ASOCIAȚIA “PROFEDU”

Program de formare:
“MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI”

PORTOFOLIU EVALUARE FINALĂ

Cursant: FRENTI FLOAREA

Școala: GIMNAZIALA “STEFAN CEL MARE” BISTRITA,
jud. BISTRITA-NASAUD
 1. Diagrama de analiza a cazului
 Descriere pe scurt a cazului:
În clasa domnului X, Cristina se arată a fi o elevă foarte docilă. Ea nu deranjează pe nimeni și
socializează puțin cu ceilalți. Dar, în ciuda tuturor eforturilor, dascălul nu reușește să o facă să
participe la activitățile din clasă. Cristina nu face aproape deloc progrese pe plan școlar, ea nu face
deloc eforturi și nu termină niciodată ce i se dă de lucrat. Ea se multumește doar să fie prezentă.

Varianta de solutionare 2: Varianta de solutionare 3:

Incurajarea comunică rii cu Remedierea deficiențelor de

pă rinții, discuții elevă -consilierul
școlar, consilier școlar- pă rinți.
cunoaștere (cunoștințe, noțiuni,
concepte, limbă, limbaj de
specialitate) , implicarea în activită ți
extrașcolare, implicarea în activită ți
de voluntariat.

Solutia aleasa:

Îmbună tă țirea comunică rii în clasă (elev-profesor, elev-elevi) prin: discuții individuale și cu pă rinții,
consiliere școlară , activită ți de grup, recuperarea deficiențelor de învă țare/înțelegere, încurajarea
comunică rii prin laudă, joc, motivare, implicare în activită ți extrașcolare, încurajarea comunică rii etc.

Reflecții personale:

Cristina va primi si ajutor din partea unui coleg de clasa, va fi solicitat de acesta sa efectueze impreuna
exercitii, va fi incurajata sa se anunte la ore. Cadrul didactic ii va atribui niste sarcini individuale prin care
sa contribuie la bunaa desfasurare a activitatii intregii clase, de tipul activitatilor administrative,
organizationale.

2. Matricea de rezolvare a unei situatii

Nr. Obiective specifice \ Cauze \ factori \ Solutii posibile\Ipoteze\ Efecte asteptate \
Dificultati Consecinte
crt. Cuvinte cheie Intrebari

1. Să-și depă șească - timiditate / - discuții în particular, - îmbună tă țirea

inhibițiile, anxietate acțiuni remediale comunică rii, o
problemele de bună relaționare
- probleme de - discuții cu ceilalți elevi,
comunicare cu ceilalți elevi,
exprimare/ defect profesori, pă rinții,
bună comunicare
de vorbire, situația consilierul școlar
elev-profesor
de acasă, un posibil
- medierea școlară
abuz/ traumă ,
bullying, conflicte - studierea situației (mediu
- refuzul de a
între elevi familial, prieteni, relatiile
comunica
cu alte persoane)
- refuzul de a (încă pă țâ nare,
comunica - încurajarea, laudă, ostilitate, refuz)
(încă pă țâ nare, motivare

ostilitate, refuz) - discuții elev- psihologul

școlii

2. Îmbună tă țirea - profesorul inhibă - discuții cu profesorul, O mai bună

comunică rii elevă- explicarea conținuturilor cunoastere a
- nu-i place
profesor, elevă - pe întelesul elevilor în mod grupului,
colectivul
colegi diferențiat, încurajare, dezvoltarea
clasei/colegii/ nu
acceptarea diversită ții de spiritului de
se poate adapta,
opinie, încurajarea echipă ,
posibil abuz/ creativită ții, diversificarea acceptare,
traumă , bullying, metodelor și strategiilor implicarea în

manifestarea unei didactice, activită ți,

revolte personale a acceptarea

- activiță ți în echipă /pe
elevei, adversitate diversită ții
grupe pentru integrarea
 - cerințe mari din elevei în clasă
partea pă rinților/
- discuții cu
școlii/ profesorului
pă rinții/profesorii/elevii
clasei, medierea
conflictelor/neînțelegerilor
, stabilirea unui echilibru
între cerințele / cerințe -
profesorilor/așteptă rile
pă rinților-elevilor

- cerințe/activită ți
diferențiate în funcție de
potențialul intelectual și
aptitudinile fiecă rui elev

- activitate diferențiată

- empatie, înțelegerea
personalită ții fiecă rui elev,
fă ră a transmite un
sentiment de favorizare a
unor elevi în detrimentul
altora

- activită ți pe
echipe/învă țare prin
cooperare, implicarea
elevei în activitatea
grupului,

3. Activită ți de - probleme - încurajarea comunică rii Încredere în

consiliere/mediere familiale cu pă rinții elevei familie, că are
școlară susținerea
- probleme de - medierea situației,
familiei, a școlii,
să nă tate, posibile acceptarea situației de
îmbună tă țirea
dizabilită ți, că tre pă rinți și urmarea
comunică rii
probleme pașilor necesari pt a ajuta
cadru didactic-
emotionale, copilul/ rezolvarea
elev- familie
să nă tate mentală problemei medicale
 etc - cunoașterea și întelegerea
situației medicale a elevei/
- lipsa de atenție și Sprijin din partea
acceptarea situației de
afecțiune în școală familie/școală
că tre profesori/elevii din
și în afara ei
clasă

- activită ți de consiliere cu
consilier/cu perosane
infleunte din viața elevei/
preotul etc

- consult medical dacă e

cazul etc

Remedierea - nu înțelege ce se - activită ți de acomodare, Recuperarea

deficiențelor discută la oră /nu observare deficiențelor, a
(cunoștințe, înțelege sarcinile ră mâ nerilor în
- strategii și metode
noțiuni, concepte, de lucru, nu urmă , progres în
diferențiate, evaluare
limbă , emoționale înțelege limba, nu învă tare,
diferențiată
ține pasul cu implicare și
cerințele, - activitate de sprijin, îmbună ță țirea
gestionarea program remedial, comunică rii,
deficitară a - activită ți diferențiate, gestionarea
emoților eficientă a
- activită ți practice
emoțiilor și a
- implicare în activită ți relațiilor cu
extrașcolare ceilalți (elevi,
profesor)
- Acordarea de roluri,
responsabilită ți elevei,

2. Răspundeti la întrebările de mai jos ținând cont de metodele de intervenție în situații

de criză studiate
In ce fel ar fi procedat Dreikurs cu Cristina ?

Modelul consecinţelor logice. A fost iniţiat de Rudolf Dreikurs, iar scopul modelului
este dezvoltarea autodisciplinei elevului.
Elevii trebuie învăţaţi că sunt responsabili de modul în care se comportă;
 Regulile clasei şi consecinţele logice ale încălcării lor trebuie dezvoltate cât mai democratic
cu putinţă;
Elevii se pot comporta nepotrivit şi datorită dorinţei de a face parte din anumite grupuri,
cercuri etc. Ei consideră comportamentul nepotrivit o cale de acces în aceste grupuri.
Cheia corectării comportamentului indezirabil stă în identificarea scopului greşit şi în
strădania de a-l face pe elev să înţeleagă că este vorba despre o problemă de comportament.
Pe lângă aceste modele putem face apel şi la o serie de metode şi tehnici nonverbale:
contactul din priviri - Stabilirea unui contact din priviri cu cel aflat în „cauză” îl poate
recentra pe acesta asupra lecţiei.
Intervenţiile nonverbale asigură posibilitatea eliminării problemelor minore de comportament
fără a întrerupe lecţia şi fără a distrage atenţia celorlalţi elevi.
Cum ar reactiona Canter cu Cristina?
Scopul modelului Canter este de a-i ajuta pe profesori să-şi asume responsabilităţi în
sala de clasă şi de a-i învăţa să fie calmi, deşi energici, cu elevii. Pentru aceasta profesorii
trebuie să se manifeste pozitiv, adică:
✓ Să comunice elevilor clar şi ferm nevoile şi cerinţele sale;
✓ Să dea curs unor acţiuni adecvate;
✓ Să asculte elevii şi să nu încalce în nici un fel interesele acestora;
✓ Să manifeste intoleranţă faţă de comportamentele indezirabile şi să nu accepte scuze de
genul: probleme emoţionale, mediu defavorizant, necazuri personale;
✓ Să stabilească reguli de comportament, dar şi consecinţe, atât pentru comportamentele
adecvate cât şi pentru cele indezirabile;
✓ Regulile şi consecinţele respectării / nerespectării lor să fie comunicate elevilor (cel mai
bine ar fi să fie negociate cu ei) şi părinţilor, încă de la începutul anului şcolar;
✓ Să plece de la premisa că elevii se pot comporta decent şi responsabil şi să considere
comportamentul adecvat o problemă de alegere;
✓ Să nu ameninţe pentru a întări regulile, ci să dea curs consecinţelor nerespectării lor;
✓ Să fie consecvenţi şi să acţioneze coerent.
Cum ar reactiona Jones cu Cristina?
Exista un numar de lucruri pe care profesorul ar trebui sa le faca pentru a controla o
clasa in mod eficient. Acestea includ:
✓ aranjarea salii de clasa in asa fel incat sa faciliteze invatarea si miscarea;
✓ la inceputul semestrului discuta cu parintii pentru a: le castiga sprijinul;
✓ este constient de natura situatiilor conflictuale din clasa, atunci cand acestea exista pentru a
le putea raspunde in mod adecvat si prompt;
✓ normele generale cuprind ce tipuri de comportamente asteapta profesorul de elevi; aceste
reguli trebuie sa fie simple si clare, sa fie afisate si, evident, sa nu depaseasca un numar
acceptabil;
✓ normele operationale descriu momentele sensibile din desfasurarea unei lectii: ce materiale
urmeaza a fi utilizate (de pilda, hartie, creioane etc.), ce trebuie facut pentru a realiza o
activitate (asteptari in privinta performantei), cand se ascut creioanele, cand se bea apa si se
merge la toaleta, cand elevul se poate deplasa in sala de clasa, cand si cu cine este potrivit sa
vorbesti, cum sa ajuti si cum sa ceri ajutor, cum si cand sa faci curatenie, cand se ia pauza etc.
✓ de ce sunt necesare regulile. Ele trebuie justificate, iar elevii vor sa stie si cat anume se pot
abate de la reguli;
✓ regulile trebuie expuse cu aceeasi grija ca si o lectie;
✓ regulile trebuie reamintite la inceputul unei activitati, dupa vacante, sau cand exista
confuzie;
✓ regulile trebuie intarite in mod consecvent, calm si prompt (abordarea de tip cazarma nu
este necesara, deoarece scopul profesorului este de a-i ajuta pe elevi sa-si dezvolte
autocontrolul);
✓ exista trei abordari diferite ale disciplinei exercitate de profesor/parinte: permisiva
(structurare precara), autoritara (structurare inalta, justificare precara) si cvasiautoritara (engl.
autoritative) (structurare inalta, justificare inalta). Adolescentii isi urmeaza mai degraba
constiinta decat sa cedeze presiunii colegilor, daca au crescut intr-un mediu cvasiautoritar
(respectiv o situatie in care regulile sunt ferme, dar explicate si justificate in mod clar).
✓ elevilor le place o clasa controlata eficient; intreruperile care interfereaza cu realizarea
temelor il supara pe profesor din cauza privilegiilor care ar putea fi retrase ii supara si pe
elevi.
Cum va proceda Glasser cu ea?
Glasser pune în evidenţă rolul întâlnirii tuturor membrilor unei clase în abordarea sau
chiar în rezolvarea problemelor. Astfel, elevii stau într-un cerc strâns, discută problemele şi
caută soluţii. În acelaşi timp, rolul profesorului este de a sta oarecum retras şi de a evita să
formuleze opinii. Regulile clasei ca şi consecinţe lor trebuie discutate la aceste întâlniri, astfel
încât toţi elevii să fie în cunoştinţă de cauză. Regulile ar trebui să fie flexibile şi deschise
pentru a se adecva unor situaţii dinamice.