Reziliența

la schimbările
climatice
Formator
Proiect Bogdan Gioară
Angajament REPER21

pentru climă

Partea III
Proiect derulat de: Parteneri:
 Ce este “reziliența”?

Apărut inițial în zica materialelor, pentru a de ni proprietatea unui

material de a reveni la forma inițială după ce a suferit o deformare, în
urma unui șoc sau unei presiuni continue.

Termenul reziliență vine de la

cuvântul latin "resilio", care
înseamnă "a sări înapoi".

Un sistem resilient presupune o anumită

vulnerabilitate, indcă se deformează când suferă
un șoc, dar are elasticitatea necesară pentru a-și
reveni la normal după lovitura încasată.

Proiect derulat de: Parteneri:

fi
fi
fi
 Ce este “reziliența”?

Pentru un informatician, reziliența de nește capacitatea unui

sistem informatic de a continua să funcționeze în ciuda defectării
unor componente.

Politologii, sociologii, economiștii utilizează conceptele de

instituție/ organizație/ piață/ cultură/ comunitate rezistentă pentru
a arăta că aceste structuri își pot regăsi echilibrul - e starea
inițială, e un nou echilibru - după o perturbare sau în prezența
unui stres continuu.

Proiect derulat de: Parteneri:

fi
fi
fi
 Ce este “reziliența”?

În ecologie, reziliența exprimă capacitatea unui ecosistem de a se regenera

după o perturbare, șoc, stres critic. De exemplu, este rezilientă o pădure care
are capacitatea de a se regenera după un incendiu.
Proiect derulat de: Parteneri:
 Acum, iată de niția rezilienței pentru tema noastră:

Reziliența unei comunități/ societăți este capacitatea de

a face față colectiv perturbărilor generate de contextul
global în criză (schimbări climatice, epuizarea resurselor
naturale, extincția biodiversității), asigurând colectivități
respective securitatea, coeziunea socială și accesul la
bunurile și serviciile vitale pentru continuitatea ei (apă,
hrană, energie, sănătate, educație…).

Proiect derulat de: Parteneri:

fi
 Să înțelegem mai bine conceptul…
Reziliența este peste tot în Natură. Câteva simboluri:

Stuful. Se îndoaie mult dar nu se frânge. Își revine la

starea inițială fără să e afectat de forța vântului.

Pânza de păianjen. Este robustă, dar nu e tare. Este

exibilă, dar nu e fragilă.

Cameleonul. Se adaptează la diverse situații. Se

pierde în peisaj schimbându-și într-o clipă culorile.

Colonia de furnici. Aceasta răspunde rapid la pericol

prin auto-organizare și inteligență colectivă.

Omida. Are capacitatea să se metamorfozeze într-o

ință structurată diferit. Se transformă în uture.
Proiect derulat de: Parteneri:
fi
fl
fi
fl
 Să înțelegem mai bine conceptul…

Reziliența comunitară urmărește cuplarea

capacităților de reacție rapidă (furnicile…) și de

adaptare la schimbarea de context (cameleonul…)

cu eforturi care vizează transformarea structurilor

comunității (omida…) pentru a absorbi șocurile

provocate de schimbările climatice (păianjenul…) și

a-și reveni după ele (stuful…).

Proiect derulat de: Parteneri:

Despre reziliență Stejarul, într-o vreme, îi spuse
(trestia) și rezistență trestiei aşa:
(stejarul) în… - Poţi să te plângi de soarta ta.
O pasăre micuţă îţi este o
povară
Stejarul și trestia Şi chiar uşorul vânt
La Fontaine Ce faţa apei mişcă, din simplă
întâmplare,
Te-apleacă la pământ
Şi te doboară –
În timp ce fruntea mea de
Caucaz semeţ
Nu numai că opreşte chiar
razele de soare,
Ci-nfruntă şi furtuna, îndrăzneţ.
Ce pentru tine este crivăţ, ze r e
pentru mine
Şi de te-ai născut încaltea
Sub ramurile mele-nalte,
Ferită de furtuni te-aş ţine.
Dar tu te naşti, vezi bine,
În umede ţinuturi de vânt
cutreierate.
Natura ţi-e ingrată, cum nici nu
se mai poate.
fi
fl
fi
Şi trestia îi spuse-ndată:
– De o atare milă mă simt
profund mişcată.
Dar să lăsăm aceasta, căci după
cât îmi pare,
Îi e ‘Nălţimii Voastre cu mult mai
de temut
Decât e pentru mine, când bate
vântul tare:
M-apleacă, nu mă frânge
puternica-i su are.
În ce priveşte însă tot ce aţi
susţinut –
Că rezistaţi din temelii
Oricărei vijelii,
Să aşteptăm sfârşitul dar. Abia
rostise-acest cuvânt,
Că dinspre nord s-a năpustit cel
mai teribil vânt.
Rezistă la-nceput stejarul şi
trestia se înmlădie.
Dar vântul creşte, creşte, şi
celui care până-n cer
Îşi înălţase capul, deodată
forţele îi pier…
Izbit şi smuls din rădăcină, s-a
prăbuşit pentru vecie.
 Ce este “reziliența”?

Reziliența este un “concept optimist”.

Ea presupune că încercările cele mai
mari pot depășite. Prin urmare,
nicio societate nu e “condamnată la
nenorocire”! Aceasta este starea de
spirit cu care vom înfrunta încercarea
schimbărilor climatice!

Proiect derulat de: Parteneri:

fi
 Reziliența la Schimbările climatice

Este rezilientă la climă o comunitate capabilă:

1. Să anticipeze impacturile potențiale ale schimbărilor climatice,

luând măsuri adecvate pentru reducerea efectelor (= Pregătire);

2. La momentul impactului, să absoarbă șocul determinat, să reziste

menținându-și o stare minimă de funcționare în ciuda momentului
critic (= Absorbție);

3. Să învețe rapid din experiențe, să își reorganizeze economia și

serviciile sociale care îi permit să „se ridice” (= Recuperare);

4. Să își reia dezvoltarea sub o formă regenerativă, plenară și durabilă,

mai puțin expusă la efectele perturbărilor viitoare (= Adaptare). 

Proiect derulat de: Parteneri:

 o Dezvoltare durabilă
Reziliență: “capacitatea de a se
pregăti, a absorbi, a se recupera și de a
se adapta la evenimente adverse”.
National Academy of Sciences, 2012,
Disaster Resilience

Perturbare
Maximizarea
(“Șoc”)
evoluției
tă
e r up
î ntr
l uție
o
Ev Minimizarea
crizei (căderii)

ei
nț
ilie
z
re
a
le
Ca

1. Pregătire 2. Absorbție 3. Recuperare 4. Adaptare

 “Șocul climatic”
Este cel pe care sistemul climatic global îl suferă în prezent din cauza
creșterii rapide a concentrației atmosferice de gaze cu efect de seră (GES)
emise de activitățile umane.

O parte din GES-urile emise rămâne în atmosferă și provoacă un efect de

seră “antropic” (zis și „adițional”), care amplifică efectul de seră natural.

www.fotolia.com
Surplusul de energie indus de om în „mașina climatică” este echivalent cu
cel pe care l-ar genera, în fiecare secundă, explozia a 5 bombe atomice
precum cea de la Hiroshima!
Proiect derulat de: Parteneri:
 “Șocul climatic”
IPCC ne arată că, în “scenariile roșii” (mai ales SSP5-8.5), temperatura
medie globală ar putea crește în acest secol până la +5°C față de perioada
preindustrială. Dar ce ar însemna pentru omenire +5°C?

Proiect derulat de: Parteneri:

 “Șocul climatic”
Cum ar arăta lumea
noastră cu +5°C? Nu
putem ști exact, pentru
că specia umană nu a
trăit nicicând această
situație. Totuși iat-o
cum arăta cu -5°C. Era
pe vremea ultimului
maxim glaciar, acum
22.000-14.000 de ani…

Deci o ordine de
mărime comparabilă
(5°C) dar inversă (cu
minus) …
Proiect derulat de: Parteneri:
 “Șocul climatic”

Până acum 14.000 de ani:

- Un ghețar cu până la 3 km
grosime acoperea o mare parte a
continentului…

- Nivelul mărilor era cu 120 de metri

mai scăzut, modificând semnificativ
zonele litorale...

- Fauna, flora de recunoscut...

Tranziția de la clima glaciară la cea actuală s-a realizat în circa 5.000 de ani.
Încălzirea a fost în medie +1°C pe mileniu. Ritmul încălzirii este astăzi mult
mai rapid. Încălzirea deja înregistrată în câteva decenii este de circa +1,1°C.
Proiect derulat de: Parteneri:
 “Șocul climatic”
Pentru vreme, o variație de +5°C nu înseamnă mult. Deseori o
observăm în cursul aceleiași zile. Dar pentru climă, +5°C ar
înseamnă transformarea tuturor parametrilor!
Vremea se referă la valorile reale Clima e determinată de valorile medii ale
ale înregistrate într-un anumit loc, la temperaturilor, precipitațiilor și vânturilor.
un moment dat. „Prognoza vremii” Un „climat” (tip de climă) caracterizează o
descrie evoluția evenimentelor zonă întinsă a planetei de-a lungul a mai
meteorologice ce se întâmplă „în multe mii de ani.

fața casei” într-o oră, o zi sau o

Previziunile schimbării climatice sunt
săptămână. Urmărim vremea
îndeaproape pentru că este realizate cu modele sistemice complexe.
schimbătoare…
Acestea țin cont de interacțiunile dintre
atmosferă, oceane, suprafețele
Prognoza vremii se realizează pe continentale, emisiile solare, activitatea
baza unor modele atmosferice. vulcanilor…
Proiect derulat de: Parteneri:
 “Șocul climatic”
Experții de la IPCC (reprezentați
de Rajendra Pachauri (dreapta),
au obţinut Premiul Nobel pentru
Pace 2007:
"pentru eforturile lor de a colecta
şi difuza cunoştinţe despre
schimbările climatice provocate
de om şi pentru că au pus bazele
pentru măsurile necesare luptei
împotriva acestor schimbări".

Suntem conștienți că, pentru a avea pace în lume,

avem nevoie de un sistem climatic stabil!

Proiect derulat de: Parteneri:

 Șocul asupra biodiversității!

Mai întâi, ce este „biodiversitatea”? În spatele acestui termen, care poate

exprimat lapidar ca ind „diversitatea vieții ” avem:

- Diversitatea genetică. Este variabilitatea genelor în cadrul aceleiași

specii. Aceasta este esențială pentru a permite speciei respective să se
adapteze, prin evoluție, la schimbările din mediul său.

- Diversitatea speciilor. Este cea mai cunoscută deoarece este cea mai
vizibilă. Ea corespunde diversității speciilor vii. Ea se referă la numărul,
natura și abundența acestora.

- Diversitatea ecosistemelor. Este diversitatea tuturor interacțiunilor

dintre populațiile tuturor speciilor și mediile lor, de pe întreg Pământul.

Proiect derulat de: Parteneri:

fi
fi
 Șocul asupra biodiversității!

A 6-a “extincție în masă” a biodiversității

De la apariția vieții și până astăzi,
biodiversitatea a suferit 5 extincții în masă.
Experții consideră că în prezent ne aflăm
într-o nouă fază de extincție în masă a
biodiversității, comparabilă atât ca
amploare, cât și ca ritm cu procesul de
dispariție a dinozaurilor, acum 65 de
milioane de ani...

Proiect derulat de: Parteneri:

 Șocul asupra biodiversității!

Cele 5 cauze ale extincției în masă

a biodiversității din prezent:

În prezent, rata de extincție a

speciilor vegetale și animale: modificarea habitatelor

este de la 100 la 1000 de ori mai

poluări ale ecosistemelor

rapidă decât rata normală.

specii invazive introduse în
Schimbările climatice se află ecosisteme

printre cele 5 mari cauze. Dar

impactul lor este în creștere! supra-exploatarea speciilor

schimbările climatice

Proiect derulat de: Parteneri:

 Șocul asupra biodiversității!

Iată un exemplu grăitor:

în intervalul 1970 - 2016,

efectivele de vertebrate au
scăzut dramatic, -68%!
O adevărată prăbușire a avut loc la
vertebratele de apă dulce: -84%

Sursă: WWF, Raportul Planeta vie, 2020.

Proiect derulat de: Parteneri:

 Șocul asupra biodiversității!

Riscuri de ruptură la nivelul

sincronizărilor vitale (competitive
și cooperative) dintre specii. În
particular pentru lanțurile tro ce,
care asigură circulația hranei de la
o specie la alta, într-un singur
sens, pornind de la o bază tro că
și sfârșind cu un răpitor de vârf
sau un utrahiperparazit.
Prin măsuri anticipative, societățile pot favoriza adaptarea ecosistemelor. De
exemplu, știind că ecare +1°C deplasează arealele ecologice terestre spre poli
cu 160 km, trebuie plantate esențe de arbori adaptate la condițiile viitoare.

Proiect derulat de: Parteneri:

fi
fi
fi

 Șocul asupra biodiversității!

O ușoară creștere a
concentrației de CO2 în
atmosferă stimulează
fotosinteza, oferind
condiții mai favorabile
productivității vegetației
(mai ales în regiunile
temperate și reci). Dar
valurile de căldură și
secetele prelungite
afectează ecosistemele,
pădurile și culturile.

Proiect derulat de: Parteneri:

 Șocul asupra biodiversității!

Acidi carea oceanelor

Disolvându-se în ocean, CO2-ul
scade pH-ul apei. Ea devine mai
corozivă pentru ionii carbonați pe
care multe specii (planctonul de la
baza lanțului trofic, scoicile, crabii...)
și recifurile de corali îi folosesc pentru
a-și construi scheleții, cochiliile,
structurile calcare....

Oceanele absorb 1/4 din emisiile de CO2 antropice

dar această "pompă de carbon" se degradează din
cauza procesului de acidificarea.
Proiect derulat de: Parteneri:
fi
Se consideră că RISCUL CLIMATIC, pentru o comunitate umană, este
rezultatul interacțiunii dintre:

Deci, avem 3 factori!

 • Hazardele climatice se referă la:

• tendințele climatice (creșterea temperaturii medii, creșterea nivelului

mării, un nou regim de precipitații, reducerea stratului de zăpadă); 

• extremele climatice, acestea prezentându-se sub forma unor

manifestări punctuale (secetă, inundații, valuri de căldură, incendii
forestiere).
Proiect derulat de: Parteneri:
 • Expunerea se referă la prezența oamenilor,
mijloacelor de subzistență, resurselor, infrastructurii,
ecosistemelor în zonele potențial afectate de
hazardul climatic.
Proiect derulat de: Parteneri:
 • Vulnerabilitatea depinde de:

• sensibilitatea oamenilor și activelor din comunitate (sănătatea populației,

mijloacele de producție, infrastructurile, resursele naturale locale) la
hazardul climatic în cauză;

• capacitățile de adaptare (resursele materiale, nanciare și organizaționale,

competențele deținute de cetățeni).

Proiect derulat de: Parteneri:

fi
 Resurse naturale, necesare rezilienței comunităților
Anumite resurse naturale au un caracter “vital” evident: este cazul hranei (nu
putem supraviețui mai mult de câteva săptămâni fără mâncare), apei potabile
(nu putem supraviețui mai mult decât câteva zile fără a bea apă) sau “aerului
curat” (nu putem supraviețui decât câteva minute fără oxigen)! În cazul în care
apare o lipsă a acestor resurse vitale, comunitățile își pierd complet reziliența.
Este însă important să luăm în considerare interdependența acestor resurse
cu alte elemente ale ecosistemelor. De exemplu, oxigenul este dependent de
vegetație (păduri) și de fitoplanctonul din mediile acvatice. În mod similar, apa
este potabilă pentru că este filtrată de un ansamblu de minerale, zone umede si
microorganisme. În fine, toată alimentația noastră se bazează pe prezența unor
nutrienți în sol, ei înșiși rezultați din biodiversitatea. Ori, agricultura actuală are
tendința de a otrăvi acel sol și acea biodiversitate cu substanțe chimice. Deci,
prezervarea resurselor vitale necesită o abordare complexă!
Proiect derulat de: Parteneri:
 Resurse naturale, necesare rezilienței comunităților
Alte resurse nu sunt “vitale” pentru reziliența comunității în site, ci pentru
traiectoria de dezvoltare pe care a urmat-o istoric. Iată câteva dintre
resursele naturale utilizate masiv până astăzi de comunitățile românești: 

- produse agricole cultivate și sălbatice (cereale, legume, fructe, carne, pește);

- produsele ecosistemelor (lemn, piatră, nisip);

- materii prime de origine minerală (metale);

- resurse energetice fosile (cărbune, petrol, gaze);

- resurse energetice regenerabile (hidraulice, geotermale, solare și eoliene).

Tranziția de la resursele energetice fosile la cele regenerabile devine

necesară în perspectiva gestionării riscurilor climatice. Ea necesită însă
modificări esențiale în traiectoriile de dezvoltare istorice ale comunităților.
Proiect derulat de: Parteneri:
 Prin gestiunea reziliență hidrică,

riscurilor climatice, reziliență alimentară,

comunitățile locale
urmăresc să își crească reziliență energetică,

reziliența la impacturile reziliență sanitară,

climatice, pe care nu le reziliență securitară,

pot evita (cu măsuri de

reziliență monetară,

la nivel local).

reziliență tehnologică,

Se urmărește reziliență economică,

asigurarea rezilienței reziliență politică,

pentru o serie de funcții reziliență socială

esențiale pentru
reziliență educațională…
comunitate:
(lista nu e exhaustivă)
Proiect derulat de: Parteneri:
 www.pixabay,com

Acces la apă potabilă,

disponibilitatea permanentă a
unor stocuri, mijloace de filtrare
Reziliența hidrică a apei poluate…
Proiect derulat de: Parteneri:
 www.pixabay,com

Reziliența alimentară
hrană locală, circuite
scurte, aprovizionarea
permanentă a piețelor,
disponibilitatea unor
stocuri, autosuficiența
gospodăriilor…

Proiect derulat de: Parteneri:

 www.pixabay,com

Reziliența sanitară
Locația medicilor, funcționarea
spitalelor, aprovizionarea cu
medicamente, truse de prim
ajutor, cunoașterea acțiunilor
de prim ajutor…
Proiect derulat de: Parteneri:
 www.pixabay,com

Gestionarea
rețelei electrice,
combustibili
pentru transportul
în comun,
alimentarea
stațiilor de
benzină…

Reziliența energetică
Proiect derulat de: Parteneri:
 www.pixabay,com

Reziliența securitară
funcționarea poliției, a
pompierilor, controlul armelor în
circulație, gestiunea
migrațiilor…

Proiect derulat de: Parteneri:

 www.pixabay,com

Reziliența monetară

accesul la
mijloacele de
plată,
solvabilitatea
cetățenilor și
firmelor,
funcționarea
băncilor…
Proiect derulat de: Parteneri:
 www.pixabay,com

conexiune la internet,
bazele de date stocate
online, comunicații
telefonice…

Reziliența tehnologică
Proiect derulat de: Parteneri:
 www.pixabay,com

Reziliența economică

sănătatea firmelor mici și mari,

funcționarea pieței muncii, accesul
la combustibili și materii prime
Proiect derulat de: Parteneri:
 www.pixabay,com

Reziliența politică
stabilitatea instituțiilor,
reprezentare democratică a
cetățenilor, menținerea
încrederii…

Proiect derulat de: Parteneri:

 www.pixabay,com

Reziliența educației
funcționarea unităților școlare,
abandon școlar scăzut, echipamente
didactice reziliente…

Proiect derulat de: Parteneri:

 Reziliența socială
legături familiale, relații de colegialitate, de
vecinătate, rețele asociative, convivialitate în
comunitate, întrajutorare…

Photo: Frederique Olivier

 Exercițiu 1: cartografiați hazardele, expunerea și vulnerabilitatea
comunității voastre în următorul scenariu (global).

Schimbările climatice vor

afecta masiv culturile de
grâu, orez, porumb.

Ori, până în 2050, producția

acestora ar trebui să crească
cu cel puțin 50% pentru a
putea satisface cererea
mondială de produse
alimentare.

Schimbările climatice vor permite satisfacerea unei cereri în creștere? Ce ar

însemna pentru comunitatea voastră o penurie alimentară globală?
Proiect derulat de: Parteneri:
 Exercițiu 2: cartografiați hazardele, expunerea și vulnerabilitatea
comunității voastre în acest scenariu (național)?

Nivelul mărilor și oceanelor se ridică! Creșterea medie a fost în sec. XX de

+1,7 mm/an și, în primele decenii ale sec. XXI, a fost de peste +3,4 mm/an.
www.shutterstock.com
La volumul de apă existent în oceane se
adaugă cel primit din topirea criosferei
terestre (calote glaciare, ghețari, zăpezi).
Aproape jumătate din creștere se datorează
dilatării termice a apei (provocată de
încălzirea globală).

Zona litorală și delta vor fi supuse

inundațiilor repetate, eroziunii și
submersiei marine. Ce ar însemna asta
(direct/indirect) pentru comunitatea voastră? Cum se va trăi în Delta Dunării în 2100?
Proiect derulat de: Parteneri:
 Exercițiu 3: analizați hazardele, expunerea și vulnerabilitatea
https://visibleearth.nasa.gov
Proiect derulat de:
comunității voastre în acest scenariu (asiatic).
Cei peste 50.000 de
ghețari din Himalaya
vor pierde între 70% și
99% din masă, până în
2100 (studiu în
Cryosphere)!
Ori, acești ghețari sunt
„rezervoarele din cer”
pentru marile râuri
asiatice (Indus, Gange,
Brahmaputra, Mekong,
Yangtze) care furnizează
apă și energie la miliarde
Parteneri:
de locuitori din Asia.
 Despre riscurile sistemice

Hrană
Mijloace de subzistență De la +2,5 °C,
Valoarea pământului efectele asupra
Sănătatea umană
Sănătatea ecosistemelor aprovizionării cu
Infrastructura alimente devin
ireversibile și
IPCC arată că efectele încălzirii riscurile de
globale nu sunt lineare. De la +1,5 °C insecuritate
majoritatea sistemelor esențiale vor alimentară sunt
afectate exponențial. generalizate.
fi
 ”Marea Accelerare”
Umanitatea a cunoscut o dezvoltare fără precedent datorită resurselor
energetice fosile (cărbune, petrol, gaze) și descoperirilor care au permis
utilizarea lor pe scară largă (mașina cu aburi, metalurgia, motorul cu
combustie, electricitatea). Revoluția industrială, demarată în Europa acum
mai bine de două secole, s-a extins în ultimele decenii pe întregul globul.

Energiile fosile au permis înlocuirea muncii manuale cu munca mecanică,

ceea ce a condus la o creștere exponențială a productivității muncii.
Energia dintr-un singur baril de petrol este echivalentă cu energia fizică a
câteva sute de zile de lucru manual ale unui muncitor!

Aceste procese au demarat, după al doilea război mondial, “Marea

Accelerare” - adică creșterea exponențială a tuturor indicatorilor: mai
întâi cei socio-economici (umanitatea), apoi cei ecologici (planeta).

Proiect derulat de: Parteneri:

 Un exemplu al Marii Accelerări: petrolul!

Barilul este un butoi standard de metal, 80

cm înălțime x 50 cm lățime. 

Omenirea consumă zilnic aproximativ 100

de milioane de barili de petrol!

Dacă-i pui unul lângă celălalt sunt 50.000

km, semnificativ mai mult decât înconjurul
Pământului la ecuator (40.000 km).

Unul peste altul, se obține o coloană de

80.000 km. În mai puțin de 5 zile de consum,
coloana de barili ajunge la Lună!

Proiect derulat de: Parteneri:

 Reziliența, un proiect inevitabil în contextul ”Marii Accelerări”
După 1950, s-au declanșat deci creșteri exponențiale pentru majoritatea
trendurilor socio-economice (în roșu): populație, PIB, investiții, energie
primară, urbanizare, îngrășăminte, utilizarea apei, construcția de baraje uriașe,
numărul turiștilor, producția de hârtie, transporturi, telecomunicații. Acest
fenomen sistemic a fost numit “Marea Accelerare” de către experți.

Creșterile exponențiale ale trendurilor socio-economice au generat la rândul lor

creșteri exponențiale ale trendurilor sistemului Terra (în verde): dioxidul de
carbon, oxidul de azot, metanul, ozonul, temperaturile, acidi carea oceanelor,
resursele de pește, nitrații litorali, defrișările tropicale, degradarea biosferei
terestre. Acestea re ectă amploarea planetară a problemei ecologice.

În sec. XXI, umanitatea primește înapoi boomerang-ul pe care l-a lansat prin
dezvoltare socio-economică globală. Dacă nu este anticipată și controlată,
reacția Naturii se anunță devastatoare. În aceste condiții, Reziliența trebuie
să devină un proiect global, comun pentru toate comunitățile umane!
Proiect derulat de: Parteneri:
fl
fi
Astăzi, analiștii arată slaba ”durabilitate” a modelul economic actual.

Iată cinci caracteristici ale sale, care conduc societățile spre criză:

productivismul (creșterea este un scop în sine, fiind considerată chiar „sacră”, se crede

că ea este cea care conduce societățile pe calea „progresului” economic, social și uman);

extractivismul (strategie economică bazată pe exploatarea industrială a Naturii, din care

se extrage masiv o gamă largă de resurse neregenerabile sau care se regenerează lent);

consumismul (concepția unei vieți reușite și, în special, dorința persoanelor se bazează

pe consumul cantitativ insațiabil, alienant, invadând stilurile de viață);

specula (activitățile financiare sunt deconectate de „economia reală”, ele generează „bule

speculative” care destabilizează piețele financiare în mod recurent);

supraîndatorarea (caracteristicile anterioare sunt alimentate financiar de State, firme și

gospodării, ale căror împrumuturi riscă să intre într-o zonă în care capacitățile lor de
rambursare sunt depășite).
Aceste caracteristici au susținut “Marea Accelerare”, dar de acum sunt generatoare
de crize. Deci, societățile și comunitățile trebuie să își construiască reziliența!

Proiect derulat de: Parteneri:

 O măsură cheie pentru creșterea semnificativă și rapidă a rezilienței
comunităților și a societății? Reducerea inegalităților!
Din 1990, umanitatea a generat o creștere fără precedent a
emisiilor de C02. Dar oamenii nu au emis CO2 în cantități egale! Un
studiu al OXFAM arată că, în intervalul 1990 - 2015:

Cei mai bogați 1% din locuitorii planetei au fost responsabili de

15% din totalul de emisii de CO2;

Cei mai bogați 10% din pământeni au emis mai mult de

jumătate: 52% din emisiile cumulate;

Așa-zisele “clase medii”, adică 40% din locuitorii planetei, au

emis 41% din emisiile cumulate;

Emisiile generate de cea mai săracă jumătate a umanități au

reprezentat 7% din total.

Deci, cei mai bogați 1% au emis CO2 de două ori mai mult
decât 50% din umanitate!
Proiect derulat de: Parteneri:
 PROCENT PROCENT DIN EMISIILE CUMULATE (GtCO2)
DIN POPULAȚIA 1990-2015
GLOBALĂ
1% cei mai
bogați

10% cei mai

bogați

40%
“clasel
medii”

50%
cei mai
săraci

Schemă reconstruită de REPER21, din raportul

OXFAM, 2020, “COMBATTRE LES INÉGALITÉS DES ÉMISSIONS DE CO2”

 Măsură cheie: reducerea inegalităților!

Se discuta deja în arena publică de faptul că inegalitățile economice sunt
colosale. Însă astăzi, sub presiunea schimbărilor climatice, ajung în această
arenă și inegalitățile de emisii de CO2, care sunt pe măsură! Ele pun o
problemă semnificativă de ”justiție climatică”:

1) schimbările climatice sunt cauzate în primul rând de categoriile și

comunitățile privilegiate, prin modurile de viață consumiste;

2) dar efectele lor degradează în primul rând situația categoriilor și

comunităților defavorizate, care nu le-au provocat decât în mică măsură.

Lipsa justiției afectează încrederea și coeziunea în comunități și între

acestea. Ori, ele sunt indispensabile pentru acceptabilitatea socială a
măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea,
când încrederea și coeziunea dispar, comunitățile sunt mai puțin reziliente
(adică “se ridică” mai greu după impacturile climatice suferite).
Proiect derulat de: Parteneri:
“Transition Towns”, o inițiativă de reziliență comunitară
răspândită în întreaga lume! Să ne inspirăm!
Mișcarea a luat naștere în 2006, în orășelul Totnes din UK.

De atunci s-a diseminat și astăzi sunt mii de orașe în tranziție în zeci de țări.

Premisa mișcării este că nu avem timp să așteptăm ca la nivel internațional și

național să fie realizate politici sustenabile ambițioase. De aceea, actorii locali
motivați trebuie să acționeze “aici și acum”. Mișcarea consideră că:

la nivel local, cetățenii pot să găsească soluții mai adaptate și pragmatice;

solidaritatea între cetățeni se construiește mai ușor în comunitățile locale;

este iluzoriu să contăm pe state, acestea fiind megastructuri incapabile de

schimbarea necesară din cauza rigidității lor birocratice.

Conform principiilor mișcării, fiecare grup local de tranziție trebuie să găsească

autonom soluțiile potrivite pentru propria comunitate, în funcție de
resursele, de interesele și de dinamica locală.
Proiect derulat de: Parteneri: