutiei lor fragile, nefiind toate
invalite intr'o crusta minerala resistenta.
www.dacoromanica.ro
194 ERA ARCHAEOZOICA
CAP. XX.
ERA ARCHAEOZOICA.
Terminologia. Numirea aratä vechimea (archaios =vechiu);
a fost intaia oara intrebuintata in America de D an a, pe and
in Europa se folosea termenul Sisturi cristaline. D an a aplica
numirea la toate formatiunile pe care se sprijina cele mai vechi
paturi palaeozoice cu fosile (Cambrianul). De atunci (1876) insä
s'a dovedit : i°) Ca §isturile cristaline reprezinta numai un tip
petrografic i pot fi formate in timputi deosebite. 20). Ca arhaicul
in sensul larg, cuprinde un complecs vast de sedimente meta-
morfozate, care nu pot fi socotite iara.§i de aceia§i varstä, limitatä.
Partile superioare ale arhaicului ffind despartite ca o noua era,
proterozoicii, numirea e restransä azi, pentru cele mai vechi
roci cunoscute din scoarta terestra, socotite panä la proba
contrail, ca prima crusta planetara. De aceia in nomenclatura
nernteasca i se spune Grundgebirge.
Caracterul petrografic. Terenurile arhaice sunt formate
din §isturi cristaline §i roci eruptive.
Dintre aceste din urma granitul joaca rolul principal, fie cu
structura granulara, fie cu elementele dispuse ca §.1 la gnais
(gnais-granit). Adesea e subcrustal, tn continuitate cu magma
din adanc. Ar reprezenta deci primele roci intarite, din care si
peste care s'au format cea de a doua categorie, roci infra-
crustale, adeca scoarta pamantului adevarata. isturile cristaline
deriva in parte din metamorfozarea multor rod eruptive (tra-
chite, andesite transformate in Sienit porfiruri, porfirite) sau
a tufurilor vulcanice (Halleflinta). Cele mai multe provin insä
din metamorfozarea prin injectiuni eruptive saiiprin actiuni
dinamice, a rocelor sedimentare. De aceia in arhaic conglomerate
metamorfozate nu sunt raritati; rocile nasipoase sunt schimbate
in cvartite, cele argiloase in filite §i mica,sisturi; marnele au
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 196
www.dacoromanica.ro
196 ERA ARCHAEOZOICA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 197
www.dacoromanica.ro
198 ERA ARCHAEOZOICA
www.dacoromanica.ro
,TRATAT DE GEOLOGIE 19Q
www.dacoromanica.ro
200 ALGONKIAN
CAP. XXI.
ERA ALGONKIANA.
Terminologie. Diferitele numiri date acestei grupe groase
de paturi, aratA tocmai indeciziunea inceputurilor strati-
grafice, in legAtura cu aparitia primelor fiinti. Päturile au
fost despartite din complecsul celor arhaice, pe baza fosilelor
gasite in ele. Diu aceastä cauzä unii o numesc era Archaeo-
zoica, ori proterozoicei, care inseamnä cam acela§ lucru (primele
fiinti). S'au mai intrebuintat numirile : eozoic (zorile vietii), ag-
notozoic, eparhaic, precambric. Serviciul geologic din Statele-
Unite a propus numirea locall, algonkian (de la numele unui
trib indian din America de nord), ceiace s'a admis mai de toti
geologii.
Durata.DespArtirea paturilor algonkiane de cele arhaice,
se face pe baza unor discoeTdante. .Si de paturile cambriane se
separl in multe locuri tot prin discordant; de §i in America
sunt regiuni unde päturile algonkiane sunt concordante cu cele
cambriane.
Dupa grosimea straturilor, se socoate aceastA era cA a durat
cam un sfert din viata planetara a pamantului. In America
paturile algonkiane au grosimi §i de 53.000 picioare pe langa
alte 22.000 picioare, grosimea rocilor eruptive. In Scandinavia,
s'au descris numeroase discordante in cuprinsul grupei de pa-
turi, ceiace a condus la ideia cA in realitate va fi prilej de
despartit mai multe ere, and se vor gasi indeajunse fosile
pentru caracterizarea lor.
Natura rocilor. Spre deosebire de era ArhaicA, in cea
algonkiana apar netagaduite roci clastice, pästrate prin multe
locuri nemetamorfozate, dovedind cä natura fenomenelor geo-
logice nu putea fi atunci deosebitä de cea de azi. Predominä
conglomerate, grezuri, roci argiloase (filite, sisturi) dar se
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 201
www.dacoromanica.ro
202 ALGON KI AN
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 203
CAP. XXII.
ERA PALAEOZOICA SAU PRIMARA.
Delimitarea. Dacä intre arhaic §i algonkian exista atat
de multe asemanäri petrografice (predominarea §isturilor cris-
taline) in cat multi le cuprind la un loc sub numirea de era
precconbricd, dacà paturile de panä acum mai adesea sunt intens
cutate §i nu cuprind de cat putine fosile, paleozoicul se des-
parte hotarat de paturile mai vechi. Predominarea o au rocile
sedimentare, iar aceste sunt une on atat de fosilifere; in cat pe
o placa nici de un decimetru patrat din silurul de pe Nistru,
se gasesc zeci de fosile, ca §i pe rocile din devonul din Do-
brogea. Limita inferioara prea adesea este aratata prin discor-
dante, de altfel ca §i cea superioarä in cele mai multe localitati.
Caracterele generale biologice. Paleozoicul este vremea
desfa§urarii dintr'o data a unei lumi bogate, din ambele regnuri.
Grosimea paturelor aratä o duratä (30%) e dreptul mai lunga
chiar decat cea algonkiana- Asa in cat a fost vreme pentnt
desvoltarea organismelor, explicand variatia lor.
In- special flora, in a doua jumatate a erei, ajunge la o des-
fa§urare ce aduce aminte padurile ecvatoriale de azi ; resturile
numeroaselor soiuri de plante au dat huila. Pe cand in prima
jumatate a erei dominâ plantele inferioare (Thalofite), in cea-
laltä jumatate criptogamele vasculare tlau caracteristica intregii
ere. E domnia lor. Care sfar§it, prin padurile de ferigi prind
a se arata §i cele mai simple Fanerogame simple (Gymnos-
perme §1 Cycadee), cu forme de trecere intre cele doul man
despartaminte de plante.
Lumea animalelor este §i ea feluritä. Aproape toate grupele
de nevertebrate sunt reprezentate; unele din ele au in acest
timp maximum de desvoltare (brachiopode), iar altele sunt pro-
prii pentru era paleozoica graptoliti, corali tabulati).
www.dacoromanica.ro
204 CAMBRIAN
A. PERIOADA CAMBRIANA
Terminologie. Numele vine de la Cambria =Tara Galilor
de azi ; a fost dat paturilor celor mai vechi paleozoice de
catrA S edgwick in arml 1833. Muhl vreme cambrianul a fost
socotit ca alcatuind baza silurianului. Gasit aproape peste
toata fata parnantului, s'a vazut in urma ca prezinta multe ca-
ractere proprii, mai ales paleontologice, a§a in cat putea fl
despartit ca o perioada anumita.
Lumea animalA. Spre deosebire de depozitele apterioare,
cele cambriene cuprind numeroase resturi de organisme. Wal-
cott a avut norocul sä gaseasca in Columbia britanica, intr'un
tinut vestit prin frumuseta pitorescului, cea mai bogata fauna.
cambriapa din lume, intr'o stare'mai buna de pastrare de cat cele
cuprinse in terenurile mai noul. Unele forme au pastrat chiar
conturul partilor moi, iar scoicele culoarea lor naturala.
Fauna cambriana este variata. S'a gasit reprezentantii tuturor
grupelor de nevertebrate ; multe dintre ele au un caracter ar-
haic. Interesante sunt numeroasele urme de vermi, tocmai prin
faptul ca aceste animale sunt socotite drept inrudite, dna nu
stramo§ii, vertebratelor inferioare.
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 205
www.dacoromanica.ro
206 CAMBRIAN
,
4Finlanda, Carelia) incep sä devie uscaturi. In America de nord,
se formeaza in Cambrianul superior un geosinclinal de jur in
-.1 Mt.,
AM" i== 02MX1
-.,111.1,. mocr..s.
IM01,11.x
.,=Jama M,... a7.12
IMIArmLICE:r"
,11 MMMMM=7..',
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOG1E 207
www.dacoromanica.ro
208 SI LU RI AN
B. PERIOADA SILURIANA.
Terminologie. Numirea a fost data de geologul englez Ro-
d erick Imp ey Murchison pentru intregul complecs de roci,
ce se gasesc in Tara galilor, sub paturile devoniene ; ea de-
riva de la vechiul popor Siluri, pe care Romanii i-au intalnit
in calea lor, cand au ocupat Galia. Silurianul este despartit in
doul subdiviziuni: Ordovician sau silurianul inferior §i Gothlan-
dian sau silurianul superior.
Fauna silurianä este extrem de bogata. Numai descrierea
unei parti a celei din silurul bohem este data in 23 volume
(text §i atlas), de catra d e B arrande.
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 209
www.dacoromanica.ro
210 SI LU RI AN
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 211
www.dacoromanica.ro
212 SILUR/AAT
www.dacoromanica.ro
7RATAT DE GEOLOGIE 213
www.dacoromanica.ro
214 SILURIAN
z ? ae crwizi-,4 2
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 215
www.dacoromanica.ro
216 SILURIAN
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOCI E 217
www.dacoromanica.ro
218 SILURIAN
C. PERIOADA DEVONIANA.
Terminologie §i diviziune. Numele vine dela Devonshire,
o provincie din partea de sud a Angliei.
In terminologia englezd se cunoa§te §i sub numele de Old red Y
sandstone, un grez ro§ intercalat, in Scotia, intre Silur §i Carbon.
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOOIE 219
1 2 3 4
Fig. 178. i=Stringocephalus Burtini; 2=Calceo1a sandalina
3=Goniatites intumescens 4=Clymenia undulata.
Dintre Echinoderme, Cystoideele a.la de caracteristice pentru Silur, aproape
nu se mai intayescirr schimb Crinoizi stint prea numerosi.
Brachiofiodele continua i ele a trai in mare numar. Piaci Intregi din
Devonul dobrogean sunt acoperite cu urmele lor. Predominit genul Orthis,
cu coaste marunte, radiale, ca i alte diferie genuri apropiate (Stropho-
mena, Orthothetes. Prind a aparea In mare numar Spirifer cu linia car-
dinala dreapta (Sp. Hercyniae) i Chonetes, precursorul genului Productus.
Brachiopode man ca Stringocephalus (S. Burtini) on Uncites cu o valva
prelungita ca o ghiara (U gryphus), sunt proprii pentru Mesodevonian.
Din Increngatura MolVelor, tot numai Cephalopodele au Insemnatate
stratigrafica. Din ele Nautiloideele continua sa apara. in numar Insemnat
(Orthoceras, Phragmoceras). In schimb Amonifii, ce se deosebesc de .
Nautili prin linia lobara mai incretita, incep sa devina necesari clasificatiei
www.dacoromanica.ro
220 DEVONIAN
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOG1E 221
Cele mai vechi (Fig. 181) plante terestre cunoscute (Hornea, Rhynia),
erau asAmAnAtoare cu muqchii prin capsula sporangialA cu o colonetA sterilA
din mijloc ; prin structura trunchiului presintA InsA afinitati cu criptoga-
mele vasculare (ciindrul central). Erau plante micute, cu trunchiul dicho-
tomisat, acoperit de frunzipare mArunte (Psitophyton), InsA fArA nervurA
principala.
Flora din a 2-a jumAtate a devonianului, este mult mai progresatA, for-
matä din plante apartinand la Criptogamele vasculare (Archaeofiteris), cat
alunul de Inalte. Unele plante gAsite In America au si caractere de ale
gym nospermelor.
,Continente i märi. Pentru intaia oarä cand apare mai
limpede delimitata o Mediteranä (Thethys sau Mesogea), ce
incinge emisfera nordicä in curmezi§, despârtind socluri conti-
www.dacoromanica.ro
222 DEVONIAN
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1 E 223
www.dacoromanica.ro
224 DEVONIAN
www.dacoromanica.ro
I Simionesru Geo !vie. llama VII
"79:W1i-77T ,
"
ci
° `4V r4iS
- ?,,
. . .
".
t
. :rev 40."
%,7-4,
e
~ -
m
15**.41..)^.'ify ,.
:4!.."-
cref,ga.::141-1%
Cot. Wilt. geol. Rueurefli
Urme de valuri pe grez helvetian (liarsnesti-Putna)
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 225
D. FORMATIA CARBONICA.
Terminologie; subdiviziuni. Numirea de Carbonifer da-
teaza din 1822, de pe vremea cand se credea a de fiecare for-
matiune e legata o anumita categorie de roci (carboniferous
system). Mai tarziu s'a constatat, cel putin in partea de apus a
Europei, cä intre Devon §i Perm, se intercaleaza o serie corn-
plecsa de straturi, unele inferioare, marine, altele superioare,
cu carbuni de pamant.
De aice diviziunea aproape generala, mentinuta pana azi, in
doul mari orizonturi : Carboniferul inferior, in Europa apu-
sana, marin (=Dinantian = Culm= Mountain Limestone) §i
carboniferul superior, productiv. Acestor doua subdiviziuni co-
respund in America : Mississipianul §i Penssylvanianul.
Cunoscandu-se mai indeaproape carboniferul din Urali, unii
autori (de Lappar e n t) admit diviziunea carboniferului in trei
etaje : Dinantian, Vestf alian §i Uralian, bisuindu-se pe variatia
faunei §i pe anumite discordante. In sfar§it multi geologi (W.
1. Simionesen Tratat de Geologie 15
www.dacoromanica.ro
226 CARBONIFER
www.dacoromanica.ro
-MAT AT DE GEOLOGIE 22T
1 2 3
www.dacoromanica.ro
228 CARBONIFER
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 2%9
du-se in regiunea
Uralului, despar-
1111 -.1114.1
tind continentul
Atlantic de cel Fgi. 197. Continentele i mdrile in Carboniferul su-
Sino - siberian perior (d. Arldt). Liniile negre sunt iri1e muntpase
f Angara). In ves- formate In Carboniferul inferior.
www.dacoromanica.ro
230 CARBON1FER
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 231
www.dacoromanica.ro
232 CARBONIFER
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 233
www.dacoromanica.ro
234 CARBON/1'ER
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 235
www.dacoromanica.ro
236 CARBONIFER
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 237
cdte-va suvite- de cArbuni, cu grosime panA la 2m, unele din ele intovA-
rAsite 0 de bogate minereuri de fer (12). In straturile intercalate s'au gasit
Leipidodendron obovatum, Annularia stellata, Calamites cisti, cyaMeites
arborescens. Carboniferul se gaseste atdt la Est (Secu), cat si la vest de
Resita (Lupac), langa Doman.
A doua regiune e cea de la Baia-NouA, aproape de DunArea, de o mica
importanta; cArbunele din cauza miscarilor tectonice este framantat cu
rocile intercalate in care s'a gasit Stigmaria ficoides, Sigillarii, Calamites.
Alte regiuni, de slaba importanta economicA, se afla la NW de Baia
Notta, aproape de Drencova. De asemenea la Crasova, apar conglomerate
grezuri si sisturi cu Calamites Cisti, Neuropteris flexuosa i cu putine urme
de cArbuni (13).
Carboniferul din Carpatii sudici, este aproape in intregime
metamorfozat. Numai prezenta antracitului de la Schela (Gorj),
in lentile neregulate, face sd se deduca varsta carbonifera, ca
si dupa impresiuni de Sigillaria (14), asemenea cu cele din
Valea Iskerului in Balcani.
Carboniferului i se atribuie in Dobrogea intreaga formatiune
de Carapelit, conglomerate in buna parte laminate, grezii §i
arcoze, ce se ivesc pe latura esticd a Minor Macinului,deasupra
paturilor socotite ca devoniane.
In afar% de aceastä dispozite stratigrafica, nici un semn pa-
leontologic nu sprijina pana acum presupunerea.
E. PERIOADA PERMIANA.
Terminologia ; diviziune. Numele de Perm s'a introdus
de Murchison (1841), dupa gubernia Perm de pe versantul
apusan al Uralului, unde terenurile ocupa mare intindere.
In Germania se obi§nue§te §i azi numele de Dyas (Geiniiz),
din cauza diviziunei in 2 serii, foarte bine urmaritä. I se mai
spunea §i Pcgman, dupa saracia formelor marine in raport cu a
carboniferului, pe vremea cand nu se cuno§tea bogata fauna
din Caucaz §i Asia.
In Germania se divide Permianul in doul grupe, cu numiri
locale; Rothliegendes i Zethstein.
Tinandu-se in sama de desvoltarea normalä, marina, s'a accep-
tat diviziunea Permianului in Autunian (Autun in Platoul fran-
cez), Saxonian (Sacsonia) §i 7huringian.
Lumea animallPermianul este o perioada de trecere.
Multe ramuri paleozoice (TrilobiP, Corali tabulati, Spiriferidele
dintre Brachiopode) se stang; in schimb ramuri abea a-
www.dacoromanica.ro
238 PERMIAN
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOG1E 239
www.dacoromanica.ro
240 PERMIAN
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOG1E 241
www.dacoromanica.ro
242 PERMIAN
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 243
www.dacoromanica.ro
244 PERM1 AN
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOWE 245
www.dacoromanica.ro
246 ERA MESOZOICA
CAP. XXIII.
ERA. MESOZOICA.
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 247
www.dacoromanica.ro
248 TRIAS
.... --
Fig. 210. Spiriferina Fig. 211. Daonela badiotica. Samova-
megarhynchaBitn. Po- Dobrogea. (d. Simionescu).
pina-Dobrogea (Orig.
lab. geol. Ia.0).
Lamelibranchiatele Incep sà deie fosile conducAtoare. Astfel este bunAoara
gen. Daonella (Fig. 211), cu scoica subtire, cu numeroase coaste radiare,
ce umplu argilele de la Samova (Dobrogea), ca i In Alpi. Apoi forme
mari, Megalodon, a cdror sectiune pe fata rocilor samAnA cu urmele copi-
telor de cdprioard (Hirschtritten). Cam la fel e qi cu Gasteropodele (Belle-
rophon).
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 249
www.dacoromanica.ro
250 TRI AS
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOG1E 261
www.dacoromanica.ro
252 TRI AS
www.dacoromanica.ro
T RAT AT DE GEOLOGI E 253
--4Atte-
.7.7.."-.- ^gor
.........................
-
4 Gr. D. Tr. Tr, Tr L. D. M. 1'
Fig. 219. Sectiune geologicd din Rin pdnd in Dundrea. Gr=isturi cristaline
si granit; D-=Perm; Tri=Buntsandstein; Tr,=Muschelkalk; Tr3=Keuper;
L=Lias; D=Dogger; M=Malm; T=Tertiar; Q=Cvaternar.
www.dacoromanica.ro
254 TRIAS
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 255
www.dacoromanica.ro
256 TRI AS
www.dacoromanica.ro
I. Simio!iescu Geologie. Plansa VIII
.[
es
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 267
154t
14SQ.
44
434
......... 44... *4414, ';4a
e3a
2
Fig. 228. Profil prin triasul din Afiuseni (d. Palfy). I=Dolomit cu
intercalatii; 2=Calcaruri; 3=Calcar triasic sup.; 4=grezuri liasice.
www.dacoromanica.ro
258 TR/AS
B. PERIOADA JURASICA.
Terminologie §i diviziune. Numele de Jurasic se trage
de la Muntli Jura din Elvetia ca §i din platoul calcaros (Jura
suabA), ce se gase§te dealungul termului stang al Dunärii in
Suabia §i Franconia (Fig. 219). Termenul de terenuri jurasice
a fost intrebuintat pentru intaia oarä de cAträ Br ogni art §i
Humbo ldt, pe and in Anglia, acelea§i formatiuni erau cunos-
cute sub numele de Lias §i Oolite.
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 259
www.dacoromanica.ro
260 JURASIC
i\
Fig. 231. Neri-
nea tuberculoses
A. Rom. Secti-
Fig. 230. Trigonia navis Lam. une In lung.
Sinupaliatelor (Pholadomya, Homomya). In faciesul neritic este des intAl-
nit mai ales g. Diceras cu valvele intoarse In spirald ca cloud coarne.
§i Gasteropodele, de si mai putin, dau forme conducAtoare. In tovArdsie
cu Diceras se gAseste Nerinaea (Fig. 231), cu scoica lunga si cu lumina.
circonvolutiunilor stramtatd prin creste neregulate (Calcarul cu Diceras si.
Nerinaea din jurasicul superior).
/711
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 261
curioase, cu o sinuositate adancita (Fig. 234) tot mai mult, asa in cat par
gaurite (Pygofie).
Amonigi dintre Cefalopode sunt fosilele cele mai caracteristice cu o des-
voltare ajunsa. la apogeu. Zone le lui Op p el se bizue mai mult pe variatia
verticala a Amonitilor. Tot pe baza lor s'a putut stabili provincii fauni-
stice, cu faciesuri variate, putandu-se urmári si migratiunile unora.
Formele apartin la vechiul gen Am-
monites. Nici ceratiti nu se mai ga-
sesc, nici forme peleozoice.
Aproape fiecare divisiune principala,
are caracteristic o grupa amonitica.
www.dacoromanica.ro
262 JURASIC
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 263
www.dacoromanica.ro
264 ILI RASIC
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 265
www.dacoromanica.ro
266 1URASIC
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 267
www.dacoromanica.ro
268 IURASIC
-
aici provin Ichtyosauri, cu impresiunea pelii (I. quadriscisus), Plesiosaurus
pe0i etc. Dintre nevertebrate sunt caracteristici Amonitii: Hildoceras bifrons,
Harpoceras radians, pe langA Belemniti (B. acuarius).
Doggerul (Jura bruna), nu poate fi orizontat asa de minutios, din cauz a
schimbarii faciesului de la loc la loc. Se divide In doua grupe : Bajo-
cianul, lncepe cu formatiuni argiloase (Ludwigia Murchisonae 0 Harpoce-
ras opalinus). Depozitele devin apoi mai calcaroase (Zona cu Stephanoceras
Sauzei), avand intercalatiuni argiloase, pline cu Bel. giganteus ; acestora
le urmeazA grezuri feruginoase cu Ostrea Marshi, oolituri roseate cu
Stephanoceras Humphriesianum.
Bathonianul, ultima despartire, represintat prin oolite, dar mai ales prin
argile cu Parkinsonta Parkinsoni, Oppelia aspidoides, Rhynchonella varians.
Malmul (Jura alba), In Franco-suabia este mai mult calcAros, (land colturi
de stanci, cum e aceia pe care se Inalta castelul Hohenzollern.
Orizontul cel mai inferior este :
Callovianul, socotit de geologii germani, ca
apartinand tot la Dogger, de 0 In multe locuri,
cum e 0 la noi, transgresiunea jurasicului su-
perior Incepe cu el. E orizont argilos en Ma-
crocefihalites macrocephalus, Trigonia costata.
Oxfordianul, tot argilos, cu amoniti piritosi
(Cosmoceras ornatum, Cardioceras cordatum,
Aspidoceras perarmatum,).
Lusitanianul, numit 0 Rauracian ori Sequa-
nian ori mai adesea Coralian, este unul din
orizonturile cele mai bine stabilite In toate pan-
Fig. 246. Oppelia tenuilo-
tile, unde jurasicul superior se arata. In Sua-
bata Oppel.
bia lncepe prin o alternanta de marne 0 cal-
caruri cu Peltoceras bimammatum, Oppelsa flexuosa (Rauracian), pre-
sintand lateral faciesul cu spongieri; ultima zonA e calcaroasA cu Perss-
phinctes Lothari, Oppelia (Fig. 246.) tenuilobata (Sequanian).
Kimmeridgtanul orizontul imediat superior, e reprezintat prin calcaruri
galbui cu intercalatii marnoase, pline cu amoniti (Perisphinctes Ernesti,
Aspidoceras liparum), pe langa brachiopode (Rhynchonella lacunosa, Ter.
bisuffarcinata); sunt Inlocuite 0 ele adesea prin calcaruri compacte cu
spongieri (Tremadictyon reticulatus).
Malmul superior presintA faciesuri 0 mai variate, din cauza putinii
adAncimi a mArii. Se Intalnesc alaturi calcaruri compacte, recife coraliene
ori calcaruri In paturi bine stabilite. Brachiopedele predominA (Rh. Athens',
Ter. Zieteni), Impreuna cu putinii Amoniti (Oppelia lithographica), ce Ca-
racterizazA orizontul inferior (Portlandian). In Suabia seria jurasica se
termina. In Franconia mai urmeazA calcarurile de Solenhofen, vestite nu
numai prin Intrebuintarea lor ca piatra litografica, dar 0 prin varietatea
faunei, foarte bine pastrata. Aici s'a gasit Archaeopteryx, apoi insecte In
care 0 nervurele aripelor sunt pastrate, Meduse, crustacei etc.
Malmul se complecteaza In Nordvestul Germaniei, ca 0 In Anglia prin
Purbeckian, calcaruri de apa dulce, pline cu Planorbis, Unio, cu resturi
de mamifere (Plagiaulax). Inseamna retragerea marii.
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1 E 269
www.dacoromanica.ro
270 1URASIC
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOWE 271
www.dacoromanica.ro
272 JURASIC
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 273
lv
Prenc-ovd
/r / F
,
r
V Seine; Y. Sfrinei
040.11110.
"/, /)),072 --sliriganee"
10,11.10.
// / P -V/ III\ .
!Ifs
/'31I
Fig. 249. Sectiune intre Drencova i Pietrele-albe Banat, (d. Macovei).
i=-- Sist. crist.; 2=-Carbonifer; 3 = Permian; 4 = Lias cu carbuni (C);
5 = Calcar jurasic i cretaceu.
'4.......-- _,...
4 J---
- ..>---""----"--
- - -- 7 "_ -- --:-:
Fig. 250. Sectiune in Piatra Craiului (d. Jeckelius). i=sist. crist;
2--=Dogger; 3=Malm; 4=Neocomian; 5=Gault-cenoman.
Wry
Fig. 251. Secliune prin partea de Vest a M-tilor PerfaniValea
Comanei (d. Wachner). 1= Sist. crist; 2=Lias ; 2=Dolomit ;
4=Titon; 5=Dogger; 6=Calcaruri rosii din Malm.
La Strunga, (21) peste sisturi cristaline yin conglomerate si grezii, pline
cu Brachiopode (Rh. spinosa, Ter. globata), cu lamellibranchiate, mai
ales Pholadomii (Ph. Murchisoni) dar Si cu Stephanoceras Humphriesi,
Spheroceras microstonum, (Fig. 250) caracteristice bajocianulm, pe cand
Simioneacu Tratat de Geologie. 18
www.dacoromanica.ro
274 fURASIC
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOG1 E 275
din recife, dar mai ales calcarurile galbii, compacte, de la Topal, cu bra-
chiopode mari, asemenea celor din calcarurile de Stramberg- (Rhynch.
Astieri, Ter. formosa, immanis).
Malmul superior nu este indicat fosilifer, dar pro- vs g en
babil ca la Portlandian apartin calcarurile In piaci -a:>a)oen
subtiri de la Alvanqti. Ca li in Germania, spre sfar- o0
lit se observa o regresiune. Seria calcarurilor se U0
II H
sfarnte prin c mglomeratele de la Boasgic, asemenea , ca
Transgresiunea malmului tt
I-1 .-,
U).
e dovedita prin paturile Ca- z 0as
..N.
t.3
VA
Fig. 254 bis. Pygofie cu Sfihenodus longidens,Phyl- .) co o
Bouei. Rucar. (d. Si- loceras torlisulcaturn, Lima O IA
mionescu). rupicola, Rhynchonella de- cc) 2 4
fluxoides, Pygope Bouei (Fig. .,:t. 'cll
74 II
254'). t1 g. 01
www.dacoromanica.ro
276 CRETACEU
C. PERIOADA CRETACICA.
Terminologie i diviziuni. Numele ii vine (systeme cre-
tacique, cretaceous system) de la creta, roca raspandita in a-
pusul Europei, cu toate cg, bunaoarä la noi, ea este restransa,
rocile preponderente flind de alta natura.
Obi§nuit, perioada cretacia se divide in doua mari despar-
titur carora geologii americani le dau chiar rangul de perioade.
Sistema lui H a u g, de a divide §i cretaceul in trei (eo-, meso
§i neocretaceu) nu a gäsit aplicare.
Cele doua mani subdiviziuni sunt : Cretaceul inferior, (Neo-
'comian in sensul larg) §i superior. Fiecare din ele se divid
dupa cum urmeaza.
I. Cretaceul inferior :
a) Valanginian (Valangin, langa NauchAtel in Elvetia)
b) Hauterivian (Hauterive)
c) Barremian (Barreme In Alpii de jos)
d) Aptian (Apt)
e) Alb:an (de la Aube ; se mai cunoaste i sub numele de Gault)
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 277
www.dacoromanica.ro
178 CRET ACEU
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 279
www.dacoromanica.ro
280 CRETACEU
' -
Fig. 270. Iguanodon bernissartensis Boulgr.
Dintre reptilele sburAtoare Pteranodon (Fig. 272.) ajunge specializarea cea
mai desAvar0tA, cu creasta de la ceafA, ce face sA alunece aerul In sbor.
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 281
www.dacoromanica.ro
282 CRETACEU
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOWE 283
www.dacoromanica.ro
284 CRETACEU.
paleozoic la Nistru, iar In Dobrogea acopAr and listurile verzi, and tri-
asul, thnd jurasicul. Un golf InainteazA pAnA In regiunea Babadagului, iar
stAnca din trias pe care e clAclitA cetatea de la Enisala, este InconjuratA
de conglomerate cenomane (Fig, 298).
Golfuri adAnci (Hateg, Brezoiu) Inaintau In listurile cristaline din Car-
patii de sud, iar altele (Glodu), ca ni0e fiorduri In interiorul sisturilor cri-
staline din Moldova.
Aceasta transgresiune n'a avut loc deodata ci prin mi§cari
incete, oscilatorii. A suferit mari inundari mai ales continentul
gondwanic, transformat inteun roiu de insule.
Faciesuri. Din cauza transgresiunilor, caracterul depuneri-
lor se schimt0 de la un etaj la altul, chiar in decursul acelea§i
vremi, dinteun loc in altul. De aceia paralelisarile sunt foarte
grele de stabilit.
Ca §i in vremea jurasicä se deosebe§te un facies neritic, ce
se poate urmari atat in cretaceul inferior cat §i in cel superior.
De jur 1mprejurul coltului sudestic al M-tilor Apuseni, ca ti pe marginea
nordicA a Carpatilor meridionali, predominA depozite litorale, Calcaruri cu
Rudisti, Nerinee 1i Acteonele maxi, forme greoaie, cu scoica groasa,
pentru a resista sbuciumului valurior.
Faciesul bathyal al
cretaceului, rnarne
-a.r. 4--
cu Amoniti pirito§i, ca
:1;r. .. .7 .. ... : a ". : ..... : . % : la Svinita ori calca-
I .. I : I
1
1 . I. ruri marnoase, se de-
Mr.
osebe§te, ca §i in ju-
rasic, prin predomi-
narea genurilor Phyl-
- J --1 - - i -
I
. loceras §i Lytoceras.
4:70#;-: .
Variatiunea faciesu-
4 r. : e lui in acela§ timp este
la noi mai batatoare
Fig. 280. Pariatia faciesului in aptianul do- la ochi de Cat ori unde.
brogean (simplificat d. Macovei). ng=nasip Astfel in vremea cre-
glauconios ; pr=nasip i prundi§; a=argile ;
t=facies torential; n=nAsip; gr=grez; Mr= taceului superior se
Marne cu rudilti; Ca=Calcar cu Rhynchon- depun in Carpati gre-
nella; Ca. z=Calcar Zoogen; r=argilA re- zuri, pe and pe plat-
fractarA. form afinnosarm atian
creta, iar in Dobrogea ori in golful Hategului conglomerate.
Variatia se observA chiar pe regiuni restanse, cum e cu aptianul de y e
valea Carasu. La Hinog, mai la sud de CernavoclA,pe o distantA nu mare
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 285
www.dacoromanica.ro
286 CRETACEU
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOOIE 287
a Albrom
Urgan"
i I B.La:ien
-Ha uttrivian
I
Jura sic superior '7
v
- ............... ...... Marne oxford it n a
www.dacoromanica.ro
288 CRETACEU
NX \\k ////
.-% ,\ a
r On/ ..eez
www.dacoromanica.ro
I. .§imionescu Geologic. Plana IX
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOOIE 289
www.dacoromanica.ro
290 CRETACEU
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 291
www.dacoromanica.ro
2u2 CRETACEU
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 293
.4-17 -
SW "ttr.,?/,'
:.
Nv\rVi II,tt 40041;40,
.N., Vcid
., tlao"
e
\ _
\ ..,./ .___,
' ........ .. . ,.
Fig. 29i. Profil in zona internd a flifului din Jud. Neamt. (d. G. Macovei fi
I. Atanasin). i-a. Sist. crist.; i-a. Permo-mesozoic ; 2. Valanginian li. Hau-
terivian; 3. 4. Barremian; 5. $isturi negre; 6. 7. Aptian; 8. Conglomerate.
www.dacoromanica.ro
294 CRETACEU
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 295
www.dacoromanica.ro
296 CRETACEU
sud, dar acoperite 'In buna parte de depositele mai noi. In valea Dambo-
vitei 0 a Prahovei, (38') pare cä a continuat a dainui marea cretacee inferi-
oar% cAci se citeazA Acanthoceras Mantelli (Comarnic) Exogyra haliotidea
(Cotenesti), pe langa ramuri de Sequoia Reichenbachi, fosile cenomane.
Totu0 0 In aceasta regiune Senonul este mai Intins, dovedit prin Belemni-
tella Hoe feri, Echinoconus conicus, Micraster coranguinum, iar mai spre
apus In argilele de la Albelti (39) langa Campulung prin numergi Inoce-
rami (I. Cripsi, Cuvier0.
Mai cdtra vest dam de cea dintai aratare a faciesului de Gosau; in gol-
ful de la Brezoi apar Rudisti (40).
Pe partea apusana a Carpatilor marea continua a dainui. Nu
existä intrerupere, iar transgresiunea incepe cu Cenomanul,
inaintand adanc in §isturi, cum se ,prinde din micul sinclinal
dealungul cth-uia curge P. Glodului, ailuent al Negrei.
Intre 0sturile cristaline din D. DrAgoiasa 0 cele de pe dreapta Bistricti
(41) se Intinde din Piciorul CAlimanelului 0 pana'n Piciorul PrimavAratec
aproape seria complecta a'cretaceului superior.
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 297
"as
www.dacoromanica.ro
298 CRETACEU
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 299
www.dacoromanica.ro
800 ERA SECUNDARA
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 301
www.dacoromanica.ro
802 ERA SECUNDARA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOWE 303
CAP. XXIV
ERA TERTIARA
Terminologie §i diviziuni. Studiul terenurilor tertiare a
purces din basenul parisian. E explicabil. Ele formeaza impre-
jurimile unui mare centru de cultura §i se caracterizeaza prin
o fauna bogata, care a trebuit sä atraga luarea aminte a pri..
milor cercetatori.
Numele Terenuri tertiare" vine de la Brog niart; celelalte
numiri (neozoic sau Kainozoic) sunt aproape parasite.
Ly ell cel dintai, propune diviziunea tertiarului in trei sisteme :
a) Eocen, cu un procent restrans (31/2 %) de forme care
traesc azi.
b) Miocen cu un numgx mai mare de asemenea specii.
c) Pliocen cu o fauna bogata in forme actuale (chiar 50%).
Din 1854 s'a introdus al 4-lea sistem, Oligocen, prin studiile
lui B eyri ch asupra .tertiarului din nordul Germaniei.
Cu cat s'au savar§it cercetari mai amanuntite, cu atat s'a sta-
bilit ca fenomenele biologice i geologice din era ter-tiara sunt
prea variate, in cat se impune diviziunea ei in doul jumätäti:
Paleogen i Neogen,_ care pot cal:Ma importanta unor ere.
Pentru tinuturile noastre in special, deosebirile intre cele doul jumAtati
ale tertiarului sunt qi mai bAtAtoare la ochi. Paleogenul se apropie mai
mult de timpurile mesozoice, pe cAnd neogenul nu este de cat o fazA de
pregatire a stArii actuale.
Numirea de paleogen tinde tot mai mult sä fie inlocuitä prin
acea de Numulitic, dupa foraminiferul Nummulites, o caracte-
ristica faunistica a vremii.
Conditiunile biologice.Era ter-tiara este inainte de ori
ce, vremea mamiferelor ca ultimul stadiu al vertebratelor.
Vertebratele din mesozoic sau au dispArut cu totul sau au dat indArAt.
www.dacoromanica.ro
304 PALEOGEN
A. PALEOGENUL (NUMULITICUL).
bivisiune. Numuliticul, desvoltat in tinuturile mediteraneene,
ca §i in basenul parisian, londonian ori cel ardelean, a fost di-
vizat, dupa cum urmeaza :
Chattian (Tribul Chatti din nordul Germaniei pe vremea
Neonumulitic Romanilor)
(Oligocen) Stampian (Etampes)
Lattorfian. (Lattorf in duc. de Anhalt)
Ludian (Ludes In depart. Marnei)
Mesonumulitic1 Bartonian (Barton Cliff In Anglia)
(Eocen) Auversian (Auverse corn. In dep. Oise)
Lutetian (Lutetia=Paris)
Eonumulitic 1 {Londinian (Londinium=Londra)
(Paleocen) I Thanetian (Thanet In Insula Kent)
Montian (Mons)
Lumea animallMulte animale presir. O. Inca un arhaism
pronuntat, ca un abur ramas dia evolu.,ia lor anterioara. In spe-
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 805
Boar Terebratule
cat se mai gasesc Fig. 302. Conoclypeus conoideus Albesti-Muscel
build oara in Eoce- (d. Popescu-Voitefti).
nul de la Albesti.
In schimb Lamellibranchiatele predomina i anume dintre Heterodonte,
acele cu impresiunea paleala sinuoasa.
Simionesen Tratat de Oeologie 20
www.dacoromanica.ro
306 PALEOGEN
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 307
)
2L..___ ....,_ _,11. ...- - o ,
www.dacoromanica.ro
808 PALEOCIEN
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 309c
www.dacoromanica.ro
310 PALEOGEN
1a3uu
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 311
nurile de Sdzane (Marna) sunt vestite prin plante (Ara lia, Viburnum) §i
numeroase insecte. Mai cdtrd rdsdrit, la acelas orizont apartin vestitele
conglomerate de Cernay, cu cea mai veche faund de mamifere din Europa
(Neoplagiaulax, Arctocyon) si cu pdseri (Gastornis).
c) Londinianul nu e marin. In locul mdrei rdmAn lagune in care s'au
depus lignite (L. de Soissonnais) cu slabe intercalatiuni marine (Ceri-
thium variabile), iar in afara lor s'a format argila plastica, atAt de Intre-
buintatd ca argila refractard In industrie (Sparnacian).
La o noud invazie a mdrii, mai larga, se depun ndsipurile de Cuise
(Ypressian), cu o vdditd influentd meridionald in fauna; pe langd moluste
(Nerita Schmideliana, Cerithium papale) apar si cei dintdi numuliti mdrunti
(N. planulata).
B. Eocenul s. str. (Mesonumulitic) incepe cu o intinsA trans-
gresiune. Marea inainteazA departe, spre sud de Paris, iar in
largul ei se depun calcaruri zoogene.
a) Lutetianul este cel mai Insemnat orizont din basenul parisian, cdci
Calcarul grosolan ce se depune, e piatra de constructie a Parisului, iar
carierele pardsite formeazd Catacombele atAt de des descrise.
Fauna mediterand se mentine (Num. laevigatus; Orbitolites complanatus),
in mijlocul unei bogate faune locale, descrisd de Brogniart (Cer. giganteum,
Crassatella plumbea, Echinolampas Cuvieri).
b) Auversianul e iardsi un facies nasipos (ndsipurile mijlocii spre deo-
sebire de cele inferioare ypresiene). Numulitii mari fac loc altora, mdrunti
(N. variolarius), aldturea de numerosi ceriti.
c) Bartonianul, e format din cloud serii de depuneri: unele marine,
ndsipuri bogate In fosile (Cer. mutabile, Lucina saxorum) §i altele de apd
dulce (Calcarul de St. Ouen cu Limnaea longiscata, fructe de Chara).
d) Ludianul, e cu facies schimbdtor, cdci dacd in rdsdrit marea Inain-
teazd dincolo de limita Lutetianului (Marne le cu Pholadomia ludensis), mai
pe urmd, pdrti din ea se transformd In lacuri, ochiuri reziduale, in care se
depune gipsul de Montmartre, vestit nu numai pentru intreprinderile
industriale la care a dat nastere, ci si prin vertebratele ce cuprinde, de
care se leagd, prin cercetdrile lui Cuvier, inceputul Paleontologiei (Didel-
phys, Palaeotherium magnum, Xiphodon gracile; apoi paserea Gastornis,
reptile (Crocodili, broaste testoase).
C. Oligocenul, nu e tipic desvoltat in basenul parisian, unde
multA vrerne nici nu s'a putut delimita, de cat pe baza fosilelor
imigrate din largul mArii, venite dinspre rAsarit.
Deasupra ludianului, urmeazd marne supragipsoase si calcaruri de apd
dulce (Calcarul de Brie cu Planorbis cornu, folosite ca pietre de moard).
Acest orizont ar corespunde cu Lattorfianul, peste care vine Stampianul
marin, represintat prin ndsipurile de Fontainebleau (ndsipurile superioare)
cu Pectunculus obovatus (Fig. 313) Ostrea longirostiris, Cerith. "margari-
taceum (Fig. 312). Ndsipurile, curate, sunt folosite la fabricarea sticlei ;
www.dacoromanica.ro
312 PALEOGEN
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOWE 313
www.dacoromanica.ro
314 PALEOGEN
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 315
ri Ante tellar
Andesd old
1111110 Pekeyen
AbOefi,
5seenatnin
Phocen
www.dacoromanica.ro
316 PALEOGEN
II!III
n ss Morn, ru - Urmeaza calcaruri marnoase
3 't I I Cdk. yr
mit
cu Numuliti (N. Fabianii, N.
I I I I
--- - .= Marne Boucheri), cu echinizi (Sismon-
I. --- gifts
,
'I111110Calliweee..----.
l:- --_____ mann. dia rosacea, Laganum Tram-
\P.) : :; . ..
: : : ; . : : .,
:.. ArCutiflaarZt sylvanicum) dar i molutte
. , . .. . .
at
(Spondylus Buchi, Cer. Verne-
v3
uilli).
Fig. 320. Succesiunea straturilor numu- Seria eocenica se termind prin
litice in basenul ardelenesc. L = Lignit. pdturile cu Bryozoeri, cu o fa-
una iarali abundenta, din care
nu lipsesc Numulitii märunti, pe langá molu0e de tot soiul (Turitella espe-
rula, Ostrea flu/el/Ida).
Dui:4 fauna sunt echivalente cu calcarurile marnoase de la Budapesta.
Neonumuliticul (Oligocenul) e 0 mai desvoltat, marin In mare parte;
fosilele represinta un amestec din fauna de Castel Gomberto din Vicentin,
dar 0 din acea a molasselor bavareze.
Daca. paturile Eocene au o maxima láime Intre Cluj 0 Huedin, cele
oligocene formeaza aproape.In totalitate regiunea numulitica din restul
basenului ardelean.
Lattfortianul Incepe cu :
Pdturile de Hoia, calcaruri marnoase cu Num. intermedius-Fichteli, Na-
lica crassatina, Cerithium" tnargaritaceum, Cytherea incrassata.
www.dacoromanica.ro
TRATA7 DE GEOLOGIE 317
www.dacoromanica.ro
318 PALEOGEN
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 319
MINEL
'NM
MEI
MIE
la au\ No
ma,
IIMMIIumm
=In M:
IN100.o
MOW
AO.
"ENO
EILL&Ult.
1110:10011.70#
.1=01
mIMMIIIM:0
0
07 MN
1MM
OM.
0 =0
I/
Ai=
LEM. 00#
near
XI= MI
011.70mmM
IENI=IimMs
=MEE
MN ER
1:11
111:07 I
4
re.
NM 0171:11
www.dacoromanica.ro
me PALEOGEN
4 a 4
Fig. 326. Sectiune in margenea Carpatilor, Intre ParAul Doamnei si Petri-
cica, din imprejurimile Piatra N. (d. S. Athanasiu) S Senon ; E=Eocen;
01-0, = Sist. menilitice : 03 = Grezul de Kliwa.
este indicatl Insl in samburele anticlinalelor de la Slätioara §i
SAcel, la est de Tg. Jiu.
Vestit prin bogAtia faunisticA este numuliticul de la Albesti langA Cam-
pulung (8), un calcar pretios, dAnd o piatrA de constructie minunatk din
care e ziditA MAnAstirea de la Curtea de Arges. Fauna este destul de bogatA,
aratand vArsta mesonumuliticA. Se gAsesc numerosi dinti de Squali (Lamnai
www.dacoromanica.ro
1. Simionescu Geologic. Plansa X
, -,..,..,' .
.. ..zr",:;-.
, r., . -.... : . q,
41.'
m l'C '''f'A
A . titr.,. ..... 4
}'
.- . 4 4, . ,...1
sq. .A 1 % 411' I:Y..
-........0. k tWelt/l4A, ',*, 'i:
r.
, .4f..44.114 J":;-: . ... ...i....4,
°
sl
s,.r. '; '
/
Atiz.
11111P---,
II
.-
ttl
P''
Propr.-,Croditut Minter'
Sonda No. 7 Ochiuri
www.dacoromanica.ro
7RA 7* A7 LE GEOLCOlE 321
tsi
, .... ',;-..-'
A
.. , A., ... ... '- 4
:
www.dacoromanica.ro
322 NEOGEN
B. NEOGENUL.
Terminologie; diviziuni. A doua jurnatate a erei tertiare
are importantg deosebitg pentru noi, caci in acest timp sa in-
tampla numeroase fenomene geologice, a caror urme nu sunt de
tot §terse, jucand un mare rol in economia si morfologia tgrii.
Numele de Neogen propus de M. Ho ern es in 1853, este
pästrat; nurnirea de Mediteranean propusa de E. Haug, nu e
de nimeni acceptatg. Corespunde ultimelor doug sisteme sta-
bilite de Lye 11: Miocen §i Pliocen.
Subdiviziunile variazä, de oare ce in Europa, mai mult de
cat ori cand, exista contrastul intre cele doug. tipuri : marin-me-
diteran §i salmastru- lacustru. Pe cand cel dintai nu se gäse§te
desfa§urat de cat prea putin, al doilea prepondereaza din Cen-
trul Europei pang 'n departatul Orient. 0 paralelizare intre
subdiviziunile acestor doua tipuri e greu de fäcut, de oare ce
nu au comun de la o vreme, de cat fauna mamiferg.
In tinuturile cu deposite marine, Neogenul e divizat dui:4
cum urmeazg:
Astian (Asti in Piemont).
Pllocen 1 Plaisansian (Plaisanta din Lombardia)
Sahelian (Sahel, regiune de pe litoralul Algeriei)
Vindobonian (Vindobona=Viena)
Miocen 1 Burdigalian (Burdigala=Bordeaux)
Aquitanian (Aquitania=Tinutul de la nord de Pirinei)
Pentru miocen, existand §i in tinuturile noastre facies marin
subdiviziunile raman acelea§i. Pentru Neogenul superior, sunt
urmgtoarele (11) :
Levantin (Levant)
Dacian (Dacia)
Pliocen 1 Pontian (Pontus Euxinus=Marea Neagrá) I lacustru.
Meotian (Maeotia)
Sarmatian (de la Sarmati, populatie veche din tinu- 1
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOWE 323
www.dacoromanica.ro
324 NEOGEN
cat un talger, de unde numele la Blidut° dat dealului de langa Cluj uncle
se pot culege In mare numar; Pecten de asemenea sunt unii mari
(P. solarium). Lamelibranchiatele heterodonte
sinupaliate, formeaza adesea ele singure bancuri
Intregi. Se poate vorbi de paturile cu Mactra
(M. podolica), cu Tapes (T. gregaria), cu Dona.%
(D. lucida), cu Dosinia (D. exoleta).
In paturile salcii, Insemnat rol joaca. Cardium
cu dintii simetrici (Fig. 331), Congeria, Dreis-
sensia, cu forma triunghiulara. Caracteristic
pentru paturile noastre neogene este Psiloaon,
Fig. 33z. Psilodon Eup- (Fig. 332) gen stabilit de Coba lc escu, cu scoica
hrosinae (d. Cobálcescu). groasa, cu coaste radiare, foarte nesimetric ai
Orig. lab. geol. Iasi. cu un dinte puternic la tatana. Unio (Fig.
care trae§te i azi, se deosebeste de scoica de
iazuri (Anodonta) prin o tatana cu dinti puternici; e caracteristic pentru
pliturele levantine din tinuturile noastre. Formele cu yard sau chiar cu
coaste slabe la ex-
terior, aduc aminte
de acele care traesc
azi In China si A-
merica.
Gasteropodele
nu sunt mai prejos.
Atat la 1-A1)4W-de-
sus din spre sud
de Deva, cat si in
sarmatecul de la Fig. 3,33. Unio Pilari ,Brus. LBalta-Dolj (d.
Chisinau, sa pot cu- Ionescu-Argetoaia).
lege forme care au
pastrate i dungile ornamentale, colorate. In faza marina joc rol insemnat
mai ales Pleurotoma i lusus (Fig. 334 ambele ca niste fusuri, Turitella
lunga, ca un rac de
:5 scos dopurile dar CU
spirele lipite, apoi
Conus, ghiocul de
0111' azi etc. In faza sal-
JI mastra se gasesc :
01:11: Trochus scund,
;if f?.?:: (Fig. 336), Cerithium
cu siraguri de gur-
1 1 2 3 4 5 guie In lung (Fig.
334), Hidrobii mA-
Fig. 334. t. Fusus longirostris ; 2. Pleurotoma ra- runte, pe cand In
tnosa ; 3. Conus ventricosus ;-4. Turitella cathedralis;faza de apa. dulce
5. Cerithium lignitarum. Lapusul-de-sus (Huniedoara).
Pa lu din ( Vivi-
para) a dat numele orizontului r(Paturile cu Paludine-Levantin). Interesant
e Valenciennesia (Fig. 337) specific pentru Pontian, cu scoica nelnvartita
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 325 .
www.dacoromanica.ro
326 NEOGEN
4!
1
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 327
'Nu lipseau nici mamifere acvatice. Dintre balene e Squalodon, iar foce
numeroase (Phoca bessarabica) iesiau din apa lacului sarmatic sd se
odihneascA pe stancile formate de briozoeri pe langd Chisindu (Fig. 343),
ori pe acele de la Balcic (12).
Omul nu apare ; ivirea lui e pregatitA Insd prin
desfAsurarea momitelor antropoide (Dryopithecus,
Pliopithecus). Momitele au In schimb o mare rAs-
pandire gdsindu-se pand'n Germania.
Fauna mamiferä la noi era foarte bo-
gata, mai ales in jurul lacurilor ce se in-
tindeau in sudul Moldovei, Basarabiei §i
in Campia Romana. Erau variate, legate
atat de mediul acvatic, cat §i de conti- Fig. 343. Femur de
nentele rnlästinoase de la margine, cu pa- Phoca pontica Eichw.
Chisindu. (d. Simio-
duri mari Indärät. nescu).
Astfel s'a putut gdsi la Mdlusteni (Covurlui) icoana (13) unei unitAti biologice
cre la sfArsitul tertiarului, cAnd lacurile levantine nu treceau mai la nord
de Beresti. Momitele (Dolico-
pithecus, (Fig. 344) tMacacus)
atlau addpost In copacii din ju-
rul tArmului ; Vidrele (Lutra ru-
mana) ascunzis sigur dar si
brand din belsug, dupd cum cas-
torii (Castor fiber) trdiau In
mare numdr. Pe savanelc din
jur pasteau cArduri de Hippa-
rion, Dinotherium, Mastodonti,
Fig. 344. Dolicopithecus sp. Mdlusteni- Tapiri. In partile mai secetoase
Covurlui. Orig. lab. geol. Iasi. rozAtoarele mdrunte foiau (e-
puH, Cricetus, Lagomys), dar
erau pandite de vulpi (Vulpes Donezani), de jderi (Mustella) dupd cum
carnivore mai mani (Hyaena) pandeau numeroasele cdprioare a cdror
resturi se gasesc din belsug.
Pdsdri nenumdrate foiau pe langd
çg
ape, pe and broaste testoase mari
Isi duceau viata si In apd, aldturi Afr
de pesti, multi sgarcosi, a cdror ver-
tebre se gdsesc In mare numdr.
Astfel s'a putut reconstitui ta- Fig. 345. MAsele de Castor fiber. MA-
bloul biologic de la rnArginea la- lusteni-Covurlui. Orig. lab. geol. Iasi.
curilor noastre.
Lumea vegetalä.Tabloul padurilor ce acopereau parti din
continentele neogene, nu este Inca asemanator cu cel de azi,
prin faptul ca. in Europa, in genere in latitudinea noastra, tot
www.dacoromanica.ro
328 NEOGEN
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 329
www.dacoromanica.ro
330 NEOGEN
r
desecare. Marea sarmaticA nu este de cAt continuarea celei vindoboniene,
cu deosebire cA apa ei este sAlcie. In ea s'au depus pAturile sarmatice,
;4040k#P
(4 #
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 331
www.dacoromanica.ro
332 NEOGE1V
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 383
hnts.11
d pa dyke ...a S.
////1/', a
/z
/ temulislamem
BerZ1 z.
Almetanow
www.dacoromanica.ro
334 NEOGEN
www.dacoromanica.ro
DRAT AT DE GEOLOGIE 335
Basenul vienez e format din douA pArti. Unul extraalpin", cuprins intre
Alpi-Carpati i masivul bohem. Aici a invadat Int Ai Marea mediterana
prelungitA in lungul Alpilor (Fig. 353). Transgresiunea se observA de minune.
Se gAsesc crustacei sedentari (Balanus) pe stAncile de sisturi cristaline.
Tertiarul incepe cu Pdturile de Molt, cuprinzAnd o fauna acvitanianci
(Mytilus Haidingeri, Arca Fichte li).
Desvoltarea mare o ia Burdigalianul, representat prin faciesuri deosebite
mai mult nasipuri i grezuri (Paturile de Eggenburg i Gaudendorf) cu o
faunA extraordinar de bogata, asemenea celei din canalul rodhanian. E
meritul unui simplu furictionar de primArie din Eggenburg, de a fi adunat
Pid.weneze Viena
Mt.' Lena
4
-111 7 sl"
tt'
-7)
Alediteranian(MarA
www.dacoromanica.ro
336 NEOGEW
www.dacoromanica.ro
I. Simionescu Geologie. Plansa XI
1. At II,
.,
-
Ito
p.
}"( ,,,,411t:0
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 337
www.dacoromanica.ro
338 NEOGEN
N44-;44._
ft
-7/ 14.totis- R3 alMEMNI00- Ai/
10114144
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE OEOLOGIE 339
www.dacoromanica.ro
340 NEOGEW
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE OEOLOGIE 341
www.dacoromanica.ro
342 NEOGEN
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 343
www.dacoromanica.ro
844 NEOGEN
dul Moldovii vi al Basarabiei, sunt alcAtuite numai din acest orizont. E foarte
fosilifer. Calcarul de Repedea, dealul de lane( Ini, de unde au pornit cer-
cetarile Egeologice in 'Romania prin prima lucrare a lui Cob Ale es cu, e
format adesa numai din Mactra podolica cum aiurea (Scheia In Vaslui),
numai din Modiola rvolhynica (Fig. 363). Alte fosile..conducAtoare sunt :
Cardium obsoleturn, Tapes gregaria, Ceritium disjunctum (Fig. 365). C. pic-
bon, Trochus biangulatus, etc.
b) Bassarabianul urmeazA mai spre sud. Aice apartin mai ales calcaru-
rile oolitice qi bryozoice de langA ChisinAu, vestite prin bogatatlor faunA (35):
Cardium Dongingki, papyraceum, Mactra ponderosa, Pliolas pusilla, Tro-
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 345
garica (Fig. 367), M. caspia, Turbo Barboti (Fig. 368). Este desvoltat mai
ales cAtrA rAsArit, unde s'au concentrat formele supravietuitoare, deci putin
modificate din sarmatianul de la noi, InAltat ca continent.
www.dacoromanica.ro
346 NEOGEN
Rd/Petal,
Stdon nva.
IThflI 7ilas
iurram
Cretaeor trst
Crelaor
wa Eoren
jSerrnaben
J Phocen
111 R enjobv.
I id/V
If Igta
I 11
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 347
P. rs 4.***t6:::%.;%:;:..
:%+::::.
, 644::+:
. m"
Fig. 373. Sectiune ..sematicci in lungul Moldovei. P. Fs=Platf.
Finosarmatica; Linii incrucipte=--Mediteran; linii orizontale=
Sarmatian; cerculete=Meotian ; Negru=Pontian; linii verti-
cale=Dacian; puncter=levantin.
ferioare, erodate, ca in Moldova, fie peste terenuri mai vechi.
cum e in basenul de la Comane§ti (Bacau).
Apare sub faciesuri deosebite. Une ori, and continua tere-
nurile sarmatiane, e desvoltat dupa faciesul Salmastru, cuprinzand
neunmärate Dosinia exoleta. Pe langa acest facies, este acela cu
Congerii (C. novorossica), cu
Unionizi ( Unio subatavus, no-
vorossicus), sau chiar un fa-
cies de apa dulce cu Lym-
naeus, Planorbis, Helix.
Paturile meotiene au fost Fig. 374. Unio novorossicus Sinz.
separate mai ales in podi§ul
Moldovei, dar §i in zona marginala a Carpatilor (Bacau, Buzau).
Ele sunt desvoltate in zona de curbura a Carpatilor (Catena
Istritei), cuprinzand une ori §i petrol (Bu§tenari).
D-1 M. Davi d, divide Meeotianul In doub. suborizonturi Aktschagylian
ti Moldavian. Cel dintAi e salmastru, cel superior este fluvio-lacustru (40).
Nw Pau/
P virlA4 A &rya? Mine: cipen; St
- ilhoiniiiii11111111111111111111111"1"
www.dacoromanica.ro
.348 NEDGEN
1.1...111....7110111=1*-3001.m.11
Toro"'"0174=.
Fig. 378. Secliune prin regiunea filiocenicif din Dobrogea (d. Manolescu)
Puncte=pontian; negru=dacian; patrate-punctate levantin. Linii verticale
=loess ; substrat=cretaceu inferior.
b) un orizont superior mai nasipos cu Dreissensiomya Fuchsii, Cardium
lanum, Congeria Markovici.
Dacianul arata o intindere mai mare pretutindeni, in legatura
cu mi§cari noi de teren, care se pot prinde mai bine la mar-
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 349
www.dacoromanica.ro
350 NEOGEN
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 351
:.
sec (B') §i Bilbor cu straturi levantine.
Pe partea externa a Munftlor Carpati, '3 ,
g
I 0
0
ca §i a M-tilor Apuseni, atat sarmatianul .4 e-r
N
PI
...
...6.'
4 "0
cat §i pliocenul se gasesc pretutindeni. Sar- rit . - t
g
matianul se iveste in fundul Tarii Oasului,
la Bixad, spre NE de Satumare, la sud
E
i' i- /
II
E . !=:
g
i --:-.' .tE 0,
--.
A %,
7.-.
'=,'
ct
..,
II
il
.x 0-
:`,1; '
nandu-se in legatura cu sarmatianul de la ct
www.dacoromanica.ro
352 NE00E AT
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 353
Cu cuprins general :
1. Andrussow N. Die stidruss. Neogenablag. I si II Th. 1897 si 1899.
Athanasiu S. Clasificarea teren. neogene i limita stratig. intre
Miocen i Pliocen in Rom dnia. Volum-omagiu Prof. Poni. 1ai 1906.
CobâIcescu Gr. Studii geol. si pal. asupra unor taramuri tertiare din
unele pArti ale Romaniei. Mem. geol. sc. mil. Iasi 1883.
David M. CercetAri geologice in poclisul moldovenesc. A. I. G. R. 1922.
Fuchs Th. Geol. St. ind jang. Tertiarbild. Rumd.n. N. Iahr. I894.
Ilerbich Fr. Das Szeklerland. Budapest 1878,
lonescu-Argetoaia I. P. Pliocenul din Oltenia A. I. G. Bucuresti 1918.
Koch A. Die Tertiarbildungen des Beckens der- siebenburgischen
Landesteile : I. Th. Palaeogene Abteilung 1894; II Th. Neogen i9oo.
Macovei G. Apercu geol. s. 1. Carpates orientales. Guide 1927.
Mateescu St. Cerc. geol. in partea externA a curburei Carpatilor
români, A. I. G. R. 1927.
Murgoci G. Tertiary formations of Oltenia. Journ. geol. Chicago 1905.
Preda D. M. Geologia regiunii subcarpatice din partea de sud a
districtului Bacau. A. I. G. R. 1917.
Preda D. M. Geologia si tectonica partii de rAsarit a judetului Pra-
hova A. I. G. R. 1925.
Simionescu I. Contributiuni la geologia Moldovei dintre Siret si
Prut. Fund. Adam. A. R. 1903,
Stefanescu Sabba. Et. s. les terr. tertiaires de la Roumanie LiUe 1897.
Teisseyre W. Uber die maeotische, pontische und dacische Stufe in
den Suclkarpathen der oestl. Muntenia. A. L G. R. 1909.
2. Tot ce priveste paleogenul din Ardeal e luat din A. Koch 1. c.
3. Cosmovici L. Les couches a poissons des monts Pietricica et Cozla.
Bul. soc. med. nat. Iasi 1888.
Simionescu I. Asupra catorva pesti fosili din tertiarul roma.nesc P.
F. A. Ac. R. 1904.
Simionescu I. Thynnus Albui, peste fosil din Cozla. ibidem 1906.
1. Simioneseu. Tratat de Geologic.. 28
www.dacoromanica.ro
354 LITERATURA
www.dacoromanica.ro
7RATAT DE GEOLOGIE 355
www.dacoromanica.ro
856 LITERATURA
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 357
CAP. XXV.
ERA CVATERNARA.
Terminologie; subdiviziuni. E cea mai noul faza din
viata pämantului, caracterizata prin aparitia omului. Fenomenele
actuale sunt o continuare directä a celor cvaternare.
Totusi existä o dife-
rentiare, care a dus la
diviziunea cvaternarului
in doug. jurnätati.
Una, cea mai veche,
a fost numitä Diluvium
(Pleistocen); a doua, ac-
tuala, Alluvium (Ho lo-
cen). Dispartirea lor co-
incide cu disparitia fau-
nei i florei diluviale sau
emigrarea lor in tinutu-
rile de azi.
In privinta viei omu-
lui, faza diluvialä cores-
punde cu
pe cand cea aluviala cu
Neoliticul si era metale-
lor. Cea dintgi se ter-
ming. cu Magdalenianul, Fig. 386. Mdselele diferitelor spec* de
cu ernigrarea Renului si Elephas (simplificat d. Bayer).
restrangerea Inlandsisu- a = E. planifrons; b = E. meridionalis ;
lui in Scandinavia. c = E. trogontherii ; d = E. primigenius ;
e = E. antiqins.
Lumea animalä.
Importanta ei se rezumä aproape numai la mamifere, a clror
resturi se gasesc pretutindeni.
Caracteristica principala a faunei mamifere cvaternare este
www.dacoromanica.ro
358 CVATERNAR
En Pliocen
Faza 'fiche
lactala Inter. acial
FareilLuilip e
la rime
=ME
EUrora
TvionA Bionj7.
de Nord.
www.dacoromanica.ro
1RATAT DE GEOLOGIE 369
www.dacoromanica.ro
360 CV ATERN A I?
www.dacoromanica.ro
TRA TAT DE GEOLOGIE 361
www.dacoromanica.ro
362 CVATERNAR
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 363
In interiorul jud.
Hotin, ori dea-
lungul Nistrului musitA.A.
(8).
Pleistocenul Fig. 398. Sectiune in peftera ae la Trilobite., cu succesi-
inferior, dup'd unea fiiiturilor ce cuprina resturik ornului fialeolitic
industria o- (d. Parat).
meneascä, cu-
prinde Cheleanul j Acheulean, cu Homo heidelbergensis (Homo
Dazedoni), tovaräsul hipopotamului (H. amphibius), a elefan-
tului vechiu (E.
antiquus) si al
rinocerului (R.
AO, Merkii).
Fig. 399: Crerneni cioplite din faza aurignaciana. (Stanca- Cremenele aces-
Stefanesti). (d. Simionescu fi N. Morofan) Orig. lab. tei epoci sunt gro-
geol. Iasi. solan cioplite, cu
marginele frante
abea retusate. Oamenii n'au folosit Inca oasele ca unelte.
Pleistocenul mijlociu cuprinde faza musteriand a omului de
Neanderthal. Cores-
punde ultimei faze gla-
ciale §i a marilor inun- el ittl,T04,`, 1-11g1 4
datiuni provenite din
topirea lor, deci a pu-
ternicilor aluvionäri.
La un loc cu H. ne.
anderthalensis, trgiau
mamutul(El.primige-
niu.$), Rhinoceri (Rh. Fig. 400. Sule cle oase din faza aurignaciana.
tichorhinus). (Stanca-Botosani.) (d. Sirnionescu fi N Moro-
fan) Orig. lab. geol. Iasi.
Cremenilesunt mult mai
mici, mai fine. Cele mai multe au un \rail ascutit (sule), sau sunt fa-
cute pentru ros i curatit pieile. Ascutisul lor numai pe o parte este
màrit prin fine retusari. Omul se apara de conditiunile aspre ale climei
www.dacoromanica.ro
364 CVATERNAR
,c,'
Apogeul vietii in-
dustriale i artistice, ii
atinge omul preistoric
in faza Renulni. A-
partine rasei de Cro-
magnon.
Cea dintai faza e Aurig-
naciand (Fig. 399 si 400),
representata la noi in stan -
car===ras. cele de langa Stefanesti
tif!z (Botosani). Omul se folo-
Fig. 401. Cremene solutreene (d. M. Hoernes). seste de cremene, dar si
de oase. Din cele dintAi
isi face obiecte marunte (ace, sule), dar i varfuri de sageti. Le ascute pe
ambele laturi prin retusAri fine. Din oase prind a face sule, pumnale, folo-
sindu-se insA numai de aschii mari, Fbf
cum ies din sfarmarea fluerului de
picior, afara doar ca le mai lu-
strueste la varf.
<7)
In faza solutreand, instrumentele
de piatra sunt mult mai delicate,
svelte, inguste, asemenea frunzelor
de oleandru (Fig. 401).
In faza magdaleniand, diversita-
tea obiectelor este extrema. Cele de
4:E39 -
piatra sunt mai parasite, cioplite Fig. 402. Cremene magdaleniene (d M.
mai din gros, acelas instrument Mortillet).
servind i la strApuns pieile si la
curatitul grAsimei. In schimb instrumentelor de os li se (IA o mai mare
importanta ; sunt lucrate mai amanuntit. Acele au gaura, unditele sunt
mestesugite, cu siruri de dinti chiar pe ambele
laturi (Fig. 402). Oamenii din taza renului sunt
cei dintai artisti, atat pictori cat i sculptori.
Pe pAretii pesterilor zugraveau scene de Yana-
toare, unele de dimensiuni titianice. Deli naive,
sunt prinse miscArile cele mai yii (Pesterile
Altamira, Minateda). Faceau gravuri pe placi
de fildes, scrijelind chipuri de oameni de ani-
male ; ciopleau baso-reliefuri in paretii pesteri-
Fig. 403. Craniul omulni for sau sculptau obiecte (pumnale) din fildes
de la La Chafielle-aux- ori chiar mici statuete (Venus de Brassempuy,
Saints. (d. Boule). de Willendorf).
Dupa topirea marilor ghetari incepe neoliticul, cu diferen-
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOWE 365
www.dacoromanica.ro
866 CVATERNAR
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOWE 367
www.dacoromanica.ro
368 C TERNAR
www.dacoromanica.ro
I. Simionescu Geologic. Plansa XII
2
i-", --- *ek.
;1;.1F.
.a§,1100-
.1' Imre Agt4
.ANT-
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 369
www.dacoromanica.ro
370 CVATERNAR
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOalE 371
www.dacoromanica.ro
872 C VA TERNAR
www.dacoromanica.ro
TRAT A T DE GEOI OGIE 373
GEOLOGIE APLICATA
CAP. XXVI
NOTIUNI DE AGROGEOLOGIE
Definitie. Agrogeologia (Pedologia) este ramura speciali-
satA din geologie, care se ocupa cu na§terea, proprietAtile §,i
prefacerile solului" (R am ann). A luat mare desvoltare mai ales
de la sar§itul veacului al 19-lea, iar lucrArile cele mai amAnun-
site au pornit din Europa continentalA, spre rAsArit dela Nistru.
Variatia climatericA aice a prilejit na§terea diferitelor soiuri
de pAmant arabil, a cAror proprietAti trebuiau cunoscute, pentru
a da temeiu stiintific agriculturii.
Dela Infiintarea Institutului geologic, s'a dat si la noi o deosebitA impor-
tantA studiilor agrogeologice, Infiintandu-se o sectie anumitA, sub conducerea
lui Gh. Murgoci.
Sol. Sub numele de sol se intelege pelicula cea mai de la
fatA din scoarta plmantului, formata din tArftna fAramitatA, in
care poate pAtrunde ferul plugului §i incolti semintele".
Solul este alcAtuit din douA parti importante : a) partea mine-
ralA, provenitA din mAcinarea rocilor pe loc sau prin transportul
produselor de macinare de la o oarecare departare ; b) partea
organicA amestecatA celei dintAi, specificA notiunii de sol. Aceasta
din urmA provine nu numai din descompunerea organismelor
moarte ci §i din activitatea biologica a celor vii. In special
microbii §i microorganismele in general, joc un rol important
in specificarea solurilor.
Edaphon. Rolul pe care il .joacA planctonul in domeniul
apelor statAtoare, il are edaphonul in acel Al continentelor. Sub
aceastA denumire se intelege intreg noianul de organisme, care
www.dacoromanica.ro
374 A GROGEOLOGIE
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 375
www.dacoromanica.ro
376 AGROGEOLO11E
www.dacoromanica.ro
TRATA7 DE GEOLGGIE 377
www.dacoromanica.ro
378 AGROGEOLOGIE
www.dacoromanica.ro
7RATAT DE GEOLOGIE 379
www.dacoromanica.ro
380 ENER011
CAP. XXVII
ISVOARELE DE ENERGII.
Romania are la dispozitia sa toate soiurile de huile, soco-
tindu-se acest termen ca uniform pentru varietatile de energii.
Doar huila albastra prin lipsa fluxului §i a refluxului in Marea
www.dacoromanica.ro
TRA7AT DE GEOLOG1E 381
A. Huila albä.
Configuratia geograficg a Romaniei este de a§a naturg, in
cat raurile ei principale cu izvoare in ingltimile muntilor, cuprind
cantitAff insemnate de energii, prea putin folosite. Nici lacuri
muntoase nu lipsesc, apg adunatg in covetile circurilor, formele
de erosiuni glaciale din Alpii Faggraplui. Lacul [Wei bungoarg
isi revarsg prea plinul lui in cascade bogate, energie irositg.
Din studiul prealabil fAcut asupra Bistritei, pentru un eventual
StAvilar plAnuit la Bicaz, s'a calculat cg forta ce s'ar putea
cApAta ar fi indeajunsg pentru electrificarea cgilor ferate §i a
industriilor existente din Moldova intreagg (1).
Din numgrul mare de ram-i ce se scurg din munti, prea putine
sunt pang acurn utilizate. Uzina electricg dela Sinaia cu o pro-
ductie medie de 4.000.000 Kwore pe an, nu consumg nici a
to-a parte din ceiace ar putea produce Prahova, dacg s'ar
folosi cat mai mult din energia ei (2). Raul Tarlangul, afluentul
Oltului ce se coboarg din Ciucas, procurg energia necesarg (in
cazul unei utilizAri complecte ar fi de 3.000.000 Kwore) pentru
luminarea frurnoaselor sate de la rgsgrit de Bra§ov (3).
Raul Berzava din Banat, cu unul din StAvilarele cele mai
mari din Europa (basinul de la Valiug avand o capacitate de
1.500.000 m3), procurg forta necesarg pentru uzinele de la
Resita. Putinele incercgri ce s'au fAcut §i la noi, aratg cg pu-
terea raurilor §'ar ggsi un intens camp de aplicare §i in agri-
culturg. In Germania (1925), mai mult de 90 0/0 din exploatgrile
rurale sunt raconlate la retelele de distributie a energiei elec-
trice, consumandu-se in acest scop o cantitate de 1030 mil.
Kworre. (4). La noi s'a folosit bungoarg electricitatea produsg
d e Raul Sadului (Sibiu) in scop agricol, nu numai la mori ci §i
la garnituri transportabile de treerat (Selimb Ar, Gu§terita, Tur-
ni§or) ori chiar la arat (5).
Toate aceste inceputuri, dovedesc campul larg de aplicare
al huilei albe, din belpg representatA in sistemul de rauri care-§i
au isvorul in Carpati.
www.dacoromanica.ro
382 CARBUNI DE PAMANT
B. CArbunii de pAmânt.
In cantitAti deosebite, in pamantul Romaniei exista toate soiu-
rile de Carbuni de pamant, de la Turbä pang. la Antracit.
Turba (6). E cel mai slab dintre carbuni, formandu-se actual,
pe inaltimile alpine ori in tinuturi joase.
La formarea ei iau parte In special muschii (Sphagnum, Hypnum) dar
si resturi de tulpine, frunze, raclacini de plante nu numai erboase (Graminee,
Cyperacee) ci li. lemnoase (Alnus viridus, Pinus Mughus). In multe turbe se
Intalnesc scold de diatomee (Muntele Urdele si Munteanu).
Compositiunea chimica variazA de la 45 V, C. la 22 "Vo.
Restul componentelor (Tinova-Nasaud) e : 4.8 H; 30.19 0
1.98 N; 0.19 S; 15.18 H20; cenuse 2.43.
Dintre turbäriile inalte, cele mai principale campuri se gasesc
in zona §isturilor cristaline, de§i nu lipsesc nici in zona fliplui.
Numeroase campuri de turbarii, desi mici, se afla In masivul muntos
dintre Sighetul Marmatiei si Baia Sprie (Masivul Gutaiului) la InalOme de
900 in. In Poiana Colibei turba ajunge pana. la 1.3 m. grosime; iar cea din
Varful Pietrii, la 1o61 m., are o grosime si de 7 .m. In Muntii Neamtului
se Intalnesc turbarii marunte ; exploatabila ar fi acea de la Panace Ti-
novul cel Mare langa Neagra S, arului.
Ca si In Maramures, turbäria din Penteleu umple aproape In Intregime
un lac, de nu a ramas din el de cat un ochiu de apa. La Inaltime de 950
m. se gasesc turbarii In M-tii Bretcului, la nord de Slanic.
In Carpatii meridionali, turbärii marunte sunt grupate In caldarile vechilor
ghetari (Godeanu, Parangu) dincolo de InAltimea de z000 m.
Turbäriile de dealuri §i §es sunt mai intinse. Se intalnesc
mai rar in partea estica a Carpatilor, cu climä mai stepica.
Asa e campul de turbarii de ioo Ha. de la Dersca Dorohoi, unde
turba, groasa de 1.50-2 m., se exploateaza. Mai putin importante sunt
inceputurile de turbarii din jurul Falticenilor, de la Oticu Neamt.
Mai numeroase sunt turbäriile in basenul ardelean, formand
ca un §irag dealungul Vali Oltului §i Muresului.
In tinutul Fagarasului se gasesc la Mandra si S, ercaia; In Jud. Brasov la
Preajmar si Harman. Valea Oltului, In Ciucuri, e plina. de Turbarii,
(Tusnad, pana mai la nord de Ciceu), apoi la Borsec ori Bilbor.
Cel mai Intins camp de turbarii, este acel de langa Satumare, care face
parte dintr'o suprafata de 290 km2, taiatd de granita In doua. De asemenea
si Intre Somes si Tur, mai aproape de acesta, se Intalnesc cate-va carnpuri
mici de turbarii, ca si In partea rasa a tinutului Bihorului.
Lignitul represinta marea bogatie in carbuni de pamant a
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOG1E 383
patilor.
Slabe cuiburi de carbine brun se gasesc si In Tara Oarlui, exploatat la
Negresti i Bicsad. (B).
In Banat sunt numeroase mine, dar restranse. Mai Insemnate urme se
gasesc la Bozovici in Campia Almajulul; sunt In lungul golfului tertiar ce
incepe cu mimic de la Iablanita i Mehadia (M) pana la Caransebesul-nou.
Mici exploatari se fac la Orsova si la Barzasca. In partea din afará a Car-
ar fi de pomenit (P) minele mai.mult de lignit de cat de carbune
brun de la Pralea (Bacau) si carbunii sarmatici din jurul Falticenilor, (Sol-
&nest% neexploatati (F). In Bucovina nu sunt decat slabele zacaminte dela
Carapciu langa Vascauti (V).
Lignitul este in schimb intins in basenuri cari se tin de mar-
ginea carpatica a neogenului, dela Dunarea §i pana la Caiuti,
ca §i in depresiunile tertiare din Tara Barsei panala Borsec.
www.dacoromanica.ro
384 CARBUNI DE PAMAN7
In prima regiune lignitul apartine mai ales la paturile Daciane. Din Du-
narea i pana'n Olt, se intalnesc aproape continuu pe distanta de 150 km.
si o largime de 30 km. Se exploateaza Insa prea putin, cum e langa Tn.
Severin In Valea Copcei sau la Rovinari In sud de Tg. Jiu.
In schimb Intre Olt si Prahova, exuloatarile sunt mai dese, minele mai
importante. In special in jurul Campulungului (9) sunt minele dela Jidava,
Schitul-Golesti, Botem, Berevoesti, Godeni, Poenari, Jugur, sapate In stra-
tul superior de lignit, gros Intre 2-3 m., cu o putere ce ajunge i la 4973
calorii. Rezerva probabila e de 75.000.000 m'; cea vizibilA de 1.375.000.
Mai spre rAsarit vine centrul minier de pe Ialomita, la Nord de Tar-
oviste, cu minele dela Sotanga, Aninoasa, Laculete, Glodeni, Margineanca,
unde orizontul superior de cArbuni are o grosime totalA de aproape 5 m.,
dar cu o putere de
Incalzire mai mica.
Catre rasarit ivirile
se restrang. Se mai
exploateaza lignitul
la Filipestii-de-PA-
dure (Prahova), lan-
ga Magura pe apa
Buzaului. Urme de
lignit se tin apoi
lant in lungul sub-
carpatilor la Coca-
Saca pe SlAnic, Du-
mitresti pe Ramnic,
Mera pe Milcov.
In afara marginei
Fig. 411. Rdspandirea diferitelor soiuri de carouni de Carpatilor, lignitul
pdmdnt in Roiminia (simplificat d Sophian). Negru nu lipseste. Asa bu-
e huila paleozoica i mesozoicA; Cu linii oblice e nAoarA s'a gash la
Carbunele brun ; Linii rare arata zonele cu lignit. Gura Motrului pe
Punctele represinta turbAriile mai intinse. Jiu, In levantin, du-
pa cum In sondajul
de la Filaret s'a dat de lignit la 385m., 534m., iar In cel de la Marculesti
la gom.
In restul Orli dinspre rasarit, demn de pomenit este lignitul de la Im-
putita in malul Ialpugului langa Bolgrad.
In Ardeal lignitul se Intalneste si se esploateazA in depresiunile din coltul
sudestic. Chiar In sesul Fagarasului s'a dat peste urme de lignit in paturile
daciene de la Porumbacul-de-sus, cu o slaba putere calorifica (3348). Mai
importante sunt campurile de lignit din basenul Brasov-Baraolt (10) apar-
Orland la orizonturi diferite.
Asa sunt mimic de la Capeni-Baraolt, de a dreapta Oltului (Cp.) la mar-
ginea Persanilor, apartinand la Meotic, cu straturi de grosimi diferite, de
la i m. pana la 6.84, si cu 3901 panA la 5050 calorii; rezerva vizibilA e de
1.800.0oo tone, din care nu se exploateaza insa de cat cate zoo tone zilnic.
Mai numeroase sunt minele de carbune dacian, cum e la Racosul-de-Sus
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOG1E 385
www.dacoromanica.ro
386 PETROL
2.928.850 pp pp1925.
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 387
www.dacoromanica.ro
388 GAZ NATURAL
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 389
MATERII PRIME
Pietre de constructie. Natura variata geologica a tar ii
procura materiale de constructie felurite, de la lutul folosit in
campie §i stepa, pana la marmora decorativa exploatata la Va§-
cäu langä Beiu§ (20).
Ar fi greu de enumerat aice toate regiunile unde se gäsesc
carierele principale fie cu insemnatate regionala, fie mai depar-
tata. Cele dintai predomina, din cauza greutatii transportului.
In afara carierelor existente, sunt numeroase roci neexploa-
tate, de §i ar putea da materiale de constructie minunate. In
aceastä categorie ar fi de pus bunaoara calcarurile cu lithotham-
nium de pe malul Prutului (jud. Dorohoi) cu acelea§i insu§iri
ca §i piatra din care sunt zidite clädirile din Viena. De aseme-
nea marmorele triasice din Dobrogea, cu ape felurite (Isaccea,
Hagighiol), stau nefolosite, de §i presinta o variatie tot a§a de
mare ca §i calcarurile alpine.
Dintre tinuturile cu cariere bogate se pot cita :
a) Grezuri. Regiunea Lipovei de langa Arad ; Grezurile
www.dacoromanica.ro
390 MA TERII PRIME
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 391
www.dacoromanica.ro
392 MATERII PRIME
www.dacoromanica.ro
TRAT AT DE GEOLOGIE 393
www.dacoromanica.ro
394 MINEREURI
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 395
www.dacoromanica.ro
396 MINEREURI
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 397
www.dacoromanica.ro
.888 MINEREURI
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGlE 399
www.dacoromanica.ro
400 AIINEREURI
iIm
www.dacoromanica.ro
PRAT AT DE GEOLOOIE 401
www.dacoromanica.ro
402 MINEREURI
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOWE 403
www.dacoromanica.ro
404 LITERATURA
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 405
CUPRINSUL
Pa.g.
Prefatd 3
Genera HtAti 5
Definitia Geologiei. Raportul ei cu alte tiinti. Subdiviziunile
Geologiei. Foloasele. Evolutia geologiei ca stiinta. Studiile
geologice th Romania. Literatura.
CAP. I. nmantul, corp cosmic . 13
Familia pamantului. Mediul pamantului. Meteorite. Evo-
lutia corpurilor ceresti.
CAP. II. PArtile pimantului 18
Atmosfera. Litosfera. liidrosfera. Continente, Oceane.
Biosfera. Pirosfera. Barisfera. Caldura telurica.
CAP. III. Constitutia litosferii 23
A. Genera Elernente. Minerale. Roc!. Origina ro-
cilor. Evolutia rocilor. Consanguinitate. Diagenesi; Meta-
somatoza. Geode ; concretiuni ; pseudomorfose. Deformari
structurale. Metamorfism. Macinarea rocilor. Circulatia
materiei.
B. Roci eruptive 28
Mineralele esentiale. Structura. Aspectul rocilor eruptive.
Vrasta kr. Principalele tipuri de roci eruptive din Romania.
Familia granitica. F. dioritelor cvartifere. F. gabbrolui i a
dioritelor. F. sienitului. Tufuri vulcanice.
C. Roci sedimentare 36
Aspecte. Origina i clasificarea.Roci de, origina mecanica.
Roci de precipitare. Roci organice
Actiunea agentilor externi
CAP. IV. Actiunea atmosferii .
Aerul. Vanturi.
. . . .........
Deflatiune; Corrasiune. Transportul.
.
44
45
pre. Grohotiluri.
www.dacoromanica.ro
406 CUPRINSUL
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOGIE 40?
www.dacoromanica.ro
408 CUPRINSUL
.................. .
nism. Distributia. Permianul In Romania.
Literatura la Cap. XXII.
CAP. XXIII. Era secundarA (mesozoicA).. . . .
244
246
Terminologie. Caracterele generale. Diviziunea.
A. Perioada triasicA. 247
Terminologie. Animale. Plante. Continente i marl Mis-
cari orogenice. Vulcanism. RaspAndirea. Triasul In Ro-
mania.
B. Perioada jurasicA 258
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE GEOLOG1E 409
26 *
www.dacoromanica.ro
ERRATA
Pag. 7 randul 16 de jos in loc de Andreas S. sA se ceteascA Johann S.
II 7 12 ,, , , I, , Andreas II II n Andrias
u 15 ,, 9 " SUS ,, ,, ,,studiile II II pp stadiile
I/ 41 explicare fig. 24 verticale II II /7 orizontale
PI 63 randul 2 de jos radicat II 9 PI
radical (pretutindeni)
68 14 sus isvoare w 9 9 izvoare 17
9 73 . 12 , , ,, ,, , Cacova II II II Crafova
II 86 II 6 disolvat II II II dizolval
I, 94 15 jos ,, II lunul PP /1I, lungul
105 II 18 sus suspensinune ,, suspensiune
II 106 19 sA se ceteascA Nasipul se subtiazA tot mai mult spre adanc.
107 II ii de jos in loc de globicerine sA se ceteascA globigerine
u 1 I0 , 6 si 7 , Kel II II
11
KC1
II 116 12 sus coroliene coraline
PP
www.dacoromanica.ro
Pag. 286 rAndul 13 de jos sit se puie ; dupa continuu.
0 298 8 sus in loc de pecte sit se ceteasca 'este
11 306 14 jos ,, Credontia I/ Creodontia
324 n II SUS Psiloaon Psilodon
328 I/ 4 IP 11 5 Daia, SAseascA sA se ceteascit Daia-Sdseascd
328 sub figura 346 Anarae sa se ceteasca Andrac
I/ 331 rAndul II de sus ce If // I) cele
341 II transilvanicus I) transsylvanicus
345 17 IP PP
lapiaosa 11
lapidosa
PP
n 347 . 10 PP PP IP
neunmArate nenumdrate
1/
PP 348 3 jos 1P
lanum 5 . ,, planum
I) 350 11 8 11 ff PP 11
interesante sunt sA se ceteascit interesantd este
I/ 354 7 sus 11
Atanasiu S. sa se ceteascA Atbanasiu S
I/ 356 2 jos IP
Ldrentheiy 11
Ldrenthey
I/ 357 sub figura 11 11
antiqius I/ antiquus
I/ 358 11 1, 387 IP IP
Reparitia 11
Repartifia
OP
360 randul 20 de sus If PP
pastrati 11 PI
fidstrate
// 362 13 jos Cromanon PP
Cro-magnon
IP 366 // 70 0 IP
reliete PP
, relicts
11
370 11 6 sus 11
revarsA 11 1, revdrsau
PI 388 . 18 jos PP if 99 12 Vo 11 11
99.12% methan
11
11 394 // 9 /I D. IP Bnium 11
Bucium
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro