CRIZA DE ASTM BRONSIC

Astmul bronsic este o criza de dispnee paroxistica expiratorie provocata de stenoza functionala spastica a
bronhiilor.
Bronhospasmul se datoreaza contractiei musculaturii edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice, fenomene
care duc la obstructia bronsica, ce stinghereste in special eliminarea aerului in expiratie.
Factori determinanti si predispozanti:
Factori alergici (astmul extrinsec sau alergic). Cele mai obisnuite alergene sunt: praful de casa, polenul, pulberile,
parul de animal, alergenele alimentare (carne, albus de ou, lapte, peste), unele medicamente (penicilina, analgetice),
detergenti, coloranti.
Factori nealergici (astmul intrinsec): rolul cel mai important il au factorii infectiosi (bronsite cronice, sinuzite).
Aparitia crizelor poate fi favorizata de expuneri la frig, ceata, umezeala, trecere brusca de la aer cald la aer rece,
precum si de factori emotionali.
Simptomatologie: Criza de astm bronsic incepe de regula brusc, survine mai frecvent noaptea. Accesul este precedat
uneori de o stare prodromala (stranut, hidroree nazala, tuse uscata)
Criza de astm bronsic se caracterizeaza prin:
-Dispnee cu caracter expirator prelungit: brahipnee, cu expiratie fortata (laborioasa si zgomotoasa) suieratoare.
Dispneea este urmata de tuse si expectoratie mucoasa, filata, eliberatoare. Bolnavul este gasit in pozitie sezand
(ortopnee), cu capul inclinat spre spate si sprijinit in maini.
-Faciesul exprima spaima si sete de aer: exoftalmie, gura intredeschisa.
-Tegument palid – cenusiu acoperit de transpiratii reci.
-Hipersonoritate pulmonara, murmur vezical diminuat, raluri sibilante si ronflante.
-Brahicardie
Criza are durata variabila (1/4 ore – 3 ore) si se termina relativ brusc.
CONDUITA DE URGENTA: Crizele de astm bronsic se pot trata si in conditii ambulatorii. Bolnavul, mentinut
in pozitie sezanda, sprijinit in pozitia cea mai comoda, va fi sters de transpiratii. Pana la venirea medicului care este
chemat imediat, vor fi date bolnavului:
- antiseptice: Papaverina, Lizadon;
- dilatatoare ale bronhiilor: Eufilina, Miofilin;
- simpaticomimetice: tablete de Efedrina, Asmofug, Asmopent, Alupent, Berotec in inhalatii sub forma de spray.
Atentie! In cazul primului acces de astm aparut la un bolnav in ale carui antecedente nu sunt semnalate crize de
astm bronsic sau care este cunoscut ca hipertensiv sau are valori tensionale crescute, se evita simpaticomimeticele.
Medicul va face apoi indicatia medicatiei de urgenta, medicamentele uzuale de urgenta fiind:
- Miofilin (bronhodilatator) 1 – 2 file a 0.24g in injectie intravenoasa. Se administreaza lent (3 – 5 minute)
- Hemisuccinat de hidrocortizon 50-200 mg i.v. (in cazul in care criza nu cedeaza la Miofilin)
- Oxigenoterapie. Prin sonda introdusa prin narile bolnavului pana in faringe (6 – 8 cm) oxigenul se administreaza
umidificat cu debit de 6 – 8 l/minut.
In caz de ineficienta se recurge la alte medicamente: Sulfat de magneziu injectat i.v. lent (10 – 20ml). Se continua
administrarea de: simpaticomimetice sub forma de inhalatii (Asmopent, Alupent, Berotec, Solbutamol), bronhodilatin
sublingual; Efedrina (fiole de 1ml 5% in injectii s.c. 1 – 2 fiole), Adrenalina (fiole de 1ml 1‰ injectie s.c.)

ATENTIE! Simpaticomimeticele sunt contraindicate la hipertensivi, coronarieni, hipertiroidieni.

DE RETINUT: Asistenta trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de astmul cardiac sau de edemul pulmonar
acut, pentru a evita greselile fatale in conduita de urgenta. Se diferentiaza in primul rand prin caracterul dispneii. Astfel
in astmul cardiac dispneea este polipneica, predominant inspiratorie, bolnavul este inclinat inainte, rezemat in maini, cu
umerii ridicati, tahicardie. Criza poate evolua sub forma grava: edem pulmonar cand sufocarea se agraveaza, cianoza,
expectoratie spumoasa rozata