Popa Gheorghe

Anul III, Semestrul I

Teologie Ortodoxă Pastorală

Soluții pentru catehizare

în perioada pandemiei

Cateheza este procesul prin care creștinii învață despre doctrina creștină.
Termenul de cateheză provine din grecescul κατήχησις care înseamnă
„instrucțiune”. În creștinism, cateheza se referă la procesul prin care creștinul
este educată și învățat despre Tainele Ortodoxiei.
Primul catehet a fost Mântuitorul Hristos, care a învățat mulțimile și a
propovăduit Vestea cea Bună (Evanghelia). Pe acest model și Sfinții Apostoli au
propovăduit și au învățat toate neamurile pământului, după porunca
Mântuitorului: „mergând, învățați toate neamurile” (Mt. 28, 19).
Oamenii care doreau să primească învățătura creștină și botezul se
numeau catehumeni. Aceștia treceau printr-o perioadă în care învățau doctrina
creștină (catehumenat), la sfârșitul căreia erau botezați în mijlocul comunității și
introduși în rândul credincioșilor din Biserică (botezul acestora se făcea în ziua
Praznicelor Împărătești: Învierea Domnului, Nașterea Domnului sau
Botezul/Arătarea Domnului).
Chiar dacă în ziua de astăzi nu mai există catehumeni, totuși este
necesară în viața Bisericii catehizarea credincioșilor. Cateheza trebuie să fie
prezentă în Biserică pentru a face cunoscute membrilor bisericii învățătura
ortodoxă și modul de a aplica această învățătură în viețile lor. Din păcate, în ziua
de astăzi, cateheza în biserici este aproape inexistentă. Preoții se adresează
credincioșilor doar în predici, nemaiavând ore de catehizare în afara
programului liturgic. După ce se spune „Amin”, marea majoritate a
credincioșilor aflați în biserică, pleacă la casele lor cu un cuvânt în minte legat
de Sfânta Evanghelie citită, însă fără a înțelege sau a ști cum anume să îl pună în
practica vieții de zi cu zi. Din acest motiv consider că este absolut necesară
reintroducerea catehumenatului și a orelor de cateheză în Biserică.
1
Popa Gheorghe
Anul III, Semestrul I
Teologie Ortodoxă Pastorală
În anul 2020, asupra lumii acesteia a venit un virus fatal, care se
răspândește cu repeziciune și foarte ușor printre noi și care a adus cu sine o serie
de reguli prin care contactul fizic dintre oameni a fost aproape inexistent. În
această situație de criză, pe lângă faptul că am stat timp de aproximativ două
luni de zile în lockdown, suferim până în prezent repercusiunile acestor măsuri,
păstrând distanța socială față de oamenii din jur. În aceste împrejurări,
catehizarea este mai necesară decât oricând, dar mult mai greu de împlinit.
Personal, consider că cel mai bun mod de catehizare este cel față către
față, însă acest lucru este aproape imposibil în perioada pandemică. Prin
respectarea normelor sanitare, prin purtarea măștii și prin distanțarea socială,
consider că se pot ține ore de cateheză în biserică (după terminarea programului
liturgic) și în școli (după terminarea programului orelor de curs, în timpul orelor
de after-school). Acestea sunt necesare nu doar copiilor și mai cu seamă
adulților care rândul lor continua activitatea de educare și din acest punct de
vedere catehetic acasă. Este impetuos necesar ca membrii bisericii cu precădere,
adulți, tineri și copii să cunoască învățătura de credință ortodoxă pe care o
moștenesc de la strămoșii lor. Acest mod de catehizare față către față, este cel
mai vechi și cel mai rodnic mod de a-l învăța pe creștin tainele propriei credințe.
Deși modul menționat anterior dă cele mai bune rezultate, în perioada
pandemică este riscant și uneori chiar împotriva legii să te întâlnești față către
față și să ai contact cu alte persoane. Din acest motiv se poate aborda catehizarea
în mediul online, prin care credinciosul are posibilitatea de a participa la
cateheze nestingherit de pe orice device ori platformă, din orice locație a acestei
lumi. Astfel creștinul poate participa la cateheze în care se explică învățătura
ortodoxă, la conferințe ale profesorilor universitari sau ale preoților
înduhovniciți sau la emisiuni radio sau televizate în care să se dezbată subiecte
de actualitate prin prisma pandemiei și a vieții Bisericii în genere (Trinitas,
emisiuni la care sunt invitați preoți sau profesori teologi care cunosc
îndeaproape viața Bisericii, monahi sau monahii dispuși/se să destăinuie din
tainele experienței și vieții lor călugărești). Toate aceste moduri descrise sunt
2
Popa Gheorghe
Anul III, Semestrul I
Teologie Ortodoxă Pastorală
cele mai apropiate față de metoda clasică față către față. În absolut toate
modalitățile descrise anterior, creștinii pot interveni în discuții prin întrebări
proprii, expunându-și astfel doleanțele sau frământările cu privire la subiectul
dezbătut, primind în același timp consiliere prin răspunsuri directe venite din
partea celor ce organizează ori susțin emisiunile, conferințele sau prelegerile
enumerate. Există totuși și alte moduri de catehizare care pot fi puse în practică
de către preoți sau credincioși:
 crearea de biblioteci virtuale cu lecturi duhovnicești și texte
scripturistice alese cu atenție de către Preotul duhovnic, prin care
se trezește interesul creștinului de a învăța și a participa la viața
bisericească devenind astfel mădular viu al Trupului Biserici (al
cărui cap este Mântuitorul Hristos). Pe lângă Sfânta Scriptură, care
este cea mai importantă carte din care putem asimila învățătura
Mântuitorului, este important ca în această bibliotecă să existe
Patericul Egiptean (experiențe de căderi și ridicări) precum și alte
Paterice sau Materice (care ne vorbesc de experiența directă sau
personală a oamenilor înduhovniciți), Filocalia (cea mai aleasă
culegere de texte cu învățături ortodoxe), Viețile Sfinților
(modelul de viețuire, curaj și întărire al fiecărui creștin) precum și
alte lecturi duhovnicești menite să ajute în dezvoltarea vieții
creștine.
 vizite pastorale ale preotului sau chiar ale Episcopului eparhiot, nu
doar în biserică, ci și la casele oamenilor, care transmit nu doar
ajutor în dezvoltarea vieții duhovnicești, ci și bucuria de a-l
întâlni, lucru care aduce plus de curaj în lupta cea duhovnicească
pe care fiecare creștin o duce, dar mai cu seamă în greutățile de zi
cu zi care în perioada pandemiei se înăspresc; această perioadă a
adus cu sine și frica de moarte, pe care omul nu e resimțit-o atât de
intens până la această vreme de încercare, dar și un sentiment de
descurajare (uneori chiar de deznădejde ) în sufletele celor mai
3
Popa Gheorghe
Anul III, Semestrul I
Teologie Ortodoxă Pastorală
slabi, sau a căror persoane apropiate, au decedat deja sau au avut
forme grave ale bolii.
 mesaje pastorale trimise de Ierarhul locului spre a se citi în
biserică pentru a încuraja comunitatea (nu doar de Praznicele
Împărătești și la începutul posturilor, ci mesaje trimise în mod
frecvent, regulat, pentru a întări preotul paroh și comunitatea), sau
trimise de preotul paroh credincioșilor în mod direct (prin poștă,
prin intermediul rețelelor de socializare sau chiar înmânate în mod
personal) pentru a le da curaj oamenilor în încercările și
problemele pandemice
 voluntariat din partea preotului care poate obține alimente, haine
sau bunuri pentru a-i ajuta pe cei în nevoie (catehizare prin
exemplu personal), sau credincioșilor ori a persoanelor din
comunitate dornice să ajute (care să distribuie mesajele, bunurile,
alimentele și în general la tot ceea ce este necesar pentru o buna
desfășurare a unui proiect social filantropic).

Nu în ultimul rând, cel mai important mod de catehizare este

rugăciunea. Aceasta poate fi făcută atât în comuniune în cadrul bisericii, cât și
acasă (personală). Rugăciunea comună reprezintă și ea un mod important de
catehizare prin care credincioșii se simt aparținând unei comuniune sau mai bine
zis făcând parte fizic din Trupul Bisericii. Cea mai importantă lecție de cateheză
o primim la Sfânta Liturghie, unde participăm la continuarea activității
Mântuitorului pe pământ, îi ascultăm învățătura și ne împărtășim nu doar de
Cuvântul Lui, ci și de Trupul și Sângele Lui, prin Sfânta Euharistie. Cu toate că
suntem botezați, participăm la fel ca și catehumenii perioadei primare,+ la
liturghia cuvântului unde ascultăm Apostolul, pericopa evanghelică și predica, și
unde ni se predă de fapt o întreagă cateheză de la Însuși Mântuitorul Hristos (din
cuvinte Lui și din faptele Lui). Această cateheză se desăvârșește la liturghia
credincioșilor, unde ne împărtășim direct de însuși Trupul și Sângele Lui. Aceste
4
Popa Gheorghe
Anul III, Semestrul I
Teologie Ortodoxă Pastorală
lucruri se fac în comuniune alături de celelalte mădulare vii ale Bisericii ai cărui
trup se presupune că suntem. Pe lângă această rugăciune comună, fiecare dintre
noi este chemat să facă o rugăciune personală în intimitatea propriei locuințe. Și
această rugăciune reprezintă o cateheză deoarece în acest fel încercăm să punem
în practică tot ceea ce am învățat din catehezele anterioare și ne antrenăm pentru
rugăciunea comună din biserică. Cu toate acestea creștinului nu trebuie să-i fie
frică de comuniune. Există multe cazuri în care creștinul spune că Dumnezeu
este peste tot și că nu este doar într-un singur loc, prin aceasta refuzând
participarea la comuniunea din biserică. Acest lucru se face tocmai datorită
lipsei unei cateheze, și se poate schimba doar prin punerea în practică a voinței
celui în cauză, Biserica ne-forțând pe nimeni să facă ceva. Din același motiv, a
lipsei de cateheză, în inimile unor credincioși se strecoară încetul cu încetul
îndoiala mediatizată mai ales de către mediul televiziunii, al știrilor și
emisiunilor de propagandă, în ceea ce privește siguranța sărutări cu ale lor sau
împărtășirii din aceeași linguriță și același potir al Sfintei Euharistii. Cu toate
acestea, o catehizare în rândul credincioșilor, care să abordeze acest subiect, i-ar
face să înțeleagă într-un mod mai profund faptul că nu există niciun pericol în
Sfântul Potir sau în actul sărutării icoanelor.
În concluzie, catehizarea este vitală și absolut necesară oricând, în toate
perioadele, dar mai cu seamă tocmai în această perioadă de pandemie, deoarece
pericolul deznădejdii, a depărtării de Dumnezeu și a ieșirii din comuniunea
Bisericii este mai vizibil ca niciodată. Din acest motiv Biserica trebuie să-și
continue lucrarea catehetică cu credincioșii, cu membrii comunității și cu tot
poporul, pentru ca aceștia să nu-și piardă sufletele, să fie ancorați în viața
Bisericii și să devină membri activi ai Bisericii și ai comunității. Prin activitățile
față către față, prin activitățile din mediul online, prin vizite și mesaje pastorale,
prin voluntariat și acte de filantropie și jertfă personală, dar nu în ultimul rând
prin rugăciune, Biserica este cea care aduce în rândul celorlalți cateheza
învățăturii de credință ortodoxă (prin predare și explicare, dar și prin exemplu
personal).
5