UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE DREPT
MASTER CRIMINALISTICĂ ȘI PSIHOLOGIE JUDICIARĂ

DREPT PROCESUAL PENAL

2022
 Vătămarea corporală din culpă

Potrivit art.196 Cod Penal, fapta prin care se produc leziuni traumatice sau
este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de
îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, săvârșită din culpă de către o persoană
aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau în
desfăşurarea unei activități ce constituie prin ea însăşi infracțiune, se pedepseşte
cu închisoarea de la 3 luni la 1 an sau amendă.

Fapta prin care s-a pricinuit o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea
sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de
zile de îngrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav şi permanent, avortul sau
punerea în primejdie a vieții persoanei, săvârșită din culpă, se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 2 ani au cu amendă.

Când această fapta a fost comisă ca nerespectare a dispozițiilor legale sau

a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru
efectuarea unei anumite activități, pedeapsa este închisore de la 6 luni la 3 ani
sau amendă.
Dacă urmările prevăzute s-au produs față de două sau mai multe persoane,
limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Dacă nerespectarea
dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere sau desfăşurarea activității care
a condus la comiterea faptelor constituie prin ea însăşi o infracțiune, se aplică
regulile privind concursul de infracțiuni.
Acțiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate.

Obiectul

Obiectul juridic special: relațiile sociale privitoare la integritatea fizică sau

sănătatea persoanei.

Obiect material: corpul persoanei.

 Subiectul

Subiectul activ: la prima formă tip a infracțiunii subiectul activ trebuie să

fie o persoană fizică aflată sub influența băuturilor alcoolice sau a substanțelor
psihoactive, sau care desfăşoară o activitate care constituie infracțiune; aceste
cerințe nu sunt aplicabile complicelui sau instigatorului. La cea de a doua formă
tip subiectul activ este necircumstanțiat;

Participația este posibilă sub forma coautoratului, atunci când se reține

culpa comună a făptuitorilor; complicele şi instigatorul răspund pentru
complicitate, respectiv instigare la infracțiunea de lovire sau alte violențe sau la
cea de vătămare corporală.

Subiectul pasiv: persoana fizică. Pluralitatea de subiecți pasivi determină

reținerea variantei agravate.

Latura obiectivă:

-Elementul material poate consta în lovire sau orice alte acte de violență
cauzatoare de suferințe fizice, dacă fapta este săvârșită de o persoană aflată sub
influența băuturilor alcoolice sau a substanțelor psihoactive sau în desfăşurarea
unei activități ce constituie prin ea însăși o infracțiune; nu se cere în mod
obligatoriu ca făptuitorul să se afle în stare de ebrietate, ci doar sub influența
băuturilor alcoolice.

-Lovire sau orice acte de violență prin care s-a pricinuit o infirmitate,
leziuni traumatice au afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru
vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijri medicale, un prejudiciu estetic grav
şi permanent, avortul sau punerea în primejdie a vieții persoanei;

-Urmarea imediată: în cazul primei variante tip, urmarea imediată constă

în producerea unei vătămări a integrității corporale sau a sănătății pentru a cărei
vindecare au fost necesare îngrijiri medicale între una şi 90 de zile;
 -În cazul celei de-a doua variante tip, urmarea imediată constă în
producerea unei vătămări a integrității corporale sau a sănătății pentru a cărei
vindecare au fost necesare îngrijiri medicale mai mult de 90 de zile sau care a
produs una din următoarele consecințe: o infirmitate, un prejudiciu estetic grav
şi permanent, avortul, punerea în primejdie a vieții persoanei;

-Legătura de cauzalitate trebuie să existe şi să fie dovedită.

Latura subiectivă: culpă cu sau fără prevedere.

Variante agravate:

Vătămarea corporală din culpă prin care s-a pricinuit o infirmitate, leziuni
traumatice sau afectarea sănătății unei persoane care au necesitat pentru
vindecare mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav
şi permanent, avortul ori punerea în primejdie e vieții unei persoane a fost
săvârșită ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de
prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii sau pentru desfășurarea
unei activități;

Vătămarea corporală din culpă, săvârșită fie în condițiile vreuneia dintre

variantele tip, fie în condițiile variantei agravate, a fost comisă față de două sau
mai multe victime.

Tentativa: Actele preparatorii nu sunt posibile. Tentativa nu este posibilă.

Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă

Conform art.200 Cod Penal, uciderea copilului nou-născut imediat după

naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore, săvârșită de către mama aflată în stare de
tulburare psihică se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Dacă faptele de loviri sau alte violențe, vătămare corporală, lovirile sau
vătămările cauzatoare de moarte sunt săvârșite asupra copilului nou-născut
imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore, de către mama aflată în
stare de tulburare psihică, limitele speciale ale pedepsei sunt de 1 luna şi,
respectiv, 3 ani.

Latura obiectivă

Elementul material: în cazul primei forme tip a infracțiunii, elementul

material constă în acțiunea prin care se suprimă viața nou-născutului; în cazul
celei de-a doua forme tip a infracțiunii, elementul material este similar celui de
la infracțiunle de lovire sau alte violențe, vătămare corporală, loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte;

Cerința esențială este ca fapta să fie săvârșită imediat dupa naştere sau în
primele 24 de ore, indiferent de data la care a avut loc decesul;

Dacă fapta a fost săvârșită în timpul naşterii mama va răspunde pentru

comiterea infracțiunii de vătămare a fătului; dacă au trecut mai mult de 24 de ore
de la naştere, se va reține în sarcina mamei săvârșirea infracțiunii de violență în
familie;

Este necesară expertiza medico-legală psihiatrică, indiferent de

modalitatea de comitere a infracțiunii.

Urmarea imediată: moartea nou-născutului; dacă nou-născutul nu

decedează se va reține cea de a doua formă tip a infracțiunii.

Legătura de cauzalitate: trebuie să existe.

 REFERAT

cu propunere de clasare

Anul 2021, luna 10, ziua 30, mun. Bucuresti, sector 5.

Agent Truică Adriana, organ de cercetare penală al poliției judiciare din

cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, Poliția Sectorului
5, Secția 17 Poliție, Biroul Investigații Criminale.

Analizând actele din dosarul penal nr. 1598/P/2020, aflat în supravegherea

Parchetului de pe lângă Judecăatoria Sectorului 5 Bucuresti.

EXPUN URMĂTOARELE

La data de 26.03.2020, la Secția 17 Poliție s-a înregistrat în evidențele

cauzelor penale cu autori cunoscuți, sub nr. 2680365, plângerea numiților
PETRESCU MARIA, PETRESCU OVIDIU și PETRESCU SEBASTIAN în
care se solicita efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
vătămare corporală din culpă prev. de art. 196, alin.2 și 3, vătămarea fătului
prev. de art. 202, alin. 3, neglijența în serviciu, prev. de art. 298 din C. Pen.,
constând în accea că în anul 2015 numita Petresu Maria a rămas însărcinată, iar
pe timpul sarcinii și după aceasta nu au fost luate măsurile corespunzătoare de
personalul medical al S.U.U.B., Clinica Academica și Spitalul neglijenței
cadrelor medicale.

La data de 27.03.2020 a fost dispusă ordonanța de începere a urmăririi

penale IN REM privind comiterea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă
prev. de art. 196 alin. 2 și 3, vătămarea fătului prev. de art. 202 alin. 3, neglijență
în serviciu, prev. de art. 298 din C. Pen.

Persoanele vătămate au fost audiate în dosar și au declarat faptul că își

mențin cele declarate în plângerea adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria
Sectorului 5 Bucuresti, înregistrată sub nr. 1598/P/2020, respectiv neluarea pe
timpul sarcinii de către personalul medical care a supravegheat gravida și fătul
acesteia, a măsurilor corespunzătoare de supraveghere, monitorizare și tratament
al gravidei și fătului nenăscut cu consecința vătămarii corporale a persoanei
vătămate, PETRESCU SEBASTIAN, sechelele de acesta reprezantând
infirmitate fizică și psihică permanentă, din anul 2015.

De asemenea, cei în cauză au mai declarat faptul că personlul medical

care a supravegheat nou născutul, Petrescu Sebastian, pe timpul internării
acestuia la Spitalul Universitar de Urgență București imediat după naștere nu a
luat măsurile corespunzatoare de supraveghere, monitorizare și tratament ale
acestuia, iar Petrescu Maria, pacientă cunoscută cu probleme medicale
hemtologice, nu a fost informată corespunzător de medicul hematolog cu privire
la riscurile asupra fătului impuse de situația medicală a mamei, respectiv cu
privire la existența unei contraindicații de sarcină față de aceeași situație
medicală.

În cauză au fost întocmite două rapoarte expertiză medico-legală nr.

A1/15113/2019, respectiv A1/5567/2020 de către I.N.M.L., concluzionându-se
că: „Atitudinea medicală din punct de vedere hematologic a fost corectă,
adaptată cazului și în concordanță cu recomandările unor consensuri
internaționale publicate în literatura medicală de specialitate. Din punct de
vedere obstretical pe durata sarcinii atitudinea medicală a fost de asemenea
corectă, sarcina evoluând în parametri normali până la data de 20.02.2016, când
pacienta a fost internată la S.U.U.B. pentru amenințare de naștere prematură și
suspiciune de accident cerebral fetal, pentru care în mod corect s-a administrat
corticoterapie și ulterior, după evaluarea imagistică a afectării neurologice a
fătului și echilibrarea pacientei din punct de vedere hematologic prin
administrarea de dexametazon și concentrat trombocitar s-a efectuat operația de
cezariană. Din documentele medicale avute la dispoziție rezultă că sarcina a fost
corect monitorizată în echipa multidisciplinară (medic obstretician-medic
hematolog). Nu s-au constatat deficiențe în acordarea îngrijirilor medicale,
atitudinea medicală fiind adaptată cazului și evoluției stării de sănătate a
pacientei. Între strategia, tactica, tehnica medicală sau de supraveghere a fătului,
respectiv nou-născutului și patologia prenatală, neonatală și pediatrică
prezentată de acesta nu există legătură de cauzalitate. ”

Persoanele vătămate, au formulat obiecțiuni la Rapoartele de Expertiză

Medico-Legală, care au fost însă respinse ca neîntemeiate, expertiza medico-
legală fiind completă, răspunzându-le la toate obiectivele stabilite prin
ordonanță.
 In cauză a fost audiat și personalul medical care s-a ocupat de Petrescu
Maria și Petrescut Sebastian, ocazie cu care aceștia au declarat faptul că nu au
comis nicio infracțiune în ceea ce-i privește pe aceștia și au respectat toate
normele medicale, legale și morale.

Având în vedere aceste concluzii considerăm că în cauza de față nu sunt

întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de vătămare corporală din
culpă prev. de art. 196 alin. 2 și 3, vătămarea fătului prev. de art. 202 alin. 3,
neglijență în serviciu, prev. de art. 298 din C. pen., respectiv faptele nu au fost
săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege.

În considerația celor de mai sus, în temeiul art. 320 C.p.p., art. 315 alin. 1,
lit. b din C.p.p., raportat la art. 16, lit. b C.p.p.

PROPUN:

Clasarea cauzei privind infracțiunile de vătămare corporală din culpă

prev. de art. 196, alin 2 și 3, vătămarea fătului prev. de art. 202, alin.3, neglijență
în serviciu, prev. de art. 298 din C. pen.